Jurnal CDIMM_decembrie 2015_Europe Direct Maramures

4
Anul XXI, Nr. 12/ Decembrie 2015 Jurnal CDIMM Buletin informativ lunar, gratuit, destinat mediului de afaceri. Editat de Fundaţia CDIMM Maramureş FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞ Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380; e-mail: [email protected]; http://www.cdimm.org/ Comisia Europeană a adoptat o Comunicare privind contribuția fondurilor structurale și de investiții eu- ropene (fondurile ESI) la strategia de creștere a UE, Planul de investiții și prioritățile Comisiei pentru urmă- torul deceniu. Raportul include și rezultatele negocierilor cu toate statele membre cu privire la acordurile de parteneriat și la programe, precum și provocările-cheie pentru fiecare țară. Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, a declarat: „Este nevoie tot mai multă de fonduri ESI, având în vedere că investițiile naționale și regionale sunt în scădere. Vizând sectoarele cele mai promițătoare, îmbunătățind coeziunea și convergența în UE și ajutând regiunile și orașele să valorifice talentul și ideile propriilor locuitori, sprijinul consistent primit din aceste fonduri ajută Europa să revină la o prosperitate persistentă. Acum, statele membre au posibilitatea de a gestiona și a investi eficient fondurile, astfel încât să poată atinge obiectivele detaliate în comunicare.După ce au făcut obiectul unei re- forme pentru perioada 2014-2020, fondurile ESI pun un accent clar pe patru sectoare-cheie care generea- ză creștere economică: cercetarea și inovarea, tehnologiile digitale, sprijinul acordat economiei cu emisii scăzute de dioxid de car- bon și întreprinderilor mici. Orientate către performanță și în acord cu recomandările din cadrul se- mestrului european și cu cele specifice fiecărei țări, investițiile din fondurile ESI vor crea condițiile propice pentru ca proiectele de calitate să dea roade, întreprinderile să prospere și viața de zi cu zi a oamenilor să fie mai bună, toate acestea ducând la un nou început pentru Europa. În perioada 2014-2020, în orașele și regiunile Eu- ropei se vor investi 454 de miliarde EUR din bugetul UE – sau 637 de miliarde EUR dacă se ia în calcul și cofinanțarea națională – prin intermediul a mai mult de 500 de programe finanțate din fondurile ESI. De exemplu, în perioada 2014-2020, fondurile vor investi 121 de miliarde EUR în cercetare și ino- vare, în TIC și în sprijin acordat întreprinderilor mici din întreaga Europă. Două milioane de societăți vor fi sprijinite direct din fonduri, scopul urmărit fiind de a le crește competi- tivitatea și capacitatea de cercetare și inovare. Aproape 15 milioane de gospodării vor avea acces la banda largă de mare viteză grație Fondului european de dezvoltare regională, iar aproape 20 de milioane de persoane din zonele rurale vor dispune de infra- structură sau de servicii TIC noi sau ameliorate cu sprijinul Fondului euro- pean agricol pentru dezvoltare rurală. Fondurile ESI sunt o componentă importantă a investițiilor publice din UE; se preconizează că, în pe- rioada 2014-2016, fondurile ESI vor reprezenta apro- ximativ 14% din investițiile publice totale, în medie, și că vor ajunge la 70% în unele state membre. În scopul de a asigura o transparență maximă pentru public, Comisia a lansat o nouă platformă de date deschise pentru fondurile ESI, pentru a in- dica progresele înregistrate în implementarea progra- melor finanțate din fondurile ESI: https://cohesiondata.ec.europa.eu/ Detalii : http://ec.europa.eu/romania/news/14122015_ contributiile_feis_prioritatile_comisiei_ro.htm FONDURILE STRUCTURALE și de INVESTIȚII ale UE Contribuția la prioritățile Comisiei

Transcript of Jurnal CDIMM_decembrie 2015_Europe Direct Maramures

Anul XXI, Nr. 12/ Decembrie 2015

Jurnal CDIMMBuletin informativ lunar, gratuit, destinat mediului de afaceri. Editat de Fundaţia CDIMM Maramureş

FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380; e-mail: [email protected]; http://www.cdimm.org/

Comisia Europeană a adoptat o Comunicare privind contribuția fondurilor structurale și de investiții eu-ropene (fondurile ESI) la strategia de creștere a UE, Planul de investiții și prioritățile Comisiei pentru urmă-torul deceniu. Raportul include și rezultatele negocierilor cu toate statele membre cu privire la acordurile de parteneriat și la programe, precum și provocările-cheie pentru fiecare țară.

Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, a declarat: „Este nevoie tot mai multă de fonduri ESI, având în vedere că investițiile naționale și regionale sunt în scădere. Vizând sectoarele cele mai promițătoare, îmbunătățind coeziunea și convergența în UE și ajutând regiunile și orașele să valorifice talentul și ideile propriilor locuitori, sprijinul consistent primit din aceste fonduri ajută Europa să revină la o prosperitate persistentă. Acum, statele membre au posibilitatea de a gestiona și a investi eficient fondurile, astfel încât să poată atinge obiectivele detaliate în comunicare.”

După ce au făcut obiectul unei re-forme pentru perioada 2014-2020, fondurile ESI pun un accent clar pe patru sectoare-cheie care generea-ză creștere economică: cercetarea și inovarea, tehnologiile digitale, sprijinul acordat economiei cu emisii scăzute de dioxid de car-bon și întreprinderilor mici.

Orientate către performanță și în acord cu recomandările din cadrul se-mestrului european și cu cele specifice fiecărei țări, investițiile din fondurile ESI vor crea condițiile propice pentru ca proiectele de calitate să dea roade, întreprinderile să prospere și viața de zi cu zi a oamenilor să fie mai bună, toate acestea ducând la un nou început pentru Europa.

În perioada 2014-2020, în orașele și regiunile Eu-ropei se vor investi 454 de miliarde EUR din bugetul UE – sau 637 de miliarde EUR dacă se ia în calcul și cofinanțarea națională – prin intermediul a mai mult de 500 de programe finanțate din fondurile ESI.

De exemplu, în perioada 2014-2020, fondurile vor investi 121 de miliarde EUR în cercetare și ino-vare, în TIC și în sprijin acordat întreprinderilor mici din întreaga Europă.

Două milioane de societăți vor fi sprijinite direct din fonduri, scopul urmărit fiind de a le crește competi-tivitatea și capacitatea de cercetare și inovare. Aproape 15 milioane de gospodării vor avea acces la banda largă de mare viteză grație Fondului european de dezvoltare regională, iar aproape 20 de milioane de persoane din zonele rurale vor dispune de infra-structură sau de servicii TIC noi sau ameliorate cu sprijinul Fondului euro-pean agricol pentru dezvoltare rurală.

Fondurile ESI sunt o componentă importantă a investițiilor publice din UE; se preconizează că, în pe-rioada 2014-2016, fondurile ESI vor reprezenta apro-ximativ 14% din investițiile publice totale, în medie, și că vor ajunge la 70% în unele state membre.

În scopul de a asigura o transparență maximă pentru public, Comisia a lansat o nouă platformă de date deschise pentru fondurile ESI, pentru a in-dica progresele înregistrate în implementarea progra-melor finanțate din fondurile ESI:

https://cohesiondata.ec.europa.eu/

Detalii: http://ec.europa.eu/romania/news/14122015_contributiile_feis_prioritatile_comisiei_ro.htm

FONDURILE STRUCTURALE și de INVESTIȚII ale UE Contribuția la prioritățile Comisiei

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 12/2015

Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ

- 87% dintre firme apreciază că politicienii, reprezentanții partidelor și oficialii de rang înalt la nivel național primesc mite și fac abuz de putere în interes personal, procentul scăzând la 84% pentru cei de la nivel regional și local.

- Legăturile strânse dintre politică și mediul de afa-ceri sunt considerate de 89% dintre companii un motiv pentru corupție, iar aceasta și favoritismul împiedică li-bera concurență în afaceri consideră 79% dintre firme.

- Mita și utilizarea relațiilor personale sunt cea mai ușoară cale de a obține anumite servicii publice, răs-pund 76% dintre antreprenorii români.

- Deși 74% dintre companii nu participă în pro-ceduri de achiziții publice, 51% dintre firme apre-ciază că corupția este cea care le-a împiedicat să câștige o procedură de achiziții publice. 74% și, respectiv, 73% dintre companii consideră că exis-tă corupție în achizițiile gestionate de autoritățile naționale și, respectiv, regionale și locale.

- Însă majoritatea antreprenorilor apreciază că instituțiile/persoanele ce se fac vinovate de acte de corupție vor fi prinse sau va fi informată poliția/pro-curatura despre ele (69%), iar cei în cauză vor primi amenzi sau sentințe cu închisoarea (60%), procente în creștere semnificativă față de ediția precedentă.

- 49% dintre companii consideră că măsurile anticorupție sunt implementate imparțial și fără motive ulterioare (față de cele 40% care consideră contrariul), însă procentul e în scădere semnifica-tivă (12 puncte procentuale).

Situația în UE:- Corupția este larg răspândită (71%).- Principalele practici sunt favorizarea prieteni-

lor și familiei în relațiile de afaceri (43%), fraudele fiscale sau neplata TVA și favorizarea prietenilor și familiei în instituțiile publice (ambele cu 39%).

- Mita și abuzul de putere în interes personal sunt folosite de 68% dintre politicienii/oficialii naționali și de 65% dintre cei regionali și locali.

- Legăturile strânse dintre politicieni și mediul de afaceri sunt motiv pentru corupție pentru 79% dintre firmele europene, iar 68% consideră că ele împiedică libera concurență în afaceri.

- Darea de mită și utilizarea relațiilor personale sunt considerate cel mai simplu mijloc de a obține anumite servicii publice de 64% dintre companiile europene.

- 61% dintre companii nu participă la proceduri de achiziții publice, însă doar 34% consideră că nu au câștigat procedura din motive de corupție (procentul celor ce cred contrariul fiind de 58%); 53% și, respectiv, 58% dintre antreprenori apre-ciază că există corupție în procedurile de achiziții gestionate de autoritățile naționale și, respectiv, regionale și locale.

- Doar 41% dintre antreprenorii europeni con-sideră că instituțiile/persoanele corupte vor fi des-coperite și doar 34% apreciază că vor fi amenzi sau sentințe cu închisoarea pentru cei în cauză.

- Doar 44% dintre companii consideră că măsuri-le anticorupție sunt aplicate în mod imparțial și fără motive ulterioare, în timp ce 48% cred contrariul.

CORUPȚIA E LARG RĂSPÂNDITĂ ÎN ROMÂNIA, SPUN COMPANIILE

Cu ocazia marcării celei de-a 13-a Zile Internaționale de Luptă împotriva Corupției (9 decembrie 2015), Comisia Europeană a publicat un studiu Eurobarometru privind percepția mediului de afaceri asupra corupției în UE.

Potrivit acestui recent studiu Eurobarometru, 95% dintre companiile din România consideră corupția un fenomen larg răspândit, procent în creștere cu 4% față de ediția precedentă.

În opinia antreprenorilor, practicile cele mai în-tâlnite sunt darea de mită și finanțarea partidelor politice pentru a obține contracte publice sau a avea influență asupra procesului de decizie (am-bele cu 39%), urmate de favorizarea prietenilor și membrilor de familie în relațiile de afaceri (33%).

Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 12/2015

Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ

• Protecție sporită a frontierelor externeComisia Europeană a propus marți, 15 decem-

brie, înființarea unei noi agenții responsabile cu paza de coastă și supravegherea frontierelor externe ale Uniunii.

Noua agenție se va baza pe resursele Frontex și pe cele ale statelor membre, va fi în măsură să își achiziționeze propriul echipament și va putea mobiliza la frontierele externe, în cel mult trei zile, o forță de reacție rapidă.

Conform propunerii, dacă o anumită situație la frontierele externe pune în pericol funcționarea spațiului Schengen iar statul membru în cauză nu poate sau refuză să acționeze, noua agenție va putea fi autorizată de Comisia Europeană să inter-vină în teren prin mobilizarea echipelor de experți.

Comisia Europeană a propus, de asemenea, introducerea controalelor sistematice obligatorii asupra cetățenilor UE la punctele de trecere a fron-tierelor externe.

Controalele presupun verificarea informațiilor dis-ponibile prin intermediul bazelor de date (Sistemul de Informații Schengen, baza de date a Interpol cu privire la documentele de călătorie furate sau pier-dute, precum și alte baze de date naționale), fără ca acestea să întârzie trecerea frontierelor. În prezent, consultarea bazelor de date este obligatorie doar în cazul cetățenilor statelor terțe, și aleatorie în cazul cetățenilor Uniunii.

Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene vor decide asupra propunerilor Comisiei prin pro-cedura legislativă ordinară.

• Economia circulară - Deșeurile ca materie primăComisia Europeană a propus, la începutul lunii

decembrie, un pachet ambițios de măsuri pentru o economie puternică și circulară, în care resursele sunt utilizate în mod sustenabil, cu economii de energie și cu emisii reduse de gaze cu efect de seră, în beneficiul consumatorilor și companiilor.

Planul de acțiune pentru economia circulară include:- finanțare de peste 650 de milioane de

euro prin programul Orizont 2020 și de 5,5 miliar-de de euro din fondurile structurale;

- acțiuni de reducere a deșeurilor alimen-tare, astfel încât să permită îndeplinirea obiecti-vului de dezvoltare durabilă de reducere la jumă-tate a acestora până în 2030;

- standarde de calitate pentru materiile prime secundare pentru un grad sporit de încre-dere a operatorilor în piața unică;

- măsuri privind proiectarea ecologică, pentru a promova posibilitatea de reparare, dura-bilitatea și potențialul de reciclare ale produselor, în plus față de eficiența energetică;

- revizuirea Regulamentului privind îngră-șămintele;

- strategie privind materiale plastice, ce abordează aspecte precum potențialul de reciclare, biodegradabilitatea, prezența substanțelor pericu-loase, precum și ținta de reducere semnificativă a deșeurilor plastice marine;

- acțiuni privind reutilizarea apei, inclusiv o propunere legislativă referitoare la cerințele minime pentru refolosirea celor reziduale.

Detalii: http://ec.europa.eu/romania/news/02122015_plan_actiune_economie_circulara_ro.htm

ȘTIRI EUROPENE

Centrul Europe Direct MaramureşBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: [email protected]; www.europedirect.cdimm.org. Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; organizare de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană.Program cu publicul: Luni - Vineri, 9.00-16.00

Fundaţia CDIMM MaramureşBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: [email protected]; www.cdimm.orgConsultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afacerişi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură.

Maramureş

Colectivul de redacţieMargareta CĂPÎLNEANRadu BIGMirel MIHALI

ISSN - 1454 -7007

Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm

ȘTIRI DESPRE FINANȚĂRI

• Noi fonduri nerambursabile guvernamen-tale pentru afacerile mici, în anul 2016Antreprenorii români vor putea beneficia de 3

noi linii de finanțare nerambursabilă de la Guvern, în anul 2016, pentru investiții în microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri).

Conform bugetului de stat pentru 2016, adop-tat recent de Parlament, Guvernul va avea la dispoziție 159,49 milioane de lei pentru 10 pro-grame de sprijinire a afacerilor mici și mijlocii, din care trei vor fi programe noi. Alocarea globală pe 2016 este superioară sumei cheltuite în anul 2015, de 96 de milioane de lei.

Programele Ministerului Economiei, des-tinate microîntreprinderilor și IMM-urilor românești, derulate prin Direcția Implemen-tare Programe pentru IMM:

1. Programul național multianual de mi-croindustrializare (program nou)

IMM-urile ar urma să primească ajutoare finan-ciare nerambursabile de la stat de până la 120.000 de lei, reprezentând 90% din valoarea investiției pe care vor trebui să le facă.

2. Programul național multianual pentru înființarea și dezvoltarea de IMM-uri în mediul rural. Antreprenorii de la sate vor putea să primeas-că un ajutor de la stat de până la 50.000 de lei, repre-zentând 90% din investiția planificată. (program nou)

3. Programul pentru organizarea Târgului IMM-urilor. Prin acest nou program se va orga-niza târgul bianual (primăvara și toamna) pentru promovarea produselor autentice românești, la care statul vrea să aducă 500 de IMM-uri.

4. Programul START. În 2015, IMM-urile au putut lua un ajutor de stat de maximum 90% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de 120.000 lei/ beneficiar. Restul de 10% din investiție a intrat în sarcina firmei, din surse proprii. O condiție esențială este ca aceste firme să fie startup-uri, adică să aibă cel mult 2 ani vechime.

6. Programul SRL-DÎn această schemă, antreprenorii debutanți pot

primi maximum 10.000 de euro, ca ajutor financiar nerambursabil, reprezentând 50% din investiția pe care trebuie să o facă. Pentru a primi 10.000 de euro, un antreprenor debutant trebuie să in-vestească și el încă 10.000 de euro de la el.

Antreprenorul trebuie să aibă în total, de fapt, cel puțin 20.000 de euro disponibili, pentru că ajutorul de 10.000 de euro este oferit de stat prin deconta-rea ulterioară a cheltuielilor eligibile efectuate.

7. Programul Femeia ManagerProgramul oferă femeilor antreprenor un ajutor

financiar de maximum 50.000 de lei, reprezentând 90% din investiții. Femeile trebuie să vină cu re-stul de 10%. În program se pot înscrie, în baza unor planuri de afaceri, IMM-uri deținute de femei sau care au printre asociați și femei.

8. Programul național multianual de înființare și dezvoltare de incubatoare teh-nologice și de afaceri. În 2015, prin Program s-au acordat fonduri pentru plata serviciilor Admi-nistratorului Incubatorului de Afaceri în valoare de maximum 190.000 lei/ciclu de incubare, și în plus, 9.000 lei/an, pentru organizarea de evenimente.

9. Programul național multianual pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului

Prin program, meșteșugarii și artizanii vor putea participa gratuit la târguri de profil din România. Vor fi suportate cheltuielile de transport pentru be-neficiari și pentru produsele acestora, cheltuielile de cazare a beneficiarilor pe perioada desfășurării evenimentului, etc.

10. Programul UNCTAD/EMPRETEC România pentru sprijinirea dezvoltării IMM-urilor

Prin Program se finanțează workshop-urile UNC-TAD (Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare) EMPRETEC România pentru sprijinirea dezvoltării IMM-urilor în domenii de interes pentru dezvoltarea capacităților antreprenoriale.

Detalii: http://www.aippimm.ro/

Pagină realizată cu informații preluate în principal, de pe: http://www.finantare.ro/

Echipa Fundatiei CDIMM Maramures va ureaza SARBATORI FERICITE!