JUDETUL BRAILA

COMUNA RAMNICELU

SCOALA GIMNAZIALA RAMNICELU

Tel/ Fax : 0239698174; e-mail scoalaramnicelu@yahoo.com

Website : scoalagimnazialaramnicelu.wordpress.com

DIRECTOR,

PROF. MOCANU DRAGOȘ IONUȚ

PREZENTAREA UNITATII DE INVATAMANT

1. SCURTI ISTORIC

Comuna Ramnicelu se incadreaza in nord-vestul judetului Braila, in

Campia Romana, in cuprinsul careia raul Buzau, in cursul inferior si-a taiat o

vale lunga cu un grad de meandrare foarte ridicat.

Cele mai vechi urme de locuire apartin neoliticului. Pe raza comunei,

neoliticul este reprezentat prin doua locuinte – bordeie din sec. IV i.h.

descoperite pe „Popin”. Obiectele descoperite in asezarea de pe Popina au

valoare istorica si stiintifica deosebita. De asemenea, au mai fost descoperite

si morminte apartinand epocii bronzului si a fierului.

Prima sursa de informatii despre asezarile acestor locuri este

„Monigrafia judetului Braila – 1906” a lui Nicolae Vasilescu din care aflam

date doar despre satul Constantinesti, celelalte sate avand alta apartenenta

administrativa (judetul Ramnicu-Sarat). Aici se vorbeste despre „Catunul

Constantinesti” care s-a infiintat pe la anul 1832 de tarlasul Mantaila. La

inceput i s-a zis Satucul lui Mantaila, apoi Satul lui Mantaila, pana de i s-a

dat numele de Constantinesti dupa numele proprietarului mosiei – coconul

Constantin Sturza.

Satul Mihail Kogalniceanu inca i se mai spune si Domnita. Se spune ca

in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu (1688-1714) care avea intinse

domenii in zona Ramnicelu, una din nepoatele sale a fost rapita de turci si

dusa in captivitate. In timp ce se indreptau spre Constantinopole, pe teritoriul

actual al satului a fost ajunsa de un print arab, care contra unei mari sume de

bani platita turcilor a fost rascumparata. In amintirea acestei intamplari, satul

se va numi o lunga perioada de timp Domnita.

In a doua jumatate a sec. XIX aceste locuri au intrat in posesia familiei

Bratianu, stapanite in ultima perioada de Ionel Bratianu. Satul poarta

denumirea actuala in memoria marelui om politic Mihail Kogalniceanu,

datat in 1947.

In anul 1923 se dormeaza in apropierea satului Ramnicelu, satul

Avantul, astazi facand parte din satul Ramnicelu.

La recensamantul din 1948 cele patru sate aveau urmatoarea apartenenta

administrativa:

- satul Ramnicelu facea parte din plasa Traianu – judetul Braila;

- satele Mihail Kogalniceanu si Boarca faceau parte din plasa Gradistea,

judetul Braila;

- satul Constantinesti facea parte din plasa Ianca – judetul Braila.

Prin organizarea administrativ-teritoriala din anul 1950 toate apartineau

de raionul Braila, regiunea Galati si constituiau doua comune:

- comuna Ramnicelu cu satul Constantinesti;

- comuna Mihail Kogalniceanu cu satul Boarca.

Aceasta situatie a durat pana in anul 1968 cand a avut loc o noua

organizare administrativ-teritoriala si Ramnicelu.

Dupa Revolutia din Decembrie 1968 s-au petrecut niste schimbari

esentiale in viata locuitorilor comunei. Au avut loc primele alegeri libere,

prin care au fost alese organele administratiei publice locale si incepand cu

aplicarea legii fondului funciar au fost desfiintate CAP-urile, iar terenul

agricol si toate bunurile acestora au trecut in proprietatea fostilor detinatori.

De la recensamantul din 1956, cand s-a inregistrat un numar de 3308

locuitori, se observa o usoara crestere a populatiei, in 1966, ajungandu-se la

3330 locuitori sin in 1970 la 3388 locuitori, dupa care populatia comunei

scade treptat, ajungand in anul 1991 la 2550 locuitori.

Conform recensamantului populatiei intocmit la 1 iulie 1992, populatia

comunei Ramnicelu a ajuns la 2163. La inceputul anului 1996 populatia a

ajuns la 2220 locuitori, iar la inceputul anului 1997 la 2189 locuitori.

In prezent (octombrie 2012) populatia totala a comunei este de 2316

locuitori.

2. RESURSE

2.1RESURSE UMANE

Colectivul de cadre didactice al Şcolii Gimnaziale Râmnicelu

Structura personalului didactic în anul şcolar 2016-2017 este următoarea:

T

O

T

A

L

C

A

D

R

E

D

I

D

A

C

T

I

C

E

17

ȘCOALA

GIMNAZIALĂ RÂMNICELU

1

SCOALA

PRIMARĂ CONSTANTINEȘTI

13

T

I

T

U

L

A

R

I

4

SUPLINITORI

1

S

U

P

L

I

N

I

T

O

R

5 ÎNVĂȚĂTORI

1 ÎNVĂȚĂTOR

8 PROFESORI

3 PROFESORI

15

1 ÎNVĂȚĂTOR

Colectivul de cadre didactice al Grădiniţei cu Program Normal

Râmnicelu si Grădiniţei cu Program Normal Constantinesti

T

O

T

A

L

C

A

D

R

E

D

I

D

A

C

T

I

C

E

3

2

GRADINIȚA

CU PROGRAM

NORMAL

RÂMNICELU

1

T

I

T

U

L

A

R

1

SUPLINITOR

1 EDUCATOARE

1 EDUCATOARE

1

GRADINIȚA

CU PROGRAM

NORMAL CONSTANTINEȘTI

1

TITULAR

1 EDUCATOARE

Personal didactic auxiliar şi nedidactic:

Stuctura colectivului de preşcolari şi elevi

în anul şcolar 2015-2016

1. antepreşcolar

2 preşcolar - 57

3. primar (I-IV) - 103

4. gimnazial (V-VIII) - 81

5. liceal (IX-XII/XIII)

6. postliceal

Total 229

9

POSTURI

ȘCOALA

GIMNAZIALĂ RÂMNICELU

5 INGRIJITOR

1 MUNCITOR

INTREȚINERE

1 CONTABIL

1 SECRETAR

2 INGRIJITORI CU

½ NORMĂ

1 SOFER

Stuctura colectivului de preşcolari şi elevi

în anul şcolar 2016-2017

2.2 Resurse materiale

Baza materială actuală a Şcolii Gimnaziale Râmnicelu cu instituţiile

coordonate cuprinde:

LOCALUL AMENAJARE/DESTINAŢIE

Şcoala Gimnazială Râmnicelu

Şcoala a fost reabilitată in 2011

8 săli de clasă;

3 cabinete amenajate

(laborator informatică, laborator fizică-chimie şi

laborator de biologie);

1 sală Centru de informare;

1 sală de cancelarie profesori;

cabinet direcţiune;

secretariat;

1 sală de sport;

2 săli de bibliotecă;

1 spaţiu destinat centralei

termice;

1 sală destinată activitații

1. antepreşcolar

2 preşcolar - 45

3. primar (I-IV) - 106

4. gimnazial (V-VIII) - 78

5. liceal (IX-XII/XIII)

6. postliceal

Total 229

CEAC

Sală pentru “lapte-corn”

Toaleta elevi si profesori

Şcoala primară Constantinești -reabilitată in 2010

1 sală de clasă;

Cancelaria profesorilor;

Toalete;

Gradinița Râmnicelu -reabilitată in 2010

5 săli de clasă

Cancelarie 1 spaţiu cu instalaţii sanitare şi

apă curentă , toalete;

Gradinița Constantinești -reabilitată in 2010

1 sală de clasă;

Toalete;

Gradinița Mihail Kogalniceanu -spatii sanitare reabilitate 2008

1 sală de clasă

Cancelarie

Toalete

2.3 Resurse informaţionale:

Peste 6000 volume fond de carte;

Biblioteca software;

AeL;

1 server;

5 calculatoare

18 laptorpuri

3 imprimante

3 copiator A4;

1 scaner;

2.4 Resurse financiare:

Surse de finanţare:

Buget de stat;

Buget local;

Finanţări din granturi;

3. PROIECTAREA OFERTEI

3.1 Analiza mediului

3.1.1 Analiza mediului extern şcolii (P.E.S.T)

Categorii

de

factori

Nivelul

efectelor

Politici Economici Sociali Tehnologici

Local

Interes la nivel

local pentru

creşterea

calităţii învăţământului

Venituri de la

bugetul local

si agenţii economici de

pe raza

comunei

Colaborarea

cu instituţiile

de pe raza

comunei:

primărie,

dispensar,

poliţie,

instituţii religioase şi

ONG-uri

Dotarea bazei

materiale cu

sprijinul

agenţilor

economici de pe

raza comunei;

Dezvoltarea

rapidă a

infrastructurii

localităţii

Judeţean

Plan regional de

acţiuni pentru

formare

profesională

Rată relativ

mare a

şomajului

Reducerea

populatiei

şcolare

Agenţi economici

interesaţi să

absoarbă forţa

de muncă de pe

raza comunei

Naţional

Planuri pe

termen lung

pentru

dezvoltarea

învăţământului

Nivel de trai

relativ scăzut

pentru marea

majoritate a

familiilor

Nivelul

educaţional

al familiilor

Domeniul

agriculturii şi

domeniul

serviciilor in

dezvoltare

European

Politici de

integrare

europeană

Politica de

finanţare

europeană pe

bază de

programe a

UE

Oportunitatea

unei oferte de

muncă

extinse pe

piaţa muncii

europene

Acces

informaţional

Factori Politico-legali: OPORTUNITATE

Interes la nivel local pentru menţinerea elevilor de pe raza

comunei la şcolile din comunitate, ca aceştia să nu mai aibă

motive să frecventeze şcolile din municipiul Brăila;

OPORTUNITATE

Interes la nivel local pentru menţinerea forţei de muncă

calificate în şcoli, cadrelor didactice asigurându-se decontarea

transportului;

OPORTUNITATE

La nivel judeţean, cadrele didactice participă la cursuri de

formare continuă organizate de casa CCD şi DPPD;

OPORTUNITATE

Prticiparea elevilor la concursuri şcolare organizate la nivel

local şi judeţean;

OPORTUNITATE

Ameliorarea infrastructurii prin măsuri de investiţii; OPORTUNITATE

Extinderea formelor de cooperare internaţională (accesarea

fondurilor europene).

Factori Economici: OPORTUNITATE

Interes la nivel local pentru creşterea calităţii învăţământului

s-a materializat în sprijinul material acordat în ultimii 2 ani prin

introducerea reabilitarea școlii și grădiniței din comună;

OPORTUNITATE

Susţinere financiară a instituţiilor de învăţământ la diverse

manifestări, serbări şcolare şi evenimente socio-culturale,

precum şi în ce priveşte consumabilele;

OPORTUNITATE

Interes la nivel regional pentru pregătirea forţei de muncă

competente;

Factori Socio-culturali:

OPORTUNITATE

Existenţa pe raza comunei a tinerilor care nu şi-au încheiat

studiile obligatorii şi care ar dori să le realizeze în instituţiile de

pe raza comunei (progame „A doua şansă”);

OPORTUNITATE

Adaptarea CDŞ la nevoile şi interesele comunităţii; AMENINŢARE

Scăderea populaţiei şcolare implică raţionalizarea reţelei

şcolare şi o politică de resurse umane de natură restrictivă şi o

promovare susţinută de imagine şi de atragere a elevilor;

AMENINŢARE

Implicarea scăzută a părinţilor în actul educaţional;

AMENINŢARE

Prejudecățile familiilor privind sistemul de învăţamânt din

mediul rural;

Factori Tehnologici:

OPORTUNITATE

Dotarea şcolii cu Centru de informare;

OPORTUNITATE

Acces informaţional prin INTERNET favorizează circulaţia

liberă a informaţiei în spatiul european va influenţa pozitiv

schimbarea mentalităţii, inclusiv in ceea ce priveste actul

educaţional.

3.1.2 Analiza relaţiei mediul intern - mediul extern şcolii (S.W.O.T)

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Existenţa unui colectiv de cadre

didactice cu pregătire profesională

foarte bună;

Condiţii bune de desfăşurare a

procesului de învăţare, în săli de clasă

spaţioase;

Interesul autoritaţilor locale

pentru îmbunătăţirea calităţii învăţământului;

Acces la informaţie prin

intermediul INTERNET-ului;

Sistem educaţional informatizat

AeL;

Transport şcolar asigurat pentru

elevii din localitaţile aparţinătoare;

Dorinţă de afirmare a

personalului;

Posibilitatea desfăşurării

activităţilor cultural sportive cu

sprijinul şi sub îndrumarea unor cadre

calificate;

Decontarea abonamentelor de

transport a cadrelor didactice;

Existenţa unui spaţiu adecvat

pentru arhiva şcolii, depozitarea

materialului didactic şi alimentelor.

Reabilitarea şcolii în 2011.

Lipsa de interes din partea

parintilor in raport cu educatia si in

particular in raport cu evolitia propriilor

copii

Număr insuficient de

calculatoare;

Demers didactic preponderent

informativ, tendinţa de formalism şi

lipsa de interes pentru formarea

continuă;

Lipsa interesului pentru învăţare

din partea elevilor;

Număr mare de profesori

navetişti;

Implicarea unui număr mic de

cadre didactice în alcătuirea de proiecte

cu finanţare externă;

Oferta puţin diversificată pentru

activităţi extracurriculare;

Carentele legislatiei in vigoare

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Disponibilitatea autorităţilor

locale pentru susţinerea

învăţământului;

Acces la informaţie asigurat prin

conectarea la Internet;

Posibilitatea dezvoltarii

instituţionale prin accesarea fondurilor

externe;

Interesul/disponibilitatea

instituţiilor de pe raza comunei de a

colabora cu şcoala;

Finanţarea prin Programul de

Granturi şi alte surse de finanţare

europeană a proiectelor de dezvoltare

şcolară;

Posibilitatea implementării unor

programe de activităţi extraşcolare care

să vină în întâmpinarean nevoilor

elevilor şi familiilor acestora.

Reducerea temporară a populaţiei

şcolare;

Prejudecăţile familiilor cu

situaţie financiară bună privind

încrederea în învăţământul din mediul

rural;

Prejudecăţile familiilor copiilor

cu CES privind diagnosticarea acestor

probleme;

Aspiraţii scăzute ale elevilor cu

dificultăţi de învăţătură;

Nivel socio-cultural mediocru al

familiilor din care provin un număr

semnificativ de elevi;

Preocuparea în mică măsură a

părinţilor în educaţia şi instruirea

propriilor copii.

3.2 Viziunea asupra organizaţiei

Şcoala Gimnaziala Ramnicelu iși propune să ofere comunitații locale

elevi educați pentru receptarea valorilor culturii locale, sa dezvolte un mediu

favorabil învățării, să le ofere elevilor un start solid in educație prin

dezvoltarea deprinderilor și îmbogațirea cunoștințelor, prin modelarea

personalitații lor, astfel încât să fie capabili de a se adapta transformărilor

din societatea modernă.

Școala asigură fiecărui elev condiții pentru o bună și utila dezvoltare, în

parteneriat și cooperare cu factorii sociali, promovează toleranța între copiii

de etnii diferite.

3.3 Misiunea organizaţiei

Țelul Școlii Gimnazilae Râmnicelu este să creeze un climat de instruire

și de educație adecvat formării aptitudinilor și competențelor de bază pentru

fiecare copil, în funcție de posibilitațile, interesele și aspirațiile sale, astfel

încât aceștia să devină adevărați cetățeni ai Romîniei.

VALORI CHEIE:

Deschidere:

la nou

în relaţiile interumane

către practici europene

pentru parteneriat

Echipă

învăţăm să dezvoltăm împreună, prin experienţa noastră

individuală

Dezvoltare personală

prin formare şi perfecţionare continuă

Eficienţă

în concordanţă cu cerinţele comunităţii locale

la standarde de înaltă calitate

exprimată prin efort şi rezultate

FILOZOFII:

„Viaţa ta arde oricum,

lăsând în urmă cenuşă.

Cată măcar de încălzeşte

cât mai mulţi pe lângă

tine” – Nicolae Iorga

„Conduceţi prin exemplul personal,

educaţi-vă angajaţii pentru a furniza

servicii de calitate, creaţi un mediu de

lucru lipsit de teama de a comunica şi

de a împărtăşi cunoaşterea şi acordaţi încredere celor care o merită!”

(Nayantara Padhi)

3.4 ŢINTE STRATEGICE:

Pe baza datelor furnizate de analiza diagnostică se conturează

următoarele direcţii de optimizare şi dezvoltare instituţională:

I. Dezvoltarea politicii de adaptare a ofertei educaţionale prin

aplicarea unei educaţii centrate pe elev, care sa trezeasca interesul

copiilor pentru studiu şi să ţină cont de nevoile comunităţii locale,

prin diversificarea CDS-urilor.

II. Modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale a şcolii în vederea

asigurării mijloacelor necesare promovării unui învăţământ

modern, de calitate, bazat pe modelare experimentală şi

generalizarea utilizării tehnicii de calcul în predare

III. Transformarea şcolii într-o organizaţie care învaţă, care

favorizează dezvoltarea abilităţilor individuale ale elevilor şi

profesorilor, într-un proces complex de formare continuă prin

încurajarea comunicării din ambele părţi (Sideways communication)

IV. Proiectarea unui sistem propriu de monitorizare şi evaluare a

activităţii întregului colectiv al şcolii care să evidenţieze, să

promoveze şi să stimuleze valoarea la toate nivelurile de activitate

V. Promovarea imaginii şi creşterea prestigiului şcolii prin crearea

unui parteneriat eficient cu factorii educativi locali în vederea

promovării educaţiei incluzive şi prin extinderea ofertei şcolii.

ŢINTA STRATEGICĂ I.

Adaptarea ofertei educaţionale prin aplicarea unei educaţii centrate pe

elev, care sa trezeasca interesul copiilor pentru studiu şi să ţină cont de

nevoile comunităţii locale, prin diversificarea CDS-urilor

Nivelul Opţiuni strategice Argument

1. Dezvoltare

curriculară

Adaptarea curriculumului

şcolar la cerinţele comunităţii locale şi a nevoilor de

dezvoltare personală a

elevilor.

Promovarea educaţiei

incluzive pentru elevii cu

dificultăţi de învăţare

Curriculum opţional trebuie să

răspundă nevoilor de formare

personală a elevilor şi să facă

mai atractiv actul de învăţare.

Copiii care aparţin unor grupuri

vulnerabile trebuie să aibă

acces egal la o educaţie

timpurie de calitate

2.

Dezvoltarea

resurselor

umane

Stimularea perfecţionării

cadrelor didactice pentru

formarea continuă în vederea

promovării didacticii

moderne.

Pregătirea unor cadre să

lucreze în sistemul de

educaţie incluzivă

Dezvoltarea resurselor umane

este o verigă esenţială în orice

domeniu de activitate, în

special acolo unde se

desfăşoară activităţi bazate pe

resurse umane.

3.

Atragerea

de resurse

financiare si

dezvoltarea

bazei

materiale

Amenajarea unor spaţii pentru

cu destinaţie specială: progr.

CES, depozit materiale

didactice, cabinet medical,

sală de sport . Dezvoltarea bazei materiale,

cu prioritate pentru dotarea

cabinetelor, a laboratoarelor

precum şi cu tehnică de calcul

Baza materială a şcolii este

elementul determinant în

susţinerea unui demers didactic

calitativ.

Materialele didactice trebuie

depozitate în alte spatii decât

sălile de clasă, pentru a fi

păstrate în condiţii de deplină

securitate.

4.

Dezvoltarea

relaţiilor

comunitare

Iniţierea de proiecte pentru

participarea la programe de

finanţare vizând dotarea şcolii

şi adaptarea la cerinţele

comunitare

Numai un parteneriat real cu

parteneri locali, regionali şi

europeni poate contribui la

elaborarea unei oferte adaptate

cerinţelor

ŢINTA STRATEGICĂ II.

Modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale pentru promovarea unui

învăţământ de calitate

Nivelul Opţiuni strategice Argument

1. Dezvoltare

curriculară

Selecţionarea ofertelor

CDŞ plecând de la

informaţiile oferite prin

dezvoltarea relaţiilor cu

comunitatea şi familiile

elevilor.

Utilizarea de materiale

educationale adecvate

curriculumului şcolar

Curriculum-ul opţional adecvat

este un factor de motivaţie

pentru elevi prin prezentarea

conţinuturilor învăţarii într-o

formă mai atractivă.

Actul de predare-învăţare trebuie

să se facă prin intermediul unor

tehnici asistate de calculator.

2.

Dezvoltarea

resurselor

umane

Creşterea nivelului de în-

credere prin încurajarea

comunicării pt. deschide-

rea către sugestii

constructive. Promovarea

şi încurajarea activităţilor

în echipă.

Dezvoltarea resurselor umane

este esenţială pentru creşterea

calităţii actului educativ.

Munca în echipă este elementul

cheie oferind posibilitatea de a

gasi rapid solutii in rezolvarea

problemelor.

3.

Atragerea

de resurse

financiare si

dezvoltarea

bazei

materiale

Accesarea de fonduri de

finanţare prin mărirea

contribuţiei comunitătii

locale, ca urmare a

adecvării ofertei activităţi conform CDŞ şi prin

realizarea de activităţi extraşcolare după orele de

program

O baza materială modernă

crează premisele dezvoltării

personalităţii elevilor şi totodată

oferă acestora posibilitatea de a

desfăşura activităţi extraşcolare

pentru care manifestă interes

fără a se deplasa in afara

localităţii.

4.

Dezvoltarea

relaţiilor

comunitare

Diversificarea şi

extinderea relaţiilor cu

partenerii educaţionali atât

la nivel local cât şi la nivel

regional şi european

Este necesara modernizarea,

eficientizarea, creşterea contină

a calităţii învăţământului,

conform standardelor ARACIP.

ŢINTA STRATEGICĂ III.

Transformarea şcolii într-o organizaţie care învaţă

Nivelul Opţiuni strategice Argument

1. 1

.

Dezvoltare

curriculară

Selectionarea ofertei de

manuale şi materialului

didactic funcţie de modul

în care acestea răspund cel

mai bine particularităţilor

claselor de elevi.

Piaţa de manuale oferă manuale

alternative din care se poate face

o selecţie adaptată cerinţelor

elevilor.

Există posibilitatea alegerii de

materiale didactice dintr-o gama

variată de oferte.

2.

Dezvoltarea

resurselor

umane

Iniţierea tuturor cadrelor

didactice şi a personalului

în utilizarea

calculatoarelor în

activitatea profesională.

Participarea cadrelor

didactice la cursuri de

iniţiere în managementul

calităţii.

Utilizarea calculatorului în

predare este o nevoie

imperioasă, şcoala fiind dotată

cu reţea de calculatoare.

Toate cadrele didactice trebuie

aibă abilităţi de utilizare a

tehnicilor de învăţare asistată de

calculator în procesul de

predare-învăţare.

3.

Atragerea

de resurse

financiare si

dezvoltarea

bazei

materiale

Dotarea cu mijloace de

învatamânt si cu auxiliare

curriculare, extinderea

fondului de carte al

bibliotecii, dotarea cu

tehnologie informatica şi

de comunicare

Îndeplinirea condiţiilor de

calitate in educaţie în

conformitate cu Legea 87/2006

şi standardelor de acreditare si

evaluare periodică a unitătilor de

învăţământ preuniversitar .

4.

Dezvoltarea

relaţiilor

comunitare

Fructificarea tuturor

oportunităţilor oferite de

proiecte de colaborare

locale, regionale şi

europene.

Existenţa convenţiilor de

colaborare cu instituţiile de pe

raza comunei şi experienţa

acumulată la întocmirea

proiectelor de finanţare externă

sunt premise favorizante.

ŢINTA STRATEGICĂ IV.

Proiectarea unui sistem propriu de monitorizare si evaluare care să

stimuleze valoarea

Nivelul Opţiuni strategice Argument

1. 1

.

Dezvoltare

curriculară

Alegerea şi urmărirea unor

indicatori sintetici şi

obiectivi pentru activitatea

didactică şi nedidactică.

Urmărirea progresului

elevilor printr-un sistem de

teste de evaluare care să

ofere o radiografie obiectivă

a procesului de invăţare în

şcoală.

O corectă autoevaluare oferă

premisele unei reglări

ameliorative atât la nivel

individual cât şi la nivel

managerial.

2.

Dezvoltarea

resurselor

umane

Familiarizarea cadrelor

didactice cu nsistemul de

evaluare externă.

Motivarea întregului

personal în functie de

creşterea eficientei muncii.

Aplicarea corectă a sistemului

de evaluare poate avea efecte

motivante asupra personalului.

3.

Atragerea

de resurse

financiare si

dezvoltarea

bazei

materiale

Dezvoltarea modalităţilor

de evaluare computerizată

Utilizarea mijloacelor

informatice moderne asigură o

mai mare rapiditate a

diagnosticului si o stocare

rapidă a rezultatelor

4.

Dezvoltarea

relaţiilor

comunitare

Aplicarea şi promovarea

sistemului de evaluare în

colaborare cu partenerii

educaţionali locali

Parteneriatul asigură o mai

mare obiectivitate a evaluării.

ŢINTA STRATEGICĂ V.

Promovarea imaginii şi creşterea prestigiului şcolii printr-un

parteneriat educativ eficient

Nivelul Opţiuni strategice Argument

1. Dezvoltare

curriculară

Creşterea gradului de

consultare al părinţilor în

alegera disciplinelor opţionale

şi acordarea conţinutului

acestora la nevoile concrete ale

partenerilor sociali.

Succesul organizaţiei

şcolare va depinde tot mai

mult de oferta educativă a

şcolii şi nevoile individuale

şi locale.

2.

Dezvoltarea

resurselor

umane

Perceperea şi utilizarea elevilor

ca parteneri în derularea actului

educativ. Proiectarea şi

derularea unor activităţi de

consiliere socială.

Demersul didactic nu

trebuie să fie unilateral,

câstigarea părinţilor ca

parteneri este de natură să

eficientizeze munca

educativă.

3.

Atragerea

de resurse

financiare si

dezvoltarea

bazei

materiale

Creşterea contribuţiei

părinţilor pentru îmbunătăţirea

condiţiilor de instruire şi

atragerea lor ca parteneri ai

actului de educaţie.

Sprijinul părinţilor este

important pentru

îmbunătăţirea calităţii actului de invăţare

4.

Dezvoltarea

relaţiilor

comunitare

Dezvoltarea unor parteneriate

între instituţii de invăţământ

din alte localităţi.

Schimbul de experienţă

între parteneri poate

determina generalizarea

experienţei pozitive şi

schimbarea mentalităţii în

ceea ce priveşte actul

educativ.