L R. POfTf A secolului trecut - Karl R. Popper.pdfRftI\L R. POfTf A LECTiA tEcoLvLvi-1-R E C u7 Un...
Transcript of L R. POfTf A secolului trecut - Karl R. Popper.pdfRftI\L R. POfTf A LECTiA tEcoLvLvi-1-R E C u7 Un...
RftI\L R. POfTf A
LECTiA tEcoLvLvi-1-R E C u7
Un dialog cu GIANCARLO BOSETTI,
urmat de doui conferinle despre stahrl democratic Ai libertate
Introducere de GIANCARLO BOSETTI
traducere din limba italiani de FLORIN DUMITRESCU
Comentarii de MIIIAELA CZOBOR-LUPP, ruLIA MOTOC,
CAMIL-ALEXANDRU PARW 9i CRISTIAN PREDA
Creat cu pasiune gi savoir-faire. Un volum Baroque Books & Arts@.
CUPRINS
INTRODUCERE................... ...........5
LECTTA SECOLULUI TRECUT........ ...................21
1. Pacifismul , rdzboi:'l^l, intAlnirea cu comunismul ............23
2. Principalele critici la adresa marxismului.......................... 31
3. Evenimentele din'62,Saharov, Hrupciov pi declinul
sovietelor....... .................... 35
4. Agenda politicd actuald, statul de drept gi copiii..........48
5. Din nou impotriva istoricismului:
viitorul este deschis... ...............................62
APENDICE. DESPRE STAruL DEMOCRATIC
Fr LrBERTATE..................... ..........7r
Observafi despre teoria gi practica statului democrat-tc.........73
1. Literaturd, ptiinfi gi democrafie: o interdependenld? 73
2. De la prima carte publicatd in Europa la revolufia
lui Gutenberg .............75
3. Succese Fi insuccese ale democrafiei ateniene........ 76
4. Democrafia n-a fost niciodatd puterea poporului,
nu poate fi pi nici nu trebuie sd fie apa ceva............78
5. Problema fundamentali: guvernul trebuie
se poate fi destituit fdrd vdrsare de sAnge............... 82
Libertatea pi limitele ei............................................... 84
Thomas Hobbes, Immanuel Kant, Wilhelm vonHumboldt, john Stuart Mill .............. 84
Stat minimal sau stat paternalist?............................. 87
Dreptul minorilor ..............................92
10. Cum se poate rezolva problema birocrafiei civile.
Birocrafia militard .............................. 93
11. Speranfa tineretului..... ......................94
12. Optimismul 9i pericolul comunicirii in masd........ 95
Libertate gi responsabilitate inteIectuali................... ............96
COMENTARII ............................. 111
Mihaela Czobor-Lupp. Educalia ca temei al valorilorliberale ........... .................. 113
Iulia Motoc. Responsabilitatea intelectualilor inpostcomunism ................ 125
Camil-Alexandru PArvu. Legitimitatea po1ificd................. 133
Cristian Preda. Memorie gi democrafie....................... ........ I4g
6.
7.
8.
9.
0.
F"%,*
CAPITOLUL 1
PACIFISMUL,iNrArNrnEA cu
RAZnoIuL,COMUNISMUL
Cred cd acest interaiu ar trebui sd porneascd din punctul
esenfinl: critica lui Marx, care a cdpdtat formd deplind tn cea mai
irnportantd lucrare politicd a dumneauoastrd,Societatea deschisi
qi dugmanii ei. Ar trebui sd ne explicali cum gi chnd ali conceput
elementul central aI acestei analize critice aqa cum e sistematizatd
eatn cartea din L945, cum qi chnd o-ali conoins de necesitatea ata-
cdrii ,,falselor profelil', de la Platon la Marx, trecknd prin Hegel?
intrebarea md trimite inapoi in timp, in iulie 1919, cAnd
nu aveam incd gaptesprezece ani. Bineinfeles, nu am ajuns
atAt de devreme lapoziliape care aveam s-o suslin apoi inSocietatea deschisd 9i dugmanii ei. Dar atunci, in iulie 1919,
m-am hotirAt si-mi revizuiesc atitudinea fa{6 de marxism,formulAnd ideea cd ar fi necesard o criticd a acestuia. $iastfel, in februarie 1920, arn ajuns, pe nesimfite, la poziliape care, in elementele sale esenfiale, aveam sd o dezvoltde-a lungul intregii mele vieli. Dupd cum se vede, a trecutmult timp de atunci. $i sunt pufini astdzi cei care sunt instare sd-gi aminteasci lucrurile petrecute atunci. Era
perioada imediat urmdtoare Primului Rizboi Mondial.
LECTIA SECOLULUI TRECUT
Care fusese pozilia dumneaaoastrd fald de rdzboi?
Fusesem un pacifist, de cAnd eram practic un copil,
inainte ca rdzboiul sd izbucneascd. Pdrinlii mei erau paci-
fiqti, tata avea in bibliotecd texte antirdzboinice, fiindcX
fusese un hotdrAt opozant al militarismului austriac. tnmomentul izbucnirii rdzboiului, eu eram inspiimAntatqi alarmat de faptul cd mulfi oameni din anturajul meu,
prieteni de familie, fdceau stAnga-mprejur 9i deveneau
susfinitori ai rdzboiului. Tata mi-a trimis, de ziua me4 o
scrisoare de la Viena (noi eram in vacanld), in care sPunea
cd nu poate veni aldturi de noi, pentru cd ,,totuqi" - explica
el -,,e rdzboi" . Scrisoarea fusese scrisd - fapt destul de ciu-
dat - in ajunul aniversdrii mele, iar tdzboiul a izbucnit -mi se pare cd aceasta a fost ordinea celorir:rtAmplate - chiar
de ziuamea. Asta inseamni cd el anticipase cu cAteva ore
inceputul rizboiului. La pulin timp dupd aceea/ aveam
sd md intorc la Viena, unde, la mine la gcoald, tofi erau
susfindtori ai rdzboiului.
Deci sufereali gi dumneaaoastrd influenla acelui climat?
N-am fost nici eu cu totul imun la acea atmosferil, cate -firegte - m-a condilionat oarecum, dar nu intr-atAt incAt
sd mi impingd sd sper mai mult decAt o pace rapidd, instare - credeam eu - sd ne aducd noud, Puterilor Centrale,
victoria. Dar, totodatd, nu aveam in minte nimic care sd
corespundd unei adevirate biruinfe, aga cum se intAmpla
cu majoritatea celorlalfi
Sunteli sigur cd ad amintili bine ideile pe care Ie aaeali
atunci despre rdzboi?
Toate acestea le gtiu, pentru ci am scris in acele zile un
poem, din care imi amintesc qi acum cAteva versuri. Se
intitula Sdrbdtorirea pdcii. Scr'iam cd tofi dugmanii se vor
irtoarce acas6, iar noi vom dobAndi pacea. Nu exista inacel poem nici o reprezentare a picii ca triumf al nostru,
nici alte lucruri din acestea. $tiu cd am scris acest poem injurul lunii octombrie 1914, iar la pufin timp dupS aceea/ Pela inceputul anului urmdtor, m-am simfit nespus de stAnje-
nitdinpricina aceluipoem, pentru extremismul de a admite
ideea cd inamicii se vor intoarce acasd in-frAnfi. Acesta era
conlinutul primei versiuni. Ceea ce inseamnd cd foarte
curAnd aveam sd devin un oponent real, ca sd zic aqa, al
ideii infrAngerii adversarilor Puterilor Centrale.
Ce anume a-a determinat radicalizarea opoziliei fa[d de
rdzboi?
intre 1915 Ei 191,6 am avut lungi discufii cu tatdl meu
despre evolufia situaliei. Punctul fundamental era, firegte,
pentru mintea mea de copil, cd victoria - eram absolut
sigur - va fi de partea celor care au dreptate, ceea ce
reprezint6., evident, un punct de vedere foarte naiv. Dar,
incepAnd cu primele luni ale lui 1915, dupd invadarea
Belgiei, mi-am dat seama cd se sdvArgise o acfiune contrard
acordurilor internafionale, cd era vorba despre o violarea tratatelor. $i asta m-a convins cd dreptatea nu era de
partea noastrS, cd ne aflam in culpd. De aici am dedus cd
trebuia sd pierdem.
Pknd acum, tn relatarea dumneaooastrd, incd nu a apdrut
comunismul Cdnd ali intrat tn contact cu ideile Reaoluliei din
Octombrie?
Odatd cu tratatul de la Brest-Litovsk. in momentul
incheierii acordului dintre Puterile Centrale gi Rusia, eu
aveam pulin mai mult de cincisprezece ani gi am fost
impresionat peste mdsurd de discursurile linute de rugila conferinfa de pace. $i, evident, Trofki a fost cel care a
exprimat cu acel prilej ideile cele mai importante, care,
lucru destul de ciudat, au fost publicate in Austria sub
forma unor rezumate. Nu Etiu dacd au apdrut gi inGermania, probabil cd da. Iatd ce m-a atras, la inceput Ia
24 Karl R. Popper LECTIA SECOLULUI TRECUT
comuniqti. Dar aveam gi un prieten, ndscutin Rusia, care a
fost liderul studenfilorin timpul revoluliei din 1905. El md
punea ir:r gardd impotriva comunigtilor, spunAndu-mi cd
erau oameni in stare de orice, chiar Ei de tot ce e mai rdu,
numai sd fie in interesul partidului lor. De fapt, eu eram
oarecum sceptic in privinla avertismentelor sale, tocmai
din pricina discursurilor de la Brest-Litovsk.
Aqadar, tntdlnirea cu comunismul se petrecuse, iar pe
dumneaaoastrd ad atrdseserd cdtre el discursurile ruqilor, pactfiste
gi dispreluitoare fald de ideea aictoriei militare.
imi pusesem deja problema care mai tdrziuavea sd mdpreoflrpe mai mult decAt orice altceva gi care md preocupd
incd qi azi: comunismul - da sau nu?
$i a{i deoenit comunist,
La pufin timp dupd proclamarea pdcii, in 1919, am
vizitat sediul partidului comunist austriac gi mi-am oferitserviciile, ca bdiat de folosit la munca de teren. Printre lide-
rii comunigti erau in acea vreme trei persoane: GerhardtEisler, Hans Eisler gi sora lor, Fritti, diminutiv al lui Elfride,mdritati Friedlander, dar care parcd divorfase deja. Cei
trei erau copiii unui hlozof austriac, Rudolph Eisler. Sd
amintim, printre altele, cd Gerhardt avea si devind princi-palul lider al partidului comunist american, iar apoi avea
sd fie expulzat din Statele Unite dupd al Doilea RizboiMondial. Fratele mai mic, Hans, avea sd ajungd unuldintre cei mai importanli muzicieni din Germania de Est,
iar Fritti Friedlander, sub numele de Ruth Fischer, o frun-tagd a partidului comunist germary in organizalia de
femei, dac5-mi amintesc bine.
Despre aceste personaje mi se pare cd nici nu pomenili in
autobiografie, unde aorbi[i la modul general despre ,,prietenii"dumneaaoastrd comuniqti. De ce ali dorit sd-i amintili acum?
Pentru ci intAlnirea cu ei a fost extrem de interesantd,
pentru cd au fost foarte amabili cu mine, pentru cd am fostincAntat de primirea lor, iar intr-o primi perioadd amcrezut in ei. insd, foarte curAnd, mi-am dat seama cd era de
ajuns sd soseascd o telegramd de la Moscova, pentru ca tolitrei sd-gi revizuiascd total pozi\i.a, sd fie gata ca, peste
noapte, sd susflnd contrariul celor suslinute pAnd afunci.
$i fafb de oameni igi schimbau complet atitudinea de lao zi la alta. Cu alte cuvinte, aveau un singur principiu:sprijinul absolut al Moscovei, cAt cuprinde, cu bune, cu rele,
fdrd nicio ezitare. Erau dispugi sd se contrazicd dintr-oclipd intr-alta. CAnd am inteles bine situali4 pozifia meafafi de comunism a atins faza critic6'
Dacd tnleleg bine, fralii Eisler erau oameni de un anumitprofil intelectual, deci comportamentul lor a-atndemnat sd cdu-
ta[i cauzele acestor schimbdri neagteptate in miezul ideologiei
comuniste mai degrabd decilt fu uiciile lor de caracter. in acel
moment ali inceput analiza pe care mai tkrziu aoeali sd o
tncheiali cz Societatea deschisd gi dugmanii ei? Poate cd a
aenit timpul sd explicali in ce constd in principiu critica pe
care o aplicali marxismului.
Da, e vorba despre urmdtorul lucru: Marx prorocise cd
socialismul, sau comunismul - diferenfa nu conteaziaici -, ca dictaturd a proletariatului, trebuia neapdrat sd se
infdptuiascS. Era o necesitate care, prin studiul istorieigi al economiei, putea fi stabilitd cu certitudine. Putea fidoveditd. Comunismul este ceva care trebuie si vin6.Capitalismul este o formi de societate inacceptabilS, care
trebuie sd inceteze, carc trebuie doborAti de comunigti.Aceasta e ceea ce trebuie sd se intAmple. Dupd instaurareacomunismului va exista o societate minunatd, cu totulnoud, in care oamenii se vor iubi intre ei gi pacea va domnipeste pdmAnt. Acesta era nucleul doctrinei comuniste,acestea erau previziunile sale stabilite cu certitudine
Karl R. Popper LECTIA SECOLULUI TRECUT
gtiinfific5. Iatd punctul esenfial al doctrinei comuniste 9i
motivul pentru care eu o consider o capcand, un fel de
cursd de goareci! Iar eu eram goarecele.
in autobiografia dumneaaoastrd, acest moment este definit
astfel: ,,[...] gdsisem miezul argumentaliei marxiste. Aceasta
constd intr-o profelie istoricd, amestecatd cu un apel implicit Ia
urmdtoarea lege morald: sprijinili inezsitabilul!" Puteli dezaolta
aceastd idee a ,,capcanei"?
Doctrina comunistd constb intr-o credinld care promiteinstaurarea unei lumi mai bune, afirmAnd cd este intemeiatd
pe congtiinfa legilor devenirii istorice. Daci acesta e nucleul
doctrinei, din el derivd datoria evidentd a fiecdruia 9i mai
ales acelor care, asemeni mie, detestd rdzboiul gi violenfa,
de a susline partidul menit sd producd sau sd prilejuiascd
acea stare de lucruri care trebuie neapdrat si se impli-neascd. Cine se impotriveqte, gtiind cd este vorba despre
ceva hdrdzit oricum sd se indeplineascd, este un criminal,
intrucAt se impotrivegte iminenfei, iar prin impotrivirea sa
se face rdspunzdtor in intregime pentru cumplita violenfd
qi toate crimele care se vor s6vArgi in vederea instaurdriicomunismului. Comunismul trebuie sX vind, trebuie sd se
instaureze Ei, de aceea, noi trebuie sd ndddjduim cd va
exista cAt mai pulind impotrivire, cAt mai pulini oameni
sacrificafi.in consecinlS, oricine a infeles cd previziunea poate fi
probatd qtiinlific, ci socialismul trebuie oricum sd se infdp-
tuiascd, are datoria sd facd orice, pentru a-i facilita instau-
rarea. Acesta era Ei motivul pentru care qefii comunigti se
comportau aga ciudat Ei se contraziceau de La o zi la alta.
Totul se justifica, pentru cd ei ii ajutau pe comunigti sd-gi
instaureze puterea. Mi-am dat seama cd aici reziddpunctulprincipaf chestiunea cruciald a istoriei, ratiunea principald
a oricdrei ac{iuni, justificarea oricdrei decizi| De fapt, nu
doar justificarea - e clar cd oamenii pot greqi, iar capii
comunigti pot comite gi ei erori -, ci gi tratarea acestor erori
ca amdnunte ce puteau fi trecute cu vederea. Comunigtii
luptau pentru ceva care trebuia pAnd la urmd sd se reali-
zeze.Despre aceastd capcand este vorba, caPcana in care,
pentru un timp, am fost prins gi eu.
...Timp de chteoa luni, dupd care a-a[i rdzgdndit. in afara
neaqteptatelor reaclii ale prietenilor, ce amintiri mai aaefi?
S-au declangat o serie de evenimente foarte discutabilgdupi pdrerea mea. Printr-un concurs de imprejurdri,cAliva comunigti din Viena au fost arestafi 9i relinufi insediul principal al poliliei. Atunci, partidul a hotdrAt
organizarea unei manifesta{ii in sprijinul eliberdrii lor, lacare au participat mai ales tineri. in timpul demonstrafiei,
polifia a deschis focul: gase tineri au fost uciqi. Am vdzutcu ochii mei cele intAmplate, intrucAt mi aflam printredemonstranfi. Evenimentul m-a pus pe gAnduri. Lideriicomunigti adoptaserd o pozifie potrivit cdreia cu cAt se
intAmplau lucruri mai rele gi mai cumplite, cu atAt era mai
bine. Toate acestea contribuiau la dezldnfuirea furiei nece-
sare marii revolufii. De aceea ei nu regretau cele petrecute,
in timp ce eu md simfeam rdspunzdtor pentru moartea
celor Ease tineri.
Acest episod nu apare tntru totul clar, nici tn autobiografia
dumneaaosstrd, nici in interaiurile precedente, tn care a-ali amin-
tit de acest moment din uin[d, pentru cd, practic, dumneaaoastrd
n[i luat hotdrdrea ruperii de comunism tocmai cind polilia din
Viena omora niqte tineri comuniqti. in definitia, tn cazul respec-
tio, comunigtii nu au fost agresori, ci ztictime. $i tocmai atunci
dumneaaoastrd a[i pdrdsit partidul comunist. Nu e ciudat?
Md simleam rdspunzdtor. Simleam cd suntem indrep-tdlifi sd ne jertfim noi ingine, sd ne Punem noi ingine in pri-mejdie; dar noi ii incurajaserdm pe al{ii sd infrunte riscul 9i
sd moari impugcafi. Iar aqa ceva nu mai eram indreptdfifl
Karl R. Popper LECTIA SECOLULUI TRECUT
sd facem. Liderii partidului nu aveau dreptul sX le spunialtora cd trebuie sd se jertfeascd gi sd-gi primejduiascd
viafa. Acei tineri ucigi erau muncitori, in timp ce noi, inte-
lectualii, creditam, ca sd zic asa, marxismul gi credeam
cd putem da sentinfe in calitate de marxigti. Pe atuncimergeam deja la universitate. Eu qi ceilalli eram studenli,
avAnd posibilitatea sd citim ditai cdrlile, gi ne simfeam
indrituifi sd le spunem oamenilor: iatd cum stau lucrurile,comunismul trebuie si vin5, iar noi trebuie sd-l instaurdm
prin luptd. Mi-am dat seama ci eram rdspunzdtori pentru
acei oameni pe care ii puneam in primejdie gi am inceput
sd md intreb: oare lucrurile stau intr-adevdr astfel? Oare
sunt eu intr-adevdr in mdsurd sd garantez valabilitatea
dovezilor marxiste in baza cdrora comunismul se va infdptuiin mod necesar? Oare pot sd merg in fafa oamenilor inca-
pabili sd-l citeascb pe Marx gi sd le spun: l-am verificatl-am experimentat, l-am controlat in mod critic pe Marxqi vd pot asigura cI tot ceea ce spune el este adevdrat, cd
probele lui Marx sunt adevdrate, astfel incAt comunismulva veni, iar noi vom izbAndi, cu toate consecinfele care
decurg de aici?
$i ce ali fdcut in acel moment?
Am hotdrAt s6-l studiez pe Marx in profunzime, ceea
ce nu fdcusem inainte. Md folosisem de Mar& a trebuit s-o
fac, dar aveam cunogtinfe superficiale in materie. Venise
timpul sd cercetez cu adevirat doctrina sa.
CAPITOLUL 2
PRINCIPALELE CRITICILA ADRESA MARXISMULUI
Acela a fost momentul in care ali tnceput sd identificali ele-
menfele principale ale criticii marxismului. Cum s-atntdmplatTAm inceput sd studiez Capitalul, dAndu-mi seama ci
teza fundamentalS a cirfii, sd-i zicem teza ,,numdrnl 1.",
este urmdtoarea: capitalismul nu poate fi reformat, poatedoar sH fie distrus. Aspirafia cdtre o societate mai bundinseamnd sd{ distrugi. A doua tezd fundamentald, teza
,,numdrul 2", este cea a sdrdcirii crescAnde, tez\ conformcdreia condilia muncitorilor se deterioreazd pe zi ce trece.Tocmai de aceea capitalismul nu poate fi reformat, cinumai distrus. Din acel studiu am mai extras o tez6.
marxist5, foarte importantd gi interesantd: capitaligtii nupot fi blamafi individual, intrucAt sunt gi ei la rAndul lorvictime ale sistemului. E important sd amintim aceastd
tezl., deoarece comunigtii nu au finut seama de ea. Cumprea bine s-a vdzut de-a lungul istoriei, ei chiar i-au con-damnat individual pe capitaligti gi au incercat sd stAr-neasci o aversiune personald fald de acegtia, pe cAnd Marxsustinuse ci sistemul capitalist e un fel de mecanism care
LECTIA SECOLULUI TRECUT