Jurnal de::i rsatcrnaSfaturi esenliale pentrumdmici in devenireZiba Kashef qi editoriirevistei Parenting

CuvArrt-irrairrte

Sa inceapa numaratoarea inversal Pesle noua lunt sau chiar

md deweme, vei deveni mamica. Poale acum nu !i se pare ca

le-ar schimbal prea mu1t, dar asla se va inlAmpla cu

siguranla in fiecare zr in corpul lau se petrec mari schimbArt,

uneori dela dreptul ciudale, ql in lot acesl tlmp bebelugul in

devenlre se dezvolla uluitor.

Ca edilorl ai rernslei Parenting qi ca mamici suntem incAnlate

sa-!r oferim acesl Jurnal de sarctna, agenda lurnal gi sursa

lunara de rnformalte, ioate la un loc.

in prlma secliune, I'lumaratoarea tnversa, suntem alalutl de

line pe ioala perloada sarcinil, lir,rAndu-ti slaturi praclice,

mementoulr utile q1o ptlire asupla a ceea ce tu qi bebeluqul

lau experrmenlafi in aceasta perloada De asemenea, am lasat

anumrte pagint cu spalii goale penlru ca sa potl nola

observaliile, sentimenlele, inlrebanle pentru doclor, llsiele cu

ce e cle facul gl once itri mdlrece prin cap Capllolul despre

Accesorii le va ajula sa le orientezi in oferta ameiitoare

Seclrunea flnala se concentleaza pe stalea la (Sanatale),

travahu qi naqtere (Ziua naqterli), precum ql pe ce urmeazA

dupa marele eveniment (AcasA)

Aceasta catte nu esle facuta sa stea pe masuta de cafea, ca un

albumL Strecoar o in poqelA qi ta o cu line la conlroalele

prenatale, la pedialru, 1a cumparaturi, precum qi la spital in ztua

cea mare Md lArzlu, cAnd ,,cea!a" (dar qi lipsa de somn!) de

dupa naqtele vor estompa amintrrle din perloada sarcinii, poil

sa le uili in Jurnalul de sarcina qi saJi reciteqli insemnanle

despre acesle uimitoare calalorle cu durata de noua lunt

Susan KaneEdrtor-qef al reuslel Parenttng

4

numaratoareainversa

Numaratoarea inversaEgti insarcinata! Felicitarl! Fie ca vestea te-a luat prin surprindere, fle ca aiplanificat cu gdja acest moment, fle ca ai incercat luni de zile sau a fost nevoiedoar de o noapte norocoasd pentru a ramane insarcinata, esti pe cale sa pomegtiintr-o calatorie exlraordinara. Este normal sa fii incantata qi ingrijorata in egalamasura. intreaga ta finle $i viala ta de pana acum sunt pe cale sa se schimbe aqacum e de a$teptat, dar gi vor fl gi lucruri pe care nu {r le poli nici macar imagina.

in secliunea Numaratoarea inversdurmere$tl $i inregistrezi pas cu pas calatoria tain calitate de viitoare mamica. (Datarea sarcinii incepe cu prima zi a ultimuluiciclu menstrual, aga ca aceastd secliune incepe cu saptamana 5 - cam atuncl polidepista cel mai devreme semnele pozitive pe testul de sarcina.) poli scrie foarteputin sau foarte mult, poti Llpi fotografli cu burtica sau ecograflile bebeluqului saupoti doar sa cite$ti gtirile saptamdnale gi sa tragi un pui de somn.

Cum ai aflat ca egtl insarcinala?

Cum te-ai simtit cend ai aflat?

Cum i-ai spus partenerului tau?

Cum te simli in aceastd ipostaza?

Stimulentepentru creierFehngavfiaminele

prenatale, inileabd-li

doctorul despre

suplimeniele de acid

docosahexaenoic (DHA).

Acesl acld gIas ajffie hdezvoltarea deierului $i a

celtrlelor nervoase ale

bebelu$ului. Pe gtele gras,

cum e somonrrl (vezi paEna

98 peniru informaF despre

consumul de pe$te), conthe

DIIA. Mar existd $i batoane

nutrilive speciale, care

conSin DllA, recomandate

femerlOr insfucinate

Nu panicalAi dat pe gat o dugca sau

doud inalnie de a afla cd

eqti'insdrcinafi? Nu le

ingrijora. Pulin alcool inpdmele zile nu ar ilebui sd

f,e o problema. Important

este sa eviF once fei de

alcool de acum inainte

Da-i cu vitamineDaca nu iei deja vitamine prenatale, ar fi bine sa incepi de acum.(!i 1e poate prescrie doclonrl sau ill poaie recomanda unele fara

repta). TYebure sa asimilezi zllrric intre 400 qi 600 pg (nucrograme) de

acid foljc (0,4-0,6 miligrame) pentru a preveru afecliunie tubnluineural. Aceste vitamlne ar trebul sa mai contina qi 27 mg (rnlljgrame)

de fier (intteaba doctorul inainte de a lua qi alte supllmente de fier).

Disconfort: vitaminele prenatale pot provoca greale sau potinrauHli simptomele de dimineatra. in acest caz, cere-i doctoruluiuneie mai ugor de digerat, incearcd diverse marci sau ia-le intimpul mesei sau seara. Cauta unele a cdror doza zilnica consH inmai multe pastiie de luat in diferite momenle ale zilei.

intreaba doctorul gi despre un eventual suphment de calciu. Dacd

deja faci un lratament cu calciu, nu il lua concomltent cuvitaminele; inhlba aslmilarea fierului.

Interdiclii culinare

Fr-JF-..:=.:" fl--:

L-r

l--' -..:.:='L==r

t-la--tsc

Sa te gAndeqti intruna 1a ce allmente sunt permrse in timpul sarciniipoate fl coplegitor. Iata caFva sfaturi; paEnile 98 ql 99 conlin flqe

detaliate, iar ]a pagirna 8 gasesti informatii despre cofeina.

*Peqtele este o categorie drflcila, de unde qi nevoia unei lste de trspecii (pagina 98). in general, sunt de evitat: pe$tele cu un -- - -conlinul ridicat de mercur, peqtele de cultura, pegtele crud sau

-fiucleie de mare afumate gi pastrate la rece. t-"..Ce

poti mAnca? O porle saptamanala de aproximativ 340 g depe$te sdrac in mercur, cum al fl somonulla conserva sau somonulsalbatic. Somonul este burduqit cu graslmi esenfiale. Limiteazaporfra de ton slab Qlght), consewat, la 170 g drnte cele 340 g depeste permise saptamfual; evita tonul alb (albacore).

*Evita consumul de iactate gi brAnzeturi mol in stare cruda gi

nepasleudzate cum ar fl brdnza feta sau Brie, sucurilenepasteudzate (bea suc de mere proaspat), semintele germinalesau mAncarea pregatita fard foc care conlne oud crude, cum ar fiunele sosuri pentru salate.

*incalzeqte hotdogii gl produsele din came pAna devin fierbinli qi

aburinde.

.--- I

-lr.at*

I-L-6

-=:rr4....,, -t-=,'-

l-aF=--r{

---:.::.:.-4f.,'=-:-::.

-r..:='.r*==-.....

! -:::tsr-; -.rr|='-:':::

--=a:-:-

saptam€ina5

Tu*incd mal intri in blugii

preferali, dar sanii taii sunt

deja mai sensibili $i mai

ir:rphnig.

.:. Conceperea unui copil

inseamnS multd munc6

pentru cOryultau. Fii atentd

la once semnal care ie

indeamnai sa o iei mai incet

qi. od:hne$ie'te, odihnegte-te,

odihneqte ie.

Bebeluqul*Embrionul este mai mic

decdt o sdrnAnld de mdr.

Ciorchilele de ceiuie din

care se va dezvolta imma

bebelu qulur s-a fcrmat qi

palpii6. Creierul gi mAduva

spinddl p{nd fcrmd.

.1. Placenta $i cordcnul

ombiljcal srnt dela in curs de

fcrmare qi rior transporta i-n

cur6::ci oxigen gi nutllmenle

de la tine ciJ;e hebeluq.

hi:i:

-I

--Ll;=

4-..-.......

a, --t : :

,,A/Ii-am dat seama cd ag putea fi insdrcinata abiaatunci c1nd am inchiriat impreund cu sotul meu unfilm gi am fost nevoita sa-l oprcsc de gase sau Fapteofi ca sd ma duc la toaleta. Mi-am dat seama cd oriercm insdrcinatd, ori era ceva in nereguld. cu mine."

7

Adio , parrza de caf.ea?Cofeina inhiba absorblia de fier, un nutriment imporlant pentrudezvoltarea fetala, iar conform unelor studil, o po{ie zilnica decafea de 350 ml cregte riscul unui avorl Daca nu renunli completla cofelnA, nu depagi doza de 200 mg pe zi

*O cana de cafea de 240 ml conline cam 150 mg de cofelna. Dacd nute pofl Lipsi de cafea, mrcgoreazd por[ia sau trecl pe decofeimzata.

*incearca sa o bei cu lapte. O porlte de 350 ml de cafea cu lapteconline 75 mg cofeina, qi md asimilezi gi ceva calciu.

*O doza de bautura carbogazoasa de 3b0 ml conline 50 mgcofeina. Verifica pe eticheH conltnutul de cofeina qi in cazulbauLurilor energizanIe.

*O cana de ceat negiru de 240 ml conflne 40 mg cofeina. $i cealulverde contine cofeina, dar acesta trebuie evrtat in pnmlil trlmestruSi consumat doar in cattitati moderate mat tarziu qi drntr-un a1t

motiv: excesul de ceal verde scade eflcacitatea acldului fohc.

*Ciocolata contine cofei4a, de asemenea, dar trebure sa mandncifoarte multA pentru a fi afectata. Clocolata neagra are cam 20 mgde cofeina Ia 28 g, iar cea cu lapte, doar 6 mg

Medicamente la minimumDaca urmezi un tratament, anunlal imedtat pe doctorul care !i 1-aprescris ca esti insarcinata, inainte de a face orice schimbare amedicatiei. Spune-i doctorului tau ce medicamente iei. Uneledintre ele, cum ar fi cele lmpotnva acneei, nu sunt recomandate intimpuisarcinil.

intreaba medicul Enecolog lnainte de a lua medicamente fara reletapentru problemele de sanatate banale, cum e rdceala.Acetaminofenul (paracetamolr_r1) este bun pentru diverse duren, darnu lua aspirina sau lbuprofen, ambele pot alecta clrcLt_lalia fetala.

Daca te pomene$ti cu o rdceala sau suferi de alergii, un spraysahn sau un vaporizator te pot ajuta sA-U eljberezi sinusurile. Fiiprudenta in folosirea remediilor pe baza de plante in timpulsarcinii, nu se cunosc prea multe despre siguranta lor.

. i::l

Ugurel cudulciurileChiar dacA se spune ciindulcitodi artifl ciali ca

sucraloza sau aspartamul nrl

ar afecta fatul, iotusi nu au

valoare nunilonald.

inlocuieste bauturile

,,dretedce" cu apA, lapte

deqresat $i sucud proaspete

InspecliesurprizaDescoperi pete pe lenlena

irxima? intre 20 gi 3070

dhtre femel se confruntd inpdmultrimestru cu

sAngerdri ugoatq care

vanazddelarogula :

maroniu. tn general nu este

un motiv de ihgnjorare, dar,

ca sa fli sigurd, intreabd

doctorul dace tonrl este inregulA.

,,.: ll-l

=}l-r

:t']'- Lr-r

--la-l-i

:. ----t,. lr:

:-l-

:=-J.. la-.].::.,' i

F-,

.:,..d--tla-l:=- .: -.

-If--

Upureazd'te,r:',Uterulsau csxalipatria, ' ,

€xercila suft ciente pl€siune

cat s6-li ceuzezo

hemoroizi, $iaturi: .

*Exerc{til hdi oadutre sau.

,elrercifliKeg:e1,{v€n' .:

rpagrina52)pentni : . .

: .sd1nrila,r€a cirsulaliei ia' :.

zari{..:: . . ' :.

+ComF e$e.arrapeiecersadiatafunbibarf, tn,, .

:.harnarirellsrgir6cii4. ' ' :

*Bea$-uhAap€$i ' : :

corrsumefibrepentru."

evitaxea,constipaliei, : i

+lnneabimediculdacdl

r .psli:fu1osi:un0mente .: :.

. p€ntfir hemoroi?i, .

supozitoaro.sair,laxative- .

Alertd plpi .,'',

Sarqina.$esiddscul r. .

infeciiilor.urixare. Arx'1ntr6. i

doelorul imediat daaa sj$iidurerq presiune *riu arsud'cdnd,urindzi.:

Marea desparlituraMuqchli abdominali putemlcl sunt un atu cAnd vine wemea saimprnE in tLrnpul travahului, inse e$e contrarndlcat sa faci in timpulsarclnii exercltii de ridicare din pozi[a intins pe spate care solicitaabdomenul (sit-ups, uuncheS. Acest tlp de exercilri sollcila foartemult muqchii abdominall superion, care poate s-au desparlit in douapdna acum - acest fenomen se numeqte diastasis recti. Cea maibuna strategie este sa-ti exersezi g'rupele de mugchi obhci, care-!infaqoara burtlca in lateral Si spre spate. incearca acest exerciliu:

Stai in pozille dreapta ca o lumAnare, umerii in dreptul qolduritor.

Inspira profund, marlnd voiumul abdomenului pe mdsurd ce

lnha1ezi. Apoi, pe masura ce expiri, contrac6-ti abdomenul inincercarea de a trage buricul in interior, mai intAi pAnA lajumatatea dislanlei spre coloand, apol pAna la capat. incordeaza-tegi ramAi aqa, apoi relaxeaza din nou pana 1a jumetatea distanlei;nu trebuie sa mergi pAna 1a capat, cand burtica este completrelaxata qi umflata cu aer. Fiecare incordare qi relaxare se numaraca o contraclie. RepetA de cAte on po!, pdna ajungi 1a un set de25, de mai multe pe zi. Nu te stresa sA numeri cu exactitate, fa-leatunci cAnd iti amlntesti de ele. Chlar gi cAteva sunt mai bunedecAt deloc.

Sprijin pentru spateGreutatea supljmentarA care te ffage in fala gi slabirea afticulaliilordatorita hormonilor pot duce la dureri de spate cronice, incearcaaceste tehrrici de eliberare a tensiunii:

*ingenuncheaza in patru labe, cu spatele drept, ql leagana-li uqorpelvisul inarnte qi inapoi pentru a uqura tensiunea.

.:.incearca o centurd prenatala ca sa duci greutatea md ugor.

*Dormi pe partea sffinga, cu genunchii indoi!. Sprijina-li spatelede o perna qi strAnge o alta intre genunchi.

.rlasa-te pe vine daca esie nevole sa ridrci ceva de jos. Ba maibine, roagA pe cineva sa o faca in locul taul

*Mergi la piscina, apa va sustine greutatea care-li apasa spatele,goldurile gi picroarele.

*Chiropraxla sau masajul prenatai (vezi pagina 68) pot facedurerea sa cedeze.

--.-- . - |. ;-1, ir-/

-'-l.::= :_: :

5B

h]-tuL,I -*..

saptaman^31

Tu.:.Presiunea exercitate de uter

pompeaza sange $i fluide

cafi e membrele inf erioare,

cauzAnd inflamarea

picioarelor gr a gleznelor

(vezi pagma 46).

.:.Uterul in continua cregtere

itri inghesuie stomacul,

fdcand dificila ducerea la

bun sfarqlt a fiecarei mese.

Bebeluqul*Masoard cam 42 cm din

cre$tetpaneintelpi qi

candreqte aproape 1,6 kg.

tA inceput sa clipeascd.

tPdrui fin (lanugo) care-i

acopera corpul de cateva

saptamani incepe sa dispara.

,,CAnd aveam dureri cumplite de spate, ma agezam ingenunchi gi incercam sa-mi intind mugchii. Durereadisparea, cel pu[in par[ia] Din Bacate, cred cd durereaface parte din riturile de trecere pentru mame, carcmerita, in final, cAnd fli strangi crea[ia la piept."

59