l9l5 in Irchine,orridin RusiadcLhircsitagii

E!'l'EtOBI

(t9{A.Irr{cbc.peS

lAr.gicf,friml Book* bt,l95o,m'!F 1959), apoi

fumbriikirmlBook

qt,1975)$d Bc[or i s-a

hdegercacu€ srrnt

btka&i0%n,

f ri muhe

tlireitareaItirtrsiatea

tEudrrmadinof Am and

ddul de

l{ripl Medal}[&l pentru

ln 1990.

SAUt BETTOW

Omul suspendat

Traducere din limba engleziNADINA VI$AN

**Bucuregti

2018

qul

I

15 decembrie 1942

A existat o vreme cind oamenii practicau frecvent

introspecgia si nu li se pirea citusi de putin ruginos

si-gi consemneze frimintS"rile launtrice. in zilele noas-

tre insi, tinerea unui jurnal e considerati un ri.sflg, o

slibiciune, un lucru de prost gust. Asta pentru c5" tri.imintr-o epocl in care se proslivegte duritatea. in zilelenoastre, codul moral al atletului, al biiatului ogelit - o

mostenire americani care vine, cred, de la gentlemanulenglez -, acea combinatie ciudati de stridanie, ascetism

si rigoare ale cirei origini merg pini la Alexandru cel

Mare, este mai puternic ca oricind. Ai cumva senti-mente? Existi moduri corecte ;i moduri incorecte de a

ti le arl"ta. Ai o viaga interioari? Nu priveste pe nimeniin {ari. de tine. Ai cumva emolii? inibqi-le in fagi.Toati lumea respect5" codul acesta, intr-o mai mare sau

mai mica masuri. $i, ce-i drept, el permite un soi limi-tat de sinceritate, o francheEe cu buzele peceduite. Darasupra sincerititii pure are un efect inhibitiv. Majoritateaproblemelor grave sunt o carte inchisi pentru persoanele

cu inima impietriti. Acestea nu practici introspecgia,

prin urmare sunt prost echipate pentru a-i infrunta

8 Saul Bellow

pe acei dugmani pe care nu pot si-i impuste asemenea^1..vanatulul on sa-l lnvtnga lntr-o lntrecere.

,,Daci ai cumva necazvti, descurci-te cu ele pe mu-teste", aga sunl una dintre poruncile codului lor. S-o ianaiba! Eu unul am de gAnd si vorbesc despre necazurilemele, gi, daci a; avea tot atata amar de guri cAte brage

are Shiva ;i le-a; folosi tot timpul, tot nu mi-ar fi de

ajuns. in halul de demoralizareincare mi aflu, este de-a

dreptul necesar si tin un jurnal - adici si vorbesc cumine insumi - {tra sa ma simt vinovat ci. m-ag risftga.Durii sunt recompensati pentru tLcerealor; ei piloteazi.avioane sau se lupti cu taurii sau prind rechini, in timpce eu ies rareori din cimirula mea.

it tr-r.rn oras unde ai triit toati viala, slabe sunt 9an-sele si te simgi singur; ;i totusi, in adeviratul sens alcuvAntului, eu ata mI simt. Sunt singur zece ote pe ziintr-o clmiruti. La cum sunt in general cimiruteleastea nu-i chiar aga de riu, de;i te lJvegti de obignuitelenepliceri ale locatarului: miros de pri.jeali, gindaci gi

vecini ciudagi. Dar, de-a lungul anilor, m-am invi.gat cu

toate aceste neajunsuri.Cirgi am destule. Nevasti.-mea imi tot aduce altele,

in speranta c-o si le citesc. Ce bine-ar fi si pot. Pe vre-muri, cXnd ayeam si noi apartamentul nostru, citeamintruna. Mereu cumpiram cirgi noi, uneori chiar maimulte decAt puteam eu citi. Dar, atAta vreme cit miinconjurau, aveam impresia ci-mi garantau accesul lao viagi extinsl in alte sfere, mult mai pretioasi ;i mai,...rr.i decAt viaga pe care eram silit s-o duc zilnic.Daci mi-era cu neputingi si duc in fiecare clipi o viatisuperioari., puteam micar si-i pS"strez simbolurile laindemini. CAnd mi-era mai greu, mi uitam la ele;i le

On:t" -rt l

atingeam. Acum insi. acrrrntimp liber si as putea si-mile-am inceput pe vremuri. nr:

1..^-oe a cltr. Lartlle nu mi mapagini, ba uneori dupi ur sirin stare si merg mai deparrc-

Au trecut aproape sapresionat din postul pe care-l aInteramericanS. ca sa raspundde Armata. Acum sunr in asr

vial, un fel de comedie biroc?In prrma taza am tratar siruA inceput ca o yaca-nri. un nmai, cind am fost rrimis ac-qerau in regula. Tleiesc in Amdar sunt canadian, supus briudintr-o tar5. prieteni., nu por 6aminuntiti. Dupi o asrepr2nrugat pe domnul Maliendermi reangajeze temporar. insiprost, mi-a spus el, ca nu punlunii septembrie am fbsr :nforse tncheiase si primisem aproform regulamentului. mi se inun al doilea test de sanqe. Cnotificat ci eram in categoriaSi m-am pus iar p. arr.prrr- ir

vfsa fac slpaturi si am des.operivizAndu-i pe barbagii casitordin nou aminati. Am tacutexplicind c5. nu mai puteam lde explicatii, am fost transfia

I

*i impuste asemenea

r htrecere.nrrci-re cu ele pe mu-rcile codului lor. S-o iaft€sc despre necazurilerrmr de guri cite brage

grrl, tor nu mi-ar fi deE care ma aflu, este de-a

I - adica si. vorbesc cuvrunnovat ca m-as rastata.

rticerea lor; ei piloteazir prind rechini, in timpEli viara. slabe sunt san-

L in adevaratul sens alm srngur zece ore Pe zr

ln general cimirutelec lose;ri de obisnuitelei& priieali, gindaci siamilor m-am invi.tat cu

s imi tot aduce altele,ine-ar fi sa pot. Pe vre-:mcnrul nostru, citeam

f *i- uneori chiar maihr, atita \-reme c6.t mi'mi qarantau accesul la& mai pregioasi si mairrn silit s-o duc zilnic.r in tlecare clipi o viatii$strez simbolurile laru, mi uitam la ele Ei le

Omul suspendat 9

atingeam. Acum insL, acum ci am la dispozigi e atdtatimp liber si as putea si-mi conrinui studiile pe carele-am inceput pe vremuri, mi gisesc in imposibilitateade a citi. CS.rgile nu m5. mai prind. Dupi doui-treipagini, ba uneori dupi un simplu paragraf, nu mai suntin stare si merg mai departe.

Au trecut aproape gapte luni de cAnd am demi-sionat din postul pe care-l aveam la Agengia de \r'oiaj

Interamericani. ca si rispund la apelul de inrolare fbcutde Armatl. Acum sunt in a;teptare. Pare un lucru tri-vial, un fel de comedie birocratici ingropati in hArtii.in prima fazd. am tratat situaEia de aceea;i manieri.A inceput ca o vacanli., rn rigaz binemeritat, in lunamai, cAnd am fost trimis acasi pentru ci actele mele nuerau in regul5.. Thiiesc in America de optsprezece ani,dar sunt canadian, supus britanic, si, cu toate ci provindintr-o gara prieteni, nu pot fi recrutat ftri o investigagie

aminuntiti. DupI o asteptare de cinci siptimAni l-amrugat pe domnul Mallender de Ia AgenEia de Voiaj simi reangajeze temporar, insi afacerile mergeau aga deprost, mi-a spus el, ci nu putea si mi ajute. La sfh.rsitullunii septembrie arn fost informat in scris ci investigatiase incheiase si primisem aprobarea. Prin urmare, con-form regulamentului, mi se indica si mi prezint pentruun al doilea test de sAnge. O luni mai t6.rziu am fostnotificat ci eram in categoria 1A si trebuia si fiu gata.

$i m-am pus iar pe agteptat. in noiembrie m-am apucarsi fac sipituri ;i am descoperit c5., printr-o noui clauziviz6.ndu-i pe birbagii cisitorigi, recrurarea mea fusese

din nou amAnati. Am f}cut cerere si fiu reclasificat,explicAnd ci nu mai puteam lucra. Dupi trei siptS.mAnide explicagii, am fost transferat in 3,{. Dar, inainte sI"

10 Saul Bellow

mi pot prezenta acolo (nu trecuse o siptimina, dreptsi zic), m-au convocat pentru un nou test de sAnge (care

nu e valabil mai mult de gaizeci de zile). $i am trecutiar in 1A. Uite-aga o duc de atunci, ;i probabil va maidura inci doui, trei, patru luni.

intre timp, Iva, nevasti-mea, m5. intregine. Spune cL

nu-i este deloc greu ;i ci vrea s5. mi vadi bucurAndu-mide acest timp liber, citind;i flcAnd tot felul de lucruripli.cute pe care nu voi putea sa le fac in armati. Acumun an am inceput cAteva eseuri foarte ambi;ioase, cu

precS"dere biografice, despre filosofii Iluminismului.Eram in mijlocul unuia despre Diderot cind m-amoprit. Dar, in momentul in care a inceput aceasti stare

de incertitudine, se subingelegea ca le voi continua. Iva

n-a vrut sI"-mi caut alti slujbi. Fiind in categoria 1A,

oricum nu puteam si fac rost de una buni.Iva este o fata tacuta. Are un stil aparte, care descu-

rqeazi"vorbiria. Nu ne mai facem confidenge; de fapt,sunt multe lucruri pe care nici nu i le-as putea spune.

Avem prieteni, dar nu ne mai intilnim cu ei. CAEiva

locuiesc intr-o zond. mai lndepirtati a oragului. Altiisunt la \Tashington, iar algii, in armati; unul este instrainitate. Cu prietenii mei din Chicago m-am ricit,incet-incet. Nu mi prea trage a;a si mi vid cu ei. Amputea sa reinnodim legiturile, dar,lacum vad eu lucru-rile, s-a dus liantul care ne $nea amici, si pini acumn-am alrut nici o tragere de inima sa-l inlocuiesc. A;aci sunt foarte singur. Stau gi tAndilesc in camera mea,

anticipAnd micile crize din ziua respectivi, ciocinitulservitoarei, aparigia pogta;ului, programele de la radiogi amiriciunea certi provocati de anumite gAnduri.

M-am s,ndit "^":'::::nli' ̂ u,.u,.,,,,,,::pregitit si recunosc ci nu stiu cum si mi bucur de

libertatea mea ;i ci de fapt vreau o slujbi de lacheupentru ci n-am resurse - sau, mai bine zis, n-am carac-

ter. Am incercat si mi inrolez la Marini. ultima daticAnd m-au trecut in categoria inferioari, ins5, din citese pare, pentru c5. sunt striin, nu pot decAt si agtept sifiu recrutat. N-am altceva de f}cut decAt si astept, inaceasti stare de incertitudine, gi in timpul ista si mideprim din ce in ce mai tare. Mi-e cAt se poate de clarci mi deteriorez, ci sunt din ce in ce mai plin de ami-riciune gi resentimente, care mi rod pe diniuntru ca o

otravi si-mi dizolvi generozitatea gi bunivoinga. insiaceasti intArziere de gapte luni este doar una dintresursele chinului prin care trec. Nu pot sa mi gindescla ea dec1t ca la fundalul sti.rii mele de incertitudine.inainte de a putea estima riul care mi-a fost flcut, ar

trebui sa fiu mai intAi adus cu picioarele pe pi"mAnt.

I6 decembrie

Cu cAt ceilalti sunt mai activi, cu atat mai incet mimisc eu, si singuritatea mea cregte proportional cu vacar-

mul si frenezia lumii inconjuritoare. Lucrul acesta mi-edin ce in ce mai clar. in dimineata asta, nevasta lui Taddin \il/ashington scrie ci Thd a decolat spre Africa de

Nord. in viaga mea nu m-am simgit mai inmirmurit.Nu-s in stare nici micar si mi" duc pAn5. la magazinsi-mi iau tutun, degi as trage un fum. Aga ci agtept. Astapur si simplu pentru ci Thd e pe punctul sa aterizeze laAlger sau Oran sau se indreaptd, deja spre Casbah - am

10 Saul Bellow

mi pot prezenta acolo (nu trecuse o sipti.mAna, dreptsi zic), m-au convocat pentru un nou test de sAnge (care

nu e valabil mai mult de gaizeci de zile). $i am trecutiar in 1A. Uite-aga o duc de atunci, gi probabil va maidura inc5" doui, trei, patru luni.

intre timp, Iva, nevasti-mea, mi intretine. Spune cinu-i este deloc greu si ci vrea sa ma vadi, bucurAndu-m5.

de acest timp liber, citind si fIcAnd tot felul de lucruriplicute pe care nu voi putea si le fac in armati. Acumun an am inceput cdteva eseuri foarte ambitioase, cu

precidere biografice, despre filosofii Iluminismului.Eram in mijlocul unuia despre Diderot cind m-amoprit. Dar, in momentul in care a lnceput aceasti stare

de incertitudine, se subingelegea ci le voi continua. Iva

n-a vrut sa-mi caut alti slujbi. Fiind in categoria 1A,

oricum nu puteam si fac rost de una buni.Iva este o fati. ticuti. Are un stil aparte, care descu-

rrjeazS.vorbiria. Nu ne mai facem confidente; de fapt,sunt multe lucruri pe care nici nu i le-ag putea spune.

Avem prieteni, dar nu ne mai intA.lnim cu ei. CAgiva

locuiesc intr-o zond. mai indepi,rtati a oragului. Algiisunt la \Tashington, iar algii, in armatl; unul este instriinitate. Cu prietenii mei din Chicago m-am ricit,incet-incet. Nu mi prea trage aga si mi vid cu ei. Amputea si reinnodim legiturile, dar,lacum vid eu lucru-rile, s-a dus liantul care ne flnea amici, si pini acumn-am avut nici o tragere de inimi sa-l inlocuiesc. Aga

ci sunt foarte singur. Stau ;i tindilesc in camera mea,

anticipd.nd micile crize din ziua respectivi, ciocinitulservitoarei, aparitia postasului, programele de la radiogi amariciunea certi provocate de anumite gAnduri.

Omul suspendat ll

M-am gA.ndit si mi intorc la munci, dar nu suntpregitit si recunosc ci nu stiu cum si mi bucur delibertatea mea gi ci" de fapt vreau o slujbi de lacheupentru ci n-am resurse - sau, mai bine zis, n-am carac-

ter. Am incercat si mi inrolez la Marini, ultima daticAnd m-au trecut in categoria inferioari, insl, din cAte

se pare, pentru c5" sunt striin, nu pot decAt si a;tept sa

fiu recrutat. N-am altceva de flcut decAt si agtept, inaceasti stare de incertitudine, gi in timpul ista si mideprim din ce in ce mai tare. Mi-e cAt se poate de clarci mi deteriorez, ci sunt din ce in ce mai plin de ami-riciune gi resentimente, care mi. rod pe diniuntru ca o

otravi qi-mi dizolvi generozitatea gi bunivoinga. insiaceasti intArziere de"qapte luni este doar una dintresursele chinului prin care trec. Nu pot sa ma gindescla ea decAt ca la fundalul stirii mele de incertitudine.inainte de a putea estima riul care mi-a fost fhcut, ar

trebui sa fiu mai intAi adus cu picioarele pe pimAnt.

l6 decembrie

Cu cAt ceilalti sunt mai activi, cu atAt mai incet mimigc eu, gi singuritatea mea crqte proporgional cu vacar-

mul;i frenezia lumii inconjuritoare. Lucrul acesta mi-edin ce tn ce mai clar. in dimineata asta, nevasta lui Thd

din \Tashington scrie ci Thd a decolat spre Africa de

Nord. in viaga mea nu m-am simgit mai inmirmurit.Nu-s in stare nici micar si mi duc pin5. la magazinsi-mi iau tutun, degi ag trage un fum. Aga ci agtept. Astapur si simplu pentru ci Tad e pe punctul sa aterizezelaAlger sau Oran sau se indreapti deja spre Casbah - am

12 Saul Bellow

vlzut impreuni Pepd le Moko anul trecut. Mi bucursincer pentru el si nu simt pic de invidie. insi. nu pot siscap de sentimentul c5", in timp ce el zboari spre Africasi prietenul nostru Stillman calitoreqte spre Brazilia, eu

stau progipit aici in scaun. Este o senzalie reali, unafizici". Nici mi.car nu mai incerc si mi scol. Sigur, as

putea si mi. ridic gi si umblu prin cameri, ba chiar simi duc pini la magazin, dar efortul n-ar face decitsL mi, arunce intr-o stare dezagreabilS.. O si treaci, dacin-o iau in seami. Dintotdeauna am fost pradi unorastfel de halucinagii. in toiul iernii, fixand cu privireaun zid scildat de soare, reuseam si m5" conving, in ciudazapezii de afari, ci era luna iulie, nu februarie. $i mi s-a

int6.mplat si transform si vara in iarni, de tremuraminghegat pe ziduf, Fac asta gi cu momentele zilei. E unffuc banal, presupun. in cazul in care e dus prea departe,

e posibil si-ti disrrugi simtul realitigii. CAnd o si vin5"

Marie si faci patul, o si mi ridic in picioare, o si-miinchei haina si o s5. mi duc la magazin, gi uite-aga o sise termine ;i cu senzaEia asta.

in mod normal, abia a;tept si gS.sesc un motiv s-o

gterg din casi. Nici nu apuc bine si mi dezmeticesc, ciincep si caut unul. Dar cAnd plec, nu plec departe. Raza

mea de ac[iune se intinde in medie la o stradi, doui.

$i mi-e intruna frici si nu dau peste vreo cuno;tingi.care si se mire ci mI vede si si mi" ia la intrebiri. Evitcentrul, iar atunci cind chiar trebuie si mi duc am grijisi ocolesc anumite strizi. Cred ci am pistrat din aniigcolii sentimentul ci nu e lucru curat si stai pe-afari,tuvfara nlcl un motlv, zlua namlaza mare.

Cu toate astea, nu sunt capabil si. gisesc motive con-vingitoare. Nu ies de mai mult de patru ori pe zi, de

trei ori ca sa midce problema rtrrost. Nu ma drrcrm5. ingras. Cindtin armati. o si drsunt neatrigitmplus, n-am grl"fla spilitorie sau ksau chiar mai dcpfactura sau, frrigmai sunt si vizftd

Am capirat olrantele. Nu vreauldintre ele, nu rrruzitorii de sendviprele, si mi simtintrebS.ri.

La opt gi iumiacasi si ma a;ez dfereastrS.. il .it.scrcuvintel. inti.i mipentru ci aga fac rpini gi pe cele mai

serioase gi articoldla paginile de sonecrologuri, griri tVrAnd si amin njos, mi apuc si rtsi. fi pierdur cerir"

Odati. ce rerilsomn (in rarele Etrec din starea &

il trecut. Ma bucurrilie . insa nu pot sid zboara spre AfricaEFe spre Brazilia, eu

l senzatie reali, unad mi scol. Sigur, a;I cameri., ba chiar sintril n-ar face decAt

iE- O sa treac5., dacllm iosr pradi unorE, hxand cu pflYrread conving, in ciudan ftbruarie. Si mi s-a

ierni, de tremurampmentele zilei. E unrc e dus prea departe,h+ii. Cand o sa vini: in picioare, o si.-mi:ezin. si uite-asa o si

, gisesc un motiv s-o--lll ma clezmetlcesc, ca

nu plec departe. Raza

lic la o stradi, doui.EBre vreo cunostinli.ri ia la intrebS.ri. Evitfc sa mi duc am grijii am pastrat din aniilrar si srai pe-afari,Elre.€ gi,sesc motive con-lc patru ori pe zi, de

Omul suspendat 13

trei ori ca si mS"ninc si a patra oarl ca si rezolv cine ;tiece problemi mi,runta ori sa-mi satisfac un impuls ftrirost. Nu mi duc departe. $i, pentru ci nu fac miscare,

m6. ingrag. CAnd Iva imi face observatie, ii spun: ,,Lasi.,in armati o si dau sigur jos kilogramele astea". Strizilesunt neatrI.gitoare in aceasti perioadi a anului ;i, inplus, n-am galogi. Uneori m5. aventurez mai departe,la spilitorie sau la frize\la'Woolwortht pentru plicuri,sau chiar mai departe, dacd" mi roagi Iva, si plitesc vreo

facturi sau, ftri;tirea ei, s-o vid pe Kitty Daumler. $imai sunt gi vizitele obligatorii la familie.

Am cipitat obiceiul de a schimba periodic restau-rantele. Nu vreau si mi obi;nuiesc prea tare cu nici unuldintre ele, nu vreau si mi trag de ;ireturi nici cu vAn-

ziltorii de sendviguri, nici cu chelnerigele ;i nici cu casie-

rele, si mi simt obligat si mint ca si le rispund laintrebiri.

La opt gi jumitate iau micul dejun. DupI aia, mI ducacasi gi m5" asez si citesc ziarul in balansoarul de lingifereastri. il .it.r. cap-coadi, cu sfin;enie, sorbind fiecare

cuvingel. intAi mi duc la pagina cu benzi desenate (asta

pentru ci a;a fac din copilirie, trag de mine si le citesc

pAni ;i pe cele mai noi si mai proaste), apoi trec la stirileserioase gi articolele de fond ;i, in cele din urmi, ajung 9ila paginile de scandal, la cele cu sfaturi practice, regete,

necrologuri, gtiri despre diversi, anunluri, rebusuri, tot.VrAnd si amAn momentul cAnd va trebui si las ziaruljos, mi apuc si recitesc benzile desena,te, ca nu cumvasa fi pierdut ceva.

Odati ce revin la tezie dupi regenerarea dati de

somn (in rarele momente cAnd am parte de ea), ffupestetrec din starea de goliciune la cea de om imbricat, iar

rBu

14 Saul Bellow

suflerette, de la o puritate relativi la murdirie. fudicAndfereastra, verific vremea; deschizAnd ziarul,las lumeasa pitrunda.

Acum iati-mi impresurat de aceasti lume ;i com-plet teaz. E aproape amiazi, vremea prAnzului. De launsprezece incoace simt in mine o nelini;te crescAndi,imi imagin ez cd. iar mi-e foame. in ticerea casei picurisunete care iau amploare, o ugi inchizAndu-se in alticameri, stropii de api cizlnd dintr-un robinet, guierulaerului din radiator, zurr-Lziliiltl ma;inii de cusut de laetaj. Patul neflcut, peretii, toate sunt vargate cu dungi de

lumina. Servitoarea bate la u;i ;i o deschide. Are in gurio tigari. Cred ci sunt singurul in fata ciruia indriznqtesI fumeze; iqi di gi ea seama cAt de neinsemnat sunt.

La restaurant descopir ci de fapt nu mi-e foame,dar nu mai am incotro si trebuie si mininc, La intoar-cere urc mai greu scirile. Intru in cameri trigAndu-mirisuflarea 9i dau drumul la radio. Fumez. Ascult muzicisimfonici jumitate de ori, eneryat ci n-am reusit siaud ce spune crainicul cind incepe si faci reclami lanigte haine in rate. Pe la ora unu, fala zilei s-a schimbat,a dobAndit un alt soi de nelinigte. Incerc si citesc, darcapul nu mi-e la ftazele de pe pagini sau la ingelesurilecuvintelor. Creierul meu igi dubleazi eforturile, insio mulgime de ginduri de o relevangi indoielnici miimpiedici si mi. concentrez, trivialul gi esentialul ames-

tecindu-mi-se in minte. Aga ci trag oblonul. Capulmi-e la fel de gol precum strada. Mi ridic gi dau dinnou drumul la radio. E ora trei ;i nimic nu mi s-a

int6.mplat inci; ora trei gi se lasi deja intunericul; oratrei si postagul;i-a flcut ultimul rond, flri si lase nimicin cutie. Am citit ziarrl si mi-am aruncat ochii intr-ocarte 9i am avut cAteva gAnduri rilzlete...

.tIr- IHe's1

.ln, h

iar acum, ca o casoiFiica proprierirc

tare sonorul; maicin-o mai duce mulc Icred ci se apropie dchizitura perdelehconducerea gospodlelDarDatu-sau, caPlEIfost repartizat la inumult mai mare ca flclrunt si cu o voce (in faga gardului gi fise duce la culcare-

La patru gi irrrnivizavi cum rusetrel-a poreclit,,r.i.rcohcalci pe nervi. Sunte alcoolic, dar ;i &activitate sociali. Igtiu ci de fapt t''gcAm triit atA.Eia ani Icei ca el. Pe Dorchcare rcfuza sl-gi indin pat cu fata catrc l

noapte. $i mai ere r

I Versuri din cintecul,Gene DePaul (n.red)

la murdirie. RidicAndziarul,las lumea

de aceasti lume ;i com-vremea pri.nzului. De la

o neliniste crescindi,In ticerea caselpicuri

si inchizindu-se in altiii.,tr-,rn robinet, guierul

ma;inii de cusut de lasunt virgate cu dungi de

gi o deschide. Are in guriio frp ciruia indriznegte

de neinsemnat sunt.de fapt nu mi-e foame,r€ sa mananc. La rntoar-

t.ul carnera tragandu-mrFumez. fucult muzici

ca n-am reuslt sa,

trei si nimic nu mi s-a,

inqe se faci reclamS.lahta zilei s-a schimbat,:. Incerc si citesc, dar

pagina sau la in;elesuriledubleazi eforturile, ins5.

rdcv-enEa indoielnici miivielul si esentialul ames-ci trag oblonul. Capul

Mi ridic gi dau din

hsi deja intunericul; orarond, frri si lase nimic

aruncat ochii intr-oi rizlege...

(1942) de Ron Raye Ei

A

Omul suspendat

Mr. Fiue-by-fiue,He's fiue feet highAn' he's fiue feet wid,e...1

iar acum, ca o casnici, ascult emisiunile de la radio.Fiica proprietiresei ne-a atenlionat si nu dim prea

tare sonorul; maici-sa e de trei luni la pat. Probabil cin-o mai duce mult. Este oarbi gi aproape complet cheali;

cred ci se apropie de nouizeci. O vid uneori, prin des-

chizituraperdelelor, cind urc scirile. Fiici.-sa a preluatconducerea gospodiriei din septembrie. Locuiegte cu

bi.rbatu-si.u, cipitanul Briggs, la etajul al doilea. El afost repartizat la intendengi. Are vreo cincizeci de ani (e

mult mai mare ca nevasti-sa), un tip bine fbcut, ingrijit,cirunt ;i cu o voce calmi. il ,iri- adesea plimbAndu-sein faga gardului gi fumind o ultimi gigari inainte de a

se duce la culcare.La patru si jumi.tate il aud pe domnul Vanaker de

vizavi cum tuge;te gi mormiie. Nu se gtie de ce, Ival-a poreclit ,,vArcolacul". Este o fiingi ciudati, care micalci pe nervi. Sunt sigur ci tqe;te in parte pentru cie alcoolic, dar gi de la nervi. Cred ci e gi o formi de

activitate sociali. Iva nu e de acord cu mine. Dar eu

gtiu ci de fapt tqegte ca si. atrag| atenlia asupra lui.Am triit atdgia ani la comun, ci,-i ghicesc din prima pe

cei ca el. Pe Dorchester Avenue era cAndva un bitrincarc refuza si'gi inchidi uga si stetea in ;ezut sau zicea

in pat cu faga citre hol gi urmirea pe toati lumea, zi gi

noapte. $i mai era unul pe Schiller Street, in chiuveta

I Versuri din cAntecul ,,Mr. Five by Five''

Gene DePaul (n.red.)

r5

16 Saul Bellow

ciruia auzeai incontinuu cum curge apa. Era modul luide a ne anun{a ci existi. Domnul Vanaker tqegte. Pe

deasupra, atunci cind merge la closet lasi usa intredes-chisi. Bocinesre in jos pe sci,ri, dup5" care il auzi trigAndapa. Iva s-a tbt plins de asta doamnei Briggs, care a

lipit pe perere urmitorul afis: ,,Locararii sunt rugari siinchidi usa la closet si si poarte halat de baie". Nu ciar fi ajutat la ceva.

De la doamna Briggs am aflat citeva lucruri inte-resante despre Vanaker. inainte ca bi"trdla si. cadi lapat, Vanaker o imboldea mereu si meargi la film cuel. ,,CAnd oricine stie ci mama nu mai vede." Avea giobiceiul de a alerga pe sci.ri ca sL rispundi la telefonimbrl.cat doar in pantalonii de pijama - de unde gi alu-zialahalatul de baie din anunt. A trebuit si. intervini.cipitanul penrru a pune capit acestui obicei. Marie a

gisit trabucuri pe jumitate fumate si stinse pe podeleledin camerele nelocuite. Nu e bine-crescut. Femeia stie,ci doar ea ii face curi.tenie in cameri. Marie are sran-darde inalte penrru albi, si ii freamiti nirile de supirarecAnd vorbe;te despre el. Din cAte pretinde ea, bi.trAna,doamna Kiefer, l-a amenintat o dati ci"-l di. afari.

Vanaker este energic. Cu capul descoperit, imbrl.catdoar intr-o scurr5. de piele inroarsS", o ia la picior prin-tre tufele incircate de omit. Tiintegte uga blocului giimpri.stie cu ciubotele zilpada de pe trepte, apoi, tusindfurtunos, o ia la fugi.

La ora gase mi. intAlnesc cu Iva la Fallon's si lulmcina. MAncim des acolo. Uneori mergem si la,,Merir"sau la o cantinS. de pe Strada 53. Nu sti.m niciodati.mult. Ne ducem la culcare inainte de miezul noprii.

Omul:q

Tiiiesc intr-o permanentimdcar nu-mi dau seama ci Icu o asemenea existenEi. AIunauceala si mAhnire, ajung h r

victima a rizboiului. lr{-am dmult, gtiu asta din cauzi ci 1avut parre de doua incidente- ladevirat numit incident. Ridadeudr, si am dat pesre urmiroviatl are cauze atit fizice, cat gi Imi-au starnit curiozirarea, zql c,,Tot confortul vietii se bazeacare se petrec regulat. Noaptcanotimp ii ia locul alt anorin'in fructe, toate placerile acesbucurim de ele - acesrea srrrrlpimAntesti. Cu cit ne aririmde bucurii, cu arar mai fericiltimp ce aceste fenomene se donoi nu ne bucurim de ele, drla astfel de stimuli luminosi,:pogoari cea mai cumplira nencboali - ajungem si privim viegportat. Se spune ci un englez r

nu se mai vadl nevoit sa se imlfiecare zi." Titlul de pe urmimaGoethe era ,,Sila de viata'" Chiradix malorum est. Apoi am eir,,Iar ceea ce pricinuieste indopasiunea dragosrei". Profund &