6911LECÞIA 11 LA MUNTE

Limba – mijloc de integrare socialã

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a

Construcþiile: a putea + infinitiv; se poate + infinitiv

III. INTENÞII COMUNICATIVE

Cum descriem o acþiune

IV. TEXT-SINTEZÃ

LA MUNTE

adânc

balnear

curat

fermecãtor

strãin

a apãrea

a aranja

a bea

a cãdea

a dispãrea

a încãpea

a înregistra

a mânca

a pleca

a putea

a rezerva

a tãcea

a urca

a vedea

aer

agenþie

apã

autocar

camerã

cazare

cãlãtorie

cheie

copac

limbã

loc

lunã

masã

repede

când?

de ce?

munte

nor

obosealã

pat

plimbare

portbagaj

recepþie

soare

somn

staþiune

traseu

valizã

vârf

1170 LECÞIA 11LA MUNTE

Limba – mijloc de integrare socialã

VOCABULAR

Încercãm

1. Formulaþi întrebãri la propoziþiile de mai jos.

La munte aerul este curat. Peisajul este fermecãtor. Soarele este frumos. Traseul este lung. Somnul este

adânc. Turiºtii pleacã la plimbare. Noi urcãm în vârf demunte.

2. Citiþi dialogurile pe roluri.

aaaaa bbbbb– Cine pleacã la munte? – Mama lui Dan vrea o camerã cu 3 paturi?– Familia Ionescu pleacã la munte. – Da, mama lui Dan vrea o camerã cu 3 paturi.– Cine rezervã bilete? – Mama lui Radu rezervã o camerã cu 2 paturi?– Tata rezervã bilete. – Nu, mama lui Radu vrea o camerã cu 4 paturi.– Unde rezervã tatãl lui Dan bilete de cãlãtorie? – Unde rezervã ei camere?– La agenþia de turism. – Ei rezervã camere la recepþie.– Cine rezervã locuri la hotel?– Mama rezervã locuri la hotel.

3. Restabiliþi replicile.

? Unde pleacã familia Ionescu?Cumpãrãtorul intrã în magazin.

? De ce au ei nevoie?El ia douã cutii de bomboane.

? Iau ºi ciocolatã?O cutie de bomboane costã 30 de lei.

? Preferã marfã scumpã?Da, cumpãrãtorul are nevoiede multe produse. Preþul este convenabil pentru ei?

4. Continuaþi dialogurile.

– Unde urcã Dan? – Mama lui Dan urcã în autobuz.– Dan urcã în autocar. – Ce are în mânã mama lui Dan?– Ce are Dan în mânã? – Are în mânã o valizã ºi o hainã.– Dan are în mânã o valizã. –– Unde urcã mama lui Dan?

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.

– Unde pleacã autocarul?– Autocarul pleacã la o staþiune în munþi.– Unde plecaþi dvs.?–

7111LECÞIA 11 LA MUNTE

Limba – mijloc de integrare socialã

GRAMATICÃ

Observãm

– Ce vezivezivezivezivezi tu?– Eu vãd vãd vãd vãd vãd niºte munþi.– ªi ei vãd vãd vãd vãd vãd munþii?– Nu, ei nu vãd vãd vãd vãd vãd munþii, ei vãd vãd vãd vãd vãd niºte copaci.– Dar ce vedeþi vedeþi vedeþi vedeþi vedeþi voi?– Noi vedem vedem vedem vedem vedem un autocar.– Ce vãd vãd vãd vãd vãd turiºtii?– Turiºtii vãd vãd vãd vãd vãd un peisaj de munte.

Modificãm

5 .5 .5 .5 .5 . Urmaþi modelulUrmaþi modelulUrmaþi modelulUrmaþi modelulUrmaþi modelul .....

Model:Model:Model:Model:Model: aer aerul; munte muntele; masã masa;

plimbare plimbarea; cheie cheia.

pat, somn, an, ban, fecior, ajutor, bunic, fular, bloc; perete, frate, pãrinte, prenume, nume, soare; recepþie, femeie, lecþie, rochie, soþie, chimie, agenþie, baie; bancã, valizã, salã, apã, cadã, casã, cãciulã, faþã, ºedinþã, uzinã, sorã; clãdire, angajare, organizare, concediere.

Alcãtuim

6. Alcãtuiþi propoziþii.

Model:Model:Model:Model:Model: Funcþionara înregistreazã actele în anticamerã.Funcþionara înregistreazã actele în anticamerã.Funcþionara înregistreazã actele în anticamerã.Funcþionara înregistreazã actele în anticamerã.Funcþionara înregistreazã actele în anticamerã.

Ion a nota hainele în agendãEu a completa bomboane în birouNoi a aranja formularul în cutiiTu a lua orarul în valizã

aer curat apã a mânca fructe a rezerva bilete

staþiune balnearãa bea

bere mult o camerã

peisaj fermecãtor vin puþin

cazare ºi masã suc

Dicþionar de contexte minime

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.

1172 LECÞIA 11LA MUNTE

Limba – mijloc de integrare socialã

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a

A vedea (ã/e)A vedea (ã/e)A vedea (ã/e)A vedea (ã/e)A vedea (ã/e) A apãrea (ã/a)A apãrea (ã/a)A apãrea (ã/a)A apãrea (ã/a)A apãrea (ã/a)

Aplicãm

7. Citiþi dialogurile:

aaaaa– De unde apare soarele?– Soarele apare de dupã nori.– De unde apare luna?– Luna apare de dupã nori.– De unde apar soarele ºi luna?– Soarele ºi luna apar de dupã nori.

A dispãrea (ã/a)A dispãrea (ã/a)A dispãrea (ã/a)A dispãrea (ã/a)A dispãrea (ã/a)

bbbbb– Unde dispare soarele?– Soarele dispare dupã nori.– Unde dispare luna?– Luna dispare dupã nori.– Unde dispar soarele ºi luna?– Soarele ºi luna dispar dupã nori.

A beaA beaA beaA beaA bea

ccccc ddddd

– Eu beau apã mineralã. Tu ce bei? – Noi bem lapte. Voi ce beþi?– ªi eu beau apã mineralã. – ªi noi bem lapte.– Dar el ce bea? – Dar ei ce beau?– ªi el bea apã mineralã. – Ei beau bere.

A cãdea (a/ã; d/z)A cãdea (a/ã; d/z)A cãdea (a/ã; d/z)A cãdea (a/ã; d/z)A cãdea (a/ã; d/z) A tãcea a/ã; c/œA tãcea a/ã; c/œA tãcea a/ã; c/œA tãcea a/ã; c/œA tãcea a/ã; c/œ

eu apar noi apãrem

tu apari voi apãreþi

el, ea apare ei, ele apar

eu dispar noi dispãrem

tu dispari voi dispãreþi

el, ea dispare ei, ele dispar

eu beau noi bem

tu bei voi beþi

el, ea bea ei, ele beau

De unde?De unde?De unde?De unde?De unde?

De dupãDe dupãDe dupãDe dupãDe dupã

eu cad noi cãdem

tu cazi voi cãdeþi

el, ea cade ei, ele cad

eu vãd noi vedem

tu vezi voi vedeþi

el, ea vede ei, ele vãd

– - em

- i - eþi

- e –

eu tac noi tãcem

tu taci voi tãceþi

el, ea tace ei, ele tac

7311LECÞIA 11 LA MUNTE

Limba – mijloc de integrare socialã

ConstrucþiaConstrucþiaConstrucþiaConstrucþiaConstrucþia a putea a putea a putea a putea a putea + infinitivul verbului+ infinitivul verbului+ infinitivul verbului+ infinitivul verbului+ infinitivul verbului

înînînînîn

dindindindindin

dupãdupãdupãdupãdupã

de dupãde dupãde dupãde dupãde dupã

textul

actele

documentele

tabloul

manualul

situaþia

un document

un contract

un act

semna (ce?)

eu pot

tu

el, ea

noi

voi

ei, ele

eu pot

tu poþi

el, ea poate

noi putem

voi puteþi

ei, ele pot

examina (ce?)

8. Puneþi verbele la forma cerutã de context.

Model:Model:Model:Model:Model: EEEEEu (a bea) apã u (a bea) apã u (a bea) apã u (a bea) apã u (a bea) apã Eu beau apãEu beau apãEu beau apãEu beau apãEu beau apã

Valiza (a cãdea) din mânã. Soarele (a dispãrea) dupã nori. Noi (a bea) apã mineralã. Voi (abea) apã. Turiºtii (a bea) bere. Luna (a apãrea) de dupã nori. Tu (a bea) bere. Haina (aîncãpea) în valizã. Eu (a vedea) un hotel. Ei (a vedea) un autocar. Noi (a vedea) luna. Voi(a vedea) soarele. Tu (a vedea) turiºtii.

9. Completaþi propoziþiile.

Model: Eu beau (ce? ) Eu beau (ce? ) Eu beau (ce? ) Eu beau (ce? ) Eu beau (ce? ) Eu beau lapte.Eu beau lapte.Eu beau lapte.Eu beau lapte.Eu beau lapte.

Eu vãd _____. Copilul bea_______. Noi bem _______. Voi beþi _______.Turiºtii vãd ______. Noi vedem ______. Voi vedeþi _____. Tu vezi _____.

Observaþi ºi reþineþi:

în valizãA încãpeaA încãpeaA încãpeaA încãpeaA încãpea (unde?) în autocar

în dulap

din mânãA cãdea A cãdea A cãdea A cãdea A cãdea (de unde?) din portbagaj

din pat

de dupã noriA apãrea A apãrea A apãrea A apãrea A apãrea (de unde?) de dupã hotel

de dupã copaci

dupã noriA dispãrea A dispãrea A dispãrea A dispãrea A dispãrea (unde?) dupã hotel

dupã copaci

10. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de mai sus.

lapte

apã mineralã

A beaA beaA beaA beaA bea limonadã

ceai

cafea

bere

un peisaj

un autocar

A vedeaA vedeaA vedeaA vedeaA vedea un copac

un munte

un restaurant

1174 LECÞIA 11LA MUNTE

Limba – mijloc de integrare socialã

11. Citiþi ºi completaþi dialogurile.

aaaaa– Eu pot examina textul. Dar tu poþi examina textul?– Da, eu pot examina textul.– Nu, eu nu________________________________

bbbbb– Dana poate studia limbi strãine?– Da, ea poate studia limbi strãine. Ce limbã studiazã ea?– ________________________________________

ccccc– Voi puteþi semna un contract de angajare la serviciu?– Da, noi putem semna un contract de angajare la

serviciu.– Nu, noi nu putem semna contractul acesta.– De ce?– ________________________________________

ddddd– Colegii tãi pot desena un peisaj?– Da, _________________________

– Nu, _________________________

12. Rãspundeþi la întrebãri.

1) un document

Ce putem semna? 2) __________________3) __________________

1) dupã masã Când puteþi organiza o conferinþã? 2) __________________

3) __________________

1) atent Cum poþi examina un text 2) __________________

3) __________________

13. Alcãtuiþi dialoguri similare.

aaaaa b b b b b– Fiþi amabilã, se poate intra aici? – Se poate desena pe tabla aceasta?– Da, se poate. – Da, se poate.– Nu, nu se poate. – Nu,____________

lucra (unde? la ce?)

la uzinã

la birou

la calculator

eu pot

tu

el, ea

noi

voi

ei, ele

Se poate+verb

Nu se poate+verb

7511LECÞIA 11 LA MUNTE

Limba – mijloc de integrare socialã

INTENÞII COMUNICATIVE

Cum descriem o acþiune

Structuri

Cum?Cum?Cum?Cum?Cum? repede încetrepede încetrepede încetrepede încetrepede încet bine rãu atentbine rãu atentbine rãu atentbine rãu atentbine rãu atent

Cât?Cât?Cât?Cât?Cât? mult puþinmult puþinmult puþinmult puþinmult puþin

Utilizãm

14. Rãspundeþi la întrebãri.

Cum urcã turiºtii în munþi? repede / încetrepede / încetrepede / încetrepede / încetrepede / încet Cum ascultã cursanþii? atentatentatentatentatent Cum vede Dan? binebinebinebinebine Cum lucreazã colegul? repede / încet; bine /rãu.repede / încet; bine /rãu.repede / încet; bine /rãu.repede / încet; bine /rãu.repede / încet; bine /rãu.

15. Formulaþi întrebãri pentru fiecare propoziþie.

Autocarul urcã încet în munþi. Turiºtii vãd bine munþii. La munte copiii mãnâncã bine. Eibeau mult lapte. Turiºtii beau puþinã apã. Soarele dispare încet dupã nori.

SINTEZÃ

La munte

Familia Ionescu pleacã la munte. Mama aranjeazã hainele în valizã. Tata dã un telefon la agenþiade turism ºi rezervã bilete de cãlãtorie. Mama rezervã locuri la hotel. Ei pleacã la o staþiune balnearã.Acolo sunt ape minerale.

La munte este frumos. Dimineaþa soarele apare de dupã un vârf de munte. Autocarul urcã înserpentinã. Peisajul este fermecãtor. Iatã staþiunea. Aici este un hotel ºi un restaurant. Dan ia cheia dela recepþie.

Dupã cazare familia Ionescu ia masa. Apoi ei stau la aer curat. Dupã o plimbare lungã ei cad deobosealã. La aer curat somnul este adânc.

16. Rãspundeþi la întrebãri.

Unde pleacã familia Ionescu?Ce aranjeazã mama în valizã?Unde aranjeazã mama hainele?Ce rezervã tata?Ce este la staþiunea balnearã?Cum este la munte?De unde apare soarele?Cum este peisajul?Ce este la staþiune?Ce ia Dan de la recepþie?Unde stau ei dupã masã?Cum este aerul la munte?Cum este somnul la aer curat?

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.

1176 LECÞIA 11LA MUNTE

Limba – mijloc de integrare socialã

Modele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticale

Beau apã mineralã.El vede un peisaj.Valiza încape în portbagaj.Soarele dispare dupã nori.Pot rezerva un loc la hotel.Putem semna contractul.Nu pot lucra la calculator.– Se poate intra?– Da, se poate.– Nu, nu se poate.

Modele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicative

Dan urcã repede.El vede bine.Ea deseneazã atent.Bunicul mãnâncã încet.

17. Priviþi imaginea ºi descrieþi peisajul.

Situaþii de comunicare

Tatãl lui Dan dã un telefon la agenþia de turism. Întrebaþi ce rezervã el.

Învãþãm un proverb

Minte sãnãtoasã în corp sãnãtos.

Generalizãm

77LA TEATRU12LECÞIA 12

Limba – mijloc de integrare socialã

LA TEATRU

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a

III. INTENÞII COMUNICATIVE

Cum indicãm timpul unei acþiuni

IV. TEXT-SINTEZÃ

a aduce

a ajunge

a aplauda

a cere

a cunoaºte

a duce

a face

a începe

a înþelege

a merge

a rãmâne

a rãspunde

a scrie

a spune

a trece

amator

decor

informaþie

lucru

prieten

propunere

spectacol

spectator

acela, aceea

fiecare

interesant

astã searã

devreme

înainte

înapoi

pe jos

seara

târziu

ziua

pânã la

cu ce

78 LA TEATRU 12LECÞIA 12

Limba – mijloc de integrare socialã

VOCABULAR

Încercãm

1. Scrieþi cuvintele în caiet. Gãsiþi în dicþionar traducerea lor.

2. Gãsiþi în prima coloanã cuvintele care numesc:

acþiuni legate de miºcarea în spaþiu; acþiuni legate de vorbire ºi de scriere; acþiuniintelectuale.

3. Gãsiþi în prima coloanã antonimele cuvintelor: a sta, a întreba.

4. Citiþi cuvintele din coloana a patra ºi gãsiþi douã perechi de antonime.

5. Citiþi cuvintele din coloana a doua ºi grupaþi-le în urmãtoarele clase:

cuvinte care denumesc însuºiri ale oamenilor; cuvinte care denumesc însuºiri ale lucrurilor.

Modificãm

6. Puneþi la plural cuvintele din urmãtoarele îmbinãri.

decor frumos, propunere interesantã, lucru necesar, cãlãtorie lungã.

Alcãtuim

7. Gãsiþi în prima coloanã cuvintele care se pot îmbina cu cuvintele:

acasã, repede, încet.

8. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele:

a face, interesant, propunere, a ajunge, târziu, acasã, a începe, lucru, devreme.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.

Dicþionar de contexte minime

acasã

a rãmâne în oraº

la bibliotecã

la prieteni

acasã

a ajunge la Chiºinãu

devreme

târziu

un bilet

a cere informaþii

ajutor

rãspuns

lecþia

a înþelege o problemã

muzica

totul

79LA TEATRU12LECÞIA 12

Limba – mijloc de integrare socialã

A merge – noi, înainteA merge – noi, la serviciuA aduce – voi, cãrþiA face – tu, o uºãA cere – eu, un dicþionarA trece – eu, pe lângã ºcoalãA merge – ceasul meu, înainteA întreba – noi

A merge – ei, înapoiA merge – ei, la plimbareA aduce – ei, ciocolatãA face – el, o fereastrãA cere – tu, un manualA trece – voi, pe lângã bibliotecãA rãmâne – ceasul lui, cu cinci minuteA rãspunde – ei

GRAMATICÃ

Observãm

– Eu mergmergmergmergmerg cu troleibuzul. ªi tu mergimergimergimergimergi cu troleibuzul?– ªi eu merg merg merg merg merg cu troleibuzul.– Dar ei cu ce mergmergmergmergmerg?– Ei mergmergmergmergmerg cu maºina.

– Eu ajungajungajungajungajung acasã ziua. Dar tu când ajungiajungiajungiajungiajungi acasã?– AjungAjungAjungAjungAjung acasã seara.– Dar el când ajungeajungeajungeajungeajunge acasã?– El ajungeajungeajungeajungeajunge acasã dimineaþa.

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a

Observaþi care sunt terminaþiile verbelor de conjugarea a III-a la indicativ prezent.Care forme ale verbelor de conjugarea a III-a coincid?

Aplicãm

9. Alegeþi forma potrivitã.

Dimineaþa eu (merg, merge) la serviciu. Pe stradã (trec,trece) maºini ºi troleibuze. Eu (ajung, ajungem) acasã târziu. Autobuzul nu (ajunge, ajung) pânã la staþie. Trenul (trece,

trec) prin Kiev. Eu nu (înþeleg, înþelege) tema. Nu (înþeleg,înþelege) ce spui. El (cere, cerem) o carte. Iatã ce (cer,cerem) ei. El (cere, cereþi) biletele. Vara nu (rãmânem,rãmân) în oraº.

10. Alcãtuiþi propoziþii.

Model:Model:Model:Model:Model: A merge – eu, la serviciu; A rãmâne – el, acasã.A merge – eu, la serviciu; A rãmâne – el, acasã.A merge – eu, la serviciu; A rãmâne – el, acasã.A merge – eu, la serviciu; A rãmâne – el, acasã.A merge – eu, la serviciu; A rãmâne – el, acasã.

Eu merg la serviciu, iar el rãmâne acasã.Eu merg la serviciu, iar el rãmâne acasã.Eu merg la serviciu, iar el rãmâne acasã.Eu merg la serviciu, iar el rãmâne acasã.Eu merg la serviciu, iar el rãmâne acasã.

Terminaþiile a face a ajunge a începe a merge a spune a rãmâne

– eu fac ajung încep merg spun rãmân

-i tu faci ajungi începi mergi spui rãmâi

-e el, ea face ajunge începe merge spune rãmâne

-em noi facem ajungem începem mergem spunem rãmânem

-eþi voi faceþi ajungeþi începeþi mergeþi spuneþi rãmâneþi

– ei, ele fac ajung încep merg spun rãmân

iar

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.

80 LA TEATRU 12LECÞIA 12

Limba – mijloc de integrare socialã

11. Rãspundeþi la întrebãri.

Model 1:Model 1:Model 1:Model 1:Model 1: – Mergi la universitate? – Mergi la universitate? – Mergi la universitate? – Mergi la universitate? – Mergi la universitate? – Da, merg la universitate.– Da, merg la universitate.– Da, merg la universitate.– Da, merg la universitate.– Da, merg la universitate.

Voi mergeþi la teatru? Ei merg la poºtã? Ele merg în fiecare zi la ºcoalã? Voi mergeþi înfiecare dimineaþã la stadion? Ei merg în fiecare searã la concert? El merge în fiecare zi labibliotecã? Ei merg în fiecare searã în parc? Voi cunoaºteþi istoria?

Model 2:Model 2:Model 2:Model 2:Model 2: – Fiecare merge ziua la serviciu?– Fiecare merge ziua la serviciu?– Fiecare merge ziua la serviciu?– Fiecare merge ziua la serviciu?– Fiecare merge ziua la serviciu?

– Nu fiecare merge ziua la serviciu. – Nu fiecare merge ziua la serviciu. – Nu fiecare merge ziua la serviciu. – Nu fiecare merge ziua la serviciu. – Nu fiecare merge ziua la serviciu.

Fiecare merge seara acasã pe jos? Fiecare face propuneri interesante? Fiecare ajunge târziuacasã? Fiecare începe devreme lucrul? Fiecare face dimineaþa gimnasticã? Fiecare cunoaºtebine oraºul?

12. Daþi rãspunsuri negative la întrebãri.

Model:Model:Model:Model:Model: – Cunoºti adresa lui? – Nu, nu cunosc adresa lui.– Cunoºti adresa lui? – Nu, nu cunosc adresa lui.– Cunoºti adresa lui? – Nu, nu cunosc adresa lui.– Cunoºti adresa lui? – Nu, nu cunosc adresa lui.– Cunoºti adresa lui? – Nu, nu cunosc adresa lui.

Înþelegi ce spune profesorul? Voi faceþi tot ce spun pãrinþii? El cere cartea înapoi? Voirãmâneþi acasã? Ei merg seara la concert? Cunoºti oraºul acesta?

13. Rãspundeþi la întrebãri.

Când începe spectacolul? searaCând pleacã ei în excursie? dimineaþaCând face ea cumpãrãturi? ziuaCând ajungeþi la Kiev? devremeCând începe concertul? searaCând ajungi acasã? la ora ºapteCâte limbi cunoºti? douãUnde merge autobuzul acesta? la IaºiCine aduce apã? eiCum este propunerea lui? interesantã

14. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele de mai jos.

– Cine merge acasã? T– Cine merge acasã? T– Cine merge acasã? T– Cine merge acasã? T– Cine merge acasã? Tu mergi acasã?u mergi acasã?u mergi acasã?u mergi acasã?u mergi acasã?

Model:Model:Model:Model:Model: – Da, eu merg acasã.– Da, eu merg acasã.– Da, eu merg acasã.– Da, eu merg acasã.– Da, eu merg acasã.

– Dar Victor merge ºi el acasã?– Dar Victor merge ºi el acasã?– Dar Victor merge ºi el acasã?– Dar Victor merge ºi el acasã?– Dar Victor merge ºi el acasã?

– Nu, Victor nu merge acasã. El merge la facultate.– Nu, Victor nu merge acasã. El merge la facultate.– Nu, Victor nu merge acasã. El merge la facultate.– Nu, Victor nu merge acasã. El merge la facultate.– Nu, Victor nu merge acasã. El merge la facultate.

la ºcoalã, în parc, la teatru, la circ, la librãrie, la piaþã

15. Citiþi dialogurile. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.

aaaaa– Unde mergi? la circ– Merg cu prietenii la film. la spectacol– Dar ei? la plimbare– Ei merg la muzeu.– Dar voi unde mergeþi?– Noi mergem la concert.

81LA TEATRU12LECÞIA 12

Limba – mijloc de integrare socialã

masculin feminim neutru

bãiatul acelabãiatul acelabãiatul acelabãiatul acelabãiatul acela fata aceea fata aceea fata aceea fata aceea fata aceea trenul acelatrenul acelatrenul acelatrenul acelatrenul acela

bãieþii aceiabãieþii aceiabãieþii aceiabãieþii aceiabãieþii aceia fetele acelea fetele acelea fetele acelea fetele acelea fetele acelea trenurile aceleatrenurile aceleatrenurile aceleatrenurile aceleatrenurile acelea

singular plural

masculinmasculinmasculinmasculinmasculin acelaacelaacelaacelaacela aceiaaceiaaceiaaceiaaceia

femininfemininfemininfemininfeminin aceeaaceeaaceeaaceeaaceea aceleaaceleaaceleaaceleaacelea

bbbbb– Ce faci astãzi? la ºcoalã– Dimineaþa merg la universitate. pe la rude– Seara nu mergi la plimbare? la film– Nu, seara rãmân acasã. la prietenul meu

ccccc

16. Priviþi persoanele ºi lucrurile reprezentate în imaginile de mai jos ºi spuneþi ce fac ele.

17. Citiþi îmbinãrile în care se foloseºte verbul a scrie. Rãspundeþi la întrebãri.

un exerciþiu – Ce scrie elevul?o dictare – Cu ce scrie studentul?

a scrie cu creionul – În ce scrie el?cu cretã – Pe ce scrie ea?în caiet – În ce limbã scrie el?

18. Restabiliþi replicile din dialogurile de mai jos.

– …? – …?– Radu scrie la tablã. – Elevii scriu o dictare.– …? – …?– El scrie un exerciþiu. – Ei scriu dictarea în caiete.

PronumelePronumelePronumelePronumelePronumele acela, aceea

V V V V Verbul erbul erbul erbul erbul a scrie

eu scriu noi scriem

tu scrii voi scrieþi

el,ea scrie ei, ele scriu

82 LA TEATRU 12LECÞIA 12

Limba – mijloc de integrare socialã

19. Alcãtuiþi îmbinãri cu pronumele acela, aceea.

Model:Model:Model:Model:Model: Bãrbat Bãrbat Bãrbat Bãrbat Bãrbat bãrbatul acela; Fbãrbatul acela; Fbãrbatul acela; Fbãrbatul acela; Fbãrbatul acela; Femeie emeie emeie emeie emeie femeia aceeafemeia aceeafemeia aceeafemeia aceeafemeia aceea

Spectacolul. Propunerea. Cutia. Hotelul. Traseul. Cumpãrãtorul. Cãlãtoria. Casa.Vagonul. Exerciþiul. Caietul. Satul.Cãmãºile. Bãrbaþii. Sportivii. Teatrele. Magazinele. Mesele. Cursanþii. Revistele.Ferestrele. Dulapurile. Lecþiile.

20. Rãspundeþi la întrebãri.

Care este fratele tãu: acesta sau acela? Care este cartea ta: aceasta sau aceea? Care suntprietenii tãi: aceºtia sau aceia? Acesta este ºeful vostru sau acela? Aceasta este profesoara lorsau aceea? Acesta este calculatorul tãu sau acela?

INTENÞII COMUNICATIVE

Cum indicãm timpul unei acþiuni

ziua în fiecare zi în fiecare anCând? dimineaþa în fiecare dimineaþã în fiecare lunã

seara în fiecare searã

21. Rãspundeþi la întrebãri folosind de fiecare datã cuvintele din coloanele de mai sus.

Când eºti la serviciu? Când bei ceai? Când mergeþi la film? Când duci bãiatul la ºcoalã? Când pleci la facultate?

22. Citiþi dialogurile.

– Seara eºti acasã? – El întârzie în fiecare zi?– Da, sunt acasã în fiecare searã. – Da, el întârzie aproape în fiecare zi.

– Aveþi matematica în fiecare zi? – Ascultaþi muzicã în fiecare searã?– Nu, nu avem matematica în fiecare zi. – Da, noi ascultãm muzicã în fiecare searã.

SINTEZÃ

Prietenii merg la teatru

Radu ºi Mihai sunt mari amatori de teatru. Astãzi, dupã serviciu, ei merg la teatru. În seara astala Teatrul Naþional este un spectacol de Ion Luca Caragiale. Ei iau troleibuzul numãrul 10 din staþiaCasa Radio ºi merg opt staþii pânã la bulevardul ªtefan cel Mare.

Când ajung la teatru, ei întreabã domniºoara de la casa de bilete:– Domniºoarã, aveþi bilete la spectacolul de astã searã?– Da, avem.– Aveþi ºi locuri la parter?– Pentru astã searã avem locuri numai la balcon.Prietenii iau douã bilete ºi cer un program. Ei trec pe la garderobã ºi intrã în sala de spectacole.

Aici sunt mulþi spectatori. Ei urcã la balcon, unde sunt locurile lor. Din program aflã ce actorisunt în spectacolul acesta. În rolul principal este un actor talentat.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.

83LA TEATRU12LECÞIA 12

Limba – mijloc de integrare socialã

Modele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticale

– Când începe spectacolul?– Spectacolul începe la ora 8.– Când sunteþi acasã?– Sunt acasã seara.Eu pot scrie dictarea aceasta.Ce putem face?

Modele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicative

Ziua sunt la serviciu.În fiecare searã fac o plimbare.În fiecare an merg la mare.Dimineaþa fac gimnasticã.Seara ascult muzicã.

E ora ºapte ºi cinci minute. Peste zece minute începe spectacolul. Este un spectacol interesantcu un decor original. În antract, bãieþii merg la bufet unde iau un ceai cu biscuiþi.

Când cade cortina, spectatorii aplaudã. Dupã spectacol bãieþii merg împreunã pe jos sprecasã. Seara târziu prietenii ajung acasã.

în seara asta – сегодня вечером seara târziu – поздно вечером

în rolul principal – в главной роли cortina cade – занавес опускается

23. Gãsiþi în text rãspunsul la urmãtoarele întrebãri.

Unde merg prietenii dupã serviciu?Ce spectacol este la teatru în seara asta?Ce troleibuz iau bãieþii din staþia Casa Radio?Câte staþii merg bãieþii pânã la bulevardul ªtefan celMare?Ce aflã bãieþii din program?Cine este în rolul principal în spectacolul acesta?Când începe spectacolul? Ce fac bãieþii în antract?Când ajung prietenii acasã?

24. Întrebaþi-l pe colegul dumneavoastrã:

când este acasã; dacã merge în fiecare zi la serviciu;când merge la serviciu; dacã trece în fiecare zi pe la pãrinþi;când ajunge acasã; dacã înþelege ce spuneþi dumneavoastrã.dacã merge în fiecare an la mare;

Joc de rol

Discutaþi cu persoana de la ghiºeu despre procurarea unui bilet.

Învãþãm un proverb

Orice lucru este bun la timpul sãu.Orice lucru este bun la timpul sãu.Orice lucru este bun la timpul sãu.Orice lucru este bun la timpul sãu.Orice lucru este bun la timpul sãu.

Generalizãm