la Nr. 223, 20 Octombrie 2016

2

Cauţi analize geopolitice? Te interesează evoluţiile din Orientul Mijlociu? Cele din zona extinsă a Mării Negre? Dar problemele actuale de securitate şi serviciile de informaţii în secolul XXI? Te interesează tehnica militară de ultimă generaţie? Vrei să ştii care sunt cele mai importante şi noi apariţii în geopolitică? Cauţi elemente actuale ale evoluţiei economiei?

Abonează-te la Pulsul Geostrategic Un an - 24 numere (numeroase Suplimente, Comentarii, Semnale) apariţie bilunară On line: plată securizată pe www.ingepo.ro Transfer bancar: în contul SC INGEPO Consulting SRL RO76BRDEO80SV35412140800 deschis la BRD sucursala Brasov; SWIFT - BRDEROBU, România Ramburs: (la primirea primului număr, valabil numai pentru România) Versiunea PDF prin e-mail: 1.198,00 RON Versiunea tipărită: 1.255,20 RON

Pentru informaţii suplimentare sunaţi la +4 0268 470070; fax +4 0268 47 00 76 sau contactaţi-ne pe e-mail: [email protected]; [email protected]

3

Aspecte ale Exerciţiului „Caucaz 2016”

sau repetiţia unui război al Rusiei împotriva SUA, NATO şi Ucrainei

Yuriy RADKOVETS Principala activitate politico-militară a Federaţiei Ruse desfăşurată în anul 2016 a fost exerciţiul strategic de comandă „Caucaz 2016”, desfăşurat de către Forţele Armate ale Federaţiei Ruse şi condus de Moscova în perioada 5-10 septembrie pentru a demonstra Statelor Unite, NATO şi Ucrainei capacităţile militare ale Rusiei. Exerciţiul a reprezentat o etapă finală a unui complex de activităţi operaţionale şi antrenamente de luptă ale Forţelor Armate Ruse care a început în prima parte a anului 2016 şi s-a finalizat prin aşa-numita inspecţie

neanunţată a Forţelor Armate Ruse în perioada 28-31 august 2016. În cadrul etapelor premergătoare exerciţului „Caucaz 2016” s-au desfăşurat 12 exerciţii speciale de sprijin cuprinzător, incluzând – pentru prima dată – diferite tipuri de sprijin pentru Forţele Navale Ruse.

Etapa activă a acţiunilor militare complexe de mare anvergură grupate în exerciţiul „Caucaz 2016” şi desfăşurat în Districtul Militar de Sud al Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse a inclus participarea unităţilor şi a formaţiunilor militare din Districtul Militar de Vest şi cel Central precum şi a Forţelor de Rachete Strategice (RVSN), Forţelor Aeropurtate (VDV), Forţelor Aerospaţiale (VKS) şi Flotele Mării Negre, a Mării Nordului şi a Mării Baltice, care au completat exerciţiul în data de 10 septembrie.

Fundalul politic al exercitiului „Caucaz 2016” a fost reluarea „Războiului Rece” între Rusia şi Occident după ce Rusia (regimul lui V. Putin) a iniţiat agresiunea armată împotriva Ucrainei în februarie-aprilie 2014. Cele mai recente şi importante manifestări ale acestui război au fost deciziile luate în cadrul reuniunilor Uniunii Europene şi NATO de la sfârşitul lunii iunie-începutul lunii iulie privind extinderea sancţiunilor politice şi economice impuse Rusiei în urma agresiunii împotriva Ucrainei, precum şi consolidarea prezenţei militare a Alianţei în Europa Centrală şi de Est.

Analiza evenimentelor militare şi speciale din cadrul exerciţiului „Caucaz 2016” conduce la aserţiunea că Rusia a pregătit scenariul unui război complet împotriva SUA/NATO şi Ucrainei pe direcţia s t r a te g i c ă s u d - ve s t a Federaţiei Ruse, care să includă şi utilizarea armelor nucleare. În cadrul acestui scenariu,

avem în vedere două motive p o s i b i l e p e n t r u c a r e confruntarea (armată) poate să se transforme dintr-un război „rece” într-unul „cald”, i.e.

Supliment la Pulsul Geostrategic, Nr.223, Joi, 20 Octombrie 2016 INGEPO Consulting

4

începutul unui război, şi anume: Primul motiv – crearea unui coridor terestru către Crimeea şi Transnistria şi, în cazul unor condiţii favorabile, capturarea întregului sud-est al Ucrainei (care ar duce la implicarea SUA şi NATO în Ucrainei de partea acesteia) prin intermediul unei operaţiuni majore a Rusiei pe direcţia operaţională Marea Azov-Marea Neagră.

Cel de-al doilea motiv – răspunsul Rusiei la „...acţiunile Ucrainei, sprijinite de SUA şi

NATO prin utilizarea forţei pentru recâştigarea controlului asupra Crimeii şi ca răspuns la activităţile subversiv-teroriste ale Ucrainei în Crimeea”.

Exerciţiul a inclus câteva etape în cadrul cărora s-au exercitat consecutiv toate elementele unui război al Rusiei împotriva Statelor Unite, NATO şi Ucrainei – de la mobilizare la folosirea rachetelor nucleare asupra teritoriului inamic. Etapele principale ale războiului Rusiei împotriva SUA, NATO şi Ucraina au inclus: În primul rând – verificarea nivelului de pregătire al structurilor executive federale şi de

acţiune al întreprinderilor din complexul militar-industrial pe timp de război, mobilizare şi desfăşurarea trupelor de apărare teritorială (TD). Au fost chemaţi să participe la exerciţiu 4.000 de rezervişti din diferite regiuni ale Rusiei. Unităţile de apărare teritorială au fost create în funcţie de acest criteriu. Separat, s-au testat planurile de mobilizare şi nivelul resurselor oferite de întreprinderile industriale ruseşti.

La inspecţia neanunţată au participat unităţi structurale din cadrul Ministerului Comunicaţiilor, Ministerului Finanţelor, Ministerului Industriei şi Comerţului, Rosrezerv (Rezerva Rusă) şi Băncii Centrale a Rusiei. Aceste structuri au coordonat, monitorizat şi sprijinit activitatea organelor executive ale puterii pentru tranziţia către activitatea pe timp de război, mobilizare şi desfăşurarea activităţilor de apărare teritorială.

Conform Decretului Prezidenţial Nr. 370 emis de Federaţia Rusă în data de 17 iulie 2015 cu privire la „Înfiinţarea Rezervelor Mobilizate ale Forţelor Armate Ruse” s-a organizat mobilizarea rezerviştilor şi s-au stabilit contractele corespunzătoare cu unităţile militare. Peste 4.000 de persoane au fost mobilizate în diferite regiuni ale Rusiei. Aceşti oameni au participat la sesiuni speciale de instruire la diferite discipline.

Ulterior, în funcţie de unităţile militare din Districtul Militar de Sud şi cel Central şi în funcţie de Flota Nordului şi participarea rezerviştilor (aproximatv 700 de persoane au fost chemate în activitate), s-au format unităţile de apărare teritorială: un batalion, două companii şi un pluton de cercetare.

Experienţa este menită să fie utilizată în implementarea unui nou sistem de antrenament şi în acumularea resurselor umane pentru mobilizare în Rusia. Demersul de mai sus este menit să ofere posibilităţi sigure pentru recompletarea trupelor la timp cu personal instruit pe perioada mobilizării şi a crizei.

În plus, separat au fost testate planurile de mobilizare şi cele privind rezerviştii în


5

întreprinderile industriale ruseşti, precum şi capacitatea acestora de a desfăşura mobilizarea (aprovizionarea şi reparaţia armamentului, a echipamentelor militare şi speciale, în interesul grupului de forţe care s-a creat).

O astfel de inspecţie s-a desfăşurat la Fabrica Votkinsk JSC din Udmurtia. În prezent, mai multe companii de pe platforma Votkinsk produc rachete balistice strategice intercontinentale, care reprezintă elementele centrale ale scutului nuclear al Rusiei, precum şi alte produse cu utilizare în domeniul militar. JSC mai produce şi echipament pentru industria petrolieră şi de gaze. S-au identificat situaţii de încălcare a Ordinului de Stat privind Apărarea, fabrica devenind subiect al investigaţiilor dsfăşurate de către structurile de aplicare a legii din Rusia.

În al doilea rând – gruparea Forţelor Armate ale Federaţie Ruse lângă graniţa Ucrainei şi în Caucazul de Nord. Este vorba despre formaţiuni şi unităţi ale Armatelor Întrunite 49 şi 58 din Districtul Militar de Sud, precum şi Armata 1 Tancuri şi Armata 20 Întrunită din Districtul Militar de Vest, Armata 2 Întrunită din Districtul Militar Central, formaţiuni şi unităţi ale Forţelor Aeropurtate şi ale Forţelor Speciale, precum şi ale aviaţiei care au fost redesfăşurate în sudul Federaţiei Ruse. În plus, s-au desfăşurat şi pregătit pentru luptă Forţele Amfibii şi de Atac ale Flotei Mării Negre, sprijinite cu nave ale Flotei Mării Nordului şi Flotei Mării Baltice precum şi de grupurile de atac ale Flotilei Caspice a Forţelor Armate Ruse.

Conform mai multor surse, toate aceste grupuri au inclus aproape 120.000 de oameni, dintre care aproape 100.000 au putut fi desfăşuraţi imediat: în teritoriul ocupat al Ucrainei aproximativ 58.000, incluzând Crimeea cu până la 23.000; în Donbas în jur de


6

35.000, la graniţa cu Ucraina peste 42.000 de persoane.

În acelaşi timp, s-au luat măsuri pentru acoperirea rapidă a dislocării trupelor (forţelor) şi pentru distrugerea dislocării forţelor inamice prin executarea raidurilor aeriene de către bombardiere (strategice) cu rază lungă de acţiune, frontul de atac şi aviaţia Forţelor Aerospaţiale (VSK) ale Forţelor Armate Ruse pe teritoriul Ucrainei şi a aliaţilor săi, precum şi pentru blocarea strâmtorilor din Marea Baltică şi Marea Neagră.

Primul eşalon al forţelor de sprijin include unităţi ale Brigăzilor 2 Speciale Separate (Pskov) şi 16 (Tambov) ale GRU din Statul Major General al Forţelor Armate Ruse din Districtul Militar de Sud şi ale Brigăzii 3 Speciale Separate (Samara) din Districtul Militar Central al Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse. Relocarea acestora s-a produs la o distanţă de până la 1.500 de km de Il-76 MD de la Divizia 12 de Transport Aerian Militar (Tver, Migalovo) a Comandamentului Aviaţiei Militare de Transport a Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse (în special Regimentul 334 Pskov al Aviaţiei Militare de Transport şi Regimentul 117 Orenburg al Aviaţiei Militare de Transport). La sosirea în zona de acţiune a unităţilor, acestea au început să desfăşoare operaţiuni de recunoaştere, căutare şi misiuni de subversiune.

Cel de-al doilea eşalon al forţelor de sprijin pentru consolidarea din Districtul Militar de Sud a inclus unităţi de infanterie motorizată, tancuri, artilerie şi rachete, precum şi aviaţie militară, toate relocate în regiune de pe teritoriul Rusiei în trei moduri – individual (zboruri ale aviatiei), pe cale ferată sau pe calea aerului. În această etapă s-au desfăşurat şi câteva exerciţii tactice ale Brigăzii 37 Feroviare din Districtul Militar de

Sud (Unitatea militară 51473, Volgograd), Brigada 3 Feroviară din Districtul Militar de Vest (Unitatea militară 83497, Ryazan) şi Batalionul Feroviar al Districtului Militar de Sud din Crimeea (Unitatea militară 98546, Kerci, creată în mai 2014, după ce Rusia a ocupat Crimeea).

Cea mai complexă a fost relocarea formaţiunilor şi unităţilor Armatei 1 Gardă Tancuri din Districtul Militar de Vest, care a presupus un marş mixt de


7

1,700 de kilometri către teritoriile necunoscute din sudul Rusiei. Pe durata marşului, Regimentul 1 Motorizat de Puşcaşi (Unitatea militară 31135) din Divizia Motorizată Gardă Puşcaşi Taman (Unitatea Militară 23626) a trecut răul Don şi a capturat un cap de pod pe malul drept (de vest).

Pe direcţia strategică de sud-vest a Federaţiei Ruse s-au relocat un număr suplimentar de aparate de zbor (Su-24, Su-25 şi Su-34) ale Aviaţiei de Bombardiere din Armatele 4 (Districtul Militar de Sud), 6 (Districtul Militar de Vest) şi 14 (Districtul Militar Central) ale Forţelor Aeriene şi de Apărare Anti-Aeriană ale Forţelor Aerospaţiale ale Federaţiei Ruse. Principalele grupuri de atac au fost localizate pe aerodromurile Diviziei Aeropurtată Gardă 1 (Comandament în Krymsk; aerodromurile Regimentului 960 de Atac Aerian, Primorsk-Akhtarsk a Regimentului 559 de Bombardiere de Atac Morozovsk şi ale Regimentului 368 de Atac Aerian Budennovsk, care în anul 2008 a fost folosit în timpul agresiunii Rus ie i împot r iva Georg ie i , Regimentul 461 de Atac Aerian Krasnodar Central şi Divizia Aeropur ta tă Combina tă 27 (Comandament în Sevastopol, aerodrom Gvadeyskoye).


8

Pentru a permite alocarea unui număr suplimentar de avioane în partea din apropierea graniţei cu Ucraina, trupele de geniu ale Armatei Federaţiei Ruse au construit câteva piste de aterizare, fiecare cu o lungime de 1,6 km.

La începutul agresiunii armate a Rusiei împotriva Ucrainei, s-au desfăşurat sistemele de control la război ale Districtelor Militare de Sud şi de Vest, incluzând posturile, formaţiunile şi unităţile subordonate Comenzii Mobile a Armatei. S-a utilizat un sistem unificat de comandă şi control tactic, care era deja în uzul trupelor ruseşti care au ocupat Ucraina. Acestea au fost sarcinile Brigăzii 175 de Control a Comandamentului Districtului Militar de Sud (Unitatea Militară 1967, Aksai, regiunea Rostov) şi a Brigăzii 1 de Control din Comandamentul Districtului Militar de Vest (Unitatea militară 55338, Selyatino, regiunea Moscova). În plus, s-a creat şi o companie separată de comunicaţii din rezervişti.

Prin utilizarea sistemelor automate de comandă şi control (ASU) şi a comunicaţiilor de generaţie a şasea (incluzând staţii radio prin satelit şi troposferă, staţii radio digitale R-419MP pe „Andromeda-D” şi staţii radio unificate R-166-05 bazate pe BTR-82) s-a exersat coordonarea acţiunilor în Districtele Militare de Sud şi de Vest la nivelul Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse, precum şi comandă şi control la nivel de formaţiuni, companii şi grupuri, inclusiv grupuri tactice la nivel batalion.

Alături de forţele terestre s-au format şi desfăşurat şi grupuri şi forţe ale navelor de război din Flotele Mării Neagre, Mării Baltice şi Mării Nordului. Flota Mării Negre s-a constituit într-o forţă de atac la suprafaţă incluzând noua fregată „Amiral Grigorovici”, navele de rachete „Samum” şi „Miraj”, un grup de desant care include navele „Nikolai Filchenkov”, „Azov”, „Yamal”, „Tsezar Kunnikov” şi „Saratov” precum şi un grup de nave pentru protejarea mării în care se găsesc navele anti-submarin „Alexandrovets” şi „Kasimov” şi nave ale forţelor de deminare. S-a mai desfăşurat şi un grup de atac naval al Flotilei Mării Caspice.

Aceste măsuri ale Rusiei au fost acompaniate de măsuri de acoperire precum şi de distrugere a dispoziţiilor forţelor inamice, inclusiv prin atacuri aeriene asupra teritoriului şi prin blocarea strâmtorilor Mării Negre şi a Mării Baltice. La începutul exerciţiului, statusul de alertă avansată a fost generat de către forţele şi

mijloacele apărării aeriene din Districtul Militar de Sud, iar capacităţile lor de luptă au fost consolidate prin sosirea pe aerodroamele avansate a avioanelor de luptă Su-27 şi MiG-29/MiG-29UB. Avioanele au fost staţionate pe aerodroamele Forţelor de Apărare Antiaeriană a Armatei 4 din Districtul Militar de Sud, care include Regimentul 3 Avioane de Luptă (FAR) (Krymsk, teritoriul Krasnodar), Regimentul 19 Avioane de Luptă (Millerovo, regiunea Rostov) şi Regimentul 31 Avioane de Luptă (Zelenograd, regiunea Rostov). În zona operaţională au fost redesfăşurate şi unităţi de apărare antiaeriană şi trupe tehnice şi de transmisiuni radio.

În zonele de antrenament din


9

Rostov şi Astrakhan din Rusia, precum şi în spaţiul de deasupra lor s-a executat antrenamentul pentru protecţia spaţiului Federaţiei Ruse, incluzând interceptarea ţintelor aeriene de către avioane de luptă şi trageri de luptă cu sistemele de rachete antiaeriene C-300 „Favorite”, S-400 „Triumph” şi complexul pentru apărare antiaeriană „Pantsyr-S1”.

Pe linia contracarării măsurilor inamicului de a distruge desfăşurarea trupelor ruseşti s-au executat misiuni de atac ale: grupurilor de cercetare-subversive în mişcare ale Forţelor Armate ale Rusiei – cu elicoptere de Aviaţie Militară; centre de comandă, artilerie şi poziţii ale rachetelor inamice din zona tactică precum şi a rezervelor operaţionale şi tactice – cu Aviaţia de Primă Linie; alte ţinte inamice inmportante din zona zona operatională şi operaţional-strategică – cu Aviaţia de Bombardament (Strategic) la Mare Distanţă. Două aparate Tu-95MS din Divizia 22 Gardă de Bombardament Greu (Regimentul de Aviaţie pentru Bombardament Greu, Unitatea militară 24755, Engels) au efectuat zboruri peste zonele centrale şi de est ale Mării Negre, precum şi peste Crimeea, exersând lansarea de rachete de croazieră.

Pentru a controla acţiunile aviaţiei şi pentru recunoaştere s-au folosit aparate de zbor A-50M şi A-50U din Sistemul Aeropurtat de Avertizare şi Control (DRLO) al Regimentului de Aviaţie DRLO 144 (Ivanovo-Severnyi).

În al treilea rând – operaţiunile ofensive/defensive: în prima situaţie – ca parte a ofensivei împotriva Ucrainei, în cea de-a doua – pentru „protejarea Crimeii”. În cea de-a doua situaţie, punctul central al exerciţiului „Caucaz - 2016” a fost organizarea unor exerciţii tactice bilaterale la nivel bridagă în zona de antrenament „Prudboy” din Volgograd şi Cape Opuk din Crimeea (în prezenţa Ministrului Apărării S. Shoigu) prin


10

activităţi de debarcare, respingere a atacurilor pe mare şi pe uscat cu acţiuni ofensive/contraofensive ale trupelor ruseşti şi avansarea acestora pe direcţia Transnistriei.

Conform legendei exerciţiilor din Crimeea, în Peninsulă s-a simulat un atac inamic amfibiu cu puternic sprijin aerian. Debarcarea forţelor din atacul amfibiu a fost precedată de mai multe măsuri de e l iminare a obstacolelor din zona de coastă, cercetare a geniştilor, detectare a facilităţilor de apărare de primă linie şi

a celor antiaeriene, precum şi de organizarea şi desfăşurarea unor acţiuni subversive.

Atacurile aeriene asupra poziţiilor de coastă şi acţiunile subversive şi de recunoştere ale trupelor au permis avansarea în perspectiva sprijinului pentru deminare a navelor de desant şi debarcarea grupurilor de atac cu bărci de mare viteză şi bărci de desant de tipul „Raptor”, urmate de unităţi de atac amfibii în vehicule blindate de pe cinci nave amfibii (BDK).

Forţele de Apărare Antiaeriană au tras asupra grupului de nave inamice cu sisteme de rachete „Bal” şi „Bastion”. În plus, împotriva vehiculelor de desant s-au folosit baterii complexe de artilerie auto-propulsată „Uragan” rachete „Bereg” şi „Grad”, precum şi batalioane de aruncătoare dotate cu sisteme „MSTA-B” şi „Gvozdika”.

Aviaţia Tactică de Primă Linie a lansat rachete şi bombe asupra inamicului, iar două aparate Su-27SM3 au executat misiuni de suprimare a controlului şi comunicaţiilor prin utilizarea sistemelor de război electronic. S-au utilizat şi elicoptere Ka-52 „Alligator” (pentru distrugerea dronelor) şi Mi-28N „Night Hunter” (împotriva ţintelor de mare viteză de pe mare).

SAM C-400 a lansat şi rachete de luptă împotriva ţintelor aeriene şi a îndeplinit sarcina de relocare a noilor poziţii prin utilizarea măsurilor operaţionale de mascare (inclusiv marionete gonflabile).

Conform legendei exerciţiului, forţele de atac au utilizat şi puşcaşi marini, au suprimat Forţele Aeriene şi cele de Apărare Antiaeriană şi au trimis pe uscat grupuri de asalt prin elicopterele Mi-8AMTSh. În paralel, s-au utilizat şi paraşutişti în spatele poziţiilor de coastă de pe avionul militar An-26.

Toate acestea au permis forţelor inamice amfibii să păstreze capul de pod şi să dezvolte ofensiva în adâncimea apărării în cooperare cu trupele tactice de desant aeropurtate. Forţele de Apărare Antiaeriană au reuşit să păstreze iniţiativa şi să efectueze contraofensive prin echipe din al doilea eşalon şi sub apărarea completă a aviaţiei.

Principalii participanţi la exerciţiul din Crimeea au devenit unităţile şi subunităţile Brigăzii Navale Separate 810 din Flota Mării Negre (Sevastopol), Divizia 7 Gardă de Atac Aerian a Rusiei (Novorossiysk), Brigada 126 de Apărare a Coastei (Perevalnoe, Crimeea), Brigada 127 Separată de Cercetare (Sevastopol) Brigada 15 Separată de Rachete de Coastă (Sevastopol) şi Regimentul 1096 Separat de Rachete Antiaeriene


11

(Sevastopol).

Misiuni de debarcare şi anti-amfibii prin crearea de grupuri navale şi desfăşurarea unităţilor de apărare a coastei au fost executate şi de Flota Mării Nordului şi Flota Mării Baltice precum şi de Flotila Caspică a Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse.

Alături de exerciţiul „Caucaz 2016” desfăşurat în perioada 5-9 septembrie, s-au desfăşurat şi exerciţii de comandă ale trupelor de ocupaţie AK 1 şi 2 din estul Ucrainei. Acest demers a fost susţinut deoarece toate activităţile operaţionale şi de antrenament

de luptă ale acestor structuri fac parte dintr-un sistem unificat al Forţelor Armate Ruse şi se află sub controlul Statului Major General şi al Districtului Militar de Sud al Armatei Federaţiei Ruse.

Exerciţiile trupelor de ocupaţie ruseşti din estul Ucrainei sunt susţinute de o campanie activă de informare din partea Rusiei, precum şi prin suprimarea celor mai importante posturi de televiziune şi radio ucrainene din regiunile ocupate Luhansk şi Doneţk.

Pe fondul operaţional al exerciţiului „Caucaz 2016” s-au mai desfăşurat şi alte exerciţii în câteva regiuni ale Rusiei şi pe teritoriile aliaţilor săi. În regiunea Kursk s-au desfăşurat antrenamente cu rachete de atac cu raza scurtă de acţiune „Tochka-U” ale Brigăzii 448 de Rachete (Unitatea militară 35535, Marshal Zhukov, regiunea Kursk) din Districtul Militar de Vest. Forţele Brigăzii 27 Separate CBRN (Unitatea militară 11262, Kursk) au furnizat camuflaj pentru poziţiile rachetelor prin intermediul perdelelor de fum. Pe poligonul de antrenament de la Kapustin Yar din regiunea Astrakhan a Rusiei s-au desfăşurat lansări de rachete „Iskander-M” de către Brigada 20 Rachete din Districtul Militar de Sud.

În al patrulea rând – desfăşurarea unor acţiuni de luptă ale Armatei Federaţiei Ruse şi a aliaţilor săi în adâncimea strategică a teritoriului inamic pe flancul de sud al NATO – în Balcani. Misiunile specifice acestei etape au fost planificate în cadrul exerciţiilor multinaţionale ruso-beloruso-sârb „Slavonic Brotherhood 2016” şi ruso-sârb „BARS 2016” („Leopard 2016”) desfăşurat în Serbia în septembrie-octombrie anul acesta.

În lunile septembrie şi octombrie 2016 se organizează în „Marea” Serbie exerciţii militare întrunite ale unitătilor sârbeşti, ruse şi beloruse sub numele de cod „Slavonic Brotherhood 2016” (localizarea exerciţiilor este poligonul Nikintsi, situat la 30 de km de graniţa de stat dintre Croaţia şi Serbia). La exerciţiu participă Brigada Specială a Forţelor Armate Sârbeşti, Forţele Aeriene ale Rusiei şi Forţele Speciale ale Belarusului.

Un alt exerciţiu militar ruso-sârb care poartă numele de cod „BARS 2016” va fi desfăşurat pe teritoriul şi în spatiul aerian al Republicii Serbia în octombrie 2016 lângă Nis şi pe aerodromul Batajnica din Belgrad. La exerciţiu vor participa avioane din Aviaţia Tactică de Atac şi Apărare Antiaeriană a Serbiei. Conform planificării, piloţii sârbi vor face echipă cu cei ruşi. Exerciţiul va include în principiu avioane MiG-29 şi elicoptere multi-rol Mi-17, pe care Serbia le-a achiziţionat recent de la Rusia. Peste 20 de piloţi ruşi vor


12

merege în Serbia şi împreună cu piloţii sârbi vor exersa misiuni de control şi aprărare a spaţiului aerian, precum şi atacuri împotriva ţintelor terestre.

Presa rusă a prezentat deja acest exerciţiu ca fiind unul care se desfăşoară „la uşa NATO”. În acest context, s-a folosit un proverb sârbesc – „În cer există Dumnezeu, pe pământ există Rusia”. Această frăţie a fost cea care a stat la baza primului Război Mondial în 1914. Exact 100 de ani mai târziu – în 2014 – Rusia a invadat Ucraina (inclusiv prin participarea mercenarilor sârbi);

În al cincelea rând – atacuri cu rachete nucleare asupra infrastructurii critice a inamicului pentru a păstra iniţiativa strategică în războiul împotriva SUA/NATO şi pentru a forţa inamicul să se predea în condiţii favorabile Rusiei.

Dintre activităţile premergătoare exerciţiului „Caucaz 2016” a Armatei Federaţiei Ruse, care au avut loc în data de 28 august (in cadrul inspecţiei neanunţate a Forţelor Armate), trebuie să se acorde atenţie specială zborului efectuat peste zone centrale şi est ale Mării Negre de două aparate Tu-95MS din Regimentul 184 de Aviaţie de Bombardament Greu al Diviziei 22 Aviaţie de Bombardament Greu (Engels, regiunea Saratov) din cadrul Aviaţiei Strategice cu Rază Lungă de Acţiune. În spaţiul aerian de deasupra Crimeii s-au executat misiuni de pătrundere în sistemul de apărare aeriană a inamicului, urmate de atacuri aeriene pentru blocarea strâmtorilor din Marea Neagră. În data de 9 septembrie, în cadrul etapei active a exerciţiului „Caucaz 2016”, în

contextul antrenamentului de comandă şi stat major al Forţelor de Rachete Strategice (RVSN) de pe cosmodromul „Plesetks” s-a desfăşurat lansarea cu succes a unei rachete „Topol” în direcţia poligonului Kamchatka.

În data de 20 septembrie, sub conducerea Comandantului Forţelor de Rachete Strategice, General-Colonelul S. Karakaev s-a desfăşurat în nord-vestul Rusiei Exerciţiul de Comandă şi Stat Major a Diviziei 7 Gardă Rachete (Vypolzovo, regiunea Tver) din cadrul Armatei 27 Gardă Rachete – pe fundalul operativ unic al exerciţiului „Caucaz 2016”.

Obiectivul exerciţiului a fost să verifice nivelul de pregătire al Forţelor de Rachete în vederea îndeplinirii misiunilor specifice într-un război la scară mare care implică şi utilizarea armelor nucleare.

Exerciţiile s-au desfăşurat în contextul rearmării Diviziei 7 Gardă Rachete cu noile sisteme de rachete „Yars” care le-au înlocuit pe cele vechi „Topol”. Pe durata acestui exercitiu, Divizia 7 Gardă Rachete exersat proceduri de îmbunătăţire a gradului de pregătire de luptă, manevră a sistemelor mobile de rachete în patrule de luptă şi contracararea grupurilor de sabotaj şi a loviturilor executate de inamic cu armament de mare precizie. În cadrul cooperării între servicii, s-a utilizat în mod extins aviaţia de primă linie pentru a oferi acoperire Forţelor de Rachete Strategice.

În data de 22 septembrie, în cadrul unui plan operaţional unic pentru exerciţiile Diviziei 7 Gardă Rachete, două aparate de zbor Tu-160 din Aviaţia Strategică cu Rază Lungă de Acţiune a Forţelor Armate Ruse au efectuat un zbor de provocare de-a lungul coastei Norvegiei la Marea Nordului. S-au exersat misiuni de pătrundere în sistemul de apărare aeriană a inamicului, urmate de atacuri aeriene pentru blocarea strâmtorilor din Marea Baltică. Alături de bombardierele ruseşti, au fost ridicate în aer avioane de luptă Typhoon ale Forţelor Aeriene din regatul Marii Britanii. (Zborul anterior al avionului Tu-160 pe aceeaşi rută a avut loc în data de 17 februarie 2016).


13

În perioada 19-22 septembrie, Comandantul Forţelor de Rachete Strategice, General-Colonel S. Karakaev a condus un exerciţiu de comandă şi stat major al Armatei 33 de Rachete (Omsk) din Cadrul Forţelor de Rachete Strategice (Omks, dotate cu sisteme de rachete R-36M UTTKh, R-36M2 „Voevoda”, SS-18 „Satan” conform clasificării NATO şi RT-2PM „Topol”).

Conform planificării, comanda Diviziei 7 Gardă Rachete din Armata 27 Gardă Rachete şi cea a Armatei 33 Rachete a fost reunită cu misiunea altor formaţii şi unităţi ale Forţelor de Rachete Strategice – din regiunile Tver şi Irkutsk.

În perioada 4-11 octombrie este planificat un exerciţiu de comandă şi stat major al Forţelor de Rachete Strategice ale Federaţiei Ruse, cu participarea componentei terestre, aeriene şi navale ale triadei nucleare. În plus, pe fondul operaţional al exerciţiului „Caucaz 2016” s-a exersat şi

protejarea infrastructurii critice din zonele de adâncime ale Rusiei, precum şi prevenirea destabilizării situaţiei interne atât ca şi rezultat al acţiunilor (subversive – recunoaştere) ale inamicului, cât şi ca urmare a nemulţumirii sociale cauzate de agravarea problemelor economice în ţară.

Bunăoară, analiza conţinutului, naturii, scopului şi a caracteristicilor principalului eveniment militar şi politic din Federaţia Rusă în anul 2016 – exerciţiul „Caucaz 2016” – sugerează că fundamentul politic a fost de fapt reluarea „Războiului Rece” dintre Rusia şi Occident după ce Rusia a început agresiunea armată împotriva Ucrainei în februarie-aprilie 2014. Analiza expertă a acestor evenimente politice şi militare în contextul exerciţiului

„Caucaz 2016” conduce la o concluzie privind un scenariu rus al unui război al Federaţiei Ruse la scară completă împotriva SUA/NATO şi a Ucrainei pe direcţia strategică de sud-vest, incluzând armament nuclear. Motivul pentru treceerea de la războiul „rece” la cel „cald” (armat) poate fi escaladarea conflictului ruso-ucrainean provocată de către regimul lui V. Putin. Pentru organizarea, pregătirea şi desfăşurarea unei astfel de acţiuni militare pe

flancul de sud al NATO (cel mai vulnerabil conform estimărilor Rusiei), eforturile principale de pe durata exerciţiului „Caucaz 2016” s-au centrat pe stabilirea şi îmbunătăţirea interacţiunii efective dintre componenta terestră, aeriană şi navală a Forţelor Armate Ruse cu includerea celor trei componente ale triadei nucleare. Republicat cu permisiunea partenerului nostrum media Borysfen Intel http://

bintel.com.ua/en/


14


Pagină lăsată alb intenționat

15


Supliment la Pulsul Geostrategic, Nr.143, Sâmbătă, 20 Aprilie 2013 INGEPO Consulting

Anunţuri şi publicitate în cadrul buletinului, pot fi inserate în spaţiul disponibil , sau pe pagină/pagini separate. Pentru detalii şi eventuale alte condiţii rugăm contactaţi Departamentul marketing,

la tel. 0268-470076 sau e-mail: [email protected]. Ne rezervăm dreptul de a nu da curs unor solicitări care credem că nu corespund profilului acestui buletin.

Editorial, Puncte de vedere: Corneliu PIVARIU Actualitatea geostrategică mondială: Mihaiu

MĂRGĂRIT, dr. Octavian DUMITRESCU Situaţia din Orientul Mijlociu: Corneliu PIVARIU,

Dumitru CHICAN, Edmond CHICANI, Evoluţii în zona extinsă a Mării Negre: dr. Dan

DUNGACIU, dr. Octavian DUMITRESCU, Vladimir SOCOR

Orizont Economic: Vladimir SOCOR, Corneliu PIVARIU, Nicolae PREDA

Serviciile de informaţii şi probleme de securitate: Mihaiu MĂRGĂRIT, Corneliu PIVARIU

Tehnologii şi echipamente militare: Cornel VAIDA Apariţii editoriale: Cornel VAIDA

Traduceri din/în limba engleză: Prof. Mădălina GHEORGHECI; Prof. Constanţa COSTESCU

Tehnoredactare: Ionuţ PARASCHIV Tiparul executat de: S.C. YOLANS S.R.L.. Braşov

Director şi Editor Coordonator: Corneliu PIVARIU - membru al IISS- Londra

ISSN: 1843-701X

Acest buletin nu poate fi multiplicat şi reprodus fără acordul scris al INGEPO Consulting. Este permisă folosirea unor materiale sau citate cu păstrarea exactităţii şi titlului original, precum şi

cu menţionarea expresă a sursei. Opiniile exprimate în articole prezintă punctul de vedere al autorilor, care îşi asumă deplina

răspundere asupra conţinutului, şi nu reflectă în mod obligatoriu pe acelea ale INGEPO

“PULSUL GEOSTRATEGIC” - fondat de Corneliu PIVARIU în anul 2007

Buletin bilunar bilingv, editat de INGEPO Consulting - Braşov

www.ingepo.ro; Tel: +4-0268 47 00 70 J08/2898/2006, CUI RO19298677/2006

Coperta: colaj Caucaz-2016 SCPE

Corneliu PIVARIU - Director şi Editor Coordonator al Pulsului Geostrategic Preşedinte-Director General INGEPO

Consulting Autor al unor cărţi privind informaţiile strategice, terorismul şi situaţia din Irak, al altor studii şi articole pe probleme

privind informaţiile strategice şi evoluţii geopolitice actuale. Curs de securitate regională la Harvard University - Kennedy School of Government. Membru al Institutului Internaţional de Studii Strategice -Londra.

Dumitru CHICAN Ambasador, profesor universitar,

Director pentru Orientul Mijlociu la Pulsul Geostrategic

O întreagă carieră activă în diplomaţia românească, cu misiuni permanente în numeroase ţări arabe. Alte misiuni externe punctuale, ca emisar al Şefului

Statului Român. Unul dintre cei mai buni cunoscători ai limbii, culturii şi lumii arabe din România. Autor a numeroase lucrări şi traduceri în şi din limba arabă, publicate în ţară şi străinătate. Una din ultimele sale cărţi, apărută în Emiratele Arabe Unite, a fost declarată cea mai bună apariţie editorială a Târgului Internaţional de carte de la Sharjah şi a anului 2008.

Cornel VAIDA Director INGEPO Consulting

Doctor Octavian DUMITRESCU Director pentru zona extinsă a Mării

Negre la Pulsul Geostrategic.

ABONAMENTE (un an - 24 de numere) Versiunea PDF prin e-mail = 1.198,00 RON;

Ediţia tipărită = 1.255,20 RON În preţul abonamentului beneficiaţi gratuit de toate materialele suplimentare editate (Semnal, Comentarii, Suplimente şi altele). Preţurile includ TVA, iar pentru ediţia tipărită şi taxele de expediţie prin curier rapid (în România), Par-Avion în străinătate. Pentru străinătate, preţul - în Euro sau dolari SUA - se calculează la data abonamentului. Abonamentele includ accesul la site-ul www.ingepo.ro unde pot fi găsite toate numerele publicate, începând cu Martie 2007 (peste 7.000 de pagini) şi alte informaţii de interes.

16

Din Decembrie 2010 Pulsul Geostrategic Este înregistrat în catalogul internaţional

MASTERS LIST INDEX COPERNICUS JOURNAL

Pulsul Geostrategic a fost accesat recent pe aproape toate continentele, in aproximativ 80 de ţări(in ordinea accesărilor): Romania, USA, China, Australia, In-dia, Turkey, Spain, Iran, Syria, Israel, Russia, Bangladesh, Germany, Moldova, Chile, Austria, France, United Kingdom, Cameroon, Georgia, Azerbaijan, Vene-zuela, Argentina, Ukraine, Hungary, Ireland, Serbia, Armenia, Italy, Greece, Leba-non, Qatar, Poland, Philippines , Indonesia şi altele.

În Romania este accesat în peste 40 de oraşe.

la Nr. 223, 20 Octombrie 2016

Documents

Transcript of la Nr. 223, 20 Octombrie 2016