L R. POfTf A secolului trecut - Karl R. Popper.pdfRftI\L R. POfTf A LECTiA tEcoLvLvi-1-R E C u7 Un...

8
RftI\L R. POfTf A LECTiA tEcoLvLvi -1-R E C u7 Un dialog cu GIANCARLO BOSETTI, urmat de doui conferinle despre stahrl democratic Ai libertate Introducere de GIANCARLO BOSETTI traducere din limba italiani de FLORIN DUMITRESCU Comentarii de MIIIAELA CZOBOR-LUPP, ruLIA MOTOC, CAMIL-ALEXANDRU PARW 9i CRISTIAN PREDA Creat cu pasiune gi savoir-faire. Un volum Baroque Books & Arts@.

Transcript of L R. POfTf A secolului trecut - Karl R. Popper.pdfRftI\L R. POfTf A LECTiA tEcoLvLvi-1-R E C u7 Un...

Page 1: L R. POfTf A secolului trecut - Karl R. Popper.pdfRftI\L R. POfTf A LECTiA tEcoLvLvi-1-R E C u7 Un dialog cu GIANCARLO BOSETTI, urmat de doui conferinle despre stahrl democratic Ai

RftI\L R. POfTf A

LECTiA tEcoLvLvi-1-R E C u7

Un dialog cu GIANCARLO BOSETTI,

urmat de doui conferinle despre stahrl democratic Ai libertate

Introducere de GIANCARLO BOSETTI

traducere din limba italiani de FLORIN DUMITRESCU

Comentarii de MIIIAELA CZOBOR-LUPP, ruLIA MOTOC,

CAMIL-ALEXANDRU PARW 9i CRISTIAN PREDA

Creat cu pasiune gi savoir-faire. Un volum Baroque Books & Arts@.

Page 2: L R. POfTf A secolului trecut - Karl R. Popper.pdfRftI\L R. POfTf A LECTiA tEcoLvLvi-1-R E C u7 Un dialog cu GIANCARLO BOSETTI, urmat de doui conferinle despre stahrl democratic Ai

CUPRINS

INTRODUCERE................... ...........5

LECTTA SECOLULUI TRECUT........ ...................21

1. Pacifismul , rdzboi:'l^l, intAlnirea cu comunismul ............23

2. Principalele critici la adresa marxismului.......................... 31

3. Evenimentele din'62,Saharov, Hrupciov pi declinul

sovietelor....... .................... 35

4. Agenda politicd actuald, statul de drept gi copiii..........48

5. Din nou impotriva istoricismului:

viitorul este deschis... ...............................62

APENDICE. DESPRE STAruL DEMOCRATIC

Fr LrBERTATE..................... ..........7r

Observafi despre teoria gi practica statului democrat-tc.........73

1. Literaturd, ptiinfi gi democrafie: o interdependenld? 73

2. De la prima carte publicatd in Europa la revolufia

lui Gutenberg .............75

3. Succese Fi insuccese ale democrafiei ateniene........ 76

4. Democrafia n-a fost niciodatd puterea poporului,

nu poate fi pi nici nu trebuie sd fie apa ceva............78

5. Problema fundamentali: guvernul trebuie

se poate fi destituit fdrd vdrsare de sAnge............... 82

Page 3: L R. POfTf A secolului trecut - Karl R. Popper.pdfRftI\L R. POfTf A LECTiA tEcoLvLvi-1-R E C u7 Un dialog cu GIANCARLO BOSETTI, urmat de doui conferinle despre stahrl democratic Ai

Libertatea pi limitele ei............................................... 84

Thomas Hobbes, Immanuel Kant, Wilhelm vonHumboldt, john Stuart Mill .............. 84

Stat minimal sau stat paternalist?............................. 87

Dreptul minorilor ..............................92

10. Cum se poate rezolva problema birocrafiei civile.

Birocrafia militard .............................. 93

11. Speranfa tineretului..... ......................94

12. Optimismul 9i pericolul comunicirii in masd........ 95

Libertate gi responsabilitate inteIectuali................... ............96

COMENTARII ............................. 111

Mihaela Czobor-Lupp. Educalia ca temei al valorilorliberale ........... .................. 113

Iulia Motoc. Responsabilitatea intelectualilor inpostcomunism ................ 125

Camil-Alexandru PArvu. Legitimitatea po1ificd................. 133

Cristian Preda. Memorie gi democrafie....................... ........ I4g

6.

7.

8.

9.

0.

F"%,*

Page 4: L R. POfTf A secolului trecut - Karl R. Popper.pdfRftI\L R. POfTf A LECTiA tEcoLvLvi-1-R E C u7 Un dialog cu GIANCARLO BOSETTI, urmat de doui conferinle despre stahrl democratic Ai

CAPITOLUL 1

PACIFISMUL,iNrArNrnEA cu

RAZnoIuL,COMUNISMUL

Cred cd acest interaiu ar trebui sd porneascd din punctul

esenfinl: critica lui Marx, care a cdpdtat formd deplind tn cea mai

irnportantd lucrare politicd a dumneauoastrd,Societatea deschisi

qi dugmanii ei. Ar trebui sd ne explicali cum gi chnd ali conceput

elementul central aI acestei analize critice aqa cum e sistematizatd

eatn cartea din L945, cum qi chnd o-ali conoins de necesitatea ata-

cdrii ,,falselor profelil', de la Platon la Marx, trecknd prin Hegel?

intrebarea md trimite inapoi in timp, in iulie 1919, cAnd

nu aveam incd gaptesprezece ani. Bineinfeles, nu am ajuns

atAt de devreme lapoziliape care aveam s-o suslin apoi inSocietatea deschisd 9i dugmanii ei. Dar atunci, in iulie 1919,

m-am hotirAt si-mi revizuiesc atitudinea fa{6 de marxism,formulAnd ideea cd ar fi necesard o criticd a acestuia. $iastfel, in februarie 1920, arn ajuns, pe nesimfite, la poziliape care, in elementele sale esenfiale, aveam sd o dezvoltde-a lungul intregii mele vieli. Dupd cum se vede, a trecutmult timp de atunci. $i sunt pufini astdzi cei care sunt instare sd-gi aminteasci lucrurile petrecute atunci. Era

perioada imediat urmdtoare Primului Rizboi Mondial.

LECTIA SECOLULUI TRECUT

Page 5: L R. POfTf A secolului trecut - Karl R. Popper.pdfRftI\L R. POfTf A LECTiA tEcoLvLvi-1-R E C u7 Un dialog cu GIANCARLO BOSETTI, urmat de doui conferinle despre stahrl democratic Ai

Care fusese pozilia dumneaaoastrd fald de rdzboi?

Fusesem un pacifist, de cAnd eram practic un copil,

inainte ca rdzboiul sd izbucneascd. Pdrinlii mei erau paci-

fiqti, tata avea in bibliotecd texte antirdzboinice, fiindcX

fusese un hotdrAt opozant al militarismului austriac. tnmomentul izbucnirii rdzboiului, eu eram inspiimAntatqi alarmat de faptul cd mulfi oameni din anturajul meu,

prieteni de familie, fdceau stAnga-mprejur 9i deveneau

susfinitori ai rdzboiului. Tata mi-a trimis, de ziua me4 o

scrisoare de la Viena (noi eram in vacanld), in care sPunea

cd nu poate veni aldturi de noi, pentru cd ,,totuqi" - explica

el -,,e rdzboi" . Scrisoarea fusese scrisd - fapt destul de ciu-

dat - in ajunul aniversdrii mele, iar tdzboiul a izbucnit -mi se pare cd aceasta a fost ordinea celorir:rtAmplate - chiar

de ziuamea. Asta inseamni cd el anticipase cu cAteva ore

inceputul rizboiului. La pulin timp dupd aceea/ aveam

sd md intorc la Viena, unde, la mine la gcoald, tofi erau

susfindtori ai rdzboiului.

Deci sufereali gi dumneaaoastrd influenla acelui climat?

N-am fost nici eu cu totul imun la acea atmosferil, cate -firegte - m-a condilionat oarecum, dar nu intr-atAt incAt

sd mi impingd sd sper mai mult decAt o pace rapidd, instare - credeam eu - sd ne aducd noud, Puterilor Centrale,

victoria. Dar, totodatd, nu aveam in minte nimic care sd

corespundd unei adevirate biruinfe, aga cum se intAmpla

cu majoritatea celorlalfi

Sunteli sigur cd ad amintili bine ideile pe care Ie aaeali

atunci despre rdzboi?

Toate acestea le gtiu, pentru ci am scris in acele zile un

poem, din care imi amintesc qi acum cAteva versuri. Se

intitula Sdrbdtorirea pdcii. Scr'iam cd tofi dugmanii se vor

irtoarce acas6, iar noi vom dobAndi pacea. Nu exista inacel poem nici o reprezentare a picii ca triumf al nostru,

nici alte lucruri din acestea. $tiu cd am scris acest poem injurul lunii octombrie 1914, iar la pufin timp dupS aceea/ Pela inceputul anului urmdtor, m-am simfit nespus de stAnje-

nitdinpricina aceluipoem, pentru extremismul de a admite

ideea cd inamicii se vor intoarce acasd in-frAnfi. Acesta era

conlinutul primei versiuni. Ceea ce inseamnd cd foarte

curAnd aveam sd devin un oponent real, ca sd zic aqa, al

ideii infrAngerii adversarilor Puterilor Centrale.

Ce anume a-a determinat radicalizarea opoziliei fa[d de

rdzboi?

intre 1915 Ei 191,6 am avut lungi discufii cu tatdl meu

despre evolufia situaliei. Punctul fundamental era, firegte,

pentru mintea mea de copil, cd victoria - eram absolut

sigur - va fi de partea celor care au dreptate, ceea ce

reprezint6., evident, un punct de vedere foarte naiv. Dar,

incepAnd cu primele luni ale lui 1915, dupd invadarea

Belgiei, mi-am dat seama cd se sdvArgise o acfiune contrard

acordurilor internafionale, cd era vorba despre o violarea tratatelor. $i asta m-a convins cd dreptatea nu era de

partea noastrS, cd ne aflam in culpd. De aici am dedus cd

trebuia sd pierdem.

Pknd acum, tn relatarea dumneaooastrd, incd nu a apdrut

comunismul Cdnd ali intrat tn contact cu ideile Reaoluliei din

Octombrie?

Odatd cu tratatul de la Brest-Litovsk. in momentul

incheierii acordului dintre Puterile Centrale gi Rusia, eu

aveam pulin mai mult de cincisprezece ani gi am fost

impresionat peste mdsurd de discursurile linute de rugila conferinfa de pace. $i, evident, Trofki a fost cel care a

exprimat cu acel prilej ideile cele mai importante, care,

lucru destul de ciudat, au fost publicate in Austria sub

forma unor rezumate. Nu Etiu dacd au apdrut gi inGermania, probabil cd da. Iatd ce m-a atras, la inceput Ia

24 Karl R. Popper LECTIA SECOLULUI TRECUT

Page 6: L R. POfTf A secolului trecut - Karl R. Popper.pdfRftI\L R. POfTf A LECTiA tEcoLvLvi-1-R E C u7 Un dialog cu GIANCARLO BOSETTI, urmat de doui conferinle despre stahrl democratic Ai

comuniqti. Dar aveam gi un prieten, ndscutin Rusia, care a

fost liderul studenfilorin timpul revoluliei din 1905. El md

punea ir:r gardd impotriva comunigtilor, spunAndu-mi cd

erau oameni in stare de orice, chiar Ei de tot ce e mai rdu,

numai sd fie in interesul partidului lor. De fapt, eu eram

oarecum sceptic in privinla avertismentelor sale, tocmai

din pricina discursurilor de la Brest-Litovsk.

Aqadar, tntdlnirea cu comunismul se petrecuse, iar pe

dumneaaoastrd ad atrdseserd cdtre el discursurile ruqilor, pactfiste

gi dispreluitoare fald de ideea aictoriei militare.

imi pusesem deja problema care mai tdrziuavea sd mdpreoflrpe mai mult decAt orice altceva gi care md preocupd

incd qi azi: comunismul - da sau nu?

$i a{i deoenit comunist,

La pufin timp dupd proclamarea pdcii, in 1919, am

vizitat sediul partidului comunist austriac gi mi-am oferitserviciile, ca bdiat de folosit la munca de teren. Printre lide-

rii comunigti erau in acea vreme trei persoane: GerhardtEisler, Hans Eisler gi sora lor, Fritti, diminutiv al lui Elfride,mdritati Friedlander, dar care parcd divorfase deja. Cei

trei erau copiii unui hlozof austriac, Rudolph Eisler. Sd

amintim, printre altele, cd Gerhardt avea si devind princi-palul lider al partidului comunist american, iar apoi avea

sd fie expulzat din Statele Unite dupd al Doilea RizboiMondial. Fratele mai mic, Hans, avea sd ajungd unuldintre cei mai importanli muzicieni din Germania de Est,

iar Fritti Friedlander, sub numele de Ruth Fischer, o frun-tagd a partidului comunist germary in organizalia de

femei, dac5-mi amintesc bine.

Despre aceste personaje mi se pare cd nici nu pomenili in

autobiografie, unde aorbi[i la modul general despre ,,prietenii"dumneaaoastrd comuniqti. De ce ali dorit sd-i amintili acum?

Pentru ci intAlnirea cu ei a fost extrem de interesantd,

pentru cd au fost foarte amabili cu mine, pentru cd am fostincAntat de primirea lor, iar intr-o primi perioadd amcrezut in ei. insd, foarte curAnd, mi-am dat seama cd era de

ajuns sd soseascd o telegramd de la Moscova, pentru ca tolitrei sd-gi revizuiascd total pozi\i.a, sd fie gata ca, peste

noapte, sd susflnd contrariul celor suslinute pAnd afunci.

$i fafb de oameni igi schimbau complet atitudinea de lao zi la alta. Cu alte cuvinte, aveau un singur principiu:sprijinul absolut al Moscovei, cAt cuprinde, cu bune, cu rele,

fdrd nicio ezitare. Erau dispugi sd se contrazicd dintr-oclipd intr-alta. CAnd am inteles bine situali4 pozifia meafafi de comunism a atins faza critic6'

Dacd tnleleg bine, fralii Eisler erau oameni de un anumitprofil intelectual, deci comportamentul lor a-atndemnat sd cdu-

ta[i cauzele acestor schimbdri neagteptate in miezul ideologiei

comuniste mai degrabd decilt fu uiciile lor de caracter. in acel

moment ali inceput analiza pe care mai tkrziu aoeali sd o

tncheiali cz Societatea deschisd gi dugmanii ei? Poate cd a

aenit timpul sd explicali in ce constd in principiu critica pe

care o aplicali marxismului.

Da, e vorba despre urmdtorul lucru: Marx prorocise cd

socialismul, sau comunismul - diferenfa nu conteaziaici -, ca dictaturd a proletariatului, trebuia neapdrat sd se

infdptuiascS. Era o necesitate care, prin studiul istorieigi al economiei, putea fi stabilitd cu certitudine. Putea fidoveditd. Comunismul este ceva care trebuie si vin6.Capitalismul este o formi de societate inacceptabilS, care

trebuie sd inceteze, carc trebuie doborAti de comunigti.Aceasta e ceea ce trebuie sd se intAmple. Dupd instaurareacomunismului va exista o societate minunatd, cu totulnoud, in care oamenii se vor iubi intre ei gi pacea va domnipeste pdmAnt. Acesta era nucleul doctrinei comuniste,acestea erau previziunile sale stabilite cu certitudine

Karl R. Popper LECTIA SECOLULUI TRECUT

Page 7: L R. POfTf A secolului trecut - Karl R. Popper.pdfRftI\L R. POfTf A LECTiA tEcoLvLvi-1-R E C u7 Un dialog cu GIANCARLO BOSETTI, urmat de doui conferinle despre stahrl democratic Ai

gtiinfific5. Iatd punctul esenfial al doctrinei comuniste 9i

motivul pentru care eu o consider o capcand, un fel de

cursd de goareci! Iar eu eram goarecele.

in autobiografia dumneaaoastrd, acest moment este definit

astfel: ,,[...] gdsisem miezul argumentaliei marxiste. Aceasta

constd intr-o profelie istoricd, amestecatd cu un apel implicit Ia

urmdtoarea lege morald: sprijinili inezsitabilul!" Puteli dezaolta

aceastd idee a ,,capcanei"?

Doctrina comunistd constb intr-o credinld care promiteinstaurarea unei lumi mai bune, afirmAnd cd este intemeiatd

pe congtiinfa legilor devenirii istorice. Daci acesta e nucleul

doctrinei, din el derivd datoria evidentd a fiecdruia 9i mai

ales acelor care, asemeni mie, detestd rdzboiul gi violenfa,

de a susline partidul menit sd producd sau sd prilejuiascd

acea stare de lucruri care trebuie neapdrat si se impli-neascd. Cine se impotriveqte, gtiind cd este vorba despre

ceva hdrdzit oricum sd se indeplineascd, este un criminal,

intrucAt se impotrivegte iminenfei, iar prin impotrivirea sa

se face rdspunzdtor in intregime pentru cumplita violenfd

qi toate crimele care se vor s6vArgi in vederea instaurdriicomunismului. Comunismul trebuie sX vind, trebuie sd se

instaureze Ei, de aceea, noi trebuie sd ndddjduim cd va

exista cAt mai pulind impotrivire, cAt mai pulini oameni

sacrificafi.in consecinlS, oricine a infeles cd previziunea poate fi

probatd qtiinlific, ci socialismul trebuie oricum sd se infdp-

tuiascd, are datoria sd facd orice, pentru a-i facilita instau-

rarea. Acesta era Ei motivul pentru care qefii comunigti se

comportau aga ciudat Ei se contraziceau de La o zi la alta.

Totul se justifica, pentru cd ei ii ajutau pe comunigti sd-gi

instaureze puterea. Mi-am dat seama cd aici reziddpunctulprincipaf chestiunea cruciald a istoriei, ratiunea principald

a oricdrei ac{iuni, justificarea oricdrei decizi| De fapt, nu

doar justificarea - e clar cd oamenii pot greqi, iar capii

comunigti pot comite gi ei erori -, ci gi tratarea acestor erori

ca amdnunte ce puteau fi trecute cu vederea. Comunigtii

luptau pentru ceva care trebuia pAnd la urmd sd se reali-

zeze.Despre aceastd capcand este vorba, caPcana in care,

pentru un timp, am fost prins gi eu.

...Timp de chteoa luni, dupd care a-a[i rdzgdndit. in afara

neaqteptatelor reaclii ale prietenilor, ce amintiri mai aaefi?

S-au declangat o serie de evenimente foarte discutabilgdupi pdrerea mea. Printr-un concurs de imprejurdri,cAliva comunigti din Viena au fost arestafi 9i relinufi insediul principal al poliliei. Atunci, partidul a hotdrAt

organizarea unei manifesta{ii in sprijinul eliberdrii lor, lacare au participat mai ales tineri. in timpul demonstrafiei,

polifia a deschis focul: gase tineri au fost uciqi. Am vdzutcu ochii mei cele intAmplate, intrucAt mi aflam printredemonstranfi. Evenimentul m-a pus pe gAnduri. Lideriicomunigti adoptaserd o pozifie potrivit cdreia cu cAt se

intAmplau lucruri mai rele gi mai cumplite, cu atAt era mai

bine. Toate acestea contribuiau la dezldnfuirea furiei nece-

sare marii revolufii. De aceea ei nu regretau cele petrecute,

in timp ce eu md simfeam rdspunzdtor pentru moartea

celor Ease tineri.

Acest episod nu apare tntru totul clar, nici tn autobiografia

dumneaaosstrd, nici in interaiurile precedente, tn care a-ali amin-

tit de acest moment din uin[d, pentru cd, practic, dumneaaoastrd

n[i luat hotdrdrea ruperii de comunism tocmai cind polilia din

Viena omora niqte tineri comuniqti. in definitia, tn cazul respec-

tio, comunigtii nu au fost agresori, ci ztictime. $i tocmai atunci

dumneaaoastrd a[i pdrdsit partidul comunist. Nu e ciudat?

Md simleam rdspunzdtor. Simleam cd suntem indrep-tdlifi sd ne jertfim noi ingine, sd ne Punem noi ingine in pri-mejdie; dar noi ii incurajaserdm pe al{ii sd infrunte riscul 9i

sd moari impugcafi. Iar aqa ceva nu mai eram indreptdfifl

Karl R. Popper LECTIA SECOLULUI TRECUT

Page 8: L R. POfTf A secolului trecut - Karl R. Popper.pdfRftI\L R. POfTf A LECTiA tEcoLvLvi-1-R E C u7 Un dialog cu GIANCARLO BOSETTI, urmat de doui conferinle despre stahrl democratic Ai

sd facem. Liderii partidului nu aveau dreptul sX le spunialtora cd trebuie sd se jertfeascd gi sd-gi primejduiascd

viafa. Acei tineri ucigi erau muncitori, in timp ce noi, inte-

lectualii, creditam, ca sd zic asa, marxismul gi credeam

cd putem da sentinfe in calitate de marxigti. Pe atuncimergeam deja la universitate. Eu qi ceilalli eram studenli,

avAnd posibilitatea sd citim ditai cdrlile, gi ne simfeam

indrituifi sd le spunem oamenilor: iatd cum stau lucrurile,comunismul trebuie si vin5, iar noi trebuie sd-l instaurdm

prin luptd. Mi-am dat seama ci eram rdspunzdtori pentru

acei oameni pe care ii puneam in primejdie gi am inceput

sd md intreb: oare lucrurile stau intr-adevdr astfel? Oare

sunt eu intr-adevdr in mdsurd sd garantez valabilitatea

dovezilor marxiste in baza cdrora comunismul se va infdptuiin mod necesar? Oare pot sd merg in fafa oamenilor inca-

pabili sd-l citeascb pe Marx gi sd le spun: l-am verificatl-am experimentat, l-am controlat in mod critic pe Marxqi vd pot asigura cI tot ceea ce spune el este adevdrat, cd

probele lui Marx sunt adevdrate, astfel incAt comunismulva veni, iar noi vom izbAndi, cu toate consecinfele care

decurg de aici?

$i ce ali fdcut in acel moment?

Am hotdrAt s6-l studiez pe Marx in profunzime, ceea

ce nu fdcusem inainte. Md folosisem de Mar& a trebuit s-o

fac, dar aveam cunogtinfe superficiale in materie. Venise

timpul sd cercetez cu adevirat doctrina sa.

CAPITOLUL 2

PRINCIPALELE CRITICILA ADRESA MARXISMULUI

Acela a fost momentul in care ali tnceput sd identificali ele-

menfele principale ale criticii marxismului. Cum s-atntdmplatTAm inceput sd studiez Capitalul, dAndu-mi seama ci

teza fundamentalS a cirfii, sd-i zicem teza ,,numdrnl 1.",

este urmdtoarea: capitalismul nu poate fi reformat, poatedoar sH fie distrus. Aspirafia cdtre o societate mai bundinseamnd sd{ distrugi. A doua tezd fundamentald, teza

,,numdrul 2", este cea a sdrdcirii crescAnde, tez\ conformcdreia condilia muncitorilor se deterioreazd pe zi ce trece.Tocmai de aceea capitalismul nu poate fi reformat, cinumai distrus. Din acel studiu am mai extras o tez6.

marxist5, foarte importantd gi interesantd: capitaligtii nupot fi blamafi individual, intrucAt sunt gi ei la rAndul lorvictime ale sistemului. E important sd amintim aceastd

tezl., deoarece comunigtii nu au finut seama de ea. Cumprea bine s-a vdzut de-a lungul istoriei, ei chiar i-au con-damnat individual pe capitaligti gi au incercat sd stAr-neasci o aversiune personald fald de acegtia, pe cAnd Marxsustinuse ci sistemul capitalist e un fel de mecanism care

LECTIA SECOLULUI TRECUT