SIGURANTA ALIMENTELOR

Laborator nr. 1.

I .Verificarea decontaminarii aerului

I .Verificarea decontaminarii aerului

Odata cu progresele deosebite înregistrate de stiinta în dezvoltarea tehnologiilor în diverse ramuri industriale producatorii de echipamente si produse cu performante ridicate s-au confruntat cu o problema deosebita despre care se știa foarte puțin.    Aceasta problema era "Cum se poate controla curatenia?"    Astfel s-au initiat o serie de proceduri pentru curatirea generala a locurilor de munca. Cerintele crescânde ale tehnologiei în plin avânt si mai ales ale medicinei si industriei farmaceutice au determinat ca, pe lânga curatirea locului de munca, sa se initieze un control al infestarii provenite din aer.    In acest fel locurile de munca au fost dotate cu diverse sisteme de filtrare si conditionare a aerului. Astfel s-au nascut primele camere curate.    O camera curata este o încapere sau un spatiu în care se încearca limitarea si controlul contaminarii cu impuritati a volumului de aer.

Pentru proiectarea unei camere curate, corespunzatoare produsului sau procesului tehnologic, trebuie cunoscut foarte bine principalul inamic: aerul contaminat cu impuritati.

    Pentru a asigura o buna protectie a produsului sau procesului, în general, este nevoie sa se cunoasca cel putin trei probleme:

a. Dimensiunea particulei critice ce genereaza rebutul; b. Numarul de particule din camera curata; c. Probabilitatea ca particula de dimensiune critica sa se depuna din aer

pe zona critica;

    Pentru prevenirea contaminarii si, în special, a celei din aer, camerele curate joaca un rol de baza, principalul lor scop fiind limitarea sau eliminarea contaminarii din aer.

    Asupra acestor particule din aer actioneaza, în principal, forta de gravitatie, ele depunându-se functie de densitatea si greutatea lor.

Viata acestor particule în aer variaza considerabil, o parte din ele, mai ales cele cu dimensiuni submicronice, ramânând practic suspendate în aer pe un timp nedefinit.

   Contaminarea practic ne înconjoara peste tot. De fapt, "Contaminarea suntem noi", adica utilajele, echipamentele, procesul de productie, încaperea si însusi oamenii. Acestea ar fi cele mai comune surse de contaminare. Iata câteva exemple

1. Contaminarea generata de masini si utilaje rezultate din functionarea normala, coroziune, abraziune, frecari, deteriorari fizice, neetanseitati;

2. Contaminarea generata în timpul procesului de productie - particule preexistente,reziduuri sub forma de praf, pulberi, asamblari, lipiri, suduri, aschieri, depozitare, curatare;

3. Contaminarea generata de încapere (constructie): vopsele, zugraveli, izolatii, murdarie exterioara, pereti si pardoseli, sistemul de iluminare artificiala, decoratiuni interioare, plante, procesul de curatire;

4. Contaminarea generata de oameni - aceasta sursa generatoare a fost lasata la început deoarece reprezinta una din cele mai importante si majore surse, fiind în acelasi timp si cel mai greu de controlat. Natura contaminarii este sub forma de piele descuamata, fibre textile, cosmetice, particule transportate, tutun, bacterii, virusi. Pentru a minimaliza si realiza un relativ control al contaminarii, personalul care lucreaza in camerele curate se echipeaza cu costume speciale. Cu toate masurile de protectie, din testele si masuratorile efectuate s-a constatat ca:

- un operator de camera curata, în picioare, nemiscat, genereaza 100.000 particule 0,3 mm/min si în jur de 1.000 bacterii;

- un operator asezat, cu miscari mai ample ale mâinilor si corpului - 1.000.000 particule 0,3 mm/min;

- un operator cu miscari de asezare /ridicare de pe scaun - 2.500.000 particule 0,3 mm/min;

- un operator în mers usor - 500.000 particule 0,3 mm/min;

- un operator urcând scarile - 10.000.000 particule 0,3 mm/min;

Se realizeaza pentru a se asigura :

• sterilitatea preparatelor în timpul procesarii si ambalarii; • evitarea contaminarii preparatelor cu agenti straini produsului; • protectia personalului operator în timpul manipularii substantelor active;

Atmosfera nu dispune de o floră proprie, în sensul existenței unor microorganisme alcăror mediu specific de viață să fie aerul, dar conține în permanență microorganisme provenite de pe sol, din apă, vegetație sau organisme umane sau animale.

APARATURA FOLOSITĂ PENTRU PRELEVAREA PROBELOR DE AER

Aparatul de prelevare probe de aer MAS-100 Eco este ușor de utilizat, compact, fiabil, care folosește placi Petri standard. Volumul de aer aspirat este de 100 l pe minut și permite colectarea pentru fiecare probă, a 1.000 l de aer, fiind recomandat a nu se depși acest volum de aer, pentru a nudeshidrata suprafața de agar.

Viteza de prelevare a aerului (viteza cu care microorganismele aeropurtate lovesc suprafața de agar) este de aproximativ 11 m/s, viteză care asigură ca toate particulele > 1 µm sa fie colectate.

Aparatul poate opera în condiții de temperatură și umiditate cuprinse între 0 și 40 0C, respectiv 0 - 80 % umiditate relativă.

Aparatul MAS-100 Eco este un instrument de înaltă performană , care utilizează principiul Anderson de prelevare a probelor de aer, printr-un filtru perforat. Fluxul de aer purtător de particule este direcționat către o placă Petri standard, conținând mediul de cultură.

Aparatul MAS-100 Eco

Mediul de cultură și filtrul de aspirație Mediul de cultură după prelevarea perforat probei de aer (amprenta în mediul de cultură a fluxului de aer purtător de particule)

1. Determinarea numarului total de germeni

2. Determinarea numarului total de fungi

1. Determinarea numarului total de germeni

Există deci in atmosferă aceste doua grupe de microorganisme (flora din natură și flora de origine umană sau animală).

Flora din natură joacă un rol deosebit de important într-o sumă de procese biologice (fermentații, biodegradarea unor substanțe, etc.). Prezintă importanță pentrupatologia umană, în special în măsura în care poate constitui alergeni. Micozele umane cu fungi din natură sunt relativ rare.

Germenii de origine umană sau animală pot fi grupați în saprofiți, condiționat patogeni și patogeni. Cei saprofiți nu joacă nici un rol în patologia infecțioasă, în timp ce germenii condiționat patogeni și îndeosebi cei patogeni pot provoca îmbolnăviri specifice.

Aerul joacă un rol epidemiologic foarte important, constituind calea de transmitere pentru un număr mare de agenți patogeni.

Supraviețuirea în aer a germenilor de origine umană sau animală, depinde de o serie de factori.

În atmosfera exterioară, unde factorii negativi au o acțiune mai pronunțată și unde diluția este mult mai mare, flora patogenă din aer joacă un rol mult mai redus decat în spațiile închise. Așadar, flora din aerul încăperilor și în general a spațiilor închise joacă rolul principal și bine demonstrat în transmiterea aerogenă a bolilor infecțioase, în special în condiții de aglomerație sau ventilație insuficientă.

De asemenea, studiul aeroflorei este important pentru industria alimentara sau unitățile de alimentație publică și colectivă, putând influența calitatea produsului

alimentar sau să producă chiar contaminarea alimentelor cu flora patogenă sau condiționat patogenă.

Analiza bacteriologică a aerului permite caracterizarea din punct de vedere igienic a potențialului pe care îl are ambianța de a permite transmiterea aerogenă a infecțiilor. Domeniul de aplicație este în special pentru aprecierea condițiilor sanitare din încăperi și îndeosebi instituții sanitare, unități de alimentație, industrie alimentară.

Deoarece se urmărește stabilirea potențialului de transmitere aerogenă a germenilor patogeni și condiționat patogeni, analiza bacteriologică a aerului nu urmărește punerea în evidență a unui anumit microorganism patogen, ci măsura în care aerul este încarcat cu microflora de origine umană ți animală.

Se recurge în felul acesta la anumiți indicatori bacteriologici de contaminare a aerului:

1.Numărul total de germeni din aer care se dezvoltă la 37ºC Semnificația acestui indicator constă în faptul că ne permite a aprecia măsura

în care aerul este încarcat cu flora de origine umană sau animală, deoarece la temperatura de incubare de 37ºC se dezvoltă cu precadere această flora. Indicatorul permite a face aprecieri asupra condițiilor sanitare dintr-o încapere (aglomerație, ventilație, stare de curațenie), care influențează transmiterea infecțiilor pe calea aerului.

Datorită simplității determinării rămâne indicatorul cel mai curent utilizat.2. Streptococii β-hemolitici si α-hemolitici (streptococi viridans). Acest grup de germeni este un indicator de contaminare a aerului cu flora

nazo-faringiană și bucală. Semnificația prezentei acestor germeni în aer este dată de faptul că majoritatea infecțiilor aerogene sunt provocate de agenți patogeni care se elimină prin picături de secreție nazo-faringiană, salivară și bronșică. În cazul cand se găsesc în aer au semnificație sanitară și epidemiologică, și semnalizează prezența unui bolnav sau purtător de germeni.

3. Stafilococii sunt prezenți atât în căile respiratorii superioare, cât și pe tegumente. Majoritatea tulpinilor sunt nepatogene, o parte sunt condiționat patogene și foarte puține sunt patogene.

Rezistența lor în mediul extern, respectiv aer, fiind relativ mare, contaminează constant mediul de viață al omului.

Se pot determina toți stafilococii, dar mai important este să se identifice speciile de Staphylococcus aureus.

4. Germenii din grupul coliform. Prezența în aer a germenilor din grupul coliform traduce un grad ridicat de insalubrizare a mediului. Indicatorul este util pentru aprecierea salubrității locuinței.

Germeni = fiinte unicelulare, microscopice, care traiesc în sol, aer, apa, organisme vegetale sau animale, ca saprofite, conditionat patogene si patogene.

Princpiul metodei: stabilirea numarului total de germeni (bacterii, drojdii sau mucegaiuri) din aer prin numararea coloniilor crescute pe un mediu solid inoculat.

Materiale necesare:

Mediu de cultura si diluanti

Aparat de prelevare a probelor de aer

Etuva

Termostat

Baie de apa

Echipament de numarare al coloniilor

Placi Petry

Eprubete de sticla sterile

Ph-metru

Materialul de examinat:

Probe de aer

Mod de lucru:

Se iau placile Petry si se toarna12-15 ml agar la temperatura de 44-470C si se lasa sa se solidifice

Se preleveaza probele de aer

Cutiile Petri cu mediile de cultură solide repartizate se împachetează în hârtie, se aduc în adăpost

Se etalează pe coala de hârtie care a fost folosită pentru împachetat, cu partea deschisă a capacului în jos, astfel încât microorganismele să sedimenteze numai pe suprafaţa mediului de cultură

După expunere, se notează pe capacul plăcii locul de recoltare şi timpul de expunere şi apoi se introduc în termostat

Se introduc placile Petry cu fata in jos in termostat la temperatura de 300C timp de 72 de ore

Se numara apoi coloniile formate in lumina difuza

Se vor numara si colonile mici

Coloniile extinse se vor considera o singura colonie

Daca mai mult de un sfert din placa est eacoperita de extinderi, nu se ia in calcul numaratoarea.

Exprimarea rezultatelor:

Numarul de microorganisme / m3 (N) se calculeaza dupa formula:

N = n

Unde n este numarul coloniilor numarate

Interpretarea rezultatelor:

NTG/m3 < 600 conform ordinului 976/1998

Mediul de cultură (Blood Agar) – dispoziția radiară a încărcăturii microbiene suprapusă peste amprenta în mediul de cultură a fluxului de aer purtător departicule (mult mai evidenta la 48 ore)

Stafilococii

Fără a exista norme propuse, determinarea numărului de stafilococi a intrat în practica curentă. Se consideră, cu cât proporția lor este mai mare, cu atât este mai certă contaminarea de origine umană. Acest fapt crește ca semnificație dacă se iau în considerare îndeosebi stafilococii aurii sau/și hemolitici. Coliformii

Prezența germenilor din grupul coliformi indică un grad ridicat de insalubrizare al mediului, prezența lor în aer fiind contraindicată.

Plate-Count Agar - 24 ore Total „unităti formatoare de colonii” UFC

Blood Agar - 24 ore Streptococi β-hemolitici si α-hemolitici

Baird-Parker Agar - 48 ore Staphylococcus aureus

Brilliance E. coli/Coliform Agar 24 ore

2. Determinarea numarului total de fungi

Fungi (ciuperci) = talofite cu celule nucleate, lipsiti de orice fel de pigmenti asimilatori, cu nutritie heterotrofa si inmultire vegetativa, asexuata sau sexuata

Drojdii (levuri) = ciuperci microscopice unicelulare care traiesc in colonii si care de obicei produc fermentatie alcoolica in produse zaharoase.

Mucegaiuri = ciuperci saprofite sau parazite care se dezvolta pe suprafata unui substrat organic, care provoaca degradarea mediului pe care se dezvolta.

Princpiul metodei: stabilirea numarului total de fungi (drojdii, mucegaiuri) din aer prin numararea coloniilor crescute pe un mediu solid inoculat.

Materiale necesare:

Mediu de cultura si diluanti

Aparat de prelevare a probelor de aer

Etuva

Termostat

Baie de apa

Echipament de numarare al coloniilor

Placi Petry

Eprubete de sticla sterile

Ph-metru

Materialul de examinat:

Probe de aer dintr-un obiectiv decontaminat

Mod de lucru:

Se iau placile Petry si se toarna12-15 ml agar la temperatura de 44-470C si se lasa sa se solidifice

Se preleveaza probele de aer

Se introduc placile Petry cu fata in jos in termostat la temperatura de 250C timp de 3, 4 sau 5 zile

Se prepara si o placa Petry martor

Se numara apoi coloniile formate

Se vor numara coloniile bine izolate

Daca este necesar se executa si o examinare microscopica pentru a diferentia morfologic coloniile de drojdii si mucegaiuri de cele de bacterii.

Exprimarea rezultatelor:

Numarul de fungi per m3 (N) se calculeaza dupa formula:

N = n

Unde n este numarul coloniilor numarate

Interpretarea rezultatelor:

NTF/m3 < 300 conform ordinului 976/1998

FungiiSemnificația patologică a fungilor se lărgește pe zi ce trece, ei intervenind

frecvent în determinarea stărilor de sensibilizare și în declanșarea unor manifestări

alergice locale sau generale, cum sunt astmul bronșic, eczema, urticaria, reacțiile alergice.

Determinarea fungilor se practică atât în aerul atmosferic, cât și în aerul încăperilor, cu scopul stabilirii gradului de încărcare, prin investigații cantitative și calitative.

Colonie de Candida albicans - Placa Petri SCG - 72 ore

Candida albicans – microscopie, obiectiv cu imersie Colorație cu albastru de metilen

Placa Petri SCG - 72 ore