Kt an3 fiziopatologie(1) grile

37
FIZIOPATOLOGIE 1. In insuficienta cardiaca debitul cardiac : a. nu se modifica b. scade c. creste 2. In insuficienta cardiaca viteza de circulatie a sangelui : a. nu se modifica b. scade c. creste 3. In insuficienta cardiaca presiunea venoasa : a. nu se modifica b. scade c. creste 4. In insuficienta cardiaca presiunea intracardiaca : a. nu se modifica b. scade c. creste 5. In insuficienta cardiaca consumul de oxigen : a. nu se modifica b. scade c. creste 6. In insuficienta cardiaca masa sanguina totala : a. nu se modifica b. scade c. creste 7. Insuficienta ventriculara stanga : a. este o forma clinica a insuficientei cardiace b. este o forma clinica a insuficientei circulatorii c. este o forma clinica a insuficientei cardiace globale 8. Insuficienta ventriculara dreapta : a. este o forma clinica a insuficientei cardiace b. este o forma clinica a insuficientei circulatorii c. este o forma clinica de hipoxie periferica 9. Insuficienta cardiaca globala: a. este o forma clinica a insuficientei cardiace b. este o forma clinica a insuficientei circulatorii c. este o forma clinica de hipoxie periferica 10. Astmul cardiac : a. este o forma clinica a insuficientei cardiace b. este o forma clinica a Insuficientei ventriculare stangi c. este o forma clinica a Insuficientei ventriculare drepte 11. Edemul pulmonar acut:

Transcript of Kt an3 fiziopatologie(1) grile

Page 1: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

FIZIOPATOLOGIE

1. In insuficienta cardiaca debitul cardiac :a. nu se modificab. scadec. creste

2. In insuficienta cardiaca viteza de circulatie a sangelui :a. nu se modificab. scadec. creste

3. In insuficienta cardiaca presiunea venoasa :a. nu se modificab. scadec. creste

4. In insuficienta cardiaca presiunea intracardiaca :a. nu se modificab. scadec. creste

5. In insuficienta cardiaca consumul de oxigen :a. nu se modificab. scadec. creste

6. In insuficienta cardiaca masa sanguina totala :a. nu se modificab. scadec. creste

7. Insuficienta ventriculara stanga :a. este o forma clinica a insuficientei cardiaceb. este o forma clinica a insuficientei circulatoriic. este o forma clinica a insuficientei cardiace globale

8. Insuficienta ventriculara dreapta :a. este o forma clinica a insuficientei cardiaceb. este o forma clinica a insuficientei circulatoriic. este o forma clinica de hipoxie periferica

9. Insuficienta cardiaca globala:a. este o forma clinica a insuficientei cardiaceb. este o forma clinica a insuficientei circulatoriic. este o forma clinica de hipoxie periferica

10. Astmul cardiac :a. este o forma clinica a insuficientei cardiaceb. este o forma clinica a Insuficientei ventriculare stangic. este o forma clinica a Insuficientei ventriculare drepte

11. Edemul pulmonar acut:

Page 2: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

a. este o forma clinica a Insuficientei ventriculare stangib. este o forma clinica a insuficientei cardiacec. este o forma clinica a Insuficientei ventriculare drepte

12. Cardiopatia ischemica se clasifica in :a. cardiopatie ischemica dureroasa si cardiopatie ischemica nedureroasab. angina pectorala si infarctc. angina pectorala , sindrom intermediar si infarct

13. Cardiopatia ischemica dureroasa se clasifica in :a. angina pectorala ,infarct si moarte subitab. angina pectorala si infarctc. angina pectorala , sindrom intermediar si infarct

14. Cardiopatia ischemica nedureroasa se manifesta prin:a. modificari ECG si moarte subitab. insuficienta cardiaca si tulburari de ritmc. insuficienta cardiaca, tulburari de ritm, modificari ECG si moarte subita

15. Cauza cardiopatiei ischemice este :a. insuficienta coronarianab. insuficienta cardiacac. o tulburare de ritm

16. Insuficienta cardiaca, tulburari de ritm, modificari ECG si moartea subita sunt manifestari ale:a. cardiopatiei ischemice dureroaseb. cardiopatiei ischemice nedureroasec. insuficientei aortice

17. Cauza cea mai frecventa a cardiopatiei ischemice este :a. o tulburare de ritmb. ateroscleroza arterelor coronarec. insuficienta aortica

18. In infarctul miocardic aspectul esential este :a. leziunea b. ischemiac. necroza

19. Hipertensiunea arteriala (HTA) se clasifica din punct de vedere etiologic in :a. esentiala si secundarab. esentiala ,primara si secundarac. esentiala si primara

20. In hipertensiunea arteriala TA maxima ( sistolica) are valoarea:a. peste 160 mm Hgb. peste 100 mm Hgc. peste 140 mm Hg

21. TA minima ( diastolica) indica hipertensiunea arteriala, atunci cand are valoarea:a. peste 90 mmHg

Page 3: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

b. peste 100 mmHgc. peste 110 mmHg

22. Cea mai frecventa forma de hipertensiune arteriala secundara este :a. HTA renalab. HTA din feocromocitomc. HTA din sindromul Cushing

Feocromocitomul este :a. o tumora a hipofizeib. o tumora a glandei medulosuprarenalec. o tumora a glandei corticosuprarenale

24. In feocromocitom creste secretia de :a. adrenalina si noradrenalinab. aldosteronc. vasopresina

25.Valoarea normala a tensiunii arteriale sistolice ( maxime) este mai mare sau egala cu:a. 100 mm Hgb. 140 mm Hgc. 90 mm Hg

26. Valoarea normala a tensiunii arteriale sistolice ( maxime) este mai mica sau egala cu:a. 160 mm Hgb. 140 mm Hgc. 100 mm Hg

27. In sindromul Cushing creste secretia de :a. cortizolb. aldosteronc. glucagon

28. In sindromul Conn creste secretia de :a. cortizolb. aldosteronc. glucagon

29. Hipertensiunea arteriala apare in :a. sindromul Cushingb. sindromul Connc. variantele A si B sunt corecte

30. In HTA renala mecanismul fiziopatologic de baza este :a. sistemul renina- angiotensinab. cresterea sintezei de aldosteronc. cresterea presiunii in artera renala

31. Renina este :

Page 4: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

a. un hormonb. un mediator chimicc. o enzima

32. Angiotensina II are efect :a. vasodilatatorb. vasoconstrictorc. anti-aldosteron

33. Angiotensinogenul este :a. un hormonb. un mediator chimicc. substratul asupra caruia actioneaza renina

34. Tetanosul se poate manifesta clinic prin:a. cresterea tensiunii arterialeb. scaderea tensiunii arterialec. soc anafilactic

35. Medicamentele simpatomimetice :a. cresc TAb. nu modifica TAc. scad TA

36. Hemoragiile cerebrale insotite de hipertensiune intracraniana :a. scad TAb. cresc TAc. nu modifica TA

37. Traumatismele craniocerebrale insotite de hipertensiune intracraniana :a. scad TAb. cresc TAc. nu modifica TA

38. Leziunile medulare complete deasupra segmentului T6 pot determina :a. cresterea tensiunii arterialeb. scaderea tensiunii arterialec. variantele A si B sunt corecte

39. In tetanos poate apare HTA prin :a. hiperactivitate simpaticab. hiperactivitate parasimpaticac. cresterea sintezei de aldosteron

40. Medicamentele simpatomimetice :a. nu modifica TAb. cresc TAc. scad TA

41. In sindromul Cushing in peste 85% din cazuri :a. creste tensiunea arterialab. scade tensiunea arterialac. nu se modifica TA

Page 5: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

42 In coarctatia de aorta :a. creste tensiunea arterialab. scade tensiunea arterialac. nu se modifica TA

43. In stenoza arterei renale :a. creste tensiunea arterialab. scade tensiunea arterialac. nu se modifica TA

44. In feocromocitom :a. creste tensiunea arterialab. scade tensiunea arterialac. tensiunea arteriala nu se modifica

45. Cea mai frecventa forma de HTA este :a. HTA renalab. HTA esentialac. HTA secundara

46. In nefropatii sistemul renina-angiotensina este :a. inhibatb. activatc. nemodificat

47. Stimularea sistemului nervos vegetativ simpatic:a. creste tensiunea arterialab. scade tensiunea arterialac. tensiunea arteriala nu se modifica

48. Stimularea sistemului nervos vegetativ parasimpatic :a. creste tensiunea arterialab. scade tensiunea arterialac. tensiunea arteriala nu se modifica

49. Rezistenta periferica crescuta :a. creste tensiunea arterialab. scade tensiunea arterialac. nu se modifica TA

50. Debitul cardiac scazut :a. creste tensiunea arterialab. scade tensiunea arterialac. nu se modifica TA

51. Vascozitatea scazuta :a. creste tensiunea arteriala

Page 6: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

b. scade tensiunea arterialac. nu se modifica TA

52. Elasticitatea scazuta a peretilor arteriali :a. creste tensiunea arterialab. scade tensiunea arterialac. nu se modifica TA

53. Angiotensina II :a. nu modifica secretia de aldosteronb. scade secretia de aldosteronc. creste secretia de aldosteron

54. Corticosteroizii :a. scad volemiab. cresc volemiac. nu modifica volemia

55. Volemia crescuta :a. creste tensiunea arterialab. scade tensiunea arterialac. nu se modifica TA

56. In coarctatia de aorta sistemul renina-angiotensina este :a. inhibatb. activatc. nemodificat

57. In sindromul Cushing :a. scade volemiab. creste volemiac. nu se modifica volemia

58. In sindromul Conn :a. scade volemiab. creste volemiac. nu se modifica volemia

59. HTA esentiala se mai numeste si :a. HTA renalab. HTA endocrinac. primitiva

60. HTA reprezinta cresterea :a. presiunii sistoliceb. presiunii diastolicec. oricarei componente (sistolice si/sau diastolice)

Page 7: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

61. Hipotensiunea arteriala se caracterizeaza prin :a. scaderea TA sistolice sub 100 mm Hgb. scaderea TA sistolice sub 90 mm Hgc. scaderea TA sistolice sub 80 mm Hg

62. Hipotensiunea arteriala se caracterizeaza prin :a. scaderea TA sistolice sub 100 mm Hgb. scaderea TA diastolice sub 80 mm Hgc. scaderea TA diastolice sub 60 mm Hg

63. Sincopa este o forma de :a. HTAb. Hipotensiune arterialac. hipocalcemie

64. In sincopa starea de constienta :a. e suspendata temporarb. nu se modificac. e usor alterata

65. In sincopa vaso-vagala starea de constienta :a. e suspendata temporarb. nu se modificac. e usor alterata

66. Hipotensiunea ortostatica se datoreaza:a. anemieib. hipocalcemieic. hipertoniei vegetative

67. In lipotimie starea de constienta :a. e suspendata temporarb. nu se modificac. e usor alterata

68. Sincopa mictionala este de origine :a. cardiacab. nervoasa (neuroreflexa)c. renala

69. Sincopa tusigena este de origine :a. cardiacab. nervoasa (neuroreflexa)c. respiratorie

70. Sincopa cardiaca este cauzata de :

Page 8: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

a. scaderea debitului cardiacb. scaderea rezistentei perifericec. scaderea volemiei

71. In insuficienta adenohipofizara TA:a. cresteb. nu se modificac. scade

72. In insuficienta corticosuprarenaliana cronica TA:a. cresteb. nu se modificac. scade

73. In insuficienta tiroidiana TA:a. cresteb. nu se modificac. scade

74. In insuficienta gonadica TA cel mai frecvent :a. scadeb. nu se modificac. creste

75. In miocardite cronice TA :a. scadeb. nu se modificac. creste

76. In stenoza aortica TA :a. scadeb. nu se modificac. creste

77. In stenoza mitrala TA :a. scadeb. nu se modificac. creste

78. In insuficienta ventriculara stanga TA:a. cresteb. nu se modificac. scade

79. In pericarditele constrictive TA :a. cresteb. nu se modificac. scade

80. In boala Parkinson TA cel mai frecvent :a. cresteb. nu se modifica

Page 9: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

c. scade

RESPIRATOR81.Respiratia cuprinde cateva etape fundamentale, in numar de :

a. 2b. 3c. 4

82. Respiratia cuprinde cuprinde cateva etape fundamentale :a. alveolo-capilara, circulatorie si tisularab. alveolo-capilara si circulatoriec. alveolo-capilara si tisulara

83. Hipoxia este :a. insuficienta in aprovizionarea tesuturilor cu oxigenb. cresterea concentratiei CO2 in sangec. scaderea presiunii partiale a oxigenului in aerul alveolar

84. Hipoxia hipoxica este :a. cresterea concentratiei CO2 in sangeb. scaderea presiunii partiale a oxigenului in aerul atmosfericc. scaderea presiunii partiale a CO2 in aerul alveolar

85. Hipoxia hipoxica apare la:a. altitudini peste 800 mb. altitudini peste 1400 mc. altitudini peste 3000 m

86. Hipoxia prin tulburari ale aportului de oxigen are :a. 3 formeb. 4 formec. 2 forme

87. Hipoxia prin tulburari ale aportului de oxigen are urmatoarele forme :a. Hipoxia hipoxica, hipoxia respiratorieb. Hipoxia hipoxica, hipoxia respiratorie si hipoxia histotoxicac. Hipoxia respiratorie si hipoxia histotoxica

88. Hipoxia hipoxica este :a. hipoxia prin tulburari ale transportului gazelor respiratorii in sangeb. determinata de scaderea presiunii partiale a oxigenului in aerul atmosfericc. hipoxia prin tulburari ale procesului de folosire a oxigenului de catre tesuturi

89. Hipoxia histotoxica este :a. hipoxia prin tulburari ale transportului gazelor respiratorii in sangeb. determinata de scaderea presiunii partiale a oxigenului in aerul atmosfericc. hipoxia prin tulburari ale procesului de folosire a oxigenului de catre tesuturi

Page 10: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

90. Hipoxia de transport este :a. hipoxia prin tulburari ale transportului gazelor respiratorii in sangeb. determinata de scaderea presiunii partiale de transport a oxigenului in aerul

atmosfericc. hipoxia prin tulburari ale procesului de transport a oxigenului de catre tesuturi

91. Hipoxia respiratorie este :a. hipoxia prin tulburari ale transportului gazelor respiratorii in sangeb. hipoxia prin tulburari ale aportului de oxigenc. hipoxia prin tulburari ale procesului de folosire a oxigenului de catre tesuturi

92. Hipoxia respiratorie este determinata de :a. tulburari ale procesului de folosire a oxigenului de catre tesuturib. scaderea presiunii partiale a oxigenului in aerul atmosfericc. tulburari ale functiei aparatului respirator ( toraco-pulmonar)

93. Fibrina (alegeí varianta gresita):a. Rezulta din ruperea echilibrului intre sistemele activatoare si inhibitoare ale

coagulariib. Este polimer al fibrinogenuluic. Este factor inhibitor al coagularii

94. Raspunsul trombolitic apare dupa:a. Permeabilizarea arborelui vascularb. Depunere tisulara de fibrinac. Conservarea capacitatii hemostatice

95. Procesele de coagulare si fibrinoliza sunt:a. Complementareb. Multifactorialec. Antagoniste

96. Hemostaza fiziologica:a. Este un mecanism de aparareb. Reprezinta elementul integrativ al circulatiei sanguinec. Apare in CID

97. Capilarul sanguin:a. Are functie integrativa a aparatului respiratorb. Participa la mentinerea conditiilor hemodinamice fiziologicec. Are un endoteliu bogat in fibre colagene

98. Capilarul sanguin:a. In mod obisnuit nu are perete continuub. Participa la mecanismele hemostazei fiziologicec. Este captusit, catre lumen, cu un strat de cement

99. Trombocitul:a. Are structura celulara nucleata

Page 11: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

b. Se formeaza in maduva osoasac. Are rol esential in fibrinoliza

100. Trombopoietina:a. Este o gama-globulinab. Este un factor splenic al trombogenezeic. Mediaza controlul feed-back al trombocitopoiezei

101. Trombocitul are rol in:a. Formarea trombusului albb. Permeabilizarea peretelui vascularc. Transportul bradikininei si serotoninei

102. Substantele inductoare ale activitatii trombocitelor sunt (cu exceptia):a. Colagenul, adrenalina, tripsinab. Colagenul, acizii grasi, serotoninac. Colagenul, latex-ul, trombopoietina

103. Trombocitul are rol in:a. Apararea generala a organismuluib. Procesul de fibrinolizac. Nici unul dintre aceste procese

104. Aderenta plachetara este declansata de:a. Inductorb. Membrana eritocitarac. Ambele elemente

105. Dupa aderare (alegeti varianta gresita):a. Creste permeabilitarea membranei trombocitareb. In citoplasma trombocitului patrund ioni de calciuc. Se elibereaza ATP din granulele citoplasmatice

106. Agregarea trombocitelor: a. Este favorizata de trombina si complexe imuneb. Inseamna lipirea trombocitelor de moleculele de fibrina din peretele vascularc. Este favorizata de aderenta plachetara

107. Care dintre variantele succedarii unor etape ale procesului de coagulare este corecta:a. Aderenta primara - aderenta secundara - eliberare - agregare - contractieb. Inductie - aderenta - eliberare - agregare - contractiec. Aderenta - eliberare - agregare primara - eliberare - agregare secundara -

contractie

Page 12: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

108. Agregarea trombocitelor se mai numeste:a. Aglutinareb. Aderentac. Precipitare

109. Factorii plasmatici ai coagularii sunt (cu exceptia):a. Ionii de calciub. Tromboplastina trombocitarac. Tromboplastinogen A

110. Printre factorii trombocitari ai hemostazei, nu se numara:a. Protrombinab. Serotoninac. Antifibrinolizina

111. Arteriopatia periferica apare in:a. tulburari circulatorii perifericeb. tulburari circulatorii centralec. diabet zaharat

112. Arteriopatia periferica beneficiaza de:a. tratament kineticb. tratament medicamentosc. ambele variante sunt corecte

113. Timpii respiratori (cuprinzand si pauzele) sunt in numar de:a. 2b. 3c. 4

114. Procesul fibrogenetic apare:a. prin solubilizarea fibrinogenuluib. in fenomene de permeabilizare a arborelui capilarc. in cadrul hemostazei reparatorii

115. In paralel cu polimerizarea fibrinogenului, la nivel endotelial se produce:a. activarea cascadei enzimatice fibrinoformatoareb. solubilizarea unei cantitati echivalente de fibrinac. un proces inflamator tisular

Page 13: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

116. Fibrinoliza compensatorie favorizeaza urmatoarele procese, cu exceptia:a. conservarea capacitatii hemostaticeb. permeabilizarea arborelui vascularc. procesele inflamatorii tisulare

117. Procesul de fibrinogeneza debuteaza :a. in situatii care evolueaza cu agregare plachetarab. cu spasm vascularc. in cazul traumatismelor vasculare soldate cu leziuni endoteliale

118. Procesul de coagulare se bazeaza pe: a. polimerizarea fibrinogenuluib. formarea fibrineic. ambele variante sunt corecte

119. Fibrina este:a. monomer solubilb. polimer insolubilc. ambele variante sunt eronate

120. Fibrinogenul este:a. monomer solubilb. monomer insolubilc. ambele variante sunt eronate

121. Coagularea si fibrinoliza sunt doua procese:a. antagonisteb. complementarec. ambele variante corecte

122. Procesul trombolitic apare:a. dupa formarea unui microtrombusb. dupa formarea unui hematomc. ambele variante sunt gresite

123. Fibrinogeneza poate aparea:a. in depuneri tisulare de fibrinab. in procese inflamatorii tisularec. dupa formarea unui microtrombus

Page 14: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

124. Fibrinoliza favorizeaza urmatoarele procese (cu exceptia):a. aparitia microleziunilor vasculareb. conservarea capacitatii hemostaticec. permeabilitatea arborelui vascular

125. Hemostaza se coreleaza in vivo cu (alegeti varianta gresita):a. reactia febrilab. reactia inflamatoriec. reactia imuna

126. Procesul trombolitic apare:a. in inflamatii;b. dupa un traumatism vascular;c. dupa formarea unui microtrombus

127. Hemostaza fiziologica este eficienta intr-una din situatiile urmatoare:a. rupturi arterialeb. rupturi arteriolarec. rupturi capilare

128. Obstructia trombotica se realizeaza la nivelul:a. arteriolelorb. capilarelorc. ambele situatii sunt posibile

129. Intre factorii hemostazei fiziologice se gaseste:a. megacariocitulb. aferenta informationalac. endoteliul capilar

130. Intre factorii hemostazei fiziologice nu se gaseste:a. megacariocitulb. trombocitulc. fibrinogenul

131. Megacariocitul da nastere:a. limfoblastelorb. plasmocitelorc. trombocitelor

132. Procesul de formare a trombocitelor presupune:

Page 15: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

a. endogenezab. fagocitozac. pinocitoza

133. Procesul de formare a trombocitelor presupune (alegeti varianta gresita):a. endogenezab. extravazarec. fragmentare

134. Peretele capilar are la exterior:a. un strat bogat de fibrinab. un strat de tesut conjunctivc. ambele variante sunt corecte

135. Peretele capilar are la interior:a. un strat bogat de fibrinab. un strat de tesut conjunctivc. nici o varianta nu este corecta

136. Spatiile celulare endoteliale contina. zonulae ocludentesb. cementc. nici o varianta nu este corecta

137. La interior, trombocitul are:a. nucleu sfericb. nucleu lobatc. nici o varianta nu este corecta

138. Procesul de trombocitogeneza este controlat prin:a. mecanism reflexb. mecanism de tip feed-backc. nici una dintre variante nu este corecta

139. Se descriu capilare cu perete discontinuu la nivelul:a. splineib. ficatuluic. ambele variante sunt corecte

Page 16: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

140. Procesul de trombocitogeneza este influentat de:a. reactiile rapide de la nivelul capilarelor hepaticeb. traumatismele ficatuluic. trombopoietina

141. Care dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la trombocit, este falsa:a. este o structura celularab. este nediferentiatc. nu are nucleu

142. Trombopoietina este:a. secretata cand scade numarul de trombocite circulanteb. secretata cand creste numarul de trombocite circulantec. o gama-globulina

143. Capilarul sanguin este:a. sistemul integrativ al aparatului circulatorb. absent la nivelul osuluic. format din endoteliu multicelular asezat pe membrana bazala

144. Trombopoietina este:a. mediator al activitatii factorilor trombocitari ai hemostazeib. o beta-globulinac. ambele variante sunt gresite

145. Trombocitele au rol in (alegeti varianta gresita):a. formarea trombusului albb. protejarea endoteliului vascularc. ambele variante sunt gresite

146. Secretia si eliberarea trombopoietinei sunt reglate de:a. factorul splenicb. numarul trombocitelor circulantec. ambele variante sunt corecte

147. Trombocitele au rol in (alegeti varianta corecta):a. procesul inflamatorb. formarea trombului rosuc. stimularea inductorilor procesului de aderenta

148. Trombocitele au rol in (alegeti varianta corecta):

Page 17: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

a. eliberarea de serotoninab. eliberarea de trombinac. eliberarea de ADP

149. Trombocitele au rol in (alegeti varianta corecta):a. protejarea endoteliului vascularb. transportul unor substante vasoactivec. ambele variante sunt adevarate

150. Trombocitele au rol in (alegeti varianta corecta):a. accidentele ischemice cerebraleb. mecanismele generale de aparare a organismuluic. ambele variante sunt adevarate

151. Trombocitele au rol in (alegeti varianta corecta):a. eliberarea unor factori parietali ai hemostazeib. eliberarea unor factori moleculari ai hemostazeic. eliberarea unor factori plasmatici ai hemostazei

152. Trombocitele au rol in (alegeti varianta corecta):a. eliberare de adrenalinab. intretinerea procesului ateromatosc. sclerozarea arterelor cerebrale si renale

153. Trombocitele au rol in (alegeti varianta corecta):a. transportul trombineib. transportul serotonineic. transportul acetilcolinei

154. Trombocitele au rol (alegeti varianta corecta):a. fiziopatologicb. fiziologic c. ambele

155. Trombocitele au rol in (alegeti varianta gresita):a. depunerea de tesut fibros in cheagul formatb. producerea IMAc. boala tromboembolica

Page 18: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

156. Aderenta este proprietatea trombocitelor de a adera la:a. colagenb. peretele vascular lezatc. ambele

157. Alegeti varianta corecta privind serotonina:a. adera la trombocitb. stimuleaza activitatea trombocitelorc. adera la peretele vascular

158. Trombocitul adera la:a. complexe imuneb. latexc. elastina

159. Inductorii membranari care stimuleaza activarea trombocitelor pot fi (cu exceptia):a. colagenulb. placa de ateromc. sticla

160. Inductorii membranari care stimuleaza activarea trombocitelor pot fi (cu exceptia):a. acidul uricb. veninurile de insectec. siliconul

161. Inductorii membranari care stimuleaza activarea trombocitelor pot fi (cu exceptia):a. tripsinab. protrombinac. complexele imune

162. Contactul inductorului cu membrana trombocitului declanseazã un proces

care se deruleazã corect, in urmatoarea succesiune:a. aderentã plachetara › eliberare › contractie › agregare primara › eliberareb. inductie › aderenta plachetara › eliberare › agregare primara › eliberare › agregare

secundara › contractie.c. inductie › agregare primara › aderenta plachetara › eliberare › agregare

secundara › contractie.

Page 19: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

163. Proprietatea plachetelor de a se lipi de o suprafatã biologicã lezatã se numeste:a. agregareb. aderentac. precipitare

164. Suprafata biologica la care poate adera trombocitul este de:a. sticla b. colagenc. latex

165. Dupa aderare, permeabilitatea membranei trombocitului:a. scadeb. crestec. nu se modifica

166. Ionii de calciu au rol in formarea trombului alb deoarece (alegetivarianta gresita):a. patrund in trombocitb. ies din trombocitc. favorizeaza eliberarea adrenalinei

167. Care dintre substantele urmatoare nu este factor favorizant al agregarii plachetare?a. adrenalinab. histaminac. adenozin-difosfatul

168. Agregarea duce la formarea:a. trombului albb. trombului rosuc. aderentei plachetare

169. Procesul de agregare plachetara poate fi:a. reversibilb. ireversibilc. ambele variante sunt corecte

170. Degranularea trombocitara este favorizata de:a. tripsinab. adenozin-difosfatc. trombina

Page 20: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

171. Intre factorii plasmatici ai coagulãrii nu se afla:a. calciulb. antiheparinac. tromboplastina

172. Care afirmatie referitoare la factorii plasmatici ai coagularii este falsa?a. intrã în acþiune în ordinea enumerãrii b. au roluri de substratc. produc o agregare ireversibilã

173. Factorii plasmatici ai coagularii au urmatoarele roluri, cu exceptia:a. rol de inductorib. rol de inhibitorc. rol anticoagulant

174. Trombul alb se transforma in tromb rosu (alegeti afirmatia incorecta):a. prin impregnarea trombului alb cu fibrinab. prin prinderea in cheag a hematiilorc. prin transformarea fibrinogenului in fibrina

175. Factorii moleculari plasmatici au, in principal, rol de:a. inhibitor al procesului de coagulareb. potentatori ai procesului de coagularec. solubilizatori ai fibrinogenului

176. Cei mai importanti factori anticoagulaní din plasma sunt:a. antiheparinele b. antitrombinelec. antitrombokinaza

177. Care dintre afirmatiile privind factorii inhibitori ai coagulãrii este eronata?a. sunt prezenti n mod normal in sangeb. sunt prezenti in conditii patologice in sangec. sunt in numar de sase

178. Antiheparina este:a. factorul plachetar 3b. factorul plachetar 4c. factorul plachetar 5

Page 21: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

179. Serotonina reprezinta:a. mediator al transmiterii nervoaseb. factorul plachetar 5c. factor favorizant al adezivitatii plachetare

180. In timpul procesului de eliberare, din trombocite se elimina:a. apa b. calciuc. adrenalina

181. Renina este:a. vehiculata de sangeb. precursor al angiotensinogenuluic. secretata de celulele juxtaglomerulare

182. Angiotensinogenul este:a. vehiculat de sangeb. cel mai puternic vasoconstrictorc. polimer al angiotensinei

183. In arteriopatii termoterapia este permisa:a. doar regional, la nivelul obstructiei arterialeb. doar regional, la nivel abdominalc. ambele variante sunt eronate

184. In arteriopatii, sunt permise urmatoarele tratamente fizioterapice, cu exceptia:a. undelor ultrascurteb. aplicatiilor de ultrasunetec. magnetodiaflux

185. In preventia arteriopatiilor se recomanda:a. regimul alimentar desodatb. regimul alimentar sarac in proteinec. regimul alimentar sarac in lipide

186. Dupa lezarea sau ruperea unui vas sanguin, nu se produce:a. spasm vascularb. degradarea enzimatica a filamentelor de fibrinac. coagularea sangelui

Page 22: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

187. Fibrinoliza realizeaza (alegeti varianta gresita):a. disolutia cheagului de trombinab. mentinerea permeabilitatii unor canale subtiric. reglarea proceselor de reparatie tisularã.

188. Fibrinoliza este:a. un proces fiziologicb. un proces patologicc. ambele variante sunt gresite

189. Fibrinoliza este un proces:a. de control al proceselor de reparatie tisularãb. de reglare a proceselor de reparatie tisularãc. ambele variante sunt corecte

190. Fibrinoliza poate fi definitã ca (alegeti varianta gresita): a. proces de degradare enzimaticã b. proces fiziopatologic care contribuie la declansarea CIDc. etapa finalã a procesului de coagulare

191. Hemostaza spontanã depinde de (alegeti varianta eronata):a. numãrul si calitatea plachetelorb. numarul leziunilor vascularec. factorii plasmatici ai coagulãrii

192. Tulburarile hemostazei pot determina (alegeti varianta incorecta):a. predispozitie la trombozeb. predispozitie la accidente vascularec. predispozitie la reactii alergice

193. Plaga hemoragica se poate datora:a. traumatismelor ortopediceb. traumatismelor obstetricalec. ambelor tipuri de traumatisme

194. Sangerarile care pot fi induse de tulburari ale hemostazei au localizare la nivel (alegeti varianta eronata):a. cutanat sau mucosb. visceralc. osos

Page 23: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

195. Hemostaza spontana nu depinde de: a. cantitatea si calitatea fibrineib. numãrul si calitatea plachetelorc. trombochinaza

196. In sange si tesuturi ar exista:a. peste 50 de substante care influenteaza procesul coagulariib. peste 35 de substante care influenteaza procesul coagulariic. peste 20 de substante care influenteaza procesul coagularii

197. În situatii patologice, in timpul coagularii, in plasmã pot apãrea:a. autoanticorpi antiheparinab. anticorpi antinuclearic. imunoglobuline patologice

198. În care din situatiile patologice urmatoare, în plasmã pot apãrea inhibitori inactivi ai factorilor coagulãrii?a. în sângele pacientilor cu deficiente congenitale la nivelul sintezei unui anumit

factor (cel mai frecvent hemofilia A, sau B)b. post-partumc. la vârstnici

199. Inhibitorii plasmatici ai proteazelor detin: a. 40-45% din activitatea antitrombinicã a plasmeib. 30-35% din activitatea antitrombinicã a plasmeic. 20-25% din activitatea antitrombinicã a plasmei

200. La transformarea protrombinei in trombina participa (cu exceptia):a. substante activatoare provenite din peretele vascularb. substante activatoare provenite din trombocitec. substante activatoare provenite din maduva osoasa

201. Cheagul începe sã se contracte, eliminând lichidul continut:a. la cateva secunde de la formareb. la cateva minute de la formarec. la cateva ore de la formare

202. Retractia cheagului este deficitara intr-una din urmatoarele conditii:a. numar redus de trombociteb. leziune vasculara prea micac. ambele variante sunt corecte

Page 24: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

203. Retractia cheagului va produce: a. apropierea marginilor leziunii vasculareb. limitarea pierderii sângelui din vasc. ambele variante sunt corecte

204. Care dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la fibrina, este incorecta?a. se polimerizeaza formand filamente lungib. in formarea sa sunt implicati ionii de sodiuc. rezulta din polimerizarea fibrinogenului

205. Sindroamele hemoragice se caracterizeaza prin: a. aparitia spontana a sangerarilorb. aparitia sangerarilor provocatec. ambele variante sunt corecte

206. Sindroamele hemoragice pot avea natura (alegeti varianta incorecta):a. trombocitarab. vascularac. infectioasa

207. Care dintre afirmatiile referitoare la purpure este corecta?a. sunt afectiuni din categoria bolilor ereditare b. sunt afectiuni din categoria bolilor dobandite c. ambele variante sunt posibile

208. Sindromul Marfan se caracterizeaza prin:a. hipoplazie mezenchimalã cu distrofie consecutivã a vaselor micib. dilatarea arterelor aortã ºi pulmonarãc. ambele variante sunt corecte

209. Telangectazia hemoragicã ereditarã reprezinta o boala (alegeti varianta incorecta):a. vascularab. trombocitarac. cu transmitere autozomal-dominanta

210. Care afirmatie, referitoare la boala Rendu-Osler este falsa:a. are manifestari cutanateb. se transmite autozomal-recesivc. determina anemie feripriva

Page 25: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

211. Boala Henoch – Schönlein este caracterizatã prin (alegeti varianta incorecta):: a. vasculitã generalizatãb. teleangectazie generalizatac. manifestare clinica de eruptie cutanatã

212. Sindroamele hemoragice dobândite (alegeti varianta corecta):a. reprezintã afectiuni denumite purpure vasculareb. reprezintã afectiuni denumite teleangectaziic. ambele variante sunt corecte

213. Boala Henoch – Schönlein este caracterizatã prin (alegeti varianta corecta):: a. sindrom abdominal cu manifestãri variate b. sindrom renal c. ambele variante sunt corecte

214. Care dintre afirmatiile urmatoare, privitoare la boala Henoch-Schonlein este falsa:a. apare cu frecventã mai mare la copii, cu vârste cuprinse între 5 si 7 anib. are manifestare sezonierac. se insoteste uneori de HTA primitiva

215. Printre manifestarile paraclinice ale purpurei alergice nu se numara:a. nivele crescute în sânge ale alfa-globulinelor sericeb. valori ASLO crescutec. unele teste alergice pozitive

216. In formele purpurice prin autosensibilizare, apar anticorpi anti: a. hematiib. leucocitec. endoteliu vascular

217. Periarterita nodoasa se manifesta prin:a. sindrom articular, tiroidian, cutanatb. sindrom articular, muscular, cutanatc. sindrom articular, digestiv, cutanat

218. Purpura anafilacticã (purpura vascularã alergicã) Henoch – Schönlein este caracterizatã prin vasculitã generalizatã, manifestatã clinic prin:a. eruptie cutanatã caracteristicã b. sindrom articular si hepaticc. hiper gama-globulinemie, în special IgG

Page 26: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

219. Purpure declansate de intoxicatii endogene se intalnesc in (cu exceptia): a. insuficienta hepaticab. diabetul decompensat (complicat cu acidozã)c. insuficienta duodenala

220. Purpurele din boli infecþioase si infecto-contagioase pot fi declansate de (cu exceptia):a. leptospirozã, rickettsioze, septicemii cu streptococb. stafilococ, pneumococ, virusul SIDAc. scarlatinã, rujeolã, varicelã, leptospirozã

221. Vasculopatiile arteriolo-capilare simptomatice sunt secundare unor afectiuni ca:a. avitaminoza Cb. boli infecto-contagioasec. purpurele de origine hormonala

222. Purpurele datorate cresterii presiunii sanguine apar intr-una din situatiile (cu exceptia): a. la copii cu hipocalcemieb. bãtrâni,c. dupã aplicarea prelungitã a unui garou

223. Care dintre afirmatiile referitoare la sindroamele hemoragice cu origine trombocitarã sunt corecte: a. se datoreazã defectelor cu localizare plachetarãb. pot fi congenitale sau dobândite c. ambele variante sunt corecte

224. Sindroamele hemoragice cu origine trombocitarã se pot clasifica in (alegeti varianta incorecta):a. Cantitative si calitativeb. congenitale sau dobândite c. trombocitopatii si trombopatii

225. Printre semnele clinice caracteristice ale sindroamelor hemoragice cu origine trombocitarã, nu se numara: a. echimoze, cu localizare preferentialã mai ales la nivelul extremitãtilorb. petesii plane, intraepidermicec. purpura mecanicã de stazã

226. Hemoragiile cu punct de plecare la nivelul diferitelor mucoase, sub forma pierderilor de sânge localizate, se intalnesc in: a. Hemosideroza pulmonarã idiopaticã b. Trombocitopenii

Page 27: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

c. Forme purpurice prin autosensibilizare

227. Trombocitopeniile cu origine centralã se produc prin (alegeti varianta eronata): a. prelungirea timpului de sângerare b. insuficienta factorului de trombocitopoiezãc. hipoplazie sau aplazie medularã

228. Sindroamele hemoragice cu origine trombocitarã numara printre semnele paraclinice, unul din urmatoarele:a. degenerescenta venulara de varstab. “topirea” tesutului adipos perivascular, de protectiec. deficit al fenomenului de retractie a cheagului

229. Sindroamele hemoragice cu origine trombocitarã numara printre semnele paraclinice, unul din urmatoarele:a. cresterea numãrului trombocitelor b. scãderea numãrului trombocitelor c. ambele variante sunt corecte

230. Investigaþiile paraclinice in sindroamele hemoragice cu origine trombocitarã nu evidentiaza:a. fragilitate crescutã a peretelui capilarelorb. consumul factorilor coagulariic. modificarea functiei plachetare

231. Trombocitopeniilre cu origine centralã se datoreaza:a. afectarii trombocitopoiezeib. distructiei exagerate a plachetelorc. ambele variante sunt corecte

232. Trombocitopeniile cu origine perifericã se pot datora:a. afectarii trombocitopoiezeib. distructiei exagerate a plachetelorc. ambele variante sunt gresite

233. Insuficienta factorului de trombocitopoiezã apare prin (alegeti varianta gresita):a. hipoplazie sau aplazie medularã, primitivã b. hipoplazie sau aplazie medularã aparent primitivac. hipoplazie sau aplazie medularã secundara

234. Hipoplazia sau aplazia medularã secundarã, nu poate fi declansata de:a. intoxicatii endogene (uremie)b. intoxicatii exogene (plumb, benzen)

Page 28: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

c. nici o varianta nu este corecta

235. Hipoplazia sau aplazia medularã de cauzã cunoscutã poate fi declansata de:a. iradiere cu raze X, sau izotopi radioactivi b. tratamente agresive cu vitamine din grupul Bc. distructie a celulelor medulare prin invazie de osteoclaste

236. Hipoplazia sau aplazia medularã pot fi declansate de (o singura varianta este corecta)a. aplazia medularã primitivã a adultuluib. reticuloze malignec. ambele variante sunt posibile

237. Maladia Fanconi reprezinta:a. o reticuloza malignab. aplazie medularã congenitalac. proces de osteomielofibrozã

238. Trombocitopeniile cu origine perifericã se produc prin: a. inhibarea liniilor megacariocitare plachetoformatoareb. distructie exageratã plachetelorc. ambele variante sunt corecte

239. Trombocitopeniile cu origine perifericã se produc prin: a. sechestrare splenicab. mecanisme imunologicec. ambele variante sunt corecte

240. Troombocitopeniile imunologice recunosc ca mecanisme de producere:a. trombocitoliza imunologicãb. distructia exagerata în periferie a plachetelor circulantec. ambele variante sunt corecte

241. Autoanticorpii formati în mod patologic în timpul procesului trombolitic, in trombocitopeniile imunologice sunt: a. de tip IgEb. de tip IgGc. de tip IgA

242. Trombocitopeniile imunologice sunt:a. produse prin consum plachetar crescutb. explicate prin scãderea numãrului plachetelor circulante

Page 29: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

c. explicate prin deficit al factorilor de maturatie celularã

243. Trombocitemiile sunt afectiuni caracterizate prin: a. scaderea numarului de trombociteb. cresterea numarului de trombocitec. ambele variante sunt eronate

244. In trombocitemii numarul plachetelor este de:a. 150 000 - 400 000 / mm3 b. peste 800 000 / mm3 c. sub 600 000 / mm3

245. Trombocitemiile sunt de mai multe categorii, printre care:a. esentialeb. Hemofiliic. trombocitopatii secundare

246. Trombopatiile functionale se caracterizeazã prin: a. modificarea numãrului trombocitelorb. modificãri ale structurii trombocitelorc. ambele variante sunt corecte

247. Care dintre afirmatiile privitoare la sindroame hemoragice de naturã plasmaticã sunt adevarate - alegeti o singura varianta corecta:a. determinã hipercoagulabilitate sanguinãb. pot fi ereditare, sau dobânditec. ambele variante sunt adevarate

248. Din punct de vedere clinic, coagulopatiile se caracterizeazã prin: a. trombozeb. hematoamec. ambele variante sunt corecte

249. Hemofiliile cu transmitere X-lincata sunt insotite de:a. hemartrozeb. alte defecte cromozomialec. ambele variante sunt corecte

250. Daca sotul este sanatos, in cazul in care este purtatoare a defectului genetic care determina hemofilia A, o femeie (alegeti varianta cea mai putin probabila):

Page 30: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

a. poate avea descendenti masculini bolnavib. poate avea descendenti sãnãtosi feminini c. poate avea descendenti bolnavi de sex feminin

1. Hemofilia C se mai numeste:a. boala Hagemanb. boala Rosenthalc. boala Christmas

2. Hemofilia A se caracterizeaza prin urmatoarele manifestari, mai putin una. Care este aceasta?a. este mult mai rara decat hemofilia Bb. se datoreaza unui defect pe cromozomul Xc. se datoreaza defectului de factor VIII al coagularii

3. Deficitul de factor II sau hipoprotrombinemia aderãratã este: a. o boalã ereditarã, cu transmitere autozomal dominantãb. o boalã ereditarã, cu transmitere autozomal recesivãc. o boalã cu forma dobandita frecventa

4. Deficitul de factor II are manifestãri clinice reprezentate de: a. sângerãri spontaneb. sângerãri provocate de intervenþii chirurgicale c. gingivoragii si hematemeze

5. Care din afirmatiile privind deficitul de factor V este eronat:a. se mai numeste parahemofilia Owenb. poate imbraca forme foarte grave, chiar letalec. are transmitere autozomal dominanta

6. Care dintre enunturile referitoare la timpul Quick este falsa:a. este scurtat in coagulopatii prin tulburarea trombinogenezei b. are valori normale cuprinse intre 12” – 14”c. exprimã integritatea fazei a II-a a coagulãrii

7. Complexul protrombinic este format din factorii:a. II, VI, VIII, Xb. II, V, VII, Xc. II, V, VIII, XI

Page 31: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

8. Hipovitaminoza K poate apãrea prin (alegeti varianta eronata):a. carentã alimentarãb. administrarea prelungitã a antibioticelor cu spectru largc. enteropatii cu tranzit intestinal incetinit

9. Tulburarile formarii fibrinei sunt determinate de:a. sinteza deficitara a fibrinogenuluib. lipsa, la nastere a florei intestinalec. afectari secundare dupa trombopenii

10. Deficitul de factor XIII se caracterizeaza printr-una dintre afirmatiile:a. se transmite autozomal dominantb. se consuma exagerat in CIDc. produce sângerãri post-traumatice

11. Deficitul de factor XII poate fi dobandit dupa nastere, in (alegeti varianta gresita):a. hepatopatiib. plagi defectuos cicatrizatec. mielom multiplu

12. Deficitul de factor XII se caracterizeaza prin (alegeti varianta gresita):a. timp de coagulare prelungitb. formarea unui cheag fragilc. teste de coagulare sunt în limite normale

13. Anticoagulantele circulante (alegeti varianta gresita): a. apar în circulatie în conditii patologiceb. apar în circulatie în conditii normalec. pot interfera cu oricare dintre factorii procesului de coagulare

14. Au fost identificate coagulopatii prin prezenta anticorpilor:a. Antifactorului VIII, antifactorului IXb. Proteinei Bence-Jones, din mielomul multiplu, care poate inhiba

trombina si alti factori ai coagulãriic. antifibrinazei

15. Coagularea intravascularã diseminatã - CID recunoaste ca mecanisme de producere:a. activarea excesiva a factorilor coagulãriib. Hiperfibrinoliza ca urmare a ruperii echilibrului între coagulare ºi fibrinolizã

Page 32: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

c. depunerea difuzã a fibrinei la nivelul capilarelor

16. Factorii care au rol probabil în CID se grupeazã în (indicati varianta eronata):a. factori care induc stazã în microcirculatieb. factori activatori ai procesului coagulãriic. anticorpi antifactori ai coagularii

17. Trombozele reprezintã (alegeti varianta eronata):a. manifestarea anarhicã a mecanismelor hemostazei fiziologiceb. dezechilibre localizate la nivelul uterului, prostatei, plãmânului, pancreasuluic. dezechilibre localizate ale procesului coagulolitic

18. Printre cauzele trombozelor se numara:a. Hipercoagulabilitatea structuralãb. Insuficienþa sistemului fibrinoliticc. Ambele cauze

19. Printre bolile care evolueaza cu hipercoagulabilitate nu se numara:a. arsurileb. traumatismelec. colagenozele

20. In evolutia bolilor cronice se intalnesc urmatoarele tipuri de tromboze, cu exceptia:a. trombozelor itineranteb. trombozelor lacunarec. trombozelor tranzitorii

21. Intre componentele sistemului imun, independente funcional, citam:a. sistemul bursodependentb. sistemul timodependentc. ambele variante sunt corecte

22. Lanturile de reactii reflexe care se succed realizand raspunsul imun se caracterizeaza prin:a. decurg unele din alteleb. depind de eferentele efectoarec. depind de anticorpii circulanti

23. La primul contact al organismului cu antigenul se produce:

Page 33: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

a. prelungirea duratei raspunsului imunb. sensibilizarea organismuluic. declansarea memoriei imunologice

24. Al doilea contact al organismului cu antigenul declanseaza:a. raspunsul imun primarb. raspunsul imun imediatc. raspunsul imun intarziat

25. Reactiile imune au rol in:a. lupta împotriva reacþiei antigeniceb. îndepãrtarea mutaþiilor celularec. ambele variante sunt corecte

26. Partea din antigen fata de care se formeaza anticorpi nu se numeste a. purtatorb. grupare determinantac. haptena

27. Antigenelor li se descriu (alegeti varianta eronata):a. structura chimica glico-proteicab. proprietãþile antigenicec. gruparea determinantã si purtãtorul

28. Antigenele de contact pot fi (cu exceptia):a. unor produse industrialeb. unor proteine animale din carnec. unor medicamente aplicate pe tegument

29. Pot juca rol de antigene:a. alimentele cu provenientã diversãb. imunoglobulinele cu fractiunile alfa, beta, dar mai ales gamac. un complex de factori, prezent în serul sanguin normal

30. Complementul este: a. sintetizat in structuri glandulareb. activat de raspunsul imun secundarc. principalul mecanism efector umoral al rãspunsului imun

31. Complementul are ca actiuni principale (alegeti varianta eronata):a. eliminarea agentilor umorali nonself

Page 34: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

b. inlãturarea celulelor heteroloagec. stabilizarea complexelor antigen-anticorp

32. Reactia antigen – anticorp (alegeti varianta eronata):a. stã la baza procesului imun b. se datoreaza limfocitelor care recunosc structura antigenicac. stã la baza fenomenelor hiperergice

33. Reactia antigen – anticorp (alegeti varianta eronata):a. se realizeaza in cateva minuteb. se bazeazã pe existenta, la nivelul celor douã substante, a unor situsuri

complementare c. sta la baza fenomenelor hiperergice

34. Limfocitele T au urmatoarele caracteristici, cu exceptia:a. au durata mare de viatab. iau nastere prin diferentierea megacariocitelorc. iau nastere in maduva osoasa

35. Macrofagele reprezintã o populatie celularã: a. inrudita cu trombociteleb. inrudita cu limfocitelec. inrudita cu monocitele

36. Macrofagele au urmatoarele proprietati, mai putin una:a. raspund specific in cadrul reactiilor imuneb. se deplaseazã rapid spre locul de pãtrundere al substanþei, sau celulei purtãtoare

de caractere antigenice c. sunt specializate în pinocitozã (fagocitozã)

37. Care dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la raspunsul imun nu este adevarata:a. Raspunsul imun umoral este realizat prin intermediul anticorpilor specificib. Raspunsul imun celular este realizat de limfocitele Bc. Rãspunsul imun celular se manifestã în cadrul fenomenului de hipersensibilitate

întârziatã

38. Rãspunsul imun, care se manifestã în cadrul fenomenului de hipersensibilitate întârziatã, apare in urmatoarele situatii, cu exceptia:a. reactiei organismului fata de tumorib. reactiei inflamatorii locale la locul de patrundere a antigenelorc. alergiei tuberculinice

Page 35: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

39. Toleranta imunologica poate fi:a. naturalab. mediatac. indusa

40. Imunodeficientele reprezinta:a. stãrile patologice produse datoritã disfunctiei mecanismelor de recunoastere si de

neutralizare a structurilor antigeniceb. stãrile patologice aparute in urma transplantelor de organc. stãrile patologice aparute in urma cresterii capacitatii antigenice ale proteinelor

ingerate

41. Imunodeficientele specifice se datoreaza (alegeti varianta falsa):a. disfunctiei structurilor antigeniceb. disfunctiei imunoglobulinelor cu rol de anticorpic. insuficientei mecanismelor de fagocitare

42. Imunodeficientele mediate celular au printre cauzele de aparitie (alegeti varianta falsa):a. disfunctionalitãti ale limfocitelor Tb. disfunctionalitãti ale mastocitelorc. disfunctionalitãti ale celulelor susã

43. Imunodeficientele mediate celular (alegeti afirmatia falsa):a. se caracterizeazã prin gravitate deosebitãb. evolueazã cu anemiec. pacientii au sperantã de viatã redusã

44. Alegeti afirmatia falsa privitoare la imunodeficientele specifice:a. se întâlnesc în afectiuni splenice, hepatice, reumatoideb. sunt primare si secundarec. pot insoti boala Hodgkin

45. Reactiile hiperergice pot fi:a. de trei tipurib. de patru tipuric. de cinci tipuri

46. Printre agentii etiologici ai inflamatiei nu se citeaza:a. paraziti de origine animalã b. substante rezultate în urma unor procese necrotice

Page 36: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

c. microorganisme saprofite ale organismului uman

47. Mecanismul declansator al inflamatiei este reprezentat de:a. scaderea permeabilitatii vaselor micib. stimularea terminatiilor nervoase libere din tegumentc. alterari ale interstitiului si celulelor parenchimatoase

48. Faza stazei vasculare pasive,modificare vasculara citata in producerea inflamatiei, nu se datoreaza:a. acumularii locale a produsilor de catabolismb. cresterii fluxului sanguin localc. acidozei

49. La omul normal, durerea cuprimde (cu exceptia):a. componente traumatice b. componente afectiv-emoþionalec. componente motivaþionale

50. Variatiile de intindere, perceptie, localizare a durerii se datoreaza:a. densitatii diferite a unitãtilor algoreceptoare pe unitatea de suprafatã tisularab. existentei durerilor reflectate sau iradiatec. faptului ca senzatia de disconfort se asociazã cu actiunea stimulului nociceptiv

51. In arteriopatii periferice, principala modalitate de antrenament este:a. mersulb. ciclismulc. antrenamentul la efort dozat

52. In recuperarea IMA sunt descrise:a. 2 fazeb. 3 fazec. 4 faze

53. In IMA faza I a recuperarii se termina cu: a. Incarcare de antrenamentb. Testare de efortc. Antrenament la efort dozat low-level

Page 37: Kt an3 fiziopatologie(1) grile

54. In hipertensiunea arteriala stadiile III si IV tratamentul consta in:a. asocierea blocantilor de ioni de calciu cu beta-blocantib. asocierea diureticului cu beta-blocantc. orice asociere este permisa, in scopul scaderii valorilor tensionale

55. Tratamentul kinetic al IMA are ca element specific al programului fazei a II-a tardive:a. introducerea antrenamentului la efort dozatb. introducerea exercitiilor izometricec. introducerea incarcarii de 7 MET

56. In tratamentul kinetic al arteriopatiilor sunt specificate urmatoarele indicatii, mai putin una:a. exercitiile izometrice segmentareb. exercitiile in piscinac. blocarea toraco-abdominala prin manevra Valsalva

57. Incontinentele urinare apar frecvent (alegeti varianta eronata):a. la batranib. la femei in perioada post-climaxc. la copii traumatizati sau neglijati

58. In faza I a recuperarii IMA se recomanda urmatoarele exercitii, cu exceptia:a. exercitiilor de respiratieb. exercitiilor active rezistivec. tehnicilor de relaxare

59. Inaintea fazei a II-a tardive din cadrul recuperarii IMA se recomanda:a. un test de efort low-levelb. un test de efort cu incarcarea de 4 METc. un test de efort cu incarcarea de 7 MET

60. Hipertensivilor li se recomanda:a. antrenament la efort dozatb. ascensiuni montanec. hidroterapie hiperterma