Jurnalul de Studii Juridice - edituralumen.ro · aplicaii ale unor teorii fundamentale, la cazuri...

28
Jurnalul de Studii Juridice JOURNAL OF LEGAL STUDIES ISSN: 1841 – 6195 (print), ISSN: 2067 – 8509 (electronic) Coverd in: CEEOL, Index Copernicus, Ideas, RePeC, EconPapers, Socionet SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION [AUTORATUL ŞTIINŢIFIC. CONSIDERAŢII EPISTEMOLOGICE ŞI METODOLOGICE PRIVIND ELABORAREA ARTICOLELOR DE CERCETARE] Antonio SANDU Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, 1, 2011, pp: 23-29 The online version of this article can be found at: http://jls.upa.ro/ Published by: Lumen Publishing House On behalf of: Legal Research Center of Petre Andrei University from Iasi

Transcript of Jurnalul de Studii Juridice - edituralumen.ro · aplicaii ale unor teorii fundamentale, la cazuri...

Jurnalul de Studii Juridice

JOURNAL OF LEGAL STUDIES

ISSN: 1841 – 6195 (print), ISSN: 2067 – 8509 (electronic)

Coverd in: CEEOL, Index Copernicus, Ideas, RePeC, EconPapers, Socionet

 

 

SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH

ARTICLES' ELABORATION

[AUTORATUL ŞTIINŢIFIC. CONSIDERAŢII EPISTEMOLOGICE ŞI METODOLOGICE PRIVIND ELABORAREA ARTICOLELOR DE

CERCETARE]

Antonio SANDU

Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, 1, 2011, pp: 23-29

The online version of this article can be found at:

http://jls.upa.ro/

Published by:

Lumen Publishing House

On behalf of:

Legal Research Center of Petre Andrei University from Iasi

  

SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS

REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION

AUTORATUL �TIIN�IFIC. CONSIDERA�II

EPISTEMOLOGICE �I METODOLOGICE PRIVIND ELABORAREA ARTICOLELOR DE CERCETARE

Dr. Antonio SANDU1 Abstract The present paper aims to analyze from the epistemological and methodological

point of view, the most common practices in developing a scientific article, starting from the perspective of the editor of scientific journals. Understanding the mechanisms of peer-review, usually leads the authors to a reformulation of their articles so that reviewers are more inclined to accept the proposal for publication. In developing of a scientific article, in order to be submitted for publication, should be observed a number of principles necessary to ensure the article an audience and a better perception of the informational content. Scientific publication is considering disseminating the research results that are achieved. Publication in specialized journals takes into account the audience offered by these journals.

Keywords Research article, publishing, scientific authorc

1Dr. Antonio SANDU – Ph.D. Lecturer at “Mihail Kogalniceanu” University, Iasi, and Researcher at Lumen Research Center in Social and Humanistic Sciences of Lumen Association, Email Address: [email protected], Phone no 0040 740 15 1455

��

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

JURNALUL DE STUDII JURIDICE

Introducere În elaborarea unui articol �tiin�ific ce urmeaz� a fi propus spre

publicare, ar trebui respectate o serie de principii menite s� asigure articolului audien�a necesar� �i o cât mai buna receptare a con�inutului informa�ional. Publicarea �tiin�ific� are ca scop diseminarea rezultatelor activit��ii de cercetare realizat� de autori. Publicarea în jurnale de specialitate are în vedere audien�a pe care aceste jurnale o ofer� cercet�rilor realizate.

F�r� a ne propune s� prezent�m lucruri îndeob�te cunoscute cu privire la elaborarea unui articol �tiin�ific, vom analiza fiecare parte a articolului din perspectiva editorului de jurnale �tiin�ifice �i a celui care realizeaz� peer-review. În�elegerea mecanismelor de peer-review conduce de obicei autorii la o reformulare a propriilor articole astfel încât referen�ii s� fie mai înclina�i s� accepte propunerea de publicare.

Elemente de epistemologia public�rii lucr�rilor �tiin�ifice Conceptul de adev�r �tiin�ific este mai mult o problem� filosofic�

decât o problem� a �tiin�ei. Ideea de adev�r �tiin�ific are la baz� presupozi�ia ontologic� a existen�ei unei realit��i unice care poate fi cunoscut�. Conceptul de adev�r este necesar în cadrul modelelor teoretice, pentru a putea exista progres. În acest sens adev�rul apare doar ca un non fals. Adev�rul ca certitudine nu mai este îns� deplin adecvat �tiin�elor. Conceptul de adev�r sufer� o muta�ie epistemic� în cadrul epistemologiilor construc�ioniste. A�a cum precizeaz� �tefan Cojocaru (2005), construc�ionismul abandoneaz� ideea conform c�reia mintea individului reprezint� oglinda realit��ii. Construc�ionismul se bazeaz� pe rela�ii �i sus�ine rolul individului în construc�ia realit��ilor semnificative. Concepte precum cel de verosimilitate devin mai adecvate pentru a descrie caracterul noilor legi formulate în interiorul unor �tiin�e care se îndep�rteaz� din ce în ce mai mult de ceea ce poate fi efectiv experimentat sau chiar observat în mod direct. �tiin�ele de vârf vorbesc de modele de Univers având valoare de adev�r matematic �i nu de adev�r coresponden��. Chiar modelarea matematic� a Cosmologiei se face pornind de la un univers axiomatic care s� descrie cât mai bine, rezultatele observa�iilor.

Adev�rul fiind un apanaj al noilor epistemologii cap�t� semnifica�ie etic� în corela�ie cu metodologia �tiin�ei �i cercet�rii. Construc�ia �tiin�ei fiind o serie nesfâr�it� de modele explicative ale

��

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL ..

realit��ii, le putem accepta la limit� ca fiind constructe sociale care faciliteaz� în�elegerea consensual� a realit��ii. Distinc�ia explica�ie-în�elegere devine limitat� la modalitatea de aplicare a instrumentelor metodologice a cercet�rii f�r� a mai fi pe deplin operant� cu privire la validitatea rezultatelor cercet�rii. Cercetarea �tiin�ific� este prin defini�ie un proces de perfec�ionare continu� produs sub reciproc� supervizare colegial�. A supune aten�iei colegilor de domeniu de cercetare dintr-o cât mai larg� sfer� acdemic�, rezultatele unui demers �tiintific maximizeaz� �ansele acestuia de a avea pe de o parte impact �tiitific �i pe de alt� parte de a diminua riscurile unor erori metodologice. Analiza in sistem colegial (Peer Review) nu este sub nicio form� o modalitate de cenzura aplicat� textului �tiin�ific întrucât aceasta nu vizeaz� în mod direct validitatea rezultatelor ci validitatea demersului �tiin�ific care a dus la atingerea acelor rezultate. Creativitatea �i inovativitatea �tiin�ific� �i tehnologic� nu ar trebui sa fie limitata de supunerea propriilor opinii aten�iei colegiale, ci dimpotriva eventualele sugestii venite de la peer review-uri pot, pentru lucrarile cu adevarat de valoare, contribui la cre�terea calit��ii �tiin�ifice a operei. Supunerea lucr�rii la un proces de Peer Review nu ar trebui s� fie niciodat� condi�ionat� de apartenen�a la mainstream-ul �tiin�ific în domeniu, inovativitatea �i inventivitatea fiind punctele forte ale cercet�rii �tiin�ifice. Abaterea de la mainstreem, în cazul în care cercet�torul o consider� necesar� pentru a revolu�iona complet aria de cercetare, trebuie la randul s�u s� fie guvernat� de legi sau norme de cercetare acceptate sau acceptabile în comunitatea academic� respectiv�. Tocmai acest nucleu epistemologic face o cercetare s� fie declarat� ca �tiin�ific�. În realitate meinstream-ul �tiin�ific este mult mai mult decât curentul de gândire majoritar în respectiva rmur� a �tiin�ei. Conceptul este ca atare un construct cultural, mai mult decât un curent �tiin�ific. Prezent�m o serie de accep�iuni ale conceptului:

- Element de cunoa�tere accesibil publicului (în cazul mainstream-ului �tiin�ific accesibil publicului avizat, membrilor comunit��ii �tiin�ifice).

- Elemente de cunoa�tere corelate mediului institu�ional (Sandu, 2009). În sens cultural termenul mainstream poate fi în�eles ca un current

de opinie sensul de cultur� majoritar�, în opozi�ie cu contraculturile, sau culturile minoritare. Apartenen�a la curentul de opinie majoritar genereaz� conformism social, fiind astfel instrument al controlului social. În cadrul �tiin�ific, teoriile existente, care au un num�r ridicat de adep�i, vor avea tendin�a de a fi instituite ca un mainstream, �i apoi, utilizând instrumental

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

JURNALUL DE STUDII JURIDICE

“controlului collegial”, sau evaluarii colegiale, s� dicteze asupra rezultatelor, nu doar asupra metodei. Metodologia îns��i face parte din corpusul theoretic al unei paradigme, ca atare, controlul metodologic, instituie un control al temelor cercet�rii, �i implicit asupra rezultatelor, ra�ionalizând ce este � ice nu este �tiin�ific. Adev�rul �tiin�ific cap�t� caracterul unui construct social. Fiind o mediere a interpret�rilor, adev�rul �tiin�ific trebuie supus unui control etic. Care este îns� atitudinea etic� recomandabil�, într-un univers �tiin�ific care se constituie tot mai mult din “semnifica�ii” decât din “cunoa�tere sistematic�”? Aceea�i dilem� etic�, coexist� în toate domeniile în care alteritatea nu mai func�ioneaz� ca limit�. Elementele de etic� afirmativ�, punând accentual pe valoarea “intersubiectivit��ii”. Creativitatea colaborativ� accentueaz� caracterul social al produsului procesului creator, cât �i al procesului în sine. Individul, cercet�torul este unitatea fractalic�, cunoa�terea fiind scopul cre�terii fratalice, în baza legii de generare dat de principiul colabor�rii colegiale (între egali). Creativitatea colaborativ� �i evaluarea colegial� sunt ambele elemente cu valen�� etic�. Colaborarea �i colegialitatea presupun o etic� afirmativ�, o presupozi�ie de tipul “cel�lalt îmi este nu doar egal, ci �i o resurs� f�r� de care demersul meu ar deveni imposibil �i inutil”.

�tiin�a cuprinde dou� dimensiuni fundamentale �i anume descoperirea �i expunerea. Descoperirea reprezint� o activitate laborioas� de edificare a unor noi concepte, modalit��i de gândire, paradigme, solu�ii constructive sau interpretative etc. Aceast� dimensiune presupune generarea noului �i este deseori denumit� ca cercetare fundamental�.

O alt� dimensiune important� a cercet�rii o reprezint� aplicarea rezultatelor provenite din cercetarea fundamental� în situa�ii concrete, la rezolvarea unor probleme, la construirea unor tehnologii. Aceasta nu aduce neap�rat o noutate în planul cunoa�terii ci o plus valoare în cel al ac�iunii.

Michael Kirton (1976) realizeaz� o distinc�ie între tipurile de creativitate. Aceasta este definit� ca fiind adaptativ� respectiv inovativ�. Cele dou� modalit��i diferite de creativitate provin din dou� stiluri cognitive diferite (Lungu, 1995:26). Din punctul nostru de vedere am putea extinde aceast� distinc�ie sub forma unei analize a tipurilor de inteligen�� dominant�, cea teoretic�, respectiv cea social�. În jargonul economic, inovativitatea poate fi în�eleas� „ca o gândire înafara cutiei” (out of the box thinking).

Inovativul este descris de Kirton ca producând solu�ii transparadigmatice. Cercet�torul inovativ va realiza a�adar mai degrab� o

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL ..

cercetare fundamental� care presupune crearea unor noi modele de în�elegere a realit��ii unor noi viziuni, unei noi paradigme.

Cercet�torul adaptativ va avea mai degrab� tendin�a s� realizeze aplica�ii ale unor teorii fundamentale, la cazuri concrete, în rezolvarea unor probleme în conceperea unor tehnologii care s� aplice, descoperirile produse de cercetarea fundamental�. Ambele tipuri de cercetare, am spune noi, sunt semnificative întrucât prima avanseaz� cunoa�terea, iar cea de a doua form� o transform� în câmpul social. Analizând cele dou� forme ale cunoa�terii din punct de vedere construc�ionist am putea aprecia c� cercetarea fundamental� cea care este menit� s� produc� noi teorii, care s� adecveze în�elegerea fenomenelor la rezultatele experimentale, reprezint� o form� de negociere privilegiat� a realit��ii, realizat� la nivelul unui grup extrem de restrâns de exper�i, care au caracteristica de a-�i putea reprezenta noua paradigm� �i deschiderea de a o „negocia”. O teorie �tiin�ific� nu are valoare pragmatic� atâta vreme cât rezultatele produse nu pot fi utilizate pentru o „recadrare” a realit��ii. În mod firesc astfel de teorii ar trebui s� fie accesibile respectivului grup de exper�i în prima instan�� care s� o recadreze adaptativ în func�ie de teoriile dominante, sau s� aib� capacitatea de a o institui ca teorie dominant�. În �tiin�a actual�, mai ales în cea fundamental� vorbim mai mult de modele teoretice plauzibile, decât de ipoteze anonim acceptate. Modelele teoretice sunt cu atât mai „productive” cu cât pot fi dezvoltate noi teorii �i modele. Dezvoltarea ulterioar� chiar dac� face parte din corpusul cercet�rii fundamentale, ea are un grad mai mare de adaptabilitate decât teoria ini�ial�. Un prim exemplu din domeniul �tiin�ei îl reprezint� teoria relativit��ii care este o rupere a paradigmei newtoniene, pe care o include ca un caz particular. Albert Einstein î�i va dep��i propria teorie, propunând teoria relativit��ii generalizate, care de�i �ine cont de rezultatele teoriei restrânse a relativit��ii o include ca pe un caz la limit�. Acestea sunt exemple de abord�ri inovative ale �tiin�ei. Construc�ia unui motor care s� permit� o deplasare cu o vitez� apropiat� de cea a luminii ar fi un exemplu de transfer inovativ a unei cercet�ri într-o tehnologie. O situa�ie aparte ar presupune-o inventarea unui motor superluminic care ar contrazice teoria relativit��ii �i ar necesita o construc�ie teoretic� care s� justifice realitatea tehnologic�.

De fapt în istoria �tiin�ei �i tehnologiei s-a întâmplat de foarte multe ori ca inven�iile tehnologice s� precead� explica�ia teoretic�. Revenind la cele dou� modalit��i de a face �tiin�� adaptativ� �i inovativ�, consider�m necesare instrumente specifice de marchetizare a acestor rezultate.

��

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

JURNALUL DE STUDII JURIDICE

Dac� cercetarea de excelen�� se adreseaz� unui public cu înalt grad de avizare, ea ar trebui promovat� în publica�ii de notorietate care sunt mai degrab� acceptate de cercet�torii de referin�� dintr-un anumit domeniu. Este cazul publica�iilor cotate ISI cuprinse în a�a zisa „zon� ro�ie” a clasamentului ISI, ca fiind jurnale cu cea mai mare notorietate în domeniu. Pe de alt� parte rezultatele transferului cercet�rii în tehnologie ar trebui publicate în jurnale �i publica�ii accesibile managerilor care le pot utiliza în practic�. Publicarea în jurnale ISI cu o cotare foarte înalt�, fie oblig� managerii s� citeasc� acele jurnale care de fapt nu le sunt destinate, fie condamn� rezultatele transferului cercet�rilor în tehnologie la a r�mâne sterile.

A aprecia munca unui cercet�tor exclusiv dup� criteriile public�rii în reviste cu înalt prestigiu �tiin�ific condamn� cercetarea la a fi separat� de produc�ie, sau de practica social� în genere. Regândirea marketingului cercet�rii în func�ie de adresabilitatea unei cercet�ri, nu exclude necesitatea rigorii �tiin�ifice �i controlului colegial (peer review).

Publica�iile care au rolul de a promova rezultatele cercet�rii consider�m c� ar trebui s� fie diferen�iate de cele care au ca rol diseminarea rezultatelor cercet�rii în interiorul comunit��ii �tiin�ifice.

Nu consider�m c� se poate stabili o ierarhie real� între cercetarea fundamental� �i cea aplicat� întrucât ambele particip� la progresul cunoa�terii. Stimularea valorific�rii rezultatelor cercet�rii prin promovarea acestora înafara cadrelor restrânse ale proiectelor în care au fost realizate ar putea atrage o mai rapid� inser�ie a cunoa�terii �tiin�ifice în practica social� �i astfel, o mai rapid� trecere la „societatea bazat� pe cunoa�tere”.

O alt� dimensiune a promov�rii �tiin�ei o reprezint� rapida expunere a ideilor, modelelor �i teoriilor fa�� de publicul �tiin�ific �i academic. Aceasta se realizeaz� prin intermediul c�r�ilor de specialitate �i a cursurilor universitare. Putem formula întrebarea dac� realizarea unor astfel de c�r�i de specialitate �i cursuri reprezint� într-adev�r o munc� de cercetare, sau este un alt domeniu al autoratului �tiin�ific.

Din punctul nostru de vedere elaborarea unei c�r�i de specialitate, reprezint� cercetare efectiv� sub aspectul select�rii teoriilor cele mai semnificative �i cu cele mai mari �anse de impact în practica profesional�. Tot cercetare reprezint� elaborarea unor puncte de vedere asupra teoriilor expuse, care vor duce eventual la deschiderea unor noi domenii ale cercet�rii. Pe de o parte nu putem afirma c� se poate realiza cercetare fundamental� prin scrierea unor c�r�i, întrucât prea pu�ine teorii �tiin�ifice sau puncte de vedere absolut originale necesit� o tratare atât de extins�. Pe de alt� parte spa�iul amplu de expunere oferit de un volum permite

��

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL ..

cercet�torului s�-�i expun� ideile într-un mod cât mai clar �i argumentat, dar în extenso subliniind posibile deschideri colaterale, abord�ri metodologice inedite, tipologii de în�elegere a realit��ii �tiin�ifice etc. Astfel c� ideile expuse într-o carte cu valoare �tiin�ific� ar trebui s� prezinte pe larg cel pu�in un punct de vedere original al autorului �i s� se centreze în jurul acestuia.

Rolul de promotor al �tiin�ei pe care cartea �tiin�ific� o are realizeaz� o nou� deschidere aplicativ� a teoriilor sau ideilor cuprinse în volum sau este o pseudoliteratur� �tiin�ific�.

Cartea �tiin�ific� are �i ea dou� niveluri de adresabilitate, exper�ilor �i cercet�torilor dintr-un anumit domeniu, c�rora s� le furnizeze noi idei �i direc�ii de cercetare �i respectiv profesioni�tilor, c�rora trebuie s� le prezinte modele, tehnici sau tehnologii ce pot fi aplicate în activitatea practic�. C�r�ile care vizeaz� exper�i �i cercet�tori ar trebui s� aib� un nivel mai ridicat de abstractizare �i ca atare un public mai limitat.

Volumele care se adreseaz� profesioni�tilor ar trebui s� fie construite astfel încât s� fie accesibile cel pu�in profesionistului de nivel mediu pe care s�-l ajute în practica sa profesional�.

Cursurile universitare �i manualele au misiunea de a disemina rezultatele �tiin�ei în fa�a viitorilor profesioni�ti �i/sau cercet�tori. Construc�ia acestora ar trebui s� se realizeze pornind de la principiul deschiderii orizontului studen�ilor fa�� de problematica expus� �i punerea la dispozi�ia acestuia a principalelor instrumente de exercitare a profesiei �i/sau de realizare a cercet�rilor. Expunerea unor teorii �tiin�ifice sau practice, profesionale nu ar trebui s� vizeze caracterul de excelen�� a acestora, ci mai ales Know-how-ul aplic�rii acestora în practic�. Ne punem astfel întrebarea care sunt dimensiunile autoratului �tiin�ific în elaborarea unor manuale, profesionale. Acestea ar trebui analizate dup� criteriul eficien�ei practice a informa�iei oferite, �i în acela�i timp, a deschiderilor conceptuale decât a valorii �tiin�ifice �i de noutate.

Toate aceste tipuri de scriitur� �tiin�ific� genereaz� în felul propriu, avansul general al cunoa�terii. Editarea de literatur� �tiin�ific� pune problema necesit��ii calific�rii �tiin�ifice a editorilor �i ampla reprezentare profesional� în colegiul redac�ional. Dac� pentru �tiin�a fundamental� rolul referen�ilor îl vedem ca fiind de a analiza metodologic demersul propus de autor, în cazul unei edituri �tiin�ifice, rolul referen�ilor �i redactorilor de carte �tiin�ific� este acela de a aprecia existen�a unor elemente de originalitate în cadrul volumului care s� constituie premisele unei exploat�ri �tiin�ifice viitoare. În cadrul manualelor �i cursurilor universitare ar trebui s� se opreasc� la dimensiunea pragmatic� a lucr�rii �i

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

JURNALUL DE STUDII JURIDICE

modul în care viitorii profesioni�ti pot extrage elemente de competen�� din studiul respectivului curs.

Elemente de Marketingul comunic�rii �tiin�ei Jurnalele considerate semnificative într-un anumit domeniu au o

rat� de respingere a articolelor care variaz� între 30 �i 70%, în func�ie de pozi�ionarea jurnalului în ierarhia na�ional� �i interna�ional�, de factorul de impact, elemente concretizate în num�rul de articole disponibile pentru publicare. De regul�, jurnalele vor prefera s� publice un num�r mai mic de articole cu �ansa cea mai mare de a fi citate, eliminând articole corecte din punct de vedere �tiin�ific dar prezumate de redac�ie ca atr�gând mai pu�ine cit�ri. Clasific�rile interna�ionale în special cele date de Thompson Reuters (fosta ISI Thompson) �i Scopus au în vedere num�rul de cit�ri pe care articolele dintr-un jurnal le primesc într-o unitate de timp. Ca atare, jurnalele care doresc s� intre în aceste clasific�ri, s� se men�in� �i s� ob�in� o pozi�ie cât mai bun�, vor admite cu preponderen�� sau chiar exclusiv articole despre care redactorii jurnalului apreciaz� c� vor aduce cit�ri. Din acest punct de vedere, un criteriu de selec�ie chiar în afara procesului de peer-review, este analiza cit�rilor anterioare ale publica�iilor respectivului autor în baze de date, proces pe care-l realizeaz� redactorul �ef. Chiar dac� un articol prime�te referin�e favorabile de la revieweri, poate fi respins pentru c� este considerat neatractiv pentru pozi�ionarea publica�iei pe pia�a �tiin�ific�.

Publicarea rezultatelor cercet�rii este considerat� ca parte a marketing-ului �tiin�ei �i a branding-ului personal al autorului �i nu ca simpla îndeplinire a obliga�iilor etice sau contractuale de diseminare a rezultatelor propriilor cercet�ri. În cazul unor articole cu calitate �tiin�ific� egal�, revistele care-�i pun problema insuficien�ei spa�iului editorial, vor prefera mai întâi un autor cu un indice de citare mai mare, un autor care a mai publicat în respectivul jurnal aducându-i astfel cit�ri �i de abia pe ultimul loc un autor care n-a mai publicat anterior. Existen�a unui num�r semnificativ de articole publicate de un autor, dar necitate ulterior, atrage diminuarea �anselor de publicare în reviste importante.

Cu toate acestea, trebuie �inut cont �i de redac�iile publica�iilor semnificative din punct de vedere al pozi�ion�rii pe pia�a jurnalelor �tiin�ifice, �inând cont c� în domeniul social �i umanist num�rul de cit�ri este mult mai mic fa�� de celelalte domenii ale �tiin�ei. În domeniul sociologiei de exemplu, factorul de impact mediu al unei publica�ii ISI, este în jur de 1 cu un maxim în jurul cifrei 3 �i mediana la 0,5, în timp ce

��

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL ..

în alte domenii din �tiin�ele exacte factorii de impact mediu pe domeniu sunt frecvent în jurul cifrei 3.

Autoratul �tiin�ific - Cine sunt autorii articolelor �i cum se

stabile�te ordinea autorilor unui articol �tiin�ific Autorii articolelor �tiin�ifice sunt în general cei care particip� la

elaborarea cercet�rii �i redactarea articolului propriu-zis. În cercetarea teoretic�, cum ar fi cea filosofic�, juridic�, politic�, unul sau cel mult câteva persoane particip� la toate etapele cercet�rii.

În �tiin�ele exacte �i ale naturii �i par�ial în �tiin�ele sociale, acolo unde cercetarea este mai vast�, exist� un num�r mare de persoane care particip� la cercetare atât în fazele preliminarii, de culegere a datelor experimentale cât �i de elaborare a concluziilor �i de redactare a articolului.

Pe lâng� ace�tia, un num�r de speciali�ti pot da feed-back semnificativ în elaborarea articolului mai ales din partea coordonatorilor grupului de cercetare sau a coordonatorilor �tiin�ifici ai tezelor de diserta�ie, doctorat, care adesea se implic� efectiv în elaborarea cercet�rii �i redactarea tezelor. Karl Swedberg (2008) arat� c� defini�ia autoratului �tiin�ific �i o interpretare clar� asupra c�ror persoane sunt îndrept��ite s� semneze un articol, sunt departe de a fi clarificate în literatura de specialitate.

Jurnalele din diferitele domenii ale �tiin�ei aplic� reguli diferite în ceea ce prive�te includerea unui conduc�tor în lista de autori �i ordinea autorilor. Swedberg (2008) arat� c� pentru ca o persoan� s� fie pe lista de autori, aceasta ar trebui s� aib� contribu�ii semnificative din punct de vedere intelectual în cel pu�in unul dintre domeniile: conceperea �i proiectarea lucr�rii, achizi�ia datelor, analiza �i interpretarea datelor, analiza statistic�, supervizarea �tiin�ific� a cercet�rii, elaborarea unui draft al articolului, formularea unor recenzii substan�iale cu un important con�inut intelectual.

To�i autorii trebuie s�-�i dea acordul cu privire la publicare �i s� fie capabili s� sus�in� cercetarea r�spunzând la întreb�ri ce vizeaz� aceast� cercetare. Contributorii care nu îndeplinesc criteriile de a fi autori ar trebui inclu�i în acknowledgements. Este pu�in uzual în literatura stiin�ific� româneasc� ca, al�turi de doctorandul sau masterandul care public� un articol s� semneze �i profesorul coordonator de�i în foarte multe situa�ii acest lucru ar trebui s� fie luat în calcul atât datorit� volumului crescut a contribu�iei �tiin�ifice a coordonatorului cât �i a credibilit��ii pe care o

��

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

JURNALUL DE STUDII JURIDICE

personalitate �tiin�ific� cu greutate o aduce lucr�rii. Contactul între tinerii cercet�tori �i cercet�torii cu experien�� deosebit� va responsabiliza ambele p�r�i ducând la diminuarea riscurilor de plagiat sau prezentare incorect� a datelor.

În ceea ce prive�te ordinea autorilor, aceasta ar trebui s� respecte volumul muncii depuse �i importan�a contribu�iei �tiin�ifice a fiec�rui autor. Prezentarea în ordine alfabetic�, cu men�ionarea contribu�iei egale a fiec�rui autor în acknowledgement, atrage aten�ia asupra cot�rii egale a autoratului în dreptul fiec�rui semnatar. Thompson Reuters identific� pe lîng� autorul principal �i coautorii, autorul corespondent (reprint author) ca fiind cel care poart� coresponden�a cu eventualii cititori interesa�i. În unele jurnale ultimul autor este trecut coordonatorul lucr�rii atunci cînd este cazul.

Afilieri Afilierile se trec de obicei ca note de subsol pe prima pagin� a

articolului chiar �i atunci când pentru aparatul critic nu sunt utilizate note de subsol. Recomand�rile CNCS-UEFISCDI pentru jurnalele �tiin�ifice române�ti, solicit�, în acord cu practica interna�ional� ca în afiliere s� fie cuprinse cel pu�in titlul �tiin�ific al autorului (obligatoriu), numele universit��ii sub afilierea c�reia se public� articolul (obligatoriu), departamentul (op�ional), adresa autorului (op�ional - personal� sau institu�ional�), num�r de telefon al autorului (obligatoriu), adresa de email a autorului (obligatoriu). Aceste date sunt solicitate tuturor autorilor (Bala, 2010,).

Acknowledgements Acknowledgements cuprinde de obicei recunoa�terea contribu�iei

unor ter�i la elaborarea cercet�rii în urma c�reia s-a realizat articolul, sau la scrierea propriu-zis� a articolelor, dar a c�ror contribu�ie nu este atât de semnificativ� încât s� fie considerat autor. De asemenea, acknowledgements cuprinde informa�ii cu privire la sursa de finan�are a cercet�rii (Bala, 2010), organiza�ia de cercetare în care autorii �i-au desf��urat activitatea sau proiectul de cercetare în cadrul c�ruia s-au ob�inut datele.

Cuvintele cheie Cuvintele cheie în num�r de 3 pân� la maximum 8, au rolul de a

facilita c�utarea articolelor în baze de date, dar �i repartizarea articolului în vederea recenz�rii. Alegerea incorect� a cuvintelor cheie poate conduce la repartizarea articolului unor referen�i a c�rui obiect particular de interes,

��

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL ..

nu se suprapune peste cel al articolului �i de aici la riscul de respingere a articolului.

Titlul articolului Titlul articolului constituie o indica�ie cu privire la con�inutul

articolului, dar �i la modul în care articolul trebuie redactat. Indexarea în bazele de date interna�ionale, chiar �i în cazul acelora care permit trimiteri c�tre textul integral al articolului, se face pornind de la titlu, abstract �i cuvinte cheie. Acestea sunt elementele care trebuie s� trezeasc� interesul cititorului. Ele trebuie s� con�in� cuvintele dup� care se dore�te s� fie g�sit articolul atunci când cititorii îl caut� într-o baz� de date. Dac� titlul este prea larg cititorii nu se vor opri la el, considerându-l ca având un caracter prea general. Dac� dimpotriv� este prea specific �i prea tehnic va atrage un num�r mic de cititori cu un interes de cercetare punctual pierzând posibilitatea ca rezultatele expuse în articol s� fie valorificate în alte zone ale cercet�rii (Maddux, 2011). În general un titlu imprecis, prea larg, sau prea îngust va fi considerat de referen�i o dovad� de inabilitate în autoratul �tiin�ific �i va trezi în ei dorin�a de a confirma aceast� presupunere, îndreptându-le aten�ia în a eviden�ia orice sc�pare în con�inutul articolului care s� duc� la respingerea acestuia.

Un titlu clar, concis care s� circumscrie tema articolului, va constitui o prim� impresie pl�cut� sporind �ansele de acceptare a articolului. În revistele cu circula�ie interna�ional� (cele indexate în baze de date, sau care-�i propun s� fie indexate) se solicit� în mod obligatoriu traducerea în englez� a titlului. Cu pu�ine excep�ii, revistele �tiin�ifice române�ti au început s� publice predominant în limba englez�, sau în limbi de circula�ie interna�ional�, pentru a introduce cercetarea româneasc� în circuitul cercet�rii �tiin�ifice interna�ionale. Acest fapt are un impact benefic prin sporirea vizibilit��ii interna�ionale a cercet�rii române�ti influen�ând indirect calitatea cercet�rii române�ti racordat� la cercetarea interna�ional�.

În domeniile sociale �i umaniste, globalizarea limbii engleze ca limb� a cercet�rii �tiin�ifice are puternice efecte perverse asupra dezvolt�rii culturii na�ionale, care racordat� la circuitul global al valorilor trebuie s� aib� �i scopul de a conserva �i integra specificul cultural local. Acesta este motivul pentru care bazele de date interna�ionale de prim� m�rime printre care: Thomson Reuters, Erih, Scopus, Ebsco etc., accept� în domeniile sociale �i urm�resc reviste de interes regional în alt� limb� decât în englez�. Publicarea în alt� limb� diminueaz� �ansele de a fi citit �i citat interna�ional plasându-l exclusiv în context regional. Din acest motiv,

��

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

JURNALUL DE STUDII JURIDICE

marea majoritate a revistelor române�ti, au decis publicarea în limba englez�. Sunt doar dou� reviste române�ti indexate ISI cu apari�ie �i în limba român� �i în limba englez�: Revista român� de bioetic� cu apari�ie bilingv� �i Transilvanian Journal of Administratives Sciences cu apari�ie în edi�ie separat� în limba român� �i englez�. În cadrul Editurii Lumen, Jurnalul de Studii Juridice, indexat interna�ional în CEEOL �i Index Copernicus, include apari�ii separate în limba român� �i în englez�, nu toate articolele fiind disponibile în ambele limbi.

Indiferent de limba de publicare a jurnalului, titlul trebuie s� fie prezentat �i în limba englez�, pentru a putea fi inclus în baze de date interna�ionale. În cazul articolelor bilingve sau în alt� limb� decât limba englez�, exist� riscuri de neindexare a unor cit�ri externe primite de aceste articole, dac� este reprodus incorect titlul românesc, sau este utilizat în citare titlul în alt� limb� decât titlul înregistrat în bazele de date.

Abstractul articolului Din motivul index�rii �i introducerii articolului în circuitul

interna�ional, abstractul este necesar s� apar� în limba englez�. Exist� publica�ii române�ti care prezint� abstractul atât în limba român� cât �i în limba englez�. D�m �i de aceast� dat� ca exemplu Revista român� de bioetic�. Abstractul este considerat ca fiind crucial pentru acceptarea sau respingerea articolului, întrucât dup� indexarea în baze de date interna�ionale, abstractul va fi afi�at în c�ut�ri �i lecturarea acestuia trebuie s� conving� cititorul s� parcurg� restul articolului. În multe situa�ii, abstractul este singura parte din lucrare cuprins� în unele baze de date sau în Book of Abstracts care se realizeaz� cu prilejul unor conferin�e, ca atare abstractul trebuie s� cuprind� informa�ii succinte, clare �i structurate cu privire la articol. În cazul unei lucr�ri bazate pe cercetare empiric�, din abstract trebuie s� se poat� deduce cel pu�in paradigma teoretic�, sau domeniul de referin�� în care este realizat� lucrarea. La fel de importante pentru aprecierea corect� a articolului sunt: problema de cercetare avut� în vedere, metodologia sau argumentarea teoretic�, cele mai importante rezultate �i concluzii. Este important de subliniat în abstract elementul de contribu�ie original� pe care o aduce lucrarea. Un bun abstract trebuie s� fie concis. Multe publica�ii impun o limit� între 150 �i 300 de cuvinte. În cazul articolelor propuse spre publicare în reviste care nu solicit� un maxim �i un minim de cuvinte pentru abstract, acesta ar trebui s� se încadreze între 100 �i 400 de cuvinte. Abstractul trebuie s� fie clar scris în a�a fel încât un specialist dintr-un alt domeniu decât cel vizat de articol s�-l poat� în�elege (Maddux, 2011). Înc� din primele 25 de cuvinte ale

��

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL ..

abstractului este indicat s� reias� scopul cercet�rii. Odat� cu aceasta ar trebui s� se clarifice elementul de noutate, fie ca abordare cu specific local, mod particular de în�elegere, context, critica unui punct de vedere sau teorii etc., pe care articolul îl aduce. Articolul are la baz� o cercetare teoretic� sau empiric� venit� s� r�spund� unei întreb�ri de cercetare sau ipoteze. Aceasta trebuie s� fie clar men�ionat� de la începutul abstractului �i întregul articol trebuie s� vizeze în fapt r�spunsul la întrebarea de cercetare. Întrebarea de cercetare poate fi de forma:

- Cum este? (exemplu: Cum este construit� autonomia pacientului diabetic în context familial?);

- Care este? (exemplu: Care este mecanismul prin care se realizeaz� construc�ia social� a identit��ii etnicilor italieni din România? Care este leg�tura dintre?...). Concluziile studiului vor trebui s� fie r�spunsul direct la aceast�

întrebare. În cercetarea cu caracter experimental, în locul întreb�rii de cercetare exist� o ipotez� de cercetare care urmeaz� a fi validat�. Ipoteza de cercetare este de forma unei afirma�ii ce trebuie admis� sau respins�(exemplu: exist� o leg�tur� direct� între nivelul veniturilor în comunitatea x �i rata criminalit��ii în respectiva comunitate). Cea de-a 3 a posibilitate, este formularea unui obiectiv de cercetare sub forma unei propozi�ii afirmative de tipul: În acest articol ne propunem s� clarific�m rela�ia dintre educa�ia parental� în familia de origine �i rata divor�ialit��ii în localitatea x. Articolul contribuie la progresul �tiin�ei într-un anumit domeniu dac� prin r�spunsul la întrebarea de cercetare, o zon� a “realit��ii” fizice sau sociale, anterior necunoscut�, este adus� în lumina �tiin�ei. Articolul poate elucida de asemenea perspectiva teoretic� abordat�, incluzând aici conexiunile între teorii, aplic�rile inedite ale unei teorii, noi interpret�ri, practici, semnifica�ii etc.

Exprimarea clar� a problemei de cercetare (research gape) înc� din primele cuvinte ale abstractului vor atrage aten�ia referen�ilor cât �i viitorilor cititori asupra lucr�rii creându-le un orizont de a�teptare în leg�tura cu aceasta. Lipsa unui orizont de a�teptare conduce la un dezinteres sau chiar oprirea lecturii �i respingerea articolului. Scopul �i obiectivul cercet�rii trebuiesc circumscrise unei zone de interes cât mai precise. Identificarea paradigmei teoretice a domeniului, modelului etc. este important� pentru selec�ia pe care o fac cititorii interesa�i s� se documenteze într-un anumit domeniu. În domeniul Dreptului civil de exemplu, se poate merge cu precizarea unui subdomeniu �i mai clar, de exemplu: (prevederea Noului Cod Civil românesc) etc. Specificarea clar�, înc� din abstract, a încadr�rii teoretice precise �i pe domeniu al articolului,

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

JURNALUL DE STUDII JURIDICE

ajut� redactorul �ef al publica�iei s�-l trimit� spre recenzare unor referen�i specializa�i exact în acela�i domeniu care vor avea cea mai bun� �ans� s� aprecieze corect articolul. Imprecizia în identificarea exact� a domeniului de interes a articolului îl poate plasa în evaluare la referen�i mai pu�in interesa�i de domeniu sau mai pu�in informa�i. Ace�tia îl vor respinge din dezinteres sau neîn�elegere. Urm�toarele una, maxim dou� propozi�ii ale abstractului vor trebui s� cuprind� informa�ii referitoare la metodologia utilizat� în articol. Analiza critic� comparativ�, problematizarea, compararea, studiul de caz, spe��, jurispruden��, metoda istoric�, analiza logic�, analiza de con�inut, metoda experimental�, metodologii cantitative sau calitative de interpretare a unor date, constituie astfel de metode ce pot fi utilizate în elaborarea unei cercet�ri. Metoda se precizeaz� în abstract: S-a folosit un demers comparativ..., S-a realizat o analiz� critic� a documentelor provenind..., Legisla�ia analizat� a fost..., S-a avut în vedere juristpruden�a... etc.

Abstractul va trebui s� con�in� o serie de considera�ii cu privire la datele existente �i la interpretarea acestora. În cazul unui articol cu caracter teoretic, aceast� parte a abstractului va sintetiza câteva corela�ii semnificative puse în eviden�� în cuprinsul cercet�rii �i rezumate în abstract la maximum dou� propozi�ii. Concluziile semnificative se pot reg�si în abstract în maximum dou� propozi�ii. Unele jurnale sau conferin�e nu solicit� prezentarea în abstract a concluziilor tocmai pentru a invita cititorul interesat s� lectureze articolul.

Vom exemplifica elementele constitutive ale abstractului pornind de la lucrarea Soniei Morano-Foadi �i Stelios Andreadakis, intitulat� Reflections on the Architecture of the EU after the Treaty of Lisbon: The European Judicial Approach to Fundamental Rights:

- Obiectivul de cercetare: This paper, based on an overarching project, focuses on the role of the Court of Justice of the EU (CJEU) (also known as the Luxembourg Court) in shaping legal integration in Europe.

- Cadrul teoretic: The entry into force of the Lisbon Treaty, the new legally binding nature of the EU Charter of Fundamental Rights and the future EU's accession to the European Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (ECHR) bring significant changes to the fundamental rights discourse within the European Union.

- Elementul de noutate: These developments allow the enhancement of human rights protection within the EU.

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL ..

- Metodologie: Based on empirical data collected through interviews with the Court of Justice's judges and Advocates General and recent case-law,

- Rezultate: the paper offers original insights into the post-Lisbon era of regional integration and reflects on the impact of the Charter on the CJEU jurisprudence. (Morano-Foadi, Andreadakis, 2011) Introducerea articolului Imediat dup� abstract, introducerea este partea cea mai important�

a articolului, întrucât familiarizeaz� cititorul cu universul articolului. O bun� introducere asigur� articolului mari �anse de a fi citit pân� la cap�t. Con�inutul introducerii ar trebui s� se refere la importan�a subiectului ales, scopul studiului �i sublinierea semnifica�iei �i importan�ei datelor. Autori precum Maddux (2011) recomand� enun�area subiectului articolului �i importan�ei acestuia înc� din primul paragraf, cel mult în al doilea. Dup� deschiderea realizat� de abstract, introducerea are rolul de a orienta cititorul în lectura întregului articol. Afirmarea clar� a scopului deschide din nou orizontul de a�teptare a cititorului, care va lectura întregul articol în concordan�� cu scopul acestuia. Clarificarea cu privire la importan�a cercet�rii ajut� cititorul �i referentul s� se decid� la lecturarea articolului. Dac� scopul articolului este convergent cu interesele de cercetare ale cititorilor, �i evident reviewer-ilor ca cititori privilegia�i, ace�tia vor trece mai departe de introducere, dac� nu, vor abandona lectura �i vor g�si motive s� resping� articolul.

Rolul introducerii este de a convinge cititorul c� restul articolului merit� citit. Tot aici se contureaz� cadrul în care problema cercetat� de autor se manifest�. Se discut� contextul social, politic, economic, cultural, juridic etc. în care problema exist� �i evident apare clar prefigurat� rezolvarea chiar �i par�ial� a acesteia odat� cu r�spunsul la întrebarea de cercetare.

James Maddux (2011) indic� urm�toarea structur� eficient� a introducerii:

- Clarificarea scopului cercet�rii în primul sau al doilea paragraf �i reluarea cu alte cuvinte a scopului în ultimul paragraf.

- Repetarea scopului are rolul de a-l clarifica �i înt�ri în mintea cititorului. Exist� reviste care impun limitarea num�rului de cuvinte sau de pagini ale articolului. În acest caz, sau atunci când referen�ii o cer expres, se va renun�a la reformularea scopului. Reformularea nu trebuie s� aib� o form� agresiv�, evident�, care s�

fie interpretat� ca o insult� la adresa inteligen�ei cititorului. Ea trebuie s�

��

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

JURNALUL DE STUDII JURIDICE

aib� forma unei binevenite clarific�ri �i explicit�ri pus� la dispozi�ia cititorului înainte de parcurgerea restului lucr�rii. Tot introducerea are menirea de a clarifica întreb�rile sau obiectivele de cercetare �i modul în care acestea contribuie la dezvoltarea cunoa�terii în domeniu.

Corpul principal al articolului �tiin�ific În func�ie de specificul articolului, de întinderea lui, publica�ia

pentru care este preg�tit etc., articolul poate avea în con�inutul s�u mai multe subcapitole.

Review de literatur� Review-ul de literatur� are ca scop configurarea contextului

�tiin�ific în care se încadreaz� întrebarea de cercetare. El arat� cum a fost identificat� zona în care este necesar� aprofundarea cunoa�terii, dând informa�ii despre cum este privit� în literatura de specialitate problema abordat�. Un bun review de literatur� nu abordeaz� exhaustiv tematica cercet�rii, ci abordeaz� o gril� de lectur� a literaturii de specialitate. Literatura de specialitate este selectat� �i interpretat� în corela�ie cu obiectivele cercet�rii curente pentru a putea ulterior analiza dac� rezultatele empirice sau propunerile teoretice sunt consonante cu literatura de specialitate sau contrasteaz� cu alte rezultate publicate anterior. Levy �i Elis (2006) arat� c� un review de literatur� ar trebui s� utilizeze informa�ia din literatura de specialitate pentru a justifica o abordare particular� a temei de cercetare, modul de selectare a metodologiei, zonele unde sunt aduse elemente de noutate etc. Un bun review de literatur� construie�te cadrele pentru noi acumul�ri �tiin�ifice în domeniu. Levy �i Elis (2006) prezint� urm�toarele caracteristici ale review-ului de literatur�: analiza realizat� metodologic, selectarea �i sintetizarea literaturii de calitate din domeniu, construc�ia unei baze solide de analiz� care s� conduc� la realizarea obiectivelor de cercetare �i clara demonstra�ie a locului cercet�rii curente în ansamblul cercet�rilor în domeniu.

Într-o singur� defini�ie review-ul de literatur� este un proces de aplicare gradat� a unor pa�i metodici de culegere analiz�, în�elegere, evaluarea a aplicabilit��ii, analiz� �i sintez� a literaturii de calitate convergente cu scopul cercet�rii, f�r� a fi exhaustiv�, efectuat� în scopul identific�rii locului cercet�rii în ansamblul cunoa�terii din domeniu �i a posibilit��ii contribu�iei proprii la dezvoltarea cunoa�terii.

Consider�m important� includerea review-ului de literatur� a lucr�rilor care au stat la baza propunerii de cercetare în baza c�reia s-a realizat articolul. În cazul în care articolul dezvolt� o teorie, un punct de

��

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL ..

vedere propriu sau a altor cercet�tori publica�i anterior, respectivele lucr�ri ar trebui prezentate în review-ul de literatur� �i creditate corespunz�tor cu citare. Modul în care articolele men�ionate influen�eaz� prezenta cercetare trebuie de asemenea men�ionat�. O cercetare se poate plasa în continuare sau în opozi�ie cu una sau mai multe lucr�ri din literatura de specialitate. În cazul articolelor teoretice, care fac raportare critic� la literatura de specialitate, etapa review-ului de literatur� va fi urmat� de analize teoretice (Baumeister, Leary, 1997) ample inclusiv a lucr�rilor citate în review-ul de literatur� care pot fi completate, criticate, contrazise sau dimpotriv� utilizate în propria argumenta�ie. Etapa review-ului de literatur� este ea îns��i una de analiz� critic� prin îns��i sinteza pe care o facem ne exprim�m pozi�ionarea teoretic� fa�� de lucr�rile consultate (Journal of Young Investigators, 2005). Un bun reviewer de literatur� ar trebui s� se refere atât la literatura care sus�ine punctul nostru de vedere cât �i cea care-l contrazice. Fa�� de acestea din urm�, autorul articolului este invitat s�-�i expun� un punct de vedere care s� nuan�eze pozi�ia sa fat� de posibilele critici ale lucr�rii. Punctele de vedere diferite fa�� de cele din literatura de specialitate se introduc prin expresii de tipul: ne distan��m de opinia..., �i aici se citeaz� efectiv opinia �i autorul, deoarece....

Exprimarea impersonal� a acelea�i deta��ri se poate introduce prin formula: De�i în literatura de specialitate exist� opinia conform c�reia, cu citarea exact� a opiniei �i autorilor acesteia, datele cercet�rii de fa�� nu sus�in aceast� opinie sau alte opinii cum ar fi cea ......, aici se citeaz� autorul �i opinia o contrazic.

Prezentarea opiniilor pro �i contra unei anumite pozi�ii teoretice vor permite cititorilor �i review-urilor s� constate o bun� pozi�ionare a autorului fa�� de literatura de specialitate �i implicit s� accepte articolul prezentat ca necesar în cadrele existente în literatura de specialitate. Un prea lung review de literatur�, va plictisi cititorul, în special pe cel familiarizat cu domeniul �i va înclina spre oprirea lecturii articolului. Review-ul de literatur� nu va prezenta pe larg datele existente în literatur�, ci doar va face men�iune cu privire la luarea acestora în considera�ie în elaborarea cercet�rii, la modul cum au influen�at demersul de cercetare �i pozi�ia cercet�torului fa�� de subiectul cercetat. Este indicat� prezentarea expres� �i mai în detaliu a unei teorii, atunci când întreaga sau fragmente din cercetarea noastr� se bazeaz� pe respectiva teorie sau metodologie particular� �i aceasta are un anumit grad de noutate pentru cititorii obi�nui�i ai jurnalului în care se dore�te publicarea articolului. Acest lucru este valabil mai ales în cadrul cercet�rilor trans �i interdisciplinare. Este posibil ca o teorie curent� într-o anumit� arie a cercet�rii s� necesite

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

JURNALUL DE STUDII JURIDICE

explicit�ri atunci când este utilizat� ca suport teoretic într-un domeniu în care nu a mai fost sau a fost pu�in dezvoltat�. Review-ul de literatur� trebuie s� fie adaptat particularit��ilor jurnalului în care se propune articolul spre publicare.

Lecturând review-ul de literatur�, cititorul cu nivel mediu de cunoa�tere a domeniului, trebuie s� poat� în�elege articolul f�r� a avea nevoie s� apeleze la lecturi suplimentare, pe care probabil nu le-ar face. Levy �i Elis (2006) afirm� c� este preferabil un review de literatur� centrat pe concepte cheie �i explorarea relevan�ei �i recesivit��ii acestora a sensurilor în care sunt utilizate conceptele cheie mai degrab�, decât concentrarea asupra aspectului cronologic, sau pe contribu�ia unuia sau a unui grup restrâns de autori. Literatura de specialitate trebuie interogat� cu privire la relevan�a acesteia fa�� de tema de cercetare. Prezen�a unui articol într-un jurnal din fluxul principal nu trebuie considerat� o garan�ie a calit��ii acestuia �i nici apari�ia articolului într-un jurnal din afara circuitului principal, nu-l clasific� automat ca mai pu�in �tiin�ific. Cu toate acestea, un articol aflat în fluxul principal sau în reviste indexate în baze de date, are mai multe �anse s� influen�eze avansul �tiin�ei într-un anumit domeniu. Selec�ia literaturii ce urmeaz� a fi citate trebuie s� aib� în vedere nu doar adecvarea �i relevan�a fa�� de tem�, ci �i validitatea relativ� �i verosimilitudinea textelor cercetate.

Randolph (2009) atrage aten�ia c� e�ecul în redactarea review-ului în literatur� atrage de obicei e�ecul întregii cercet�ri fie ca articol, fie ca tez�. Boote �i Beile (apud Randolph 2009) arat� c� un bun review de literatur� se bazeaz� pe o conceptualizare a literaturii relevante �i aceast� conceptualizare cre�te �ansele cititorilor de a aprecia valoarea articolului. Autorii men�iona�i arat� c� la nivel global exist� o precaritate a surselor de informa�ii cu privire la elaborarea unui bun review de literatur�. Randolph (2009) arat� c� un bun review de literatur� poate constitui în sine o lucrare publicabil�. Alte scopuri pentru care se realizeaz� review-ul de literatur�, pot fi constituirea unor noi linii de cercetare, evitarea abord�rilor ce vor fi sortite e�ecului, suport teoretic pentru datele ob�inute, clarific�ri metodologice etc.

Cooper (apud Randolph 2009) realizeaz� o taxonomie a review-urilor de literatur� pe care le clasific� dup� urm�toarele caracteristici:

- Focusarea - dup� acest criteriu în review-ul de literatur� se urm�re�te: sinteza rezultatelor într-un domeniu, sinteza metodologic�, abord�rile teoretice �i aplica�iile practice ale cercet�rilor dintr-un domeniu;

��

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL ..

- Dup� scop – integrarea teoretic� prin generalizare, constituirea unor compatibilit��i lingvistice între domenii diferite ale �tiin�ei, compatibilizarea teoretic� respectiv abordarea critic� a unui domeniu;

- Perspective de abordare - un review de literatur� poate fi elaborat sub forma unei prezent�ri neutre sau sub forma expunerii pozi�iei proprii fa�� de autorii cita�i;

- Acoperirea literaturii din domeniu – exhaustiv�, mai ales în tratate �i cursuri universitare, exhaustiv selectiv� mai ales lucr�ri teoretice �i review de literatur� publicate ca atare, sau centrate pe teme �i concepte cheie;

- Din punctul de vedere al organiz�rii review-ului – acesta poate fi abordat istoric, conceptual sau metodologic;

- Din punctul de vedere al audien�ei – un review se poate adresa unei audien�e academice strict specializate �i restrânse, unei audien�e academice generale, unei audien�e constituite în general din practicieni �i factori de decizie în domeniu sau unei audien�e generale. Dac� în cazul unei teze sau diserta�ii, review-urul de literatur� se

întinde pe un capitol întreg într-un articol de jurnal, dimensiunile fiind mult mai mici, numai cele mai semnificative referin�e vor fi comentate utilizându-se de obicei parafraza, evitându-se citarea în întregime a sursei (Cochrane, 2005).

Metodologia Capitolul de metodologie descrie metodele �i tehnicile principale

utilizate în scopul ob�inerii rezultatelor. Este prezentat designul studiului, modul de culegere a datelor etc. Capitolul de metodologie este utilizat mai ales în cercet�rile cu caracter empiric, bazate pe investigare direct� de teren. Articolele cu caracter teoretic adesea elimin� capitolul de metodologie precum �i cel cu privire la rezultate, înlocuindu-le cu capitole de argumentare teoretic�. Pentru domeniile de cercetare teoretic�, incluzând aici filosofie, drept, literatur�, abordarea argumentativ� reprezint� chiar dimensiunea metodologic� a cercet�rii �i de aceea unele publica�ii solicit� referin�e metodologice în articolele cu caracter teoretic chiar dac� acestea nu vor fi curpinse neaparat într-un capitol de metodologie (Epstein, King, 2002, Stolker, 2005) .

Metodologiile utilizate în cercetarea teoretic� pot fi: analiza critic�, metoda comparativ�, studiul de caz sau spe��, metoda hermeneutic�,

��

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

JURNALUL DE STUDII JURIDICE

metodologia fenomenologic�, metoda semiotic�, metodologia istoric�, analiza discursului etc.

Metodologiile empirice utilizate în cazul articolelor care valorific� cercetarea de teren, pot fi de tipul experiment, analiz� cantitativ� a datelor ob�inute prin chestionar, experiment, interpretarea calitativ� a datelor, ob�inute prin interviu inclusiv, grila interpretativ� utilizat� etc. (Wy, 2009).

Tot în partea de metodologie, atunci când articolele se bazeaz� pe culegerea �i interpretarea unor date de teren, se va avea în vedere modalitatea de e�antionare abordat� �i validitatea acesteia (Wy, 2009), reprezentativitatea datelor pentru popula�ia cercetat�, constituirea grupului experimental acolo unde se lucreaz� cu metoda experimental�. În cazul analizelor calitative, de con�inut, pe lâng� prezentarea sumar� a metodei de interpretare, se are în vedere prezentarea limitelor cercet�rii corelate cu accep�iunea ontologic� �i epistemiologic� c�reia i se subsumeaz� cercetarea. Este vorba aici de paradigma realist�, pozitivist�, constructivist� etc. În partea metodologic� se pot face discu�ii cu privire la validitatea instrumentelor sau a traducerii acestora, permisiunea utiliz�rii instrumentului. Modalitatea practic� de aplicare a instrumentelor de teren este de asemenea recomandat� a fi cuprins� în partea de metodologie.

Acolo unde se discut� de cercet�ri pe subiec�i umani �i mai ales pe grupuri vulnerabile, articolul ar trebui s� ia în discu�ie modalitatea de ob�inere a consim��mântului informat (Wy, 2009) �i perspectivele etice luate în seam� în elaborarea cercet�rii.

Cel mai important rol al p�r�ii de metodologie (Nadym, 2005), este acela de a permite duplicarea rezultatelor în cercet�ri ulterioare sau aprofundarea acestora �i ob�inerea unor rezultate locale diferite. De aceea, atunci când sunt folosite tehnici particulare de culegere sau interpretare a datelor pu�in cunoscute cititorilor obi�nui�i ai jurnalului, acestea trebuiesc expuse în detaliu.

Rezultatele Expunerea rezultatelor cercet�rii constituie motivul principal

pentru care articolul este publicat. Sec�iunea de rezultate sintetizeaz� datele ob�inute sub forma unor tabele, diagrame, grafice etc. urmate de interpretarea acestora. Simpla expunere a datelor cantitative nu este suficient� în lipsa unor corela�ii cu alte date sau cu date similare ori contradictorii din literatura de specialitate. Interpretarea rezultatelor trebuie realizat� din punct de vedere al r�spunsului la întreb�rile de cercetare, validarea ipotezelor etc. În capitolul de rezultate sunt de asemenea prezentate semnifica�ii ale datelor, altele decât cele concordante

��

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL ..

cu obiectivele cercet�rii, care fie contrazic ipotezele noastre fie deschid drumul unor cercet�ri viitoare neîntrev�zute ini�ial. Literatura de specialitate recomand� evitarea prezent�rii acelora�i date sub mai multe forme grafic, tabel, nara�iune etc. (Vintan, 2006).

Prezentarea datelor se face de la general spre particular, accentuându-se asupra semnifica�iei datelor �i nu a cifrelor efectiv ob�inute, care îns� nu vor fi omise acolo unde cercetarea a condus la date numerice. În cazul statisticilor, trebuie f�cute preciz�ri cu privire la corela�iile existente dar �i la semnifica�ia direct� a rezultatelor. Rezultatele testelor de semnifica�ie �i validitate trebuiesc de asemenea prezentate (Bem, 2003). Statisticile au rolul de a servi analiza nu de a i se substitui acesteia. În cazul studiilor mixte, se vor prezenta separat rezultatele cantitative �i calitative insistându-se asupra modului în care acestea se sus�in reciproc.

Interpretarea calitativ� a datelor, ob�inut� prin interviuri, focus grupuri, analiz� de pres� etc. va con�ine expresii semnificative din materialul originar de date, urmate imediat de interpret�ri ale acestora, categoriz�ri, construc�ii teoretice �i metateoretice (Bem, 2003). În cazul datelor calitative, acestea trebuie s� treac� prin procese de selec�ie inductiv-deductive, cititorul având acces la o serie de exemplific�ri ale procedurilor intermediare �i ale datelor brute doar acolo unde spa�iul editorial permite.

Sec�iunea de discu�ii Capitolul discu�ii poate apare ca sec�iune independent� a

articolului de cercetare empiric� sau subsec�iune a capitolului rezultate (Bem, 2003). În aceast� sec�iune se fac referiri la modul în care datele sus�in sau contrazic ipotezele, implica�iile teoretice, metodologice, juridice, politice ale rezultatelor, raportarea datelor ob�inute la alte studii similare, limitele cercet�rii în ceea ce prive�te validitatea, posibilitatea de generalizare a datelor, limitele abstractiz�rii inductive etc.

Tot în aceast� sec�iune sunt men�ionate posibilele bias-uri date de limitare a accesului la responden�i, selec�ia unei categorii aparte de responden�i, asump�ii care ghideaz� interpretarea într-o anumit� direc�ie. În acela�i capitol vor fi trecute considera�ii cu privire la alte întreb�ri ridicate de analiza efectiv� a datelor posibile, modalit��i de valorificare a acestora �i continuarea cercet�rii (Bem, 2003).

��

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

JURNALUL DE STUDII JURIDICE

Particularit��i ale articolului teoretic (eseu argumentativ) Eseul argumentativ î�i impune exprimarea unui punct de vedere de

factur� �tiin�ific� cu privire la o tez� dat� (Andersson et. all, 2007). Teza ce urmeaz� a fi argumentat� va fi prezentat� în una sau dou� paragrafe introductive, iar întregul articol se va constitui într-o argumentare a tezei enun�ate.

De�i nu se bazeaz� pe date empirice, articolul teoretic va trebui s� aib� acela�i nivel de �tiin�ificitate ca �i cel bazat pe cercetare empiric�. Articolele cu carater teoretic înlocuiesc de multe ori capitolele de rezultate cu unul sau mai multe capitole argumentative (Starkey, 2004).

Este privilegiat� analiza deductiv� a consecin�elor logice ale afirma�iilor analizate, corela�iilor acestora între ele �i cu alte teorii similare din literatura de specialitate . Corpul articolului, care de multe ori, ia locul capitolelor de metodologie, rezultate �i discu�ii, poate fi împ�r�it în capitole �i sec�iuni.

Kilduff (2006) arat� c� pentru a avea succes, un articol teoretic, trebuie s� ofere idei importante �i originale (Gavrilescu, 2011). Perspectivele teoretice sunt importante în m�sura în care permite elaborarea unor cercet�ri empirice sau aplica�ii practice derivate din acestea. Articolele cu caracter teoretic sunt de foarte multe ori destinate practicienilor mai mult decât eviden�ierea unor lacune în corpul de cuno�tin�e ale unui domeniu (research gap) arat� un argument fa�� de problematica care te va aduce la o problematizare �i realizare a unor modele conceptuale inedite care s� fie expuse în con�inutul articolului detaliat �i explorate cu instrumentele ra�ionale.

Redactarea concluziilor articolului Este subcapitolul final care realizeaz� o generalizare �i esen�ializare

a rezultatelor studiului cu raportare direct� la scopul �i obiectivele cercet�rii. Concluziile nu rezum� pur �i simplu rezultatele cercet�rii ci “se subliniaz� – într-o form� rezumativ�, esen�a materialului �i alte aspecte importante din text, care r�spund obiectivelor lucr�rii” (Gavrilescu, 2011). Existen�a unor concluzii clare, u�or de în�eles arat� c� studiul �i-a atins scopul aducând plusul de cunoa�tere propus ini�ial. Concluziile nu trebuie s� se abat� de la rezultatele cercet�rii �i cu atât mai pu�in de la obiectivele acesteia. Rezultatele semnificative care exced obiectivele cercet�rii sunt prezentate în sec�iunea de discu�ii unde sunt prezentate propuneri de dezvolt�ri ulterioare dar nu vor mai fi luate în concluzii.

��

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL ..

Citarea �i aparatul critic Literatura �tiin�ific� actual� utilizeaz� mai multe stiluri de citare, fie

cu note de subsol fie cu note în text. În continuare vom exemplifica un model de citare cu note în text Apa Style. Citatele se vor da pe cât posibil sub form� de parafraz�. Citatele se vor realiza în text între paranteze, indicându-se numele de familie al autorului �i anul apari�iei textului, exemplu (Derrida, 2008).

La mai mult de trei autori se trece numele primului autor urmat de sintagma et all (Miftode et all, 2004). Lucr�rile citate se vor reg�si obligatoriu în bibliografie. Bibliografia se va face respectând regulile.

Exemplu citarea unui volum: Miftode, V., (2010) Tratat de asisten�� social�. Protec�ia

popula�iilor specifice automarginalizate, Editura Lumen, Ia�i. Citarea unui articol într-o revista se face: D�riescu, C., D�riescu, N., C., (2010) Rabbinical Chancery in

Roumania an alternative to the State Organized Courts in Solving Family Matters, Jurnalul de Studii Juridice, Year V. No 3-4 2010; pp. 53-70.

Capitole în c�r�i: Ailinc�i, A., (2010) Ancheta apreciativ� �i efecte ale comunic�rii

manageriale, în Sandu, A. Coord. (2010) Seminarii apreciative, Editura Lumen, Ia�i.

Citarea unui articol disponibil online se realizeaz� dup� acelea�i reguli de la revist� sau carte cu specificarea adresei de internet unde a fost consultat�.

Când sunt mai multe publica�ii ale aceluia�i autor, ap�rute în acela�i an se specific� a, b etc. în dreptul lor (2010a).

Câteva considera�ii cu privire la elementele constitutive

ale unui articol de succes Redactorii publica�iilor �tiin�ifice, ne referim la cele care desf��oar�

un proces real de selec�ie a articolelor ce urmeaz� a fi publicate, sunt interesa�i în a publica articole atractive pentru cititorii viza�i de revist�. Un cititor care a identificat frecvent ca fiind semnificative pentru propriul obiect de activitate articolele dintr-un anumit jurnal, va reveni cu regularitate eventual abonându-se �i recomandând altor colegi abonarea la jurnalul respectiv.

Convergen�a articolului cu scopul jurnalului �i cu obiectivul num�rului, dac� acesta este prezentat, m�re�te �ansele unui articol de a fi

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

JURNALUL DE STUDII JURIDICE

publicat. În ceea ce prive�te obiectivul de cercetare a articolului, acesta de obicei, va fi analizat din prisma importan�ei �tiin�ifice �i posibililor beneficiari ai rezultatelor.

Rezultatele unei cercet�ri pot fi utilizate ca punct de plecare sau baz� de documentare pentru alte cercet�ri, sau pot primi o utilizare direct� din partea practicienilor. Jurnalele strict academice au tendin�a de a prefera articole care vor fi dezvoltate în cercet�ri ulterioare ale aceluia�i autor sau ale altor autori. Aceste articole vor atrage mai rapid cit�ri, inclusiv autocit�ri, în situa�ia în care pornind de la rezultatele publicate într-un articol, cel pu�in unul dintre autori va realiza dezvolt�ri ulterioare. Autocitarea unui articol anterior care a stat la baza unei noi cercet�ri este justificat� �i chiar obligatorie pentru a se evita autoplagiatul.

De�i în sistemul românesc de evaluare a performan�elor cercet�rii, autocit�rile nu sunt luate în calcul, ele sunt considerate acceptabile în sistemul ISI, contribuind la factorul de impact �i la indicele Hirch. Thompson Reuters consider� acceptabil� o rat� de autocitare de 35% a unui articol sau a unei publica�ii. În factorul de impact pe anul 2010 a majorit��ii publica�iilor �tiin�ifice române�ti au intrat autocit�ri cu o rat� mai mare de 50% , ceea ce arat� tendin�a de grupare a cercet�rii române�ti în jurul unor publica�ii care realizeaz� nuclee de cercet�tori care public� pe aceea�i tem� �i care se apreciaz� între ei.

Autocitarea este obligatorie când un text �tiin�ific publicat anterior într-un jurnal este reluat ulterior �i dezvoltat într-un articol publicat în acela�i sau în alt jurnal. Analizele efectuate de noi asupra publica�iilor ISI române�ti arat� o rat� sc�zut� de citare a autorilor români de c�tre al�i autori români �i chiar �i o rat� sc�zut� de autocitare a articolelor unui cercet�tori în articole publicate în alte jurnale de specialitate decât cele în care articolul a fost publicat original. Acest fapt ne duce cu gândul la lipsa încrederii autorilor români în cercet�rile colegilor lor sau frica de provincializare.

O alt� observa�ie realizat� în urma analizei publica�iilor ISI române�ti arat� un mic interes al autorilor români pentru a cita articole din fluxul �tiin�ific principal (Thompson Reuters). Dat fiind faptul c� Thomson Reuters analizeaz� num�rul de cititori din reviste indexate ISI, prezent în articolele publicate ISI, face ca multe reviste s� resping� articolele care au un num�r mic de cit�ri ale altor articole ISI. Respingerea este justificat� de argumentul c� publica�iile din fluxul �tiin�ific principal sunt în general de actualitate �i cuprind rezultate de încredere.

Lipsa cit�rilor din acest domeniu poate ar�ta o provincializare a cercet�rii române�ti. Evident c�, în anumite domenii, printre care dreptul

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL ..

românesc, limba �i literatura român� �i alte studii cu caracter specific românesc, sunt deplin justificate s� abordeze cercetarea pornind de la interesul local �i mai pu�in de la relevan�a global�.

Câteva informa�ii cu privire la traseul lecturii cel mai

uzual la referen�ii publica�iilor �tiin�ifice Maddux (2011) arat� c� editorii �i referen�ii publica�iilor �tiin�ifice,

�i de asemenea a cititorilor experimenta�i ai literaturii �tiin�ifice, parcurg lucrarea dup� urm�torul traseu de lectur�: titlul, abstractul, primul �i ultimul paragraf al introducerii, primul �i ultimul paragraf al discu�iilor sau chiar în întregime sec�iunea discu�ii urmat� de introducere, metodologie �i rezultate în cele din urm�. Ordinea este explicat� de lipsa de timp a cititorului experimentat, redactorilor publica�iilor �tiin�ifice sau review-rilor. Titlul �i abstractul sunt citite primele întrucât aduc informa�ii cu privire la con�inutul articolului. Dac� acestea nu trezesc interesul pentru articol, acesta este în general respins. Primul �i ultimul paragraf al introducerii, informeaz� cititorul cu privire la importan�a studiului �i subiectului principal al acestuia. Urmeaz� partea de discu�ii întrucât aceasta în primul paragraf ar trebui s� sumarizeze cele mai importante rezultate. Tot aceast� sec�iune prezint� interpret�ri ale rezultatelor din punct de vedere al convergen�ei cu teoria avut� la baz�. Dac� prezentarea obiectivelor �i a celor mai importante rezultate nu convinge cititorii vor ignora restul articolului. Dac� obiectivele cercet�rii �i expunerea principalelor rezultate convinge review-erul, acesta va urm�ri metodologia prin care rezultatele au fost ob�inute �i în cazul în care acesta va fi considerat� valid� se va trece la lecturarea complet� a rezultatelor.

În loc de concluzii Publicarea �tiin�ific� presupune o activitate laborioas� care �i-a

format în timp o metodologie comunica�ional� proprie, diferit� de celelalte forme de articol cum este cel jurnalistic. Elaborarea articolului în concordan�� cu regulile din domeniu, cre�te �ansele ca acesta s� atrag� aten�ia review-erilor �i redactorilor jurnalelor �tiin�ifice �i implicit acceptarea articolului la publicare. Odat� publicat, articolul va atrage cititori interesa�i din rândul cercet�torilor din domeniu, �i ulterior cit�ri în publica�ii de specialitate. Pentru jurnalele de specialitate, conformarea la aceste reguli, este de obicei un semn de maturitate �tiin�ific� �i experien��

��

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

JURNALUL DE STUDII JURIDICE

editorial�, trezind încrederea autorilor dn domeniul în care jurnalul î�i propune s� performeze.

REFERENCES

Ailinc�i, A., (2010) Ancheta apreciativ� �i efecte ale comunic�rii

manageriale, în Sandu, A. Coord. (2010), Seminarii apreciative, Editura Lumen, Ia�i.

Andersson, B., Beveridge, A., Haddrill, K., Marsh, P., Bennett T., (2007) Academic essay. Academic Tip Sheet, Edith Cowan University.

Bala, C., (2010) Redactarea lucr�rilor �tiin�ifice, Programul Doctoratul în �coli de excelen��, Bucure�ti.

Baumeister, R., F., Leary, M., K., (1997) Writing Narrative Literature Reviews, Review of General Psychology, Vol. 1 No.3 1997, pp. 311-320.

Bem, D., J., (2003) Writing the Empirical Journal Article, in Darley, J., M., Yanna, M., P., and Roediger III, H., L., (Eds) (2003). The Compleat Academic: A practical Guide for the Beginning Social Scientist, 2nd Edition, Washington DC : American Psychological Association.

Cochrane, J., H., (2005) Writing Tips for Ph. D. Students, Graduate School of Business University of Chicago http://gsbwww.uchicago.edu/fac/john./cochrane/research/papers/

Cojocaru, �., (2005) Metode apreciative în Asisten�a Social�. Ancheta, Supervizarea �i Managementul de Caz, Editura Polirom, Ia�i.

D�riescu, C., D�riescu, N., C., (2010) Rabbinical Chancery in Roumania an alternative to the State Organized Courts in Solving Family Matters, Jurnalul de Studii Juridice, Year V. No 3-4 2010; pp. 53-70.

Epstein, L., King, G., (2002) The Rules of Inference, The University of Chicago Law Review, Volume 69 Winter 2002 Number 1.

Gavrilescu, M.., (2011) Strategia elabor�rii lucr�rilor �tiin�ifice publicabile în reviste �tiin�ifice interna�ionale (incluse în baze de date �i WEB of Science), Universitatea Tehnic�, Cluj Napoca.

Journal of Young Investigators, (2005) Writing Scientific Manuscripts a guide for undergraduates, Journal of Young Investigators.www.jyi.org

Kilduff, M., (2006) Editor`s comments: Publishing Theory, Academy of Management Review, Vol. 31 No. 2 2006, pp. 252-255.

Kirton, M., (2003) Adaption-Innovation: in the Context of Diversity and Change, Routledge, East Susesx, SUA

��

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49

SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL ..

Levy, Y., Elis, J., T., (2006) A Systems Approach to Conduct an Effective Literature Review, Support of Information Systemy Research Informing Science Journal, Volume 9, 2006.

Maddux, J., (2011) Publishing in English Language Journals in Psychology; Tips For Increasing the Odds, Conferin�� sus�inut� la Universitatea A.I.Cuza Ia�i în Programul Doctorat în �coli de Excelen��.

Miftode, V., (2010) Tratat de asisten�� social�. Protec�ia popula�iilor specifice automarginalizate, Editura Lumen, Ia�i.

Morano-Foadi, S., Andreadakis, S., (2011) Reflections on the Architecture of the EU after the Treaty of Lisbon: The European Judicial Approach to Fundamental Rights, European Law Journal Special Issue: Regional Trade Agreements Worldwide - Dynamics and Perspectives Volume 17, Issue 5, pages 595–610, September 2011.

Randolph, J., (2009) Guide to Writing the Dissertation Literature Review, Practical Assessment, Research & Evaluation, Volume 14, Number 13, June 2009.

Sandu, A, (2009) Dimensiuni etice ale comunic�rii în postmodernitate, Editura Lumen, Ia�i.

Starkey L., (2004) How to write a a great essays, LearningExpress, New Zork USA.

Stolker, M., (2005) Legal Journals: In Pursuit Of A More Scientific Approach, European Journal of Legal Education, 2(2) EJLE 77–9

Swedberg, K., (2008) Who is an author? European Journal of Heart Failure nr. 10 (2008); pp. 523-524.

Wy, L., (2009) Knowledge in writing a Good Scientific Paper, Education Paper MJP Online Early, MJP 02.12.09.

SANDU, A., (2011) SCIENTIFIC WRITTING. EPISTEMOLOGICAL AND METHODOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING RESEARCH ARTICLES' ELABORATION, Jurnalul de Studii Juridice, Year VI, Supplimentary Issue, pp: 23-49