5/6/2018 JUDETUL VALCEA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/judetul-valcea-559aba0d24765 1/21

 

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTIFACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SIDEZVOLTARE RURALA

Proiect

Bonitare

Tema: Studiul privind indicatorii necesari realizarii planului de amenajare a teritoriului in judetul Valcea

  Manda Maria MelaniaGrupa 8215

1

5/6/2018 JUDETUL VALCEA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/judetul-valcea-559aba0d24765 2/21

 

Cuprins:

 Arhitectura şi tehnica populară

Creaţia artistică Aşezare geograficăFloră şi fauna Relief Clima Reţeaua hidrografică Resurse naturale Potentialul economic agricol 

 IndustriaTurism Populatia Infrastructură generală Bibliografie

2

5/6/2018 JUDETUL VALCEA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/judetul-valcea-559aba0d24765 3/21

 

 JUDETUL VALCEA

Judeţul Vâlcea se bucură de forme de relief variate, fapt ce îl transformă într-un

microcosmos al ţării. Aproximativ jumătate din teritoriul său este acoperit de păduri de stejar,fag, conifere sau altă vegetaţie forestieră. În partea nordică, munţii reprezintă peisajuldominant, cu înălţimi de peste 2,200 metri.

Prima menţiune a judeţului Vâlcea apare pe data de 8 ianuarie 1392 în CronicileMănăstirii Cozia, unde Hrisovul semnat de domnitorul Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân,este încă păstrat.

În „România pitorească”, Alexandru Vlahuţă afirma faptul că generoasa natură a dat plaiurilor vâlcene „cu amândouă mâinile din toate frumuseţile şi din toate comorile cu care-iînzestrată Ţara Românească”.

 Arhitectura şi tehnica populară

Deşi poate părea austeră la o primă vedere, casa vâlceană şi tot ce ţine de mediulconstruit al omului din acest ţinut poartă pecetea unei intense preocupări pentru estetic, pentrudetaliul mărunt al ornamentaţiei, pentru încadrarea armonioasă în peisaj.

În arhitectura populara vâlceană, se poate vorbi despre o adevărată “civilizaţie alemnului”. Tradiţia arhitectonică a lemnului s-a transmis şi s-a combinat cu tradiţia marilor construcţii medievale de zid.

Cu materiile prime avute la îndemână, folosind tehnicile dezvoltate în condiţiileistorice şi economice ştiute pentru Ţările Române, meşterii vâlceni au construit una dintrecele mai reuşite opere arhitectonice ţărăneşti: casa cu foişor. Aceasta îşi găseşte aici, înVâlcea, una din cele mai artistice întruchipări şi are o frecvenţă neegalată de alt ţinutromânesc.

Creaţia artisticăPădurile, care ocupă o zonă întinsă în Vâlcea, au pus la dispoziţia omului un material

 bogat, uşor de prelucrat, menit să-i satisfacă cele mai variate cerinţe de viaţă şi confort.Astfel că, prelucrarea lemnului este un alt meşteşug care reprezintă o constantă in arta

tradiţională vâlceană. Meşterii lemnari confecţionează o mare diversitate de obiecte: lăzi dezestre, lăcriţe, mese cu scaune ornamentate, dulapuri înalte, hambare. Caracteristica principalăo constituie unitatea de o mare originalitate combinată cu simplitatea şi fineţea formelor decorative. Confecţionarea fluierelor a dus faima meşterilor vâlceni până departe. Localitateade unde s-a dezvoltat acest meşteşug este Vaideeni.

Scoarţa vâlceană, a cărei vechime se pierde în negura vremurilor, era destinată, inepoca feudală, decorării interioarelor caselor boiereşti. Scoarţele erau lucrate in gospodărie, larăzboiul de ţesut orizontal, sau la mânăstiri, unde se utiliza războiul vertical. Ele secaracterizau prin folosirea motivelor decorative geometrice, florale, zoomorfe siantropomorfe. Dezvoltarea ţesutului scoarţelor este în strânsă legătură cu centrele specializatedin sudul Dunării, dar stilul este original şi se datorează unor meşteri locali şi a unui centruspecializat care s-a aflat, cel mai probabil, la mânăstirea Horezu.

Velinţele au un decor mai simplu decât al scoarţelor. Acesta se compune din simplul joc al alternării culorilor. Stilul decorativ al acestor ţesături este preponderent geometric:dungi colorate, dispuse orizontal pe toată suprafaţa sau dungi alternând cu motive romboidale.Dacă scoarţele au rol preponderent decorativ, velinţele au rol practic, fiind folosite frecvent în

gospodăriile ţărăneşti.

3

5/6/2018 JUDETUL VALCEA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/judetul-valcea-559aba0d24765 4/21

 

Prelucrarea argilei, în depresiunea Horezu, a determinat apariţia centrelor: Slătioara şiOlari-Horezu. Lângă oraşul Râmnicu-Vâlcea sunt menţionate ca centre ceramice: Buda şiVlădeşti.

Olăritul a fost şi continuă să fie în anumite localităţi rurale din judeţul Vâlcea oactivitate specializată, pe care doar anumiţi săteni o practică, alături de ocupatiile specifice

zonei. Gama motivelor decorative folosite de olarii vâlceni nu este prea mare, dar motivele secombină, conducând la o mare varietate decorativă.Printre cele mai importante manifestări tradiţionale, pot fi amintite:

• Festivalul de folclor "Cântecele Oltului" din Călimăneşti• Târgul Ceramicii Populare "Cocoşul de Hurez"• Târgul Meşterilor Populari• Festivalul folcloric al păstorilor din Carpaţi “Învârtita dorului” din Vaideeni

 Aşezare geograficăJudeţul Vâlcea este situat în partea central-sudică ă României fiind intersectat de

 paralela de 45˚ latitudine nordică şi de meridianul de 24˚ longitudine estică. Situat de-a lungul bazinului mijlociu al râului Olt, judeţul se întinde pe o suprafaţă de 5.765 km² (2,42% dinsuprafaţa ţării) şi se învecinează cu judeţele Alba şi Sibiu la nord, judeţul Argeş la est, judeţulOlt la sud şi sud-est, judeţul Dolj la sud-vest, judeţul Gorj la vest şi judeţul Hunedoara lanord-vest.

Floră şi faunaDiversitatea condiţiilor fizico-geografice determină o mare varietate a învelişului

vegetal din spaţiul judeţului, unităţile de vegetaţie fiind dispuse în fâşii ce se succed, în liniigenerale de la S la N.

Zona pădurilor de foioase formată din cerete şi gârniţe, în mare parte defrişată,

alternează cu culturi şi pajişti stepizate. Etajul pădurilor de foioase este cel mai extins, fiindalcătuit din gorunete întâlnite în zona colinară din dreapta Oltului, în mare parte înlocuite culivezi, păduri de fag şi gorun, păduri amestecate ce cuprind zona subcarpatică şi versanţiimunţilor. Etajul pădurilor de molid apare fragmentat pe masive montane, local întâlnindu-se

 pâlcuri de zadă. În cadrul acestor etaje, datorită climatului blând de adăpost se întâlneşte omare varietate de elemente sudice precum: nucul, cărpiniţa, mojdreanul. Din aceeaşi cauzălimita coniferelor urcă mult în altitudine la 1300 m.

Teritoriul judeţului Vâlcea dispune de o faună bogată şi variată, etajată în funcţie derelief şi condiţiile climatice. Fauna este reprezentată prin specii de pădure: urs, cerb, căprior,mistreţ, viezure, lup, cocoş de munte, cerbul lopătar şi elemente mediteraneene: scorpionulcarpatin, vipera cu corn. În zona alpină se întâlnesc păsări şi animale rare: vulturul pleşuv

 brun, cinteza alpină, capra neagră, alături de vipera comună şi şopârla de munte.Au fost identificate un număr de 54 de specii de floră şi 67 specii de faună de interes

naţional, respectiv 7 specii de floră şi 19 specii de faună de interes comunitar.La nivelul florei şi faunei sălbatice nu se constată dezechilibre ecologice, generate de

dezvoltarea unei specii în detrimentul altei specii. De asemenea, nu au fost înregistratecalamităţi sau incendii şi nici alte fenomene, care să afecteze ireversibil fauna şi florasălbatică protejată de lege în rezervaţiile şi parcurile naţionale (Parcul Naţional Cozia, Parcul

 Naţional Buila-Vânturariţă, Munţii Căpăţână) de pe teritoriul judeţului Vâlcea.

 Relief Judeţul Vâlcea prezintă un relief variat cu circa 33% munţi (incluzând şi depresiunea

Loviştea), 20% dealuri şi depresiuni subcarpatice, 45% dealuri piemontane şi 2% lunci, fiindmarcat de pronunţate fragmentări, dispus în trepte de la N la S pe o diferenţă de nivel de 2274

4

5/6/2018 JUDETUL VALCEA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/judetul-valcea-559aba0d24765 5/21

 

m (între vârful Ciortea de 2426 altitudinea maximă şi lunca Oltului, aflată la 152 m alt. în avalde Drăgăşani).

Zona montană ocupă treimea nordică a judeţului Vâlcea şi este reprezentată de creasta principală a M-ţilor Lotrului, partea vestică a M-ţilor Făgăraş, Munţii Coziei şi Căpăţânii şiDepresiunea Loviştea. Zona subcarpatică se caracterizează printr-un relief puternic fragmentat

de numeroase văi cu direcţia generală nord-sud. Se caracterizează printr-un relief colinar cualtitudini cuprinse intre 600-800 m, având următoarele subdiviziuni: Muscelele Argeşului,Subcarpaţii Vâlcei şi Subcarpaţii Olteniei.

Suprafeţele relativ netede sunt reprezentate prin depresiunile subcarpatice Horezu şiJiblea, valea largă a Oltului şi luncile principalilor săi afluenţi. În cadrul acestora suntconcentrate majoritatea localităţilor, cele mai importante căi de comunicaţie, precum şi celemai importante activităţi economice bazate pe valorificarea resurselor teritoriului.

Piemontul Getic formează treapta colinară joasă a judeţului fiind alcătuit din platouri piemontane care se lăţesc pe măsură ce coboară spre sud. Acestea sunt separate de văi largi culunci şi terase mărginite de versanţi puternic sau moderat înclinaţi.

ClimaZona în care se situează judeţul se caracterizează printr-un climat temperat continental

moderat, cu ierni lungi si friguroase si veri scurte.Clima este mai umeda în zonele înalte si cu temperaturi mai ridicate si precipitatii mai

reduse în zonele joase. În ultimii ani, în judetul Vâlcea s-a înregistrat temperatura minimaabsoluta de -32,2oC (Obârsia Lotrului - 17.02.1993) si cea maxima absoluta de 41oC(Bălceşti - 04.07.2000).. Media anuală a temperaturii este de +10,2°C, iar regimul anual al

 precipitatiilor variaza între 600 si 1.200 mm.

 Reţeaua hidrograficăReţeaua hidrografică a judeţului aparţine în totalitate bazinului râului Olt şi afluenţilor 

săi de pe tronsonul aval, între care importanţi sunt Lotru, Topolog, Olteţul. Râul Oltreprezintă axul hidrografic principal al judeţului, pe care îl străbate de la N la S pe o lungimede 135 km cu o pantă medie de 1,5 ‰.

Lacurile naturale, de origine glaciară sunt numeroase, dar de dimensiuni reduse, fiindsituate în zonele înalte din bazinul superior al Lotrului: Iezerul, Vadu, Zănoaga, Gâlcescu şi alLatoriţei: Latoriţei, Muntinu, Cioaca.

Dintre lacurile antropice, importante sunt lacurile sărate de la Ocnele Mari şi Ocniţa,formate în urma prăbuşirii unor saline. De menţionat sunt şi lacurile de acumulare de pe Olt:Dăeşti, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Ioneşti, Zăvideni, Drăgăşani, şi de pe Lotru: Vidra,Malaia. La acestea se adaugă acumulările Jidoaia de pe râul cu acelaşi nume şi Petrimanu pe

Latoriţa, de dimensiuni mai reduse.

 Resurse naturaleJude ul Vâlcea prin însă i a ezarea sa geografică dispune de importante resurse naturale.ț ș ș

Mun ii cu vaste păduri de conifere i foioase unde trăiesc ur i, capre negre, cerbi,ț ș ș  căprioare. De asemenea pă uni alpine unde oieritul este ocupa ia ancestrală a oamenilor ș ț  locului.

Bogăţia judeţului Vâlcea este întregită de importante resurse minerale, importante atât pentru economia judeţului cât şi pentru economia naţională. De la Cataracterele Lotrului,lângă Voineasa, se exploatează mică, pegmatite de cuarţ şi fedspat; calcar de la carieraBistriţa din comuna Costeşti: sare (clorură de natriu) de la Ocnele Mari; cărbune brun de la

Berbeşti, Alunu, Copăceni; ţiţei şi gaze naturale de la Băbeni, Mădulari, Făureşti; izvoare de

5

5/6/2018 JUDETUL VALCEA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/judetul-valcea-559aba0d24765 6/21

 

ape minerale de la Călimăneşti, Băile Olăneşti, Băile Govora; hidrocentrale (Govora,Drăgăşani, Gura Lotrului, Turnu, Ciunget, Brădişor, Robeşti, Călimăneşti etc.).

Principala atracţie turistică a judeţului Vâlcea o constituie staţiunile balneo-climaterice, vestite pentru apele termale şi frumusetea peisajului.

Băile Govora este singura staţiune din România unde raportul dintre aeroionii pozitivi

şi cei negativi este egal cu 1. Apele minerale clorosodice, iodate, bromurate, sulfuroase, slabconcentrate, ca şi nămolul mineral sunt indicate în tratamentul aparatului locomotor,respirator, ORL, sistemului nervos periferic. Înfiinţată în anul 1886, staţiunea Băile Govoraeste considerată una dintre cele mai bogate staţiuni în ape iodurate şi bromurate din lume, adoua din Europa.

Băile Olăneşti reprezintă singurul loc din ţară unde se efectuează tratament pentrudesensibilizarea organismului la bolnavi cu diverse afecţiuni alergice, prin injecţii cu apăminerală izotonă. De asemenea, apele minerale bogate în substanţe multiple fac adevărateminuni în tratarea unui spectru larg de afecţiuni Apele minerale de la Olăneşti au fostanalizate din punct de vedere chimic încă din anul 1830. În anul 1873 au fost medaliate cu aur la Expoziţia Internaţională de la Viena.

Prin aşezarea sa geografică, climă, acţiunea terapeutică a apelor minerale, StaţiuneaBăile Olăneşti beneficiează de toate caracteristicile unei zone turistice complexe, turismulreprezentând şansa dezvoltării oraşului şi punerea lui în valoare atât pe plan naţional, cât şiinternaţional.

Staţiunea Călimăneşti-Căciulata dispune de izvoare reci şi fierbinţi care ţâşnesc de la oadâncime de 1.200 m şi sunt captate cu ajutorul unor sonde de mare adâncime.

 Potentialul economic agricol Economia judeţului Vâlcea are un profil industrial - agrar. Repartizarea activităţilor 

economice pe teritoriul judeţului scoate în evidenţă dezvoltarea industriei în municipiulRâmnicu Vâlcea, cultura cerealelor şi a viţei de vie în sud, pomicultura şi silvicultura în zonanordică.

Suprafaţa agricolă a judeţului Vâlcea este de 2463,1 Km2, reprezentând 42,7% dinsuprafaţa totală a judeţului şi 1,7 % din suprafaţa agricolă totală a ţării. Din aceasta 33,7 %reprezintă terenuri arabile, 45,3% păşuni, 12,7% fâneţe, 1,7% vii şi pepiniere viticole iar 6,6% livezi şi pepiniere pomicole. După forma de proprietate, la sfârşitul anului 2000 sectorul

 privat deţinea 99,2 % din suprafaţa agricolă.Prin desfiinţarea fostelor cooperative, suprafaţa agricolă a fost fragmentată într-o

multitudine de parcele mici, sistem care crează dificultăţi în realizarea lucrărilor în regimmecanizat, fertilizarea corespunzătoare împotriva dăunătorilor, folosirea amenajărilor pentruirigaţii, furajarea unor efective mari de animale, efectuarea unor investiţii pentru dotări sau

întreţinerea capacităţii productive a terenurilor.Producţia totală agricolă a fost în anul 2000 de 3832,8 miliarde lei preţuri curente, dincare 65,3 % producţie vegetală (2502,5 miliarde lei ) şi 34,7 % (1330,3 miliarde lei) producţieanimală. Din întreaga producţie agricolă, 90,4 % s-a obţinut în sectorul privat.

În ceea ce priveşte efectivele de animale, acestea au scăzut în 2000 faţă de 1999 la bovine (71,2 mii capete în 2000 faţă de 76,5 mii capete în 1999), la porcine (136,6 mii capeteîn 2000 faţă de 143,5 mii capete în 1999). S-au înregistrat însă şi creşteri la ovine (94,7 miicapete faţă de 82,6 mii capete), cabaline (8,8 mii capete faţă de 7,9 mii capete), păsări (1664mii capete faţă de 1571,6 mii capete) şi albine (19,7 mii familii faţă de 19,5 mii familii).Aceste creşteri se datorează în cea mai mare parte dezvoltării sectorului privat.

Parcul de tractoare a înregistrat o scădere în 2000 faţă de 1999 atât la tractoare agricole

(-3,25 %) cât şi la pluguri, cultivatoare mecanice şi celelalte maşini agricole. Consecinţa estecreşterea suprafeţei arabile ce revine pe un tractor fizic (41 hectare în 2000 faţă de 39 hectare

6

5/6/2018 JUDETUL VALCEA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/judetul-valcea-559aba0d24765 7/21

 

în 1999). Sectorul privat continuă să fie slab echipat cu mijloace mecanizate atât datoritărestricţiilor financiare în achiziţionarea de maşini şi utilaje agricole cât şi randamentelor scăzute în exploatarea acestora la nivelul gospodăriilor individuale.

Către dealuri, planta iile pomicole oferă fructe: mere, pere, prune, nuci, cire i, vi ini.ț ș ș  Din prelucrarea prunelor, în jude se produce uica de Horezu i uica de Vâlcea. Tot peț ț ș ț  

dealuri, mai spre sudul jude ului, se cultivă ț vi a de vieț din care se produc vinurile deDrăgă ani.ș

Spre grani a de sud a jude ului, câmpia asigură terenuri fertile practicării agriculturii,ț ț  cultivându-se cerealele (grâu, secară, porumb) sau culturi tehnice.

Fondul funciar, după modul de folosinţă, la 31 decembrie

( hectare )

JudeţulAnii

Suprafaţatotală

Suprafaţaagricolă

din care, pe categorii de folosinţă:

Arabilă Păşuni Fâneţe Vii 1) Livezi 2)

Vâlcea1995 576477 250855 86630 111186 30693 4640 17706

2000 576477 246318 83487 111431 31053 4248 16099

2001 576477 246274 83478 111454 31026 4251 16065

2002 576477 246265 83541 112755 31361 4048 14560

2003 576477 246260 86702 109820 31552 4047 14139

2004 576477 246219 87986 109198 30923 4063 14049

2005 576477 245920 87962 108721 31184 4026 14027

2006 576477 245866 87978 108918 31183 3879 13908

2007 576477 245789 87915 109389 31509 3856 13120

2008 576477 245789 87915 109602 31543 3761 129681)

Vii şi pepiniere viticole2) Livezi şi pepiniere pomicole

SURSA: Cercetări statistice curente

Suprafata cultivata cu principalele culturi

7

( hectare)

JudeţulAnii

Suprafaţa

cultivatătotal

Cereale

pentruboabe

Grâu

şisecară Orz şiorzoaică Porumb Planteuleioase Floareasoarelui

Sfeclă

dezahăr  Cartofi Legume

Vâlcea1995 86685 54859 17200 100 36059 300 300 - 3050 4300

2000 82448 54034 8982 50 42677 715 700 - 3900 5200

2001 81656 59356 14025 219 42387 670 670 - 3938 5278

2002 81911 53212 10069 207 40639 400 400 - 4038 5379

2003 83377 54554 9500 370 42539 760 680 - 4133 5424

2004 71451 62604 14803 339 45866 354 354 - 2933 5923

2005 80628 63145 15546 1656 43043 472 472 - 4006 4907

2006 72963 56864 9078 144 44767 180 180 - 4020 5422

2007 78356 69199 9431 191 56085 251 220 - 2131 43762008 67788 55921 8063 191 44388 220 99 - 3239 5281

5/6/2018 JUDETUL VALCEA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/judetul-valcea-559aba0d24765 8/21

 

Producţia agricolă de bunuri şi servicii agricole1)

(mili lei RON) - preţuri curente

Judeţul

AniiTotal Vegetală Animală Servicii agricole

Vâlcea

2001 603023 374957 226460 1605

2002 712918 316265 394465 2188

2003 990146 625692 361043 3410

2004 1052557 640512 410259 1786

2005 831170 442155 387456 1559

2006 929134 577432 350198 1504

2007 954318 591688 357918 4712

2008 1122598 743388 378178 1032

Producţia agricolă vegetală, la principalele culturi 

( tone )

JudeţulAnii

Cereale

boabe

Grâuşi

secar ă

Orz şiorzoaic

ă

Porumb

boabe

Floareasoarelu

iCartofi Struguri

(vii pe rod) Fructe

Vâlcea1995 258503 69897 452 184622 670 43773 25454 19896

2000 156206 23440 125 129243 233 37423 25522 743462001 279549 58461 960 214047 502 65946 30489 950882002 220492 11896 382 205715 476 60536 19357 171222003 196357 21110 562 169854 865 63182 30412 1222022004 323026 50000 1547 267121 847 45029 30074 868392005 254545 50644 4995 193114 336 49201 14524 521672006 212864 24418 433 181870 273 48045 22690 545022007 150793 19356 488 126110 101 29858 23058 793302008 172348 25653 544 140852 93 39263 25591 72246

Producţia medie la hectar a principalelor culturi in anul 2008

8

5/6/2018 JUDETUL VALCEA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/judetul-valcea-559aba0d24765 9/21

 

- kg / haJudetul Total din care: proprietate majoritară

privatăVâlcea

Grâu 3182 3182

Orz şi orzoaică 2848 2848

Porumb boabe 3173 3174

Fasole boabe 1187 1187

Floarea soarelui 939 939

Cartofi 11995 11995

Tomate 14527 14527

Ceapă uscată 10251 10251

Varză 17051 17051

Lucernă( in masa verde) 17689 17692

Suprafata viilor pe rod, in anul 2008

hectare

Judeţul VALCEA Total

din care:proprietat

emajoritara privata

Vii pe rod – total 3929 3802Vii altoite şi indigene 2222 2095Vii hibride 1707 1707

Productia totala de struguri , in anul 2008 

tone

 Judeţul VALCEA Total

din care:proprietat

emajoritarăprivată

Vii pe rod – total 25591 24419Vii altoite şi indigene 15609 14437Vii hibride 9982 9982

9

5/6/2018 JUDETUL VALCEA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/judetul-valcea-559aba0d24765 10/21

 

Productia medie de struguri la hectar, in anul 2008

- kg / ha -

  Judeţul VALCEA Total

din care:proprietat

emajoritară privată

Vii pe rod – total 6513 6423Vii altoite şi indigene 7025 6891Vii hibride 5848 5848

Productia totala de fructe , in anul 2008

 - tone -

 Judeţul VALCEA 

Total

din care:proprietatemajoritară

privatăFructe – total 72246 72055Prune 45431 45387Mere 16497 16367Pere 4516 4515

Piersici 205 205Cireşe şi vişine 1548 1540Caise şi zarzăre 972 972Nuci 1259 1251

Efectivele de animale (la sfârşitul anului) 

( capete )

JudeţeAnii

Bovine Porcine Ovine

CaprineTotal

din care:vaci,bivoliţe

şi juninciTotal

din care:scroafe de

prăsilăTotal din care:

oi şi mioare

Vâlcea1995 92647 44844 134427 3920 160323 120979 293532000 71238 42043 136599 6071 94686 64236 141472001 81117 41943 139120 6305 106079 78399 128652002 85777 41030 151350 4940 124867 67175 155062003 85865 43029 171441 6534 123492 66894 165442004 75419 36665 160363 7190 95383 76549 181792005 75623 37709 160154 7926 97588 72766 182102006 79158 40642 169518 7882 97618 84960 20200

2007 84415 41292 185225 6430 89769 79456 189132008 81361 39447 183130 5003 110997 96120 21583

10

5/6/2018 JUDETUL VALCEA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/judetul-valcea-559aba0d24765 11/21

 

Producţia agricolă animala , in anul 2008 

 Judeţul VALCEA Total

din care:proprietatemajoritară

privatăCarne – total (tone greutate vie) 25285 25285Carne de bovine (tone greutate vie) 9158 9158Carne de porcine (tone greutate vie) 11655 11655Carne de ovine şi caprine (tone greutate

vie)

1218 1218

Carne de pasăre (tone greutate vie) 3254 3254Lapte – total (mii hl) 1174 1174Lapte de vacă şi bivoliţă (mii hl) 1103 1103Lână –total (tone) 252 252Ouă – total (milioane bucăţi) 150 150Miere (tone) 720 720

Parcul de tractoare si masini agricole principale din agricultura1), la 31decembrie

( bucăţi )

JudeţulAnii

Tractoareagricole fizice

Pluguripentru

tractor 

Semănătorimecanice

Combine autopropulsatepentru recoltat: cereale

păioase + porumb + furajeVâlcea1995 1988 1462 458 2962000 2054 1674 584 2502001 2256 1886 608 2452002 2240 1713 633 2272003 2365 1857 657 267

2004 2331 2569 651 2652005 1830 1491 472 1142006 1922 1716 602 1762007 2003 1741 577 1912008 1981 1739 577 176

 IndustriaProfilul industrial al judeţului este în principal bazat:

-industria chimică-industria alimentară-exploatarea cărbunelui, petrolului şi sării-prelucrarea lemnului-industria uşoară-industria textilă

11

5/6/2018 JUDETUL VALCEA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/judetul-valcea-559aba0d24765 12/21

 

TurismConform celor mai recente date statistice disponibile, judeţul Vâlcea dispune de 165 de

unităţi de cazare, o componentă foarte importantă fiind reprezentată de numărul de hoteluri şimoteluri.

Majoritatea hotelurilor, dar şi a vilelor turistice, se încadrează în categoria de confort de1*, 2* sau 3*. Astfel că, infrastructura de turism poate fi considerată una slab dezvoltată,neîntreţinută.

Absenţa unor servicii de categorie superioară (de 4* sau 5*) reprezintă un maredezavantaj la nivelul turismului judeţean. În prezent, investiţiile ar trebui îndreptate cătrerenovarea vechilor unităţi de cazare (schimbarea vechiului mobiler din camere, aparaturămodernă, modificari esenţiale la nivelul grupurilor sanitare, amenajarea spaţiului dinapropierea hotelului), care să fie aduse la standarde internaţionale, pentru a se putea face

 promovarea turismului vâlcean şi la nivel internaţional.Turismul balnear este cea mai importantă formă de turism practicată în judeţul Vâlcea,

de aceea investiţii consistente trebuie efectuate în vechile baze de tratament cu scopul de a

moderniza şi diversifica gama de servicii oferită de acestea.O altă soluţie viabilă este reprezentată de diversificarea componentei de agrement.

Existenţa unor parcuri de distracţie, a unor săli moderne de spectacol, teatru sau film şidiversificarea mijloacelor de agrement deja existente reprezintă un alt pas important pentru aatrage cât mai mulţi turişti.

Lipsa strategiilor de promovare a turismului la nivel judeţean/ teritorial, lipsa parteneriatelor şi a structurilor de sprijin poate fi combătută prin existenţa unui personalcalificat şi bine-pregătit, prin inovare şi cercetare, dar şi prin o mentalitate cu totul diferită.

Judeţul Vâlcea este relativ bine echipat din punct de vedere al infrastructurii detransport, căilor de comunicaţie şi accesibilităţii, iar dacă va beneficia de investiţiile

 planificate la nivel naţional şi regional, accesul şi organizarea eficientă a transportului vor fifacilitate şi vor contribui la dezvoltarea judeţului.

Vâlcea poate deveni un judeţ vizitat de turişti de toate vârstele, români, dar şi străini,interesaţi de patrimoniul cultural şi natural şi de tradiţiile vii, dar şi de serviciile de calitate dinturismul cultural, monahal, balnear şi de agrement.

Capacitatea si activitatea de cazare turistica 

Judeţul

Anii

Capacitate de cazareSosiri

(mii) Înnoptări

(mii)

Indicii de utilizarenetă a capacităţii în

funcţiune (%)

Existentă

(locuri)

 În funcţiune

(mii locuri-zile)Vâlcea1995 112891) 2654,2 228,2 1466,4 55,22000 100141) 2393,7 178,9 1271,0 53,12001 104381) 2526,2 193,0 1399,0 55,42002 103011) 2483,7 200,1 1346,1 54,22003 106911) 2500,9 188,4 1348,5 53,92004 100581) 2555,0 217,4 1316,0 51,52005 103801) 2648,0 190,0 1274,0 48,12006 102231) 2771,0 208,9 1272,0 45,92007 105561) 2625,5 223,3 1257,7 47,92008 105961) 2639,0 233.8 1280,0 48,5

------------------------------------------------------------------------

1) Capacitatea de cazare existentă, la 31 iulie.

12

5/6/2018 JUDETUL VALCEA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/judetul-valcea-559aba0d24765 13/21

 

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica , la 31iulie 2008

număr 

Judeţul VALCEATotal 165Hoteluri şi moteluri 49Cabane turistice 3Campinguri şi unităţi tip căsută 9Vile turistice şi bungalouri 41Tabere de elevi şi preşcolari 3

Pensiuni turistice ( urbane + rurale) 59Popasuri turistice 1

 PopulatiaDin punct de vedere administrativ, judeţul are în componenţă două municipii (Râmnicu

Vâlcea şi Drăgăşani), nouă oraşe (Horezu, Băile Olăneşti, Băile Govora, Călimăneşti, OcneleMari, Brezoi, Bălceşti, Băbeni şi Berbeşti), respectiv un număr de 78 de comune.

Reşedinţa judeţului este municipiul Râmnicu Vâlcea, oraş atestat documentar în anul1388. Râmnicu Vâlcea este cel mai mare ora alș  jude ului Vâlceaț ,. Are o popula ie de 107.726ț  locuitori (2002). Se află a ezat într-un punct geografic aproape central al României, nod deș  întâlnire a două importante drumuri na ionale (ț DN7 i ș DN64) i unul european(ș E81).

Berbe tiș este un ora situat în zona sudică aș  jude ului Vâlceaț . Este relativ nou ca ora ,ș  fiind declarat ora doar în urma legii 410 din ș 17 octombrie 2003. La emiterea acestei legi acontribuit faptul că localitatea, datorită exploatării miniere de lignit a căpătat un aspect urban(22 blocuri). Are o popula ie de circa 5700 locuitori.ț

Săpăturile arheologice efectuate pe dealurile ce înconjoară localitatea au scos laiveală ciocane de piatră iș topoare de bronz.

De mult timp se tia de existen aș ț aurului negru - lignitul. Este cel mai bun din punct devedere calitativ din toată Oltenia. De mult timp se tia de această bogă ie care- iș ț ș  arăta spinarea neagră pe coastele din jur, iar oamenii locului l-au folosit din totdeauna pentrunevoile gospodăriei. Exploatare lui industrială a început să se facă prin anii 1970, sub formade cariere la suprafa ă. Că a fost bună sau nu hotărârea, este o altă discu ie.ț ț

Însă concret datorită acestei exploatări, comuna s-a dezvoltat mult din punct de vederesocial devenind u or un centru urban, a fost legată de restul ării cu cale ferată, oselele au fostș ț ș  amenajate prin modernizare i asfaltare, au apărut noi legături rutiere asfaltate cu localită ileș ț  din jur, s-a dezvoltat în această parte a jude ului un grup colar important tehnic cu coalăț ș ș  

  profesională i liceu.ș

Exploatarea lignitului a afectat mediului înconjurător prin apari ia unor halde de steril iț ș  alunecări de teren care au afectat multe locuin e, terenuri agricole i drumuri de acces,ț ș  afectând grav i ecosistemul.ș

Brezoi este un ora situat în nordul ș  jude ului Vâlceaț , la confluen a râuluiț Lotru cu râulOlt, în cea mai mare depresiunea intercarpatica, cunoscută sub numele de ara Lovi teiȚ ș .Ora ul este înconjurat de păduri de conifere.ș

El se află la 35 km nord de Râmnicu Vâlcea i la 66ș km sud de Sibiu. Are încomponen a sa i satele Păscoaia, Căline ti, Proieni, Golotreni i Valea lui Stan.ț ș ș ș

13

5/6/2018 JUDETUL VALCEA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/judetul-valcea-559aba0d24765 14/21

 

Accesul la ora se poate face prin ramifica ia ș ț DN7A (Brezoi– Voineasa – Petro aniș ) adrumului na ional 7ț (Drumul european E81) sau pe calea ferată, sta ia aferentă purtândț  numele de Lotru.

La sfâr tul anilor ș  1960, începutul anilor 1970 i în continuare, odată cu apari iaș ț  construc iilor hidroenergetice de pe râul Lotru, via a localită ii a suferit un reviriment datorităț ț ț  

oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani, realizându-se astfel importanteamenajări urbane.Ora ul Brezoi de ine un monument ridicat în cinstea eroilor locali dinș ț   primul război

mondial, care nu se tie cum a „scăpat” fără a fi fost distrus de puterea instalată laș  6martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice, monument care se află lângă Primărie i careș  simbolizează România Mare. Acea Românie care a luat na tere laș  1 decembrie 1918,incluzând provinciileBasarabia, Bucovina de Nord iș   inutul Her eiȚ ț .

Băbeni este un ora dinș  jude ul Vâlceaț . Se află la circa 20 km sud de re edin a jude ului,ș ț ț  municipiul Râmnicu Vâlcea, i 30ș km nord de municipiul Drăgă aniș , pe partea dreaptă arâului Olt.

Băbeni a devenit ora prin legea nr. 429 din ș 27 iunie 2002, din fosta comună Băbeni. De

aceea i localitate mai apar in i sateleș ț ș Pădure uț , Români, Capu Dealului, Tătărani, Bonciu iș  Valea Mare. i până a deveni ora prin lege, localitatea a avut un aspect destul de urban. EsteȘ ș  o veche localitate cunoscută ca re edin ă de plasă, apoi de raion, localitate cu oameni cuș ț  diferite preocupări cum sunt cre terea vitelor, oierit, agricultura, prelucrarea lemnului adus cuș  trenul de linie îngustă din mun i, extrac ia petrolului.ț ț

Băile Govora (simplu Govora) este un ora -sta iune a ezat în nord-estulș ț ș  jude uluiț  Vâlcea. Numele de Govora îi vine din dialectul traco-dac i înseamnă adâncitură, vale cuș  multe izvoare. Se poate ajunge la sta iune folosindț DN67, Râmnicu Vâlcea – Horezu – TârguJiu.

Băile Govora se dezvoltă târziu ca localitate urbană i sta iune balneară. În anulș ț  1876,ăranulț Gheorghe Ciurea sapă un pu i constată că ieseț ș apă care arde (denumire a petrolului

greu, cunoscut i sub numele deș păcură). De asemeni iese iș apă sărată, aceasta neputând fifolosită ca apă de băut.

Sondajele ulterioare după petrol, scot la suprafa ăț apă sărată, iodurată i nămolș  sapropelic, pe care medicul militar Zorileanu o recomandă pentru tratamente reumatismale.

Se începe exploatarea izvoarelor în anul 1879, tratamentul făcându-se un timpîn copăi (căzi de baie din lemn) amenajate lamănăstirea Govora în chilii, mănăstire ce se aflăla circa 6 Km de locul acestora. Apa de la aceste izvoare era dusă cu sacalele( ni te butoaieș  mari puse în care trase de animale) la mănăstire.

Primul stabiliment pentru tratament balnear ia fiin ă în anulț  1887 i avea 29 de cabineș   pentru băi calde.

Inaugurarea oficială a sta iunii are loc în anulț 1910 odată cu darea în exploatare ahotelului Palace, care are particularitatea constructivă ca fiecare cameră să aibă cel pu in o orăț  soare pe zi. Se spunea că la Govora se închiria soarele cu ora. Tot atunci se dă în exploatareo bază de tratament cu căzi de baie din fontă, centrala termică pentru încălzirea apei i iarnaș  

 pentru căldură.Ulterior, paralel cu dezvoltarea sta iunii se construiesc alte hoteluri i pensiuni, seț ș  

dezvoltă ca localitate, devenind după anii 1950ora .ș

Băile Olăne tiș este un ora în ș  jude ul Vâlceaț a ezat aproximativ în partea centrală a sa,ș  România. Localitatea mai este supranumită i „Izvoarele de aur”, nume datorat izvoarelor ș  minerale iodurate, bromurate, sodice, calcice, sulfuroase i clorurate, hipotone sau izotone.ș

Conducătorul revolu iei dinț 1821, Tudor Vladimirescu, se retragea aici, pe mo iaș  

Olăne tilor, cu un grup de boieri fideli i astfel s-a răspândit vesteaș ș efectului tămăduitor alapelor miraculoase în ara RomâneascăȚ .

14

5/6/2018 JUDETUL VALCEA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/judetul-valcea-559aba0d24765 15/21

 

Primele analize ale apelor s-a făcut pe la 1830, punându-se în eviden ă prezen aț ț  iodului.În 1868 dr. Carol Davila împreună cu un chimist, Bernath Lonway, fac analiza chimică

a apelor, eviden iind 40 de izvoare. Se ridică primele stabilimente de tratament.ț

Anul 1873 se poate socoti anul apari iei sta iunii, deoarece în acest an apele locului duseț ț  la diferite expozi ii aleț  Europei, revin cu medalii de aur (Expozi ia Interna ională de laț ț Viena),

astfel că a ezare intră în aten ia lumii, fiind comparată cu tratamentele de la Baden-Baden,ș ț  Karlovy-Vary i Aix de Bains.ș

Însă anul 1895 va aduce sta iunii uitarea pentru aproape 30 de ani. În acest an fatidic, oț  rupere de nori provoacă mari torente de apă care astupă izvoarele. Acestea vor fi regăsite iș  destupate după primul război mondial, recaptate, iar sta iunii i se dă o nouă via ă. S-au făcutț ț  noi amenajeri hoteliere, s-au amenajat izvoarele i s-a construit unș pavilion de băi minerale cuapă sulfuroasă, s-au făcut analizarea izvoarelor noi descoperite, cel mai important i totodatăș  renumit izvorul nr.24 (descoperit prin anii 1950). Se spune că sta iunea areț treizeci de "vene"ale sale care sunt ra iunea existen ei sale.ț ț

Aceste izvoare binefăcătoare au dus la construc ia în aniiț  1950 a unei baze de tratament pentru ocupan ii sovietici i nomenclatura comunistă, cunoscută caț ș "Vila 1 Mai". Ulterior,

după 1970 din nu se tie ce ra iuni s-au admis i al i turi ti, totu i destul de selec iona i,ș ț ș ț ș ș ț ț  familii de activi ti comuni ti în general. Intrarea a fost păzită de trupele de securitate pânăș ș  la 1989. După 1989 a fost dată M.Ap.N.-lui un timp, după care a devenit sec ie aț  spitalului „Elias” din Bucure tiș .

Ora ulș Bălce tiș se află a ezat la limita sudică aș  jude ului Vâlceaț pe partea dreaptă arâului Olteț.Comună până în anul 2002, în esen ă un vechi târgu or bine dezvoltat social iț ș ș  economic dealungul timpului, favorizată i de a ezarea sa la răscrucea drumurilor ancestraleș ș  ce leagă Craiova (44km) de Râmnicu Vâlcea (86 km), Horezu (80 km) de Drăgă aniș (52 km),este prin Legea nr. 353 din 6 iunie 2002 declarată ora . Se compune din localită ile: Bene ti,ș ț ș  Gorune ti, Chircule ti, Ulicioiu, Irime ti, Oteteli u, Preo e ti i Poieni, foste sate, astăziș ș ș ș ț ș ș  cartiere cuprinse în administrarea noului ora . Se specifică faptul că satele Gorune ti, Irime tiș ș ș  i Oteteli u până pe la începutul anului ș ș 1970 au fost comune, însă dezvoltarea fostei comune

Bălce ti, a făcut ca acestea să se unească cu aceasta.ș

Drăgă aniș este un municipiu situat în jude ului Vâlceaț . Este localizat la limita de sud a jude ului, pe terasele de pe partea dreaptă aț râului Olt, la 53 km de Râmnicu Vâlcea. oseauaȘ  DN64 leagă Drăgă ani direct de municiipiileș Caracal i ș Sibiu i prin deriva ie de ș ț Slatina iș  Craiova. De asemenea, prin DN67B este legat de municipiile Târgu Jiu, Pite tiș , continuând cuA1 spre Bucure tiș . Calea ferată care trece prin localitate pe direc iaț nord-sud face legătura cuRâmnicu Vâlcea, Sibiu, Bra ovș , Craiova, Piatra Olt, Caracal, Slatina, Bucure ti,ș Ro iorii deș  Vede.

Ora ulș Horezu, se află a ezat în partea centrală aș  jude ului Vâlceaț . Este aproximativ

a ezat la mijlocul distan ei dintre ș ț Râmnicu Vâlcea iș Târgu Jiu.Aici, la Romani de Jos domnul martir Constantin Brâncoveanu, construie te o mănăstireș  care reprezintă o sinteză a artei i măestriei poporului român până în acel timp,ș mănăstireaHorezu, construc ie care s-a făcut între aniiț  1690-1693. A târnosit-o la 8 septembrie 1693.

Cu timpul, vatra satului se mută peste deal la circa 2 km, probabil datorită faptului cătraseele de transhuman ă, cât i celelalte drumuri se intersectau în acel loc. Era deci un locț ș  

 prielnic dezvoltării unui târg, unde oamenii din zonă puteau proceda la diferite schimburicomerciale. Oierii vindeau lână i brânză, cumpărau cereale i produse de băcănie. Olariiș ș  vindeau produse ceramice necesare în gospodăriile rurale i- i luau hrană.ș ș

Ocnele Mari este un ora înș  jude ul Vâlceaț . Are o popula ie de 3.563 locuitori. Este unaț  din cele mai vechi a ezằri umane din această zonằ a Olteniei, datoritǎ i importantuluiș ș  

zǎcǎmânt de sare.

15

5/6/2018 JUDETUL VALCEA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/judetul-valcea-559aba0d24765 16/21

 

Ocnele Mari, cunoscut încă din neolitic i men ionat documentar ca ora în anulș ț ș 1402,redeclarat ora în anulș  1960, după ce în anul 1948 fusese transformat în comună, are încomponen a sa localită ile:ț ț Buda, Cosota, Făcăi, Gura Suha uluiș (include Ocnele Mari -centru) Lunca, Ocni a, Slătioarele i eica. Până în anulț ș Ț  1956, tot de Ocnele Mari apar ineauț  i localită ileș ț Copăcel,Râureni iș  Stolniceni. Ora ul se întindea până la râulș  Olt. Acum aceste

localită i apar in de municipiulț ț Râmnicu Vâlcea. Vechile denumiri de acces numite "DrumulSării" aveau direc iile:ț Ocnele Mari - Râureni - Drăgă aniș  - Vidin, Ocnele Mari - Horezu -Severin,Ocnele Mari - Râmnicu Vâlcea.

Datorită apelelor clorosodice i iodurate, secondate deș nămolul sapropelic (formatedeasupra masivului) ce reprezintă o sursă de sănătate prin proprietă ile lor terapeutice, peț  la 1812, s-au deschis primele stabilimente de tratament folosind apa sărată dintr-o fostă gurăde ocnă Balta Ro ieș adâncă de 120 m. Aceste ape în combina ie cu nămolul sapropelicț  tratează reumatismul ,afec iunile ginecologice i afec iuni ale sistemului osos la copii. Înț ș ț  

 prezent, sta iunea continuă să func ionează în sezonul călduros.ț ț

De mul i ani, în urma numărului mare de turi ti proveni i din municipiulț ș ț  Craiova, ora ulș  a căpătat supranumele de Marea Craiovei.

Organizarea administrativ-teritorială la 31 decembrieSUPRAFAŢA TOTALĂ A JUDEŢULUI : 5.764,77 KM ²

Judeţul

Anii

Numaruloraşelor şi

municipiilor 

din care:municipii

Numarulcomunelor 

Numarulsatelor 

Numarulsatelor ceapartin deoraşe şi

municipiiVâlcea2003 11 2 75 556 33

2004 11 2 78 556 28

2005 11 2 78 556 28

2006 11 2 78 556 28

2007 11 2 78 560*) 32*)

2008 11 2 78 560 32

2009 11 2 78 560 32*) modificările efectuate , conform nomenclatorului statistic SIRUTA , valabil la 31,12,2007,transmis de I.N.S

La nivel naţional, Vâlcea contribuie doar cu 1.7% din PIB. Această contribuţie seîmparte în 81% sector privat şi 16% sector public. Sectorul serviciilor înseamnă 42%,industria 22%, construcţiile 7,2%, agricultura şi silvicultura 12.3%. Totuşi, este evidentăcreşterea PIB-ului la nivelul judeţului, în ultimii ani. Dacă în 2000 valoarea acestui indicator era estimată la 1506,1 milioane lei (RON), la sfârşitul lui 2006 valoarea PIB-ului era de5958,7 milioane lei (RON)

Conform ultimelor date statistice disponibile, populaţia judeţului Vâlcea este de411.576 locuitori, având o densitate de 71,4 loc/km2. În 2007, în populaţia ocupată seîncadrau peste 83584 de persoane, iar rata şomajului a fost de 3,8%.

Scaderea numarului populatiei se datoreaza atât sporului natural negativ (diferenta

dintre nascuti-vii si decedati), cât si soldului negativ al migratiei (diferenta dintre persoanele plecate din judetul Vâlcea în tara sau în strainatate, cu sau fara documente, si persoanelevenite in judet): Structura si evolutia populatiei judetului se prezinta astfel:

16

5/6/2018 JUDETUL VALCEA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/judetul-valcea-559aba0d24765 17/21

 

Populaţia si densitatea populatiei , la recensaminte

Judeţul Numărul locuitorilor 

 

Locuitori / km2

Vâlcea  

29 decembrie 1930 295560 51,3

25 ianuarie 1948 341590 59,3

21 februarie 1956 362356 62,9

15 martie 1966 368779 64,0

5 ianuarie 1977 414241 71,9

7 ianuarie 1992 438388 76,0

18 martie 2002 413247 71,7

Populaţia, pe sexe şi medii, la 1 iulie

 

Judetul

Vâlcea

Ani

Total

(număr persoane)

Urban

(număr persoane)

Rural

(număr persoane)

Locuitori / km2

Ambelesexe Masculin Feminin Ambele

sexe Masculin Feminin Ambelesexe Masculin Feminin

1995 436144 214374 221770 177060 86766 90294 259084 127608 131476 75,7

2000 430713 211454 219259 176994 86149 90845 253719 125305 128414 74,7

2001 431132 211780 219352 177918 86526 91392 253214 125254 127960 74,8

2002 419635 205833 213802 172741 83565 89176 246894 122268 124626 72,82003 418463 205312 213151 182653 88514 94139 235810 116798 119012 72,6

2004 416908 204554 212354 187793 90988 96805 229115 113566 115549 72,3

2005 415181 203702 211479 187829 90917 96912 227352 112785 114567 72,0

2006 413511 202820 210691 187358 90590 96768 226153 112230 113923 71.7

2007 411576 201865 209711 186838 90292 96546 224738 111573 113165 71,4

2008 408942 200319 208623 185140 89203 95937 223802 111116 112686 70,94

2009 407764 199810 207954 185233 89276 95957 222531 110534 111997 70,73

17

5/6/2018 JUDETUL VALCEA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/judetul-valcea-559aba0d24765 18/21

 

Populaţia, pe grupe de vârstă, la 1 iulie-  nr. persoane

 –

Judeţul

Vâlcea

Anii

Total

Pe grupe de vârstă

1 iulie

0 - 14ani 15 - 59ani 60 ani şi peste1995 436144 86560 265713 838712000 430713 78611 261703 903992001 431132 76639 264111 90382

2002 419635 72260 258586 887892003 418463 69358 260382 887232004 416908 66665 261177 890662005 415181 63963 262232 889862006 413511 62286 262370 888552007 411576 60633 261312 896312008 408942 59341 258879 907222009 407764 58293 230869 118602

Durata medie a vietii , pe sexe

Judeţul

VâlceaAmbele sexe Masculin Feminin

1995-1997 70,44 66,66 74,38

1998-2000 71,91 68,74 75,22

1999-2001 72,68 69,77 75,69

2000-2002 72,65 69,21 76,182001-2003 72,22 68,82 75,82

2002-2004 72,49 69,29 75,80

2003-2005 72,85 69,64 76,15

2004-2006 73,25 70,25 76,30

2005-2007 73,84 70,82 76,93

2006-2008 74,48 71,26 77,80

2007-2009 75,06 71,74 78,52

Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, pe medii

 

18

5/6/2018 JUDETUL VALCEA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/judetul-valcea-559aba0d24765 19/21

 

Judetul

Vâlcea

TOTAL Urban Rural

Plecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi Sold

2008 8888 8542 -346 4585 3623 -962 4303 4919 616

2009 7116 6883 -233 3472 3086 -386 3644 3797 153

 Infrastructură generalăCăi de accesJudeţul Vâlcea deţine 164 km de căi ferate, 2167 km de drumuri (din care 550 km sunt

drumuri naţionale). Există 7 drumuri naţionale care traversează judeţul, cel mai importantfiind drumul European 81, care leagă judeţul Vâlcea de judeţele Sibiu şi Argeş. Drumurile

 judeţene măsoară 1677 km şi au 389 de poduri, cu o lungime totală de 10.135 km.Zăcăminte de gaze naturale- 9 localităţi, cu o reţea de distribuţie de 259,2 km.Surse de apă potabilă- 78 localităţi, dintre care 9 oraşe;- lungimea totală a reţelei de distribuţie: 563,9 km;- o sursă regională de apă potabilă de la Brădisor (52km), care poate fi extinsă până la

Drăgăşani, încă 56 de Km.

Linii de cale ferata in exploatare , la 31 decembrie 2008

 

km

Judeţul VALCEATotal 163

din care:electrificate -

Din total:Linii cu ecartament normal

Total 163Cu o cale 137

Linii cu ecartament larg -Densitatea liniilor pe 1000 kmp teritoriu 28,3

Drumurile publice , la 31 decembrie 2008 

Judeţul VALCEA ( Km )

Drumuri publice - total 2167

19

5/6/2018 JUDETUL VALCEA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/judetul-valcea-559aba0d24765 20/21

 

din care:Modernizate 638Cu imbrăcăminţi uşoare rutiere 731

Din total drumuri publice: 529  Drumuri naţionale1)

din care: 418

ModernizateCu imbrăcăminţi uşoare rutiere 54

  Drumuri judeţene şi comunale 1638din care:

Modernizate 220Cu imbrăcăminţi uşoare rutiere 677

Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu 37,6 ________________________ 

1) inclusiv autostrăzi şi drumuri europene

Transportul urban de pasageri , la 31 decembrie

Judeţul

Anii

Inmatriculari noi de vehicule rutiere pentrutransportul calatorilor 

Inmatriculari noi de vehicule rutiere pentrutransportul marfurilor 

Vehicule noi Vehicule noiMotorete simotociclete Autoturisme Autocare,autobuze,

microbuze Autocamioane Tractoare siautoremorchere

Remorci sisemiremorci

Vâlcea2007 4 3117 47 267 1 1232008 79 2727 44 165 - 130

1) Vagoane.

Bibliografiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_V%C3%A2lceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83beni,_V%C3%A2lcea

http://www.valcea.insse.ro/main.php?pageid=484 http://www.valcea.insse.ro/main.php?id=431http://www.valcea.insse.ro/main.php?id=394

20

5/6/2018 JUDETUL VALCEA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/judetul-valcea-559aba0d24765 21/21

 

http://www.valcea.insse.ro/main.php?id=385http://www.valceaturistica.ro/http://www.cjvalcea.ro/prez/turism.htm

21