l-]

-:l , ,

.:

O NA[gS[ IL}T$A,

Df,NJOPTTt

REGI$. ,

"""64Povestea cocogatului mort .....,.....

Povestea suttan ttui cerqetor ...'....... -.... -...'

Aventurile prinfului Firu2.............:.........."""', """".""""""'27" ":

Prinlul Timur,saubinele'nu se pierde niciodatl ':""':"',",'37 '

Calul nizdrivan..'.........""""' """"""""""' "':""'45''

Povestea pescarului cu lfritul.. .-....'.........-...;"""""""'"""""82'

Povestea oraqului wijit...........

Fantana fermecatd..

Iamlica, regiha subpiminteanl ...'.', -.... " " "'. " " " " " "' t " " " " 1 3 5'

: CuPrins:

Frumoasa gi degteapta$eher4zada sau cum au hl4t

nagtere poveqtile din "O mie 9i una de nopli'"""""""""" 5

Covorul2buritor..,..",...........1......r.q......-.......',"' """""""""""'t2Povestea lui Abdulah cel orb.......'....'.......' """"20

Tenerd Aligar qi frumoasaZumurud.-...""""""' "' -""'"' : 152

Aventurile tAnirului Hasan Al-Basri ..... " "" " " " " "' i " : " " "' 1 6 1

Cheile soartei...........".....'.....'.....

impirat de o zi .......,.........'..........'.....-'i........""""""""""""" 198'

Prinful Kamer EI-ZemanEi prinfesa Budur " " " "" "' :" ", "' 206'',

Povestea minunati a "OraEului de Aramf"""""""""""" 100'

La locuitorii din adincul mirii........'....'.."'.':-"""""""""' 109

Povestea norocosului Iuder

MinunatapovestearegeluiBeluchia.... """"1M '

Sindbad marinarul..................:............;.-....""""""""""""" 188*

Frumoasa gi degteapta $eherazadasau cum auluat nagterc povegtile

din "O mie;i una de nopli"

in wemea apusi de mult triia un sultan care domneapeste una dintre cele mai mari implri{ii dinspre soare-

risare. impirlfia aceasta se intindea p6'ni in China gi peste

linuturi intregi din India, iar oqti puternice qi numeroase iiplzeau granilele de orice ndval[ a dugmanilor.

Acest sultan avea doi fii: $ahriaa cel mai mare, gi

$ahzeman, cel mai mic. Amdndoi erau viteji ftr[ seamin gi

se iubeau mult intre dingii. De aceea, cAnd tatil lor inchiseochii gi muri, se inleleseri ugor cum si imparti impirl{ia.$ahriar, fiind mai mare, rimase in cetatea de scaun a tatiluisiu gi iqi opri pentru dinsul partea cea mai lntinsi dinimpirifie, pe cind fratele slu $ehzeman se mullumi sidomneasci peste lara Samarcand, dinspre pirgile Persiei.

Aga s-au despirfit cei doi frafi, fhri sd se intdlneascd

timp de do:uiLzecide ani. in firile lor era mulfumire,linigte qi

belgug, deoarece amindoi domneau cu dreptate gi cu duhulblindefei. intr-o buni zi, ins[, sultanului $ahriar i se frcudor de fratele siu $ahzeman. Trimise, agadar, pe marele siusfetnic s[-l pofteascd in implrilia gi in cetatea sa de scaun.

Sultanul $ahzeman, clruia nu-i era mai pufin dor de

fratele siu mai mare, primi bucuros aceasti invitalie gi se

gribi si porneasci la drum. Dar dupi ce merse o bucati, igi

aduse aminte ci uitase ceva la palat.

Se intoarse deci, dar atunci afLd, cd sofia sa se fbcuse

vinovati de o gregeali pentru care $ahzeman socoti ci nuse cuvine alti pedeapsl decAt moartea. Trase, prin urmare,sabia gi o omori pe loc, tiindu-i capul. Dupi aceasti ispravi,porniri din nou la drum gi ajunse cu bine la cetatea de scaun

a fratelui slu $ahriar, care il primi cu nespusi dragoste gibucurie.

$ahriar insl bigi de seami ci $ahzeman std mereuamirit, ci abia se atinge de mincare gi ci slibegte qi seofileqte vlzind cu ochii. Il intrebi deci, aqa cum un frateintreabd pe fratele la care fine:

- FrI{iorule, ce ai, ci slibeqti gi nu mininci mai nimic?- Me doare o ranl veche, se mullumi si rlspundi

$ahzeman, nevrAnd si spund adevirata pricini a supiririicel mistuia.

Dupi citeva zile, $ahriar chemi pe fratele siu la ovinitoare, dar $ahzeman nu wu si meargd, spunind ci nuse simte bine. $ahriir pleci singur la vdnitoare. insi, in lipsalui, $ahzemanvlzu intimplitor ci so{ia fratelui siu cizuseintr-o gregeali gi mai mare decit gregeala sivirgiti de soliasa. "Va sd zic6.,igi vorbi el singur, sunt femei gi mai picitoasedecAt nevastd-mea'i

GXndul acesta ii alungi oarecum triste{ea qi fhcu si-itrezeasci din nou pofta de mincare. La inapoierea sa de lavindtoare, $ahriar se mir6, dar gi se bucuri de schimbarealn bine a fratelui siu. De aceea, il intrebi:

- Spune-mi si mie, ca si mi bucur gi mai mult, ce !i s-aintimplat in lipsa mea, ci nu mai egti trist qi c6 ai pofti demdncare?

- Daci !i-ag spune adevirul, ii rdspunse $ahzeman, n-aisi te bucuri, ci, dimpotrivi, ai site amirigti foarte mult, agaci este mai bine si nu-!i spun nimic.

Un astfel de rispuns trezi gi mai tare dorinla Ei neribdarealui $ahriar de a afla ce anume se intimplase. St6rui, prin urmare,gi nu se lasi pani ce, in sfrrqit, $ahzeman nu i-a povestit totce gtim ci se intdmplase. Auzind acestea, $ahriar se intunecilafayd, qi se aprinse de mdnie. Totugi, fiind mai ln vArsti decitfratele siu gi deci mai cumpinit la judecati, zise:

6

- Fr[liorule, e mai bine si plrlsim palatul gi scaunelenoastre impirlteqti gi si mergem si triim intr-un loc pustiucdte zile ne mai sunt hirizite.

$ahzeman consim{i gi aga plecari amAnrloi de la palatgi umblari multe zile gi multe siptimini merseri ei pipdce intr-o zi, pe inserate, nimeriseri intr-un loc pustiu lamarginea unui rAu, unde hotlr6ri sl intindl cortul gi sitriiasci o via{i de pustnici.

Dar aga a fost s[ fie, ca gi in pustiul acela sI intAlneascio femeie care gregise 9i picituise mai riu decit sofiile lor.lntdlnirea cu aceastl femeie i-a fbcut ca si-gi schimbegdndulde a trii in pustiu.

- Si ne intoarcem, zise Sahriar, in implri{iile noastre gisi ne trlim qi de acum incolo viafa noastri de sultani.

Despirlindu-se, s-a dus fiecare in impird{ia sa. povesteanu ne spune ce a mai fbcut s,i cdt a mai trlit $ahzeman. $timinsi ce a fbcut fratele s6u $ahriar.

Dupd ce s-a intors la cetatea sa de scaun, a t6iat indatlcapul nevestei sale, precum gi capetele roabelor gi robilorcare o slujeau. Apot, clocotind de ur6, jurl si se rizbunepe toate femeile pentru o gregeali slvirgiti de sofia sa.Rizbunarea lui $ahriar a fost intr-adevir groaznicd, agacum se va vedea din cele ce urmeazd.

S-a cdsdtorit din nou, dar in dimineala zlilei de dupicis[torie a poruncit ca miresei, care nu se fbcuse vinovaticu nimic, s[ i se taie capul. in aceeagi zi se clsitori iarigi,dar gi noua mireasi avu o soarti la fel: in diminea{a zileiurmitoare i s-a tliat capul. A luat o a treia, dar nici aceastan-a avut o soarti mai buni.

$i as,a, in fiecare zi cddeau sub securea ciliului capetelecelor mai frumoase fete din impiri{ie, ca jertfb nevinovatl asetei de rdzbunare a sultanului $ahriar.

Aqa a fhcut el trei ani. Poporul incepuse si murmure gi

8

si fugi in lume cu fetele. A venit, agadar, o vreme cAnd lnorag nu mai rimisese nici o fatd de virsta de miritat.

insi $ahriar chemi pe Marele-vizir, adicdpe primul siusfetnic, si ii porunci ca negregit si-i giseaScl o fati pe care

si o ia in clsitorie.Marele-vizir avea doui fete, amlndoui frumoase: pe

$eherazada, care era mai mare, gi pe Duniazade, care era

mai mici. Pe lingd frumusefe, $eherazada trecea cu dreptcuvint ca fata cea mai inteligent[ gi cea mai cititi dinintreaga impirdlie. Citise vielile tuturor sultanilor gi povegtifbrl numir de la mai multe popoare. $i avea acasi la ea vreomie de c[r!i cu astfel de povegti.

CAnd vdzu cL tatil ei se intoarce acasl intunecat lafald,, ea il intrebi pricina pentru care este amirit gi necdjit,iar Marele-izir ii povesti ce-i poruncise sultanul. Atunci

$eherazada zise ci doregte gi ea si fie sofia sultanului $ahriar.La vorba aceasta, tatll ei se ingrozi gi ii rispunse:

- Nenorocito! Aceasta inseamnl si mergi la moartesiguri!

insi $eherazada nu se sperie, ci stlrui in hotlrAreaei. Credea ci, datoritl degtepticiunii gi celorlalte insugiriprelioase, va izbuti si punl capit furiei sultanului gi, in felulacesta, si scape de la moarte atAtea nevinovate clrora urmasi le vini rAndul.

Ydzdndci toate stiruinlele sunt zadarnice, Marele -wir,cu inima zdrobiti de durere, impirtlgi sultanului dorin]a

$eherazadei. 'Se fie aga cum doreqte fiica ta! rispunsesultanul $ahriar. Dar si nu-qi inchipuie ci am si mi portaltfel cu ddnsa. A doua zi dupl cisitorie i se va tiia qi eicapul".

$eherazada nu se sperie nici de acest rispuns al

sultanului. inso(iti de tatil ei, merse la palat si in aceeagi ziavu loc clsitoria ei cu sultanul Sahriar.

Dupi cum era obiceiul pimintului, seara, sultanultrebuia si ia prima masi de dupl nunti numai cu sofia sa.

Insi $ehera zada ise rugi, zicindu-i:- Nu-mi di oare voie MIria Ta si chem gi pe Duniazade,

sora mea mai mici? Fiindci a rimas singuri acasi, stisuplrati.

- Si vind la masi qi sora ta! se invoi sultanul, care trimisedoui sclave si o aduci pe Duniazade.

Spunem aici ci, pentru o pricini care se va vedeanumaidecit, $eherazada se infelesese de mai inainte cu sorasa Duniazade ca si o cheme.

$i aga, sultanul a stat la.masl cu cele doui surori. ins[,dupl mas6, Duniazade zise citre $eherazada:

- Surioari, n-ai wea si ne spui una dintre povegtile talefrumoase?

Seherazada rispunse:- Ag spune, dacl ii face plicere Miriei Sale, stipinului

nostru.Sultanul consimfi. $eherazada incepu acum si spunl

o poveste. Frumoasd era povestea, dar mult mai frumosera felul ei de a povesti gi nespus de dulce ii era graiul, cepirea un cintec ingeresc. Sultanul asculta ca wIjit, iar orelecare treceau i se pireau minute. Cind $eherazada a isprivitpovestea, el i-a cerut si mai spuni una.

$eherazada a inceput o noui poveste, dar n-a putut-oisprivi atunci cind se iviri zorile zilei. Dura ceva mai mult.Se oprise tocmai la locul de unde povestea devenea maiinteresanti gi mai atrlgitoare.

Cu toate ci se apropia ora la care trebuia si i se taie gi eicapul, sultanul iqi zise: "Nu o trimit astlzi la moarte. O lassi triiasci pini miine, pentru ca disearl si pot afla sfirgitulpovegtii".

Seara urmitoare, $eherazada, fericiti gi incurajati

10

de hotirirea sultanului, spuse sfArgitul povegtii, dar, larugimintea surorii sale Duniazade, incepu una noud, pe

care o duse pAni la jumitate atunci cind zorile zilei se iviridin nou. $i gtiuse si se opreasci tocmai atunci cind dorinlagi curiozitatea sultanului de a afla urmarea se aprinseserlmai tare. El iarigi amini cu o zi osindirea la moarte a

deqteptei $eherazada.Aga a mers zi dupit zi gi seari dupi seari. Au trecut

slptimini, au trecut luni, iar $eherazada a izbutit si finivie gi afilati curiozitatea sultanului $ahriar timp de o mie gi

una de nop{i. Se oprea la rlsiritul soarelui in partea cea maiinteresanti a pove$tii, apoi continua in seara urmitoare.

La sfArgitul celor o mie gi una de nopli, sultanul nunumai ci nu o osindi la moarte, ci ii jurl credinli gi trii cudAnsa fericit pinl la sfirqitul vie{ii sale.

Cit despre Duniazade, ea se cisitori cu sultanul

$ahzeman, fratele mai mic al sultanului $ahriar.Iati care sunt minunatele poveqti cunoscute cu numele

de "O mie gi una de nopfi". Din porunca sultanului au fostscrise gi astfel au pltruns in toate lirile gi la toate popoarele.

in volumul de fa!6 red[m citeva dintre aceste povegti,

prelucrate anume pentru copii qi tineri.

ll

Covorul zburdtor

Un sultan puternic gi bogat din India avea trei fii, dintrecare cel mai mare era in virst 6 de 20 de ani, al doilea in vdrstide 18 ani, iar al treilea in virstd de 16 ani. Ei se numeauBarah Sabur qi Rihan gi trliau in cea mai bunl infelegerefrifeascd.

intr-una dintre z:jie, tatfuIlor, sultanul, le zise:- E wemea sd mergefi sl cunoagtefi lumea gi pimintul.

Vi sfbtuiesc, agadar, si plecali la drum. Ba chiar doresc simergefi gi si vizitali pe prietenul meu impdratul Persiei,la curtea ciruia veli avea prilejul si inv6{a!i multe lucruride folos. Iar daei vreunuia dintre voi ii va pllcea fiicaimpiratului, m-ar bucura mult si-mi fie nori.

Peste citeva zile, cei trei frali pornird la drum gi dupio cildtorie de multe siptimini sosiri cu bine in capitalaPersiei, unde furi primifi qi gdzduifi cu toati prietenia deimpdratul persan.

Acolo vlzurd, gi cunoscur[ pe fiica implratului, peprinlesa Selma cea neintrecuti ln frumuse{e. Le plicu latustrei deopotrivi. Cit despre dAnsa, ea vorbea frumos cu

t2

toli trei, insi flrd si arate prin ceva ci {ine la unul mai multdecAt la altul. Vizind aceasta, tatil Selmei cheml pe cei treifra{i la o parte gi le zise:

- Mergeli qi cercetafi impirilia mea in lung gi in lat gi

ciutafi un dar frumos gi potrivit pentrtr Selma. O dau desofie aceluia dintre voi care va aduce darul cel mai bun gi

mai nimerit.Cei trei frali au plecat bucurogi la drum. Dupi ce au

iegit din ora$, s-au desplr{it, fiecare apucdnd pe alt drum.S-au infeles ins6lntre dingii sd se intdlneasci din nou dupigase luni, iar locul de intilnire s[ fie la marginea unui lac,lamalul c[ruia crescuseri trei palmieri singuratici.

Drumul ii duse pe Barak intr-un orag cu privilii bogatein mlrfuri de pre!. Pe cind umbla din privilie in prdvilie inciutarea unui dar cAt mai frumos pentru Selma, iatd cd auziun glas strigind:

- Cine dd.zece mii de galbeni pentru un covor?MergAnd inspre parteade unde venea glasul, vizu ci un

om bltrin cari pe umeri un covor vechi, rupt gi pentru care

nu ai fi dat nici un galben.Totugi, Barak ii spuse omului si meargi cu el la hanul

unde trises e in gazdh, iar cind sosirl acolo, 1l intreb6:- Ce insugiri pre{ioase are covorul tiu, ca s[ ceri pe el

zece mii de galbeni?

StipAnul covorului ii rispunse:- Daci te agezi pe el, dupi ce il intinzi pe jos, este de

ajuns si-i spui si te ducl unde vrei, ci o clipi dupi aceea aigi sosit acolo. $i ca si-i dovedeasci indati ci aga este, intinsecovorul pe jos gi zise lui Barak

- Vino si gezi mai aproape de mine si spune unde voiegtisi mergi.

- Vreau, rispunse Barak, si merg in India, la palatultatS.lui meu.

I3

in aceeagi clipi, el 9i negustorul erau la palatul dinIndia. Dupi ce merseri cu aceeaqi iu{eali in mai multeorage vestite, se intoarserl la urmi la hanul din oragul incare Barak intdlnise pe negustor.

Aici Barak numirl bucuros negustorului suma dezece mii de galbeni, fbcdndu-se in chipul acesta stipdnulcovorului nilzdr|van.

"Selma este a mea! igi zise Barak. Nu e cu putinld cafrafii mei si giseasci vreun dar aga de pre{iosi'

Dupi ce fbcu el cilitorii in toate lirile de pe plmdnt,Barak merse, la implinirea celor gase luni, la locul deintilnire cu frafii sii, adici pe malul lacului unde crescuserlcei trei palmieri gi unde sosi cel dintii.

La rindul siu, prinful Sabur, al doilea frate, dupi ce

cutreierase mai multe oraqe din Persia ftrd si giseasci darulpotrivit pentru Selma, nimeri la urmi intr-un orag unde unnegustor cereazece mii de galbeni pentru o simpli leavi dealami.

- Dar ce insugiri aga de prelioase are leava aceasta, ilintrebl Sabur, ca si ceri pe ea zece mii de galbeni?

- Prin feava aceasta, ii rispunse negustorul, pofi vedeape oricine doregti si vezi. Poftim gi incearci.

Sabur lui {eava, se uiti prin ea gi zise:- Vreau s[-l vid pe tatil meu!in aceeagi clipi il vizu aga de aproape, parcl ar fi fost la

doi pagi de el. Apoi zise:- Vreau si o vid pe Selma!

$i o vizu jucindu-se veseli cu prietenele ei."Selma este a mea!" igi zise el fericit gi pHti indati

negustorului suma de zece mii de galbeni. Dupi aceeamerse la marginea lacului, unde se intilni cu Barak.

Rihan, al treilea frate, igi atinse mai repede linta decitBarak qi Sabur.

r4 15

Dupi ce se despirlise de fralii sii, mergea trist gi amlrAtpe drumul mare. Se ciia ci se despirliseri gi igi zicea:

- Mai bine ii lisam pe frafii mei si-gi incerce norocul cuSelma gi si o ia in cisitorie unul dintre ei dec1t sl hoinirescsingur pe drumuri.

Dar iati ci ii iegi inainte un omule!, care ii zise:

- Nu te amiri cu firea, voievodule! $ase luni trec repede.PXn6 atunci, vino si stai la rnine gi lasi in grija mea alegereadarului pentru Selma.

Omulelul acela era impiratul piticilor. ll duse pe Rihanla palatul s[u, care, cu toate cl se afla inliuntrul pimdntului,era insl de o mlrefie gi de o bogllie cum nu se poate spuneprin cuvinte. Acolo stitu prinlul Rihan tot timpul cdt fra{iisii umblau dupi daruri. CXnd sosi ziua pleclrii, implratulpiticilor ii dete un'trandafir gi ii zise:

- Iati darul tiu pentru Selma. Trandafirul acesta, care

nu se vegtejegte niciodati, are o insugiie deosebitd. Este de

ajuns si-l miroasi un bolnav, care ar fi aproape si moari, ca

si se faci numaidecit bine.Dupi ce mu\umi impiratului piticilor pentru frumosul

dar, Rihan pleci la drum gi merse gi el la marginea laculuicu cei trei palmieri singuratici. De acolo gi pini la capitalaPersiei mai era o jumitate de zi de drum. insi, mai inainteca ei si porneasci, Sabur zise:

- Ia si privesc prin ocheanul meu gi si vId ce mai face

Selma.

Privi, dar indati scipi din miini ocheanul, adici leavade alami, gi strigi ingrozit:

- Selma e pe moarte! Privifi gi voi ca s[ vedeli cum este

aproape si-gi dea sufletul.Era adevirat. Totugi, Rihan zise linigtit:- Nu moare, c[ o scap eu! Frate Barak, du-ne la dAnsa pe

covorul tiu gi sd vedefi cum se face indati bine.

T6

Barah ii duse pe covorul siu, iar Rihan ii dete Selmei simiroasi trandafirul pe care i-l diruise impiratul piticilor. Afost de ajuns s[ miroasd o singur[ datd, pentru ca in aceeagi

clipi si se vindece de boali gi chiar si se faci mai sinitoaside cum fusese inainte. $i ea gi impiratul mu\umir[ adinccelor trei frafi, insi acum se ivi incurcitura cea mare.

Pe care dintre ei trei s[ aleagi ea de birbat?- Trandafirul lui Rihan, zise ea, m-a sc[pat de la moarte,

dar firdcovorul lui Barak, catev-a adus aga de repede, orice

ajutor ar fi venit preatdrziu. Pe de altl parte, dacd Sabur nu

s-ar fi uitat cu ocheanul, nu ali fi gtiut cd sunt bolnavl 9i nuv-afi fi gribit sd venili. Iati de ce imi este foarte greu si aleg

pe unul dintre voi.Tatil ei i-a dat dreptate. Adresindu-se apoi celor trei

fra1i, le zise:

- Eu zic ci e mai bine s[ facem altceva. S[ mergem

miine dimineali afarl din orag gi, unul dupi altul, s[ trage{i

cu arcul. Cine va arunca sigeata mai departe, acela si ia pe

Selma de solie.

Ziuaurmdtoare, insoli{i de implrat gi mai mulli curtenigi ofiferi, cei trei fra{i se duseri pe cimpul care servea

anume pentru tragerea la finti. Trase mai intAi Barak, a

cirui slgeatil c6at departe pe cAmp. Dupi el, trase Sabur,

iar slgeata acestuia cizu gi mai departe. Cind, la rAndul

s[u, trase gi Rihan, sigeata lui stribitu vizduhul cu iuleala

fulgerului gi se fbcu nevizuti. O ciutari, dar nu a fost chipsl o giseasci.

Din pricini ci nu au gisit-o, a rlmas ca Sabur si fiebiruitorul, deci el si ia de solie pe frumoasa Selma.

A doua zi se ficu nunta, iar Barak gi Rihan, dupi ce ilfelicitari pe fratele lor, plecari fiecare in treaba sa. Barak

o lui pe drumul care ducea in India, la tatil siu, pe cindRihan apuci in alti direc{ie.

t7