JURNALcu Petre Tutea

8/3/2019 JURNALcu Petre Tutea

1/82

JURNAL

CU

PETRE TUTEA


2/82

M ntreb cum se poate explica ndrzneala de a pune cuvntul meu alturi de cel al luiTutea; atunci cnd, locuind zi si noapte cu el, primeam zi si noapte rspunsuri, ntrebrilenu au avut timp s se construiasc. Atunci erau fundamentale rspunsurile, pentru c elenu veneau att la ntrebrile mele, ct la cele ale lui Tutea; de aici si impresia de monologpe care mi-o trezeau uneori. O dat cu trecerea timpului, Tutea a rmas n constiinta mea

ca un rspuns si am simtit nevoia ntrebrii. Iar paginile care urmeaz, chiar dac nusnt cteodat deloc interogative, nu reprezint altceva dect ntrebrile ce au crescut numbra unui rspuns infinit.

Snt n trenul care m duce spre Trgu-Neamt, punct de plecare spre mnstirile dinzon. i cer unui domn din compartiment o gazet; aflu acolo un interviu cu PetreTutea Biletele la control! M scotocesc prin buzunare Revin la interviu. Nu aveti unloc si pentru mine, maic? O btrn, cu un cos mare, mpletit, st n usacompartimentului, cerndu-ne la fiecare pe rnd, din ochi, s-i dm pentru cteva minuteun loc ca s-si trag sufletul. M ridic si o poftesc s sad. Iau gazeta cu mine pe culoar.Reporter: Domnule Petre Tutea, ati fost prieten cu Cioran, cu Eliade, cu Noica si cu multialtii din generatia interbelic; puteti s ne spuneti n ce a constat strlucirea acestei

generatii? Petre Tutea: Pi uite ce e, domnule: generatia interbelic si-a luat n serioscalitatea de generatie Adic? Si-a luat n serios calitatea de etap spiritual a poporului romn, reusind s problematizeze esential. Nu credeti c realizarea MariiUniri a avut si ea un rol hotrtor? Cum s nu! Pi generatia interbelic a avut poate ceamai mare bucurie geografic si spiritual din istoria romneasc Si mai e ceva: uite, eude exemplu, nu prea am avut chef s ies din tar. mi era suficient bucuria de a merge laChisinu sau la Sighet fr pasaport. Cnd ieseam din tar, oriunde m-as fi dus, parcieseam dintr-o cas primitoare, cald, si intram ntr-un cimitir Eu cobor aici! M uit,nentelegnd. Gazeta A, da, v multumesc!

Trenul merge agale, oprind n fiecare statie. E ca un interviu Grile snt mereucurate, rezistente, din crmid; ntrebrile snt la fel: precise, fr ezitri; rspunsurilesnt ns largi, zburdalnice. Trecem pe lng cimitire si biserici. mi aduc aminte de cespunea acel Petre Tutea. Cine o fi? Nu-mi amintesc s fi auzit vreodat de numele luiDealurile snt acum mpdurite. Ne apropiem de munti. La o statie, vd cum se schimblocomotiva. Trecem iarsi pe lng case, curti, cimitire, biserici Cred c asa intr siideea n om: mai nti locomotiva, pufind si cu zgomote nrvase; vin argumentele,bizareriile compartimentele cu doamne si plrii; gingsiile copii jucndu-se de-ababa-oarba printre banchete; si, la urm de tot, vine partea aceea dintr-o idee pe care nu ovei stpni niciodat, dar pe care trebuie s o dai mai departe, altora, care o asteapt:vagonul cu colete postale

Asa am aflat eu de existenta lui Petre Tutea. Si mai trziu, cnd locuiam mpreun,

i-am povestit ntmplarea asta. A rs. Drag Radule, m consolez c ai auzit de minecitindu-m. Multi vin la mine fr s stie nimic. Da stii ce greu e s-ti faci mereuprezentarea?! Dar de acum mi-o faci tu, nu? Si chiar am ncercat s o fac: prin gazete,desigur. Iar acum, ncercnd poate mai mult dect o prezentare, fac lucrul acesta spernds semene cu un tren: pufind, trnd dup sine bizarerii si gingsii, dar avnd la urm detot un pachet pentru fiecare, un plus fr de care orice tren si pierde ratiuneaumbltoare. Printre dealuri, curti, cimitire, biserici


3/82

6 octombrie 1990

Tutea a mplinit astzi 88 de ani. Nu d important evenimentului, ns vin ctivatineri care ncearc s-i ofere o bucurie pe care el nu o are. Vrsta nu-l bucur; vrstelelumii da, ns nu a lui, care se simte din ce n ce mai depsit de ritmurile unei vieti pecare n-o mai poate umple cu prezenta lui organizatoare, ci doar cu o prezent

contemplativ-meditativ. Dar ct de mult avea s nsemne aceast prezent n tinerete ati fost director de studii n Ministerul Economiei Nationale si putetispune c aveati atunci o meserie. Astzi, la 88 de ani, ce meserie credeti c aveti ncetatea romneasc? Doar nu snteti un pensionar

Dac exist o stiint a natiunii, eu snt de meserie romn! Rezumnd, viata v-a fost mprtit n dou perioade distincte: una de stnga, cnd

scriati articole nduiostoare si descriati soarta celor srmani si prosti, si una dedreapta, a nzuintelor nationale, cnd v-ati apropiat si de credint.

Uite, cu prostii m-am lmurit. Eram odat cu Iancovescu, actorul. Vorbeamdespre prosti. Prostii, zic, reprezint ideea de repetitie goal: o iau totdeauna de lanceput. Snt invariabili ca orice lucru nenzestrat, nu au culoare. Dar Iancovescu mi

spune: Prostii snt foarte variabili. Eu am un prieten si de cte ori l ntlnesc e multmai prost dect l stiam. Cum ati fcut trecerea de la ateism la credint? Nu am fost ateu ca atare, nu am avut curajul sta, ns exist dou ci: calea

omului si calea Domnului. Cea a omului e bttorit de filozofie, stiinte si tehnic. Pecalea Domnului, omul este nsotit de rugciune. Iar eu am mers mult vreme doar pecalea omului.

De fapt, ca prim consecint a acestei treceri, ati descoperit adevrata libertate Evident. Singura zon n care actioneaz libertatea absolut a lui Dumnezeu este

ritualul crestin din Biseric. Acolo nu exist teroare, fort coercitiv, ci eliberare absoluta omului de legile pmntului, crnii si spiritului material. Acolo, omul nu are vecin dectpe Hristos. Iisus Hristos este eternitatea care puncteaz istoria.

Ati avut momente cnd prezenta lui Dumnezeu n viata dumneavoastr a fostevident?

Ar fi o mare ndrzneal s afirm prezenta lui Dumnezeu n viata mea, dar si omare bucurie s spun c am simtit aceast prezent.

Dac politic trecerea de la stnga la dreapta a fost posibil fr prea mare durere,sub aspect ideatic trecerea de la pasivism religios la credint cred c a avut un plus detragedie.

Sigur. Mi-am dat seama c singura definitie complet a omului este dat deteologie: omul este fiint religioas. Filozofia si stiintele snt ancore n calea omului.Singur credinta este descoperitoarea cii adevrate, care este calea spre Dumnezeu. Deaceea, am un mare regret: regretul de a nu fi fost teolog; regretul c nu am realizat nmine un mare teolog. n afar de teologie, se face onanie de prestigiu.

Initial, ati plecat de la convingerea c efortul cunoasterii e un efort strictindividual. Nu aveati, atunci, nevoia unei nvecinri transcendente.

Nu te poti cunoaste singur. Cunoasterea vine numai prin revelatie, iar aceastavine de la Dumnezeu. Anticii intuiau un mare adevr, cnd spuneau: zeul este creator, iaromul este imitator. ns mitologia este preistorie. Este omul infantil, care plsmuieste dare incapabil s primeasc.


4/82

Credinta e un mod pur de a gndi? ntrebat fiind cum ntelege gndirea, n form pur sau n exemple, Nae Ionescu

a rspuns: exemplele au fost lsate de Dumnezeu pe pmnt pentru a fi sesizate senzorialsi de prosti!

Puritatea mprumut ceva si din frumusete.

Da. Bulgakov a fost ntrebat de ce l iubeste pe Dumnezeu. Pentru c a rspuns:Dumnezeu este o frumusete crestin, a fost acuzat de erezie. n credint, care este erezia dumneavoastr? Erezia mea e sistemul clasic. Mai precis: aspiratia ctre sistem. Cnd gndesc un

sistem, m pun pe lista de candidati la parlament. De fapt, raportul dintre om si teoriaideilor e de la subiect la absolut, deoarece ideile snt arhetipuri, modele nepieritoare siperfecte. Cnd gndesc, nu gndesc cuvintele purttoare de concepte, ca idei, ci gndesc nidei. Acum, am redefinit radical sistemul. L-am ncrestinat!

Erezia ar consta deci ntr-un preaplin de idei Da. Ati trit si alte ispite n viat. Printre acestea, tensiunea dintre politic si

economic v-a preocupat mult vreme. Pi am fost n Ministerul Economiei Nationale Politicul este legat de setea deputere, iar economicul este lupta de interese. Stii cum vd eu diferenta dintre omul politicsi cel economic? Omul politic este vulturul de sus, iar jos negustorul, o rat care seuit la el.

Perioada stngist din tinerete am putea s-o trecem si pe ea printre erezii? Stiu eu? n vremea mea circula o vorb: dac cineva pn la treizeci de ani nu e

democrat si de stnga, nu are inim; dac peste treizeci de ani nu e conservator si dedreapta, e tmpit!

Cum v apare imaginea lumii de astzi, la 88 de ani? Eh Societatea noastr de astzi este, evident, un turn al lui Babel. Oamenii

triesc n turnul lui Babel pentru c snt oameni. Omenescul nu e firesc. El reprezint omutatie biologic, urmare a cderii n pcat. Si cu toate acestea, crestin vorbind, ntreKant si Adam nu e nici o deosebire De! E regretabil c timpul trece. Eficacitateatimpului doare. Cnd simti c timpul e eficace, te ia miculita dracului! Simt un vidinterior. Cred c snt pierdut. Drama este c acum m simt numai om Pn acum ampendulat, ideatic, ntre supraom si neom.

Drama de a fi om e de fapt drama de a urma cursul vietuirii acestuia, careculmineaz n moarte

Nu m tem de moarte. M tem de nsingurare. Eu, care am fost prezent la toatetragediile si victoriile acestei tri, m simt ca un par n mijlocul furtunii. Singura ndejdeeste c, om cum snt, Dumnezeu m iubeste si asa

*Vreme de mai mult de o lun, dialogul nostru a fost ntrerupt; Tutea s-a internat la

Spitalul de Geriatrie nr. 1, iar eu la Spitalul Cantacuzino, pentru operatie de apendicit.nceputul nvtturii prin nvecinare s-a petrecut n vara anului 90, cnd, mergnd

cu un prieten la Tutea, am avut un foarte lung dialog. Revenind peste aproape dou luni,Tutea mi-a propus s locuim mpreun, pentru a ne ndogti si pentru a ne fi de ajutorunul altuia. Nu stiu ct din ajutorul de care avea nevoie Tutea am putut s-i dau eu, dar


5/82

snt convins c el mi-a dat un ajutor de nesperat, punndu-m, printr-o subtil pedagogie,n nvecinare cu marile probleme la care cutam, fr s stiu, rspuns.

Stnd mpreun jumtate de an, zi de zi, am cunoscut zeci de oameni si am vzutcum Tutea trecea n revist acea umanitate peregrin cu calmul si bucuria cu careprintele si numr copiii. Se perindau nenumrate ntrebri, disperri sau comoditti,

ns nici o ntrebare nu a fost luat ca atare, nici o disperare nu a fost sporit si nici ocomoditate ncurajat. Pus n fata unei varietti nucitoare, Tutea gsea repede un limbajcare, general, nvttor, consolator, ptrundea dincolo de interogatii, de zbateri sau linisti.

Fr un program fix, haotic n aparent, viata cu Tutea era o permanent asteptare.Abia pleca cineva si astepta pe altcineva; pe altcineva, pentru c mai avea ceva deadugat, de spus n plus, ntru o si mai mare ntrire. Iar cnd acel altcineva nu maivenea, gndul lui se ntorcea asupra mea si fcea completrile arztoare. Iat de cepaginile de fat snt rodul unei neveniri, al unei asteptri ndelungi. ntre o or si alta,timpul s-a scurs lsnd, n asteptarea veciei, mrturia istoriei la care a fost martor.


6/82

16 decembrie 1990

O zi calm. Ne-am trezit foarte de dimineat. Tutea are o mare poft de vorb, deiscodire si de aflare; mi cere amnunte din viata mea, pn cnd l-am cunoscut pe el: cecrti am citit, ce personalitti m-au marcat, ce posibile modele cred c snt demne de-a fiurmate. mi spune c el, n tinerete, s-a cznit s nteleag procesul cognitiv al omului, c

era uimit de paralelismul dintre gnd si gnditor, dintre spiritual si material. n tineretecredea mult n puterea lui de a crea lucruri noi, originale. Omul gndeste predicativ sau, mai precis, propozitional si sistemic. Cnd este

autonom, nu pune nici pe afirmatiile, nici pe negatiile lui pecetea originalittii. Am spusodat c originali snt numai idiotii, c nu seamn cu nimeni. Ceea ce se crede de obiceidespre originalitate tine de sfera afirmatiilor constatator-utile. De altfel, adevrul estetransuman si transnatural, adic transcendent n esent: Dumnezeu.

n filozofie Dumnezeu este o idee sau un concept? Ca notiune metafizic este mai apropiat de idee. Ideea e o imagine ideal care

prin natura ei real se deosebeste de concept, care e formal, apropiindu-se nitel de divin.De obicei se confund ideea cu conceptul. Ideea e metafizic, n timp ce conceptul e

logic. Ideea e conceptul gndit real, adic metafizic. Conceptul e formal, logic. Ideea esediul realului. De altfel, Ideea platonic este o intuitie a realului, n timp ce conceptulexprim o sum de lucruri prin similitudini si utilitate.

Putem deci defini metafizica Putem defini metafizica: este stiinta realului. Stiint a realului intuit, metafizica nu are totusi acces la realitatea mistic. Evident. Salvarea e de natur religioas, iar nu logic. Niciodat un concept nu e

exhaustiv, deoarece necomplet este si obiectul exprimat. Metafizica e inutil n fatamortii. Doar mistica e valabil, si din nefericire nu am realizat n mine un mare misticMetafizica e o speculatie autonom uman si de aceea sensurile dobndite prin speculatiemetafizic tin de individuatie.

Individuatia, n plan religios, devine nsingurare, ascez. Cnd vezi cirezile de imbecili, devine suportabil nsingurarea. Eu am ns un

spirit de ciread sinistru Asta e doar o izmeneal stilistic Snt de o sociabilitategretoas. Inteligenta nu justific lucrul acesta. Nu am vocatie de anahoret.

Snteti un autor fr crti, dar cu auditori; de aceea, opera dumneavoastr e unavorbit, colectiv aprut si colectiv pstrat. Nu stiu cine spunea c dumneavoastrgnditi pe msur ce vorbiti. Astfel s-ar explica sociabilitatea extrem pe care o practicati.

E adevrat. Nu am scris nici o carte. Cteva ncercri. Rare snt crtile celebreDe obicei snt cimitire de idei, iar eu am fost prea lucid ca s fiu scriitor.

n epoc n-ati fost totusi prea lucid M gndesc, iarsi, la ciudata perioad destnga.

Ce s-i fac! Eram n tinerete de stnga din generozitate. Confundam comunismulcu comunitarismul.

Ati nceput s v apropiati de crestinism chiar n perioada de stnga? Visam o republic religioas, ceea ce e o absurditate. Religia e legat de aceste

dou mari principii: Principiul monarhiei si Principiul ierarhiei. Clcate acestea, serealizeaz spiritul de ciread uman. Eu raportez religia si la cantitatea de ordineetico-social posibil prin prezenta ei E adevrat: eram oleac agitat n tinerete. N-amputut suporta mizeria uman. Pozitia mea la stnga a avut numai un caracter pamfletar, nu


7/82

si teoretic. Mi-a plcut ce mi-a zis Cioran, la cafenea, cnd eram nelinistit. Zic: ce facem,m Emile, cu nefericitii lumii? Zice: s nu confiscm atributele lui Dumnezeu; s-i lsmn grija Lui!

Aveati uneori idei revolutionare? Gndeati c e posibil o rezolvare a mizerieisociale prin revolutie?

Revolutia e o naintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat dup facerealumii; doar dac te situezi n afara ei si creezi o lume nou. Ce de timp a pierdut generatiamea cu ideea de revolutie, cnd de fapt revolutia nu adaug nimic Ideilor lui Platon! Oricerevolutionar e ridicol. Vorba-ceea: Mereu rsare-acelasi soare, mereu triesc aceiasiprosti.

V simtiti atasat de generatia dumneavoastr n generatia mea, Noica a fost considerat interesant, dar nu si inteligent. Ca si

Eliade. Stii cine a fost inteligent n generatia mea? Cioran. Este un om extrem deinteligent, aproape vicios. Nu e un ntelept, ci un disperat. Disperat, el este, n esent,anticrestin ns despre Nae Ionescu se spunea c scuip inteligent! Dou maripersonalitti din epoc s-au detestat: Nae Ionescu si Blaga. Zicea Nae: e unul, Blaga!

Eliade era un vorbitor bun. Tinea cursuri la catedra lui Nae Ionescu. Cu Eliade am vorbittotdeauna mpreun si ne-am nteles separat. El a lansat un lucru ofensator pentru mine:geniul oralittii!

Dar locul dumneavoastr n epoc Am o legend, dar legenda mea nu acoper ideea de statuie. Nu snt candidat la

rangul de mare personalitate. Si din cauza asta snteti neconsolat Nu. Snt neconsolat pentru c snt btrn, c m asteapt moartea si c nu am

mormnt. Moartea e necesar, dar insuportabil. Nimeni nu a murit consolat deplin. Num consoleaz ideea c voi muri. Snt agtat de viat cu ultimele gheare Nu-i cred pecei ce spun c mor consolati si solemni. Doar sfintii snt capabili de asa ceva Nu e unfleac ncercarea mortii. As vrea s triesc dou sute de ani. E cam nereligioas aceastdorinta si aceast zbatere, dar nu pot face pe viteazul. Ei, mare brnz n-as face dac asmai tri o sut de ani, dar nici putin lucru n-ar fi De la o vrst, fiecare zi n plus e uncadou.

Continum dialogul despre consolare si moarte. La un moment dat, izbucneste:Hristoase, nu m lsa! Ochii i se aprind de o durere ce nu vrea s-si trdeze cauzele. Seuit la mine cu melancolie si adoarme. Noaptea, n timp ce citeam, l aud vorbind nsomn: Printe, de unde stiti c am prelucrat n temnit credinta?

Spre dimineat, m trezeste s-mi spun un lucru foarte important deoarece nucred, Radule, s fie vorba n cazul meu de o oper; s nu te superi, dar eu cred c operamea e mai degrab aici, n locul si timpul vorbirii noastre. Snteti un imediat!Oarecum, ns s stii c mi-e groaz de o posteritate pur legendar. Chiar si n forma eifilozofic si mrturisitoare, legenda vi se pare o monstruozitate? Chiar si asa Darsfintii fr oper, si unii chiar fr ucenici? Ei, aia este o legend mistic de care eu, ctm-as chinui, nu voi beneficia. ncepe s se lumineze n camer. Cteva vrbii se asaz pepervaz. Se uit la mine putin nucit de lumin. M preocup ideea asta, nu stiu de ce.Care idee? Ideea operei mele. De ce? Pentru c om de stat nu am fost, profesor nuam fost, martir nu am fost, scriitor nu am fost, da atunci ce snt? Un mrturisitor, un pedagog. Crezi? Aveti multi elevi, studenti. Acoperiti un ntreg ciclu de


8/82

formare Vorbim mult vreme, pn aproape de prnz, despre rostul lui n lumea aceastasi, drept concluzie nu cred c snt singurul parazit ce creste n cutele societtii, nu?l contrazic: nu snteti deloc asa ceva. Dar atunci? Snteti, fie c v place, fie c nu vplace, un fenomen, ceva luat ca atare. Nu vi s-au descoperit nc legile de functionare,structura etc. Oricum, aveti un statut care nu e nici nalt si nici jos, ci n curs de stabilire.

Pi, snt si dificil de fixat! Rde.


9/82

21 decembrie 1990

A venit printele Voicescu. L-a spovedit si l-a mprtsit pe Tutea. Dup aceeamult vreme a stat tcut, rugndu-se sau gndindu-se, tcerea fiind la el de o subtilambiguitate. Am crezut c a adormit, cnd deodat a nceput s-mi vorbeasc despre aniide temnit.

Eram bolnav, n temnit, si aveam febr. Am strigat: m doare capul. Zicegardianul: si pe mine m doare Ce am ptit eu n viata asta a mea! Pentru c am tinut lapoporul acesta Am fcut treisprezece ani de nchisoare. Cnd m-au pus n libertate, nuam vzut niciodat un cmp mai glorios. Am avut brusc constiinta spatiului. Era o minunea lui Dumnezeu Mi-a plcut n liceu mai mult geometria. Snt foarte ncorporat nspatiu, fiindc snt religios. O religie pur temporal e cu neputint. Templul e spatiulsacru. Si vecinttile devin sacre n prezenta lui Nu am crezut c voi fi pus n libertate.Aveam doar o hinut de puscrias. Ne ddeau o zeam chioar si mmlig fript. M-aubtut M-au arestat acas. Nici nu tin minte anul Cnd m-au anchetat, am lesinat dinbtaie. Iact c n-am murit! Am stat la Interne trei ani. Am fost dus dup aceea la Jilava,la Ocnele Mari si pe urm la Aiud. Eu m mir cum mai snt aici. De multe ori mi doream

s mor. Am avut mereu lasitatea de a nu avea curajul s m sinucid. Din motivereligioase Sinuciderea e ofens adus Duhului Sfnt. Treisprezece ani! Am vorbitodat ntr-o sal de puscrie, terminnd cu cuvintele: ni s-a fcut onoarea de a muri pentrupoporul romn. Eram mai tnr. Acum m simt arestat si aici Am stat n fort la Jilava sitineam conferinte. M-au izolat ntr-o camer, iarna, cu geamurile deschise. Am fost adusn celul abia cnd mi dduse sngele pe nas, de frig. M-au frectionat bietii si m-amnclzit. La un moment dat, n frigul la, doream atta s mor Snt stri umane cnddorinta de moarte e o necesitate. E un mare paradox: cum s scapi n si prin moarte?Nu pot s povestesc tot ce am suferit pentru c nu pot s ofensez poporul romnspunndu-i c n mijlocul lui s-au petrecut asemenea monstruozitti.

Anii de temnit v-au definit, ntr-un fel. Pi definitia mea este: Petre Tutea, romnul! Am aprat interesele Romniei n

mod eroic, nu diplomatic. S-a afirmat despre mine doar att: vrf de generatie. Ca si cumas fi un vrf de deal!

Mai aveti vreo curiozitate politic? Vreau s mai triesc pentru a vedea dac poporul romn mai este, n sensul lui a

fi n fire. Nu pot s-l ajut cu nimic, dar aceast curiozitate m stpneste. Vreau s vd cese ntmpl cu haimanalele astea de comunisti si cu zevzecii stia de atei!

Se proiecteaz o unire a tuturor fortelor de opozitie. Unirea tuturor fortelor sociale la un moment dat, care s nlocuiasc ideea de

dominant ordonatoare, e greu de identificat n istoria public. Mereu a existat o fortdominant-ordonatoare. n jocul politic dintotdeauna, fortele politice cuceritoare au promisn opozitie tot si au fcut la putere ce au putut.

Si dumneavoastr ati aspirat la conducere. Toat viata am dorit s ajung n clanul conductor, pentru a face oamenilor

binele cu carul Am proiectat forme de rnduire social. Uite, n republica lui Ciceropoate tri oricine. n a lui Platon, mai mult el. C oamenii pot tri si n state anapoda, veziUniunea Sovietic Pn acum, n Europa geniul politic nu l-au avut dect latinii, sigeniul filozofic grecii, iar germanii au fost copisti zelosi. Platon, fcndu-si siesi


10/82

republic, a artat c a avut numai geniul filozofic, iar nu si politic. Dovad c dreptgrecesc nu exist, n timp ce dreptul roman e o perfectiune a ordinii.

Politic, si numai politic, v puteti declara nfrnt. Da. Acum m simt pustiu. Vorba lui Arghezi: Tare snt singur, Doamne, si

piezis! Totusi, nu stiu de ce am atta sete de viat cnd nu mai pot astepta nimic

semnificativ. Nu actualizez n nici un chip btrnetea. Nu e necesarmente o legturautomat ntre btrnete si moarte. Nu stiu ce personaj dostoievskian moare n fiecare zi.A tri murind Am o mare poft de viat, Radule, si nici un semn de mbtrnire. Poates fie o iluzie, dar nici asa nu e ru.

Un donquijotism, o luare de la capt? Oarecum. Don Quijote lupt cu ridicolul. Dac e genial purtat, merit s se

ntmple aceast lupt. Don Quijote e un simbol, iar nu un om ridicol. Dostoievski spuneadespre romanul lui Cervantes c e cea mai trist carte pe care a citit-o.

Aveti, cred, constiinta unei posteritti, a faptului c nu o s rmneti doar ca unnume ci, mai ales, ca o idee, ca o realitate consolatoare pentru cei ce vor veni.

Stiu si eu? Mare brnz nu rmne dup mine. M-am ftit asa, un pic, n epoc

Eu nu mi supravietuiesc. Ca s rmi n epoc trebuie s fii genial, or eu am fost numaiinteligent. Geniul e relief, noutate, inventie, creare de epoc si stil. Nu e neaprat unntelept, ci un suprainteligent. Geniile snt originale, n msura n care originalitatea eposibil. n fond, maxima mea a fost aceasta: Dumnezeu este creator, iar omul imitator.Prin ncercarea de a imita mereu Divinitatea, prin proximitatea fat de divin, geniul e maiapropiat de cer, dar nu n msura n care e apropiat sfntul.

Nerealizarea laic ar putea fi un semn al realizrii spirituale, religioase. Nu am virtuti religioase. Am fost prea mult vreme rationalist. Mi-a jucat o fest

inteligenta. Cteodat regret c nu am fost un prost. Dac eram un prost, acum eramlinistit! Dar nu snt nici ntelept. ntelepciunea nseamn nsingurare, iar eu nu pot tri nnsingurare. Probabil c snt imperfect. Snt de o sociabilitate dezgusttoare! Am avutmereu admiratie fat de pustnici, pe care i-am considerat personalitti absolute. Acum,singurul sentiment constant e al nimicniciei mele. naintez ntr-o degradare fizic, darconstiinta moral sper s nu m prseasc niciodat. Consider trupul ca templu alsufletului. Crestinismul sacralizeaz substanta individual. Nu m pot consola cu ideea deneant postexistential Dar, dac nemurirea e numai sufleteasc, asta ne apropie deumbrele antice. Crestinul crede n nemurirea integral, deosebindu-se de pgni Numi-e team de moarte deloc. Am o singur neliniste: s nu mor necrestineste si s nuajung ntr-o sal de disectie. Snt confiscat integral de religia crestin, pe care o situezdeasupra oricrui sistem filozofic. E cea mai consolatoare religie din istorie si nu potcontesta c Hristos este fiul lui Dumnezeu.

Zilele acestea au fost foarte multi tineri pe la Tutea. Ctiva prieteni, pe care i-ammboldit s vin, au adus cu ei fructe. Tutea s-a bucurat si a afirmat, cu alint, c el sesimte cel mai iubit btrn din Bucuresti

i povestesc: nu stiu cnd am nceput s citesc sau cnd am nceput s scriu; m-amtrezit ntr-o zi c stiu s citesc iar n alt zi c stiu s scriu. Nu-mi aduc aminte de lectiiPentru a nvta, nu trebuie s te pregtesti ca atare; se ntmpl c, dintr-un punctoarecare, niciodat prea sus si niciodat prea jos, niciodat prea devreme si niciodat preatrziu, ncepi s mergi pe drum. Ca o fatalitate. Intrm n nvttur deoarece asa ne estescris si, dac ne este scris, atunci fireste trebuie s citim cu luare-aminte ceea ce ne-a


11/82

fost destinat. E, n alt lectur, asumarea pildei talantilor, care, attia fiind la numr siavndu-i la dispozitie, trebuie s-i folosim, pentru c nefolositi dispar.

Multi vin la Tutea fr nici o pregtire anume si multi pleac avnd un plus carenumai din asumarea unei fatalitti poate iesi. Multora, n nchisoare sau pe strad, Tuteale-a aprut ca o fatalitate izbvitoare. n celul, Tutea venea si le vorbea, fcndu-i pe cei

din jur s mute centrul de greutate de pe o existent pe alta mai nalt si mai durabil.n chilia lui de lng Cismigiu, tinerii veneau nestiind la cine vin. Nu bnuiau ct de plinpoate fi o ntlnire cu Tutea Veneau si, cuprinsi de vrtejul ideilor si consolrilor,nchideau ochii si intrau n lumea pe care n-ar fi intuit-o dup semnele btrnetii, alesrciei sau ale mizeriei. Cine pleca de la Tutea pleca victorios, ca dup o izbndcucerit fr intentia de a lupta, ci numai din inertia existentei care, n derularea ei, a avutun moment cnd ti-a trecut prin minte s mergi la Tutea: si ai mers


12/82

10 ianuarie 1991

Tutea a revenit la ideea pe care am discutat-o si alt dat: aceea a modelului si ageneratiei. Mi-am mrturisit teama c generatia noastr nu-si constientizeaz existenta caatare; nu profit de faptul c reprezint un segment biologic si spiritual care poate lsaurme benefice. Comunismul a reusit s ne induc ntr-un soi de curgere n care timpul

personal nu mai are curajul unei manifestri modelatoare. Tutea crede c acesta poate fisi un defect al lipsei de izvoare. Nu am sentimentul btrnetii. Ce ati face de-acum nainte? As da sfaturi. Un nvttor Miscnd inteligentele tinere, ntlnite de mine, n jocul dintre just si injust,

dintre teologie si filozofie. nainte eram obsedat de ideea rmnerii a ceva dup mine.Acum m mai intereseaz ce rmne dup mine ca zpada de anul trecut. Snt preocupatn prezent de jocul dintre cele dou lumi, joc n care as vrea s antrenez pe toti cei carevin la mine, deoarece sediul nemuririi e teologic, nu filozofic. Numai teologia

consoleaz. Filozofia instruieste. n orice caz, de la mine nu mostenesti nimicneconsolator. N-am fcut risip de eruditie dect cu i de fac pe desteptii! Cu tine si cu ceiasemeni tie m-am strduit s dialoghez esential.

Pot spune c am favoarea esentei? Desigur. Moartea m determin s fiu esential. M-a impresionat foarte mult

sunetul pmntului cznd pe cosciugul lui Nae Ionescu V ndreptati spre sediul ntelepciunii. Nici cultur, nici inteligent ntelepciunea e singura form de consolare peste

optzeci de ani. Simt nevoia unei vecintti pe silueta sufletului meu si m bucur c nempcm bine noi amndoi, drag Radule. Esti delicat sufleteste si am nevoie deasemenea delicatete. Trebuie s m ntelegi si s nu te superi c te pretuiesc nti de toatesufleteste. M-am sturat de intelectuali Cteodat stii de ce-mi este team? S numor de melancolie, ca maimutoiul lui Andreev!

V plac mai mult ritmurile dect linearul Eu am rmas la nivelul melodiei. Armonia o gust din snobism. ntr-un sistem eu

caut melodia, asa cum ntr-un dialog caut cldura sufleteasc. V vd uneori tresrind la auzul unor sunete. Uite! Gnguritul porumbelului, care se-aude pn aici, mi aduce aminte de

celula mea de la nchisoare, cnd l auzeam si-mi sporea melancolia. Eram invidios pelibertatea lui. Sau, cnd aud voci de copii, mi amintesc de moarte. mi dau sentimentulmortii. Atunci mi dau seama de iluzoria existent uman.

Tristeti Poate de unde ati dorit s fiti diriguitor social si nu ati ajuns s vmpliniti aceast menire.

Nu numai din cauza asta. E adevrat c am vrut s fiu legiuitor. Dar am ajunspuscrias. Am refuzat s mnnc ccat. As fi avut n biografia mea o mare lips: lipsa dea avea dreptul de-a fi salutat.

Totusi, cum se poate ntemeia un curent de generatie? Apare un cap sau poate mai multe deodat, care snt ancorate n acelasi ideal.

Si dac idealul este strlucit reprezentat, devine form modelatoare pentru cei care-lurmeaz. Trebuie s acceptati ideea de oameni-model.


13/82

De apostoli Nu chiar. Ar fi mult spus. Modelele se topesc n generatii. Apostolii se topesc n

absolut. Cei care devin modele pentru cetate snt hotrtori, adic creatori de curente. Nustiu, dar n generatia ta lipsesc figurile reprezentative.

Oameni cu idei avem, dar nici unul nu e dispus s-si asume conducerea.

Oricum, generatia de astzi e mohort. Da au fost figuri creatoare de epoc lanoi, la romni Ne dati voie s v considerm o figur dinamizant si cluzitoare pentru

generatia noastr? Din lips de altcineva. Eu pot afirma, fr orgoliu, c snt doar un btrn

inteligent Stii care e sensul mortii unui om exceptional? ncurajeaz mortii obisnuiti:dac a murit sta, pot s mor si eu!

ncercnd s refac traseul pedagogiei lui Tutea cu lumea n general si cu mine nspecial, am ajuns la convingerea c aceast pedagogie a nvtturii prin nvecinare e una de tip trnesc; e ca si cnd Tutea ar fi btrnul satului, nteleptul, descoperitorul deap, sfntul sau mosul locului, necunoscut o vreme, dar care, aflat fiind, ncepe s aib

vizitatori. Timizi la nceput sau, dimpotriv, ndrzneti si nencreztori, acesti vizitatoricu timpul se transform n prieteni, n ucenici. si fac colibe n curtea lui, l ngrijesc si icultiv pmntul, primind n schimb alte roade dect cele ale muncii: roadele smerenieintrebtoare si asculttoare.

Privesc aceste dialoguri ca fiind mai mult dect o succesiune de ntrebri sirspunsuri; le privesc ca pe o ntrebare si un rspuns care, ntr-o iconomie spiritual,descriu de fapt un dialog ntre vrstele lumii. ntrebarea tnr, inteligent, isteat,mobil si asum din slbiciunile si imperfectiile biologice ale rspunsului, n vremece rspunsul, btrn, asezat, ntelept, cu alte ritmuri, esential, laconic, si asuminfantilismul si ambiguitatea ntrebrii. E o strngere n brate, cnd si unul si altul stau cuochii nchisi, nemaistiind de cellalt, ci regsindu-se si mbrtisndu-se pe sine.

ntlnindu-l pe Tutea te ntlnesti nainte de toate pe tine. Pe Tutea este, de altfel, sifoarte greu s-l cunosti; poate c nu ti-ar folosi la nimic o cunoastere mai adnc. Tutea teface s te ntorci asupr-ti, pentru a te descoperi. Multi prieteni care au venit la Tuteami-au mrturisit senzatia de autocritic pe care au simtit-o dup ce s-au desprtit de el.

Putem vorbi despre o traditie mrturisitoare si nvttoare n spiritualitatearomneasc. Venea un clugr, plecat la Athos pentru mbunttire, si ntemeia un schit.Se ducea vestea, si oamenii ncepeau s calce locurile acelea, pn atunci pustii. Dintrecei care vin si pleac, unii vor s rmn de tot; se formeaz obstea. Domnitorul aude demonahii aceia si le face o danie de ctitorie: se ridic ziduri si chilii; se face o bisericmare; asa apare mnstirea. n istoria ei duhovniceasc, mnstirea ncepe s numere sialti mari oameni bineplcuti lui Dumnezeu. Obstea se nmulteste si, cum fiecare clugrtrebuie s aib chilia lui, o parte din obste, sub un conductor, pleac ntr-o pustietatevecin, unde ridic o nou mnstire. Dintre clugri se aleg cei care au mestesug laicoane; acestia si fac ucenici. Dintre clugri se aleg cei care au pricepere la crti si lacondei; si fac si acestia ucenici. Dintre clugri se aleg cei care au darul de a vindeca;acestia si fac si ei ucenici Apar, astfel, primele forme organizate de nvttur. Si cumnvtau? nvecinndu-se dup modelul Schimbrii la Fat: Petru a zis ctre Iisus:nvttorule, bine este ca noi s fim aici si s facem trei colibe: una Tie, una lui Moise siuna lui Ilie Chilia duhovnicului e prima catedr. Mnstirea se ridic n jurul chiliei


14/82

duhovnicului si orice lucru capt un alt punct de referint. Raportul universal este cel deduhovnicucenic; relatia cu cerul este tot o relatie filial, si tot asa relatia cu statul sau cucredinciosii. Iar aceast relatie atrage dup sine nevoia unei nvecinri: s facem treicolibe Ucenicul devine martor al existentei duhovnicului, iar nvecinarea setransform n nvttur. Mai nti e sfat, dojan, certare, orientare, dup care se ajunge la

forme teoretice si mistice. Duhovnicul i mprtseste ucenicului viziunile, preocuprile;l problematizeaz. Dar, n tot acest traseu pedagogic, niciodat duhovnicul nu face apella ideile lui proprii, la opera lui, ci la Traditie, care l transcende. Testamentar, fr restsau gratuitti, discursul nvttoresc al duhovnicului se transform, treptat, n scoalaexegezei biblice si patristice, iar mult mai trziu, o dat cu intrarea n alte vrste aletrupului si sufletului, aceast scoal devine scoala rugciunii exclusive. Ca rugciunea luiIisus, de exemplu.

Modelul nvttoresc al nvecinrii a trecut si n cultur, n formele profane aleeducatiei. ncepem s avem curente si scoli, mentori, corifei: generatia junimist,generatia nist (a lui Nae Ionescu), generatia interbelic (Noica, Eliade, Cioran, Tutea).n comunism, modelul se ascunde, firav, n manifestri de grupuri mici. Noica ns

afirm deschis necesitatea modelului paideic, iar de aici toat acea emulatie paradoxaldin anii 7080. Dup decembrie 1989, modelul a ncetat s mai functioneze caautoritate valoric; s-a produs o substituire a esteticului cu eticul, a gnditului cu fcutul,a autohtonului cu universalismul, a credintei cu convingerea. Niste erori care s-autinut lant si care au reusit s lege si s opreasc orice aspiratie ctre un model autentic.Pentru prima dat la noi apare ideea de personalitate a zilei sau, ironic, stea a zilei: unpersonaj care nu are limite n manifestare si care si impune, n mod efemer, stilulPunerea n curgere a modelelor a nsemnat distrugerea minimei raportri la Model,care se caracterizeaz, nainte de orice, prin constant si neconjunctural.

Aparitia lui Petre Tutea a mbrcat, n aparent, toate formele nemodelului.Conjunctural, mediatizat, vorbret, fr oper, labil politic, miscndu-se ntre dreapta siliberalism, vulgar uneori, deranjant prin insistenta criticii comunismului, prieten cuoameni celebri, declarat geniu fr s se cunoasc motivele etc.; peste toate acestea, vinetlcul lui Avva Antonie: Va veni vremea ca oamenii s nnebuneasc, si cnd vor vedeape cineva c nu nnebuneste se vor scula asupra lui, zicndu-i c el este nebun, pentru cnu este asemenea lor. n mijlocul attor modele si personalitti ale zilei, modelulreal nu avea cum s se manifeste dect ca nemodel

Smerit, cu verbul ncins de datoria de-a spune ceea ce lumina interioar si dragostealui Dumnezeu i-au descoperit, uznd de o gramatic pe care numai marii convertitideveniti apologeti o pot avea, senin, rznd n fata existentei ce si-a artat sensulnemuritor, blnd si puternic n nvecinarea lui cu oamenii si cu cerul, Tutea e unnecontenit ndemn la nvttur. Agale, linie cu linie, termen cu termen, concept dupconcept, adevr revelat dup adevr revelat, el ne duce n zona ultim, a adormirii ntr-oparte, cnd omul, spiritualizndu-se, adoarme pentru lumea de aici si se trezeste pentru ceade dincolo, ntorcndu-se apoi cu un elan colonizator si lumintor ce poate s surprind peinsomniacii, lucizii si gravii lumii acesteia si numai ai acesteia.

Nu cunosc, deocamdat, dect o mic parte din textele lui Tutea. Nu am descoperitnimic surprinztor, cu toate c, n esent, cuprind aceleasi lucruri ca si dialogurile cu el.Am presimtirea dac n lumea spiritului presimtirea poate fi un punct de plecare cnu opera, pe care nici n-a visat-o, va face din Tutea un model, ci mai degrab, dac nu


15/82

chiar exclusiv, oralitatea. Personalitate mrturisitoare, Tutea are n oralitate forma ceamai adecvat de predicare; dar oralitatea nu nseamn pur si simplu vorbire ci, prinrigorile si legile de care ascult, se constituie totusi ntr-o oper; un alt fel de oper, dar,n cele din urm, o oper. Si n cazul acesta, care putea fi secretul farmecului uneiasemenea opere orale? n primul rnd, Tutea declama si construia ideea enuntat. Avea un

discurs ce descria cu precizie imaginea, materializat aproape, a unui turn de cetate:ncepea cu o punere n cadru, n peisajul cruia se ridica turnul; enumernd definitiile datede altii, tratatele si autorii n chestiune, reusea s formeze o ambiant din care se putealansa analiza mai departe; cu o gestic sigur, de mester, ridica dintr-o miscare turnulafirmatiei abrupte, fr tatonri sau opriri. La nedumerirea celor de fat, aduceacontrafortii argumentelor, fcnd afirmatia initial nc mai incitant cu ct era, acum,si documentat. Urmau suavele nflorituri, zmbete, ferestre n ogiv cu fierrie frumoslucrat, poante, ntmplri, exemple Cineva aduce o completare care seamn cu oobiectie; suprat oarecum, urc rapid n vrful turnului, reenumernd, pe trepte,argumentele. Ajuns sus, l ntreab pe respectivul dac mai are ceva de obiectat:desigur! nchis n sine, vrnd parc s spun c le arat el turbulentilor, si aranjeaz

crenelurile, calculeaz deschizturile, pozitioneaz tunurile si asteapt. Obiectia rmne;toti asteapt explozia. Dar el coboar agale, rznd; l ia de mn pe contrariat si cu oprivire ghidus, dar ferm, i arat din nou care snt argumentele; adaug nu alteargumente, nu! ci noi afirmatii, si mai nucitoare. Cnd, ntr-un sfrsit, opozantul sedeclar nfrnt, i ia pe toti cei de fat si, pedagogic, cu un aer usor plictisit, le aratdintr-o alt perspectiv a peisajului baza turnului. Le povesteste ct de greu a adunat totce se vede acolo, jos, n nestiuta temelie. Uimirea si bucuria cresc. Urcnd ntr-un trziutreptele turnului, cei de jos l vd aprnd cnd la o fereastr cnd la alta, pe msur ceurc; prezenta lui suitoare devine parc un argument, prea vast spre a se arta nntregime, dintr-o dat

Alteori, cnd durerea gndului venea din durerea trupului, discursul lui Tutea era oinfinit psalmodiere. Cuvintele curgeau fr tinta de a se aduna ntr-un loc, veneau sprecellalt ca un dar nelimitat. Gesturile erau calde, mai putine grbite, iar chipul completa,prin riduri si ochi, punctuatia frazei. Turnul, de data aceasta, nu se termina cu platformade tunuri polemic, btioas, ci culmina cu o cruce, vdit ridicat pentru a sti oricine cacolo nimeni nu vrea s lupte cu nimeni, c acolo, la urma urmelor, nu e dect un btrninteligent care ar dori, cu bucurie si team, s simt prezenta lui Dumnezeu. Acest fel dediscurs culmina cu amintiri din vremea copilriei sau cu lungi meditatii asupranemplinirii si mortii, toate topite ntr-un nesfrsit dialog n care ntrebarea cerearspunsului ngduinta de a deranja iar rspunsul cerea ntrebrii ngduinta de a fiiertat dac nu este la aceeasi temperatur si n aceeasi ardere.

Prin cele dou feluri de discurs Tutea reediteaz n mod salvator modelul monahal,al nvtturii prin nvecinare, reinstaurnd, prin dialog, raportul de duhovnicucenic carear trebui s functioneze n orice ntlnire uman ce nu vrea s dea obol gratuittii. Tuteane-a reobisnuit, n spatiul cultural, cu premisele teologale, refcnd traseul initial,reintegrator n origini, al culturii spre cult. Discursul lui e unul crestin-mrturisitor,tinznd ctre delimitarea ntre omul ca fiint ce apare si dispare fr sens si omul ca fiintreligioas, fcut dup chipul si asemnarea lui Dumnezeu. Recuperator, discursul luiTutea jaloneaz drumul omului contemporan ctre optiunea spiritual final.


16/82

14 ianuarie 1991

Am avut astzi o discutie teologic lung. Multe nedumeriri ale tineretii lui, Tuteami-a mrturisit c nu le regseste n tineretea mea. Snt de alt natur, poate, si maipericuloase, am obiectat eu. Cine stie? Ne-am plimbat de-a lungul ntregii biblioteci,el cerndu-mi s deschid o carte la ntmplare si s-i citesc o pagin. De cele mai multe

ori, mi reconstituia ntregul crtii sau numai contextul, lrgit, al paginii respective. L-amntrebat de ce face acest efort de memorie; mi-a spus c nu e un efort de memorie, ci unefort de idee; reface ideatic continutul, iar nu literal. Uneori nu-si aduce aminte de vreocarte; rznd, mi spune c nu vrea s fie un erudit n lumea dreptilor, acolo la mare pretfiind simplitatea si srcia cu duhul, adic smerenia.

i vorbesc despre decembrie 89, care, lsnd la o parte implicatiile politiceulterioare, e un moment de regsire a liberttii, aceast libertate trimitnd, n esent, laregsirea lui Dumnezeu. mi spune c toat viata de puscrie, pentru el, se reduce la acestdublet: Dumnezeulibertate. Dumnezeu nu poate fi conceput dect ca izvor al liberttii,libertatea ca atare fiind un dar. l ntreb cum poate acest dar s se ntoarc mpotrivacelui care l-a fcut. Ateii ntorc darul prin negarea druitorului, or ateii snt beneficiarii

liberttii divine, dovad c nu-i trsneste nimeni. Dar chiar dac nu negm dumnezeirea,de multe ori avem totusi o atitudine relativ fat de ea. Adic vrei s spui c n fiecaredintre noi e un dram de ateism! Cam asa ceva E drept c nimeni nu poate vorbi nmod absolut cert despre Dumnezeu. mi povesteste cum adevrata lui convertire a fostrezultanta chinurilor din nchisoare; este convins c suferinta rmne totusi cea mai maredovad a dragostei lui Dumnezeu.

De fapt, asa cum singur mrturisea, traiectoria lui Tutea n spatiul spiritual descrietrecerea de la pgnism la crestinism, de la Platon la Pavel. mi spune cum vede relatiadintre cei doi si ct de mult i iubeste, chiar dac Platon este captivul zeilor, iar Pavel estesluga lui Dumnezeu. i uneste ideea aceea, intuitie la unul, revelatie la cellalt, ainvizibilelor. l ntreb dac invizibilul lui Platon, ca si cel al lui Pavel, nu ar putea fiidentificat cu n sine-le lucrurilor; da, cu conditia de a vedea n aceast identificare unefort de ntlnire a metafizicii cu mistica.

Ca legiuitor, ca om ce se pregtea s diriguiasc locuirea uman, nu s-a inspiratniciodat din ordinea supranatural a religiei? Sigur c da. De multe ori se gndea laaugustinienele cetti ca la expresia civic a jocului dintre cele dou lumi: cea de aici sicea de dincolo. Cu toate acestea, binele si rul, aplicate celor dou lumi, nu functioneazca atare, deoarece au un unic Creator, bun prin esent. Binele si rul snt conceptelepedagogiei lui Dumnezeu fat de oameni.

Bnuiesc c este uimit si coplesit de progresele tehnice ale lumii cu care a apucat sfie contemporan n acesti ultimi ani. mi rspunde c nu vede n rachet nici un adevr, cidoar o mecanic pur material, ns nesemnificativ; cu tot progresul tehnic, omul varmne n univers, ca fiint semnificativ, prin gesturi, atitudini si afecte.

si aduce aminte de timpul cnd era la tar, acas, cu familia, printre livezi sicmpuri. Srbtorile nu le tria cu fast, ci doar cu emotie. La tar e si greu s fii fastuos;e mult prea fastuoas natura, pentru a mai adauga ceva omul. Nu i-a plcut niciodatsupradimensionarea. A considerat-o o zeificare stupid si neconcludent.

Regret c nu a fost un mare gimnast. A fcut o gimnastic oarecum unilateral:gimnastica mintii. Dar ati simtit nevoia unei completri fizice? Uneori. i spun ctde mult m-a speriat, ntr-o noapte, cnd s-a sculat ca s mearg la baie: nu credeam c e


17/82

att de nalt! E normal c s-a nltat att viata a tras de el. Rde. Oricum, e doar untran care a ajuns la oras exclusiv datorit inteligentei.

l ntreb, ca admirator al Scolii Ardelene, ce prere are despre relatia catolicismortodoxie si cum a functionat aceast relatie n istoria si mentalitatea romneasc. Nucrede c solutia catolic, propus de uniti, e valabil, deoarece nu ortodoxia a adus

Romnia n situatia n care e astzi. Fiu de preot ortodox, se simte legat de aceastconfesiune nu numai liturgic, ci si genetic. Protestantismul l concepe ca o erezie; o fortmoral cu implicatii aparent religioase. Ct despre sectele neoprotestante, acestea sntdegenerri publicitare ale sentimentului intim religios.

Singura dilem pe care o are n cmpul credintei crestine este legat de pozitiaclugrului n lume. Clugrul desvrseste existenta negnd-o, oprind-o la el nsusi; el nuare un destin perpetuator, ci unul individual-esentializator. Si dumneavoastr, n liniimari, snteti un clugr! mi zmbeste cu siretenie si-mi spune c e un clugr ce sesustrage autorittii canonice, neapartinnd de nici o mnstire.

n nchisoare, ca si n libertate, nu s-a simtit niciodat misionar, propovduitor? mirspunde c misiunea este expresia dinamic a vocatiei, ns el nu simte c a avut aceast

vocatie. El a purtat ideile si credinta precum poart vntul microbii Si ati reusit s-imbolnviti pe multi? Sper! mi povesteste de predica pe care a tinut-o la Aiud,timp de trei ore, cu picioarele n ap, slbit fizic, epuizat. A vorbit atunci despre diferentadintre Platon si Hristos, artnd c primul nu exist n comparatie cu cel de-al doilea dumnezeire ntrupat. A vorbit cu patos si cu vehement. Le-a pus n vedere camarazilorde suferint c numai prin mijlocirea credintei pot s se mntuiasc din ispita cea mare apuscriei, unde la fiecare pas ti se ofer ocazia de a trda, de a abdica pentru un blid demncare Dup terminarea celor trei ore, a lesinat. De atunci, ctiva preoti careascultaser si ei predica l-au declarat mitropolitul lor. Petre Tutea, mitropolit de Aiud!

mi mai povesteste despre universitatea din temnit n al crei an scolartinuse si el predica despre Platon si Hristos , despre programul de plimbare, cndvizita cerul, singura pat a acestei vizite fiind pcatul invidiei! invidia pelibertatea psrilor.

l ntreb care a fost perioada de acumulare cea mai fertil, pe care se bazeazformidabila lui aparatur de trimiteri si conexiuni; evident, perioada studiilor universitare,ca si cea de dup aceea, pn la arestare. Dup treisprezece ani de temnit, revenirea labibliotec nu cred c mai avea acelasi haz ntr-adevr, ns el a fost de o structurlivresc n sens bun, deoarece n afar de crti nu triesc dect dobitoacele si sfintii:unele pentru c nu au ratiune, ceilalti pentru c o au ntr-o prea mare msur ca s maiaib nevoie de mijloace auxiliare de constiint. Consider emanciparea de sub crtisinonim cu emanciparea omului antic de sub teroarea religioas, n care si cerea nfiecare zi iertare lui Dumnezeu c exist. i spun de marea mea uimire n fata discursuluipreotesc n care Dumnezeu e prezentat mai mult terifiant dect linistitor. mi rspunde ce una dintre reactiile fat de Renastere, care a autonomizat prea mult fiinta uman, pn lalimita iesirii acesteia de sub fruntariile constiintei justitiei divine.

Recit psalmul lui Arghezi: Tare snt singur, Doamne, si piezis!, gustndndelung sevele amrui ale lui piezis. Piezis fat de lume, spun eu; nebunii pentru Hristossnt piezis pe lumea aceasta si, inevitabil, singuri. M aprob si mi povesteste cum a


18/82

ncercat el s-i fac unui gardian din nchisoare deosebirea dintre Jaspers si Heidegger, siacela, culmea, a nteles. Zice: Era ca si mine piezis.

ncheiem ziua, una dintre cele prea putine ale nvtturii prin nvecinare, ascultndmuzic: un Mozart. Tutea adoarme, nu nainte de a-mi spune c singurul vehicul ctreDumnezeu este ritmul iubirii dintre oameni.

Eu mai stau cteva ore, n noapte, citind Don Quijote de la Mancha; m opresc lapagina n care Cavalerul Tristei Figuri se pregteste pentru lupta cu turma de himere.


19/82

15 ianuarie 1991

Dimineata, a exclamat: Ce bine c sntem mpreun! i era team s nu fi plecat.E din ce n ce mai legat de o existent vecin, ca un ecou la viata lui, pe care si-o simteuneori epuizat, alteori nimicitor de energic. n mijlocul acestor variatiuni, eu snt oconstant, un reper de adncime n functie de care se mentine linia de plutire.

l ntreb ce facem astzi. Greu de spus; ar vrea s fie mereu degajat, s triasc nplcerea nelucrului. De fapt, am observat cu ct plcere si bucurie ntmpin noaptea.Somnul, mi zice, e singura stare n care se rezolv ncordrile si jocurile metafizice simistice. Regret c una din neplcerile btrnetii este pierderea treptat a capacittii de adormi profund si mult E ngrozit de aspectul dinamic al somnului, de vise si nluciri;pentru el, verbul a face e o calamitate. Care e, atunci, solutia odihnitoare, dac somnul sealtereaz n atributele lui fundamentale? Revelatia si extazul. Dar si aici intervine odistinctie Evident: revelatia e primirea unui adevr, iar extazul e o stare care poateprimi un adevr sau nu Eu, pn la vrsta mea, drag Radule, nu am avut parte de nici orevelatie; am cunoscut lumea n mod fragmentar. Ati fost poate prea sigur pecapacittile intelectuale si nu ati vrut s iesiti din fortreata eului. Adevrat: n revelatie

nu-ti apartii, ci ti se comunic ceva, peste tine. i povestesc proba de foc a acceptrii nmnstire: novicele, candidatul, este pus s bat o zi si o noapte, cu nuiaua, un copac;dac rezist si nu se scandalizeaz si nu consider lucrul acesta fr ratiune, si dac nu-labandoneaz, atunci este primit n noviciat, n pregtirea pentru clugrie, deoarece cinenu poate s treac peste nebnuitul si nerationalul hotrrilor omenesti n cazul acesta:peste pedagogia staretului cum va putea s treac prin cile nestiute ale educatieidivine?

Tutea mi spune c a intuit si el aceast logic a credintei, supunndu-mi atentieichiar o definitie pe care o construieste pe loc: crestinul nu d, nu ofer, ci accept. Siadaug: oriunde apare un efort, nseamn cutare. ntr-adevr, a bate copacul cu nuiauanu e un efort, ci o binecuvntare, nu e o munc, ci un canon. Dovad c, n mnstire,clugrul care aduce apa de la fntn nu face munca de a aduce apa de la fntn, ci arecanonul de-a aduce aceast ap; e o alt ordine aici Si n logica aceasta si puscria pecare ati fcut-o e altceva dect o simpl detentie, nu? Nu vreau s spun c atunci cnd amfost nchis nu aveam pcate care s nu-mi justifice fat de mine pedeapsa lui Dumnezeu,dar, cum spuneai, e vorba de altceva. Poate de aceea puscria a dat oameni ai credintei,ca dumneavoastr. Adevrat. Orice mare inteligent e o pedeaps. Omul vrea s ajungn lumea dreptilor, iar nu n cea a celor justi; justul are ceva logic, rational. l ntreb careeste diferenta dintre just si util. Utilul nu se confund cu justul; utilul e o necesitatematerial, n timp ce justul e o necesitate ideal.

Revine la ideea puscriei si a canonului. M ntreab dac vd generatia meacapabil de jertfa generatiei lui. Nu stiu ce s spun; nu cred c istoria a surprins, vreodat,o generatie romneasc nepregtit pentru jertf. Asa crede si el, cu toate acestea nupoate s nu-si aduc aminte de trdtori si demagogi. mi povesteste cum li se aduceamncarea tortionarilor, ntr-o sal special; aveau o mncare mai bun, fcut nu nnchisoare, ci afar, n oras. Cum ati rezistat ispitei? Pi, nu stiu de ce, dar aveam mereuimpresia c haimanalele astea nu vor avea digestie ndelungat Si mai e ceva: nudoream s-mi stea un os n gt, n drumul meu spre Judecat, si s nu pot da socoteallimpede n fata lui Dumnezeu. Rdem. Se umbreste la fat brusc: Da ct am suferit,Radule!


20/82

Facem ctiva pasi prin camer, pentru dezmortire. mi promite c la primvar vomiesi la plimbare n Cismigiu.

17 ianuarie 1991Toat ziua s-au perindat ziaristi si vizitatori. Un ziarist l chestioneaz pe Tutea

asupra unor personalitti politice romnesti actuale si a unor jocuri democratice care se

petrec n Romnia. Este dezamgit de indiferenta lui Tutea, care, auzind ntrebrileziaristului, l ntreab: Cine guverneaz Romnia astzi? stnga? Da. Atunci, nuexist politic!

Cineva l ntreab ce este viata. Tutea i spune c s-a ntlnit odat, pe CaleaVictoriei, cu ea, dar nu mai tine minte ce au discutat.

Altcineva l ntreab cum se ajunge la Dumnezeu. Tutea i rspunde c dupinformatiile lui cea mai apropiat biseric de Sipotul Fntnilor (strada pe care locuim)este cea din Piata Amzei.

Seara, vzndu-m c citesc, mi spune c era si el noctambul. Am pierdut mii denopti. Nu stiu de ce, dar noaptea ntelegeam mai bine Vorbim despre urmtorul dialogdin Platon pe care-l avem de comentat.

M ntreab mai trziu ce evenimente politice mai importante se petrec n lume. ispun de rzboiul din Golf. Are o impresie bun despre americani teoretic vorbind. Laforta lor, americanii nu snt bestiali. Dac japonezii ar avea forta americanilor, ar fiprpd. Americanii snt umani. Si stii de ce? pentru c snt crestini. n Europa nu amconstatat atta credint global.

ncerc s aplic formula de credint global asupra propriei lui credinte. Spune:Nici eu nu snt total credincios am momente goale de credint; probabil c nu existo credint intens, continu, sau, cine stie, nu snt eu capabil.

De multe ori m-a frapat declararea insuficientei lui credinte. Este aici un soi denonconformism: ntr-o lume care, n mod extrem, neag sau accept pe Dumnezeu, Tuteauneste n mod dezinvolt aceste dou extreme, realiznd o imagine ciudat, a unui intervalde mpcare. Tutea amintea deseori obiectia lui Gandhi fat de crestinism: perfectiunea.Se pot identifica n atitudinea aceasta a lui Tutea trsturile apologetului: constiintasupraindividual a unei realitti transcendente, care prin superioritate oblig la misiune,si, pe de alt parte, smerenia persoanei puse n fata unei asemenea transcendente. Aceasttensiune ntre impersonal si personal se rezolv n mod liturgic si explic ntr-un feldorinta lui Tutea de a se abandona rugciunii. Tutea vorbea si mrturisea apologetic, iarastfel nvtai de la el doar nvecinndu-te, ntmplndu-te. De aceea, cine a dorit s nvetede la Tutea a trebuit s mearg la el, asa cum cine doreste s-L ntlneasc pe Dumnezeutrebuie s mearg la biseric.


21/82

18 ianuarie 1991

i spun c am nceput s scriu un eseu: nvttura prin nvecinare. i place titlul.Ce finalitate are? Conturarea unui nou tip de personalitate: personalitatea puternic amrturisitorului, a celui care nu se identific n mod necesar cu o bibliografie ci, naintede toate, se identific cu propria lui viat, fcnd n mod inconstient, neintentional, din

viata lui o oper. E apropierea, n linii mari, de tipul eroului, de cel care nu se distingedect prin modul n care stie s triasc si s apere idealul timpului tririi lui. Nu cred cexist eroi cu opere; doar cu memorii, uneori. Tutea are oper, n sensul bibliografic alcuvntului; voi enumera n alt loc posibilele lui crti. Dar e un Tutea care nu atrage si,ceea ce e mai grav, nici nu convinge. Cumul de date si trimiteri, opera lui prinde viat nmomentul propovduirii, mprumutnd din sevele povestitorului.

Ceea ce atrage la predica de idei si atitudini a lui Tutea e fluenta, coerentaformidabil a constructiilor. Argumentele se mbin cu metafore, iar acestea las locstrigtului firav, uman, de durere sau de dezndejde. Curgerea lui mrturisitoare e de faptmarea lui art; el povesteste ideile, nu le red; reface viata unei idei, o pune n trire sifiresc. Ideea apare, la un timp, ca rezultant a unei respiratii. Suguitor ideatic, Tutea mut

regulile romanului cavaleresc n gndirea si gramatica metafizic. Dincolo de alte posibileaproximri pe care le poate justifica aceast art, discursul lui Tutea ne trimite cu preciziela modelul parabolei, exemplu ideal de idee n miscare, n lucrare. Crestin, Tutearealizeaz o punte de legtur ntre dialogul platonic si dialogul apologetic. Ceea ce faceposibil legtura este preocuparea deosebit de constant pentru fundamental. Or,fundamentalul se manifest cotidian, ca o poveste.

Dialogurile cu Tutea au o constructie liric si cromatic. Tutea mi druieste osumma poetic a povestilor lumii, n drumul acesteia ctre cel mai bun autoportret cuputint. Adunare de nume, de citate, de trimiteri si concepte, discursul lui Tutea e o paletde pictor. n preajma lui, nainte de orice, nveti s privesti; de aceea si vorbirea luiabund n imagini, n aproximri n timp si n spatiu, n culoare, nuante si sunet. Nu esteo simpl trecere prin istoria gndului uman, ci mergere, pas cu pas, naintea si nuntrulcelor mai importante culori care au fost adugate de om la lumea pe care Dumnezeu i-adat-o spre locuire.

Paradoxul discursului lui Tutea, cci despre un discurs e totusi vorba, rezid nfaptul c, real, precis, bazat pe termeni bine delimitati, acest discurs las o amintire demetafor. Un concept sau o trire devin metafore adic locuri ale trecerii dintr-o lumen alta n momentul n care omului cugettor, prin suferint sau revelatie, i revine cuacuitate memoria paradiziac a strii prin excelent greu de precizat si definit, adicprin excelent metaforic.

mi spune c dorinta lui ar fi s-si petreac ultimii ani de viat ntr-o mnstire. Asncheia, ciclic, cu o alt form de detentie, izbvitoare. Ar dori s triasc n ritmulslujbelor, s se trezeasc n sunet de toac si s adoarm pstrnd n auz ultimele vibratiiale clopotului vecerniei. Ne sftuim care mnstire ar fi cea mai potrivit. Ne oprimasupra Neamtului; vrea s triasc n ctitorie domneasc De fapt, uitndu-se la salba demnstiri moldovene, toate zidite de domnitori, a ajuns la minunata definitie dat luiEminescu: sum liric de voievozi.

mi povesteste de cltoriile diplomatice de la Berlin, Budapesta si Moscova, deordinea nfiortoate a nemtilor, de amestecul de barbarie si de civilizatie al ungurilor si detristetea si jalea moscovite. Cu prere de ru, mi spune cum a ncetat s mai cread n


22/82

protectia Apusului; cum a vzut n mod limpede abandonarea noastr n drglasele minisovietice i pare ru, dar se si bucur pentru generatia mea, care a crescut doar putintimp n comunism. Are mari sperante n revigorarea presei spirituale crestine romnesti,cu reguli mai precise si mai solide dect cele pe care le-a avut presa romneasc nperioada interbelic. Singurul regret vine din constatarea amar c pe cei din generatia lui

i-a dezbinat orgoliul, iar pe cei din generatia mea i poate dezbina prostia. M sftuiestecu insistent s m feresc de prosti. Cum? Pi, de cele mai multe ori, prostii snt atei,intelectualisti pn peste poate, comunitaristi si foarte toleranti, n sensul unui dezmt alliberttii. Au o mare rezerv fat de cei care vorbesc n termenii credintei si ai natiunii.

mi recit iarsi psalmul lui Arghezi:Tare snt singur, Doamne, si piezis!Copac pribeag uitat n cmpie,Cu fruct amar si cu frunzisTepos si aspru-n ndrjire vieContempl fiecare cuvnt n parte: Nu e grozav? Crede c poezia aceasta e cea

mai potrivit pentru starea lui actual. Dar aveti totusi fructe dulci! Snt amare pentru

mine, care le-am descoperit prea trziu.Discursul lui Tutea are o sfiiciune ce ne trimite la modestia esential a autorilorpatristici. Pedagogia lui e repetitiv n sensul celei mai fericite repetitii: aceea a cerculuingustndu-se pe msur ce se apropie de centru, de locul cu ap vie.

Mrturisitorul gndeste testamentar; pentru el, speculatia este ispit, cciconverteste toate comodittile mintale n tentatii ale rului dizolvant. Testamentaritateatine de felul n care mrturisitorul concepe vorba lui ctre lume: ultim, fr adaosuri,total, de neschimbat, consolatoare si infinit n trire si aplicare. Gndirea testamentar especific Sfintilor Printi; ei constientizeaz marile dihotomii, structureaz marilentrebri si dau, rugtor si apologetic, rezolvrile cele mai neasteptate, tinnd de acealogic a credintei n care nu conteaz ordinea ntrebrilor, ci ordinea lumii. Orice rspunstestamentar recapituleaz istoria lumii; marea pedagogie continut ntr-un astfel derspuns se vede din faptul c nimic din ceea ce cade sub incidenta incertitudinii sau aneconsolrii nu e tratat ca atare, ci contextual-proniator, teleologic, cu sens. Un obiect,ntr-un testament, e trecut printre altele; o ntrebare, n nvttura testamentar, e trecutprintre alte ntrebri care, toate, duc la o ntrebare si la un Rspuns. Toate preocuprileindividuale crestine snt atrase spre arhetipul acestora, spre modelul hristic care lentrupeaz si le mntuie.


23/82

21 ianuarie 1991

Din toat imaginea mortii, mi displace mormntul. S pui pmnt pe tine! Darsnteti un tran si ar trebui ca lucrul acesta s v fac mai fireasc imaginea pmntului,fie ea si-a mormntului Stiu eu ce tran poate fi acesta? Vreau totusi un mormntoarecare: o groap fr pmnt, din piatr. V place s vorbiti mult despre moarte;

reveniti cu mare insistent asupra acestui cuvnt. De fapt, drag Radule, nici nu pot snu m gndesc la moarte. mboldit de putinul rgaz pe care-l mai am, simt nevoia uneirecapitulri generale, care s cuprind att viata lumii, ct si viata mea, de ins amrt. Siorice tentativ de recapitulare culmineaz cu ideea mortii? Oarecum; desi, crestinvorbind, nu ar trebui s m preocupe att moartea, ct nvierea Ce s fac? E una dinneputintele mele: cnd vd cimitirul nsiruire de morminte, de cruci, de Cnd eramstudent la Cluj, locuiam n cminul Avram Iancu, care era pe strada ce ducea spre cimitir;zilnic vedeam spectacolul mortii. ncepuse s nu m mai afecteze, pn cnd, ntr-o zi,mi-a murit un prieten. De atunci, n fiecare cortegiu funerar vedeam propria meanmormntare sinistru, nu? Ati avut deci de timpuriu o nvecinare cu moartea. Da; sim-a marcat, cred. Uite, acum, recapitulnd ziua de ieri, am avut de cel putin dou ori

spaima inactualittii. Nu mai aveam certitudinea existentei mele; priveam detasat toataceast zbatere, nu actualizam ce caut n viat. Eram chiar revoltat: ce cauti aici, m? mispuneam. ncet, prezenta ta, a crtilor, a ncetul cu ncetul am revenit acas. Ce poate fiasta? O manifestare preletal? Cine stie?

As vrea s ascult muzic, foarte mult muzic. S pun n sunet toat durerea siinactualitatea mea Am s aduc casete. Foarte bine; da uite, nu te supra pe mine cam attea pretentii snt ultimele izmeneli si rsfturi de care m mai pot bucura.

nvttura prin nvecinare nu este numai nvecinarea cu martorul unei lumi ce se

apropie, ci si o ciudat proiectie. Te nveti minte; iei aminte, asculti sunetele din jur,capeti o oarecare ndemnare, distingi noutatea de vechi. Tutea are ns si o noutateveche, valabil prin faptul c nu se verific acum pentru prima dat; ceva din vrstelelumii ajunse pn aici, prin el. Un sentiment c asist la spectacolul unei concomitentede timpuri: toate frmntrile lui, toate obsesiile, afirmatiile si constructiile lui au otemeinicie pe care nu o poate avea un lucru iesit chiar acum n lume; e o vechimecontemporan probabil cu drumul Damascului.

Tutea se poate constitui ntr-un model si datorit faptului c niciodat nu a aspiratla asa ceva. Unic n cetatea romneasc, de o unicitate pe care numai curajul de substantti-o poate da, el adun n sine si n mesajul su tot ceea ce poate fi mai salvator pentrufiinta contemplativ modern.

Pregtit s fac parte din clanul conductorilor, dorind s fie om de drept n statulromn, Tutea ajunge pn la noi nu ca om de drept, nici ca un ctitor de asezri umane,cum nu ajunge nici ca autor; ci, peste toate acestea, ajunge n primul rnd ca model.

Calitatea de model poate fi atribuit unei existente atunci cnd omul, n loc s fiereflexul luptei pentru existent, este reflexul unei lupte mai nalte: aceea pentru mntuire.Trebuie s recunoastem imposibilitatea modelelor de a mai aprea azi n cultur sau noricare alt zon a preocuprilor umane. Lumea aceasta nu mai poate avea modele n ea,din ea si cu ntoarcere tot la ea. Singurul model care poate fi urmat ca atare este cel care,n lumea aceasta aprnd, ne trimite cu insistent n afara ei, ntr-o lume spre carenaintm asimptotic. Modelul devine sinonim cu calea spre transcendent. Or, n planul


24/82

credintei, al iconomiei bisericesti, modelele, cile prin excelent ale transcendentei, sntsfintii; iar printre noi, si la scara noastr laic, modele snt mrturisitorii, cei care faclegtura, n constiinta teoretic, ntre cer si pmnt.

Mrturisitor, Tutea este un exemplu de clugrie alb: deprins cu o existentminim n nchisoare, Tutea a continuat si n libertate, pn la moarte, felul acesta de

viat, n care nu de putine ori asceza se intersecta cu srcia, iar aceasta comunica cumizeria si nevoia. Oricum, existenta lui mrturisitoare l consola precum ne consoleaz sipe noi astzi; dar nu n asa msur nct s ne stearg orice urm de vinovtie.


25/82

24 ianuarie 1991

n mistic dispare tensiunea dintre obiect si subiect. Mistica opereaz cu valori?Nu. Valoarea nu tine de persoan; e un obiect util pe care persoana l dobndeste,mentinndu-l prin primire sau cutare. Dac ai primit valoarea, ea ti reveleaz siutilitatea. Valorii i este inerent utilitatea. Mistica are deci un alt cod valoric O alt

notiune asupra valorii. Valoarea reprezint judecata ce priveste adevrul. Adevruluman, nu? Desigur. Nici Ideea platonic, real fiind, nu opereaz n mistic De ce?Pentru c Dumnezeu nu tine de inductie, deductie sau reductie; credinta tine de intuitie.E intuitia maxim. Vorbiti de intuitie: m-am ntrebat si eu ct justete se afl n judecataunui om, tnr mai ales, bazat aproape n totalitate pe intuitie; sau, mai precis, n sensuln care vorbeati de aflarea lui Dumnezeu se poate spune c eu am o intuitie sau ealtceva? Ai o intuitie, dar nu e una mistic, deoarece ntr-adevr misticul e un tipintuitiv, dar e dublat si de un geniu religios. Noi, chiar dac avem intuitii, nefiind religiosin mod perfect, nseamn c nu sntem mistici.

Cine e filozoful romn prin excelent? Nae Ionescu e singurul filozof romn:singurul care are acces fr neliniste la transcendent. El ancoreaz nu n imanent, ci n

transcendent. Dar cu toate acestea, i obiectez, a fost implicat n mod profund nimanenta vremii sale Da eu n-am vrut s fiu legiuitor? si asta m-a mpiedicat sgndesc? nseamn c ar trebui s nu mai facem distinctie ntre gnditor si conductorBa o facem, dar nu-i desprtim cu orice pret; snt tipi care mbin n ei si una si alta. Snteleg c v considerati unul dintre acesti tipi? Nu chiar. Nu stiu cine mi-a spus,Radule, c eu nu snt om, ci o abstractie. A exagerat.

nainte, fumam ct doi turci. Fumam tigri foarte tari. Dac fumai o tigarPlugar lng o pisic, o fceai s strnute pn crpa Am fumat pn cnd am fost laun prieten doctor, care mi-a fcut o radiografie; m-a ntrebat: m Petric, tu cti ani vreis mai triesti? unul sau doi? Din ziua aceea m-am lsat pentru totdeauna de fumat. Frremuscri sau reveniri melancolice.

Ati avut multi prieteni Multi Petre Pandrea, Nicolae Tatu, Silvan Ionescu,Emil Cioran, Noica, Eliade, Vasile Munteanu, Toma Vldescu, Ion Mota, Sorin Pavel,care a murit n mizerie, Racoveanu, Nae Ionescu, Crainic, Horia Stanca Sorin Pavel,fiul unui profesor din Brila, a fost licentiat n filozofie la Iasi si trebuia s dea undoctorat la Berlin, pe care ns nu l-a mai dat. Nicolae Tatu, profesor de matematic, ntia fost de filozofie; ne-a si vizitat pe aici Vasile Munteanu, ziarist, a fost redactor laziarele Adevrul si Dimineata. Era de stnga. Istet? Ct poate s fie unul de stnga!Toma Vldescu, ziarist de extrem dreapt, fcuse nu stiu ce studii, dreptul, cred, la Paris.Era frantuzit ru. Petre Pandrea a lsat doar o carte, Portrete si controverse, dar a fost unmare jurnalist Au murit multi Cred c oamenii, n vremea dumneavoastr, puneaumai mult spirit, n ceea ce fceau, dect astzi. Astzi pun mult siretenie si stii dece? Au impresia c cineva vrea s-i trag pe sfoar; si nu snt departe de adevr.

Revine la tema din tinerete: gndirea, gndul si gnditorul. Gndirea mea, cu ct emai cuprinztoare, cu att e mai dureroas. Am momente cnd m simt gndire pur. E oiluzie: iluzia gndirii pure. Gndirea nu poate fi dect coerent-formal; puritatea einaccesibil din cauza existentei noastre bipolare psiho-biologice.

M ntreab dac am mai scris ceva la nvttura prin nvecinare. Foarte putin.Am stabilit doar cteva din functiunile si atributele ei: n primul rnd, nvttura aceasta ebinecuvntarea risipirii. Te abati de la cele dinainte ale tale si zbovesti n locul acela


26/82

unde ti-a iesit n cale nvttorul; mai mergi ceva si iar te opresti, lrgindu-ti viata. n aldoilea rnd, nvttura te smereste; tu esti cel care vine al doilea, primul fiind nvttorul,care a pregtit sederea ta, nvecinarea ta. nvtnd, ti recuperezi familia, te aduni iarsi nlogica vietuirii tale rotunde; miscrile ti devin calculate, cuvintele msurate. n al treilearnd, prin nvttur, prin locuire n curtea nteleptului, devii simplu. Te obisnuiesti cu

monotonia cereasc a lui Dumnezeu, cu ritmurile si respiratiile spiritului; ncepi sntelegi ce nseamn nvecinarea cu taina; capeti din blndetea ritmului liturgic. n ultimaparte a nvtturii, nvttorul nu te mai tine de mn, nu te mai struneste. Ai acum unmers optim, fr grab sau moleseal; nvecinndu-te, capeti certitudinea c singurascpare este n sus iar scara spre cer este lung, fiecare treapt trebuind luat n serios,deosebit de celelalte.

nainte de a se cunoaste si a se iubi, vecinii ridic garduri stabile, obsesive siinterogative prin pozitia lor separatoare, pn cnd snt scurtate, lsat fiind un prleaz, altrecerii prin salt de la o locuire la alta. Biblioteca si Biserica si ridic zidurile nalte,obsesive, separatoare; nteleptul te nvat s le vezi ca pe niste nvecinri, ca pe nistespatii la care poti apela oricnd ai nevoie si nu numai ti arat care snt prleazurile

cunoasterii, fcnd din trirea ta n lume un infinit prilej de vizitare si iscodire.O cultur pus sub semnul nvecinrii e o cultur cu mai multe sanse de atransforma existenta ei n lume ntr-o nvttur, pentru sine si pentru altii. Spiritul captvalente pedagogice; omul de cultur si ia n serios rolul de educator, avnd o nouviziune asupra celor din cetate, pe care i consider, acum, potentiali elevi. Sereinstaureaz raportul de cldur nvttoreasc. Cuvntul nu se pierde atta vreme ct estenvtat, transmis testamentar prin nvttur. O cultur bazat pe relatia duhovnic(nvttor) ucenic (elev) e menit unei perpeturi foarte adnci n istorie. Si mai ales, cuacest nou canon, o asemenea cultur e menit si ascensiunii ctre cer. Tutea face onecesar legtur ntre durata istoric a culturii si menirea ei n vecie: deopotrivapartinnd celor dou planuri, Tutea e un ambivalent semn, ctre pmnt si ctre cer; caun hornar colindnd pe strdutele vechi ale unei culturi ce nu a tsnit nc spreuniversalitate, Tutea, cu scara pe umr, ne ndeamn la o urcare spre cer care niciodat nupoate fi prea trzie.


27/82

26 ianuarie 1991

O zi frumoas. Zpada, ct a fost, s-a topit. Parc e primvar. Stii ce-mi placemie, Radule? Cornuri cu dulceat de caise sau de zmeur; mi place untul cu mmlig,ostropelul de pui, cu otetul la din el, pestele fript. Era un peste srat, care se desra, si senumea cosac. n puscrie nu cred c ati avut asemenea melancolii gastronomice Nu,

pentru c ar fi nsemnat s m amgesc prea tare. mi aduc aminte c la mine la tar, laBoteni, aveam dou curti: una mai lung, lng poart, si alta rotund, lng grdin.Aveam optzeci de gini Mi-a spus mie o basarabeanc, zice: rusii bolsevici snt cei maisinistri mincinosi de pe pmnt Pe vremea tarilor nu existau chei la usi. Orice vagabondputea mnca; si fcea trei cruci la icoana Sfntului Nicolae si pleca Termenul de muncnu se aplic la intelect, deoarece munca e legat organic de membre, iar nu de spirit.Munca e mecanic. Dar munca intelectual ce este? Stiu si eu E poate o ardere?S-ar putea.

mi povesteste cum mergea la trg cu mama, cum si alegea hainele si ct de mndruera la ntoarcere. Viata de liceu n-a fost o viat liber. A stat n internat. Abia n perioadastudentiei a nceput s se miste liber, s mearg oriunde si s poat sta n bibliotec ore

ntregi. Am pierdut orice sperant de realizare a societtii dreptilor, pe care o visam ntineretea mea. De ce or fi oamenii asa de ri ntre ei? de ce s aib unul mas de om sis-l vad pe altul murind de foame, iar el s crape de stul? Am auzit c moartea defoame nu e chiar de nesuportat, ns omul ru seamn cu pantera: sare la gt chiar dac estul.

Vine un grup de studenti care l ntreab asupra cilor pe care trebuie s meargpentru a nu face compromisuri si pentru a se mplini spiritual. Tutea le d sfaturile derigoare si i trimite cu arme si bagaje la modelul generatiei interbelice, spunndu-le nacelasi timp si ce atuuri au fat de aceast generatie. Le mai spune c, pentru a se realiza,trebuie s realizeze intersectia ntre constiinta de generatie si constiinta individual. Lecere iertare c nu-i poate nsoti pe drumul acesta, pe care si el l-a fcut cndva si pe carear dori mult s-l parcurg din nou mcar teoretic. Se consoleaz cu faptul c poate nsfrsit, btrn fiind, s spun lucruri care s nu fie suspectate de avntare revolutionar saude elan inconstient. i ndeamn s abordeze punctele esentiale ale culturii si s nu seduc la intermediari ci, pe ct e posibil, s aib un contact intim cu sursele. La plecare,studentii l ntreab ce etalon s aib n msurarea faptelor lor. Eminescu. Att?Ajunge!

M ntreab dac nu cred si eu c tineretea e totusi, pentru cei btrni, o consolare.Cum s nu Dar vezi, Radule, nu te poti consola dect n msura n care esti constientc ti se continu o oper; ns ce faci atunci cnd nu ai ce s ti se continue? Vorbiti dedumneavoastr? Nu, eu nici nu m gndesc n mod serios la o continuare.

Revine la imaginea omului-panter. mi spune c exist totusi si exemplul bunttiiinfinite: buntatea material uman, prelungit prin cea divin, devine ntr-adevrinfinit. Desi nu infinitul functioneaz n crestinism, ci absolutul. Spune c, pentru unii,infinitul e la fel de periculos ca si finitul mizer. Si ce poate aprea n vid? Nimic.Dumnezeu e absolut. Se vorbeste despre infinitatea divin raportnd-o la timp si spatiu;oricum, infinitul, neavnd continut, este echivalent cu neantul. Deci adevrul, chiar dac edual, real si logic, este n esent absolut.

i spun c cineva, n pres, l-a prezentat ca diplomat; ce prere aveti de aceastprezentare? Eu nu snt diplomat. Consider diplomatii niste fotbalisti. Eu m consider


28/82

economist de stat. Ca economist de stat a avut ceva de spus n perioada interbelic. Amncheiat primul tratat economic ntre Regatul Romniei si noua putere sovietic, laMoscova. Am spus si alt dat: nu am slujit tara diplomatic, ci eroic.

Eu nu candidez la sfintenie deoarece nu suport durerea fizic. Nu m pot salvasingur. A fi sfnt nseamn a fi suveranul tu perfect. n nchisoare ati fost totusi suveran

pe voint si trup Ei, atunci eram cot la cot cu Dumnezeu! Iar acum? Acum,trebuie s m lupt si pe cont propriu, dar se vede treaba c snt un crestin imperfectAscult! Nu credeam s-nvt a muri vrodat Nu e mret?


29/82

30 ianuarie 1991

Dimineata, mi spune c ar dori foarte mult s ias la aer. Ar vrea s mergem, dacse poate, pn la Boteni, n sat. Vrea s recapituleze geografic viata dintru nceput; svad si mormintele printilor mai ales.

Dac Hristos, n grdina Ghetsimani, a spus: ntristat de moarte este sufletul

meu, atunci un prpdit ca mine ce mai poate s spun? n mijlocul prpdeniei naturii umane, cum poate fi posibil modelul? Ca s fii model trebuie s ai calitti care, platonic vorbind, s fie demne de

imitat. Cred c n lumea modelelor functioneaz distinctia dintre imitare si participare. Hristos particip la Absolut, fiind o parte din el, n timp ce eu doar aspir, imit.

Aspiratia e doar o tendint, iar nu o participare. Crestinismul este o religie absolut, dar,vorba lui Gandhi, are un cusur: e prea perfect! Poti s-l imiti, imperfect, dar una eimitarea si alta e participarea care te face s te realizezi n tine, prin el, n mod total. Sntfoarte putini crestini totali. Sau m nsel eu Eu ns nu am afirmat niciodat, cuobrznicie, c snt un crestin perfect.

De imperfectiunea crestinismului dumneavoastr e legat si teama de moarte? Moartea m pune n contact cu Dumnezeu fr nici o problem. E adevrat ctriesc ca n formula aceea: sil de ziua de azi si team de ziua de mine, dar s stii cnu-mi convine s mor. Cu ideea mortii s-au mpcat doar sfintii.

n disperarea aceasta nu v deosebiti prea mult de Cioran. Cioran nu e deloc disperat. Eu cred c se preface. Dar snt momente cnd

disperarea e un fenomen real. Moartea nu e un fenomen real? Nemplinirea, n imagineaidealului, c eu m-am gndit pe mine supraom si constat c snt o vietate-om nu e osuferint? Eu am fost cum poate fi orice om. Nu m deosebesc de nici un om, fiindc nufac ierarhii culturale cnd e vorba de destin uman. Prin destin, Kant este egal cu GhitPopescu.

Poate c v proiectati prea mult n afar. Nu exist om care s nu se extrapoleze, care s nu se proiecteze n afara lui,

orict de mediocru este. Crestinismul nu opereaz cu destine. Eu am folosit aici cuvntul destin n sensul lui comun, iar nu religios.

Crestinismul este o egalitate mistic. Ne diferentiem n functie de treptele aspiratiilornoastre spre transcendentul mntuitor. Realitatea mistic e transcendent, adic singuraRealitate, cci ce este imanent nu e real, ci aparent. Dac anulezi omul mistic, rmne unanimal. De aceea, Eliade lucreaz pe conceptul de homo religiosus.

Dar cum rmne cu incapacitatea de a urma modelul crestin? Crestinismul, gndit real, e inaplicabil pentru c e absolut. Stii ce nseamn a fi

crestin? A cobor Absolutul la nivel cotidian. E imposibil! Doar sfintii da, sfintii. Eisnt crestini absoluti. Restul sntem crestini organizati.

Faceti deseori apel la modelul sfinteniei. Modelul sfinteniei e un model tinzndspre modelul hristic, iar nicidecum un model-limit, inhibator.

Evident. Teoretic. Nu stiu cine a spus c a fi sfnt nseamn a fi anahoret, dar ca fi anahoret nu determin obligatoriu s fii si sfnt, deoarece nu ai capacitatea de a faceminuni. Eu cred c dac apare un sfnt acum, n Bucuresti, rde lumea de el Seamncu Tnase n lumea modern, sfintenia este aproape impracticabil. La nivelul


30/82

cettii. Omul, n general, trieste spre sfintenie, dar nu la sfintenie. Una e s fii sprePloiesti si alta e s fii la Ploiesti. Aceasta este drama omului modern.

La nivelul cettii. Dar solutia este asumarea personal a rigorilor spirituale Crestinismul, n esenta lui, e legat de actul individuatiei. Ispita cea mare este colectivismul dinamic care, n formele lui brutale, poate

suprima orice efort individual, nerecunoscndu-l ca valabil. Uite, de exemplu catolicismul se distinge de ortodoxie prin activism, careduneaz Absolutului mistic. Adic activismul suprancrcat se cheam moralism, iar nureligie.

Se impune o precizie mistic Tot ce tine de Absolut exclude ideea de metafor sau de comparatie. n lumea modern, omul a mutat centrul spiritual de pe dubla ax a Bisericii si a

Culturii pe cea din urm, distrugnd un echilibru mai mult dect necesar. Dac nu e religioas n sens crestin, cultura e civilizatie. Nu exist cultur laic;

dac exist, aceea nu este cultur. Nu poti fi om de cultur n Europa dect crestin, pentruc, altminteri, esti taxat ca barbar.

Acestei mutatii i corespunde una mai larg, de pe spirit n sens paulinic pe ratiune. Unde e ratiunea? Undeva, prin Cismigiu. Am destul ratiune. Nu-mi trebuie mai

mult. Nu-mi ajut la nimic. Pot face, pn la miezul noptii, o sut de silogisme. Inutil.Ratiunea nu ajut devenirii, deoarece, dac ratiunea ar fi aparitie n irationalul speciei,atunci nu ar mai fi nimeni idiot!

Solutia consolrii, invariabil, cantoneaz n religios Cum s nu! Nu vezi ce putoare este, de exemplu, natura? Te face neom si d cu

tine de pmnt Am avut o vreme n viata mea cnd am avut pasiunea gloriei. Acum mise pare infantil. Gloria si puterea nu consoleaz n nici un fel. Eu snt un soi de Socratepctos, un om care se risipeste n cetate. Asta e, de fapt, cultura! M-am zbtut o viatntreag s ajung crestin perfect si probabil nu e de nasul meu. Un crestin perfect cred cexist, de vreme ce s-a scris o carte ca Imitatio Christi. Eu nu pot s-l imit concret peHristos, dect doar printr-o gndire religioas, fiindc n afar de religie nu exist dectdevenire, adic neadevr. Din punctul acesta de vedere snt salvat.

Btrnetea aduce cu sine o seam de ncercri. Eu nu pot evita neplcerile btrnetii si nu m pot supra pe Dumnezeu c m-a

tinut pn la aproape nouzeci de ani. ns btrnii au o supap foarte nteleapt: audreptul la nerusinare. O nerusinare nelimitat. Asta o spun pentru cine nu a ajuns nicimcar s aspire ctre cer. Multi btrni ar dori s se idiotizeze. Stii ct de fericit e unidiot? Cnd m gndesc la suferintele btrnetii, mi dau seama c n natura asta oarbcel mai mare geniu este geniul mortii. Pi nchipuieste-ti c eu, asa cum snt acum, triesccinci sute de ani! Ar fi o catastrof cosmic. Faptul c murim, de cele mai multe ori latimp, este un semn al dragostei lui Dumnezeu pentru noi.

Andrei mi-a adus un aparat de nregistrat si casete. Am nregistrat, n paralel, douinterviuri care i-au fost luate astzi lui Tutea de ctre doi ziaristi din provincie; am degnd s nregistrez ct mai multe convorbiri, deoarece cred c geniul protector al lui Tuteanu este Gutenberg, ci Edison.

Sfntul Iustin Martirul si Filozoful are o expresie: rusinea de cruce. Si m gndesccti dintre noi avem puterea de-a nu ne rusina de cruce Tutea a fcut din apartenenta la


31/82

crestinism un motiv de manifestare a eului si de curtare a acestuia, demonstrnd cintelectualul crestin nu e un handicapat, gramatical si conceptual, si c semnul crucii eargumentul nobletii noastre. Rusinea de cruce e rusinea de jertf; treisprezece ani dene-rusinare snt o motivatie suficient a vehementei cu care Tutea mrturiseste credintalui.


32/82

31 ianuarie 1991

Discutm depre cum se poate pune o ntrebare astfel nct rspunsul, oricare ar fi el,s multumeasc; exist o tactic a ntrebrii, care, cu mijloace autonome de zbor, poate sdetermine structura rspunsului. Tutea mi povesteste cu umor despre disperarea hazoasa ntrebrilor fundamentale: E un soi de furie a esentialului. Ar trebui totusi s fim gata

s facem fat acestei furii, asa cum preotul este gata oricnd s rspund sectaruluiprovocator. Cred c snt cteva idei stncoase, de pe care cineva se poate lansa n vzduhul

cercetrilor. Evident. Ideea de libertate, ideea de nemurire si ideea de adevr. ns, ca s

vedem adevrul, de exemplu, ar trebui s-l considerm ca fiind material. Noi nu putemiesi din carcasa simturilor dect ipotetic. Adevrul absolut noi nu stim ce este. Adevrulabsolut l afirm doar religia. Omul crede c are o singur cale ctre adevr:demonstratia. Or, adevrul absolut este indemonstrabil. El este sau nu este. Nu exist calespre el. De aceea, adevrul e revelatie.

Exist oameni care nu snt, probabil, permeabili la revelatie

Cred c te referi la prosti. Viziunea mea, c prostii snt vinovati, este n sensulc acestia snt damnati, iar nu c au vreo vin penal. Se discuta cnd eram eu student laCluj, la cminul Avram Iancu, despre prosti. Si vine unul, Tite Gheorghe, peste noi.Despre ce vorbiti, m? Despre prosti. Zice: stia reprezint odihna sufletului nostru.Auzi! prostii reprezint odihna sufletului nostru

Cu ce ar fi compatibili prostii? Cu progresul tehnic, care nu e un adevr, ci comoditate. Progresul e un util

variabil. Ar fi fost util si pentru greci avionul, s nu se duc dintr-o cetate n alta clare pemgar.

Alti refuzati ai adevrului se pare c snt nebunii. Nu se poate spune c un nebun este inspirat. Pentru c atunci spunem c

inspiratia nu are limite. Inspiratul e un ales. Nebunul e patologic. S-a vorbit desprenebunia crucii, n sensul de exaltare a crucii, adic de trire supraintens a acesteia.Dar asta nu ne arat dect c nebunia poate fi folosit si n sens metaforic, nu numai nsens patologic. Nu se poate totusi vorbi de nebunia lui Hristos! Orice om exceptional esteconsiderat, la nceputul vietii lui sau chiar si mai trziu, nebun, adic nu seamn cu toatlumea. A nu semna cu toat lumea nu nseamn c nu esti zdravn, ci c esti supradotat,ceea ce e cu totul altceva Nebunia continu, patologic, aceea situeaz omul n afar decei buni. Nebunia e incompatibil cu spiritul. La un spital de nebuni logica a murit, iardac apare, din cnd n cnd, apare ca un paradox mic oaz de luciditate. E mult maidramatic si mai impresionant vizita unei case de nebuni dect a unui spital de cancerosi.Nu stiu de ce, pe mine nebunia m impresioneaz groaznic.

Nebunia demonstreaz, n fond, limitele practice ale medicinei. Medicina este arta vindecrii, care teoretic nu are nici o limit. Dac cineva, de

pild, are har si cu ap sfintit te vindec de cancer, eu iau act de acest lucru n modstiintific. Medicina e pe de alt parte limitat, chiar dac, spiritual, e fr limite. Se spune:ce e sta? E de meserie doctor. Nu e corect. Doctorul, cu sau fr voia lui, trebuie s stietot. Cci ce diagnostic mi poate pune un doctor dac eu nnebunesc pn poimine? Eusnt un om destul de rafinat, iar dac doctorul la nu e ultrarafinat, poate s scoat dinmine un nebun incalificabil. ntr-un fel, nebunia este egalitar. Un savant nebun, care


33/82

vorbeste anapoda, se deosebeste de lelea Leana, dar continutistic nu e departe de ea.Nebunii snt, intelectual vorbind, uniformi.

Ati avut vreodat team de nebunie? S-ti spun cinstit Am nfruntat durerea celor treisprezece ani de nchisoare si

pentru un motiv simplu: am avut o team cnd m-au arestat, zic s nu m supun stia

la niste conditii de ncarcerare (au fost groaznice conditiile!), nct s m ntorc acasnebun, adic incapabil de a tri. Frica de nebunie a influentat si ndreptarea ctre Dumnezeu? Absolut! Am observat la toti camarazii dumneavoastr de suferint un aer foarte hotrt.

Si o constiint national foarte pronuntat. Noi n-am fcut neamul romnesc de rs. Asta a fost grija mea, te rog s m crezi.

mi era team s nu ofensez neamul romnesc. Si toti din generatia mea au simtit aceastgrij. Dac m schingiuiau ca s mrturisesc c snt tmpit, nu m interesa, dar dac eraca s nu mai fac pe romnul, m lsam schingiuit pn la moarte.

Nu vi se pare uneori deranjant declararea apartenentei la neam? Nu este cumva

reminiscenta optiunii politice de dinainte de nchisoare? Stiu si eu Acum, eu nu stiu dac noi sntem apreciati pentru ceea ce am fcut,ns s stii c nu am fcut-o doar declarativ. Cnd eram la o izolare crunt Nu stiu de cem supr corpul bibliotecii Eram cu Gogu Teguiani si avea o cret n mn, si iziceam: mai trage o linie, Gogule! si biblioteca, cu rafturile ei, mi aduce aminte deliniile alea, prin care msuram mizeria Am suferit mult, dar nu stiu, Radule stii cume? Am uitat tot. Am uitat! Poate c e supapa de sigurant a existentei, c dac ar fi oamintire cu acuitate a strilor de atunci, as nnebuni.

Acum nteleg de ce l iubiti pe Don Quijote! Pentru c si el a suferit pentru un ideal. E o monstruozitate s suferi pentru ideal

n mod fizic. Tria de a suferi pentru un ideal ati gsit-o, bnuiesc, n anumite date

fundamentale ale fiintei dumneavoastr. Eu cultural snt un european, da fundamentul spiritual e de tran din Muscel. Avnd o structur de felul acesta, ambivalent, ce apreciati la un tnr? Pe mine m intereseaz un tnr n msura n care e savant n stiinta lui si e

religios. Argumentul crestin e cel mai des invocat pentru pozitionarea omului n lume.

V recunoasteti n el cu pasiune Religia crestin are o virtute pe care n-a avut-o nici un sistem filozofic n istorie:

egalitatea absolut, nedemagogic, a oamenilor n fata lui Dumnezeu. Toti snt oameni.Crestinismul nu e depsit n istorie de nimic. Totul se poate numi pn la Hristospreistorie, inclusiv grecii si romanii, cu Platon cu tot. E un bietel Eu cunosc filozofiagreac foarte bine: nu m-am mntuit cu ea n nici un fel. E mai mntuitoare o rugciunentr-o biseric din Gesti, dect Platon.

Relatia cultcultur Dup mine, ti-am spus-o si ieri, cultura se cheam religie. Iar restul se cheam

civilizatie. Cultura este spirit, si acest lucru nu se practic dect n ritualul crestin, ultimulritual din istorie, singurul, ca spectacol si continut, inegalabil. Nu spun toate astea pentruc snt biat de pop, c asta nu nseamn nimic, ci pentru c asa este.


34/82

Cultura greac, de exemplu, nu contribuie si ea la formarea constiintei religioasecrestine? S-a vorbit despre o pedagogie spre Hristos

Hristos, pentru a se face prezent, nu are nevoie de Platon. El e Dumnezeu, iarPlaton e filozof. Omul capt constiinta religioas n biseric. Acolo o capt. Acolo vedeicoanele sfintilor, acolo vede pe Hristos. Asa devine tranul om, adic om crestin, pentru

c exist si om pgn. Credinta ne nva

JURNALcu Petre Tutea

Documents

Transcript of JURNALcu Petre Tutea