www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CantulI

www.dacoromanica.ro

11Uite, ma apuca-o poft6,

Mi-a venit deodata gindulSa-mi incep acum cintarea,sa dau drumul unui cintecDespre-a neanzului poveste,Despre-a noastra seminfie;Vorbe le se moaie-n gura,Cad incet4or cuvinte;Lin se-nalla de pe limba,Printre dinti roiesc in aer.

Frale scump, iubit prieten,Preafrurnos, din tinerete,Vino cinta cu mine,Te apropie mai jute,Ca .0 basmuim ca, iata,Ne aflam doar tar cu totiiAdunati din patru vinturi;Rar ne intilnim trudnicNe gosim din nou pe-a noastreJalnice, sarace locuri,De aici, din miathnoapte.

Mina intr-a mea ti-oDegetele-ntr-ale mele,Sa-ntonanz alese cinturi,Cele mai fi-umoase basme;Asculta-ne-vor prieteni,Ne vor urmari tovarc7§1Din ast tineret ce creVe,Din ast neam ce se riclica;Sint cintari din wend caninte,Vorbe vechi de prin chimirulVajnicului Veiinainoinen,De prin vatra covacieiA lui Ilniarinen, smulseSabiei lui Kazikomieli,Arcului lui Joukahainen,Din cimpiile Pohjolei,De prin codrii Kalevalei.

Tata I le cinta pe vreniui,Coada la topor I2rcandrr -. i;Ma -nvala aceste cinturiMama cind torcea din caier;Err, rin tint, jos, pe podele,Ma-nvirteanz pe la gerzunchii-i,Pup chi laple pe barbie,Cu srnintina pe la gura.

N-a fost Sampo fara vorbe,Fara vraji ciudate, Louhi;Sampo se -n vechi -n cuvinte,Louhi -n farmece pierit-a,In cintari muri Vipunen,Lemminkiiinen, in petreceri.

Sint ciltfel de cuvinte,Vorbe tainice, alIatePe la matgine de drumuri,De prin let-bard desprinse,

Scoase din incirilcini,suri,Ridicate de prin cringuri,De pe firele de iarba,De pe lungi carari, pe vremuri,Cind, cioban, in tinerete,Imi minatn cirezi si turmePrin livezi de inhere pline,On pe colnice de ourCu Muurikki, neagra-n unnaySi cu Kimmo cea baltata.

Frigul cintece imi spuse,Ploaia mi-a-nginat cuvinte;Altfel imi doinira vinturi,Altfel Intl cintara valuri;Pasari vorbe-mi claruira,CreVete de arbori, versuri.

Am facut un ghem din ele,Strinsu-le-am in jurubita,Pus-am gheinu-n saniuta,Intr-o sanie sculul;Le-am carat apoi acasa-nSaniuta linga ,surd;Le-cuezai pe-o policioara,Intr-un find de-ulcior de-aranza.

Cintecele-n frig statura,Au ramas mult Limp in bezna;Sa-rni scot cintece din geruri,De prin frig a' mele cinturi,Sa-mi aduc ulcioni-n cash,Cirfarril s-a,sez pe-oChiar aici, sub asta grinda,Pe sub mindrul pod al casei?Sa deschid Cist scrip cu vorbe,A cinta rilor Ic7dita,Capatul de fir sei-1 cant,Jurubitii sa-i nip nodul?

Voi cinta cintare bona,cintec mindru,

Cu mincare de secara,Cu de orz, gustoasa bere;Daca nu aduceli here,Nici un strop de bauturci,Voi cinta cu gura seaca,li voi zice si cu apaPentru-nveselirea sera,Intru slava marii zile.Pentru bucurii de miine,Pentru zorii ce-au sä yin&

Iata ce-auzii odata,Ce-ascultai cindva, in cintec:Noptile yin singurele,Singure, pe rind, yin zile;Vaincimoinen el singurS-a ivit, rapsodul vecnic,

lath,

inalta-voi

leap,

www.dacoromanica.ro

12Din subtirea purtatoare,Ilmatar, frumoasa maica.

In vazduh traia o fata,Minunata Luonnatar;A trait mult timp curata,Ca fecioara, o vecie,Prin inaltele vazduhuri,Prin nemarginite ceruri.

Dar s-a saturat deodata,I-a parut povara viata,So ramiie-afa stinghera,7;91 fecioara, lot curata,Prin inaltele vazduhuri,Prin nemarginite ceruri.

Pin' la urma coborit-a,S-a,sez a pe nalte valuri,Pe al marii spate luciu,Printre uncle despletite;Navalit-a o vintoasa,Dinspre rasarit pornita,Ce umplu de spuma marea,Malta taioase valuri.

Vintul fata-a leganal-o,Va/ui arzinca fecioaraPe spinarea albastrieA inaltelor talazuri;1-a radii ei rinhcl, shut!,A 16sal-a grea

Trudnic a purtat povara,Sarcina cea grea din pintecAni de tog vreo capte sute,Virste de viteji vreo noun;Ii era cu neputinta,Fatal nena scut, sa-1 nasca.

Muma apelor, fecioara,Rataci inot, departe,Mult spre Soarele Rasare,Iar apoi spre Soare-Apune,Miazazi Miazanoapte,Cit vazu-mprejur cu ochii,In durerea grelei faceri,In cumplitul chin din pintec!li era cu nepuiintaFatal nenascut sa-1

Suspina incet spuse,Mai apoi, aceste vorbe:"Vai, sarac' de-a' mele zile.Vai de traiul meu, copile!Vezi unde-am ajuns acuma,Sa flu ve§wic leganataSub adincul cer, de vinturi,S6 ma poarte-n voie valuriPe aceste marl intinse,Pe acest noian de ape.

Ar ft fost cu mull mai bineSa fi stat fecioara-n aet;

Ca acum in aste zile,Tot plutind afa ca maica-aApelor nemarginite!MO usual astaziGroaznic e sa staff aiceaCu noian de ape-n juru-ti,Tot plutind mereu pe valuri.

0, maretule, tu, Ukko,Ce pe umeri tii tot cerul,Haide, vino mai degraba,

acum de trebuinta,Vin' la ceea ce to cheama,Sloboze§.te-ma din cazne,De arsura mea din pintec!Zboara chiar acum #-ajuta-mi,Tare-i grabnica nevoia!"

Peste doua clipe numai,Numai peste o chpita,Iat -o rata, o frumoasaPasart-n zbor drept venit-a,Pentru cuib catindu-# locul,Sa-§i dureze o casula.

A zbural spre rasarituri,Inspre Soatvle-Apune,Miazazi Miazanoapte;Nu za ri macar o patinaDe pantinl, nici o brazdila(hide sa-.yi ityghebe cuibul,Sa-§1 intrzichipe casula.

Multa vreme-n zbor plutit-a,Se gindi apoi deodata:"Sa-ml fac oare cuibu-n vinturi,Ca sulita mea pe valuri?Vintu-o sa-mi rastoarneValid o sa-mi is casula."

Muma apelot; frumoasaVergura de prin vazduhuri,Scoase din adinc genunchiul,A saltat din ape-un umat;Dete hoc acestei rate

injghebe cuibu,corul.Rata, pasare maiastra,

Tot plutea, zbura in aer;A zarit genunchiul feteiPe al marii spate vinat;II lua drept smoc de ierburi,Drept un plaza; rupt pe ape.

Zboru-§1 domoli deodata,Pe genunchiul ei venit-a,

dada acolo cuibul;Ou6 a facut de aur:Ci erau de aur ,,case,Iar al §.aptelea defer, doar.

Prinse apoi sa cloceasca,A-ncalzit in vitf genunchiul;A clocit o zi fi cloud,

cuibul,

Sa-§1

.57-a

handl!.

si

Itasca.gt

Mi-esti

fi

www.dacoromanica.ro

13Ba cloci §i-n ziva -a treia;Munza apelot; frumoasaVetgura de prin vazduhuri,A sunlit arsura mare,Fierbinleala pe sub piele;Socotea c-ardea genunchiul,Parca-i se topira vine.

57-a mai scuturat genunchiul,Meidularele-§i intinse;Otta le cazura-n ape,Se pierdura-n fund de valuri,Se sfeirmara bucalele,Se facura tnii j rime.

Dar a n-au picat in miluri,Ni, ramasera prin valuri:Cojile se prefacura -nLucruri de folos bune:Partea cea de jos a cojiiSe schimba in temeliaA.s.tzti drag patnint, iar parteaCea de szt.s:Cent! cel nespus de mindru;l'artea galbena ajunse.Voat-ele, scinleielorul;Partea de albu§, deasupra,Se .facu lucioasa lurid;Orice coaja mai pa tataA alum o stea, iar celeRanza§iti nzai negre-a' cojiiS-au schimhat in non pe ceruri.

De atunci pornit-aAnii dupd ani urtnareiIn deplina limpezimeA preaproaspatului soare,In a lunii not lucoare;Inota .fecioara-n latguri,Se mi§ca intruna mantaApelot; prin unde-ncete,Prin innegurate valuri,Numai ape-avind in fop,Numai cer senin in spate.

In al noualea an toctnaiIn a zecea printavara,Scosu-§i-a din valuri cape!,Fruntea llat din mare.'i -a- nceput sa faca lumea:Rotunzi Mill pamintulPc: -1/ naarii spate luciu,Peste nesfir§:ite valuri.

Tot pe unde-§i puse minaRidicat-a promontorii;Unde §i-a-ndesat piciorulBorg Acut-a pentru pe§:te;Unde §i-a-ndoit ea trupulS-au cascat viltori grozave.

A atins cu coasta lutul

.57-a facet domoale larmuri;A batut qi cu piciorulIn pamint, puse astfelSomnilor din marl capcane;Iii lipi de glie fruntea.57 scobi marunte golfitri.

S-a mai departat in larguri,S-a opt-it pe marl deschise,Stinci urzit-a in §:iraguri,A ascuns o seama-n apePentru-a navelor pierzare,Ca sa moarel marinarii.

A§ezate sint ostroave,Stlncile -s statornicite,Slilpii aerului puci sint,Continentele IntinseSint chetnate -acum la viala,Semnele-s scobite-n piatra,Trase-s liniile-n stinca;Vaineimoinen nu venise,Marele rapsod din veacuriNrr s-a lost lilt pe Hume.

Moot! vajnic VaineinzOinenPelrecn in sinul maiciiCam treizeci de vet-i, de loate,

de ierni acela§:i numat;Inure valuri lini§tite,Peste ape-nnegurate.

Prinse-a chibzui cam astfel:"Cum sa nzai traiep, sa sufli,In firida asta strimta,In micuta locuinla,Unde luna nit htce§te,Unde soarele nu arde?"

Incepu el sa graiasca,Iala vorbele ce spuse:"Luna, soare, doll-nil drumul;Sfatztie§te, Ursa Mare,Cum at- fi sa iasa omit!Din aceste u§iDin Ingradituri ciudate,Din prea strinztul cuib de-aicea,Din micztla locuinla!Ada pe pamint di-tuneful,Fiul otnultti rivne§te,Vrea sä vadei-o zi senina,Sa priveasca luna-n ceruri,Sa se mire §i de soare,Sa zareasca Ursa Mare,Sä se uile mull la stele!"

Nu I-a ajutai nici luna,Soarele nu-i dete drumul;Plictisitu-s-a de vremea-i,S-a-nciudat pe viala asta,Sparse porlile-nchiSOlii,Cu-al sau deget Para nume,

fi

alcaluit-a

limpid,

§1-a

.s.traine,

si

www.dacoromanica.ro

14Cel zavor de os it EraseCu un deget numai de laUn picior de-al lui, cu stIngul;S-a brit spre prag cu mina,In genunchi iefi pe poarta.

A cazut cu capu-n apa,Bratele tot departate;A ramas pe valuri omul,Prada naltelor talazuri.

Vreo cinci ani ramase-n mare,Cinci fi §.ase ani, tot razna,.Fapte fi opt ani de-a rindul;Pe uscat ajunse intr-unPromontoriu fa* la nume,Continent lipsit de arbori.

Se sculls -n genunchi §4 inca-oOpintire-n miini facut-a;Se nalta scl vada luna,Sel se mire i de soare,Scl za reasca Ursa Mare,Scl se uite mull la stele.

Se nascu deci Vainamainen,Se ivi rapsodul vajnicDin subtirea purtatoareIlmatar, frumoasa maica

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal II-lea

www.dacoromanica.ro

18S-a sculat moc VainamoinenPe-amindoua-a' lui picioare,Intr-o insula din mare,Continent hpsit de arbori.

A ramas multi ani acolo,A frail o lunga vremePe torimul sterp, pe careNu era deloc verdeata.

Incepu sa chibzulasccl,Le suci pe toate-n minte:Cine-o face semanatul,Cine-o arunca seminte?

Da, vezi-bine, Pellervoinen,Fiul tarinelon dinsul,Micul Samsa, baietayul,Semana-va cele lanuri;El va-mpra§-tia seminte.

Senzana-ndoit din spate,A insamintat pojgheazuri,Mlaytini, nisipoase locuri

paminturi mai pietroase.Puse pinii pc coline,

Brazii doar pe vhf de munte,Ierhurile pe izlazuri,Pomiqorii prin vilceleSi mesteceni prin viroage,Pe paniint uqon aninii,Iar in reavan lac,Salciile-n baltiSi sconqi, prin tarini sfiiite;Lingo steiuri puse jnepii,A sada stejarii falniciTot pe nialuri de piraie.

Au crescut indata arbori.Porniqori se ridicara,Bradul inflori in creVet,Pinu-§4 rasfira coroana;Au crescut in vai mesteceni,Pe pamint ucor aninii,Pe pamint jilavLingo stinci crescura jnepii;Boabe mindre au dat jnepii,Roade bune cireqii.

Mosul vajnic VaineimoinenSe-apuca sa cercetezeCimpul ingrijit de Samsa,Sentanat de Pellervoinen;A vazut crescind copacii,Ca se-nalta tulpinite;Doar stejarul sfintul arborAl lui Jumala, era totFara trunchi ci radacina.

L-a lasat in voia sortii,Ca so vada ce-o sa fie;AVepta trei nopti, de-asemeniSi trei zile incheiate;S-a Intors ca dea seama

Dupa-a ,captea zi cum merge;Nu s-a fost smucit stejarul,Nu prinsese radacinaArborele stint, nici vorba.

A vazut vreo patru fete,Cinci mirese de pe ape,Ce coseau, acolo, iarba,Otavioara-nrourata,Pe ostrovul cel din neguri,Pe cel cap pierdut in ceata;Ce coseau, greblau indata,Intorceau, sa se usuce.

A ieqit din mare Tursas,Mogul a saltat din valuri;A zvirlit in flacariIn vapai mistuitoare;A ramas o marunticaPulbere, cenuO, numai.

S-a tot strins in vraf,cenu.ya,De.fimingine movilif;Pus-au ici chiar draga planta,Draga planta, mindra ghinda;Se nalta un lujer verde,A 14nit precunz o fraga,Cele doua crengi qi-ntinse.

Desfacu-nverzite ramuri,Rasfirat-a crengi cu frunze;Se nalia la ceruri virful;Crengile-au umplut vazduhul,A oprit sa zboare nouri,Fulgii u,,ureii s-alerge,Soarele aprins ascunse,A oprit lucirea lunii.

Moful vajnic VeiineimOinenIncepu sa chibzuiascaCine-o dobori stejarul,Va rapune mindrul arbor?Jalnic oamenii ar duce-o,Groaznic, peqtii cei din ape,De n-ar straluci nici soare,De n-ar da lumina luna.

Nu gc7si viteaz destoinic,Om in stare sa doboare,Ca sa sfarime copacul,Cel cu suta lui de virfuri.

Mogul vajnic VaineirnOinenA vorbit in schipul asta:"Luonnatan maica sfinta,Ce, mi-ai dat lumina zilei,De prin marl trimite-mi oameni,E prin apa multa lume,Ast stejar grozav sa-1 fringa,Raul arbor so -1 rapuna,Care sta scum in fatsSoarelui aprins, iar luniili acopera lumina!"

cire§qi,

finul,

ciresii,si nrlagtini

go

sa-si

www.dacoromanica.ro

19A ie#t un om din mare,

Un viteaz de printre valztri,Un pitic nu tare mareDar nici mititel cu totul;Nu nzai lung ca policarul,Na lt cit palma de fenzeie.

Coif in cap purta de-aramc7,Cizme-avea tot de amniaMai avea nzanu# de-aranza;Un chimir tot de amnia,La chimir topor de-aranz6;Coada doar cit policarul,Cit o unghie, tc74111.

Mopil vajnic Veiineinzoinen,Prinse-atunci s6 chibzuiasca:"Dup6 chip barbat e-n totul,Are de viteaz privirea,Dar de lung, cit policaru-i;Nu mai nail cit o copita."

A infra! apoi in vorba,A rostit batrinul astea:"Cam ce rang ai printre oarneni,Ce viteaz inzi a ii, nz4ele,Tit, putin nzai bun caDecit cei pieriti, mai rnindru?"

Ast pitic din ape spuse,Mosul marilor vorbit-a;"Sint un om ca fie§.cine,Un viteaz pitic din mare.;Am venit sa tai stejarul,Ca sei sparg 6st pibred arbor".

Movil vajnic VainamoinenA grail atuncea astfel:"N -ai venit pe lumea asta,Nici nu to -ai nascut, pesemne,Sa poti dobori stejarul,Sc7 rapui copacul groaznic."

Doar rosti aceste vorbev6zu c6 se schinzbase

Onzul nostru, c6 luaseUn alt chip, de-acum, viteazul;Pe panzint ii sta piciorul,Nourii-i speirgea cu capul;Barba-i invelea genunchii;l-ajungea-n calciie parul;Intre ochi era un stinjen;Jos aveau nadragii-un stinjen,La genunchi aveau un stinjen.57 juma'te; aveau pe §.olduri0 largime de doi stinjeni.

Onni-§1 qlefui toporul,Iii trecu ta4u1 netedPe vreo ,case-ascutitoare,Pe vreo §.apte lespezi late.

0 luc7 agale omul,Legeinindu-se se dose,

Flziturindwqi pantalonii,Cei nadragi cu late tivuri;Dintr-un pas a fost pe 16rmulCu nisipul cum e spuma;Din al doilea salt ajunsePe-un pamint roc ca ficatul;Din al treilea pas ajunseLa stejarul cela groaznic.

A izbit securea-n arbor;Potolitu-qi-aI-a tras una, i-a tras dozza,Chiar trei lovituri ii trase;Foc tipzit-a din silcure,In paduri pieri scinteia;A-nceput s6-# piece virfulArborele, sa se-ndoaie.

Doar la-a treia izbiturc7Fu in stare s6 rapunaMarele stejar; s6 sfarmeInfrico.yeitorul arbor;S6 prefaca tand6ri irunchiulCel cu suta lui de virfuri;Trunchiu-n Rc7sarit cazut-a,Creqtetul spre Soare-Apune;Cc7tre Miazazi crengute,Cre7cile spre Miazanoapte.

Cine a cules vreo creangaA prinzit norocul vepzic,Cine creVetul 11 snzulseDarul de-a vraji luat-a,Cine-o ramura, primit-a0 iubire nesfirqita;Tandarile ce zburara,

razletitePe luciosul spate-al marii,In nenzarginite valuri,Le-a purtat o vreme vintul,Le-a saltat in vifor marea,Ca lurztrile pe ape,Ca barcute pe talazuri.

Le-a dus vintul in Pohjola;Slujitoarea mica-a Pohjei,Albituri clatea in apei,Rufe lot spala in mare,Pe cea piatra de pe t6rmulCapului prelung din mare.

A vc7zut pe apel tandari,Le-aduna pe toate-n traista,Repede le-aduse-acasaIntr-un sac legat la guraCa sageti sc7-qi faca vraciztl,Arnie mindre, vinatorul.

Cind a fost rapus stejarul,Doborit, copacul groaznic,A putut ie§q, fat; soare,Luna, iar; s6 straluceasca,I,ci urmau, iar; goana norii,

niorlii,

164u1,

Aychiile

,ii

www.dacoromanica.ro

204 i intinse curcubeulIn vazduhuri, iar641, arcul,Din cetosul promontoriuPina-n insula in neguri.

Se nallara-atuncea codrii,Au crescut pOdziri in voie,Frunze-n arbori, pe jos iarb6;Ciripeau prin arbori pasari,Mierle-qi fluierau norocul,Se strigau pe nurne cucii.

Pe pamint crescura boabe,Flori de aut; pe finete,Plante, fel de fel, pe cimpuri,Feluritele senzinte;Orzul doar tinjea intruna,Parca-ncremenise spicul.

Mogul vajnic VainamoinenMerse-atunci, muncit de ginduri,Pe un tOrm de mare-albastra,Ling6 naltele talazuri;A gOsit vreo vase boabe,Cam vreo qapte semincioare,Colo jos, pe tartnulPe nisipul fin ca spunza;In blaniti de jder le puse,In picior de veverita.

Ca sa samene se dose,SO arunce mindre boabeLingo-a Kalevei fintinel,Lingo -ale lui Osmo cimpUri.

Pitigoizz-a spus in arbor:'!/4 lui Osnzo orz n-o creVe,Nici ov6zul din Kaleva,De nu yeti sapa panzintulCant de-o palma gi n-oti ardeBOlariile uscate."

Mogul vajnic VaineinzoinenJute facut sacure,PregOti sa arda cringuri,A despadurit pamitzturi,Dobori inaltii arbori;A erupt doar unul singut;Un mesteacan, ca sa fieLoc de-odihna pentru pasari,Unde sa tot cinte cucuL

Strabatu un vultur cerul,Despicat-a largi vazduhuri;Pasarea cea uricgaS-a apropiat sa vada:"Cum de e copacul teafanNettliat acest mesteacan,NerOpus Ost arbor mindru?"

Spuse mogul Veiinamoinen:"A reimas copacul teafar;Ca sa se-odihneasca pasari,Vulturzzl din cer sa qada."

Vulturul, stapin in aer;

A raspurzs: "Grozav de bineTe-ai gindit, lasind sa creascaAst mesteacan, sa-fi inalteFalnicul copac faptura,SO se odihneasca pasari,Sa poflesc sa stau eu insunzi."

Zburatoarea din vazduhuriAtita un foc, aprinseUn invilvorat jaratic;Vintul arse taietura,Crivatzzl suflat-a straqnic;Arsa-au arborii cenuqa,In jar mult se prefacura.

Mogul vajnic VainanzoinenA luat vreo ,case boabe,Cele fapte semincioareDin a jderului blanita,Din piciorul veveritei,Din a helgii mici labut6.

Ca sa samene pornit-a,So arunce boabe mindre;Spuse -apoi aceste vorbe:"Girbov, seaman, azi, seminte,Cu-aste degete ce-s aleZiditorului, cu minaTatalui atotputernic,In ast rodnic lut, pe lanulNe.sfitvit, sea' creasca-n vole.

Baba, tu, de prin strafun-duTu, stOpina din paminturi,FO acuma s6 t4neascaGermenii gi so lucrezeTama cu puteri ascunse;Nu-i lipseqte tarnii vlaga

sa alba totdeaunaDe-or fi numai milostiveZinele daruitoare,De-or da voie- a'frrii fiice.

Glie, scoala-te din somnu-ti,Cimp facut de Ziditorul,Nu nzai tot dortni de-acuma;F6 mai lute sa se nalteTuipinitele firave,IntareVe ierbi plapinde,Vitful plantelor ridica,Le indreapta, mii qi sute,Lujere mai delicate,Pe-ale mele largi ogoare,Pentru marea-mi osteneala.

0, puternicule Ukko,Zeu mai mare ca toti zeii,Tu, ce stringi gramada norii,Care stapineVi vazduhul,Tine slat acolo-n nouri.Chibzuieqte-n ceruri limpezi,Ad-un nor din rasarituri,

marii,

,si-a

i,

www.dacoromanica.ro

21Altul dinspre Miazanoapte,Citiva dinspre Soare-Apune,la din Miazazi un altul,Varsa apa din inalturi,Mierea de prin norii negri,Peste orzul c7sta fraged,Peste spicele-i in freamat."

Ukko, zeul cel mai mareDin toll zeii, el, ceresculTata, cel atotputernic,Sfat tinu atunci in nouri,Chibzui-n senine ceruri,Nor din Rasarit aduse,Altul dinspre Miazanoapte,Citiva dinspre Soare-Apune,De la Miazazi un altul;Margini le lipi de margini,Stoarse-a nourilor mierePeste orzul ce se nalta,Peste .spicele in freamat;

orzul cel cu spiculPlin de tepi crescu, smucindu-#Pain! oachel in ogoareReavane, in cele cimpuriAle dirzului mof Vain?).

Dar a doua zi, doar numaiDupa-o Inca alta noapte,

saptamina-n capat,Merse, ca so vada, movilVainamOinen ce mai iesePe-araturi, pe cele lanuriSemanate greu, cu truda;Orzul tot crectea in voie,Spicu-n ,case feliqoare;Pain! numara trei noduri.

Mopd vajnic VainamainenA privit atunci in juru-i;Iata, cucul primaveriiA vazut ast arbor teafar:"Cum de ai lasat copacul,Cum de nu-1 taia§1 indata?"

Spuse mo,cul Vainamoinen:'A ramas aca, -n picioare,Ast mesteacan nalt ssi falnic,Am crutat copacul mindruCa sea vii sä anti aicea;Cinta, cucule, intr-insul,Tu, piept sun, imi cinta vesel,Cinta, piept de-argint, intr-una,Piept de staniu, cinta tare;Cinta seara, dimineata,Cinta chiar in miezul zilei,

sa am doar vremuri bune,Ca sa am paduri bogate,

plini de tot bel,sugul,Roditoare-a' mele cimpuri!"

thief,

Dupe -o

Tarmii

Ca,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal III-lea

www.dacoromanica.ro

27Movd vajnic Vainamoinen

ducea viata-n tihnaPe colinele Vain()Pe cinzpiile Ka level;Tot cinta frumoase basme,,p-arata Viinta bardul.

Zile-ntregi zicea Intruna,Nopti de-a rindul depana totAnzirztiri din vechi ramose,Despre-adincile obiryii,Cintece ce nu Vizi pruncii,Nu le ytiu nici cei mai virsinici,In viata asta trista,Pe-un pamint supus pieirii.

Se 161i deodata-o veste,A purtat departe faimaCintecele minunateA' lui Vainamoinen, bardul;Numele i-a mers departeCaire Miazazi, trecut-aZvonul yi-nspre Miazanoapte.

Flaciluayul Joukahainen,AI Laponiei fluIntr-o zi in sal se duse,Auzi de pe Ia oameniNiyte veVi ciudate tare:Se cintau mai mindre cintzzri,Sc urzeau, de la o vrenteCintece mai minunatePe colinelePe cimpiile Kalevei,Ca acele ce el singurLe Via, decit aceleDe la tatal invatate.

Suparatu-s-a el stracnic,Pizmuitu-l-a tot timpulPe batrinul Vaineimainen,Mult mai bun decit el insuV;A pornit atunci in graba,Alergat-a la maicuta,La parintii, la stapinii;Spusu-le-a ca vrea set plece,A jurat c-o merge grabnicPrin lacay.eleSc7 se ieie de indataLa Intrecere cu Vain&

L-a oprit sa piece, tatal,Maica l-a oprit de-asemeniScl se duca la VainoleiSa se ieie de indataLa Intrecere -n cintareCu batrinul VainamOinen;A rostit aceste vorbe:"Te vor farmeca acolo,Te-or vraji sa stai cu guraSi cu capul in zapada;

Sä ramii cu pumnii-n geruri;Teapand sa -ti fie mina,Nemiy.cat de tot piciorztl."

Flacazia§ul JoukahainenSpuse: "Tata' multe,Maica tic yi mai mune,Ci eu qtiu mai mull ca dinVi;Dacc7-af vrea sa intru-n lupte,Sa nza-ntrec cu oameni, iaca,Eu mi vraji pe cei ceAr pofti sa ma vrajeasc6;L-aq schimba pe col mai stracnicCintaret, in col din urnza;Incaltat so fie-n piatra,Si nadragi de lemn sa aiba,Piatra mare peste pieptu-i,Un pietroi mai greu pe umeri,Cu manuV de piatra-n minuri,Iar in cap un coif de piatra."

N-asculta, is ii pePregati sirepul nzindru,Ce scotea din nari vc7paie,Ce avea lucioase glezne;Inhantat-a ntinzul falnicLa-a lui sanie de our,S-a urcat In fundul sanisi,Dintr-un salt statu pe caprc7,A plesnit apoi sirepul,Invirtit-a biciu-n aez;Cea hiciulca numai perle,Incepu sa sara calul;Se porni-n galop, mai lute.

Merse sania cu vuiet,Merse-o zi, mai merse alta,A mai alergat aproapeVreo trei zile ajunsePe colinelePe cimpia Kalevalei.

Moyul vajnic Vainamainen,Vraciul cel din veynicie,Calator era pe-acolo,Se gasea pe-acele drumuri,Pe colinelePe cimpia Kalevalei.

Flocauaqul JoukahainenL-a-ntilnit atunci in tale;Olytea se izbi de oiVe;Haturi ii s-au prins de haturi,Hamurile se-acatara,Se-ncleVara guri de hamuri.

Se oprira amindoiInca nu-V veneau in fire;

sudori pe hamuri.Abziri multi ieyeau pe oiVe.

Spuse Vaindmoinen:"Spune-mi din ce neamuri, oare,

floor,

/tie

Vaineila-i,

.Proiau

moral

I/i

i-as

usa,

/i

www.dacoromanica.ro

28Mi to tragi de mii caFara nici o chibzuialei;Tu, ce-nzi strici aceste hamuri,Rupi hulube de lemn fraged,Mindra sanie mi-o sfarami,Mi-o prefaci in mii de a,schii?"

Flacaucqul JoukahainenA raspuns, atuncea, astfel:"Joukahainen sent, cel titianDar Ili spline tu neamul;Din ce trunchi to tragi fi careJ'i -i cimotia, mi,rele?"

Mo§.ul vajnic Vainarnainenspits numele atuncea;

li vorbi, apoi, acestea;"Daca tu Joukahainen,Sa mi to ferefti din tale,Ev`i mai tinar doar ca mine!"

Ci flacaul JoukahainenI-o Intoarse -n chipul asta:"7'1.17er-etc, batrinete,Nu e vorba-acunz de asta;Cine s-o-ntimpla sa aibaCunoVinte mai bogate,A cui !there de minteS-o vadi ca e mai mare,Doar acela oft vrednicSa mai steie-n drum, aicea,Celalt o sa-i lase locul.

De e§li tu adevaratulVainamOinen, cintaretulRasarit din vecnicie,Hai sa ne-apucanz de cintec,S6 ne spunern sfinte vorbe:Om pe om sa se invele,Din not doi sa-nvinga unul."

Mogul vajnic VainamoinenI-a raspuns atuncea astfel:"Cum sa flu en cintaretul,Cintaretul, inteleptul?Petrecui Intreaga -mi viataIn aceasta locuinta,In a:UW(2 de pe colnic;Ascultam cum cinta cucul;Totu#, fre ce-o fi, haide,Lasa-ma s -and, acuma,Ce pricepi, ce .ytii mai bine,Ce-ntelegi mai mult ca altii?"

Flacauaful JoukahainenSpuse: "Ftizt eu niqte lucruri,Dar ce gtiu, §.tin tare bine,Le-nteleg in arnanzinte:Trece tare-aproape fumulDe acoperiq, tar foculNu e departat de vatra.

Viata foci:

Mult ii place sa InoateCiinelui de mare; minc6Somnii ce ii yin in preajnza,Pastravii de pe de laturi.

Are -un, pastrav cimpurinetezi,Somnul, adaposturi line,.5'tiuca-n ger fqi lasa icre,Pastravul, pe timp de viscol,far bibanul strimb inoataToamna tot pe fund de ape:Se,desfata vara-n vaduriMai scazute, sare-ntruna,Se tot zbenguie la maluri.

Daca nu-ti ajunge astaMai cunosc gi alte lucruri,Am V alte cunoginte:Ara Pohja doar cu renii,Inspre Miazazi, cu caii;Pun la plug, elani, laponii;.5tizt copacii de pe Pisa,Pinii de pe stinca Hornei;Nalti-s arborii pe Pisa,Lungi cei pini pe stinca Hornei.

Trei sent marile prvoaie,Is trei minunate lacuri,Is trei munti cu fruntea-n nouri:Ici sub bolta cea cereasca:Halapjara e-n flame,In Carelia, Kaatrakoski,Fluviul Vuoski n-are seaman,Ne'ntrecuta e Imatra."

Spuse mogul VainclinOinen:"CunoVinti de prunci, atita,Amintiri doar de muiere,Nu qtiinta de-om cu barba,De barbat avind nevasta;Spune-mi marile-nceputuri,Despre unicele lucruri."

Flaciluaful JoukahainenA graft in chipul asta:

obirqia straveche-aPitigoiului, mai ftiu ca-iPasarica, pitigoiul;Vipera cea verde-i §.arpe,PeVe de-apa e bibanul;

ca fierul se indoaie;Ca amar e lutul negru,Ca -i primejdios uncropul,Rea-i arsura de jaratic.

Apa-i cel mai vechi diniruri,lar din leacuri este spuma,Dintre magi e Ziditorul,Dumnezeu, din vraci e-ntiiul.

Apa s-a nascut din munte,

esti

prostii,

si

lesnicioasa-i;

"Ttiu

'Fair

www.dacoromanica.ro

29Focul se ivi din ceruri,Din rugini ieVt-a fierul,De prin stirzci se trage-arama.

limed fu intii panzintul,Din copaci, mai vechi, rachita-i;.Stizi despre radacinaPinului, salasziri, pietreSfarimate, caldaruqe."

Mo,sul vajnic VaindmOinenI-a vorbit atunci aceste:"Ai ceva so mai adazigi,Ori ti-i gata bilbiiala?"

FIc7cazia4.ul JoukahainenSpuse: "Mi-antintesc de multe,Parca veld qi-acum aceleVremi faimoase, fara seaman,Cind aram de zor oceanul,Deschideam viltori prin mare,Cind sapam la peVi cotloane,Cind faceant mai largi prapastii.A§-ezarn pe rind mocirle,Cind tot ridicanz coline,Cind lipeam alaturi steiuri.

Din barbati cram alqaslea,Dintre cei viteji a! ape/ea,Care-au faurit panzintul,Au Inseilat vazduhul,Au pus aerului stilpii,Arcuira curcubeul,Aruncara luna-n ceruri,Ajulara i pe soare,Au Intins V Ursa Mare,Pus-au stelele pe ceruri."

Zise ma,sul VOinanzoinen:"Spzii minciuni neruVnate,Nici prin gind n-ai fost acolo,Cind brazdat fu-n larg oceanul,Cind cascam prin mare scorburi,Cind facearn la peVi cotloane,Mai adinci cascam prapastii,A§-ezam pe rind mocirle,Cind tot ridicam coline,Cind lipeanz alaturi steiuri.

N-ai fost nici vazutatzincea,N-ai fost auzit de nimeni,In acele vremi marele,Cind au faurit pamintzzl,Au Inseilat vazduhul,Au pus aerului stilpii,Arcuira curcubeul,Aruncara luna-n ceruri,Ajutara pe soare,Au Intins V Ursa Mare,Pus-au stelele pe ceruri.

Flacaua,sul JoukahainenSpuse-atunci aceste vorbe:"Daca n-am prea multa minteIi voi cere c7stui palo§.!0, mocnege Vainamoinen,Cintaret cu guraHai, nzasoara-te cu mine,Sa luptam in lupta dreapta!"

Spuse mayul Vainamoinen:"Nu-mi prea pasa de-ale tale

sulfite on ginduri,De nastruqnicele planuriCe le-i fi avirzd in minte;Uite, fie ce-o fi, totziV,N-aq vrea sa te-nfrunt, copileBlestenzat, n -a,c vrea cu tineSa ma pun, cu un nemernic!"

Flacclua§.ul JoukahainenFruntea V-a-ncruntat atuncea,A .strinzbat urit din gura,Scutura barbuta-i neagrcl,Spuse vorbele aceste:"P-al ce n-o vrea sa s-apzice,Scl se masure cu mine,Si so lupte lupta dreapta,L-oi schimba In porc indata,In godac cu botu-n lama;

voinici i-oi bate crincen,Pe-unu-a§.a, pe altul, altfel;O sa -i tirii pe gunoiulDin vreun colt, acolo-n grajduri."

S- a- nciudat ran Vaineirnoi-nen,Minios, plin de rzqine,lnceput-a el sa cinte,Vorbe sfinle sa-ntoneze,Nu cintari ce qtizi copiii,

nici risuri de femeie,Ci cintari de om cu barbel,Ce copiii nu le cinta,Ce nu le cunosc din tineriNici macar o jumatate,Nu le a treia parteDintre falnicii logodniciIn viala asta trista,Pe-un panzint supus pieirii.

Ci cirztat-a VaindnzOinen:Lacuri se induiosarel,S-a cutremurat pamintul,Tresarira munti de-arama,Au trosnit semete steiuri,Pietrele se despicara,Au crapat bolovanii.

L-a vrajit pe Joukahainen,A urzit pe haturi ramuri,A ivit, jur-inzprejurul

P-ayti

ySi

yi

yi largd,

Sdbii,

Vitt

www.dacoromanica.ro

30Gurii hamului, lungi jneperzi,Salcii pe la virful oigtii;Sania suflata-n aur0 facu bugtean in apa,Iar biciugca cea de perle,Trestie pe tarmul marii;A naltat din roibul falrzicStinca pe un mal de fluviu.

Palogul cu garda-n aurL-a facut in ceruri fulger;Arcul cu minerul mindru,Curcubeu intins pe ape,lar din lungi sageti cu pene,

cu zborul sprinten;Ciinele cu gura strimba

facu-n pamint, o piatra.Cugma omului schinzbat-a,

Intr -un val mare, de nouri,Iar minugile din minuri,Nzrferi, le fliczt, pe ball&Mdntia cea azurie,Ceata death in vazdulzuri;A schimbat chimirul luciziIntr-o dircl-n cen de stele.

L-a vrajit pe .JoukahainenPina pe la gale-n mlaglini,Pina la chimir prin pajigti,Pin' la subsiori pe cimpuri.

De pe-acutna JoukahainenA gtiut, simtit-a bineCa veni pe drumul asta,Ninzeri-n calatorie,La intrecere in cintec,Pe batrinul Vainamoinen.

Un picior cerca sclN-a putut urni piciorul,Incercat-a pe celalt,Ii era de piatra ciznza.

A sinztit in clipa-aceeaJoukahainen o nespusa,0 anzarnica durere;A vorbit in chipul asta:"0, batrine gi-ntelepteVelinamOinen, vraci in veacuri,

sfintitele cuvinteInapoi, intoarce-ti vraja,Scapa-ma de locul asta,Din cumplitul chin, de-aicea,

sa-ti dau cu carul daruri,0 sa-ti fac plocoane multe."

Spuse mogul Vdinan7Oinen:"Cc mi-ai da sa-nzi jazz de-ndataInapoi sfintite vorbe,Farmecele de-ag intoarce,Sa to scap din locul asta,Din cumplitul chin de-aicea?"

Flaccluagul JoukahainenSpuse-atunci: 'Am eu acasaDoua arcuri minunate:Unul bate stragnic lute,Celalt nu gregegte tinta;Ia-I pe cela ce-o sa-ti placa."

Spuse mogul VelindmOinen:"Ticalosule, nu-mi pasaDe-aste arcuri ale tale,Am acasa o multirne;Mi-s perelii plini de ele,.57 cuierele mi-s pline;Merg chiar singure-n padure,Singure vineaza-n codru;Slobode-s, in aer libel:"L-a Writ pe JoukahainenIn pamint, apoi, mai tare.

Flacauagul JoukahainenSpuse-atunci: "Am eu acasaDoua luntri, o minune,Doua bard neasemuite,Ugurica, una zboara;Alta, poaria grele sarcini;

o luntre, care-ti place!"Spuse mogul VainamOinen:

"Inui bat joc de-a' tale luntri,Rid de barcile-ti, de toate;Am gi eu multinze mare,Toate tarmurile-s pline,Fiecare golf cu luntre-i;Dirze-n vinturi sint o seama,Alte, maxi fizrtuni, infrurzta!"

viri-n pamint mai tare,Mai adinc pe Joukahainen.

Flacauagul JoukahainenSpuse-atunci: 'Am eu acasaArmasari in grajd, pereche,Doi cai mindri, o minune,Unu-i bun de alergare,Altul e la tras puternic;Vezi, is -ti calul, care-ti place!"

Spuse mogul VaineimOinen:",.57 de cai imi vine-a ride,Nu-ti rinznesc nici pintenogii!Am gi eu multimi prin celeMari crescatorii; tot pasc prinHerghelii nenunzarate;Am gi grajduri toate pline;Coapsele fac numai ape,Tremura pe gold grasimea."Il viri-n pamint mai tare,Mai adinc pe Joukahainen.Spuse -stun ceaJoukahainen:"0, batrine VainamOinen,la-ti sfinfitele cuvinte

migte,

Ia-ti

Sonnteleti

vi

la -ti

Si-o

J!

www.dacoromanica.ro

31Inapoi intoarce-ti vraja,Si -o sa -ti dau un coif de aur,0-ndesata palarie,Nunzai bani frumoqi, de tataCuceriti de prin razboaie,De prin lupte-aduqi acasa."

Spuse mogul Vainamoinen:"Nici ca ma gindesc, rnii. ele,La banutii tai, ci, vezi, niciMina nu nzi-o pun pe aur;Am eu gramezi inalte,Da pe-afara din ham bare,lar in lazi nici ca irzcape;Aztru-i batrin ca luna,Vechi ca soarele-i argintztl."Il vraji pe Joukahainen

panzint mai tare.Spuse-atunceaJoukahainen:"0, ba trine Vainanzoinen,Scapa-ma din locul asta,Din cumplitul chin de-aicea,Si ti-oi da a' mele grine,Ti-oi Jaya manoase cimpuri,Numai sa-mi rascumpar capul,Pentru-a nzea rascunzparare."

Spuse nzo§.ul Vaineinzoinen:"Nu -nzi doresc a' tale grine,Nici prearodnicele-ti tarini,Am eu destule lanuriRoditoare in tot locul;Doar girezi pe-ogoare, §.iruri;Is mai bune-a' ntele cimpuri,Mi-s girezile mai scunzpe."II vraji pe Joukahainen

viri-n pc7mint mai tare.Flacazia§ul Joukahainen

Fu cuprins de deznadejde,Piny la barbie-n smircuri;lntr-un loc prea rau sta barba,Gura-n mufchiul cela filav,Sub un trunchi, in apa, dintii.Spuse-atunceaJoukahainen:"0, &Urine Vainamoinen,Mare vraci din vecnicie,Iti intoarce toata vraja,Crula-mi biata meaLasa-ma sa plec de-aicea;De picior ma prinse apa,Jar nisipu-nzi roade ochii.

De-ti iai vorbele sfintiteInapoi, de-ntorci to vraja,0 sa -ti dau pe sora-mi Aino,Pe copilul nzaicii mele,Sa-ti deretice prin cas6,

Sa-ti mai mature podele,Blidele de lemn sa-ti qtearga,Rufele sa le clateasca,Ca sa-ti tese manta de-aur;Ca sa-ti faca piini cu miere."

Mo§.ul vajnic VetinamoinenMull se bucura, atuncea,Cind primit-a fet4oara,Sora lui Joukahainen,Pentru-a' batrinetii zile.

Stind pe stinca bucuriei,Sus, pe-a cintecului piatra,A cintat o clipa, doua,A cintat ,ci -a treia clipa,Iii retrase sfinte vorbe,Farnzecele ce facuse.

Slobozit fu Joukahainen;Din noroi qi-a scos barbia,Din cumplitul loc ci barba,Calul, dintr-un stei pe ?lintSania, din trunchi in apa,Biciul, dintr -un stuf pe tarnzuri.

Se sui in mindra sanie,Aruncatu-s-a in fundu-i,Copleqit de-o grea mihnire,S-a tot dus cuprins de jale,La maicuta multiubita,La parintii lui, stapinii.

Se porni cu mare zarva,NebuneVe-ajunse-acasa;Sania-fi zdrobi de ,curd,I,ci sfarma de scary o4tea.

Maica-sa cc7zu pe ginduri,Tatal spuse aste vorbe:

sfarnzi sania de-a surda,Vrei sa-ti mai zdrobe§li ,ci oiftea,De ce vii ca nebunii,Te intorci ca proVii-acasa?"

Incepu atunci sa plingaFlacaua§.ul Joukahainen;Sta mihnit, in jos cu capul,Cuqma pusa intr-o parte,Cu o fata acrd tare,Nasu-rz jos lasat spre gura.

A-ntrebat maiculitaCe trecu prin suferinte:"Fatul meu, de ce plingi, oare,Rod al tineretii mele,Cu o fata-a.ya de acrd,Tot in jos linindu-ti nasul?"S puse-atunceaJoukahainen:"Maica ce m-ai dus in pintec,Pricini am ci prea destule,Lztcruri mart mi se-ntimplara;Nu piing chiar cqa degeaba;

qi

viri-n

viata,

Si-1

si

"Ili

sl

si

www.dacoromanica.ro

32Tocmai pentru aste lucruriMa jelesc 0-0 .56 ma cainNe'ncetat o viata-ntreaga,Caci dadui pe sora-mi Aino,

fagaduii lui VainO,Pe copilul maicii mele,Cintaretului, nevasta,Tremuriciului; de sprijin,Hodorogului, sotie."

.57-a frecat de bucurieMiinile, miiicuta; spuse:"Nu mai plinge, drag copile,Nu e de jelit nimica;E zadarnica plinsoarea;Doar rivnit-anz toata viata,AVeptai sa-mi intre-n casa,Sa avenz in neanzul nostruUn viteaz de soi, sa-mi fieGinere, ast VelineimOinert,Rudd, cel cu faima mare!"

Sora lui JoukahainenPrinse-atunci amar sa plinga;PlInse -o zi dozia-ntr-unaSand lungita peste scara;

plingea durerea mare,jelea amaru-i suflet

Gol fora de nadejde.Mama prinse sa-i VOr-

beasca:"De ce plingi, micuta Aino,Doara ai sa staff la mire,In solar de om cu fainza;Sa to -aqezi la vreo fereastra,Sa sporovaieVi pe-o

li raspunse flica astfel:'Mama, ce m-ai dus in pintec,Piing, vezi, pentru nzulte Izicruri:Pentru-a cozilor frzimusete,Pentru-a parului desime,Pentru cirliontii gingaci,Ca de mica -o sa-i acopar;I-oi piti cind mai cresc Inca.

CIt o sa traiesc of plingeDupa-a soarelui iubire,Dup6-a mindrei luni dzilceata,Dupa naltele vazduhuri;Caci de tinara lasa-le-oi,Le-oi uita, copila inca,La afratelui 4.oproane,Ici chian la fereastra tatii."

Spuse mama fiicei sale,Ii vorbi copilei baba:"Lasa-ti grijile, nebuno,Nesinzlit-o, nu mai plinge,Nu-i prilej de intristare,N-ai de ce sa fii mihnita!

I,ci revarsa-aprinsul soareAl lui Dumnezeu, lucireaPeste lumea fara margini,Ca, pe-a' fratelui qoproane,Ca 1 -a tatalui fereastra;Pe coline sint bobite,Sint pe pajiVe cap§.une;Tu ai sa le poll culege

in lumea asta larga,Cum le-ai strange, de altminteri,De pe-a' tatalui pirloage,De pe-a fratelui ogoare."

si

si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal IV -lea

www.dacoromanica.ro

37Merse Intr -o zi-n padure

Tinerica fata A ino,Sora lui Joukahainen,Ca sa cate crengi frunzoase;Pregatise trei manunchiuri,.49moioage pentru bale,StrInse unul pentru tatc71,Altul pentru buna maica,II avea al treilea pentruFratele cu-obrajii roVi.

Se-ntorcea tirziu spre casa,Printr-un cring de-arini, ingraba;A venit moq VainamOinen,A vazut in cringuri fatsCu rochita mindra-n ierburi;Ii vorbi in chipul asta:"Fata, doar nu pentru altii,Ci doar numai pentru minePorti la gIt o scumpa salba

inzpodobe§le pieptulAsta mindra cruciulita,Impletit in cozi parul

legal ti-i cu matasa."Fata a raspzins indata:

"Ba, sa vezi, nu pentru tine,sa nici pentru altii,

Inzi inzpodobeVe pieptulCruciulita imi leaga .

Cozile matasa asta;Rid de mindrele veqlminteAlbastrii .yi nu mor dupaPinea cea de griu; insi plat doarTainicele locuri strinzte,

nzaninc mull mai cu poflaCojile de pline arsa,La taicutul nzeu acasa,La maicuta mea iubita."

,57-a smuls crucea ei de aur;inelele 4i scoase,

Salba de la git, de perle,0 zvirli cit cold -n lama,Sa rodeasca lama bine,Aruncat-o-a in codru,Arborii sa alba parte;Fata a fugit in lacrimi,Hohotind s-a dus in curie.

Sta taicutul la fereastraCoada de topor facindu-§1:"Biala fata, de ce plingi, tu,Mititico, ce-i cu tine?"

atitea pricini, tato,S6 ma pling qi sa ma valet,Sa ma tingui de necazuri:Uite, pentru ce, tatufei,Piing mereu ma tot vaiet;

De la sin cazu crucifa,De la mijloc catarama,De la pieptu-mi cruciulitaDe argint, pierdui firulDe aranza, ce ma-ncinge."

Frate-sau cioplea-ncopronu -iO4tea la un capat; spuse:"De ce plingi tu, sarmanica,Surioara, fet4oara ?"

"Am atitea pricini frate,Sa ma piing qi sa ma valet,Sa ma tingui de necazuri,Uite, pentru ce, mai frate,Piing mereu ma tot valet:

Imi cazu inelul,Perlele de la grumazu-mi

inelele de aurDe pe gingaqul men Beget,De la git frumoase perle."

Sora-sa era pe prispa;inflorea un brtu de aur:"De ce plingi tu, sarmanica,Surioara, fetiqoara?"

"Pricini am i marlmulteSa vars lacrime piraieDe atria supa rare;Uite, sora, pentru asta,Pling mereu ma tot valet:laid, nil -a cazut betealaCea de aur de pe timpIe;Firele de-argint din paru-nii;A picat din jurul fruntiiFirul de rnatase-albastra,Iar din plete funde

Lingo un hambar stamaica;Sznintinea de zor barbinte:"De ce plingi, tu, sarmanica,Biata fata, fet4oara?"

'Malta, ce m-ai dus in pin-tec,Ce m-ai alaptat de mica,Am prea dureroase pricini,Inzi fring inima marl chinuri;Pentru asta piing, nzaicuta,De-asta-mi geme inimioara;Ramuri verzi mergeam sa taut,,5'omoioage pentru bale;Strinsei unul pentru tatal,Altul pentru buna maica,II aveam al treilea pentruFratele cu-obrajii roVi;Ma gaseam in drum spre casa,Strabateam tot prin finete,

..5i-ti

ti-i.57

.Si, ytii,

yi

.5"i

.,5'i

'Am

qi

yi

0Irma

.Fi

0

yi

rayii."

www.dacoromanica.ro

38Osmo din ogor imi spuse,Kaleva de prin cimpie:«Fata, door nu pentruCi doar numai pentru minePorti la git o scumpa salba,

impodobeVe pieptulAsta nandra cruciulita,Impletit in cozi ti-i parul

legat ti-i cu matasa!»De la sin mi-am smuls cru-

cita,Perlele de pe la gItu -mi,Firu-albastru de pe frunte,Firul roqu de pe capzi-mi,Arzincatu-le-anz in taredSa rodeasca bine cimpul,Le-aruncai pe toate-n codruS-aiba parte fi copacii;I-anz raspuns, apoi, aceste:«Ba, sa vezi, nu pentru tine,

sa nici pentru altiiImi impodobege pieptulCruciulita .5i imi leagaCozile matasa asta;Rid de mindrele veOntinteA lba.s.trii 41 nu mor dupaPinea cea de griu; Ina p /ac doarTainicele locuri strinite,Si nzaninc mull mai cu poflaCojile de ',line arsa,La taicutul nzeu acasa,La maicuta mea iubitei.»"

Mama spuse aste vorbe,li vorbi batrina fetei:"Nu mai plinge, draga fata,Rod al tineretii mele,Nu te mai scinci degeaba;De-ai nanca un an unt proaspatMai frumoasa-ai fi ca alte,De ti-ac da in alt an cameDoar de porc, te-ai face fataCea mai plina de vial&De te-aq tine anu-al treileaCu smintina, ai ajungeMai mladie decit Coate;Mergi pe deal la magazie,

cea mai aratoasei;Ai sa dai de lazi; sint dozzaPuse una poste alta,Doua sipete-s alaturi:Scrinul mai frumos, deschide -l;Fa sa-i scirtiie capacul:Vez gasi acolo strinseSase cingatori de alit;.5'apte albastrute rochii,Ce-s de Kuutar tesute,

fp:florae de Paivateit:Mai demult, eram doar

fata,Inca mai traiarn fecioara,Culegeam in. codru coarna,Smeura stringeam pe plaiuri;Auzii cel tese Kuutar;Ca torcea zgor POivatap;Linga codrul col albastru,Pe sub poale de dumbrava.

Alergai atunci spre zine,indroznit-am sa m-apropiuSa le rog; rostii aceste:Kuutar, da-i al tau aur,

Pdiveitar , to argintul,Astei fete saracute,Copilitei ce te roagelf.»

Kuutar imi dete aur,Pdiveitar mi-a dat argintul,Mi-am pus aurul la timple,Iar pe creftetu-mi argintulAnz venit ca floare-acasa,Vesely ca bucuria.

Ci podoabele aceste,Le-anz pzirtat o zi, mai tuna,Intr-a treia inzi desprinseiAurul col de pe timple,De pe creqtet tot argintul,Mi-am ascuns podoabe mindreCo/0-n magazia noastra,Le-oyezai pe toate-n taina,Sub capac, pitite-n lade;Au ramas de-atunci, acolo,Nu le-am mai vaiut vreodata.

Leaga-ti fruntea cu ma-tasa,Aural la timple prinde-ti,La git pune-ti limpezi perle,Iar pe piept crucita de-aur;Ia-ti subtirea camaqulaNzima-n in curat tesuta,Rochia de lina groasa,Cingatoarea de matasa,,Si coltunii cei mai mindri,Conduracii, frumuqeii,Parul lung ti-1 impletegte,Leaga-ti cozile-n matasa,

inelele de aur,57 bratarile de aur.

Ai sa te intorci de-acolo,Ai so vii la not acasa,Pentru marea bucurieA rudeniilor noastre,Pentru-ai tai, ce-ti sint aproape;Mergi ca floarea-n cararuie,Smeura in fund de codru,

Intro -n

da-i

la -ti

Si-fi

stii,

www.dacoromanica.ro

39Ca-n trecut mai rapitoare,Mu lt mai buna ca-nainte."

Am:ftl i-a vorbit maicuta,Sfatuitu-qi-a copilul,Dar n-a ascultat-o fata,N-azizt aceste vorbe,Ci ieqi in grab6 mare,Toata-n lacrimi prin ograd6;Inceput-a sa graiasca;lata vorbele ce spuse:"Cum e mintea celor care-sFericiti, cunt este gindulCelor osebiti de soarta?Uite, nzirztea celor care-sFericiti pe lunze, gindulCelor ce-s aleci de soarta-iCa un val ce se mladie,Ca- ntr -un vas mai mare, apa;Cum safe mintea oare-aCelora ce sint in chinuri,Gindul ratelor de mare?Mintea celora din chinuri,Gindul ratelor de mareE ca neaua-n vai, la umbra,Ca-n fintina-adinca, apa.

Prea ades, o, biata fata,Prea ades, o, intristata,Sarrnanica feti§wara,Mintea iti alearga raznaNumai printre ierbi uscate,RataceVe prin tuf4uri,Prin maceqi se tot strecoara,Printre maracini se-nvirte;Mintea mi-i precum e snzoala,Ininza-i-ca carbunii.

Bine ar fi fost de mine,Aq fi fost mai norocoasaDaca nu veneam pe lume,Daca nici aqa crescutaNu eram, nici inalta,Pentru zilele acesteZbuciumate, pentru tristaViata ce mi-a fost sortita;De muream in ziva-a casea,De pieream in noaptea-a opta,Mi-ar fi trebuit putine:Plaza doar de in, o palnza,0-nverzita movilita,NiVe lacrimi de-ale manzei,Mai putine de la tatal,De la frate-meu, nici una."

A tot plins o zi cloud,0-ntreba atunci maicuta:"De ce plingi tu, mititica,De ce genii, fetita draga?"

"Piing eu, sarac' de

mine,Pling qi viata mea intreaga0 s-o duc tot in suspinePentru ca m-ai dat, to uita,Chiar pe mine, pe copilu-ti,Unui mo.y sa-i flu de sprijin,S6-I inzbucur pe-un onz virstrzic,Pe-un beteag sa-1 am in paza.

Ar fi fost mult mai cu tale,Daca nzi-ai ft dat poruncaSa m-arunc in cele valuri,Sa fizz pastravilor sora,Ruda peqtilor din ap6;,4r fi fost mai bine dataAq fi vietuit in mare,De aveam sub valuri casa,Cum se cade pentru soraPastravilon pentru rudaPeVilor decit cum data-sUntil nio.5 sa-i flu de sprijin,Sa pazesc trenzzzratorul,Ce-n coltuni se poticneqte,Ce se-mpiedica-n surcele."

S-a tot dus apoi peA intrat in magazie,A deschis frumoasa lada,A scripzit capacul mindru;In sipet gasi, acolo,.5'ase cingatori de aur;Sapte mindre rochi albastre;Se-mbraca in graba mare,.57 le-a potrivit pe trupu-i,,Si -a pus aurul la timple,Jar pe crectetu -i argintul,Firul albastrut pe frunte,Firul roqior pe capu-i.

A-nceput apoi s-alergePrin livezi peste cimpuri,A trecut prin baragane,Tot prin bahne prin codri,Tot cinta mergind.in tale,Cuvinta, rostea aceste:"Inirna de chin mi-i plina,Greu mi-i capul ma doare,Creasca-mi chinul qi mai tare,,P mai mare fie-nzi jalea,Sa razor, biata, mai degraba,Sa scap de-aste grele chinuri,De aceste-amare spaime.

laca, a sosit vremea,Vai, sa ma despart de lume,Timpu-i sa ma duc la Mana,Virsta-i pentru Tuonela,

ca tata nu rrt-o plinge,N-o sa ma doreasca rnaica;Tot uscati au sa ramlie

srf

ssi

si

calnic.

si

si

si

S'tiu

www.dacoromanica.ro

40Obrajorii surioarei;Fara lacrimi vor fi ochiiFratelui meu, data -n apaVoi cadea, in marea astaCu multi pesti, de-o fi s-alunecIn adincile talazuri,Peste negrele namoluri."

Merse-o zi, mai merse una,Cind sfirqita fu a treia,Se vazu in fata marii,Pe un mal cu trestii nalte;Pe aici o prinse noaptea,0 opri din umblet bezna.

Plinse fata toata seara;A bocit intreaga noaptePe un tarn, pe-o piatra lata,Intr-un golfulet din mare;A privit spre-un promontoriu-nZorii zilei urmatoare,A veizut trei fete-aievea,Care se scaldau in mare,Vru sa fie-a patra Aino,A dorit sa fie-a cincea,Ransurica cea ging6§.6.

In rachite-a pus canzaqa,Rochia de-un plop fi-a prins-o,Azvirlitzt-§1-a colfuniiPe pamintul gol, Ic7sat-aLinga-o stand condurafii;Pe nisip zvirli §.iragulPerlelor fi tot acolo

inelele de aur.Se nalla din mare-o stinca,

Stand' scinteind de aur;Se sili sa-noate Aino,A volt s-atinga stinca.

Ci indata ce-o atinse,Aqezatu-s-a-n tacere,Sus, pe piatra cea pestrita,Pe cea lucitoare stand;Stinca se clati in apa,Stana se-afundei sub valuri,A ceizut cu stinca fata;A alunecat in mare,Chiar aproape, lingo piatra.

A pierit, ici, pasarziica,S-a stins fata asta, biata;Murmura, vorbea acestea,Cind se scufunda in mare:

'hers -am sa ma spal petarmuri,Sa ma scald prin cele valuri,Cind pierit-a gainuqa,Ici, chian pasarica asta;Cite zile-o fi sa aiba,Sa nu prinda scumpul tata

Pefte prin aceste ape,Pe intinsul astor valuri!

Mers-am sa ma spal petartnuri,Sa ma scald prin cele valuri,Cind pierit-a gainzqa,Ici, chian pasarica asta;Sa nu scoata pentru cocaIn viola ei maicutaApa din ast sin de mare,De aici, de linga casa!

Mers-am sa ma spal peteirmziri,Sa ma scald prin cele valuri,Cind pierit-a gainzga,Ici, chian pasarica asta;Cite zile-o fi sa aibaSa n-adape freitiorulCalul de razboi aicea,Pe ast tarn intins de mare!

Mers-am sa ma spalfarmuri,Sa ma scald prin cele valuri,Cind pierit-a gainuca,Ici, chian pasarica asta;Cite zile-o fi sa aibaSa nu vino surioaraOchii sa fi-i spele-aicea,In adincul sin de mare,Pe aceste negre scinduri!

lata, ale marii ape-sPicaturi din al meu singe;Toti locuitorii marii -sCame dintru a mea came,Crengile in lung de maluriOase-s de-ale bietei fete;Ramaqite sunt din paru-miToate firele de iarba."

Astfel se pierdu fecioara,A pierit cea gainula;Cine-o fi sa duca vestea,Cine-o fi sa spuie VireaPe la curtile inalteAle fetei, pe la casaMultvestita a fecioarei?

Vestea o va duce ursul,El va fi sa spuna qtirea;Nu §.i-a-ndeplinit trelgoara,Caci s-a napustit deodataPeste vacile frumoase.

Oare cine-o duce vestea,Cine-o fi sa spuie OireaPe la curtile irzalteAle fetei, pe la casaMultvestita a fecioarei?

Vestea o va duce lupul,

Pe

.Si

www.dacoromanica.ro

41El va fr sa spuna ctirea;Nu V-a-ndeplinit tre4oara,Caci s-a napustit deodataPeste turma de miei fragezi.

Oare cine-o duce vestea,Cine-o fi s spuie VireaPe la curtile inalteAle fetei, pe la casaMultvestita a fecioarei?

Vestea va purta-o vulpea,Ea va fi sa spuna §-area;Nu 0-a-ndeplinit tretqoara,Caci s-a napustit deodataPeste g4te dolofane.

Oare cine-o duce vestea,Cine-o fi sa spuie VireaPe la curtile inalteAle fetei pe la casaMultvestita a fecioarei?

Iepurele-o duce vestea,El va fi sa spuna qtirea;Zise plin de-nsemneitate:"Da, barbatii-0 tin cuvintul!"

Iepurele a pornit-oAlergind in goana mare,A sarit ast urechila,.5'oldu-ncovoiat saltat-a,Merse bot-crapat la celeCurti inalte ale fetei,La vestita-i locuinta.

A ajuns la baia de-aburi;Se-a,Fezei pe pragul tqii;Mina e de fete baia,Cu nuiele-n miini, vorbirei:"Mincinosule, is vino,Sa te punem la frigare,Vrei te tocanz, Ochilci,SO gatim o cincl bunaLa stapirz, ca sa maninceSoap pe la prim, sa-i fii chiarCopilitei de gustare,SO le-nfulece baiatulPe 1-amiazi pe nemincate?"

Le-a intors-o iepuroiul,Le-a raspuns Ochila-ndata:"Tare bine-ar face LempoDe-ar gati-n a' voastre oak;laca, v-am adus o veste;Vreau s-o spun cu de-amanuntul:S-a pierdut frumoasa fata,Pieptul mindru, plin de staniu,Prapaditu-s-a paftauaDe argint, in fund de ape;Moarta e prin cele valuriCingotoarea de arama,Dusa e in ape limpezi

Aino, tinara fecioara,In adincile talazuri,Sora pastravilon rudaPeqtilor de-acum, sa fie!"

Maica7sa a prins a plinge,Spuse, dupa ce i,Fi scurseTot izvoru-adinc de lacrimi;5S7-a varsat atunci amarul:"Mame, voi, sarmane mame,Cit Ili mai tr.:1i de-acuma,Nu va leganati fetite,Nu va creVeti copilaqiiSpre-a-i impinge sa se ieeSilnic in cilseitorie,Cum facui eu, biata mania,Cum mi-am leganat fetita,Cum crescut-am gclinuga."

Mama izbucni in valet;A varsat 4.iroaie lacrimi,Din albaqtrii ochi, tot curs-auPe obrajii ei cei galbeni.

Curse-un strop fi Incaunul,Au cazut rotunde lacrimi;De pe-obrajii ei cei galbeniPeste plinul piept, la vale.

A cazut un strop qi-unaltul,Lacrimi cursera rotundeDe pe plinu-i piept, mai jos, peRochia-i cea subtiricei,

A cazut un strop §-i-unaltul,Lacrimi cursera rotundeDe pe rochia-i sublirePe coltuni tiviti cu rope.

A cazut un strop fi-unaltul,Lacrimi cursera rotundeDe pe a,,ti coltuni cu tivuriRo#i pe papucii de -aur.

A cazut un strop §.i-unaltul,De pe papuci de aurPe ((Irina, dinainte,S-aibei mai mult rod tarina,Se rostogolira-n ape,SO le fie for de bine.

Lacrimile ce cazuraPe pc7mint se desfelcuraCa unfluviu; se porniraDin el trei grozave Hurl,Numai lacrime varsate,Se sub fruntea ei liqnite,De sub pleoape reveirsate.

S-au facut in fiecare

sir

asti

.

www.dacoromanica.ro

42Fluvii trei cascade repezi,Se nallara-n fiecareDin cascade trei stinci surefar pe fiecare stincaA ie§.it un deal de aur;Iar in virful flecaruiDeal crescura trei mesteceni,Iar pe virfuri de mesteceniSe-a,sezara trei cuci d-aur;Prinsera sa cinte cucii;"Dragoste!" strigat-a unul;A strigat apoi al doilea:'Mire! Mire!", iar al treilea:"Bucurie! Bucurie!"

Cucul care-a spus intliul"Dragoste!" cintat-a trei luniPentru fata neiubita,Pentru cea ce doarnze -n mare.

Cel ce spuse 'Mire! Mire!"luni cirztal-a pentru

Mirele ce rclmaseseCu iubirea lui pierdula,Cople.yit de dezneldejde.

C:el ce spuse "Bucurie!"A cintat intreaga-i viataPentru biataPentru cea ce plinge-ntruna.

Cind a auzit cum cintaCucu-n codru, spuse maica:"Biala mama, to fereVeS-auzi mzdta vreme cucul;Cind incepe el sal cinte,Prinde inima sara;Lacrimile-mi umplu ochii,Pe obraji se scurg mai marl chiarDecit mazarea cea coaptei,Mult mai pline decit bobul;S-a mai scurs de-un cot viala,S-a-nchircit de-o palma trupul,Se topeVe parcO omulAscultind cum cinta cucul,Cucul cel de prinzeivarcl."

,Base

maiculita,

sa-nil

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal V-lea

www.dacoromanica.ro

47S-a yi-ntins de-acuma

vestea,Reisuna departe ytireaDespre moartea mindrei fete,De sfiryitul preafrumoasei.

Moyul vajnic VainamoinenA simtit yi el durere,Plinse seara, dinzineata;Plinse mai cu seama noaptea,Caci nu mai traia frumoasa,Sonin de plumb dormea fecioara,Sczifundata -n ape limpezi,Sub adincile talazuri.

Tot mergea cu jalea-nsuflet.57 cu inima in beznaPe cel mal de mare-albastra;A rostit aceste vorbe:"Spune-mi, ce-ai visat, Untanio,Trindavule, povesteyte-miTot ce ytii, cu de-anzanuntul:Unde-i lumea din Ahtola,A' lui Vellanto fecioare?"

Untamo lyi spuse visul,inyiratu-le-a pe toate:"Colo-i lumea din Ahtola,A' lui Vellamo fecioare,Sint pe -un cap pierdut irz neguri,Irz ostrovzil cel din celuri;Umbla sub adinci talazuri,Peste negrele nanzoluri.

Colo-i lumea din Ahtola,A' lui Vellanzo fecioare-s,In strimtuta for cascioara,Intr-o scunda locuinta,

stinca-mpestritata,Ling-o stand tare groasa."

lata, moyzil VaineinzoinenS-a-ndreptat atunci spre luntre,Unditele cercetat-a,Cirligayzil pzpait-a,Puse undita-n traistuta,Cirligayzt-n buzunaru-i;Inceput-a sa cirmeasca,Intr-o insula ajunse,In cel cap pierdut in neguri,In ostrovul cel din ceturi.

Pescuia pe-aici batrinul,Undita o arunca el,Azvirlea cirligu-n mare,Pescuia cu nzulta rivna,Tremura cel bat de-arama,Zbirniia prin aer firulDe argint, vibra cu-un freamat,nuruletul de amnia.

Au trecut putine ziledinzineata, iata,

Prinse-n undita un peyte,Se-acata-n cirlig un pastrav,II tiri cu greu in luntre,Il .yi puse-n cuyca mica.

Incepu sa -1 cerceteze,A vorbit, pe urma, astfel:"Ce-o fi peytele acesta;Nu pricep de loc ce este;Prea e neted pentru pastrav,Sonin de lac, prea-i alb, sa fie,E prea galben pentru ytiuca;N-are-aripi de fenzeiuyca,Pentru barbatuy ciudat e,Pentru fata n-are funde,Si nici n-are cingatoareCa sa fie zinc de-ape,Urechiuyi, deasemeni, n-areCa sa fie gainuya;Mai degraba-i somn de mare,Pe aici venit din funduri."

Un czttit pztrta mo. Vain?),Ce de-argint avea minerul,Trase de la ,Fold pumnalul,De prin toc a pries mineralCa sa spinlece crapceanul,Dolqfatizzl somn sa -1 tale.,Ca sa guste-n zorii zilei,Sa manince dinzineata,Sa prinzeasca-n tinzpul zilei,Sri mai fie pentru cinaCea atit de pretuita.

S-apuca sa taie somnul,Sa-1 reteze cu cutitul;Se-azvirli in mare soninul,A zvicnit pestritul peyteDe pe fundul barciiA batrinului dirz Vain&

naltat indata capul,scos repede din valuri

Unzarul cel drept doar dup6Cea de-a cincea rasz(flare-aVintului, doar dupa valulCel de-al yaselea miycat-a,Mina dreapt-apoi, i,Fi scoase.57 piciorul sting, indataDzipc7 cea de-a qaptea mareIncretire-a apei, dupd-alNoualea din cele valuri.

Prinse-atuncea sa gra-iasca,lata vorbele ce spuse:"Eh, moqnege VaineimOinen,iVu eram deloc Acura

Lingo -o

.57-a

Si-ntr-o

rosii,

www.dacoromanica.ro

48Sa fiu somn, so poti sa-1 spinteci,SO-I despici in felioare,So flu pecte, so-ti ajungaDe gustare-n zorii zilei;SO maninci dimineata,SO prinzefti, ba so mai fie.P la pretuita cina."

Mosul Vainamoinen spuse:"Pentru ce ai fost nascuta?"

"Pentru asta ma nay-cusem:SO-li fiu porumbita-n brate,SO stau pururi lingo tine,Ca so -ti flu nevasta-n viata,Ca so -ti pregatesc fi patul,SO-ti pun bine cele perne,Ca so -ti varui camarula,Ca so -ti matur lungi podele,SO-ti duc focul in odaie,SO aprind bu,ctenii -n vatra,SO coc piinile gustoase,Piin4oarele de miere,So-ti dm, bere in canite,SO-0 mai pregatesc masa.

Nu eram eu somn ca som-nii,Nu cram biban din plise,Ci cram o fet4oara,Sora a lui Joukahainen,Ce-ndelung ai tot cerut-o,O curtaqi cu multa rivna.

Hei, tu, biet batrin, nebune,Vaineinzoinen, minte scurta,Nu to -ai priceput atunceaScl pastrezi copilul timedAl lui Vellamo, fetitaUnica ce-o are Ahto."

Spuse nio§741 VainamoinenSuparat, in jos cu capul:"Sorc7 a lui Joukahainen,

Mai intoarce-te °data."Dar nu s-a ivit de-atuncea

In viata lui fecioara,Nevazut6 se facuse,Pcirasit-a fala apeiPentru stinca cea pestrikl,Pentru crapatura ceea,De-o culoare cu ficatul.

Moful vajnic VainamoinenPrinse-a chibzui atuncea,Cum so mai trthasca oare?

facut navod indataDe ma/as& it tot trase

in lung lat de ape,Prin strimtori, prin ape limpezi;

Printre stinci, pe unde-s somnii,Tot prin apele Vainola-i,Prin a' Kalevalei istmuri,Prin intunecoase-afunduri,Prin intinderile marii,Riurile Joukolei,Chiar prin glofur'le lapone.

Prinse peqti de multefeluri;Sumedenie: toti peitiiDe prin ape, dar nu prinseMindrul pefte dupa careInima-i ardea, copilaCea apoasa-a lui Vellamo,Unica ce-o are Ahto.

Ci grait-a Vainamoinen,Suparat, in jos cu capul,Cu caciula intr-o parte:"Vai, nesabuita tareMi-a fost nebunia, scurtaJudecata de om teafar;Iscusit am fost °data;Minte-aveam; s-ar fi cazut fi-oInima ceva mai mare;Asta-a fost in vremi trecute;Dar in zilele aceste,In ticalo§-ita viataDe acum, la asta virstaPlina numai de cusururi,Judecata mi-i slabita,N-are pre, acum gindirea,Fapta nzi s-a dus pe copca.

Fata, care-am aVeptat-o,Ce-ant dorit-o multa vrente,Ea, copilul urned tareAl lui Vellamo, ea, fiicaCea mezina-a astor locuri,Ce voiarn sa fac dintr-insaBuna prietena, sc7-mi fieSotioara mea de-a pururi,Nimeri-n cirligul asta,Luneca in fundul barcii;N-am §-Hut s-o iau acasa,Ci-am lasat-o iar sa cadaIn adincile talazuri!".

A mai mers pe drumoleaca,Prins de griji, oftind, se duse;Se-ndrepta spre locuinfa;Spuse vorbele acestea:"Altadata nunza-n cintecCucii o duceau; cintau totAste paseri bucuroaseSeara ca fi dimineata,Ba miez de zi, odata;

fi

sr

.5i-a

Si 0

.

www.dacoromanica.ro

49Cine le-a sfarmat inaltulGlas cine-a stins aceleFalnice cintari? MihnireaI-a facut pe toti sa taca,Nu-i auzi de loc in cintecIntrecindu-se, dind slavaPentru bucuria serii,Pentru zorii dinzinetii.

Nu pricep de loc, acuma,Cum sa stau, sa-mi duc viata,SO trefiesc in vremea asta,SO ma plinth in lumea asta;De-ar ft maica-mea in viata,De-ar fi treaza-a mea maicutaS-ar pricepe sa-mi arateCe sa fac ca sa ramin totTeafar tot in picioare,SO' nu cad rc7pus de jale,Cople.yit de ginduri negreIn aceste-amare zile,In aceasta suparare."

Maica se trezi-n mormintu-i,I-a raspuns din fund de ape:

traiefte Inca,Nu-# prea doarme somnul velnic;Uite, vrea ea sa-ti arateCum ar trebui acumaSO te porti, sa nu te culceJalea la parnint, sa nu fluDoborit de ginduri negre,In aceste-amare zile,In aceasta suparare;Du-te pe la-a' Pohjei fete;Sint mult mai frumoase fete,De vreo dozief on mai mindre,De cinci on mai sprinteioare,Chiar de ,,case on ca asteHalcloaie de prin Jouko,Ori ca fetele lapone,Toate ni§le lopirlane.

Fiule, iti is solieFata cea mai buncl-a Pohjei:Tinara cu ochii mindri,.La chip tare dragalaqa,Repede la mers, sprintara,Agera cunt e suveica!"

'Maica-ta

psi

qi

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal VI-lea

www.dacoromanica.ro

57Mogul vajnic Vainamoinen

Hotari atunci sa meargaColo-n satul cela receDin intunecoasa Pohja.

Armasar cata ca paiul,Cal intocmai ca aracul,Care mazarea paze§le;Pusu -i -a zabale-n gura,La pieptar de-argint, capastru;S-a suit apoi in spate;0 tinu tot intr -o goana,In galop cu nzersul mindru,Armasarul cel ca paiul,Ca lul cela ca aracul.

0 intinse tot pe celeLargi coline a' luiPrin cinzpia Kalevalei;Calu-alearga, drumul trece,Prea departe sint de case,Dar de tinta-s mai aproape;Mari trecut -a caul astaPrin strafund de-ntinse ape,Fc 7ra a-§1 muia copita,Chi4-ita scufundase.

Flaceluaul Joukahainen,Al Laponiei fiu firav,Ars era de-o urcl veche,Clocotea in suflet pizmaPentru moqul VainanzOinen,Pentru cintaretul veptic.

Plasnzuit-a un arc iute,inflorit-a cu podoabeNazdrovana arbaleta;Cu fier arcul faurit-a,Patul 11 turna-n aranza,L-a-nfrumusetat indataTot cu zugraveli de aunPOjghita de-argint suflat-a;Unde i-ar afla o coarda?Cine i-ar gasi o sfoara?Bune-ar fi acele vineA' elanului lui Hiisi;Coama calului lui Lernpo.

tocmit el arcul bine,Gata fu arbaleta,Ci era preamindru arcul,Pretioasa arbaleta,Sta un armasar pe spate,Alerga un rninz pe patu-i,Aromea pe arc o fata,Mai in jos de crestatura-unIepure-qi garea odihna.

A cioplit sageti granzada;Toate numai cu trei pene,Batul din stejar puternic,Din lemn rc4inos e virful;

and avea sageata gataIi lipea mai cu puterePene mici de rindunica,Pene mai lungi, de vrabii.

Ci, sagetile-ntarit-a,A muiat vinjoase beteIn venin negriu de ,carpe,In a' viperelor bale,

Iatc7 ca stateau de-a gataVrafuri de sageti, iar arculAqtepta Boar incordarea;II pindea pe Vaincimoinen,Ochii ii avea intrunaNumai la Suvantolainen,Seara ca dimineata,Il pindea miezul zilei.

II pindi pe VainamoinenMulta vreme, faro preget,/4ezat la vreo fereastra,Stind in vreun harnbar la pinda,Ascultind la cite-un cap&De drumeag, de paza-n lanuri;Tolba de sageti in spate,Cu-un arc bun la subsioara.

A§.ezatu-s-a de pazc7,Aqtepta qi mai departe,Dupa alta locuinta;In cel promontor fierbinte,Linga capul cel in flacari,La quvoiu-n vilvataie,Pe cel tarrn al sfintei ape.

Au trecut putine ziledimineata, iata,

Aruncat-a JoukahainenOchii inspre miazanoapte,Capu-n miazazi intoarse,A vazut un punct pe mare,Pata-albastra pe talazuri:"Este-n rasarit vreun nounOri is zorii-n miazanoapte?"

N-a fost nor in reasarituri,ySi nici nor in miazanoapte,Ci era batrinul VainO,Cintaret din veqnicie,Ce mergea tot spre Pohjola;Drum lima spre Pimentola,Pe-armasarul sau ca paiul,Pe sirepul ca aracul.

Flaccliandrul JoukahainenAl Laponiei flu firav,Alerga la arcu-i iute,Apucat-a arbaletaPentru mogul Vainamoinen,Moarte lui Suvantolainen.

Maica-sa ceru spuie,Fiului vorbi batrina:

nu-qi

!Zaino,

si

sisi-n

.'i -ntr -o

sd-i

www.dacoromanica.ro

SS"Inspre cine-ntinzi tu arcul,Arbaleta ghintuita?"

Flacaua§.ul JoukahainenI-a raspuns in chipul asta:"Vreau sa -ntind eu arcul asta,Arbaleta ghintuita,Pentru mo,yul VaindmOinen,Moarte lui Suvantolainen!Tin mort4 sa trag in VainO,Sa dobor rapsodul ve4.nic;Treaca-n inima sageata,Gaureasca-i ,ti ficatul,Ba mu§.chii de pe zimeri."

Maica-sa-I opri sa &ago',impiedice volt -a:

"Ba, sa nu mai tragi in Voino,Fiul falnic al Kalevei;E din neam nulret doar Vain?),E feciorul surioareiLill fratine-meu cel vitreg.

De-ai lovi peVainamoinen,Pe acest Kalevalainen,Uite, ar pieri deodataDe pe art pamint cintarea;Bucuria-i doara lucrzrlCel mai minunat din lume;Cintecu-i mai bun pe plaiuriPamInteqti dectt prin celePaji§.ti largi de prin Manala,Ca-n laccqul Tuonelei."

JoukahainenPrinse-un pic sa chibzuiasca,Stapinitu-s-a o clips,li da ghes mereu o mina,

oprea tot ceealalta,II sileau s-apuceDegetele lui nervoase.

In sfirqit, grai, yi iataVorbele ce le rostise:"Ba sa piara nu o data,Ci de doua on din lumeBucuriile, sa tacilToate cfntecele mindre;Vreau sa trag in VairzanzOinen!"

Incordat-a arbaleta,MIcidiosul arc de-arama;Sprijinindu-se temeinicIn genunchiul sting, aflindu-#In piciorul drept un reazim,Scoase repede din tolba0 sageata cu trei pene,Trase batul cel mai aget;Aleza apoi sageata-nCrestatura, 'MO coardaCea din cfnepa-mpletita.

RazilnIndu-fi arcul tareInfocat, in scobituraUmarului drept, se-ntinseGata, pregatit sa traga-nMoful vajnic VairzeimOinen;A rostit aceste vorbe:"Te slobod, ram de mesteacan,Hai, loveVe, lemn de jneapan,Luneca, de grab, tu, coarda,Doar din cfnepa-mpletita;Daca dreapta-n jos tinteqte,Vezi, sa bats -n sus sageata;Daca dreapta-n sus tinteqte,Bata-n jos sageata asta."

Piedica a apasat-o,Trase cea dintri sageata,Merse-n sus, in ceruri nalte,Prapaditu-s-a-n vazduhuri,In ratacitorii nouri,In Virtej de neguri dese.

Orice-o fi, mai trase una,0 mai slobozi pe-a doua;A trecut prea jos, strapunseA pamintului temeiuri;Cft pe ce a fost pamintulSa se darme, iara muntiiNisipo# sa se sfarime.

ySi sageata-a treia trase;Se Infipse drept in umanIn elanul cel albastru,Chiar sub mogul Vainamoinen,In cel armasar ca paiul,Ucurel cum e aracul;Carnea de pe gold strapunse,A patruns prin coapsa sting&

Mogul vajnic VainamOinenA picat atunci in valuriDe pe-acest elan albastru,De pe calul ca aracul;Drept pe degete cazut-a;S-a Intors pe mfini in apa,Se- nvirti pe pumni in spume.

Se isca un vint napraznic,Navali un val cit muntii;L-a zvirlit tirfq pe mo§111VainanzOinen tocma-n larguri,Departat de orice tarmuri,Peste-ntinsele prapastii,Dzis de nesfir#te valuri.

Flacclua§.ul JoukahainenIncepu sa se mlndreasca:"Niciodata, VainamOinen,Nu te-i mai plimba cu ochiiVii in tot rastimpul vietii,Cit luci-va luna de-aunPe colinele VelinOlti-i,

Flacazia,Ful

amid

gi

Sa..1

11

www.dacoromanica.ro

59Pe cimpia Kalevalei!

Mai plutelte ani vreo ,case,Veri vreo §.apte mai alearga,Fii de-aici incolo-n toatePartile ;:virlit vreo opt ani,Peste largile prapastii,Dus de nesfirfite valuri;Ca un trunchi de brad ani ,case,Ca un ram de pin vreo qapte,Opt ani, putregai, pe valuri!"

Se intoarse-apoi acasa,Maica-1 intreba degraba:"Poate-ai tras cumva in VainO,Ai ucis vlastarul rnindru,Flu! falnic al Kalevei?"

Flaccluaqul Joukahainenfi raspunse-n felul asta:"Da, am tras in VainamOinen,Pe-al Kalevei flu ucis-am;Mi ti-1 pusei ca de-acumaSc tot perie pe mare,Sä tot mature talazuri;Ci, pe degete cazut-a,S-a-nvirtit pe palme moqul,Fu impins tiri§. spre tarrnuri,S-afeza apoi pe spateCa sa lie dus de valuri,Alungat de marea-n vifor;De-nspumatele talazuri."

Maica-sa atunci vorbit-a:"Rc7u te-ai mai gindit, copile,Onzorind pe VainamOinen,Ast viteaz din Suvantola,Cel mai mindru din top fiii,Ce-i avu cindva Kaleva!"

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal VII -lea

www.dacoromanica.ro

65Mosul vajnic Vainamoinen

A plutit pe-adinc de ape,Rataci vreo ,case zile

vreo §-ase nopti de varaCa un trunchi de brad, tot razna,Ca de pin o birna lungaCu-un noian de ape-n fata,Numai cer senin in spate.

Doua nopti mai inotat-a,Cunz §i alte doua zile,Ce trecura, tare-ncete;Doar abia-n a nova noapte,Numai la sfir§itul zileiCe'i de-a opta it patrunse0 amarnica durere;A cazut atuncea moorlIntr-o neagra deznadejde,N-avea unghii pe la celeDegete maxi la picioare,lard pe la celelalteNici macar o-ncheietura.

lata, mopil VainamoinenA vorbit atunci aceste:"Of, copil ce sint, brudiu,On: napastuit de soarta,

mi-am lasat cimpuriSi casula de-altadata,Ca sa stau, pe-aicea, ve§-nicSub nernarginite ceruri,Zi §-i noapte, totdeartna,.Leganat nzereu de vinturi,Aruncat incolo,-ncoace,De inaltele talazuri,Pe aceste marl intinse,Peste nesfir§lte valuri;Iaca, ma usuca frigul,Groaznic e sa stai aiceaCu noian de ape-n juru-tiSi plutind mereu pe ape.

Nu mai pot nici intelegeCunz s-o duc, sa flu de-acuma,In viata asta trista,Pe -tin parnint supus pieirii;Sa-mi fac, oare,-n vint o casa,0 coliba peste ape?

Daca-n vint as ridica-o,N-a§. avea un punct de sprijin;De-a§. zidi-o peste ape,Mi-ar strica-o nalte valuri."

Ci, o paseire venit-aDin Laponia, un vulturS-a ivit din rniazanoapte;Nu era nici tare mare,Nici, prin cele nzici, prea mica;Atingea cu -aripa norii,Miltura cealalta valuri;Coada zabovea pe mare,

Stinci tot atingea cu ciocul.Vulturul cu- ntinse aripi

Cerceta sub el pamintul;II zari pe nzarea-albastra,Dus de naltele talazuri,Pe batrinul Vainamoinen:"Omule, ce faci in mare,Biet viteaz, lasat in voiaAstor uricqe valuri?"

Mo,Ful vajnic VainamoinenI-a vorbit in chipul asta:"Uite, pentru ce-s pe ape,Biet viteaz, lasat in voiaAstor uria§e valuri:Vezi, mergeam inspre Pohjo/aSa-rni cat de nevasta-o fata;Bine ma duceam pe valuri,Nu era nici pic de gheatcl,Pe intinsul marii lucii;Au trecut putine zi/e,Intr-o buna dinzineataLa Luotola ajunsei,Pe cel fluviu din Joukola,Calul fu ucis sub mine,Tinta le eram eu, ins&

Ant cazut de-a rostogOlulTot pe degete in valuri,Sa fiu leganat de vinturi,Tot purtat incolo,-ncoace,De inaltele talazuri.

Vintul a suflat puternicDin apus nziazdnoapte;S-a iscat din rasarituriVijelie-ngrozitoare,Ce m-a dus mull tinzp in larguri,De uscat, departe tare;Ant pindit destule zile,Inotai fi nopti destulePeste largile prapastii,Tot pe nesfir§-ite ape,5'i nu §-tiu deloc, ca noaptea,Nu pot sa ghicesc vre-oleacc7,Ce pieire-o sa 1776 pasca,Ce sfirpt veni-va-ntliul:Istovirea cea prin foarne,Ori prapadul pe sub apa."

Vulturul, stapin in o'er;A rostit aceste vorbe:"Nu fl prin de deznadejde;Haide, vino, §i is -ti locul,Ica pe spate, to acata,Pe o aripa, to -a§-eaza;Vino sa to scot din mare,

voi duce un' ti-i voia;Alta zi Ind vine-n mince,Mi-anzintesc de vrenzi mai bune,Cind desteleneai Ka/eva

qi

ci

sSi

Inca,

gi

Sc

www.dacoromanica.ro

66Si taiai de sirg pe-atunceaCodrii marl de prin Osmola;Ai lasat sa creasca-n vole,Teafan unul din mesteceni,Sa se nalte-ast mare arbor,Sel se odihneasca pasari,Ba, eu insumi citeodataSex mai stau in et, in tihna."

Iata, mogul Vainamoinennaltat deodata capul,

A ie4.it din marl viteazul,Omul se natio din valuri.Sus pe gripe se puse,Pe ai vulturului unieri.

Vulturul, stapin in aenL-a purtat pe VainamoinenPe a vinturilor cale:L-a tot dus pe drumul unuiVint Ojos de primavara,In Pohjola-ntunecoasa,In grozava Sariola;Puse pe parnint viteazulFi se ridica-n vazdzihuri.

Plinse stra4nicVainarnOinen,Suspina adinc in hohotPe cel tarm strein de mare,In necunoscute locuri;Rane, sute-avea pe coaste,Mii de lovituri de vintutl,Barba strafnic de tocita,Parul cu totul.

Doug trei nopti totplinse,Tot atitea zile,-ntr-una;Nu gia ce drum s-apuce,Biet strein, prin aste locuri;Nu-i venea nimic in minte,Ce sa faca sa se-ntoarcaLa casula lui, s-ajungaLa ftiutele lui cimpuri,La-acel loc pe unde-odataA vazut lumina zilei,La gospodaria-i veche.

Slujnicuta mica-a Pohjei,Fata cea cu parul galben,Legamint avea cu luna,

cu soarele-nvoiala,Ca o data sa se scoale,Amindoi sa se trezeascaIntr-o clipa, impreuncl;Le-o lug -ntr-o zi nainte,Se scuba naintea luniiSi a soarelui, nainteDe a fi cintat cocopfl,De-a-§111 spus puiutul cintul.

A taiat trei vrafuri Una,

Tunse ,rase of frumoase,A facut postav de Una.A tesut mindreti de panuriInainte de ivireaSoarelui, mai InainteDe sa se arate ziva.A spalat in graba mese,Curatit-a largi podeleCu o matura de ramuri,Cu manunchiul cel de frunze;Arunca apoi gunoiulIntr-un copilet de-arama;L-a tot dus mai sus de casa,In livada-a mers din curte,Pe-un ogor, departe-n capat,Linger gardul scund de-acolo;La gunoi se-opri copila,Se Intoarse sa asculte;A simtit pe mare plinsuri;Ajungeau de peste fluviuNumai vaiere de jale.

Alerga indata-acasa,Repezitu-s-a-n odaie;Cum infra deschise vorba,Spuse aste la sosire:"Am sinitit pe mare plinset,Se-auzeau de peste fluviuNumai vaiere de jale!"

Louhi, gazda cea dinPohja,Baba ceea §.tirba tare,A iefit indata-afara,Se opri pe linga poarta;Duper ce-asculta mai bine,A vorbit in chipul asta:"Nu e plins de prunc in fasa,Nu-i nici geamat de femeie,Ci e plins de om cu barba;Aste vaiere le scoateO barbie-mparofata."

Arunca o barca-n apa,Luntr4oara din trei scinduri,Se-apuca sa lopateze,Indreptatu-s-a in grabaInspre mop!! Vaineimt5inen,Inspre cel viteaz in lacrinzi.

A tot plins mo§.VOinamOinen,A gemut Uvantolainen,Intr-o groapa-n jur cu salcii,Sub cirefii cei salbatici;Gura qi barba,Nu se clatina barbia.

Spuse maica cea din Po-hja,A graft aceste vorbe:"Vai, tu, jalnice mo4.nege,

ciufzdit

.57

4i

Si-a

gi

migca,

www.dacoromanica.ro

67Iata-te-n straine locuri!"

Mogul vajnic Vainamoi-nen,A naltat cu-ncetul, capul

rosti aceste vorbe:"Vai, Vizi tare bine asta;Ma gasesc prin tarsi straine,Prin necunoscute locziri,Eu, cel vrednic in tinutu-rni,Mull nzai insemnat acasa!"

Louhi, gazda cea din Po-hja,A vorbit in chipul asta:"Ag putea sa spun o vorba,Mi-ai ingadui-ntrebarea:Cam ce rang ai printre oameni,Cam ce loc iti dau vitejii?"

Mogul vajnic VainamoinenA raspuns cu aste vorbe:"Se vorbea cIndva de mine,Pomenit eram ca unulCe inszifletea o searaDe petrecere, treceam dreptCintaret pe-a' mele plaiuri,Pe colinelePe cImpia Kalevalei;Ce m-oi face biet de mine,M-a,c putea cu greu pricepeSingur; ce-o s-ajzing, acuma?"

Louhi, gazda cea dinPohja,I -a vorbit in chipul asta:"leqi de prin noroi, barbate,Vino, hai, pe cale noua,Suferintele-ti ne-arata,Intimpl6rile de-a rindul."

Snzzilse onzul din plinsoare,Scoase din suspin voinicul,L-a adus la barca-ndata,L-aqeza pe lingo cirmc7,Apuca lopeti in mina,A Vilvlit in grabil mare;Se intoarse in Pohjola,Duse oaspetele-n casa.

A invioratA-ngrijit sa se usuce,L-a frecat mull tinzp pe spate,Colo-n baia cea de aburi;Ci, facutu-l-a iar zdravan,A-nsanatoqa viteazul;L-a-ntrebat apoi, ii spuse:"Cam de ce plIngeai, moq Vaino,Tot genzeai, Uvantolainen,In cel loc, pe tarmul marii?"

Mogul vajnic Vainam6inenA raspuns in chipul asta:"Pricini am sa piing, multime,

Sa ma tingui pentru truda-nzi;Am plutit mult timp pe mare,Am arat cu miini talazuri,Peste-ntinsele prapastii,Peste nesfirqae ape.

Am sa piing viata-ntreaga0 s-o duc tot intr-un vaiet,Caci lasat-am dragi meleaguri,Parasii pure cimpuri,Ca sa trec pe uqi straine,Pe la porti necunoscute;Vezi, ma nzu§.ca toti copacii,Crengile de brad nza-nteapa;Ma lovesc mereu mesteceni,Von anini sa ma sfipe;Nunzai vintul ma cunoaqte,Numai soarele mi-i prieten,Prin strainele tarimuri,Pe la aste ugi ciudate."

Louhi, gazda cea dinPohja,A vorbit in chipul asta:"Nu nzai plInge, VdindmOinen,Sa nu gemi, Uvantolainen,Te-i sima la mine bine,Ti-o fi preaplacuta viata:Numai somn in farfurie,Came de purcel pe masa."

lata, VaineimoinenA raspuns atuncea astfel:"Nu-i de vreun folos prea mareHrana altuia, oricit deMinunata-o fi mIncarea;Buna e pe-a' tale plaiuri,iar acasa-i §1 mai buna;Sa-mi dea vole Domnul sfintul,Ziditoru-ngaduinta,Sa m6-ntorc pe-a' mele plaiuri,So ajung din nou acasa,La gospodaria veche;Mull nzai bine-i sa bei apaDin galenti, la line-n taro,Ca prin deparlate plaiuriMied placid in cani de aur"

Louhi, gazda cea din Po-hja,A grail in chipul asta:"Cam ce dar mi-ai face dataTe-ag aduce iar acasa,Tocma-n capatul livezii,Pe cararea inspre baie?"

Spuse mogul VainamOinen:"Ce plocon mi-ai cere data0 sa ma aduci acasaTocma-n capatul liveziiUnde cucul meu tot cinta,Ciripesc intruna pasari;

.57

Vain?, ler-i,

flanzindul,

mogul

www.dacoromanica.ro

68Poate-ai vrea un coif de aunDe argint, o palarie?"

Louhi, gazda cea dinPohja,kraspurzs in chipul asta:"Infelepte Vainanzainen,Cirztaret din vepzicie,Nu ma-mbie al tau aur;Nu rimnesc nici la argintu-fl;Aurul e jucariePentru copila,cii brudii,Clopolei de cai e-argintul.

Daca-ai ,,ti sa faci unSampo,Sa-ntruchipi capac preamindru,Ajutindu-te de-o panaDe la lebada luata,Lapte, de la vaca stearpa,Bob marunt de orz, din spicu-i,Peri de mielzqel, din biota

da scumpa mea copila,Rasplati-te-oi cu-o fecioara;0 sa te aduc acasaColo-n ciripit de pasari,Unde-ti cinta cocoqelul,Tocma-n capatul livezii."

Mosul vajnic VainamainenA raspurzs in chipul asta:"Nu tiu cum sa-njgheb unSanzpo,Ca sa infloresc capacul;Du-ma pe-ale mele locuri,.Si ti -oi da pe Ilmarinen,Ca sa -ti faureasca Sampo,

intrachipe capacul,0 s-o-ncinte pe fata,0 sa-i facil tot ce-i place.

E fierar cum nu e altul,Ne'ntrecut e intre meVeri,Fauri cindva cerul,lar vazduhului, capacul;De ciocan nu-i nici o urnza,Nici de mu§.caturi de cleqte."

Louhi, gazda cea dinPohja,I-a raspuns in chipul"0 sa-mi dau fecioara mindra,Mi-am tot pus in gind ca falaS-o dau omului cel' vrednic,Ce-mi va fauri un Sampo,Va-nflori capac preamindru,Ajutindu-se de-o panaDe la lebada luata,Lapte, de la vaca stearpo,Bob nzarunt de orz, din spicu-i,Peri de mieluqel, din bland."

A-nhamat in graba minzzil,

Puse roibul la trasura,L-a adus pe VaindmOinen,L-a§.eza in mindra sanie;Inceput -a sa graiasca,A rostit aceste vorbe:"Vezi, nu-ti ridica nici capul,

nu-ti inalti nici fruntea,Cind o fi sa zboare calul;Rabda piny catre seara;Caci de nalti o clipa capul,De-ti tii fruntea ridicata,0 sa te ajunga, &Ica,Va veni nenorocire,Un teas rau ar fi sa-ntimpini."

Moful vajnic VainamainenArunca-n galop sirepul,A plesnit cu biciul coamaCea de cinepa; se duse,A ie#t cu zarva mareDin Pohjola-ntunecoasa,Din cumplita Sariola.

sa

Sd -/iss

si

lista:

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal VIII-lea

www.dacoromanica.ro

73Mindra fata, cea din

Pohja,Slava lumii, cinstea marii,Sta-n marire fara seaman,Pe hulube din vazduhuri,Pe un curcubeu din aer;In vepzzinte ca zapada;Tot tesea un vc71 de aunDe argint o tesatura;Ii era suveica-n aur;De argint era vatala.

Luneca suveica lute,Se-nvirtea In graba teava,Itele de-arama-ntrunaTrenzurau, suna vatalaDe argint, in timp ce fataTot tesea nzereu la pimaDe argint, la pima moale.

Mogul vajnic VainamoinenS-a tot departat cu zarvaDin Pohjola-ntunecoasa,Din cuniplita Sariola;Merse door putine clipe,Strabatut-a o bucataDin cel drum qi dintr-o dataAuzi pe sus, In aer;Zbirniind nzereu, suveica.

fnalta atuncea capul,Ridica spre non privirea;Se-ntindea un arc in aer;Pe cel arc statea o fata,Ce tesea un vat de aur;Pinza de argint, Intreaga.

Mopil vajnic VainanzOinenoprit indata calul,

A intrat atunci in vorba:"Vino-n sanie, o, fata,Stai alaturea de mine!"

Prinse a-i vorbi fecioara,Ii ,gi puse intrebarea:"De ce-n sanie-ar sta fata,244.eza-s-ar linga tine?"

Mogul vajnic VainarnoinenA raspuns in chipul asta:"Al sta-n sanie, aicea,A§-eza-te-ai linga mine,Ca sa faci tot piini de cas6,Bere sa-mi gate0i, gustoasa,SO-nzi mai cinti pe laiti prispe,Sa te-arati, pe la ferestre,Colo-n caseleCurtile din Kalevala."

Incepu sa spuie fata,A grad atunci aceste:"Rataceam tot prin tintaur,Tot prin galbene finete,

Ieri, inspre sfirqitul zilei,Pe cind soarele se pleaca;Pasare cinta-n padure,Ciripea in codru-o mierla,Cum e ininza de fata,Cum e ininza de nora.

Prins-anz sa vorbesc cumierla,Intrebat-am pasaruica:(CO, tu, mierla dragalaya,Spune-mi lute, la ureche:Cine e mai fericita,Cui Ii ride mai mutt soarta:Fata-acasa, la taicutul,On la socri-n casa, nora?»

Mi le spuse pitigoiul,Mi-a vorbit in cintec mierla:«Alba-i ziva cea de vara,Dar mai alba-i viata fetei;Rece-i fieru-n promoroaca,Al nurorii trai nzai rece-i;Fata e la tata-acasc7Ca un rod in lutul rodnic,Linga solul ei, nevasta-iCline ce-i legat cu lantul;

robul ce-i iubirea,Dar nevasta, niciodata.»"

Mogul vajnic VainamoinenA raspuns in chipul asta:"Fleacuri cintaProst mai ciripeVe nzierla;Fata e-un copil acasa,Soatei i se cade cinste;Vino-n sanie, o, fata,Te cgaza linga mine;Doara nu-s un fite§cine,Nici mai rebegit ca

I-a spus fata incantata,I-a raspuns cu ging641e:"Nunza-atunci barbat te-oi crede,De viteaz voinic te-oi tine,De-ai taia un par in cloud,Cu-un cutit ce n-are virful,Dintr-un ou un nod de-ai face,Fara sa to simta oul."

Mop,/ vajnic VaindinzOinenDespica indata parulCu-un cutit ce n-avea virful,Nod facu cu-un ou, indata,Fara sa mai sinita oul;A pafiit sa se coboarelar; in sanie, fecioara.

Fata-a spus cu-un glasqagalrzic:"Poate a. vent la tine,De pe-un stei de-ai scoate

pitigoiul,

Vainola-i,

,'tie

attn."

www.dacoromanica.ro

74scoarta,Part daca-ai tclia din gheata,Fara ca sa zboare-un grunzunFara-a se desprinde-o parte."

Mogul vajnic VaineimoinenNu-qi pierdu deloc curajul,Scoase scoarta de pe-o stinca,Mai tale qi part de gheata;N-au cazut prin preajma grunzuri,Nici nu s-a desprins vreo parte;A pofiit sa se coboarelay; in sanie, fecioara.

Fata-i spuse incintata,Dragalc4 de tot, raspunse:"Cobori-m-as la viteazulCe-ar putea zic, din surcele,Din a' fusului meuSfarmaturi de-a' furcii mele,S6-mi intrfichipe o luntre;Ce-ar porni aceasta luntreFar' s-o-mpingc7 cu piciorul,Ori cu mina s-o atingo,Far' s-o scuture cu bratulSau cu unzarul s-o poarte."

Iata, moqul VC inamoinenA grait atuncea astfel:"Nu-i gasi in toata lumea,Pe sub bolta asta larga,Me§ler mai dibaci ca mine,Un dulgher mai de isprava."

Ci luat-a ngteResturi dintr-un fus, rotunde,Sfarmaturi de lemn din fzirca -i;Se-apuca sa-njghebe luntrea,Sa lipeasca sute scinduri,Pe un munte de °tele,Pe o stinca ferecata.

Tot cioplea cu ingimfare,Indraznet lipea tot scinduri,Dulgheri o zi dou6,Dulgheri ziva-a treia;Se ferea de stinca barda,Nu cadea pe piatra tare.

Intr-a treia zi sucit-aHiisi, repede, sacurea,Apuca tcliqul Lempo,Invirti cel rifiu de coada,Se lovi de stinca barda,Pe un bolovan cazut-aA alunecat pe-o piatra,A intrat ta4u-n carnea,In genunchiul astui faraDe prihana om cu fainza,Intr-un deget la piciorulVajnicului Vaineimoinen;L-a Writ in carnuri Lenzpo,

II baga-ntre vine Hiisi;Incepu sa curga singe,Clabucind sa tot tiqneascei.

Mo4.ul vajnicVelineimoinen;Vraciul cel din vepzicie,Prinse-ndata sa graiasca,_rata vorbele ce spuse:"Barda, tu, incovoiata,Cu tail de-otel, sacure,Ca tot muqti din lemn, crezut-ai,Ca-ti implinti in brad toll dintii,Ca la pin ii sfarami trunchiul,Ori ca inn despici mesteceni,Cind imi patrundeai in came,Imi alunecai prin vine?"

Spuse vorbele de vraja,Lungi descintece rostit-a,Potrivi cum se cuvineTainuitele cuvinte,Dar nu-i mai veneau in minteVorbe despre fien Mahe,Ce i-ar fi inchis qi rana,Ar fi Post zavor puternicPentru rani de fier Acute,De otelul cel albastru.

Singele curgea qiroale,Clocotea ca un riu mare,Coperea marunte fire,lerburi de prin baragane;Nu gaseai macar un bulgarSa nu fie pe de-a-ntregulScufundat in val de singeDin genunchiul astui vajnicVaineimOinen, din piciorulLui, din degetu-i cel mare.

Mo§.ul vajnic VaineimOirzenSmulse de pe stinci lichenii,A cules din mlaVini mucchiul,A luat brazditi de iarbaCa s-astupe crunta borta,Poarta rea sal o inchida;Nu opri deloc prvoiul,Nu-n. ceta macar oleaca.

L-ajungea acum durerea,Se filcea mai groaznic chinul;Mogul vajnic VainelmOinenPrinse sä suspine-ncetul;Inhamat-a armasarul,Puse qargul in hulube,Se urca-n traszzra lute,S-a,yezei apoi pe capra.

A plesnit cu biciul calul,Invirti-n vazduh bicizqcaCea batuta-n pietre scumpe;Calu-alearga, sania zboara,

aqchii,

,si

aschii,

si

www.dacoromanica.ro

75Drumul tot mai scurt se face;A ajuns curind acolo,La rascrucea a trei drumuri.

Mosul vajnic VainamoinerzPe cel drum de jos se duse,Pin' la casa cea mai joasa;Spuse jars -a trece pragul:"Se gasefte-n casa astaOm sa ingrijeasca rane,Unul care sa-nteleagaA viteazului durere,Cineva sa-i ieie chinul.57 sa-i potoleasca jalea?"

Se juca un puqti in WW1,Sta un copilaq pe-o !ail&li raspunse-n chipul asta:"Nu -i gasi in casa asta,Om sa ingrijeasca rane,Unul care sa-nteleagaA viteazului durere,Cineva sa-i ieie chinul

sa -i potoleasca jalea;Este unu-n alta casa;Te indreapta intr-acolo."

Mosul vajnic VainanzoinenA plestrit cu biciul calul,Iaref,Fi calea urmat-o;Doar putin calatorit-aTot pe drumul cel din mijloc,Pin' la casa cea din mijloc;A cerut la prag sa-i spuna,Intrebat-a sub fereastra:

gospodaria astaOm sa ingrijeasca rane,Ploaia singelui s-opreasca,Unul ca sa potoleascaFluviul ie§lt din vine?"

Sta o baba in sumanzt-iPe un capetel de !ails,Trancanea o gura-sparta;I-a spus indata baba,.Ftirba bonzbani aceste:"Iata, nu-i gasi pe nime'In gospodaria asta;Om sa ingrijeasca rane,Unul care sä cunoascaA!.?. singeluiUnul sa ridice chinul;Este unu-n alta casa,Te indreapta intr-acolo!"

Mopil vajnic VainamoinenA plesnit cu biciul calul,

calea urmat -o,Doar putin calatorit-a,Tot pe cea mai nalta tale,Pin' la casa cea mai nalta;

Spuse fa ra-a trece pragul,De sub strea§-ina-ntrebat-a:"E-n gospodaria astaOm so ingrijeasca rane,Sa opreasca revarsareaSingelui ce gilgiieVe?"

Sta un onz batrin pe sobs,Se gases o barba-alba;A strigat atunci mopzeagul,Spuse tare, barbs -albs:"S-au inchis mai marl quvoaie,S-au oprit mai grozaveCu-ale Domnului trei vorbe,Despre-rztlieleRiztri de pe la izvoare,Lacuri straplic inghetate,De prin susul for uvoaie,Prinse tocmai in cadere;Fost-au ingradite golfuri,Fost-au istmuri tari urzite!"

"E-n

qi

Iara4i

si-a

obirsii,

si-a

si

obirsin

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantu'al IX-leawww.dacoromanica.ro

81Mosul vajnic Vainamoinen

Singur s-a sculat din sanie,Coboritu-s-a el singur;S-a naltat tot fara sprijin,A intrat apoi in cased,S-a.Feza sub podul casei.

Un ulcior de-argint adus-au

un mare vas de aur;N-au putut cuprinde totul,Nu-ncapu in aste vaseSingele lui Vainanzoinen,Singe ce -1 varsa viteazul.

A racnit pe sobaSpuse tare barbed -alba:"Cam ce rang ai printre oameni,Cam ce loc iti dau vitejii?Singele-i de v:Ipte luntri,De opt putini toate pline,Din genunchiul tau, saracul,Pe podele se revars6;Mi-ar mai trebui cuvinte,'ma nu Viz, inceputzil,Nu cunosc de undo -i fiend,Unde a crescut, miyelztl."

Ci beitrinul VainamoinenA vorbit, atuncea, astfel:7tiu de und' se trage fierul,Uncle se nascu otelul;Acrid fn-ntiia munza,Cel mai virstnic din frail, apa;Fierul fu din toti nzai !Mar;Se ivi, la mijloc, focul.

Ukko, zeul cel nzai mare,Ccl Atoateziditorul,Desparti de aer apa,A retras din mari panzintul;Bietul fier nu se nefscuse,Nu avea puteri sa creasca.

Ukko, zeul cel din aer;Arnindoua pahni frecat-a,Degetele lui, pe toate,Pe genunchiul lui, pe stingul;S-au nascut din el trei fete,Mindre flice ale Firii;CiteVrele fura nzurneAle fierului obirViA' otelului albastru.

Fetele nzergeau voioasePe o dunga -a unui nour;Ele-aveau prea pline lite,Sfircuri tare dureroase;Laptele in jos veirsindu-V,Pe panzint din piept scapindu-I,Peste larnzuri, peste mlaVini,Peste apele stralimpezi.

A varsat doar lapte negru

Cea mai virstnica din feteDintre cele trei fecioare;Lapte alb a dat a doua;Lapte ropt cea mai micaDintre cele trei fecioare.

Cea ce dete lapte negrziA nascut doar fierul moale,Care lapte alb varsaseA nascut otelul mindru;Care, laptele cel rovt,Fier sfarimicios nascut-a.

A trecut putinei vreme.57 pe fier it prinse dorul,Vru sa-V intilneasca, iaca,Fratele ceva mai virstnic,Vru sa cerceteze focul.

Fu de feirie prins focul,Se nalta deodata, groaznic.Cit pe ce sa piarda fierul,Sa-V inghita.fratiorztl.

Fierul izbuti sa fuga,Se ascunse ca sa scapeDe-ale foculzti razz, gheare,De a flacarii rea gura.

De atunci se-ascunsefierul,S-a pitit ca sa traiascaTot prin nz4catoareIn vreun fund de-izvor in murmur;Ori in largul vreunor smircuri,Ori in nu/nil cu coasle repezi,Uncle lebede se oua,IV cloceVe gisca pull.

A ranzas prin mlaVini.fierul,Tavalitu-s-a-n noroaie,Vre un an sau doi, de-asenteniSe pill anu-al treilea,Intre cloud trunchiuri groase,Pe sub note tare-afundeRadacini a trei mesteceni,Tolzii nu putu sa scapeDe acele arzatoareAle flacarilor gheare;Trebui sa mearga iara#In a' foculuiArnza de razboi s-ajunga,Ca sa faced din el spaded.

A sarit un lup din mlaqtini,A trecut un.urs pe cimpuri,Sub lup mlaVini se miqcara,Pe sub labi de urs, cimpia;Astfel se ivi rugina,Se intruchipa otelul,In a' lupului marl urme,In acele borti facuteDe calcii de urs, prin mlaVini.

ySi

mogul,

ndaftini,

qi-n

salayuri,

www.dacoromanica.ro

82A fi fost venit pe lume,

Tot crestea acum fierarulIlmarinen pe un c6lnicNalt si numai de carbune,Intr-un baragan de zgura;Cu-un ciocan de-aranza-n mina,In pumni cleste nzititele.

Se nascu Ilmari, noaptea,Ziva-si puse covacia;Pentru ea loc bun catat-a,Varra-ntinsa pentru foale;A zarit potica-n bahna0 fisie de lut jilav,A venit dar sa priveascaSa se idle mai cu grija;si -a pus foalele aicea,Covacic;, la iuteala.

Dup6 past de lup se duse,Dupa-a ursului marl urme,Colt defier in drum zarit-a,Bulz de-otel prin cele urmeMari, de lup, prin borti AcuteDe calcii de urs, prin mlastini.

A rostit aceste vorbe:«Fierzzle, sarac de tine,Ai ajuns intr-un hal astazi,Intr-o stare de nimica;Ghearele de /up to ca /ca,

franzinta-n /abe ursul.,»Incepu sa chibzuiasca:

«Ce-ar putea sa se intimpleDe-as viri in flacari fierul,De 1 -as aseza pe vatra.»

Bietul fier zvicni deodata,Tresari de spaimc7 mare,Trenzura cind auzi doarNumele de foc, cind numaiS-a vorbit de foc, cumplitul.

Ilmari fierarul spuse:«Nu-ti mai face ginduri negre,Focul nu-si prea arde ruda,Nu isi chinuieste neanzul,Cind sosesti la foc in cas6,Unde urca flacari albe;Te vei face mult nzai mindru,Te-i schinzba tot in mai bine,Ai sa fii de-aczinz incoloPrefacut in sabii bunePentru cei viteji, in ace,Ca podoabe de neveste.»

Incepind din ziva ceeaFost-a scos din mlastini fierul,Fu scapat din glodul jilav,L-au carat de- atunci acasa;L-au dus drept la fierarie.

L-a bagat in foc fierarul,L-aseza in larga-i vatra;

A suflat o data-n foale,Ba, in doua, in trei rinduri;Curse ca smintina fierul,Clocoti in cocoloase,Ca un aluat se-ntinse,Ca secara-ntr-o copaie,In vapaile stirniteDe fierar; acolo-n vatra,In gramada de jaratic.

Bietul fier tipá atuncea:«Vai, tu, faur Ilmarinen,Ia-ma repede de-aicea,Din a' focului ros chinuri.»

Spuse Ilmari fierarul:«De to scot din foc acunza,Poate ca ii creste groaznic,Rau de tot te-i face poate,Ti-i ciopli fi fratiorul,Aschia-vei pruncul maicii.»

Bietul fier jura, atuncea,Legarnint grozav facut-aIn vapai, pe nicovala,Peste el avind ciocanul;Incepu sa spuna fierul,A grail in chipul asta:

«As putea sa must dinlenzne,Sa rup inima de piaira,Dar nu -nit voi ciopli fratinul,Achi6 copilztl nzaicii;Mi-ar prii cu mull mai bine,Mi-ar fi Inuit mai lesne-n vialaDe-as putea sa fiu de-acumaVreunui negustor; tovaras,La vreun calator ca arnza,In Zoc pe ai mei sa-i sfisiu

sa-mi pun in chinuri neamul.»Ci fierarul Ilmarinen,

Mare mester din vecie,Scoase fieru-atunci din flacari,L-aseza pe nicovala,L-a muiat tot ciocanindu-I,Chip ii dote de pumnale,,P de lanci, securi si sungP de fel de fel de scule.

h lipsea ceva; vezi, fierul,Bietul nu era chiar gala;Nu avea, vai, sa se nascaLimba fierului, sa vieGura la °fel, n-avea niciSa se invirtoase fierulPina n-o sa-1 ude-n apa.

Ilmarinen, mester mare,Chibzui o clipa numai,A adus apoi cenusa,Pregatit-a o lesie,Sa-ntareasca-n ea otelul,

"le

Si

www.dacoromanica.ro

83Sa caleasca fierul roqu.

Ilmari gusta leqia,Se WO la ea cu grija;Spuse -apoi aceste vorbe:«Nu e buns pentru mineCa sa fauresc otelul,Scl-ntaresc mai strapzic fierul.»

S-a naltat o albinuta,Aripioara albastrie,A zburat Incet in preajmaFiereiriei lui Ilmari.

Spusu-i-a fierarul aste:«Albinuta, zqurica,Adu miere pe-aripioare,la ,ii mied gustos pe linzba,De prin case floricele,.5'apte fire mici de iarba,Pentru-otelul ce se face,Pentru fier, ce se-ntc7reqte.»

Viespea, pasarea lui Hiisi,Tot privind, tot stand s-asculte,Sub acoperiq, zarit-aPrintr-o scoarta de mesteacanCel otel ce-o sa se faca,Fierul ce-o sa se-ntareasca.

luat indata zborul,A adus otravuri releDe-a lui Hiisi, aruncat-a.57 venin cumplit de ,,carpe,Tot copturi negrii de viernze,De pe la furnici iuteala,Bale lincezi de la broaVe,In leqia ce coli-vaStra§-nicul otel, in apa,Ce-ntori-va fierul moale.

Ilmarinen, mare faunMaistrul cel din veqnicie,Tot credea cu dinadinsulCa s-a fost intors albina,C-a fost adusa mierea,Ca o turnase-n apa;Spuse-atunci aceste vorbe:«,'Ista-i bund pentru mine,Ca sa fauresc otelul,Ca sa-nzi intaresc fierul.»

A Writ otelu-n apa,Innzuiat-a fierul celaChiar atuncea scos din flacari,Chiar atunci luat din vatra.

Miniatu-s-a otelul,Groaznic s-a feicut el, fierul,Rupt-a raul juramintul,

mincat ca javra cinstea,Se-arunca inspre-al sau frate,.57-a muqcat cu gura neamul,Prinse singele sa curga,Clabucind set- tot tiqneasca."

A racnit pe soba moqul,Cap qi barba-i trenzurarcl:"Ha, de-aici se trage fierul;.Ftiu cam ce naravuri areDe acuma otelul!

Hei, is seama, fier nemer-nic,Fier nemernic, zgura proasta,Tu, la vraji supus, °tele,Astfel, deci, ven4i pe lume,Ai ajuns aqa de groaznic,Astfel ai crescut napraznic.

Nu erai prea nalt pe vre-nzuri,Nici prea mic nici prea mare,Nu erai nici tare chipey,Nici prea iute la minie,Cind zaceai in chip de lapteIn preaplinzd sin al fetei,Cind creVeai la subsioaraTinerei fecioare, careAlerga pe-ztn tiv de noun,Pe-ale cerurilor 4.esuri.

Nu erai prea nalt pe vre-nzuri,Nici prea mic nici prea mare,Cind zaceai cum e noroiul,Cind stateai precum o apaLimpede prin cele ndaqtini,Ori in virf ripos de munte,Cind ajuns-ai ca namolul,Cind te prefeicuV rugina.

Nu erai prea nalt pe vre-muri,Nici prea mic nici prea mare,Cind te framintau elanii,Te calcau pe cimpuri renii,Cind te zgiria lupul,Ursul te lovea cu laba-i.

Nu erai prea nalt pe vre-muri,Nici prea mic nici prea mare,Cind te tot scoteau din mlaVini,Te stringeau din glodul jilav,Te duceau la fiereiriaLui Ilmarinen, vestita.

Nu erai prea nalt pe vre-muri,Nici prea mic nici prea mare,Cind, atuncea, la topireMiriiai de zot; til minte,Cind ai fost ca apa calda,Pus acolo-n nziez de flacari,Cind facuV acolo strapzicJuramint, in vatra ceea,Stind frumos pe nicovala,Sub baros, find de fata

,57-a

ii

qi

sise

si

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

84.57 fierarul, chiar pe vatraMaistrului cu fainza-n lume.

Dar acuma, cind eVi mare,Te infurii cam degraba,Ti-ai calcat juramintul,Ti-ai mincat ca javra cinstea,Ti-ai muscat cu gura neamul,SfiVaqi pc-al tai cu dintii.

Cine to -o fi tras la rele,Cine-ti dete oare sfatulSo faci tu isprava asta?0 fi fatal, poate maica,Ori vrun fratior mai virstnic,Poate sora cea mai mica,Poate vreo vestita ruda?

Nici taicutul, nici maicztta,Nici vreun fratior mai virstnicNu te-mpinsera la asta,Nici macar vreo surioaraOri vreo ruda mai vestil6;

ne /egiurirea,scirbavnica isprava!

Vin' sa -ti vezi grozavafapta,Hai sa-ndrepti farodelegea,Pins nu te-oi spune maicii,La parinti nu ma voi plinge;Griji destule are nzaica,Au de suferit parintii,Cind odrasla face rele,Unibla tot pe drumuri proaste.

Singe, staff §1 nu mai curge,Nzi-ti nzai revarsa clabucii,Nu ma mai scalda cu total,Nu-nzi tipzi aya din pintec;Singe, tu, staff in vineCa peretele, fli teapan,Neclinlit ca gardul, drept fii,Ca un stinjinel de mare,Nalt intocmai ca rogozul,Ca o stinca pe cimpie,Piatra in 4.uvoiul lute.

Dar de te apucci poflaVrind so curgi prin vine IncaMai grabit, atuncea-ncalte56 alergi nzacar prin carne,Te arunca printre oase;NegreVt, ar fi mai bine,Mai frumos ar fi, nici vorba,Sa strabati mereu prin vine,Sa salti lacom peste oase,Decit sa te-nzpraqtii raznaPrin farina', sa te tiriiPrin tot felul de gunoaie.

Lapte, n-alerga prin lama,Singe, Para de prihana,Nu nzai curge-a4-a prin ierburi;

Tu, a oamenilor vlaga,Ain.; care-1 au vitejii;Nu mai trece pe cimpie,Numa-n inima locul,Sub plamini ill e firida;Te intoarce intr-acolo,Nu intirzia o clipa;Nu eqti riu sa curgi navalnic,Nici vreun lac so teNu efti nici vreun ochi de apa,Barca veche ca sa intreApa gilgiind intr-insa.

Singe scunzp, te domoleqte,Zeanza roVe, te-opreqte;De nu mergi domol, te seaca;Doar s-a potolit o data

fuvoiul aprig Tyrja;A secat odinioaraFluviul cel din Tuonela,Marco, cerul se uscaralnir-o seceloa.va vrenicDin cel an cu mune focuri.

Daca nu-mi dai ascultare,Stiu fi alteAlte cal, mai potrivite,0 sa iazt cazan din Hiisi,Singele sa-1 fierb acolo,0 sa se-ncalzeascaApa roVe in cadsFara sa se verse-un piczinFara sa se scurgef girlaPe pamint, on sa se verse.

Daca n-oi fl eu in stare,Daca n-oi fi eu, feciorulAl lui Ukko, om, sa-nchidaAsia mare singiuire,Ast pivoi grozav de singe,E un tats colo-n ceruri,Dumnezeu cu tronu-n nouri,Ce supune vitejii;Negreqit, va fi in stareEl mai mult ca muritoriiGura singelui s-astupe,Sa-i opreasca reviirsarea.

Ukko, zeu atotputernic,Mai presus decit toll zeii,Tata, ce domnefti in ceruri,Vino, lute, am nevoieChiar acum, da grabnic fugaLa acela ce te roaga;Sprijineqte-te cu minaTa cea mare, ill apasaDegetul cel gros §-i-astupaGaura ingrozitoare,Poarta asta pacatoasel;Pune-o priincioasa frunza,Ada-un nurar tot de aur;

ii rl5czi. }'i

sa-mi

ti-i

.57

Vretlicuri,

qi

si

intprastii,

iarasi,

www.dacoromanica.ro

85Drumul singelui s6-nchida,Sa opreasca revarsarea,S6 nu-mi mai stropeasca barba,Sa nu-mi curga pe veqtminte."

Gura singelui Inchise,Un zavor ii puse-n drumu-i,A lasat apoi in grijaFiului sa fiarba iruriMinunate-n fierarieDin plapinde firgoareDe fin lung, din flori de coada.5'oricelului, din careSe scurgea -n farina mierea,Tot ceidea intruna miedul.

S-a dus flu -n fierarieCa sa fats iruri bune;Un stejar era in tale,

intreba aceste:"Poate ai pe rarnuri miere,Niqte nzied cumva, sub scoarta?"

Intelept i-a spus stejarul:"leri varsatu-nzi-s-a numaiMied pe ramziri, toatei ziva;Mi s-a pus pe cre,cte nziereTot cazind din greii nouri,Din ratacitoare neguri."

Fiul a luat surceleDe stejar; a strins crenguteDirt .sfeiritniciosul arbor;13uruieni de leac alese,lerbi izi fi.,1 de fete, careNu se vad pe axle plaiztri,Nici nu crest pe or4iunde.

Oala el pe foc o puse,Ca sa fiarba-acolo-n zeanza:i4chii de stejar scoarfa,lerbi placute la vedere.

Trei nopti fierse-n oalairul,Zile trei de prinzavara;S-a uitat la it copilul,Dace -i buns alifia,Daca-i potrivit balsanzul.

Nu era-alifia bungSi nici potrivit balsamul;Pzise alte ierbi copilul,Colorate in tot felul,De prin departari aduse,De la sutele de leghe,De la florid vraci, de-aproapeDe opt vrajitori puternici.

A mai fiert vreo trei noptiirul.57-ncti noun nopti intrzina,Ridicat-a cold6ruqa;Se uita apoi sa -yodelDaca-i buns alifia,

Daca-i potrivi balsamul.Plop s-afla cu ramuri

multeInaltat pe-o coasts -n cimpuri,L-a tellat copilul crincen,Despicatu-l-a in doua,Cu balsam apoi unse;Astfel a cercat s6 vadaCit de buns e unsoarea;A gr6it apoi aceste:"Dac6-ntr-adevar e irulBun sa fie pus la rane,Sirzgiuiri sa oblojeasca,Fie plopul iara,,i una,Mai intreg ca inainte!"

S-a lipit atuncea plopulMai Intreg ca inainte;Ii crescu mai mindru virful,Mizga, tare seinatoasel.

A-ncercat unsoarea flu!Pe plesnite stinci, pe-ntinseCrapaturi adinci de pietre;Stincile se-nzpreunara,Steiuri s-au lipit de steiuri,Pietre, uncle de alte.

S-a Intors din fierarieTinarzil cu iruri gata,Cu balsamuri bine fierte,MoptIzzi le puse-n palms:"had, alifie braid,Potrivit e-acznn balsanzul:Dac6-I pal pe munti, indataSe lipesc stinci intre ele."

A-ncercat cu limber nzo,sul,A gustat cu gura irul,A simlit ca bun e irul,Potrivit de tot, balsanzul.

L-a uns pe VaincYmOinen,A tras cu el ranitulPe desubt pe de-asupra,Trase-o data pe la mijloc;Prinse s6 grOiasca-atuncea;Iatei vorbele ce spuse:"N-ating cornea mea, ci carneaZiditorului nici nu-miFolosesc a mea putere,Ci puterea ce nzi-o doteCe! atoateziditorul;Nici nu suflu eu, suflarea -nziZiditorul, El, o are;Dace gura mea-i de miere,A lui Durnnezeu mai dulce-i;Daca mina mea-i frumoasa,A lui Durnnezeu mai mindra-i!"

and a Post lipit balsanzul,Cind intins fu, bine, irul,CIt pe ce era s6-fi piarda

II

it

§1

yi

gi

ssi

fi

www.dacoromanica.ro

86VetineimOinen toata vlaga;A simfit ca ameteyte,Se suci de ici Incolo;Nu-yi putu gasi odihna.

Chinurile scoase mogul,Izgonit-a el durerea,Hat departe-n Kipumaki,Colo-n virful celui nzunteAl durerilon sa-ndurePietrele de-acuma chinuri,Stincile sa se framinte.

Apnea in mlini matase,A taiat-o panglicute;A facut din ele feye,Oblojeli neintrecute,I-a Infayurat piciorulCu matase dragalaya,Tot genunchiul astui foraDe prihana om cu fainia,A legat cel deget mareAl piciorului lzii Vain&

Prinse-atuncea sa grai-asca,A rostit aceste vorbe:"Legatura, tu, matase-aZiditorului; s-acoperiAst genunchi de trebuinta,Aste degete frunzoase;Duninezeule, vegheaza,Creatorzile, pazeyte,Sa nu fie vreo greyeala,Nici un razz sa nu se-ntimple!"

Iota, moyul VainamoinenA sinztit tot ajutorul,Vindecat de rani fu-ndata,Carnea-i se facu frumoasa,Pe desubt iar sanatoasa,Fara de dureri in mijloc,Fara' nici o lipsa-n juru-i,Fara nici un fel de urm6;Mai intreg fu ca-nainte.57 nzai bun ca altadata;A putut miyca piciorul;Indoit-a iar genunchiul;Nu mai tresarea piciorul,Omul nu simtea durere.

Moyul vajnic VainamoinenRidica spre nalturi ochii,Arunca stralucitoareUitaturi spre cer yi spuse:"Toate darurile buneDin Inalturi se coboarii;Ajutor de-acolo vine,De la Tine, preaskivite,Ziditor atotputernic.

Preamarit fii, veynic,Doamne,

Unic ziditor; slavit fii,Caci mi-ai dat preabunul sprijinIn durerile amare,In chiar toiul astor chinuri,De cumplitztl fier iscate."

Moyul vajnic VaineinsOinenA nzai spus aste vorbe:"Cit vei deiinui pe lzime,Tu, popon ce vei mai creqte,Nu -ti infiripa o luntreCu mindrie fi nu -ti faceNici o singur6 talpoaiePentru vase, cu-nginzfare;Domnul rinduieyte rnersul,Ziditorul, tot stir.Nu a omului ytiinta,Nici puterea cea mai mare!"

si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal X-lea

www.dacoromanica.ro

91Mogul vajnic Vainamoinen

catat indata roibul,A§.ezat-a §.argul tinarInairztea celei saniiGalbene-inchis, in careSe-arunca §1 el, pe urrna.

A plesnit cu biciul caul,Invirti-n veizduh bicizgcaCea batuta-n pietre scumpe;Calu-alearga, sania zboara,Drumul tot nzai scurt se face,Scirriiazt tc7lpi de nzesteacan,De scorns, trosneau, hulube.

A Intins -o cu mull scrisnetPeste pe cimpie,Peste-ogoare dezvelite;Tot s-a dus o zi doua,A ajuns in ziva-a treiaLa un cap de pod lung tare,Pe colinele Kalevei,Linga a lui Osmo cimpuri.

Prinse-atuncea sa vor-beasca,late) vorbele ce spuse:"Lup, maninc6-nzi visatorul,Stinge -nzi pe lapon, tu, boala;Doar ai spus c6 niciodata,Cit loci -va luna de-aurN-o s-ajung s6 veld in vitztetCasele-nzi de prinCimpurile Kalevalei."

lat6, moqul VaineimoinenA adus prin vraji cizidate -unBrad cu creqtetul in floare,Virfu-n flori, frunzif de aur;Strabatzt coroana-i cerul,Se n6116 peste nouri;S-42u deschis in aer ramuri,Pe sub cer se desfacura.

A silit prin vraja lunaSc7 se-cueze nzai aproape,Sa luceasca chiar asupraBradului cu crengi de aur;Sa scinteie din inalturiUrsa Mare peste dinsul.

Tot in trap ajunse VainOLinga scumpa-i locztint6,Suparat, in jos cu capul,Cusnza pusa intr-o parte,Pentrzt c6 dat cuvintulCa va merge maistrul vepzicIlmari ca sa plateascdPe4.in pretul slobozirii,In Pohjola-ntunecoas6,In cztmplita Sariola.

Se oprise calu-n fata-a

Noi ogoare, de-a' lui Osmo,Inalta de-acolo ochiiVaineirnoinen; auzit-aLovituri in fier6rie,Zgomot in camara ceeaDe car-bur-1i, intunecoasa.

Mosul vajnic VaineimoinenA intrat in fier6rie;Ci fierarul IlmarinenFier batea pe nicoval6;Spuse four Ilmarinen:"Unde-ai stat atita vreme?Ce-nvirtifi atitea zile?"

Moqul vajnic VcYinanzoinenA r6spuns In chipul asta:"Petrecui nzult timp, rarnaseiMulte zile pe acoloIn Pohjola-rztunecoasa,In grozava Sariola,

pe car6ri purtindu-rni,Prin Laponia, departe,In a' vracilor finuturi."

Ci fierarul Ilmarinen,Puse asta Intrebare:"Eh, batrine VaineimOinen,Vraci vestit din ve§-nicie,Ce-ai putea sa-mi spui din caleaCe-ai batut prin departare,Azi, cind te-ai intors acasa ?"

Zise nzopil Vetineinzoinen:"Multe intimplari ti -oi spune,E-o fecioar6 In Pohjola,Fat6-n satul cela rece,Care nu-§1 vrea nici un mire,Pe barbatii buni i-alung6;Ii aduce jumatate-aPohjei laude ca-i mandrel;Luna-i scinteie la timple,Soarele pe piept lucege,Ursa Mare pe-ai ei umeri,Iar pe spate §.apte stele.

0, fierare Ilmarinen,Mare maistru din vecie,Mergi is fecioara asta,Cea cu cozi incintatoare!De-ai s6 le faci un Sampo,Sa-ntruchipi capac preamindru,Ti-o fi fata plata trudei."

Spuse Ilmari fierarul:"0, batrine Vainanu5inen,Ti-ei fi dat cumva cuvintulC-o sa merg colo-n PohjolaCea mereu intunecoasa,Numai rascunzpar capulPentru-a to rascumpOrare?N-o s6 merg niciclnd in viata,

Vainola,

qi-a

sa-ti

nilastini,

si

si

Posh

si

sti

www.dacoromanica.ro

92Cit luci-va luna de-aurColo-n Pohja, in aceleCase de prin Sariola,Unde-s sfiqiati barbatii,Unde-s inecati vitejii."

Moqul vajnicVainamOinen,Ii grai in chipul asta:"Shit minuni qi 'Inca multe:Iata-un brad cu virfu-nfloare,

flori, frunz4 de cuff;Lingo a' lui Osmo cimpziri;Stralucege-n virfu-i luna,lar pe ranzuri Ursa Mare."

Spuse Ilmari fierarul:"Nu voi crede ca-i aievea,Pina nu m-oi duce-acolo,Ca sa vad cu ochii 24-Ha."

Spuse nzoqul Vainamoinen:"Fiindca s-ar pc7rea ca nu vreiSc7 nz6 crezi, hai, chiar acumaSa te-ncredintezi tu singurDe spun drept on e mincizzna !"

Merser6 dat; sa priveascaLa cel brad cu virfu-n floare:Ilmari, fierarul mayter;.57 cu movil Vainamoinen;Cum c-rjunsera acolo,Lingc7 a' lui °slur) cimpui-i,S-a apropial fierarulDe copacul cela proaspeit,S-a minunatit de bradulNou de tot, de Ursa Mare,Care-i scinteia pe ranzuri.P de luna cea din creVet.

lata, mo§.ul VaineimoinenI-a vorbit In chipul asta:

acum, fierare frate,Urcei desprinde luna,Hai, rape§le Ursa MareDin c7st brad cu vilf de aur!"

Ilmari, fierarul nzeVer;S-a urcat in yid' de arbor;Spre naltimile din ceruri;Se sui s-apuce luna,S-a tot dies el sa rapeascaUrsa Mare de pe bradulCel cu creVetul de aur.

I-a qoptit c7st brad infloare,li vorbi in freamat pinul:"Vai, tu, cel mai prost din oameni,Neinvatat la ,koala vietii,Vad ca vii pe-a' mele ramuriCa un prunc, nzai sus, spre virfu-nil,

Sc7 rapefti doar masca lunii,Sc7 smulgi steaua mincinoasc7!"

Mosul vajnic VainamOinenA iscat prin vraji vintoasc7,0 cumplita vijelie,O furtunc7-ngrozitoare;A-nceput apoi sa spuie,A rostit aceste vorbe:"Vintule, it is In nave,Ia-I tu, vint de primavara,Colo-n luntrea to poartc7-Ilute-n Pohja-ntunecoasa!"

Izbucni-n virtejuri vintul,Se dezleintui-n vazduhuri0 cumplita vijelie;L-a luat pe IlmarinenCa sa-1 duca tare luteIn Pohjola-ntunecoas6,In grozava Sariola.

Ci fierarul IlmarinenFu luat deodatei-n aer;S-aqternu pe-un drum de vinturi,S'trabatut-a calea zineiVijelii de primavara;Peste luna, pe sub soare,Pe un urnar de al UrseiCele Mari, vent in curleal'ohjei in.spre baia de-aburiDin cutup! ita Sariola;NZI I-a auzil vreo javra,Nu -1 zarisera dzilaii.

Louhi, gazda cea din°ohja,Baba ceea qtirba tare,Se gasea-n ograda tocmai,A intrat cu el in vorba:"Cant ce rang ai printre oameni,Cam ce loc ti-au dat vitejii?Ai venit pe-un drum de vinturi,Strc7beitut-ai calea vreuneiVijelii de primavara?N-ai prea fost latrat de javre,Nu urlara nici dulaii."

Spuse Ilmari fierarul:"N-am venit sa ma nzaninceCiinii tai, sa fiu de javreSfifiat la aqi straine,Prin neczinoscute locuri!"

Mc7iculita cea din PohjaIntrebat-a calatorul:

vreodata,Poate -1 VII chiar din vazutePe fierarul Ilmarinen,Ciocanar dibaci, cu faima?Iaca-s saptamini de cind totIl aqteapta lumea; e doar

Virfu-n

"Sisi

si

"intilnitu-l-al

www.dacoromanica.ro

93Cam de mult de cind dorit IiPrin Pohjola, pe aicea,Scl-nfiripe un nou Sampo."

Ci fierarul Ilmarinenli refspunse-n chipul asta:"Cred eu ca-1 qtiu preabinePe fierarul Ilmarinen,Caci doar Ilmari-s eu insumi;Maistrul cel dibaci, el inszqi."

Louhi, gazda cea dinPohja,Baba ceea qtirba tare,A ajuns indata-acasa,A rostit aceste vorbe:"Fata mea cea tinerica,Cea mai buna din copiii-mi,Ma asculta, hai, te-mbraca-nCele mai alese straie,In vefmintele mai albe,Rochia cea mai frunzoasa;Pe piept mindre salbe-ti pune,La git cele mai frzimoase,Lucii giuvaiere-n ample;Runieneqte-ti obrajorii,a -te cit mai dragalasa,

Caci fierarul Ilmarinen,Mare maistrzi din vecie,A venit .faccl-un Sampo,Un capac cum nu se 61161"

Streilucita fata-a Pohjei,Slava lumii, cinstea

scos straiele curate,Preafrzinioasele ve§.minte,Minunatele podoabe,Haine scumpe imbracat-a,Cataranzei de amnia,Cingatoare toata-n au,:

S-a Intors indata-acasaCu un mers zglobiu aget;Reviirsau lumina ochii-i,Meiretie-n toate cele:In urechi, pe chip, in umblet;Fragezi, rumeniti obrajii;Aunt! curgea pe pieptu-i,Scinteia in cap argintul.

Gazda ceea din PohjolaL-a adus pe IlmarinenIn odaile Pohjolei,In a' Sariolei case;Saturcl fleimiridul oaspe,Stinsu-i-a apoi setea;L-a slujit cum se cuvine;Inceput-a sa graiascc7:"0, fierare Ilmarinen,Mare nester din vecie,Oare-i ,,ti sa faci un Sampo,

Sa-ntruchipi capac preamindru,Ajutindu-te de-o panelDe la lebada luata,Lapte de la vaca stearpa,Bob marunt de orz, din spicu-i,Peri de mielz4e1, din bland?Pentru asta ti-o fi fataPlata qi rasplata trudei."

Ci fierarul IlmarinenA raspuns in chipul asta:'Ma pricep sa fac un Sampo,Sa-ntruchip capac preamindru,Ajzitindu-nzei de-o panelDe la lebada luata,Lapte de la vaca stearpa,Bob marunt de orz, de spicu-i,Peri de mielu4-el, din bland;Faurii aledata cerul,La vazduh batui capacul,Fara nici o bucaticeiDe materie, n-avui vreunCapetel macar de ata."

Prinse-a fauri Sampo-ul,Sa intruchipe capacul,Loc cata de fierarie,Nu erau de loc nici foale,Nici cuplon ilazt, ciocane,.Si nici de ciocan vreo coaa'11.

Ilmarinen, faur mare,A rostit aceste vorbe:Poate-ar sta la indoiala,Babele sa-nceapa lucrul,S-ar leisa peiguba§-eCele mai nepaseitoare,Dar nu cel mai rau din oanzeni,Cel mai tint din toti vitejii!"

Loc cata de fierariede vatra pentru foale

Pe-aste-ndepartate plaiuri,Dincolo de-a' Pohjei cimpuri.

A catat o zi, mai una,In sfirpt in ziva -a treia,Stand a vazut, pestrita,Un niorman grozav de pietre;Se opri aici fierarul,MeVerul aprinse focul,Foalele-ntr-o zi be puse;A zidit apoi in altaUn cuptor de fierarie.

Ci fierarul Ilmarinen,MeVerul din veplicie,Arunca in foc materii,Puse-n vatra qi metale;A luat,ci robi sa sufle,Cei mai slabi s-atite focul.

Au suflat cu rivna robii,

marii,

fi

Si

sl

Sira

sr

si

www.dacoromanica.ro

94Chiar cei slabi de tot sfortara,Vreo trei zile lungi de vara

trei nopti de vara, scurte;Le crecteau pe la picioarePietre mari, ieqeau la virfulDegetelon pietricele.

Dupa-ntiia zi fierarulIlmarinen, meyter mare,S-a plecat sa cercetezeIn cuptor ce ramasese,Ce-o sa lath de prin flacari,Ce-i cu rodul din jaratic.

Arc tlynit-a din cuptoru-i,A iesit din cele flacariArbaleta numa-n aur,Arc de aur tot cu virfuriDe argint; era-nfloritaCoarda cea de lemn cu-arama.

O mindrete, arcill asta,Rele, insa-a' lui naravuri:Cere-un cap pe zi, ci douel,and se afla -n toane bune.

Ci fierarul IlmarinenN-a fost prea-ncintat de asta;Sfarimat-a arbaleta,Azvirli in flacari tandari;Spuse robilor sa sufle,Celor slabi s-atite focul.

Du/2(1-a doua zi fieramlIlmarinen, meyter mare,S-a plecal sa cercetezeIn cuptor ce ramasese;A gynit din fbc o luntre,it zarit o barca roya,Prora inflorita-n aur,Iar lopetile de-arama.

O mindrete, barca asta;Rele, insa'a ei naravuri:Fara pricini merge-n lupta,Far' nevoie, in botaie.

Ci fierarul IlmarinenN-a fost incintat de asta,Sparse barca bucatele;A zvirlit in vatre7 teindari,Spuse robilor saCelor slabi, s-atite focul.

Dupa-a treia zi fierarulIlmarinen, meVer mare,S-a plecat sa cercetezeIn cuptor ce ramasese:A sarit din foc o junco,Coarne de -aur, din vapaie;li erau tot presarateStele-n frunte, iar in creftetDiscul soarelui, in flacari.

O mindrete, vaca asta;

Rele, insa-a' ei naravuri:Se trinteyte prin padure,Scapa laptele prin iarba.

Ci fierarul IlmarinenN-a fost incintat de asta;A taiat bucati cea junco,Halcile zvirli in flacari;Spuse robilor sa sufle,Celor slabi, s-atite focul.

Dupa-a patra zi fierarulIlmarinen, mecter mare,.S-a plecat sa cercetezeIn cuptor ce ramasese:A 14nit un plug din flacari,Virf de aur de prin jaruri;Coarnele erau de-arama,De argint era minerul.

0 mindrete qi breizdarul:Rele, insa-a' lui naravuri;Zgirlie in sat ogoare,Ara tarini ingradite.

Ci fierarul IlmarinenN-a fost prea-ncintat de asta,A sfarmat in doua plugul,

zvirli-n cuptor cu totul;Puse doar sa sufle vinturi,Boarea doar s-atite focul.

Dinspre Rasarit suflara,Au suflat din Soare-Apune;Dinspre Miazazi nzai tare,Mull de lot din Miazanoaple;Au sullat o zi yi doua,Fara preget vreo trei zile;Pe fereyti ie.yea vapaia,Tot zbura pe uya jarul,Se urca-n vazdithuri praful,S-au facut din fum mari nouri.

Doar In ziva-a treia, seara,Ilmarinen, meter stracnic,S-a plecat sa cercetezeIn cuptor ce ramasese;A vazut nascut Sampo-ul,S-a ivit capacul mindru.

Ci jierarul Ilmarinen,Meiterul din veynicie,Prinse a lovi metalul,A-1 tot bate cu iuteala;Fauri vestitul Sampo:Intr-o parte numai moaraDe faina, iar in altaMoara ce riyneqte sare,Iara moara cea de-a treiaFaurea tot bani, in valuri.

Macinat-a noul Sampo,S-a mi§.cat de-acum capacul,Macinei din zori Intr -una;

sufle,

Ii

www.dacoromanica.ro

95Pentru hrana-o lada plinaAlta lada de vinzare,lar a treia de pastrare.

S-arata-ncintata baba,Duse uriasul SampoPe o stinca nalta-n Pohja,Pe un colnic de aroma,Dupa noun uria§.eLacate infipseRadacinile-n adincuriNumai de vreo noun stinjeni:In pamint o radticina,A /ta -n larmul unei girle,Iar a treia chiar sub casa.

Ci fierarul IlmarinenA voit sa-i ceara fata,A grait in chipul asta:"Mi-oi primi eu fata, oare,Caci sfirVi doar Sampo asta,Inflorit-am doar capacul?"

Stralucit-a fata-a Pohjei1-a raspzins in chipul asta:"Cine-n anul care vine,La-ncepulul treiaVa-mbia sa cInte cucii,Ca sa ciripeasca pasari,De m-a,. duce-n alte locuri,De-a pleca de-aicea mindra?

De s-ar duce pasaruica,De-ar fugi, ea, porumbita,De s-ar pierdeRoya afina de-aicea,Ar pleca toti cuciiPasarile cintatoare,Din aceste scumpe plaiuri,De pe dragul nostru munte.

N-as vrea eu sa lepad asteZile ce mai am ca fata,

destule,Treburi grabnice de vara;Nu-s culese nici cappine,E tot fora cintec tc7rmul,Nu au fost nici cele pajiqtiDe-ale mele talpi calcate,N-au fost codrii aqtia IncaFarmecati de-a' mele jocuri."

Ilmarinen, maistrulSuparat, in jos cu capul,Czqma pusa intr-o parte,Se gindea in fel gi chipziri,Le tot rasucea in minteCum sa se intoarca-n tarn,Pe §.tiutele lui plaiuri,Din Pohjola-ntunecoasa,Din grozava Sariola?

Maica cea din Pohja

spuse:"Pentru ce mihnirea asta,Cupna pusa intr-o parte,Te-o fi apucat vreo poftaSa mi to Intorci acasa?"

Spuse Ilmari fierarul:"Cam aya-i, ma bate gindulSO ma duc sa 'nor In taro,Pe meleagurile mele,Pe ogoarele de-acasa"

Gazda ceea din PohjolaL-a hranit, i-a dat sa beie,L-a urcat apoi in barca,Lingo visla de arama,Vintului a dat poruncaA sufla din miazanoapte.

Ci fierarul Ilmarinen,MeVerul din vepzicie,A plutit spre scumpa-i taro,Razna pe a/bastre ape,Tot pe lacuri, cafe lunga,Dusu-s-a o zi i doua,In sfirit In ziva -a treiaA ajuns fieraru-acasa,Unde nos cut odata.

Intrebat-a VciinamOinenPe fierarul Ilmarinen:"Frate, meVere Ilmari,Ve.ynic faur din vecie,Ai facut Sampo-ul cela,Ai insailat capacul?"

Maistrul faur IlmarinenA raspuns In chipul asta:"Macina de-acuma Sampo,S-a mi§.cat capacul cela,Macina din zori Intruna:Pentru hranc7-o lada plina,Pentru-a vinde-i alta lada,Iar a treia, de pastrare."

verii-a

60ia,

Datorii /e -mi

copilifa,

veznic,

s-a

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal XI-lea

www.dacoromanica.ro

101Vremea-i s6 vorbim Ahti,

Sei slervim pe-acest cumatru!El, flacaul Saarelainen,Al lui Lempi flu zanatic,A crescut in mindra casaLingo maica lui iubita,Pe intinsul golf de mare,Lingo capul Kaukonienzi.

I-au placut de mic bibanii,Tot crescind minca mult peqte;Se facu om de ispravc7,Nair de stat, obrajii rumeni,Capu-atragator chipe§.,Neizdreivan, puternic, trupul;Dar s-a cam stricat oleaca,La deprinderi, obiceiuri:Pe la femeiuVi intruna;Noptile facea nazbitiiPe la 4.ezatori de fete,La petrecerile dateDe cositele-mpletite.

Kylli, tinara fecioarei,Floarea din ostrovul Saari,A crescut in curti inalte,Intr-o casa, o rninune,Fara lucru, stand la tatal,Pe o fundul

Peste meiri ii merse vestea,Pell/Uri venecnt chn fume,La veslita curie -aPlei,Mari locaptri a' fecioarei.

Soarele-o cerea nevastaPentru fiul lui, dar n-a vrutEa sa mearga pe la soare,Ca sa -i lunzineze celeMunci preagrabnice de vary.

0 voia nevasta LunaPentru fiul ei, dar n-a vrutEa sa mearga pe la hindS6 sclipeascci, s-urmareascaCercuri streivezii din aer.

I-a cerut qi Steaua minaPentru flu; n-a vrut sa rneargaPe la stea ca se: luceasceiNoaptea-n cerztri red de lama.

Au vend viteji, cat frunza,Din Estonia; sosira.P din Ingria multi staro§ii:Nu s-a dus; le-a spus fecioara:"Geaba aurul va curge,Risipiti pe-aicea banii.

In Estonia n-oi merge-nRuptul capului, vreodata,Sa vislesc pe cele apeA' Estoniei, s6 masurCea puzderie de- ostroave,

Sa maninc pe-acolo pefte,S6 sorb ciorba estoneza.

Nici in Ingria n-oi merge,Pe-ale ei sarace tarmuri,Uncle stapinesc in voieFoarnea, lipsa cea de lemne,Unde nu gase§li ("faciaDe ars noaptea ,,i-i nevoie.57 de on ap6, undePiinea nu-i, nici griu nu afli."

Lemminkainen cel zarzatic,Minunatul Kaukonzieli,Spuse intr-o zi ca-i tareHotarit el sa curtezeFloarea ceea din Saari,Fata fora-asernanareCu frumoasele -i cosite.

M6-sa vrut-a s6-1 opreasca,I-a dat mult de grija baba:"Dragul mezt copil, nu mergePe la cei nzai mari ca tine,N-au sa to primectsca-n neamulLor faimos, acei din Saari."

Lemminkainen cel zc7natic,Mindrul Kaukomieli, spuse:"Dac6 nu-s de vita-aleasaM-oi griji cumva farmecPrin purtare mai mareata,

sä nil ti-i cuceresc prinO senteatei-rptiyare."

L-a oprit pe Lemmink6inenIar6§1 baba sa se duca:"Ride-or fetele de tine,Te-or impunge neveste."

I-a spus aceste vorbe:sa potolesc Inca

Bine risuri de neveste,Pufnituri de copilandre;0 sa nil le las bortoase;Copilaqi le-oi pune -n brate;Asta chiar va fi sfitvitulRisetelor, o fi capatTrancanelilor nebune."

Ii vorbi aceste rna-sa:"Tai de-a' mete ziliqoare,De-i batjocori neveste,Copilandrele cinstite,0 sa-nceapa cearta mare,S-or isca grozave lupte:Stringe-s-or voinici din Saari,&tie de viteji cu sc7biiPeste tine, saracutul,Pe barbatul singuratic."

Nu dadu Astor dojaneAle maicii, ascultare;

laity -n salii. sa-i

11

si

CJ

si

si"Sao si

www.dacoromanica.ro

102Cautat-a caul straynic,Inhanzat-a minzul nzlndru,S-a tot dus cu zarva-n Saari,Sa curteze floarea ceeaDin Saari, mindra fata,Fara de asenzanare.

Risera de el neveste,71 batfocorira fete,Cind sosi ciudat cu total;A intrat pe neayteptate,Nebuneyte-ntr-o ograda,Sania i-a reisturnat-oLinga poarta ceea mare.

Lemnzinkainen cel zanaticfrecat atuncea frurztea,

A stritnbat urit din gura,Scutura barbuta-i neagra,Spuse-apoi aceste vorbe:"Inca n-am vazut vreodata,N-auzii yi nici vazul-anzCa iii rid femei de mine,

ma-nteapa copilandre."Nu -i pasa lui Lemminkeiinen,

A vorbil in chipul asta:"Se gaseyte-un loc prin Saari,In ostrov e o IoloacaUnde ay juca mai vesel?Unde-ay &sinful pe-aicea,Pe la yezatori in Saari,La petrecerile dateDe cositele-mpletite?"

Sups-au fetele din Saari,Mindrele din capul cela:"Se gaseyte-un loc in Saari,In ostrov e o toloaca,Unde ai juca mai vesel,Unde sa dantezi pe-aicea;Ca cioban acolo-n pajiyti,Ca pastor prin taietura;Slabi is oamenii din Saari;Minjii-s grayi; le crapc7 pielea."

Nu-i pasa lui Lemnzinkainen,Se naimi cioban indata;Sta pe cimpuri toata ziva,Petrecea tot nopti de-a rindulPe la yezatori de fele,La petrecerile dateDe cositele-mpletite.

Lemminkainen cel zanatic,Minunatul Kaukornieli,lzbuti-n curind sa stingyRisetele de neveste,Pufniturile de fete;Nu aflai macar o fata,Chiar din cele mai cinstite,Care n-ar fi fost de dinsul

Mingiiata ,ii cu careSa nu fi dormit vreodata.

Se gasea o fata insaPe la cei din Saari, careN-a voit a fi petita,Nici nu yi-a dorit logodnic;Ea era, preaminunata,Kyllikki, stralucitoatva,Mindra floare din Saari.

Lemminkainen cel zanatic,Minunatul Kaukomieli,Sute cizme-a rupt pe-acolo,Sute de lopeti slam:at-a,Alergind dupa-asta fata,Dupa Kyllikki, frumoasa.

Kyllikki, preanzindra fata,li vorbi in chipul asta:"Stlrpitura, ce-nvirti, oare,Pe aici, punind pe goan6Micii fluierari, umblind lotSa culegi ytiri despre fete,Cingatori pindind, de slaniu?Mi-oi lasa en starea-n care-sCind piatra asta,Cind mi-oi sparge pisalogul,Cind mi-oi fi tocit cu totalPiulita asta-ntreaga.

Nu merg dupa haimanale,Haimanale, toti golanii,Vreau un trup voinic yi mindru,Pentru trupul meu cel rnindru,Vreau felptura minunata,Dupa cum e faptura-mi;Vreau o fats mai frumoasa,Pentru fata mea frumoasa."

Nu trecuse multa vreme,Cant jumaite dintr-o Luna,Cind, hat, dupa multe zile,Dupa seri cam nzultiyoare,S-adunara cele fete,Preafrumoasele voiraS6 mai clantuiasca-n umbraUnui cring mai pe racoare,In poiana inflorita;Sta Kyllikki-n frunte, fataCea din Saari, multvestita.

Lemnzinkainen cel zanatic,Onzul nose poznay, de viata,A venit cu armasarul,A cazut cu minzu-i straynicDrept in mijlocul aceluiLoc de joc, in Nora-ntirzsaA frumoaselor copile;Se zvirli de-a dreptu-asupraLui Kyllikki, a yi pus-o-nSanie pe o blanita

Ca

sfarma-mi-oi

ft

www.dacoromanica.ro

103Czi par aspru, pe covorulMolicel de pe speteaza.

A lovit cu biciul calul,L-a plesnit cu ceaA pornit apoi de-acoloCu nespzisa- nflacarare;Tot fugind, vorbit-a astfel:"Fetelor; aveti de grijaSa nu spuneti niciodataCuiva ca-anz fost pe-aicea,C-am rapit frztmoasa fat&

De nu m-ascultati codea-va0 neiprasna-asupra voastre7:Au .0 mearga in reizboaieToti logodnicii, pleca-vorToti flacclii la oytire;N-o sa-i mai vedeti vreodata,N-o sa-i auziti cit lunzeaCum se duc pe vreo poteca,Ori se plinzba pe-o cimpie."

Vaietatu-s-a Kyllikki,Floarea cea din Saari plinse:"Slobozeyte-m6 mai iute,Lath, vai, sa piece fat a;Ii del vole set- se-ntoarceiLa maicuta ei cea plinth!

Daca nu vrei sa-mi dal dru-1)1111,

Dacci nu ma layi acasa,Cinci fralini mai am acasa,.5'apte fii ce-i are unchiul,Dupd iepure -or sa piece,Ca sa cearcl fetiyoara."

Cind veizu ca tot oA varsat arnare lacrinti;I-a vorbit apoi aceste:"laca, ma nascui degeaba,Am crescut, zadamic, biata;Fara nici un rost yi noinzaIntl trecurc7-a' mete zile,Cad ajus-am pradei zinuiDerbedeu, unui netrebnic,Unui mare vinturatic."

Lemnzinkeiinen cel zanatic,Mindrul Kaukomieli, spuse:"0, Kyllikki, inimioara,Multgustoasa mea bobita,Nu te pierde-aya cu firea,Nici un rau doar nu ti-oi face;De-oi minca, te-oi tine-n brace,De ne-om duce la plimbare,Tot pe minuri te voi tine,De-o sa stai cumva -n picioare,Ii fi doar pe lingo mine,lar in pat vom fi alatztri.

.57 de ce, ma rog, te superi,

De ce plingi de -atlta grija,Te framinti de teama, poate,Tot suspini de griji ca, uite,N-o s-avem nici vaci, nici piine,C-o sa suferim de toateLipsurile de pe lume?

Nu te pierde-a. ya cu firea,Doar am vaci, Inca tnztlte;Bune sint de lapte toate:Muurikkinen, cea din bahne,Mansikkinen, de pe colnic,lar Puolukka, in padure;Is frumoase toate proCa sä li se dea mincare,Grase-s le merge bineFara nici o ingrijire;Nu-s de loc inchise seara,Slobozite dimineata,Nici nu e macar nevoieFin sift- le arunci in iesle,Nu le trebuie nici sane,Nici de griu nu duc vreo lipsa.

Ili foci griji de asta, poate,Te jeleyti doar pentru asta,Ca nu sint de neam prea mare,Ca nici casa nu mi-i naltei?

Daca nu mi-i neamul mare,Daca nu nzi-i nalta casa,Ant o sable de flacari,0 scintiieloare spada,Dinsa e de neam mai mare,De rudenie mai larga;Asculita fit la Hiisi,Lucie-o facura zeii;Mi-oi marl cu dinsa neamul.Rubedenia largi-voi,Cu-asta sable de flacari,Cu scinteietoare spadei."

Suspina sarmana.fata,A rostit aceste vorbe:"Scumpe Ahti, al lui Lernpi,De ma vrei ca solioara,

flu porumbita-n brate,Fel un juramint acuma,Ca nicicind nu-i merge-n lupta,Nici din trebuinti de aur;Nici de-argint de ti-o ft pofla."

Lemminkainen cel zanaticA raspuns in chipul asta:"Jur; fad astazi legamintulNeclintit, ca nu m-oi duceNiciodata in razboaie,Nici din trebuinti de aur;Nici de-argint de mi-o f i poftei!Dar; sa foci yi to acumaJureinzint, ca niciodata

tine,

§1

Sa-ti

bielusca,

www.dacoromanica.ro

104N-ai sa mergi in sat impinsaDe vreo pofla de-a petrece,Ori de-a merge doar la baluri."

schimbarcl jurelminte,fageldzeirel vefnic,

Ei dom.; amindoi, in fellaDumnezeului, sub ochiiPreaputernicului cum celAhti n-o sel mearga-n lupte,Kylli-n sat nu se va duce.

Lemminkainen cel zelnaticA p4cat cu biciul calul,L-a lovit apoi cu haturi;Spuse-apoi aceste vorbe:"Bun ramas, dumbreivi din Saari,

voi radacini bIrne,Si butuci de brad pe lingaCare mil-rivirtii o vara;Hoinarit-am ierni de-a rindul,Asczinzindu-ma-n nopti negre,Pitulindzi-ma -n vrenzi grele,Cind vinam ierunca asta,Asia pasare de mare."

Se ducea mincind panzintul,zarit deodata casa;

Prinse scl vorbeasca fats,lead vorbele ce spuse:"Veld, acolo, o0 darapanatel casa,Ce miroase-a sarelcie;Oare-a cut -i cocioaba asta,Ce sarac mai stel intr-insa?"

Lemminkainen cel zanaticA raspuns in chipul asta:"Nu -ti mai pese de co /ibe;Cit despre celmari, nu plInge;S-or zidi noi locuinte,Ridica-s-or case mindre,.57 din birne mult mai groase,Din copaci cu mull mai trainici."

Lenuninkelinen cel zelnaticA ajuns indata-acaselLa iubita lui mclicuta,La-nteleapta batrinica.

Prinse a-i grai nzelicuta,A rostit aceste vorbe:"Dragul nzeu, cam mult steltut-aiPrin strain:Wag, departe."

Lemminkainen cel zelnaticA relspuns in chipul asta:"Trebuia sel-mi bat joc, iaca,De neveste-ntii; scl tautA ma razbuna pe toateFetele neprihanite,Ce ma-mpunserel din vorba,Ce m-au urmarit cu glume;

Mi-o luai pe cea mai bung;pus-o-am pe blarza-n

Sanie, pe velinti groase,0 rostogolii sub paturi,0 facui eu sal plateascaRisetele de neveste,Glumele acelor fete.

Maica, ce m-ai dus in pintec,Tu, ce nz -ai crescut, melicutel,Ceea ce-am catat, gasit-am,Ceea ce-am voit, primit-am;Patul cel mai bun gatefte-mi;Perne cit mai moi sa fie,Cad doresc sel dorm acasaLinga tinara-mi nevasta."

Prinse scl vorbeasca maica,Iatel vorbele ce spuse:"Multumescu-ti, tie, Doamne,Laudat scl fii de-a pururiCa-mi deldu.yi aceasta norelAgerel, s-aliceMe.ylercl, sel teasel pima;Sprintena, cind e sa toarcel,Zdravana, sa speleI !arnica, sa inalbeascaOrice fel de-mbracaminte.

Fiul nzeu, sa fii fericeavert noroc 41 parte

De-o sotie-a.ya de buna;Ti-a sortit-o Ziditorul,Domrzzil milostiv ti-o dete;Presura pe nea curata-i,Mai curatel ti-i nevasta;Alba este spumaDar mai alba ti-i femeia;Mindra e pe ape rata,Dar mai mindra ti-i sotia;Lunzinoasel-i steaua-n ceruri,Dar logodnica o-ntrece.

Ci large. to dupinleazia,ferestrele nzareqte,

Noi pereti ridica iute,Casa ti-o impodobefte,Un prag nou j la odaie,De zqi noi to pregateqte,Caci aduci aici o fata,0 fecioara minunata,Mai de treabel decit tine,

de neam cu mult mai mare!"

Si

coliba

Iota,

rule,

C-ai

mclrii,

Isri

sst

Si

Si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Clintulal XII-lea

www.dacoromanica.ro

109Petrecutu-§1-a de-atuncea

Toate zilele vietiiAhti Lemminkainen, mirzdrul,Minunatul Kaukomieli,Linga dragalaya-i soma;El nu merse la razboaie;Nu se duse-n sat Kyllikki.

Dupa multe, multe zile,Dimineti cam numeroase,S-a dus Ahti LemminkainenCa sa pescuiascc7 pe§le;Nu s-a-ntors chiar seara Ahti;Noaptea nu a mas acasa;A plecat In sat KyllikkiLa petrecere de fete.

Cine-o fi sa duca vestea,Cine o sa flecareasca?Ainikki, a lui Ahti sora,Numai ea va duce vestea,Va incepe flecareala:"Ahti, draga fratioare,Kyllikki prin sat se duce,Tot_ pe la straine case,Pe la fezatori de fete,La petrecerile dateDe cositele-mpletite."

Ahti, tinarul, .senzetul,Lentnzinkainen cel zanalic,Miniatzt-s-a, timit-a.S6plantini intregi mania;.S'puse-apoi ace.ste vorbe:"Draga tu, batrina maica,Ai vrea tzt sa-mi speli carna,FaIn venin de ,carpe negru,S-o usuci, apoi, in graba?Merg sa duc razboi prin caseDe-a' barbatilor din Pohja,Vreau, iar; sa ma bat cu fiii,Fiii Laponiei, caci, cite,Kyllikki prin sat plecat-aPe la §.ezatori de fete,La petrecerile dateDe cositele-mpletite."

Kyllikki a spus atuncea,Astfel a grad nevasta:"Drag barbat, tu, a! meu Ahti,Nu te duce in razboaie!Cind ma odihneam avut-amVis in somnul cel mai stracnic:.Fatera napraznic foculCa pe-o vatra,-n fierarie:Flacari §-i-aruncau lucireaSub fereastra, pe perete-nPartea cea de jos, ci foculA sarit qi in odaieCa un .fluviu rind se unzfla,

De la dzqumea la grinda,De la o fereastra I-alta."

Lemminkainen cel zanaticI-a raspuns cu aste vorbe:"Rid de vise de muiere,.5'i nu cred in juraminteDe-a' femeilor! 0, mama,Care m-ai purtat in pintec,Haine de razboi gateVe-mi,Straiele de lupta-ntinde-nzi;La putere azi mi-i gindul,Vreau sa beau din berea astaA razboiului, sa gust dinMierecz luptelor; de-acurna!"

I-a spus astea maiculita:"Drag copil, tu, al meu Ahti,Nu te duce in razboaie,Doar avem acasa bere,In butoi de -anin, chiar dupaVrana de stejar; bea bereDupa cum iti va fi pofla,Pop sa bei o zi intreaga."

Spuse hitrul Lemminkainen:"Iaca, rid de berea asta!Beau mai cu placere apaDinar -un fluvizt de pe virfulUnei viSle unse-n &Shot!E la gust cu mull mai bunaDecit berea asta-a noastra;Haim de razboi gate.yle-mi,Straiele de luptii-ntinde-mi;Merg in Pohjola-n strafimdu-i,Pe la cei feciori laponi saLe cer for sa-mi deie aur;Ca argint s-aduc de-acolo."

Maica-sa ii spuse aste:"Ahti, dragul meu, asculta,Doar avem acasa aur;E in magazia noastra,E banet, destul, gramadci!Peste zi ara, ieri,Cind se lumina de ziva,Ale viperelor cimpuri,Ale qerpilor ogoare;A izbit atunci brazdarulMarginea unei ladite;Fierul scoase o comoaraCu monezi de-o suta, alte,De o mie, granzadite;Pus-am lada-n magazie,Pe cea polity 'Malta."

Spuse hitrul Lerrzminkainen:"Rid de avutii de-acasa!Mama din razboi luataMai de prep e pentru mineCa tot aztrul de-acasa,

robul,

www.dacoromanica.ro

110Ca yi banii de pe-ogoare.

Haine de razboi gateyte-mi,Straiele de lupta-ntinde-mi!Plec in MON cumplite,Colo-n Pohja, in razboaie,Cu-ai Laponiei fii aspri!

M-a cuprins dorinta mare,Am in adevar grozavaPofia sa and eu singur;Cu urechile-amindouel,Vreau sa veld cu ochii c7,stiaCa-i in Pohja o fecioarcl,Ca-i o fate -n Pinzentola,Care n-a vrut sot sa aiba,N-a prima pe vrun logodnic."

I-a spus nzaica-sa acestea:"Ahti, dragul meu, ascultei,N-ai tu, oare, de nevastaPe Kyllikki, o sotieVrednica, de-i mere veslea?li grozav aiba chnulSoale un barbal, in patzt-i."

Spuse hitrul Lemminkainen:"Kyllikki prin sat aleargetOrcind, e la yezatoare,Doarme -n oriyice cocioabe,Pe la yezatori de fete,La petrecerile dateDe cositele-mpletite."

Vru sa nii-1 opreasca ma-sa,I-a dat nzult de grija baba:"Flu! meu, is seama bine,Nit to duce tocma-acolo-nCasele de prin Pohjola,La-ai Laponiei fii Ariz-A le fi deprins §-Uinta,Fara-a le cunoayte bineTainele vrajitoriei,Caci to -o formeca laponul,Te-o infige TurjalainenPin' la gura riuma-n humetTe-or carbuni la coate,Pin' la-ncheietura miinii,Te vor afunda-rz jeiraticIn viltorile, in miezulLespezilor inroyite."

Spuse-atunceaLemminkainen:"Vrajitori ma yi-ispitira,Tabarira-asupra-mi viperi,Iaca-aya,-ntr-o noapte, vara,Trei laponi au dat navala,Goi tustrei, pe-o stinca nalta,Fara briie, fara straie,Farce -o petica pe

Boar nu aveau, miyeii,Nici o pricina-mpotriva-mi,Cum nu are vreo pricinaVreun topor asupra pietrei,Bita-asupra ghetii netezi,Sfredelul asupra stincii,Moartea-asupra casei goale.

Ba-ricepztra sa-mi arunceVorbe de amenintare,Dar ieyit-a altfel treaba,Au catat sa ma sleiasca,Ma amenintare doar caM-or zvirli ca punte-n mlaytirzi,Ca podet irz vreo mocirla,In noroi piny -n barbie,In gunoaie pin' la barbel;Dar eu, curajos din fire,N-am lasat sa ma-rzgrozeasca:Spusei cintece de vraja,

cztVin1C;Vracii, cu sageti zvirl it-anz,Tragatorii, cu-a' for arnie,Vrajitorii, cu-ascuti§uri,Pe ferniecatori, cu-otele,In yuvoiul lui Tuoni,In viltoarea cea grozava,Sub cascada cea mai nalta,In virtejul cel mai mare;Se vor odihni acolo,Vrajitori, farmecatorii,Vor dormi cei pizmatareti,Pine ce o sa le creasedIarbel-n cap qi pe caciule;Le-o ieyi iarba-n spate,-nPartea cea de sus yi-o treceSi prin carnea de pe umeri,De pe itmerii acelztiMag ce doarme grew, aceluiPizmiltaret, prins in somnu-i."

Maica vru sa mi-Iopreasca,Sa nu piece Lemminkainen;

loc maica fiul,Spuse sotului nevasta:"Sä mi to fereyti a mergeColo-n satul cela rece,In Pohjola-ntunecoasa;Va veni prapad pe tinat;Pe ast hitru Lemminkainen;Uite, de spune-acumaCu o suta guri, n-cty credeCa-ai putea, ai fr in stareSa irzfrunti pe fiii Pohjei;Nu ,stiff limba cea din Turja,Nici nu poti vorbi laporza."

Lemminkainen cel zanatic,

sa

&nail!

Si

76inztitele

mi-ai

viri-n

,Si

Iii tinu -n

www.dacoromanica.ro

111Minunatul Kaukomieli,Prinse s6-0 gryeasc6 parulSi sa-yi pieptene zulufii;Atim6 in cui cel piepten,Peria de stulp a pries -o;Incepu deci s6 grOiasca;Iota vorbele ce spuse:"and prapad va fi pe capu-nzi,Poste Ost copil, pierzarea,Singe-o curge din ast piepten,Peria varsa-va singe."

Lemnzinkeiinen cel zonatic0 pomi inspre Pohjola-nCiuda sfaturilor maicii,Oricit vru ea s6-1 opreasc6.

S-a gala de drum cu grija,In ceinzapl ferecata,Cing6toare otelit6;kgrait apoi aceste:"Inarmat mai tare-i ontul,In cc7mayaferecat6,Cingatoare otelita,Ca s6-nfrzinte vrajitorii;Poll s6 rizi de cei bicisnici,Dar de cei mai tari ti-i teanta."

luat preacredincioasaSabie cu fieru-nPaloyul neat la Iliisi;Biniyor 1-a prin la yoldu-i,L-a virit in rnindra-i teaca.

Unde s-o-narma barbatul,S-o-ntari viteazul ager?Inarnza-se-va beirbatul,S-o-ntari viteazul agerSub vreo grind6, sub vreo birna,Ciziar sub cel pervaz al portii,Colo in ograda largo,Ling6 poarta cea din urni6.

S-a-narmat el impotriva-aMari amenintari veniteDinspre partea ferneiasca:Nu-s tari arnzele acestea,Nu-i prea zdraveinei-apeirarea;Trebuie sc7 to mai aperiDe-orice-ameninpri venite.5'i de la barbati, acolo,La rciscrucea-a dou6 drumuriSand pe dosztl unei pietreLinga vrun izvor in murmur;Linga vrun yuvoi de munte,Linga vrun virtej puterrzic.

Spuse hitrul Lemminkdirzen,A graft in chipul asta:'Din peimint, iepti voi, mIndriLupt6tori batrini ca lumea,Voi, oyteni de prin fintine,

Bravi arcayi, din celeSari, padure, cu-ai tat oanzeni,Codrule, cu tot poporul,Mop din munti, cu tot norodul,Duh din ape,. cu di/0'111,Maica-a apei, cu puterea-ti,Moy din ape, cu virtutea-ti!Hai, fecioare din vilcele,Rochii mindre din izvoare,S-ajutati pe omul singer,Spryiniti vestitul limb;Ca mereu s6 scape teafarDe sagetile vreyiteAle magului, de aleVreyitorilor otele,Ghicitorilor cutite,.Si de armele celor maiAgeri tragOtori din lume!

Daca nu ajunge asta,Suspina-voi eu 4i mai sus:La cel Ukko de prin ceruri,Care nourii Fi tine,Care stapineyte neguri.

Preaputernicule Ukko,Zeu mai mare ca toti zeii,Tu, cel ce prin nouri,Ce arunci in spatii vorbe,Haide, daruieyte-rni 'MeSabia-ti inflacarata,Cea adinc virlta-n teaca,Piedici ca .96 risipeasca,Blesteme sd-ndepcirteze,SO sfOrime jars nzilaPizmataretii din lunie,Vracii de prin ape-i sting&Fara preget s6-i alunge

din fata yi din spate,pe cei de lingo minepe cei ce-s pe deasuprape cei de pe de 16turi;

In sageti totf vrajitorii,In satire, ghicitorii,In a' for cutite vracii;Pe cei r6i, in a' for spade!"

Lemminkeiinen cel zOnatic,Minunatul Kaukontieli,.Fuiera din cring sirepul,Coama de-aur din livada;Inhamat-a minzul falnic,Puse la trasura murgul,Stralucind aprins in soare;S-a urcat, statu-n trasuraCea de mare sarbatoare;A piycat cu biciul calul,Invirti in aer coadaBiciului impodobita;

.57-a graieqti

.5'i

.Si

.57

www.dacoromanica.ro

112Murgu-alearga, sania zboara,Drumul tot mai scurt se face;Scapara de-argint nisipul,Rasunau cimpii de aim

S-a tot dus o zi ci doua,Vreo trei zile-a mers irztruna,In sfiryit in ziva-a treiaA zarit un sat mai mare.

Lemminkainen cel zanaticA intins-o-n durst tare,Tot pe drumul cel din vale,Pin' la casa cea mai joasc7;Spuse fara-a trece pragul;De sub streaqina-ntrebat-a:"E vrun onz la casa astaCare sa -nzi deshame murgul,Sa-mi ridice hulube,Gura-a hamului, sa-mi duca?"

Un copil de jos graft-a,A raspuns din virful scarii:"Nu-i gasi in casa astaOm ca sa-ti deshame calul,Sa-ti ridice hulube,Care sa-ti mai duca greauaGura-a hamului, de-aicea."

Nu-i pasa luiLemminkainen,Mai lovit-a armasarul,Invirtfpe sus biciu.ycaCea beituta-n pietre scumpe,O intinse-apoi cu (Jur&Tot pe yleaul cel din mijloc,Pin' la casa cea din mOloc;Spuse f?ira-a trece pragul,De sub streayina-ntrebat-a:"E vrun om la casa astaCa (Ina aste haturi,Care sa-mi deshame calul,Sa-mi desfaca cele noduriLa curelele acestea?"

0 femeie de pe sobs,0 flecara, ii raspunseDe pe-un capetel de laita:"Ii gasi-n gospodarieOameni ca sa-ti tiny haturi,Care sa-ti deshame calul,Sa-ti ridice hulube;Sint din aqtia zeci yi suteGata-ti face tot dichisul:Sa-ti dea cal de tras yi iuteSa nil te trimita-acasa,S6 te duca, secatura,Insotit de straji in tarn,La tatutul tau acasa,Pe-ale maicii tale Icrviti,In a' fraielui oproane,

In cerdacul surioarei;Daca vrei, se poate facePins seara yi-nainteDe-asfintitul ast de soare."

Nu-i pasa luiLemminkainen,li raspzinse -n chipul asta:"Trebuie sa trag in babaSa palest babuta strimba!"

In galop pornit-a calul,0 intinse cu mutt durstTot pe drumul naft din fatePin' la cea mai nalta casa.

Lemminkainen cel zanaticCum se-apropia de casaA graft door pentru sine,Spuse vorbele acestea:"Ci, astupa-i tu, Hiisi,Gura ciinelui, mai strange,Lempo, botul astei javre!Pune-i !twat, ii mai baga-nFalci caluy sa nu s-audaUn latrat macar nainteDe sa intre oniu-n curte."

Cum ajunse in ograda,In pamint plesni cu biciul;S-a naltat o pr4f6rie;Un pitic fe.tif de-acolo,Des/lama piticul calul,Ridicat-a yi hulube.

Lemminkainen cel zanaticAsculta cu mare grija,Fara-a fi zorit de nimeni,Fara-a fi bagat in seams:Auzi de-afara cintec,Versuri frinturi de vorbe,Razbatind tot prin peretiiPlini de muychi, prin cele scinduri.

Se uita atunci in casa,Arunca priviri furiye:Cu vraci sala-i intesata,Stau pe lafte cintaretii,Lingo ziduri muzicantii,Linger' uya ghicitorii,Colo,-n fund, pe banca, magii,Cei cuprin,ci de duh, pe sob&Toti cintau cintari aduseDin Laponia yi alteCintecele de-a' lui Hiisi.

Lemminkainen cel zanaticindrazni sa-yi schimbe chipul,Sa-yi is alts-nfatiyam;Printr-un colt intro in sala;Printr-un mic ungher patrunse;A grail aceste vorbe:"Bun e data -i scurt un cintec,

sei-mi

si

si

si

www.dacoromanica.ro

113De nu-i lung, sfirveyte bine;Mai cuminte-i sa ramiieDintr-un cint ceva, decit sa-1Curmi deodata pe la mijloc."

Gazda ceea din PohjolaSe gasea-n mijlocul salii,Sta chiar linga-ncheieturaBirnelor de pardoseala;Spuse vorbele acestea"Cica-a fost odata-o ja-vra,Cine cu par roy ca fierul,Un mincau grozav de came,Din sugaci de singe proaspat;Tu ce rang ai printre oameni,Printre cei viteji, ce loc ai?Intri -a,ca tiptil in said,Luneci uyurel prin asteiHardughie -n lemn AraCa vreun cline sa te sinzta,Vrun dulau sa-ti tie seanza!"

Spuse hitrul Lemminkainen:W-ay mai fi venit pe-aicea,De n -aveam eu ytiinta,Indestule cunoytinte,Dibacie in Yr-afire,0 putere de la total,.P de la parinti-mi sfaturi,Sei flu rupt de ciini pe-aicea,De dulaii la' cei groazrzici.

M-a spalat pe yrenzurimania,M-a scaldat copil, sarnzana,Vara, noaptea, in trei rinduri,Ba, rn-a mai scaldat toamna,Noaptea, in vreo nozia rinduri:Ghicitor s-ajung °data,Vrajitor vestit in caretCintaret, la mine-acasa,Mag cu faima-n toata lumea."

Lenzminkeiinen cel zanatic,Minunatul Kaukomieli,Cintece rosti de vraja,Lungile cintari be spuse:Din cojoc tryni vapaie,Flacari i-azvirlira ochii;El tot mai cinta intrunaCinturi tainice, de vraja.

A schimbat pe cei maistrayniciCintareti, in cei din ztrrna;Le-a pus pietre marl in gura,Lespezi le viri-n gitlejuri,Barzilor celor mai vajnici,Vracilor celor mai ageri.

I-a vrajit pe naltii oameni,Risipitu-i-a-n tot locul,

Tot prin pajiqti fora ierburi,Pe intirzderi nearate,Tot prin lacuri faro peyte,De bibani de tot lipsite,In yuvoiul cel din Rutja,In virtejul cela groaznic,Ca so stea ca spuma-n riuri,Ca yi stincile-n yuvoaie,Stane arzatoare-nfluvii;Ca un foc sa scirzteieze.

Lemminkainen cel zanaticFarmeca pe toti de-a valma,Pe barbati, cu tot cu spade,Pe voinici cu tot cu armeySi pe tinerei, pe virstnici,Pe barbati in toata firea;A dispretuit pe-un om doar;Pe un biet pastor de turme,Un moyneag cu ochii-n ceturi.

Paleirie fleycclito,Ast bairin cioban vorbit-a:"Hei, to fiule-al lui Lempi,Farmeci tineri, pe cei virstnici,Pe barbati in toata firea;Cum nu ma vrajeyti pe mine?"

Spuse hitrul Lemminkainen:"De -asta nici nu te atinsei,Caci cind te privesc mi-i scirba,Eyti nerromcit yi foraSk te mai ating cu mina;Inca de prin tinerete,Cind erai pastor beyleaga,Ai stricat copilul maicii,7e-acalayi de surioaraIncurcatu-te-ai cu caii,N-ai crutat nici minji de iepe,Lingo mlaytini, linga tarmuri,Lingo ape miycatoare."

Paler- rie fleycaita,Ast batrin pastor de turmeFu cuprins de-o grea mine,A ieyit pe u§-a-afara,Inspre cimpuri o intinse,Hat departe de ograda,Linga fluvizil Tuonelei,La virtejul stint, pe tarmuri;Zeta prin acele locuriII pindi pe Kaukomieli,Aytepta pe Lemminkainen,Sa se-ntoarca in Pohjola,Sc7 se duce:- apai acasa.

si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal XIII-lea

www.dacoromanica.ro

119Lemminkainen cel zanatic

Spuse gazdei lui din Pohja:"Hei, babuto, ada-mi fete,Cu fecioarele, hai, vino;Fata cea mai mindra-ay vrea-o,Cea mai nalta ce-i in ceata!"

Gazda ceea din PohjolaA raspuns in chipul asta:"Fete, vezi, nu ti-oi aduce,Nu ti-oi da plocon fecioare,Nici pe cea mai minunata,Pe cea rea, on pe cea mare,Nici pe cea nzai mititic6;Doara ai o solioara,Ai in casa o nevasta."

Lenzminkainen cel zanaticSpuse: "Uite, pe KyllikkiVreau s-o leg in lant de pragulUVlor din sat, la celePorti mai mari de la-alte caseCa sa-mi iazt nevasta alta,Una mzdt nzai minunat6;Hai, arata-mi fata-acuma,Cea mai falnica fecioara,Pe cea mai desavirVtaDin cositele-rnpletite."

Spuse gazda cea dinPohja:"Nu-mi dau fata, cit ii lumea,La te-miri-ce terchea-berchea,La vrcun ninze' oarecare;Ca sa ceri la fete mina,Sa faci curie la fecioareCu flori mindre in cosite,Prinde mai intii elanulLui Hiisi, pe-a' lui cimpuri!"

Lemminkerinen cel zanaticFerecatu-§-i-a tepzqul,Pregatit-a arbaleta.57 sagetile gatit-a;

rostit aceste vorbe:"Ferecatzt-mi-am tepz,qulSi sagetile sint gata;Pregatita-i arbaleta;Schiul sting imi mai lipse#e;La calciiul drept talpita."

Lemminkainen cel zanaticPrinse-a chibzui oleaca:Unde ar putea sa afleVre un schi, vre o talpita,Ca s-o puna la picioru-i?

Merse repede la Kauppi,La Lyylikki-n covacie:"Intelepte Vuojalainen,Mindre Kauppi al Laponiei,Sa-mi faci schiuri tare netezi,

Sa-mi scobeqti talpiti nzai bune,Ca sa pot sa prind elanulLui Hiisi, peste cinzpu-i!"

Prinse a vorbi Lyylikki,Kauppi Ii do du de grija:"Geaba pleci, tu, Lemnzinkeiinen,Ca sa prinzi la vinatoareAst elan al ha Hiisi;Ai sa dal de putregaiuri

dup6 multa truda."Nu-i pasa lui

Lemminkainen,I-a raspuns in chipul asta:"Fa-mi un schi sa pot s-alunec,57-o talpita ufurica;Vreau sa urnzaresc elanulLui Hiisi, peste cimpu-i!"

Lyylikki, faurar de schiuri,Kauppi, meVer la tillpite,La in schi lucra o toanzna,lama toata la talpita;Lustrui o zi doar batul,Iar in alta-a pus rondeaua.

Fu de-acuma gata schiul,Ispravitil fu talpita;Gata se gasea ci coadaBatztlui ca ci rondeaua;Pretuia o vidra batul,Iar rondeaua doar o vulpe.

Cu unt unse bine schiul,Cu grasimi de ren it trase;Prinse-apoi sa chibzulasca:"Este cineva prin tineri,In ast nearn ce infloreVe,SO se dea cu schiul asta,SO apese pe teilpita?"

Lemminkainen cel zanatic,Pus pe spuse aste:"Este unul ce-i in stareSa se dea cu aste schiuri,So apese cu puterePe talpite cu calciiul."

Potrivi pe spate tolba,Pe-al lui urneri arbaleta;

luat in mina batul,Prinse -apoi sa-mpirzga schiuri,Apasat-a pe talpita;A rostit aceste vorbe:"Nu se afla-n tot vazduhulDomnului ci nici sub toataBolta cerztlui, in fundulCelor codri Ara capat,Vre o Tiara -n patru labeSO nu poata fi ajunsa.57 lovita tare lesneDe flacaul din Kaleva,

,Fi-inca

www.dacoromanica.ro

120Lemminkainen, de pe schiuri!"

AuziraAi lui Hiisi, le simtiraJuutas-ii aceste vorbe;Un elan intruchipara,Prinserc7 un ren sa-njghebe:Cap avea din cioata veche,Coarnele dintr-o rachita,

picioare din lungi trestii,Coapse dintr-un stuf de mla,ctini,Spate din razlogi de garduri,Vinele din ierbi ziscate,Ochi din florile de nufar;Si urechi din frzinzi de nufar,Dintr-o scoarta de brad, pielea,Din vechi putregaiuri, carnea.

Hiisi-qi sfatui elanul,Renului vorbi din gura:"Fugi, elane al lui Hiisi,Nobil animal, te-ndreaptaInspre locurile undeVin la-mperechere renii,Spre-a Laponiei fzi aspri,F6 s-asude toll hilita§li,Cel mai niult, pe Lemnzinkainen."

Cel elan al lui HiisiStrabatu-ale Pohjei sate,Pe tarimurile cele,Ale fiilor Laponiei;A zvirlit ciubere-n corturi,Rasturna pe focuri oale,A runts -n cenzigi carnea,Toata zeanza pe jaratic.

Fu o zarva tare mare,Pe-a' Laponiei tarinzuri:Toll laponii ciini latrara;Ai laponilor prunciA' laponilor nevesteRis-au, ceilalti bombanira.

Leniniinkainen cel zanaticFugarea niereu elanulTot pe schiuri, tot prirzPrin paduri, livezi intinse,Flacari mari fiqneau din schiuri,Fumega la cap& batul;Nu zarise nici elanul,Nici macar nu-1 auzise.

Munti vai cutreierat-a,Pe tarinzuri peste mare,A gonit pe-ntinqii codriAi lui Hiisi prin toateBdraganele lui Kalma;0 intinse-n guraLingo a lui Kalma casa;I cdsca chiar moartea gura,

pieta chiar Kalma capul,

Ca sa-1 prinda pe viteazulLemminkainen, sa-1 sft§le,Dar nu izbutise lupul,Nu-qi atinse, frith, 'into..

N-a catat un colt dincodru,A ramas sc7 cercetezeUn cotlon in cea padzireIn strafundurile Pohjei,Pe-a' laponului meleaguri;Merse pins pe acoloSa se uite cu-amanuntulCe-i prin coltul din padure.

Cum sosi ajunseLa urechi un zgomot groaznicIn strafundurile Pohjei,Pe-a' laponului meleaguri,lata ca latrau dulaiiAi laponilor; plingeau totAi laponilor prunci, numaiA' laponilor nevesteMai rideau, dar ceilalti oameniBombaneau, tot fora noimc7.

Lemminkainen cel zanaticSe-ndrepta in graba mare,Tot spre latraturi de javre,Spre-a' Laponiei odrasle.

Cum sosi, vorbi indata,Incepu sa-i intrebe:"Oare, de ce rid neveste,De ce lipa-afa copiii;Pins mo,snegi suspina;.Si la cine Tatra ciinii?"

"Elite de ce rid neveste,St de ce tot piing copiii,De ce gem din grew batrinii,

la cine latra clinii:Al lui trecut-a,A zvirlit din niers copita-i,Pravc71i ciubere-n corturi,Rastzirna pe focuri oale,Arunca-n cenu,sa carnea,Strachine rostogolit-a,Toata zeama pe jaratic."

Ci, atunci, poznaqul cela,Lemminkainen cel zanatic,Schiul sting pe nea puseCa o vipers prin iarba,Talpa cea de pin o-mpinseRepede precurn un .yarpe;Spuse aste la plecare,Tot tinindu-§1 batu-n mina:"Sara oamenii LaponieiSO aduca toti elanul,Iar femeile laponeFrece-qi iute-ale for oale;

plins-au,Hiisi-elan

4i

spiriduyii

nrlaytini,

yi

gi

ntorpi,

Iyi

ii gi

yi

.$7

www.dacoromanica.ro

121Sä-qi adune baietayii,Ai Laponiei, surcele;Cite oale-s in LaponiaSä primeasca toate-elanul."

Se suci, se mai intinse,A pornit cu tot avintul,Cu intreaga lui putere;La intiia aruncare,Nu putu nimic sa vada;La a doua sarituraNu a prins nimic urechea;La al treilea salt izbit-aPe-al lui Hiisi-elan in spate.

IV alese-un stilp de gladi§.,Rupt-a vargei de mesteacan,Pe-al lui Hiisi-elan legat-a,In ()col facia cu totulDin stejar; ii spuse aste:"Tu, elane al luiStai acolo, te-odihneyte."

I-a trecut pe yolduri mina,Parul mindru mingiiat-a:'M-aq simti preabine-aicea,Ar ji negrait de dulceSa te-ntinzi pe lingo -oVreo frunzoasa porunzbilef."

Suparatu-s-a atunceaCel elan al lui Hiisi,Incepu sal sara renul;A rostit aceste vorbe:"Pregateasca-ti Lempo patulCa sä dormi in el cu mindre,Sa to veseleyti cu fete!"

Se suci, se mai Manse,Rupse coarda de mesteacan,Smulse stilpul cel din gladi4.,Gardul de stejar sfarmat-a,In galop apoi a luat-o;Tot zvirlind porni elanulInspre inspre tarmuri,Inspre dealuri cu tuf4uri,Faro mai vada ochiul,Fora-a-1 auzi urechea.

Ci, atunci, poznayul celaPrins de-o ciuda faro margini,De-o minie-ngrozitoare,S-a repezit pe urmaMindrului elan; ci, iataCa facind un salt cu schiul,Cu cel sting, I-a rupt in douaChiar sub talpa, la curele;S-a sfarmat apoi tepuyul,La calcii s-a rupt talpita,Jos pe la rondea yi batul;In galop fugi elanul,Nu 1 s-a mai dat de urma.

Lemminkeiinen cel zanaticSuporat, in jos cu capul,Spuse vorbele acestea,Tot uitindu-se la schiuri

la-mbracamintea rupta:"Nimeni din vitejii noVri,Cit or vielui de-acuma,S.1 nu piece in padureLa vinat cu gindul trufa,c,Sa infrunte, so goneascaCel elan al lui Hiisi,Cum facui eu, biet de mine!Mi-am sfarmat talpite bune,Batul cel de schi it rupsei,Infocat tapu§. pierdut-am!"

Hiisi,

fate,

sci-I

,,ci

.57

mlastini,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal XIV-leawww.dacoromanica.ro

127Lemminkainen cel zanatic

Prinse-atunci sa se intrebe:Cam ce urme sa apuce,Pe ce cale sa porneasca:Ai lui Hiisi-elani sa-i lase,Sa se-ntoarca iar acasa,Ori din nou sa-ncerceLiniVit de drum sa-qi vada,Ca sa faca fi placereaMazcii codrilor; sa-ncinte

padurilor fecioare?A graft atunci V, iata,

Vorbele ce le rostise:"Ukko, tu, atotputernicZeu, mai mare ca toff zeii,Tato, ce domneVi in ceruri,PregateVe-mi schiuri drepte,Fa-mi talpite subtirele,Ca sa pot sa trec ca vintulPeste mlaqtini, peste larmuri,Unde stapineVePe cimpille din Pohja,Pe-a elanului potica,Unde merse renul mindru.

Iata ca ma duc in codri,Spre ispravi in aer Tiber,Pe drumeagul Tapiolei,Pe-a lui Tapio tarimuri;V6 salut, vol,-munti, saint. voi,Stinci inalte, salutatiCodrilor de brad in freamat,Va saint, dumbravi galbuie,Voi, paduri de plopi in trenzut;Iata, it sa /ut pe ornulCare va salut-acuma!

Fii-mi buna, tu, padure,Tapia, inzi fli prielnic,Du-nza-n insulita ceeaCu dumbravi, pe deal ma side,Niscaiva vinat sa aflu,Pe -zinde mi-o &idea vreo prada!Nyyrikki, fu al lui Tapio,0, viteaz de-aleasa vita,Care porti caciula rovl,Pe pamint fa niVe semne,ScrijeleVe-n stinci tot liniiSO priceapa prostu-a merge,Cel strein sa Vie calea,Cind 41 cauta vinatul,

goneqte prada scumpez.Mielikki,-n paduri stapina,

Mindru chip, femeie buna,Aurul s6-1 laci sa umble,SO se-mpraqtie argintulInspre omul care-1 cata,Pe sub pa,cii celui care

Preaplecat, supus, to roaga!Iti mai is legaturica

De-aurite chei ce-o porti laCatarama cingatoriiSi deschide aya celeiMagazii ce-o are Tapio,Dezgradeqte castelulCel al codrilot; fa astaCite zile-oi fi pe-aiceaSa vinez cit o fi saHaituiesc pe-aici vro fiara!

De nu-ti place treaba asta,Sa o faca-o slujitoare,Una dintre-a' tale slujnici,Doara n-o sa fii stapinaFara-un cird de slujitoare,Fara a avea in preajnzaSute de argati, robi miiMulti ingrijitori de vite,Paznici pentru tot vinatul.

Slujitoare-a Astor codri,Tu, gurifa numai miere,A lui Tapio fecioara,Dintr-un pai de mied imi dnaDintr-un fluiera,,c de miere,La urechile stc7pirzei,Mamei celei iubitoareA padurilon s-audaFara multa-ntirziere,Din grezi sonzn sa se trezeasca;Caci vad doar ca nu m-asculta,Nicidecuni nu se trezeqte,

doar ruga nzi-i fierbinte,Zara linzba nzi-i de aur!"

Lemminkainen cel zanatic,Nu gasea vinat in cale;MlaVini a batut, pustiuri,A batut grozavii codri

chiar muntii cei de jaruriAi lui Dzimnezeu, cimpuriDe carbuni ai lui Hiisi.

S-a tot dus o zi dozzalata ca in zizza-a treiaA ajuns cu greu pe-un colnic,Se sui pe-o stinca nalta,

arunca in zareSpre-asfintit, spre miazanoapte:Straluceau, luceau in soare,Peste cimp, de-a curnzez4u1,A' lui Tapio curti nalte,Scinteiau spre miazanoapte,Intr-o mlaVina, In cringuri,La piciorul unui munte.

Lemminkainen cel zanaticS-aVerrzu la drum indata,Se-ndrepta in graba mare

Hiisi,

qi

Igi

yr

gi

www.dacoromanica.ro

128Spre-a lui Tapio fereastra,S-a plecat ca se se uitePrin fereastra cea de-a §.asea:S-odihneau femei in saki,Cele care dau mincareDobitoacelor din codru,Imbrc7cate-n strai de munca,In a' for murdare zdrente.

Spuse hitrulLemminkainen:"Tu, maicuta a pcicittrii,De ce stai in strai de munca,In ve,cnzintele de ,,cures,Cu o fata-aya de neagra,Cu privirea fioroasa,La piept, vai, respingatoare,Si la trup de tot uritef?

Cind intrai in codrul astaPeste trei castele dat-am:Unu-n lemn, al doilea-n oase,Iar al treilea-ntreg, din piatra;..ase marl fereVi de aut;In pereti erau; privit-am;Dttpa zid stam, in picioare;Naltul domn al Tapiolei,,57 stapina Tapiolei,Tellervo, fiica-a lui Tapio,

oameni de-ai lui Tapio,S-au fost strins acolo-n aut;In argint se leganau tot:Ea, a codrilor stapina,Meliculita a padurii,Bratele avea in air,Degetele in ineleTot de aut.; iar pe frunteO dicidema de aut;Mici podoabe-n pat; de aut;In urechi inele de-aut;Salbe la grumaz, de perle.

Maicei de-aur a pdclurii,Tu, mencuta cea de miereA Metsolei, hai, mai lases -ti

botfori prea groqi de paie,Zvirle-ti clqti papuci de scoartei,Scoate-ti hainele de Iticru,Strand cyst de toato ziva,Ia -ti ve4.mint de veselie,O canza§-6 cureiticeiDe dc7ruitoare; poart-oCit of fi la vitultoare,

of haitui vro fiarcl!E destulei plictiseala,

Is un chin destul de mare,Cred, set stai cu mina goala,Sá nu-ti cadef nici o fiara,Fiindca nu -nzi dai nici o prada,

and ci cind, mocan vreodato;Tare e urita searaFc7ra nici o bucurie;Lunges -i ziva, clad nu ai niciUn vinat, o zi intreaga.

0, mosneag cu barbelsurd,Cu caciula to de cetini,Cu suman din muqchi de arbori,Pe paduri intinde-ti plaza,Peste codri tot postavul,Peste plopii-n tremur valttri,Pe anini §.tergare nzindre;Pinii in argint imbraca-i,Fal in brazi se curga air,Fringhii de amnia punePinilor botrini de zile,Briie de argint pe ramuri,Pinilor [twig falnici;La mesteceni, flori de aut;La bugeni le mai aqazefClopotei marunti de aut;Ca se fie, c-altc7data,In a' tale mindre zile,and luceau ca luna brazil,Ca qi soarele-n vity pinii,In balsam de miere codrul;Mied veirsau paduri albastre,Margini de ogoare, bere;Unt topit tiqnea din mlaqtini.

Tu, fecioara a podurii,Tuulikki, lui Tapio,Pe ripi cirdul ti -1 sloboade,Prin ponoare pePe pc4urzi chiar mai golafe;Daces -n mers sint cam greoaie,Dace nu prea zburde straptic,Ia o varga din padure,Taie-ti o nuia din vale,Coastele sei le mai gidili,Sc l le mingil pe spinare;Fä-le cum vrei to se zburde,Mult mai sprintene se sane,Agere-ntru-intimpinareaVinatorului, aceluiCare-§1 cauta vreo prada,Celui ce alearga-ntruna!

Cirdul cind va fi -n potica,Sa -1 silesti s-urmeze drumul,Brace lungi, cit poti, intinde-ti,De-amindotra parti, ca gardul,Nu cumva scape prada,Scl nu niearga -n alta parte;Dace scapat vinatul,De-a luat-o-n WO parte,Adu-1 de urechi pe tale,

Ayti

.yi

ti-a

Ceilalfi,

flick-a

si pafisti,

sd -/i

www.dacoromanica.ro

129De-a' lui coarne, pe potica!

De-ti inchide-o birnacalea,Zvirle-o mai degrab' in laturi,Daca zac polog copacii,Taie-i repede in douei!

Daca-un gard iti sta.-nainte,Tu rastoarna-ndatel gardul,De al cincilea relzlog, is -1,De al 4.aptelea par; prinde-1!

De s-aratel-un fluviu-ntale,Vreun piriu de-ti tale drunzul,Din mdtase pune-o punte,Un podel de pine roqii;Te slujeVe de acesteaSa strabati prin locuri strimte,Ca scl treci tot peste riuri,Peste fliviul din Pohjola,Peste inspumate valuri!

Tu, stapin al Tapiolei,0, tu, doamna-a Tapiolei,Tu, mcvneag cu barbel' sure,Rege drag al astor codri,

tu, Mimerkki, stapinaA pildurilor; tu,Dateltoare a padurii,Baba cu manta albastra;

tu, maica-a astor bahne,Cu coltunii roqii, haide,Ca sei va schimbati ost aur;Ca sa faceti schimb cu-argintul;E ca luna al meu aur;Vechi ca soarele-i argintul,Doar luat a fost din lupte,Cucerit de prin relzboaie;Se cam strica-n fundul pungii,Se-nnegreqte-n saculetzt-rni,Daca nu e schimb de aur;Daca nu se schimba-argintul!"

Leniminkainen cel zanaticS-a tot dus muIt tinzp pe schiuriTot cintind nzereu, in drunnt-i,Rilzbatu-n adinc de cringuri;A cintat de trei on Intr -unColt de mlaVinel, vrajit-a.57 pe-a codrilor moicula,Pe-al padurilor domn, ba chiar.Si fecioarele, pe toate,,Si pe fiicele lui Tapio.

Izgonircl toll elanulMinunat al lui Hiisi,Din cotlonu-i, dinapoiaCelui munte al lui Tapio,Dupa-acel castel ce este

Al lui Hiisi, InainteaCelui ce cata Intruna.

Lemminkainen cel zanaticLanfu. spre elan zvirlit-a,Aruncatu-l-a pe umeri,Strins incolcicind grumazulFalnicului minz, sc7 steie,Sc1-1 Impiedice sa zvirlefCirzd 1-0 mingiia spinarea.

Lemminkeiinen cel zanaticA grail In chipul asta:"Doran al codrilor; stapineAl pornintului, tu-al astorCimpuri, minunat localnic,Mielikki-a padurii maica,Milostiva mc7iculitc7,Hai, sariti acum, in graba,Ca sel vá luati ast aur;Ast argint sa v.s1 alcgeti;lti intinde jos broboada,Mai desfa acum 4-i fataCea de mass -n in tesuta,0 ap`erne ca sa steieAurul ce stralucelte,Ast argint ce scinteiaza,Sel nu picure pe forna,In gunoi sel nu se spurce!"

A plecat inspre Pohjola,Cum ajunse-acolo spuse:

gonit elanul celaAl lui Hiisi, peste cimpu-i;

tu, babo, pe fecioara,Pe mireasa-mi tinerica!"

Louhi, gazda cea dinPohja,A relspuns in chipul asta:"Ba, pe fata nzea fi-oi da-o,Ti-oi Incredinta mireasa,Calului de-a-i puneCelui roil, mare-al lui Hiisi,Minzulzii cu nc7ri in spume,Peste a' lui Hiisi cimpuri."

Lemminkeiinen cel zanaticFriul aurit luat-a,De argint, capastrul mindru,A pornit sea' cate calul,Coama de-in s-o tot pindeascaPrin cimpiile lui Hiisi.

Repede inaintat-a,Strabatu cu pa#i sprinteniLungi intinderi inverzite,Lingo cimpurile sfinte;Cautat-a roibul straplic,Coanza cea de in pindit-a;De chimir #-a prin zabale,Azvirli pe umeri friul.

maica,

"Am

frizz',

www.dacoromanica.ro

130Celina o zi, qi doua,

In s.firvit in ziva treiaS-a urcat pe-un colnic mare,Cataratu-s-a pe-o stinca;Ochii-n rasarit zvirlit-a,Capu-n miazazi intoarse;Calul pe nisip vazut-a,Coama galbena-n bradeturi:Scapara scintei din paru-i,Fum ii tot ie4.ea din coama.

Lemminkainen cel zanaticSpuse: "Tu, puternic Ukko,Mai presus decit tot zeii,Ce indrepti pe cerziri nouri,Tz,vtapinitor de neguri,Larg deschide-a' tale ceruri

ferestrele din aer!Grindina din fier revarsa,Bulgari de cei marl de gheata,Peste cowrie:, pe spinareaCalului cu stea in frunte!"

Ziditoru-atotputernic,Ukko, ce domnecte -n nouri,A facut spartura-n aer;Bolta cerului o rupse,Cu polei plouct cu gheata,Grindina defier varsat-a,Bobul mull nzai subtiraticCa un cap de cal in virsta,Ca un cap de om, mai mare,Peste coama, pe spinareaCalului cu stea in frunte.

Lemminkainen cel zanaticSe apropie de dlnsulCa sa-1 cerceteze bine,Sc1-1 priveasca mai de-aproape,Cu o grija qi nzai mare;Spuse-apoi aceste vorbe:"Roib de soi, din Hiitola,Mindru minz cu nari in spume,Iti deschide gura de-aur;Capul de argint pleacaSub c4ti clopotei de aur,Zurgalai de-argint in clinchet;Rau nu m-oi purta cu tine,Nici nu te-oi mina prea tare;Vreau sa mergem o bucata,Ca sa facem impreuna0 calatorie scurtaPin' la curtile din Pohja,Pin' la soacra ceea aspra!De te-oi mingiia cu biciul,De te-oi unge cu biciu§-ca,De matase fi-va biciul,Dintr-o pima biciufca!"

Roibul, armasarul mindru

Al lui Hiisi, rninzul falnic,Cel cu rzeirile in spume,Gura de-aur i,si deschise,

plecat indata capulDe argint sub minunatiiClopotei de aur subZurgalai de-argint in clinchet.

Lemminkainen cel zanaticPuse mindrului cal friul,Ii viri atunci in gura

zabalele de aur;Friu de-argint i-a prins pe gitu-i,S-a urcat, sus, pe spinareaRoibului cu stea in frunte.

.5.fichizzi cu biciul calul,Invirti bat de ra chit&S-a tot dus bucata buna,Peste munti cu virfu-n now-1,Peste povirniqul nordicAl colinelor; pe creste-a'Muntilor cei de zeipada;In Pohjola-apoi ajunse;A trecut din curte-n saM;Spuse astea la intrare,La intoarcerea in Pohja:"Inhamat-am caul falnic,Iaca, friu i-am pus acestuiMinz al 1711 Hiisi, colo,Pe toloaca ceea verde,Pe a clmpului sfint coast&Al lui Hiisi-elan gonit-amPeste ale sale cimpuri;Da-mi pe fiica-ta, tu, baba;Pe mireasa tinerica!"

Louhi, gazda cea dinPohja,A raspuns in chipul asta:"Vezi, pe fata mea ti-aq da-o,

incredinta mireasa,Lebada de ai ucide-o,Pasarea stralucitoarePe cel fluviu, pe fuvoiulCel ca smoala, al lui Tuoni,La virtejul sfint nunzaiDintr-o singura-ncercare,Dintr-o singura sageata."

Lemnzinkainen cel zanatic,Kaukomieli, pornit-aLebada ca sa vineze,Gitzzl lung in negru fiztviuAl lui Tuoni, departe,In cea vale a Manalei.

Se tot duse cu paqi sprint-eni,Se-ndrepta in graba mareIn spre fluviul lui Tuoni,

ti -!

qi

.57-a

sSi

si

Ti-as

si

www.dacoromanica.ro

131Spre quvoiul stint de-acolo;Nozdravanul arc de umanTolba cu sageti in spate.

Palarie flefcefita,Ast batrin pastor de turme,Moqul cela chior din PohjaSe gasea la fluviul negru,La §.uvoiul sfint de-acolo;Se uita mereu la pinda,Ca sä vino Lemminkeiinen.

Dupa multe, multe zile,11 zari pe Lemminkainen,Ce s-apropia cu pasulLini.Ftit de fiuvizil negruAl lui Tuoni, prin preajniaAcelui fUVOi navalnic;Se ducea incet pe malulSfintului virtej de-acolo.

Scoase-un qarpe de prinapa,Din fuvoi, o hruba mare,0 impinse sa strabataInima lui Lemminkainen,li strapunse ficatul,De la subsioara stingyPin' la uniefrul din dreapta.

Lemminkainen cel zanaticA simtit dzirere mare;A grait in chipul asta:"S'avir§lt-am o gre§.ealef

una tare mare,Cind uitai sa cer maicutiiCare ni-a purtat in pintecSa-nzi dea doua, trei cuvinte,Care sa -mi arate-anume,Ce ar trebui sa facaCineva-ntr-o zi ca asta;Nu qtiu vorbe despre ,carpe,Peste lovituri de hruba.

Maica, ce m-ai dus in pin-tec,Care-ai patimit atitea,Daccl-ai ,,cti, daccl-ai cunoafteUnde ti-i feciorul, bietul,Ai veni in grabli mare,Ai zbura ca sa ma sprijini,Sa m-ajuti, ca sa nu moaraFiul tau in chipul asta,Sa nu piarcl-cqa de tinai;Ca sa nu se prapadeascaIn deplina barbatie."

Chiorul cela din Pohjola,Palarie fle§.caita,Ast batrin pastor de turmeL-a zvirlit pe Lemminkainen,Pe-al Kalevei fiu, in negrul

Fluviu sfint al luiIn virtejul cel mai groaznic;Lemminkainen cel zanaticSe rostogoli cu zgomotIn ast fluviu, dus indataDe vivoiul cel puternicPiny -n casa lui Tuoni.

Fiul crincen al lui TuoniA lovit cu spada omul;A liisat sa cada-asupra-iSabia calita-n flacari;Chiar din prima lovituraReteza in cinci parti omul,In opt halci ta id viteazzil;L-a zvirlit in negrul flziviu,In naboaiele Manalei:Veplic so te-nvirti aicea,Cu sageti, cu arc, cu totul;Poll sa tragi acum asupraLebedelor de pe fluviu,Ba §1-asupra altor pasariDe pe Kurile noastre!"

S-a sties astfelLemminkainenMindrul pelitor pierit-a,In al lui Tuoni fluviu,In prapastia Manalei.

Tuoni,

si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal XV-leawww.dacoromanica.ro

137Se-ntreba intruna maica

A lui Lemminkdinen, astfel:"Unde-i oare Lemminkdinen,Unde-o fl pierit, Kauko?Nu-i vreun semn ca s-ar intoarceDin calatoria-n lunze."

Biata maica, ea nu tie,Nici prin gind macar treacaUnde umbla a el came,Unde merge al ei singe:Pe impadurite dealuri,Poate pe intinse cinzpuri,Pe albastrele talazuri,Pe-nspzimate valuri albe,Poate e-ncle4.tat in lupte,Batalii grozav de crunte,Cind la ,fold se urca singe,La genunchi, talazul roqu?

Kyllikki, nevasta mindretArunca priviri in juru-i,In a solului ei casa,A' lui Kauko acareturi;Seri la rind privea la piepten;Feria, in zorii zilei;Dupa multe, multe zile,Iata, intr-o dimineatd,S-a ivit pe piepten singe,Pe cea perie, stropi

Kyllikki, nevasta mindra,A grail aceste vorbe:"Solul meu s-a sties acuma,A pierit frzinzosul Kauko,Pe la neanzuri faro focuri,Ve§-nic tot umblind pe druniuri;Singe curge-acum din piepten,Cad din perie tot picuri."

A vazut ast piepten, lard,A lui Lemminkdinen maica;Prinse cu amar sa piing&"Val de-a' mele zilz4oare!Trista-oi fz vieata-ntreaga;La strinttoare nii-i baiatulCel far' de noroc, dragutul;Asta-i capatul acestuiPreaviteaz fecion sfir§ltzelTinarului Lemminkdinen;Singe curge-acum din piepten,Cad din perie tot picuri."

Mama rochia-qi sumeseCi.f-amindouel-ale ei minuri,Minecile suflecat-a;Incepu o tale lungaCu o mare-nsufletire:Munti rosuna pe sub

urca, dealul scade;Colnice i se apleaca,

Se ridica-ntinderi joase.A ajuns fi la Pohjola

Ca sa-qi ceara-acolo jiul,A rostit aceste vorbe:"0, stc7pina a Pohjolei,Ce-ai facia cu Lemminkdinen,Unde imi ascunzi baiatul?"

Louhi, gazda cea dinPohja,A raspuns in chipul asta:"N-anz de .tire und' ti -i fiul,Nu und' ti-i dus feciorul;Intr-o sanie it puseiTrasa de un cal ca focul;S-o fi inecat in apa?A murit in get pe sloiuri?Intr-o gura de lup, larga?Sfl§.iat de-un urs fu, poate?"

Spuse maica aste vorbe:"Minti, precum te veld, femeie,Pe-al nieu neam nu-1 mincalupul;Teanza-i e grozav de tareUrsului de-un Lemminkdinen;Lupi, cu-un deget iti doboara,Ili rastoarna urqi cu-o mina;De nu vrei sa-nzi spui pe unde-IIii ascuns pe Lemminkdinen,Smulge-oi u§.1 la magazie,Ti-oi sfarma ci Sampo cela,Cu Mini, cu balamale!"

Spuse gazda cea dinPohja:"Saturai flamindul oaspe,Potolii indata seteaGelid insetat, caci jalnicSe pleca spre gura nasul;Aqezatzt-l-anz in luntreSa coboare tot pe riuri;Nu pricep de fel pe unde0 fi apucat, saracul:In caderi de ape-n spume,Ori in aprige vivoaie."

Spuse maica aste vorbe:"Minti, precum te veld, femeie!Spunc -mi, lute, adevarul,Nu tot verzi qi-uscate; undeIl ascunzi pe Lemminkdinen,II viriqi pe Kalevainen2?De nu-mi spui to -o paVemoartea,Ti-i vedea venind pierzarea."

Zise gazda cea din Pohja:"Uite, asta-i adevarul:Un elan 1-am pus sa prinda,Animalul cela nobil;

Vizi

sd -i

.

rosii.

persii-i,.Fesul

www.dacoromanica.ro

138L-am trimis sa puny frfulArrnasarului preafalnic,Sa Inhame minzul mindru;Merse lebada s-o cate,La vInatzil sfintei pc7sari;Nu Vizi ce-ntImplari venira,Cum ce piediciCa nu-i semn ca s-ar Intoarce,De logodnica sa-ntrebe,Ca sa-mi ceara mina fetei!"

Mama qi-a catat feciorul,Pe pierdutul flu strigat-a,Ca lupoaica-n codri merse,Peste mlaqtini marl trecut-a,Ca ursoaicele calcat-a,Valuri a taiat ca vidra,Ca un viezure pe ampuri,Ca o viespe peste maluri,Ca un iepure pc tarnzuri,Departat-a pietre-n drumu-i,A intors pe dos buytenii,A zvirlit din tale ramuri,A Impins tot cu piciorulLentne smu /se de furtuna.

catat mutt timpfeciorul,Mult, qi fora sa -1 gaseasca:Cu copaci grai maicula,Le-a cerut fi for feciorul;Tulburatu-s-a copacul,A rostit aceste pinul;Astfel a raspuns stejarul:'Am eu griji pe cap destule,Chiar fora grija asta,Is nascut cu-o soarta aspra,Sa petrec amare zile,In butuci sa ma scurteze,Lemn de ars, ca sa ma talePentru a cladi vreo ,surd,Ori so nza doboare foculCind se and uscate ierburi."

catat mult timpfeciorul,Mult, qi fora sa -1 gaseasca;Drumul a intimpinat-o;Se pleca adinc in fata-i;"0, pribeag facut de Domnul,Nu-mi vazuqi feciorul oare,Marul meu cel stump, de aur;Cirja-mi de argint, vinjoasa?"

Prinse drumul sa vor-beasca,Iata vorbele ce spuse:"Anz eu griji pe cap destuleChiar faro grija asta,Is nascut cu-o soarta aspra,

Sa petrec anzare zile:Is facut ciini sa ma calce,Calareti sa and framinte,Cizmele sa ma striveasca,Tocuri de incaltaminte."

catat mutt timpfeciorul,Mult, Ara sa-1 gaseasca;A intimpinat-o luna;I se ploconi batrIna:"Luna, de Cel Stint facuta,Nu-nzi vazu# cumva feciorul,Marul meu, preascump, de minCirja-mi de argint, vinjoasa?"

Luna, de Cel Stint feicuta,I-a raspuns cu dibacie:"Am eu griji pe cap destuleChiar qi faro grija asta.Is nascuta-n soarta aspra,Sa petrec amare zile:Noaptea sa tot stau stinghera,Pe un ger cumplit sa scmntei,Sa veghez Intruna iarna,.57 sa pier in timpul verii."

catat nzult timp.feciorul,Mult, qi fara sa -1 gaseasca;Soarele-a intimpinat-o,I se ploconi maicuta:"Soare drag, facut de Domnul,Nu-nzi vazufi cumva feciorul,Marul meu, preascump, de alit;Cfrja-mi de argint, vinjoasa?"

Soarele Via de dinsul,Ii raspunse Steaua zilei:"Vai, sarmanul, prapaditu-iIn cel fluviu al lui Tuoni,Colo-n apele Manalei,In yuvoiul cel navalnic;Dusu-l-a astaIn a' lui Tuoni case,Colo-n voile Manalei."

Izbucni -n amare lacrimiA lui Lemminkeiinen maica;Spre fierar o duse"0, fierare Ilmarinen,Tu, ce ciocaneai pe vremuri

mai ieri chiar, n-ai vrea, oare,Sa mai megereqti: so pui doarCoada greblei de aram6,Dinti defier s-o fact sa aiba?De o suta stinjeni, dintii,Coada de cinci sute stirzjeni?"

Ci fierarul Ilmarinen,MeOerul cel veqnic, puseCoada greblei de arama,

Si-a

qi

.,Si -a

Si-a

qi

.Fi-a

quvoiul

Intilnit-a,

paste

Si

www.dacoromanica.ro

139Ingriji sa aiba dintiiCei defier o suta stinjeni;Coada de cinci sute stinjeni.

A lui Lenzminkainen maicaGrebla de arama-a luat-o,Merse Inspre Tuonela;S-a rugat apoi de soare:"Soare drag, facut de Donznzil,De chiar instqi Ziditorul,Putintel dogoarea varsa-ti,Scinteie ca fierul royu,Straluceyte cu tot discul,Domoleyte crunta gloata,A' lui Mana slugi trudeyte,Obose§-te Ara preget,Tu, puterile lui Tuoni!"

Soarele facut de Domrzul,Stec,: de ziditor urzitaPe-un mesteacan strimb zhurat -a,Pe-un anin sucit cu totul,Revarsa dogoare-n clipa,Scinteie ca fierul royu,Stralucit-a cu tot discul,Domolit-a crunta gloata,A' lui Mana slugi trudit-a,Tinerii §1-ale for sabii;Au cazzzt in cirji nzocnegii,Flacaiayii pe tepzqe;Soarele din nou zburat-a,In inalte, netezi ceruri,Iar la locu-i dinainte,Iar la vechea-i locuinta.

A lui Lemminkeiinen maicaGrebla cea defier luat-a,A greblat samsi afle fiulIn cascada cea vuiet,In fuvoiul cel navalnic;In zadar greblat-a ins&

Ea s-a coborit mai tare,A intrat de tot in mare,Find la genunchi in apa,Pints pe la briu in valuri.

A greblat, afle fiul,Negrul fluviu al lui TuoniPints sus in tot lungul,A greblat ImpotrivaRiului celui navalnic;A tras ici; a tras dincolo,Bluza fiului gasit-aSpre adinca-i deznadejde;A greblat a doua oara,A aflat atunci coltunii,A luat palaria;Inspre jalea ei,Inspre chinu-i, palaria.

S-a-nfundat mai mult

batrinaIn prc7pastia Manalei;A greblat in lung cuvoiul,A umblat de-a latulA greblat de-a curmez4u1;Cind a dat a treia oaraS-a luat in dintii grebleiCe'i defier un snop de paie.

Nu era un snop de paie,Ci chiar hitrul Lemminkairzen,Kaukomieli, el insuV;S-a Post prins in dintii grebleiDe cel deget farts nume,Doar de degetul cel mareAl piciorului, de stingul.

Hitrul nostruLemminkainen,Al Kalevei fiu, urcat-aPrins de grebla de aranza;A ie.yit la suprafata,li lipseau putine lucrzzri;Citeva bucati; o minaIar din tidva-o jumatate,Cum alte bucatele;Irma mai presus, viata.

Prinse-a chibzui maicutaTot plingind, vorbit-a astfel:"S-ar putea-ndrepta barbatztl,S-ar intruchipa viteazul?"

A sim. tit aceste vorbe-unCorb reispunse-ndata:"Dintr-un mort nu foci omzdravan,N-ai ce-nfiripa nimica;Ochii-i sfiyie un pastrav,Unzerii-i minca o qtiucet;Zvirle omul asta-n mareIn al Tuonelei fluviu;S-ar putea din el sa creasce4Vreun morun, on vreo balena."

N-a vrut sa-qi aruncemamaA lui Lernminkainen, fiul;

dus grebla de aramaIar pe fluviul lui Tuoni,A plimbat de-a latul grebla,I-a scos capul, mai o mina,Mai o parte din spinare,Inca-0 jumatar de coasta

multe ramayite;.Fi-a-ntrupat iar; maica, flu',L-a zidit pe Lemminkeiinen,Iar; bucata cu bucata.

Potrivi la carnuri, car-nuri,Oase a lipit de oase,

sa-yi

yi

yi

yi

in

si

coltunii,

ssl it

Si-alte

www.dacoromanica.ro

140Madulari de madulare,Vinele-n rupturi de vine.

A-nnodat din nou artere;Capatu-1 tinu la vine;Firul vinelor vrajit-a,A rostit aceste, maica:"Zinc -a vinelor, Suonetar,Tu, femeie minunata,Ce torci vinele, dibace,La-a to furca iscusita,Cu frumosid firs de-arama,La virtelnika le depeni;Hai, alearga-n graba mare,E nevoie-acum de tine,Vin' la ceea ce to cheamaCu un sac de came-n mina,Ca sa-nnozi pe-aici artere,Ca sa legi la capat vine-nFundul ranilor deschise,In rupturile afunde.

Daca ajunge asta,Este o fecioara-n aer;Intr-o barca de arama,Luntre cu- nroyite margini;Vino, fata din vazduhuri,Lasa-ti osia cereasca,

barca cea cu vine,Luntrea ceea cu membrane;Mergi prin gauri de prin oase,Haide, treci acuni prin cuteCrapaturi de madulare!

Vinele la loc be pone,Le imbina cum e bine;Cele lungi be prinde-n capat;Mai unefte ci artere,Vasele subtiriViniqoarele irnbina.

Ia-ti apoi acul ageIn urechi fir de matase,Ac ce fit facut din neguri,Ce din staniu fauritu-i,Capete de-artere strangeTot cu fire de matase.

Daca nu -ti ajunge asta,Doamne, ce ai tronu-n ceruri,Iti inhama, lute minjii,Pregateqte-ti toti sirepii,Umbla-n sanie prin oase,Ia-o tot prin madulare,Treci prin carnuri sfifiate,Mergi prin vlaguite vine,Oasele lipe§1e-ndataCum au fost, din nou, de came,PotriveVe cele vineTot la capat de artere,Pune-argint destul in oase,

Iar in vine rupte, aur:Unde sint tesuturi rupte,

Fa sa creasca not tesuturi;Unde vinele-s crapate,Rinduieqte vine noun;Unde singele secat-a,Singe nou sa faci s-alerge;Unde-s oase zdruncinate,Bagel altele, vIrtoase;Unde carnea-i ciopirtita,Came noun sa adaugi;Doamne, fel ca orice lucruLocul sou sa gc7seasca,Le imbina bine toate:Os la os; la came, came;Mcklulari lipeqte faro, -i!"

A lui Lemminkainen maicaIzbuti sa plasmuiascaIarc4i cum a fost barbatul,Sc7-i dea vechea-nfery4are,Chipul lui de altadata.

Vorbele-ntarira vine,Se lipira jar artere,Dara nu-i dadura glasul,Nu i-au daruit cuvintul.

Prinse sa graiasca baba,Iata vorbele ce-i spuse:"Cum sef aflu nioe iruri,De mied bun o picatura,Ca sa fret barbatul astaIstovit de tot, sa vindecOnnd prins in grele chinuri,Ca so glasuiascaSa porneasca chiar sa cinte.

Albinuta dragalaya,Tu, a florilor regina,Pleaca lute, cata miere,Du-te culege miedulColo-n Metsola ceaTocma-n fundul Tapiolei;De prin flori aduna miere,De pe fircrve pistiluri,De la mari multimi de plante,Sa ung peirtile bolnave,S-oblojesc rani tare rele."

Albinuta, pasaruica,Merse-n Metsola cea buna,Toccoa -n fundul Tapiolei,Supse florae cimpiei,Limpezi pe limba miereaDe la vise floricele,

de pe pistilul gingacDe la sutele de plante;Biziind s-a-ntors acasa,Intr-un zbor cu mari zigzaguri,Cu-aripioare numai miere,

nu -ii

Ac16-fi

iarc1§1,

bend,

lipeste,

si

.

si

Si

www.dacoromanica.ro

141Penele-n mied dulce unse.

A lui Lemminkainen maicaFo losit-a aste iruriOmul istovit sa-1 traga,Pe nenorocit ungc7;Cu nimic nu-i folosira,Nu-i inapoiara graiul.

Spuse aste vorbe maica:'Albinuta, pasaruica,Inspre alt meleag, is -ti zborul,Peste noun marl intinse,Spre ostrovul de pe valuri,In cel continent cu miere,In cea case -a lui Tuuri,In salaul, care n-areCoperic, al lui Palvoinen!Afli multvestita miere,Iruri fara-asemanare,Vine sa-nsanatoqeze,Ca sä-ntrente madulare;Astfel de unsori imi ada,Aste farmecate leacuri,

acopar cele rane,Pe rupturi sal le impraqtiu."

Albinuta, pasaruica,A zburat in nalte ceruri,Peste noun marl intinse,La jumaitea ce'i de-a zecea;A zburat o zi fi (Jowl, .

A zburat ziva-a treiaFara-a sta pe vreo toloaca,Pe vreun ram sa s-odihneasca,Spre ostrovul de pe ape,Spre cel loc bogat in miere,Spre cel mal sub care curgeMarele pe tarmulSfintului virtej de-acolo.

Se fierbea-n ulcele mierea,Se gateau unsori mai grase,In ce§.cute mici de humaCa §-i-n nalte oale-n careLoc avea doar policarul,Doar intra un vitf de deget.

Albinuta, pasaruica,Strinse aste bune iruri;A trecut o clipa numai,O clipita doar trecut-a,Biziind se-ntoarse iaraqi,A sosit din zboru-i lute:.5'as-ulcele in labute,

ulciora,ce -n spate,Pline-s de unsori vestite,Cu-alifii din cele grase.

A lui Lemminkainen maica5S7-a uns fiul cu-aste iruri,Alifii de noun feluri,

Opt balsamuri farmecate;Dar nimic nu-i folosira,Nicidecurn nu-i ajutara.

Prinse sa graiasca mama,Lata vorbele ce spuse:"Albinuta, pasaruica,Pleaca pentru-a treia oara,Zboarc7 in vazduhuri naltePeste-al noualea cer tocmai,Unde e noian de miere,Miedul din belpig se varsli,A luat qi ZiditorulDumnezeu chiar; Preacuratul,Pentru-a fiilor rani crunte,Cind loviti au fost de moarte,De a raului putere;Moaie-ti aripile-n miere,Penele, in miedul dulce;Ada pe-aripioare miere;Mied pe mindrele-ti veqtminte,S-oblojesc bolnave locuri,Peste rani sei vans balsamuri!"

Albinuta, pasaruica,I-a pus asta intrebare:"Cum s-ajung acolo, oare,Eu, faptura-cga de slaba?"

"Al scl mergi ufor acolo;Ai scl zbori cu-a' tale aripiPeste luna, pe sub soare,Printre stelele din ceruri;Ai s-ajungi in ziva-ntiiaPina pe la-a lunii timple,In a doua, pe un umarDe al Ursei Mari; zbura-vei,Intr-a treia, peste Clo,ccaCea cu pui, de acoloDoar putin, vei face numai0 calatorie scurtaCa s-ajungi la Domnul Sfintul,La Cel Fericit de veacuri."

Parasit-a albinuta,Aripa de miere, micu!Bulgare de lut, zburat-aUcurel cu zboru-i aget;Merse dinaintea lunii,Pe-ale soarelui fungi margini,Ursa Mare ei ulna);A trecut prin fata CloqtiiCea cu pui, infra in pivnitiA' lui Dumnezeu, patrunseIn a' Domnului camare.

Se faceau unsori acolo,Pregateau in oale toateDe argint, in caldclrueFaurite numa-n aut;Alifii de cele groase,

sli-1

Sa -i

qi

qi-al

si

suvoi,

,Fapte

www.dacoromanica.ro

142Forfotea in mijloc mierea,Unt topic fierbea pe margini,Mied spre miazazi, iar iruriPutintel spre miazanoapte.

Albinuta, dragala0,Pasefruica ucurica,Miere din belqug aflat-a,Mied multime pe acolo,Au trecut vreo doua clipe,Biziind se- ntoarse iare4i;A sosit crvind in labeSutele de cornetele,Mii mii de ulciora.ye,Cu mied pline cu mere,Cu unsori preanzinunate.

A lui Lemminkainen mamaA cercat cu gura iruri,Cu-ale sale simturi toate:Is lecuitoare iruri,Ale Celui Preaputernic;Se slujea de ele DomnulCa sa ungef rani deschise.

Pe barbatul slab it unse,Pe viteazul in necazuri,Trase oasele sfarmate,Madulare sj4iate,Dedesubt freca, deasupra,Ba fi mijlocul-1 atinse;Prinse maica sa graiasca;A rostit aceste vorbe:"leqi acum din somn, mai lasa-tiVisul de acuni incolo,Ici, in casa blestemata,In ast pat de chinuri grele."

Omul a ieqit din somnu-i,Se trezi din prea lungi vise,Ba putu sa graiasca,Sa rosteasca aste vorbe:"Vai, nenorocit de mine,Am dormit cam mult, ma prinseCam de mult4or odihna,Scufzzndat in somnul dulce,Sforaind in pace-adinca."

Ci maicuta cea batrinaA lui Lemminkainen spuse:"Mult ai fi ramas acolo,Te-ai fi odihnit cam mutt timp,De nu te-ajuta maicutaCare te-a purtat in pintec.

Spune-mi sa aud, sat--marza,Cu urechile aceste:Cine te-arunca-n Manala,Colo-n fluviul Tuonelei?"

Lemminkainen cel zanaticA raspuns cu aste vorbe:

"Palarie fIeqcaitei,Cel batrin cioban, chiar dinsul,Chiorul cel din Untamola,Aruncatu-m-a la Mana,Colo-n fluviul Tuonelei;El a scos din riu un ,,carpe,Trase-o viperc7 din valuri,Pentru saracut de mine,Dar eu nu qtiam, ca noaptea,Farmecele despre ,carpe,Raul care -1 face hruba."

Maica spuse aste vorbe:"0, cel mai nebun din oameni,Vre jitori voiai sa farrneci,Pe-a' Laponiei odrasle,Faref-a qti macar vr-oleaca,Farpele cum to loveVe,Raul care-ti face hruba!

nefscut din apa,A ie§.it din valuri hrzzba.Dintr-un creier de micutaPasare de apa, dintr-unCap de fluierar mai mare;SyOjeiteir scuipat-a-n ape,Azvirli scuipatu-n valuri;II intinse-ncetul apa,Fu inmladiet de soare,L-a purtat tot boarea marii,Suflul apelor departe;L-a unpins spre tarmuri valul,Spre panzint talazu -n spume."

A lui Lemminkainen maicaRasfatatu-i-a feciorul,Vechea lui putere-i dete,Chipul ce-I avu odatc7;II facu un pic mai falnic,Mai mare, ca altadata;L-a mai intrebat atunceaDe simtea cumva vreo lipsa.

Spuse hitrulLemminkainen:"Inzi lipsesc cam multe lucruri,Inima mi-i tot acolo,Mi-s dorintele rc7maseLa fecioarele din Pohja,Pe la nzindre cu cosite;N11-fi da dupa mine fataBaba cu urechi cam mucezi,Daca nu dobor indataPasarea cea minunata,Dacc7 nu-i aduc acasaLebeida din negrul fluviu-alTuonelei, de pe sfinte,Mari vtrtejuri de pe-acolo."

Prinse maica sa -i grc7i-asca,

fi

.Farpele-i

sisi

www.dacoromanica.ro

143Late vorbele ce-i spuse:"Easel lebedele-n pace,Lasc7-le se mai traiasca,Pe cel fluviu-al lui Tuoni,In Virtejuri inspumate;Ai se to intorci acasaCu sarmana to maicula;Fii ferice ca noroculTe-a scapat, §.i niultzemeVeDomnului, ca -ti dete sprijin,Ti-a intors sztflarea vietilDe pe drumul lui Tuoni,Din sala§-ele Manalei;N-a,. fi izbutit vreodata,Nu a§- fi facut nimicaCu puterile -mi prea slabe,Fara sa-tni ajute Domnul,Ce1,4toateziditorul!"

Lemminkainen cel zeinaticS-a intors degrab' acaseiCu maicula multiubita,La parincii lui, stapinii.

L-oi leisa acurn pe Kauko,Pe voiosul Lemminkainen,In afara Astor anturi,Drumul versului schimba-voi,Indrepta-l-voi spre-alte locuri,Voi intra pe-o cale nozza.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal XVI-lea

www.dacoromanica.ro

149Moqul vajnic

VdindmOinen,Vraciul cel din vefnicie,Scinduri tot cioplea de barca,Se facea o luntre nouctIn cel cap pierdut in celuri,In ostrovul cel din neguri;Lemne nu avea dulgherul,N-avea scinduri sanatoase.

Cine-o merge lemn sacare,Un stejar lui Vainanzoinen,Ca sa-# infiripe barca,Ta/pa luntrii, cintaretul?

Da, vezi bine,Pelleryoinen,Fiul tarinelo?; dinsul,Micul Samsa, &Wel-aqui,Lenin va cauta, va scoateCtt stejar o fi nevoie

Injghebe VainamoinenBarca lui, set-qi infiripeTalpa luntrii, cintareful.

Merse inspremiazanoapte,Ceitre rasarit se duse,A urcat pe-un munte, pe-altul,

pe cel de-al treilea-nPe un uniar cu toporulLui de aui; cc7 sacureaCea cu coada de arama;A zarit un plop de numaiVreo trei stinjeni, inaltime.

A voit deci sa izbeascaIn cel plop, sa-1 tot loveascaMilt fi tare cu toporul;Inceput-a sa vorbeascaPlopul cela, grait-a:"Ce ai, omule, cu mine,Care-s planurile tale?"

Samsa, fiul lui Pellervo,A raspuns in chipul costa:"Uite ce-a§. vrea de la tine,Ce -ag dori ce tot caut:Luntre pentru Vainamoinen,Pentru cintarel, catarturi."

Plopul a graft aceste;Sutele de crengi raspuns-au:"0 sa intre-n mine apa,0 sa ma scufund indata;Mi-i doar lemnul plin de gc7uri;De trei on in vara astaStrepedea nii-a ros amarnicInima, adinc sapat-aViermele la radacinef."

Samsa, fiul lui Pellervo,

Prinse iar sef pribegeasca;Hotc7ri sa se indrepteTot mereu spre miazanoapte.

In sfirfit, un pin zarit-a,Nu mai mic de ,rase stinjeni;L-a izbit cu barda-ndata,L-a rapus cu-a lui sc7cure;Cum lucra, spunea acestea:"Pinule, ai vrea sa fii toBarca pentru Vaineimainen,Pentru cintaret, talpoaie?"

Ii raspunse aspru pinul,Bombarzi c-un glas puternic:"Nu ma pot schimba in licirca,In hamal, sa car in spate.5'ase lungi perechi de scinduri;Pin is, uita-te la mine,Coperit de multe qanturi;De trei on in vara astaCorbul mi-a strigat in crectet,Cioara mi-a lipat in ramuri."

Samsa, fiul lui Pellervo,Prinse iar sa pribegeasca;Hotarit-a sa se-ndrepteInspre miazazi, departe;Un stejar in drum vazzit-a,Nu mai nalt de noua stinjeni.

Puse intrebarea asta:"Ai putea s-ajungi, stejare,Talpc7 unei bard de prada,Fund de luntre de reizboaie?"

Intelept vorbi stejarul,A qtiut cum s-o intoarca:"Negreqit, cz,g fi in stareSa dau talpc7 pentru barca;Nu-s acoperit cu fanturi,Gc7unos nici lemnul nu nti-i;De trei on in vara asta,Pe aceasta mindra vrenze,Soarele-mi facu ocolul,Luna mi-a lucit in crectet;Mi-a cintat pe ramuri cucul,Pasarea-fi gasi odihnaIn frunzipirile mele."

Samsa, fiul lui Pellervo,luat atunci toporul

De pe umar qi izbit-aArborele cu sc7curea;A lovit cu ascutiqul,A rapus stejarul-ndata,La pamint, culcat-a Samsa,Arborul acela falnic.

Mai intii desprinse vitful,Despica-n lungime trunchiul,A cioplit apoi talpoaia,Scinduri multe pentru luntrea

Sd-yi

Si vbfu-i;

si

www.dacoromanica.ro

150Cintaretului cu faima,Pentru a lui VainO barca.

Ci batrinul Vainamoinen,Vraciul cel din vecnicie,,,Si -a-njghebat maestru barca,Doar prin vraji facut-a luntrea,Din surcele din stejar fiResturi din uscatul arbor.

La intiiul tint, fu gataTalpa vasului, la-al doilea,Marginile injghebat-a.57-a facut la-al treilea cintec,Minunati taruqi de visle,Capetele retezat-aLa talpoaie, strinse bineScindurile cele groase,Ce se-ncaleca-ntre ele.

Dupa ce a pus talpoaie,Birnele in fundul barcii,Tr ei cuvinte ii lipsiraCa sa potriveasca scinduri,Ca s6 mai ridice prora,Sa sfirqeasc-apoi pupa.

Mogul vajnicVainanzoinen,Vraciul cel din veqnicie,A vorbit in felul asta:"Vai de-a' mele zilifoare,Barca nu mi-i pe talazuri,Luntrea nozia nu-i pe ape!"

Prinse-atunci sachibzuiasca:Cum sa afle cele vorbe,Cele de-ajutor cuvinte?Ori pe cap de rindunele,Unghiul zinui zbor de lebezi,Sau pe unierii de glyte?

Merse vorbele sa cate,A rapus tin card de lebezi,0 mu /time fi de giqte,Rindzinele, faro numar;N-a aflat macar o vorba,Nici macar o jumatateDintr -un cuvintel de vraja.

Prinse-atunci sa se gin-deasca:"laca,-ar trebui sa fieVorbe sute pe sub limbaUnui ren din cei albi, on inGzira vreunei veverite!"

Merse vorbele 56 cate,Scurtele porunci de vraja;Coperi cu reni cimpia,Jar cu veveriti o birn6;A gasit belpig de vorbe,De folos nu-i fzi nici una.

Prinse-atunci sachibzuiasca:"0 sa iau cuvinte suteDe prin casa lui Tuoni,Din salalele Manalei!"

Dupa vorbe-a mers laTuoni,Dupa vraja la Manala;Tot s-a dus, a mers agale;A plecat printr-o dumbrcrva:Sub arbup o saptamina,Sub cireqi in cea de-a doua,Intr -a treia prin ienuperi;lata: insula lui Mana,Muntele din Tuonela.

Mogul vajnic VainamOinenA strigat o data straynicLingafluviul lui Tuoni,In cea vale a Manalei:"Da-mi o barca, tu, copila,A lui Tuoni, hai, ada-miLuntrea, flica a lui Mana,Ca sa trec pe aste locuri,Sa strabat ast mare fluviu!"

Fata scurta a lui Tuoni,Fiica scunda a lui Mana,

spala scirnave straie,Ponositele veqminte,Zdrente-nfluviul lui Tuoni,Colo-n apele lui Mana;Inceput-a sa graiasca,I-a raspuns in chipul asta:"Nu o sa-ti aducem barca,Pina n-o s6 spui prianaPentru care vii in Mana,Fara-a fi rapus de boalc7,Doborit de moarte buna,Ori zdrobit de alta moarte!"

Mopil vajnic VaindmOinenA raspuns in chipul asta:"M-a adus aici Tuoni,Mana m-a rapit de pe-aleMele locuri de departe."

Fata scurta-a lui Tuoni,Fiica scunda a lui Mana,I-a raspuns in chipul asta:"Voi vadi pe cel ce-nfeala!De te aducea Tuoni,Daca te rapea, el, Mana,Din tinuturile tale,Te-ar fi insotit Tuoni,Ar fi stat cu tine Mana,Ai fi -avut in mlini, nici vorba,.57 manu§-ile lui Tuoni,In cap casca, a lui Mana;Spune drept, mocnege VainO,

si

isi

www.dacoromanica.ro

151Ce te-aduce la Manala?"

Mogul vajnic VainamoinenPrinse-atuncea sa graiasca:'M-a zvirlit la Mana fierul,Pe la Tuoni, otelul."

Fata scurta a lui Tuoni,Fiica scunda a lui Mana,Ia raspuns in felul asta:"Voi vadi pe cel ce minte!De te arunca doar fierul,Daca te-aducea otelul,Singe-ar fi varsat ve§-minte,Singele-ar fl curs proaie;Spune-mi tot ce o, Vaino,Imi vorbelte adevarul!"

Moful vajnic VainamainenA graft in chipul asta:"Apa m-a adus la Mana,Valurile-n Tuonela!"

Fata scurta a lui Tuoni,Fiica scundc7 a lui Marra,A raspuns cu aste vorbe:"Dibui-voi cine-weala!De te-ar fi adus doar apa,De te-ar fi purtat doar valuri,Straiele-ti varsau doar apa,Cutele-ar fi fost muiate;Adevarul drept mi-I spune:Ce te-aduse in Manala?"

Ci mo§-neagulVainamoinenIar minciuni tot indrugat-a:"Focul nz-a adus la Tuoni,Flacara pin' la Manala!"

Fata scurta a lui Tuoni,Fiica scunda a lui Mana,I-a raspuns atuncea astfel:"Voi vadi pe cine-weala!De te aducea doar focul,Flacari te rapeau de-acasa,Rau pirlit ti-ar fi fost parul,Ti-ar fi fost §-i barba arsa!

Tu, &Urine Vainamoinen,Daca vrei ai o luntre,Spune-mi, verde, adevarul;Lasa-te, e mult mai bine,De minciunile din urma;Cum de ai venit aicea,Fara-a fi atins de boala,Nici ?Opus de moarte buna,Ori zdrobit de alta moarte?"

Spuse mo§.ulVainamoinen:"Daca te-am mintit oleaca,De te-am in§elat chiar bineIn vreo dozza rinduri: uite,

Am sa-ti spun tot adevarul;land, dibaci, facearn o luntre,Cind cu cintecele meleIncheiam Intruna scinduri,Am cintat o zi (Jowl;Dupa ziva cea de-a treia,Iata-a cinturilor meleSanie s-a rupt in cloua,Talpa vorbelor se frinse;Caut sfredel, ici, la Mana,Un burghiu in TuonelaPentru ca sa-njgheb o nounSanie-a cintecelor mele;Ci acum Imi ada barca,Haide, da-mi acuma luntrea,Ca sa tree de locul asta,Sa strabat ast mare fluviu."

Ci I-a ocarit TuonetanFiica scunda a lui Mana:'Mare-ti este nebunia,N-ai un pic de-ntelepciune,Fara pricini vii la Tuoni,La Manala, Para boala;Ar fi fost cu mult mai bineDaca te-ntorceai acasa;Au intrat aici multi oameni,Dar putini de tot ie§ira!"

Spuse mo,culVaineitnOinen:"S-ar lasa, cred, pagubaiaVreo muiere, dan nici vorba,Un barbat, oricit de josnic,Un viteaz, chiar Para vlaga;Hai, fecioara, ada-mi luntrea,Imprumuta-mi, fata, pluta!"

I-a adus fecioara barca,L-a condus pe mogul VdinOPeste locul cela groaznic,Peste fluviul cel mare;L-a trecut de ceea parte;Spuse-apoi aceste vorbe:"Vai de tine, VainamOinen!"Viu ici, in Manala,Fara moarte-n Tuonela!"

Tuonelar, buna gazda,Manalatar cea &Wino,I-a adus in oala here,Un pocal cu doua toarte;Spuse-apoi aceste vorbe:"Bea, acuma, Vainamezinen!"

Mogul vajnic VainamOinenA privit in oala mare:Forfoteau intr-insa broaqte,Viermi urcau, foind pe margini;

;A-nceput atuncea vorba:"N-am venit sa dau de du§-ca

sayeast,

stii,

ssi

www.dacoromanica.ro

152Oalele de prin Manala,Sc l sorb vedrele lui Tuoni;S-ametesc cei ce beau bere,Se pierd cei ce sorb stacane!"

Spuse gazda lui Tuoni:"0, mocnege Vainamoinen,Cum venit-ai in Manala,In lacaqul lui Tuoni,Fara sa fi vrut Tuoni,So fr fost cerut de Mana ?"

Mclul VainamOinen zise:"Uite, s-a-ntimplat cind tocmaiInd Izicram in dalta luntrea,Dillgheream cea barca noun,Ca-mi lipsira trei cuvinteSa sfitvesc qi vigil pupei,Pentru-a pune ciocul prorei;

pamint cum nu le-aflasem,Cum nu le gasii prin aenTrebuii sa yin la Tuoni,Chiar in casele jiff Mana,Sa descopar aste vorbe,Cuvintelele de vraja."

Gazda cea din Tuonelali raspunse-n chipul asta:"Nu imparte vorbe Tuoni,Nu 41 da puterea Mana;Nu vei mai scapa de-aicea,Cit o sa mai fii in viata,Sa to mai intorci acasa,Sa mai mergi pe-a' tale cimpuri!"

Adormit-a ea viteazul,Pe cel calator intinsePeste-ale lui Mana blanuri;Liniqte simtit-a omul,In somn greu cazu barbatzil;Dus dormea voinicul nostru;Ii statea de veghe straiul.

Una de prin Tuonela,Baba cu barbia strimbaMe,stercl so' toarca pangliciNuma-n fie r, sa faureasca.'nurulete de aranzaA urzit atunci o plasaLeinga de o seta ochiuri,De o mie de inele,lntr-o noapte doan de varaPe o stinca-n miez de ape.

Un batrin din Tuonela,Cu trei degete la minaCe tesea defier navoade,Plase nunzai de aramaA urzit navod cam mare,Plasa de o szita ochiuri,De o mie de inele,Intr-o noapte doan de vara

Pe aceeaqi stinca-n mare.Un copil din Tuonela,

Cu un deget, clefte aprig,Tot de fien zvirlit-a plasaCea de-o suta ochiuri colo-nFluviul cel, din Tuonela,A plimbat-o-n larg, de-a lungul

apdi de-a curmeziqul,Dintr-o margine la alta,Spre-a-I opri pe VdindmOinen,Pe acest Uvantolainen,In lacaqul lui Tuoni,Portul veqnic al lui Mana,Cit o fi scl7yi duca viata,Cit luci-va luna de -aur.

Mc:qui vajnic VainamoinenA graft in chipul asta:"Dare, mi-a venit pierzarea,Mi-i pe cap nenorocirea,Ici, in casele lui Tuoni,In lacaqele lui Mana?"

S-a schimbat la chip, luat-aAlta-nfatiqare-acuma,S-a zvirlit in apa, negru,Uqurel de tot se duseInotind prin trestii, vidraLunecat-a ca un viermeTot din fien trecut-a negrulFluviu de prin Tuonela,Ca o vipera prin celePlase mari ale lui Tuoni.

Cel copil din Tuonela,Cu un deget, cleVe aprig,Tot din fien in zori, se dusePlasele sa cerceteze;Sute pastravi pescuit-a,Alte mii de peol mai prinse;Nu 1 -a prins pe VdinelmOine.n,Pe Uvantolainen, mogul.

Ci batrinul VainanzOinen,Cind s-a-ntors din Tuonela

deschis a vorba gura,A graft apoi aceste:"N-a facut vreodata DomnulVreun barbat aya de stracnicSa coboare pin' la Mana,Sa patrunda la Tuoni;Coborit-au sumedenii;S-au intors putini din celeLocuinti din Tuonela,Din lacaquri din Manala."

A vorbit mereu batrinul,.Fi-ndreptat voroava catreTinerii ce se ridicaInspre neamul cela tinar:

Pe

.57-a

www.dacoromanica.ro

153"Fii ai °antenna; uite,Sa &Vali de seams bine,CU iti nzai treii de-acuma,Scl nu faceti rclu vreodataColor fart nici o vine,Celor fara vreo gre.Feala;Au pedepse tare grele-nCasele din Tuonela;Este-un loc acolo pentruCei ce-s vrednici de pedepse,Au toti uciga§qi paturi,0 .s-allea de pietre-n fleicori,Lespezi late, arzatoare,Un cear§.af de viermi, de viperi,Ce tesut e pe de-a-ntregulDin chiar larvele lui Tuoni!"

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulat XVII-lea

www.dacoromanica.ro

159Mogul vajnic Vainamoinen

Negasind acele vorbe-nCase le din Tuonela,In 1c7ccuele din Mana,Se gindea mereu in sineUnde ar putea so afle,In sfirqit, acele vorbe,Scurtele porunci de vraja.

li veni-n intimpinareUn pastor ,,i-i spuse astea:"Ai so afli vorbe sute,Ai so dai de mil cuvinteColo-n gura lui Vipunen,In al vraciului larg pintec:Trebuie so mergi incolo,SO tot Ili car-area asta:U,curel de tot nu-i drumul,Nu e insa nici prea aspru:Mai until, o fi nevoieSO pe4e§.ti pe virf de aceDe femei, so pui piciorulTot mereu pe virf de sabiiDe barbati, s-o-ntinzi intr-zinaPe tc7iptri de baltage."

vajnic VainamoinenSe gindi so se porneasca,Pe la faurar se duse,I-a grail aceste vorbe:"0, fierare Ilmarinen,FO -nzi opinci de fien manu,yeTot de fier; mai faureqte-mi0 camaqe ferecata,Si defier o lance bung,De °lel imi fa o alta,0 sc7 ti-o platesc cut face;Pune-otel in coada 1c7ncii;SO mai pui pe la nzijloc,Fier topit deasupra curga;Merg so caut cele vorbe,SO scot cele cuvinteleChiar din pintecul aceluiUria,c vinjos, din trupulAl lui Antero Vipunen."

Ci fierarul IlmarinenIi vorbi in chipul asta:"T'Ipunen nu mai traieqte,Cam de mult muri Antero;Nu mai poate so -fi intind-a'Lui capcane, so -qi ascundaUrmele de paV (acute;Nici o vorba n-ai so capeti,Nici nzOcar o jurnatate."

Mogul vajnic Veiineimoir,enA pornit far' so -1 asculte,A calcat o zi intreagaDoar pe virfuri lungi de ace

De fenzei, in ziva-a douaMerse tot pe virf de sc7biiDe barbati, in cea din urmaPe taifuri de baltage.

Vipunen, bogat in vorbe,Mop"' cu qtiinta-adinca,Sub panzint zacea cu toateCintecele sale, bietul;S-odihnea cu ale saleVorbe tainice de vraja;Ii crectea un plop pe umeri,Iar pe timple un mesteacan,Un anin ie§va-n barbia-i,Corci de salcii-n a lui barbel,Brad cu veveriti, pe frunte,Intre dinti, un pin salbatic.

Se ivi Vaineimoinen,Scoase sabia din teacaCea de piele argasita,Prinsa la chinziru -i teapan;A taiat cel plop pe umeri,Cei mesteceni de pe timple,Cei anini de pe barbie,Corciuri de nuiele-n barba,Brazil mindri de pe frunte,Pinii ce-ntre dinti crescura.

I-a virit-o lui VipunenLarzcea ferecata-n gura,In gingiile rinjite,Intre falci trosnirzd puternic;Spuse nzai apoi aceste:"Rob al omului, sfirleVe,Nu mai tot dormi sub glue,Ie§.i din somrzu-ti lung, de-acunza!"

Vipunen, bogat in vorbe,A ieqit atunci din somnu-i,A simtit dureri cumplite,Zbucium groaznic in tot trupul;Cel tepuf defier mu,ccat -a,

fierul moale;Nu putu sfarma otelul,Inima cea grea so rupa,Care-o are numai fierul.

Ci, atunci, batrinul Vaino,Cum statea pe lingo gura,Poticnitu-s-a deodataC-un picion iata stingulSe-nfunda in gura largc7A lui Vipunen, trecut-aRepede peste-al barbieiOs luneca mopzeagul.

Vipunen, bogat in vorbe,4i deschise marea gura,Coltul buzelor ferit-a,A mincat pe om spada-i,

qi

dinfii-n

11/losul

5.i-a-nfipt

st

si

fi

www.dacoromanica.ro

160Azvirlit fu pe gitleju-iMogul vajnic Vainamoinen.

Vipunen, bogat in vorbe,A grad in chipul asta:"Multe pina azi mincat-am,Inghitit-am miei gi capre,Si vaci sterpe-nfulecat-am,Am mincat gi porci salbatici,N-am mincat nimic sä aibaGust asemenea cu-acesta!"

Ci batrinul VainamoinenA grad aceste vorbe:"Ar putea acum sa vinoZizza ceea a pierzarii,Ici, in gaura lui Hiisi,Vizuina a lui Kalma."

Se gindi cum sa traiasca,Cum s-o ducc7 mai departe;Un pumnal purta la goldu-i,Un hanger ce-avea minerulDintr-un lemn vristat, cu pete;.Fi-a-njghebat o luntre mogul,A vrajit-o sa pluteasca,Sa se-nvirta-n mat, in lungu-i,De la capat pin' la celalt,A vislit prin colturi strimte,Cercetat-a ascunzigurL

Vipunen, bogat in vorbe,Nu se sinchisi de asta,Ci bc7trinzd VaineimoinenSe schimbc7 pe data-n four,Care ciocanegte fiend:Fzi camaga lui cuptorul,.57-a facut din mineci foale,Din cojocul lui, burduful,Din nadragi, bztrlan de soba,Din coltuni alcatuit-aCapete de legc7tura;Un genunchi, ca nicovala,Un ciocan facu din cotu-i.

A-nceput atunci a bate,A lucrat la fierarieDind tot lovituri grozave;Ciocanea intreaga noapte,Ziva fora incetare,Colo-n pintecul, in pieptulAcelui mogneag cu vazc7.

Vipunen, bogat in vorbe,Inceput -a sa graiasca:"Cam ce rang ai printre oameni,Cam ce loc ti-au dat vitejii?Sute de barbati mincat-am,Mii de luptatori de seama,Nu-nghitii ca el vreunul:Tot carbzini prin gura-mi zboara,Imi tot frige jarul limba,

Zgura rea-mi astupa gitul.,Fterge-o cif ce poti mai

iute,dihanie scirboasc7,

Fugi departe, bici al lumii,Pina nu Ili them maicuta,Pina nu o cat pe baba;De-ag grai cumva cu ma-ta,Daca la pannti m-ag plinge,Ar fi maica ingrijata,Supara-s-or mult parintiiCa s-a pus pe rele fiul,Stricaciuni facu feciorul.

Nu mai gtiu de loc, deunde,Nu mai pot ghici anumeCum venigi aici, tu, Hiisi,Cum patrunsegi, blestemate;Nu gtiu tine to trinzite,Gide-aducator de rele,&I ma mufti gi sa ma sfigii,Sa ma rozi fi sa ma jupui;Egti cumva vreun bici napraznicDat de Dumnezeu, vreo boala,Ce-a trimis-o Ziditorul?Egti la vreun strain unealta,Te-a trimis vreun oarecare,Egti nc7imit cziniva pe leafa,sa cigtigi banuti din mine?

Bici de-al Domnului de-aifi tu,Boala, de Cel Stint trimisa,Voi cata spre Creatoru-mi,0 sa cer la Domnul sprijin;Pe cei buni nu-i lasa Domnul,Pe cei aratogi nu-i pierde.

La strain de egti unealta,Simbriag platit de altul,0 sa -ti dibacesc eu neamul,Locul nagterii afla-voi.

De pe-aici veneaunaprazne,Se trageau cumplite boligti;Din vecinatati cu magii,Din paguni ce-au cintaretii,Din salage de nemernici,Din cimpii ce-au vrajitorii,Din ale lui Kalma gesuri,Din strafund de continente,Din a celui mort coliba,Din a celui dus casula,Din paminturi migcatoare,Din cutremurate luturi,Din pietrig surpind cimpia,Din nisipul ce scrignegte,Din vilcele cu lut _May,

Mai,

www.dacoromanica.ro

161De prin bahne ce nici muqchi

De prin mlactini ce se umfla,Din izvoare-unduitoare,De prin pe§leri ce se aflaIn padurile lui Hiisi,De prin crapaturi din cinci munci,De prin colnice de- aroma,Din al muntilor de tuci virf,Dc prin brazi ce sint in freamat,Din al pinilor nalti creqtet,Dintr-un virf de pin mai putred,Din paduri de pini Manse,Czt copaci cazuti, din fesuriUnde se aude vulpea,Din cimpii impadurite,Unde-i haituit elanul,Din a' ursului cotloane,Din a' ursului mic peqteri,Din a' Pohjei-ntinse rnargini,Din tarinzuri laponeze,De prin pajiVi fara tufe,Din pirloage nearate,De prin cimpuri de bataie,De prin §.esuri largi de lupta,De prin ierbi de vint batute,Din quvoaie marl de singe,Din largi golfuri ale marii,Din intindari marl de apa,Din nanzolul negru-al marii,Din adinc de mil de stinjeni,Din caderi mugind de ape,Din vijelioase scorburi,Din al Rutjei lute fluviu,Din virtejuri marl de valuri,Din cel nzai adinc din ceruri,Dih inaltul celor nouri,Fara nici un strop de ploaie,De prin colic intinse-a'Vintului de primavard,Din tarinzurile-n care..5zriera firrtuni intruna.

venit-ai de pe-acolo,Ca sa te repezi in fundulIninzii nevinovate,In neprihanitu-nzi pintec,Sa ma rozi sa ma jupui,Sa ma muqti sa ma sj4ii?

PotoleVe-te, nzai, clineAl lui Hiisi, te mai moaie,Mai, potaie a lui Mona;Ie#, nem ernice, din pieptu-mi,Din ficat, tu, spaima-a lumii,Sa nu-nii sfipi ininzioara,Sa nu-mi pustie§li splina,Nu-mi nncca stomacu- ntruna,

Nu te invirti-nNu-mi tot rontai buricul;Nu-mi mai rupe aste timple,Nu-mi mai zgiria acesteOase de la spate, nu-mi maiChinui aceste coaste.

Daca n-oi avea putereVoi chema pe cei puterniciDe ast rau sa ma sloboada,Sa alunge monstrul groaznic.

Vor ieqi din lut stdpinii,Vor f4ni din camp stramoqii,Din cimpii, barbati cu sabii,Din nisip, toll cavalerii,Ca sa-mi deie tot curajul,Pentru-a-mi sta cit mai aproape,Ca sa am tot ajutorulIn aceasta grea-ncercare,Mult prea groaznica durere.

Daca nu m-asculta raul,Daca tot nu se retrage,Sari tu, codru, cu-ai tai oameni,Cring de jnepeni, cu poporu-ti,Voi paduri de pini, cu neamul,Lac stralinzpede, cu fetii,Sute de barbati cuMii de voinicei cu spade,Sa mai frece pe astCa sa-I piarza pe ast Juulas!

Daca nu m-asculta raul,Daca tot nu se retrage,Maica-a apei, ieqi din valuri,Scufa - albastra, din talazuri,Sari, tu, rochie, din nzlaVini,Lasd-ti chip carat, namolul,Pe ast om viteaz fa -1 tare,Il ajuta pe bicisnic,Ca sa nu ma mai rnaninceFara pricina, sa nu maPrapacleasca fara boala!

Daca nu m-asculta raul,Daca tot nu se retrage,Kave, nzindra fiica-aKave, tu, fenteie de-aunCea mai virstnica sotie,Care e§-ti intiia rnaicaA fiintelor; hai, vino,Vin' sa vezi a' mele chinuri,Sa impraVii aste zileDe dureri ma sloboadeDe aceasta grea povara,De ast mare rau ma scapa!

Daca nu m-asculta raul,Daca tot nu se retrage,Tu, puternicule Ukko,0, tu cel ce ecti buricul

plaminii-mi,

sabii,

Hiisi,

psi

n-ail,

Bici,

sisi

si

firii,

www.dacoromanica.ro

162Cerului, vecin cu noriiTraznetelor; vino lute!E nevoie-acum de tine,Hai la cel ce mult te roaga,Ca sa strici tocrneli strairze,Farmecele sa le spulberiCu-a to sable de flacari,Cu scinteietoarea spacial

Departeaza-te de mine,Tu, minune-ngrozitoare,Rau al lumii, fugi de-rzdata,Nu-i door locul tau aicea,Chiar de nu ai altul; muta-tiLocuinta-n alta parte;Te cqeaza mai deparle,La stapinul tau in casa,In lacaqul gazdei tale!

Cind o fi serf te apropii,Lungui drum de-I vei strabate,Cind o.fi s-ajungi la aleCreatoruhri tau plaiuri,Ziditorului tau cirnpuri,F6 sa-ti Vint not sosirea,Da-ne-un tainic senzn, de-acolo;Ca de traznet bubuieVe,Ca un fulger alb, sa fulgeri,.Un picior infige-n poartc7,Sfarma strea§.ina ferestrei,Te repede in odaie,Ca un groaznic vent patrunde,Oameni de genunchi in§faca-i,Prinde-i de calciie slabe,In ungherul nalt, stc7pinii,Linga uia, pe stapine;La stapin ri crapa ochii,Sfarma qi stapinei capul;Degetele le-ncovoaieCa pe niVe cirligaqe,Capul catre spate-ntoarce-l!

Daca prea putin iti pasa,Zboara-n drum ca fi cocovil,Ca un puifor in casa,Get intins pe gurzoifte,Chiar in grajd doboara calul,II rapune colo-n staul,Vitei ce'i cornute-i baga-nBalega a' sale coarne,Pe podea tiraVe-i coada,Ochii-nuntru ri intoarce,Sparge-i oasele din ceafa!

EVi vrun rc7u nascut dinvinturiDe prin vent, impins de valuri,Vrun plocon facut de vintulCel de primervara, on vrunDar al crivatului, Verge-o,

Drumul vinturilorFugi pe calea unde treceVintul cel de primavara,Nu te mai opri pe arbori,Pe anini nu-ti fa odihna,Ori pe virf de munti de-arama;Nu mai poposi pe muntiiCei de tuci, sa fri intrunaLeganat de vinturi line,Alintat de dulcea boare.

De-ai venit din cet; din nal-tulNourilor fara ploaie,Urca-te din nou in cerziri,Suie-te-n vazduh degraba,Spre ratacitorii nouri,Inspre stelele lucioase;Scinteiaza ca jarulPe tot lungu-acelor drztmuriAle soarelui, pe caleaUnde se-nvirteVe /una.

Daca-ai fost adzes de apa,De talazurile marii,lute-ntoarce-te in apa,Pieri, dihanie-n talazuri,Linga cel caste/ de smircuri,Linga muntele de apa,Pentru-a fi batut de valuri,Leganat de negre ape.

Daca vii cumva din celeLargi intinderi a' lui Kalma,Cata sa te-ntorci acasa,Pe la casele lui Kalnza,La paminturi rnifcatoare,Cele des cutremurate,Unde -un neam intreg pierit-a,Unde zace-nmormintata0 multime fara numan

Iar de vii, din cele peVeri,De prin codrii lui Hiisi,Vizuini din pini (acute,Din camari de brad, te-ntoarceIara# in acele peVeri,De prin codrii lui Hiisi,Vi zuini din pin facute,In camari de brad; sa stai mult,Pina ce va prinde birnaCasei mucegai pinaS-or surpa apoi pe tine,Pod fi grinzi, cindva, de-a valma.

Rogu-te din suflet, pleaca,Te retrage, mai m4ele,Colo, hat, in vizuinaUrsului ce e mai virstnic,In salayele ursoaiceiMai &Urine, tocma-n fundul

si

si

si

www.dacoromanica.ro

163Umedelor vai, in mlaViniTotdeauna inghetate,

unduitoare,In murmuitoare valuriDe izvoare, tot prin lacuriFara nici un peVe-n ele,Unde nu mai crest bibanii.

Daca nu -ti mai afli locul,Rogu-te, te-ntoarce-n cimpuriDepartate, ale Pohjei,Fugi in qesuri de-a' Laponiei,Tot pe paji,sti, fora tufe,Pe paminturi nearate,Unde nu lucayte luna

nici soarele nu arde,Nicicind nu se vede ziva;Fericit ii fi pe-acolo,S6 traieyti in partea ceea;Spinzurati in potni elanii-s,Is legati toti renii nobili,Pe flamind sa-1 intareasca,Ca sa-i potoleasca pofta.

Pleaca, rogu-te, mai lute,Te indemn: te-ntoarce iaraVPrin Rutjei marl .yuvoaie,In virtejziri minioase,Unde cad de-a va /ma trunchii,Pini cu tot cu radacina,Unde se rastoarna brazilCc:i inalti precut?' ci piniiCei cu deasa for cununa;Jai, inoat6 pin' la sorbzil

Marilor caderi de apa,Taie cu putere valuri,Stal in apele Inguste.

Loc de nu gasayli acolo,Rogu-te, le-ntoarce-n negrulFluviu de prin Tuonela,Rizzi veynic al lui Mana;Nzz ie.yi nicicind dintr-insul,Cit ii mai trc7i; alearga,Pin' n-apuc eu sa-ti dau drumul,Pin' nu yin eu sa te sprijin,Ajutindu-ma de nounBerbecali de la o oaie,Noma tauri, to,ti odrasle-a'Unei vaci, cu ajutoru-aNoma armasari, toti minji-aiUnei 0-aceleic4i iepe.

Daca ceri sa mi te ducaTocma-acolo qi-ai nevoieDe un cal, te-oi duce singur

ti-oi da ci bidiviul;Hiisi are-un cal in munte,Straynic, cu peri totul,Foc din bot ii tot ti4ne§le,

De prin nari Ii ies tot flacari;I -s copitele-n fier tare,Din otel calit is toateOasele de la genunche;Poate la urcuy s-alerge,Suie orice deal in fuga,Daca-i ager calaretul,Daca cel ce mina-i vrednic.

Daca nu-ti ajung acestea,Haide-atuncea, imprumutaCele schiuri a' lui Hiisi,Ori patinele lui Lempo,Batul cu rondea al celuiPahalainen, al lui Paha,Upirel sa poll sa treci prinPaj4tile lui Hiisi,Prin padurile lui Lempo,Prin livezile lui Hiisi,Prin a ce /ui razz cimpie;De -ti inchide-o piatra drumul,Rupa-se in doua piatra;De-i un porn culcat In tale -ti,Sa se sparga drept la mijloc;Un viteaz de-ti sta in tale,Il impinge la o parte.

la-ti mai lute talpa§lta,-Secatura rea, nainteDe sa se iveasca ziva,Pizza nu s-arata zoriiDomnului, pin' nu se naltaSoarele-n vazdzih, pe bolaInainte de intliulCIntec de cocoa; e timpulCel mai bun s-o §-tergi, acuma,Vrenzea e sa pleci de-aicea;Ti-o loci pe tale luna,Ili va lumina plimbareaStralucirea ei din aet:

De nu vrei s-o Vergidepart e,Sa pleci, cline fora mama,Gheare de hultan lua-voi,De la vreun vampir foatfeci,Tepi din carnea vreunei pasari,NiVe cangi mai marl de vultut;Ca sa pot zdrobiRail pentru vepzicie,Ca sa nu-qi mai mite capul,Sa nu poata sa rasufle.

A fugit odata-un LempoStraqnic rau, a carui maicaMai traia; o Verse-ndataCind sosi pe neayteptateVremea Domnului, qi-i deteInsu§1 Dumnezeu un sprijin;Nu o iei din loc, faptura

In.fintini

ySi

a'

roVi-n

si

miseii,

www.dacoromanica.ro

164Fara mama, Para fire,Cline de pripas, n-o tergi tuColo-n locuri departate?Nu fugi, javra faro mama,Pz'na nu-i sfirfita clipa,Pina n-a trecut cu totul?"

Moqul vajnic VainamOinenI-a raspuns atuncea astfel:"Eu ma simt aici preabine,Minunat petrecu-rni tirnpul,Ast 'kat it am ca pline,Fac gre7simi, gustofiDau plaminii supaHrana strapica, rinichii.

Pune-oi mai adinc ilaul,Colo-n anima, in carnea-i,Voi trinti mai greu ciocanulToccoa -n parti mai dureroase,Sä nu scapi de chin vreodata,Cite zile-i viata,Pind nu -nzi dai cele versuri,Nu mi le-i lasa pe toate;Vraji puternice, cuvinteIndeajuns, rasmii de vorbe,Toate bune la vrajire;Nu se pot ascunde vorbe,Ingropa porunci de vraja;E nevoie ca putereaSa s-arate doar; chiar dacaAu murit acei puternici."

Vipunen, bogat in vorbe,Mosul cu pinta tare,Omul cel a carui guraMari puteri avea, a caruiInima, cunoacteri multe,Scrinul vorbelor deschise,A cuvintelor 1c7dita,Ca sä cinte vers de vraja,Cintece nespus de mindre,Despre-a'Vraji ce fost-au la-ncepirturi,Ce nu-s spuse de oricine,Nu le qtiu nici toti vitejii,In aceasta grea viata,Pe-un pamint supus pieirii.

Povesti-n vrajite vorbe,In descintece, intocmai,Cum la-a Domnului poruncaPrin a Celui tare mildS-a nascut din sine insuqiAerul, cum apa, iata,Despartitu-s-a de aer,S-a naltat din marl panintul,Plantele-au tipit din huma.

Spuse cum facuse luna,Cum au pus in nalturi soare,

Cum se inaltara stilpiiAerului, cum, pe vremuri,Semarza in ceruri stele.

Vipunen, bogat in vorbe,desfaprat Incetul

Toata marea lui pinta;Nimeni n-auzi vreodata,N-a vc7zut de-atunci in viata-i,Un rapsod ca el mai mare,Vraci mai tiutor a toate;I-azvirlea cuvinte gura,Vraji fi da afara limbaCum un minz fi-arunca glezne,Mindrul cal, a' lui picioare.

Zile-ntregi canto Intruna,Chiar noptile de-a rindul;Soarele veni s-aucla,

intins spre el urecheaLuna de-aur din vazduhuri;Nu s-au mai zbatut talazuri,S-alinara ape-n golfuri;A uitat so curg6 fluviul,Sea vuiasca marl cascade,.Fi-a-ntrerupt Vouksi cursu-i,Linistit statu Juorta.

Dupa ce-ascultase VainoVorbele nenurnarate,Sumedenii de cuvinte,Scurtele porunci de vraja,A-nceput Incet sa iasaDin cel trup al lui Antero,Incepu sa lase burtaUria§.ului puternic,Sa se traga lin din pieptulCintaretului cel mare.

Spuse mogul VainamOinen:"Hei, tu, Antero Vipunen,Casca-ti cit mai tare gura,Late falci be departeaza,Ca sa ies din al tau pintec,So ma-ntorc acasa, iarelyi!"

Vipunen, bogat in vorbe,A raspuns in chipul asta:"Am mincat, baut-am multe,Sfiqiai bc7rbati, multime,Nu-nghitii cindva vreunulScl aduccl-a VainamOinen;Ca-ai venit facut-ai bineDar de pleci e qi mai bine!"

Vipunen, bogat in vorbe,Late gingii decle§-tat-a,Gura largo o deschise,Departat-a falci grozave;Ci batrinul VainamOinenParasi atuncea guraUriaqului, stomacul

blind,

fi-n

lurnii-adinci

.57-a

ficotti,

S'i-a

www.dacoromanica.ro

165Inteleptului puternic,Burdihanul astui strapzicCintaret, in vraji destoinic;Se- azvIrli din gura onzul,A sarit prin ierbi departeCa o veverita de-aur,Ca un jder cu par de azin

lute a plecat batrinul,Drept la Ilmarinen merse,Intrebatu -1 -a fierarul:"Al luat acele vorbe,Clivintelele desprins-ai,Ca sa legi a' luntrii margini,So injghebi frunioasa pupa,SO inalti catartul prorei?"

Mosul vajnic VainamOinenh raspunse-n chipul asta:"Am gash`, cu side, vorbe,Mii de versuri tare bune;Din ascuns am scos cuvinte,Vrajile am smuls

Linga luntrea lui se duse-n.Fantierzil plin de vorbe;lute fu gatita barca,Se impreztnara nzargini,In .sfir.Vt, fu injghebalaParlea dinapoi a luntrii,.Sc nalla calartul pupci,Se nascu aceasta lustreFara-a .fi de locPara-o aychie sa sari.

zritarii."

clap /ltd,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal XVIII -lea

www.dacoromanica.ro

171Mogul vajnic Vaineimoinen

Prinse-a chibzui: sä umbleSa -0 mai caute nevasta,Sa se uite mai departeLa cositele-mpletiteIn Pohjola-ntunecoasc7,In grozava Sariola,Sa priveasca la fecioaraCea vestita de prin Pohja,Fata lui din Pohjola?

Luntrea §1-a acoperit-oCu postav din cel albastru,5S7-a vopsit-o toatc7-n rofu,Pupa-a-mpodobit-o-n aut;In argint a imbracat-o;Dupc7 putintele zile,Intr -o mindra dimineataSlobozi in apa barca,Azvirli in larg de mareSutele de scinduri pesteValatuci jupiti de coaja,Peste trunchi de pin, pe tarmuri.

A naltat catartu-n barca,Ridica-n catart vintrele,Rode intii o pima,Alta, mai apoi, albastra;S-a urcat apoi in luntre,A4.ezatu-s-a in barca,Prins-a despica talazulCel albastru-n larg de ape.

Se-apuca scl cuvinteze,Iata vorbele ce spuse:"Dumnezeule, coboara,Ici, in barca mea, hai, vino,Tt., cel plin de farmec, haide,Ici, in luntrea mea, fit sprijinSlabzi /ui viteaz, ajutcl-IPe aceste marl talazuri,Pe intinsul Astor valuri.

Szt116, Vintule, in barca,Valule, impinge-nil luntrea,Fara sei vislesc cu mina,Ca sa-mi rid de- oglinda asta-aApelot; aici, in mijlocDe talazuri nesfirqite!"

Annikki, fecioara, care-qiCiVigase faima buna,A amurgului copula,Ce tirziu de tot ski seara,Se trezeqte-n zori devreme,Se-apuca sa spele rufe,Ca sa-§-i curc7leasca strafeColo-n yid' de scinduri rocii,La debarcaderul mare,In cel cap pierdut in neguri,In ostrovul cel din ceturi.

Ci-ntorcindu-se fecioara

Se mira de preaseninulAer dimprejut; de cerulTot desfa,surat pe capu-i,Se mai minima de ape,Ce loveau in lung de maluri;Soarele lucea in nalturi,Jos sclipeau a mc7rii valuri.

A privit pe-albastre ape,Capu-n miazazi Intoarse,Spre a lui Suomi tarmuri,'Peste apeleA zarit, pe mare, negru,Patt7-albastra pe talazuri.

Prinse a grai iata,Vorbele ce spuse fats:"Cei-i ast negru punct pe mare,Patc7-albastra pe talazuri?De e, ti Boar un curd de giqte,Stol de posari de pe mare,Te grabeVe is -ti zborul,Colo-n ceruri to Malta.

Dar de eqti de somni grc7-mada,De pe§li marl o ceata-ntreaga,Du-te lute colo-n plasa,Pieri in fundurile marii.

Stincel, data e ,cti, onpoate-unPutred trunchi purtat de apa,Cada valul peste tine,Treaca-ti apele pe creVet!"

Barca-nainta intruna,Tot plutea cu pima-ntinsaSpre cel cap pierdut in ceturi,Spre ostrovul cel din neguri.

Annikki, fecioara, care-§1Clybigase faima burntDesluqi ca-i barca-aproape,Suite scinduri sint pe ape;Spuse aste vorbe fata:"De-e.yti a fratelui meu barca,Vreo corabie de-a tatii,Cate sa te-ntorci acasa,Ia-o spre-ale noastre locuri,Partea dinainte-ndreapta-tiCatre porturile noastre,Pupa inspre alte porturi;De e§li oarecare barca,O necunoscuta luntre,Lute inspre larg pluteqte,Tot inspre straine porturi;Iti Intoarce pupa, rzumai,Catre porturile noastre!"

Luntrea nu era de-aicea,Dar nici prea necunoscuta,Ci era-a lui VainO luntre,Barca magului cel ve§.nic;

yi,

.yi

Vainola-i;

www.dacoromanica.ro

172Se afla de tot aproape,Mai puteai se dai o vorba,Sc7 primeyti o alto vorba,Ba sä mai rostefti qi-a treia.

Annikki, fecioara, care-qiCiVigase bunaA amurgului copilc7,Intrebat-a c61c7torul:"Unde mergi, o Vaineimoinen,Mire -al apelor; ce vrei tu,Incotro, tu, slava lumii?"

Ci batrinul Veiinamoinen,I-a raspuns atunci din barca:"Merg la pescuit de somni door,Sa prind pastravii cu plasa,Colo-n fluviul lui Tuoni,In ierboasele strafunduri."

. Annikki, fecioara, care-yiCiytigase faima buna,A raspuns in chipul asta:"Nu ma mai minti zadarnic,Doar cunosc pescuitul,Allfel se ducea tatutul,Altfel se pornea moyneagulCa sa pescuiascc7 somnii,Ca sa urmareasca pastravi;Barca se umplea cu virye,Cu-a' pescarilor unelte,Tot cu plase qi navoade,Cangi de-a lungul celei scinduri,ySi pe scaune, prajine,Lungi prajini pe lingo cirma;Unde mergi, tu, VainamOinen,Incotro, Uvantolainen?"

Spuse mogulVcYineinzoinen:"Uite, merg sa taut g4teTocma-n locurile undeSe bat pasarile, iata,Anz purces la vinatoareDe baloase ciocuri, colo-nLacurile-adinci ce-s aleNegustorilor; pe yesulFc7ra de sfirqit de ape."

Annikki, fecioara, care-fiDobindise buna fainza,kraspuns in chipul asta:"Il cunosc pe cal ce spuneAdevarul, dar it dibui

pe mincinos! CiSe pornea al meu parinte,Allfel se ducea moyneagzilPe la vinatori de glyte,S-urmareasca ciocuri royii;Pregatit avea arc mare,Arbaleta-i incordata;Se gasea cline negru,

Ce era legat cu sfoara;Funicica o prinseseDe-acel arc; gonea potaiaTot pe maluri, iar cateiiLing& stinci fugeau intruna;Spune-mi care-i adevarul,Unde mergi tu Vainamoinen?"

Spuse moyulVairomoinen:"Dan de-ay fi plecat aievea,Ca se lupt in marl razboaie,Sa ma bat in lupte-n careTaberele-s de-o potriva,Cind la ,Fold se urcc7 singe,La genunchi, fuvoiul royu?"

Insc7 Annikki-i raspunse,I-a strigat aceste pieptulCel impodobit cu staniu:".Ftiu cum merg barbali la lupin,and plecat imi fu tatal,Ca sa lupte-n marl razboaie,Sa se bate -n lupte, unde-sTaberele de-o potriva;Sute de barbati la visle,Alte mil stateau degeaba;Ci erau la prora toateArcurile gata-ntinse,lar pe banci taioase sabii;Zi-mi acum tot adevarul,Vorbe fora de minciuna;Unde mergi tu, Vainamoinen,Cam ce vrei, Suvantolainen?"

Ci batrinul VainamOinenI-a vorbit, atuncea, astfel:"Fate?, vino jute -n barca,Fetiqoara, hai in luntre,0 sa -ti spun tot adevarul,Vorbe fare de minciuna!"

Suparatu-s-a Annikki,A strigat cal piept de staniu:"Vintul sa se zvirle-n luntre,Cade -n barca to furtuna;Ti-oi intoarce-acuma barca,Scufunda-voi coaja asta,Dace nu mi-i spune, verde,Unde mergi in clipa asta,De n-aud tot adevarul

minciunile din urmc7!"Ci batrinul Vetintimoinen

A raspuns in chipul"0 sa-ti spun tot adevarul,Dace to -an: nzinlit oleaca;Merg sa curtenesc o fate,Sa cer mina unei nzindre,In Pohjola-ntunecoasa,In grozava Sariola,Unde-s sfiyiali barbatii,

altfel

yi-un

fi

asta:

si

www.dacoromanica.ro

173Unde-s inecati vitejii!"

Annikki, fecioara, care-41Dobindise bung faima,A anzurgului copila,Cum .7th'i tot adevarul,Vorbe rfira de minciuna,A lc sat in apa rufe,A Ibituri nenzaiclatite,,Fi vepninte nespalateLa debarcaderul cela,Colo-n virf de scinduri roVi;.5'i-a sunzes rochita fats,Poalele pe brat zvirlit-a,Alergat -a pin' la four;A intrat in fiereirie.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal XIX-lea

www.dacoromanica.ro

179Ci fierarul Ilmarinen,

Melterul din ve§wicie;Faurea din fier un scaun,Cu argint sa-1 Incrusteze,De un cot pe cap sudoarea,Zgura,-un stinjen pe-ai sai umeri.

Annikki pe prag statut-a,Spuse vorbele acestea:"Frate, faure Ilmari,Mare meter din vecie,De mi-i face-un fus, de-miNiFte ginga§-e inele,Doug -trei scl ani ce puneLa urechi qi cinci sau §-aseLeinti.yoare pentruAm sa-ti spun tot adevarul,Vorbe far6 de minciuna."

E'puse Ilmari fierarul:"De aduci o veste bunt0 sly -ti fac indata fusulSi frumoasele inele,Pentru piept o cruciulita0 podoaba pentru frunte.Daccl veVile sint rele0 sa ti le slam) pe Coate,Chiar st vechile podoabe;Le-oi zvirli-n cuptor; le-oi puneUndeva sub cada-aceea,.Unde se topeVe fierul."

Annikki, fecioara, care-fiDobindise buncl faima,li vorbi in chipul c7sta:"Bine, Ilmari, fierare,Ai mai vrea iei astaziDe nevasta pe femeiaCorreia -i cereai tot mina,Ce-o doreai nespus de soap?

MeVerelti in fierarieToata vremea, bati in fierulDe aici zi noapte,Potcove,cti sirepii vara,Pregatep`i potcoave iarna,Dregi carute numai noaptea,Lustruiefti la sanii ziva,Ca scl mergi sa-ti cati nevasta,Sc ajungi tocma-n Pohjola,Dar isi fac incolo drumulOameni mai ,cireti ca tine;Cei vicleni to laser -n urma;Ce-i al tau lua-vorTi-or re pi iubita, fata,Ce doi ani ai rasfatat-o,li facu§.i vreo trei ani curie;Chiar acum pluteVePe spinarea-albastra-a marii,In corabie de au,:Lingo cfrma de aranza,

Merge-n Pohja-ntunecoasa,Spre grozava Sariola."

Intristatu-s-a fierarul,A avut o clipc7-amarc7Lucratorul; ii cazu chiarCleVele pe loc din pumnu-i,Luneca din mlini ciocanul.

Spuse Ilmari fierarul:"Annikki, dragula sorb,Am sa-ti fac un fus, ti-oi face

inele minunate;0 sa-ti dau sä pui ineleLa urechi; vreo douli, trei chiar;Vreo cinci, ,,case lanti,FoarePentru briu-ti; incalzeVe-rniInsa baia cea de miere,Imi afuma scaldatoareaCea de mied cu subtireleNuieluV de lemn, cuMititele; is cenuqa,Pregate0e-mi leqie,Ceti mi-i vrerea spellcapul,Sa scap trupu-ntreg de zguraDe- aster toamna §1 de jegulCe it am de ierni, de-a rindul."

Annikki, fecioara, care-.yiDobinclise buna fauna,A infierbintat in taintBaia doar cu trunchi de arboriDoborfti de vijelie,Ori cumplit loviti de trelsnet,Pietre din quvoi luat-a,Pentru aburi gro# aduseApe din izvor prielnic,Din finfina inspumata;Dintr-un cring a rupt crengute,Le-a legat manunchi de baie,A muiat tot fomoiogulCel de miere pe fierbinteaLespede de miere;A mai pregatitA adus sapun din celaCa macluva de moale,Un sapun. spumos qi dulcePlin de spume marl qi careUprrel foqnesc, se speleFruntea tinarului, ca sa-iCurete apoi tot trupul.

Ci fierarul Ilmarinen,Mefter veptic, faurit-aJuvaeruri pentru sora,Pentru capul ei podoabe,Cit ii pregatea ea baia,Incalzea camara de-aburi,I le Bete -n dar surorii;I-a raspuns atunci fecioara;

briu-nzi,

slf

iata,

su

si si

a! /ii,

Vaina

aschii

sa-mi

lesie,

si

www.dacoromanica.ro

180"Pregatii odaia de-aburi,Baia-n ceata incalzit-am,Fragede-s de-acu' manunchiuri,Dulcile crenguti legate-s;Ci to spala, cum ti-i voia,Toarna apa, dupa pofia,Fie-ti fruntea cum e inul,Ca fulgi de zapada, ochii."

Melter faur IlmarinenA ieqit ca .5-6 se spele,S-a-mbaiat cum i-a fost voia,Alb i-ajunse iar6§4 trupul,Dete ochilor lucireaDin trecut, ii infloriraColturile pe la timple,Fu grumazu-i ca qi oul,Ii era curata fata;S-a intors schimbat cu totulDe la bale in odaie,Chip lucind: o rumenealc7;In obraz: o frumusete.

Spuse-atunci aceste vorbe:"Annikki, iubita sora,Da-mi camaqa-n in, cea bung,Cele mai frunzoase straie,Ca punindzi-le pe minese,- arat ca un logodnic!"

Annikki, fecioara, care-qiDobindise bun6 fauna,1 i cladu atunci camayaCea de in, sa-§i inveleasc6Pielea fora de sudoare,Carnurile Coale goale;1-a ca /al iznzene sirinzteDe moicuta lui cusute,Ca s6 poata s6-qi ascunda.Folduri Ara de fziningini,Fara nici un plc de oase.

Pentru gleznele spalateCu sapun V pentru pulpeCam grascioare, fora oase,Frumu§-ei coltuni ii dete,Impletiti cindva de m6-sa;Ii aduse dupa astaMinunata-ncaltaminte:Cizme cum au negustorii,S6 le traga pe coltuniiImpletiti cindva de nzei-sa;I-a mai dat o bluza-albastra,Cea cu captu,seala ro,sa,Pe ceinzaqa-n in s-o-mbrace,Peste bluza cea albastra;Haina de postav albastru,Ce era tivit6 toateiCu ceapraz in patru rinduri;Nozia mantle ii dete,Un dolman cu mil de nasturi,

inflorit cu flori marunte,Peste haina cea albastra,Peste blana captu#1-6;Pentru mijlocu-i chimirul,Pentru piept i-a dat o mindraLegatura de matase,Coperita toata-n aur;Ce a fost cindva-nfloritaDe maicuta lui, de fata,,5'i manuqi pestrite-i dete,Pe de margine cu aur;Ce fusesera cusuteDe-ai Laponiei fii, pentru-a-qiOcroti gingaye minuri,Coif s-ascunda par de auz;Unul, cumparat de total,and era, de mult, logodnic.

S-a-mbracat in aste straie,Grabnic s-a Oat fleicaul,S-a impodobit # spuseRobului aceste vorbe:"la, sa-mi pui acum sirepul,La cea sanie-nflorita;Pune murgul cel mai stra§-nic,Caci porni-voi, tale lunga,Tocmai colo spre Pohjola!"

Ci raspunse-ndata robul:"Armasari avem doar ,,case,Cai mincell de-ovaz; pe careSa-/ inhanz, sa -1 pun sa !raga?"

Ilmari fierarul spuse:"Cel mai bun sirep alege,Pune murgul la trOsura,la vreo base cuci mai rnindri,Si vreo 4.apte mititelePelseiruici cu pene-albastre;Pune-le in rind pe oLyteCa sa ciripeasca Coate;Le izviruie pe haturiCa s6 ¶uiere de-a rirzdul,S6 le tot priveasca, mindre,Ca sa farmece copile;Blana cea de urs adzi-mi-o,Ca sa pot sa fed pe dinsa,Imi mai pregateqte pieleaCea de morsa sa acoparSania de sarbatoare."

Inhatnat-a lute, robulCel statornic, minzul sprinten,Puse simbriaqul calulMurg la sanie,-wirat-aPe-o4te unul lingo altul.5'ase mindri cuci, vreo qaptePas6ruici mai mititele,Tot cu pene albastrute,Ca mereu s6 ciripeasca,A§-ezatu-le -a pe haturi,

-

www.dacoromanica.ro

181Ca sa quiere intruna;Blana cea de urs aduse-nLocul unde std stapinul,A mai pegeitit pieleaCea de morsa sa-nveleascaSania de sarbatoare.

Ci fierarul Ilmarinen,Maistrul ve§wic, inaltat-aInspre Domnul rugaciunea,A chemat atunci pe zeulTunetului: "Ukko, varsa0 zapadef racoroasa,Sania sa-nzi tot alergePe zapezi ci pe troiene!"

Ukko a cernut zapada,Fulgi laptoqi impraqtiat-a,A ascuns tulpini de ierburi,Coperind cu total frunzeDe plantute, pe intinderi.

Ci fierarul IlmarinenS-a urcat grabit, ap6i, inSania de-otel ,ii primeSa vorbeasca-n chipul asta;Iata vorbele ce spuse:"Fericire, tine-mi heitul,Doamne,-n sanie coboarei,Sa nu-mi rupa fericireaAste haturi, sa nu-mi sfarnieDomnul, sania aceasta."

A luat c-o mina hatul,Biciul lung cu ceealaltd;A plesnit pe §.olduri calul;A rostit apoi aceste:"Cap balled, porneVe-n goana,Coania cum e inul, zboara!"

A trecut, ca gindul, muntiiDe nisip din partea ceca,ibt pe istniuri lungi de niiere,Tot pe nesfiryile cresteCu anini, zburaTot pe larnniri fungi qi nalte;Pe prundiq scriqnea nisipul,li sarea in ochi pietriqu1,Pieptul i-1 stropeau talazuri.

Merse-o zi, mai merseuna,Cam vreo trei a mers cu totul;In sfir§li in ziu-a treiaL-a ajuns pe VainamOinen,A intrat atunci in vorba;lat6 ce i-a spus fierarul:"0, batrine Vainamoinen,Hai sa facem o-nvoiala;Noi, deli sintem potrivniciSi umblam la aceeassi fataCa s-o cerem de nevasta,Sa nu o silim sa nzearg6

Impotriva voii sale,Dup6 un barbat sau altul."

Spuse moqulVOindmoinen:"Da, ma prind, fac legamintul,Sa nu mearga silnic fata,Dup6 un barbat sau altul;Sa aleaga ea pe celaInspre care-i cumpaneVeInima, dar celalt, uite,Sa nu-i poarte nici o pica,Suparat, prea mult, nu fie!"

Jar se pusera pe goana,Amindoi de drum catindu-qi;Infioara barca maluri,Tot alearga armasarul;Se cutremura pamintul.

S-au fost scurs putineclipe,0 clipita dom.; trecut-a;A latrat pe neacteptateCiinele cel sul; batut-aCel dulau acolo-n fundulPohjolei intunecoase,In grozava Sariola,A chelalait incetulLa-nceput; a prins a scoateUrlete intretaiate,Tot lovind in lut cu dosul,Tot izbind cu coada

Ci stapinul din PohjolaSpuse: "Fata, ie§1 mai luteSa to iuti la tine latrei,Urfa-Wile', clapaugul?"

I-a reispuns cuminte fata:"Nu am timp, tatufa draga,Uite, trebuie sa curd,Grajdul larg, apoi sa tautDe cireada nesfirVta,Sa-nvirtesc la piatra morii,Sa tot cern faincl buna;Piatra indestul de groasc7,Fainuta maruntica;N-are vlaga morarita."

Miriia incetul javra,Uneori latrd doar surul;Spuse gazda din Pohjola:"Du-te, baba, sa vezi ce e,Ce tot urla-aqa dulaul,La caste!, potaia ceea?"

Ci femeia ii raspunse:"N-am nici timp nici mi-i gin-dul,Am a-i satura pe-aiS6 gatesc indata prinzul;S6 coc piinile inalte,Sa freimint aluatul;

inr -una,

casei,

si

send.

si

www.dacoromanica.ro

182Piinea indestul de groasa,Faint! la maruntica;N-are vlaga brutarita."

Spuse gazda din Pohjola:"Babele-s nzereu gre7bite,Prinse-s fetele de treburi,Chiar atunci cind stau degeaba,Lenevind pe dup6 soba,Sau in pat cind stau intinse;Vezi, baiete, ce se-ntimpla!"

li raspunse baietelul:"Nu am timp 3.6 ies acurna,Trebuie s-ascot toporul,

sa tai, sa vind butucul,Sa crap lemne pentru soba,Afchioare subtirele;Stiva indestul de nalta,Lenzrzi,yoare subtirele,N-are vlaga telietortil."

Surzil tot Tatra intruna,La caste! urla dulazil,Necurmat &flea potaia;

scheuna pc cimptiriPazitortil celei insuli;Ridicat e virful cozii.

Spuse gazda din Pohjola:"Din senin nu latra javra,Nu prea striga Para priciniAsf dzilau batrin, cotarla;Nu prea miriie zadarnic."

A ie.yit chiar el sa vadaySi trecind prin curte-ajunse-nCirnpul cel mai de departeSi pe cea mai departataCc7rartiie de pe-acolo.

Dupa-ai ciinelui ochimerse,Drumul botului urmat -aCatre creasta celui nzurzteNe'ncetat batut de vinturi,Peste cre§letele-nalteA' aninilor; vazut-aDoar attincea adevefrul,Pricina anume pentruCare a latratScheuna cumintea javra,A strigat atita vremeCoada cea de Una, iata:Se vedea plutind o barcaRoqie prin Lernmenlahti,Luneca o colorataSanie spre cele-ntinderi,Colo inspre Simasalo.

Ci stapinul cel din PohjaS-a intors indata-n casa,Sub cel coperif cu faima;A rostit apoi aceste:

"Uite ca ne yin qi oaspetiPe spinarea albastrieA talazurilor; vezi-i:Unii yin din SimasaloIntr-o sanie, iar altii-sIntr-o luntre tare mare;Vin pe Lemmenlahti-ncoace!"

A graft stapina Pohjei:"Cum sa ceva-nainteDespre oamenii aceiaCe s-apropie? Ci pune-nFoc scortifi, hai, baga-n flacari,Sluga, lemnul cel cu faima:De sloboade singe ro,cuUn razboi ne ameninta,Daca picura doar apaMai putem trai in pace."

Slujnica cea din Pohjola,MititicaSlujitoare, pose -ndataUn scorzq pe foc, begat -aLemnul cel faimos in flacari;Nu s-a scurs dintr-insul singe;Singe nu, nici apa, insaPicura doar miere bumf,Mied ti,snea din el, afara.

Spuse-n coltul sauSuovakko,A graft sub manta baba,Spuse vorbele aceste:"De sloboade lemnul miere,De t4nefte mied dintr-insul,Semn e ca strainii 6§.tia-sPetitori cu mare faima."

Ci stapina din Pohjola,Baba cu Inca Pohjei,Au ie#t degrab' din curte,Alergaref de indataTocma-n capeitul livezii,Aruncind priviri spre mare,Capu-n miazazi-ntorcindu-fi;Au zarit o barca nowtCoperita cu vintrele,Nava cu o suta scinduri,Ajunsese -n Lemmenlahti;Barca stralucea-n albastrulMinunat postav, cu parteaCea de jos vopsita-n ro,cu;Sta la cirma de aramaUn viteaz far' de prihana;Au zarit armasarul

cea sanie in rope,Ce aluneca pe-ntinderi;Se apropia in goanaPe paminturile celeInspre Simasalo,-n timp ce,5'ase mindri cuci de our

dzdaul,

Film

Janie

ft

sSi

www.dacoromanica.ro

183Tot cintau voios pe o4te,Cele §.apte pasareleDragalcqe-n pene-albastreCimpeau in lung de haturi;Se gasea viteaz preamiridru-nSanie, strunind sirepul.

Ci stapina din PohjolaA grait in chipul asta:"Cam pe care l-ai alegeDin cei doi, de-ar fi sa vinaSa te ceara de nevasta,Prietena sa le fii veptic,Porumbita-n a' for brace?

Cel ce vezi ca vine-n lun-tre,Cc cirmeqte barca ro§.6Prin Lemmenlahti, ftiu bine:E batrinul Vainamoinen;Are-n barca multe daruri,In corabie, odoare.

Cel ce-n sanie alearga,In cel car de sarbatoare,Ce /a dinspre Simasalo,EsteNascociri de4arte-aduce;Sania-i de vraji e plin6.

Cind or fi sa intre-n saki,Adz, -ntr-o galectla ntiedul,Intr-un vas cu dou6 toarte;Pune omului cu careVrei sa pleci in mina cana;Da-i-o moqului celuiaDin VainOld, ce-ti aduceMari plocoane-n a' lui barca,In corabie, odoare."

Mindra fata, cea dinPohja,I-a raspuns in chipul asta:'Mania, ce m-ai dus in pintec,Tit, ce m-ai crescut, o maica,Nu merg dupa bogatie,Dupa multi-ntelepciune,Vreau a fetii bunatate,Vreau a trupului frum'sete,Doara nicicind, inainte,Nu a fost vindut-o fataNztniai pentru daruri multe;Vezi, ar !rebid ca fataSa dai chiar pe nimicaFaurului Ilmarinen,Caci doar el fact' Sampo-ul,Cioccini capacul nzindru!"

Spuse gazda cea dinPohja:"Fata proasta ca o oaie,Sa te duci la IlmarinenSa -1 ajuti pe fruntea -n spuma,

La fierar sa speli cearceafuri,Scl-i mai cureti obrazul?"

Ii raspunse fet4cana,Iat6 vorbele ce spuse:"Nu m-oi duce la Vainola,Pe mofneagul cist sa-1 sprijin;Numai griji mi-ar face mop'',Virstnicul, doar plictiseala!"

Ci batrinul VainamoinenA sosit Intii la tinta,Cirmuit-a barca ro4.6,Nava cea cu pima-albastraTot pe drugii de otele,Tot pe trunchiuri de arama;A intrat apoi in casa,In vestita locuinta;Cind ajunse lingo ufa,De pe prag, chian de sub grinda,A intrat indata-n vorba,A grail in chipul asta:"0, fecioara, hai la mine,

fii prietend-o vecie,Solioara pe viata,Ici, in brafe, porumbita!"

Mindra fella cea dinPohja,

grabil a-i da"Injghebatu-ti-ai vreo luntre,Ti-ai facut cumva vreo barcaTrainica din rc7m64-ite-a'Unui fus fi din bucati dinFurca mea de tors fuioare?"

Ci batrinul VainamoinenI-a raspuns in chipul asta;"Imi facui mareata luntre,Mi-am zidit voinica barca,Ce infrunta bine vintul,Tine straptic pe furtuna,Sa plzttesc in larg pe ape,Sa ma duc pe-al marii spate;Ca bc4ica se India,Ca un nufar e pe valuri,Tot prin ale Pohjei ape,Prin talazuri spumegoase."

Mindra fata, cea dinPohja,A vorbit in chipul asta:

vrea marina nici ntoarta,Vreun viteaz de pe talazuri:Vintu-i is in larguri mintea,Crivatul ii sparge capul;Nu to -ac insoti qi pace,

vrea sa ma duc la tine,Prietend fiu tot ve,ynic,Tot in brate porumbita,Sa-ti fac pat caldut, iar pernaSa ti-o pun cu tot dichisul!"

Ilniari, fierarul;

fi

Sa-nzi

reispunsul:

N -a.ysa-ti

S-a

"N-as

www.dacoromanica.ro

184Ci fierarul Ilmarinen,

Meqterul din vefnicie,Singur a patruns in sala,In vestita locuinta.

Cana au adus cu mierecu mied umplura vadra

Pentru Ilmari fierarul;Ci fierarul le rc7spunse:

bea asta bauturaNiciodata in viata,CFt luci-va luna de-aunPrietena pin' n-oi vedea-o;Ci logodnica mi-i gata,Fata pentru care stat-amSingur noptile de veghe?"

Gazda ceea din PohjolaA raspuns in chipul asta:"Mult te mai framinta mindra,Cea pe care trebuit-aS-o aftepti! E incaltataDoar la un picior qi numaiPe juma'te; iar la celalt,Mai putin; ci fi-va gataMinunata fata, careTrebuiai s-o ai, de-ara-veiAle viermilor ogoare,Ale 4.erpilor paminturi,Fara-a ridica brazdarul, .

Fara sa tresara fierul;I liisi-ara de 'null pc7minizzl,L-a intors. Lempo, insaCu brazdarul de aranic7,

cutilu-ntreg de.flacari;Elul men 1c7sal-a ba/laArafura inceputa."

Ci fierarul IlmarinenMai frith s-a dus la fata,57 i-a spus aceste vorbe:"0, tu, fiica-a inserarii,Iti mai aminteqti de vremeaCind lucram la noul Sampo,Cind tot ciocaneam intrunaLa capacul cel preamindru;Ai jurat doar pe vecie,Dumnezeu fiind de fella,Domnul cel Atotputernic;Mi-ai fagaduit atunceaCa ii merge dupa mine,Care-s doar viteaz de frunte,Sa-mi fii prietena-n vecieTot in brace porumbita;Dan vezi, nu te da maicuta,Nu imi pune-n palmsDaca n-o sa ar ogorul,Daca n-o sa-ntorc parnintulViperelon pe de-a-ntregul."

I-a venit in ajutoru-i

Tot logodnica, ii deteMinunat de bune sfaturi:"0, fierare Ilmarinen,Mefter vepzic, fa-ti indata-unPlug cu totului de aunCu argint impodobeqte-l;0 sa ari cu plugul astaAle viermilor ogoare,Ale qerpilor panzinturi."

Ci fierarul Ilmarinen .A turnat in cadelf aunAqeza argint pe foale,57-a-njghebat apoi fi plugul,.57-a facut din fier ciuboteCu turetci de-otel; catat-aScl le-ndrepte pe picioare,Potrivitu-le-a pe glezne,Imbracat-a fi camaqaCea de fien ba incinse

chimirul de arama;Cauta manufi de piatra,

manu,si defier i,sl trase,Cele cu un singur deget;Arzatorul cal luat-a,Armasarul lui cel falnic,A pornit sa are cimpul,Sa deschida brazde-n pajiqti.

Capete vazu ce- ntruna,Se-nvirteau, trosneau tot tidve;A vorbit apoi acestea:".Farpe, tu,.facut de Doninul,C'ine nzi le puse oareSa-ti ridici acuma capul,Ca sa-li lii in sus, lot, teasta,Sa-ti intinzi aqa de tareA gitlejului tulpina?Te retrage-acum din cale,Piei, nemernicule, -n ierburi,Tot pe sub maracin4uri,Prin uscatele pai,Fe;De ridici, acolo, capul,0 sa-ti sfarme Ukko teastaCu vergi lungi de tot, cu virfulDe otel, cu ale saleBoabe ferecate, grele."

Cimpul ferpilor arat-a,Scormonitu-le-a pamintul,Pe-araturi umblau viermoii,Se rostogoleau pe cimpuri;Vipere foiau pe brazde;Spuse-apoi aceste vorbe:

arat de-acuma toateAle viermilor ogoare,

§-ezpilor brc7zdat-am,viperelor cimpuri;

Vrei sa-mi pui in palma fataIn sfirVt, sa-mi dai iubita?"

.57

"N-oi

flea,

4i

1i

5i

"Am

Sesul

www.dacoromanica.ro

185Insa gazda cea din Pohja

A raspuns in chipul asta:"Vei primi atuncea fata,0 sa ti se dea fecioaraDe prinzi ursul lui Tuoni,De-i putea sa pui zabaleLupului ce-1 are Mana,In padurea Tuonelei,In saluyele lui Mana;Sute de barbati porniraLa vinat, nici unul, insa,Nu s-a mai intors de-acolo."

Ci fierarul IlmarinenMai intii s-a dus la fataFi i-a spus aceste vorbe:"Ca sa pun, cerut-a baba,Friu la lupii din Manala,S6 prind urqii lui Tuoni,Colo-n codrul Tuonelei,In salcgele lui Mana."

I-a venit in ajutoru-iTot logodnica, Ii deteMinunat de bine sfaturi:"Ilnzarinen, meVerDin °lel Ili fa capestreSi din fier zabale-njgheaba-ti,Pe o piatra-n fundul apei,.57 in spunza adunataDe prin trei §.zzvoaie repezi;Ai sa prinzi ursul celaAl lui Tuoni, vei puneFriu qi lupului lui Marta."

Ci fierarul Ilmarinen,Friu doar din otel facut-a

zabale ferecatePe o piatra-n fundul apei.57 in spuma adunataDe prin trei §-uvoaie repezi.

A pornil -o cu zabale,Spuse vorbele aceste:"Piica-a negzirilor dese,Terhenetar; cerne picaFa s-atirne-o ceata groasaPeste cimpurile-n careSe mai vintura vinatul,Ca sa nu-mi audaS6 nu scape-cga de mine!"

Lupului viri zabale,Ursului i-a pus capastruPe cel es din Tuonela,In strafund de codru-albastru;Spuse cind se-ntoarse iarasi:"Baba, vezi sa-mi dai copilu-ti,Prinsei ursul lui Tuoni,Pus-ant friu de fier in guraLupului de prin Manala!"

Ci stapina cea din Pohja

A raspuns in chipul asta:"Ti-om da lisita, ti-om pune-nPalma ast ratoi albastru,De-o sa prinzi voinica qtiuca,De-o sa pescuieVi grasanulPete care rataceve-nNegrul fluviu-al lui Tuoni,Prin cea vale a Manalei,Fara sa ridici nici plasa,Fara deci sa tragi navodul;Mers-au ei sa pescuiascaSute de barbati pe-acolo;Nu s-a mai intors nici unul."

S-a inspainzintat fierarulA cazut In deznadejde,Ci se duse iar la fata,I-a grait in chipul"Uite,-mi cid o noun cazna,Mull mai rea cunt fu intlia;Sa prind solzuroasa ftiuca,Sa inhat grasanul peo`eCe tot rataceVe-n negrulFluviu stint al lui Tuoni,In riu ve4.nic al lui Mona,Fara vir§.6, fara plasa,Fara-un ciopoc cu care,De-obicei, se pescuie§le."

I-a venit in ajutorzz-iTot logodnica: ii deteMinunat de bune sfaturi:"0, fierare Ilmarinen,Nu to pierde-a§yi cu firea!Iute ja din fier un vultut;

voinic cu pene albe;Ai sa prinzi cu dinsul qtiuca,Peqtele ce rataceVe-nNegrul fluvizz al lzzi Tuoni,Prin vilceazza din Manala."

Ci fierarul Ilnzarinen,Maistrul ve.ynic,.faurit-alute un hultan de flacari,

mare/ cu pene albe,I-a pus gheare ferecate,Niqte cangi de-otel facut-a,Din a' barcii margini, ciripi;S-afeza sus peste ciripi,Pe spinarea celei pasari;S-aciud pe linger osulAripii acelui vultut:

Paseirii i-a dat invaturi,lndemnat-a qoimul astfel:Voimule preaminunate,Zboara cum ti-oi da porunca:Mergi spre fluviul Tuonelei,Ceitre valea din Manala;Prinde ,stiuca solzuroasa,Pe,stele din fluviul cela!"

vesnic,

pacii,

asta:

Saint

.5'oim

si

Si

www.dacoromanica.ro

186pasare maiastra,

57-a luat indata zborulCu marl lovituri de aripi;A zburat sa prinda qtizzca,Sa vineze monstrul celaCu grozavii dinti, acolo-nFluviul cel din Tuonela,In vilceaua din Manala;Maturd cu-aripa apa,Atingea cu alta cerul;Ghearele arau pe mare,Pliscu-i tot lovea in steiuri.

Ci fierarul IlmarinenA-nceput atunci sa grebleFluviul din Tuonela;5'oinzul linga el, la pinda.

Iata, a iecit din apeVetehinen, se zvirli spreIlmarinen, dintr-o data;Vulturul I-a prins de ceafa,li suci-ntr-o clipa capul,Iar l-a scufundat in valuriPe namolurile negre.

Ci veni pe nealteptate5'tiuca ceea a lui Tuoni,Se ivi greoi cel cline-alApe/or; nu prea marunt chiar,Nici prea mic, qi nici prea mare;Limba-i cit securi vreo dozza,Dinti cit coada unei greble,Cuprindea trei fluvii gura-i,De vreo §-apte barci spinarea;Vru sä-1 prinda pe Ilmari,

Inghita pe cel faur.Vulturul veni din zboru-i,

Pasarea din prin vazduhuri,Gata-aczinz era sa sara,Nu era din cele prea midi,Nici prea mica, nici prea mare;Gura-avea o suta stinjeni,Cuprindea vreo ,baseNurnara-n lungime limbaCam vreo ,case cozi de lance,Gheare Izmgi cit vreo cinciseceri.

A zarit grozavaPe.ytele, ratacitorul,S-a repezit aupra-i,Tabarit-a peste solziiCei stralucitori ,ci ginga41.

5'tiuca ceea solzuroasaPeftele, ratacitorul,Penele de qoim tirit-aIn strellimpezile ape;Iar se-urca in aerA luat namolul negruPeste valurile limpezi.

Indelung zbura fi iarasiII izbi, virindu-fi ghearaIn a celei spinare,Ciinelului de apa-n coasta;.57-a infipt cealalta ghearaIntr-un munte de otele,In colina ferecata,Gheara luneca pe stinca,Reazinzu-I pierdu pe piatra;Scufundatu-s-a atunceaMarea ftiuca, fu In stareChiar sa scape monstrul apeiDe-a' hultanului lungi gheare,De-ale oirnului puternicDegete prea otelite;Mai purta pe coaste urmaGhearelor qi rani pe

Se mai opinti hultanul,Cel cu ferecate gheare,Aripile-i stralucira,Ochii i-au sclipit ca focul,Prinse qtiuca-n cangi grozave,Ciinele de apa-n gheare,Ridica voinica qtiuca,Smulse monstrul de prin ape,De pe sub adinci talazuri,Peste valurile limpezi.

Astfel vulturul cu gheareFerecate, doar la-a treiaIncercare, apucat-aMarea 4.tiuca a lui Tuoni,PeVele ce ratace§lePrin al TuoneleiPrin vilcelele Manalei;Apa nu parea ca-i apaPe sub solzii marl ai ftiucii;Nu parea vazduh vazduhulPlin de penele de vultur.

Ast hultan cu cruntegheare,5'tizzca cea cu solzi urcat-aIntr-un nalt stejar pe-o creanga,Intr-un pin stufos pe-un crectet,A gustat din maruntaie,Rupse pintecele-n dozza,Virfill coaste /or manta! -a,Capul de pe trunchi desprinse.

Spuse Ilmari fierarzth"Vai, tu, vulture nemernic,Cam ce rang ai printre pc7sari,In vinat ce loc ai, oare?Veld ca gufti din maruntaie,SfiVi pintecul in cloud,Rupi coastele la virfuri,Capul II desprinzi de trunchiu-i!"

Vulturul cu crunte gheare,Minios din tale -afara,

Kurt,

umar.

fi

Sag

si

sonnul,

stiuct

fluviu,

www.dacoromanica.ro

187luat indata zborul,

Ridicatu-s-a in ceruri,Sus pe tivul unui nour;Nori ceruri frematara,Povirrzitu-s-a capaculAerului qi se rupseAl lui Ukko arc, iar Luna

sfarmat a' sale coarne.Ci fierarul Ilmarinen

Duse capul ce/ui pecteCa deie soacrei sale;I-a spus aceste vorbe:"Ili aduc un scaun vepzicPentru primitoarea casaCe-o geisii aici, in Pohja!"

Prinse apoi sa graiasca,lata vorbele ce spuse:

vierrnilor arat-anz,Ale viperelor cimpuri,Uite, ca am pus qi friulLupilor ce-i are Mana,Am inccltu4.at urviiLui Tuoni, prins-am qaucaCea cu solzi, grasanul peqteDe prin fluviul Tuonelei,Din vilcelele Manalei;Inzi dai chiar acum copila-ti,Ce s-a logodit cu mine?"

Spuse gazda cea dinPohja:"Nu to cam purtafi prea bine,Cind taiaqi la pe§le capul,Cind Ii spinteca# stomacul;Rau fa-cuqi ca i-ai rapt coasta,Te-ai atins de maruntaie!"

Ci fierarul IlmarinenA raspuns in chipul asta:"Nu scoli prada neatinsaDe prin locuri mutt mai bzine,Dares de prin Tuonela,Din vilceaua din Manala;Ci logodnica mi-i gataPentru care-atit vegheat-am?"

Gazda ceea din PohjolaI-a raspuns, atuncea, astfel:"Da, logodnica ti-i gala,Pregeititel-i fata pentruCare ai vegheat atita;Uite, imi qi dau ratu§.ca,Pc7.yaruica, chiar in minaFaurului Ilmarinen,Ca sa-i fie-n veci sotie,Prietena s-o aibei-nPorumbila lui, in brate."

Un copil sta jos acolo,A grelit de pe podele:"A intrat in casa asta,

In castel veni o nzindreiPasare, sosi un vulturAlergind din miazarzoapte,Cobori un qoim din ceruri;Atingea cu o aripaA vazduhurilor margini,Meiturci cu ceealaltaPreaalbastrele talazuri,

tira pe mare coada,Pipeiia cu ciocul cerul,Se rotea cu-ntinse aripi;Merse spre castelul celaAl barbatilor; lovit-aTot cu pliscul lui, cu virful;Ci era acoper4u1Tot din Fier qoimul celaN-a putut, vad, sa strabata.

Jar s-a-ntors capriveascel,Se rotea cu-ntinseMerse spre castelul celaAl nevestelor; lovit-aTot cu pliscul lui, cu virful;Ci era acoperiyulDin aramef foimanulN-a putut iar sä strabata.

Iar s-a-ntors ca selpriveasca,Se rotea cu-ntinse aripi,Merse spre castelul celaAl fecioarelor; lovit-aTot cu pliscul lui, cu virfzzl;Ci era acoperivulDin postav fa-cut §1, iata,A putut atunci patrunde.

A intrat pe coq pe urmei,Cobori In pod, impinseLa o parte oblonapil,Siete paseirecx albastraLa fereastrei, spre perete,Intr-un colt s-a-ascuns hultarzul,Cel cu sutele de pene.

A privit, cuprins de vraja,Minunatele cosice,Admirat-a peiru-n bucle,Pe fecioara cea mai mindra,Cea mai chipe0 din fete,Cea cu parul cel mai mindru,Cea mai agerei din toateCe put-tau pe frunte perle,Pe cea mai vestita fata,Din acele ce-aveau capulP /in de flori, infipte-n plete.

A-nheitat In carzgi hultan-ul,A luat in gheareFata cea mai minunata,

s6-1

qi

s6

aripi,

qi

Si-a

"Sesul

fyi

yi

www.dacoromanica.ro

188Rata cea mai dragala§-6,Cea mai vesela din toate,Cea mai frageda faptura,Fc7ra seaman de curata;0-rufaca atunci aceastaPasare de prin vazduhuri,0 rapi Intinsa gheara,Caci prea drept Ii sta capqorul,Ii era de tot subtireMylocelul, qz purta doarCele mai alese pene,Gingafe 4-i delicate."

Ci stapina din PohjolaA grail in chipzil asta:"Fericitule, cum oareAi §.tiut, cum inteles-ai,Marul meu cel stump, de aur,Ca la not craytea fecioara,Mete galbene pe-aicea?Ai aflat acestea oare-nStralucirea minunataA argintului sem, poate,In vapaile ce-arurzcaScumpele gateli de aur?Straluci al nostru soare,Ori cumva mai scinteiaza,Luna noastra pina-aicea?"

Pe podea grai copilul,Apucatu-s-a sa cinteBc7ieta,sul gras rumen:"Sa vedeti cum fericitul,Uite cum copilul astaAl norocului aflat-aCa sint curtile vestiteA' fecioarei pe aicea,Ca e locuinta mIndrei;I-a mers tatalui departeFaima de cirmaci de nava.5'i mai mutt i-a mers maicuteiCa-i o buna brutarita,Coace pitele-ndesate.57 ca una ce framintaPiin4oare multgustoase,Gazduind strainii bine.

Sa vedeti cum norocosul,Cum a priceput strainulCa pe-aici creqtea o fata,Ca se ridica fecioara;Intr-o zi trecind prin curte,Apucind-o drept prin fataNaltului hamban atuncea,Intr-o mindra dimineataChiar in zori, zeiri strclinulFun, zircindu-se in aenSe nalta un nour negruDe la curtile fecioarei,Din lacaqul fetiqcanei;

Ca sa macine-a prins fata,Piatra de ri§-nit, sa-nvirta;Ci cinta cum cinta cuculTare vesel, moara asta,Iar minerul ca o gisca,Presura era la cintecSubtirica sita, iaraPiatra morii ca o perla.

El s-a mai intors o data,Merse-n margini de ample,Flori tot culegea fecioara,Iqi facea mereu de lucruColo-n galbeneTot punind sa clocoteascaRoqii caldarufi, sa fiarbaOale galbene la focuri.

A venit a treia oaraSub ferestrele fecioarei;Auzi atunci strc7inulCa tesea, zvIcnea In minaFetiqoarei o vatala,Ca o helge printre pietreSe tot strecura suveica,Ai vata /ei dinti IntrunaTot loveau precum o verdeGhionoaie intr-un arbor;Se- nvlrtea prea lute sululCa pe-un ram, o veverita."

Gazda ceea din PohjolaA grail in chipul asta:"Ha, ha, ha, iubita fata,Nu ti-am spus intotdeauna:«Nu mai viersui prin codri,Nu cinta pe vai vreodata,Ci-ti ascunde-ndoituraGitului, albeata asta-aBratelor cqa de mindre,Toata bogatia astuiTincir piept celelalteFarmece ce are trupul!»

Te-nvatai, o toanzna-ntreaga,Ti-am mai spus qi vara astaPentru-a nu qtiu cIta oara,.57-n grabita primavara,Amintitu-ti-am vremeaDe semanaturi ca-i bineS6 zidim o casa-ascunsa,Cu ferestre tainuite,Ca sa poti acolo tese,Ca sa-ti scirtiie sub talpaCele patru ite late,Fcira-a te-auzi logodnici,Pelitorii de prin Suomi."

Pe podea vorbea baiatul,Spuse aste copila ,sul,Cel de cincisprezece zile:

finete,

si

si

i-n

www.dacoromanica.ro

189"Un sirep nu-i greu tainui,E L4or sa tii ascunsc7Coama dreapta, dar o fataS-o ascunzi e anevoie;Lesne nu-i deloc sa aperiLungile cosite; uite,Chiar data -ai zidi-n mijloculMarilor nemarginiteUn castel, sei-ti tii acoloFetele, creVi a' taleMinunate porumbite,N-ar fi nici in el ascunse;Insa-ar fi cu neputintaSci le cre4-ti nu-ti vieSi logodnici, o multime,Petitori din lumea-ntreagc7Si barbati cu nalte coifuri,Cai cu, de otel, copite."

Ci, batrinul Vainanzoinen,Sztpeirat, in jos cu capul,Merse inspre-a' sale plaiuri;Spuse-atzinci aceste vorbe:"Tai, nenorocire mie,Biet niclneag, caci nzi vrui, uite,Sa ma-nsor in tinerete,N-anz vrzit, nu, sei-mi iazi nevastaCind cram voinic, pe vrenzuri;E nebzin caruia-i pareRau cá s-a-nsurat prea tinat;C-a avid in floarea vietiiCopila .yi, ca prea de June.,S'i-a-njghebat o casnicie!"

Ci ferit-a Veiinamoinen,I-a oprit SuvantolainenPe mo§-negi scl se insoareCu fenzei nzai tinerele,Sa nzai slcIrzzie sei albaMina mindrelor; in si /a,Sá visleasca din trufie,Pentru-un ranza§-ag sa-noate,Scl incerce sa se ieieLa intrecere cu tineri.

s6-1

s6-ti

s6§.1

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

C ant Uial XX-leawww.dacoromanica.ro

195Ce sa mai cintam de-

acuma,Ce mai tint de-acu' sa spunem?lata ce-om cinta de-acuma:Despre cheful din Pohjola,Despre marile ospete,Ce dc7dura cei cu stare.

Mu lt s-au pregatit denunta,Strips -au cele de-a' mincariiIn sala§.ele din Pohja,In comari din Sariola.

Ce merinde fura-aduse.Cam ce pregatiri fOcuraPentru masa cea din Pohja,La ospatul cu multi oaspeti,Ca la toti din plin s-ajunga,So se sature nuntaqii?

Ci creoea-n Carelia taut;Bouleatz traia-n Suomi,Nici prea nzaruntel, rzici mare,Un bout, atita doara;Coada-i se mi§-ca in Home;1-atirna in Kemi capul;Coarnele de-o suta stinjeni,Botul lat de-o suta cincizeci;Alega opt zile-o helgeCa sa-i ocoleasca gitul,Si zbura o zi intreagaIntre coarne rindunica,Ajungea cu greu la tint6Fara-a se-odihni in tale;A sarit o luna-n capatVeverita de la greabanPina-n lungul cozii, insaN-a putut atinge virfulInainte de sfirqitulLunii ce'i dintii de cazne.

Bolt! ast grozav de mare,Finlandezul taur straqnicDin Carelia -1 purtaraFind pe la-a' Pohjei cimpuri;Sute it tineau de coarne,Il trageau de nari vreo mie,Tot tirindu-I cu de-a sila,Aducindu-I la Pohjola.

Se ducea ast bou incoloSpre strimtoarea SarioleiGreu de tot; pa§-tea la iarbaTot pe mlap`ini; atingea, vezi,Norii-n trecat cu spinarea;Nu era in partea ceeaNici-un macelar; n-aflaraPrintre toti copiii Pohjei,In poporul cela mare,Printre tinerii in floare,

Printre cei mai virstnici, unulCare sa ucida morzstrul.

Un moqneag strain venit-aDin Carelia, anumeVirokannas; spuse aste:'Mai domol, domol, biet taut;Caci yin, uite, cu maciuca;0 sa las toiagul astaPeste dobitoace;N-o sa ti se miqte botulVara asta, care vine,N-o sa-ti mai framinti de -acumaNarile, pe cimpul asta,La strimtoarea Sariolei!"

A izbit mot Virokannas,Lovituri a dat indata,Palvoinen tinea ast taut;Scutzira din cap tot vita,Invirtindu-V ochii negri;Intr-un brad fugi batrinulVirokannas, prin hatguri,Palvoinen tot prin rachite.

Un alt macelar cataraSO doboare naltul taur;In Carelia cea mindra,In gospodarii din Suomi,Tocma-n Rusia blajina,Suedia cea curajoasa,Pe-a' Laponiei tarimuriIn a' Turjei bune locuri,Au catat 41-n Tuonela,In Manala, sub parninturi;Fara a-I gasi, umblara;N-au filcut nici-o isprava.

Un alt nzacelar cataractAu pornit in cc7zitareaVreunui taietor de vilePe a marilor spinare,Printre nesfirMe valuri.

Negru om ie§1 din unde,Un viteaz tifni din ape,Din cel golf intins de mareDin talazuri necuprinse;Nu era din cei nalti insetNu era chiar tare mare,Nici din cei mai mici, caci, iata,In pahar putea sa doarma,SO stea-n sita in picioare.

Pumni defier aveabatrinul,Fata roqie ca focul,Casca pusa-n cap, de piatra;incaltat era in piatra,Un pumnal in mina de-aunIncrustat cu flori de-aramc7.

Astfel fu gasit casapul;

tidva-ti,

www.dacoromanica.ro

196intilni-al ei gide,

Boul finlandez, stapinul,Dete monstrul peste omulCe avea sa mi-1 rapuna.

Cum vazu moyneagulprada,De grumaz a inyfacat-o,Boul in genunchi it puse;I-a inghesuit batrinzr1Coastele-n pamint, in Alma.

S-a ales cu mari foloase?Nu prea mare-a fost clytigzil:Suta de butoaie came,De cirnat o sut6 stinjeni,.5'apte luntri marl de singe,.5'ase putini de osinza,Pentru cheful din Pohjola,La ospilt in Sariola.

lata se Osea-n Pohjola0 Malta, larga casa;Un perete: noun stinjeni,Fundul lat de nunzai yapte;De cinta cocoy pe case,N-ajungea in curie glasul;De Tatra in fund un clineN-auzeai pe prag nimica.

Ci stapina din PohjolaAlerga prin incapere,Peincheieturi de scinduri;Chibzuia aya batrina:"Undo -o sa &Ulm noi bore;Cum s-o facer?: pentru nunta,Pentru-a o gusta la masa?Nu ytiu cum se pregateyte,Nu cunosc rnacar de unde-i,Nici obiryia ce are."

Un moyneag era pe soba,A grail pe soba mogul:"Doar din orz ieyit-a berea,Din hamei e bautura;Insa-a ajutat-o apa,Sprijin a gasit in flacari.

A's! hamei, flu luiRemunen,Fu sada de rnic in lama,Fu plantat cdnd fuse mareCa o vipera, zvirlit fuMai apoi ca o urzicaLinga-ale Kalevei puturi,Linga a' lui Osmo cimpuri;A tiynit o tulpinita,Mai tirziu in lujer verde,Pe un pomiyor urcat-a,Merse mai departe-n creytet.

Semanat-a moyul celaPe-a' lui Osmo noi ogoare;

Se nalta preamindru orzul,Ii mergea nespus de bine,Pe-a lui Osmo noi ogoare,Pe cimpiile Kalevei.

Doar trecu pupal vreme;A strigat din porn hameiul,A vorbit din cimpuri orzul,A grail fi apa tocmaiDin fintinile Kalevei:«Cind om fi noi in stareset- ne-mpreunam, cind fi-vom

noi unul Linga altul?Rclu e sa traieyti tot singur;E placut in doi, in trei chiar»

Osmotar; cea her-Or-46,Kapo, care fierbe berea,Apuca atunci un mareSpic de orz, luc7 vreo yaseBoabe dintr-un snop de orzDe hanzei flori gapte strinse,Apa-a scos vreo opt pahare;Ayeza pe flacari oala,A 16sat sa fiarba zeama,Multiyor sa forfoteascaBerea cea de orz in zivaGrabnica, de primavara,In cel cap pierdut in neguri,In ostrovul cel din ceturi;Zeama o varsa-n galeata,In barbinta de mesteacan.

Fabrica atuncea berea;N-a putut s-o faca insaNicidecum ca sa dospeasca;Incepu sa chibzuiasca,Spzise-apoi aceste vorbe:oCe-ar mai trebui s-aduceam,SO s-acreasca berea asta,S6 dospeasca bautura?»

Kalevatar; preafrumoasa,Cea cu degete dragute,Fata cea preasprinteioara,Uyurica la picioare,Alerga prin incapere,Pe incheieturi de scinduri,Tot catind de treburi multe,Intre dou6 mindre oale;Ci un pal pe jos zarit-a,Strinsu-l-a cu mare grij6.

L-a privit cu de-amanuntul:Ce-o s-ajunga butuca.yulAsta-n mina mindrei Kapo,Intre degetele uneiBune cuminti fecioare?oDaca i da lui Kapo?Chiar pe degetele asteiBune fi cuminti fecioare?»

Vita-yi

1-ay

,57

fi

si

www.dacoromanica.ro

197I 1-a dat in dar lui Kapo,

Chiar pe degete i-1 puse,Kapo miinile frecat-a,Amindozia palmi, pe §.olduri;Astfel a venit pe lumeVeverita ceea alba.

Fata-# sfatui copilul,fnvatat-a veverita:((Ti!, micuta veverita,Tu, al cOlnicului aimA acestei lumi podoaba;Du-te unde-ti spun acuma;Mergi fi nu uita poruncaCe ti-o dau ruganzintea-mi:Du-te-n Metsola cea buna,Inspre treaza Tapiola,Urca-te-ntr-un virf de arbor;Treaza fii, pin-eVi in creltet,Sa nu te rapeasca-un vultur,Sus, prin aer sa te duca;Cucuruzi de brad culege,Verzi bobite de pin strange,I le da lui Kapo-n minaPentru berea lzti Osmotar»

Alergat-a veverita,A sari! stufoasa coada,Cale Iztrzga strabeitut-a,Departari rozbi, intinse;A !recut un codru, altztl,Ocolit-a mull pe-al treilea,Inspre Metsola cea buntPiny -n treaza Tapiola.

A velzut trei brazi dincodru,Patru pini mai mica zarit-a,S-a urcat pe-un brad din vale,Intr-un virf de pin din cimpuri,Fara s-o inhate qoinzul,Pasarea de prin vazduhuri.

Cucuruzi de pin culese,Crengi de brad sfarma, ascunseCucuruzii in labute,I-a acoperit cu gheare,Ca sa -i duca toti lui Kapo,Chiar pe degete punyBunei cuminti fecioare.

Kapo i-a bagat in bore,Osmotar, in berea neagrcl;Berea n-a dospit, nu BeteSpumy asta bautura.

. Osmotar, cea berarita,Kapo, care fierbe berea,Prinse-atunci sa chibzuiasca:«Ce-ar mai trebui s-aducemScl se-acreasca berea asta,Sa dospeasca bautura?»

Kalevatar, preafrumoasa,Cea cu degete dragute,Fata cea preasprinteioara,Uptrica la picioare,Alerga prin incapere,Pe incheieturi de scinduri,Tot catind de treburi multeIntre dorta mindre oale;0 surcea pe jos zarit-a,0 a strins cu mare grija.

S-a uitat cu de-amanuntulCe-o ajunge surcelutaAsta-n mina mindrei Kapo,Intre degetele uneiBune cuminti fecioare?«De i -ac da-o chiar lui Kapo,Chiar in degetele asteiBune cuminti fecioare?»

0 dodu in dar lui Kapo,Chiar pe degete i-o puse,Kapo miinile frecat-a,Anzindort6 palmi pe 4'olduri;A venit pe lume jderul,Cel cu coastele de aur.

L-a-nvatat pe jder,atuncea,Pe orfan, ce-avea sa facei:«Draga jder, tu, pasaruica,Tit, nepretuita bland,Du-te uncle-1i spun, urrnindu-mi

porunca nzea ruga:Du-te-n peVera de piatra-aUrsului, in chiar sala§-ulDin strafundul celor codri,Unde crunt se lupta

duc viala in cruzime;Stringe-n mina a' for bale,Toarna spuma for in palme;Pune-o chiar in miini KapoPentrzt berea lui Osmotar»

Incepu sa sara jderul,Sa alerge pieptul de-aur,Cale lunga strabatut-a,Departari reizbi, intinse,A trecut un fluviu, altul,Ocolit-a mult pe-al treilea,Spre cea vagcluna-n piatra-aUrsului, spre vizuina-iCea de stinci; acolo undeBatalii dadeau ursoii,Crincen 4i duceau viataPe o stinca ferecata,Pe un munte de otele.

Le curgeau din gura bale,De prin neiri cadea tot spumy;Balele monOrilor strinse,

§.1

lui

2i

sa-ivi

fi

S't fi

I,,i

www.dacoromanica.ro

198A vorsat in palme spuma,0 dadu in miini lui Kapo,Chiar pe degetele-acesteiBune li cuminti fecioare.

Osmotar le-a pus in bere,Kapo-n berea cea negrie;Berea n-a dospit, nu deteSpuma asta bautura.

Osmotar, cea berarita,Kapo, care fierbe berea,Prinse-atunci sa chibzulasca:«Ce-ar mai trebui s-aducemSO s-acreasca berea asta,SO dospeasca bautura?»

Kalevatan preafrumoasa,Cea cu degete dragule,Fata cea preasprinteioara,U,surica la picioare,Alerga prin incapere,Pe incheieturi de scirzduri,Tot catind de &churl multe,Intre dou6 mindre ogle;A velzut pe jos pastaie,P cu grija mare-o strinse.

0 privi cu de-amarzuntul:«Ce-o ajunge din pastaieIn a' mindrei Kapo minuri,Intre degetele uneiBune §1 cunzinti fecioare?De i-a,s da-o chiar ha Kapo,Chiar in degetele asteiI3une qi cuminti fecioare?»

0 &Ulu in dar lui Kapo,Chiar pe degete i-o puse;Kapo miinile.frecal-a,Antindozz6 Mimi pe .yolduri,Neste coapsele voinice;Astfel se nascu albina.

Invatat-a pasaruica,Arata albinei toateCite trebuie sel facet:«Draga mea albina, scumpo,Sprinteioara pasaruica,Tu, a florilor regina,Zboara unde-ti spun, urmindu-mi.57 porunca mea §.i ruga:In ostrovul de pe valuri,Pe o stinc6-n marea naltaArome0e-acolo-o fata,Doarme-o filnghie de-aramtl;Linga ea e-o planta dulce,larba toata-n mied pe qortu-i;la pe aripioare miedul,In manta incarc6-ti miereaDin luciosul virf al plantei,Din potirul plantei de-aur;

I le da lui Kapo-n mina,Pentru berea lui Osmotar

Ci albina sprinteioaraA zburat cum zboara vintul,Cale lunga stmlbatut-a,Departari razbi, intinse;A trecut o mare, alta,Ocolit-a mult pe-a treia,Spre ostrovul de pe valuri,Stinca din inalta mare;A v6zut dormind fecioara,In somn grew cel piept de staniu,In cimp larg qi Ara nume,In cinzpia cea de miere;Lingo fata, iarba de-aunIarba de argint pe briu-i;Aripa-§1 intinse-n miere,Penele-§1 scalda in suculVirfirlui lucios al plantei,In al florii de-aur creltet;I-0 dadu in miini lui Kapo,Intre degetele asteiBune qi cuminti fecioare.

Osmotar le-a pus in bere,Kapo, in licoarea neagra;A dospit acuma berea,Fierse noua bauturaIn galeata de lemn proaspat,Ridicatu-s-a la toarte,Se umplu chiar peste margini,Vru s-alerge prin tarina,So tot curga pe podele.

S-au fost scars vreo dou6clipe,0 clipita doar trecut-a;Toli s-au inzbulzit s6 bele,Eu intiizzl Lernminkainen,Ametitu-s-a chiar bineAhti al lui Kauko, asta,S-a-mbatat cumatrul veselDoar cu berea lui OsmatanCe-o facuse Kalevatan

Osmotar; cea berarita,Kapo, care fierbe berea,A grail' in chipul asta:«Vai de-a' mele ziliqoare,Bere rea de tot facut-am,Fiert-am suc ciudat cu totul,CO scapat-a din ciubere,SO undeasca pe podele.»

Ci cintat-a intr-un arborPasarea cea roqioara,Pe-un acoper4 §1 mierea:«Berea ce-o facufi nu-i proasta,E chiar straqnic de gustoasa;Numai in butoi s-o puneti,

www.dacoromanica.ro

199Co lo-n pivnita s-o duceti,Intr-o bute de stejar ciStrinsa-n cercuri de arama.»

De aici se trage berea,E-nceputul bauturii;Chiar de-atunci ti merse vestea;Bucuratu-s-a de cinsteCa era chiar minunata:Buna pentru oameni pa,snici,Vesele facind neveste,La barbati dind chef de vorba,Bucurind pe cei cucernici,Pe nebuni facind sa sara.

Ci stapina din Pohjola,Cum aflat-a obiryia,A umplut pe cea mai mareDin barbinte ochi cu apa,A turnat pe jumatateIn galeata nou-nouta,Puse orz destul intr-insa,Muguri de hamei, multime,Pregati batrina berea,A facut ea bauturaIn galeata nou-nouta,In barbinta de mesteacan.

Luni infierbintar6 pietre,Veri de-a rindul fiert-au apa;Codrii lemne-au dat cit vrura,Scos-au din fintine apa,In curind in marii codriSe facura lumin4uri,S-a imputinat apaDin izvoare-n timp ce-ntrunaSe tot fabrica la here,Se amesteca suc negruPentru chefzd lung din Pohja,/ist °spat cu mii de oaspeti.

Se latea-n ostrov fun:mare,Focul se-ntindea departe,Spre cel virfde promontoriu;Negrul fun: urca spre ceruri,Se tot ridicau in aerAburii din locul cela,Unde-ardeau atitea vetre,De prin cele-ntinse focuri,Coperind juma' din Pohja,

Carelia intreaga.Se uita-ndelung poporul,

Tot privea, zicind aceste:"Cam de unde-i fumul asta,Ccata asta din vazduhuri?Prea e mic de foc de lupta,Ca foc ciobanesc prea mare-i."

Intr-o mindra dimineataMaica cea-a lui Lemminkainen

Se ducea in zori sa scoataApa din izvon vazut-aCa acoperea intinderi,Parti intregi din miazanoapteUn fum gros; a spus aceste:"Negreyit e fum de lupta,Focuri sint de &Italie."

Ahti Saarelainen, insuyi,Minunatul Kaukomieli,Tot privea mereu in juru-i,Prinse-apoi sa chibzuiasca:"Ce-ar fi sa ma uit eu insumi,Ca sa vad de-aproape locul,Cam de unde urca fumul,Ce e ceata asta-n aer?Este fum de prin razboaie,Focuri sint de crunte lupte?"

Merse Kauko sa priveascaUnde se tot urca fumul;Nu era foc de razboaie,Fum din MOW cumplite,Ci doar flacari pentru bere,Foc sa fiarba bautura,In strimtoarea Sariolei,In cel golf sub promontoriu.

Prinse sa se uite Kauko,Chiondorly privea cu ochiul,Urrul se zglia, strimb celalt,Gura tot putin cam strimba;A vorbit privind cu grija,A strigat deasupra vaii:"Scumpa soacra, gazda-a Pohjei,Pregateyte here buna,Vezi, mereu sa ne tot fabriciMultvestita bautura,Ca sa relcoreyti multimea,Cit o fi sa tiny nunta-miCu fecioara-ti tinerica!"

Gata fu-n sfircit berea,Bautura pentru oameni;Iata, pus-au berea rota,Dus-au falnica licoareIn pamint, sa doarma-n tihna,Intr-o pivnifa de piatra-nBute de stejar inalta,Dupa-o vrana de ammo.

Ci stapina cea din PohjaPuse-apoi sa fiarba zeama

sa forfoteasca oale,Sa dea-n clocot marl cazane,Uria.ye piini facut-a,Framinta, intinse coca,Sa cinsteasca tot norodul,Scl hraneasca gloate multeLa ast chef prelung din Pohja,La ospat in Sariola.

fi

si

www.dacoromanica.ro

200In sfircit, au fost gatite

Cele piini inalte, fost-aFramintat tot aluatul;S-au scurs doar vreo (Jowl clipe,0 clipita doar trecut-a;Berea-n vas facuse spume,A rostit aceste vorbeCold-n beciu-i bautura:"De-ar veni om sa ma beie,So ma verse pe gitleju-i.Vreun cintaret mai strafnic,Ca sa-mi laude taria,Vrun poet mai de ispravel!"

Cautara cintaretul,Un poet mai de isprava,Priceput so spuie versuri,Povestaf de-aleasa fata;A venit un sonin sa cinte,Drept poet s-a dat o ftiuca,Somnul n-a ftiut sa cinte,Cintaret n-a Post nici ftiuca;Somnu-a stat doar gura-casca,Mult prea rari sint tizzcii.

Cautara cintaretul,Un poet mai de isprava,Priceput sa spuie versuri,Povestaf de-aleasa fata;Un baiat apoi adus-au,Drept poet s-a dat copilul,N-a ftiut sa cinte pruncul,Nu ftia nici sa graiasca;Iasi avea legata limba,Ii era intepenita.

Berea-ameninta acuma,Se aprinse bautura-nButea de stejar cea mare,Dupa vrana de aranza:"De nu vrea sa vie nici unCintoret mai de isprava,Un poet de mare vazc7,Povestay de-aleasa fata,0 s-arunc in aer cercuri,0 so dau afara fundul!"

Ci stapina din PohjolaA fOcut pofliri la nunta,

i trimise vorniceii,A grail apoi aceslea:

micuta slujnicuta,Roaba mea cea credincioasa,Du-te chearna tot norodul,Ada la °spat multimea;Ci poftefte slabanogii,Pe saraci, pe orbi, betegii,Cheama toil neputinciocii,Pe ologi gi ciungi, de-a valnza;Adu-i pe cei orbi in barca,

De-a calare to betegii,Pe ologi yi ciungi, in thrill!

Roaga-i mult, cu dragpofteyteOamenii de prin Pohjola,Tot poporul Kalevalei,Pe batrinul Vainamoinen,Cintaret la chef sa fie;Nu-1 pofti pe Kaukomieli,Pe Oct Ahti Saarelainen!"

Mititica slujnicutaA grait aceste vorbe:"De ce nu pe Kaukomieli,Pe ast Ahti Saarelainen?"

Ci stapina din PohjolaI-a raspuns in chzpul asta:"Nu-1 poftesc pe Kaukomieli,Pe cel hitru Lemminketinen,Caci e batauy. oriunde,Oricind gata de gilceava;A facut la nunci marl certuri,A batjocorit fecioareSfinte-n strafe minunate,In gateli de sarbatoare."

Mititica slujnicutaSpuse lute aste vorbe:"Cum sa-1 ftiu pe Kaukomieli,Cum sa nu-1 poftesc la nunta?Nu ytiu unde sta ast Ahti,Unde s-afla Kaukomieli."

Ci stapina din PohjolaA raspuns cu aste vorbe:"Ai sa-1 recunofti pe Kauko,Pe ast Ahti Saarelainen;Are-ntr-un ostrov salaful,Veselul cumatru fadeChiar pe tarmul unei ape,Linga-un sin intins de mare,Lingo capul Kaukoniemi."

Slujrzicuta, mititica,Slujitoarea cea naimita,Duse vestea-n ,case locuri,In opt pieti facu poftirea,A poftit Pohjola-ntreaga,Tot poporul Kalevalei,A pojlil chiar pe plugariiCei slabiti, chiar pe zdrentoqiiLucratori, palmafi cu ziva;Doar pe Ahti, pe ast tinarS-a pazit ea sa -1 pofteasca.

dintii

"Ilei,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Ceintulal XXI-leawww.dacoromanica.ro

205Ci stapina din Pohjola,

Baba cea din Sariola,Se gasea pe-afara, tocmaiPliny peste cap cu treburi;Auzi pocnind cu biciul,Sanie trecind pe larmuri,Inspre miazazi privit-aCapul inspre soare-ntoarse;Incepu sa chibzuiasca:"Cin' se-apropie de casa,Tot pIndind cu prevedere?Nu -i o ceata de razboinici?"

A ieVt sa vada bine,priveasca mai de-aproape;

AVia nu erau razboinici,Vornicei erau la mire,Ginerele chiar la mijloc,DrziVi multime imprejuru-i.

Ci .slapina din Pohjola,13aba cea din Sariola,Pe-al sou ginere vazindu-V,Prinse a grai aceste:"Mt credeanz mai adineauriCa sufla prin arbori vintzil,Ca se prabu§-eau marl stive,Ca suna departe tarmul,Ca se ridica prund4u1;Mai dadui V mai aproapeSei ma uit, sa veld ce este,Dara nu suflase virztul,Stivele-s tot in picioare;Nu suna departe tarmul,Nu se ridica prundiqul,Ci soseau, vezi, vatajeii,Ginerelui, multi la numanCam aproape dowel sute.

Cum sa -1 recunosc pemire?Cine-i ginere-ntre oameni?Osebit e de mziltimeCa cirevil intre arbori,Ca stejarul intre tufe,Ca V luna intre stele.

E cu armasaru-i negru,E left ca lupul groaznic;E intocmai ca o cioaraCare-V duce prada, ca oCiocirlie in vazduhuri;Ciripesc in vlrful,5'ase aurite presuri,,5'apte pasarele-albastreFluiera voios pe haturi."

De pe drum urca un vuiet,A scripzit pe tale oiVea;Mirele intro -n ograda,Vatajeii toti in curte,

Mirele cu druVi in jurzi-i,In alaiul de prieteni;Nu era nici printre-ntiii,Dar nici printre cei din urma.

"Hai, copii, ieciti o data,Voi, vitejilon in curte,Voi, cei mai inalti din oameni,Mergeti, ridicati mai luteGurile de ham, dati fuga,Haturile le desfaceti.57 hulubele la sanii;Coboriti-mi,.Si pe ginere in casa!"

Mirele-V gonea sirepul,Sania zbura ca vintulIn a socrului ograda;Spuse gazda cea din Pohja:"Hei, to shwa, ce ai leafy,Lucratorzile cu ziva,Pune mina pe-arnic7sarulGinerelui rneu, r1 tine,SlobozeVe-i instelataFrzinle de aceste hamuriCoperile cu amnia,Scap-o lute de aceastaGura-a hamului, de staniu,.57 de haturi lungi de piele,De hulube de rachita;la cu tine armasarul,Tine -1 binivor de friulCe-nfloritu-i cu matase,De-argintatul lui capastru,Pe un loc sa se tavale,Intr-un ,,es cu totul neted,Pe o nea cazuta proaspat,In livada asta alba!

Ci, adapts mInzul asta-alGinerelui, la izvorulCel mai de aproape, careNu a inghetat vrodata,Care murmura, in spume,Chiar sub bradul cel de aur,Sub un pin stufos qi mare!

Pune intr-un cof de aurAstui armasar de mire,Intr-o iesle de amnia,Orz ce fost-a dat prin ape,Pline moale, grlu de vary

secara tot de vara,Macinata mult bine.

Sa-mi duci armasarul astaInaintea unei iesle,Intr-un grajd, cit mai departe,Iar acolo-n loc de seamy,Leaga, lute, armasarul,Cu lantucuri numai de -aur,

o4til§-i

insoliti-1

www.dacoromanica.ro

206La belciug de fier; aproapeDe cel stilp de lemn cu pete;Pune-i astui armasar alGinerelui, inainte,Portie de-ovaz bogata,Portie de otavioarcl,Portie de fin, mai mare.

Ci, tesala armasarulGinerelui, cu un pieptenFount din os de morsel,SO nu i se sfarme peril,Sa nu i se smulga coama;Tinde zrn scortar cu totulDe argint pe armasarulGinerelui, mai aVerneUn covor tesut de aur;Un postav mai larg cu ciucuri

cu tivuri de arama.Porumbeii mei, copii ai

Satului, is sa mi-I ducetiPe-al meu ginere-n odaie;Scoateti-va pate:Ina.57 manzilile va trageti!

Aqteptati, caci vreauclipaSä ma uit, sa vad de poateGinerele men sa intre,Fara se, se scoata u. a,Fara-a smulge pervazul,Fara sä se mai inalteBirna cea de sus a ufil,Fara sa se scadc7 pragul,Sei se scoata vreun perete,Scl se schimbe temelia.

Nu-ntra ginerele-n casa,Dand nzIndru, in odaie,PITO nu se scoateNu se smulge pervazul,Pina nu se mai MaltaBirna cea de sus a ufii,Pina nu se scade pragul,Nu se scoate up, perete,Nu schimbarn temelia;Mirele-i cu-un cap mai mare,Mai inalt cu o ureche.

Ridicati mai grabnicb irna,Ca sa nu-qi mai scoata cuma,Scadeti pragul cu.(' treapta,Ca sa nu-i atinga tocul;Departcrti pervazulPentnr ca sa se deschidaSingure-ale ei canaturi,Ginerele cInd intra-va,Floare-a oamenilor, rara.

Binecuvintat fii, Doamne,

Intra ginerele-n casa!Aqteptati sa vad climara,Sa ma uit prin casa -n graba;Oare mesele-s spalate;Scaune-s de-ajuns frecate,Sint podele maturate,Curatenie-i in casa?

Ma uit repede-n odaie,Parca n-as mai recunoa.yte-o;Din ce lemn oare,De-unde-i sala asta mindra?Cum s-au ridicat peretii,Cum s-au incheiat podele?

Un perete de-os de-arici e,Cel din find de os de ren e,De-os de viezure e altul,E din os de miel grindarul.

Grinzile din lemn de mar is,Stilpul dintr-un lemn cu pete,Dintr-un nufar laita sobei,Coperif, din solzi de pefte.

Laita cea din fund din fier e,Scaune-s din lemn germanic;Masa-n aur coperita-i,Pe podele e matase.

Soba asta-i din ammo,Scaunu-i din mindre lespezi,E cuptoru-n lespejoareDe prin marl, iar list iatac eTot din lemn de al Kalevei."

Mirele veni-n odaie,Sub cel mindru pod al casei;A rostit aceste vorbe:"Fii binevenit, tu, Doamne,Sub acest grindar cu fainia,Sub fruniosul pod al casei!"

Spuse ea, stapina Pohjei:"Fii binevenit, aicea,In aceasta biata casa,In coliba asta scunda,In odaia de brad, joasa,In coMara de pin, strimta.

Hei, tu, mica slujnicuta,Roaba, tu, din sat, nainiita,Ada, tu, o coaja-aprinsa,Ia o torta de racina,Ginerului sa-i vad fats,Mirele cum are ochii,De-s alba§.tri, de sintOn is albi ca rufaria!"

Slujnicuta mititicc7,Roaba cea din sat, naimita,A adus o coajc7-aprinsa,Facia de raqina-n !Wan.

"Focul piriie pe scoarta,Face fum destul rafina,

zwz,

uqii,

ziditei-i

si

si

www.dacoromanica.ro

207S-ar putea sa-i spurce ochii,Sa-nnegreasca chipul mindru!Ad6 un °pail mai lute,Luminari de ceara-aprinse!"

Mititica slujnicuta,Roaba cea din sat, naimita,A adus opal, in graba,Luminari de ceara-aprinse.

Ceara-yi darui lumina,A lucit opaitul cela,Ochii mirelui sclipird,Limpezitu-i-a ci fata

"fatal, veld acuma ochiiGinerelui meu, dar nu sintNici albaytri ,ci nici royiiSi nici albi ca rufaria,Albi is ca pe ape spuma,Is caprii ca iarba m6rii,Mindri ca pe tarmuri, trestii.

Porumbeii mei, copii aiSatului, ci, insotiti-IPe-al meu ginere, spre jiltulMai "[nail, spre local care-IVezi mai departat ca toate;Spatele intors sa-i fieSpre peretele albastru,Capul, inspre masa royal,S-aiba-n fated musafirii,Lingo el, multimi voioase."

Ci stapina din PohjolaA hranit, a dal s6 beie;Toti au unt topit in gura,ear in niiini placinte bune,Ingrijit-a de-ai sal oaspeti,Dar de ginere fi mai mull.

Somn s-a dat pe lingacameFrageda, de pore, la masa;Strachinele-s ochi de pline,S6 se -ntreme musafirii,S6 se- nvioreze mai multGinerele ca toti

Spuse ea, stapina Pohjei:"Hei, tu, slujnica micuta,Ada-ne in vedre berea,D6-le cani la toti nuntacii,De-al meu ginere-ngrijeyte

mai mult decit de ceilalti!"Ci, atunci, sluguta mica,

Slujitoarea cea naimita,A lasat s6-yi implineascaVadra-ntreaga ei menire,Tot pocalul, datoria,S-umezeasca barbi hameiul,,Si mustati s6 inalbeascaLa nunta,ci, dar mai mult 'Inca

Ginerelui, ca la ceilalti.Ce-a putut s6 spuma

berea,Ce sa mai gindeasca vadraCu cinci cercuri, caci era doarChiar aicea cintaretulMinunat, s-o rzalte-n slava?El, chian mogul Vaintimoinen,Sprijin veynic al cintarii,Cintc7ret cu mare faima,Cel mai intelept din oameni.

A baut intii din here,Spuse-apoi aceste vorbe:"Bere, scumpa bautura,Stinge, nu zadarnic, setea,La cintat indeamna oameni,Sa-,,ci deschida guri de aunSpaimintati ne sint nuntayii,Gazdele ce-au s6 gindeasca:Cintecele sfarimate-s,Stinse-s limbi de bucurie,Ori e berea mea cam slaba,V-am dat proast6 bautura,C6 tac cintaretii noytri,Nu zbucnesc cintari frumoase,Tac ,ci scumpii noytri oaspeti,Mull ramin ,,ci cucii noytri?

Cine-o prinde dar s6cinte?Cine-o spline rnindre cinturiLa-asta masa din Pohjola,La ()spat in Sariola?Scaunele n-au s6 cinteCi acei ce stau pe ele;N-o s6 cinte pardoseala,Ci acei ce merg pe dinsa;N-or s6 Vida nici ferestre,Ci acei ce-s linga ele;Nu o sad vorbeasca masa,Ci acei ce sint la masa;Triste-or fi in pod ferestreFclra-acei ce sint sub ele."

Un copil era pe scaun,Pe podea un pu,cti, acolo,De pe laity -a spus copilul,De pe duqumea, baiatul:"Pentru virsta mea nu-s mare,Nu-s prea zdravan de statura,Dan in ciuda astor lucruri,Daca cei mai grayi nu anted,De nu-ncep burduhanoyii,De stau multi voinicii noytri,Eu cinta-voi, viersui-voi,Eu, copilul ast bicisnic,Puytiul uscativ, cinta-voiDin tot trupul meu sublire

,Si

ceilalti.

www.dacoromanica.ro

208.57 din coastele slabute,Ca sä bucur seara asta,Intru cinstea marii zile!"

Un batrin era pe soba,A grad in chipul asta:"Cinturi de &Well, la naiba!Is doar plins de prunci de tita;Cinta doar minciuni, &Weill,Si fetitele, de-asemeni;D6 cuvint celui mai vrednic,Cintaretului, pe

Ci batrinul VainamoinenPrinse-atunci s6 cuvinteze:"Este-n tineretul asta,In tot neamul asta mare,Cineva deie mina,S6-# uneasca ale saleDegete cu ale niele,S6 incepem o cintare,S6-ntonam un cintec mindru,Bucurie la sfirqitulZilei asteia, in cinsteaAcestei serbari slavite?"

Spuse de pe sob6 moqul:"Nu s-a auzit vrodata,Nici vazutu-s-a-n viat-unCintaret §1 mai destoinic,Un rapsod c-o mai intinsaBogatie de cuvinteDecit mine-n vrenzea ceea,Cind cintam, un copilandru,Cind doineam, in tinerete,Chid cintarn in golf, pe valuri,Cind treceam cintind peTot zicindu-i prin bradeturi,Prin strafunduri de padure.

Glasul imi era puternic,Minunat, cu-un sunet dulce;Tot curgea cum curge-un fluviu,Vijiia quvoi fierbinte,Luneca pe nea ca schiul,Lin zbura ca-n valuri nova,Dar acum nici nu pot spuneCine imi zdrobi cu totulGlasul asta preaputernic,Cine-i mic§.ora frum'setea;Nu mai curge ca un fluviu,Nu se leagana ca valul,E ca prin bu§leni o grapa,Pin stufos pe sub zapada,Sanie peLuntre pe uscate pietre."

Ci batrinul VainamOinenA grail atuncea astfel:"Dar; de vreme ce chiar nimeniNu se-apropie sa-mi fie

La cintari tovar6q, iata,Singur o sa merg pe caleaCintecelo r; viersui-voiSingur povestiri marete,Caci nascut is pentru cintec,Povestaf sint pus in lume;Nu-ntreb calea on sfircitulVreunui vers, nicicind, penimeni."

VainamOinen mogul, spri-jinAl cintarilon din veacuri,Prinse-atunci sa-nfaptuiasca,El chiar, lucrul bucuriei,S6-nzplineasc6 datoriaCea de cintaret intreaga;Cinturi vesele-s in juru-i,Vorbe multe la-ndernina.

Ci batrinul VainantoinenA dr:tat, desfaqurat-aToata marea lui ftiinta;Pina sa se-ncurce vorbe,Cintecele sd lipseasca,id-psi:I-or duce stinci, de pietre,Elefteiele, de nuferi.

A cintat mofVainamoinen,Veselit-a toata seara;Cu-un surfs ucor neveste,Cu mutt chef voioqi, barbatiiAscultau ca intr-o vrajaCintecul lui Vainamoinen;Le ',area la top mirzune,Chiar celor cu gindu-aiurea.

Ci batrinul VelinamOinen .Spuse dupa ce sfircise:"Cintaret sa fiu eu, oare,Cintaret, om cu qtiinta?Drept e c6 nu-s bun de-o treaba,Nu-i de capul meu nimica,Dar de-ar zice Ziditorul,El cu gura lui cea dulce,Ar cinta un cintec mindru,

vadi a lui qtiinta.Ar schimba in miere

mareain mazare, nisipul,

Ar preface-n malt namolul,Ale marii pietre-n sare,Cringuri in cimpii de piine,In cimpii de griu, finete,Colnicele-n piiniqoare,Muntii-n ou6 de gain&

Ar cinta cu-ntelepciune,Ar aduce prin descintecCa sei dea acestei case

laila."

sa-mi

nisipisuri,

Si-er

5'i

www.dacoromanica.ro

209Tarcuri de vitei, poticeTot cu turme coperite,Vaci de lapte pretutindeni,Szite vite tot cornute,Mii de vaci cu tite grele.

Ar cinta cu-ntelepciune,Ar aduce prin descintecBlerini de rls, mantale pentruPreacinstita noastra gazda,Rochii de postav ar facePentru doamna, gospodina,Cismulite pentru fete,La feciori, canzeqe roqii.

0, ingaduie, tu, Doamne,§1-n viitor sc1 poata

Vietui ca-aicea, lumea;Fel tu sa petreaca-adesePe la cheful din Pohjola,La ospalzil Sariolei;F6 sel curgcl-n valuri Berea,Miedul in .7uvoi varsaPe .s-eila.ele Pohjolei,Peste case-n Sariola,Sa se cinte-n ele zilnic,Seri sel se petreaca vesel,Cit o fi ca sa traiascaMinzinata noastra gazda.

Doamne, dá-le o rasplataZiditorule, i-ajutaGazdei ce' i din capzil mesei,Pe stapina-n magazie,Pe feciori in cele apeUnde pescuiesc, pe feteLa virtelnita, sel nu leParcl razz nicicind in via16,Se l nu se caiasca-n anulViitor c-au dat aceastaMasco -a,ya de-mbe4zigatil,C-azz intins ospc7tul astaLa atIt duium de oameni."

Fa

11

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal ,MI-lea

www.dacoromanica.ro

215Duper ce-au bout in lege

s-au ospatat cuLocuintele Pohjolei,La ospat in Pimento la,Gazda din Pohjola spuseGinerelui Ilmarinen:'De ce staff, viteaz de vita,De ce-ntirzii, slava lumii?Ca ti-i total bun damic,Ca ti-i preacluioasa mama,Ca-i aya de alba sale;Ca ni -s preafrumoyi rruntayii?

Nu ramii ca-i preabun tater!,Ca mama preaduioasa,Ori ca-i sclipitoare saki,Ca-s frumoyi nuntayii no,ctri,Ci ramii doar numai pentruMatra bunatate-a fetei,Dzzioyia copilandrei,Stralucirea mindrei tale,Pentru toctia frumuseteaCapului cu fungi cosite.

Mire, nzindre fi-atioare,Door rabdayi, mai rabd6 Inca,Cea pe care-o vrei nu-i gala;Prietena nu poat' vina;Lungi impleleyte;Una nu a impletita.

Mire, nrindre fratioare,Door randayi, mai rabda Inca,Cea pe care-o vrei nu-i gata;Prietena nu poat' sa vina:Doar o mineca yi-a tras-o,Nu yi-a tras-o pe cealalta.

Mire, mindrr fratioatr,Doar rabdayi, mai rabd6 Inca,Cea pe care-o vrei nu-i gata;Prietena nu poat' sa vina:Un picior yi-a incallat doar;Nzz s-a incallat la celalt.

Mire, mindre fratioatr,Door rabdayi, mai rabda Inca,Cea pe care-o vrei nu-i gata;Prietena nu poat' sa vina:.57-a tray numai o rnanuya,Nu yi-a tras -o pe cealalta.

Mire, mindrefratioare,Ce rabdayi cam multa vreme,Ti-i prietena-acurn gala;Porumbita ta veni-va

Hai, vindutafata, vino,Cumparata porumbita,Doara vei pleca indata:Iata clipa despartirii;Ling tine-i rapitorul,Cu-un picior pe prag, ayteapta,

Armasaru-yi muycafilul,Sania -,ci doreyte fata

Te ademenira banii;Mina lute i-ai Intins -o,Gata-ai fost sa lei ploconul,Ca sa-ti viri inelu-n deget,Fii arum ademenita.Si de sane, fii gataSa to -ayezi yi in trasura,Grabnica sa fii yi-acumaCa sa pleci din satul asta,Fii yi-acum tot sprinteioaraCa sa layi aceste locuri.

Tu n-ai socotit, fejt°,Pe-amindoua parti cum vine,Nu ai chibzuit in minteTitgul prost de-o fi sa iascXRau cumva de n-o sa-ti parerDe nu-i plinge mutt fn viataCa ti-ai parasit taicutul,Ca-ai lasat lacayul undeAi vazut lumina zilei,Casa blindei tale mameCare to -a purtat in pintec.

Ce era sa-li fi dus violaIn a' latalui tau case?

naltal ca floarra rarerCa o fivga pe cirnpie;Cind sareai din pat primeai doarLapse, unt bun, la sculare,Piine moale la nrzitr,Zer cit vreai la imbracare;Unt de nu voiai, indaia,Ili taiai felii de came.

Nu avea nicicind necazuri,Nici o grija cit de mica;Pinilor lasai necazuri,Pasuri, bimelor din codru,Chirzuri pinilor din mlaytini,Rannavyilor mesteacaniDe pe- ntinse baragane;Te-nvirteai cafrunzulita,Ca unfluture prin aet;Fraga-n cimpul maicii tale,Ca o znzeurc7 din paj4ti.

Ai sa pleci din casa asta,Intri-n alta locuingAi s-asculti de alta mama,In farnilie. strainer;Nu e ca prin partea noartra,Alt chip prind acolo toate:Cornii au alt fel de sunet,Altfel scirgie portite,Au alt glas fi balamale,Alyel cinta poarta curia

Nu-i ,ti uyi a le deschide,

tolii-n

yi

ti-i

sa"Th

$7

www.dacoromanica.ro

216Sa te m4ti prin curti fungi, tarcuri,Cum fac celelalte fete,Nu-i yti foc in vatra,Sa-ncalzeiti in fata soba,Cum vrea socrul tau, stapinzit

Crezi tu, intr-adevar; feat°,Biet copil, to fa inchipuiCa porneyti door pentru-o noapte

a doua zi devremeTe intorci acasa iattlyi?Nu te chid doar pentru-o noapte,Pentru una, pentru doua,Pled acolo pentru mull timp;Ai sa pieri de tot de-aicea;Te vei duce, hat, departeDe a tatalui tau casa,Te desparti pe veynicieDe maicula ta; ci, iata,0 sa-ti Para nrult prea lungaCurtea asta, prea naft pragutCind o scl te- ntorci vrodata,Pe a' payilor tai urme."

Suspina sarmana fateRasufla arnar fecioarali invalui durereaInima veniraIn ochi lacrimi; spuse aste:"Da, crczui, yliut-am bine.Si prepus-ani toata via/a,Cind creyteam, mi-am zis: «"Iir nueyti,N-ai glum fe.nreie Inca,

.sub paza parinteasca,Pe ogoarele tatutii,In a maicii tale rasa;Ci-i ajunge doarfemeie,Cind o fi sa pleci cuCind pe prag ti-o fi piciorul,Alt, la petitor in sanie;Cu o palma-i fi mai mare,Cu un cap intreg mai nalta.»

E ce mi-am voit intruna,Ce, de rind cre,cteam, dorit-am,Ce-am visat, ca un an rodnic,Ca inapoierea verii;Implinita mi-i dorinta,Iota clipa despc7rtirii;Mi-i pe prag arum piciorul,E in sane celalt;Ci cu toate astea nu fthiCe schimbari se fac in mine,Ca nu plec prea multumita,Ca nu parasesc voioasaPreafrumoasa locuingLocuri ce le indragisemDin copilc7rie Inca;

Cu pareri de rau las casa,Uncle am crescut, salayulCel zidit de tata; uite,Plec cuprinsa de tristete,Ma despart cu multa jaleCa-ntr-o noapte grea de toamna,Cum e gheata prirnaverii,Ce nu ne pastreaza urma,Ale payilor tipare.

Oare, cum e gindul altot;Inima altar mirese?Chinuri nu sirntesc, nici vorba,Inima nu ytie spaima;Cum o ytie-a nzea, sc7rmana;Creyte-n mine-o cruntajale,Mintea mi-i precum e smoala;Inima, ca,si corbunit

Gindzd celor fericite,Inima acelor feteCaror le-a surfs noroculE ca zorii primaverii,E ca soarele-rasare;Darer inima-mi cum oare-i,Cum mi-s gindurile triste?Mi-i un mal de balta minter;Ca ,,ci -0 margin de nounCa yi-o neagra noapte, toanzna,Ca o trivia zi de iarnc7,Inima nri-i .i mai neagra,E mai neagra decit bezna(Mei nopti prelungi de loanina!"

Ci, alunci, o slhjitocrreMai batrina, de-ale cased,A grad, in chipul asta:'Ha ha, ha, fetito, iaccXTi-amintefti de-a' mele vorbe,Doar ti-am spus a suta oara:«Nu-ndragi pe vrun logodnic,Nu te-aprinde, vezi, vreodata,De-a lui gurcl-ncintcltoare,De-a lui gale,caprivire,De-a' lui nobile picioare;Dulce ii graieyte gura,Ochii lui cu drag scinteie,Dar e Lenzpo in barbie,li sta moartea-n a lui gura.»

Uite ce-am spus totdeaunace sfat dadui la fete:

Cind or mai veni logodnici,Petitori in starostie,Ori fiacai de-nsuratoam,Trebuie sa tit nici vorba,Bine piept la-a' !or dorinte,Sa-ti iei singura-aparrirea;Asgel numai le refspunde:«Scl &Vali de second, bine,

s-atiti

.57

.57

fi Ii

Jai,

sobti

si

www.dacoromanica.ro

217Nu-s eu urza din aceleCe nurori ajung, pe careLe aduceti ca pe roabe;0 fecioara-aya ca mineNu traie.yte ca o sluga,Nu-.yi prea pleaca ea vointaSa ramile-n veci supusa;De mi-ar spune unu-o vorbelI-ay zvirli indata dozza,De rn-ar inhata deplete,De mi-ar ineaca zulufii,Descurca-mi-ay lute parul;I-a.y sill eu pe-acei oameniSa-mi dea iarayi ce-mi luara.»

Dar tu n- ascultaci de mine,N-ai urmat a' mele sfaturi,Mergi in foc doar din trufie,Pled de bunavoie-n smoala;Vad c-alergi acum spre-aceastaSanie, ce-o are ursulUite, zbori spre carza vulpiiSa te duca ursu-n celeDepartari, sa fats vulpeaRoaba la stapin din tine,Mayterii sc7 fii ca slugs

Mergi de-aicea la o qcoala,Pleci din casa catre chinuri;Tare Brea va fi fi fcoala,Mult Or tine aste chinuri,Cumparat de-acum e friul,Opritorile sint gata;.Si doar nu sint pentru alta,Pentru line, sarmanico.

li cunoayte-ndata, biata,0 sa sinai tzt vreo barbieCam osoascl-a unei rnayteri,Aspra socnilui tau limbo,Vorbe de cumnat, de.yadeOri dispretul cumnatelei.

Pleac6-# tu, urcchea, fats,La a' mele sfaturi, la-asteVorbe ce le spun acuma:Floare imi erai acasa,Bucurie, linga tats!;Te numea doar totdeauna:Luminiqul lui de luna,Maica-ta-ti spunea fi dinsa:Al ei soare bun .yi vesel,Fratiorul tau: frumoasaStralucire-a unei unde,Sorel -ta: naframa-albastra;Mergi acum in alts casa,Linga-o mama ce-i strains;Ci strain nu ti-i mama,Nu te-aduse ea pe lume;Rar de tot o sa te-nvele,

Cind cind o set te-ndrepteDragalay cu blindete;Parcel veld ca o spunaSocrul tau: lepadatura,Soacra: sanie lapona,Iar cumnatul: treapta scc7rii,Cirpa de nimic, cumnata

Ti-ar fi mult mai indemina,Te-ai sinai cu mull mai bineDe te-ai picnic ca o ceatel,Risipi cafumu-n curte,De-ai zbura cafrurzza-n vinturi,Ca scinteie prin vazduhuri.

Nu ayti pasare, sä tot cinti,Frunza sa plute.yti prin aenFlacara sa te imprelytii,Nu eisti fum sa umpli curtea,Vai, fecioara, surioareiCe tirg incheia.yi tu: iatel,L-ai schimbat pe blindul tata,Cu-un turbat, nastru.ynic socru,Pe maicula cea miloasaCu o maytera prea aspra,Dat-ai fixItiorul vrednicPe -un cumnat ce-i pus pe cearta,Pe draguta surioaraPe-o cumnata ce te-o ride,Patul cu-albele cearceafuriPe o vatra de funingini,Unde de izvor stralimpeziPe un eleyteu in gloduri;Tarmuri.cu nisip subtirePe un mal cu haul negru,Rodnicele tale §.esuriDoar pe balarii uscate,Colnice bogate-n boabePe paduri cu Irunchiuri aspre.

Cu adevarat crezut -al,Tu, fetito, ti-ai spits asyel,Nici putine treburi,Cind o fi sa coda sara?Crezi ca mergi sa dormi acolo,De un somn lin sa te bucuri?

Nu mergi, nu, sa dormiacolo,De un somn lin sa te bucuri,

veghea intruna,Indoi-te7vei de grija,Te vor cople4i marl chinuri,

ce e supararea.Cit zburylai ne'mbrobodita,

Fara umblai, hoinara,Cit mergeai nearuncata,Te duceai Jar' marl necazuri;Ili dcY grzji, acum, tulpanul,Intristare, nemetetul,

fi

tu

Noptile-i

si

sa-fi

grhi

www.dacoromanica.ro

218Multe-ngrzjorari, naframa,Framintari, mereu, basmaua

Ce e la parinti o fatef?Fata-i la tatutu-acasaCum e regele-n castelu-i;Ii mai trebuie un paloy,Alta-i a rzurorii soarta;Sarmanica nora e doarLa barbatu-sau cum esteLa vrajnzayi, prizonierul,Tenznicer ii mai lipsayte!

Greu trudeyte -n vremeamuncii,Dupa-a' ei puteri lucrat-a,Leoarca-i trupul de sudoare,De pe frunte-i cad broboane,Cind sa atipeasc-oleaca,0 trimit de foc sa cate,La cuptor o mai alunga,Undeva la dracu-n praznic.

Ar avea nevoie, biata,De o ininza de ytiucei,De o limbo -a unui pastre,Minte de biban din lacuri,De o gura-a unui clean yiDe un pintec de-albiyoarei.5? de toatel dibaciaUnei rate de pe mare.

Nu ai sa gaseyti fecioarafPrintre-a unei marne fiice,Intre fetele din case,Care sal cunoasca undeS-a nascut sfiyietorul,S-a ivit rongiitorul,Cel minceiu grozav de came,Sfeirmatorul cel do oase,Ce-arunca-le-va-n vint peirul,Ce le-o risipi zulufii,I-o impraytia in boare.

Plinge, plinge, biota. fatalSi de plingi, hai, plinge tare,In pumni lacrimile-ti varsa,Umple-ti miinile-arnindoua,Le impraytie-n °grade'',Schinzba-n lac lungi duyurnele,Iti ineaca-n lacrimi casa,Varsa valuri pe grindare!

De nu plingi acum, vei plingeCind o sa te-ntorci odataIn a tatalui tau casa

gasi tclicutul virstnicHorcclind in baia de-aburi,.5'onzoiog uscat sub bratu-i.

Plinge, plinge, biata fata,.5'i de plingi, hai, plinge tare;De nu plingi acum, vei plinge

Cind o sa te-ntorci odataIn a maicii tale casa,

afla batrina maicaNabuyita-n funchrl yuriiCu un vraf de pale -n brate.

Plinge, plinge, biatelfata,de plingi, hai, plinge tare;

De nu plingi acum, vei plingeCind o sa te-ntorci odataIn aceasta mindra casa

gasi-vei fratiorulNeinsziletit, acolo,Pe carare-ntins in tarcuri.

Plinge, plinge, biota fat4,Si de plingi, hai, plinge tare;De nu plingi acum, vei plingeCind o sa te-ntorci odataIn aceasta mindra casa.57-o sa-ti cili sora moarta,Pe cel drum spre lac, tinindu-yiVechiul batator; in mina."

Suspinel fecioara,Relsufla cu multa jale,Incepu apoi se i plinga,Izbucni deodata-n lacrimi;Le-a varsat in miini, umplut-aPumnii anzindoi cu lacrimiDe pareri de rem, in curteaTatalui, cea ingrijita;Baltifticu pe parrioseala;A grad apoi aceste;_Tata vorbele ce spuse:"Vol, surori, duki persarele,Prietene din finer*,Vol. tovarayi de-alterclata,Ascultati-mi aste vorbe:Nu ytiu-ntr-adevar pricina,De ce simt aca de tareSuparerrile acestea,De ce-n grji mereu ma crgu,De ce-s prada astor spairne,Copleyita de marl chinuri?

M-ayteptanz la alte lucruri,Alt fel de neidejdi aveam eu;Ca zbura-voi ca yi cucul,Ciripi-voi tot pe dealuri,Cind veni-va ziva asta,De mi-ar fi-mplinite doruri;Dar nu zbor; azi, cuc, prin act;Nici nu tint pe cele dealuri;Sint ca un ratoi pe valuri,Ca o liyita-s in golfuri,Inotind prin reci talazuri,Valuri tot taincZ de gheata.

Vai, taicuta, vai, mericuta,Vai, parinti, cam de ce, oare,

biota,

.57-i

sSi

,

www.dacoromanica.ro

219Ma aduserati pe lame,Pentru ce ma §1 crescurak,Ca sa liars §-iroaie lacrimi,Sa flu prada Astor spaime,Ca sa-ndur aceste chinuri,SO ma valet de necazuri!

Arfi fort mai bine, maicaCe-mi daduqi °data lapte,Tu, ce nz-ai hranit la sinzt-ti,De-nfaFai doar qychioare,De spalai doar pietricele,In loc .36 spell to fetita,SO infe§1 copilul mindru,Cel pe care-atitea chinuriMari fl acteptau, atlleaFramintari Ingrozitoare!

De altnzinteri multa lume,Oanzeni multi glndesc cam asta:((Ea nu qtie de necazuri

de grill; e o copilat»Oameni buni, bagati de seania,Nu vorbiti in chipul astaIs nzai multe ale mele

ca pietrele-n pivoaie,Ca-n pantintul slab rachite,Co-n pustiuri buruiene;Nu le-ar trage-un cal, nici vorba,0 copita potcovitaToate chinurile ntele,Toate-a' mete negre spainte,Fara sa se mite-ntrunaGura hantztlui fdraSO tot !tenuity °Weal"

Un copil pe prag vorbil-aUn &Nat de ling6 sob&"De ce plingi lzt, mititico,Ce te jahti a. ,ca tare?Calului mai laser chinuri,Minzului, durerea mare,Gurii ferecate, spaime,Gitulzti cel lung, jelanii;Doar an cap mai lung sirepiiSi o frunte mult mai tare,Li-i mai teapan al !or greaban,Trupu-ntreg li-i mai pulernic!

Nici o pricing nu ai doarCa sa plingi sa te tingui,Dour nu pleci in nite mlaylini,Nu le duel pe-un farm de fluvizt,Layi parninturi roditoarePentru allele mai bune,Cas6 la7i, cu here multa,Pentru casa mai bogata

De-ai privi ce ai in preajnia,Ai vedea ca sta-n picioareFalnic, solid tau, la dreapta,

Un barbat ce harazit ti-i;Chipe§. omul, straynici caii,Casa cu venituri nzulte;Se tot Invlrtesc ierunce,Luneca in lungulVin sa nzai petreaca nzierle,SO mai clnte pe curele,Se tot leagana pe hatnuri.5'ase mindri cuci de aut;.Fapte pasantici albastreCiripesc pe mindra sanie.

Nu te ingrycz atlta,Nu mai plinge, fata nictrnii,N-ai sc7fii nenorocito,Te-i sinzti cu muft mai bineLingo cel ce trage brazde,Ghentuita sub sumanulDe plugat; luata-n braceDe aducatorul piinii,On, strivita sub barbiaMarelui pescat; in casaVinatonthti cel strap-ticDe elani, acolo-n baiaOmului ce-onzoaro urqii!

Drept vorbind, e nobil sotul,Din viteji, cel nzai destoinic;Nu-i stau arcuri Jura lucru,In cui, tolbele degeaba,Cl/ni nu-i atipesc acasaNu se toldnesc in pace.

Chiar in asta primOvaraRidicatu-s-a-n trei rinduri,Colo-n tabara din cimpuri,Cind se lumina de zizia;Paint cel de crengi lasat-a;I-a scaldat de trei on ochiiRoua-n asta prinzer'vara,Crengi Pi pieptanara pond,I-au gers ratnurile trupul.

Solul tau conduce oameni,Este crescator de turme,Mirele mai are -IncaCodri unde fitg copite,Cringuri unde unzbla glezne,Vite-n fitnduri de vilcele,Stile vile marl cornute,Mii de vaci cu tile grele,Mori in oriyice livada

pe oriyice piraie;Pine -i dau din plinOrz, ripoase povirnisuri,Mutt ovaz, stincoase locuri,Griul, malurile apei,Brinza larmuri lungi de lacuri,Bani§yri, oricare scoica,Gologani, chiar pietricele!"

5'i

Grip

V

oiytii,

aniniyti,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal XXIII -lea

www.dacoromanica.ro

225Se cuvine ca mireasa

Sa mai fie indrumata,Sa se dea povete fetei;Cine va-ndruma mireasa,Cine o sa-i deie sfaturi?

Osmotaz; vinjoasa,Kalevataz; mindra fata,Incepu sa-i dea povete,Sa arate ea orfaneiCum va trebui sa umbleTot mereu cu-ntelepciune,Ce sa faca sa cistigeTuturor bunavointa,Cum sa fie la barbatu-iFara gre,,c cum s-o aibaSocrii totdeauna draga.

A rostit aceste vorbe,A grail In chipul asta:"0, mireasa, surioaraFloricica mea miculaCi, asculta aste toate,Tine minte ce-ti voi spune.

Floricica, pleci departe,Pieri, tu, fraga de prin codri,Tu, ne laqi, scortar preamindru,Catifea preaminunata,Te porneVi, aczmi, departeDe vestita noastra casa,.De gospodaria asta

atragi o alta casa.Intri-n neam strain de-acuma,Tot cu prevedere umbla;Poarta-te cu chibzuinta:Nu mai poll ca altadataLa maicula ta-n livadaSingura sa cinti pe vale,Scl doineVi in voie, slobod,Pe poteci cit is de-ntinse.

Cind lasa-vei casa asta,la odoarele zestrea,Dar sa laqi la noi trei lucruri:Visele in zorii zilei,A' maicutii vorbe bune,Gustul untului preaproaspat!

la cu tine toate cele,Ulla numai saculetulViselor in colt de sobaPentru fetele din casaLath cinturi pe vreoVersuri vesele-n fereastraMarturii, a' tale §.otii,In pat, orice neastimpanRaz/faille: pe vatref,Jos, pe pardoseala, lenea,lar de nu, le da chiarCare le-o zvirli in cimpuri,

Le-o ascunde-n ierburi nalte!Insuqeqte-ti noi deprinderi,

Las' pe cele vechi fi uitaAle tatalui rasfaturi,Pe-ale socridui, primeVe;Fa-i deci plecaciuni smerite,Numai vorbe bune-mparte!

Insuqe§le-ti noi deprinderi,Las' pe cele vechi uitaAle nzamei, dragi rasfaturi,Pe-ale maVerei primelte;

deci plecaciuni smerite,Numai vorbe bune-mparte!

frzsuqeqte-ti noi deprinderi,Las' pe cele vechi ,,ci uitaA' surorii, dragi rasfaturi,Pe-a' cumnatei le primeqte;Fa-i deci plecaciuni smerite,Numai vorbe bune-mparte!

Inszqefte-ti noi deprinderi,Las' pe cele vechi ,si uitaAle frate /ui rasfaturi,Pe-a' cunznatului primefte;

deci plecaciuni smerite,Numai vorbe bune-mparte!

Te ferefte totdeaunaCit luci-va luna de-aur;Simplu sa patrunzi in casaCa un copilas, la solu-ti;Cere purtari o casa,Mai ales de e vestita;

incearca-un sot nevastaChiar de-i sotul cel mai vrednic;Trebuie-sa bagi de seamyand nu sint purtari prea bune,Trebuie sa fii-nteleaptaand barbatu-i secatura.

Daca socrul ca lupul,Soacra-ta ca o ursoaicaIar cumnatzt-i ca un ,,carpe,

ca un piron cumnata,Le aratcl-aceeassi cinste,Fá-le plecaciuni smeriteCum acasa-odinioara-nLocuinta pefrinteascaTe plecai in fata tatii,O cinsteai pe buna maica.

Va mai trebui s-aibive.Fnic,Capu-ntreg, o minte dreaptaVie-atentia intruna,Judecala sanatoasa!Serile cu ochi la pindaCa sa nu se sting-opaitul,Treaza-urechea dimineata,Ca s-auzi cintind cococul

Iaca,

gi

dructii,

ci

Fa-i

Sa-ti

gi

Fd -i

fi

4i

ti-i

www.dacoromanica.ro

226La intliul cucurigu,Pina not chemari nu scoate;Vremea-i de sculat cei tineri,Pentru cei bc7trini de-odihnc7.

Dar cocoqul de 1111 dnaDaca pasarea aceastaA stapinului tot tace,Iti is lung cc7lauza,Sa te-ndrepte Ursa Mare,le4i, cit poti, mai des afara,Sa vezi luna cea de au,:Sa priveoi la Ursa mare,Ca sa cercetezi cu grijc7Stelele-n vazduhuri nalte!

Cind sta bine Ursa Mare,Coarne-n miazazi de are,Coada de-i spre miazc7noapte,A venit pentru tineClipa de-a lasa crivatul,Te desparti de omul mindru,Jar sa scoti de prin cenuqa,SO aduci din vatra flacari,In carbuni ramaqi sa sufli,Fara sa-i impra0ii insaPrimprejut; acolo-n vatra.

De nu-i foc cumva-ncenuya,De nu-i flacara pe vatra,Ia-ti cu binele barbatul,Cc7tre mindrul sot te-ntoarce:«Dragul meu, dO -mi foc,aprinde-oFlacc7ra, bobita scumpa.»

Ia o cremeneMai un fir mc7runt de iasca,Fa sa scapere-o scinteie,Facia din perete-aprinde,Du-te, curat prin grajduri,Ada-le nutret la vite;Vaca macterii mai nzuge,Calul moqului necheaza,Vaca socrului azvirle,Muge vreo vitea-a cumnateiDup6 cea ce-mparteDupei cea ce da trifoiul.

Girbova fugi pe cc7rare,Indoita niergi prin grajduri;Da cu drag la vaci nutretul,Iti hrc7ne4.teVacilor le pune pale,Mai adapaCu fin bun hp-at:We nzinjii,Da -le oilor otava;Rau sa nu to porti cu porcii,Nu lovi nici purceluVi;Porcilor le pune troace,

La purcei doar covatele.Nu intirzia prin grajduri;

Mult nu- sta cu berbecutii;Cum ai curatit grajdul.57-s vitele hranite,Pleaca fora-ntirziere,Cum e vintul intra-n casa!

numai lacrimi,Tipa, vezi, sub plc7pumioara;Bietul copila4., nu spune,Sc7racutul fora Umbel,De-i e frig on de-i e foameOri de s-a-ntimplat alt lucru,Pina a venit maicula,Glasul cunoscut s-asculte.

Cind te-ntorci in casa adaPatru lucruri doar cu tine:Intr-o mina o galeata,Sub brat matura frunzoasa,Intre dinti mai ada-o facla,Lucru-al patrulea: pe tine.

Prinde-apoi sa cureti sala,Scindurile lungi sa maturi,Sa strope0i pe pardoseala,Sa pe-un prunc, isseama;De vezi jos, copil, chiar flu!Cumnc7telului, ridica-1.57 qyaza-1 pc o laita,Spalc7-i bine ochiqorii,Perie-i capuqorul,Da-i putintica piine,li intinde unt pe hrinca;De lipsefte piine-n casaDa-i in mina-o aqchioara.

Cind va fi sa speli fi masaDupa cel tirziu opt zile,Spala mese 41-a' for margini,Sa nu uiti nici de picioare;Laitele sa cureti bine,Cu destul de multa apa;,57 sa Vergi cu maturicaCea de pene toti peretii,Laile lungi cu-a' for unghere,Zid cu crapaturi cu totul.

Praful acezat pe masa,Murdaria din fereastraDepc7rteaz-o cu o pana,Cu o cirpa inmuiata,Nu cumva sa urce praful,SO mai umple tavanul.

Matura pe pod funingini,Scoate zgura de prin soba,Nu uita cel stilp din casa,

grindarele marunte;SO arate cumsecade,

micuta,

J

qi

n-aritnci

si

mieluseii,

Copilasu-i

sisi

si

www.dacoromanica.ro

227Ca-ntr-o buna locuinta.

Prietenc7, asculta bine,Sa iai seama ce 11-01 spune:&I nu umbli fora bluza,Lalaind cind n-ai camaqa,Sa nu mergi far' qort pe-afara,Fara de coltuni, vreodata;Foc s-o face sotiorul,Se va supara barbatul.

Trebuie sa te cutremuri,Sa te temi mult de scoruculCela de prin coltul curtii;Is sfintiti scorufii careCresc in colturi de ograda,Ramuri de scoruq sfintiteLs,Frzinzele pe crengi tot sfinte-s;Is mai sfinte crengi cu roada;Fata o inveti cu ele,Sfaturi i se dau orfaneiSotiorului sa-i placa,Mintea sa i-o prinda-n vraja.

A ibi urechile de §.oarec,Iar picioare ca de iepuri,SO mai §-tii sa-ti pleci grumazul,Gitul sa-1 indoi intocniaiCa un jnep ce se-nmladie,De cirec, un ram mai tina'r.

Ochii marl deschiqi sa-tifie,Trebuie sa bagi de seanzaSO nu te cam prinda lenea,Nu sta-n pat prea tolanita,Nu le-ntinde-n afternutu-ti.

De la-arat 41 vine socrul,Cumnatelul, de prin tarini,De la munca-n cimp barbatul,Sotul la taiat de codru,Ada apa-ntr-o cofita,Un ftergar le pregatefte,Tot plecindu-te supusaSi spunind doar vorbe bune.

Vine maica-ta de-a doua,Czt vrun coc greu, de faina,Ieci in curte s-o intimpini,Te inclina preasupusitScoate de sub bratzt-i coqulCa sa-1 duci apoi in casa.

De nu poti ghici, de nu §.tiiSingurc7 ce fel de muncaTrebuie,cte savir§.ita,De ce lucru e nevoieSa te-apuci, intreaba baba:«0, preabuna, scumpa soacra,Spune-mi, vezi, cum se lucreazaPe aici, ce rinduialaE la tra bi, in casa asta?»

Baba-ti va raspunde-ndata,0 sa-ti spune toate soacra:«Uite, cum se llicra-aicea,Cum e toata rinduiala:Macini mai intii faina,Piatra o invirti cu mina,leqi afara sa scoti apa,Prinzi a framinta qi coca;Mai apoi aduci qi lemne,Cel cuptor sa se-nfierbinte,Lasa sa se coaca piinea,Sa se innegreasca pita;Tavile apoi le spala,Curate§le §.1 covata.»

0 sa-ti spuna baba lucrul,Soacra, treburile tale:Ia graunte de pe lespezi,Dupa asta fugi la moara,De-ai ajuns, cind e§.ti la moara,Sa nu anti, sa nu strigi tare,SO nu tipi, ci las6 moaraEa so ante pentru tine,Las' sa tipe doar minerul;Sa nu scoti adlnci suspine,SO nu plingi prin preajma morii,Caci o sa gindeasca socrul,,Si spune chiar soacraCa suspini de suparare,Ca te-nver.yunezi de ciuda,Ori de o minie mare.

Cerne-apoi fain asta,Adu-o pe o tava-n casa,Vesely franzinta piinea,Pliny de insufletire;Sa nu scape cocoloafeOri bucati de mirodenii.

De-i barbinta aplecataUmfl-o-ndata chiar pe umanIa cofa subsioara,Iefi mai lute dupa apa,Tine gingcq barbincioara,Prinde-o binifor cu batul,Grabnic te intoarce-acas6,Ca un vint de primavara;Nu intirzia pe maluri,

la put, nu sta tindala,Caci socru-tau va crede,Ba socra-ta-ti va spuneCa te-i fi uitind la chipu-ti,Ca ramii anume pentru-a-tiAdniira in valuri fata,A te minuna in apaDin fintina, de frum'setea-ti.

Iar cind mergi la vraf delemne,

ti-o si

si

S isi

ft

www.dacoromanica.ro

228Buturugi sa call mai groase,Nu dispretui nici una,Ia crengile de plop chiar,Lemnele incet asaza;Nu le arunca cu zgomot;0 sa cread-atuncea socrul,0 sa-ti spuie chiar qi soacraCO le-azvirli de suparare,Ca-n minie, tuni fulgeri.

Cind te duci in magazieCa sa cati faina, vezi tu,SO nu staff un veac acolo,0 sa cread-atuncea socrul,0 sa -ti spuie chiar si soacraCO inzparti Edina pe laBabele din satul cela.

Cind speli oalele, clatesteCovatelele in careFost-a framintata coca,Spala cupe cu-a' for toarte,Ciubarasele cu toateCrapaturile-ntre doage,Freaca cestile cu grijaSpala lingurile bine.

Tine socoteli de linguri,De taciniuri si de blide,Ca sa nu le traga ciinii,Nici pisici sa be rapeascaCa sa nu le smulga pasari,SO le-mprastie copiii;Multi copii door are satzrl,Mare numar de capsoare,Ce-ar putea sa is cescute

sa risipeasca linguri.Cind foci baia cea de

seara,Ada crengi, mai scoale apaIncalzeste somoioageDe mesteacan, colo-n baiaIndeslul aerisitei;Nu sta mutt in camarula,0 sa creada-atuncea socrul,O sa -ti spuie chiar ci soacraCO te-ntinzi pe pod in bale,Ori ca lenevecti pe-o laita.

Cind te-ntorci apoi in casaSO-1 pojleqti pe socru-n baie:«Uite, preaiubite socru,Tocmai e-ncalzita baia;Proaspete-s acum acele,omoioage de nuiele;Te-mbaiaza cit ti-i cheful,Te tot spala, sa te saturi;Oi turna pe pietre apaSub podet stand jos, pitita.),

De tesut de vine vremea,

Cind se navadeste pima,Pentru sfat in sat nu merge,Peste ,,cant nu cere sprijin,Om strain sa n-ai la lucru,Nu lua-mprumut suveica.

Cele fire lungi tu-ti toarce,Tu, cu degetele-ti lucra,Rindui4te cum se cadeFirisoare moi de Una,Potrive,cte bine tortulCel de cinepa cam aspru,Pune ghemul la-ndemind,Stringe-1 pe depanatoare,Tot pe tevi it infasoara,Bate tare cu vatala,Pune ce-ai tesut pe masa,Itele din nou le nail&Tese panura mai groasaDe nzantali, mai pregate0eRochii sa crveti de UnaDoar cu parul de pe-o oaie,Lina de pe-un miel de lamaDe pe -un miel de primavaraDe pe-un berbecut de yard

Ci asculta-a' mele spuse,Sfaturi, ce be dau si-acunra;Din orz berea-ti pregateste,Din malt strasnica licoare,Cu-ale spicului de-orz boabe,Jumatate-arzind din arbor.

Cind ii pune-n mall sizahar,Boabelor de orz dind gustul,SO nu-nvirti cu o prajinaNici macar cu o crengutaCi, cu miinile, intoarce,Doar cu pumnii lot frc7nrinta,FO-ti drum deseori la baie,SO nu se-nnegreasca hobul,So nu doarma-n orz pisicaNici sa nu se dea de-a dura;Fara frica-nfrunta lupii,Toate fiarele padurii,Cind te duci mereu la baie,Cind alergi in miez de noapte.

Uneori, de-ti vine-unoaspe,Nu te supara pe dinsul,Totdeauna-o casa bunaMai pastreazd pentru oaspeti1161ci ce prisosesc, de came,Ori gustoase bucatele.

Ci-1 pofteste tu, sa fadc7,Stai de vorba blind cu dinsul,Cu cuvinte bune-ndoapa-1

pregatita masa.

si

Pfnef-i

si

,

www.dacoromanica.ro

229Dar cind parase§.te casa,

Dupe ce spus tieBun-ramas, is bine seama,Nu-1 conduce mai departe,Doara pin' la pragulCaci s-o supara barbatul,0 simti jignire sotul.

Ori, cind te va prindepoftaDe a vizita vro casa,SO nu iefi fara-nvoire,Nu te duce mai-nainteDe-a-i inViinta pe-ai casei;Cind in vizita te afli,Vorbele iti cintare§le:Nu-ti descrie nicicind casa,N-o vorbi de razi pe soacra.

Ci, nurori din sal, or ziceCa altfel de cunzelre:

dau unt, cam eft, la maica-ti?»SO nu le raspunzi cam astfel:«Nu-mi da maqtera vreodata.»Spune ca-ti dau unt intruna,Plin ti-aduce polonicul;Ast-a§.a, macar ca poateNumai intr-o zi Iii dete,57 atunci fiindu-i untulVechi de ,case luni in capat.

Ci asculta-a' mele spuse,Sfaturi ce iti dau 9.i-acunza:Cind ne-i pareisi sala4.ulSpre a merge-n alta casa,SO nu -ti ziitl maicuta scumpa,Sa nu-ti superi hranitoarea;Maica te-a adzes pe lume,Th-a hranit la sinzt-i mindru;Partea cea mai buna-ti deteDin flirt/a ei, tot miezzilTrupului sau alb; doat; steteMulte nopti intregi de veghe,Deseori scapat-a masaCind te rasfata, cind maica-yiLegana de zor copilul.

Cei ce n-au grijit demama,Suparat-au hranitoarea,N-or so mearga in Manala,Impacati in Tuonela;PedepseVe crincen Mana,Tuoni Crunt ii chinuieqteCei ce n-au grijit de mama;Suparat-au hranitoarea;A' lui Tuoni fiice-i cearta,Cele fete a' lui Mana:«Cum uitat-ai de maicuta,

Suparat-ai hranitoarea?Suferi cunzplit maicuta,Cind zacea acolo-n baie,Alungita pe acelePaie proaspete, cind, biata,Te-aducea cindva pe lunze,Te purta odata-n pintec!»

Sta pe-un laicer o baba,Cu sumanul vechi in spate,Una-n sat rozind la pragziri,

qtiuta;lrzceput-a sa graiascaIata vorbele ce spuse:"Cinta, dragei lui, cocoqul,Cinta fiul gainzzqii,Cinta cioara-n luna spumii,CroncaneVe, primavara;Eu ar trebzzi sa tint doat;Aste paseri sa nzai taca!Au tovara§-a acasaAu in preajma for dragutaEu n-am prieterzi, n-am nici casa;Vrun iubit n-avui vreodata.

Ci, asculta, ce-ti spun,sora,La barbat cind ii ajunge,Nu te pleci la-a' sale 'Nile,Cum plecatzt-m-am in fataGlasului de ciocirlie,Mindrului barbat, sarrnana.

Caci eram cindva cafloarea,Trupul ca o planta mare,Cum e lujerul cc/ tinat;Inforind ca o corola;Zmeura-mi spuneau pe nume,Dragala,ya for comoaro;Liyita, in cztrlea tatii;Barth, in livada maicii;Pe la frate-meu, ratuqca,La surori, privighetoare;Floare, alergam pe tale,Zmeura fugeam pe pajigi;Tot zburanz in lung pe prunduri,Pe covoare-n flori, de fesuri,Viersuiam pe orice vale,Ridicam in slava dealuri,Petreceam prin cele cringuri,Ma jucam, mereu, pe cimpuri.

Mina foamea vulpea-ncursa,Limba, helgea, in capcana,Dorul de barbat, pe-o fata,Pofta, intr-o alta casa,Caci o fata e nascuta,0 fecioara-i leganata

«Iti

UlitarWca,

ti-a si

si

www.dacoromanica.ro

230Nora la strain s-ajunga,Numai roaba la vro soacra.

In alt loc plecai ca nora,Biet cires, prin parti straine,Afina, sa fizz strivita,Fraga, pentru-a fi-njurata;Ma muscara toti copacii,Ma tcliara toil aninii,Sfisiatzt-m-au mesteceni,Plopi au tras, pe rind, de mine.

Iota, Ca, ma maritara,Ma adusera la soacra,Cind verzira sa nza cearaInzi spusesera c-afla-voi,Base case-n brad lucrate,0 odaie-n doua caturi,Cirnpuri toate ingradite,Drumuri doar cu flori pe niarginiPe un lan de orz lungi qanturi,lerbi cu-ovaz doar semanate,Cu griu imblatit hambare,Multe suri cu grin! proaspat,Pentru bani prinriti laziAlice sine pentru baniiCe aveam eu sa-i mai capal.

Ci, primii sa merg, sar-mana,Sa ma duc, ma prinsei, proasta:Casa-n ,rase pari proptita,In vreo sapte lungi praline,Cirnpuri, pline cu necazuri,.5'e.curi, de cuvinte aspre;Cu griji, drumuri marginite,

pline cu durere;Ura-n case marl, pe fata,lar iri alto inca-ascunsa;Vorbe ce-am primit, lazi sate,Alte sine pentru celeCe aveam sa be mai capat.

Ins& nu-mi pasa de asta,Ma sileam sa n-am vro vino,Vream sa be cistig iar; cinstea,Sa-mi atrag, din nou, iubirea,Tot facind in sala focul,Rdscolind mereu carbunii;Fruntea-mi se dadea de usa,De usciori si praguri, capul;Ochi straini vazui la usa,incruntati, pe linga soba,Tulburi, pe podele-n nzijloc,Dusmanosi, in fundul salii;Foc ii tot tisnea din guraRaului stapin; zbura totJar; carbuni aprinsi pe limbaInimii celei de piatra.

Insa, nu-mi pasa de asta,

Incercam s-o duc chiar astfel,Sc7 flu pea-ndatoritoare,Sa m-arat plecata tare,Alergam intotdeaunaCu, de iepure, picioare,Tot cu Labe de-ale helgii,Ma culcam tirziu intruna,Ma sculam in zorii zilei;Nu le-am cistigat cinstirea,Nici putut-am atrag unStrop de dragoste, sarmana,Muni de-as fi mutat din loc, ori,Stinci sa fi taiat in doua.

In zadar pisam faina,Tot striveam virtoase boabe:Socrul le minca, mojicul,Gura de vapai, la masaCea din lemn de pin facuta,Din cescute aurite;Nora, ma hraneam, sarmana,Cu faina de pe picttra;Masa inn era in vatra,Lingura, door polonicul.

Prea adeseori eu, biala,La barbatul meu, acasa,Culegeam prin rnlastini muschiulCa sa-mi fac din astaInn scoteam din puturi apaCa sa-mi ud imbucatura;Nu mincam vrodata peste,Albisoare,-aveam, sarmana,Numai cind mergeam la tarmuri,Ca sa pescuiesc pe-acolo,Cind ma currzparzeam in luntre,Caci nu capatam la soacraPeste-n dar pe-o zi s-ajunga,Ori sa-1 am doar la o masa.

Finul 1- adunam pe yard,Iarna roboteam cu furca,Ifni deideau mereu la soacraSa lucrez ca unei slujnici,Slugi naimite, imblaciulCe-1 aveau mai lung in ura,Cea mai grea din peril -n baie,Zara in spalatorie,Ciubarasul cel mai mare,Imi puneau in mina furcaCea de grajd, pe cea mai groasa;Nu gindeau la-a' mele chinuri,La prea mare-mi oboseala,Cind se istoveau barbatii,Se simteau truditi ysi minjii.

Vezi, cum, biata slujitoare,Ma trudeam in timp de lucru,Imi puneam puterea toata;De venea un ceas de-odihna,

side,

sa-mi

prim,

www.dacoromanica.ro

231Se gaseau sä ma trimitaTot pe mine sa fac focul,M-alungau la dracu-n praznic.

Ma batjocoreau degeaba,Tot impraviau la zvonuriDespre cum imi duc viata,Impotriva cinstei mele;Deci, plouau dojeni asupra-mi

cadeau pe cap la vorbeCa scintei arzind, ca vara,Grindina de fier; cind bate.

Nu-mi pierdui curajulinsa,

fi dus qi-aqaAjutindu-mi aspra baba,Tot prin preajma gurii-n flacari;Un necaz cazu pe mine,S-a-nrautatit durerea-mi:Se schimba in lup barbatul,Urs frumosu-mi sot ajunse:De mincat minca pe-afara,De dormit, Intors cu spate,Tot intors era la munca.

Am varsat amare lacrimi,Prinsei sä gindesc In casa,Zile vechi sa chem In cuget,Mi-amintii trecula vialci,In a' latii curti inlinse,Linga maica multduioasa.

M-apucai sa cint atuncea,Sa graiesc in chipul asta:(Da, put-a bursa maicaCum sa faca sa-ncolteascaMergorul ei cel tinar,Cum sa stea mereu de vegheLa nallareaN-a put, vai, s-o sadeasca;In hit sterp a pus tulpina,Intr-un loc ce nu-i prieqte,Prea aproape de-un mesteacan,Ca sa plingef toata viata,Zi de zi, sa se jeleasca.

Si cu toate aste, iaca,Mi s-ar fi cazut mai bun loc,In curti mai cuprinzatoare,Pe podele mult mai late,SO am un mai bun tovarc4,Mai vestit sa-mi fie sotul;Indragit-am mitocanul,MO legal de gagclutulAst cu trup left de cioara,Nas, de corb, ce croncane0e,Gura,-a Izipului de prada,La statura eft mi-i ursul.

Ii puteam gasi perecheaStrabatind doar dealul nostru;

In vrun trunchi batrin de arbor;In vrun clot de-anin mai putred,La vro margine de drumuri;Bot fi fadut din turbef,Dintr-un muqchi mai vechi fibarba,Cap din lut; din piatra, gura;Dintr-un jar in flacari, ochii,ySi urechi clot de mesteacan,Lungi picioare, din rachite.»

laca-aqa, cintam eu, biata,Suspinam la-a' mele pasuri,Ci-a venit deodata sotul,S-a oprit pe sub perete,Presinzlitu-i-am sosirea,Dupa pa§4 imi detei seama,Cum s-apropie de-odaie;Cind pe scary -a pus piciorul,Pcfru-i filflia in aer;Se mica far' vint sa bata;Fioros rinjea din gingii,Ochii-qi invirtea salbatic;Un scoruc cam strimb, in pumnu-i,

Sub brat bits noduroasa,Prinse-atunci sa dea in mine,M-a lovit .}i-n cap, atuncea.

Ci, cind a cazzit seara,Cind s-a dus el sa se culce,Puse vergile alaturi,Biciul cel din cui luat-a.Pentru mine doar; sarmana,Pe-a mea socoteala, biata.

Cind m-am hotarit, laurnza,So ma bag in patu-mi, seara,Cind ma-ntinsei linga sotu-mi,Stam chiar linga el czilcata,Burdupu-m-a cu cotul,M-a lovit mitocaneqte,Cu crengi groase de rachita,MO batu c -un bici cu coadaGhintuitel-n os de morsel.

M-am sculat din patulrece,Din culcuqul meu de gheatd,Sotu-a luat-o dupa mine,M-a gonit pe uqa-afara,M-a-rgfacat cumplit de plete,Pumnii-n cirlionti infipse,Plete-n vint imprapat-a,Intr-un vint de primavara.

Cine, oare, sa-mi dea sfa-turi,So-1 mai iau sea ma invele,Injghebai coltuni de-otele,

-os vista,

tulpinifii;

i-as

fi

www.dacoromanica.ro

232Curelugi facui, de piele,M-atinui la colt de ziduri,Agteptai pe c6rare:Poate s-o trezi barbatul,S-o mai domoli mojicul;Nu se potoli, nici vorba,Nu se domoli o clip&

Ci, ma prinse-n urmafrigul,Gardului tot dind tircoale,Sand intr-una pe sub ziduri,Agteptind pe dupa ug6;Incepui atunci sa judec:Prea mull n -ani s6 pot ranzineUrii for sa fiu tot tinta,La batjocura supusa,In cea haita a lui Lempo,In a' railor cotloane.

Parasit-am dulcea casa,Aste scumpe coltigoare;M-am tot dus, femeie slaba,Mlagtini, gesuri, strc7b6tut-am,Toate apele statute;De al fratelui cimp detei,Brazil reci imi murnsurard,Pinii cei stufogi cintar6,Toate ciorile vorbira,Cotofenele strigara:«Nu, aicect nu ti-i casa,Locul nagterii nu-i &sta.»

Nu-nzi pasa de aste vorbe,Am infra! la frate-nMi-a spus aste vorbe poarta,Se jelira gi ogoare:«De ce vii in aste locuri,Ce-ai mai vrea s6 gtii, sarmano;Ti-a murit de nzult taicutzd,Purtatoarea-ti nu mai este,Ti-i strain al tau bun frate,E ca o vrajmaga, soap.»

Nu-mi pasa de aste vorbe,Am intrat chiar in coliba;Pe z6vor imi pusei mina,Am simtit zavorul rece.

Cind intrat-am gi in casaLinga prag ramasei dreapta,Mindra mutra-avea stapina,Nu mi-a dat imbratigare,Ba nici mina nu-mi irztinse;Am facut eu pe mindra:S-o imbratigez nu mersei,Nici macar nu-i detei mina;Pusei degete pe soba,Reci erau a' sobei pietre,Pus-am degete-n cenuga:Rece-n vatra gi cenuga.

Fratele-mi zacea pe laita,Plin de glod pe linga soba,De-o palma pe trup funingini,De un cot erau pe umeri,Stinjen pe-al sail cap cenuga,Banita de zgura arsa.

El a intrebat strain,Descusu vizitatoarea:aDe-unde vii, de peste ape?»Am raspuns cu vorbe limpezi:(Nu -ti mai recunogti to sora,Fosta fiica a maicutii?Amindoi sintem de-o mama,Leganan de-o pasaruica,Ne-a clocit aceeagi gisca,Dintr-un cuib d-ierunci iegir6m.»

Plinse fratele atuncea,Ochii lui varsarcl lacrimi,Se intoarse spre nevasta,Spuse dragei lui, incetul:«D6-i surorii s6 manince!»

Ci fenzeia cea cu ochiiBatjocoritori luat-aVarza pregatita, fiarta,In bucatarie, uite:Ciinele-i minca grasimea,li linsese javra sarea,Negrul chiar luase nzasa.Se intoarse spre nevasta,Spuse dragei sale, incetul:«Ada oaspetelui bere!»

Ci fenzeia cea cu ochiiBatjocoritori aduseMusafirului doar apaCe nici nu era curata;

spalasera intr-insaOchii-a' sale surioare,Frani-gi curatira minuri.

Ma indepartai de frate,De-ale nagterii nzeleaguri,Am pornit pribeaga, biata,Ca s6 ratacesc departe,Tarniurile s6 cutreiet;Sa calatoresc antrumySi s6 bat la porn sty-cline,Tot prin curti necunoscute;Imi umblau copii pe maluri,Ocolind mereu strainii,

Ba gi-acuma mu/0 lume,Oameni numerogi, astaziImi vorbesc cu semetie$1 cu ura grea ma must?*Nu-s aga de multi aceiaCe s6-mi spuie-o vorba buna,Cu blindete s6-mi graiasca,Ma primeasca la-a for vatra,

.yi

1§1

qi

si

curie,

www.dacoromanica.ro

233Cind sosesc pe cite-o ploaie,Adapost de frig de-mi caut,Cind doar chiciura mi-i fusta,Mi-i sumanul sloi de gheata.

Cind eram mai tinericaNu m -a,c fi gIndit o clips,Dace sute mi-ar fi spus-o,Mii de limbi mi-ar fi-ndrugat-o,C-o scl cad in aste chinuri,Ca voi da in aste zile,Zile ce mi-au fost sortite,In aceste suferinte."

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal ,CWV-lea

www.dacoromanica.ro

239Fata 141 curzoa§le rostul,

Datoria de mireasa;Fratelui, sa-i spun o vorbei,Sa graiesc cu barbatelul

'Mire, _irate minunate,Mu lt mai bun decit un frate,Mai iubit ca flu! maicii,Mai bun ca baiatul tatii,Sa m-asculti ce-ti spun, acunza,Sa iei seama ce grai-voiDespre cirzeparul asta,Pasaruica ce-o iei asteizi.

Ci, norocului, fii astazi,Recunoscator ca, uite,Ai gasit o pradei buna;Preaadirzc ii multume§leCa-ntilnit-ai fericirea:Domnul fagaduit-o,Ziditorul tau ti-a dat-o.

Multume§le-ntii tatutii,Si mai mult apoi maicutiiCare-a leganat copilul,Pe logodnica cea mindra.

Multcurata e fecioara,Straluce§le jumatatea-tiAlba e aici sub scutu-ti,Mindra e sub ocrotirea-ti,Ai o fata linga tineSprintena, lucind in preajma -ti,Harnica sa bata griul,Buna la cositul ierbii,Agera sa spele straie,Lute la-ngrijit de rufe,Dragalagi cind sa toarca,In puteri sa teasel panuri.

Zgomotul vatalei szinaCa un cuc pe o colina,Luneca suveica luteCa o helge printre lenzne,Se invirte teava ca unCzicuruz de brad in guraUnei veveriti, in cuibu -i;Intel, satul nu mai doarme,In caste/ vegheaza oanteni,De ast zgornot a! vatalei,De ast ,ruler a! suveicii.

Mire preafrurnos, braytinat;Pe barbat de-acum vestindu-1,Fa o secere-ascutitei,C-un miner o inteireqte,Ce o cioplefti la poarta,Ciocane§le-o pe o birna,Insote§le-n zi cu soareNevestica pe finaturi;Ai sa vezi cum ierbi se culca,

Finul aspru-n fo§-net cade,Cum rogozul se pravale,Se aVern pe lut gol trestii;Ierbi s-or secera pe bulgari,Retezati vor fi lastarii.

Cind luci-va ziva-a doua,Fa-ti suveica, una, dreapta,Stative cu marl vatale,Sul de-artar iti intocmecte,Iti ciople§le mindre talpe,

ce-ti trebuie spre-a tese,Ada-ti soata ta la stativi,Puna mina pe vatale,Va scri§-ni puternic spata,Tremura-va lenin de stativi,In sat zgomotul s-o-ntinde,Va strabate mai departeAl vatalei scri:inet tare;

vor spune cele babe,Or sa-ntrebe curnetre:«Cine tese-aqa de mindru?»Bine-o fi chid raspunde:«Tese scumpa-mi nevestica,E micuta-mi inimioara,Care face larma asta».«Nu se cam distranza pima,Ori, roste.ge bine, spata?»

«Pinza nu se mai dis-tranza,Orice fir roste§le spata;Kuutar parcel a tesut-o,Parca-i toarsa de Paivatar;O gati chiar Otavatar;Fu sfir,yita de Teihetar».

Mire, preafrurnos, brayUna";Pe barbat de-acumCind va fr sa pleci de-aicea,Clad vei parasi salaqul,Cu frunzoasa ta nzireasa,Linger scumpa porumbita,Nu-ti du vrabia aceasta,Pitigoizzl asta mindru,Pe fdgaye vechi de drunturi,Ori prin colturi de prin garduri,Nzz o reisturna de-o birrza,N-o zvirli cumva prin pietre!

Nicicind in a tatii curie,In a maicii sale casaN-a fost dus6 prin noroaie,Prin a' gardurilor colturi,De-un buVean n-au rasturnat-o,Nimeni n-o zvirli prin pietre.

Mire preafrumos, brayanonPe barbat de-acum vestindu-1,

ti-a

.5-64

qi

vestindu-I,

la-ti

Ise

www.dacoromanica.ro

240Sa nu-ti duci iubita fata,Nu-ti purta nevasta scumpa,Nici nu o tiri prin colturi,Spre a scotoci unghere;Niciodata la taicutul,La batrina ei maicula,N-a umblat, haihui, prin colturi,Nici n-a scotocit unghere;Ci statea tot la fereastra,Sprinten6-alerga-n odaie,Seara-n bucuria tatii,Iar In zori, de dragul mamei.

Nu-i da, mire, piulita,Astei porumbite pentruCa s6 marunteasca stuful,S6 piseze ni§e scoartaOri sa .faca piini din paie,Prini de pin ca sa framinte;Nu se-aduse-n casa tatii,Nici a maica-sei frumoase,Singerarita s6 fieMaruntita-n piulitaNici pisata nu fu scoarta;Prini de paie nu facura,Prini de pin nu framintara.

Du aceasta pasaruicaTot spre roditoare ampuri,De secara lazi goleasca,Orz din capistere scoata,Piini Waite s6 tot coacci,Face bere minunata,Aluat crescut framinte,Numai pfini de grit.' sa faca.

Mire, frate minunate,Scl-rtgrijc4ti ca porumbita,Ca fruitioasa noast6 giscaDe pareri de rail nu plingoi;Cite-o clipa grea, de-i vine,De se plictiseqte poate,Puna murgul la trasura,Iti inharna Albul mindru,Du-o lute la taicutul,Ling6 maica ei cea scumpa!

Vezi, sa nu to porti cu min-drul,

ast pitigoi, dragutui,Cunt to porti c-o roaba-n prea-jmei-ti,Czr vreo slujnica naintita;Las-o-n pivnita sa meargaSi sa intre-n magazie!Nicicind doar la tata-acasa,In lacaptl maicii sale,N-au tinztt-o ca pe-o roaba,Ca pe-o slujnica platita,N-au oprit-o-n beci sa 'Entre,

Sa se duci -n magazie;Mai taia felii de piine,Grija mai purta de ou6,Linga putina cu lapte,Linga butea cea cu bere,Deschidea-n zori rnagazia,Seara Inch idea sipetul.

Mire preafrumos, bray,firkinPe barbat de -scum vestindu-I,De-i Linea nevasta bine,Bine-i fi prim it, cind poate0 sa vii cindva la socrul,Pe la multiztbita-ti soacrc7;0 sa-ti dea degrab' mincare,De »lineal, bautura,Calul o sa ti-1 deshame,L-or hrani, 1 -or duce-n grajduri,I-or mai da apoi ap6;Ba i-or pune tainulDe ovaz, acolo-n iesle.

Nu-nvinovati, vreodata,Fata asta,Ca n-ar fi de vita-aleasa,Nu-i din casa mai cu stare;E din vita preaaleasa,far e mare;Banita de bob de sameni,E un bob de orice ruda,Banita de in: ajungeCite -un fir de fiecare.

Tu, bier mire, to fereqteSa-ti bati tinara-ti fetitaS6 o scoli cumva cu biciul,Cu biciu§-ca cea de piele!Sa n-o faci sub vergi sa tipe,In fopron, in colt, nu geama;Niciodata fata asta,Cit a stat la tats -acasa,N-au sculat-o ei cu biciul,Cu biciztqca cea de piele!N-a lipat sub vergi vreodata,Nici gemu-n §.opron, in colturi.

Ca un zid sa-i fii in fats,Ca un bun pervaz, pazeqte-o,N-o lava s-o bald maica,S6 se-nfurie taicutul,Nici strainii s-o defaime,S6 se poarte rau vecinii.

Daca-ai tai, s-o bati, artine,S6 o mustri cit mai aspru,

nu-ti biciuieqti draguta,Mindra ceea dupa careAi umblat trei ani in capat,Ai rugat-o preafierbinte.

Cu

qi

pitigoiul,

fanzilia-i

fi,ii

www.dacoromanica.ro

241Iti invata, sot, nevasta,Iti povatuieqte marul,

in pat, qi dupa uqc1,Cite-un an de fiecareLoc: un an cu vorba numai,In al doilea an facindu-iSemn cu ochii; in al treilea,Doar ceilcind putin picioru-i.

De s-arata nesupusa,De nu vrea de loc s-asculte,Trestii is din mil de snzircuri,Lujer din livezi, de coadaCalulzti, sa-nveli soliaIn al patrulea an, astfel:Mi4-ca zqurel cu-un plierVarga ce o ai, de coadaCalului, invirte-un lujerLung de papura, dal; Inca,N-alerga la bici, n-o bateCu vreo fringhie ori joardei.

De s-aratei nesupusa,De nu vrea de loc s-asculte,Taie-o varga din padure,O creng-zttei de ntesteacein,Ad-o sub suntan, ascunsei,Feirei-a o vedea vecinii,Pune-i-o sub ochi nevestei:Amenint-o, dar n-o bate!

De s-arata nesupusa,De nu vrea de loc s-asculte,O indreaptei-atztnci cu varga,O invata cu-un mesteacan,PedepseVe-o-n patru ziduri,li vorbeVe-n cascl-nchisa,N-o certa prin vreo livada,Nici n-o bate prin ogoare;Zvonul pincl-n sat s-o-ntinde,Cearta pin' la alta casa;La veci:ii va-ajunge plinsul,Teiraboiul pina-n codru.

Ci, loveqte-o, peste umeri,Josul spatelui mladie-i,N-o lovi la ochi vrodata,De urechi nu to atinge,I s-ar face-o timple,Vineitaie pe sub ochii-i;O sa-ntrebeSocrul va cadea pe ginduri;Or vedea in sat plugarii,Or mai ride §1 satence:"La razboi a fost, ori, poate,S-a gasit, cumva, in lupta;Poate-un lup cumva-a muscat -o,O zgirig un urs din codri;Oare lupul n-o fi solul,Ursul, scumpul ei tovare4?"

Un &Urin statea pe soba,Un pribeag era pe vatra:Spuse mogul de pe soba,Cel pribeag rosti pe vatra:"Vai, biet mire, to fereVe,Scl faci gustul nevestichii,Nevestichii, ciocirliei,Cum facui eu, biet de mine!Cumparat-am piine, came,Unt destul, ba chiar bere,Multe felurimi de peqte,Ba mai cumparai hrana,Berea din a' mele locuri,Griu din alte parti adusei.

N-am putut eu sa afluO nevasta mai voinicei;Cind nii-a-ntrat femeia-n casaSenulna left cu ciurna,StrimbcI-ngrozitor la fata,Ochii rotunfiti in capu-i,Spume tot facea-n minie,De vorbit, vorbea cu ciuda,Prost irni tot spunea, ba maimult,Ma feicea bzWean, cu totul.

Mi-amintii de-o viclenie,Am urmat alt drum: cind prinsei0 crengula de mesteacanPaseirea giugiulit-o,Cind luai un virf de jneapan,S'alutatu-qi-a drclgutul,Cind dadui cu o reichitaMi-a seirit de git nevasta."

Suspina adinc fecioara,Rasufla din grew sarnzana;Inceput-a ea sa plinga;Spuse vorbele acestea:

"Vine clipa despartirii,Pentru-bun ramas e vremea,Prea aproape mi-i plecarea,Bun ramaszt-i linga mine;Greu sa pleci, sa la§1 in urtnaSatul ast cu faima mare,Casa asta nzindra, undeMO naltai asa de falnic

crescut din plin, cu vlaga,Cit tirzu copilaria.57-n tot timpul tineretii.

Nu as fi crezut vreodata,Nu mi-ar fi trecut prin minteCO-ntr-o zi va fi nevoieSo las tot ce e prin preajmaAcestui castel de-aicea,Umerii acestei creste,Dar o cred scum, ca plec doar;Cred ma despart acuma;

SSi

boles -n

cumnatelul,

§1-a

si

si

si

www.dacoromanica.ro

242Gol paharulFu de-acum pe gIt zvirlitaBerea asta a plecarii;Sanii le is Intoarse:Colo-i partea dinainte,

cea dinapoi; e-aleituri.ura, de asemeni, grajdul.

Cind imi iau acum adio,Cind pornesc, nenorocita,Cum ma voi pMti de-al mameiLapte ce I -am supt odata,P de bunatatea tatii,De a fratelui iubireySi de dragostea surorii?

Multumescu-ti tie, rata,Pentru hrana ce mi-ai dat-o,Pentru orice mincarica,Pentrzt cele mai gustoaseBucatele-ntinse nue!

Multumescu-ti tie, mama,Ca ti-ai leganat copilul,Ca ti-ai Ingrijit micuta,Ca m-ai alaptat la sinu-ti!

Multumescu-ti tie, frate,Tie, buna surioara;Inzi binecuvint familia,Pe pricteni din junie,Cu care-am trait pe vrernuri,Am crescut odata mare.

Te fereste, draga tata,Si tu mania, purzzri

.familia mea mare,Stralucite rubedenii,sa v-apace szipararea,Sa cadeti in grele chinuriCa ma duc in WO casa,Ca-n alt neam, de- acuma, intro!Soarele ceresc, scinteie,Luna Donmului stralziceSi prin partile acelea,Stelele sclipesc V-acolo,Ursa Mare-arata drumulMai departe prin vazduhuriCa de-altmiteri, jos, in lume,Ca pe-a' tataluiPe-a copilariei easel

Iata, parasesc acumaLocuinta preaiubita,Sala asta ridicataDe taicutul meu, sala4.ulPrimitor al maicii mele;Las V mlaqtini, las qi cimpuri,Las ograda mea ierboasa,Las a' mele lacuri linzpezi,Las a' mele scumpe tarrnuriPentru-a se scalda acolo

Babele din sat, ca sa seZbenguie ciobanii tineri.

Las 0 bahnele la lume,Las hoinarilor cimpia,Mari aniniVi las acelorCe-ar dori sa s-odihneasca,Balarii, celdr ce urnbla,Pe la calatori, zaplazuri,Iar la trecatori, potece,Celor ce alearga, curtea,Celor care stau, peretii,La curatatori, podele,La mc7turatori, parnintul,Cimpurisa alerge .renii,Las paduri sa sara riqii,Tarini ca sa steie g4te,Cringuri, sa se odihneasceiPasaruicile In ele.

plec cu alt tovar4,Ma pornesc acum in miezulAstei nopti adinci de toamnaPe alunecoase pirtiiAle prinzaverii, faraCa sir- las pe gheata-o dira,Nici vreun senzn de pegi pe-ntin-deri,Fara sa ranzfie-o urmaDe pulpan6 pe zeipadd,Pe polei, zgirietura.

Cind ma voi intoarce,

Prin aceste scumpe locuri,Cind o fi sa-mi vad, iar; casa,Cine Vie-atuncea dataM6 va auzi maicuta,De-o sinzti taicutul plinsu-nzi,Daca nu cumva n-oi plingeChiar sub ochii lot; chiar lingefCapul lor? Crescut-a iata,Iarba tinara, zvlcnit -aJnep pe pielea hranitoarei,Peste chipul scumpei mame.

Cind o fi sa yin, odata,In aceasta curte lunga,Nu ma va cunoaVe nimeni,Decit aste doua lucruri:Cei razlogi de jos, din garduri,Parul cel mai de departeDe pe cImp: acel pe careL-am Infipt in tinerete,Il legai, copila, inca.

A macutii vaca stearpa,Care-o adapam de mica,I-ngrijeam cIndva0 sa raga tare jalnic,Pe gunoiul nalt din curte,

despartirii-i,

blinda,

salayuri,

lata,

Ici,

:avast,

www.dacoromanica.ro

243In a' iernii preareci tarcuri;Dinsa ma va recunocuteFiica-acestor dragi parninturi.

Calul cel batrin al tatii,Ce-1 grijeanz in tinerele,

hraneam, fetita Inca,Jalnic o sa mai nechezePe gunoiul nalt din curte,In a' iernii preareci tarcuri;Dinsul ma va recunoaqteFiica-acestor dragi paminturi.

Cel de ant impovaratulfratelzzi, pe care -1

Ingrijeam in tineretecrescusem de copila,

Jalnic va urla acolo,Pe gunoiul lung din curteIn a' iernii preareci tarcuri;Dinsul ma va recunoaqteFiica-acestor dragi panzinturi.

Altii nu ma vor curzoa§-te,va fi, cindva,-ntr-o vreme,

S6 ma-nlorc; deV raniase-orFi asemeni ca-nainte:Luntri vechi fosta casa,Golfizrile cu multi pastravi,Crisnicele mele-n apa.

Bun ramas, acuni odaie,Draga, tu, cu pod de scinduri!Bine-ar fi sa yin vreodata,Preafrumos, sa ma mai primblu,Intr-o zi, pe-aicea,

Bun ramas, acum, tu,tinda,Cu podelele de scinduri!Bine-ar fi sa yin vreodata,Preafrumos, sa ma mai primblu,Intr-o zi, pe-aicea, iara§1.

Bun ramas, ograda larga,Cu scoruqii tai cei falnici!Bine-ar fi sa yin vreodata;Preafrumos, sa mai ma primblu,Intr-o zi, pe-aicea,

De la toate-mi jazz acunzaBun ramas, de l-asle plaiuri,De la codrii cu bobite,De la drumurile toate,Cu rasmii de flori pe margin!,De la cimpuri cu ierbi nalte,Lacuri, cu ostroave, sute,De la golfuri cu multi pastravi.De la dealuri cu brazi falnici,De la vai cu-ai for mesteceni!"

Ci fierarul IlmarinenFata-n sanie-a luat-o,

piqcind cu biciul calul,

Spuse vorbele aceste:"Bun ramas, de-acum, voi, tar-muri,Ale lacului astuia!Voi, golfului largi maluri,Margini drepte de cimpie;Pini mareti de pe coline,Voi, copaci subtiri din codri,Bun ramas de-acum; adio,Voi cireqi de dinapoiaAstei case, qi voi, jnepeni,De pe linga put, adio,Tulpinitelor cu boabe,Firiloarelor de iarba,Corciurilor de rachita,Birnelor de pin; voi, frunzeDe anin, coji de mesteacan!"

Ci fierarul IlmarinenAle Pohjei curti lasat-a,Au cintat copiii astfel;Inceput-au ei sa spuie:"Neagra pa.vare zburai-a,A plutit in larg de codri,Ne-a rapit ratoiul nostru,Ne-a ademenit bobita,Marul nostru drag luat-a,Inhatat-a pe§Vorztl;Cu banuti a pacalit-o,Cu argint a fermecat-o;Cine ne-o-ndruma de-acumaSa mai scoatem apa, inNe va duce inspre fluviu?Nemgcate-or sta cofeie,N-or mai pirii gateje,Nu s-or mai spala podele,Nu s-or nzatura nici aril,Buze-or fi la cant, murdare,Inegri-s-or torti la ogle!"

Ci fierarul IlmarinenInsotit de nevestica,Se Linea, in goana mare,Tot pe maluri de-a' Pohjolei,Prin strimtori de mied, pe ist-tnzzri,Pe coline nisipoase;Vijiie grozav prundi,vul,Scirtiie in drum nisipul;Trece sania in graba,Suna-n departari panzintul;Zangane mereu verigaHamului, rasund ta/paDe mesteacein scri,cnesc totAle saniei picioare;Tremura mereu hulubeDe cireq, tot scirtlie§leGinjul care tine oi§lea,

Cline-al

Cind

§i

iara4 i.

a'Il

si

www.dacoromanica.ro

244Se tot leagana in clinchetZurgalaii de aroma,Pe cind fuge calul strapiic,Fruntea ceea instelata.

S-a tot dus o zi qi dozier,Vreo trei zile incheiate,Cu o mina sand pe haturi,Cu-alta pe sub bratul soatei,Un picior pe-a thniei margini,Sub scortar 1-avea pe celalt.

Calu-alearga, saniazboara,Drumzil tot mai scurt se face,In a treia zi, atuncea,Pe la asfintit de soare.5"i-a vazzit fierartil casa,Locuinta lui din Ilma;Se nolta de tot drept fumul,Se urca in ceata death,Se stria in cen la nouri.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal ,OCV-lea

www.dacoromanica.ro

249AVeptau de multi vreme,

Tot nadajduiau fierbinteCa sosi-va nevestica-nCase le lui Ilmarinen;Se muiau de veghe ochiiBatrineilor la geanzuri,Iara celor tare tineriLe cam tremurau genunchii,Tot pindind la porti Intruna;Degerau de frig copiiiLa picioare, pe sub ziduri;Se stricau la oameni cizme,Alergind mereu pe rnaluri.

Dupa multe zile, atuncea,Intr-o buna dimineata,Se sinzli-n paduri un sunet,Zvon de sanie, pe cimpuri.

Lokka, mindra gospodina,Kalevatar cea frunzoath,A rostit aceste vorbe:"E. a fiului meu sanie;Se intoarce din Pohjola,Insotit de-a lui nevasta!

Te apropie degrabaDe paminturile aste,De aceasta mindra casa,De-ast sala .y, zidit, de total,Ce ti-I pregati mayneagul!"

Ci fierarul IlmarinenA ajuns curind acasa,In sala.y zidit de fatal,('e ii pregati mo.yneagzil;Ciripeazi ierunci pe .treanguriDe rachita, impleiite;Cuci cintau cu bucurieStInd In virful astei sanii,lar pe ogtea-n lemn de gladifVeveriti saltau voioase.

Lokka, mindra gospodina,Kalevatar cea frumoath,A rostit aceste vorbe:'AVeptau crai nou satenii,Flacaiaqii, zorii zilei,

plaiuri cu capqune,Apa, barca cea cu smoala;Eu nu a§.teptam nici luna,N-aqteptam nici zorii zilei,Ap`eptam sa se intoarca

o nora;Ma uitam cu luare-aminteSeara ca dimineata;NeViind de s-a pierdut, onMai creitea cite-o fetita,Ingreqa pe vro sleibuta,Ca IntIrzia sa vino;Ne-a fagaduit doar stra.ynic

Ca s-o-ntoarce pe-a' lui urme,Fara-a le fi prins inghetul.

Ma uitam tot dimineata,Imi spuneam Intruna, zilnic:«Nu mai vine tre7suricaFratiorului, nu introIn strimtuta ograjoara,Spre saraca-ne casuta,De-arfi fost un car de paie,Sania din doua lemne,Sanie as fi numit-o:De mi-ar fi adus feciorul,De 1-ar fi-nsolit acasa.»

Tot nadajduiam Intruna,Zilnic, fora incetare,Aqteptam, ca, vezi, capulMi se apleca-ntr-o parte,Ca s-a qi schinzbat din locu-iLegatura de pe frunte,Ca mi s-au lungit ochii;AVeptam, sa-nzi vie fiulIn strinztuta ograjoara,Spre saraca-ne casuta.lata-1 in sfirqit, s-arata:Fraget chip e ling6 dinsul,Rumen obrajoz; alaturi.

Mire, frate, iti deshanzei,Fruntea ceea instelata,Calu-ti du apoi la finulCel qtlut alit de bine,Spre ovc7zul dinainte;Vorbe de saint ne spune,Da-ne-ntii binete noun,Da-le mai apoi laMai pe zinnia, la tot satul.

Dupe:" ce-n sfir,iit ni-ispuneBuna dimineata, uite,Poveste§-te-a' tale fapte:U§.urel calatorit-ai?Ai ramas intreg zdravan,Cind nzergeai in drum spre socru,Pe la soacra to cea scumpa?Silnic ai luat fetita,Poarta-n lupte marl sfarmat-ai,Deirimayi tasteful fetei,Zidul povirnit intors-ai,Ai calcat parnintul soacrei,Odihnitzi-te-ai peDumnealui, stapinzd casei?

Vad far' altc7 Intrebare,yStiu qi fara-a to descoase:A ieqit preabine drumul;Cu puterea smuts -ai gisca,Darirnaqi castel de scinduri,Sfarimasi prin lupta poarta,

Fratiorul ci

§-i

allii,

fatal

www.dacoromanica.ro

250Zidul cel din tei al soacrei5S7 a socrului tau easel;Pus sub scutu-ti e ratoiul,Subsioara ti-i gaina,Sub puterea ta-i albuta,Fata cea nepriheinita,Linga tine e de-acumaCreanga asta minztnata.

Cine-o fi scornit minciuna,Nascocirea asta-aduse,C-o sa vii cu mina goaI6,Ca-n zadar fugi-va calul?Nzt te-ntorci cu mina goala,Nu-n zadar alearga calul;Doarli armasarul astaAre-aczinz de ce sa traga;Numai leoarca-i de sudoare,Numai alb de spume-i minzul,Pentru c-a adus puiutul,C-a purtat mindretea asta.

Hai frunioaso, jos dinsanie,Scump odor; acum, te scoala,Fara-a te-ajuta barbatul,Far' ca el sa te inalte;Prea e tinar sa te-ajute;Prea e nzindru sa-ti dea mina.

Cind din sanie sari-vei,Laila cea din fund lasa-vei,Mergi pe drumul asta negru,Pe lut ro§. cum e ficatul,Sei te tii tot pe pamintzilAst batatorit de nzascuri,De purcei scurmat cu ritul,Netezit de of 41 binePeriat de coada Iztnga-aC'ailor cind merg, in treaceit.

Mergi cu labele de gisca,Umbla tot czt pcqi de rata,Prin acesie curti spalate,Prin acesle arii netezi,Curti de socru-tau Acute,De-a to soacra rindzate;Prin a' fratelui §.oproane,Prin a' sorii-albastre straturi;Pune-al tau picior pe trepte,Treci in cerdeicelul asta,Intra-n tinda cea de miere.Mergi apoi nzai incolo,Sub acest grindar cu faima,Sub ast mindru pod al casei.

Toata iarna, pin-acuma,Ba ,si-n ceealaltaA cintat, in aVeptare,Du§-umeaua cea facuta-nOs de 14ita, tot spuse

Podul cel de our cintecPentru cea pe care-odataO v-adaposti; cintara

ferestre pentru-aceeaCare-o sta pe linga ele.

Toata iarna, pin-acuma,Ba ceealalta vara,Zavora4.ele chemat-auMina cea cu verigheta,Vrut-au pragurile astePe acea cu mirzdre rochii,Uqi doreau fierbinte minaCeleia ce le-o deschide.

Toata iarna, pin-acunza,Ba ceealalta vara,Sala a catat privireaCeleia ce va-ngriji-o,A dorit tinda mult peCea ce va s-o curateasca,Tot ceru qopronul minaCe-o sa -1 mature odata.

Toata iarna, pin-acuma,Ba ,Fi-n ceealalta vara,Prea ades pindi ogradaPe acea ce-o strange qychii;Aqtepta qi magaziaPe acea ce-o-ntra intr-insa,Se incovoiau pre7jineDupa straiele nevestei.

Toata iarna, pin-acunza,Ba ceealalta vara,Au cintat carari de-a' noastrePentru cea ce-o sa se plirnbe;Au cerut cele grajduriSa le vie-ngrijitoarea,Tarcurile ayteptaraCa sa nzcrgi .yi pe la ele.

Toata ziva, pin-acurna,Ba ieri, din zori, mugit-aVaca tot clitind-o parcelPe adzicatoarea sfeclei,Minzul nechezat-a dupaCea ce i-o aduce finul,Ba mielul behait-aDupa cea ce-o sa-1 hraneasca.

Astazi, clipa asta,Ba ssi ieri, mofnegii, uite,Au tot mers pe la ferestre,Copila.Fi stateau pe maluri,Droaie de femei sub ziduri,

pe la uqa casei,AVeptau de zor mireasa,Pe nevasta tinerica.

Te salut, o, tu, ogradaCu-a tai oameni: salutare,Curte larga, cu voinicii-ti,

vara,

si-n

si-n

piny -n

si

si-n

st

si

si

si

www.dacoromanica.ro

251Te salut, fopron, cu lumea-ti,Lunga strea§lna cu oaspeti;Tinda tu, cga de plina,Pod de scoarta, cu norodu -ti,Larga sala, cu ai tai oanzeni,Sute scinduri, cu multimea,Luna, rege, salutare,Tineret, noroc qi tie!Nu s-a mai vazut, nici ieri chiar;0-mbulzeala-aqa de mare,0 nzultime mai mareata.

Mire, frate minunate,Repede ridica-i asteRo ,ci broboade de pe fata,li desprinde acesteMari mafratne de matase,Sa ne-areiti fi noua helgea,Ce cinci ani ai urniarit-o,Ce opt veri ai tot curial -o!

Oare-aduci chiar ce voit-ai?Doar un cut voiai sa afli,Soata alba de pe qesuri,O nevasta de pe apa.

Vad fora -alta intrebare,fara-a to descoase:

Ne aduci un cut, tu ai subScutu-ti un ratoi albastru;E ntladita cea mai verdeRetezata-n cringul verde;Este virful cel mai proaspatDin cirecii cei salbatici,Sfartniat In codrul fraged."

Se gasea un pu§-ti in tarna,Pe podea a spus copilzth"Ce-mi aduci tu, biet prieten,Onz mindrete ca buqteanul,Nalta de-o junza' de bute,Cu statura doar cit fusul!

Mire, vai, fagaduit-ai,C-o sa afli o nevastaCa o sutei de bogatc7,C-aduci una ca mie;Iala, ai primit o suta,Uite-o loanta, cc: o mie:Ca o cioara-i de peCa o farca de pe garduri,O momiie-i de prin tarini,Neagra pasare din lanuri!Ce-a facut Intreaga viata?Dara in trecuta vara?N-a-mpletit nici o manuqa,N-a-nceput ciorap, acolo!Vine, vezi, cu mina goalc7,Fara daruri pentru socru;Plina-i lada ei de foareci,

ciulesc urechi in cufar!"Lokka, mIndra gospodinc7,

Kalevatar cea frumoasa,Asculta.ciudata vorba,A grait apoi aceste:"Raule, ce spui acolo,Secatura, ce to jelui?Se-aud basme despreSe impraVie multe zvonuri,Dar nu despre fata asta,Despre oamenii din casa.

Ce-a rostit? Cuvint dehula,A ie,Fit venin din guraVitelufului de-o noapte,De prin tidva c7stui cline,De o zi venit pe lume!E preavrednica .femeia,Este pe-ale ei nteleaguri,Cea mai buna dintre toate!E ca afina cea coapta,Ca o fraga de pe dealuri,Cum e cucul pe o creang6,Ca-n scorns o pasarica,Ca o pana-ntr-un mesteacan,Un piept alb, sus, intr-un gladiq.

Uite n-ai sa vezi, nicivorba,In Germania intreaga,In Estonia, fecioaraMai frumoasa ca aceasta,Draga ca porumbita,Cu-un obraz a§zt de mindru,Cu o lap mai rotunda,Cu albeata astor brate,Cu-ndoitu-i git sub fire.

N-a venit cu mina goala,Uite, mindre piei aduce,Manta, sa ne daruiasca,Si postav mai Bros, de strafe.

Are Inca multe lucruri,Ce din fusul ei iefira;Sculuri cu-a ei furca toarse,Munca actor degetele,Minunate rochii albe,Date iarna, in le§le,Primavara-apoi, albiteSi uscate-n luni de vara;Uite, cearceafuri,Bune §1-n fir lung urzite,Perne bine infundate.57 cu Una cu pene,Are unduioase valuriDe matase sclipitoare,Mari covoare, tot de Una.

0, preablinda fetgoara,

are qi

sr

Stitt fi

si-o

Isi

alp',

gi

si

www.dacoromanica.ro

252Nevestica multfrumoasa,Vietuiai cu cinste-acasa,Linga tatal tau, ca fata,Vei trai cinstit ca noraIn a sotului tau nasal

Nu mai plinge de pe-acuma,Nu te teme de necazuri;Doar nu vii aici in mlaVini,Doar nu cazi aici in .yanturi;Lai ogoare roditoarePentru tarini mai bogate;Ai plecat de linga bere

gase,sti mai multi bere.0, preablinda, mindra

fata,Uite, ce te-ntreb: vazut-aiCind veneai incoaceMori cu coama rotunjita,Clai de griu inqiruite:Din mo#a noastra-s toate,Araturi ce le-are sotul,Largi semarzaturi pe-ntinderi.

Fata, mindra sotioard,Asta vreau sa-ti spun eu tie:De-al Vint sa vii aicea,SO mai VII sa stai aicea;0 sa -ti fie bine-n cases',Viat6 bung -o duce nora:Strachina cu lapte-n mina,Talgerzil cu unt, in fat-a.

Bine-i de fermi aicea,Mindru-o duce gainu,ya:Lung e-n baie pod4orzil,Largi is /allele in saki,E stapinul, ca tatal,E stc7pina ca maicuta;Copilapi-s ca fratii,Ca surorile-s fetite.

Daca te apuca-o pofia,Cind ai vrea, de pilda, pe§le,Ca cel pries, cindva, de tatal,Ori ierunci de frate- aduse,SO nu ceri de la cumnatu-ti,

nici socrului nu-i cere;Spune sotului, aceluiCare te-a adus cu dinsul;Nit -i o fiara-n patru labePrin pachiri, nici zburaloareIn vazduh, cu dozzaNu-s in fund de marl nici cirduriDc pe§ii repezi sa nu-i poataPrinde sotztl, sa nu-i poataPrinde qi aduce tie.

Bine-i de fenzei aicea,Mindru-o duce gainzqa:

Nici prin gind co ai sa macini,C-ai sa alergi in jurul morii;Pe-aici macina doar apa,E-o cascadcl ce striveqteMaruntel de tot secara,Apa strachinile spala

ghileVe spumaHei, frumosu-mi sat de

aur;Cel mai mindru loc din lunze;Jos is ierburi, sus is dealuri,Satul este drept in mijloc;Jos, sub sat e tarmul, dragul;Apa intre dozia maluriCa sa-noate-n ea ratoiul,Liqita aceast-a noastra!"

Dete lumii bautura,Bautura qi mincare,Tot bucati, tot halci de carne,Bucatele minunate,Be re -au dat de orz, alta,Ce era de griu facuta.

Hrand cit pofteai, prea-multa,Se gasea pe-ndestulateDe bout de mincareIn castroane de lemn rolu,In marele strachini pline,Se gaseau placinte groaseSO le tai tot bucatele,Hrinci de piine cu unt unseSO be foci mici felioare,Pastrilvi pregatiti gala

despici, somni sa-i spinte-ciCu cutite argintate,Cu bricege lungi de aur:

Berea curge neplatita,Mierea e necumparata,De prin.vilf de birne berea,Mied din inimi de grindare;Berea ii spala pe buze,Ii schimba la mince,

Cine-o fi deci povestayul,Cintaretul cel destoinic?Mopil vajnic Vainamoinen,Cintaret din vepzicie;Incepu chiar el sa cinte,Se-apuca de lucrul listaAl cintatului; deodataIntona a' sale versuri,Iata, ce a spas atuncea:

"Frail preadragi, preabuniprieteni,Frati in meqtequgul vorbei,Cu-ale graiului mari haruri,

Si

note

aripi,

,57 marii.

Sei-i

titi

Si

ti

gi

figi

'Medd.

www.dacoromanica.ro

253Ascultati ce va voi spune:Rar stau g4te fata-n fata,Ochi in ochi, rat; surioare,Nu stau doi cumetri-alaturi,Brat la brat, feciori de-un tata,Pe-ale noastre triste locuri,In saraca-ne Pohjola.

Vom incepe deci cintarea,Ne vom apuca de antec:Viersul doineasca,Cucul, ca sa strige-ntruna,Sinetat; ca sa vopseasca,Kankahatat; ca sa tese.

57-ai Laponiei fiianta cei papuci de paie,Carrie au de-elan putina,Mu.ychi de ren: cam slaba hrana;De ce n-oi anta eu insumi,De ce n-or cinta feciorii,Cu-asta hrana de secarei,Cu mincari din griu facute?

Laponiei fii cinta,Striga cei papuci de paie,Dupa-o cana, doar, de apa,

hraniti cu plini de scoart6;De ce n-oi cinta euDe ce n-or cinta feciorii,Cu-aste bauturi de grine;Cu-asta bere-n orz facuta?

57-ai Laponiei fii anta,Striga cei papuci de paie,Linga-un foc plin de funingini,Intr-o tabard cu mult fum;De ce n-oi anta eu insunzi,De ce n-or anta feciorii,Sub acest grindar cu fainza,Sub ast nrindru pod al casei?

Bine-o duc barbalii-aicea,Ba 4-i la femei le placeSa mai stea la buti cu bere,Linga cani cu miere pline,La capcane de prins sonznii,Linga golfuri cu multi pastravi,Unde hrana nu lipseVe,Bautura e destula.

Bine-o duc barbatii-aicea,Ba qi la femei le place:Nu-mbuci plinea in necazuri,Nu traieqti mereu cu spaima;Se maninca fara grija;Iti disci vacul Para pasztri,Cit trai-va gazda noastra,Cit va vietui stapina.

Cui intii se multumeVe,Ori stapfnului, stapinei?Ci, vitejii din vechinte

Doar stapinului nainteMultumeau, acelui careScoase de prin codri casa,De prin snarc facuTale pini cu trunchiuri groase,Brazi cu vitfuri Para ramuri;In loc bun apoi i-aduse,Ridicat-a, pe pamintulTrainic, locuinta marePentru izeanzul sau, o casa,O gospodarie larg6;In pacluri tale parelii,Birne, pe-zin salbatic nzunte;A laic& grinclari grinde-nScoicarii, pe niVe tarmuri;Stive qi-a facut de scinduriIn livada roditoare;A 'trot de la cire§-iiCei salbatici scoarter multa;Mu§.chi, din mlaVini tn4catoare.

zidit gospodariaCu aleasa nzaiestrie,Casa-i bine incheiata;Sztte dulghereau prin colturi,Mii erau pe coperi§wri,Cind qi-a ridicat salaful,and au fost lipite scinduri.

Clad fdcut-a casa astaVinturi marl vazura paru-i,Multe vijelii grozave;Deseori stapfnul casei5*i-a stri'cat manu§1 pe pietre,Palarii pierdu prin codru,

Writ coltunii-n gloduri.Deseori, preabuna gazda

57-a mai parasit yFi foculTaberei in faptul zilei,Fara-a se trezi argatii,Far' sa-1 simta-un om din satu-i,S-a sculat din pat de ramuri,Crengi ii pieptanara parul,Ochii i-au spalat doar roua.

SSi de-atunci preabunagazdaPrieteni multi primi acasa:Cintareti duium peOatneni veseli la ferestre,Barzi pe laita de la soba,Povestaqii pe podele,Linga zid ascultatorii,Prin ocoale plimbaretii,Haimanale pe la garduri,far hoinarii pe ogoare.

Multutnit-am pina-acumaDoar stapinului; e rindulDumisale-acum, stapInei!

Vie sa

cinta,

57-al

Insumi,

sala4-ul,

5'i-a

57-a

fi

Mita,

www.dacoromanica.ro

254Ea, door, pregclti mincarea,Ea Manse lunga masa.

Ea doar framinta acestePiini inalte fi-ndesate,Cu prea harnicele-i minuri,Zece degete gingdve;Ne-a adus la masa piine,lute i-a hranit pe oczspeci,Cu bucali de pore, bogate,Cu placinte marl, cuDoar cufitele in minaNi se tot toceau, doar, iaca,Se sfeirma virfitl velaAl pumna/elor taind totDolofanii somni intruna,Oase tot spargind, de qtiuca.

Gazda, bzina gospodina,Infeleptul cap al casei,S-a odes, sari[ -aFarcl-a mai cinta cocopil,Al gainii flu s-o strige,So gateasca masa mare,Lucrul indeplirzeascaCa sa pregateasca sucul,Berea neagra, prea gustoasa.

A-nfeles preabuna gazda,Infeleptul cap al casei,Cum sa faca berea nea&a,Sa strecoare bauturaCea gustoasa, doar din boabeDe orz Incoltit, din malfulCel placut, far' s-o invirtaNicidecum cu polonicul;Reiscolind-o doar cu brate,In cea bale fora aburi,Pe-un podef curat de-acolo.

N-a lasat preabuna gazda,Infeleptul cap al casei,Boabele sa se-ncleie4e,Nici sa se mucegaiasca;Deseori se duse-n baie,Singura In miez de noapte;Nici de lupi n-avut-a frica,Nici de fiarele din codru.

Multuniii cinstitei gazde;Vine rindu-acuma s-aducemMullumiri astui cumeitru;Cine a condus alaiul!Cap, pe cine-ales-au, oare?NegreVt pe cel mai vrednicCe in sat ni-i tot norocul.

A-mbracat cumatrul nos-truPreafrumoasa lui cama4y1,Nici prea strimta pe sub brate,Nici prea largo pe la mijloc.

A-mbracat cumatru-olungclMantle de stofa rantCa tot matura nisipulAle sale lungi pulpane.

Din cama0-un plc sevede,Doar abia o bucafica,Parcei a tesut-o KuutanCea cu pieptul plin de staniu.

Peste briu 0-a puscumatrul0 naframa ca de ceafa,Ce-a fesut-o fiica zilei,Degete au inflorit-o,Cind foc nu era pe lume,Nu Viau ce e vapaia.

A-mbracat cumatrul nos-truSi ciorapii de matase,,Fi-a pus panglici mici qnururiDe matase lucitoare,Numa -n fire lungi de awlCu argin t impodobita.

A-mbracat cumatrul cizmeDin Germania aduse:Is ca lebezi pe unfluviu,Ca qi rafele pe maluri,Ca, -n ograda niqte giyte,Ca, in pomi, un cird de pasori.

,,Si -a mai pus cumatrulpestePletele-i cu bucle de-aun.P-a-ndesat pe cea barbufeiCu §.uvifele de can;Co§.cogeamite caciula,Ce se urea pina-n nouri,Care straluce4-te-n virfuriDe copaci; pe care, insa,Nu, cu sute, n-ai putea-o,Nici cu mii de marci, s-ocumperi.

Mulfumii, acum, acestuiMinunat cumatru-al nostru;Vine V cumetrei rindul;Oare, unde-a fost gasitaCumetrifa, cam de uncleAu luat preafericita?

Au gasit cumatra asta,laca, au luat femeiaNorocoasa chiar de-aproapeDe castelul din Tanilcka;Din afara noii case.

Nu, nu-i asta adevarul,Nu-i cqa chiar §.tirea asta;Au gasit doar cumetrifa,

gi

.s.culat

qi

peste,

sa-si

www.dacoromanica.ro

255Au luat preafericitaDe pe apele Vienei,Linga-un sin intins de mare.

Nu, nu-i asta adevarul,Nu-i oya chiar qtirea asta;Ea era-n livada fraga,Afina prin nalte ierburi,Iarba matasoasa-n cimpuri,In final o floare de-aur;Au gasit pe-aici cumatra,Au luat pe fericita.

Are-o gura dragala§6Ca un fus de prin Finlanda,Ochii-i and ca note stele;Timple-s: ca pe mare, luna.

La grumaz cumatrapoartaLant4oare mici de aur;Lame do -aur are-n plete,lar la iniini bratari de aur;Poarta-n fiecare degetCite un inel de aur;In urechi tot perle de-aur,Tot podoabe, pe la timple;Are, uite, pe sprinceneNumai perle-adevarate.

Da, credeam ca vad chiarlunaCind sclipea cea bro0 de-aur;Soarele creaream ca vadu-1Cind luci camaya-i alba;Tot credeam ca vad vreo lustre,Cind i s-a mi.ycat caciula.

Mullumii acum cumetrei,Ma lasali sa vad norodul:Daca-s nzindri musafirii,Daca inca-s tari mocnegii,Daca tinerii sint sprinteni,Daca lumea e mareata.

Ma uitai la tot norodul,0 §-tiam dinainte;Nu s-a mai vazut vreodataNici de-acum n-o sa se vadaStraluciri ca la-asta lume,Ca la ast sobor frunesele,Vlaga ca la mo4-ii 6ytia,0 tarie ca la tineri;Toata lumea e-mbracataCa padurea-n promoroac6;Jos e roqu cum is zorii;Sus, ca stralucirea zilei.

leftin fu acum argintul,Aurul u§-or se dete;Bani destui prin buzunare,Pungi cu bani, pe jos, pe arii,Pentru musafirii aqtia,

Intru cinstea sarbatorii."Mo§.ul vajnic

Vainamainen,Al cintarii sprijin ve.ynic,Iar la sanie se-ntoarse,Iara§1 apucat-a drunzulSpre meleagurile sale,Mindre cintece-naltat-a,

vadi qtiinta-i mare;A cintat un tint, mai unulCi, la cintecul al treileaLuneca-ntr-o stinca talpa,04tea i s-a prin de-o birna,Sania cintarii rupta-i,Talpa bardului stricata-i,S-a rupt oiVea cu mult zgomot,Au zburat in aer scinduri,Toate prefacute-n tandari.

Spuse mopii VainamOinen,A grail aceste vorbe:"Este-n tineretul asta,In ast neam ce se mareVe,Sau, macar; prin cei mai virstni-ci,Care-# scad Intruna anii,Onz, sa mearga la Tuoni,In loca.yul cel a! Manei,Sa is sfredel de la Tuoni,Vreun burghiu de prin ManalaNona sanie sa facem,Ca sa dregenz mindra lada?"

Tinerii-au raspuns, cispus-au

mo,ynegii, de asemeni:"N-afli-n tinerii de-aicea,Nici macar; prin cei mai virstnici,In familia cea mare,Om viteaz, cu indrazneala,Sa se duca la Tuoni,Colo-n casele lui Mana,Sa is sfredelul lui Tuoni,Un burghiu de prin Manala,Nou6 sanie sa-nfiripi,Lada mindra Intru toate."

Mosul vajnicVainamoinen,Merse iaraqi la Tuoni,In lacapil din Manala;De-al lui Tuoni sfredel dete,De burghiul din Manala.

Mogul vajnicVciinanzOinen,A adus un codru-albastru,Un stejar in codru, neted,Potrivit scortz4. de-asemeni,Sanie alcatuit-a:

gi

lqi

ySt

www.dacoromanica.ro

256,,Si -a taiat talpi indoite,Mai gasit-a lemn de oi41e,Imbinat -a qi hulube,Noucl sanie-njghebat-a,Str Inse scindurile lazii,,P-a-nhamat apoi 4.i minzul,Puse roibu-n fats saniei,Se-c4eza in fund pe scinduri,Fara bici pornit-a calul,Merse-n goana mare roibul,Fara sc1-1 plesneasca biciul,Inspre ieslea lui cea veche,Inspre loitrea dinainte;L-a tot this pe nropil vajnic,Pe batrinul Vainanzainen,Cintaret din veynicie,Drept la poarta locuintei,Chiar la pragul casei sale.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal XXVI -lea

www.dacoromanica.ro

261Ahti locuia-n ostrovu-i,

Tot in golful Kaukoniemi,Se-ndeletnicea cu-aratul,Brazde lungi tragea pe-ogoare,Tot la pindc7 cu urechea,Cu auzul straqnic ager.

Strigate in sat simtit-a,Zarva dincolo de lacuri,Izbituri taxi de copitePeste gheatei, peste sloiuri,Vijiit de sanii-n cirnpuri;li veni un gind in minte,II cuprinse-o presimtire:Pohjola-V serbeaza nunta,Lumea-n taints -o duce-n chefuri.

M4c6 gura, strirnbacapul,Flutzira barbuta-i neagra:Singele fi navaleVeIn obrajii lui cei palizi;Araturile lasat-a,Brazda-n mijlocul cimpiei;A sarit degrab' pe calu-i,Se-ndrepta grabit spre casts,La iubita lui maicuta,La batrina multvestita.

A luat, venind, cuvintul,Spuse asta la sosire:"0, maicuta, o, batrindPune-mi lute de nzIncare,SO imbuce flarninzitul,SO infulece cu polio;Infierbinta-n ast limp baia,RinduieVe toate-n salts,SO ma pot spala vezi, cinsteaOantenilor, sa se scalde."

Maica cea-a luiLemminkainenPregc7ti in graba masa,Sa imbuceSa infulece cu poll&incalzit-a scaldatoarea,Rindui in baie, toate.

Lemnzinkeiinen cel zanaticS-a hranit cu-mbe4ugare

.sect dus apdi in baie,A venit in scaldatoare,S-a spalat, el, cintezoiul,Se facu indata ferche§.;Ca un viyf de in e capul,Gitul e curat qi proaspat.

Se irztoarse-apoi in castsSi vorbi in chipul asta:"0, maicuta, du-te jute -nMagazia de peAda-mi straiele mai bune,

Da-mi camayile mai mindre,SO ma-mbrac de sarbatoare,Sa-mi gatesc ca lumea, trupul!"

L-a-ntrebat maicuta bunts,Iscoditu-l-a batrina:"Fiule, cam unde pleci, tu?Dup6-un ris? Sa iei la goanaVreun elan pe cele schiuri,Ori sa tragi in veverite?"

Ci vorbit-a Leninzinkainen,Preafrumosul Kaukomieli:"Mama, ce m-ai dus in pintec,Nu plec sa vinez euNici sa haituiesc elanii,Ori sa trag in veverite;Merg la nunta cea din Pohja,La °spa/WI cela tainic;

frunzoasele vepninte,Ada-mi straiele alese,Merg cu ele door la nunta,Sa petrec la marl ospete!"

SO-1 impiedice vru nzaica,Vru sotia sa -1 opreasca;L-au oprit vreo doua mindre,Si tustrele LuonnatarSO se ducts la ospatulFara capat din Pohjola.

Spuse, flului, maicuta,Baba qi-a mustrat feciorul:"Nu pleca, mladita scumpa,Tzt, micutul nzeu Kauko,SO nu rnergi la nunta Pohjei,.La ospatul marii gloate;Nici nu to -au poftit; doar nimeniN-a volt sa fii de fatal"

A raspuns atuncea cistfelLemminkainen cel zanatic:"Doar m4eii yin pofiindu-i,Vin cei buni farts asta;Ici e-un crainic vechi ca luna,Vestitorul meu cel veqnic,Spada cu taif de flacari,Sabia stralucitoare!"

vru ea sa -1opreascaMaica cea-a lui Lemminkainen:"Bier copil, nu merge-acolo,La serbarile din Pohja!Drumu-i plin de taine multe,Calea-i cu minuni ciudate:Te-ameninta trei primejdii,Pe barbed trei morti 1-a,steapt6!"

Ci vorbit-a LemminkciinerzCel zanatic, Kaukomieli:"Vad femei oriunde, nzoarte,Vad pieire in tot locul,

flaminzitul,

,Fi

calnic,

D6-mi

Iar60

riff',

www.dacoromanica.ro

262Pe-un viteaz nu -1 mifca astea,Nicidecum nu -1 inspaiminta;

dori, cu toate astea,Vreau sa aflu de la tineCe primejdie-i intiia,Cea dintii cea din urmei."

Maica cea-a luiLernminkeiinen,Batrinica-cqa raspunse:"Eu spune ce primejdiiCu adevarat te-afteapta;ySi aceasta nu chiar dupaOnzeneasca-ntelepcizzne;0 sa-ti spun acum intiia:Ce ti s-o intimpla-nainte;0 sa faci putin din drumu-ti,Doar o zi calatori-vei;Rizt de foc s-o pone -n cale-ti,Numai flacari, o cascada;In cascadef-o stincei-n.11acari,lar pe stei, un qoinz de flacari,Noaptea F,si astute dintii,Zino .ylefitieVe gheare,Pe cutezatorzil oaspe,Pe acel ce vine-aicea."

Ci vorbit-a Lemminkdinen,Preafrumosul Kaukomieli:'Asta-i moarte muiereasca,Nu e de viteaz, sfitvitul;Am sa aflu eu un mijloc,M-oi pricepe sa-1 descopar;Cal de-anin prin vraji voi scoate,Un barbat de-anin chema -voiCa sa mearga linga mine,Scl se ducc7 inainte;Ci viri-m-oi ca reitoiulSub a' vulturului gheare,Luneca-voi tot de-a lungulDegetelor lui curnplite;Tu, ce m-ai purtat in pintec,Zi-mi primejdia din mijloc!"

A raspuns mclicuta astfel:"Uite, nzoartea cea de-a doua:Mai o zi calatori-vei

a doua zi intreagel;Groapa plina cu jaraticO sa intilneVi in tale,Inspre rasefrit intinsa,Lunga mult spre miazanoapte;Plina e cu pietre -n flacari

cu stinci ce and Intruna;Sute au cazut intr-insa,Mii de oameni inghitit-a;Oameni sate cu-a' !or sabii,Mii de armasari ca fierul."

Ci vorbit-a Lemminkeiinen,

Preafrumosul Kaukomieli:"Asta-i moarte muiereasca,Nu e de viteaz, sfir,Fitul;Voi gasi o iscusinta,Voi vraji oi'n de zapada,Vreun viteaz, cumva, de gheata;L-oi zvirli in jarul cela,L-oi impinge in jeratic,Pentru-a face bale caldc7Cu gateje de arama;Iarcl eu o sa alunec,Strecura-ma-voi prin flacari,Fara sa Imi ardc7 barba,Fara pirleasca parul;Mama ce m -ai dus in pintec,Zi-mi primejdia din urma!"

Maica-sa-i raspunse (1st-fel:"Uite-a treia din primejdii:Ii mai merge o bucatlf,Mai o zi calatori-vei,Pin' la poarta din Pohjola,Pin' la strinzta trecatoare;0 sari un lup asupra-ti;Urs ti-o fi al doilea dz4man,Lingo poarta din Pohjola,La potica cea mai strimta;Sute doar infulecat-au,Mii viteji doar sfiVarci!De ce n-o sa to manince,Cum ecti far' de aparare?"

Ci vorbit-a Lemminkdinen,Preafrumosul Kaukomieli:

minca un miel mai fraged,Sc1-1 inghiti cit e cald Inca,N-un barbat chiar de-i bicisnic,N-un viteaz oricit de fray;Am chimir ca toti barbatii.De viteaz Incheietoare,0 agraja de razboinic;N-oi cadea acum sub dintiiCelor lupi ai lui Untamo,Blestematelor de flare.

Pentru lupi cunosc tertip-ul,.tiu cum sä ma lupt cu ursul,0 sa pun la lup zabale;Ursi i-oi pune in catzqe,0 sa-i sfirtec, praf i-oi face;Ata Imi va fi scaparea,.5'i-astfel am ajuns la lintel."

Maica-sa i-a spusatuncea:"Inca n-ai ajuns la capat!Aste-au fost primejdii-n tale,Cele trei minuni din drumu-ti,

A.c

ti-oi

sa-mi

"Poll

Si

www.dacoromanica.ro

263Trei vraji tare-ngrozitoare,Trei morti ce pindeau viteazul;Cind o fi s-ajungi la tintaIntimplari vor fl mai rele:O sa to mai duci oleaca

sosi in curtea Pohjei;Gardu-i faurit din fier doer);Tarcul tot e din amnia;Din pamint ci pin' la ceruri,De la ceruri jos, in huma;Sulite is totiRime mari is totiGinjuri: scerpi is qopirle;Cozile se mi§.c6-n vole,Capetele se indoaie,Guri cascate ameninta,Guri afara, cozi inuntru,

Sint alti viermi, pe jos,mzillime,

vipere, lalazuri,Nalta limbi plieratoare,Bat merou din cozi pamintul,Unu-i mai grozav ca ceilalti;Sta intins in fataMull nzai lung decd e birna,Mull nzai gros ca stilpul,Fuierind inalta lintba,761 merezz de.schide gura,Nu asupra vreunzii alluiCi, asupra ta, copile!"

Czivintat-a Lenzminkainen,Preafrumosul Kaukomieli:'Moarte de copil, aceasta-i,Nu e de viteaz, sfir,citul;.57iu a flacarilor vraja,Pot sa them cind vreau vapaia;.57 pc viernzi indupleca-voi,O sa-ntorc din taleIntr-o zi de iarna-arat-amAle viermilor ogoare,Ale viperelor locuri,Doar cu-a' mele brace goale;tFerpi in pumnii mei luat-am ,Vipere-am ucis in minuri,Viermi cu zecile, strivit-arn,Serpi cu sutele, rapus-am,M-au patat pe miini cu singe,Balele nzinjira unghii;Vezi, de asta n-oi ajunge,.5'arpelui sa flu pa4une,Prada, uriaqei viperi;Sztgruma-voi aste flare,O sa-nabu4. eu toti monOrii,Or indeparta a' meleCintece, viernzoii groaznici,Or goni cit colo qerpii;

Tot m-oi duce-n curtea Pohjei,In gospodaria ceea!"

I-a vorbit atunci maicuta:"Sa nu intri niciodata,Biet copil, in casa Pohjei,In salcqul Sariolei!Spade au la ,sold barbatii,Arme de razboi, vitejii;I-a innebunit betia:Au Mut grozav,Ai sa nzori de-a for cintare,Sub a' for lungi spade lucii,I-au vraiit pe cei mai vrednici,Fermecat-au pe barbatiiCei nzai buni mai destoinici."

Ci vorbit-a Lemminkainen,Preafrumosul Kaukomieli:"Doar trail altadat-nLocuintele din Pohja;Nu ma farmeca laponul,Nici chiar insuqi Turjalainen.Oi vraji pe toti laponii;O sa rid de Turjalainen;Vraja umerii-o sa-i taie,Vorbele-n barbie-or trece,I-or taia al bluzei guler;Osul pieptului i-or sparge."

I -a mai spas atuncimaiczita:"Biet, tot la trecut ti-i gindul,Drunzuri ce-ai batut Iii lauzi,Da, traqi odata-n celeLocuinte de prin Pohja;Inota# in ape-nchise;Te-ai scaldat in niqte lacuriLungi ca limbile; ba, inca-aiCoborit quvoaie repeziSi caderi de ape-n vuiet,Prin cascadele lui Tuoni;

prin apele lui Mana;Ai fi fost azi pe-acolo,De nu te-ajutam la vreme.

Tine mince ce-ti spunastazi;li sosi in curtea Pohjei:0 movila cu lungi tepe,Stilpi inalti vor fi-n ograda,Cap de onz in fiecare;Nu are-o teapa capul;Tocma-n virful celei tepeCapul tau taiat I-or pune."

Ci vorbit-a Lenzminkainen,Preafrumosul Kaukomieli:"Da, s-ar teme vreun netrebnic,Vreun bicisnic de mari lupte,Ce-ar Linea vreo cinci ani, ,case,

taru#i,

ySerpi §-i

porta,

cunzplitii:

§1

.57

i,Fi

Si-i

razlogii,fi

qerpii;

fi

www.dacoromanica.ro

264De-un razboi, de veri vreo qapte;Un viteaz nu baga-n seama,Nu i-i frica doar de-atita;Ada-mi bluza de razboaie,Straiele mai vechi de lupta!Spada tatalui lua-voi,0 sa -i caut fierul mindru;Multa vreme-n frig statut-aIntr-un loc, in intuneric;Plinse farcl incetareDuper- cel care-a purtat-o!"

Bluza de razboi primit-a,Straiele mai vechi de lupta;Spada veprica a tatii,Ce-i tinu tovaraVe;Drept In birna-a implintat-o;I s-a-ncovoiat in minaSabia ca virful unuiNalt scoru,s, ca jnepul tinar;Spuse - atuncea Lemminkainen:"Nu e nimeni in Pohjola,Unul nu-i in Sariola,Sa masoare spada asta,Sabia-mi sa o priveasca!"

I,ci desprinse arbaleta;scos arcul lui cel tare

Dintr-un cui de lemn iata,Vorbele ce-a spus atuncea:"L-oi nunzi barbat puternic,De viteaz voi tine onzul,

sa-mi intincla arcul,Ce-o sa-ndoaie arbaletaCo/o-n case /c din Pohja,Locuinti din .S'ariola!"

Ci, atuncea,LernminkainenCel zanatic, Kaukomieli,Bluza de razboi i,S1 puse,Straiele mai vechi luat-a;Spuse aste roabei sale:"Hei, tu, roaba cumparata,Slujnicula, tu, rzaimita,Calul de razboi gate§le-mi,Armasaru-nhanza grabnic:Merg spre-ospatul uncle gloataA lui Lempo chefuie§-te!"

A ie§lt in curie roabaCea umila supusa,Inharnat-a minzul stra.ynic,Nzinzaiflacari, la trasura;Spuse-apoi cind se intoarse:"Mi-am indeplinit treb'foara,Pregatit-am calul mindru,Inhamat-am nzinzul nobil!"

Cind era el sa porneasca,Lemminkeiinen cel zanatic,

Da, spunea un brat, nu, altul:Degetele-I Impingeau tot;S-a pornit precum volt -a;A luat in pieptu-i drumul.

sfatui feciorul,I-a dat fiului de grijaLingo chiar sub birna,Sand acolo lingo sob&"Drag copil al meu, to singurFeciora§., tu, unic reazim;De-i lua la mese parteDaces -ai merge oriqiunde,Sa bei junzatat' de vadra,Partea doar de sus a cupei,Lases altora cealalta,Da-le railor jumate;E un vierme acolo-n vadra,E o larva-n fiindul cupei!"

Ea 1§-i sfatui feciorul,L-a-narmat cu-nvateimintePe ogot; departe, colo,Lingo gardul cel din capat:"De iei parte la ospete,

.Sa to -aqezi pe lanes doara,Pe o jumatat' din locu-ti,Fa un pas pe jumatate,Lases altora cealalta,Partea rea, la raj, o lases,Om to -arati civet, doar astfel,0 sa fii viteaz, in stareSa tii piept in vii dezbateri.Sa iei din incurcaturaIntre marl viteji, in cerculOanienilor de i.sprava!"

Ci pornit-a LemminkainenAqezat frztmos in sanie,

piqcat cu biciul calul,Cu bicizqca cea cu perle;Prinse calul sa alerge,Arrizasaru-n fuga mare.

A calatorit oleaca,Doar o clipa-ndelungata;A vazut ,coco0 de munte,Au zburat cocoqi de munte,Ridicatu -s -au In fate,Calului ce galopeaza.

Smoc de fulgi ramase-nurrna,Au lased un vraf de pone;Ci le strinse Lemminkeiinen,Le viri in buzunaru-i;Cine file ce-o sa vino,Ce s-o intimpla in cale;Au doar toate pre( in cases,Bune-s toate la nevoie.

urmat 'nainte calea,

fi,

u0,

.57-a

,57-0

C.Ire-o

si

Maica-si

.57,1

www.dacoromanica.ro

2650 intinse o bucata,A zvicnit in laturi calul,S-a Infiorat urechea.

Ci, atuncea LemminkainenCel zanatic, Kaukomieli,Jos din sanie se dete,Se pleca sa vada bine;Totul cum i-a spus maicuta,Ce i-a prorocit batrina;Se-ntindea un fluviu-n flacari,Calului ii sta-nainte;In cel riu, cascada-n flacari,In cascada, -un stei in flacari,Iar pe stei, o stinca-n flacari,Pe cea stinca,-un §.oini de flacari;Clocotesc vapai in gitu-i,Foc ii curge tot din pliscu-i;Penele Ii sint ca jarul,Ii scinteiaza-n aer

11 vazu pe Kauko §wimulDin vazduh, pe Lemminkainen:"Unde to indrepti, tu Kauko,Uncle pleci, tu Lemminkainen?"

Ci vorbit-a LemminkainenCel zeinatic, Kaukomieli:"Am plecat la chef in Pohja,La ospatul cela tainic,Trage-te-napoi oleaca,Te mai cla din drum, alaturi;Lassa mearga calatorul,Mai ales ca-i Lemminkainen,Sa o is pe linger tine,S-o intincla-n lungul coastei!"

Vulturul qtiu spuna,Gura cea de foc"01 lasa eu calatorul,Mai ales ca-i Lemminkainen,S-o intinda door prin pliscu-nzi,Sä coboare tot pe gitzt-mi;Pe acolo-ti trece drumulPe acolo vei ajunge,La-ndelungile petreceri,Uncle vecnic vei ramine!"

Nu s-a tulburat de-atitaLemminkainen; nu-i fu frica;13tizunarul scotocit-a,A catat in pungulita,A luat acele peneA coco§llor de munte;Lin le-a mingiiat in patina,La incruc4area celorZece degete-ale sale;Zbor de marl cococi zbucnit-a,Au zburat cococi in cioculVulturului, drept in guraRelpitorul cel mare,

Drept in gitul lui de flacari,Chiar sub dintii astei paseri;Astfel a scapat el teafanIii sfirp intiia parte;Ziva-ntii din drum trecut-a.

p4cat cu biciul calul,Cu biciuqca numai perle;Prinse calul sef alerge,0 intinse armasarul.

Doar putin inaintat-a,Merse doar o clipa calul,.57-a ciulit apoi urechea;Necheza incet sirepul.

Poposit-a Lemminkainen;S-a sculat sa vada ce e:Totul cum a spus maicup,Cum a intarit batrina;Groapa-n drum era de flacari,Calului ii sta-nainte:Inspre rasarit intinsa,Lunga mult spre miazanoapte,Tot cu bolovani in flacari,Plina cu pietroaie-ncirzse.

Nu s-a tulburat de-atita,Lemminkainen, nu-i fu frica;Se rugei atunci lui Ukko:"Ukko, zeule preamare,Tata, ce domnecti In ceruri,Isca-n miazazi un nounAltul, din apus, trimite-1,

din rasarit pe-al treilea,Ad-un alt din miazanoapte,li lipe§-te pe la margini,Ii intepeneqte tare,Ninge-un stinjen de zapada,Cam cit coada unei lancePeste bolovanii-nPe pietroaiele intinse!"

Ukko, zeul f2fr6 seaman,Preaputernicul parinte,Nor din miazazi iscat-a,Altul din apus trimise,

din rasarit pe-al treilea,un alt din miazanoapte,

I-a strins Ukko laolalta,I-a lipit pe margini bine,Ninse nea cam de un stinjen,Cit e coada unei lancePeste bolovanii-n flacari,Pe pietroaiele intinse;Se facu un lac acoloDe omat promoroaca.

Lemminkainen cel zeinaticPunte a adus de gheataPeste lacul cu zapada,De pe-un tarmure la altul;

lot

ptit -a:

Si

.57

sa-i

fierce:Fri,

zi

www.dacoromanica.ro

266A trecut prin locul cela,A sfircit ziva-a doua.

piqcat cu biciul calul,Cu biciuqca cea de perle,Prinse calul sa alerge,

intinse arnzasarul.Merse-o leghe, qi mai una,

Alergat-a mai oleaca,Se opri deodatc7 calul,N-a mai vrut sa lase locul.

Lemminkainen cel zanaticS-a sculat el sa priveasca;Sta un lup in feria portii,Urs aVeaptc7 pe poticctInaintea portii Pohjei,La intrarea-n lunga curte.

Lemminkainen cel zanatic,Kaukomieli cel mindru,Mina-n buzunar virit-a,Scotoci in pungulita,Perii cei de mie! luat-a,I-a frecat apoi pe palma,La incruc4area celorZece degete-ale sale.

A suflat apoi pe mina,Oile-au pornit in goana:Miei berbecaqi de-a valma;S-au zvirlit spreNavalira-apoi urtyii;Lemminkainen cel zanatic

urmat indata drumul.Merse doar putin

ajunsePe la cutlile Pohjolei;Gardul e din fier de-a-ntregul;Stavila-n otel facuta-i;Sub parnint de-o suta stinjeni,De o n:ie inspre ceruri;Sulite is toti tc7rzqii;Rime mari is toti razlogii,Ginjuri: ,serpi lungi §opirleCozile se m4ca -n vole,Capetele se indoaie,Guri cascate ameninta:Guri afara, cozi inuntru.

Lemminkainen cel zanaticP rinse-a chibzui atuncea:"Tocmai ce mi-a spus nzaicuta,Ce nii-a tot grail batrina;Gard de netrecut se naltaDin parnint la cer; iar jos oTfipera se tot tiraqte,Inca qi mai jos merg parii;Zboarcl-n sus o posaruica;,p mai sus se nalla parii.

N-a lasat (1st

Lemminkainen,Nu, sa-1 biruie nevoia;Scoase -al lui cutit din teaca,Fierul tare de prin tocu-i;lute stavilaRetezat-a-n doua stilpii;Gardul cel de fier deschise,Zidul qerpilor strapunse,Pe-o bucatc7 de vreo cinci stilpi,Lunge de prajini vreo fapte;A putut s-urmeze astfelDrumul pin' la poarta Pohjei.

Se lira pe prag un ,carpeCurmeziq in fata portii,Mult mai lung decit chiar birnaDe la coama casei, mai grosDecit stilpul de la poarta:Sure ochi avea ast vierme,Mii de limbi avea ast ,carpe;Ochii mari ca nirte ciucuri,Limbile ca niqte suliti,Ca 4.i coada greblei dintii;Spatele cit , luntri.

Lemminkainen cel zanaticNu-ndrazni s-atinga-ast viermePreagrozav cu ochii sute,Cu-a lui mii de limbi intinse.

Ci vorbit-a LemminkainenCel zanatic, Kaukomieli:7arpe negru din paminturi,V.ierme ca Tuonela,Tu, ce te tirc4ti pe iarbc7,Printre frunzele lui Lempo,Tu ce te strecori prin bulgari,Printre radacini de arbori!Cin' din maracini te scoase,Cine te trezi din ierburiCa sa luneci pe farina,Ca sa te tira§-ti pe tale?Cin' te puse sa-ti nalti tidva,

porunci a mergeDrept cu capul, a-ti tot tineTeapan gitul tau intruna?Poate tatal, poate mama,Poate fratele mai mare,Poate sora-ti tinerica,Ori altcineva din neanzu-ti?

Gura-nchide-ti, pleaca-ticapul,Iti ascunde limba-n §.uiet;Ca un ghem te da de-a dura;Bulz te strange, las' juma' dinDrum drumetului ce areChef sa treaca, ori, mai bine,Fugi din calea ast' departe;Pieri mai lute printre ierburi,

qi

qiturmalupii,

,ii-

taiat-a,

qi

Cine -ti

Si-a

0

ti

ti

www.dacoromanica.ro

267Tot in balarii te-nfunda,Du-te te-ascunde coloSub licheni, te tot strecoaraCa un dup zr§.or deDu-te, ca de plop, o birna,Vira-ti iute capu-n iarba,Ti -1 afunda de vreun bulgar;Doara casa ti-i in iarba,Sub un bulgar locuinta;De ridici de-acolo capul,0 sa-ti sfarme Ukko tidva,Tot cu ace otelite,Tot cu boabe ferecate!"

Astea spuseLemminkainen;N-asculta de loc (1st carpe;.5"uiera tot mai departe,

intruna limba,Ridica mereu tot gura;77,t ameninta drumetul.

Lemminkainen cel zanatic,5'i-amiti de vechi cuvinteDe la maica-sa-nvatate,Aratate de batrina;Ci vorbit-a LemminkainenCel zanatic, Kaukomieli:"Daca nu m-asculti pe mine,Daca nu ma la41 in pace,In dureri o sa te umfli,0 sa te ingro# in chinuri,0 sa te despici in dozia,Chiar in trei buceiti, m4ele,Cind i-oi spune maicii tale,Oi chema vestita baba;

neanzul, qi-nca bine,Cam de un' te tragi, fiinta,Maica-ti este Syljjateir;Te-a nascut doar Vetehinen.

SyCjateir scuipa in apa,Balele lasa pe valuri,Vintul stramuta scuipatul,L-a purtat tot duhul apei,Ani Fi legana vreo prase.57 chiar 4-apte veri de-a rindul,Pe spinarea Lucie -a marii,Tot prin rotunjite valuri;Apa caldel it intinse,Soarele-I facu preafraged,Spre uscat l-a dus talazul,Apa l-a impins pe tarmuri.

Ci tustrele LuonnatarTot mergeau pe malul apei,Lingo valurile sparte;Pe un farm vazura baleSi rostira aste vorbe:"Ce-o ajunge, oare, asta,

De i-ar da yield Domnul,De-i binecuvint6 ochii?"

Auzit-a Ziditorul,Le raspunse-n chipul asta:"Din ast razz, un rauMonstru, din scuipat de monstru,De voi face viu scuipatul,De-i voi pune ochi in capu-i."

Hiisi auzit-a vorbe.P-arunca privirea raul,S-a schimbat in creator chiar:Ci a dat atunci HiisiAcestui scuipat viata,A insufletit saliva,Balele lui Sybjatar;Ele se facura qarpe,Se schimbara-n vierme negru.

Cam de unde-§1 is viata?Din cel jar al lui Hiisi;Ininza cum qi-a primit-o?E un dar al lui Syojateir;Creierul de unde-i vine?Din quvoi de munte-n spume;Dar de unde-s a' lui simturi?Din virtej de riu in flacari;Cum ii plasmuira capul?Din bob rau de mazariche.

Ochii lui din ce s/nt, oare?Is facuti din in de Lempo;Dar urechile-astui monstru?Is doar frunze de mesteacein;Gura astui rau din ce e?Dintr-o bucla-a lui Sylijeildr;Din ce-i limba lui din gura?Lance-i a lui Keitolainen;Si din ce i-s oare dintii?Tepi de orz al lui Tuoni;Dar gingiile dihaniei?Gingii sint de-a' lui Kalmatar;

Dar din ce i-o fi spinarea?Din vatraiul lui Hiisi;Din ce-o fi Acura coada?Plete-s a' lui Pahalainen;Maple de unde-s, oare?Din chiar cingatoarea mortii.

Asta-ti este darn neanil,Asta-i faima to cea mare,..Farpe negru din paminturi,Vierme, tu, ca Tuonela,Cu culori de lut ci ierburi,Cum e curcubeu-n aer;Feri alaturea din tale,.Fterge-o iute, ieqi din drumulAcestui viteaz, de-aicea!Lash -1 pe drumet sa treaca,Las' sa mearga Lemminkainen

qi

lines,

.Ftizeti

Si-cavirlea

iesi-va,

www.dacoromanica.ro

268La ospatul mare-al Pohjei,La cel neam vInjos de-acolo!"

Viermele pleca atuncea,Depc7rtatu-s-a de-acoloMonstrul c7sti cu ochii sure,Se -ndor cyst carpe mare,Se Intinse in tot lungulDrumului fi dete voleCalatorului se treaca;So se ducei LemminkeiinenLa ospefful Pohjei, pe laMasa tainica-a multimii.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal XXVII-lea

www.dacoromanica.ro

273Iata ca 1-am dus pe

Kauko,insotitu-l-am pe AhtiPrin tot felul de primejdii,Chiar din fata gurii mortii,Tocrnai pine In Pohjola,La ospatul cela tainic;Ar mai trebui acumaScl mai spun cum Lemminkainen,Minunatul Kaukomieli,A ajuns la curti din Pohja-nCasa cea din Sariola,Fat-el-a fi poftit la nunta,Fara de in,stiintare.

Hitrul nostruLemminkainen,Ast cumatru tare vesel,Cum ajunse-n case, iaca,S-a infipt acolo-n sala;Au trosnit duyumele,Casa cea de brad visit -a.

Lemnzinkainen cel zanaticA grail, pe urma, astfel:'Ma saint ca doar sosit-am!Va saint pe voi cei'care,Preafrunios ma salutarati!'lei, stilpine din Pohjola,Orz e pentru armasaru-mi,Pentru un viteaz, e bere?"

Ci stapinul din Pohjola,Cel din capul lungii mese,Prinse-atuncea sa-i raspunda,Iata vorbele ce spuse:"S -o gasi-n gospodarie0 livada pentru calu-ti;N-o sa te goneasca nimeniDe te porti mai blind, stInd coloLinga pragulColo sub grindarul uyii,Intre dona oale negre,Ling6 cele trei marl cztie."

Lemminkainen cel zanaticFlutura barbuta-i neagra,Barba cum e ceildaruya;A rostit aceste vorbe:"Pentru Lempo-o fi chiar bineDaccl-o sta la prgulSa va scoatc7 funinginiSa va scuture yi praful!Nicicind bravul meu parinte,El, viteazul, n-a stat coloIntre cele dozul locuri,Sub cea grindc7 de la uya;Loc era fi pentru dInsul,Loc avea armasarul;El gasea curat.4 sala,

Cuie se aflau colturiPentru-a' lui manuyi de piele,Zid sa-yi sprijineasca spada;Oare, cant de ce, pe mineNu ma-ti fi primind aca cumII primeau, cIndva, pe tata?"

Mai inaint6 oleaca,A venit chiar pin' la masa,Se-ayeza pe laity -n capat,Pe un scaun de pin, mare;Se infiora ,ci laity,Jilin/ cel de pin trosnit-a.

Spuse-atunceaLemminkainen:"Nu va sint un preadrag oaspe,Ca n-aduceti bere &quiOm ce-acum va viziteazei!"

Ilpotan stapina bung,A grait in chipul asta:"Hei Miele Lemminkainen,Cum sá te so cot drept oaspe:Tu, doar vii sa-mi sfarimi capul,Creierii din loc sa-mi zgiltiiOrz carat ni-i bautura,Inca malt e berea noastra,Plinea cea de griu nu-i coaptaySi nici zeanta nu e fiarta;Vii cam prea tIrziu czi -o noapteSan cu-o zi cam prea devreme."

Mica gura, strimbacapul,Lemminkainen cel zanatic,Flutura barbuta-i neagra,Spuse-ei poi aceste vorbe:"Au zvintat mincarea toatc7,

pripoiul e la capat;Berea s-a-mpartit, turnatu-iMiedul pentru fiecare,Si balercile is strinse,Is ulcioarele gramada.

Ah, stapina a Pohjolei,Dinte lung din Pimmentola,Faci cu rautate nunta,Cu obrazul ca de cline;Piini gatit-ai uriaye,.57 din orz facut-ai bere;Ai poftit din base locuri,Din vreo noun parti, la nunta:Sarantoci, hoinari, jnapanii,Simbriayi, palmayi in zdrente,Ai poftit intreg norodul;Doar pe mine numai, singur;Nu m-ai fost poftit la masa!

Pentru ce nu-mi dati dinorzulCe-1 dadui ca dar de nunta?

qi

oclaitii,

tisksi

ssi

Si

www.dacoromanica.ro

274Altii nzai putin adus-au,Orz cit Inceipea in mina;Eu cu mutt mai mult iti detei,Ti-1 incredintai in baniti,Orz, ce -1 semanai pe vremuri,Boabe ce le-avui culeseDc pe lanurile mele.

fi eu Lemminkeiinen,Oaspete vestit in lume,De nu all aduce bereSi la foc n-ati pune oaI6,Iar in 'gala came bunaDoar de porc, bucata mare,Ca s6 ma hr.:Wiese. in lege,Sel m6 dreg acum, cind, uiteMi-am sfirqit calatoria."

Ilpotar; stc7pina buna,A raspuns in chipul asta:

nziczttaHei, tu, roaba credincioasa,Pune-n oala de mincare,Adu oaspetelui bere!

Ci fetita, toanta ceea,Care spala cele vase,Care curatefte linguri,Care Verge polonice,Puse oase fara came,Capete de pe§li, stricate,Razaturi de napi murdare,Preauscati coltuci de piirze;Ii mai dote, iar; s6 beieBere-n cane, vadrc7De scirboasc7 bautura.Su se-ntreme Lemminkainen,Sa -fi nzai potoleasca setea;Spuse-apoi aceste vorbe:"Ii fi om erqa de vrednicCa s6 bei gustoasa bere,Vadra ast' cu bautura?"

Cind privit-a inspre caneLemminkeiinen cal zanaticSe tira pe fund o larva,lnotau la §.erpi in nzijloc,Miqunau pe margini viermii,Peste tot foiau

Ci vorbit-a LemminkeiinenCel zanatic, Kaukomieli:"Hei, la dracu, voi toti c7qtia,Purtatori de ceini, la Mana,Voi, paharnicilor; lute,Pine nu rasare tuna,Pine nu sfirqefte ziva!"

Spuse apoi aceste vorbe:"Vai, nenorocita bere,Iata-te-n ce hal ajuns-ai,Groaznica i,i este soarta:

Ci Muhl va fi berea,Jos zvirlita ram64.itaCu ast deget Ara nume,Doar cu degetu-mi cal mareDe la mina mea cea stinga."

Scotoci in buzunaru-i.A cc:Vat in pungulita,Scoase-un cirliga,s. din punga,Undita din buzunaru-i;0 viri apoi in vadra,Prinse-a pescui in bere;Viermi nzwara din nzomeala,Din cirlig lungi qerpi cu-n fuier;Sure broaVe-a prins indata,

cu miile viermi negri;I-arunca pe toti afarei,Colo, jos, pe pardoseala,Un culls` a scos indata,Asculit preabine, virful,De la ,Fold §1-a tras pumnalulCel taios ca s6 retezeCaput viermilot; s6 taieGitul qerpilor; Mut-aBerea doar in sanatatea-i,A sorbit tot miedul negru;A rostit, aceste vorbe:

"Nu v6 sint un preadragoaspe,Ca n-aduceti here, nu-mi datiCea mai bun6 bautura,Dintr-o mina 4.i mai targetDintr-o vadra qi mai mare,.57 de vreme ce, to uita,Nu se taie vreun berbece,Nu se-njunghie vreun taut;Nu se- aduce -un bou in case,Vreo ciosvirta indoita!"

Dintr-o data-n chipul astaA grail stapinul Pohjei:"Cam ce vint te-aduce, tineTe-a rugat sel vii pe-aicea?"

Ci vorbit-a LemminkeiinenCel zanatic, Kaukomieli:"E maret, poftitul oaspe,Mai mare, e nepoftitul;Hai, asculta, flu al Pohjei,Tu, stOpine al Pohjolei;Uite, vreau s6 cumpc7r bere,De -mi pe bani deci bautura. If

Fost4ztunci stapinulPohjeiApucat de-o grea minie,Fiirie 1 -a prins cumplita,Pe podea aduse-o bath:7,Lui Lemminkeiinen, in fate;Spuse-apoi aceste vorbe:

N-a,7

"Hei, slujnicula,

plink,

sopirle.

www.dacoromanica.ro

275"laced, poll sO bei IntrunaDin ast ele§teu, poll lingeDin aceasta girla, apa!

Nu se tulburO de-atitaLemminkainen, ci raspunse:Nu-s vitel, §i nu-s, is seama,Nici vreun bou cu coada lungaCa sa beau din fluviu valuri,Ca sa ling din electeulAsta apa, and mi-e sete."

Incepu atunci sO ante,Vrajile rosti de-a rindul,Bou adusera-a' lui anturi,Taur nalt cu coarne de-aur;Taurul bout-a apaDe prin electeu, sorbit-aDin ast fluviu cu placere.

Ci lunganul PohjalainenScoase-zin lup atunci din gura,

pe pardosealOCa sa sfi§ie ast taur

sa -1 prapeideasca.Lemminkeiinen cel zanatic

Un alb iepure aduse,Pe podea I-a pus sa sara,Inaintea guru astuiMare lup, sO -i zburde-n

Ci lunganul PohjolainenA facut atunci un clineCu-o barbie tare strimba,Ca so rupa iepziracul,Pe Os! ochi-chiorly s6-I sfarme.

lute-aduse-o veveritaLemminkeiinen cel zanaticCa sy5 sara pe grindare

i sel latre javra ceea.Ci lunganul Pohjolainen

A intruchipat Indata-unJder cu coasta toata aur;Prinse jderul veveritaTocma-n virful unei birne.

Lemminkainen cel zanaticA adus o vulpe ro§a,Ce mIncat-a jderul asta,Sfl§iat-a mindra bland.

Ci lunganul PohjolainenA 7virlit din gura-ndataUn coco§ sO sarO- ntrunaPe podea, in fats vulpii.

Lemminkainen cel zanaticScoase-un f011n atunci din gurO,Foim cu gheare, de pe limba-i,Peste cei coco§, sO -1 rupa.

A grOit stapinul Pohjei,Iata vorbele ce spuse:"Va ramble tulburatO,

Negre§it, serbarea asta,De nu pleated musafiriiPe la treburi fiecare,Chiar de las-o mindra masa!Cara-te, lepOdOturOA lui Hiisi, hat departe,Du-te-acasa, secatura,Mai punga§ule, te-ntoarceIn tinuturile tale!"

Ci vorbit-a LemminkainenCel zanatic, Kaukomieli:"Nu cu-amenintarea pleaca-unOm oricit de slab sa fie,Se do indarat din loczilDe pe unde se gase§te!"

A desprins stapinul PohjeiPalo§ul de pe perete,Apuca lucioasa spada;A graft pe urma astfel:"Haide, Ahti Saarelainen,Mindrule Kaukomieli,Hai masoara-te cu mine,SO luptam in luptO dreapta,SO vedem de e mai bunaSpada mea on a lui Ahti!"

li raspunseLemminkainen:7i la ce mi-i buna spada?E §tirbita pe ciolane,57 pe tidve taxi tocita,Totu,ci, orice-o _A de vrerneCe nu e mai bun ospatul,SO ne masuram, ,,ci uite,SO privim ce palo§ esteCel mai batclios, caci la101,Marcie viteaz, pe vrenzuri,Nu s-a-nfrico§at vreodataDe oricit de marl dueluri;0 mai fi slabit feciorul?Fiul nu-i cz§a de vrednic?"

Fi-a tras palosul atuncea,Sabia cea sclipitoareDin blanita tabacita,Prinsa la §erparu-i teapan;Se-apucara sa-§i mOsoareSabine din lungime:Putintel era mai lungaSpada ce-o avea stapinulCel din Pohja mai lataDoar at negrul de sub unghii,Doar cit numai jumatateaOsului vre unui deget.

Spuse Ahti Saarelainen,A graft Kaukomieli:"Spada ta-i ceva mai lunged,Deci, love§te to intliul!"

Il math

§1

Uricry,

iota.

www.dacoromanica.ro

276Ci stapinul cel din Pohja

Inceput -a cu putereaToata-a bratului s-atace;El ochea, dar far' s-atingaCraniul lui Lemminkainen;Nimeri o lovituraDrept In grinda, rasunat-aPragul de deasupra ufii;A cazut cu vuiet grinda,Ruptu-s-a in doua pragul.

Spuse Ahti Saarelainen,A grait Kaukomieli:"Cc rau ti-a facut grindarul,Cam ce stricaciune, pragul,Ca linteVi mereu in grindc7,Ca foci pragul sa rasune?"

Fiu al Pohjolei, asculta,Tzt, ce e. ti aici stapinul,Trista-i lupta in odaie,Rea-i In mijloc de neves' te,Vom strica odaia noun,Vom mirzji cu singe scinduri,Hai in curte sa ne batem,Sa ieqinz cold -n livada,Intr-un tart sa ducem lupta;Singele-i mai mindru-n curte,Pe pamint mai minunat e,Mai la locu-i pe zapada."

Au iecit atunci In curte;Piele au ales, de vaca;In ograda-o rinduira;Luptatorii-au stat pe dinsa.

Spuse Ahti Saarelainen:"Ma asculta, flu al Pohjei,

palayzzl mai lung ti-i,Sabia ti-i mai cumplita,S-ar putea trebuiascaPina nu ne despartim, vezi,Pin' nu-ii tai din umeri capul;Da intiiul flu al Pohjei!"

Repezi o data spada,A izbit doua oara;Tot lovea neindeminatic,Nu Ii nimerise cornea,Nu ii atinse pielea.

Spuse Ahti Saarelainen,Kaukomieli grait-a:"Sa incerc eu, e timpulS6 lovesc eu, la rindu-mil"

Ci stapinul din PohjolaNu-i bagel in seama spusa,Ne'ntrerupt izbea, lovea, darNu 4i atingea duqmanul.

Arunca preaarzatorulFier scintei, sclipea otelul,Mai ales acel din aspra

Mina a lui Lemminkainen;Se Intinse fulgerarea-i,Se-ndrepta tot mai departelnspre gitul celui mareFiu al Pohjei, Pohjalainen.

Spuse mindrulKaukomieli:"Ei, acum, stapine-al Pohjei,Ti se face gitul roviCa un kasarit de soare!"

Fiul Pohjolei, preabunulGospodar al Pohjei, iata,

plecat atuncea ochiilute Inspre git sa-1 vada;Ci, zanaticul acela,Lemminkainen ti mai dete-oNoua tare lovitura;L-a izbit pe om cu spada-i,A facut sa-i scinteoezeSabia cea minuata.

I-a dat una cu putere,I-a cc7zut din umeri capul,Ii fu retezata tidvaDe grumaz, cum e taiataFrunza napului, intocmaiDe pe pai, cum cade spicul,Ca 41 solzul de pe-un peVe;Ii pica-n ograda capul,Tidva luneca In curte,Cum se prabuFe§-te dintr-unArbor un coco, de munte,Cind lovit e cu tarieDe-o sageata ascutita.

Se gaseau pe deal parisute,Mii de stilpi pe linga curie,Toll purtau in virfuri sute,Mii de capete de oanzeni;N-avea cap o teapa numai:Lemminkainen cel zanaticA luat atuncea capulBietului barbat, culeseTidva de pe jos, din curte,S-o infiga-n parul cela.

Cind s-a-ntors apoi incasa,Ahti Saarelainen asta,Preafrumosul Kaukomieli,A rostit aceste vorbe:"Hai, rautacioasa roaba,Ada-mi apa, ca sa-mi curatMiinile de singe,-al astuiDuqmanos stapin, de singe-alOmului m4el de-aicea!"

0 cuprinse-o grea mirziePe stapina Pohjolei,

Uite,

sa-ti

si-a

sili

www.dacoromanica.ro

277Luptatori theme -n desantec,Multi refzboinici, toti cu arme,Sute de ostafi cu sabii,Mii de sulita0 sc1-1 piardaPe list Lemminkainen, pentruGItul lui Kaukomieli.

Vremea e acum sa piece;lata, clipa despartirii;Greu i-o fi sä zaboveasca,I-o fi tare anevoieScl stew tinarului Ahti,Sa ramIna Lemminkainen,La ospatul Pohjolei,Masa tainica-a multimii.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulat XXVIII -lea

www.dacoromanica.ro

283Ahti Saarelainen asta,

Lemminkainen cel zanatic,Trebut sä se gindeasca,Sa-yi is lute talpayita,Ca s-o ytearga mai degrabaDin Pohjola-n- tunecoasa,Din a Sarei casa neagra

Ci, ca un virtej ieyit-a,Ca un fum scapa departeDe-a' nelegiuirii locuri;Fapta rea sli i-o ascunda.

Cum s-a ,ai aflat in curte,S-a uitat. s-a-ntors sa-yi cateArmasarul ce-1 avuse,Insa nu-yi vazu sirepul,A zarit pe-ogor o stinca,O rachita in livada.

De-unde ajutor sa-i vina?Cine, oare, i-ar da sfaturiCe-ar putea el sa mai facaSef nu -,ci piarda capatina,Scl nu-i cada cele plete,Parul fin so nu-i ramiieIn vazduhul din Pohjola?De pe-acum vuieyte satul,Casele din jur se miyca,Zgomot lingo sat, de arnie;La fereyti, priviri duymane.

Ci, atuncea,Lemminkainen,Mindrul Ahti Saarelainen,Trebuf alt chip sa-mbrace,Fu silit sa-yi schimbe fata;

luat ca vultur zborul;Vru sa urce pin' la ceruri;Soarele i-a ars obrajii,ba-nalbit sprincene luna.

Lemminkainen cel zanaticIncepu atunci sa-i facefRugc7minti fierbinti lui Ukko:"Ukko, tu, preascump, tu, zeulBunatatii, tu, pc7rinte,Cel mai intelept din ceruri,Stapinind furtuni y,ci vinturi,Tu, ce porti in vole norii,Isca-o ceata uyurica,Stringe-un nourel la-al caruiAdapost sa fug, ca iarayiSa ma-ntorc pe-a' mele plaiuri,Lingo scumpaLa bc7trina cea vestitc7!"

In zbor nalt pluti, clan iata,Cind s-a-ntors iar sa priveascelfA zc7rit un vultur vinat;Straluceau invapaiatiiOchi ca-ai celui fiu al Pohjei.

Mortului, stapinul Pohjei.Vulturul cel vinat spuse:

"Hei, tu, Ahti, fratioare,Aminteyte-ti de bataia,De trecuta noastra luptc7!"

Ci vorbit-a LemminkainenCel zanatic, Kaukomieli:"Vulture, tu, minunate,Te intoarce iute-acasa,Cind ai fi ajuns acolo,In Pohjola-ntunecoasc7Spune-le aceste vorbe:f(E- cam greu sa prinzi (1st vultur,Sc7-1 sJ ii doar cu-aste gheare! »

In curind ajunse-acasaLingo draga lui mc7icuta,Zapacit de tot la fag

cu inima prea plinaDe intunecate ginduri.

Il intimpina maicuta,Pe carefri, zorindu-yi payii,Tot pe lingo gatvl tinind-o,Se grabi ea sa-i vorbeasca:"0, tu, Rule, mai titianMzill mai nazdravan ca mine,De ce ai aceastc7 fataIngrozita-acuma tocmaiCind te- ntoarse,ci din Pohjola?Ti-or fi dat stricatc7 cupa,La ospatul din PohjolaDan:7 te-au jignit, primi-veiAlta cupc7 minunatc7,Cucerita de tc7icutul,Din razboaie marl adusa."

li raspunse Lemminkeiinen:"Maica, ce m-al dus in pintec,De m-ar fi jignit vre unul,Gazdele-mi jigneam la rindu-mi,Infruntam viteji chiar sute,Ma luptam cu mil rc7zboinici!"

Maica-sa i-a spus atuncea:"De ce, asta suparare?Poate-n cai te biruira,Ori in minji te intrecurc7?La-alergari de te batura,Armasar voinic sa -ti cumperi,Cal ce gasi mai mindru,Cu-a &Wine-tau comoare7,Cu-a parintilor avere."

11 raspunse Lemminkeiinen:"Maica, ce m-ai dus in pintec,De m-ar fi infrint pe-acolo,De m-ar fi facut de-ocara-nMinji cumva, puteam, nici vorba,Gazdele sa mi le birui:Grunt i-ay fi batut pe ceia

.57-a

maiculita,

Si

www.dacoromanica.ro

284Ce min caii: pe barbatiiCu-ai for mirzji, pe vitejiiCu-armasarii lor, cu totul!"

Maica lui vorbit-a astfel:"De ce asta suparare?De ce inima ti-i neagraDe la-ntoarcerea din Pohja?Te-au batjocorit neveste,Te luara-n ris codane?Daca te batjocoriraNiscaiva neveste, daceTi-au facia in ciuda fete,Le-i impunge to cu gluniaMai tirzizi, li-i face, iaca,In necaz, in alta parte!"

Ii raspunse Lemminkainen:"Maica, ce m-ai dus in pintec,De-ar fi ris muieri de mine,M-ar fi-mpuns din vorba fete,Le faceam de ris pe gazde,Le batjocoream pe fete;Aq fi ris atunci de mai multDe o suta de neveste,De o mie de mirese!"

Spuse maica aste vorbe:"Ce ti s-a-ntimplat, baiete?Vreo niir,une poate-n timpulCit slatut-ai in Pol!jola?Ori treand masura,Ai bout cant mull nainteDe a merge la cu/care,Aducindu-ti vise rele?"

Lemminkainen cel zanaticA raspuns atuncea asVeel:"Babele sa tot ghiceascaVi sele din timpul noptii!Imi qtiu visele de noapte,Visele de zi, mai bine!Mania pzine-n traista hranei,Umple alta cu faina,Sare leaga-mi intr-o cirpd;Trebuie so plec acumaSa calatoresc departeDe aceasta scumpa casa,De moqia asta mind?*Oameni lustru-V dau la sabii,

ascut acum qi suliti."Maica-sa a spus o vorba,

Ea ce suferi, graft-a:"De ce lustru-qi dau la sabii,

ascut acum suliti?"Ci vorbit-a Lemminkainer,

Cel zernatic, Kaukomieli:"Iii dau lustru-acum la sabii,I,ci ascut acum qi suliti,Capu-mi trist sa mi-1 rapuna,

Bietul gist vrind sa mi-1 tale;Mi s-a intimplat nevoiePe-ale Pohjolei marl arii;Am ucis pe fiul Pohjei,Pe stapin chial; al moqiei;Pe picior de lupta-i Pohja,Ridicaiu-s-a asupra-mi0 primejdie-apropiata,Chiar fn jurul meu, sarmanul,Unui om a.ya de singur"

Prinse a-i vorbi maicuta,Zise fiului atuncea:"Ti-am tot spus-o dinainte,Te-ani ferit ades, te-oprii, doar,Tot mereu, sa mergi in Pohja;De te-ai fi purtat cuminteStind acasa la maicuta,La-adapostzil batrinicii,Pe peimintulN-ar fi izbucnit rezzboiul,Nu s-ar fi-ntimplat vreo lupta.

Biet copil, hai, povesteqte-mi,Spune-mi, fiul meu, in careLoc ferit ii merge pentruA-ti ascunde crunta fapta,

piti nelegiuireaIntr-un chip cziniva, ca cistfelSa-ti capul, sa-ti ranilieGitul dragala.y pe umeriNeatins, sa nu-1i slabeascaNici un fir de par din plete?"

li raspunse Lemminkainen:"Nu cunosc macar un singurLoc ferit sa-mi pot acoloAdapost gasi, spre-a-ascundeFapta mea nelegiuita;Maica ce m-ai dus in pintec,Unde-mi spui sa fug de-aicea?"

I-a raspuns luiLemminkainenMaica-sa in chipul asta:"Nu ma prea pricep la sfaturi,Incotro s-apuci de-aicea;Pin pe deal, de te vei face,Ori vreun jnep de pe cimpie,Te va paste nenorocul,Te-o lovi o aspra soarta;Preaadeseori fi pinulDe pe deal e dat taieriiCa sa-§.. i faca omul laturi,Iara jneaparzul din cimpuriPentru pars mereu cojit e.

Sa te faci pe vaf mesteacan,Un anin de prin dumbrava,Te va paqte nenorocul,

minc:ai

si

Isi

1st gi

A-ji

.scapi

www.dacoromanica.ro

285Tabari-va aspra soartd,57 acolo peste tine;Deseori qi (1st mesteacdnDe pe veti rdpus e pentruMagazia cea de lemne,Iar un cring de-anin adeseE Olaf` pentru-arc7tura.

So ajungi pe-un colnicpoamei,Ori o afina pe fesuri,Fraga pe-ale noastre plaiuri,Meriqor in alte locuri;Te va pave nenorocul,Te-o lovi o aspra soartd;Fetifoare te-or culege,Te-or lua pe apucateCele gituri numai staniu.

Sd te faci o Itiuca-n mare,Somn, in ape lin4tite;Negre§-it ca te-o ajunge,Si pe-acolo nenorocul;Va veni pe neginditeNeinduratoarea moarte;Tinarul pescar cu virqaMrejele-o zvirli in apd;Tinerii or scoate virce,Iar mcvnegii te vor prindeDoar cu mrejele, cu plasa:

Sd te faci un lup in codri,Urs s-ajungi prin vreo pddure,Te-o ajunge nenorocul,Te-o lovi o aspra soartd;Vreun vinator; tot negru,De fitningine,-ascuti-vaSzt/ila ca sd rdpundLzipi salbaiici, sd uciddUrqii din paduri gi codri."

Ci, atuncea, LemminkiiinenCel zdnatic, spuse aste:7tiu grozavele tc7rimuri,Le ghicesc acele locuriInfioratoare, undeM-o-nghiti cu pofta moartea,Mi-o veni o grea pieire;Maicd, ce m-ai dus in pintec,Ce mi-ai dat la sinu-ti lapte,Unde-mi spui sa fug acuma,Unde sa m-ascund de astazi?Doar mi-i-n fella gurii moartea,Ziva de pe urmd -n barb&Doar o zi mai am din viata,Cu greu doar, o zi intreaga!"

I-a rdspuns luiLemmirzkeiinenMaica-sa, atunci, aceste:"0 sd -ti spun un loc prielnic,

Un tarim iubit, pe unde,Sd se- ascundd vinovatul,Unde so se piardd urmaFdcdtorului de rele;Mi-amintesc un colt de lume,Petic de uscat, o taro,Niciodata jefuita,Nici de du.yman cucerita,Care n-a fost cercetatdNiciodatd de vreo spadd;Fa curate jurdmite,.57 fagaduieli deschise,Cd -n rastimpul a vreo case,A vreo zece veni de-a rindul,Nu te-i duce in rdzboaie,Nici din polla cea de aur;Nici sd iei argint in lupte!"

Ii raspunse Lemminkainen:"Fac azi juramintul strafnicCa nu ma voi duce varaViitoare in vreo lupta,La rdzboi cealaltd yard,N-o alerg la nici un clinchet,La vreun zdngdnit de sabii;Am doar rane pe la umeri,Junghieri adinci in coastdDe la vechile petreceri,Din ciocnirile din urma,De pe locuri de bdtaie,De pe cimpurile undeLupta oamenii-ntre dinfii!"

I-a vorbit luiLemnzinketinenMaicd -sa in chipul eista:"Barka tatalui-narmeaz-o,Peste noud marl o-ntinde,La mijlocul ce'i de-a zecea,In ostrovul de pe mare,Colo unde se ascunseTatdl tau, qi stete teafarVeri de lupte-ngrozitoare,limp de ani de marl rdzboaie;A trait acolo-n pace;In ostrov statu ferice;Un an, doi te-ascunde-acolo,Te intoame-n anu-al treilea,Ici in casa parinteasca,In ast port ce-1 au parirztii."

www.dacoromanica.ro

Ca IltUlal XMX-lea

www.dacoromanica.ro

289Lemminkainen cel zanatic,

Kaukomieli cel mindru,Iqi umplu cu hrana traista,,57-a pus unt de vara-n lada;Un an bun sal tot manince,Came de purcel, pe-al doilea,A pornit sa se ascunda;A fzigit, spunind aceste:"Uite, plec, o Verg departePentru trei veri incheiate,Pentru cinci ani chiar, lasindzt-miCimpul sa mi-1 roada viernzii,Risu-n codri s-odihneasca,Prin livezi sa sari renii,Si mai steie pe cimpie,04 -tole netulburate.

Bun ramas, duioasamama,Cind veni-vor cei din Pohja,OVile din Pimentola,Ca sa ceara capu-nzi, bietul,Zi-le c-am pierit de-aicea,C-am plecat din aste locuri,Dupa ce am ars uscateBalaril pe cimpul celaCe-1 cosii, mai inainte!"

A itnpins in apa barca,Azvirlipe valuri luntrea,Hit, departe, de rotunziiVilatuci in _lien afaraDe edecul de aranza,Indica vintrele-ntinse,A acoperit vergeleCu-a for pima qi, pe urrna,S-a§-eza sa cirrnuiascaSand la pupa de mesteacan,Lingel cirma cea vinjoasa.

Prinse-atuncea sa grai-asca,Iata vorbele ce spuse:"Vino vint, sa sufli-n pima,Boare, fa sa-mi nzearga barca;Luntrea cea de lenzn impinge-o,Vasul ast de pin mi-1 poarta,Colo-n departari, tot inspreInsula cea nenumita,Spre ostrovul fora nume!"

A venit boarea-ndata,Barca legana, impingeFreamatul de unde luntreaPeste valurile limpeziAle golfului, de-a lungul.5'esurilor curgatoare;Dozia luni plutit-a Kauko,Ba 41-a treia luncl-aproape.

Ci fecioarele din capul

Insulei salt-eau pe malulMini celei preaalbastreSi priveau in jut; cu ochiiTot intorqi spre marea-albastra:Una-qi aVepta un frate,Alta-§1 adasta taicutul,Mai mult aVepta frumoasaCe-§1 jelea pierdutul mire.

Se zari, departe, Kauko,,Si, de mai departe, luntrea,Ca un smoc nzarunt de nouriIntre ape largi ceruri.

Ale capului fecioare,Fiicele acelei insuli,Chibzuird, glasuira:"C-o fi luntrea de pe mare,Barca ceea de pe ape?Luntre -i din a' noastre locuri,Vreo corabie cu pineDe pe insula, dibace,Ce se-ndreapta inspre cuibu-i,Spre-a' ostrovului nost' porturi,Si ne-aduca vegi, istorii,De pe plaiuri departate:Daca oamenii pe-acolo,Inca-n pace-qi duc viata,Ori, de bintuie

Tot sufla in pine boarea,inzpingea talazzd luntrea,Ci, pe ztrnza, LemminkainenCel zanatic conduseBarca spre o stinca nalta,0 aduse spre cel capatAl ostrovului, spre virfulPromontoriului celuia.

La sosire glasuit-a,intreba cind fu aproape:"E prin insula aceastaUn loc..yot; se afla-o palniaDe parnint pe-ostrovul asta,Ca trag aceasta barcaLa uscat, s-o-nvirt acolo?"

Ale insulei fecioareAstfel au vorbit, raspuns-au:"In ostrov e-un loc, e-o palmaDe pornint la not spre-a trageLa uscat, acolo, barca,Si invirti cit vrei vreo luntre,Porturi marl gaseVi pe-aicea,Plin de valatuci e teirmul;Ai putea s-aduci barci sute,Si tot vii cu mil de luntri."

Lemminkainen cel zanaticTrase-atunci pe prunduri barcaAjutat de valatuciiCei de lemn; apoi rostit-a:

qi

razboiul."

tyi

sa-mi

si

www.dacoromanica.ro

290"Este-un loc pe-ostrovul asta,Palma de pamint, pe-aicea,Onz marunt spre a ascunde,Un om slab sa se cam piarda,Undeva, cit mai departeDe ingrozitorul vuietAl razboiului, departeDe-orice zanganit de sabii?"

Ale insulei fecioareAstfel au vorbit, raspuns-au:"Este -un loc pe-ostrovul asta,Palma de pamint pe-aicea,Om marunt spre a ascunde,Un om slab s6 se tot piardc7;Doar avenz castele multe.P ',arrant, cit vezi cu ochii,Ce-ar putea, da, sa primeasca,Sute de viteji, ba mai mull,Mii mil de marl razboinici."

Lemminkainen cel zanaticA grad in chipul asta:"Este-un loc pe-ostrovul asta,Vreo dumbrava de mesteceni,Petic de pamint pe-aicea,Ca s6 pot cumva curat,Sei-1 prefac ogor de roada?"

Ale insulei.fecioareAstfel au vorbit, raspuns.-au:"Nu e loc pe-ostrovul asta,Palma de ',arrant pe-aicea,Nici un pogona,c cureti,Sc7-1 prefaci ogor de road6;Impala e-ntreg panzintul,Tarinele-s masurate,

livezi zvirliraPentru cimp se judecara."

Ci vorbit-a LemminkainenCel zanatic, Kaukomieli:"Este-un loc pe-ostrovul asta,Palma de panzint pe-aicea,Ca s6-mi cent nzele cinturi,Cintecele lungi sa depan?Vorbele-mi se moaie-n gura,Printre dinti mi se strecoara.

Ale insulei fecioareAstfel au vorbit, raspuns-au:"Este -un loc pe-ostrovul asta,Palma de panzint pe-aicea,Ca sa -ti cinti a' tale cinturi,Mindrele cintari s6 depeni;Ca .5-6 zburzi mai sent dumbrave,Arii ca s6 tragi dantztri."

Lemminkainen cel zanaticinceput-a, deci, s6 cinte:A adus scoru0 in curte,A ivit stejari in mijloc;

Au stejarii crengi intinse:Cite-un mar pe orice creanga-i,Pe-orice mar un cerc de aur,Cite-un cuc pe cerc; cind cuculA cintat picat-a air,A cazut din cioc arama,S-a varsat argint in valuri,Pe cel colnic lung de ma;Pe cel deal de-argint, la vale.

Tot cinta astLemminkainen,Descinta, spunea intr-una,Prefacea nisipu-n perle;Au sclipit pietricele,Copaceii toil lucira,Florile bateau in aur.

Tot cintat-aLemminkainen:A adus.un put in curte,Peste put capac de aur,Pe capac o cofa de-aur;Au Mut copiii apa,Fetele-4i spalara ochii.

A adus eleqteiebar pe ele4teie cirduriDe ratoi frumoqi, alba4tri;Fruntea o aveau de aur,Capul de argint babeToate nzzmai de amnia.

Tare mai erau uimiteFetele din capul colaDe-caul Lemminkainen cinturi,De-a lui mare istetime.

Ci vorbit-a LemminkainenCel zanatic, Kaukornieli:'214- cInta un niindru cIntec,laca-a4. zice unul, falnic,Dacc7 m-a4. afla -ntr -o casa,Colo-n capul unei meseTrainice, de pin; dar dacaNu se afla-a4.a o said,Daca nu-s sub talpi podele,0 s-arunc cintari in iarba,Le voi azvirli-n tuf14-uri."

Ale insulei fecioareAstfel au vorbit, raspuns-au:"Pentru tine-avem not sale,Case largi sa stai in ele,Puneti cintecele taleLa-aciapost. de frig, s6 nu beLa4i sa zboare prin vazduhuri!"

Lemminkainen cel zanaticCum a 41 intrat in salaA adus pe masa lungc7,Cea de pin, tot mindre cupe,Vedre cu gustoas6 bere,

4i

sa-1

sa-1

a'

qi

P. sartii,

gi

si

gi

www.dacoromanica.ro

291Cani cu mied, inalte strachiniIncarcate cu mincaruri,Cefti unzplute pinla margini;Vedre se dadeau de bere,Mied se aducea-n ulcioare;Prisosea pe masa untul

cioltane de port, grase,Sc7 se dreaga LemminkeiinenSpre-a-1 cinsti pe Kaukonzieli.

E prea delicat KaukoSa se- a,ceze -a,ca la masaFara un pumnal din celeaCu miner de-argint fi faraCa sa aiba qi cutite,Cu tc74u1 tot de am,:

Un pumnal de-argintprimit-a,A adus cutite de-aur;A mincat apoi in voie,Saturatu-s-a de bere.

Lemminkeiinen cel zanaticPrinse- atunci sa umble-n satePe la §.ezatori de fete,La petrecerile dateDe cosifele-mpletite;De-ntorcea el capu-i nzindru,Plescaia sarutarea,Pretutindenea pe uncleMina-§1 Intindea, indataI-o .s.tringeau Incet gingc4;Alerga la intimplareNoaptea-n tainuite locuri,Ca n-aflai un sat sä n-aibaCel putin vreo zece case;Nu aflai vreo casa faraCel putin vreo zece fete;Nu era in casa-o fata,Vreo copila chiat; cu careSa nu fi-nzpartit el patul,Ale carei brace dalbe,El sa nu le vlaguiasca.

Cunoscut-a pe acoloMii logodnice, dormit-aLinga sure vacluvioare;N-ai fi numeirat vreo cloudDin vreo zece, trei din suta,Fete-mari de el neatinse,Vadztve neademenite.

Lemminkdinen cel zanaticPetrecu trei veri de-a rindul,Zile fara griji prin aleInsulei intinse sate;Incinta fecioare mindre,Vacluvelc mingliat-a;A uitat pe-o batriioara,Fata sluta ci urita.

Colo-n promontoriul cela,In al zecelea sat tocnzai.

Se gindea atunci sa piece,Pe-ale sale dragi meleaguri,A venit batrina fata,A rostit aceste vorbe:"Kauko, bunule, tu, mindre,De nu cugeti la mine,Cind o fi sa pleci fi-oi duceMindra barca Intr -o stinca!"

Putintel dormit-a numai,Pin' cintara-n sat cococii;N-a plecat in timpul noptiiCa sa bucure pe fata,Spre-a petrece cu femeia.

Mai tirziu, el, intr -o seara,Hotarit-a sa se scoalePina nu rasare Luna,Pin'nu cinta-n sat cocoqul.

A lziat-o InainteaVremii celei hotarite;S-a sculat mai dimineataDe cum a voit-o singur;Se-cgternu la drum indata,A trecut prin multe sateCa sa bucure pe fata,Spre-a petrece cu femeia.

Cum nzergea, cqa, prinnoapte,Cum lira de-a rindul sate,Ca s-ajunga-n promontoriu,In al zecelea sat, tocmai;Nu vazu gospodarieFarce cel putin trei case,Nu zari vreo casei careSa nu aibe-n ea, nzacar, vreoTrei barbati, nu vazuseOm sa nu-§1 ascutc7 spada,Sa nu-§1 dea pe piatra barda,Numai ca sa-1 prapadeascaPe ast tinar Lemminkeiinen.

A grail atuncea astfelLemminkainen cel zanatic:"Da, venit-a o zi mindra,S-a naltat iubitul soarePeste capul meu, saracul,Pe-al Inez( git, nenorocitul!Ar putea s-a.scund6 LempoPe-un viteaz, cumva, sub straie,Sub manta, sa-1 ocroteasca,Ca sa -1 Inveleasca -n haine,and cu sutele-s deqmanii,Mii de oameni ii ataca?"

A pornit in graba mareFara sa seirute fete,Fara-a-mbatiqa dragute,

qi

si

si

si,

www.dacoromanica.ro

292Se-ndrepta spre port, indata,Inspre luntrea lui, fugit-a;Barca ii fusese arsa,Prefacuta in cenu§.a.

Ci sitnti venind pierzarea,A-nteles ca-1 ameninta0 prinzejdie grozava;Prinse-a-alcatui o barca,A-qi croi o nova nouaCu vintrele la catarturi.

N-avea me§-terul nicilemne,Nici o scindura, dulgherul;A gasit ceva crengute,0 bucata dintr-o birna,Mai vreo cinci subtiri surceleDintr-un fus zvirlit, vreo ,,caseA.yc:hii dintr-o furca veche.

Faurit-a luntrea ceea,Ci zidit-a noua luntreCu Viinta-i de mag, mare,Cu puternicele-i vorbe:A lovit o data numai,Ispravit fu bordul barcii,Mai lovi qi-a doua oaraFu qi celalt bord la locu-i;Cind lovi a treia oaraFu-njghebata toata nava.

A impins in apa barca-i,Arunca pe valuri luntrea;Prinse-atuncea sa vorbeasca,Iata vorbele ce spuse:"Haide, luntre, tu, plutelte,Ca #-un mic clabuc pe valuri,Ca #-ttn nufar peste ape;Vulture, inzi da trei pease,

tu corb, inzi del vreo doua,Sa mai sprijin asta barca,Sa pun margini luntrii rele!"

facztt un loc in barca,A§.ezatu7s-a la cirma:Capu-n jos, mihnit in suflet,Cu caciula intr-o parte,Ca n-o merge nopti de-acunza,N-o sa-41 mai petreaca zilePe la mari serbari de fete,La petrecerile dateDe cositele-mpletite.

Ci vorbit-a LemminkainenCel zanatic, Kaukomieli:"Fu nevoie, vezi, sa pieceBietul tlnar, sa o qteargaHat, departe de-aste case,De serbari de fete date,.p de danturile celeA' frumoaselor fecioare;

Dar acum, ca plec, cind, iaca,M-oi fi dus din aste locuri,N-or nzai dantui fecioareNiciodata tacea-vor.57 cositele-mpletiteIn saracele bordeie,In murdare locuinte."

Ale insulei fecioarePlins-au mult; au fost nzihniteFetele din capul cela:"De ce pleci, o, Lenzminkeiinen,Unde mergi, viteaz de vita?Fugi de-a fetelor fetie,Ca-s fenzei cam putintele?"

Ci vorbit-a LemminkainenCel zanatic Kaukomieli:"Nu de-a fetelor fetiePlinge-m-aq cutnva, on poateCa-s neveste pulintele;Sute-aq mai gc7si, mii fete;Ci, de pleaca Lemminkainen,Daca-o is din loc cea floareA vitejilor; e pentruCa i-e dor grozav de tarn;Ma impinge, vezi, dorintaSa-mi mai vad mele plaiuri,Sa maninc cap§.une-acasa,Sa string znzeura din muntii-mi,Sa mai vad cele fete,Dor mi-i de gaini de-acasa."

Lemminkainen cel zanaticTot spre larg cirtnit-a barca,Au pornit apoi vintoase

purtat-o-ncolo,-ncoace,0 impinsera talazuriPe spinarea marii lucii,Mai departe, in mijloculValurilor nesfirvite; .

Bietele se-opreau pe maluri,Sus, pe stinci plingeazt fecioare,Strap-tic se jeleau, acolo,Pariisitele neveste.

Plins-au din ostrovfecioare;Tare mult se intristaraCit vazura-a' navei pinze,Cit nzai deslzgira inca,Ciocul cel defier al luntrii;Nu plingeau acele pinze,Nu jeleau, nici vorba, ciocul,Ci pe omul sub vintrele,Pe flacau, la ciocul navei.

Ci a plinsLenznzinkainen;A varsat dinsul lacrimi,Cit a mai vazut ostrovul,

.Si

.57-a

.57-au

ssi

a'

fi

.Ii

www.dacoromanica.ro

293CU se mai zarira dealuri;Ci n-a plins de lac pamintul,Nu jell acele dealuri,Ci pe fetele de-acolo,Cele gi§-te de pe dealuri.

Lemminkainen cel zanaticUrnzari atunci albastreNalte valuri ale marl!,A plutit o zi, dolt&Dar in ziva cea de-a treiaSe nalta un vint napraznic;Raszmara cele tarnzuriA' vazduhulzii, venit-aUn §.uvoi din partea dinspreMiazazi qi rasarituri,Vifor din trecute vremuri;Zmulse-o margine, luat-aMai apoi pe ceealalta,Rastzirna Intreaga barcel.

Lemminkainen cel zonaticS-a intors pe miini in apa,Prinse-apai so lopatezeDoar cu degete, so noateDind mereu tot din picioare.

A plutit o zi, doua,A vIslit Intruna, iute;A vazztt zrn smoc de nouri,Nourel din nziazanoapteSi din rasarit, ci, uite,Se schinzba-n panzint indata,Se facu un promontoriu.

Cum intro In casa de peLinzba de pamint, prelunga,La covat' zari stapina,PIM! bagau a' sale fiiceIn captor: "Nei, tu, stapina,Buna preamilostiva,De-ai vedea cit nzi-i de foame,De-ai cunoa§-te ale meteIntimplari ciudate tare,Dintr-un salt ai fi in casa,Drept in pivnita zburare-ai,Ai aduce cani de here,Came tot de porc, vreo halca,Ai gati-o pe jaratic,Cu unt bun i-ai drege gustul,Set se sature fiamindul,S6-.5i mai potoleasca foameaCel scapat din naufragiu!Zile-ntregi nopti de-a rindulInotai pe-a' marii valuri,Sprijinu-mi era in vinturi,Ocrotirea, in talazuri."

Gazda cea preanzilostivaA dat fuga-n magazie,Ni§le unt lua de-acolo,

Halca grea, de porc, taiat-a,Pe jaratic bun o fripse,Ca sa sature cu totulPe cel ars in cos de foante;A adz's cani de bereCa sa potolesca seteaCelui scos din naufragiu;I-a mai dat o barca noun,0 corabie-na-rnzataCa oricind sei fie-n stare,Sa porneascii-n alta parte,Sa se-ntoarca-n tam undeA vazut lumina zilei.

and s-a-ntors pe-a' saleplaiuriLemminkainen cel zanaticA recunoscut paminturi,Maluri, insule i toateTrecatorile ingusle;.57-a recunoscut edecuri,Locuri vechi, familiare,Colnice cu pini, bradeturi,Ins6 n-a mai fost In stare -a -. iRecunoaVe locul casei,Unde se gaseau peretii:Frenzatau in locul caseiMulti cireV, dumbrava mare;Pini pe colnic, o padure;Pe la put erau doarjnepeni.

Ci vorbit-a LemminkainenCel ze7natic, Kaukonzieli:"Uite §-i dumbrava, undeRataceam stinci, pe careMa urcam odinioara;Tot scream pe aste paji§-ti;Prin livezi ma dam de-a dura;Casa tine -o fi s.farmat-o,Cine mi-a stricat salami?Casa e acum cenu§.6;Vinturile risipiraySi carbunii de pe-aicea."

Incepu, atunci, sa plinga,Plinse-o zi plinse doua;Nu plingea el dupa casa,Nu jelea mindru,Ci plingea, mereu, cu hohot,Dupa scumpa lui nzaicuta,Ce lipsea din casa ceea.

Pasare vazu ca zboara,Vultur ca plutea-n veizduhuri;Incepu dar sa-1 Intrebe:"Pasare, tu, mindru vultut;N-ai putea sa imi arati tuUnde-i, oare, buna mama,Unde-o fi traind aceea,Care nz-a purtat in pintec,

qi

sala§-ul

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

294Minunata-mi hranitoare?"

Nu-V mai amintea ast vul-tut;Nu Via nimic, ca noaptea,Pasarea cam prostanaca;Vulturul credea ca-i moarta;Corbul, ca-a pierit lovitaDe taioase sabii late,C. opirtita cu securea.

Ci vorbit-a LernminkainenCel zanatic, Kaukonzieli:'Maica, ce nz-ai dzis in pintec,Minunata hranitoare,Iata-te, acunza, moarta,Prapadita, pe vecie!Ti s-a-ntors in lama carnea,Cresc pe capul tau bradanii,Iti ies jnepeni la picioare,Pe la degetele, salcii.

Geaba, biet, plecai;zadarnicPalo.yele masurat-arn;In zadar inzi dusei,Artnele-mi preanzinunatePrin salaptrile Pohjei,Prin a' Pinientolei citnpuri,Caci pricinuii pieireaNearnuluiMoartea bunei mete manic!"

S-a intors sa vada bine,A zarit doar urnie slabe,lerbi cam pesle tot calcate,Cararui pe cea cimpie,O lua pe potecztta,Prinse-a recunoaVe drumul:Spre padziri ducea poteca;Slab slujea de calauza.

Alerg6 o leghe, don&A batut o tale bunaPrin padurea cea mai neagra;Intr-un colt de codru groaznic,A zarit o baie de-aburi,Intre dorta stinciSub trei brazi era plata,Ici s-afla duioasa-i maica,Locuia vestita baba

f,emminkainen cel zanaticFu cuprins de voie buncl;Inceput-a sa graiasca,Iata vorbele ce spuse:"Buna, draga nzea moricula,Ti,, ce m-ai crescut, o, maica,Te gasesc dar Inca vie;Iata-ti ochii larg deschiV cindTe credeam de mull timp moarta,Pe vecie prapadita,

Ori sub lovituri de spada,Ori de sulita zdrobita;Mi-au ros lacrimile ochii,Mi s-au innegrit obrajii."

Astfel i-a raspunsmaicula:"Sint aievea, Inca, vie:Trebui sa fug sa-nzi cautO ascunzatoare bung,In pustietati, aicea,In ast colt de codru groaznic;La razboi pornise Pohja,°Vile veneau asupra-ti,Om nenorocos jalnic,Peste capul tau, saracul;Au facut cenu§.6 casa,Pina-n tenzelii fu rasa."

Spuse hitrulLeninzinkainen:'Mania, ce m-ai dzis In pintec,Nu-ti mai face nici o grija,Nu to mai mihni de- aczinza!De iznov zidi-voi case,Si voi face mai frunioase,Razboi-nza-voi cu Pohja

rapune pin' la unulPe toti oanzenii lui Lempo."

I-a grail luiLemminkainenMaica-sa in chipul asta:"Mztlt de tot intirziat-ai,Fatul rneu iubit, o, Kauko,Pe strainele tarimuri,Pe la ztV necunoscute,Tot pe promontoriul cela-nInsula cea nenumita,In ostrovld fora` nume."

Ci vorbit-a LemminkainenCel zanatic, Kaukomieli:"Strapzic se traia pe-acolo,Si era placut bineSa to tii nzereu de 4.otii;Ca de purpura copacii,RoVi ponzii, lute-albastru,Crengile de pin de-argint is,Florile pe cimp, de aur;Colnicele sint de nziere,Sand din oua de gain&Mied din brazi uscati tot curge,Pinii putrezi lapte varsa,Berea de prin gard 14neqte.

Straviic se traia pe-acolo,,P era placut bine:Nunzai un necaz aveam doar,Ce-mi face cam grea qederea,Se terneau grozav de tare

ia16,

colib6,

sentinfii-nd,

Si-oi

V

V

www.dacoromanica.ro

295Oamenii de a' for fiice,De-ale for flecareCreaturi rautacioase,De-a' for femeiu§li cam proaste,Se temeau, vezi, ca le-oi bate,Petreandu-mi nopti la ele;M-am ascuns de a' for fete,Tot fugit-am de copile,Cum se-ascunde-un lup de mas-curl,De gc7ini, cum fuge, until!"

slate,

www.dacoromanica.ro

-

;

www.dacoromanica.ro

Cantulal XXX-lea

www.dacoromanica.ro

301Ahti tinarul, flacaul,

Lemminkainerz cel zc7natic,Merse Intr -o dimineata,Chiar in zori, in faptul zilei,La debarcader; acolo,In coliba cea cu luntre.

Se jelea-nauntru-o barc6Cel tarus defier gernea tot:"La ce bun ma dulgheriseyi,Ma-njghebayi, sc7rmana barca!Iaca, Ahti nu mai pleacaLa razboi de veil vreo zece,Nici impins de pofla de-aur;Nici argint sa cucereasca."

:,eninzinkainen cel zanaticA izbe atuncea luntreaCu manuya lui cea groasai rosti aceste vorbe:

"Birna, tu, din pin taiata,Nu mai genie, inceleaza,Margine, tu, grea, de scindziri,Sa te jc7luieyti atita;Inc6-ai sa mai vezi razboaie,0 sa iei, socot, parte-nBatalii si poate mimeCu vislayi vei fi-ncarcata."

Ci, a niers apoi maica.S'i grill in chipul asta:"N-ar mai trebui, maicuto,Sa tot plingi, nici sa te jalui,D-oi porni-ntr-un loc departe,De ni-oi arunca-n razboaie;Mi-anz facia un plan in mince,Gind sa pierd norodul Pohjei,Nzinza-n chipzil asta ma voiP .'zbuna pe ayti nemernici."

Sfatuitu-l-a-maiculaSa nzi faca lucrul asta;L-a inViiricat batrina:"Scump copil, nu merge-acoloIn razboaie, in Pohjola!Te-o lovi cumplita inoarte,Va cadea prapad asupra-ti."

Nu-i pasa luiLemminkainen;Se gindea-nadins sa piece,Isi facea rzadejdi sa lupte;Astfel i-a raspzins maiczitii;"Mi-oi gasi tovaray, oare,Un tovaray cu unIn razboi sa ma-nsoleasca,Sei-ntareasca onzul volnic?

Vezi, pe Tiera lua-l-ay,eu uncle este Kuura;

El mi-ar fi un bun tovaray,Un tovaray, cu un paloy,

Care sa ma insoteascaIn acest razboi, sa facaOnzul tare, mai puternic."

S-a tot dus prin sate, nzersePin'la Tiera pe drunzuri,La sosire chiar; grait-a;Cind atinse tinta, spuse:"Draga Tiera, iubite,Singurzi-mi viteaz tovaray;Ili mai aminteyti de-aceleZile de odinioara,De viata de-altadata,Cind meigeam doar impreuna,Anzindoi in lupte crunte,In maretele razboaie?Nu gc7seal un sat sa n-aibaCel putin vreo zece oanzeni;Nu era o ccisa-n careSa nu-yi c:fle adapostulCel putin vreo zece oanieni;N -aflai out, tin luptator citDe put in viteaz, ca, noi, vezi,Amindoi sa nu-1 rapunern,Sa nu -1 biruim indata."

Sta la o fereastra fatal,Coada unei lanciMaica unt beilea-n barbing)",lnaintea magaziei;Fratii dulghereau la poarta-oSanie de alergare,Surioarele spa /au totStraie ce aveau de Una,La un capat de covatc7.

Spuse la fereastra total,Mania de la magazie;Au vorbit la poarta fratii;Au rostit surori de-acoloDe la capatul covet&"Tiera-n razboi nu merge,N-o sa-i urnble lancea-n lupte;Tiera faczt-nvoiala,Legamint pe totcleauna,S- a- nsurat czt o ftcioara,.57-a ales nevasta mindra;li sint litele de fata,N-a-nceput sa-i cadel sinii."

Tiera s-afla pe sobaKuura se garea pe laitaCea de la cuptor; ci, iatc7Un picior era pe soba,Alin' de pe-acum pe laita;.57-a incins la uya Spada;Cu venin s-a tins in curie;

i -a Iztat apoi si lancea;Stilita nu-i tocnzai mare,Nici nu7i tare mititica,

la

paloy,

cioplindu-41,

st

Situ

www.dacoromanica.ro

302E cam potrivit de lung&Sta un pintenog pe parteaCea de fier; se gild, iaca-unMinz scobit pe aripioara,Urlei la veriga lupul,Mormeiie pe-un czti zirsilet

Sulita qi-a clatinat-o,0-nvirti pe sus, Acind-oCrunt sel ptiere, neipraznic;I-a infipt de-un stinjen coada.fritr-un gras peinzint de cimpuri,In §-e' larg lipsit de iarba,Intr-un loc cosit ca-n palnza

Sulita-§1 zvirli TieraPrintre a' lui Ahti suliti;A pornit apoi in grabaS6-1 ajutore pe Ahti,

dea sprijinin relzboaie.laca, Ahti Saarelainen,

A unpins pe valuri luntrea,Ca un .yarpe printre ierburi,Ca §1 vipera cea vieA plutit spre miazonoapte,C6tre reisorit departe;Dete-n apele Pohjolei.

Ci steipina din PohjolaNeipusti dupriane gerztri,Pe-asta" mare a Pohjolei,Pe talazuri nesfirvite;Prinse apoi greiiasca,Iatei vorbele ce spuse:"Frigule, prea drag copile,Cel mai mindru dintre fii-mi,Du-te zinde-rni este vrerea,.Sterge-o spre cel loc, mai grabnic!Ci Ingheata, vile, barcaAsia a lui Lentrninkainen,Pe spinarea lucie-a marii,Pe talazuri nesjir.yite!Mai ingheala yi cirmaciztl,Deger6 cuniatru-n ape,Sa nu scape niciodataScl nu mite -n veci din locu-i,Pina nu i-oi da ezt drumul,Pina n-o s6-1 scot de-acolo!"

Frigid, josnica feiptura,Derbedeu miyel, se BuseSa raceasca-n larguri marea,Sa-ntrerup6 alergareaNesfirvitelor talazuri;Cum cillatorea spre tinta,Cum trecea In lung pe cimpuri,Scutura frunz4 din arbori,Arse flori de prin

De indata ce ajunsePe la rnalurile nzarii,

La cel teirm de-ntinse ape,Inghetei din prima noapte

lacuri, ba atinseChiar 4-1 marea pe la margini;Nu s-a prins pe mare gheata,Nu se-oprira nici talazuri;Pitigoi zbura pe ape,Codobatztra prin ceata;Ghearele nu le-nghetaraN-au sinitit nici frig la ciocuri.

In a dozia noapte InsaFrigid s-a-ntetit la culme;S-a purtat tot Para cumpat,

desfa4urat urgia;A adus inghet pe ape;A dezlantuit marl geruri,Pe anini cu gheata groasa,Pe-a until ',liner zapada;Ii cuprin.s-e-n gheturi luntrea,li inchise drztniu-n apeBeircii &lei a lui

A vrut sloi sa-1 faca pe-Ahti,Pe viteaz vru sá-1 Inghete;S-a invervunat pe unghii,Atacat-a cu cruzimeDegetele la picioare;S-a-nciudat ast Lemminkainen,L-a cuprins o grea minie:Arunc6 in flacari Frigul,L-azvirli colo-n jc7ratic.

A lovit neipraznic FrigulOcarit-a vintztl crIncen;Prinse a-i vorbi spuse:"Frig, copil al lui Puhuri,Fiji al asprei ierni, te-opreVe,N11-111i rad aceste unghii,Nu to mai lega de asteDegete de la picioare,Nici de-urechi nu to atinge!Uite, sa nit-mi degeri capul,Asia, mai intii de toate!

Poti de buzna-n altolitcruri,Sa duci geru-n alto locuriCa pe-a oniului vizi came,In loc sa ajungi sa degeriTrupul .fiului femeii;Mai ingheata cimpuri,Degercl-nghetate pietre,

chiciuri salcii,Trunchi de plopi ii scofilceVe,Sparge scoarta de mesteacan,Mai striveVe brazil tineri,Crutil oamenilor carnea,Pielea celor din femeie!

sa

finete.

Golfizri,

Invele§le-n

SO-I

f/ -a

Ahti.

mlastint,

www.dacoromanica.ro

303Daca nu-ti ajunge asta,

Poti alege alte lucruri,Pietrele-n vilvori, raceyte,Mari gramezi de stinci in flacari,C6 lnice de fret, ingheata,Dealurile de °tele,Cea cascada din Vuoksi,Agmatrei rele valuri;Prinde-n gheata gItul vreunuiSorb puternic in vreo apa,Ori viltorile grozaveDe la vreun quvoi de munte.

Vrei sa 1ti inyir tot neamul,Trebuie sa spun qi faitna?Iti ytiu toata obir0a,Toatcl creyterea cunoscu-ti:Se nascu prin salcii Frigid,Rasarit-a asprztl aerIn dumbrava de mesteceni,Dincolo, mult nzai departeDe-ale Pohjei adaposturi,De-ale Pimentolei case;Un nenorocit fu fatal,0 rautacioasa, maica.

Cine alaptal-aA hranit cyst aer aspru?Cin' I-o fi-ngrijit cind, iaca,

lipsea znaiczzlii lame,Cind n-avea nici piept deie?

Alapta un .yarpe Frigid;Vipera-I hrani din aleSale Cite fara sfircuri,Dintr-un piept uscat cu totul;Leganara rnititelulVinturi de prin tniazanoapte;Inghetata rasuflareL-adormi prin piriiayeMarginite doar cu salcii,Prin izvoarele cu ape,Ce alearg6 tot la vale.

Capatase pruncul astaCam urite obiceiuri,Se f6cu tenzut indata,N-avea mime ast nenzerrzic;A primit ytrengarul nume,Se chema de-atuncea

Se-nvirti prin curti intruna,S-acata de crengi uscale,Balacindzr-se-n bc711i, vara,Prin pustietati de mlaytini,Mormaind prin pini, Intruna,lama tot tipind prin codri,Tot tinind-o intr-un ztrletPrin dumbrave de mesteceni,Repezindu-se-aya raznaPrintre-anini inghetind toti

Arborii orice plante,Netezind intinderi goaleFrunzele rapi din arbori,Floricelele din ierburi,Curati la pini nalti trunchiul,Stu:Ilse aychii de prin arbori.

Iata-te crescut acuma;N-ai ajuns mare, cu totul,De voiai tu, sa ma degeri,Ca urechi sa mi se umfle,Sa te legi 0 de picioare,Sa te-acati de aste unghiiAle degete /or mete.

N-ai fi-n stare sa madegeri,Madulare sa-mi intepeni,Caci mi-oi pune-n brace, flacari,Jar in fitndul actor cizmeSi carbuni incinyi in straie,Foc sub cnururi lungi de piele,Ca sa nu ma muyte Frigul,Nu m-atinga-ast aer aspru.

Eu te rog a te IntoarceIn strafilndul Pohjolei;Cind le-i fi intors, pe-acolo,Ti-i vedea iubita casa,Sa ingheti pe foc caldarea,./aril din cuptoare nalte,Miittile virile -n coca,Pruncul de la sinul maicii,Laptele la of in tile,Minzul de prin burta iepii.

Dar de nu-mi asculti cuvin-tul,Te-oi sili sa mergi incoloSpre cuptorul Jul Hiisi-nJaruri marl ale lui Lempo;Te-or viri adinc in flacari;Pune -te -or pe-o nicoval a,Unde faurul te-o bate,Te-o strivi rau sub ciocanzr-i,Tot cu lovituri grozaveDe baros greoi, cu-asprime,Cu ciocanul lui puternic.

De nu-i vrea s-asculticuvintu-mi

sa te retragi in graba,Mai cunosc un loc de chinuri,De-un alt loc mi-aduc anzinte;In anziezi gura,In lacayul verii, limber;De-uncle nu-i ieyi vreodata,N-o sa scapi nicicind de-acolo,Pina nu ti-oi da eu drumul,N-o sa sar pentru-a te scoate!"

Frigul, fat al lui Puhuri,

Frigid.

viri-ti-oi

iisa-i

si

si

www.dacoromanica.ro

304A sinztit venind pieirea,Prinse-a-qi cere-atunci iertare;A grait in chipul asta:"Sa ne invoim frateVe:Rau nicicind sa nu ne facenz,Cit vom mai trai de-acuma,CIt luci-va luna de-aur:

Stiff ca m-am purtat

Mari nelegittin facut-am,M-ai putea zvirli inflacari,S6 m-arunci pe loc in cada,In a' faurzilui jaruri,In a lui Iltnari vatrei,Sa-mi duci gura-n miezul zilei,Sa-mi yin limba-n casa veriiCa .56 nu mai ies de-acolo,Sa nu pot scapa cu viata."

Lemminkelinen cel zanaticIsi lasa in gheturi barca,Luntrea sa irztepenitd-nSloiuri marl de catre geruri;Tot pe jos calatorit-a;Tiera, cumatrul astaCredincios mergea-napoiaMartha pozmq, cu fainza.

O- ntindea pe lucii gheturi,Tot trecea prin line .yesuri;Merse-o zi, mai nzerse dorta,A zarit In zizza-a treiaCapul foametei, deparle;A vazut atunc:ea sabotCel mai pacatos din !Dale.

Ci ajun.se la caslehilC'apului; vorbit-a astfel:"In caste! e poate came,PeVe-n aste case pentruA ti viteji sfirqiti de truda,Pentru anti truditi reizboirzici?"In castel nici pic de came,,Si nici pe,cte pe cuprinsuri.

Ci grait-a Lemminkainen,Minunatul Kaukomieli:"0 tu, focule, sa-mi mistuiRepede castelul asta;Apa, nimiceVe grabnicRautatea ast' de casa!"

vcizut de drum, nainte,Se viri in man pustiuri,Cite un popas facindzi-§1,Tot prin locztri Ara case,Tot pe cal necunoscute.

Lenzminkeiinen ce! zanatic,Minunatul Kaukomieli,Tunse !Ina de pe pietre,De pe stane smulse peril,

De coltuni sa-i foloseasca,Sa-i gateasca de manure,Pe la parti ce-ataca frigul,Unde muqcase gerul.Se lua tot dzipa um/7e;Prinse-a recunoaVe drumul;Spre paduri ducea potica;Slab slujea de calauza.

Ci vorbit-a LemminkainenCel zanatic, Kaukomieli:"Hei, Tiera, stump tovarc4,Iata-ne siliti de-acumaSa ne Invirtim o viataPe la marginile lumii."

Tiera ii spuse cisycel,kvorbit in chipul asta:"In zadan, noi Neill oanzeni,Geaha, noi, nefericitii,Am pornit sa dzicenz luptaCu Pohjola-ntunecoasei,S6 ne-aflanz pe-acolo moartea,Pe vecie sa ne pierdem,Pe tarimul asta groaznic,Pe neczinoscute drumuri.

Nici nu stint, nici nuczinoaVenz,Incotro ne-o duce calea,Pe ce drum afla -vom moartea:In streifundzil Astor codri,Pe ce pajLyte, pierzarea,In a' corbilor cotloane,In vreun adapost de cioare.

Corbii se-n Virlesc in aen..S7rig-aceste rele pavan,Se tot valid intruna;Ne-or lua indata carnea;Singe cald cztrgind sorbi-vonS-or hrani cu-a' noastre stirvuri,Oasele pe stinci zvirli-vor,Le vor duce-n steiziri nalte.

Biata maica nici nu VieUnde se gaseVe carnea-i,Unde unzbla al ei singe;Dacci e-n grozava luptaSau in &Valli, in careTaberele-s deopotriva;Poate e pe larga mare,Pe talazuri nesfirvite,Sau, se afla pe-o colin6Cu brazi multi, on in vreo sihla.

Maica-ntr-adevar nu VieDespre flub ei nimica;Mort Fl crede, ea, maicuta,Ca s-a prapadit, gindeVe;De-asta jeleVe maica,De-asta plinge, batrinica:

II

it

miselnic,

www.dacoromanica.ro

305«Drag copil, el, singur sprijinCe-1 aveam, nenorocita,Ara pajiVi a' lui Tuoni,Grapa cinzpuri din Manala;Bietul meu copil, sannanzil,Prea cumplit lovit de soarta,Nevoit e-acum sa laseScl tot zaca-a' sale arcuri,Sa se usce arbalete,Pasarile sa se- ngra,ce,Sa zburataceasccl-n codri;Pagubi iar vor face urqii,Iar vor rupe reni ocoale.»"

Ci grait-a LemminkainenCel zanatic, Kaukomieli:"Ci, ag -i, sarmana maica,711 ce ma purtaqi in pintec!Ingrijeai de-un cird de haliti,De un mare stol de lebezi,Ci, venit -a o vintoasa,57 le-a-mpraytiat pe toate,Risipitu-le-a chiar Lempo,Une-aici, iar alte-ncolo,Fiecare-n cite-o parte.

Mi-amintesc de mai vechizile,De acele vrerni placute,Cind traiarn ca flori peCa poame pe-o moVe,Mult se niinunazi cu totiiDc al nostru gingc24. farnzec,De-ale noastre mindre chipuri,Dar acum nu e chiar cistfel,In aceste grele clipe;Cunosczit ni-i vintzd doara,Numai soarele ni-i prieten,Invent V el in nouri,De ploi marl ascuns intruna.

Nici nu mi-ar pasa w-e-oleaca,Nici nu m-a,, nzihni prea tareDe-ar fi fericite fete,Daca-ar dantui in voieImpletitele cosite,Daca ar zinzbi neveste,Si logodnice-ar fi blinde;Sa nu se mai prapadeascaDe pareri de rau, sa nu sePiarda in grozave chinuri.

Nu ne farmeca nici vracii,Si nu vad nici vrajitoriiCa-onz pieri mergind pe tale,Ca-om muri in drumul asta,Ca ne-om prapadi de tineri,Ca ne-om stinge-n floarea virstei.

Daca-1 farmeca pe vreunul,

Dace: vrajitori vad rele,Cada toate pe-a' for caseSurpe-se pe-a' for sala,se!Crunt loveasca-i a' for vorbe,S6-0 vrajeasca singuri pruncii,Neamill sa V-1 prapadeasca,Nimiceasca-V semintia!

Nicicind tatal meu pe vre-muri

cu-atit mai mult bunicu-miCel vestit nu se plecaraVrajitorilor qi n-au datNicicind la laponi plocoane;_Tata ce spunea taicutul.57 ca el eu grai-voi:«OcroteVe-ma, tu, Doanzne,Ziditor al nzeu, ajuta-mi,Dunznezeule marete,Scapa-nza V de acurnaCu-a ta mina milostiva,Cu puterea ta cea mareDe ascunse viclequguriAibarbatilor; de releUneltiri &Thep din umbra,De palavrageala toataA barbillor cu barb6

barbiilor mai June!Stai nzereu in ajutoru-nzi,Pazitorul nzeu celCa sa nu ma pierd vreodata,Ca sa nu se rataceascaBaielavil de la drumulDat de insztV Ziditorul,De la calea cea pe careDzunnezeu i-a aratat-o!»"

Lernminkainen ce/ zanatic,Minunatul Kazikonzieli,.57-a Pent un cal din pasztri,Mzirg din jalea lui adinca,Friu din relele lui zile.5'i din spainze-o pa urzit-a;S-a urcat pe cal in spate,Pe a roibului spinare,Alerga in goana mare;II urnza nzereu Tiera,Credinciosul sari prieten;Merse zgomotos pe tarmuri;Prunduri strabatu cu gindul,Pin-la buna lui maicuta,La batr Ina cea vestita.

Ci it las acum pe Kauko;Mai tirziu la el m-oi-ntoarce,Pe Tiera-1 pun de-asemeni,Iar pe drumul lui spre casa;Intrerup a' mete cinturi,Le azvirl pe alta tale.

ve§-nic,

0

,Fi-a

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal XXM-lea

www.dacoromanica.ro

311Ci creVea gaini o mama,

Ingrijea de-un cird de lebezi;A nzinat gaini spre garduri,lar pe lebede spre fluviu;Vultur a venit: le duse;

le risipi pe toate,Pasarea zbura ici, colo:In Carelia duse una,Alta lebada-n Rusla,0 lasa pe-a treia-acasa.

Cea din Rztsia, ajunseNegustor indeminatic,Cea-n Carelia luata:Tinarul faimos Kalervo;Cea ce fu lasata-acasa:Negzirosul Untamoinen,Spre a tatcIlui sau grija,Spre a mantel deznadejde.

Aruncatzt-fi-a UntamoMrejele in ni§le apeCe erau a' lui Kalervo;Scoase mrejele Kalervo,Puse peqtii in desaga;Untamo, om tare aprig,Fu cuprins de-o grea mirzie:Degete-qi schimba-n razboinici,Palmele la miini, in trupe;Pentru mat' de peqti luptara,Pentru orta de plevuqca.

Pumni schimbat -au, darnici unulNu 1 -a birztit pe celalt;De da unu -o lovitura,I-o-ntorcea celalt, la rindu-i.

Mai tfrzizt, cam la vreodotta,Ori trei zile dztpa asta,Senzana ovaz Kalervo,Lingc7-a fratelui sau casa;A pascut berbecul mindru-alCasei lui ovaz pe cinzpuri;Al lui Kalervo rau clineSf4ie cIst biet berbece;Ridicatu-s-a UntamoCu amenintari asupraFratiorului Kalervo;Se jury ca-i slinge neamul,C-o lovi-n copii .yi-n virsinici:Va macelari familia,Casele cenztqa-o face.

Inzestrcl barbali czt spade,La vileji le deie artne,Celor mici tepzqe numai,Fetelor le-a dat topoare;La razboi porni indata,A luptat cu al sau frate.

Mindra norcI-a lui Kalervo

Sta pe laita la fereastraAruncind priviri afara;Spuse vorbele aceste:"E fum gros on poate-i numaiUn nor negru-n partea undeNi-s ogoarele, pe margini,Pe la capatul carariiCelei de curind (acute ?"

Nu era vreo ceata groasa,Nu era vreun film nzai negru,Ci-ai lui Untamo razboinici,Ca sa deie &Italia.

Au sosit ai lui Untamo,Cei incinqi cu sabii late;I-au batut pe-ai lzti Kalervo,Si fanzilia-i taiara;Arsera cladiri cu totul;Le-au ras, una cu pamintul.

0 femeie doar scapat-a,Una singura, bortoasc7;Ai lui Untamo razboinici0 adusera acasaSa le spele-odaia stritnta,Sa le mature podele.

Dupa saptamini putineBiata roaba prunc nascut-a;Cu ce nunze o sa-I theme?Maica a ales Kullervo,Untamo i-a pus alt nume:Mindru batau§., Fi spuse.

A§.ezara copila7u1,Pztsera orfanul, bietul,Intr-un leagc7n sa-I adoarma,Ca sa-I legene-n patucu-i.

Se mgca in leagan pruncul,Fluturatu -i -a lin parul,S-a tot leganat el singur0 zi, dou6, ci-ntr-a treiaCu picioarele lovit-a,A zvirlit in dreapta,-n stinga;Madularele-i destine,Rupse firele din scutec,Se scula sub plapumioara;Leaganul de tei 11 sparse;Risipit-a pelincute.

Se wiz:, ca se facea totMai voinic toat6 lumen

gasea desloinic tare;Tot credea ast UntamoinenCa va-ajunge-ntreg la minte,Minunat viteaz, puternic,Rob ce-ar face al o su16,Slujiton cam cit o mie.

Doua luni trei crescut-a,Cind a fost in Luna -a treia,Cind ajunse cit genunchiulChibzui in sine astea:

www.dacoromanica.ro

312"De m-oi face nzai zdravan,De-oi fi tare-n madulare,Razbuna-voi .moartea tatii,Voi plati a' nzaicii lacritni."

A uzitu -1 -a Untamo,A rostit aceste vorbe:"Asta o sa-mi piarza neaniul,Kalervo-n copil traieVe."

Chibzuira-atunci vitejii,Babele au stat de vorbaUnde-ar duce pruncul astaCa neindoios, sa piara.

Intr-o donita-1 bagara,In butoi az( pus micutul,Lepadatu-l-au pe ape,L-au lasat in voia marii.

Mersera atunci sa vadaDupa dona, trei nopti, dataS-a-necal copi /u -n

donita pierit-a.Nu se inecase pruncul,

Nici in donita pierise,Din butoi ieqise, iaca,Sta pe vine pe talazuri,Undita de-aranza-n mina,Cu o aid de matase;Pescuia prin valuri peqte,Masura tot apa niarii;E de-ajuns in mare apaCa sa umpli douei linguri,S-ar umplea trei aproape,De s-ar masura cu grija.

Prinse-a chibzui Untamo:"Unde-azs mai putea eu punePe copilul asta pentruCa neaparat sa piara,Sa-I rapeasca-ndata moartea?"

Dete robulzii porzincaSei-i adzine-uscati mesteceni,Pini cu crengile stufoase,Birne piffle cu rapna,Ca sa arda scrum copilul,Ca sa-1 piarda pe Kullervo.

Adunara-n graba mareRamziri aspre de mesteacan,Pini cu crengile stufoase,Birne pline cuMii de sanii inceircateTot cu scoarta vreo sutaSti.Veni doar cu craci de frasin.Foc zbucni-n uscate lemne,Piriit-a rugul mare,Azvirlira pruncu-n celeJareigaie arzatoare.

Arse-o zi .i dozier' focul,Arse vreo trei zile-n capat,Cu toti niers-au sa priveasca:

In genunchi sta copilul,In gramada de cenuga,Cu-amindoua coate-n jaruri;Un vatrai tinea in minaCa s-atite focu-n vreascuri;Jar tot aduna intruna,N-a pierdut un fir din paru-i;Nu i s-a pirlit din pleteNici o singura quvita.

Untamo a spas cu ciuda:"Unde sa nzai punem prunculCa neaparat sa piara,S6-I rapeasca, iaca, moartea?"L-atirnarei de un arbor;De-un stejar din cei mai falnici.

A trecut o noapte, douaFi cam tot pe-atitea zile;Prinse-a chibzui Untamo:"Vretnea-i locmai ca sa nteargaCineva' sa vada dataMai traieyte ast Kullervo,Ori pieri-n spinzuratoare."

A trimis un rob sa vada;Robu-aduse Vireo asta:"N-a niztrit de loc Kullervo,Nu pieri-n spinzuratoare,Cu o tandara scobeVeMulte zugraveli pe-un arbor;Tot copacul coperitu-iCu zugravituri qi linii;E impodobit stejarulPina sus cu chipuri: oameniCu-a' for palcqe la §.olduri,Cu-a' for ascutite sabii."

N-a §.tiut ce sa mai facaUntamo cu pruncul groaznic;Orice moarte-ar fi urzit-o,Orice cursa-ar fi intins-o,Iata ea baiatul astaLe inlatura pe toate,Ne'ntrerupt, scapa intrunaDe-o pieire-ngrozitoare.

II cuprinse obosealaUneltind sa piarda pruncul;TrebuI sa-1 creased singurPe Kullervo, robul, tocmaiCa pe fiul lui de singe.

I-a graft atunci Untamo;Iatei vorbele ce-i spuse:"Data -ai vrea s-o duci preabine,De-ai avea purtare buna,Ai putea ramine-n casa,Trebi de rob sa faci pe-aicea;Ti-ar ft doara simbriaMai tirziu statornicitaPe tenzei de vrednicie:Pentru niljloc un briu mindru,

rtlyina,

yi

Dacd-n

yi

i

www.dacoromanica.ro

313Pentru-obrazul tau, o palms!"

and s-a mai maritKullervo,Cind a mai crescut de-o§-chioapa,li dadura V de lucru,L-au V pus la trebi marunte:De-un sugaci sa aibc7 grijaPrunc sa legene-i dadura,Felt cu fine degetele:"Vezi de prunc cu multa grija,Il hretneVe cum se cade,Te hraneVe to singur;Spala scutecele-n fluvizt,Strc74oarele-i cic7teVe!"

L-a-ngrijit doar doua zile,I-a frint bratul, i-a scos ochii;Iar in timpul ce'i de-a treia,

facu de boli sa moara;I-azvirli in fluviu scuteci,Arse leaganul in flacari.

Prinse-a chibzui Untamo:"Nu e bun &Haiti! astaNici de-un copilas sa cote,Nici sä legene nu 4-tie-unPrunc cu fine degetele;Nu Viu uncle 1-c4 nzai pune,Ce-alte trebi da sa faca;Sa-I trimit sa taie codri?"L-a trinzis sa taie-un codru.

Kullervo, al lui Kalervo,A rostit aceste vorbe:"0 so fiu bc7rbat doar cind voiInvirti toporu-n mina0 sa fiu atunci nzai mindru,Mult mai falrzic ca-nainte;Pretzti-voi cit cinci oanzeni,Cit vreo ,case bravi razboinici."

Merse la fierar V, iataI-a vorbit in chipul asta:"Hei,. fierare, fratioare,Un topor imi fa indataDupa statul meu, secure;Scula de paintaf puternic:Voi desteleni paminturi,Voi taria inalti mesteceni."

Faurul s-a pus pe lucru,Ciocani secure-n grab&Dupc7 om era toporul,Dupa lucrator; unealta.

Kullervo, al lui Kalervo,Prinse-a ascuti toporul;Ziva -1 dete pe tocilaSeara i-a facut coada.

Pregati apoi tc7iereaIntr-o parte-naltc7-n codru,Tocma-n miezul cel mai mindru,

Printre trunchiuri uria§.e.Dete-n arbor cu toporul,

Acuti§- lucios lasat-a:A ajuns o lovituraPentru drepte, mindre trunchiuri,Jun:ate:It' de lovituraPentru triunchiuri mai slabute.

Minios taie cinci arbori,Opt a doborit cu totii;Prinse apoi sa graiascaA rostit aceste vorbe:"Trebi ca aste face Lenipo;Sa doboare Hiisi-aVi arbori!"

Ridicatu-s-a pe-o birnaTipete prelungi tot scoase;A strigat cu glasul tare,A rostit aceste vorbe:"56 se-ntindc7 provalirea,Naltii, zvelti mesteceni cadsCit departe-mi merge glasul,Cit se -aside al mezt strigc7t!

Nici un copc7cel nucreasca,Nici macar o tulpinitaCit va fi sa fie viataCit luci-va luna de-aurPe-a' lui Kullervo pirloage,Loc ce-avea sa -1 curateasca!

Roditor de-o fi pamintul,rifler& de-or creVe germeni,Lujere de-or prinde vlaga,De s-o face pai plantuta,Spic nicicind sa nu ajunga,Copt sa nu mai fie bobul!"

Untamo, om tare sprig,S-a gindit sa cercetezeIn ce stare e lucrareaCelui fiu al lui Kalervo,Ale robului pirloage;Lucrul ce-1 fact' flacilulNu era de loc taiere.

Prinse a gindi Untamo:"Nu-i feicut baiatul astaCa sa -1 pui la aste treburi:Numai codri buni ii stricaTaie triunchiuri minunate;Nu unde l-a§- mai pune,Ce-alte trebi da so faca;S6-I trimit sa faca garduri?".5'i 1 -a pus sa faca garduri.

Kullervo, al lui Kalervo,A facut un gard atuncea,Farica naltii pini taie,I-a infipt in rinduri strinse,Ca pe nicte pari ii puse,Cu scoruV vinjo# legindu-i,Gros, nastruplic gardul asta;

Vizi

sa-i

ft

i-ac

www.dacoromanica.ro

314Nu avea macar o poarta;Kullervo a prins a spune;Iota vorbele rostite:"Cine nu e zburatoare,Cine nu e, vezi, In stare,A pluti pe dotal aripiSa nu cerce-n veci sa treacaPeste gardul lui Kullervo!"

I-a venit deodata-n cap lztiUntanzo sa mearga-n cimpltriCa sa vadcl-ast gard pe careKullervo-1 faczt, zaplazul,Ce-1 zidi art prins in lupta.

Gard vazut-a fora borta,Fara nici o erapatura;In panzint adine infipt e,Ineiltindu-se la nouri.

Astfel a graft atztncea:"Nu-i facia de loc &ValidPentru treburi ca aceste;N-are gardu-o crapatura,N-are stavila nici poarta,Nalco parii pin'la ceruri,Drept In nouri ii infige;Nu pot trece pe deasupra,Nici patrunde prin vreo bort6;Nu .ytizt uncle 1-a,c mai pune,Ce-alte trebi da sa faca:Poate-ar imbleiti secara ?"Pzisu - / -a atunci,Sa-mbleiteasca secara.

Kullervo, al lin Kalervo,P rinse-a imblati secara,Toate spicele strivit-a;A schinzbat in ghemotoacePaiele de-a valma, toate.

A venit la el stapinul,S-a apropiat sa vadaCe-mblatise eist Kullervo,Treaba de flacau facuta:Praf era secara toata,Paiele doar ghenzotoace.

Spuse Untamo cu ciuda"E ca lucrator; netrebnic;Treburi ce-i dadui, le duseCa un prostanac la capat;0 sa-1 due tocnza-n Rztsia,In Carelia, mai iute,S6 i-1 vind lui Ilmarinen,Ca sa minuiascei greul,Marele paros de faur!"

II vindu pe ast Kullervo;In Carelia Il duse,La fierarul Ilmarinen,La cel vrednic nieVer fain:

CIt i-o fi platit fierarul?Faurztl i-a dat cam 'nuke:

Doua oale vechi, crapate,Trei sfeirimaturi ramaseDintr-un gros cirlig nastruptic;Vreo cinci seceri ruginite,Sase sape parasite,Pentru biet flacaul asta,Pentru robul cel netrebnic.

i-aF

indata,

www.dacoromanica.ro

I I I

MNIIIM1IIMMEImiummumni.

www.dacoromanica.ro

Clintulal XXXII-lea

www.dacoromanica.ro

319Kullervo, al lui Kalervo,

Fatul cu coltuni albaVri,.57 cu parul mindru, galben,Cu papuci frumop, de pieleCum se §1 vazu la fourSeara,-atunci, cent de lucru,S-a rugat, sa-i dea stapinulSa munceasca pentru seara;Pentru dimineala, insetA cerut de la stapina:"Spetneli care-mi este munca,Ce-ndeletniciri avea-voi,Cam ce lucru-ndeplini-voi,La ce trebi o sa ma puneli?"

A lui Ilmari nevastaSe gindi ce o sa-i deieRobului, acum, de lucru,Cam ce trebi, ce-nsarcinareOmului, ce-I cumin'," rase;A facut pastor din robu-i,Paznic, la cirezi intinse.

Gospodina rea de gura,Cala cea cuFranzinta o pita mare,Pentru ast pastor, o piine:Dedesubt ovaz doar puse,Griu deasupra, piatra-n tnijloc.

Unt topic lua fenteia,Cu grasimi frecat-a coaja;li dadu aceasta piine,Robului i-o puse-n traista,Acestui pastor ca hrana;.,57-a-nvalat apoi ciobanul,A vorbit in felul asta:"Vezi, sa nu maninci din piine,Pina n-ai s-ajungi in codru!"

Slobozi cirezi in cringuriA lid Iltnari nevasta,artnece facind intruna;

Lungi descintece rostit-a:"Vacile-nzi slobod prin codri,Prin paptni Ind las a' meleVrte darnice in lapte,Prin peiduri de plopi, acesteCoarne-ntoarse, sub mesteceni,Ca s-ajunga grase tare,Ca sa string6 la osinza.Prin paquni nemarginite,Prin meleaguri paduroase,Largi, de nu le dai de capat,Sub mesteceni de pe dealuri,Pe sub plopi din vc7i umbroase

prin aurii bradeturi,Prin intinse tare bahne,Lucitoare ca argintul.

Dumnezeule preamare,Imi paze§le-a' mele vite,

Ziditor, le ocrote§le,Le fereqte de primejdii,Departeaza cele rele,Ca sa scape de-orice zbucium,Sa nu cada in ruqine!

Ocrotitu-le-ai acasa,Le-ai vegheat cu grija-n grajduri,OcroteVe-le qi-acuma,and is de salaq departe,Cum sint, Ara adaposturi,Fa sa-i mearga-n plin cirezii,Vitele mereu sa-mi creasca,Cum vor binevoitorii

sa nu se faca voiaCelor ce-mi doresc doar raul.

De-s zabavnici ciobanaVi,Slujitoarele de-s rele,Ca pastor rachilei-alege,Un anin vaci sa pazeasca,Un scorzts sa le pindeasca,Un cure,, sa le intoarca,Fara a mai fi nevoieSc7 mai umble dup6 ele,Sa-§1 mai faca griji din asta.

De nu le-o pazi rachita,Daca n-o veghea scoruquI,Daca,.vezi, cunzva aninulN-o sa le calauzeasca,Nu le-o-ntoarce nici cireptl,Pe pastorii buni nunte§le-i,Spune celor firiiDe-aste dragi cirezi sa cate,S-ocrotesc-a' mele vite!Doar ai nitrite slujitoare,Slujitori ai doar czt sute:Oanzenii traind sub ceruri,Ale firii 'lice, toate.

Sztvelan .fenzeie mindra,Minunata Eteldleit;Hongatat; preabuna gazda,Katajatat; preafrumoasa,Pihlajatat; mindra shwa,Tuometar fiica lui Tapio,Nora codrului, Mielikki,Tellervo, fata lui Tapio,Ocrotili-mi toate tztrnza,Vitele-ngrijill-mi bine,Tot cu duloqie vara,Cu blindele mai mareVrenzea frunzelor cind vine,and zvoneqte-n pomi frunz4u1,and tot tremura-n camp iarba.

Suvetat; fenzeie mindra,Minunata Eteleitat;Straie-zqoare iti aqterne,Dragalapil tortCa sa-mi ocroteqti cireada,

..5.1

fiice-a

fi

desja-0-1,

co4ii-afar/',

www.dacoromanica.ro

320Ca sa-nii aperi dobitoace,Ca sa fie adapostiteDe nenorocite vinturi,De ploi jalnice, ferite!

Sa-mi pazeVi de rilucireada,Sa alungi nenorocirea,Colo-n m4catoare nzlaVini,Surpaturi in,yelatoare,Linga mal de-izvoare-n murmur,Linga-adincituri rotunde,Pentru-a ne feri de zbucium,Pentru a nu cadea-n rucine,In namol, acolo-n mlaVini,Fara-a Donznului stint vole,Fara-a vrea Preafericitul.

Fa in zari sa sune cornul,Din a' cerului strafiindziri,Corn de miere colo-n ceruri;Corn de Wiled pe tot pamintztl!Sn /la -n trimbila puternic,

sa sune al tau fluierMunli Cu .flori .0 se smalleze,Pentru-a-mpodobiPentru-a-nveseli ogoare,Pentru-a bucura verzi codri,Pentru-a indulci mlaVini,Pentru-a-nmiresma izvoare.

Da cirezii de mincareAfro vitelor papine,Mied gzistos le da ca hrana,Le-ntrenzeaza tot cu miere,Tot cu ierburi aurite,Cu otava argintata,Linga mIndrele izvoare,Linga miycatoare nilaVini,Lingo marl §.uvoaie-n spume,Lingo fluviile repezi,Pe colinele de aurPrintre ierburi ca argintul!

Sapa o fin/Ina de-aurPe imai din doua laturi,Unde s-o adapa cireada,Unde va trage rniedulIn rotundele for pulpe,In multdureroase tile,Sa se mute cele vine,Fluvii-a' laptelui s-alerge,Salle-a' laptelui plraie,Sa tot spumege intrunaSi cascadele de lapte,Cai de lapte sa se verse,Tevi de lapte sa se unafle,S6-41 dea sucul far-oprire,Ca sa se goleasca bineDup6 orice drum ce-or face,Chiar de-or fi cei rai potrivnici,

Oameni du§.manoqi le-ar rnulge,Numai ca sa nu se ducaLaptele acest la Mana,AI cirezii dar nu-I piarda!

Mult4ori is spiriduViRai ce-azvirl lui Mana lapte,Al cirezii dar impraViu,Sucul vacii-1 duc pe-aiurea;Mai putini is spiriduViPriincioV, ce mulg ei singuriLaptele de pe la Mana,Lapte de la alte case;Lapte covasit qi proaspatStrins mereu din alba parte

Niciodat' din sat, maiculaNu cerea vreun sfat pe vremuri,Nici macar intr-o privinta;Lapte-avea de pe la Mana,Lapte acni de la oameni,Lapte bun, ',astral de

mulgea deparle, maica,11 q/la din departare,

primea din Tuonela,De pe la Maria /aNoaptea-1 aducea, in taina,Fara-a Vi du4.manii noqtri,Nici acei cu ginduri negre,Far' s-o stinghereasca rail,

pazeasca pizmatareti.Iata ce rostea maicula;

li spun vorbele intocmai:«Unde merge darul vacii,A pierit V al meu lapte;Oare-1 dusera laIn ograzi din sat dosit e,Ori in sini de tirfe-n lume,La pizmagi la subsioara?S-o fi prins cumva prin arbori,Risipit a fost prin codri,Fu varsat prin cringuri poate,Prin cunzva -1 scapara?

Laptele nu-i pentru Mana,Darn! vacii nu-i pentru-altul,Pentru sini de tlrfe -n lume,A pizniaVlor subsioara,Nu-i pentru-a fi prins prinarbori,A se-mpraVia prin codri,A-I vc7rsa prin cele cringuri;A-I scapa tot prin pc4une;E de trebuinta-n casa;Laptele mereu se cere;II aVeapta gospodinaCu o donita in mina.»

Suvetar; femeie mindra,Minunata Etel4itar;1mi hraneVe Mincacioasa,

pushing,

IV

erica,

altii,

pacuni

I'd

si

,51-1

insasi;

www.dacoromanica.ro

321Du la adapat Betiva,Spor in lapte da-i Hermikki-i,Sa praseasca Tuorikki,Umfla titele Mairikki-i,Lapte da-i din plin Omenei,Tot cu fire de otava,Cu tulpini de flocoVca,Tot cu plante-nmiresmate,Tot cu ierbi de mied, prin pajiqti,Prin paquni de miere pline,Plaiuri preabogate-n boabe;Fa-le astea, door prinBc7lariilor Inalte,Prin ocrotitoare-a' ierbii,Tot prin ciobanaV de nouri,Prin vacari de-ntinse ceruri,Ca sa fie pline sfircuri,Titele, de lapte, grele,Cind le-o midge vreo bondoaca,Le-o-ngriji vreo slujnicuta.

Fata, ie41 de prin

Mindru izvorulFiica preafierbinte, balta,Chip curat, hai, fugi din smir-curi,.S'coate apa de prinInii strope.yte cireada,Vitele sa-mi .fie mindre,S6 le mearga tot mai bine,Inca mull mai inainteDe a le vedea stapina,Set' le cate gospodinaCea cam neputiincioasa,Ori stingacea veicarita.

Mielikki-a padurii maica,A cirezilor maicztta,Tu, cu bratele-ti intinse,Cheanza cea mai batriioaraDintre slztjnicele tale,Sluga cea mai cumsecade,Sa-ngrijeasca de vitute,De cireada mea cea mare,In aceasta mindra varei,Asie zile minunate,Date de Atotputernic,Ce inzi fura haraziteChiar de Binefacatorul.

Tellervo, Tapio,A padurilor fecioara,Cu obraji rotunzi qi fragezi,Mindru ,sort, camaqa find,0, tu, par maret de aut;Ce-ocrote,vti cirezi turme,Tu, ce ai in seanzei vileDe la gospodari, acolo,In prielnica Metsola

In Tapiola cea treaza,OcroteVe-mi, tu, cireada,Fii cu ochii la vitute!IngrijeVe-le, le poarta,Cu-ale tale miini frumoase,Tu, cu degetele-ti mindre;Da-le luci cum are risul,Fa sa scinteie ca scoica,Ori ca pielea cea lucioasa,Neteda a unei foce,Ca o oaie de prin codri;Seara, cind anzurgul vine,Cind coboara umbra noptii;Ada-mi vacile in staul,inaintea gospodinei,Cu a for spinare lath,Streflucind precum o balta,Cu un eleVeu de laptePe sub qolduri dolofane!

Ci, cind soarele se culca,Pasarea-nserarii cinta,Vitelor graieVe astfel,Spune-le aceste vorbePurtatoarelor de coarne:alnapoi veniti la staid,Coarne-nloare, haide-acava,Diftatoarelor de lapte;DnIce e sa fii in staid;Sa le tava/e4ti pe pale,S-alergati: e-n codru bezna;

nzarginea padztriiPentru a mugi; ci, iata,Cind va veil intoarce-n staulGospodine foc or face:Tot pe pajissti dulci de miere,Pe panzint bogat in boabe.»

Nyyrikki, flu al lui Tapio,Fecioraq al astor codri,Mindra mantle albastra,Ind inlfaca tu, bradaniiCei inalti, din radeicina,De coroana-apuca pinii,Fa o punte peste smircuri,Ca sa-ndrepti primejdioaseLocuri de prin celeDe prin surpaturi viclene,Din baltoace miqcatoare;Mina cele coarne-ntoarse,Du crapatele copite,La intoarcere, acasa,Pe la orice foc din taberi;Nici o paguba sasSi nici o nenorocire;Sa nu se afunde-n nzlaqtini,Sa se-rznamoleasca-n gloduri!

Daca vitele n-asculta,p nu vor sa vie-n staul,

zine-a'

vil-ceazta-fi,

sort, lasa-ti,

Trista-i

n-aiba,

ndastini,lin

fiica-a lui

ci

www.dacoromanica.ro

322Pihlajatat; scunzpa fiica,Katajatan fata mindra,Un mesteacan tale -n cringuri,la o varga din padure,De scoruf nuia vinjoasa,Ori un bat mai gros de jneapan,La castel ce-1 are Tapio,Dincolo de Tuomivaara;Du vitutele acasa,Spre padurea cea din careIncalzim not baia de- aburi;Mina-a' noastre vite-acasa;Jar din Metsola, pe toateDobitoacele din codri!

Otsonen, o, rod de codru,Tu, cu mina to de miere,Lego-mint fratesc sa facer:,Siz statornicinz o paceDe hotar in timpzil vietii;Sa n-ataci, cit mai trai-vorn,Cele glezne indoite,Dc7t6toarele de lapte,In frumoasa asta vara,In reistimpul astor zileMindre, ce ne dete Domnztl!

De simti sunet de talangaSau din corn chenzind pastorii,Mergi ,,vi-ntinde-te pe iarba,Dormi in fund de baragane,Vira-ti capul prin tufiqe,Sail mai bine cterge -o -n codri,in czticu.y de nizqchi te-ntoarce,Pe alti munti te [rage-ndatc7,lute ie pe alte dea /uri,inset, cit mai pc departeDe-a cirezilor talanga,De-a' pastorului cuvinte.

Mindre Otso, drag prieten,Laba mea de mied, frumoasa,Nu te-opresc sa umbli razna,Nu-ti spun sa n-alergi in voie,Ci te-opresc sa vite,S6 le-nhati cu sluta-ti gurc7,Sa le rupi cu mirzdri,Sa le-onzori, cqa deodata,Door din lovituri de gheare.

De payzini te-ndeparteaza,Ocole.yte pe departeAle laptelui lungi §.esuri;.5'terge-o de auzi talanga;Feri, cind vreun pastor vorbeVe!De e-n baragan cireada,Tzt, strecora-te prin mlaqtini!Cind is vitele prin bahne,Trage-te mai mult in codri;Pe poteci de urea vile,De pe deal to te coboara;

Jar de se coboara vite,Suie cdlnicul in graba;Prin finete de e cirdul,lute, vira-te-n hatiptri;De patrzmde prin desiptri,0 intinde spre finete!Mergi precum un cuc de out;Ca porumba argintie,Ca un pastreiv te strecoara,Ca un peqte prin talazuri,Ca un buc marunt de lina,Ca un dup de cinepioara;Ghearele prin pert ti-ascunde,Trage-ti coltii mari in gingii,Vitele sa nu se team6,Nici sa nu se inspaiminteDobitoacele marunte!

D6 la vite buna pace,Numai tihna qi-nfratireCelor foldztri indoite,Le ingaduie sa umble,Prin cimpii balti in pace,Prin poiene de prin codri,Far' sa-ti porti pe-acolo laba,Sei te-atingi cumva de ele!

AnzinteVe-ti juramintulDe la fluviul lui Tuoni,Cel din Kynsikoski-n clocot;Cind statcai drept inainte-a'Ziditorului picioare;Slobozenie iti dete:De trei on sä mergi pe vara,Clinchetul s-asculli, de clopot,Dangat malconz de talanga,Dar nu-ti dete nimeni voleSa te lit de fapte rele,De-a te da la tineCe ispravi ingrozitoare.

Daca furia te-ar prinde,De-ar scri,vni de pofla dintii,In copaci iti trece ciuda,In cei pini, dorinti spurcate!Scoate-un porn cu radacina,Snzulge-o cioata de mesteacan,Sczrfundatii trunchi rastoarna,Sfarrna bulgc7rii fn labe!

Daca" vrei sa-ti stimperifoameaOri doreVi sa-ti afli hrana,Sa nzaninci ciuperci din codri,Ia nutret din nzuquroaie,Radacini de trestii-aduna,Piini de miere din Metsola,Dar in veci nu te atingeDe-ocrotitii mei, de-a' meteMincatoare de otava!

Oala cea de miere plina

sfistt

dintii-0

qi

stie

www.dacoromanica.ro

323De prin Metsola se schimbaLute -n gust ceva mai acru,Pe cel colnic tot de our;Pe cea creasta argintie:S-ar hrani din ea cel lacom

putea insetatulPotoli acolo setea;Tirana n-o lipsi cap&N-o s6 aiva bautura.

Pace cu tenzei sa facem,S6 legam prietenie,Care-n veci s6 nu se schimbe:S6 train: de-acurn incolo-nIntelegere deplina:Frunzu§-el, in orice vara;Ne va fi obqtesc panzintul,Ci, deosebita hrana.

Daca tii mort4 la lupta,Su -ti duci viatir in razboaie,Ne vom bate-n timp de iarrza,Ne-orn lupta tot pe troiene,Ins6 cu venirea verii,Chiar de-o fi dezghet, cind CoateLacurileTe fereVe-a da tircoaleFie chiar pe departe,Acestei cirezi de aur!

Dar de vii prin aste locuri,De rasari cumva-n paptneTot mereu vor trage-n tine;De nu-s vinatori pe-aicea,Noi avem femei dibace,Gospodine totdeaunaGata s6-ti incurce drumul,Sc7 te-opreasca pe la mijloc,Ca sa nu mai poti, vreodata,Sa ne.faci vreo .s.tricacizine

nici paglibe-a aduceImpotriva-a cc vrea Doninul,A ce vrea PreqP.ricitul!

0, puternicule Ukko,Zeu mai mare ca toti zeii,De-i zari cal vine cruntul,Vacile la chip le schimba,D6-le alta-nfalgare:Ale mele vaci, in pietre,Vitele-mi preamindre-n birne,Cit va rah:ski pe-aiceaFiara asta uriawl!

Singura fi ursoaica,Cu o mina numai miere,

sta protapita-ntrunaLa picioare de fenzeie;Sint doar ssi aiurea cimpuri,Sint per4uni doar mai departe,Unde ar putea, nici vorba,Trindavul s6 dea tircoale,

Lenequl sa se mai joace;Plimba-ti straplicele labe,Mergi cu-a' tale groase qolduriPrin paduri inalbastrite,Du-te-n colturile-ascunseDe prin nesfirvitii codri!

Ca s-alergi is baragane,Ca .96 sari ai tot nisipuri,S6 to plimbi mai ai fi drumuri,Maluri, ca s-o qtergi incolo,Pina-n ale Pohjei plaiuri,A' laponului largi qesuri;Fericit vei fi pe-acolo,Dulce-o fi a tot petrece,S6 alergi in toiul verii,Fara de incaltarninte,Toamna, fara de coltuniiimblaniti pe-ntinsePrin cimpiile fl/ave.

De nu vrei s6 mergi pe-acolo,Ori de nu prea qtii cararea,O apuca-n alte locuri,Ia-o tot pe cararuieInspre codrii Tuonelei,Inspre a' lui Kalnza cringuri;S6 le calci, sint bahne-ntinse,Sint ierbi marl, s-alergi prin ele;Ii vedea bouti mai tineri,Taura§1 de toata mina,Inhanzati pe la carute,Prinp in zeci de lungi curele;Gra§1 se fac preahitioanii,Oasele-n grasinzi se-nzbraca.

Cringule, flu bun, tu codru,Burza, tu, padure-albastra,Pace, da cirezii, tihrza,La picioare cu copite,In aceasta niindr6 vara,In accste zile ca /dc,Ce deDomnul fora date!

Rege-al codruluiKuippana,0, carunta barbel' treaz6,Cheamd-ti lute -a' tale javre,Fiarele le-nchide bine,O ciupercc7-n nas le pune,Cite-un mar le bagd-n nare,Sa nu-mi mele vite,Ca sa nu-mi miroase turma!Cu matase coase ochii,Pe urechi le pune-o faqa,S6 n-auda pa# de vite,S6 nu vada plimbarete.

lar de nu ajunge asta.57-s masurile prea slabe,Iti povatuieVe fiul,

N-64

si

si

qi

de-as

www.dacoromanica.ro

324Iti inViinteaza fatul;Din 6§.ti codrii-1 izgoneVe,Hat departe de-aste maluri,De imaqurile strimte,De-ale codrilor largi poale!Vira-n peVeraLeaga-ti repede cotarlaCu o sfoarc7 aurita,In curele argintate;Pagube sa nu mai facet',Taraboi sä nu mai 4te!

.5'i de nu ajunge -atItamasurile prea slabe,

Ukko, aurite rege,stapin de-argint, preanalte,

Rugaminti fierbinti mi-asculta:Ia pune o tulpinclDe scoru,F prin InzprejurulGurilor de cfini, turtite;De n-ajunge nici scorugul,FaureVe-un lant de-arama;De nu-i tare nici arama,0 tulpincl ferecata;De sfarima javra fierul,

fapte rele face,Pune-n falci un drug de aur;ti intepeneVe bineCapetele am1ndortar,Le-nconvoaie cu putereCa scl-i stapIneti borbia;Dintii oprep`i, cumplitii,Ast caliq scl nu-1 mai scoata,Nici cu fier; nici cuNici cu vreun cutit sc1-1 tale,Nici sei-1 sfarme cu-o secure!"

A lui llmari nevasto,Aspra faurului soal6Scoase vacile din grajdziri,Dete drumu-n cimp cirezii;A !rinds apoi pastorulCa sa-i ce1e larguriMarea, falnica cireada.

dulau-ti,

,57-s

Tu,

si

.

sa-i

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal XXXIII-lea

www.dacoromanica.ro

329Kullervo, a! Izti Kalervo,

luat nzerinde -n traista,Vacile-41 mina spre balta,El se duse tot prin §.esuri;Astfel a vorbit in drumu-i,A rostit pe cale, aste:"Val, nenorocire, nue,Biet copil, nenorocire,Oropsit, trist baietandru,M-au adzes deci pin-aicea:Astor boi sa le pasc coada,Ca sa am viteii-n grija,Balacindu-nza prinTot tirindu-nza intrunaPe pamintul ast pidosnic!"

S-aqeza pe-oPe o coasta insoritcl;,P-a-nginat a' sale doine,Prinse el sa cinte"Straluceqte, tu, o soare-alDunznezeului puternic,Disc al Donzrzului, luceqte,Numai pentru pastorapdAl fierarului celziia,Pentru ast cioban, sarmanul,Dar6 nu cumva pesteA lui Ilmarinen casa,Mai ales nu-asupra soatei;Doar traie§le, uite, tareDin bel§wg femeia asta,Pline tot de griu 1§1 taie,Cu placinte se indoapa,Unt deasupra 4i intinde;Ci pastorul are parteNumai de uscata piine,Roade numai coaja aspra,TrebuieVe, cit Fi lumea,Piini de-ovaz sad multarneasca,Piine cu paid sa-§1 taieSi sa rontaie o pitaTot cu paie-amestecata,Cu a pinilor rea scoarta;Tot mereu sa scoata apaCea salcie cu teicuta,Din baltoace rrilaVinoase.

Soare, mergi; tu, stea fru-moasa,Zi a Donznului, alearga,Te apropie de capat!Treci tot peste brazi, o, soare,Dulce stea, tot peste codri;Te coboara intre jnepeni,Zboar6 la naltimiAda-I pe pastor acasa,Din bucate-n unt sa guste,Piinea cea de orz s-o runzpa,De nziez pita s-o goleasca!"

A lui Ilmari nevastaCit cinta pastorul astfel,Cind se tinguia Kullervo,Ispravise sa manince,Doar bucate-n untPiinea cea din orz preaproaspat;De nziez pita o golise;li facuse terci cuVarza rece lui Kullervo,Clinele-a fost lins grasimea,Ospatase straplic Merkki,Se hranise bine Hall.

Pasare cintat-a-n codru,In tuj4, o pasarica:"Robule, sa-mbuci e vremea,Biet orfan, sa-ti stimperifoanzea!"

Kullervo, al lui Kalervo,S-a zlitat prelung atuncea,La indepartatul soare;Spuse-apoi aceste vorbe:"Sa maninc venit-a clzpaSa imbue de prin e vremea,Sa-mi scot hrana mea dintraista!"

Slobozf vaci la odihna,Se culca prin ierbi cireada,Se-a§-eza 41 el pe-un bulgai;Pe-un manunchi de iarba verde,.57-a lzrat din spate traista,.57-a scos piinea din desaga,Peste tot a/16i privit-a;A rostit aceste vorbe:"Mzdte piini, la fata-s mindre,Coaja neteda-i, lucioasa;Dar cup rind in ele pale,Doara pleava-i pe sub coaja!"

Scoase el cutitul caTaie o bucat' de piine;Luneca pe-o piatra virful;Pe-un pietroi sari cutitul;Din cutit cazut-a fierul,Din hangerul lui col mindru.

Kullervo, al lui Kalervo,A privit cutitul cela;Prinse mai opal sa plinga,Tot rostind aceste vorbe:"Singur frate-aveam jungherul,Ast fier zinicu-rni prieten;

primisem de la talc',Dar era de la parintii-mi;L-am sfarmat de piatra asta,Pe-uripietroi ca asta, iaca,S-a stricat in piinea dataDe ferneia rea, in pita,Ce mi-o puse zgripturoaica.

Cum sa ma razbun de

movilita,

astfel:

ci

de-anin4ti,

apa,

Si-a

mlastini,

gatite,

sa-si

6

www.dacoromanica.ro

330renghiu-i,De-al ei ris de dispretu-i,De-ale relei babe daruri,De mincarea astei curve?"

Croncani un corb inarbor;Croncani, vui padurea:"Neferice bucla de-aur;Unic flu lui Kalervo,Intristat de ce-i fi, oare,Ininza de ce ti-i neagr6?Taie-ti o nuia din codru,0 crengut6 din dumbrava,Risipe.ie vaci-n stnircuri,Pentru lupi o junzatate,Pentru uryi, cealalt6 parte.

Ci, strigind, aduna lupii,176 din ziryi cireada mare:Schimb6-n vaci pe lupi din codri,Ili pref6 in junci ursoii;Du apoi ast card in staul,Mina-i ca cireada-acas6!Vei plati aya i renghiulDin jignirile aduseDe aceasta rea femeie!"

Kzillervo, a! lid Kalervo,A raspuns in chipul eista:"Staff, tu, Urfa a lui Hash,Dr/pa-al tatalui dar piing eu;Ai sa plingi yi tu indata,Vacile preadragi ti-i plinge."

0 nuia lira din codru,Smulse dintr-un jnep o varga,Vacile goni prin mlaqtini,Boii-mpinse prin hatiquri;Pentru lupi jzinrczte prada,Iar cealalt6 prada pentruUrii din paduri yi codri;Ci in vaci vrajit-a lupii;Uryli-n vile nzari schinzbat-a;Unul Pienikki ajunse,Celalalt luat-a chipul,A lui Kyyttei-nfeitiyare.

Soarele statea s-apun6,Steaua se pleca spre sear6,Tocmai pe la inaltimeaBrazilor aratau ca-iVremea nzulsului, de-acuma;Ast pastor; acest nemernic,Kullervo, al lui Kalervo,A minat spre staul uryii,Tzzrnza cea de lupi o dusePin6 in gospod6rie;.57-a mai dascalit ursoii,Deie lupilor povete:"Sei nizzycati de pzzlpi fenzeia,Rztpeti pe jzinzate coapsa,

Cind veni-va sa se uite.Cind s-o apleca .56 mulga!"

Corn facu din os de vaca,Dintr-un os de bou o goarna,Un corn ciobanesc puternicDin picior de-al lui Tuomikki,Din calcii de-al lui Kir-ire);A suflat pe drum din goarna,A sunat din corn departeDe trei ori, prelung, pe-un munteDe-al moyiei §1 de ,caseLa intrarea pe potica.

A lui Ilmari nevastaMindm faurului soap,Sta de nzult tot fora lapte;Aytepta intruna untulNefacind nici o trebyoar6;Sunetztl de corn sinztit-a,Zvorzul goarnei aceldia;Inceput-a s6 graiasca,A rostit aceste vorbe:"Prearnarit sa fie Dornnul!1(216 cornul c6 r6surza;Vine-acuma cireada;Dar de unde-o fi scos robulCornul ast-aya puternic?De-unde-o fi gasit, ciobanul,Asta trimbita, de vremeCc sunind veld c6 sose,ste,Din puternic corn suflind tot?Szinetu-i urechea-mi sfarnza,Face creierii sa-mi crape."

Kullervo, al lui Kalervo,A grilit atuncea astfel:"Am gasit ast corn in codru,Cornzil ciobOnesc scoaseiTocmai de prin niVe smircuri;Vine pe carari cireada;Vacile la grajd se alio,Funzegosul foc aprinde;A sosit acum vremeaS6 nzulgi vacile, stapina!"

A lui Ilmari nevastaMaytera-a trimis s6 mulg6:"Mama soacra, mergi qi mulge,D6-1e hrana la vitute;C6 eu, uite, nu anz vreme;Nit las balta planzaditulAluatului astziia."

Kullervo, al lui Kalervo,A grait atunci aceste:"Ci, stapinele, pe vremuri,Cele bune gospodine,

mulgeau doar ele,Singure-V hraneau cireada!"

A lui Ilmari nevast6Focul fumegos aprinse,

yi

al

it

Vaci /e -.yi

pi

pt

www.dacoromanica.ro

331Merse in ocol sa mulga;Ci privit-a la cireada,Arunca spre vite ochii;Spuse vorbele aceste:"Mindra e vaz cireada,Vile le au parul luciu,Cum 4i are risul blana,E left ca lino oii;Tilde is prea rotunde,Sfircurile dureroase."

Se pleca pentru-a lemidge,Incepu sa stoarca sfircuri,Mu Ise zinul, mulse dortc7

pe-al treilea sfirc it stoarse;A sarit un lup asupra-i;Crunt, un urs a apucat-o;I-a muscat un lup obrazul;Ursu-i calciiul;I-a !alai jztma' din pull-A,I-a sfarmat osul gleznei.

Astfel pedepsi feciorulKullervo, al lui Kalervo,Renghiu/ pacatos riszaIn batjocura-al ferneii;

plata el datoriaCa Ire asta rea nevasta.

Ci fenzeia cea voinicaA lui Ilmari-nceput-aA varsa potop de lacrimi,Tot rostind aceste vorbe:"Rau to porti, cioban nenzernic,Ifni aduci doar urci in staid,Lupi, in aste- ntinse tarcuri!"

Kullervo, al ha Kalervo,I-a raspuns in chipul asta:"Data rn-am purtat ciine#e,Eu, un prost cioban, nici bineNu mi te-ai purtat, tu, reauo!Mi-ai dat piirze doar de piatra,Mi-ai OW din stinca pita,De-un pietroi s-izbi jungherul,Fu sfarmat de-o piatra mare,Ast culit, ast singur lucru,Ce-nzi rilmase de la tatalCel iubit, hangerul nzindru."

Spuse soata lui Ilmari:'Minunat pastor, to lathDe ce-n gind ti-ai pus vreodata,Iti retrage vraji grozave,Din anti dinti de lupi ma scoate,Din a' ursului crunt, gheare!Daruri in carnaV ti-oi face;

cu un nadrag gati-to -oi;Griu unt din plin primi-vei;Ai sa bei doar lapte proaspat,Fara lucru-un an te-oi tine,

Anul doi, cu trebi zqoare.De nu ma slobozi acuma,

De nu ma ajuti in grabc7,In curind cadea-voi moarta,Ca panzintztl ma voi face."

Kullervo, al lui Kalervo,I-a raspuns in chipul asta:"Mori acum, cad tot muri-vei,Tot te-i prapadi, odata!In pamint, mai jos, sint locuri,Pentru raposafi, morminte,Ca sa doarnza cei puternici,Darnicii sa se-odihneasca!"

,Spuse soata lui Ilmari:"Preaputernicule Ukko,Tu, mai mare ca toti zeii,Uria,cul arc intinde-ti,Incordeaza-ti arbaleta('ca mai strapzica din Coate,0 sc7geat' de-aranza-li pone -nArbalela de arama,SlobzeVe o sageata,Zvirle-o sztlita de-aranza,Care-n subsiori sa-i !reach,Sa-i rdzbata carnea-n umeri!

rapune fora mildPe feciorul Kalervo,

loveVe-acum sa moaraPe nenzernic, cu-a varga,Cea cu virf de tuci, izbeyte-1Cu sageata-ti fauritaDin arama cea virtoasa!"

Kullervo, al lui Kalervo,A grait in chipul asta:"0, puternicule Ukko,Tu, nzai mare ca toti zeii,Sa nu ilia love,,ti cu vreunaDin sageti, ci o doboaraPe-a lui Ilmari nevasta;Trage-n groaznica femeie,Nici m4.ca sa nu se poata;Si sa nu se departezeNici cu-un pas de locul asta!"

A lui Ilmari nevasta.Soata vrednicului faunChiar atunci 4i dete duhul;Galbena-a ajuns ca moartea,In ograda casei sale,In ocolul strinit, de vite.

Astfel a murit nevasta,Gospodina cea frumoath,Carel' se facu mull curte,Cautata fu vreo ,yaseAni de-a rindul pentru a luiIlmarinen fericire,Pentru-a faurului slava.

la

Il

II

sfisid

,ci

si

Si-a

si

ha

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal X,OCIV-lea

www.dacoromanica.ro

337Kullervo, a lui Kalervo,

Fatul cu coltuni albaytricu parul mindru, galberz,

Cu papuci frumoyi, de piele,A plecat atztrzci, indata,Din a faurului casa,Inainte ca stapirzulLui sa afle de sfir§-itulTrist al soatei, inainteDe a-I fi cuprins mania,De a fi-nceput vreo lupta.

S-a indepartat in cintec,Vesel, de cimpii din 'IrmaTot sunind din corn pe §.esuri,Zgomot mult facind peSurd vuira cele mlaytini,Se cutremura pamintul;Ci intoarse bc7r6ganul'kW rasunetzd aceleiTrimbite a lui Kullervo,Tot ecoul veseliei,Ce-I prinsese pe nemernic.

Se -auzi yi-n fierarieZgomot mult, din cale- afara,Ilmari curmat -a lucrul,Dete fuga in °grad&So asculte, sa se uite;Cam ce zvon era prin codri,Cam ce zarvil pe izlazuri.

A vazut tot adevarul:MOrturii ne'nvaluiteDe vreo umbra de nzinciunaA vazut ca soata-i moartaPrapaditu-s-a frumoasa,Pe panzintzd lui pierise,Prez/IWO in livada.

Se opri aicea maistrulInima de bezne plina,Stete-n plins intreaga noapte;Mull tamp a vc7rsat tot lacrinzi,Cugetu-i era ca smoala,Inima ca carbunii.

Kullervo mergea antrum,La noroc urmindu-§1 calea:Se-nfimcla in timpul zileiPrin pacluri inturzecoase,Tot prin codrii lui Hiisi;Cind veni seara, iacaIn amurg; pe innoptate,Se lascl yi el sa cada.

Tocnzai se-ayezase bietulFlacaiay #-au prins sa-I bataPe orfan noian de ginduri:'De ce m-au adus pe fume,Cine-mi detera viata,Ca sa pribegeasca bietul,

Cit o fi sa mai &chased,Pe sub cer deschis, sa umble?

Altii se intorc acasaMai ajung de-§i veld caminulIrzsa uite, mie casclMi-i doar jalnica padure,Balcirii am drept moyie;Doar prin vinturi nzi-i caminul,Baia mi-i in ploi grozave.

0, tu, Doamne-al bunatatii,Nu mai .f6 in viola astaVreun copil, far' de vreun sprijin,Nimenea sa nu-1 ajute,Fara tata, pe sub ceruri,Fara mama, jos, aicea,Cum vru,ci sa ma nasc, tu,Doamne.Ma fticuyi doar pentru chinuri;Zanzislitu-nz-ai intocmaiCa pe-un furtunat; precut?? pe-unPeseclruy de stinci, pe mare;Straluceyte bunul soareChiar yi pentru-o rindunica,Scinteiaza pentru vrabii;Bucurie-i pentru pasari;Nu se nalta-n veci, in lure,Soarele pentru mine;N-anz put ce-i bucuria.

Nu cunosc macar pe ceeaCe ma zamisli, pe vremuri,Cine nt-a adus pe fume:Poate-o rata de pe mare,Vreun ratoi m-a pus peLisiti m-au nascut pe tarmuri,Bodirlau imi Bete viata,In vreo gaura de stinca?

Prunc pierdut-am pe &hula,Copilay, pe draga-mi mama;Tat-i mort, mi-i moarta mama,Anz doar papucei de gheata,Doar coltuni de nea topita,Azvirlitu-s, scos is, iczca,Tot pe drumuri friguroase,Pe poteci cu promoroacaSO ma tot afund prinSO nza-nnamolesc prin smircuri.

acunz, la virsta asta,N-am cazut ca leasa-n balta,Ca o punte aruncatc7Peste sutpaturi de ape,Nu m-oi prabuyi-n noroaieCit avea -voi aste minuri,Cit of fi in stare-a-ntindeZece degete-ale mele,Cit timp folosi-voi hiedUnghiile, aste zece."

,57

mlaytini,

'maga,

zi

zi

fi

,,Si,

www.dacoromanica.ro

338Plasmul un plan atuncea,

li trecu gind prin munte:Sa porneasca spre Untamo,Moartea tatii s6 razbune,Indelungi dureri a' ma-sii,Felul cel cumplit in careSe purtasera cu dinsul.

Prinse-atuncea sa gin-deasca:"Ci aeapta, Untarnoinen,Gide-al neantztliti, vedea-vei!Casele-o sa -ti fac cenuqa,Scrum, a' tale locuinte!"

Il intimpina o baba,0 femeie cu mantauaCea a codrilon albastra;Prinse a-i vorbi, ii spuse:"Unde mergi tit, Kullervoinen;Mari, incotro ti-i calea,Fiule, al lui Kalervo?"

Kullervo, al lui Kalervo,li raspunse-n felztl asta:"(fife, plasmuit-anz planul,Mi-a venit un gind in munteS6 mai merg prin alte locuri,Sa ma duc pe la Untarno,

razbun cumplita moarteA familiei ce-crvureinz,A paring' /or durere;S6 fac scrum din a' lid case,Scl le las sa arda-ncetul."

li raspunse batrinica,li vorbi in chipztl asta:"Ci fanzilia, ai tai, vezi,N-au pierit, nzt-i mort Kalervo,F merezt tot p / in de viata,Iar maicuta-i sartatoas6!"

"0, preascumpa matztqica,Rogu-te, ma -nvatei lute,Unde 1-ar gasi pe tata,Unde-V duce traiul ceeaCare m-a purtat in pintec?"

"Uite, gasiAi so dai de purt6toare,La hotarul cu laponul;I -i vedea pe !annul unuiEleVezt foind de peVe!"

"0, preascumpa mc7tuVcei,Rogu-te, nza-nvala iute,Cm-n s-ajung eu pin-acolo,Cunt sa-mi aflu, oare, drurnul?"

"E zqor sa pleci incolo,Drumul neViut s6-1 afli,Door strabati un colt din codru,0 intinzi pe mal de-a lungul,Tot mereu pe linga flztvizt;

Mergi o zi, mai mergi cloud,Mergi aproape vreo trei zile;Mergi mereu spre miazanoapte,Putintel spre rasarituri;Ai sa intilneVi un munte;Tot pe poalele lui, tine-o;Coasta stinga-a celui munte;Ai sa vezi mutt mai incolo-nDreapta drumului unfluviu,Pe cel ma! de flztviu, is -o,Pe la cele trei cascade,Ii ajunge-n promontoriu;Chiar pe virfitl lui, in capc7t,Se geiseVe o colibc7,Adapost cum an pescarii;Tatal tau se afla- acolo,De asemeni ci aceeaCare to -a purtat in pintec;Si surorile-s acas6,Douei fete sanatoase."

Kullervo, al lui Kalervo,.57-a urmat atuncea drumul;Merse-o zi qi Inca una;Merse-aproape vreo trei zile,Tot mereu spre miazanoapte,Putintel spre rasarituri;A zeirit acolo munte,L-a ocolit poale,Coasta stinga-a celztiA ajuns cel fluviu:Pe-al lui mal calatorit-a:Tarmul sting al celui fluviu,Pe la cele trei vivoaie;Nimeri promontoriul,Chiar in virful lui, in capc7t;Ci era o locuinta,Adapost cum au pescarii.

El patrunse in coliba,Dan de loc, nu-1 cunoscura:"Cine-o fl strainul asta,Din ce tare vine-aicea?"

Wu-ti mai recuno§iifeciorul,Nu nzai Vii nimic de prunculCel pe care argatimeaInarmata-a lui UntamoL-a luat la ei in caretCind era de-o §.chioap6 numai,Nalt cit fusul maicii sale?"

Mama se grabi sa spuse,A putut grai batrina:"Vai, nenorocit copile,Biata copca mea de aunUite, to invirti prin lurneCu ochi vii, cind eu, aicea,Iti jeleam de-acuma moartea;

un

teitucul,

qi

la

la

Sd -mi

Li-i

si'aurae,

si

www.dacoromanica.ro

339Te credeam pierdzit,si gata.

Doi &Weil aveam °datadou6 mindre fete,

Insa, vai, nefericita,Inii pieira cei mai virstnici:Fiul intr-o mare lupta,Fara de vreo urma, fata;Mi s-a-ntors acunz feciorul,Fata insa nu nzai vine."

Kullervo, al lui Kalervo,Izbuti atunci sa-ntrebe:"Unde-a fost plecata fiica,Unde merse surioara?"

Maica a rostit aceste,I-a raspuns in chipul asta:"Uite, cz.m se prapadi, cumTi se dose surioara;Merse sa culeaga coarna,Zniezrd, de pe sub munte;Mi s-a prapadit, pe-acolo,

gasit, frunzoasa, moartea,Ce n-a fost de-un om vestita,2 careia Inca nimeniN-a putut s6-i dea vreun nume.

Cine 0-a jelit fetica?Doar maicula ei, atita;A ceitat-o mai malt mania;O lovi pe dinsa jalea;Spaimintata ran, pornit-amSa-mi cat insanzi feti§-oara;Tot nzereu in goana mare;Prin paduri ca o ursoaica,De.spicind ca vidra lacuri;Am catal o zi &AraBa, trei zile-an, cautat-o;Ci la-a treia zi, in capeit,Dipa-o lung6 saptarnina,laca ma urcai pe-un colnic,Pc o Walla creasta-n vitfu-i,Ca sa-mi strig de-acolo fata,

hocesc pierclula ,fiica:«Unde-mi eVi, fetifa scumpa,Hai, intoarce-te acasa,Minunat copil, revino!»

Asti& ma jelii, imi plinseiChiar a§.a pierduta fiica;Muntii mi-au raspuns; naltaraGlasul cele baragane:«Stai, nu-,ti nzai striga copilul,Lasa ppetele asteaCe n-ajuta la nimica;Nicicind nu s-o-ntoarce fata,N-o sa vie, cit ii lumea,Pe panzintul maicii sale,Niciodata, colo-n portalTatalui batrin girbov! »"

Sa-mi

,57-ince

ii

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal XANV-l e a

www.dacoromanica.ro

345Kullervo, al lui Kalervo,

Fatal cu coltuni alba4.tri,A putut de-atunci IncepeA trai sub ocrotireaParinteasca, mai Wolin&Mintea-i raminea ingusta,lar priceperea-ngradita,Caci de mic prost II crescura,Fara mild -1 legc7naraLa vreo rea Ingrijitoare,La vreo nzanca zapacita.

gasi curind de lucru,incepzit-a sa lucrezeCu insufletire mare;.5'i de pesczat fu gates:Sa arunce cele mreje;Cit lucra, graia aceste,lata vorbele ce spuse;Czr o vista intr-o mina:"Sa vislesc cu toata vlaga,Cu intreaga mea putere,Ori cit trebuie.yte numai,Cu a mare chibzuiala?"

Ci graitzt-i-a cirmaciul,A rostit aceste vorbe:"De cu toata vlaga,Cu intreaga to putere,Bag' de seam' sa nu-mi stricibarca,Nu-nzi 1-nprei.Ftia tarzqii."

Kullervo, al lui Kalervo,Prinse sa se opinteasca,Chiar din riisputeri vislit-a,Nerntrerupt, cu toata vlaga;A impraViatScindziri de cire,y mai rupse,Desfacu incheieturaBarcii de anin, intreaga.

S-a apropiat Kalervo,A grait In chipul asta:"Ca visloy nu faci vreo treaba;Mindrii mei girzt§1Scindziri, 'inn tot rupi, de jnepeni,Ba desfaci trunchiul luntrii;l'ati Incepe-a hale apa,I lai, alztriga-n paytii!"

Kullervo, al lui Kalervo,Prinse-atunci a bate apa,Tot scornind prin valuri peytii;A grait In chipul asta:"Sa bat, oare, cu putere,Toata inima, punindu-mi,Ori cit e nevoie, numai,Cu o mare chibzuiala?"

Ci grai cirmaciul aster"La ce bun sa mai bati apa,

De n-o bap cu putere,Cu intreaga to tarie?"

Kullervo, al lui Kalervo,A batut cu toata vlaga,Cu intreaga lui tarie;Rascoli ca supa valuri;Virqa-n cilti a prefacut-o;Franzintat-a peytii, coca.

S-a apropiat Kalervo,A grait aceste vorbe:"Nu eyti bun sa bati nici apa,Cilti imi foci aceast:7Greutati de plumb, pe toate,Le dunzici, bucati marunte,Strici rnargini de la mreje;Du-te darile-mi plateVe,Varsa dijma de pe locuri;Mai ferice-i fi in drumu-ti,Calator pe cai straine."

Kullervo, al lui Kalervo,Fatal cu coltuni alboVri.Fi cu parzil mindru, galben,Cu papuci frunzo.yi, de pie /e,Dari se duse sa plateascaDijrna de pe loc sa verse.

Dupes ce-a platit el darea,A varsat intreaga dijnza,Iar in sanie sarit-a,Se -ayeza in fundul saniei;Drumu-ntoarcerii luat-a,Ca sa vines iar in lara.

Zgomotos mergea, urrnin-du-qiVesela calatorie,Pe-ale Vainola-i intinderi,Pe cimpii din vechi lucrate.

Ci venit-a o fecioara,Fates cu par lung §1 galben:Pe-ale intinderi,Pe cimpii din vechi lucrate.

Kullervo, al lui Kalervo,oprit sirepul aprig,

Prinse-a-i spune aste fetei,S-o poftesca preafierbinte:"Vino-n sanie,.fecioara,Mi te- nlinde, ici, pe toluri!"

Spuse fata cea cu schiuri,A grait viclean, schioara:"Sa mai mearga moartea-n sanie,Ciuma sa se-ntinda-n toluri!"

Kullervo, al lui Kalervo,Fatul cu coltuni albaVri,A lovit cu biciul.calul,Invirtit-a pe deasupraCea biciuyca numai perle;Murgu-alearga, sania zboara,

visleyti

tartish,

i-mprc4tii;

.yi

viry6

viry6,Iii

gi

si

Vainalai-i

www.dacoromanica.ro

346Drumul tot mai scull se face;Se ducea cu mare zgonzot,Drumul minunat tinIndu -1,Pe spinarea lucie-a nzarii,Tot pe nesfirqite qesuri.

Ci venit-a o fecioara,Fata cu papucii mindri,Pe al nzarii spate luciu,Pe nemarginite valuri.

Kullervo, a! lui Kalervo,lutele sirep oprit-a.Gura-§1 pregati de vorbei;

ales cuvinte bune:"Vino-n sanie, frumoasa,Pe drum lung ma insoteqte!"

Ii reispunse fata,I-au strigat papucii"Tuoni sa s-urce-n sanie,Manalainen, nzearg' cu tine!"

Kullervo, a! lui Kalervo,Fatul cu ciorapi albaqtri,A lovit cu biciul calul,Invirtit-a pe deasupraCea bicizqc6 numai perle;Murgu-alearga, sania zboard,Drumul tot mai scurt se face;Se ducea cu mare zgomoi,Drumul minunatPe-ale Pohjo/ei intinderi,La-a laponulzti hotare.

Ci venit-a o. fecioara,Vergura cu copci de staniu,Pe-ale Pohjolei Intinderi,La-a laponului hotare.

Kullervo, al lui Kalervo,Indata mztrgul,

Gura-§1 pregati de vorba;ales door vorbe bune:

"Sztie-n sanie, fecioara,Vino, icea, sub scortare,Sa maninci cu mine mere,Sa giqti nuci din cele bune!"

I-a raspuns fecioara, iota,Suparatzt-s-a atunceaFata, copca cea de staniu:"Scuip pc uricioasa-li sanie,In ast car, nerzqinate,Frig e colo, sub scortare,Groaznic e sa fii in sanie."

Kullervo, a! Izti Kalervo,Feitul cu coltuni alba,stri,A rapit in sanie fata,Lute -n cant/ sau o dose,Pe un covora.y o puse,Sub scortare si cojoace.

Prinse fata sa graiasca,

Se impotrivi agrafa:"Lasa-ma sa plec de-aicea,Sloboze§le, hai, copilul;Crutei-1 de necuviinte,Sa se roage-a4-a de tareDe-un anzagitor de fete,Ca de nu, iti slam eu sania,Scindurelele-ti impraViu,In buceiti iti fac caruta,Isi stric mir§wva trasura!"

Kullervo, al lui Kalervo,Fatul czt coltuni albaVri,A deschis oleaca nurnaiLada cea-n argint lucrata,Ridicat-a dup6 astaPe deplin capacul mindru,Tot ce-avea de-argint Intinse,A desf6§-urat postavuri,Minunati coltuni din ceiaCu inflorituri cusuteIn argint si cingatoareTot cu cateiranzi de aun

Panura vraji fecioara;A rapit argintztl fata;Farmec au avut si banii;Aztrul Invinse inseiOrice.fel de-mpotrivire.

Kullervo, al lui Kalervo,A-nceput apoi de-tide-10Lung sa mingiie fecioara,

o gidile cu-ncetztl;El Linea c-o mina hatul;Scotocea cu ceelaltaDrageilaqii s/ni ai fetei.

Silui atunci fecioara,Pingarit-a glt de staniu,Sub manta cu tiv de-arama,Pe cea bland impistrita.

Dupa asta Domnu-aduseDimineata iar, Acut-aO zi noua sa luceasc6;Prinse a grai fecioara,Intrebari ii puse fata:"Ci obir§la ta, care-i,Neanzul tau de und' se trage,Din ce trunchi, din care spita?Ti-i familia de vaza,Casa tatalui, bogata-i?"

Kullervo, al hti Kalervo,I-a raspuns cu aste vorbe:"Nu-s de loc de vita-aleasa,Neamul nu mi-i nzic, nici mare,Din.fantilie-s, de mijloc,Bietul flu al lui Kalervo,Un qtrengar nauc, odraslaTimpa ran, o secatura;

Laid,mindri:

Ti -a

littinehi-1,

.57-a-nfrinat

Ti -a

Sit

www.dacoromanica.ro

347Dar familia ta, care-i?Cu ce

familianeam vestit to lauzi?

Ti-i de vaza,Casa tatalui, bogata-i?"

Fata ti reispunse aste,Iata vorbele ce spuse:"Nu-s de loc de vita-aleasa,Neamul nu mi-i mic, nici mare,Din familie-s de mijloc,Biata fiica-a lui Kalervo,0 copila rea yi proasta,0 smintita secatura.

and eram, pe vremuri,mica,In cea casa parinteasca,M-am pornit, la drum, odata,Sa culeg din codri poame,Znzeura de pe sub ntunte;Am cities capyuni din cimpztri,Zniettra de pe sub munte,Am cules o zi, dormit-am,An; facut acelayi lucruSi in ziva cea de-a doua;Dan atunci, in ziva -a treiaNu-nri gaSii yi, pace, drumul;In paduri ducea potica,Urntele tot spre

M-ayezai sa piing, varsat-amLacrimi multe-o zi dorta,La sfiryitul zilei-a treiaMa urcai pe o colina,Pe un yid- de cu /me nalta;Incepui sa lip, strigal-am;Mi-azt raspuns plISiiii codri,.yesuri glcrsuri«Nu striga, a. a, smintito,Pune lacrinzilor capcit,Caci nit poate sa te-asczilteNimenea nit-ti ajungeGlasul pin' la voi, acasa!»

Dupa trei sau patru zile,Dup6 cel putin vreo cinci sauSase seri de-atuncea, iaca,Ma §1 pregateant de moarte!Totuyi n-am murit, nu-yi deteSufletelztl, saracuta!

De ntuream, nenorocita,Daca-ay fi pierit, atuncea,In curind, in anu-al doilea,La-nceputul verii-a treia,M-ay fi ridicat intocmaiCa un firicel de iarba,Ivid faceam precztm o floare,Ca un rod de cimpuri, dulce,Roya afina frumoasa;

N-ajungeam sa-ndun acuma,Grozaviile aceste,Ca sa sufar toate asteMari jigniri, ruyinea asta."

Cum rosti aceste vorbe,De abia grait-a astfel,Ca din sanie sarit-a,A fugit tot tnspreSa s-arunce-n el, in spumaAcelui yuvoi puternic,In virtejul cela aprig;

primit acolo, moartea,Intilnitu-yi-a pieirea,

gas it la Tuoni pacea,Mila-n arzatoare valuri.

Kullervo, al lui Kalervo,Se-azvirli atunci in sanie,Izbucni-n amare lacrimi,Scoase vaiere cumplite:"Vai, nenorocire mie,Biet baiat, nenorocire,Pentru faptele-mi grozave;Necinstit-am surioara,Pingarii copilul maicii!Cada frith nenorocul

pe voi, o, rata, mama;Jalea fi pe voi v-ajunga:Pentru ce mi-afi dat viata,La ce bun ma zamislirati?Fosta-ar fi mai bine dataNici nu ma naVeant vreodata,Dacc7 nu cretearn, dataNu vedeam lumina zilei,Daca nit veneam pe lunte;A greyil cu mine moartea;Koala s-a purtat pidosnicDe nit a venit indataSa-nzi is via/a, sa ma-nhate,Cind eram de doua nopti, doan"

Cu pumna/ul tale Wean-guri,Retezat-a cele haturiTot izbind cu ascztliyul;A sarit apoi pe murgu-i,Pe-a-armasarului spinare,A linut-o intr-o goanaPeste-ntinsele paminturi,Calari o clipa numai;A ajuns In curtea tatii,Pe-a' parintilor scumpi, arii.

Maica-sa trecea princurte:"Maica, ce m-ai dus in pintec,De ce, tu, nenorocita,Cind mi-ai dat lumina zilei,N-ai urnplut de fum fi baia,

hat4uri.

ridicat-au:

fi

.pi

sSi

yi

www.dacoromanica.ro

348Nu ai tras zavorulSa ma-neci in funzul cela,Cind cram de doua nopti, doar?Cum de nu m-ai luat in scutecCa sa ma Ineci in girla,N-arunca# in foc cel leaganN-azvirli# patucu-n sobd?

De to -ar fi-ntrebat ai caseiCam pe unde-o fi cel leagan,De ce-o fi inchisa baia,56 le fi reispuns aceste:«Iaca-n foc 1-anz pus patucul,I-anz ars leaganul in flacari,Incalzit-anz griu in bale,Orz muiat-am pentru bere.»"

Maica prinse sa graiascel,Puse intrebari din aste:"Ce s-a intimplat, copile,Ce-ai sa-mi spui, ce ciudatenii?Ca vii parca de la Tuoni,Ca te-ntorci de prin Manala."

Kullervo, al lui Kalervo,A reispuns in chipul asta:'Mari minuni nil se-ntimplara,Nenoroc cazu pe capu-mi;Necinstit-am surioara,Pingarii copilul nzaicii.

Ma-ntorcearn, platiSerndijnza,Banii pentru loc varsasem,Intl /nil fecioara-n cale,0 adenzinii indata;Ci era chiar surioara-mi,Fet4oara nzaicii mele.

Ea ,vi -a gasit sfir§11111,aflat de-acum pieirea

In bulboana spunzegoasaA pivoizilui puternic,In virtejul cola aprig;Nu Vizi mi-i grezz acUnla56 pricep pe unde, oare,Mi-oi gasi eu pierzarea;Cum o fi sa moarei, bietul?Poate chiar in gura vreunuiLup ce urla, on In colli deUrs mornzelitor; on poate-nTrupu-unei balene, on subDintii vreunui gtiuci de mare?"

Maica spuse aste vorbe:"Fiule, vezi, to fereVeSa nu cazi In gura vreunuiLzrp ce ur16, on sub colti deUrs mormaitor, on poate-nTrupu-zinei balene, on subDintii vreunez §-tiuci de mare;Larga-i a Finlandei taro.

E puternic tare Savo,Mamie linut, s-ascund6Onzul §-i-ale sale crime,Fardelegi ca sa-i piteasca,A le-acoperi sa poataCinci sau ,rase ani, chiar zece,Pin' tirziu, in ziva ceea,Cind i-o da iertare vremea,Cind o fi sa-i potoleascaToata szzpararea anii."

Kullervo, al lui Kalervo,A grail in chipul asta:"Nu vreau astfel de-ascunzi4-uri,N-o sa fitga blestematul,Merg sa-ntimpin nzoartea-n prag-ulAdapostului lui Kalma,Pe clnzpii de lupta-ntinse,Colo-n cimpuri de &Wale:Untanzo ram-Inc teafanNu-i ucis acest om crincen;Sint nerazbunate IncaAle tatalui meu rave,Neplcitite-a' nzaicii lacrimi,Sint nepedepsite cazne,Indurate chiar de mine."

qi

zazt,

Wt.

si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal XXXVI-lea

www.dacoromanica.ro

353Kullervo, al lui Kalervo,

Fa tul cu coltuni alba§.tri,De razboi fu lute gata;Se-narma de lupte grele;Spada-§1 lustrui-ntr-o clipaLancea-§1 ascuti in alta.

Maica-sa rosti aceste:"Biet copil, vezi, to fereVeSa porne§-ti In maxi razboaie,In vreun piriit de sabii;Cela ce Incepe jaraNici o prfcina razboiul,Cine lupt6 din placereO sa piara-n &Italie;Omorit va fi in lupte,Jertfa paloelor grele;Doborit va fi de inse#Armele cu care luptd.

Pe vreun tap pleci inrazboaie,Mergi in lupta pe vreo capra;E trintit indata tapul,Capra code prin noroaie;Te aduce-acasa-unTe mai baga-n curte-o broasca."

Kullervo, al lui Kalervo,A raspuns in chipul"N -ot nutri ezt prin namoluri,N-oi cadea prin baragane,Prin corbilorLinga adapost de cioare;De-ant sa plec cuniva-n razboaie,O sa mor pe-zrn cinzp de lupta,E frumos, e tare mindruIn razboi sa -ti ai sfirvitul,In vreun piriit de sabii;Boala du.'ce e razboiul:lese iutc -un onz din viataPleaca fara suferintaPica fara sa slabeasca,Il ridica fara boala,II rapune-n graba mare,Fara-a fi slabit oleaca."

Maica-sa rosti aceste:"Dana o sa mori in lupta,Cine sta-va cu taicutul,Sa -1 ajutore-n a' saleZile ale batrinetii?"

Kullervo, al lui Kalervo,I-a raspuns in chipul asta:"Moara-n glodul de pe drumuri,Piara colo in ograda!"

"Cine-o sta cu nzaiculitaS-o ajute-n ale saleZile ale beitrinetii?"

"Moara sub vreun vraf de

pale,Sa se-nabuqe prin grajduri!"

"Cine-o sta cu fratiorul,Sa -1 ajutore-n necazuri?"

"Piarda-se prin vreopadure,Prabuqeasca-se pe-ogoru-i!"

"Cine-o sta cu surioara,S-o ajutore-n necazuri?"

"Piara la fintina rnoara-nDrumul spre spalatorie!"

Kullervo, al lui Kalervo,A pornit atunci de-acasa,Tot spunind aceste tatii:"Bun ranzas, tu, scunzp tatutaVei mai plinge pentru mine,De-i afla ca-s mort de-acuma,Ca din ast popor pierit-am,Ca m-am rupt de neam, degloata?"

Tatal a rostit aceste:"N-o sa piing, de-o fi sa afluCum ca nu mai e4.ti in viata;Se va nacte altul poate,Un alt flu mai bun ca tine,Un baiat qi mai cuminte."

Kullervo, al lui Kalervo,A raspuns in chipul asta:"N-o sa piing nici eu de-af7a-voiCum ca nu mai efti in viata;Ma voi face-un stra,cnic tataGura huma, cap de stinca;Ochii, boabe de prin codri,Barba din uscate ierburi,Din rachita-a' lui picioare,Cameo din copacii putrezi."

Fratelui i-a spus aceste:"Bun ramas, acuma, frate,Vei mai plinge pentru mine,De-i afla ca-s mort de-acunza,Ca din ast popor pierit-am,Ca m-am rupt de neam, degloata?"

Fratele-i raspunse astfel:"N-o sa piing, de-o fi sa afluCum ca nu nzai a cti in viata;

va naVe altul poate,Fratior mai bun ca tine

de doua on mai mindru."Kullervo, al lui Kalervo,

I-a raspuns in chipul asta:"N-o sa piing nici eu de-afla-voiCum ca nu mai e§.ti in viata;Ma voi face-un straqnic frate:Cap de stinca, gura hunza;Ochii, boabe de prin codri,

dine,

asta:

salayuri,a'

Sc

Si

www.dacoromanica.ro

354Parul din uscate ierburi,Din rachit-a' lui picioare,Carnea din copacii putrezi."

A graft apoi surorii:"Bun ramas, acum, o, sora,Vei mai plinge pentru mine,De-i afla ca-s mort de-acuma,Ca din ast popor pierit-anz,Ca nz-am rupt de neanz, degloata?"

Sora ii raspunse dstfel:"N-o sä pling, de-o fi sa afluCum ca nu mai e§-ti in viat6;Se va na.Fte alto! poate,Fratior mai bun ca tine,Unul mai cu judecata."

Kullervo, al lui Kalervo,I-a raspuns In chipul asta:"N-o sa pling nici eu de -afla -voiCunz ca nu mai e.yti in vial&Ma voi face lute-a sora;Cap de stinca, gura huma,Ochii boabe de prin codri,Parul din uscate ierburi,Cu urechile de nztferi,Ca un trup din trunchi deglad4."

Spuse maica-si aceste:"Bunn, scumpa nzei iculita,0, fenzeie minunata,Care nz-ai purtat in pintec,Tzt, ce ni-ai crescut, o, mama,Vei mai plinge pentru mine,De-i afla ca-s mort de-acuma,Ca din ast popor pierit-am,Ca ni-anz rupt de neam, degloata?"

Prinse a grai maicuta,latei vorbele ce-i spuse:"Tzt nu cum e un stfflet,Cunz e-o ininza de mania;0 sa vars amare lacrimiCInd o fi, clndva, sa afluCa nu ev`i, ca pe vecieTe-ai desprins de-al mei, deneanzu-ti;Lacrimi s-or varsa-n odaie,Pe podele, valurele;Frinta de mijloc, of plingePe careiri, prin cele grajduri,S-o schirnba-n polei zeipada,Iar poleiu-n lama goala,Varna goala in verdeata,Ci verdeata s-o preface-nIarba galbena pe cimpuri.

CInd n-oi cuteza a plinge,

Cind sinzli-m-oi stingheritabocesc, sa gem de fata

Cu vecinii, nza voi duceSa m-ascund acolo-n baieCoperind cu-a' mete lacrimiDupinzeazta cea de scinduri;Laitele-or pluti pe apa."

Kullervo, al liii Kalervo,Fatzil cu coltuni alba§-tri,La razboi porni-ntr-un cIntec,Tot sunind din corn, la lupte,Trinzbita prin cele bahne;A facia sä sune cimpuri,Haztlit-a prin dumbrave,A doinit prin ierbi uscate.

Un trinzis 1-a prins dintimidCa sa-i dea aceasta veste:"Ti-a murit, acasa, fatal,A pierit mo4-neagul ostru;Te grabeVe a te-ntoarceCa sa vezi de-nmormintare!"

Kullervo, al lui Kalervo,I-a raspuns atria doara:"De-a murit, eh! Mort sa fie!Mai avem un cal acasaCa sa -1 ducel la mornzintu -i,Sc1-1 stramute pin' la Kalma."

Se-aVernu la drum cintIndtot,Pe cimpii sunind din cornu-i,Iaca, I-a ajuns din timidUn trimis Bete vestea:

"Fratele-ti muri acasa,A pierit feciorul vIrstnic;Te grabeve a te-ntoarceCa sa vezi de-nmormintare!"

Kullervo, al lui Kalervo,I-a raspuns atita dom."De-a nntrit, eh! mort safe!Armersar avem, nzindrete,Ca sa -1 duca la mornzintu-i,Sa-1 strannite pin' la Kalma."

Se-aVernu la drum, in cin-tec,Pe sub brazi mereu, sub ramuri;Un trimis 1-a prins din urmaCa dea aceasta veste:"Ti-a murit acasa, sora;Uite, s-a pierdut acumaCea mai virstnica din fiice;Te grabe§-te a te-ntoarceCa sa vezi de-nmormintare."

Kullervo, al lui Kalervo,I-a raspuns, atita doara:"De-a murit, eh! moarta fie!

56

sci-i

www.dacoromanica.ro

355Mai avem o iapa-acasaCa s-o duca la mormintu-i,S-o strilmute pin' la Kalma!"

Merse zgomotos prin ier-buri,H6:tlind prin cele pal ip;Un trimis 1-a prins din urmaCa sa-i dea aceasta pre:"Ti-a nzurit prearnindra maica,Hranitoarea cea dztioasa,Te grabe4.te a te-ntoarceCa set vezi de-nmormintare."

Kztllervo, al ltd Kalervo,A grail in chipul asta:"Vai, nenorocire mie,Bier baiat, muriA pierit ea, tesatoarea,Iscusita cztsatoare,Torcatoarea cea maiastra,Ce untplu mosoare nitrite,Ce avea un fits furcaFara de asentanare.

N-am putul sa-i veidsfiritul,Nici .sa fin ezt de fola,Cind a-nchis, sarmana, ochii;Poate frigul a ztcis-o,Lipsa groaznica de piine?

li spalati acasa trupulCu sapun din cel germanic,Inveliti-o in matase,O infaqurati in giulgiztri,Ccboriti -o -apoi in groapa,li conduceti trupu-n KaltnaCu cintari, in nesfiryiteVaiere de bocitoare;Nu nza-ntorc, caci, iota, nu ePedepsit Untamo inca,Nzt-i ucis acest om crincen,Mai traieVe blesternatzd!"

Tot cintind porni sa lupte,Merse fericit veselTot mereu spre Untamola;Spuse aste-atunci Kullervo:"Ukko, zeuleIi6-tni tu cea mai buna .Spada,Cea mai mindra dintre suliti,Sa tin piept la multa oasle,S6 infrunt viteji o sztta!"

A prinzit o mindra spada,Cea mai mindra dintre suliti;Ninzici intreg poporul,Neamul tot al lui Untamo,Casele schinzba-n cenuth,Le lath sa arda-ncetul;A crutat doar pietre-n vatra,

Cel scoruq de linga curte.Kullervo, al lui Kalervo,

Se-ndrepta apoi spre tarn,Colo-n locuinta ceeaA biltrinului sau rata,Pe-a' parintilor largi qesuri;A gasit odaia goala;Cind batu, era pustie;Nu I-a strins in brate nimeni,Nu s-a-ntins spre e/ vreo mina.

Puse mina-apoi pe sob&Reci is toti carbunii sobei;Dupa semnul ast qtiut-aCa nu mai traia maicuta.

Pe cuptor mai puse mina;Reci is pietrele acelea;Dupa semnul ast put-aCa nu mai traia taicutul.

Se opri pe jos cu ochii,Du. tmea nematurata;Dupa semnul ast §-tiut-aCa-i murise surioara.

,Fi In port apoi se duse,Portztl nu avea vreo baa;Dupa semnul ast 4.6W-aCa muri fratiorul.

Prinse-a suspina arnarnic;Plinse-o zi, mai plinse una;Spuse-atunci aceste vorbe:"0, preascumpa maiculita,Oare ce-mi lasaqi, ce lucruri,Pentru-a mai trai pe lume?

Vai, nu poll s-auzi,maicuta,De suspin peDaca piing tot pe sprIncene,De ma tingui tot pe capu-ti!"

Se trezi-n panzirzt nzaicuta,kgrait din fundul groapei:

lasai ast cline Musti,Spre paduri sa te-nsoteasca;la-ti, tzt, credinciosul cline,Inspre codru-ndreapta-ti pap,Tot in curmezi§. strabate-I,Spre-a' padurilor fecioare,Ca s-ajungi acolo-n curleaetiyoarelor albastre,

Thcntai pe la poarla ceeaA castelului de ramuri,Ca sa cati acolo hrana,SO to rogi de-o prada buna!"

Kullervo, al lui Kalervo,Credinciosul cline luat-a,S-a tot dus pe cea potica,Merse-n susul celui codru;Dupa ce umbla oleaca,

maicuta,

sith

.yi

ochi.yorii-ti,

si

inane,

qi

"Iii

www.dacoromanica.ro

356Numai dup6 o clipita,Pe un colnic el ajunse,Se gasi-n acelea,,vi locuriUnde -a fost rapit fecioara,Pcingari copilzil maicii.

Se jeleau preanzindre

Dragul cimp varsa tot lacrimi,Tot jeleau ierbi tinerele,Se tot tingztiazt amarnicFlorile de prinCa fuseseNecinstitcl sztrioara;Incetase-a creqte iarba,Nu mai infloreazt de-atunceaBuruieni pe locul celaAl nelegiuirii crunte,Unde fuse siluitaS'armanica.feti.yoara,Unde pingdri feciorull'e maicii sale.

Kullervo, lui Kalervo,Trase otelita-i spad6;0 privi, o-ntoarse iar6V,Sabiei cerut-a sfatzd.De poftea ea sa rnaninceCurve vinovata, dacciNu dorea sa beie singeCare savir§lse crime.

Spada-i intelese planzd,A ghicit ce-avea in nzinte;I-a raspitns cu aste vorbe:"Cum de n-a.y minca eu cameVinovata czt placere

n-aq bea czt bucurieSinge ce facut-a crime?Doar maninc §.i-aqa la carneFara vina; beau qi singeCe n-a fost sztpus

Kullervo, al lui Kalervo,Fatul cu co/tuni albaqtri,In panzint Infipse garda,A Writ In hit minerul,A intors spre sine virful,Se-azvirli in vlrfu/ cela,Sa-ntilneasca-n el pieirea,Sa primeasca cistfel moartea.

Iata, asta fu sfir§ltul,Moartea dlrzului Kzillervo,S-a-ncheiat cu asta soarta-i,Astfel a pierit sarnzanul.

Ci moqneahulVdindmoinen,Cind afla ca,si nzurise,Ca nu mai traia Kullervo,A grad In chipul asta:

"0, voi, neamuri vittoare,Nu va cre§leti aspru pruncii,Pe la mance nzarginiteOri pe la femei straine!

Fiii cei crescuti preaaspru,Pruncii leganati prosteqteN -ajung priceputi in viata,Nu prinzesc o nzinte dreapta,De triiiesc chiar nzulta vrenze,De se fac la trup pziternici!"'Mete,

siluita,

copilulal

papyti,

gre4-elii."

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Canttdal .,00(VH-lea

www.dacoromanica.ro

361Ci fierarul Ilnzarinen

Seri le-§1 jeli nevasta,Toate noptile de-a rindul,Fara a inchide ochii;Zizza lard sa prinzeasca,Suspina in faptul zilei,Diminetile, devreme;Ca-i murise nevestica,Ca-n mornzint era frumiselea;Nu-nvirti in nziini barosul,Inceta in fierarieOrice zgomot, timp de-o Luna.

Spuse Ilmari fierarul:"Nu biet, cum sa -rni ductraiul,Cum sa vietuiesc de-acuma,De-i nevoie sa dorm noaptea,Ori sä stau mereu de veghe,Nopti prea lungi, ininza -i trista,Jalea-i grea, puterea slaba.

Serile-s plictisitoare,Diminetile nzi-s triste,Noaptea-i mai chinuitoare;Mai mihnit is la trezie;Raz, de aste seri nu-mi pare,Nu piing dimineti de aste;Dupa alto vremi ma tingui,Dupef soap mea frzttnoasei,Inti jelesc iztbita, plingu-miMindra cea cu negre gene.

In tot rastimpul asta,De dureri, prea des, in viseMina-mi in de§.ert se-ntinse,Pumnul meu afla nimicul,Noaptea, pe de anzindou6Parti a trupulzti, in patzt-mi."

Ne-nsurat traia fierarul,Fara soata-mbeitrinea tot,Plinse dorta, plinse trei luni,Dar aturzci in luna-a patra,Strinse aur de pe mare

argint din virf de valuri;A adus gramezi de lenzne,Vreo treizeci de sanii pline;A facut carbuni din lenzne,A§.eza carbuni pe vatrei.

A luat din al sat, aur;Din al sau argint aleseDrug cam dolofan, cit nzielul,Ca un iepure de iarna;Aztru-n cuptor zvirlit-a,Pe carbuni a pus argintul;A.FeZei la foale robii,Simbriaqi a pus la lucru.

Vint destztl Acura robii,Simbria# muncira trudnic,

Fara de manu# si rar6Palarii pe cap, nici unul;Arita acest jaraticInszqi faur Ilmarinen,Ca sa-qi faca-un chip de aur,Din curat argint, nzireasa.

Au suflat proste§-te robii,Au slabit simbria§li;Ci fierarul IlmarinenSingurel a tras la foale;Trase-o data qi-inca-o data,Dar cind trase-a treia oara,Cercetat-a fundul vetrei,Marginile-ntoarse aleMarelui cazan sa vadaCe se pregatea acolo,Din cuptor ce-avea sa iasa.

A ie§lt din vatra-o oaie;Colo-n cada-un par de aur;Paru-al doilea-i de amnia,De argint e paru-al treilea;Cei de fata se mirara,Insa nu §1 Ilmarinen.

Spuse Ilmari fierarul:"Cum e.Fti tu, doreasca-.2i lupul!Fu sotie-mi vreau de aur;Din argint inzi vreau mireasa."

Ci.fierarul IlnzarinenAzvirli in.flacari oaia;A adaugat mai multAur argint, s-ajunga;Aqezei la foale robii,Simbria# a pus la lucru.

Vint destul Acura robii,Simbria# muncira silnic,Fara de mcinu§1 AraPalarii pe cap, nici unul;Inszqi faur IlmarinenArita acest jaraticCa sa-§q faca-un chip de aur;Din argint curat, mireasa.

Au suflat prosteqte robii,Au slabit simbriasii;Ci fierarul IlmarinenSingurel a tras la foale;Trase-o data §1 inca-o data,Dar cind trase-a treia oaraCercetat-a fundul vetreiMarginile-ntoarse aleMarelui cazan sa vadaCe se pregatea acolo,Din foc ce-are sa 11§-neasca

Din cuptor un minzSe ivi din fund de jaruriCoanza fluturind, din awlCap de-argint, de bronz copite;

.ytizt,

.,Si

.F!

yi

yi

st

si

sl

iesit-a,

www.dacoromanica.ro

362Cei de fate:, se mirarei,Insa nu Ilmarinen.

Spuse Ilmari fierarul:"Cum ecti tu, doreascei-gi lupul!Eu sotie-mi vreau de aur,De argint Imi vreau mireasel."

Ci fierarul IlmarinenAzvirli in flocari mtnzul;A adaugat ,Fi mai InuitA ur argint, s-ajungei;Aqeza la foale robii,Sinzbria§1 a pus la lztcru.

Vint destul facura robii;Simbria.Fi muncirc7 trudnic,Fara de manzqi faroPalarii pe cap, nici unztl;InsztV faur IlmarinenArita acest jaraticCa sa-§1 faca chip de aur,Din argint curat, mireasa.

Au suflat prosteVe robii,Au slabit simbria.§1i;Ci fierarul IlmarinenSingzirel a tras la foale;Trase-o data .51-inca-o data,Dar cind trase-a treia oarei,Cercetat-a fundul vetrei,Marginile-ntoarse aleIVIarelui cazan .syl vadaCe se pregatea acolo,Din foc ce-are sa 14neasca.

Fata a ieVt din vatra,Din cuptor cosita de-azinCap de-argint, de aur, parul,Minunat de tot e trupul;Toti ceilalti se-nspainzirztara,Insa nu §1 Ilmarinen

Ci fierarul IlmarinenCiocani ast chip de aur;Ciocani nopli far' so doarma,Zile fara de odihna,Fauri picioare fetei;Plasnzzii picioare, bra,te,Insa nu mergea piciorul,Nzr imbrOl4a nici bratul.

li facu ztrechi fecioarei,insa n-auzea urechea,Fentri o mindrei gurel;Mindra gura, strapzici ochii;N-a putut de loc sa-i deieGurii glas; la ochi, blindete.

Spuse Ilmari fierarul:"Da, ar fi nevasta mindra,De-ar grai, de-ar fi sa albaMinte nici vorba, limba!"

A adus apoi fecioara

Dztpa lungi, subtiri perdele,Pe alese perne-o puse,Pu -un crivat tot de matase.

Ci fierarul IlmarinenPregati o baie buna,Incalzi odaia de-aburi,Porunci saputz s-aduca,Crengile meinunchi sa lege,Apa-n trei geileti sa fie;Sc gall el, pitigoiul,Curatitu-sa, botgrosul,De cea pulbere de aur.

S-a spalat virtos fierarul,S-a-mbdiat cunz i-a fost voia,Se Intinse linga fata,Dupa cea perdea subtire,Intr-un baldachin, de-otele,In caszita ferecald.

Ci fierarul IlmarinenA cerut indata paturi,Trebui din prima noapteSO se-ascunda sub mantale,Pe sub dorta, on sub trei chial;Bloni de urs sa se piteascaSub cinci, ,yerse glugi de lima,Numai ca s6-# afle tihnaLing6 scumpa-i nevestica,Lingo chipul cel de aur

Ii era cle.vtul de callaCoasta cea de catre paturi,Dar cea dinspre nevestica,Dinspre chipul cel de aur,Cit pe ce era sa-nghete,SO se-acopere-n poleiuri,SO se faca gheata-n mare,Cum e piatra de virtoas6.

Spuse Ilmari fierarul:"Nu e buna pentru mine,Sa o ducenz la VeiinOlei,De- ajutor lzri VainamOinen,Ca sa-i fie -n veci nevasta,Porumbitil-n lui brate."

Se §1 duse la VdinOld,A grait de cum ajunse:"0 batrine VaindmOinen,Pentru tine-i fata asta,0 nevasta nzinunata:Nu e prea gilcevitoare,Nu prea nz4ca din barbie."

Mogul vajnic VainamOinenS-a ztitat la chip cu grija,A privit apoi la aur,Spuse vorbele aceste:"Pentru ce-mi aduci aceasta,Nalucirea asta de-aur?"

Spuse Ilmari fierarul:

si

si

si

si

si,

www.dacoromanica.ro

363"Pentru binele tau rzumai,Ca sa ai in veci nevasta,Tie porumbita-n brace."

Spuse movilVainamoinen;"Vai, fierare, frate draga,Iti azvirle-n flacari fata;Alte lucruri fa dintr-insa,Du-o tocnzai in Rusz'a,In Germania du-i chipul;Pentru ea cei marl certa-s-or,Se vor bate bogataii,Nu e dinsa pentru neanzu-nzi,Pe deasupra nu-mi prea placeSa ma-nsor c-o fate de-aut;De argint s6 am mireasa."

Ci mopzeagulVdindmOinen,El, viteazul celor ape,A grail`, a dat atunceaTineretului de grija;Sfatui pe totiNu, s6 nu se ploconeascaAurului, niciodata;La argint piece capul;A sfirpt povatuindu-i;Spuse vorbele-ntelepte:"Vc7 bagati adinc in mime,

co/)ii, pitcji, cc c:re.yleli,c-o sä se intimple

.Sid traiti in bona stare,Ori saraci nicicind in violaNu va luati sotie de-minSa n-aveli de-argint mireasa;Aurul Inghet revarsa,Scoate- argintul pronzoroaca."

flacaii,

nu -.pi

Fie

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantu'al )00(VIII-lea

www.dacoromanica.ro

369Ci fierarul Ilmarinen,

MeVerul din vepzicie,Parasi cel chip de out;Pe a sa de-argint nzireasa,Puse ham pe minzu-i mindru,Duse roibu-n fata saniei,Se urca, in fund, pe copra,Pleinuia de mult sa mearga;Ici punea in gind sa piece,Sa se duca in Pohjola,Pentru ca sa ceara minaAltei fete din Pohjola.

A tot mers o zi intreaga,S-a tot dus ziva-a doua;La sfir,citul zilei-a treia;Se gasea chiar la Pohjola.

Louhi, gazda cea dinPohja,Tocntai ca trecea prin curie;Inceput-a sa graiasca;Puse Intrebari asupraSoartei scumpei sale fiice,Cum e ea ca nora-n casa,Go.spodina pe la socri.

Ci fierarul Ilmarinen,Capu-n jos, cu jalea-n suflet,Czt caciztla intr-o parte,Spuse vorbele aceste:"Ni,, o, preaiubita soacra,Intrebari, vezi, nu mai poneDespre viata flicel tale,Starea-n care ti-i copilul;Moartea-n gura-a apucat-o;O rapuse-o aspra soartc7;Boaba-n lut se odihneqte,Doarme-al meu copil sub paji§li,Negrele sprincene-n iarba-s,E sub fin a mea comoara;Ci venii scum sa tautAlt copil al tau, s-o Lau peCea mezina de nevasta;Mi-o incredinteaza, soacra,Da-mi pe-a dozza fiica-n loculFostei mete sotioare,Ca sa-i tie loc surorii."

Louhi, gazda cea dinPohja,A raspuns in chipul asta:"Rau facui, nenorocita;Savir§li greqeala mareCind ti-am dat copila ceea,Cind ti-ncredintai fetita,Ca sa moara tinerica,Frageda de tot sa piara;Intre dinti de lup o detei,0 zvirlii in gura unui

Urs ce mormthe intruna.Nu ti-oi da-o pe cealalta,

Nu-i primi vreodata fataSa te curete de zgura,Sa te scoata din gunoaie;Mai degraba zvirli-o,Mi-a,s impinge draga-mi fataIntr-un aprig Hu de munte,Ori in inspumate valuriA vreunei caderi de apa,Prada pentru-al Manei peVe,Pentru Viuca Tuonelei."

Fruntea-,yi increti fierarul,A strimbat urit din gura,Scutura barbuta-i neagra,Fluturat-a paru-n bucle;A intrat apoi in casa,Sub cei capriori preamindri;A rostit aceste vorbe:"Fata, hai, ,ii-nlocuieVeSurioara to cea mare,Vino colo-n loczrintaFostei mete sotioare,Ca sa-mi coci tot plini cu miere,Bere sa-mi gateqti gustoasa!"

Un copil de pe podeleA grail, rosli aceste:"..5.terge-o, nepoftite oaspe,Ia, vezi u§-a, nzai strain,Sfarima§1 din zid o parte,Ruptu-ne-ai un colt din casaCind venii la not odata,Drum la poarta noastra- aflat -ai.

Fata, tu, o, surioara,Nu-ndragi viteazul asta,Al vorbirii sale farnzec,Nobilele liii picioare!De lup are-a'sale gingii,Gheare-n buzunan de vulpe,Labe de ursoi sub brace,Asta are doar hangerulBautorului de singe,Gata e sa-ti taie capul,Spatele sa despice."

A grail fecioara iaraqiFaurului Ilmarinen:"Nu voiesc sa merg cu tine,Ind bat joc de hainzanale;Nu ti-ai omorit nevasta,Nu-mi uciseV surioara?Tot la fel ma vei rapune,Mi-i ucide pe mine;De altmiteri s-ar cadea, cred,Astei fete-un sot mai vrednic,Mult mai chipeq la faptura;Sanie cu mult mai mindra,

av

sr

si

www.dacoromanica.ro

370Mai malt sa alba locul,Locuint6 mai mareata,Ca bordeiul de carbuneAl fierarului, ca foculUnui on, greoi la minte!"

Ci fierarul Ilmarinen,MeVerul din vepzicie,Fruntea V-a-ncrefit-o stra,cnic,A strinzbat urit din gurc7,Stature barbuta-i neagra;O rc7pi apai pe fata,A luat-o iute-n brate,A plecat ca vijelia,Neivalit-a spre trosztrei,Drept in sanie o puse;A losat-o-apoi sa cadaMai in fund, pe scindurica;A plecat in graba mare,S-aVernu la drum indata;Tot tinea c-o mind hatul,Scotocea cu ceealaltaDragalaVi sini ai fetei.

Se plingea, scincea.fecioara,Spuse-apoi aceste vorbe:'Ma duceani sei string bobite,Buruieni de leac prin bahne,Prapeiditu-m-am, seirmana,Paseirea gas it -a moarlea.

Ma ascztlta, Ilmarinen,De MI-177i dai indatc7 drumul,.Sarnia bucati ti-oi face,Cu picioarele-oi zdrobi-o,O voi rumpe cu genunchiul,O voi sparge cu calciiztl!"

A grail in chipul astaIlmarinen, mare maistru:"In a faurului sanieIs tot scinduri ferecate,Ca scl find' tare bineLa izbirea cu piciorul,La firrlile fecioarei!"

S-a jelit atuncea fats,Plinse fringhia de-aramc7,Amindou6 miini iqi frinse,Degetele ii trosnira;A rostit aceste vorbe:"Uite, dace nu-nzi dai drunzul,PeVe ma prefac pe ape,Pastrav in adinci talazuri!"

Ci fierarul IlmarinenA raspuns in chipul asta:"Nici aqa nu mi-i scapa tu,Te-oi goni in chip de qtiuca."

S-a jelit atunci fecioara,Plinse fringhia de-aranza,

Amindoua miini "14-i frinse,Degetele ii trosnira;A rostit aceste vorbe:

"Uite; data nu-mi dai dru-mul,Repezim-ma-voi ca helgeIn paduri sub stinci pietre."

Ci fierarul IlmarinenA raspuns in felul asta:"Nici aqa nu nzi-i scapa tu;Te-oi goni in chip de vidra."

S-a jelit atunci fecioara,Plinse fringhia de-aranza,Anzindozza miini i.ci frin.ve,Degetele fi trosnira;A rostit aceste vorbe:

"Uite, data nu-mi dai dru-

Oi zbura ca ciocirlie,M-oi asczinde dupa -un nour!"

Ci fierarul IlmarinenA raspuns in felul asta:"Nici aqa nu mi-i scapa tu:Te-oi goni in chip de vultur!"

Merserei o chpa numai;Pulintel inaintara;S-a ferit in leituri calzzl;Poticnitu-s-a deodataCea ureche pleop`ita.

Ridica fecioara capul,Pe °mat zarit-a urine;Intreba cu cute vorbe:"Cine-o fi trecut pe-aicea?"

Spuse Ilnzari fierarul:"Iaca-un iepure trecut-a!"

Suspina sarmana fate,Reisufla din greu qi spuseMai apoi aceste vorbe:"Of 11-amar; nenorocita!Mult mai bine-ar fi de mineDe-al lua-o dupa asteUrme-a' iepurelui, dupaDirele subliri lasateDe picior-scalirnb, decit saStau cu-un petitor alaturi,Cu -un zbirciog de mog in sanie;Peri de iepure -s mai nzindri,Mult mai dragalaq i-e botul!"

Ci fierarul IlmarinenBuza-qi nzzqcel, nalta capul,.57-a urmat cu larrrza drunzul;Nunzai dupa o clipita,Iar se poticni sirepul,Se umplu acum de teamaCea ureche pleoVita.

Ridica fecioara capul,

rind,

ii

www.dacoromanica.ro

371Pe °mat zarit-a urine;Intreba cu aste vorbe:"Cine-o fi trecut pe-aicea?"

Spuse nzecterul Ilmari:"A trecut o vulpe drumul."

Suspina sarmanaRaszrfla din greu yi spuseMai ap6i aceste vorbe:"Of yi-amar; nenorocita!Mult mai bine-ar fi de mineDe-ay fi-n sanie de-a vulpiiCare urla, de-ay saniaAcelei nzereu hoinareDecit s6 tot stau alaturiDe ast petitor; pe ling6Ast zbirciog de moy in sanie;Mai frurnayi is peril vulpii,Gura vulpii-i mai draguta"

Ci fierarul IlmarinenBuza-yi muyca, nalla capul,

urmat cu larmei drumul;Numai dup6 o clipit6lar se policni sirepul, .

Iarayi se urnplu de teanzaCea ureche pleoytita.

Ridica fecioara capul,Pe °mat zarit-a urine;Intreb6 cu aste vorbe:"Cine-o fi trecut pe-aicea?"

Spuse Ilmari fierarul:"Iaca-un lup trecut-a drzimul!"

Suspina sarmana fata,Rasufla din greu spuseMai ap6i aceste vorbe:"Of yi-anzar; nenorocita!Mult mai bine-ar fi de mineDe m-ay tine dupa urinelot de lup, de payii ce/uiBot-plecat decit sa stau ici,Lingei-un pelitor, alaturiDe-un zbirciog de may in sanie;Peri de lup mai matasoyi is,Gura lui e mai draguta!"

Ci fierarul IlmarinenBuza-yi muyca, capul;.57-a urmat cu zgomot drunzul,Sa petreaca-n sat pe noapte;Doborit de obosealaDupa lurzgul drum cetzut-aIn somn greu; a fost ca altulSa-i dezmierde fata-n amp ceOmul tot dormea intruna.

Cind s-a deyteptat, fier-arulIlmari-ncretit-a fruntea;A strimbat atunci din gura,

Scutura barbuta-i neagra;Ci vorbit-a Ilmarinen,A grait aceste vorbe,Dupa ce mai chibzuise:"Am sa spun un vechi descintec,Sa vrajesc vicleana soap;S-o fac fiara de padure,Ori locuitor de ape?

N-ay voi s-o fac o fiard,S-ar inspaiminta padurea;Nici locuitor de ape,Caci ar speria yi peytii;S-o lovesc ay vrea cu spada,Moartea sa i-o dau din paloy!"

Spada -i intelese planulCe gindea viteazul asta;I-a reispuns cu aste vorbe:"N-ant fort eu de loc facutaCa sa dzic fenzei la nzoarte,Ca sa nimicesc viclene!"

Ci fierarul IlmarinenSpuse lute un descintec;A schimbat fenzeia astaIntr-un pescaruy, sa tipeSingurel pe stinci inalte,Tot pe stane sa jeleasca,Sa tot piuie in virfulCelor limbi de-uscat, sa geamaTot prin duyinanoase vinturi.

Ilnzari, fierarul, iacc7,S-ayeza atunci in sanie,Neintrerupt tinut-a drumul,Cu un zgomot tare mare,Capu-n jos, cu jalea-n suflet;Merse spre-ale sale plaiuri,Se intoarse iar acasc7,Pe meleaguri cunoscute.

Moyul vajnic VainambinenL-a-ntilnit pe drum yi prinseA-i grai in chipul asta:"Ilmari, fierare, frate,De ce eyti mihnit yi cuynulPe-o ureche tii, cind tocmaiTe-ai rotors de prin Pohjola.Cum e viola prin Pohjola?"

Spuse Ilmari fierarul"Ce mai trai e prin Pohjola!Sampo macina intruna,Cel capac frunzos se miqc6;Macina-ntr-o zi de hrana,Iar in alta, de vinzare,De pastrare, intr-a treia.

Da, o spun pe yleau, yi,iaca,Ay mai vrea s-o spun o data:Ce mai trai e prin Pohjola,

fata,

math

f, -n

www.dacoromanica.ro

372De cind au pe-acolo SampolAra, seamana toti clmpuri;Grine lor le merge bine,E-o nestinsa fericire!"

Spuse mogulVdinamainen:"Ilmari, fierare, frate,Ce facu0 cu fata ceea?Unde-o fi traind acumaCea logodnica vestita,Ca te-ntorci cu mina goal&E§-ti tot far6 de nevasta?"

Ci fierarld IlmarinenA raspuns in chIpul arta:"Prefticutu-mi-am sotia,Soata groaznica-am schimbat-oIntr-un pescaruq, pe-o stinca;Tipa-acum ca pescaruqul,Trancaneo`e-a4.a intrunaCa o pasare de mare,Piuie pe pietre-n ape,Strig6 jalnic de pe stand!"

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal XXXIX-lea

www.dacoromanica.ro

377Mogul vajnic Vaindmoinen

A grait atuncea astfel:"Ei, fie rare Ilmarinen,Hai sa mergem in Pohjola,Sampo minunat s- aducem,Sa privim capacul mindru!"

Ci fierarul IlmarinenI-a reispuns cu aste vorbe:"Nu putem rapi ast Sampo,N-onz lua capacul mindruDin Pohjola-ntunecoasa,Din grozava Sariola!Intr-un adapost e Sampo,Intr-o stinca in Pohjola,Intr-un colnic de aramc7Dupa noua broaVe groase;Raelacinile-s infipteIn adinc de nova stinjeni;Una e din lut infipta,Alta-n mai de riu virita-i,Cea din urnia-i chiar sub cas6."

SpuseVainamoinen:"0, fierarule, drag prieten,Hai, in Pohjola, s6 mergemSa aducem Sampo cela,Pregatim o nova mare,S-a.yezam intr-insa Sampo.,Sa rapim capacul mindru

i sa-1 smulgem de pe-acolo,Din cea stinca a Pohjolei,Din colina de aroma,Ca sa -1 scootem de sub celeNoua lacate grozave!"

Ilnzari fierarul spuse:"E cu mull mai minunataPe uscat calatoria;Sa mai rateiceasaca Letup°Pe talazuri, nzai pluteascaMoartea pe spinari de valuri!Ne vor sczitura vintoase,Vijelii o sa ne poarte,O mai fl nevoieincaDegete lopeti s-ajunga,Visle, ale noastre nzinuri!"

Spuse moqulVainanzoinen:"E cu mull nzai minzinataPe uscat calatoria;Minunata, da, dar esteMult mai grea incurcata;E placid sa fii pe valuri,Sa-ti alunece lin barca,Sa strabati pe nzari intinderi,Peste fetele de meseLimpezi sa plutecti intruna;

Vintu-ti leagana lin luntrea,Iti tot duce valul nava,Boarea mi§.ca unda-n freamat,Vint de miazeizi-ti impingeCea corabie s-alerge;TotuV, orice-o fi, de vrenzeCe nu-ti place, uite, marea,Calea pe uscat lua-vom,Ne-om tines tiris de nzaluri.

Fa-mi indata-o spadanoun,Palo, cu tai§ de flacari,Ca sa pot s-along dulaii,Sa-i indepartez pe oanzeniDe prin Pohja, in rastimpulCit o sa le smulgem SampoDin cel sat cuprins de geruri,In Pohjola-ntunecoasa,In cumplita Sariola!"

Ci fierarul Ilmarinen,Maistrul ve.nic, granzadit-aFier pe foc, °lel pe jaruri,A varsat apoi aurCit putu sa is cu virfulDegetelor; argint citIncapu in pumn, 4i puseRobii toll sa sufle-n foale,Simbriaqii sa munceasca.

Vint destul Acura robii,Au muncitFierul se topea ca tercizil,Alziat era otelul,Stralucea ca apa-argintul,Aurul sclipea ca valul.

Ci fierarul Ilmarinen,MeVerzil din ve§-nicie,Se pleca spre fundul vetrii,Peste marginea intoarsaA cazanului; ci, iata,Se niz4tea acolo spada,Garda se-nchega, de au?:

Scoase-atunci din foc met-alul,A adus acel amestecBine potrivit, din fleicariPe grozava nicoval6,Sub ciocane, sub baroase.Palos mindru faurit-a,Chiar aya precum dorise,Spada fara-asenzanare;Chipuri zugravi pe dinsaNuma-n aur; a gatit-oCu pleicute argintate.

Movil vajnic VainamoinenA venit chiar el s-o vada;latc7, apuca cea spada

mogul

si

si simbriasii,

www.dacoromanica.ro

378Cu taiqul ei cel mindru;A incovoiat-o-ndataDoar cu mina lui cea dreaptc7;S-a uitat la ea din toateParcae, apoi grait-a:"Dupa om, o fi spada?Dupa purtator; taiptl?"

Dupa om era qi spada,Dupa purtator; taiprl;Stralucea in virfir-i lzrna,Soarele sclipea pe-olele,Stelele lzrceau pe garda,Azvirlea un cal pe albulSabiei, iar colo, lingaBumb mai mieuna o mita,Mirlia un teaca.

Invirtit-a VainamoinenSpada-aszrpra unui munteTot defer, spunind aceste:"0 sa pot cu spada astaSa despic munli, sa spintecStincile cu ea, in cloud!"

Ci fierarzrl IlmarinenA grail in chipul asta:"Biet, nenorocit de mineCu ce oare-o sa ma agar,Cum m-oi ocroti mai bine,Saraculul, impotriva

uscatului, apei?Sa-mi iau plato.ya de aur?Sa imbrac de fier; carna0?Sc7 incing §.erpar de-olele?E cu mult mai in putereSub o platoqa barbatul;Mai mare!, cind are zale;Este mai cu seamy tareCind incins e cu chimirul."

Clipa dusului venit-a,Vrenzea de plecat aproape-i;Unu -i mogul VcYinOmOinen,Iar al doilea-i Ilmarinen;Armasar au prin 3.6 cate,Mindra coama cum e inul,Ha furl pose chiar pe coaste,Cal cu harnul pe spinare;Amirzdoi au mers sa cateTot privirc7 printre arbori,S-au uitat cu multa grijaPrin padurea cea albastra;Au vazut un cal in codru,Pe sub brazi zarira-o coama.

Mopil vajnic VainamOinen.57 fierarul IlmarinenInhanzara calul de-aur;Pus-au friu acelui noaten,,Si la drum se ayternztra,

Intinzind-o impreunaTot mereu in lung de maluri;De pe farm suspin urcat -a,Se-auzi din port un geanzat.

Moqul vajnic VainamoinenA grait in chipul asta:"Plinge-acolo o fecioara,Se jelecte -o porumbila;Haide, qi-om privi cam ce e,Sa vedem mai de aproape."

S-au apropiat sa vada,Sa priveasca mai de-aproape;Nu plingea nici o fecioara,Nu era vreo porumbila,Lacrimi tot vc7rsa o barca,Se jelea o mindra luntre.

Spuse moqul Vainamoinenand ajunse linga barca:"Luntre, tu, de lemn, de ce plin-gi?De ce genii, vinjoasa barca?Plingi ca grea lemnaria,Iti dispreluieVi puterea?"

Luntrea cea de lemnraspunse,A grait vinjoasa barca:"Tot pe marl se vrea o luntre

de valatucii aViaCatranili, cit mai departe!Unei fete ii e gindulDoar la maritiq, departeDe vestita-i locuinta!Eu ma tingui, trista barca,Tot tinjesc, sarmana luntre,Dupa cela care-odata-oSa ma puie-n larg de ape,Ce m-o azvirli pe valuri.

Se spunea cind ma-njghe-bara,Toti credeau pe vremea ceea-n,Fantier ca ma faceau doarLuntre de razboi, pe care-oInarnzau de marl reizboaie,C-o sa port in pintec marfuri,De comori incarcatura;Nirneni nu m-a dus la lupte,Nici pe caile de jafuri.

Alte barci chiar slabe tareIs purtate prin razboaie,Iau mereu la lupte parte;De trei on in tinzpul veriiUn prisos de-argint aducu-qi,De argint incarcatura;.57 eu, luntre dulgherita,Eu cu suta mea de scinduri,Putrezesc tot prin surcele,

cline -n

§1-a

ti-i

Si

gi

si

www.dacoromanica.ro

379Pier in §.antier cu-ncetul;Icica Erni foiesc sub talpeCei mai groaznici viermi deAlma,Cele mai cztmplite pasariDin vazduhuri facu-qi cuiburiPrin catarturile mele;Vin qi-mi sar pe pupa toateBroapele de prin padure;Ar fi fost de doua on maiDragalaq, de doua, trei onMai placut sa fiu astaziPin pe-o coasta on vreun falnicBrad pe-o paji§le de munte,Ar fugi vreo veverila,Printre crengi, ar da tircoaleVreo potaie pe sub mine."

Moqul vajnic VainamoinenA grail in chipul Asia:"Boma, tu, de lenin, nu plinge,Sa nu gemi, vinjoasa luntre!li porni-n razboi indata,0 sa iei, n-ai grija, parte.5'i la batalii grozave.

Orice-ai fi, lucrarea unuiMare creator, on muncaVreunui niaistru-ndeminatic,Moaie-ti bordurile-n ape,Coastele-li implinta-n valuri,Fora sa te-ating6 mina,.Fara so te-ajute puninul,Fara sa te-mpinga unieri,Sa to mile -n larguri brate."

Barca cea de leninraspunse:"Semintia nzea cea mare,Barcile surori, n-ar mergeDaca nu-s inipinse-n apei,Daca nu-s calauzite,Daca nu-s de pumni purtate,Minuite de tan brate."

Spuse moqul VerineimOinerz."Oare-i merge fOrcl visleDe te-a.c arunca pe valuri,Far' de visle sa te-ajutori,Fara-a-ti trebui vreo cirma,Far' sa-ti bates' vintzt-n pinze?"

Barca cea de lemnraspunse,A grait vinjoasa luntre:"Nimene din semintia-miCea atit de numeroasa,Nici o Barca din familieNu ar merge Para visle,De lopeti neajutata,Cirma dindarat

Fora -a bate Vint in pinze."Mcqul vajnic VainanzOinen

A grait in chipul asta:"Ai putea sa mergi cu visleDe-ai avea lopeti vinjoase,De-ar fi cirrna-n buna stare,Daca-ar bate vmntu -n pine ?"

Barca cea de lemnraspunse,A grail vinjoasa luntre:"Semintia mea cea mare,Barcile surori, putea-vorSc7 pluteasca door cu visle,De lopeti de-ar fi-ajutate,Cirma data ar avea-o,De-ar sufla in pinza vintul."

Pe un prund 1c7sat-a calulMovil vajnic Vainctimoinen,De un porn lega capastrul,Barca-n lac a-mpins cu vraja;Barcii ce-i de lemn, ii spuse;A rostit aceste vorbe:"Luntre cu talpoaie tare,Barca, tu, de lemn, cu straqniciBuni tarzqi sa tie visle,Mindra-i fi la dus greul,Cum la chip te-arati, frumoasa?"

Barca cea de lemnraspunse,A grait vinjoasa luntre:"Sint la fel de minzmata,E destul de-ncapeltoareCheresteaua sa lucrezeSute de visla0 in nova,Loc sa-V afle mii de oanieni."

Ci batrinul VainanzoinenLungi descintece rostit-a;A adus pe bord logodnici,Toll cu par lucios neted;Plete netezi, pumni puternici,Man viteji de vita-aleasa,Czi frumoasa-ncaltarninte;A adus pe alt bord fete,Tinere cu copci de staniu;Copci de staniu, curelzqeDe aroma, verguri mmndre,Tot cu degete de aur.

Mai aduse VainanzOinenLaviii cu moqnegi multime;Cam de mult stateau degeaba,Pentru ei era strimt locul,Caci tot tineretul astaLe-o luase inainte.

J4ezatu-s-a el insuqiLa cea pupa de mesteacan,A impins in largu-i barca,lipsindu-i,

fi

pi

www.dacoromanica.ro

380Tot rostind aceste vorbe:"Barca, spinteca intinsulFara de copaci, plute,qe,Luntre, pe talazuri limpezi,Ca un clabuc pe mare,Ca un nufar peste valuri."

Rindul la visle tineri,Fetele au stat degeaba;Trag din rasputeri la visle,Grelele lopeti se-ndoaie;Tot pc loc ramine barca.

Rindui la visle fete,Lingtiti au stat barbatii;Trag din rasputeri la visle,Degetele se-ncovoaie;Luntrea nu inainteaza.

Rindui la visle virstnici,Tinerii au stat sa vadc7,Au vislit din rasputere,Capetele se tot mi§-ca;Nici acum nu merge barca.

Ci fierarul IlmarinenS-cqeza atunci la visle;Luntrea cea de lemn porrze0e;Barca-alearga, malul fuge;Plesnetul departe-ajunge,Pina-n larguri se asideCum scrZynesc mereu tarupi.

Lopateaza tot pe apeRascolite de firrtuna;Laitele trosnesc intruna,Marginile se indoaie,Scirtlie greoaie visle,A' /or cozi ca sturzli siriga,Latele lopeti tot tipaCum coco#i cei de nrunte,Ca o lebaa'a tot cinteiPartea dindarat a Izintrii,Ca un corb scr4neqte prora,Striga cei taru# ca giqte.

Intelept cirnii batrinulVerineinzoinen, sand in parteaDindarat a barciiLingo cirma cea vinjoasa;Se ivi un promontoriu,Sus se aratei, peUn catun ca vai de dinsul

Locuia pe capul cela,Pe-naltinzea lui, chiar Ahti;

avea salaqul KaukoTocma-n golfuletul cela;Fara pe§.ti gemea col Kauko,Lacrimi tot varsa amareLemminkainen, faro piine;Ahti tot plingea pustiulDin hanzbat; jelea poznaprl

Nenorocul lui col negru.Scinduri tot taia de-o

barca,Talpa tot cioplea de luntre,Pe al foanzetei cap, colo,In col sat urit jalnic.

Agera avea urechea,Mai patrunzator chiar, vazul;S-a uitat spre Soare-Apune,Ochii-n miazazi-i intoarse,Curcubeu zari departe,In sud, zdreanta unui nour.

Curcubeu nicicum so fie,nici zdreantcr unui noun

Ci se-apropia intr-una0 corabie mindrete,Tot plutea o bared marePe al marii spate luciu,Peste nesfirVte valuri;Un viteaz ales la cirma,Un beirbat mare, la visle.

Spuse hitrulLemminkeiinen:"Nu cunosc aceasta barca,Nu prea Viu de luntrea astaIndrazneata, care vineTot vislind de prin Finlander;Ce din rasarit sose,Fte,Cu batai prelungi de visle,Tot cirmind spre miazanoapte,Tot nzereu spre Soare-Apune?"

Se-apuca sa faca zgomot,A strigat cu glasul tareDin ce/ promontot; din virfu -i,Peste-a' morn marl talazuri:"Oare-a cui e barca? Cine-iCzr cea luntre de pe valuri?"

Au grail barbati dinbared,Intr-un glas fen:el raspuns-au:"Cine e§.ti tu, om din codri,Tu, prin marl pacluri, hoinare,De nu qtii de barca asta,Aster nava din Veiinalei,

nici care e cirmaciul,Cine-i lopeftar la visle?"

Spuse hitrulLemnzinkeiinen:"Pe cirmaci prea bine,.5'i la fel cunoscMcvul vajnic VeiineimainenTine singur cirma-n mina;Ilmarinen e la visle;0, viteji, cam undo mergeti?Tinta care vi-i, razboinici?"

Spuse mo.yul

yi

royii,

Iiiytiu

vislc col:

si

.57

fl

www.dacoromanica.ro

381VeiinanzOinen:"Ne-ndreptam spre miazanoapte,Spre-nspumatele virtejuri,Tot pe valuri cu-albe creste,SO rapim de-acolo Sampo,SO catam capacul mindruIntr-o stinca din Pohjola,Intr-un comic de ammo."

Spuse hitrulLemminkeiinen:"Eh, batrine Vaineinzoinen,De vrei sa rclpeqti to Sampo,SO aduci capacul mindru,Heide, is -ma pe mine,Ca pe-al treilea bun tovarc1§-,Cc7ci doar cit un om fac Inca,Daccl-o fi prilej de lupta;Poruncesc doar Astor minuri,Dau fi umerilor sfaturi."

Mo.yul vajnic VaineimoinenI-a primit tovaraVa,A luat pozna,cu -n bard;Alergal-a-n goanc7 mareLemminkainen cel zanatic,S-a apropiat in graba;Ci, venind, aduse scinduriIn cea harca a VetinO.

Spuse tzto.itlVairtamOinerz:"AI11 de.vtztle lemne-n luntre:Scinduri am in vas /mil time,E destula-ncarcatura;Pentru ce aduci scinduri,SO sporeVi qi mai mult IncaLemnaria astei nave?"

Hitrul Lemminkeiinenspuse:"Scinduri nu scufunda luntrea,0 proptea nu rupe stogul,Ci ndes pe marea PohjeiSmulge cite-un vifor borduri,Duce tot tacimul navei."

Spuse mopdVeiinamOinen:"Deasta vasul meu de luptaAre ferecata coasta,Coperit cu-otel e virfu-iCa sa fie piept la vinturi,In furtuni sa steie tare."

si

has

si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal XL-leawww.dacoromanica.ro

387Mogul vajnic Vainanzoinen

Barca slobozi din vividCapului prelung, in larguri,Mai incolo de vedereaSatului sarac gi jalnic;Tot cintind taia talazuri,Vesel despica la valuri.

Ci fecioarele din vIrfulCapului prelung intrztnaSe uitau ciulind urechea,"Cc e bucuria astaPeste marl, ast cintec, careZboara razna peste valuri;Veselie mull mai mareCa oricind, un cintec Inca.57 mai bucuros ca alte?"

Spintecat-a Vainamoinen,Intr-o zi Intreaga, apeDe pe linga tarm; in ziva aDoua, ape de printar in alter' zi, iuvoaie.

,5'i-aminti de un desclntecLemminkainen cel zanatic,Peste cel .uvoi puternic,Peste-a fluviului stint sorburi;Prinse-a descInta; rostit-a:"0, cuvoi, sa nu mai spumegi,Iti opregte ale taleMari mind, tu, val puternic!Tu, feciocra minunataA puhoiului in spume,Te agaza pe o stinca,Stai pe-o stand -n veci batutiiDe talazuri, potolegteApele cu-a' tale brace,Ia in miini IncovoiateValuri nalte; linigte. te,Ti,, viltorile cu pumnii,Sa nu ne izbeasca apa,Nici sa nu ne ude capul!

Baba, tu, ce stai sub ape,Tu, femeie din virtejuri,Side cu-a ten purnni pe spume,Urca-ti trupul peste valuri,Sa culegi intreaga spunzei,Ca sa dornolegti talazuri,Ca sa nu izbeasca-n omul,In cc! fara nici o vina,In cel fora de prihana!

Pietre din mijloc de fluviu,Stinci, pe nzargini de virtejuri,Va variti sub apa fruntea,Cregtetul v-ascundeti toate,Din cel drum al luntrii rogii,Din cea tale -a barcii-n smoala!

Daca nu-i de-ajuns aceas-

ta,Kivi Kimmo, al lui Kammo,Fa cu sfredelul o bona,Gauregte cu burghiulStinca asta a cascadei,Coasta-ngrozitoarei staneCa sa treaca luntrea fora -aSe izbi cumva de-o stinca,Fara ca sa se sfiirime!

Dace!' nu-i destul nici asta,Tata, tu, ce stai sub apeStincile in mucchi le schinzbaBarca o prefa-n ba-gicaVreunei gtiuci, cind despica-vomSorburi mari, cind cobori-vonzTot de-a lungul celor stane!

Vergura, locuitoareA guvoiului, tu, fiicaDin imprejurimi de fluviu,Scoate -un gingag fir indataDin a ta subtire furca,Trage firu-ti peste ape,Panglica pe- adInci virtejuri,Sel arate borcii drumulCelei luntre catrarrite,Ca cel slab sa poatc7 merge,Cel negtiutor de locuri!

Melatar; femeieVista dindarat apuc-oSi cirmegte-a noastra barcaPrin guvoaie blestenzate,Chiar prin fata casei celuiPizmataret, pe sub aleVrajitorului ferestre!

Dacei nu-ti ajunge asta,0, puternicule Ukko,Tu, stapinitor de ceruri,Mina-ti luntrea cu-a ta spada,0 calauzegte nzinzaiCu-al tau palog alb, ca barcaCea de lemn sa treaca grabnic,Luntrea cea de pin sa zboare!"

Intelept cirnzit-a vasulIn.s.ugi mogul Vainanzoinen;Cobori merezz in lungulStincilot; prin nzari virtejuri;Barca lui n-a fostLuntrea magului trecut-a.

Cum ajunsera prin aleGolfulzti statute ape,Barca se opri deodata,Luntrea inceta sa mearg6;Locului reimase nava,Vasu- ncrenzeni pe ape.

Ci fierarul Ilmarinencu hitrul Lemminkainen

buna,

izbita,

www.dacoromanica.ro

388Vislele-mplintara-n apa,Au virit adinc lopataCea de pin sa-cerce-a scoateLuntrea din innamolire;Nu se-urni din locu-i nava,A ramas mereu tot prinsaLuntrea cea de lemn ca-n cle.Fte.

Moptl vajnic VaincinzoinerzA grail in chipul asta:"Tu, flu hitru al lui Lenzpi,Te apleaca prive§-teUnde-a fort izbita barca,Uncle-i Izintrea-ntepenita,In aceste-ntinse ape,Ca oglinda, potolite;Oare-n stinci, de-un trunchi, ori,poate,Alta piedica-ntilnit-a?"

Lemminkainen cel zanaticSe grabi deci sa priveasca,laca, s-a uitat sub barca,Spuse-apoi aceste vorbe:"Nu-i pe nici o stinca barca,Nu-i pe-o stifled, nici pe-untrunchi nu-i,E pe-a unei spinare,E pe umerii unziiaDin grozavii clini de apa."

Mosul vajnic VainamoinenA grelit in chipul asta:"Sint de toate intr-un fluviu:Trzinchiuri de copaci §.tiuce,Dar de vreme ce-i pe-oDe-i pe zinzerii unziiaDin grozavii ciini de apa,Vira-i spada intre coaste,Tale peqtele in dozier'!"

Ci atuncea Lemminkainen,Hitrul, veselul cumatru,Trase sabia din teaca,Spargatorul cel de oase,A izbit cu spada-n mare,S-a plecat pe bordul barcii,A cazut chiar el in valuri.Pe-aniindozia miini, in uncle.

L-a-ne-acat pe oni deplete,El, fierarul Ilmarinen,.57-a .s-cos prielenul din mare,"Ibt rostind aceste vorbe:"Iaca, ce ti-i cu barbatul,E facut so poarte barba,S6 se-adauge la szita,Ca sa intregeasca mia!"

Scoase-apoi din teacaspada,

Apuca luciu,Pestele sá-1 taie-n doua,Pe sub luntre sa-1 despice;Spada s-a i rupt in apa;N-a simtit nimica

Mo§-zil vajnic VainanzoinenA grail in chipul asta:"Jumatati sirzteti de oameni,De viteji, nici o treime!Vreo primejdie de vine,De se cere-o nzinte tare,Va e gol cu totul capul,Piere orice judecata."

Ci tras el insu§1spada,Fierul cel taios it scoase;Indreptatu-l-a sub barca,In ai umeri, iaca,L-a infipt in cele coasteAle ciinelui de apa.

A ramas infipta spada,Prinsa in urechea pucii;laid, mo§.ul VainamOinenRidica maretztl pe, -te,Scoase de prin mare §-tiztca;,Ftiuca s-a rupt in cloud;A cazut in valuri coada,Capul, rostogol, in barca.

luat iar drumul nava,S-a putut desprinde barca;Mop,' vajnic VaintimoinenSpre-un ostrov conduse vasul,Repede la !arm ajunse;Capul marii privit-a;Spuse-apoi aceste vorbe:"Sa se-apuce cel mai virstnicDin flacai sa taie qtizica,S-o reteze felioare,In bucati despice-i capul!"

Au grail barbati in barca,Au vorbit fernei pe punte:"Mai curate doar le areMiinile pescarul, is maiSfinte degetele sale."

Mo.yul vajnic Vainamoinen,57-a tras palo§-ul din teaca,Fierul rece-a scos din tocu-i,Despicat-a nzarea Viuca,A tcliat-o buceltele,A rostit apoi aceste:

cea mai tinericaDin fecioare sa projeasca..5'tiztca uriaqa pentruMasa cea de dimineata,Ca §-i pentru prinzul zilei."

Au sant fentei cu toate,

ytiuci

Viuca,

taiqul

ftiuca.

qtiuci

"Iaca,

ssi

si

sba

stiucii

fi

Si-a

www.dacoromanica.ro

389Cite zece se-ntrecura;Fiert-au ctiuca ziriaya,Cu halci mari se ospatara;Pe ostrov rdmas-au oase,Aripioarele pe Vim&

Moyul vajnic VelindnulinenPrinse scl le cerceteze,Le privi-ndelung din toateParti le, apoi greiit-a:"Dare ce-anz putea sa facemCu clyti dinti tclioyi ai qtizicii,Cu e7'st tare os al falcii,In cuptorul unui '7:Wet;La un ciociinar mai ager,Ori de ar ajunge-n minaUnui om dibaci in toate?"

Spuse Ilmari fierarul:"C-un nimic, nu foci nintica,Chiar nimic cu-un os de peyteIn cuptorul vrunui meyter;La vrun ciocanar mai agerChiar de ar ajunge-n minaUnui on, dibaci in toate."

Moyul vajnic VainamoinenA grc7it in chipul asta:"S-ar putea scl se-ntruchipe-unKantele din os de pecte,Dacei-ar yti cum sa -1 cioPleasca;Ar putea s-alcatuiasca-oTitera din aste oase."

Cum nu s-a-mbiat niciunul,Vrun cunoscator destoinic,Meter la-aste instrumente,Mogul vajnic VeiinanzoinenSingur s-a §1 pus pe lucru,Se insarcinei cu nizinca;Faztrit-a instrumentulCel de os, 1 -a pregatit saFie-n veci spre bziczirie.

Din ce fu cutia eistuiKantele? Din falca ytiucii;Dara cuiele acestuiKantele? Din dintii ytiliciiDin ce fura-n firipateStrunele acestui nzIndruKantele? Din coama unuiArnulsar al lui Hiisi.Ispravit fu instrumentul,Gata, kantele cel nzindru,Titiera din osulKantele din aripioare.

S-au apropiatAu venit yi insuratii,Minunatii flacei iandri,Si fetite mititele,

Tinere femei, batrine,.5'i de virsta mijlocie,Scl priveascef-acest kantele,Ca sei cerceteze bineTintera aceasta mindra.

Ci rugal-a VainanzOinenSi pe tineri, qi pe virstnici,Pe beirbati in floarea Virstei,Ei sa ante cu-a' for toateDegete dintru aceastaTitera din aripioare,Din acest frumos kandele,Faurit din os de pecte.

Incercaraluni si virstniciySi barbati in floarea virstei,Se-ndoira la cei tineriDegetele, tremurat-aCapul celor ninyi de vrenze:N-a lisnit in bucurieBucuria, nici in sunetNu s-a ridicat vreun sunet.

Spuse hitrulLemminkciinen:"Voi, flacai, pe junzeitateCam prostuti, voi, brudii fete,

voi ceilalti oameni vredniciDe dispret, nu-i unul singurCintaret, nu ytie nimeniDintre voi ceva sa cinte!Aduceti-mi instrumentul,Ci venni acum yi-mi punetiPe genunchi acest kantele,Id, la 1ndemina astorZece degete-ale nzele!"

Lemminkainen cel zanaticTitera hid- in mind,Capata atunci kantele,Cel izvor al bucuriei,Chiar sub degetele saleCele zece; bine -1 puse;Titera lung, minuit-a;N-a zvonit un fir de sunet;Nu a rIs nici bucuria.

Spuse nzosulVaineimOinen:"Nu-i prin tineretul asta,Prin acest popor ce creVe,Nici chiar printre cei mai virstni-ciCintaret la scztla asta,Un final din ceia careBucurci si bucuria;Oare-ar yti cei din PohjolaSa ne ante mai frumos dinInstrumentul nou, sa faceSa reisurze bucuria?

ytiucii,

flacon,

www.dacoromanica.ro

390Oare sa -1 trinzit in Pohja?

Pine -n Pohja it aduse,fi trimise-n Sariola;Au cintat copiii Pohjei,Copilandri, fet4oare,Au cintat din el chiar oameniInsurati, fenzei din celeCu barbat, cinta chiar ins6§1Gospodina cea batrina,Tot szicit-a, rasucit-aGazda instrunzentul cela,II supuse cu-ale saleDegete, it minui chiarEa, cu miinile-anzindozza.

Au cintat copiii Pohjei;N-a fort on: sa nu-1 incerce,Nu era o bucurieBzicuria, nu parea niciSzinet .s.unetul; ci iata,Se aniestecara strune,Tipete scoteau grozaveCele fire ale coamei;Raguyit era-acum gland,Rau scr4nea cel aspru sunet.

Ci dormea un orb in

Un mogneag era pe sob6;S-a trezit, fir dintr-o dataSmuls din somn; striga mopzeag-ulStraplic tare de pe soba,S-a tot vaicarit in coltu-i:"Gat-acum, sfirviti odata,Nici un zgomot, hei, tacere!Inzi strapunse-urechi, ast vuiet,Uite,-mi trece prin tot capzil,Inzi zbirleve parul zarva,Inzi is somnul pe opt zile.

Daca instrumentul asta-alFinlandezilor nu poateSO aduca voie buna,In somn greu sa te cufunde,So te chenze la odihna,Aruncati-1 colo-n apa,Azvirliti-I sub talazuri,Ci mai bine it trinziteti,Dziceli instrumentu -n minaCelui ce-1 facu; it pune tiIntre degetele-aceluiCe putut-a s6-1 injghebe!"

Titera mi.yca din strune,Spuse aste kantele-ul:"N-o sa merg in fundul apei,N-o s-alunec sub talazuri,Pina n-oi suna preabineIntre degetele unui

Cintaret nzai de isprava."L-au adus cu nzare grija,

Pusu-l-au incet in minaCelui care-1 nasdocise,L-c4ezara pe genunchii-i.

collu-i,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

aillt111al XLI-lea

www.dacoromanica.ro

395Moyzil vajnic

Vainamoinen,Cintilretul din vecie,Degetele pregatit-a,Policarele niuiat-a,Sits, pe stinca bucuriei,Pe a cintecului stand,Pe-o colind argintie,Pe un deal Intreg de aun

Doar cu degete lztat-aTitera nemaivazuta,Pe genunchi a pus czttia,Kantele in miini tinut-a;Spuse-apoi aceste vorbe:"Hai, va dati mai pe aproapeS-ascultati, caci niciodataN-auzirati bucuriaCintecelor fara moarte,Melodiile duioaseCe le zice ast kantele!"

Ci batrinztl VthneinioinenPrinse nzinztnat s6 cinteDintr-un zgirci al marit tiuce,Kantele din os de peyte,Degetele se naltaraSprintene; uyor cu total,Policarul lui cel age,:

Bucuria fit aieveaBucurie, se facuseVeselia veselie;Sunetul suna a sunet,Cintu-n adevar fu cintec;Tot suna al ytiucii dinte,Coada cea de peyte-ntrunaTremura, cinta ea, coamaArmasarului, sunau toilPeril calului deodatei.

Tot cinta mo.VainOmOinen;N-au fost vietati in codri,Dobitoace-n patru labe,Fiare ce puteau sa saraSa nu fi venit s-aztdaCintecul de bucurie.

Veveritele sarit-auTot din crengi in crengi frun-zoase;Au venit yi jderi, yezztra;Cocotati pe cele garduri;Au sosit elanii-n fitgaDe pe yes, se-nfioraraChiar riyii de placere.

Se trezi in codri lupul,Ursul se grabi spre cimpuriHat afar' din vizztina-iDe sub pini, de prin birlogul

Cel din maracini; razbit-aPrin intinse cesuri lupul,Strabatu marl cimpuri ursul;S-a suit pe-un gard, statea totRazinzat de pari; cazut-aGardul dintr-o data; iaca,Prabuyitu-s-a aceastaStavila din cimp; urcat-aIntr-un brad, s-a ridicat pe-unPin stufos ca sa asculteAsia niztzica, sa fieFerniecat de bucurie.

Ci moyneagul Tapiolei,El, In Metsola, stapinztl,Al lui Tapio popor tot,Fete ca baietandriCreasta nzuntelui urcaraAsia muzica s-asculte;Doanina codri /or, sotiaCea sirguincioasa a luiTapio, frunios gatitaCu collunii cei albaytri,In papuci cu royi yiretztriS-ayez6 sub strinib me.vteacan,Sub anin plecat fugit-a,Ca s-auda ast kantele,Sa-i asculte melodia.

Pasari ce au fost in aerVietati cu doua aripi,Toate valvirtej sosira,Vesele se-apropiarc7Ca s-auda bucuriaMuzicii fermecatoare.

Cind a auzit de-acasaVitlturul cintarea mindra-aFinlandezului, lasat-aPu4orii lui In cuibu-i,Alerga in graba mareInspre sunetele-aceluiVrajitor viteaz, spre viersulDulce al lui Vaineimoinen.

Vulturul zbura din ceruri,Despicat-a nouri yoimul;Ape-adinci tale ratoiul;Lebada razbi prin mlaytini,Cinteze plapinzi, maruntePasaruici ciripitoare,Presuri sute, mit, rasmii deCiocIrlii se minunau dinSlava cerului, cintau preaVesele pe largii umeriAi moyneagului, ai celuiCe dadea chiar bucuria,Ai lui VainamOinen, careTot cinta, cinta Intruna.

Ale firii fiice mindre,

yi

si

www.dacoromanica.ro

396A' vazduhului fecioare,Se lasau vrajite toate,Ascultau acest kantele;Unele pe-un arc in aet;Pe a cerurilor bolta,Allele -n mat-until nouri,Pe o dungy purpurie.

Kuutat; ginga4.a fecioara,Peiiveiteit; cea minunata,Strins tineau in miini vatala,Ridicazz Intruna ire,Tot teseazt o pima de-aur,Pinzd de argint intreaga,Pe un tiv de nour rapt,Pe al arcului lung spate.

Cum au auzit aceleMelodii preadulci de harf'a",Le-a cazut din mlini vatala,Au sceipat pe loc suveica,S-au rupt firele de aut;Itele de-argint cazura.

Nu era atztnci fapturo,Nici zin animal prin ape,Until s-aiba ,raseNici un cird de peqti mai mare,Sei nu villa mai aproape,Sa nu vine sä asculte11/fuzica.fertneceitoare.

venil stingace,CIinii de-apa mojice.yle,Soninii lasara,Parasira pastravi plise,Albi.yoarele, bibanii,Toli costreqii, pietro§.eiiySi alti peqti se-nghesuirei-nMal s-auda cum ii ziceVeiino, scl-i asculte asteiMuzica nespus de dulce.

Ahto-al valurilor rege,Cu-a lui barba numai ierburi,A ajuns deasupra apei,Se intinse pe un nufarSa asculte bucuria;Spuse-apoi aceste vorbe:"N-auzii, de cind is, cintecCa s-aduca pe departeCel putin cu al lui Vaino,Cu-astei mare bucurie-aCintaretztlui cel ve.,snic!"

Sotkoltaret, cele douaTinere surori, nurori de-a'Stufului acelor tartnuri,Pant! lung IV netezau tot,I,ci tot pieptanazt zulufiiCei frumo .ci cu-o periutaDe argint, cu-n piepten de-aur;

Ascultara melodia,Muzica cea minunata;Peria cazu in valuri;Pieptenul pe sub talazuri;Au ranzas nepieptanate,N-au ajuns nici sef sfirqeasca.

Chiar stapina-acelor ape,Baba cea-nvelitcl-n trestii,S-a ivit de prin strafundulMarilor, ieci pe valuri,Strecuratu-s-a prin trestii,S-a intins pe-o stinca-n mareCa s-asculte melodia,Cintecul lui Vainamoinen,Caci ciudat ii era glasul,Muzica o frumusete,Adormi, in sonzn cazut-a,A picat cu burta-ntinsaPe spinarea unei pietre,Pe o muche-a stanei groase.

Ci beitrinul Vc1ineimOinenA cintat o zi, mai una,Nu era viteaz pe lume,Nici un om cu indrazneala,Nici barbat, nici o fenzeie,Purtatoare de cosite,Scl nu fi-nceput sa plingc7,Si sly nu i se lopeascaIninta de-nduioqare;Toll plingeau: bc7trini ci lineri;Pins -au pine holleii;Mins-au insureiteii,Plins-au slabii copilandri.57 fetiqcane

copilele marunte,Caci avea un glas minune,Viersul rapitor; mofneagul.

Incepu sa lacrimezeinsu# mo§.ul Veiineimoinen;Picuri au cazut din pleoape,S-au rostogolit in creturiDe pe-obraji qi mai ma coteCa bobitele din codri,

ca mazarea mai pline,Mai rotunde decit outDe ierunca, mult mai marl cumE un cap de rindunica.

Lacrimi au tipzit dinochii-i,Cursercl-n bogate valuri,Se rostogolircl toatePeste fata-i ciolanoasa,Coperind intii obrajiiBeirbate§li, apoi cazuraRepede de pe obrajiiBarbeiteqti pe ale falcii

si

,,Si

aripi,

Stiuile-au

si

www.dacoromanica.ro

397Oase lungi, pe sanatoszt-iPiept de om voinic, iar de pePieptul sclnatos, pe virfulDirjilor genunchi, din virfidDirjilor genunchi pe fataCelor dorta glezne, iaraDe pe cele dou6 glezneAu cazut chiar la picioare,Au razbit curgind, trecuraPrin cinci bluze lungi de Tina,Peste .yase briie de-aur,Streibatura prin vreo gapteScurte albastre tivuri,Prin vreo opt mantale groase.

Picaturile de al:IS-au rostogolit In fats

lui Vainamoinen,Chiar pe nzahtl marii-albastre,De pe nzalul marii-albastreIn strelfundul celor apeStravezii, pe milul negru.

Ci batrinzil V4finanzoinenA grait in chipul asta:"E prin cei mai tineri, unul,Este-n tineretul mindrzt,In ast neam a§.a de falnic,Inire toll urnzaVi vredniciS6-nzi culeagef-a' mele lacrimiDin stralimpezile ape?"

Tinerii ceiscal-au gura,rd.spuns-au gi bait-Mil:

"Nu e unul prin/re lineri;In ast tineret preamindrzt,In 6.s.t neon, a.ya de falnic,Mire toll ztrmayii vredniciS6-ti culeagc7-a' tale lacrimiDin stralimpezile ape."

Ci grai atunci beitrinulVainanzoinen; spztse aste:"Cui mi- aduce -a' mele lacrimi,Va culege picuri de-aperrDin adinc de limpezi valuri,O sa-i dau manta de pene."

Tot ,yontic un corb venit-a;I-a spas mogul Veiinamoinen;I-a graft aceste vorbe:"Corbule, to du sel-mi cautiLacrimi In afzind de ape,li primi manta de pene."N-a dat pease ele corbuL

un ratoi albastruAuzi aceste vorbe;Alerga in grabs mare;Spuse mogul VainamOinen:"0, ratoiztle albastru,Des Iti viri sub ape ciocztl,

In zigzag plutevi pe valztri;Stringe ale nzele lacrimiDin stralimpezile ape;Mare Ili va fi rasplata;li prinzi manta de pene."

lat6, a pornit ratoiulSei culeagei cele lacrimiA' lui Vainamoinen tocnia-nFundul apelor stralimpezi,In nanzolul gros gi negru;Scoase lacrimi de prin mare;I le-a pus lui Vaino-n mina;Se schinzbasera de-acztnza,Dobindiser6 frum'sete,Se umflaser6 in perle,Se facusera podoabePentru imparati puternici,Ca se,' fie bucuriePentru tari stilpini, in veacuri.

CU

laca,

Mosului,

Ci

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal XLII-lea

www.dacoromanica.ro

403Moul vajnic

Vainamoinen,Cu fierarul Ilmarinen,

cu hitrul Lemminkainen,Kaukomieli cel falnic,Au pornit la drum pe mare,Peste valurile-ntinse,Inspre satul cela-n gheturi,In Pohjola-ntunecoasa,Unde-s sfiVati barbatii,Unde-s inecati vitejii.

Cine tot tragea la visle?Meter four IlmarinenMinuia lopeti greoaie,Vislele, perechea-ntiia;Lemminkainen cel zanatic,Visla dinapoi a barcii.

Mo.; tl vajnic VaineintoinenSingurel statea cirma,Indrepta curninte barca:"lbt prin mijloc de talazuri,Prin cumplitele virtejuri,Peste valuri inspumate,Spre-ale Pohjolei marl porturi,Tot mere ii spre teirrnztl ce /aCztnoscut de nzai-nainte.

Cind az, fost sosit acolo,Cind ajunsera la lintel,Barca pe uscat azi scos-o,Tras-au coasta catranitaLa edec, pe valatzicttDe otel, pc niVe suluriIntarite cu aranza;Inspre casa apucara,Au peitruns in ea de-ndata;Ci stapina din PohjolaIntreb6 pe cei trei oaspeti:"Hei, viteji, ce ve§.ti aduceti,Czi ce-nsarcinari venit-ati?"

M9pil vajnic VainamoinenA raspuns in chipul asta:"Am. venit sa stanz de vorbaDespre Sampo, de capaculImpistrit cu maiestrie;Vrem sa impartim Sampo-ul,Sa mai scoatem la vedereCel capac a§.a de mindru!"

Gospodina din PohjolaLe-a raspuns in chipul asta:"N-ai sa rumpi ierunca-n cloud,In trei parti o veverita;Bine-i ca scriqneVe SampoCa se mgca mull capacul,Colo-n stinca din Pohjola,In cel colnic de amnia,Bine-i ca sin! en stapina

Astui tare mindru Sampo!"Mogul vajnic Vainamoinen

A rostit aceste vorbe:"Uite, de nu vrei sa-nzi dai niciJunzeitate din ast Sampo,L-om lua intreg, 1 -om pune,Iaca, ici, in barca noastra."

Louhi, gazda cea dinPohja,S-a aprins de-o grea minie,A chemat intreaga Pohja,FlacaiaV cu-ale for sabii,Cu-ale for armuri, vitejii,Ca sa -I piarda de indataPe batrinul Vainamoinen

Mogul vajnic Vainamoinenluat in miini kantele;

A.yezatzt-s-a sa cinte;A cintat nespu.s. de mindru,Au sari/ cu toll s-asculte,Sa se lase-n voia celei13ucztrii: barbati cztVole buna ¢i nevesteC-un surfs zt§.or pe buze,Mari viteji in ochi Cu lacrimi,Copila,ci sand jos pe vine.

Obosit-a pe-acei oameni,.Atipit-a tot norodul,Adormira-ascultatorii,Privitorii frinti cazura,In curind batrini tineri,.Toti dornzeau vrajiti de mindrulCintec al lui Vainamoinen.

Ci atuncea, Vainamoinen,inteleptul, magul veptic,Mina-n buzunar virit-a,Scotoci in graba mare-nPungulita cea cu vraje;Acele de somn /uat -a,A uns ochi la tog cu vise,A incruc4at sprincene,A inchis pziternic geneAle gloatelor pe careLe-obosise, a acelorOameni adormiti de dinsul;Scufunda in somn ca lutzd,Adorrni pe-o clipa lungaCea Pohjolei,Gloata din tot satul cela.

Merse-apoi sa cateSampo,Spre-a privi capacul mindru,Colo-n stinca din Pohjola,In colina de aroma,Dup6 noun broayte groase,Dupei zece marl zavoare.

Si

multa

la

ii

fanalie-a

www.dacoromanica.ro

404cintat atunci batrinul

Vainamoinen ale saleLungi descintece-nainteaC6Inicului de aranictPe la portile ace /uiNalt caste! durat din piatra;Se m4cara zabreleA' castelului, scr4niraFerecatele

Ci fierarul Ilnzarinen,Cel de-al doilea bun tovara4,Cu unt mull a uns Mina.Cu grasimi a uns celCele porti sa nu mai tipe,Nici titini sa nu mai geanza;Apucat-a cu-ale saleDegete incuietoarea,Smulse din cirligi zavoare,Lacatele cele groaseSe de.sprinsera din cnie;

desc:hisera oleacaPortile acele grele.

Moczil Vainantoinen, iaca,A rostit atunci aceste:"Hei, tzt, lui Lempi,Cel mai bun dintre prieteni,Du-te rapeVe Sampo,Scoate tu, capacul nzindra!"

LemminkcIinen cel zeinatic,Kaukomieli cel falnic,Gala fara de porzinca,Fara lazida, de muncaMerse sa rapeasca Sanzpo,Cel capac frumos sa -1 scoata;Iii graia mergind pe tale,Se lot lauda-n trufie:"Cum eu ca-s oni in fire,Ca-s cheflizz, de tata vrednic,

ca voi urni cel Sampo,Ca-ant sa-ntorc capacul nzindruCu piciorul drept lovindu-1,Atingindu-1 cu calciiul!"

Se-opinti astLernminkainen,Prinse-a-I trage, a-I impinge,Apucat-a Sampo-n brace,

infipt In lid genunchii,Nici nu s-a mi§-cat Sampo-zd,Drept a stat capacul mindru,Caci avea de noun stinjeniRadacinile-n adincztri.

Se gasea un bou in PohjaCu virtoase ma-du/are,Cu ;in piept pietros teapan,Cu muqchi nzari din cale-afara,Coarnele le -avea de-un stinjen,

Botul it avea de doua.Prin livezi catat-a boul

Plug pe margini de ogoare,Radacinile arat-a,Legaturi ce-avea capacul,A putut urni Sampo-ul,Povirni capacul cela.

Ci batrinul VaindmOinenCu fierarul Ilmarinen,Si cu hitrul LernminkainenScos-au uria.ul SampoDin cea stinca a Pohjolei,Din cel calnic de amnia;II pusercl in luntre,Incarcatu-l-au pe nava.

Cind urcara Sampo-nnava,Dupa ce-au fost pus capaculAu impins pe ape barca,Luntrea cea cu-o sula .vcinduri;S'e inc:orrjurave cirmaCeea dinda rat cu spunta,Coastele-apasara-n ape.

A facut atunci fierarulIlmarinen intrebarea:"Dare unde-om duce Sampo,Unde-I vom cara departeDe-aste locuri tare rele,De-asta groaznica Pohjola?"

Mo,cul vajnic VainamoinenA raspzins in chipul asta:"Om cara Sampo-ul asta,Duce-vom capacul mindruTocnza-n capul cel din neguri,Tocma-n insula cetoasa,Sa train, in fericire,Sa tot stain mereu acolo;I-ont gasi un loc, un petitDe pamint, modest, de nimeniJefiiit, nenvins vreodataSi necercetat de sabii."

Ci batrinul VelinanzOinenA-ntors spatele Pohjolei;A plecat cu voie bztna,Vesel s-a pornit spre tarn;Spuse vorbele aceste:"Fugi, tu, nava, din Pohjola,Prova in spre casa-ndreapta-ti,Pupa, spre straine obcini!Leagana-mi, tu, Vint, barcuta,

grabeVe-mi luntrea,La lopeti le da un sprijin,Ajzztor nzai da cirmei,Pe aceste-ntinse ape,Pe ast mare §-e§. de valuri.

Daca vislele-s prea scurte,

.57-a

/acct,

S'e

fiule-al

Vizt

Stizr

qi

si

Mine.

si

57-a

si

Volute,

www.dacoromanica.ro

405Daca n-au puteriDaca sint prea midi cirmacii,De conduc copiii barca,0, puternicule Ahto,Da-nzi acum a' tale visle,Tu, stapine-al Astor ape,Nava to mi -o daruieVe,Da-mi visle noi, mai bone,Alta cirma qi mai tare!Ia tit vislele in mina,

to rog, .51 lopateaza,Barca cea de lenin s-alerge,SO trosneasca taruqulCel de fier prin nzari virtejuri,Peste uriaqe valuri,Tot cu creste inspzinzate!"

Intelept cirtni atunceaMop!! Vaineinzoinen luntrea;Ci fierarztl Ilnzarinen

cu hitrul LemminkainenMinuiazt acele visle,Lopatau tot Ara grabaPeste limpezile ape,Peste netezile

Spuse hitrulLemminkainen:"Ci era in anii-rni tineriPentru vislitor door apa,Pentru cintaret cintarea,Dar actin, n-auzi vrodataMIndre nzelodii pe luntri,Cintece In largul marii."

Mopil vajnic VainamOinenA reispuns in chipul asta:"Nici o muzica in barca,Nici un cintec peste ape!Cintecele va fac lene.yi,V-tzr cam mic.yora din gonna,S-ar tot scurge zizta de-aut;Repede ne-ar prinde noaptea,Peste !argil! cimp de ape,Peste netezile unde!"

Lenzminkainen cel zanaticA grail in chipul asta:

a§.a se scurge timpul;Zinc: nzindra se grabeVe,Liniitit coboara noaptea;Ne tot stinghereqte bezna

de nu-i cinta vreodata,De nu-ngini macar vun cintec."

Tot plutea r110§'VainamoinenPe spinarea marii-albastre,A cirmit o zi, qi dotta,Ci-ntr-a treia zi rostit-aHitrul nostru Lemminkainen

IarO.yi vorbele aceste:",Si de ce nit dinti, Vaind.Sa nu-i zici ceva, voinice,Cind doar; vezi, luaram Sampo,Cind gasiranz lute drunzul?"

Mosul vajnic Vainamainenli raspunse cu asprime:'Trea devreme pentru cintec,Prea curind e sa to bucuri,Potrivita-o fi cintarea,Ar mai merge bucuria,De-am vedea noastre zge,De ne-ar scirtii zqorii."

Spuse hitrulLemnzinkainen:"De-aq avea eu cirrna-n mina,2/4 cinta in gura mare,

striga prelung, din suflet;Nu 5tiu daca alta dataVol avea puteri; iar dacaNzt doreVi sa cinti acuma,Voi Incepe singur cintul."

Lemminkainen cel zanatic,Minunatul Kaukonzieli,Dup6 ce -5i udase gura

mai lirnpezise glasul,0 tinzt tot intr-un tipat;A zbierat smintit cu vocea-iAspra, quierind, cu gItu -iPrins de mare ragu,yeala.

Tot racnea astLemminkainen,Tot urla ast Kaukonziell,Trenzura sub gura barba-i,Se strimbau a' sale buze;Se intinse-n zari cintarea,Strigate-au razbit pe ape,Au ajuns in zece sale,Peste §-apte-ntinse

Un cocor statea pe-obirna,Pe-o movila umezita,Tot privea nzereu la gheare,fyi tot ridica piciorul,Speriat de aste cinturiAspre a' lui Lemminkainen.

A tipat ciudat cocorul,A zvlrlit chemari grozave,

luat indata zborul,0 Intinse spre Pohjola;Cum ajunse pe acolo,Cum fu Ian prin cele bahne,Tipetele innoit-a,A facet sa-i sync iaraVGlasul ragu§lt aspruDe§-teptind, cqa, Pohjola,

uncle.

".57

Si

.57-,ii

golfitri.

vislasii,

si

Staff,

st

Si

a'

As

Si-a

si

www.dacoromanica.ro

406Pe cei rai din somn smulgindu-i.

S-a trezit a Pohjei gazdaDupa-un somn cam lung, se duseLute -n grajdul cel cu vite,Alergat-a la hambare;A privit tnt/i la vite,S-a uitat apoi la grine;

furaser6 vreo vita,Nu i se pierduse griul.

Inspre muntele de piatraS-a tot dus, chiar InainteaColnicului de aroma;A tipat de cum ajunge:"Of yi-anzar de-a' mete zile,Iata, a venit deodataUn strain, muta zavoare;A impins acele grelePorti de /a caste!, .sfartnat-a.57 ferecatura-ntreagaA titinelor greoaie;Ci rapit-a, oare, Sampo,Cuteza sa-1 is din locu-i?"

Da, rapit fusese Sampo,Fuse dus capacztl mindruDintru a Pohjolei stinca,Din cel nzunte de aranza,De sub nort6 groase broa.yte,De sub zece mart zavoare:

Louhi, gazda cea dinPohja,Se aprinse de minie,Ca-i se clatina puterea,Ca-i nzergea pe copca fainza;Se raga ea lui Uular:"Tu, a negurii fecioara,Fiica a lui Utu, cerne,Ti,, cu sita ta, o ceata,Picla-nzprOytie, zqoara,Intl coboarei-o burn fina,Ni.yte aburi din vazduhztri,Pe spinarea Lucie -a marii,Peste largul §-es de ape;S6-1 oprim pe Vainamoinen,Pe acest Uvantolainen!

Daca-atita nu .ajunge,Turso ve§nice-al lui Ago,Nalta-ti capul de prin mare,Scoate-ti ceafa din talazuri,Pe-ai Kalevei in§-i scufunda-i,Weaca fiii Uvantolei,Trage-i in adlncul mariiPe tilharii 6yti nemernici,Adzt iar; In Pohja, Sampo,Dar sa bagi de seama bineSa nu se rastoarne barca!

Daca-atita nu ajunge,

0, puternicule Ukko,Cel mai mare din toil zeii,Rege de-aur din vazduhuriDoran stralucitor ca-argintul,Urca marl puteri din aer;Fa un vint, trimite valul,Colo-n barca, dinainte,SO-1 oprim pe Vainamtiinen,Pe acest Suvantolainen!"

Ci a negurii fecioara,Fata ceea a lui Utu,A suflat pe mare-o ceata.Aburi a intins in act;L-a oprit In feint astaPe mo§neagul VainlimOinenVreme de trei nopti in capatPe-ale marii-albastre valuri;

putu ajunge linta,SO se-ndrepte in vreo parte.

Dupa ce trei nopti ramasePe-ale marii -albastre valuri,Cuvintat-a VaineimOinen,A rostit aceste vorbe:"Niciodata-n lumea asta,Vrun barbat chiar slab din fire,Vrun viteaz din cei bicisnici,Stinjenit n-a fost de ceata,Biruit de aste neguri."

A lovit cu spada-i apa,A izbit cu-un paloc miedul,Mierea §ztiera prin sorburi;Negura urcat-a iarayiIn inaltele vazduhztri;A scapat de ceata marea,Valul, de uyorii aburi;Iata, aflat far rnareaNes:1111)-11a ei larginze,Lumea, far, nemarginirea.

S-au fost scurs putineclipe

clipita door trecut-a,Rasuna deodata-un mareZgomot linga barcaClocoti atuncea apa,Linga a lui Vaino luntre.

Ci fierarul IlmarinenFu cuprins de-o frica mare;Singele-i pieri din fata,Din obraji cazu ro§ata,

pe cap caciula,Pe urechi a mai lasat-o,

acoperit obrazul,Ochii Inca yi mai tare.

Insuqi mo§-ul VaineinzOinenCerceta vecine valuri,A privit pe IMO barca,

Nu-i

Nu-V

qi-a

0roqa,

,P-a-ndesat

www.dacoromanica.ro

407Ciudatenie zarit-a:Turso vesniczzl, flu al luiAO, lingo barca rose,Isi scotea din ape capul,Ceafa si-o nalla deasupraAlbastriilor talazuri.

Mosul vajnic VainamOinenDe urechi 1-a prins indata,De urechi trase-afara,I-a vorbit ap6i; ii spuse:"Vesnicule Turso, o, tzt,Fiu al lui oareCe tel ai ca iesi din mare;Pentru ce lisnesti din valuriCa sa-nfrunli aici pe oameni,Chiar pe-odraslele Kalevei?"

Turso vesnicza, el, fizz/Lui A ijo, nu era chiarMultztniii nici prea tare.S'periat; n-a scos o vorba.

Mosul vajnic VainanzOinenL-a mai descusza o data,L-a-ntrebat si-a treia oara:"Vesnicule Turso, o, tu,Fiu al lui AijO, oareCe tel ai ca iesi din mare;Pentru ce lisnesti din valuri?"

Turso vesnicul, el,' iliaLui Aye) Ii raspunseLa a treia intrebare:'Data am iesit din mare,De-am Itsnit din fund de ape,E ca-aveam mereu dorintaDe-a ucide pe barbatiiKalevei, de-a duce SanzpoIarasi Inapoi in Pohja;Iaca, de ma pui in valuri,DacciLmi Iasi sarmana viata,N-am so mai infrunt flinleOmenesti, in veac, de-aczima!"

Mosul Vainamoinen puseIarasi sarcicutzt-n valuriTot rostind aceste vorbe:"Vesnicule Turso, o, tu,Fizz al lui Aijb, iota,sa nu iesi nicind din mare,Nu lisni de prin talazuriCa sa mai infrunti pe oanznei,Incepind din ziva asta!"

Chiar din ziva ceea TursoNu va mai iesi din mareCa sa mai Infrunte oameni,CIt mai fi-vor luna, soare,Scumpa zi cit straluci-va,Minunatul nostru

A putut so-nainteze

Iarasi mosul VainamOinen;Au trecut puline clipe,S-a Post scurs doar o clipita,De o data Ukko, zeulCel mai mare din toti zeii,A point el cele vinturiMari sa sufle cu tarie,Pe furtuni, sa lase numaiJale si prapad in tale.

Prins-au vinturi mari sasufle,Vijelii prapad sa face;Cel din raseirit urlat-a,Cel din miazazi fu groaznic,Strasnic, cel din miazarzoapte.

Arborii-si pierdura frunza,Cei de-un soi cu brazil, ace;Fara flori ramas-au pajisti,Mantele nu inflorira:A urcal nanzolul negrzzPrin stralipezile ape.

Crincen au suflat vintoase,Se izbeau de barca valuri,Smulsera acel kantele,Titera din os de stiuccl,Scl o aibc7-n veci Vellamo,Ahtola, spre buczzrie;A zarit-o Ahto-n valuri,Ai lizi Ahto fii prin ape;Au prima ei minunatulInstrument; 1-au dus acasa.

Isi simti atunci batrinulVainamoinen ochii-n lacrinzi,Spuse-apoi aceste vorbe:"Ce-am infaptuit se duse;Dragul instrument pierdut-am,Vesnica mea veselie,N-oi mai asculta vreodataIn viata bucuriaDintelui de stiuca, celeCintece din os de peste."

fierarztl IlmarinenFu cuprins de-o teams mare,A grait in chipul asta:"Of amar de-a' mole zi/e;Pentru ce-oi fi mers pe mare,Pe irztinszil ses de ape,Intr-un lemn ce se tot misca,Pe-o tremuratoare creanga;Pletele-nzi vazura vinturi,Vijelii Ingrozitoare.Barba mea vazu destuleZile rele, chiar pe-aicea-nMijlocul acestor ape;Rar a fost vazut o astfelDe vintoasa on virtejuri

it

Aijo,

aet:

si

www.dacoromanica.ro

408Mai cunzplite ca aceste,Astfel de talazuri nalte,Tot cu crestele-nspumate;Unic ad6post mi-i vIntul,Singurzt-ascunziq mi-i valul."

Mogul vajnic VainamoinenA grdit in chipul asta:"Nici o v6icareala-n luntre,Nici o sclifosea16-n barc6!Nu-ti ajutcY la greu plinsul,Tipetele la necazuri."

Prinse pe-urrna s6 grai-asca,_rata vorbele ce spuse:"AP6, opreVe flu!,Valule, pazeVe-ti plodul,Ahto, potolep`e valuri,Vellamo, pe cei din ape,Ca scl nu stropeasca luntrea,S6 nu intre apa-n barca!

Vintule, to urca-n cerzzri,Inspre locurile undeNeamu-ti se nascu, pe vremuri,Spre familia-ti de-acolo,Nzz nzai trece-n barca astaDoar din lenin f6cuta, nu maiR6sturna aceast6 luntre;Culc6 arborii din cimpuri,Sfarnz6 brazii de pe mimic!"

Lenzminkdinen cel zeinatic,Preafrumosul Kaukomieli,A grail` in chipul asta:"Fugi, adc7-ne in graba,Minclre vulture al Turjei,Doar trei pene, trei, tzt, vultur;Doud, corbu/e, imi add, .

S6 mai ajutani barcula,Sa tivim stricata luntre!"

Intc7ri acele borduri,Mai intepeni celeScinduri de-ajutor; mai poseAlte, nalte de un stinjen;N-a intrat in barca apa,N-a stropit -o pe margini.

Marginile sint inalte,Scinduri pentru vreo nevoie-sCa s6 tie piept la vinturi,Sa infrunte cele valuri,Pe c7st drum, in vijelie,Printre muntii cei de ap6.

iti

Sri

nici

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Clintulal XLIII-lea

www.dacoromanica.ro

413Louhi, gazda cea din

Pohja,Aduna norodul Pohjei,Inarma cu arcuri cete,La viteji le Bete sabii,Pregatit-a barca Pohjei,0-ntari cu tot ce esteDe nevoie-n marl razboaie.

.57-a suit vitejii-n luntre,A§.ezatu-qi-a voiniciiCum, pe pu4ori, o rata,Cum o 14116, micutii;Cei czt sabii sint vreo szitc7,Iar viteji cu arc, o mie.

Ridica atunci catartul,A§-eza apoi vergele,Atirna cea pima larga,Cele pinze pe vergele,Ca un lung mornian de nouri,

zin caier alb in aer;CJ p0/11% apoi la drunni-i,0 intinse tare lutesa-0 redobindeasca SampoDin cea barca a lui Vain?).

Mop,' vajnic VainamoinenSpinteca albastra mare,Spuse-apoi aceste vorbe.De la cirnza barcii sale:"Hei, tu, fiule-al lui Lempi,Cel mai bun al meu prieten,(Inca pe catart, in virfii-i,Prin desipil de vergele.Cerceteaza ceru-n fata,Uita-te apoi in spate,Dacci-i !impede vazduhul,Daca-i /impede sau tulbur"

Lenznzinkainen cel zanatic,Ast cumatru plin de viata,Gala fara de porunca,Fara laude, la munca,Pe catart, in yid; urcat-a,Prin des4ul de vergele.

Rc7sc7rit, apus, privit-a,Miazc7zi miazanoapte;Se vita spre tarmzil Pohjei,Spuse-apoi aceste vorbe:"Limpede-i vazduhu-n fata,E cam tulbure In spate;Nourel spre miazanoapte,Caier alb din Soare-Apune."

Zise moqul VaindmOinen:"Nu prea spui chiar adevarul!Nu e nour; nu e caier;Caier alb; e doar o luntreCoperita cu vintrele;Ci te uita mai cu grija!"

A privit mai cu-ngrijire,Spuse-apoi aceste vorbe:"Un ostrov er.n departare,Se zareVe ca o umbra:Plopii de qbimi multi se-ndoaie,Iar nzestecenii pestriti isDe cocofi din cei de munte!"

Spuse moqulVaindmdinen:"Nu prea spui chiar adevarul!Nu sint §.oimi din cei puternici,Nici cocoV din cei de munte;

oamenii Pohjolei;Ci te uita nzai cu grija!"

Lemminkainen cel zanaticA privit a trei oar&Prinse apoi sd grdiascd,Laid vorbele ce spuse:"Vine barca cea din Pohja,Luntrea cu lopeti o sula;Sint la vivle-o .v/0 oameni,Alli o nue stau degeaba!"

Pricepu may VainamoinenCa era nevoie mare;A grail atuncea astfel:"Faur Ilmari, visleVe,.57 tu, hitre Lemminkainen;Haide, va-ncordati nzai stralnic,

vitejii mei, s-alergeLuntrea asta qi mai lute,Ca sa poat' sa scape barca!"

Ci vislea Ilmari faur.57 cu hitrul Lemminkainen,Lopata intreg poporul,Vislele se-ncovoiarc7,Parii de scorzg scr4nira,Tremura Intruna vasul,Spinteca talazuri proraCa o foca, vijiia totPupa ca un Hu de munte;Clocoteste apa-n scorburi;Spumele-s ca ghemotocuri.

Se-ntreceau barbati lavisle,La lopeti trageau vitejii,N-o lua de loc la goan6Barca cea de lemrz, in falaAstei nave nzari de pinze,Inaintea luntrii Pohjei.

Pricepu moy VainamoinenCa era sfir#tu-aproape,Ceasul groaznic al pierzarii;Chibzui cum ar mai duce-o,Cum sa scape cu vial&Spuse-apoi aceste vorbe:"laca, Imi aduc aminte,

Aqtia-s

Voi,

('a

www.dacoromanica.ro

414De-un tertip, de-o viclenie!"

Apuca un colt de iasca,Puse mina pe amnaru-i,Scoase-o cremene, un vitf doan

un firi.For de iasca,II zvIrli in mare pesteUnzarul cel sting, in graba;Incepu el .5.6 vorbeasca,Iata vorbele ce spuse:"Sa rasara-o stinca nalta,S6 se Lte-o stana-ascunsa,Ca sa piarda barca Pohjei,Ca 5.6 sfarme cele-o striaScinduri late in virtejztri,In acele stInciDin inaltele talazuri!"

S-a ivit atunci o stinca,S-a-nchegat un banc In mare:Inspre rasarit cuCoastele spre nziazanoapte.

Tot zbztra cea barca-aPohjei,De.spica in grabii valuri;S-a izbit de-un stei deodata,Prinsa fit de-o nalta stinca,Barca cea de lemn se frinse,Sparte sutele de scinduri,

cazut catarte-n mare,Duse-azt fost de vinturi pine,De suflarea vijeliei.

Louhi, ea, stapina PohjeiFranzinta-n picioare marea,Din nisip sa scoata barca,Iar pe ape s-o aceze,Dar culcat ranzase vasul,N-a nzi§-cat din locu-i nava;Doar frinturi erau scinduri,VIsle -n ape risipite.

Incepu sa chibzuiasca,Spuse-apoi aceste vorbe:"Cine rni-ar putea da sfaturi,Ce sa mai Incerc acztma?"

Chipu-# prefOcu atuncea,Indrazni sa-V schinzbe trupul:Vreo cinci seceri adunat-a.57 vreo §.a.se vechi cazmale;

facut din ele gheare;Ca pe ni.te cangi le pitse;I-a slujit junta' din vasulSfarirnat, de reazinz tare;

facu din scinduri aripi,Cirma dindarat fu coad6;Suta de bc7rbati sub aripi,Mia de viteji In coada,Suta de barbati cu sabii,Mia de viteji cu arcztri.

.57-a luat dup6-asta zborul,S-a-nallat In chip de vultur;Largi ocoluri ea descriseCa sa dea de Vainanzoinen;Atingea cu-aripa norii,Cu cealalta valuri netezi.

Mlndra apelor stapinaA grad in felul asta:"Hei, &Urine Vainamoinen,Nu fi -n miazazi cu ochii,Mai arunca-ti o privireInspre-apus nziazanoapte;Te nzai uita-oleaca-n urnta!"

Mosul vajnic VainantOinenInceta deci so mai fieTot spre ntiazazi cu ochii,Aruncat-a o privireInspre-apzts nziazanoapte;S-a uitat apoi qi-n urma;Ci venea batrina Pohjei,Pasarea plutea-n vazduhuri;Ca un .yoint era la ztmeri,lar la trup parea un vultur:

A venit Vainantoinen,Pe catart, in virf se puse,In des4u1 de vergeleS-acata de vergi inalte;Barca mai sa se rastoarne;Se-aplecase nzarea luntre.

Ci fierarul IlrnarinenSe-arunca atunci spre Domnul,Inspre Ziditor se-ntoarse,Tot rostind aceste vorbe:"Ocrote.yte-ma, Parinte,Ziditorule, ma crula,Tit, Stapine -al bunatatii,&I nu pier, sa nzai raminaFiul maicii-n al tau numarDe fapturi, sa fie-n rindulCreaturilon caroraDuntnezezt le-a dat viata!

0, puternicztle Ukko,Zeu ce stapineqti in ceruri,Manta de vapai Intinde -mi,Cu o bluza-n foc ma-mbraca,Pentru ca sa lupt sub scutu-i,Sa ma bat la adapostu-i,Capul sa nzt-nzi patimeasca,Sa nu-mi cada-un fir din pc7ru-miIn aceste jocuri aleFierului sclipind, sub virfulVreunei arzatoare sabii!"

Mopil vajnic VainamoinenA grc7it in chipul asta:"Hei, stapina-a Pohjei, uite,Vii sa-nzparci czt mine Sampo,

Au

lqi

iepte

qi

www.dacoromanica.ro

415Colo-n capul cela-n ceata,In ostrovul cel din neguri?"

Spuse ea, stapina Pohjei;vreau sa-1 impart, nici

vorba,Cu -aide tine, hot fatarnic,Cu batrinul Vaineinzoinen!"Ineaca apoi Sanzpo-zilDin corabia lui Vain?).

Lenzminkainen cel zanaticTrase sabia-i din teacartScoase spada cea taioasaCe-atirna in partea sting&A ochit in cele gheare-a'Vulturului, tot lovit-aPeste degete, cu sete.

lard hitrztl Lemminkeiinenlmblatind ntereu, grclit-a:"Hai, picati, osta0, voi, sabii,SonmoroV viteji de-a valma,Cite-o seta de sub aripi,Cite zece de sub coada!"

A grad batrina Pohjei,A strigat de pe catartulCel malt, din virf, aceste."Hei, tzt, fiule-al lui Lempi,On; nenorocit, bier Kauko,In,yelat-ai pe maicuta,L-ai mintit chiar peAi jurat cc:7 nu to -i baleTimp de zece veri, de-a rindulNici din pofla cea de au,:Nici s-aduni argint, cu spada!"

Mogul vajnicVdinOnzOinen,Magul cel din vefnicie,A vazut ca-i vine clipa,Ca sosise timpulSa se-apuce sa lucreze;Scoase cirnza de prin ape,Visla de stejar; din valuri;Marea pasare lovit-a,A pisat nzult, qi bineAle vulturului gheare;I-a rupt cangile, scapat-aNunzai gheara cea mai mica.

Ci cazut-au de sub aripiOamenii duium, AcuraSd 11§.neasca apa marii;Suta de barbali din aripi,Mia, de la virful cozii;

vulturul picat-a,A clizut in fundul bc7rcii,Cum se-arunca dintr -un arborUn voinic cococ de munte,Ca din pin, o veverita.

Louhi rasturnat-a SampoCu cel deget fara nume,A inzpins in mare Sampo,A rostogolit capaculDe pe bordul bc7rcii rociiDrept in rniezul marii-albastre;Fu facut farime Sampo,Fu-n buceiti schimbat capacul.

Numeroase bucatele,Parci mai marl din mindrztlSampo,Lunecara pe sub ape,Peste negrele namoluri,Prada apelor ajuns-au,0 comoarei in Ahtola;Iata, clan de ce de-atuncea,Cit luci-va luna de-auz;Nu va duce apa lips6De averi, preczint nici Ahto,De comori nemarginite.

Insei au ramas alteBucatele, re:1,7144ePe spinarea marii-albastre,Peste nesfirqite valuri,Sa le legene vintoase,Sa le-mpinga-ntrzina valuri.

Le tot leganara vinturi,Le-a purtat al rnarii freanzatPe spinarea albastrie,Pe-ale marii-ntinse valuri;Vintztl spre parnint le-mpinse,Valid le-a mina! spre

Mogul vajnic VaineimoinenA vazut ca-s tot impinseSpre pamint, tot aruncate,Inspre Orm de val aduseReinic4itele de Sampo,Resluri din capacul mindru.

S-a inveselit el, straptic,A grail in chipul asta:"Iata-un germ en, inceputulUnei fericiri de-apururi;Brazde, cimpuri semanate,CreVere-a oriceirei planterLuna va luci de-acuma,Soare fericit va batePeste casele Finlandei,Pe-a' Finlandei dulci ogoare!"

Louhi, ea, stapina Pohjei,A grail in chipul asta:"De-un tertip mi-aduc aminte,,Ftizt tin preacumplit descintecImpotriva alor taleAraturi V-a' tale lanuri,Alor tale vite V-alorTale holde, impotriva

"Nu

batrinul,

ii

tarmuri.

si

si

Insusi

si

www.dacoromanica.ro

416Lunii tale, lucitoare,Impotriva alor taleZile care scinteiaza!

Intr-un stei of pune luna,Soarele-ntr-un deal de piatra;Geruri marl dezlantui-voi,Voi intirzia tot frigulDin vazduh prin ale taleAraturi, prin cele cimpziriSemeinate prin spiceDe-ale tale prin toateAle tale seceriviri;Tot cu bob defier ploua-vaGrindina, tot czi ghiuleleDe otel piriitoare,Peste cimpurile taleCele nzai nzanoase, pesteCele mai frumoase tariniCe le ai destelenite.

Urs trimite-oi din cimpie,0 sa-ndrept din codri-o floraCu dinti rani, ca sfiVeIn bucati toti armasarii,Sa -ti mai sfirtice qi iepe,Ca sa-ti prapadeasca turme,Vacile sa le manince;0 sa -ti pierd cu boli poporul,0 sa -ti nimicesc tot neamulCa sa nu se pomeneasca-nVeci ast neanz a! Kalevalei!"

A raspuns atunci beitrinzilVC inanzainen in acest chip:"Nu nza farmeca laponul,Fie el chiar Turjalainen;Doninzil are haina vrenzii,Tine cheia fericirii;Nu-i la vreun pizmas sub bratu-i,Nici in degetele celuiHotarit sa faca raid.

De ma-ndrept spreZiditorti-rni,Daca ma irzcred in Domnul,Alunga-va El toti viermiiCimpului, pe toti duptianiiHoldelor de pe ogoare,Va opri sa-nii roada grlul,Paiele sa nii le smulga,Spicele so" nil le piarzei,Grinele pustiasca

Zara tu, sta./Yin:7-a Pohjei,Pune-ti vrajile-n vro stinca,In vrun stei ti-ascundeRelele-n vrun deal piteve-ti;Sa n-a. yezi pe-acolo luna,Cu alit nzai mull nu -ti puneNicicind soarele fierbinte!

Las' sa bintuie pe-a' taleHolde chiciura, da-i voleGerului sa zaboveascaTot prin spice sernanateDoar de tine, fa sa bataGrindinile cu mc4catiiBobi de fiet; sa tot pocneascaOzqoarele-otelitePeste brazdele de plug, prinFundu-ogoarelor Pohjolei.

Mai trinzite-un urs din§.esuri,Din dumbravi, o rea pisica,Fa sa se repeada-o fiaraIndoita din padure,Fiara cu dinti rani din codri,Toccoa -n capatul aceluiDrum al Pohjei, cam pe unde-tiVin cirezile de vite!"

A raspuns atunci stapinaPohjolei, in chipul asta:'Mi s-a prabu§lt puterea,Mic§.oratu-mi-s-a vaza;Mi-i comoara-n fund de valuri,S-a slat-mat pe ape Sampo!"

S-a intors plingind acasa,Tot gemind veni-n Pohjola;Nu putu ea sa -qi aduneSampo-ntreg in locuinta-i,Ci lua o parte numaiCu cel deget fora nunie,Ce! capac 1-a dus in Pojha,Pumn de a§.chii-n Sariola;De atunci in Pohja-s lipsuri,In Laponia nu-i piine.

vajnicVainanzoinen,Cum se cobori din barco,Pe ostrov gasi farimeDe-ale Sampo-ului, resturiDin capacul cela mindru,Pe cel mal intins al marii,Pe nisipul fin moale.

Fuse romc4iti din Sampo,Buceitele din capaculInflorit, acolo,-nCapului pierdut in neguri,Ca sa creasca, sa se nalte,Ca sa dea belpig de bere,Doar din cea de orz, negriie,Sa aduca piine multaDe secarei, hranitoare.

Ci mopzeagulVainanzainenA rostit aceste vorbe:"0, tu, Ziditot; tu, Doanzne,

giqi

sa -ti

sa-mi

Mogul

gi

vivid

www.dacoromanica.ro

417Da-ne multa fericire,0 viata-ndestulata,Fel-ne sa murinz cu cinste-nDulcea tare a Finlandei,In Carelia cea mindra.

Ocroteqte-ne, tu, Doamne,Tu, frumosule zeu mare,De-a' barbatilor preanegreUneltiri, de ginduri de-aleBabe Ion iar pe pizmaViDe pe ast parnint, rapune-i,Stinge vrajitori din ape!

Tine fiilor tai parte,li ajztta totdeauna,li pazeqte peste noapte,Peste zi ii ocroteqteDe al rautatii soare,.5'i de-a vrajmayiei lunaDe-ale dupnaniei vInturi,De-ale urii ploi grozave.57 de mu§.caturi de geruri,Si de timpurile rele!

Gard defier ridica-ndata,Un.castel de stInci cladeqte,Primprejurul casei meleDe-amindozza laturi aleAcestui popon sa zirceD-ici, de jos, la cer castelul,Din cer la panzInt, jos, iarc1§1;La-adapost sa fru Intr- Insul,Scl It am mereu de sprijinLa faradelegi cumpliteDe-a' nemernicilon contraPustiirilor du.yrnane,Cit or sia aceste vrenntri,Cif luci-va luna de-aur!"

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal XLIV-lea

www.dacoromanica.ro

423Moptl vajnic Vtiineinzoinen

Chibzuia aca in gindu-i:"Vezi, ar trebui, acuma,Sa nza bucut; ar fi dulceSa ma veselesc aicea,In aceste noi lacaptri,In aceste curti marete;Dar pierdut-am cel kantele,Mi se dose bucuriaPrin cotloane-adinci de peyte,Prin granzezi de somn fn cirduri,Pe la ,Rime din adincuri,La poporul lui Vellamo;Cit ii lumea n-o sa -1 copal,Ahto n-o sä mi-1 mai deie.

0, fierare Ilmarirzen,Meqtereai cindva, mai ieri chitinAi pittea preahine .yi-astaziSa mai ciocc7neVi o greblaNuma-n fier, colti de.yi de grebla;Colti nzai deli, o coada lunga,Cad (:4 vrea sa greblu ape,Sa ni-apuc sa fac postateDin talazuri, sa string stoguriTrestiile, sa acoparMaluri cu granzezi de alge,Ca sa -nzi aflu instrztmentul,Ca sa pescuiesc kanteleIn vreo groctp6-n payti bogata,Prin granzezi de somni in cir-duri."

Ci fierarul Ilmarinen,Maistrul ve.ynic, jeizirit-alute nunta-n fier o grebla,Coada lunga de amnia,Colti faczt de-o seta stinjeni,Coada de cinci ori

Grebla cea defier lztat-aMop!, Veiineinzoinen, ',tersePutintel, urmat -a drum,/Nu prea lung la valatuciiDe °lel din port, acolo,La edecul de amnia.

Douef barci erau aicea,Dorta luntre pregatitePeste otelite suluri,La edecul de amnia;Una dintre barci mai noun,Dar cealalta tare veche.

Spuse nzoqul VainamOinenBarcii celei noi aceste:"Luntre,-arunca-te pe valuri,Fugi, o nava, pe talazuri,Fara-a fi de miini intoarsa,Nici de policare-atinsa."

Barca se-arunca pe ape,

Merse vasul peste valuri;Mogul vajnic VaineimoinenS-a4.ez6 apoi la cirma,A pornit apoi pe mareCa sa mature talazuri,Ca sa rada gropi prin valuri;Strinse nuferii din larguri,Ricii prin ram4iteDe-ale trestiilot; printreA/ge vechi, prin ierbi de mare,.57 prin orice surpatura;Toate stincile catat-a,Insc7 nu putu sa afleTitera din os de .ylizica,Bucuria prapaditaPe vecie, ast kantele.

Mosul vajnic VOinOmOinenSe-ntorcea in jos cu fruntea,Cu anzarztl greu din suflet,Cu caciula intr-o parte;Incepu atunci a spune:"N-o sa mai and vreodataBucuria celui dinte-al

sunetele mindreAle oaselor de peqte!"

Tot mergind printr-opoiana,Pe sub poale de padure,Aztzi plins de mesteacan,Vaier de copac cu pete;S-a apropiat s-asculte;lute a fugit spre arbor.

Puse irztrebarea asta:"De ce plingi, mare, mesteacan?Ce to vaieti, arbor verde,De ce tipi, o, scoarta alba,Doarei nu mergi in razboaie,Doar nu pleci in lupte grele."

I-a raspuns acestmesteacan,Intelept vorbi cel arbor:"Multi V-nchipuie, ba uniiAu §1 spits ca-mi duc vialaNuma-n bucurii, ca-not inVeselii preamari! Vai nue,Doar zin griji imi duc viata,Mi-i facuta bucuriaDoar din plictiseli; ci, iaca,Gem in jalnicele-mi zile,Cint in crunta mea mihnire.

Piing de neputinta, bietul,Gem de-a mea singurcltate,Ca-s lipsit de orice bine;Parasit is, fara sprijin,In ast loc sarac, in astaFara de sfir§lt p4une.

pe -ath a.

www.dacoromanica.ro

424Oameni fericili stra§-nic

Noroco# tot trag nadejdea,Ne'ntrerupt, cu bucurie,Ca s-o-ntoarce mindra vara,C-or veni din nou aceleMinunate zile calde;Ci eu, biet, sarac de mine,Alta soarta am, simt spaimaCa m-or jupui de coaja,Ca mi -or snizzlge crengi frun-zoase.

Prea ades fara-a lineSeama cit de slab is, prea desSe apropie copiiiPrinzaverii iuti, dau buznaInspre mine, imi implinta-nCoasta gilgiind de sevaCinci custztre de bricege,lar pastorii rai tot taieVara alba-mi cingatoareCa sa impleteasca vase,Teici, on co,Farcuti de poame.

Prea ades §1fara-a sineSeama cit de slab is, prea desVin la unzbra-mi fetiqcane,Fac un zgomot mare-n preajnza,Duc stufoase crengi sa -41 lege.Fonzoioage marl de baie.

Prea ades fora -a tineSeama cit de slab is, prea desMa rapun cind se and codriCind .se curata paminturi,Ori ma vine/ in lungi ciopoare;De trei on in varaZile multscaldate-n soareAu stand sub mine oameni,Ascztlitu-41-au saczireaDe biet capul meu, Boar pentruA -mi rapi slabita-nzi vial&

Traiul ast mi-i nunzaivara,Veselia-n zile niindre,Dar nici iarna nu-i nzaiNu-i mai milostiv cu mineTimpul cu zapada mull&

Prea devreme, totdeauna,Chipul meu mihnirea-1 schimba,Capir-mi jalnic nil se pleaco,Fata-mi galbena se faceCind gindesc la zile negre,Cind aVept anzare vrenzuri,

Door dureri mi-aduce vin-tul,Gerul, preacurnplite chinuri;Imi is vintul verdea manta,Gerul, mindra urea podoaba;

Ci atunci, sarman mesteacan,Biet copac, lipsit de sprijin,Stau descoperit, cu totul,Despuiat de-a' mete strafe,Ca sa nia-nfior in chiciuri,Sa ma jaluiesc in geruri."

Spuse mo§.ulVainanzoinen:"Nu mai plinge, mindru arbor;Alba fringhie, nu genie;Vei prinzi o fericire,O viala noua, scumpa;Ai sa plingi de bucurie,Ai sa salli de voie buna!"

Mogul vajnic VaindmOinenIii facu din ast mesteacanTitera, ciopli la dinsaO intreaga zi de vara;

intrztchipat kanteleIn eel cap pierdut in neguri,In ostrovul cel din ceata;A cioplit atunci cutiaSunetelon daltuit-aNoua bucurie-n plinaInima-a celui mesteacan,Intr-un trup de lemn cu pete.

Spuse mocul Vainamoinen,A grail in chipul asta:"E facuta-acum cutiaSunetelor; gala -i trupulNoii buczirii; de uncleOi Izia eu iii.;le cuie,Cum sa aflu cheia-acztnia?"

Un stejar cre.lea-nograda,Un copac mare, in curie,Ramuri late-avea stejarul,Mar era pe orice creanga,Pe-orice mar un bulz de aunSta un cuc pe bulzul de-aut:

Cum cinta ast cuc, cindtocrnai

cinci note glasul,Aur Vroia din ciocu-i,Incepea argint sa -i curgaPe-o colina aurita,Pe-o naltime argintata:Cuie pentru ast kantele,Chei, la lemnul cel cu pete.

Spuse moqul VainanzOinen,Iota vorbele rostite:"Cuie am la ast kantele,Chei, la lemnul cel cu pete,Imi mai trebuie un lucru:Strune, cinci, la ast kantele;Unde-oi da de niqte strune;

fi

asta-n

buna, Mladia-n

si

fi

www.dacoromanica.ro

425Cum voi pone cele glasuri?"

Merse-apoi sa cate strune,0 intinse-n lung, pe esztri;Pe inta.y era o fata,

.fecioarii-n fund, pe vale,Nu era scaldata-n lacrimiDar nici tare bucztroasa;Tot cinta doar pentru sine,Lalaia s6 treaca seara;L- astepta pe-al ei logodnic,La iubit era cu glndul.

Mosul vajnic V4finantoinenSe apropid IncetulF61-6 de papuci, venit-aFara de incaltanzinte;Cind se-apropid de dInsali ceru putin din partt-i;Ii grai in chipul asta:"0, fecioara, da-mi din pleteMindra fata, da-mi din bucle,Pentru strune la kantele,Pentru glasul bucuriei!"

I-a dat fata par din plete,Bucla, una matasoasa,I-a dat cinci, chiar base fire,I-a increciintat .7i 4.aptePentru ca sa fie strumAle kantelui, sa albaGlas de-acunta bucuria.

,Thera era chiar gataCind batrinul VaineinzoinenS-a§.ez6 pe-ntiia treapta,Pe o lespede a scarii;Instrumentu-n miini lziat -a,La piept strinse bucuria,Indrepta spre ceruriPuse pe genunchi cutia,Strunele Intepenit-a,Potrivi acele glasuri.

Cind ii fitra puse strune,Cind fit acordata harfa,Sub a' sale miini o duse,A lasat-o pe genunchii-i;Zece zinghii coborit-a,Degetele, cinci intinseSa alerge peste strune,Ca sa sara peste glasuri.

Ci batrinul VainamoinenA cintat din ast kanteleCu-ale sale miini sprintare,Degete cu tolul .fine;Policarelo-ncloite;R6stinat-a cel mesteacan,Muntura cea creanga vede,Vesel mai cinta cel aurDat de cuc; se bucurara

Firele de par a' fetei.Tot cu degetele cinta

Vainamoinen; iaca, struneVijiie la cel kantele;Tremor' muntiivuna steiuri,Se cutrentura stane,Stinci se nz4ca sub talazuri,Pinii-s plini de veselie,Joaca pe cimpii buVenii.

nurorile KaleveiCuseitztrile-§.i lassara,Alergara-n lungi uvoaie,Intr-o panglica veniraSul-Lind zt§.or neveste,Vin voioasele stapineAste sunete s-auda,Muzica fermecatoare.

Citi barbati azt.fost pe-aproape,Sepcile tinind In mina,Babele din preajm6 Coate,La obraz ducindu-qi palma,Feti,ycane-n ochi cu lacrimi,In genunchi stand jos, &WeillAscziltara ast kantele,S-au ntirat de bucurie;Intr-un singur glas spuneau totiySi rosteau cu-ceeaV linzba:"Nu s-au auzit vreodata

Melodii a§.a placuteDe and vietuinz, de and totStraluceVe Luna de-aur. "

Muzica, minunea asta,A ajuns prin §.ase sate,Nu a fost vreo vietateSa nu vino sa asculteClntecul cel plin de vraja,Melodiile duioaseAle titerei &stela.

Dobitoacele din codriA.yezatu-s-au pe labeCa s-asculte ast kantele,Sa se lase farmecate

preamarea bucurie;Pasarile din vazduhuriAlergara-n ramuri Coate;Felzrritii pe§ii din apaSe-ndesar6 cc7tre maluri,Viermi de sub patnint venira,Peste lama se ttrira,Se .inloarsera s-asculteMuzica acea.vta mindra,Bucuria mare-a aquiKantele, aceste lineSunete-a' lui VainamOinen.

Astfel mop', VainamOinen

0

vidid,

si

www.dacoromanica.ro

426Rapitor cInta, ca-n vrajdMelodii scotea minune,A cintat o zi i cloud,Nu se-opri nici sd manince,A prinzit o data numai,A-ncataramat chimirulDoar o &it, o data nzimaiImbracatu-qi-a canna .a.

Cind cinta in casa ceea,In cea sales -n pin facuta,.,57-a trimis rasunet podul,Ridicara glas podele,A cintat, sus, coperiquI,UVIe-au doinit cu toate,Bucuratu-s-au ferestre,Se infiord §1 sobaCea de piatra, a cintat chiar.p vInjosul stilp din casa.

Cind s-a dus sub brazi,cInd nzersePrintre pini sa se mai plimbeIV plecar6 virfirl brazil,Se-nvirtira-n munte pinii,

-aruncara cucuruziiAcele, la rciddcina.

Cind se duse in dumbravaSau calca pamint pe paji.yti,Acziltard-n voioqieHuciuri, cringurile toate,Au saltat de nesfilvitaBucurie cele cImpuri,Fost-au florile cuprinseDe iubire, 4i plecaraTulpinitele camorul.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal XLV-lea

www.dacoromanica.ro

431Louhi, gazda cea din

Pohja,Auzi-ntr-o zi o vorba,Cum traiesc cei din Veiinolei,Cum crest toate-n KalevalaCu bucati din Sampo cela,Cu- a ,cchii din capacul mindru.

A sitntit atuncea piznza,Se gindea tot singurica:"Dare cam ce fel de bolip`iSa nzai pregatesc, ce moarte21§- putea sa mai dezlantuiSpre norodul din Veiinolei,Peste cei din Ka /evala ?"

L-a chenzat pe naltulUkko,S-a rugat fierbinte catreZen/ tunetzrlui; spuse:"Ukko, zeu inalt, ucidePe toti oanzenii Kalevei,Tot cu grindina cu boabeMari de fier; tot cu piroane,Czt un loveqte-iTot cu molinzeNeamul blestemat it pierde:Pe barbati in curti intinse,Pe fenzei, prin cele grajdzrri!"

Ci traia, la Tuoni-O oarba,Una-anurne Loviatar;0 bdtrina rea, o ciumef,Cea mai crinceneiA lui Droni, curnplitaManaion; ea incepritulRelelor; yoditoare-aMii de bol4ti §1 de nzo/inzi;Neagra nzai era la fata,Pielea ei, respingatoare.

Neagra fiicel a lzri Tuoni,Chioara cea din Ulappala,Chiar pe drum 4i puse patul,f4ezatu-41-a czilcuptlChiar acolo, pe pantintulBlestenzat; dormi avindu-#Spatele spre vint, cal coastaContra vintului pidosnic,Sta intoarsa impotrivaRasuflefrii reci, cu fataCatre zorii diminetii.

A venit o vijelie,A pornit un crincen viforDinspre rc7sarit iatef,Vintul rodnici aceastaSpurcaciune, a lasat-oUraganu-nsarcinataIntr-un cimp lipsit de tufe,Pe un loc ce n-avea iarba.

Sarcina cea grea, povara,0 purta-n greoiul pintecTimp de douel luni, de trei luni,Vrenze de cinci luni, de ,base,Tinzp de qapte §1 de opt luni

tot timpul lunii-a noua,Zara dupa calendarulFemeiesc, chiar jumatateDin cea de a zecea luna.

La sfir,citul lunii-a noua,La-nceputul ce'i de-a zeceaSarcina ajunseseDureroascl, se facuseDe nesztferit povara;Nu veni vreo slobozire,N-a adus pe lume pruncul.

schinzbat atunciculcuprl,24ezatu-s-a in alt loc,S-a dus tirfa sa puiasca,Curva focului sa nascaIntre douef stinci crapate,Colo-n cele vagcluneA cinci munti, dar slobozireaN-a venit, n-a fost in stareFatul nenascut nasca.

A catat qi alte locurideiarte greutatea

Pintecului: la izvoareCare niurnturcl intruna,"lbt prin miycatoareNu-.yi gasi zrn loc sei-# poatefU.ura greoiul pintec.

A volt atunci sel nasca,Incercat -a ea sc1-0 punySarcina-n viltoarea uneiMari cascade, in virtejulUnui riu spumos de munte,Peste trei caderi de apa,Linga noua stinci ripoase;Nu veni vreo slobozire,Nu §1-a uqurat povara.

A varsat, ciinoasa, lacri-mi,A tipat grozavul monstru;Nu qtia-ncotro s-apuce,Spre ce locuri sef se-ndrepte,Sc1-# deqarte greutateaCea din pintec, aducefVii, pe lume,

Dumnezeu vorbi din nouri,Spuse-n cerztri Ziditorul:"E-o coliba tare vechePe cel farm de mare, colo-nPohjola intunecoasc7,In cumplita Sariola;

boliyti;

odraslif

yi,

Sa-yi

mlaytini;

sa-si

virf de-olel,si

Si

si

set -1

puisorii.

www.dacoromanica.ro

432Vei putea sa na§.ti acolo,Ca sa scapi de grea povara;Cei din part ile aceleaAu nevoie chiar de tine,Iti aVeapt6 puivorii!"

Neagra fata-a lui Tuoni,Precunzplita Manalatar;A venit in casa Pohjei,Spre cea baie-n SariolaCa sa nasca prunci acolo,Sa dea fillor lumina.

Louhi, gazda cea dinPohja,Baba ceea Virba tare,0-nsoti in baia de-aburi,0 aduse-n tainc7-n casa,Fara-a auzi catztrzul,Far' sa-n.ytiinteze sand.

I-a fc7cut in taina-o baie,A-ncalzit indata coda;Usile stropi cu bere

titirzele le unsePeste tot cu bautura;U,cile sa nu mai tipe,Nici titini sa nu mai geama.

Prinse apoi sa graiasca,lata vorbele ce spu.se:"Kave, flica, tu, a firii,lit, femeie mindra de-aut;Cea mai veche din neveste,Tzt, ce e.ii intlia mamaA .fiintelor; hai, du -!ePina la genunchi, prin mare,Prin talazuri, pin' la mijloc,Sztcuri de bibani cztlege,Bale de chefali aduna,Fie oricit de cleioase,Sa frecam oase-a' fenteii,Indesat, mull sa le trageni,Cam de peste tot, cu vlagei,SlobozeVe-o de-orice spaime,Pintecul i-1 mintuieVeDe cumplite jurighiztri grele,De dureri ingrozitoare,De-nflorc7toarea, cruntaMa runtaielor lucrare.

Daca nu-ti ajunge asta,0, puternicule Ukko,Tit, mai mare ca toti zeii,Ma ajutorc7-n nevoie,Vin' la ceea ce to roaga!E doar o.ferneie-n spaime,Sufera cumplit sa nascaIn a§.ti aburi gro§1, in baiaPregatita pentru oaspeti.

tzt, macinca de-aur

Ici in palma miinii drepteCa sa sfarami orice stavili,S6 dobori pervazul 2411,Sa spargi lacatul acelaCare-1 puse Ziditorul,Sa fringi tainice z6voareCa cei marl ci mid sa iasa,Unzil mai slc7but sa treaca!"

Uriciunea rea, aceastc7Fiica chioara a lid Tuoni,Uf uratu-s-a aturzceaDe povara grea din pintec;A nascut Apturi cunzplitePe o pima -n flori de-aranza,Dupa o perdea subtire.

Noua fii aduse-n lumeIn rastimpul unei singuri1Topti de vara, cit tinut-a0-ncalzire doar a bail,Numai o inabu4.ireA celei odai, cu aburi,Roade-a' unei singuri sarcini,Numai dintre-o-ngreunare-aPintecului

Ea §1-a botezat copiii,gc7tit frumos urrrza,Fii;

Cautat-a de v1c7stariiCe -i avea, cum ingrijeo`eDe copiii ei o mama;Junghi 1-a poreclit pe until,Colica, i-au spus altziia,Unul fit numit podagra,Cylica, zin altul, doleNume de buboiAltuia, de rand veche,Poreclit fit unul rile,L-au chemat pe altul ciuma.

Unul fost-a fara nurne,Bietul, cel neiscut la urrna;Mama-sa i-a spus sa piece,Pe la vracii cei din ape,Vrajitori din locuri joase,La pizmaqi de pretutinderzi,

Lorthi, gazda cea dinPohja,A trimis copiii celialtiIn cel promontorizt-n ceata,In ostrovul cel de neguri;Le-atita pe-aceste releCreaturi, dezlarztuit-aBoliti nenzaiauziteInzpotriva-celor oameniDin Vaineila, numai pentruCa .0 piard6 Kalevala.

Velinolei cazu bolnava,Patimeau in KalevalaAda-ti,

acehita.

www.dacoromanica.ro

433De boli nemaipomenite,Cu necunoscute nume;Putrezeau sub ei podele,Peituri se stricau pe trupzeri.

Ci rnoyneagulVainamoinen,Magul veynic, inceput-aCapetele sa le scape,Sufletele sa c4tige.These lupta cu Tuoni,Crincen se batu cu boala.

Baia de-aburiPregatit -a bolovaniiDe pe soba, tot cu lenzneCit se poate de curate,Cu buyteni carati pe riuri;Sub ytergar aduse apa,Sub manta manunchi de bale;A nzuiat acele scumpe..5'omoioage, fragezit-aMinunatele crengute.

Aburi grop de miedflynira,Sa naltara nuniai aburiDu /ci de miere dintre celeBine-nfierbintate pietre,Din granzada cu incinyiiBolovani; vorbi atunceaVaineintOinen, spuse aste:"Doainne, to arata-n aburi,In caldura, tu parinte,Sa ne dai iar soneitatea,Sc7 ne-aduci iar pacea buna;,Perge molinza grozava,Spulbera nziasme rele,Uciga§.e, de prin aet;Raspindeyte numai aburiGro§1 de tot, alungc7 orateScirnave duhori de-aicea,Ca sa nu-ti mai arda fiii,Ca sa nu -ti mai chinuiascaAste creaturi a' tale!

Iata-arunc pe pietre apa,Pe fierbintile pietroaie,Sa prefaci in nacre apa.In ruled bun s-o schimbi indatei,Rizt de miere sa se verse,Lac de mied sä valureasca,Printre bolovani din soba,Prin pereli cu nzuychi ai

Nu putenz pieri degeaba,Fara boala nu ne-onz stingeImpotriva rindztieliiZiditorului, in contraVoiei Domnului din ceruri;Daca ne tot haituieqte

Fara pricina vreunul,Intre-i vorbele in gura,In cap planurile-i rele,Farnzecele-n sine insuqi

Daca n-am puteri destule,Daca nu-i in stare fizelMoyului sa stea-mpotrivaAstor molime stirnite,Ca sa scape d-asteVa fi sarcina lui Ukko,Ce domne§le printre nouri,Sta pe-un trop de neguri albe,In strafitnd adinc de ceruri.

0, puternicule Ukko,Zeu mai mare ca toti zeii,Domn stapinitor de nouri,Ne ajuta-n grea nevoie,

alearga, vino iuteLa a noastra rugaminte,Sa cunWi acesteZile de restriyte-alunga,Departeaza plagi grozave,Molina ce se intinde.

Adu -mi spada to deflacari,.Da-mi taiyul ce luceyte,Sa alin dureri cumplite,Molimi sa gonesc de-aicea;Chinuri mari pe cai de vinturi,Bolile-n pirloage goale.

Rog ca bolile de-a rindul,Poruncesc acestor molimiScl se vire-n stinci, in pietre,In darimaturi de flare,Bolovani sa prinda-n chinuri,Stincile dureri sa alba;Nu piing pietrele-n durere,Nu se vaita-n chin steiuri;De le bat chiar mari necazuri,De-s nescpus de chinuite.

Kivutat; o tu, copilaA lui Tuoni, to careStaff pe piatra celor boll ti,La izvorul a trei rizeri,La-nipartire-a trei .yuvoaie,Ce invirli a bolii piatra,Care faci sa umble moaraMolimilot; strange iuteBolile in gura stincii,Le alunga-n cele valuri,In strafundurile nzarii,Unde nu se simte vintul,Linde nu strclluce soare!

Daca nu-ti ajunge asta,0, Kivutat; tu, stapinaMinunata, o, Vammatat;

incalzit-a,

bail.

Hai,

boliyti;

bolisti,

www.dacoromanica.ro

434Hai qi tu, degraba, vino,Sel ne-aduci iar sanatatea,Sa ne dot din nou odihna!Fara de dureri fi-2 toateBolile at de cumplite,Ranile intepeneVeCa bolnavul sa adoarma,Sel se odihneasca-n vote,Sa se lin4teasca-oleaca,Cel cu rani sa atipeasca.

Bolile-ntr-un vas le-nchide,Intr-o oala de amniaCa sa ducem cele boale,Sa-ngropam dureri cazneIn cel muzzle Kipumaki,In cel creVet Kipzivitori;Fa ca bolile sa fiarbaIntr-o caldarzqa micaUnde -un deget Boar patrunde,Unde 41 gase§le loculNumai degetul cel mare.

E zin bolovan pelar in miezul pietrii-o boria,Dc -un burghiu, scobita tare,De un drug de .tier pc7trunsa,S-or zvirli acolo bollti

dureri vor fr inchise;Azi sä vire-n piatra ceeaChinurile cele grele,Vor mai pune-acolo toateZilele de suferinta,Paplice in timpul noptii,Tare-nlantztite, ziva."

Ci mo4.neagulVainamoinenOblojit-a rani deschise,Unse parti bolnave tot cztNoua felurite iruri,Cu vreo opt vrajite leacuri;Prinse apoi sa se roage,Iata vorbele rostite:"0, puternicule Ukko,Zeu mai mare ca toll zeii,Cheanza-zin nor din rasarituri,Iaca-un alt din Soare-Apune,Mai trinzite nouri dinspreRc7sarit miazc7noapte,Daruieqte-mi mied apa,Sa ung partile bolnave,Sa-mbaiez cumplite rane!

Singur; vezi, nzt pot nimi-ca,Vino, Ziditor; §i-ajztta-rni,Da-nzi, tu, Doanzne, al tau spri-jin,

Caci cu ochii mei privit-am,Mingitai cu-a' mele minuri,Am suflat cu gura-mi, scoaseiRasuflarea mea curata!

Ce cu mina-nzi nu atinsei,Domnul cu-a sa mina-atinga,Pe-unde degetele-mi n-ajung,Ale Domnului s-ajunga:Muni dibace are Domnul,Degetele lui nzat blinde-s,

Ziditorule, ci, vinoSa vraje§ii, incira, Doamne,Tainice rostiri de vraja,0, in, cel Atotputernic,Binecuvinteaza leacuri,Da-ne sanatate noaptea,Curma chinurile zilei,Ca sa dea-napoi durerea,Sa nu ne framinte raid,sa nu se coboare-n ininzi,Nicidecurn sa nu se sinzta,Sa nu fie vreo durere,CFt va tine viata asta,Cit luci-va luna de-aur!"

Mo4.ul vajnicVainamOinen,Vraciztl cel din ve.ynicie,Vrajile zadarnicit-a,A zdrobit iscate molimi,Farnzecele alungat-a,Rasturnat-a rele planuri,Izbavi de crunta moarteTot poporztl, mintuit-aKaleva de la pierzare.

mimic,

sisi

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal XLVI-lea

www.dacoromanica.ro

439Zvon ajunse in Pohjola,

Veste-n satul cela rece,Ca-i VainOla intremata,Ca scapat-a KalevalaDe vraji groaznice, de bolicti,Plagi ce-au fost dezlantuite.

Louhi, gazda cea dinPohja,Baba ceea Virba tare,Prinsa fu de-o grea minie,A rostit aceste vorbe:

alt tertip, alt mtjloc,Mai cunosc alta tale:Vom trimite-un urs din qesuri,Yom mina de prin padure-oLabel indoita-n contraVitelor ce are Ye:lino,Tztrmelor din Kalevala!"

A trimis un urs din cesuri,Un plequv din baragane,Prin livezilePrin paqunile Kalevei.

Mogul vajnic VeiinamoinenA grail in chipul asta:"0, fie rare Ilmarinen,Nou tepuf imi jaureVe,Lance cu trei fetiqoare,

o coaara de amnia!Ant nevoie sa prins ursul,Sc: ucid cea scumpa bland,Ce-o sa-nti sfiqie toll caii,S-o dezlantut iepe,Mindra turma-mi va rapune,Vacile impraqtia-va."

Fauri fieraru-o lance,Nici prea lunga, nici prea scurta,A facut-o mijlocie:Sta un lup pe ascutilu-iSe gasea un urs laUn elan sarea pe tocu-i,Alerga un minz pe coada,Azvirlea un ren salbatic.

A cazut omatpreaproaspat,Strat sub fire de zapadc7,Semana cu [Ina oil,Cu un iepure de iarna;Spuse ntoful VainamOinen,A rostit aceste vorbe:'Mi -a venit un dor acuma,Pe la Metsola m-a,. duce,Pe la-a' codrului fecioare,Slzyitoarele albastre.

Pentru codru las peoameni,Parasesc acum vitejii,

Pentru trebi in aer Tiber;Intre-ai tai ma ia, padure,Ca viteaz al tau, tu, Tapio;Ci, norocule,. m-ajutaSa dobor in codru fiara.

Mielikki, o, tu, stapinetA padurilot; Tallervo,A lui Tapio nevasta,Ciinii tai in Ian, ti-i prinde,Javrele le-nchide lute,Intr-un fart cu gard de gladil,In p,pron ce din stejar e.

Mar al codrilor, tu, Otso,0 tu, label numai miere,Cind auzi ca ma apropiu,Cind va fi in preajma omul,Ghearele in par fi- ascunde,Dintii, vezi, in gingii strange -i,Ca nicicind sa nu raneasca,Nici sa nu loveasca lute.

Otso-al meu, frumos, dragprieten,Mindra label numai miere,Culca-te pe-zin dintb cu iarba,Pe cea stinca dragalala,Leagana-te-n pini la umbra,Stai sub brazi, ce-o tin infreamat.

Te mai del de-a dura-niarba,Te-nvirte.yte in locapt-ti,Ca in cuibzi -i o ierunca,Ori ca gisca ce cloceqte."

Auzit-a VainamOinenCiinele latrind intruna,Strigate de javre-n casaOchiului-marunt, in curteaCirnului; grai aceste:"Eu credeam c-ascult chiarcucul,Cintul vrunei scumpe pasari;Totuci, iata, nu e cuculCintul vrunei scumpe pasari;Ce and e chiar strigareaMinunatului meuCel mai bun din animale;E la urs in vizuina,E la frumuqel, in curte."

Mogul vajnic VaineimOinenIzbuti sa prinda ursul;Patul de matase-ntoarse,Rasturna culcuf de aut.;Prinse a grai qi asteVorbe le rosti atuncea:"Preamarit fii, Doamne sfinte,Ziditorule slavite,

",Ftiu fisr

Vaindla-4

si-n

virfu-i,

cline,

www.dacoromanica.ro

440Mi-ai dat ursul asta mindru,Prada, aurul din codri!"

S-a uitat la dragalayul,Spuse-apoi aceste vorbe:"Otso-al meu, frumos, scump pri-eten,Mindra laba numai miere,Nu te supara degeaba,Intelegi, nu eu te-mpinsei,Ci te aruncayi to singerIntr-un trunchi nzai strimb,iata,Ti-ai lovit in craci piciorul,Cei nadragi de lemn rzzpindu-ti,Gaztrind prin crengi mantaua;Lunecoasa-i vremea, toamna,Negro -s zilele in ceata.

Cuc de aur al peidurii,Mindra lin6 ciufidita,Lasa frigului cascioara,Paraseyte-ti bordeiayulC,-,1 din ranzuri de mesteacan,Colibioara din crengute;Pleaca din aceste locuri!Cinste-a codrului, intinde-o,Sprinten picioruy, o yterge,Colluna.ye de rnatase,Lasa-ti casa to nzicula,Drumuri strinzte pentru tine,Hai, cu cei voinici, in ceata,Cu vestiti, cu bravi razboinici;Nu-i ji prost tinut acolo,Nu e calicoasa viata,Mied se soarbe pe-ndelete,Miere proaspata bunaSe da oaspetelui careVine yi se-ayaza-n locu-i.

Chiar acum te hotarayteSa ti-o Iasi micula casa

vii sub grinda casei,Pe sub mindrul pod al casei,Luneca pe nea incetulCa pe-ntinsul lac, un nufar;Sari pe crengile uscateCa o veverita-n ramuri!"

Mogul vajnic VainamOinenVeynic cintaret trecut-aPe cimpii tot intr-un cintec,Tut sunind din corn pe yesuri,Linga preavestitul oaspe,Cu burdufid cel de bland;Se lati-n odai ast zgomot,A patruns prin nzindre case.

Au strigat prin caseoameni,Mindrele multimi rostira:

"Ascultati aceasta larma,Aste sunete din codru,Ciocanitul ghionoaiei,Fluieratul, care -1 scoateA padurilor fecioara."

Mosul vajnic VainanzoinenA ajuns chiar el in curte;Au graft prin case oameni,Intreba multimea mindra:"Uite, zimbla-acunz, ast au,:S-a pornit la drum argintul,Se tot duce scumpa bland,Merge banal cel de aur;Pe micros ti -1 dete codrul,Ti-a incredintat cumva chiarTapio ast ris, de vremeCe te-ntorci tot intr-un cintec,Bucuros de tot, pe schiuri?"

Moyul vajnic VainarnOinenA raspuns in chipul asta:"Vidra se vesteyte-n vorbe,Darul Doninului prin cintec;De-asta ma intorc in cintec,Bucuros de tot, pe schiuri.

Da, dar asta nu eNu e vidra yi nici ris nu-i,E veslilul care merge,Cinstea codrilor pornit-a,Moynegutu-i la plimbare,Merge panura cea groasa;De-i dorit, deschideti CoateUyile acestui oaspe;De uriti ast oaspe-nchidetiToate uyile, temeinic!"

Detera raspuns ceioameni,Mindrele multinzi strigara:"Fii binevenit, drag Otso,Laba doldora de nziere,Bun sosit, acum cind intri-nCurtea bine curatita,In aceasta nzindra casa!

Tot mereu nadajduisem,Mi-am dorit din tinereteSa and cintind o dataCornul asta al lui Tapio;Al padurilor drag fluienAurul acestor codri,Sa zaresc sosind argintulCodrilor in casa-mi mica,Pe strimtuta cararuie.

II doream ca pe-un anrodnic,Ca yi apropierea verii,Cum ayteapta schiul neaua,,P patine cimpuri netezi,

qi

sa

vidrei,

si

www.dacoromanica.ro

441Fetgoara pe logodnic,Ro§-ul obrajon barbatztl.

Stain la vreo fereastroseara,In qopron Sri dimineata,Saptarnini pe lingo poartei,Luni intregi la poarta mare,Iernile-n ograzi intinse,Starr batatorind zapadaPina ce dadu dezghetztl,Dezghelatzt-s-au nisipuri,S-a schimbat nisipu-n pulberi,Pulberile fine-n iarba;Inii ziceam tot dimineata,Ma gindeam zizta-ntreagefUnde-ntirzie list Otso,Frztmz4elul cel din codru,In Estonia plecat-a,Parasi, cumva, Finlanda?"

Mayul vajnic VaineinthinenA grail in chipul asta:"(hide .a-mi duc scunipul pri-cier?,SO-mi min preaiubitzt-iii oaspe,Ori sa-1 ducem in vreo ,Faro,So -1 poftim sa intre-n grajduri?"

Detera raspuns barbatii,Mindrele nzultinzi strigara:"Mina-1 pe preascumpul oaspe,Aduq pe iubitul nostrilSub acest grindar cu fainta,Sub list mindru pod al casei;Doar adus -au de mincare,Bauturile-s gatite,Curatite-s lungi podele,S-au mc7turat unghere,ColNoarele din casa,Is fenzeile-mbracate-nCele mai curate straie,Cu pieptanatztri frumoase,In rochile Izingi albe."

Moqul vajnic VaineintoinenA gran in chipul asta:"Otso, pasare iubita,Label doldora de miere,E pamint sa mergi de-acuma,Dealuri sint sa urci in voie.

Mindru ant; umbla-acuma,Cannel la drum te-aVerne,Coltunaq, hai mergi agale,Tzi nodrag, intinde-o incetul,Unde merge pitigoiztl,Unde vrabia strabate,Pe podeaua cu cinci birne,Tztpili§-, pe sub cei ,caseCaPriori voinici ai casei!

Voi, femei, so frti cu grija,SO nu intre spaima-n vite,SO nu mi§le vitehqe,Dobitoacele. stapinei,SO nu sufere vre-oleaca,Cind intra-va ursu-n sala,Bot-paros, aici, in casa.

Voi, copii, ie§lti din tinda,Fetelor, din pragzilCind pc4i-va voinicosul,Cind intra-va onzul vrednic.

Otso, poanza a padurii,Gogoloiztle din codri,Nu te tenze de fetite,De cositele-mpletite,De neveste maritate,Carora le cad coltunii!Ci, nevestele cu toateSe vor duce-n coltul sobei,Cind infra -va-n saki ontul,Placa:m.)1d, ici, in casa!"

Spuse movilVetineinzOinen:"Fii binevenit, tu, Doanzne,Sub acest grindar cu fairna,Sub list mindru pod al casei;Unde-oi pone mindru-nzi prieten,/rst burduf cam gros de Warta?"

Detera raspuns ceioameni:"Sahttam pe cel ce vine,Adu-ti, iaca, paseiruicaIti a§.eaz6 scumpul prieten,Chiar aici, pe laita astaTot din lemn de pin, In copal',Ici, pe ferecatul scaun,SO-i catam de-aproape parul,SO ne minunam de Una.

Draga Otso, iaca, nu tesa nu te mina,

C-au sa-ti tot priveasca blana,C-au sa -ti tot ocheasca parul,N-or strice doara blana,N-or sa-ti prapadeasca parul,Sa fil carpe la netrebnici,Pentru cei nemernici haine!"

Mogul vajnicVdindmOinen,Dezbraca de !Ina ursul,Pe un parmaclic 1-intinse,Puse carnea intr-o oala,Intr-un larg havuz de au':In caldare de arama.

Fierb pe foc cazane-nalte,Oak de aranza-n flacari,Pline piny peste margini

Tulbura,

yi

yi

sa-ti

www.dacoromanica.ro

442Cu ciosvirte mari de came;Aruncara multa sare,De prin locuri departate,Din Germania adusa,Tot pe apele Vienei,Tocmai prin Suolasalnzi,In corabie mareata.

Cind fit zeama bine fiarta,Oale de Pe foc luate,Azt luat vinatul cela,Fu adusa ghionoaia,Pe intinsa, lunga math,In castroane aurite,Ca in mied sa se tot scalde,S6 se nzoaie -n bere buna.

Masa-n pin era facuta,Toate cupele de-arama,Linguri din argint lucrate,Iar culitele, de aur;CeVi umplute pin' la nzargini,Farfuriile-ncarcateCu-a' padurii-alese daruri,Tot cu prada cea de aur:

Maptl vajnic VainamoinenA grail in chipul c7sta:"Piept de aur; lit, mo.ynege,Tit, stapin a! Tapiolei,Gazd6 buna a Metsolei,'Tit, stapin al actor codri,Preacurat flu al lzti Tapio,Nobil onz cu czqnza roth,Tellervo, fata-a lzti Tapio,Voi, noroade a' lid Tapio,Hai la nunta astui taur;La a lungii lini petreceri;Hrana-i din bel§wg pe-aicea,Poti minca bea In vole,Sa te-ndopi, sa to tot saturi,Sato -ntreg sa s-ospateze!"

Prinsera-a vorbi ceioameni,Intreba multimea mindra:"Unde s-a nascut ast Otso,A crescut cea scumpa bland;S-a nascut pe paie, oare,A crescut In baia de-aburi?"

Moptl vajnic VainamOinenA grait in chipul asta:"Otso nu-i nascut pe paie,Nici pe ciltii din vreo ,surd;S-a nascut acolo ursul,Laba doldora de miere,LInga luna, linga soare,Pe unztmar de al UrseiCelei Mari, la cele verguriAle aerului, )(lice

Mindre, scumpe ale firii.Strabatea vazduhu-o fata,

Se ducea prin cer fecioara,Tot pe dunga unui nounPe hotareleIn coltuni din cei albaVri,In papuci cu flori nzarunte,Cu un co,s de lina-n mina,Cu-o boccea de par sub bratu-i,Arztnca pe apa lina,Azvirli pe valuri parul;L-au balabanit vintoase,II nz4ca fugosztl aer;Il Impinse suflul apei,L-alungara Inspre tarmuri,Cat-re poalele paduriiCea de mied, pe promontoriulPe de-a-ntregul, tot, de nziere,

Mielikki, cea frzteleapta,A padurilor stapina,A lui Tapio nevasta,A cities pe apa dupii,Lina fina de pe valuri.

Ii infaqura in fa.ya,I-a.yeza cu mare grijaIntr-un coptlet de gladi.y,Intr-ztn pati,yor preamIndrzt;Atirna apoi cel leagan,Cu leintucuri aurite,De cea mai Vinjoasa creangetDe cea mai intinsa craca.

Leganat-a, ea, dragutul,Reisfatatu-§i-a iztbitulSub un brad cu virfu-nfloare,Sub un pin cu ramuri dese;Astfel plasmuit-a ursul,A crescut aleasa UnaLinga cringul cel de miere,In paduri de mied, intinse.

Falnic a crescut ast Otso,S-a facut frunzos nzindru:Scurt piciot; cam jos genunchiul,Botul lat, turtit cu total,Capul scurt, nas clrn, iar blana,Deasa, stra4-nic de frumoasa;Dinti n-avea, nici nu puteau frGhearele zarite Inca.

Mielikki, stapina-aceeaA padurilor; vorbit-a:«Vezi, darui eu gheare,I -a,c gasi dinti de nu i-arFolosi decit la hrana,De n-ar face-o striceiciurze.»

S-a jurat atuncea OtsoPe genunchile stapinei,Fata cat-re Domnul Sfintul,

tariei,

si

si

i-assl

www.dacoromanica.ro

443Zeul cel Atotputernic,Ca n-o face rc7u vreodata,Nu s-o tine de nazbitii.

Mielikki, cea inteleapta,A padurilor stapinaA lui Tapio nevastc7,Se tot duse dinti sa cote,A pornit sa ceara gheareDe la sorbi din trainici codri,De pe la vinjoyii jnepeni,De la radacini voinice,De la birne rayinoase;Insa n-a gc7sit nici gheare,Nu primi un singur dinte.

Ci creytea un pin peyesuri,Se nalta un brad pe nzunte,Pin cu argintate ramuri,Brad cu crengile de aur,Crengi cu mina-a prin, culeseCa s-alcatztiasca gheare,Alte le viri in falca,Le-mplinta adinc in gingii.

.57-a trimis apoi copilul,Scumpului ingaduit-aA ieyi s-alerge-n mlaytini

sa sara-rt lung de cImpuri,'Mt prin ierburi marl sa.zburcie;Drept ii spuse sa paeasca,Mindru, sa tot umble-ntruna,Vremi ferice sa traiascaZile bune sa petreaca,Tot pe colnice, prin rnlaytini,Tot pe arii largi de jocuri,Far' papzlci sa mearga vara,Filra de coltuni, pc toanzna,Sa stea-n vrernurile aspre,Cit tin gerurile iernii,In odaia incheiatc7Din cirey din cel seilbatic,Linga cel caste! de ramuri,Sub un brad Malt yi falnic.La-adapostul cel de jnepeni,Sub cinci plapume de lina,Pe sub opt covoare mindre;Colo detei peste pradaNimeritu-mi-am vinatul."

Intrebarc7 cei nzai tineri,Ba cerut-au batrinii:"Cunt ai fermecat pc7durea,Fernzecat, vrajit-ai codrul,Cunt te-a indragit stapinulCodrilor, ast Tapio darnic,Ca sa-ti deie mult iubitul,Ca sa-ti lase dobitocul?Doborit fu cu tepuyul,

Fu rapus de vreo sageata?"Moyul vajnic Vainamainen

A raspuns in chipul c7sta"Fermecai pc7durea bine,Am vrajit cel codru, straynic,Am ademenit stapinulCodrilor, ast Tapio darnic.

Mielikki, stapina ceeaA pc7durilor, Tallervo,A lui Tapio copila,Mindra fata-a celor codri,Sluga tinara din codru,Aratatu-mi-a cararea,Imi tot puse pari in cafe,de4eza-n poteca semne,Ma cc7lauzi pe drumuri,Crestaturi fact, in arbori,Urme a sapat In steiuri,La ast nobil urs, in zga,Linga cea bogata lina.

Cum ajunsei, cum atinseiTinto ce nti-ant hotarit-oNu mi-a folosit vreo lance,Nici sa trag n-a fost nevoie;Din copac cazu el singurPoticnitu-s-a-ntr-o birna,Crengile-i bortira coasta,L-au stapuns in pintec ramuri."

Tot graia »wren .i, iata,Vorbele ce le rostise:"Otso, ntindrule, stump prieten,Pc7sarica tu, dragute,Da-mi podoabele din capu-ti,Ada-ti mai aproape collii,Dinfii rari dezveleyte,Uriaye falci intinde-ti;Mai ales sa nu to superiDe-o s6 se intimple-un lucru:Oase-n trosnet, capu-n pocnet,Clantaniri de dinti, virtoase.

Iaca-i scot ha Otso nasul,Ca sa-I fac pe-al nzeu mai tare,S6-I ayez pe ling6 alte,Sa nu-1 pun de unul singur

ySi urechea-i scot lui Otso,Ca s-o fac pe-a mea mai tare,Ca s-o pun pe alinga alte,Nu ca s-o ayez stinghera.

li desprind lui Otso ochii,Ca sa fie-ai mei mai str.ynici,Sa-i acez pe lingaNu sa-i pun pe dinyii numai.

Iacc7-i scot lui Otso frun-tea,Ca s-o fac pe-a mea mai tare,Ca s-o pun pe lingc7 alte,

ti-i

sl

www.dacoromanica.ro

444Ca sa n-o a§.ez stinghera.

Iaca-i scot lui Otso botul,Ca .0-1 fac pe-al meu mai tare,Ca sa -1 pun pe lingc7 alte,Sa nu -1 pun de unul singur:

Iaca-i scot lui Otso limba,Ca s-o fac pe-a mea mai tare,Ca s-o pun pe linga alte,Ca sa n-o acez stinghera.

L-oi nurni barbat in lege,De viteaz voi fine ornul,Care ii va scoate dintii,Ii va smulge cele oaseDin cea falca °fellaDoar cu pumni de fier ce-i are."

Nu s-a-nfati§-at nici unul,Nu s-a prins viteaz la asta,Singurel ii smulseNurnarat-a singur colliiDoar cu-ai lui genunchi de oase,Cu-ai pumni de fier tinindu-1.

Dintii ursztlui luat-a;A grail in chipul asta:"Otso scump, tu, mar din codru,Ghemotoace al pc7durii,Sa nzai tnergi acurn, oleaca,Doar o bucatica micaDin modesta asta casa,Bordeia,cul strinzt de-aiceaIntr-o casa mai inalta,Locuinta mull nzai lagc7.

Thaide, aur; prinde-amerge,Scump argint, la drum te-aVerne,Ling6-a porcilor drumeagziri,Pe-a pztrceilor potece.Pe colina cu verzi cringziri,Tot pe crestele de munte;Pe sub pini cu crengi stufoase,Pe sub brazi cu sute ranzuri;Bine-i nzai trai acolo,Tot in clang& de talanga,Clopotei ce sunc7-n clinchet!"

Map,' vajnic VainamoinenS-a intors indata-acasa;Cei mai tineri intrebara;Mindrele multimi rostirc7:"Unde-ti duse§1, oare, prada,Unde ti-ai lasat vinatul:Pe vrun sloi lasat e, oare,Inecat in vrun namete,Azvirlit e-n glod de mlaVini,Ingropat e-n lut de qesuri?"

Mogul vajnic VaineimoinenA rc7spuns in chipul asta:"Nu-I lasai pe nici o gheata,

Inecat In vreo zapada,Caci 1-ar inhata dulaii,L-ar rapi de-acolo pasari;Nu -1 zvirlii in glod de mlaftini,Nu 1-am ingropat in cinzpuri,Caci 1-ar face putred viermii,Negrele furnici 1-ar roade.

Ci mi-am dus preabuna-miprada,A§.ezat-am particicaPe-o colina numai aur;Pe un colnic de ararna,In copac curat it pusei,Pin cu o coroana largc7,Pe cea nzai vinjoasa creangelf,Pe cea mai bogatc7-n frunze,Celor multi, spre bucurie,Trecatorilor; spre cinste.

Gingii-n rasarit se uitc7,Ochii-n Soarele-Apune,Nu I-am pus chiar; sus, pecre ,2tet;Daca 1-a§.11 pus pe crectet,L-ar fi impraViat vintoase,Rau 1-ar fi bc7tut vrun crivat;Nu I-am a.Fezat in cimpuri,L-ar fi scormonit purceii,L-ar fi -ntors plecate-rituri."

Moqul vajnic VaineimOinenA-nceput a' sale cinturiIntru cinstea serii mindrePentru-a-nveseli sfilvitztlAstei minunate zile.

A cIntat ntoVainelmOinen,A rostit atunci aceste:'Mai aprindeti o tortclCa sa vad sa cint mai bine:Clipa de-a clnta venit-a,Gzzra-mi vrea grozav sa cinte."

A cintat, apoi jucat-a,Vesell prelunga seara,Spuse la sfitvit de cintec,Ispravi cu aste vorbe:",57 In alta zi sa-ngadui,Dumnezeule, vremuriCe-or veni, sa fim in stareSa serbam, s-ajungem iara0Buczzrop la nunta astaA flacaului cel zdravan,La serbarea lungii line.

Dumnezeule, tu, dc7-ne,Ziditor, ne daruieVe.5'i in vremuri viitoarePari, ca in parnint sa -i batem,Arbori sa-i crestam In coajc7,

dintii,

fi

si-n

www.dacoromanica.ro

445Pentru toata lumea astaDc viteji §-i pentru ceataCea de vinatori de-ai nostril

InvoieVe-te, tu, Doanzne,Ziditorule, da voieS-ascultam tot inainteCornul asta al lui nzpio,Fluierul acelor codriIn caszda asta micaIn strinztutele localuri!

Zi de zi sei ne tot cinte,Sä ne-nveseleasca seara,Ici pe continental asta,Pe-a' Finlandei marl meleaguri,Printre tinerii In floare,In poporu-ntreg ce creVe!"

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal XL VII -lea

www.dacoromanica.ro

451Mosul vajnic Vainanzoinen

A cintat din cel kanteleIndelung cinta, jucat-a,Rind pe rind, facu sa suneHat departe bucuria.

Cintecu-a ajuns la luna,Bucuria pin' la soare;Luna a ieVt din casa,A venit pe-un stritnb mesteacan,Soarele-V lase castelul,A zburat in pin, pe virfu-i,Sa ascztlte eist kantele,Sa se lase-n toata voiaFermecat de bucurie.

Louhi gazda cea dinPohja,Baba, ceea ltirba tare,Soarele putu sa -1 prindc7S6 is luna cu a' ei niInuri,Scoase luna din mesteacan,Soarele din pin it smulse,Repede i-a dus acasa,Colo-n Pohjola, in bezna.

A ascuns lucioasa luridIntr-o stand cam pestrita,lar scinteietorul soare-nMonte de otel it pose;Spuse Louhi aste vorbe:"Vezi, sa nu plecati de-aicea,Sa to urci, tucind, tu, luna,Soare, sa sclipeVi pe cerztri,Pin' nu yin eu sa va cant,Sa va slobozesc de-aiceaCu vreo noun armasari, tollMinji de la aceeaV iapa."

and Izt6 cu sine luna,and a-nchis luciosul soareIn cea stinca din Pohjola,Intr-un munte-n fier cu totul,A rapit atunci vapaia,Focal caselor lui Vain?),A lipsit de foc camare,Locuinte, de lumina.

Fara de sfirqit fu noaptea,Bezne lungi domnira-n voie,Intuneric prin Kaleva,Prin salaqeCa qi sus, pe bolta-n casaUnde std cerescul Ukko.

Fara foc e grea viata,Chin e feira de vapaie:Chin era V pentru oameni,Chin era pentru Ukko.

Ukko, zeul cel puternic,Ziditorul de vazduhuri,Intrebatu-s-a atuncea,

Chibzui, gindi: "Cc, oare,E actin, in fata lunii,Sta azi soarelui 'nainte,Ca nici luna nu luceVe,Ca nici soarele nu arde."

Merse tot pe-un tiv de au";Pe-ale cerului hotare,In coltunii lui albaVri,Cu calciiele vargate;Se ducea sa cate luna.Si sa dea, cumva, de soare,Insa n-a aflat nici luna,Nu I-a intilnit pe soare.

A lovit amnarul Ukko,A facut el sa 11§-neascaFlacara cu-aprinsul paloq,Cu tei4u1 ce scinteie;Foc a scaparat atunceaPe-a sa unghie, lovit-aCu putere, de ciolanulDegetului, sus, pe bolts,La aceeafi inaltimeCu livezile de stele.

Ci culese flaceiruia,A ascuns, el, scinteioara,Intr-o mindra punga de-aut;In ladita toatc7 numaiDe argint; a pus sa fieLeganata de-o.fecioara,Ca sa face -o luna noun,Soare non sa plasmuiascli.

Fata ceea de pe dungaNourului lung, fecioaraLa-a' vazduhului hotare,Leganat-a lin vapaia,Reislata scinteia micaIntr-un mindru leagan de-aut;Cu-argintate cureluqe.

Grinzi de-argint se indoiautot,Scinteia cel leagan de-aut;Miorlaiau ceraytii nouri,S-apleca mereu capaculCerului, in timp ce fataIV tot legana vapaia,Scinteioara mititica.

Legana fecioara focul,Rasfata mereu scinteiaCu-ale sale degetele,O tot minglia cu mina;Proasta a scapat scinteia,A lasat, uituca, focal,A ie§lt acum vapaiaDin mancei miini, din celeDegete-ale slujitoarei.

Spart a fost cu gauri cerul,

a'si

www.dacoromanica.ro

452Tot vazduhul, de ferestre;A cazut cea scinteioara,A zburat cea raze ro§.6Stralucind prin fund de ceruri,..Fuierind mereu prin nouri,Tot prin cele noun bolteAle cerului, prin cele,Ease falnice capace.

Spuse mo§-ul VaindrnOinen:"0 fierare Ilnzarinen,Haide sa privim mai iute,Hai sa lanzzirim mai grabnicCe e scinteioara asta,Cam ce foc ciudat deodataS-azvirli din cele nalturiAle cerurilor inspreAdincimile acesteaA' panzintuhri; c poateDiscul lunii, niat dcgrabaGlobul soarelui, ce cade?"

Ci pornira cei doi oameni,Mersera, se chibzuira,Cunt ar face ei so afle,Prin ce mijloc sa ajunga,Uncle se-ascundea scinteia,Unde a cazut vapaia,

Au ajzins la mal de fluviu,Fluviu ce parea o mare;Prinse nzocul VainaniOinen

croiasc-atunci o barca,S-o ciopleasca in padure;Ci .fierarld IlmarinenDintr -un brad facut-a visle,Dintr-un pin lopeti mai late.

Fu indata gata luntreaCu tarzqi cu tot qi visle;Aruncara-n apa barca,Au vislit cu nepasareTot in lungul ape Nevei,Ocolit-au capul Nevei.

Ilmatar; fecioara nzindra,Fata mai batrina-a firii,Alerga-n intimpinare;Le-a grad aceste vorbe:"0, viteji, cam cine-mi sinteti,Care e al vostru nume?"

Spuse mogul VdinehnOinen;"Noi naieri sintem, de seam&Eu sint moqul Vaineimoinen:Asta-i faur Ilnzarinen;Dar ne-arata de ce neamNe nzai spune cum to cheanza?"

A raspuns femeia cistfel:"Cea mai virstnica femeie-sFiica firii cea mai mare,Is India dintre manic,

Cu &Well ca cinci neveste,Mindra-s cit mirese, base;Voi, viteji, cam unde mergeti,Unde va-ndreptati, voi, oameni?"

Mclul vajnic VoineimoinenA raspuns in chipul asta:"S-a-necat vapaia noastra,Flacara pieri deodata,Stain de multa vrenze-n bezna;Iata, plasmuit-am planzdDe a cauta iar focal,Ce veni din nalt de ceruri,Ce cazzr din miez de nouri."

Prinse a grill fenzeia,Iota vorbele ce spuse:"Anevoie-i sa cati focul,Greu e sä gaseqti vapaia;Napustitzt-s-a doarStricaciuni facu vapaia,A scOpat de-acuni scinteia:Ghernul ro§. cazu din cinzpulCare-1 are Ziditorul,Din scaparatoarea naltaA cerescului zeu Ukko,Razna, tot prin netezi ceruri,Prin vozduhuri fora margini,Prin fereastra innegritc7,Lingo o uscata birna-nCasa noun a lui Tuuri,In salami care n-areCoper4, al lui Palvoinen.

Cum a V sosit In casaAsta noun a lui TuuriA .racut cumplite fapte,Rclutati doar servirfit-a;Sini mototolind la fete,Tilde de la fecioare,La flaccli stricind genunchii,La stapin arzindu-i barba.

,57-alcIpta copilul maicain saracciciosul leagan;Cum sosi pe-acolo foculSavir# isprava crunta,Arse-n leaganArse cei doi sini ai maicii,Cobori la Mana pruncul,Merse colo-n Tuonela,Ceici era nascut sä moara,li fusese scris sa piarefIn a' focului rof cazne,In a' flaceirii maxi chinuri.

Cuno§1ea mai multe maica,Nu s-a dus de loc la Mana,A put sä roage focul,SO sileasc.1 flacaruiaIar sa treaca-n gcluticea

copilaful,

Sa-si

fbctd,

www.dacoromanica.ro

453Unui ac, prin crcIpaturaUnei barzi, prin teaca uneiMari cazmale pentru gheatc1,Pe o margine de-ogoare."

Mogul vajnic Vc:iineirnoinenS-a grclbit atunci slf intrebe:"Unde-o fi fugit vapaia,Unde-o fi zburat scinteiaDin ogorul lui Mimi;In pc7dure, on pe mare?"

A raspuns ferneia aste;Iota vorbele ce spuse:"and fugi de-aicea focul,Cind se-ndeparta vapaia,Arse multcl vreme-n cimpuri,Indelung pe amp, prin mla.ytini,Se-azvirli apoi in apa,Colo-n valurile celuiLac Alue, care n-a PostMult scl arda, scl arunceTrimbe de scintei in aer.

De trei ori, atunci, innoapteaC'ea de yard, in vreo nounRinchiri intr-o noapte, ioamna,Spuniego la inaltimeaBrazilor, tree, de margin!,In aflacarilor mina,In vapaia arzotoare.

Pe uscat losat-aPe bibani, pe lutul tare,S-au tot pus pe ginduriSe-ntrebarcl toti bibanii,Cum so vietuiasca, oare,Cum sd stea, cum scl trcliasca:Curtile-V plingeau bibanul,Celialti pest!, mo§li bogate,Clenii, al for castel de piatra.

Un biban cu ceafa strimbaMerse la vinat scinteia:Dar bibanul nu o prinse;S-a zvlrlit albastrul pastry1v;A mincat-o, inghitit-aMititica flacaruie.

Potolitu-s-a atunceaLacu! trecut-aPe.ste-a' sale nialuri iar6§1,Locul vechi din nou luindu-§1Intr-o noapte, doar, de yard.

0 clipita se mai scurse,Chin simti inghititorul,Cazne, infulecatorul,Jake mare, mincaciosul.

Innotind gemea intruna,biota o zi cloudLinga-a somnilor ostroave,

Lingle -a' pastrovilor insuli,Printre mii de promontorii,Printre sute de mici insuli;Orice cap 4i dete sfatul,Fiecare-ostrov, cuvintul:"Ninieni nu-i in aste ape,Nici in aprigul Alue

bietul pep`e,Pe nenorocitul celaChinuit de flacaruie,De vapaia-nvilvoratcl."

somnul galbenSf4ie albastrul ',astray;0 clipita se mai scurse,Chin simti inghititorul,Cazne, infulecatorul,Jale mare, mincaciosul.

Inotind, gemea intruna,biota o zi (fowlLingo- a' somnilor ostroave,

qtiucilor mode,Printre mii de promontorii.Printre sute de mici insuli;()rice cap isi dete sfatul;Fiecare-ostmv, cuvintul:"Nimeni nu-i in aste ape,Nici in aprigul AlueSa inghito bietul pecte,Pe nenorocitul celaChinuit de fleicaruie,De vapaia-nvilvoratcl!"

A venit atuncea qtiuca,.Inghitit-a somnul galben;0 clipitcl se mai scurse;Chin simti inghititorul,Cazne, infulecatorulJale mare, minccicioszil.

Inotind gemea intruna,biota o zi qi douaLingo stinci cu multeSteiuri unde stau ploierii,Printre mii de promontorii,Printre sute de mici insuli;Orice cap iii dete sfatul,Fiecare-ostrov, cuvintul:"Nu-i in aste ape nimeni,Nici in aprigul AlueSa inghita bietul peVe,Pe nenorocitul cela,Chinuit de flocaruie,De vapaia-nvilvoratcl!"

Moful vajnic Vaineimoinenfierarul Ilmarinen

Inzpletircl iacei-o mreajoDin curmei de tei, AcuraDintr-un jnep nervod, qi, iute,

Alue;

SO inghita

L-auzi

peisari,

pestii,

fi

si

Lingle -a'

iSi

www.dacoromanica.ro

454L-au boit tot cu vopsealaScoasa dintr-un lemn de salcii,Dintr-o scoarta-a unei lozii.

Mood vajnic VainamdinenLa femei dadu nalrodul,Au plecat femei cu mreaja,Au Vislit tot surioare;Lunecara lin pe ape,Dintr-un cap mereu in alt cap,Din ostrov in insulita,Lingo-a' sonmilor cotloane,Inspre-a' pastravilor insuli,Tot mereu prin negre ierburi,Tot prin minunate treslii.

S-au sfortat din greu, cutoate,Pescuira, aruncaraIar navodul, 1-au trasSi anapoda-au pus mreaja;N-au gash' de loc cel pe.yte,Ce tot cautazt .so -/ prima

La navod s-au dus

Aruncard-apoi navodzil,Mreaja grea au tras-oTot prin golfuri, lingo stane,In.spre stincile Kalevei;N-azt prins peele pe cart-1Urrnareau cu grijc7 mare,,.Ftiuca ceea cenufie,Nici in golf pe ape limpezi,Nici pe-a marilor spinare;Pe§li micuti, navoade rare.

Peqtii-au prins so sejeThasca,.Fliatca a grail cu puca,Pastrovul cu vadu-vita,Somnul Intrebat-a somnul:"Au murit vestitii oameni,Au pierit fiii Kalevei,Ce-rnpleteau din in nc7voade,.57 din cinepel voloace,Ce-mblateau cu bateitorul,Ce-nvirteau projina lunga?"

Ci batrfnul VaineimOinenL-a-nvcItat, raspunse"N-azi murit de lac vitejii,N-au pierit fiii Kalevei;Pentru-un mort se nasc doioameni,Cu mai bune batatoare,Cu prajirzi nzai lungi de-un stinjen

cu mreji de doua on maiGroaznice ca Inainte!"

iar6V,

bar-

Os fel.

.Si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Clintulal XLVIII-lea

www.dacoromanica.ro

459Mogul vajnic

Vainamoinen,Magul cel din vegnicie,Incepu sá chibzuiasca;Pin' la urrna-un plan urzit-a,Ca din in so face -o mreaja,

injghebe-o suta ochiuri.Prinse cipoi sa vorbeasca,

Iatc7 vorbele ce spuse:"Cine senzana-va inul?Cine-o face areitura?Vreau impletesc navodul,Mreaja cea cu-o sutO ochiuri,Ca .5.6 prind sarmanzil pegte,Pe nenorocitu! cela!"

De pamint era un petit,Loc ce n-a fost ars cu totul,Pe spinarea unei mlagtini,Intre dorta buturuge,

Scos-a iute radacina,In gOsirel-n groapa, boabe,Unde-i viermele lui Tuoni,Magazia grasei larve.

Se gasea vraf de cenziga,De carbuni, o gramajoara,Resturi dintr-o barca arsa,Rc7magite dintr-o Izintre;In au senic7nat acolo,Pe cel mal de lac Alue,Intr-un cimp cu lut ca huma.

S-a nerltat indata-un ger-men,Cinepa crescut-a stragnic,Nalt de tot iegit-a inn!:Intr-o noapte, doar, de vara.

Noaptea inu-1 sernanara,Cirnpul 1 -au arat pe lima,

plivirc7, curatiraScuturatu-l-au de boabe,11 batura cu putere,Il muiarc7-apoi in apa,II topira iuteala,11 gi scoaserc7 indata,Repede it ci uscarc7.

II aduserc7 in caseCa sc1-1 scape de puzderii,

sfarmara cu mult zgomot,Bucurogi ii melitara.

Cu-ngrijire-1 periara,In amurg fl pieptonara,II fdcura cilti indata,lute -1 pusera pe furcc7,Intr-o noapte, doar, de vara,Numai intre dotal zile.

Torsu-l-au surori, neveste,Cumnatele-1 depanara;

Fratii firele legarc7,Au pus funii cumnateii.

Luneca suveica-ndata,Merse iute bet4orulCa sä ispraveasca mreaja,Ochiuri la rzavod sal facetIntr-o noapte, doar; de vara,Chiar in jumatar de noapte.

Fu-n sfir,cit tesuta plasa,vezi, avea nc7vodzil;

Lung era de-o suta stinjeni,.Fapte sute-avea pe margini;Agezaref plzimbi pe fire,Atirnara rnindre plate.

Junii-au mers s& pes-cuiascc7,Cei bc7trini gi-au spus acasc7:"Dare -or prinde-aczim cel pegteCautat cu-atita trudc7?"

Mersera s-arunce mreaja,S-azz silit cu multc7 rivna;Au tirit navodu-n apa,Si in lung ci -n lat in larguri,Pegti marzinti doar pescuira:Blestemati ghilorti din plise,Mici bibani doar solzi oase,Cleni cu fierea revarsata;N-au gash' cel pegte pentruCare-a fost.feicuta mreaja.

Mogul VainamOinenspuse:"0 fierare, Ilmarinen,Sa pornim gi not acumaCu aste mreji pe cele valziri!"

Mersera-amindoi vitejii,Au luat grozava mreaja,Agezara-apoi un capat,Pe o insula din larguri,Un alt cap& aruncaraPe un promontor in virfu-i,!Pisa funia legara-nPortul dirzului mog Vain&

Pescuira cu mult suflet,Aruncara iute mreaja,Prinsera belgug de pegte:Mari fi mitt bibani pastravi,Lostrite, platici de-asemeniSomni pegte de tot felul,Dar nu-I prinserc7 pe celaPentru care-aveau facut6Mreaja aveau &VitaFunia aceea lung&

Ci beitrinul VciineinzOinenA luat alte mreje,Acala de-o parte ,ii -altaPlase de cinci sute stinjeni,

Sc

s6-nii

la

Il

qi

Ochiuri,

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

460Nou odgon de qapte sute,Tot rostind aceste vorbe:"S-azvirlim aceste mrejeMai adinc, s6 le-aruncam, vezi,Mai in larg fi Inca-o data,S6 tirinz prin apa plasa!"

Au zvirlit adinc navodul,Mai in larg it stramutara,Au tirit apoi prin apaPentru a doua oara nzreaja.

Iata, nzoqul VainamoinenA graft in chipul asta:"Vellamo, stapina apei,Tu, cu pieptul tc7zr de trestii,Schinzba-ti ale tale straie,

61;frl de ve4-tminte!Rufe porti de trestii, mantaCe Acute:- fir de fiicaVintului, din spuma marii,De-Aallotar fit dc7ruita;Its dais, uite, o camaqa,Numa-n fir de in tesuta,Ce-a inseilat-o Kuutar;Ce o toarse chiar Paivatat:

Ahto, tu, stapin de valuri,Domn al sutei de gropane,Ia-ti prajina de cinci stinjeni,0 stinghie de vreo .yapte.;

strabati intinse.S'a tot bati strafundul marii,S6-nspainsinti cel neam cu oase;Sil gone.ili cel cird de pe.yleIrz cuprinsurile nirejii,In navod cu-o suta ochiuri,Din a' pe.ytilor colloane,Din a' somnilor gropane,De prin plise-ntunecoase,Unde soarele nu bate,Nu se miqc6-n veci nisipul!"

Un pitic ie§1 din valuri;Un viteaz de prin talazuri,Stete peste-al marii spate,Spuse-apoi aceste vorbe:"Batator nu va lipseqte.Om cu vreo prajina lunga?"

Mopd vajnic VainamoinenA raspuns in chipul asta:"E de-un batator nevoie,De -zinul cu prajina lung6."

Apuca piticul marii-unPin din tartnuri, infaqcat-aUn copac mai nail din codru,A luat rondea din stinca,A rostit aceste vorbe:"Ori s6 bat CUM bate lunzea,Dind mereu din rasputere,

Ori s6 bat cum mi-i statura?"A raspuns in chipul asta

inteleptul Vainamoinen:"Dada bati cum statura,Ai s6 ai cam mult de lucru!"

Incepu piticul mariiS6 lovesc-atuncea apa;A izbit cum fu statura-i;Alunga multimi de pe§le,In cuprinsurile mrejii,In navod cu-o suta plute.

Vislele Linea fierarul,Mogul vajnic VainamOinenPrinse s6 ridice mreaja,Lunga funie s-o traga;Spuse mogul Vainamoinen:"Cirdul pectilor se gildIn cuprinsurile mrejii,In navod cu-o suta plute."

Ridicara atuncea plasa,Scuturata fu In barca

lui Vainamoinen:Au &Ult ast clot de pe§lePentru care fu navodul,Furzia fu pregatita.

Mogul vajnic VelineimOinenS-a intors la farm Indata,La debarcaderu-albastru,Colo-n virf de trepte ro§li;A ales ast card de pefte;Scoase prada cea cu oase,/1 z6rit .yi .ytizica surd,Ce-nclelting a urmarit-o.

Ci beltrinul VainanzoinenChibzui adinc, atuncea:"S-o apuc, cu mina, cind n-amNici niarmy-e ferecale,Nici nzanuqele de piatra,Nici pe cele de arama?"

Auzitu-l-a atunceaFiul Soarelui; ii spuse:"Af taia-n bucOti, vezi, ftiuca,M -as qi apuca de lucru,De-af avea cutitul tatii,De-af avea hanger puternic."

Cobori din cer cutitul,A cazut din nori pumnalul,Luna de argint, minerulCel de our in chimir laFiul Soarelui, in briu-i.

Apuca prealndraznetulFiu al Soarelui, cutitul;Despicat-a marea ftiuca,A deschis grozavul monstru;Dete peste somnul galben,In stomacul Viucii sure;

S'a golfizri,

ti-i

Moqului,

Pune-ti

www.dacoromanica.ro

461Se afla in bzirta celuiGalben somn un pastrav neted.

Spinteca cel pastrav neted,A zarit un bulz albastru-nMatul pastravului, tocmaiIn a treia-ndoitura;A deschis cel bulz albastru,A picat un bulgur ro§.0Din cel ghenzotoc albastru;Se sfarma cel bulgur roar;Se afla in miezul celuiBulgar ropi scinteioara,Ce scapase de prin ceruri,Strabatzise printre nouri,De prin cele vreo opt ceruri,De prin nozia mari vazduhuri.

Cit mai chibzuia mo§.VainoPrin cc mijloc ar aduce -o -nLocuinti neluminate,In bordeie-ntunecoaseA putut scapa scinteiaDin a Soarelui flu mina;Barba-i arse lui moc Vaino,Cu fierarul fu mai crincen:Amindoi obraji-i roase,Miinile-i minca de-asemeni.

A tot mers 'rzainte' posteApa lacului Alue,Alergat-a pe sub jnepeni,Ci luar6 foc top jnepii,Se-azvirli prin brazi, i-ndataSe aprinse-ntreg bradetzil;Se-nvirti lot inainte,Arse l'ohja pe juntate,

holarele lui Savo,A' Careliei linutziri.

vajnic VainamoinenSe-apuca s-o urmareasca,Se-nfunda-n paduri pe diraFocului celui sc7lbatic;In sfircit vazzi scinteiaColo pe sub roc:Wird a'Doi buVeni, sub trunchiul unuiVechi anin, uscat, in firndulUnei birne putrezite.

laca mogul VainamOinenA grail in chipul asta:"Foculet, facut de Domnul,Dat de insu0 Ziditorul!Te-arunca# degeaba-n apa,Fara prlcina fiigit-ai;lacer, mull mai bine-ai face,Daca te-ai intoarce-n vatraSobei celeia de piatra,In scirztei s6 te inlantui,

In carbuni s6 te intuneci,Si sa stai in timpul zileiIn surcele de mesteacan,S6 te-ascunzi in timpul noptiiIn gratarul. vetrii de-aur:"

Scoase repede scinteiaDintre mici bucati de iascaDin buretii de mesteacan,Intr-o oala de arama;Duse flaceira in oala,Intr-o scoarta de mesteacan,In cel cap pierdut in neguri,In ostrovul cel de ceata;Dete-odefilor caldura,A adus din nou luminaSalilor intunecate.

Ci fierarul IlmarinenSe-arzinca pe coasta-n mare,Se liri pin' la o stank,Se-a.yeza pc -o lung6 stincaIn dureri de foc iscate,In a' flacarii mari chinuri.

Stinse-a focului arsura,Vlaga flacarii taiat-a;Incepu el s6 graiasca,Iata vorbele ce spuse:"Foculet, facut de Domnul,Tu, al Soarelui flu, Panu,Cine te facu-aka crincen,Pin-a-mi arde obrajii,Pin-a te-arunca spre coasta -nzi,A te napusti asupra -nzi?

Cum s6 sting arsura asta,S6 tai flacarii puterea,Safac.focul fora vlaga,

fora de prinsejdii,Ca s6-nti inceteze chinzil,Ca s6 nu ma mai framinte?

Vino,-a Turjei fecioara,Fugi, tu, fate a Laponiei,Cu coltuni de promoroaca,Cu condurii tai de gheata,Rochia de ger fi brume,Vas de chiciurtl-ntr-o mina,Polonic de gheata-n oal6;Spala-mi tu, cu apa rece.Imi stropeVe tot cu sloiuriToate-arsurile din trupu-mi,Pustiiri de foc Acute.

Daca nu -ti ajunge asta,Hai, flacau de prin Pohjola,Tu, copile din Laponia,Lung barbat din Pimentola,Nall ca bradul din padure,Mare ca un pin din mba,ctini,Cu manzqi de promoroaca,

Mosul

farul

si

www.dacoromanica.ro

462Inca ltat in promoroaca,Cusma-n cap de promoroaca,Si chimir de promoroaca.

Ada chiciura din Pohja,Gheata de prin satul rece;Mu lta-i chiciura in Pohja,Mu Itei-i gheata-n satul rece;Sloi is lacuri, ape-s gheturi,E sub gheata toata Cara;Iepurii de ger alearga,Umbla ur,cii cei de gheata,Tot pe dealuri de zapada,Tot pe coaste-nzeipezite,Lebezi reci inoata-acolo,Rate trec prin nalte sloiuri,Prin inzeipezite fluvii,Prin fuvoaiele cu gheata!

Chiciura iti is in sanie,Gheata ad-o-n sanioara,De pe virfid celui munte,Povimiq de deal puternic,Sa ingheti cu promoroaca,Tot cu gheata imi raceVeRanile de foc iscate,Ale flacarii arsure!

Daca nu-ti ajunge asta,0, puternicule Ukko,Zen mai mare ca toil zeii;Tu. ce-aduni in aer norii,Domn al cerurilor nalte,Isca-un nor din rasarituri,Din opus trimite-un nour,li imbina pe la margini,li inzpreuna prin laturi!Varsa promoroaca, gheata,Mai impraqtie psi iruriPeste-arsurile din trupu-mi,Peste partile zdrobite!"

Astfel four IlmarinenStinse-a focului arsura,Flacarii taiat-a vlaga,Teafor a ajuns fierarul,Cum a fost mai inainte,Se tame:Win cu totul,De-a' vapaii rani cunzplite.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Clintulal XLIX-lea

www.dacoromanica.ro

467Nu lucea preascumpul

soare,Luna de-aur de pe ceruri,Nici prin casele Vainola-i,Nici prin codri Kalevalei;Genii a lovit in plante,Vitele trai rau avura,Preaciudat au dus-o pasari,Plictisiti au fost gi oanzeni;Soarele nu da caldzzra,Nu lucea vreodatc7 lzina.

Cunaftea adincuri ,ctiuca,Mersul pasarilor qoiniul,Al corabiilor timp, VIP71Z11;Oanzenii nu mai Itiura,De cumva e dimineata,Daca se coboara bezna.In cel cap pierdut in rzeguri,In cea insuld in ceala.

Tinerii se sfaluira,Cei mai virslnici se-nlrebaraCum s-o duca fara soare,Cum sa stele fara lunaPe saracele tarimuri,Jalnice din miazanoapte.

Sfat tinura fetiqoare,Bietele avura gindulSO se dzica la cel faur;Inc epura sa-i vorbeasca:"0, fierare, lasa-ti patul,Ieqi din coltul cela-al sobei,SO ne faci o luna noun.

nou disc de soare!Greu e traiul fora luna,Rea e viata fara soare."

Parasi fierarul patul,Mai lasa ungherul sobei,Ca sa faca luna noun,Un nou disc saRotzinji o Izina de-azinDe argint fOcu un soare.

A venit mo§. VainanzOinen,Se opri pe pragul portii;A grait in chipul asta:"Hei, fierare, draga frate,Ce tot bati in covacie,De ce ciocaneVi tot timpul?"

Ci fierarul IlmarinenA raspuns in chipul asta:"Ciocanesc o luna de-aunDe argint, un preascump soare,Sc7-1 atirn in cen pe ,,caseMari capace instelate."

Mogul vajnic VainamOinenA rostit, atunci, aceste:"Hei, fierarule Ilmari,

Faci prostii, nu straluceveAurul taman ca luna,Nici ca soarele, argintul;"

Faurul facut-a luna,Ispravitu-l-a pe soare;I-a naltat cu vole burro,I-aqeza cu prevedere;Luna intr-un brad, in creqtet;Intr-un virf de pin, pe soare;Ii curgeau sudori pe frunte,Apa-i giroia pe fateDe obositoarea munc6,De urczqul anevoie.

Izbziti sa nalte luna,56-1 a§.eze gi pe soare;Luna, intr-un brad, in creVet;Soarele-ntr-un pin, in virfu-i;Dar nu stralucea nici luna,Soarele nu c/a calchtra.

Ci batrinzil VainanzoinenA grail, alzincea, cistfel:"Vrenzea e sa punem farmec,Trebuie sa cercetezeOmul semnele, so qtieSoarele pe uncle zace,Unde fu rapita luna."

Inteleptul .yi batrinzilVainamoinen, magul ve,ynic,Din anin taie surcele,Le-aleza in rinduiala,Se-apuca sa-nvirta sortii.Cu-a' lui minuri sa-i cqeze;Inceput-a sa vorbeasca,Iata vorbele ce spuse:"Ci intreb pe Ziditorul,Cer raspuns deschis, terneinic,Sorti ai Domnului, drept, spuneti,Cum se-arata adevarul:Soarele pe unde zace;Unde-a fost ralpita luna.CO nu se mai vad vreodataStralucind aprins in ceruri.

Sorti, graiti-nti dupa fapte,Nu din mintile de oameni;Dati in§liintare dreapta,Spurzeti lucruri hotarite!Daca sortii-or sa ne minta,Negregit, din rang cadea-vor;In vapai au sa se zvirle,Vor fi arse aste semne."

Sortii dat-au adevarul,Semnul oamenilor spuseCa s-afla acum cel soare,CO se prapadise lunaIntr-un colnic de prin Pohja,Sub un munte-ntreg, de piatra.

SO-nfirlpi

infiripe:

www.dacoromanica.ro

468Moqul vajnic Vainamoinen

A graft in chipul asta:"De m-oi duce in Pohjola,Pe poteci ce le Viu numaiFiii Pohjolei, voi faceSa luceasca lunaSoarele s6 scinteieze."

A plecat s-ajunga-n Pohja,Cea mereu intunecoas6;Merse-o zi, mai merse alta,La sfillitul zilei-a treiaPoarta Pohjolei zarit-a;S-aratar6 nun* de piatra.

A strigat cu voce tareLinga fluviul cel din Pohja:"Hai, aduceti iute-o luntre,Ca s6 trec dincolo, fluviul!"

Glasul nu i-I auziraNinieni nu-i aduse barca;Adzin6 un vraf de !crime,Dinar -un brad uscat, crengute;A facut :in foc pe maluri,Cu o funzaraie neagr6;Flac6r6 urea spre ceruri,Fumul se-ngro§-6 in aer.

Louhi, gazda cea dinPohja,Chiar venise la fereastr6,Se vita tot spre strinitoare;A ro.s.lit acesle vorbe:"Cam ce.foc mai arde-acolo,La strimtoarea &stet insuli?Prea-i mic pentru-un foc deluptaPesearesc, e mult prea mare."

Fiul Pohjolei se duseLute -n curte sa priveascaS6 asculte, s6 ocheascaToate-n amanunt cu grit&"Vad, hat, dincolo de fluviu,Un barbat marel, ce merge."

Ci batrinul VainamOinenA strigat a doua oar&"Fiu al Pohjolei, o luntre,Barcc7 pentru Vainamoinen."

A reispuns odrasla Pohjei,laid vorbele ce spuse:"N-avern sloboda vreo barcaVino, hai, vislind cu brate,Miinile in chip de cirm6,Tot prin apele din Pohja!"

Prinse-atunci s6chibzuiascaAstfel mopil Vainanaiinen:"NegreVt, ar fi nevrednicDe-un barbat, de m-ay intoarce."

Se-azvirli precum o Viuca,Ca o lostrit6 prin fluviu,Strabatu degrab' strimtoarea,A razbit prin trecatoareCit clipefti; a pries panzintulC-un picior, apoi cu celaltLutul Pohjolei calcat-a

Au graft copiii Pohjei,Blestenzatzil soi strigat-a:"Cearc6 de ne intra-n curte!"A venit in curtea Pohjei.

Au grait copiii Pohjei,Blestematul soi strigat-a:"Cearca de ne intra-n solar"A venit in casa Pohjei;A patruns intii in tincla,Puse pe plasea o minaA p6.Fit apoi in saI6,A intrat sub podul easel.

Miere beau barbatii-acolo,Tot sorbeau din oale, miedul;Spade au la fold barbatii,Arme de razboi, vitejii;Lupta vor cu VainamOinen,Moarte lui Suvantolainen.

Cind sosi ii qi vorbira,Au grad in chipul asta:"Ce ni-i spune, om nemernic,Ce plan are-notc7torul?"

Mayul vajnic VelineintOinenA raspuns in chipul asta:7tiri ciudate-am despre luna0 minune despre soare;Unde-o fi pitit cel soare,Unde-o fi pierit qi luna?"

Au graft copiii Pohjei;Blestematul soi vorbit-a:"rata, soarele se-ascunse,Intr-un stei pieri fi luna,Stei cu coasta-mpestritataIntr-o stance de fier toata,Nu ies fora de porunca;Fara voia-ne nu pleaca."

Ci batrinul VainamoinenAstfel a vorbit atuncea:"De mai tineti luna-n piatraSoarele in stinca ceea,Vom incepe o &Wale,Ne vont bate qi din paloq!"

tras sabia, scoaseFierul lui cel lung din teacaStralucea la virfu-i luna,Soarele lucea pe garda,Azvirlea un cal pe spate,Mieuna-n miner pisica.

iarasi,

isi

www.dacoromanica.ro

469Masurat-au cele spade,

Palocele lungi cercara;Sabia lui VainamoinenPutintel era mai mare,Cit un fir de orz mai groasa,Cit a paiultii latime.

Ci se dusera-n ograda,In livezi se-ndepartara;Ci batrinul VainamOinenInvirti o data spada,Dete-o data §1-nca-o data;Reteza cunt se reteazaRadacinile de gulii,Snizilse ca la in cc7moare,Capete la fiii Pohjei.

Ci batrinul VainamoinenMerse so priveasca luna,Soarele slobozeascaDin cea piatra -mpestritata,Din cel munte de °tele,Dintr-o stinca ferecata.

Putintel a niers, se duse0 buccrta, doar; din drunni-i,A zarit otrovzil verde,Pe ostrov nie.steacc'in .falnic,Sub copac o stand groasa;lar sub stand esie-oNona porti erau la piatralar la porti, zavoare -o suta.

Linie vozzi pe stinca,Crapatura pe cea piatra;Palopil 4 scoase lute,Trase senzne peste piatraCu-a lui sable de flacari,Cu scinteietoru-i paloc;Piatra a crapat in cloud,In trei porti se rupse stinca.

Mo. il vajnic VainamOinenA privit in crapatura:Beau la bere-acolo viperi,Sorb al orzului suc viermiiColo-n stinca-mpestritataDe-o culoare cu

Ci batrinul VainamoinenA grait; a spus aceste:"De -asta biete gospodineAfla doar putind bore:Beau, vezi, viperele berea,Sorb al orzului suc, viermii."

Viernzilor taiat-a capul,.5'erpilor sfarnza grumazul;Tot rostind aceste vorbe,Tot graind in chipul asta:"Va paziti de-acu-nainte,Incepind din ziva asta,Vipere, sa ne beti berea;

Sucul orzului, voi, viermii."Zgudui, atunci, batrinul

Vainamoinen, magul vezic,Portile cu-a' sale nzinuri,Cu cuvinte tari, zavoare;N-a deschis cu mina-i poarta,De-a' lui vorbe-au ris zavoare.

Mogul vajnic VainamoinenA grait in chipul asta:"Ne- narmat, muiere-i omul;Prost e Para de sacure!"Se intoarse-apoi acasa,Capu-n jos, mihnit in suflet,Caci, vezi, nu zarise luna,Nu gc7sise dragul soare.

Spuse hitrulLemminkainen:"Eh, batrine Vainamoinen,Pentru ce nu-mi spuse§1, oare,So te-ajut cumva c-un farrnec?S-ar fl smuls din porti qi broaqte,S-ar fi rupt bucati zavoare;Ar.fi slralucit, ianS-ar fi ridicat, iar soave."

Mopil vajnic VainanzoinenA rclspzins in chipul asta:"Krrbele nu fring zavoare,Nu sparg farrnecele broaVe,Nici de le atinge mina,Nici de le intoarce bratul."

La fierar atunci se duse,grait in chipul asta:

"0, fierare Ilmarinen,Tirnacop imi faurelte,Cu trei dinti, mai bate-mi IncaVro dzizina de cazmale,De chei marl, legaturicaScl scotdm din stand luna,Soarele din stinca ceea."

Ci fierarul Ilmarinen,Maistrul faurit-aLucruri ce au fost cerute:Cea duzina de cazmale,De chei marl, legaturica,De lanci lungi, o legatura,Nici prea mici, nici prea marltare,De marine mijlocie.

Louhi, gazda cea dinPohja,Baba ceea qtirba tare,

prins Gripe de pene,.57-a luat cu-un freamat zborul,Peste casa ei plutit-a,Merse peste marea Pohjei,.lot mereu spre covacia

stinca;

ficatul.

luna,

I -a

veynic,

sa-I

www.dacoromanica.ro

470MeVerului Ilmarinen.

Faurul deschise ucaSocotind ca e vrun vifor;Nu era de fel un vifor;Un sur zari deodata.

A graft aqa fierarulIlmarinen; spuse aste:"Ce-mi cati, pasare vicleanctPentru ce-mi vii sub fereastra?"

Pasarea miqcat-a linzba,Prinse sa graiasca"0, fierare Ilmarinen,Ciocanar ce ball Intruna,Ili ctli bine meseria,Lucri tot cu nzaiestrie."

Maistritl Ilmarinen, iata,I-a raspuns in felzil asta:"De nzirare nu-i, nici vorbei,Ca sint four de isprava;Faurii door, Insumi, cerul,Ciocanii, eu singur; bolta."

Pasarea mi§.cat-a limba,Prinse sa graiasca"0, fierar; ce faci acolo,Ce lot me.tereti, rotare?"

Ci fierarul IlmarinenI-a raspuns cir aste vorbe:"Ciocanesc, in fret, o zgardaPentru baba din Pohjola,S-o inlanlui pe vecieDe vrun deal cu coaste repezi."

Louhi, gazda cea dinPohja,Baba tnirosit-aCa s-apropia pierzarea,Ca venea nenorocirea;7-a luat indata zborul,

Se-ndrepta inspre Pohjola.Scoase de prin stinca

luna,Trase soarele din piatra;Se schinzba apoi la fala,Chip luc7 de porumbila;A pornit spre covc7ciaLui Ilmarinen, ca vintul;Pasarea zbura la u§.6,A venit pe prag hulubul.

Ilmarinen, mare faunA grail in chipul asta:"Pasare, de ce venit-aiPe-al meu prag, o, porumbila?"

Pasarea-a raspuns pe itqli,De pe prag rosti porumbul:"M-aqezai pe prag, aicea,

aduc aceastc7 veste:A ie4-it din stinca luna,

Soarele scapa din piatra."S-a dus four Ilmarinen,

Pin' la zqa fierariei;A privit cu grija cerul,A vazut lucind luna,Stralucea aprinsul soare.

Merse pe la Vainamoinen,A graft in chipul asta:"0, &Urine Vaintimoinen,Vajnic cintarel din veacuri,Vino, sa to uili la lunc7,Ieqi, sc7 priveqti la soare;Sint pe cer; doari# luarc7Iar4,cl vechile for locuri."

Mosul vajnic VainamoinenMerse-atuncea in ogradc7,

nallat indata capul,Se uita tot inspre ceruri:Luna-0 incepuse mersul,Soarele urca-n vazduhuri.

Ci batrinul VainamOinenGura deschis sa spuse,Prinse-a intona un cintec;A grail, atuncea, cistfel:"Te salut, o, dragsMindra, ce -ti arc7li obrazul!Te salut, o, stea a zilei,Soare ce luce.ti pe ceruri!

Luna, ce-ai scapat dinpiatra,Soare, ce-ai ie#t din stinca,Urci precum un cuc de awlCa de-argint o porumbila,Tot pe calea to cea veche,Tot pe drumul dinainte!

Suie, soare, dimineata,Incepind din zinc: asta,La toci da-ne sc7natate,Adz' linga not vinatul,Mina prada-n policare,Da noroc la-a' noastre undili!

Sanatos Ili line drumul,Fara boala mergi pe tale,Preafrumos arcul,Du-te seara-n bucztrie!"

.tirba,

.57-a

sfirve4-te-li

soirn

soind:

Sa-li

si-ai

tuna,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Cantulal L -lea

www.dacoromanica.ro

475Marjatta, mezina fiica,

A crescut mult timp acasa,Lingo preavestitul tata,In sala§u1 maicii sale;Cinci lantucuri sfarimase,A stricat inele viseDe metal, purtind cu dinsaCheile tatutii, careStre7luceau la cing6toarea-i.

A stricat din prag jumateCu-ale ei marete rochii,Roase jumatat' din pragulCel de sus de lemn, cu-a' saleMari basmcde de motase,Jumatate din pervazulGros al zgii, cu-ale saleMineci tare infoiate,Scindurile de podeleCu condurii cu

Marjatta, mezirza fiica,Tinerica.fetiqoara

pastrat mult curatenia,Vreme lunga, sfioVa;Ea minca door peve (raged,Pune proaspata din scoarta;Nicicind owl de gaina,Ce-au .fost de coca,} spurcale,Fi nici came de vreo oaie,De-un herhece prihanita.

Mricel-sa i-a .spus s6mulga,N-a prim it de loc s6 mearg6;I-a raspuns in chipul asta:"Nu atinge o fecioara,Nicicind tile ale vacii,Care-a lefinat sub tour!Doarod juncile n-au lapte,Nu poti mulge nici viteii."

Puse tatal armasarzilLa o sanie; nici vorba,N-a voit ea .0-1 urmeze;Fratele cata o iapa;A rostit aceste fata:"N -o s6 merg spre-o iapa careDe-arni6sar fu coperita!Minji de-o luny nu pot trage,Nici iep,coarele, de dou6!"

Marjatta, mezina fiica,Ce traia in curatie,Cc-0 pastra neprihanirea,Ce-gi pleca mereu capforulCu cositele-nipletite,Merse dar 3.6 pas-co vile,S6 pazeasca

Au urcat berbecii-n munte,Mieii pe-o colina nail&

Ea se duse prin paqune,Prin arirzio`e umblat-a,In timp ce cinta tot cucul,Ce striga cel glas ca-argintul.

Marjatta, frumoasa fata,Ascultind, privea; vazut-aBuchetele de bobite;Se-cgeza pe o colina;Inceput-a s6 vorbeasca;Iata vorbele ce spune:"Cinta, mindre cuc, de our,Sung, voce argintie,Mai rasuna, piept de staniu;Haide, spune tu, camunaDe Germania, de sta-voiInca indelung fecioara,Multa vreme pastorita,In mijlocul AstorIn aceste mariPoate-o vara, poate cloud,Poate vreo cinci veri sau ,base,Sau va fi-naintea toamnei?"

Marjatta, frumoasa fata,Stete mult timp pastorita;Rea e viata pOstoritei,Pentru-o fata mai cu seam&.yerpi se tiriie sub ierburi,Fug colind mereu

Ci, nzi s-a liril vrzin .yarpe,N-a fugil colindA .slrigat o boaba-n niunte,Spzise-o afina in pajiVi:"Hai s6 ma culegi, o, fata,Rof obraz, yin' §1 ma strange,Taie-ma, tu, piept de staniu;Fringhie de-ammo, is -ma,Pin' nu vine melcul, pinyNu m-o roade-un vierme negru!M-au vazut o suta oameni,Mii venira cell-re mine,Fete-o suta, mii neveste

copii in cirduri multe;Unul n-a intins o mina,Nimeni n-a cules bobita."

Marjatta, frumoasa fata,A umblat putine clipe,Merse s6 priveasca boaba,Mindra dfina s6 stringa,Door cu-a' degetelor vitfuri,Cu frumoasele-i minute.

A vazut pe munte boaba,Afina gasi pe esuri;Chipul it avea de boaba,Afina parea toate:Prea e nalta s-o culeaga,Sta prea jos s-o is din arbor

calcite.

.yopirle.

.yopirlef,

inntieluseiL

pajisti,irnasuri:

Si

www.dacoromanica.ro

476catat o nuieluqa,

Dete jos apoi bobita;Mindra afina urcat-aPe condurii ei, frumo§li,De pe-ai sal conduri, frumo§-ii,Pe genunchii ei, curatii,De pe-ai sal genunchi, curatii,Pe cel ce-avea pe dinsa.

S-a urcat pe brio bobita,De pe brizi, mai sus, pe pieptu -i,De pe pieptu-i, pe barbie,Din barbie pin' la buze;Luneca apoi in gura,Se rostogoli pe limba,De pe limba pe gitleju-i,Ca-n stomac sa se coboare.

Marjatta, frumoasa fata,Rodnicit6 fu de boaba,Inceput-a s6 se umfle,Se-ngroq6 mai mult, intruna.

Stele )(Ora §-nururi, foraCingatoare la rochita,Merse pe flu-4 in bale,Se ascunse-n negre colturi.

Se ingrijorase maica,Prinse-a chibzui cam aslfel:"Oare ce-o avea Marjatta,Scumpa noastra porumbita,Umbla fora .fnururi, foraCingatoare la rochita,Merge pe fur4 in baie,Se ascunde-n negre colturi."

Prinse un copil sa spuie,Un b6iat mai mic strigat-a:"Asta-i pentru ca Marjatta,Asta biata fetifoara,Fost-a prea mult pOstorita,A pascut prea lung timp turma."

Sarcina cea grea, povara,0 purta-n greoiul pintec,Timp de §.apte Ii de opt luni,.5'i tot timpul lunii-a noua,Zara, dup6 calendarulFenzeiesc, chiar jumatateDin acea de-a zecea luta

In a zecea luna-atuncea,Indura marl chinuri fata,.57 mai grea i-ajunse burta,Se facu mai dureroasa.

Spuse-atuncea maicii sale:"Bunn maica, pregOteqte-miLoc retras, o camarutaIncalzita cumsecade.Adapost micut, locaqul,De dureri marl a' femeii."

Maica a putut sa-i spuna,

Indraznit-a vorbeasca:"Valeu, curva a lui Hiisi,Cui barbat te deteIi oare,Vrun burlac era, on poateUn barbat avind nevasta?"

Marjatta, frumoasa fata,I-a raspuns in chipul asta:"Nu era holtei, nici vorba,Nici barbat avind nevasta,Ma dusei sa string bobite,Aline pe o colina,Am luat de pg./16-o boaba,Mai luai pe limbo una,In gitlej alzinecat-a,Coborit-a in stomacu-mi,Dinsa z6misli in mine,M6 16s6 insarcinata."

Zise tatalui atuncea:"Tata drag, inzi pregateqte-unLoc retras, o camarutatrzcalzita bine, undeSe va uqura sarmana,Unde suferi-va, biata!"

Tatal ei putu s6-i spuna,Indraznit-a s6-i vorbeasca:"Du-te, Urfa, de pe-aicea,Curva, te retrage-n celeVagauni de urs, stincoase,Colo-n vizuini de flare,Ca s6-ti naIti acolo puii,

foci toata lauzia."Marjatta, fecioara mindra,

I-a raspuns cu-ntelepciune:"Nu-s deloc o curviVina,Nu-s o Urfa ticaloasa,0 s6 nasc un om de seam%Un viteaz ce stapini-vaPeste cei mai marl, va- twingePe chiar insu§1 VainamOinen."

Se gasea-n strimtoarefata;Incotro s6-§1 poarteDe la cin' sa ceara-o vana?A rostit aceste vorbe:"Tu, fetita, slugulita,Cea mai buncl dintre roabe,Caut6 prin sat o vana,Cere-o bale in Sarajas,Unde-o fi-ngrijita biata,Unde-o suferi sarmana;Du-te lute, pleaca-n graba,Ma apasa greu nevoia."

Ci fetita, slugulita,A grail in chipul Osta:"De la cine-oi cere vana,Ajutor la cine- afla -voi ?"

,sort,

sa-i

Sa-ti

pasii,

www.dacoromanica.ro

477Bung Marjatta, atuncea,

A raspuns: "Scl ceri o vaneDe la Routus, vreo baie,De la cei de prin Sarajas!"

Fetiqoara, slugulita,Copilita cea smerita,Gata, Ara de porunca,Fara laude, la treburi,A iefit precum o ceata,Ca firm dintr-o ograda,

tras poalele rochitei,.5'i-a slimes apoi fusta,Inceput-a sa (VergeInspre casa hii Routus;Munti rasund cind pc4efte,COlnice mladii se-apleaca,Joacc7-n fesuri cucurzizii,Salta prundul de prin mlaqtini;La cel Ruotus ajunse,A patruns in mindra casa.

Dezmatat, urit, Ruotus,Ce cei marl minca i bea tot,In calmacl-n capul nzesei,Pinza doar de in pe dinsul.

A vorbit mincind Ruotus,A zbierat plecat pe taler:"Ce vorbeyti, nenorocito,Pentru ccfugi, ticaloaso?"

Ci.fetita, slugulita,A raspuns in chipul asta:"raid iacii-n sat 0 vanc7,

Sarajas, bale, wideS-o mai zqura sarmana,Unde-o suferi milt, biata."

Siuta soata-n a lzii RuotusSe plimba cu mina-n folduri,Pe incheieturi de scinauri,Chiar prin mijlocul odc7ii;Incepu ea sa graiasca,lata vorbele ce spuse:"Pentru cine cauti baie,Pentru cine ceri un sprijin?"

Ci grait-a fetiqoara:"Pentrzi Marjatta, sarmana."

Sluta soata-a lui RuotusI-a raspuns in chipul asta:"Nu am bale pentru altii,Camarillo prin Sarajas,E o baie pe ogoare,Grajd de cai sub pini se afla,Curva focului sa nasca,Pui gramadeasca tizfa;Daca sufla-asupra-i calul,Sint chiar aburii din bale!"

Cea fetita, slugulita,S-a-ntors lute la salaqu-i,

Alergat-a pin-acasa;Duped ce-a sosit, rostit-a:"Nu se afla-n sat vreo baie,Camaruta prin Sarajas;Sluta soata-a lui RuotusMi-a raspuns prin cute vorbe:«Nu am bale pentru altii,Cc7maruta prin Sarajas;Este-o baie pe ogoare,Grajd de cai sub pini se afla,Curva focului sa rzasca,Pui sa gramadeasca titfa;Dacc7 sufla-asupra-i calulSint chiar aburii din baie!»Chiar a§y2-i fu aspra vorba,Asta-i totul ce raspunse."

Marjatta, plapinda fataIzbucni, atunci, in lacrimi,Spuse-apoi aceste vorbe:"Trebuie sa pled de-aicea,Afadan precum o roaba,Ca o slujnica naimitaSa ma-ndrept colo-n ogoare,Inspre-a pinilor dumbrava!"

Suflecatu-s-a la mined,Poala rochiei sumese,Crengi luat-a de mesteacan,Frunze ca s-o ocroteasca;Merse, lipaind in grabc7,Cu dureri grozave-n pintec,Spre cel c:ring de pini, in casa,Spre cel grajd, pe deal, la Thpio.

Prinse apoi sa graiasca,Iota vorbele ce spuse:"Ziditon ma ocroteve,Doanine milostiv, m-ajuta,In aceasta rea-ncercare,In a' mele grele clipe!Ma dezleaga de marl chinuri,De arszirile din pintec,Altfel voi muri-n durere,M-oi sfirsi in sziferinte!"

Chiar cum a sosit rostit-a,Spuse vorbele aceste:"Cal preabun hai, sufla-asupra-mi,Minz de tras, ma incalzelte,Varsa aburi grofi de bale,A odc7ii caldurica,Sa alini nenorocita,Ajutor sa-i dai sarmanei."

Bunul cal oficl intruna,Minzul cel de tras suflat-aInspre durerosul pintec;Cind suflat-a calul cela,Parca navalira aburi

#-zin

In

si

sd -si

www.dacoromanica.ro

478De pe pietre-nfierbintate.

Marjatta, plapinda fata,Preacurata copilandra,S-a putut scalda in voie,Baia facerii luat-a;Prunc micut facu acolo,Puse copilcqul celaLinga cal, pe fin, in iesle,Linga cel cu parul tare.

Ci spalat-a copila§-111,L-a-nvelit in scutecele;Pe genunchi luat-a pruncul,Strins I:a tot tinut la pieptu -i.

4i ascunse feciorapil,Pe-al ei flu iubit crescut-a,Pe-al ei merilor de aur;Pe-a ei trestie ca-argintul;Lapte de la sin ii dete,

rotztnde brate,Pe genunchi Izia copilul,

II (inn pe linga dinsa,Periatu-i-a c6p§.orul,Mindre plete pieptanat-a,Cobori de pe genzinchii-i,Nevazut plecat-a pruncul,De pe linga poala maicii.

Marjatta, plapinda fata,A sintlit durere mare,A fugit dar sa -1 gaseasca;

catat preascump prurtc7orul,Mertiorul ei de aut;Trestia de-argint, fruntoasa,Sub cea piatra de la moara,Sub patina de zapada,Pe sub sita de faina,Sub ciuberele cu toctrle;POilli clati, intoarse ierburi;A impraViat °lava.

Mult tinzp catat eafiul,Copilcqul stump, nzicutul,Rascoli panzinturi, codri,Trzinchiuri, cirnpi de buruiene,S-a uitat la orice iarba,Cercetat-a prin tufiptri,Linoa jnepi sapind, tinzind chiarCrengile de pe la arbori.

Se ducea gindind intruna,Tot mergea, grabit; venit-aSteaua intru-ntinzpinare,S-a plecat in fata stelei:"Stea de Dunznezeu facuta,Nu §-tii tu, ceva, de fizt-mi,Unde s-ar afla copilul,Maru-nzi aurit, preanzindrzt?"

Steaua-avut-a indrazneala

Sa-i raspunda-n felul Osta:"Chiar de-af nu ti-a§. spune,Caci m-a plasmuit doarSa traiesc tot rele zileCa sa stralucesc in geruri,Ca sa luminez in bezna!"

Se ducea gindind intruna,Tot mergea grabit; venit-aLuna intru-ntimpinare,S-a plecat in fats lunii:"Lunc1,-a Domnului faptura,Nu tu, ceva, de fiu-mi,.Unde s-ar afla copilul,tWaru-nzi aurit, preamindru?"

Luna-avut-a indraznealaraspunda-n felul asta;

"Chiar de-a,, ,,ti ci nu ti -a§. spune,Caci m-a plasmuit doar fiu-tiSel traiesc tot grele zile:Noaptea ve§-nic so fiu treaza,Ca sa dorm in timpul zilei!"

Se ducea gindind intruna,Tot mergea grabit: venit-aSoarele-ntru-ntimpirzare,I s-a ploconit in fata:"Soare,-a Domnului faptura,Nu VII tu, ceva, de fiu-mi,Unde s-ar afla copilul,Maru-mi aurit, preamindru?"

Soarele, cu drag, ii spuse:cunosc copilul bine,

Caci rn-a plasmuit door flu-tiSa traiesc aceste zileDe noroc, lucind in ant;In argint sclipind intruna.

Da, ifi .ylizt copilul bine,ifi cunosc, vai, biata, flu!,Iata, pruncul scump, micutul,Maru-ti aurit, preamindru,F. in mlaVini pin' la folduri,Pin' la subsiori in smircuri."

Marjatta, plapinda faro,catat in mlaftini fiul,

.57-a gash` in smircuri flu',L-a adus indata-acasa.

Mai apoi Marjatta noastra.57-a crescut copilul mindru;Inca nu avea un nume,Nu Viau cum o sa-1 theme;Floricea-i spunea maicuta,Ceilalti, sluta secatura.

Au catat pe cela care-ITea numi, tot intrebaraDe-un botezator; venit-aUn mcvneag sa nti-1 boteze,Se ivi el, Virokannas.

L-alinta-n

.57-a

fiflu -ti

VII

"Iii

,p-a

§1-a

sti

Sk -i

www.dacoromanica.ro

479Prinse a grc7i mofneagul,

Iata vorbele ce spuse:"Nu voi boteza-ndracitul,N-oi nunzi eu blestematul,Pina n-o sa-1 cerceteze,N-o sa-1 judece vrun Jude."

Cine-o fi sa-1 cercetezeCa cercetator jude?Mo§.141 vajnic Vainamoinen,Inteleptztl, magul ve§-nic,El va fi cercetatorul,El, cerceta tor jude.

Mogul vajnic VainamoinenJudeca in felul asta:"Daca-i pruncul de prinDe-a ie§qt din boaba tarnii,Pus sa fie iar in tarna,Lingo un tuf4 cu boabe,Ori set' fie dus in mla.ytini,Cu vrun lenin sa-i sfarnze capuL"

Pruncul de-o juma' deJunoA grail, vorbi cizpilzil('el de paLsprezece zile:

mo.yneagule nemernic,P'ara minte,.f6r6 vlaga,Judecatzt-m-ai prostete,Rau duci legeaPentru pricini nzai grozave,Pentru fapte mai smintite,N-ai fost dus nici colo-n nzlactiniNici in cap batut cu lemnul,Cind, in vrenzea tineretii,Dat-ai pruncul maicii tale,Numai sa-ti rascumperi capul,Sa-ti plate§-ti rascurnpararea!

Nu to -au inecat pe vre-muri,.Mai mult, nu to inecara,Cind in vrentea tinerefii,Ai 1c7sat sa moara.feteIn strc7fitnduri de talazuri,Peste negrele namoluri!"

Lute -1 boteza batrinul,Rege binecuvintindu-1Al Careliei intrege,Pazitor drept al puterii.

S-a-nciudat relitVainamOinen,Mlnios, plin de ru,Fine,S-a tot dus in graba mare,Inspre tarrnurile nzarii;A-nceput apoi sa cinteCintecul cel de pe urnza;Luntre a adus de-aranza,A vrajit de bronz, o barca.

S-a,yeza pe linga cirnza,A plecat pe ape limpezi;Cind s-a dus vorbit-a astfel,Tot pornind rosti aceste:"A§leptati sa treaca vremea,Vine-o zi, se duce alta;S-o siniti cindva fi lipsa-mi;Prinde-or lute sa ma cate,Sa le-nfirip un nou Sampo,Sa le fac un nou kantele,Sa-ntruchip o luna noun,Soare nou s-aduc pe ceruri,Cind qi soarele qi lunaVor pieri, cind rarninea-vaLztmea fara bucurie!"

Mosul vajnic VainamoinenA plutit Incet spre larguriCu-a sa nava de aranza,Cu-a lui luntre-n bronz turnataPin' la cel' nzai nalte locuri,Pin' la cel' mai joase ceruri.

S-a oprit cu lunirea- acolo,Lungul drum intrerupse,Dar lasa ace/ kantele.Mindra litera-n Finlanda,Bucuria nesfiryita,Neanzului, lasa la fill -iCintecele multfaimoase.

Trebuie sa tac din gura,Sa-mi leg limba mea de-acuma,Sa-ncetez sa mladiu vorbe,Sa sfir§.esc sa-mi spun tot cinturi;Doar,Fi caul mai rasufla,Cind sfirve§le-o cale lunga;Coasa, Inca, se toceVeDupa ce-a cosit finete;Se-odihnesc de-asemeni valuriDup6 lungul drum in fluviu;Focul insuqi mai pc7le.yleDupa noaptea de tot lunga;Cum n-ar obosi cintul,Nu s-ar vlagui vorbeDupa lungi petreceri, seara,Dupa cant de Soare-Apzine.

Auzii graind adeseaCa-altfel cugetau pe vremuri:"Nicicind fluviul in cursu-iNu-fi revarsa toata apa,Nici un cintaret de vazaN-o sa cinte tot ce Vie;E mai bine sa ramtieDintr-un cint ceva, decit, vai,Sa-1 sfir§.e§ii de pe la mijloc."

mlaqtini,

.yi-I

si

la-mplinire!

ftsi

www.dacoromanica.ro

480Astfel, incetez qi-1 terrain,

Ma opresc curm acuma:Ghent imi fac mele cinturi,Mi le string in jurubilaSa le pun in magazie,Dupa-ncuitori de oase;Nicicind n-ai sa le poli scoate,Nu l-i-ntoarce la lumina,Fara sä mai sgIltIi oase,Fara sa suce§li falci, foraSa tot risipe ,itiFara a mi§.ca limba.

La ce bun sa ant' nainte,fac glasu-nii sa rasune,

S-umplu vai cu-a' mele versuri,Scl mc7j'alui prin brc7deturi?Maica nu mai mi-i pe lume,Soninul cel de veci 41 doarine;Nu nt-ascullei nici o mindra,Nu ma sorb din ochi iubite;Numai brazii ma ascultc7,Crengi de pin privesc la mine,Doar mesteceni ma dezmiarda,Ma rasfata doar scoru§li.

Tinar, inti pierdui mclicuta,Mi-a murit de uric, preascumpa;Am ranzas de-atuncea singunCiocirlie pe o piatra,Ca o mierla peste steiuri;Ciripii ca ciocirlia,An: strigat precum o mierla,La cite-o straina-n paza,La cheremul vrunei maqteri;M-a gonit, biet prunc, ma doteTrist orfan, afara, iara§1,Tot in vint, acolo-n parteaCea de miazanoapte-a casei,Biciuit sa flu de crival,Tot batut de-un Vint de gheata.

inceput-a deci sa zboare-nDepartare ciocirlia,Biata pasare pornit-a,Pribegit-a mult slabutul,Vinturile cunoscut-a,Loviturile furtunii,Tremurat-a-n geruri iarna,A tipat de frig amarnic.

Multi ind tot vorbesc qi-acuma,Sumedenie de oameniCu un glas ciinos ma cearta

cu silnicii nia-nfrunta:Unu-i furios pe lin:ha-nil,Altul Intl defainto

invinuie ca-i aspru,Spune ca prea mult cintat-am,

Ca tot zbier pe tonuri false,Ca-mi spun prost a' mele cinturi.

0, dragi prieteni, nu vamireCa-ant cintat can: mult6 vreme,Ca m-am bilbiit ca pruncul;N-am umblat nicicind la qcoala,Nu m-am dus la marl maestri,Vorbe nu luai de-afara,Vrun cuvint din departare.

Celialti tofi au niers lafcoala,Prins de treburi nu ma dusei,Trebuia s-ajutSa stau lingo singurica.Invatai acasa toate,Sub cea birna din copronu -mi,Lingo fusul maicii mele,Printre-a' fratelui surcele;

asta cind cram doarMititel, in cank4u0.

Cintaretilor croit-auSchiurile mele pirtii,Virful la copac sfarmat-am,Rupsei crengi, deschisei drumul:Merge-acum de-aicea calea,Pleac-o noun cararuiePentru cintareti mai vajnici,Pentru cinturi mai bogate,In ast tineret ce creqte,In ast neam ce se ridica.

yi-1a'

,,ii dintii,

meticutii,

gi

So

www.dacoromanica.ro

Cartea a aparut cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiLONNROT, ELIAS

Kalevala: epopee popularA finlandezi / Elias LOnnrot ; trad. :Iulian Vesper. - Bucuresti : Biblioteca Bucurestilor, 2001

484 p.; 29 cmISBN 973-8369-18-5

I. Vesper, Iulian (trad.)

821.511.111-1=135.1

ISBN 973-8369-18-5

www.dacoromanica.ro

ColofonVolumul

Kalevalade

Elias LOnnrottraducere de Iulian Vesper

vede lumina tiparului in limaSeptembrie a anului

2001Initiativa realizarii acestei cartia Most incurajat6 sprijinita de

Editztra 13iblioteca Bucure.ytilor, director Florin Rotary,cu abnegatia maestria tipografilor

Regiei Autonome Monitorul Oficial condusa dedirectorul general Eugenia Ciubcincan.

Tirajul in 6 exemplare face ohiectul unei Editii Bibliofile.Mate exemplarele vor 11 ofe rile in dar.

Viziunea grafica a volunntlui este realizata degraficianul Mircia Duntitrescit

ce a beneficial de ajutorul Graficienilor:Constantin Bacizt, Vasile Socoliuc, Ion Atanasiu,

Anca Boeriu, Florin Stoiciu, Carmen Apetrei,Orban Anna Maria, Ovidiu Croitoru, Tudor Leqany,Constantin Zgambau, Gabriel Isac, Reszegh Botond,

Crislina Orac, Carla Duschka, Petru So§.a, Ana Maria Ciobanuloana Andrei, Andreea Aron.

Grafica computerizata de echipaUniversitatii de Arte Bucure§-ti

fi cea a Regiei Autonome Monitorul Oficial prin:Gheorghe Toma, Liviu Igritan, Daniela Apostol, Monica Gherghel

Iulian Dinu Andrei Moldovanu.Coperta este realizata in tehnica ronjare cu ablon in

lahoratorul de imprinterie textila "Maria Panel I3uescu"a Facultatii de Arte Decorative Bucure7ti de catre

Orban Anna Maria, Nata7ex Morcov qi Valerica Ghita.Legatoria de arta este realizata in tipografia Regiei Autonome Monitorul Oficial

De catre ''tefan Ghita, Elena Gheorghescu Vasile Temelie.Cartea este imprimatc7pe

hartie Fedrigoni,tip Arcobaleno de 80 de griar cele 50 de gravuri originale sunt imprimate

Fn atelierul de gravura "Ion State" alFacultatii de Arte Plastice Bucure7ti,

pe hartie de many realizata iri atelierele Letea din Bacilli.Cele 6 carti bibliofile

contin fiecare50 de ilustratii semnate olograf

numerotate de la 1/6 la 6/6.

$i

si

.

si

,,i

si

www.dacoromanica.ro