LUTZ SE!LER

KrusoLibertatea perfecti

rrtfr

editu,ra rao

Mu[umiri

Le mulpmesc foEtilor mei colegi de la Klausner, |org Schieke, Ankc

Schmidt, Ramona Zynda gi Viktor Zynda, pentru rispunsul la nenu

mlratele mele intrebiri. Pentru disculii gi stimuldri, le mulpmesc lul

Friedrich Christian Delius, Ralf Eichberg, Gerd Ptischel qi Dirk Uhlig,

Lui Friedrich Dethlei de la Arhiva Radioului German, ii mullumcsrpentru aprovizionarea prompti gi necomplicati cu material sonor isk r

ric. Pentru cercetirile mele privind epilogul, am primit un neprc[rril

sprijin de la Rebecca ElsdBer, Henriette Seibold gi Antje Wischmann, ( )

mulpmire speciald i se cuvine lui |esper Clenrnensen, fhrl al clrui aju

tor n-ag fi reuqit si gisesc Seclia Dispirufi. Documentarel e Peste MnrrtBalticd spre libertate qiLibertatea se afld dincolo de orizont de Christirrc

Vogt-Mtiller Ei Bodo Miiller, precum qi @stersoen, o rutd a fugii dr

|esper Clemmensen mi-au oferit multe informafii folositoare. l{cflecliile lui L6szl6 F. Fold6nys despre Perspectivele libertdfii in Europl tk'

dupd 1989 md preocupd in continuare.

Poezia Melopee a poetului flamand Paul van Ostaijen e citatii irr

traducerea lui Klaus Reichert. Citatele dispersate din Robirtstttt

Crusoe de Daniel Defoe rrmeazd traducerea Annei Tlrhten, irrlr n

edilie a Editurii Philipp Reclam |un., Leipzig, din 1950. AntorrrrrArtaud este redat in traducerea Elenei Kapralik. Versurile din opcr *

lui Georg Trakl provin din volumul infafa gurilor de tun. Experitnlrcu poezia lui Georg Trakl,Editura Hinstorff, 1984, volum ingrijil rL'

Franz Fiihmann. Din Permanen{eleluiEdgard Sumsee in text, vcr

suri de |iirgen Becket Friedrich Nietzsche, Gottfried Benn qi l\'tnHuchel. in fraze izolate sunt citali Feodor Dostoievski, Margut'rilr'Duras, Don Delillo, Thomas Morus, Vechiul Testament, precunr ftqtiri qi buletine meteo ale Radioului German.

CupnrNs

Lundmicl ..........9Trakl.. .....14Matthew. ..........r8Wolfstrafje .........22HotelamBahnhof .........27Insula. .....33Zum Klausner..... ........:8Camera. ...,49Ceapa. .....53|urnalul ....s8Kruso. .....62Lamare ....7oDejunul ....74PinuldeCriciun. ..........82De ce trece luna pe cer gi omul . . . . . .8lAmfibia ....93Viola.. ....1ooLaEnddorn .......ro6NaufragialiiI...... .......113Traklrecitat .......119Graalul ....t27Kamikaze. ........L34Un fel de mic umbrar. . . . . .138Hartaadevdrului... .......L44Tabere ilegale. .. ...L52Rutazilelorlibere. ........t62Trei urqi ...L72Buze.. ....183Transformarea...... ......189EnergiaKruso. ....195

428

Concertul. . .. .. .. .zooSpiridugulMar6n .........2o8NaufragialiiII..... .......2t3Grit... ....2t7Dostoievski . ... .. .22rUrechi. ... .zz9Ridicina .........232Ziuainsulei .......237Legendachihlimbarului..... ......249Primacamere..... .......255Miinireci. ........258Ceaikovski ...... ..264Pe drumin spaliuldorului ........269Rommstedt .......272Vecheavia{i.. .....28oPropriavoce.. ....282SAngele vine mai tdrziu . . . .288Pan... ....293Magina ....298Exodul ....3o5Deutschlandfunk.. .......313Ceigaptesamurai .........3L6Toamna, toamna. ......,. .319Noaptebunl . .....329Fdriviolenli ......331PAnzaneagri ......335Ultima reparti{ie. .........34LPovesteavielii.. ...343Ultimul sezier. . .. .3i1Dragoste. .........355Noi, cei rlmagi aici.......... .....360MisiuneaEstului. .........368Aducerea acasi. ...376invierea ...382EpILoc - SecfiaDispiruli .........392Mul{umiri ........426

Eortune RAO v;, RECoMAND;.:

Daneza

DAVID EBERSHOFF

Totul incepe cu o simpli favoare pe care artista danezdGerda Wagener i-o cere soiului ei, Einar Wegener, in timp ce

picteazd un portret in atelierul lor - acesta devine scena uneitransformiri pe care niciunul dintre ei n-o poate anticipa.imbindnd realitatea cu fictiunea intr-o viziune romanticloriginali, Daneza schileazd elocvent o intimitate unic[, ce

definegte viafa unui cuplu insolit, gi remarcabila poveste a

transformlrii lui Einar in Lili Elbe, una dintre primeletranssexuale din istorie, dar qi o femeie sfdgiatd intre loialita-tea fafi de mariaj qi propriile ambilii qi dorinfe.

Luni mici

[)e cAnd o luase din loc, Ed se afla intr-o stare de veghe exage-

ntA, care ii interzisese si doarmi in tren. In fala Girii de Est, care,

ln noul mers al trenurilor, era denumiti Gara Centrali, se aflaudouil felinare, unul ldngi clidirea pogtei qi celilalt deasupra intririiprlncipale, unde era parcati o utilitari, cu motorul pornit. Golulteelei nopli contrazicea tot ce iqi imaginase el in leglturi cuierllnul, dar, la urma urmei, ce gtia el despre Berlin? In curind se

htorrse in holul cu ghiqee gi se piti pe unul dintre pervazurile largi.

fo hol era atata hnigte, incAt putu auzi, din locul slu, ripiitul cuHfe demari utilitara afari.

Vistr un degert. La orizont, o cimili care se apropia. Plutea inpr gl era finuti de patru sau de cinci beduini, ceea ce pirea si lepovoace suficienti osteneali acestora. Beduinii aveau ochelari de

Ilrre gi nu se uitau la el. Atunci cind deschise ochii, Ed vizu chipul,ind de cremi, al unui birbat, care se afla intr-atit de aproape

li fu greu la inceput si-l cuprindi in intregime. Birbatul era

gi avea gura fuguiati, ca gi cum ar fi wut si fluiere - sau ca qi

tocmai s-ar fi sirutat. Ed se smuci inapoi intr-o clipiti, iar celnilruta igi ridici miinile:

- Oh, scuze, scuze, imi pare tare riu, chiar nu ag vrea si te deran-tlnere.

Ed lgi freci fruntea, care pirea si fie umedi, gi igi strinse lucru-I][tr6nul mirosea a cremi Florena, iar pirul lui castaniu era dat

tpate, formAnd un arc strilucitor qi rigid.- Doar ci, igi incepu el discursul susuritor, sunt in mijlocul

i, un mutat mare, iar acum e deja noapte, miezul nopfii,

10 LUTZ SEILER

mult prea tirziu, in mod stupid, Ei printre mobilele mele mai e

dulap, un dulap cu adevirat bun, cu adevirat mare, acolo, in mijlo-cul strizii...

in timp ce Ed se ridica, bdrbatul aritd spre iegirea girii.- E cAt se poate de aproape, nu e departe locul unde stau eu,

fie teami, doar patru, cinci minute de aici, te rog, mu[umesc, tinere.Pentru o clip[, Ed lui in serios problema bitrdnului. Mina lui tri-

gea de mdneca puloverului lui Ed, de parci ar fi wut si-l conducd.* Ah, haidefi, vi rog!Apoi, incepu si suflece incet ldna in sus, insesizabil, cu miqci

care se cuiblriseri doar in raza degetelor sale slinoase, iar Ed simfiin cele din urmi, o frecare molatici, eliptici la incheieturi.

- Doar vrei sd vii cu mine.Ed aproape ci il risturni pe bitrdn, aproape ci il aruncd cdt

colo, in orice caz, fu cu mult prea violent.- Nici micar nu mai ai voie si intrebi, scrdgni bitrinul cu

tuguiati, dar nu cu voce tare, mai degrabi suieritor, aproape mut.Chiar 9i clitinatul lui pdrea si fie mimat, precum un mic

bine invdfat. Pirul ii alunecase pe ceafb gi, intr-o primi clipd, Edreugi si priceapi cum de se intAmplase una ca asta, speriindu-sepriveligtea cdpifAnii chelite brusc, care plutea in semiobscurulholului cu ghigee precum o luni mici, necunoscuti.

- imi pare riu, n-am vreme acum. Apoi repeti: N-am vreme.in timp ce stribitea in grabd holul, descoperea, in fiecare colli-

gor, fbpturi timide, care incercau si atragi atenfia asupra lor prinsemnale insignifiante, pirAnd totodati ci se striduiesc si iqiascundi prezenta. Unul dintre ei ridici in aer o sacogd Dederonlmaronie, ariti inspre ea gi ii ftcu semn din cap. Expresia chipuluisiu era la fel de c[lduroasi ca aceea a unui Moq Criciun inainte deimpir{irea cadourilor.

I In RDG nu existau pungi de plastic, insi industria chimici democrat-germaniinventase, la sfArEitul anilor 1950, o sacogi al ci.Lrei compus chimic corespuPerlonului american. Perlon fiind o marci lnregistrati, s-a ajuns la numele deDederon, format din DDR gi Perlon. (n. tr.)

KRUSO 1I

ln Mitropal inci mai mirosea a unturd arsi. Un zgomot suav,t.intat se auzea dinspre vitrina luminati cu neon, care era goali, in,rfirra unor ceqti de solyanka2 pe un regou. Din supa acoperiti. cu opojghip de un cenuqiu-deschis iegeau ca nigte stdnci cele cdtevalrucili de cArnali qi de castravefi, care se migcau ugor prin cdldurat c nu mai contenea si se opreasci, in jos gi in sus, amintind astfel denrrlnca depusd de organe - sau de pulsul viefii, igi spuse Ed, cupulin timp inainte de a se sfArgi. Firi si vrea, se apucd de frunte:

lrorte ci sirise totugi, iar acestea ii erau ultimele secunde.Polilia Transporturi igi ftcu aparifia in local. Chipiele lor scurte

;i semirotunde striluceau, adiugindu-se la culoarea de albistrea a

rrniformelor. Aveau cu ei un ciine, care igi finea capul plecat, ca si( urn i-ar fi fost rugine de rolul lui.

- Biletele, vi rog! Documentele, vi rog!Cine nu putea si demonstreze continuarea cilitoriei trebuia si

Pirriseasci imediat restaurantul. TdrgAit de picioare, scaune trase,lpoi ciliva belivani r[bditori se clitinard afari t[cufi, ca gi cum arli fost de datoria lor si mai agtepte gi aceasti ultimd soma{ie. PAni laora doui, Mitropa igi pierduse aproape tofl clientii.

Ficea parte dintre lucrurile despre care Ed gtia c[ nu incipeauin discu{ie, insi acum se ridic[ gi igi lud unul dintre paharele incl pejumdtate pline. il biu din picioare, dintr-o singurd inghilituri, apoisc intoarse mulpmit la masa lui. ,,E primul pas, si fiu pe drum imilirce bine", iqi spuse Ed. iqi cuibdri capul intre brafe, in mirosulrnucegiit de piele veche, gi adormi pe dat[. Beduinii se chinuiau incontinuare cu cimila, dar nu mai trigeau de ea in aceeagi direcfie,ci in toate pirfile, pirand si nu fie absolut deloc la unison.

Sacoga Dederon - Ed nu infelesese exact ce putea si insemne,tlar, la urma urmei, era gi prima noapte pe care o petrecea in gard.()hiar dac6, intre timp, fusese aproape sigur ci dulapul nu exista cu

I Mitropa, acronim al Mitteleuropiiische Schlaf-und Speisewagen Aktiengesell-rchaft, era o societate care se ocupa de hrana cllitorilor in giri qi in restaurantele

rlin parcirile de pe autostradi. (n. tr.)I Ur.r fel de borq rusesc (n. tr.)

12 LUTZ SEILER

adevirat, Ed vizu piesa de mobilS a bitrdnului in mijlocul strizii gi

simfi acum cI regretl - de fapt, nu birbatul, ci doar ceea ce avea si illege de acum inainte de el: mirosul de Florena gi o luni mici, ftrn pnr.

Vizu cum betranul bnjbAia inapoi spre dulapul lui, cum il deschidealarg gi cum se adipostea in el pentru a dormi si, pentru o clipd, Edsimfi intr-atAt de puternic miqcarea prin care acesta se infbgura gi

intorcea spatele lumii, incAt s-ar fi intins cu plicere alituri de el.

- Biletul dumneavoastri, vi rog.il controlau pentru a doua oari. Poate din cauza lungimii piru-

lui - ori si fi fost de vinl imbricimintea, jacheta grea de piele pecare Ed o moqtenise de la unchiul lui? Era o jacheti de motociclistdin anii'50, o piesi impresionant[ cu un guler imens, cu o ciptugealimoale gi cu nasturi din piele mari, comercializatl, printre cunosci-tori drept jacheti Thllmannl (denumirea nu era utilizatl in sens

peioratig ci din contri, mai degrabi in sens mitologic), poate fiindc6liderul muncitorilor putea fi vizut in toate filmirile de epoci intr-ojacheti foarte aseminitoare cu aceasta. Ed igi aminti: masele deoameni care se imbulzeau inaintea lui, Thiilmann pe tribuni, trupullui migcAndu-se, la rindul siu, convulsiv inainte gi inapoi, pumnulridicat la fel de convulsiv in aer. Era coplegit ori de cite ori se uita laacele filmiri vechi, simfind ci nu se putea impotrivi; cAndva, il podi-dise plAnsul.

Scoase anevoie bucifica de hArtie deja boliti. Sub titlul DEUTSCHEREICHSBAHN2 erau tipirite, in diverse cisufe, incercuite sublire,destina{ia, ziua, preful qi numirul de kilometri. Trenul lui pleca laora3.28.

- Ce ciutali la Marea Baltice?

-Yizitezun prieten, rispunse Ed. in vacanf6, adiugi el, fiindcipolilistul de la transporturi nu rispunsese nimic de asti dati.

La urma urme]or, vorbise cu glas apisat (cu voce de Thiilmann),chiar daci, in clipa aceea, ,,in vacan{6" ii suna insuficient gi, absolutde necrezut, de-a dreptul stingaci.

l Ernst ]ohannes Fritz Thdlmann (1886-1944), ilegalist comunist german, careobignuia si poarte o astfel dejachetl, aceasta devenind ulterior simbolul lui (n. tr.)2 Denumirea ciilor ferate de stat din RDG dupi reunificare (n.tr.)

KRUSO 13

- Vacanfi, vacanfi, rlspunse polilistul dela transporturi.Vocea lui pirea una de dictare gi imediat incepu si-i pdriie stafia

gri, pitrifoasi, care ii era prinsi cu o curea din piele de pieptul sting.- Vacanf6, vacanti.De buni seamd, acest cuvdnt era suficient; confinea tot ce tre-

lrrria si se gtie despre el. Tot ce se referea la slibiciunile gi la falsitatealui. Totul despre G., despre frica qi despre ghinionul lui, totul desprercle douizeci de poezii butucinoase ale lui din cele treisprezeceirrrpulsuri de scris dintr-o suti de ani gi totul despre adeviratelerrrotive ale cilitoriei lui, aga cum Ed abia daci le infelesese pdniutunci. Vedea centrala, biroul Politiei Transporturi, undeva departe,sus, deasupra construcfiei de fier a acelei nopfi de iunie, o capsuli de( uloarea albistrelei, toati numai din sticli gi linoleum curat, carestrlbitea spafiul nesfirgit al remuqcirilor sale.

Acum era extrem de obosit gi avea, pentru prima dati in via(i,scntimentul ci e un fugar.