KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

59

Transcript of KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Page 1: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei
Page 2: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

KinetologiaDefinitie - stiinta care se ocupa cu studiul

miscarii organismelor vii si al structurilor care participa la aceste miscari.

Studiaza mecanismele neuromusculare si articulare care asigura omului activitatile motrice normale.

Inregistreaza, analizeaza si corecteaza mecanismele neuromusculare deficitare.

Kinetologia medicala face parte din medicina fizica care utilizeaza ca metode terapeutice: miscarea, caldura, curentul electric, climatul, masajul si apa.

Domeniul medical al kinetologiei este cunoscut sub numele de kinetoterapie.

Page 3: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Limitarea activitatii motrice poate fi determinata de :scaderea fortei musculare (hipotonie) sau

contractura sau spasticitatea musculara (hipertonie)

redoarea articulara= intepenirea articulatiei

lipsa coordonarii miscarilor

Page 4: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Bazele fizice ale kinetologieiKinetologia studiaza miscarea mecanica –

schimbarile succesive ale pozitiei corpului fata de alte corpuri de referinta sau ale unor segmente ale corpului fata de corpul insusi.

In cadrul kinetologiei studiul akineziei, repausului sau imobilizarii este la fel de important, caci repausul este considerat in fizica un caz particular al miscarii, in care un corp ramane in aceleasi raporturi cu corpurile din jur.

Page 5: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Pentru ca un corp sa fie scos din starea de repaus este necesara interventia unei forte:

daca asupra unui corp actioneaza o singura forta, aceasta va imprima corpului o miscare in aceeasi directie cu directia sa

daca actioneaza doua sau mai multe forte concomitent in directii diferite, miscarea este o rezultanta a acestor forte, a marimii, directiei si sensului lor

daca doua sau mai multe forte actioneaza in aceeasi directie si sens, ele se aduna, marind valoarea fortei rezultante

daca fortele actioneaza in sensuri opuse, ele se scad, avand sensul celei mai mari

Page 6: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Asupra segmentelor corpului in miscare actioneaza:

forta muscularaforta gravitationala

Aceste 2 forte se comporta in diverse situatii ca mai sus

In cadrul fortei musculare exista de asemenea vectori de forta cu directii, sensuri si marimi diferite.

Segmentul de corp se va misca in articulatie pe vectorul rezultant al fortei.

Rezultanta mai multor forte determina miscare doar daca directia acesteia este una din miscarile articulare posibile, permise de structurile anatomice. In caz contrar, forta va determina presiuni mai mici sau mai mari asupra acestor structuri, asupra capsulei si ligamentelor. Uneori, cand forta depaseste rezistenta acestora, apare luxatia.

O forta care actioneaza asupra unui corp determina fie miscarea acestuia, fie deformarea lui.

Page 7: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Miscarea diferitelor segmente ale corpului descrie traiectorii rectilinii sau curbilinii.

Pe baza parametrilor viteza si acceleratie, miscarea poate fi uniforma (viteza = ct ; acceleratia = 0) sauvariata (acceleratia diferita de 0)

variata uniform – acceleratia creste sau scade ct  variata neuniform – acceleratia = variabila

Toate aceste tipuri de miscare se pot regasi in diversele modalitati ale exercitiului fizic si cer eforturi biologice diferite.

Page 8: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Repaus

La scoaterea din repaus a unui segment sau la oprirea miscarii acestuia sunt necesare forte suplimentare, care vor invinge inertia segmentului.

Dupa ce un corp a fost scos din repaus sunt necesare forte mai mici pentru a-l mentine in miscare (principiul inertiei).

Page 9: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

FrecareaUn corp in miscare este influentat de prezenta altor

corpuri cu care vine in contact (ex. planul mesei, al patului, apa, aerul, etc). Acestea tind sa franeze miscarea primului corp datorita frecarii intre corpuri.

Daca am elimina teoretic corpurile inconjuratoare, corpul care se misca ar continua sa se deplaseze rectiliniu uniform.

Acest lucru este insa imposibil in practica, frecarea determinand o miscare uniform incetinita, pana la oprire.

Pentru mentinerea corpului in miscare trebuie sa intervina in mod continuu o forta exterioara mai mare decat forta de frecare.

Frecarea este un element foarte important in KT, tehnicile kinetice incercand sa o diminue cat mai mult prin diverse metode (planuri lustruite, talcate, suspendarea segmentelor).

Page 10: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Forta musculara care incearca sa sustina corpul in miscare este o forta motorie, iar frecarea ce se opune miscarii este o forta rezistiva.

Page 11: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Gravitatia, sprijinul si echilibrulMiscarea oricarui corp este influentata de

greutatea sa.Greutatea (sau forta gravitationala) a unui

corp este forta cu care acel corp apasa pe un plan orizontal (forta cu care este atras spre pamant).

Forta gravitationala necesita sau nu forte musculare suplimentare pentru a fi invinsa, in functie de directia miscarii. Este elementul principal de apreciere a fortei musculare. Poate fi utilizata in scop de facilitare sau de incarcare sau poate fi eliminata in diverse exercitii fizice.

Page 12: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Centrul de greutateCentru de greutate = punctul in care

actioneaza totalitatea fortelor gravitationale paralele ale totalitatii punctelor materiale ale respectivului corp. De obicei se gaseste in centrul sau pe axa de simetrie a corpului. La om, centrul de greutate se gaseste undeva in

apropierea S1-S2.

Prin centrul de greutate trece virtual o linie verticala – linia centrului de greutate. La om aceasta trece prin : crestet – corpul

vertebrei a doua sacrate – un punct in poligonul de sustinere pe axa articulatiei tarsiene.

Page 13: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Stabilitatea (echilibrul)Stabilitatea unui corp asezat pe un plan este data de

baza lui de sustinere, care este reprezentata de suprafata poligonului format de toate punctele exterioare ale acelui corp care se sprijina pe plan.

Un corp este cu atat mai stabil cu cat centrul lui de greutate este mai coborat, iar linia centrului de greutate cade mai aproape de centrul poligonului de sustinere.

Echilibrul devine instabil cand centrul de greutate urca pe linia centrului de greutate care se deplaseaza spre marginea suprafetei de sustinere.

Echilibrul este indiferent cand centrul de greutate ramane mereu la aceeasi inaltime si pozitie fata de suprafata de sprijin, desi corpul se misca.

Page 14: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Masinile simpleMasinile simple sunt dispozitivele utilizate

pentru a amplifica efectul unei forte sau pentru a o face mai comod de aplicat.Parghia – o bara dreapta sau curba pe care

forta activa si forta reactiva tind sa o roteasca in jurul unui punct de sprijin ; pt ca parghia sa fie echilibrata F x bratul F = R x bratul R ; parghia este utilizata pt amplificarea fortei, data de raportul R/F.

Scripetii – in salile de kt cei mai utilizati sunt scripetii ficsi ; conditia de echilibru este F = R

Planul inclinat – pacientii sunt asezati pe un plan inclinat pt diverse exercitii sau posturare

Page 15: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Bazele anatomiceMiscarea a specializat aparatul locomotor

care are ca unitate componenta de baza

unitatea kinetica = articulatie + muschi + nerv

Page 16: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Articulatia Definitie: articulatia reprezinta totalitatea partilor

moi prin care se unesc doua sau mai multe oase vecine.

Pe baza modalitatilor de unire intre oasele componente, articulatiile se clasifica in :1. articulatii fibroase – unirea se face strans prin tesutul

conjunctiv ; sunt foarte putin mobile (articulatiile craniului, articulatiile interapofizare vertebrale)

2. articulatii cartilaginoase – unirea se face prin fibrocartilaj, si nu prin cartilaj hialin. Articulatia permite anumite miscari (simfiza pubiana, articulatia intervertebrala)

3. articulatii sinoviale – unirea se face prin capsula, existand o cavitate intre suprafetele articulare, care permit miscari ample. Aceste articulatii se numesc si diartroze.

Forma capetelor osoase articulare determina tipul de miscare posibila in articulatia respectiva.

Page 17: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Diartrozele se clasifica in:1. articulatii plane – artrodii – in care miscarea este mai

mult de alunecare (oasele carpului)

2. articulatii sferoide (enartroze) – total libere – permit o foarte mare mobilitate in mai multe planuri (articulatia scapulo-humerala)

3. articulatii balamale trohleare – articulatia cotului trohoide – radio-cubitala proximala

4. articulatii elipsoide – cu cap articular condiloidian (articulati genunchiului)

5. articulatii selare – cu o suprafata concava si cealalta convexa (articulatia trapezo-metacarpiana a policelui)

Page 18: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

In functie de gradele de libertate (numarul de directii de miscare posibile) articulatiile au :

I grad de libertate (plane, balamale, elipsoide)

II grade de libertate (selare)

III grade de libertate (sferoide)

Page 19: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Structura diartrozelor: Cartilajul hialin

acopera capetele osoase ale suprafetelor articulare  grosimea mai mare in zonele de presiune nevascularizat, deci nu se poate regenera, dar rezista mai bine la agresiuni  se hraneste prin vasele osului subcondral si prin lichidul sinovial  este neinervat, deci nu doare Are structura in straturi, cu fibre de colagen, care ii confera proprietati de

compresibilitate, elasticitate si porozitate

Bureletul fibrocartilaginos in special la articulatiile sferoide unde suprafetele articulare nu sunt egale

(CF; SH)  cavitatile cotiloide si glenoide isi maresc suprafetele prin acest burelet

circular pentru a congrua cat mai perfect cu capetele femurale si humerale, care au suprafete mai mari

Capsula articulara structura conjunctiva formata din 2 straturi: extern – fibros si intern –

sinovial delimiteaza o cavitate virtuala articulara denumita si cavitate sinoviala. Aici

exista in unele articulatii ligamente puternice, interosoase, care ajuta sau franeaza miscarea (ex ligg incrucisate)

bogat inervata

Page 20: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Structura diartrozelor (continuare): Sinoviala

strat conjunctiv care tapeteaza capsula articulara formata din niste formatiuni bine vascularizate = vilozitati sinoviale imobilizarea articulara determina proliferarea acestui tesut care

umple cavitatea articulara. tesut tanar → el poate reveni la forma initiala, resorbindu-se.

Imbatranirea lui (imobilizare indelungata) il organizeaza, blocand articulatia.

Lichidul sinovial scalda cavitatea articulara generat de sinoviala, transudatul plasmatic si de produsele de

descuamare sinoviale si cartilaginoase ce apar in timpul miscarii  rol de a hrani, de a curata cavitatea articulara de detritusuri si de a

o lubrifia

Ligamentele periarticulare exterioare articulatiilor, dar in stransa legatura cu acestea realizeaza rezistenta si stabilitatea articulara participa la ghidarea miscarii, blocheaza excesul de miscare,

moduleaza forta musculara  sunt bogat inervate

Page 21: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

MuschiulMuschiul este obiectivul cel mai important si cel mai usor de

lucrat in kt.

Clasificarea muschilor: striati netezi

Muschii striati reprezinta peste 40% din greutatea corpului uman.

Au forme si dimensiuni variate in functie de regiune si functie (scurti, lungi, lati, inelari, grosi, subtiri).

Muschii sunt formati din : corp muscular tendon jonctiune tendo-musculara teci sinoviale burse seroase anexe

Page 22: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Corpul muscularMuschii unui segment sunt inveliti de o fascie

comuna.

Fiecare corp muscular la randul lui este invelit de perimisium extern cu rol protector in efort.

Intre perimisiumul extern si fascia comuna exista tesut lax conjunctiv care permite alunecarea planurilor in timpul contractiei.

Din perimisiumul extern pornesc septuri conjunctive spre interiorul corpului muscular, pe care il separa in fascicule mai groase sau mai subtiri. Acestea formeaza perimisiumul intern (endomisium). Fiecare fascicul cuprinde 10-30 de fibre musculare.

Page 23: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Fibra musculara – celula musculara:

Este formata din:membrana (sarcolema)citoplasma (sarcoplasma)nuclei structuri citoplasmatice bine diferentiate,

specifice – miofibrilele

Lungimea unei fibre musculare variaza de la cativa centimetri la 25-30 cm (m sartorius), iar grosimea ei de la 10 la 150 microni.

Page 24: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Fibra musculara – celula musculara (continuare):

Sarcolema (membrana) – cu multi nuclei contine: partea postsinaptica a placii motorii (unica la fibrele albe si

multipla la fibrele rosii) inceputul sistemului tubular T prin care sunt dirijate impulsurile

nervoase spre elementele contractile

Sarcoplasma – variaza in functie de activitatea musculara: muschii in activitate permanenta = rosii sunt bogati in

sarcoplasma muschii care se contracta rapid si obosesc repede = albi sunt

saraci in sarcoplasma

Miofibrilele elementele contractile ale muschiului  dispuse in fascicule, sunt de ordinul sutelor de mii, ocupa 2/3 din

spatiul intracelular orientate in lungul celulei musculare, paralele intre ele, aparand

ca o structura tigrata prin alternanta de zone (discuri/benzi) intunecate cu zone clare

are ca unitate contractila sarcomerul care este cuprins intre 2 linii Z

Page 25: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Fibra musculara – celula musculara (continuare):

Mitocondriile se grupeaza in jurul nucleilor, placii motorii si

elementelor contractile si sunt purtatorii echipamentului enzimatic si energetic

celular

Reticulul sarcoplasmatic – sistem canalicular longitudinal cu rol de transport al calciului

Proteinele musculare – numeroase, de mai multe tipuri:

sarcoplasmice (mioglobina, enzime) miofibrilare (miozina, actina, tropomiozina, troponina) proteinele formatiunilor subcelulare proteinele stromei (din sarcomer)

Proteinele miofibrilare sunt cele mai importante pt kt.

Page 26: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Fibrele musculare se prind in mai multe feluri pe tendon.

La muschii plati fibrele sunt paralele (ex SCM) si asa se prind pe tendon sau aponevroza.

Muschii fusiformi au acelasi aranjament paralel (ex biceps brahial).

Unii muschi au fibrele convergente spre o latura a tendonului sau cu fascicule care converg spre mai multe tendoane (deltoidul).

Page 27: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

MiofibrilaMiofibrila are ca unitate contractila

sarcomerul care este cuprins intre 2 linii Z.

Linia Z se insereaza pe fata interna a sarcolemei, trecand la acelasi nivel prin toate miofibrilele si legandu-le. Miofibrilele sunt compuse din miofilamente de actina si miozina aranjate longitudinal care determina discul clar format din actina si discul intunecat format din miozina si actina. Fiecare fibrila de miozina este inconjurata de 6 fibrile de actina.

Page 28: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Clasificarea muschilor:tonici – de tip I – in general muschii

extensori – sunt proximali, antigravitationali, sar o articulatie, au tendoane late, travaliul lor este putin intens, se contracta lent si obosesc greu

fazici – de tip II – sunt superficiali, sar doua articulatii, au tendoane lungi, realizeaza contractii rapide si obosesc usor

Nu exista muschi exclusiv fazici sau exclusiv tonici. Exista fibre musculare fazice (albe) si tonice (rosii).

Page 29: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Fibrele tonice si fibrele faziceFibrele tonice (rosii)

bogate in mioglobina, mitocondrii si ATPbine vascularizateau mai multe sinapse neuromusculare. Raspunsul tonic este deci de intensitate redusa, dar de

lunga durata, cere un consum energetic mic, iar fibrele rosii obosesc mai greu.

Fibrele fazice (albe) sarace in mioglobina, mitocondrii si ATPvascularizatia este mai saracaau o singura sinapsa neuromuscularaRaspunsul fazic este de intensitate crescuta, de scurta

durata, cere un consum energetic crescut si de aceea fibrele albe obosesc mai repede.

Page 30: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

TendonulOrgan rezistent, inextensibil

Format din fascicule conjunctive (fibre de colagen), legate intre ele printr-o substanta fundamentala, ca un ciment

Printre fibrele de colagen se afla celule tendinoase

Se insereaza fie direct pe os, fie prin intermediul periostului

Page 31: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

NervulNervii musculaturii striate contin fibre

mielinizate de diametre diferite:

aferente senzitiveeferente motoriifibre simpatice pt peretii vasculari

intramusculari

Page 32: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Inervatia muschilorUn muschi primeste cel putin o ramura

nervoasa, de multe ori doua sau mai multe, care deriva de la mai multi nervi spinali, astfel incat un muschi are o inervatie de la mai multe niveluri.

Inainte de a patrunde in muschi, dar si dupa penetratie, nervul se ramifica, fiecare fibra musculara primind o ramura nervoasa.

Page 33: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Jonctiunea mioneuronala = sinapsa neuromusculara

Sinapsa neuromusculara are 3 parti :

1. partea presinaptica – terminatia axonului demielinizata ; contine neurofibrile, mitocondrii, vezicule cu acetilcolina

2. fanta sinaptica – spatiul dintre axoplasma si sarcoplasma (intre membrana presinaptica si cea postsinaptica) – unde se elibereaza acetilcolina

3. partea postsinaptica – cu intensa activitate acetilcolinesterazica

Page 34: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Caile motorii voluntare si involuntareLa sinapsa neuromusculara sosesc

terminatiile motoneuronului alfa cu sediul in coarnele anterioare ale maduvei spinarii

Intre neuronul motor din cornul anterior si sinapsa neuromusculara se formeaza nervul rahidian (spinal).

Nervul spinal are 3 componente :radacinatrunchiramuri terminale

Page 35: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Axonii celulelor cornului anterior formeaza radacina anterioara cu fibre eferente motorii.

Radacina posterioara este senzitiva si are fibre aferente.

Radacina anterioara se uneste cu cea posterioara si formeaza trunchiul nervului spinal, formand un nerv mixt.

Acesta iese din gaura de conjugare si se imparte in 2 ramuri mixte (si una recurenta), ambele ramanand mixte: anterioara si posterioara pt regiunile anterioare si posterioare ale trunchiului.

Page 36: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Cu cat gradul de mielinizare a fibrelor este mai mare cu atat fibrele transmit mai repede informatia.Fibrele A: axoni mielinizati, diametrul cel

mai mare, viteza mare (proprioceptive, tactile, musculare, dureroase)

Fibrele B: axoni mielinizati, diametru mic, viteza mai mica (fibre vegetative preganglionare si aferente)

Fibrele C: amielinice, diametru mic – pt conducerea lenta a durerii si pt fibrele vegetative postganglionare

Page 37: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Arcul reflex spinalAcest circuit = arc reflex spinal este

involuntar, dar poate fi voluntarizat prin implicare structurilor nervoase superioare.

De asemenea, in corpul anterior medular exista si alte tipuri de neuroni implicate in modularea raspunsului nervos in afara motoneuronilor alfa, si anume motoneuronii gama, neuroni inhibitori, intercalari si cordonali.

Page 38: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Fusul muscularFusul muscular este un organ receptor

specializat care functioneaza independent de constiinta noastra.

Fusul muscular este o formatiune fusiforma dispusa intre fibrele musculare, invelita de o capsula, intre care exista fibre de colagen orientate in axul lung al fusului.

Page 39: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Centrii superioriCentrii superiori (cortex, diencefal, trunchi

cerebral, cerebel)

determina si moduleaza activitatea motoneuronilor din cornul anterior

au rol activ in miscarea voluntara si in ajustarea tonica posturala a miscarii

Page 40: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Unitatea motorieDefinitie: cea mai mica unitate functionala

neuromusculara.

Este un complex format din:neuron - poate fi cel din cornul anterior medular (unitate

motorie periferica) sau cel al nervilor cranieni motoriaxonul lui totalitatea fibrelor musculare la care ajung terminatiile acestui

axon

Raportul dintre neuron si numarul de fibre musculare pe care le inerveaza poarta numele de coeficient de inervatie al UM si este variabil de la un muschi la altul.

Intr-o unitate motorie intra mereu acelasi tip de fibre (albe sau rosii).

Toate fibrele unei UM se contracta in acelasi timp.

Page 41: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Activarea UM la nivelul pericarionului In repaus, NMP (neuronul motor periferic) are polaritate

negativa intracelular si pozitiva extracelular ← repartizarea inegala a ionilor intracelulari (K+ si CO3H-) si extracelulari (Na+ si Cl-) ca urmare a permeabilitati selective a membranei celulare neuronale.

Inegalitatea ionica → diferenta de potential la nivelul membranei de cca – 90 (-85) mV

NMP primeste informatii de la o multitudine de alti neuroni raspanditi in maduva si encefal sub forma biochimica (de acetilcolina) care depolarizeaza membrana celulara, ionii de Na+ intra in celula, determinand un brusc potential de actiune de 120mV cu durata de 1ms. Panta descendenta a potentialului este data de iesirea K+din celula.

Oricat de intens este stimulul, daca el depaseste valoarea de « prag » va genera depolarizarea cu intrarea in activitate a neuronului la nivel maxim. (legea « tot sau nimic »).

Neuronul primeste incontinuu stimuli sub prag care nu determina descarcari neuronale (depolarizare membranei care se transforma in potential de actiune), dar depolarizeaza partial motoneuronul, creand o anumita stare de excitabilitate.

Page 42: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Activarea UM la nivelul pericarionului (continuare)

Progresia depolarizarii se face din aproape in aproape, ca o unda.

Pe toata perioada depolarizarii membranei (potentialului de actiune) celula nu mai raspunde la un nou stimul, aflandu-se in perioada refractara (2ms).descarcarile neuronale spre efector nu pot fi deci continue. Cu cat intensitatea stimulului sosit la NMP este mai mare cu atat frecventa potentialelor de actiune va fi mai mare.

Page 43: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Activarea UM la nivelul cilindraxuluiDe la nivelul NMP potentialele de actiune ca si procese

bioelectrice se transmit in rafale de-a lungul axonului = influxul nervos motor.

Potentialul de actiune ajuns la axon ii depolarizeaza membrana (aceasta in repaus este pozitiva la exterior si negativa la interior), Na+ intra in celula, iar incarcarea va fi negativa la exterior si se va propaga ca o unda de negativitate spre sinapsa neuromusculara. Aceasta unda este influxul nervos.

Deplasarea influxului nervos variaza in functie de tipul axonului (cu sau fara teaca de mielina). Viteza de deplasare a influxurilor nervoase va fi mai mare in fibrele mielinizate (pt ca se face saltator la nivelul strangulatiilor Ranvier si nu din aproape in aproape).

Viteza influxurilor nervoase este cu atat mai mare cu cat diametrul fibrei este mai mare.

Page 44: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Activarea UM la nivelul sinapsei neuromusculare Influxul nervos ajunge la butonul terminal al axonului (partea

presinaptica), produce depolarizarea membranei butonului, cu intrarea Na+ si Ca2+ in interior. Influxul de Ca eliberarea de acetilcolina din vezicule, care va trece in spatiul sinaptic, unde va excita membrana postsinaptica. Daca acetilcolina se epuizeaza apare oboseala.

Depolarizarea butonului axonal dureza doar cateva milisecunde, apoi se repolarizeaza, Na+ si Ca2+ traversand in sens invers membrana si butonul poate primi un nou influx nervos.

Acetilcolina eliberata se fixeaza pe celulele receptoare specifice ale membranei postsinaptice, permeabilitatea acesteia pt ionii da Na+ si K+ se modifica, apare depolarizarea, cu inversarea incarcarii electrice si instalarea unui potential de excitatie postsinaptica = potential de placa motorie. Daca acest potential depaseste o anumita valoare (20 mV), el se va propaga spre fibra musculara, devenind un potential de actiune al fibrei musculare care este un fenomen bioelectric.

Acetilcolina va fi hidrolizata si apoi resintetizata si va reumple veziculele presinaptice.

Toate procesele de la nivelul sinapsei de la sosirea stimulului si pana la aparitia in muschi a curentului de actiune musculara dureaza 0,5 – 1 ms = intarziere sinaptica.

Page 45: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Activarea UM la nivelul fibrei musculare

Potentialele ajung la fibra musculara sub forma de impulsuri repetitive, cu pauze intre ele de 20 – 100 ms.

Potentialul de actiune se raspandeste pe sarcolema si intra in interiorul fibrei de-a lungul canaliculelor transversale ale sistemului T pana la triade unde va elibera ionii de Ca2+ din reticulul endoplasmatic din sacii triadelor.

Astfel din bioelectric, procesul devine din nou biochimic.

Ca2+ eliberat reprezinta semnalul declansarii unei suite de fenomene chimice energetice, care au ca finalitate transformarea in energie mecanica – contractia.

Page 46: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Contractia musculara are la baza alunecarea fibrelor de actina printre cele de miozina. Intensitatea contractiei este data de suprapunerea mai mare sau mai mica, pe lungime, intre cele 2 tipuri de filamente.

Decontractia este si ea un proces activ deorece se consuma o anumita cantitate de energie.

Motoneuronul intra in relatie prin mii de sinapse cu alti neuroni.

Page 47: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Substantele transimtatoare:excitatorii (acetilcolina, norepinefrina,

dopamina, serotonina)inhibitorii (GABA, glicina, taurina, alanina)excitatorii sau inhibitorii in functie de

anumite circumstante (histamina, PG, polipeptidele)

Un anumit neuron va secreta intotdeauna acelasi tip de substanta la toate butoanele sinaptice terminale ale sale si deci va transmite excitatia sau inhibitia tuturor neuronilor cu care este el in legatura.

Page 48: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Potentialele postsinaptice sufera sumatie:SpatialaTemporala

Calea finala comuna (drumul parcurs de un stimul de la NMP la fibra musculara) primeste comanda motorie de la nenumarate niveluri de integrare ale sistemului nervos.

Page 49: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Miscarea voluntaraCea mai simpla miscare voluntara a unui

segment comporta intrarea in actiune a unui enorm numar de sinapse neuronale. Aceasta miscare presupune :elaborarea centrala (decizia si comanda)calea de conducereajustarea tonusului postural al segmentului

mobilizat (actiune ce precede miscarea propriu-zisa)

contractia musculara efectoare a miscarii comandate

modularea permanenta in timpul miscarii a tonusului musculaturii sinergiste, antagoniste, ca si al musculaturii care asigura postura

Page 50: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Controlul motricitatii

Controlul motricitatii este organizat pe niveluri succesive.

Page 51: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

A.Controlul medularSemnalele senzitive de la periferie intra in

maduva prin radacinile posterioare si aici au 2 destinatii :la acelasi nivel medular sau la unul invecinat

produc un raspuns local

trec prin maduva la centrii nervosi superiori

Page 52: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Maduva este sediul unor reflexe:1) Reflexul miotatic (stretch-reflex, reflexul de intindere)

este singura cale monosinaptica a unui sistem senzitivo-motor de feed-back

este reflexul fusului muscular, caci intinderea unui muschi excita fusul muscular, ceea ce reflex va declansa contractia acelui muschi, a fibrelor extrafusale

Bucla gama motoneuronul gama din cornul anterior medular – axon –

fibrele musculare intrafusale – terminatia anulospirala din fus – fibrele Ia – protoneuronul senzitiv spinal – neuroni intercalari – motoneuronul alfa

rolul principal al buclei gama este sa mentina tonusul muscular

2) Reflexul de tendon

3) Reflexul flexor (reflexul nociceptiv) – nu numai in mm flexori

Page 53: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Reflexe (continuare) 4) Reflexe posturale si de locomotie

reactia pozitiva de sprijin – extensia mb inf cand se executa o presiune in talpa

reflexele de redresare – apar in pozitia de decubit lateral, avand drept scop posturarea in pozitie dreapta verticala. Sunt de fapt un complex de miscari sincronizate pt a mentine ochii orizontal, capul si corpul verticale pt a se pregati pt actul motor.

reflexele de echilibrare – reactiile de balans – incearca sa mentina centrul de greutate al corpului in interiorul bazei de sustinere (sunt musculare sau labirintice)

5) Reflexe medulare ce determina spasm muscular spasmul muscular postfractura – in zona fracturata din cauza durerii crampele musculare – orice fel de factor iritant local (ex frig)

6) Reflexele supraspinale reflexele tonic ale gatului reflexele labirintice reflexele de redresare reflexele de echilibrare

Page 54: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

B) Controlul supramedularActivitatea motoneoronilor periferici este controlata

de etajele superioare ale nevraxului:cortexul motor cu mai multe arii motorii

fibrele care pleaca de la aceste arii alcatuiesc : sistemul piramidal asigura motricitatea voluntara si este si un

sistem facilitator pt motoneuronii medulari, influentand tonusul muscular

sistemul extrapiramidal – regleaza tonusul muscular si postura si miscarile complexe reflex-automate ; intervine si in miscarea voluntara declansata de sistemul piramidal, moduland-o prin circuite recurente

cerebelul – statie de modulare a miscarii ; intervine prin influentarea sistemului extrapiramidal si in reglarea tonusului muscular

formatiunea reticulata – din trunchiul cerebral are rol determinant in reglarea tonusului muscular

hipotalamusul si rinencefalul – intervin in reglarea tonusului muscular

Page 55: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Miscarea voluntara presupune:elaborarea centrala

ajustarea tonica posturala, care precede executarea propriu-zisa a miscarii

modularea permanenta a tonusului in cursul miscarii

Page 56: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Tonusul muscular se diferentiaza in:

tonusul de repaus – activitate reflexa medulara

tonusul de postura – control superior : cerebel, nuclei cenusii, neocortex, formatiune reticulata

tonusul de atitudine – control cerebelos si al nucleului rosu

tonusul de comportament – controlul complexului hipotalamus-rinencefal-cortex cerebral

Page 57: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Coordonarea miscarilor voluntare Miscarea voluntara este rezultatul unei continue combinatii

sinergice intre factorii senzitivi si motori. Coordonarea acestei miscari implica aproape totalitatea functiilor sistemului nervos.

Miscarea voluntara este rezultatul unei cotinue combinatii sinergice intre factorii senzitivi si motori. Coordonarea acestei misca implica aproape totalitatea functiilor sistemului sistemului nervos:

luarea deciziei de miscare – act cortical, constient, dar determinat de realitatea si cerintele ambientale ajunse in constiinta noastra prin aferente senzitivo-senzoriale

punerea in actiune a sistemelor piramidal si extrapiramidal cu sisteme motorii executive de transport al comenzii si planului de miscare catre motoneuronii alfa si gama si, de aici, spre aparatul efector

activitatea continua a sistemului monitor (sistemul senzorial-senzitiv), care transmite infrmatii asupra modului de desfasurare a miscarii (pe baza excitatiilor primite de proprioceptori, receptori vizuali, receptori vestibulari etc) ; aceste informatii sunt receptionate de sistemul reglator (mai ales de cerebel) ;

sistemul reglator va asigura organizarea si ajustarea etapelor tonice si fazice ale sistemului efector ;

aparatul efector (muschi-articulatie) realizeaza miscarea voluntara in conformitate cu planul elaborat si transmis de cortex si prelucrat continuu de subcortex, pe baza aferentelor senzitivo-senzoriale

Page 58: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

Exista deci 3 mari sisteme care concura la producerea miscarii voluntare :

sistemul informational

sistemul reglator

sistemul efector

Page 59: KT 1 Bazele Fiziologiei Locomotiei

ConcluziiMiscarile unui adult, oricat ar fi de complicate, pot fi

descompuse in scheme de miscare. Acestea sunt repetate de milioane de ori de la formarea lor din copilarie, devenind din ce in ce mai precise si automatizate (ex mersul).

Aceste scheme se formeaza pe baza sistamului « incercari si erori », adica pe baza invatarii din greseli. Rezultatul acestor procese de invatare se memoreaza sub forma de engrame senzitivo-senzoriale si motorii.

Engramele se formeaza in copilarie prin control volitional se perfecteaza continuu prin repetitie cu cat sunt mai bine fixate, cu atat activitatile musculare capata

viteza de executie, intensitate si complexitate vor realiza miscarile dorite, dar vor inhiba si sinapsele care nu

este necesar sa intre in schema miscarilor dorite

Kt sustine din ideea engramelor principiul repetitiei ca o baza a unei bune coordonari.