Joi 23 Septembrie 2010

8
Unicul Cotidian Național E timpul să știi Director: Constantin Tănase www.timpul.md e-mail: [email protected] ISSN 1857-2448 9 771857 244800 JOI, 23 SEPTEMBRIE 2010 ANUL IX, NR.172 (1376) 8 PAGINI PREț - 2 LEI RESPONSABIL DE EDIţIE: Arcadie Gherasim PAGINA 4 PAGINA 3 Câte o benzinărie la fiecare kilometru de drum? Săptămâna europeană a mobilităţii la Chişinău Bună dimineaţa! Eu sunt „tâmpit” Maxima zilei „Nu-ţi fie frică de perfecţiune: n-o s-o atingi niciodată” (Salvador Dali) Pavel Păduraru Despre faptul că-s „tâmpit” am aflat marţi, de la fostul ministru al Securităţii Naţionale, Anatol Plu- garu. Acesta, participând la o emisiune televizată, mi-a dat de înţeles că agenţii KGB care şi-au bătut joc de tatăl meu şi, în cele din urmă, l-au omorât, reprezintă „patrimoniul naţional al ţării noas- tre”. „Sunt tâmpiţi cei care cer să-i deconspirăm pe agenţii care au lucrat pentru interesele RM”, a declarat Plugaru, referindu-se la securiştii care anterior au slujit şi în KGB. Dimpotrivă, crede el, e un lucru normal ca aceştia să ajungă apoi deputaţi sau chiar miniştri, „dacă nu au comis crime”… Mai întâi, îi mulţumesc dlui Plugaru că a atins acest subiect. Cel puţin, asta mă va face să-i iau mai în serios de azi înainte pe unii demnitari - blânzi la chip şi la grăire - despre care se zice că ar fi fost nişte ticăloşi pe când activau la KGB. Totuşi, dacă kaghebiştii nu trebuie deconspiraţi şi pot să deţină funcţii importante, cine mă va asigura pe mine, alegătorul, că votez cu un politi- cian, dar nu cu un criminal? Nimeni şi niciodată. Nici măcar „comisia specială”, propusă tot de Plugaru, care, chipurile, ar urma să verifice „une- le dosare” ale concurenţilor electorali. Eu n-am să cred niciodată într-o asemenea comisie în RM, unde totul fără excepţie se vinde şi se cumpără, unde demnitatea profesională şi morală are mai puţină importanţă decât o mătură. De-ar fi o aşa comisie, tare s-ar mai îmbogăţi sărmăneii mem- brii ei! Şi aici pun punct (ca să nu scap vreo vorbă nelalocul său la această temă…). PAGINA 6 Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, a avut ieri o întâlnire cu studenţii şi liceenii basarabeni care învaţă în România. Preşedintele a salutat decizia tinerilor de a-şi continua studiile şi a încercat, totodată, să-i convingă să se întoarcă acasă după absolvire, chiar dacă R. Moldova se confruntă în prezent cu multiple probleme de ordin economic şi politic. Irina Papuc „Problemele nu sunt simple şi nu trebuie să credem că ele pot fi rezolvate imediat. Dacă înţelegem acest lucru şi tindem spre a le rezolva, sigur vom reuşi. Am început o schimbare pe data de 29 iulie, ca viaţa social- economică să nu mai depindă de partidul care vine la guvernare, şi trebuie s-o ducem la bun sfârşit”, a spus Ghimpu. El le-a mai sugerat tinerilor să nu fie indife- renţi faţă de ceea ce se întâmplă aici, acasă, în lipsa lor şi „fiindcă viitorul european al RM depinde numai de alegerile din noiembrie”, Mihai Ghimpu a îndemnat tinerii să meargă la vot. „Decizia cu cine veţi vota vă aparţine, dar să nu uitaţi că sunteţi viitorul acestei ţări şi voi sunteţi acei care veţi continua acest neam”, a mai menţionat preşedintele. Tinerii care au decis să-şi facă studiile în România spun că au ales să înveţe acolo pentru că România este o ţară europeană şi cu diploma obţinută vor avea mai multe şanse de angajare în spaţiul european. Iniţial, unii dintre ei nici nu s-au gândit să-şi facă studiile în România. Însă, deoarece nu au putut obţine o bursă acasă, cu toate că mulţi aveau o medie destul de mare, au ales România, unde au fost acceptaţi. Mihai Ghimpu: „Trebuie să convingem viitorul să revină acasă” Ce va fi? A stăzi, parlamentarii vor iniţia procedura de ridicare a imunităţii deputatului comunist Anato- lie Popuşoi, fostul şef al „Moldsilva”. Mâine, potrivit unor surse de la parlament, ar putea ca să fie examinat un alt demers al procurorilor în cazul a încă unui fost demnitar comunist. După Păpuşoi e posibil să rămână fără imunitate chiar ex-preşedintele Vladimir Voronin. Informaţia nu a fost confirmată, dar nici infirmată de preşedintele Comisiei juridice a legislativului, Ion Pleşca. Voronin şi Popuşoi ar putea rămâne fără imunitate parlamentară PAGINA 2 PAGINA 2

description

Anul IX, nr. 172 (1376)

Transcript of Joi 23 Septembrie 2010

Page 1: Joi 23 Septembrie 2010

Unicul Cotidian Național E timpul să știi

Director: Constantin Tănase

www.timpul.md e-mail: [email protected]

issn 1857-2448

9 7 7 1 8 5 7 2 4 4 8 0 0

JOI, 23 SEPTEMBRIE 2010 Anul IX, nr.172 (1376) 8 PAGInI Preț - 2 leI resPonsAbIl De eDIţIe: Arcadie Gherasim

Pagina 4 Pagina 6Pagina 3

Câte o benzinărie la fiecare kilometru de drum?

Săptămâna europeană a mobilităţii la Chişinău

Bună dimineaţa!

Eu sunt „tâmpit”

Maxima zilei„Nu-ţi fie frică de perfecţiune: n-o s-o atingi niciodată”

(Salvador Dali)

Pavel Păduraru

Despre faptul că-s „tâmpit” am aflat marţi, de la fostul ministru al Securităţii Naţionale, Anatol Plu-garu. Acesta, participând la o emisiune televizată, mi-a dat de înţeles că agenţii KGB care şi-au bătut joc de tatăl meu şi, în cele din urmă, l-au omorât, reprezintă „patrimoniul naţional al ţării noas-tre”. „Sunt tâmpiţi cei care cer să-i deconspirăm pe agenţii care au lucrat pentru interesele RM”, a declarat Plugaru, referindu-se la securiştii care anterior au slujit şi în KGB. Dimpotrivă, crede el, e un lucru normal ca aceştia să ajungă apoi deputaţi sau chiar miniştri, „dacă nu au comis crime”…

Mai întâi, îi mulţumesc dlui Plugaru că a atins acest subiect. Cel puţin, asta mă va face să-i iau mai în serios de azi înainte pe unii demnitari - blânzi la chip şi la grăire - despre care se zice că ar fi fost nişte ticăloşi pe când activau la KGB. Totuşi, dacă kaghebiştii nu trebuie deconspiraţi şi pot să deţină funcţii importante, cine mă va asigura pe mine, alegătorul, că votez cu un politi-cian, dar nu cu un criminal? Nimeni şi niciodată. Nici măcar „comisia specială”, propusă tot de Plugaru, care, chipurile, ar urma să verifice „une-le dosare” ale concurenţilor electorali. Eu n-am să cred niciodată într-o asemenea comisie în RM, unde totul fără excepţie se vinde şi se cumpără, unde demnitatea profesională şi morală are mai puţină importanţă decât o mătură. De-ar fi o aşa comisie, tare s-ar mai îmbogăţi sărmăneii mem-brii ei! Şi aici pun punct (ca să nu scap vreo vorbă nelalocul său la această temă…).

Pagina 6

Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, a avut ieri o întâlnire cu studenţii şi liceenii basarabeni care învaţă în România. Preşedintele a salutat decizia tinerilor de a-şi continua studiile şi a încercat, totodată, să-i convingă să se întoarcă acasă după absolvire, chiar dacă R. Moldova se confruntă în prezent cu multiple probleme de ordin economic şi politic.

Irina Papuc

„Problemele nu sunt simple şi nu trebuie să credem că ele pot fi rezolvate imediat. Dacă înţelegem acest lucru şi tindem spre a le rezolva, sigur vom reuşi. Am început o schimbare pe data de 29 iulie, ca viaţa social-economică să nu mai depindă de partidul care vine la guvernare, şi trebuie s-o ducem la bun sfârşit”, a spus

Ghimpu. el le-a mai sugerat tinerilor să nu fie indife-renţi faţă de ceea ce se întâmplă aici, acasă, în lipsa lor şi „fiindcă viitorul european al rM depinde numai de alegerile din noiembrie”, Mihai Ghimpu a îndemnat tinerii să meargă la vot. „Decizia cu cine veţi vota vă aparţine, dar să nu uitaţi că sunteţi viitorul acestei ţări şi voi sunteţi acei care veţi continua acest neam”, a mai menţionat preşedintele.

Tinerii care au decis să-şi facă studiile în românia spun că au ales să înveţe acolo pentru că românia este o ţară europeană şi cu diploma obţinută vor avea mai multe şanse de angajare în spaţiul european. Iniţial, unii dintre ei nici nu s-au gândit să-şi facă studiile în românia. Însă, deoarece nu au putut obţine o bursă acasă, cu toate că mulţi aveau o medie destul de mare, au ales românia, unde au fost acceptaţi.

Mihai Ghimpu: „Trebuie să convingem viitorul să revină acasă”

Ce va fi?

Astăzi, parlamentarii vor iniţia procedura de ridicare a imunităţii deputatului comunist Anato-lie Popuşoi, fostul şef al „Moldsilva”. Mâine, potrivit unor surse de la parlament, ar putea ca

să fie examinat un alt demers al procurorilor în cazul a încă unui fost demnitar comunist. După Păpuşoi e posibil să rămână fără imunitate chiar ex-preşedintele Vladimir Voronin. Informaţia nu a fost confirmată, dar nici infirmată de preşedintele Comisiei juridice a legislativului, Ion Pleşca.

Voronin şi Popuşoi ar putea rămâne fără imunitate parlamentară

Pagina 2

Pagina 2

Page 2: Joi 23 Septembrie 2010

2 joi, 23 SEPTEMBRiE 2010 Timpul COTiDiAn nAțiOnAl inDEpEnDEnTwww.timpul.md

Joi, 23 septembrie 2010MeTeo

Cursul vAluTAr

GUVERNUL:cere modificarea Codului ElectoralGuvernul va transmite Parlamentului spre examinare un proiect de lege pentru modifi-carea Codului electoral ce ţine de reducerea campaniei electorale de la 60 la 30 de zile. o altă modificare a Codului electoral, avizată pozitiv, ieri, de Cabinetul de miniştri, prevede eliminarea pragurilor de validare pentru toate tipurile de scrutine. Iniţiativa aparţine ministru-lui Justiţiei, Alexandru Tănase, iar proiectul în-aintat de PlDM ca iniţiativă legislativă propune modificarea art. 76 din Codul electoral. Potrivit lui Tănase, iniţiativa de modificare a Codului electoral ţine de ajustarea legislaţiei naţionale în domeniu la practicile ţărilor europene. Proiectul de lege urmează să fie examinat în Parlament.

BANCNOTE:cu semnătura lui Dorin Drăguţanubanca naţională a Moldovei va pune în circula-ţie, începând cu 27 septembrie 2010, bancnote noi cu valoarea nominală de 1 leu şi 20 lei, cu semnătura guvernatorului băncii naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu. bancnotele de 1 leu şi de 20 lei, cu anul de imprimare 2010, vor avea aceleaşi caracteristici ca şi bancnotele de 1 leu din emisiunea anului 1994 şi bancnotele de 20 lei din emisiunea anului 1993, respectiv, aceleaşi dimensiuni, culori, elemente grafice şi aceleaşi elemente de siguranţă. elementele noi ale acestor bancnote vor constitui semnătura guvernatorului băncii naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, şi anul de imprimare 2010.

RESTRICŢII:la instalarea sistemelor individuale de încălzireÎn circa 15% din apartamentele din Chişinău sunt instalate sisteme autonome de încălzire. Iar la bălţi numărul este şi mai mare - 28%. Ca rezultat, cresc tarifele în sistemul de alimen-tare centralizată cu energie termică, constată responsabili de la Ministerul economiei. o altă consecinţă a faptului că tot mai mulţi con-sumatori optează pentru sisteme individuale de termificare este că se dereglează procesul de încălzire în sistemul centralizat. studiul for-mulează propuneri pentru a opri debranşarea de la sistemul centralizat. una dintre acestea este de a ridica plata pe care proprietarii de locuinţe cu sistem individual o achită pentru încălzirea spaţiilor de uz comun, de la 5% la 30%. De asemenea, se propune ca la debranşare solicitantul să obţină consimţământul tuturor locatarilor din bloc.

Astăzi, în R. moldova

euro - 16.2747usD - 12.1639ron - 3.8252rub - 0.3924uAH - 1.5315

Minim +80C Maxim + 190CCer senin, fără precipitaţii

ApAre din 2001

FondAtor Constantin tănase

AdresA redAcţieiChişinău, BD. GriGore vieru, 22/2, et. 2e-mail: [email protected]: www.timpul.mdtel./FaX: 22.56.70teleFoane: 22.24.58; 22.39.75; 22.57.67 (publicitate)

redAcţiA

redActor-şeF coordonAtorsorina şteFârţă

redActori-şeFi AdjuncţiGheorGhe BuDeanutatiana CoraiarCaDie Gherasim

secretAr generAl de redAcţievitalie munteanu

depArtAment ştiri natalia hadârcă nicolae roibudepArtAment AnAliZĂ valentina Baciu alina ţurcanudepArtAment inVestigAţiiPavel PădurarueditoriAliştiConstantin tănaseDan DungaciuConstantin Cheianueditor FotoConstantin GrigoriţărelAții cu publiculsvetlana ConevaredActori-stiliZAtori maria Boroda silvia Condraţchi

redAcțiA timpul.mdsilviu tănaseion surduandrei loghinion macovei

director comerciAl olesea mărCuţă

depArtAment publicitAte miraBela tănase

mAnAger distribuţiealeXanDru Josan

depArtAment mArKetingelena sărăteanu

contAbil-şeFelena GriGor

Publicaţia este înregistrată la ministerul Justiţiei al r. moldova cu nr. de înregistrare 139, la 16.05.2003.

„timPul de dimineaţă” apare de cinci ori pe săptămână în format a3, într-un volum de opt pagini (luni-joi) şi 24 de pagini (vineri). tiparul - tipografia „universul”, str. v. Pârcălab, 45.

textele marcate cu P şi PP reprezintă Publicitate, respectiv Publicitate Politică. redacţia nu poartă răspundere pentru conţinu-tul articolelor publicitare.

TIMPUL de dimineaţăCotiDian naţional inDePenDentTiraj săpTămânal (abonamenTe + vânzări) - 35.530 exemplAre

top NEWS

Valentina Baciu

Procuratura Generală, care a adresat un demers preşedintelui parlamentului în acest sens, îl acuză pe fostul conducător al „Moldsilva” că şi-ar fi depăşit atribuţiile de serviciu atunci când a dat în folosinţă familiei liderului comunist pădurea de la ţiganca (Trebujeni, orhei) cu suprafaţa de aproape 700 ha. Amintim că TIMPul a scris că „Moldsilva” a dat în arendă pă-durea srl „biotex-Com” (una din firmele

lui oleg voronin), pentru 49 de ani şi cu mari abateri de la lege. sursele noastre spun că voronin şi-a adus aici toată ave-rea şi animalele de la Condriţa.

Procurorii susţin că actul de arendă a fost întocmit ilegal şi netranspa-rent: pădurea a fost îngrădită cu sârmă ghimpată şi este păzită de băieţii de la „Fulger”; „biotex-Com” a ridicat diverse construcţii fără autorizaţii şi fără acordul „Moldsilva”; arendaşul a suprapopulat zona cu mistreţi, fapt care a afectat pă-durea, dar şi populaţia din satele situate în apropiere. Şi Curtea de Conturi a scos

la iveală ilegalităţile comise la semnarea contractelor de arendă.

Potrivit preşedintelui Comisiei juridice, Ion Pleşca, astăzi preşedintele legislativului va citi în plen cererea procurorului general, după care va transmite materialele în co-misie. Timp de 15 zile, aceasta este obligată să examineze demersul şi să întocmească un raport care va fi supus unui vot secret. În cele din urmă, raportul va ajunge din nou în plen, iar deputaţii, prin vor secret, vor decide să-i ridice sau nu imunitatea lui Popuşoi.

Mihaela Andrei a venit la întâlnirea cu preşedintele interimar din roşcani, străşeni. este „bobocică”, în primul an la o facultate de Drept din bucureşti şi a fost plăcut surprinsă să afle că va be-neficia de bursă. În cazul în care va găsi o slujbă cu un salariu decent, Mihaela a spus că nu se va mai întoarce acasă, deşi speră că pe parcursul a patru ani, cât îşi va face studiile, situaţia politică din rM se va îmbunătăţi.

la fel a procedat şi Mihaela bunescu, azi studentă la Facultatea de Psihologie a universităţii „Transilvania” din braşov. ea a depus actele la noi, dar nu a trecut concursul şi a decis să încerce în româ-nia, unde a fost acceptată şi beneficiază, de asemenea, de bursă.

Mircea rusnac este student în anul Iv la Teologie. el spune că a ales românia pentru că studiile sunt de calitate, iar mită se dă mai puţin.

bucureştiul a devenit o capitală de suflet şi pentru valentin Troşin. el şi-a dorit de mic să-şi facă studiile în româ-nia unde au învăţat şi cei doi fraţi ai săi. „studiile în altă ţară îţi permit să-ţi con-struieşti alte viziuni decât cele cu care ai crescut, iar aceasta îţi dă posibilitatea să aplici la tine acasă ceea ce ai învăţat în altă parte”, spune valentin. Chiar dacă situaţia din rM nu se va schimba, el zice că se va întoarce acasă, pentru că îşi iubeşte meleagul natal.

Preşedintele organizaţiei studenţilor basarabeni din bucureşti, vlad Durnea, a declarat că tinerii noştri se vor întoarce acasă numai în cazul în care statul va crea condiţii favorabile pentru aceştia. el

ne-a asigurat, însă, că tinerii vor merge la vot, fiindcă îşi doresc să mai ofere o şansă actualei guvernări. Problemele cu care se confruntă tinerii de la noi sunt legate de procesul de admitere, cazare, permisul de şedere, precum şi impactul emoţional provocat de brusca schimbare a locului de studii şi de trai.

studenţii au avut posibilitatea să-i pună întrebări preşedintelui. ei au vrut să afle dacă relaţiile dintre r. Moldova şi românia vor continua să fie la fel de bune şi după alegerile din noiembrie, dacă va exista totuşi o unificare între cele două ţări şi cum ar putea r. Moldova să se integreze în ue în timp-record.

Pentru acest an de studii, Guvernul de la bucureşti a acordat tinerilor din rM 5000 de burse.

Pagina 1

Pagina 1

Mihai Ghimpu: „Trebuie să convingem viitorul să revină acasă”

Voronin şi Popuşoi ar putea rămâne fără imunitate parlamentară

Page 3: Joi 23 Septembrie 2010

3joi, 23 SEPTEMBRiE 2010 Timpul COTiDiAn nAțiOnAl inDEpEnDEnT www.timpul.md

timpul.mdwww.Timpul.biz www.Culinar.md

Funded by

the European Union

LOCAL INTEGRATION PROJECT OF REFUGEES IN BELARUS, MOLDOVA AND UKRAINE

2009-2011

Implemented by the United Nations High

Commissioner for Refugees

VACANCY NOTICE

The United Nations High Commissioner for Refugees (UNHCR) Representation in the Republic of Moldova wishes to announce the following vacancy:

VN/2010/02 Programme Assistant (Temporary), GL-6, (6 months with possibility of extension)

Main responsibilities: The post is part of an EC-funded regional project which covers local integration of refugees in Moldova, Belarus and Ukraine. The UNHCR Representation in Moldova will assist the government to develop a functioning refugee local integration system and procedures as outlined in the Regional Local Integration Project. Applicability criteria and required documents for application may be found on: UNHCR website www.unhcr.org.md and UN website: www.un.md Deadline for submission of applications is 04 October 2010, 18:00.

Victor Catan la BerlinMinistrul Afacerilor Interne, victor Catan, se află într-o

vizită de lucru în Germania, unde va avea întrevederi cu oficiali din domeniul justiţiei şi afacerilor interne.

În cadrul vizitei la berlin, victor Catan va avea o întreve-dere cu ministrul federal al Afacerilor Interne al Germaniei, în cadrul căreia urmează să fie semnat Protocolul de im-plementare a Acordului dintre r. Moldova şi Comunitatea europeană privind readmisia persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală.

Totodată, ministrul va avea întrevederi cu conducerea Ministerului Afacerilor Interne al landului bavaria şi repre-zentanţii Fondului Hanns Seidel, care s-a manifestat ca un par-tener fidel în procesul de instruire a poliţiştilor moldoveni.

Sursa: mai.md

Misiune economică a Moldovei în România

Camera de Comerţ şi Industrie a r. Moldova (CCIrM), în colaborare cu organizaţia de Promovare a exportului şi Atragere a Investiţiilor din Moldova (MIePo) şi cu sprijinul Ministerului economiei al r. Moldova, organizează în perioada 22-25 sep-tembrie o misiune economică în românia, la bucureşti şi braşov, unde vor participa agenţi economici din ambele ţări.

Programul misiunii prevede organizarea a două forumuri economice moldo-române, în braşov - pe 23 septembrie şi în bucureşti - pe 24 septembrie. Totodată, sunt planificate în-trevederi bilaterale de afaceri conform domeniilor de interes, anunţă un comunicat al CCIrM. „Întreprinzătorii de la noi din ţară sunt interesaţi de iniţierea relaţiilor de colaborare în domeniile: agroindustrial, construcţii, biocombustibil, turism, servicii medicale, juridice etc. În cadrul celor două forumuri vor fi organizate întrevederi bilaterale de afaceri conform inte-reselor întreprinderilor moldoveneşti. Misiunea economică în românia va permite valorificarea oportunităţilor de promovare a produselor şi serviciilor din Moldova pe o piaţă dinamică a uniunii europene. Participanţii vor face schimb de informaţii comerciale şi contacte, vor identifica noi parteneri de afaceri”, potrivit lui Mihai bâlba, directorul Departamentului Dezvoltarea Competenţelor al CCIrM, citat de AGerPres.

Misiunea economică în românia este organizată cu scopul de a consolida relaţiile comercial-economice bilaterale, de a prezenta oportunităţile investiţionale ale republicii Moldova, de a promova exporturile pe piaţa româniei şi a uniunii europene şi a crea noi platforme de cooperare eficientă între reprezentanţii businessului din ambele ţări.

După Jurnalul National.ro

Ambuteiaje enorme în Moscova, de Ziua Mondială fără Maşini

Cetăţenii ruşi au rămas insensibili de Ziua Mondială fără Maşini, marcată de ambuteiaje mai mari decât de obicei la Moscova.

Circulaţia la periferia capitalei ruse era practic blocată miercuri dimineaţă, iar vehiculele avansau cu greu spre centrul oraşului.

„Ambuteiajele au fost mai mari, probabil şi din cauza ploii”, explică purtătorul de cuvânt al Centrului moscovit pentru gestionarea traficului rutier.

Autorităţile municipale au redus tarifele la transportul în comun pentru a diminua traficul rutier de Ziua Mondială fără Maşini, marcată în 2.000 de oraşe din lume.

Primăria Moscovei este criticată constant pentru modul în care se desfăşoară traficul rutier.

Sursa: Mediafax.ro

Pakistan: o femeie a fost ucisă cu pietre de talibani

S-a întâmplat recent în nordul Pakistanului, în Orakzai. Imaginile fil-mate în cursul execuţiei sunt şocante. Talibanii s-au năpustit asupra femeii ca nişte animale însetate de sânge. Au lovit-o cu pietre pe tot corpul. I-au lovit şi capul cu bucăţi de stâncă. Femeia a murit în chinuri cumplite.

Filmul a fost difuzat şi de unele televiziuni din Orientul Mijlociu, iar execuţia a fost prezentată ca un act de justiţie.

În următorii 15 ani, rusia va cheltui 19 trili-oane ruble (aproximativ 613 mlrd. dolari) pentru modernizarea armatei sale. De asemenea, pentru prima dată de la cel de-al Doilea război Mondial, o parte din tehnica de luptă şi tehnologia militară vor fi cumpărate din suA, a de-clarat ministrul rus al Apă-rării, Anatoli serdiukov, citat de presa rusă.

reamintim că şi suA vor să cumpere elicoptere militare din rusia pentru dotarea armatei afgane, anunţul în acest sens al secretarului de stat al Apărării, robert Gates, stârnind protestele mai multor membri ai Congresului.

„Propunerile guvernului privind majorarea cu 46% a bu-getului apărării pentru 2011-2020 sunt în curs de finalizare”, a spus serdiukov la întoarcerea dintr-o călătorie în America, unde a negociat cu şeful Pentagonului, robert Gates. „este puţin din punctul de vedere al dotării forţelor noastre armate cu sisteme moderne. Puteam cere mai mult, dar era evident că nimeni nu ar fi acceptat asemenea cheltuieli. În ultimă instanţă, 19 trilioane este o sumă serioasă, care va asigura numeroase comenzi pentru industria apărării”, a precizat serdiukov.

experţii au spus că, în pofida interdicţiilor în vigoare, propunerea va primi toate aprobările necesare, astfel încât, pentru prima dată în ultimii 70 de ani, rusia va importa legal producţie militară din suA.

Sursa: Hotnews

Militanţi ai grupului ex-tremist rus Voina (război) au răsturnat mai multe maşini de poliţie la sankt Petersburg, protestând faţă de corupţie.

Membrii grupului au anun-ţat că în cursul nopţii de 16 spre 17 septembrie au răstur-nat cel puţin trei maşini de poliţie în sankt Petersburg, potrivit blogului unuia dintre ei, Aleksei Ploutser-sarno, informează MeDIAFAX, ci-tând AFP.

Pe blogul propriu, militan-tul prezintă zeci de fotografii de la acţiuni intitulate spre exemplu „lovitura de palat” sau „Ajuţi un copil, îţi ajuţi ţara”.

Imaginile îl surprind pe un copil de trei ani jucându-se cu o minge în centrul oraşului rus. Mingea se îndreaptă spre o maşină de poliţie staţionată în apropierea Palatului „Mihai-lovski”. Cinci tineri se apropie de maşină şi o răstoarnă, iar un militant îi dă mingea co-pilului.

„Corupţii distrug spaţii vas-te ale ţării noastre, iar poliţia îi ajută să comită infracţiuni”, scrie militantul.

Poliţia din sankt Petersburg a confirmat că două maşini in-scripţionate au fost răsturnate de necunoscuţi.

Sursa: 9am.ro

Romi sau ţigani?romi sau ţigani, cum ar trebui să se numească această

minoritate? senatorii români au deschis subiectul în plen odată cu respingerea unei propuneri legislative referitoare la declararea unei zile naţionale de comemorare a dezrobirii romilor din românia.

reprezentantul minorităţii rome în Parlament, deputatul nicolae Păun, a propus ca, în fiecare an, pe 20 februarie să fie comemorată dezrobirea romilor din românia. el vrea ca Ministerul Culturii să asigure fonduri pentru organizarea de manifestări publice dedicate acestei zile, iar în manualele şcolare să fie introdus un capitol despre perioada de robie a romilor, din istoria româniei. senatul, ca prima cameră sesizată, a respins proiectul.

senatorii au arătat că denumirea de romi a fost dată prin-tr-o rezoluţie a Consiliului europei atunci când ţara noastră era în negocieri de aderare la comunitatea europeană.

Sursa: Tvr.ro

Rusia îşi va moderniza armata cu armament american

Militanţi extremişti ruşi au răsturnat maşini de poliţie

Page 4: Joi 23 Septembrie 2010

4 joi, 23 SEPTEMBRiE 2010 Timpul COTiDiAn nAțiOnAl inDEpEnDEnTwww.timpul.md

societate

FELICITARECu ocazia frumosului jubileu de 60 de

ani, rudele şi prietenii îl felicită cu drag şi duioşie pe domnul Mihai Ilie Pala-marciuc, dorindu-i sănătate trainică, realizări frumoase, înţelepciune în luarea deciziilor şi-i transmit pe această cale un călduros „la mulţi ani!”.

Sisteme de alarmă şi pază de ultimă generaţie, sisteme de supraveghere video cu camere minus-cule, control acces şi na-vigare GPS, toate acestea pot fi găsite la „Mold-expo”, unde ieri a fost inaugurată cea de-a IX-a ediţie a Expoziţiei inter-naţionale specializate „Security 2010”. Acesta este unicul eveniment în Moldova care abordează toate aspectele domeniu-lui de securitate. Astfel, în cadrul expoziţiei, pe lângă tehnologiile prezentate, vizitatorii vor putea să participe la o serie de seminare şi mese rotunde unde se vor dezbate diverse probleme - de la măsuri antitero-riste până la protecţia contra incendiilor şi securitatea personală.

Ala Coica

expoziţia a demarat cu o demonstraţie ecvestră a regimentului de patrulă şi santinelă „scut”, urma-tă de prestaţia studenţilor de la Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare” a MAI. viceministrul Afacerilor Interne, Dumitru ursachi, a ţinut să sublinieze în cadrul

ceremoniei de inaugurare a expoziţiei „security 2010” că măsurile întreprinse pen-tru prevenirea şi combaterea eficientă a infracţiunilor şi asigurarea integrităţii vieţii şi proprietăţii cetăţenilor contribuie nemijlocit la îndeplinirea obiectivului general de integrare a r. Moldova în uniunea eu-ropeană.

În premieră, la expoziţia din acest an sunt prezentate mijloace tehnice de securi-tate de producţie europeană. „Compania „Justar” pre-zintă sisteme individuale de alarmă antiincendiu de clasa premiu bosH secu-rity (olanda) şi sisteme de semnalizare de pază PIMA (Israel)”, a specificat vitali berlinschi, director comer-cial „Justar”, partenerul pro-iectului expoziţional.

viorel Gurău, şef-adjunct al Direcţiei generale pază de stat, accentuează că la expoziţie sunt prezentate sisteme de pază atât pentru interior, cât şi pentru exteri-orul locuinţelor. „sistemele antiincendiu, cele împotriva spargerii sticlei şi senzorii de mişcare sunt în măsură să asigure integritatea bunuri-lor materiale ale cetăţenilor”, a conchis viorel Gurău. referitor la costurile acestor

sisteme, Gurău a declarat că suma depinde de suprafaţa casei sau a perimetrului supravegheat, dar nu este mai mică de 5000 lei. Costul lunar de deservire este de minimum un leu pe metru pătrat.

la expoziţie este amena-jat şi un stand al Facultăţii Pază, Protecţie şi securitate (PPs), useFs. valeriu Cuş-nir, decanul facultăţii, spune că anual aici sunt înmatricu-laţi circa 100 de candidaţi, dintre care cinci la sută sunt fete. „Pentru a deveni studenţi în cadrul acestei facultăţi, tinerii trebuie să susţină câteva probe de ap-titudini şi un test psihologic de peste 700 de întrebări, care are menirea de a evi-denţia calităţile acestora şi de a exclude persoanele predispuse la violenţă”, a remarcat valeriu Cuşnir.

eugen rusu, student la Fa-cultatea PPs, spune că a ales această facultate pentru că oferă mai multe oportunităţi. „În Moldova bodyguarzii nu sunt foarte bine plătiţi, însă peste hotare poţi să ai un sala-riu impunător. un bodyguard foarte bun poate să primească minimum 250 de dolari pe oră”, spune eugen rusu.

Cea de-a IX-a ediţie a ex-poziţiei internaţionale speci-alizate de tehnologii, mijloa-ce de protecţie şi securitate „security” se desfăşoară în perioada 22-25 septembrie 2010. Timp de patru zile expoziţionale se va desfăşura un program demonstrativ care va include prezentări ale Academiei „Ştefan cel Mare”, brigăzii de poliţie cu destinaţie specială „Fulger”, serviciului protecţie civilă şi situaţii excepţionale.

Natalia Hadârcă

Ieri, în ultima zi a săptă-mânii europene a mobilităţii, la Primăria Chişinău a avut loc o masă rotundă cu generi-cul „Fluidizarea transportului urban: probleme şi soluţii”, la care au participat ecologişti, funcţionari publici, poliţişti.

experţii prezenţi la şedin-ţă au vorbit despre faptul că cei mai nocivi factori pentru mediu sunt gazele de eşapa-ment emanate de automobile, în special de cele vechi. Cu toate acestea, doar 60% din numărul total de maşini sunt supuse anual testării ecolo-gice. o altă sursă puternică de poluare a aerului sunt deşeurile solide generate de automobile. e vorba de an-velope uzate, acumulatoare ş.a., aruncate la gunoi. Acest lucru se întâmplă pentru că în oraş nu există o reţea de colectare şi prelucrare a acestor deşeuri.

spălătoriile autorizate deservesc doar 47% din nu-

mărul total de maşini, restul sunt spălate pe malul râului bâc şi afluenţii acestuia, în ogrăzi etc. Astfel, deşeurile lichide cu conţinut de petrol nimeresc direct în ape.

Calculele aproximative arată că un automobil din Chişinău parcurge zilnic în medie 40 km. raportat la numărul total de automobile aflate în circulaţie, consumul total de carburanţi constituie 66 mii litri/zi, gradul de polu-are fiind foarte mare.

o altă problemă discutată în cadrul mesei rotunde a fost distrugerea gazoanelor din oraş din cauza şoferilor care parchează în aceste locuri. În urma unui studiu s-a consta-tat că doar 31,7% din şoferi parchează în timpul zilei maşinile în locuri autorizate, ceilalţi, adică 100 de mii, îşi lasă maşinile pe unde apucă.

ecologistul vladimir Ga-raba a propus să fie amenajate în oraş piste pentru biciclişti, iar pe unele străzi accesul transportului să fie interzis. viceprimarul vlad Coteţ a

spus că pe mai multe străzi din Chişinău au fost amena-jate astfel de piste doar că pe ele continuă să meargă şofe-rii. Garaba a mai menţionat că Chişinăul este singurul oraş din europa unde nu se percepe taxă pentru parcare. ecologistul a mai propus ca astfel de plată să fie cerută şi de la oficii, în jurul cărora sunt parcate automobilele angajaţilor. o altă idee a fost introducerea taxei de circula-ţie în centrul oraşului.

s-a constatat că cele mai poluate cu gaze de eşapament sunt străzile bănulescu-bo-doni, Ismail, eminescu, unde circulaţia transportului este foarte intensă. Anatol bur-lacioc, reprezentantul Cen-trului municipal de sănătate publică, a menţionat faptul că aerul atmosferic este unul din factorii principali care, în caz de necorespundere, influenţează negativ asupra populaţiei. Conform datelor oMs, mai mult de 2 mln. de oameni anual mor din cauza influenţei negative a factori-lor de mediu. Peste 210 mln. suferă de boli pulmonare. În 2005 pe glob au decedat peste 3 mln. de persoane din cauza bolilor pulmonare. oMs susţine că şi în următorii 20 de ani bolile pulmonare legate de calitatea aerului atmosferic vor ocupa unul din primele locuri în morbi-ditatea populaţiei. sursa prin-cipală de poluare a aerului este transportul urban.

În oraş fără automobil

Săptămâna europeană a mobilităţii la Chişinău Ieri, în Europa s-a desfăşurat acţiunea „În oraş fără

automobilul meu”. Deşi timp de câteva săptămâni re-prezentanţii instituţiilor de mediu au chemat populaţia ca în această zi să renunţe la mijloacele de transport personale şi să se deplaseze prin capitală cu bicicleta sau să utilizeze transportul public, ieri, străzile Chi-şinăului au fost la fel de aglomerate cu transport. La automobile au renunţat însă preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, prim-ministrul Vlad Filat, liderul PD, Marian Lupu, venind la serviciu pe jos. Primarul Dorin Chirtoacă a ales să meargă cu microbuzul.

Eveniment în avanpremieră

La Chişinău va fi deschis Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”

Expoziţia „security 2010”

Paza bună trece primejdia rea

La ceremonia de deschidere, preconizată pentru 29 septembrie, vor participa ministrul Afaceri-lor Externe al României, Teodor Baconschi şi ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europe-ne al Republicii Moldova, Iurie Leancă.

Ministerul Afacerilor externe al româniei precizează într-un comunicat de presă că deschi-derea Institutului Cultural român „Mihai eminescu” la Chişinău este rezultatul efortu-rilor Ministerului Afacerilor externe şi ICr de extindere a reţelei institutelor culturale româneşti, ca instrument al unei diplomaţii culturale moderne.

Instituţionalizarea unei „case a culturii române” în republica Moldova a constituit o prioritate a politicii externe româneşti, iar ICr „Mihai eminescu” de la Chişinău îşi propune edificarea unor punţi spirituale noi între cele două maluri ale Prutului, regăsirea şi consolidarea comunităţii de limbă, cultură

şi tradiţii.„Institutul Cultural român

de la Chişinău a primit numele simbolic al poetului Mihai emi-nescu. este numele unei identităţi comune, unei istorii comune, unei simţiri comune. Acest nume trasează, într-un fel, programul acestui Institut. este un Institut care porneşte de la premisele co-mune, pentru a clădi un viitor în

care spaţiile respective să se regăsească, fără să se amestece”, explică Petre Guran, directorul ICr „Mihai eminescu” Chişinău (foto).

Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice al universităţii bucureşti şi doctor în istorie, cu o teză susţinută în 2003 la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, fost membru al Centrului de studii elenice al universităţii Princeton, Petre Guran este autorul a nume-roase studii, articole şi recenzii pe teme de antropologie, istorie şi actualitate politică şi religioasă.

(Moldova Azi)

Page 5: Joi 23 Septembrie 2010

5joi, 23 SEPTEMBRiE 2010 Timpul COTiDiAn nAțiOnAl inDEpEnDEnT www.timpul.md

Actual

Încotro s-o luăm: spre est sau spre vest? este în-trebarea sacramentală pe care ne-o punem de aproape douăzeci de ani. spre piaţa occidentală cu standardele şi valorile ei mai înalte, spun unii sugerând chiar să ardem podurile pe direcţia opusă. se face referinţă, în context, la interdicţiile impuse de rusia la importurile de vinuri sau fructe. nu putem lăsa econo-mia dependentă de o singură piaţă, este un alt „argument” adus de unii analişti. ni-meni nu pune problema de a ignora Federaţia rusă sau de a nu avea relaţii bune cu aceasta, mai spun ei, efortul ar trebui să fie îndreptat însă spre diversificarea pieţelor de desfacere a produselor moldoveneşti.

Aşa-zisa dilemă - „piaţa estică sau vestică?”- este una falsă. nu poţi să acuzi o ţară că este încarnarea răului pentru că a interzis importul unor produse şi să ignori o realitate - că este cea mai mare piaţă de desfacere a mărfurilor moldoveneşti - şi să pretinzi apoi să mai fii crezut. Iată ultimele statistici: r. Moldova a exportat în şapte luni ale anului curent în Federaţia rusă mărfuri în valoare de 175,4 milioane de dolari, cu 25,6% mai mult decât în perioada similară a anului 2009. Circa 45% din exporturile de vinuri mol-doveneşti şi 70% din livră-

rile externe de fructe merg pe piaţa rusă. rusia este pe prima poziţie şi printre ţările din care r. Moldova importă mărfuri şi servicii. În prima jumătate a acestui an, sută la sută din importurile de gaze naturale şi 62,5% din gazul lichefiat provin din Federaţia rusă.

Încordarea relaţiilor bi-laterale în sfera economică dintre Moscova şi Chişinău din ultimii ani a afectat eco-nomia moldovenească şi a pus în pericol zeci şi sute de companii. Factorul politic s-a implicat în relaţiile pur economice, iar replica au-torităţilor moldovene nu a făcut decât să ridice şi mai mult temperatura relaţiilor şi aşa suficient de încinse. Problemele care au apărut în legătură cu importurile de vin şi fructe din r. Moldova trebuiau rezolvate exclusiv de experţi. Pragmatic şi pro-fesionist. În ultimii ani au avut probleme pe piaţa rusă nu doar exportatori din r. Moldova, dar şi din Polonia,

din suA, alte ţări, c a r e , o recunosc şi experţi de la Chi-şinău, le-au rezol-v at m a i discret şi abil. Cre-de cineva

că vor veni alţii să ne rezolve problemele, că cineva va proteja interesele exportatorilor noştri, că prin declaraţii vor fi soluţionate problemele? Moldova ar trebui să fie cu atât mai mult abilă şi pragmatică în pro-movarea intereselor sale cu cât este un jucător mic pe pieţele externe.

evident că pericolul de-pendenţei există totdeauna acolo unde se mizează doar pe o singură piaţă. Criza financiară din 1997 ne-a arătat cât de periculoasă este această dependenţă. În 1997, exporturile moldoveneşti erau orientate spre Federaţia rusă în proporţie de 58%, iar 28,4% din importuri veneau din această ţară. Criza a dus la prăbuşirea comerţului exterior dintre ambele ţări, care în următorii doi ani s-a redus la jumătate şi nu a mai fost restabilit până în prezent. Şi importurile s-au înjumătăţit.

Astăzi, cota Federaţiei ruse în importurile realizate

de r. Moldova este de 15,3%, iar la exporturi de 23,7%. o pondere sub 25% în relaţiile comerciale prezintă un risc pentru o economie?

Problema este că, aşa pre-cum am mai afirmat, apro-ximativ 45% din exporturile de vinuri moldoveneşti şi 70% din livrările externe de fructe merg spre piaţa rusă. Aceasta determină r. Mol-dova să identifice şi alte pieţe de desfacere. lucrurile, însă, se mişcă foarte încet. După embargoul din martie 2006, vinificatorii au avut patru ani la dispoziţie pentru a se reo-rienta spre alte pieţe, inclusiv din ue. Pentru avem nevoie de calitate, responsabilitate, aliniere la standardele uni-unii europene. Au trecut însă patru ani, iar ponderea exporturilor spre piaţa ue a crescut nesemnificativ. După ce au apărut problemele cu exportul fructelor, s-a pus speranţa în piaţa româniei, însă iarăşi apar exigenţele ue, care trebuie respectate, dacă doreşti să livrezi produ-sele pe această piaţă.

Aşadar, încotro: spre piaţa estică sau spre piaţa vestică? este o întrebare falsă şi ar fi o alegere falsă. o greşeală ar fi să faci această alegere. să ai această dilemă. este în intere-sul r. Moldova să fie în relaţii excelente şi cu Federaţia rusă şi cu uniunea europeană.

Elena Munteanu

perspective economice

Falsa dilemă a Moldovei: piaţa estică sau cea vestică?

Am citit, în TIMPul de marţi, 20 septembrie, un articol intitulat „Între Dumnezeu şi Parlament”, semnat de Înaltul şi Preasfinţitul episcop de bălţi şi Făleşti Marchel, în care acesta lansează critici dure la adresa AIe, învinuind-o de sărăcirea populaţiei. M-am mirat că Domnia sa nu şi-a adus aminte de sărăcia noastră pe vremea guvernării comuniste, care a agonisit miliarde pe spatele populaţiei.

Cred că episcopul greşeşte spunând că enoriaşii de astăzi pun mână de la mână câte jumătate de leu pentru a putea cumpăra o lumânare. Aş spune chiar că

intimidează enoriaşii creştini din rM cu astfel de declaraţii. oricât de săraci sunt, ei totdeauna găsesc câţiva lei pentru rân-duielile bisericeşti (cel puţin o lumânare pentru cei duşi din viaţă şi una pentru sănătatea celor apropiaţi de pe pământ). ÎPs Marchel îşi mai exprimă regretul că rM rămâne o ţară politizată, dar nu este revoltat de faptul că tot de politică sunt preocupate şi unele înalte feţe bisericeşti din Mitropolia Moldovei, care sprijină deschis anumite partide politice.

nu este adevărat nici faptul că gu-vernanţii din AIe nu agreează prezenţa bisericii ortodoxe ruse în Moldova.

Dimpotrivă, aceştia fac declaraţii şi acţiuni în sensul concilierii ambelor mi-tropolii din rM, sunt prezenţi la sfintele liturghii şi alte ceremonii creştine ce au loc în lăcaşurile sfinte ale Mitropoliei Moldovei. Iar cât priveşte afirmaţia că Patriarhul Kirill nu doreşte să vină în rM din cauza situaţiei politice, noi am zice că vizita oricărei feţe bisericeşti este binevenită pentru creştinii din rM, cu atât mai mult când e vorba de patriarh, numai că venirea sa nu trebuie să aibă conotaţii politice.

A. Donică,or. Chişinău

Enciclopedia minciunilor comuniste

Câte o benzinărie la fiecare kilometru de drum?

Vasile Şoimaru, doctor în economie

Actuala conducere a R. Moldova a moştenit un bu-

chet de probleme grave, pentru rezolvarea cărora va trebui să-şi bată capul mai multe guvernări democratice, iar dacă, Doamne fereşte, comuniştii mai revin o dată la putere, riscăm să le mul-

tiplicăm şi să trecem cu ele şi în secolul XXII...

săptămâna trecută, am avut de parcurs cu doi români americani drumul de la Chişinău până la orhei. După ce mi-am alimentat Toyota la benzi-năria Petrom de lângă Fabrica Bucuria din Chişinău am mers până la staţia Petrom din cartierul Bucuria de la ieşirea dinspre nord a orheiului. Pentru că pasagerii mei nu suportau viteze americane pe dru-muri basarabene, şi pentru ca eu să nu mă plictisesc conducând Toyota cu viteza Lăzilor (Jiguliurilor) ruseşti, cei 50 de km de drum i-am parcurs în 50 de minute, în acest răstimp reuşind să fac şi 50 de imagini ale celor 50 de staţii de alimentare cu combustibil din acest drum, inclusiv 39 de staţii cu benzină şi 11 cu gaz. Două se mai află în proces de construcţie. Ştiam că-s foarte multe, dar n-aş fi crezut pe nimeni în lume că în medie la fiecare kilometru de traseu Chişinău-orhei au fost înfipte în cernoziomul moldovenesc câte o staţie. Pe traseul de 5,3 km din interiorul municipiului Chişinău au fost implantate 19 staţii, aproape câte patru la fiecare kilometru de drum!

Pe traseul Chişinău-bucureşti, care-i mai lung de zece ori faţă de cel indicat mai sus, numărul de staţii PeCo nu atinge această cifră. În Croaţia, bunăoară, cu greu întâlneam o benzinărie la 50 de kilometri de autostradă, dar americanii mei îmi spuneau că nici la traficul american nu există o atare intensitate a surselor de pericol pentru mediul înconjurător.

Acesta este un adevărat dezastru ecologic, cu riscuri enorme pentru mediu şi pentru securi-tatea fizică a cetăţenilor. să ne ferească Domnul, dacă vreun kukuruznik sovietic cade pe una din benzinăriile acestui segment de drum, conform principiului DoMIno, sar în aer şi celelalte 49 de benzinării... Din punct de vedere economic este imposibil de explicat care-i rostul să deschizi atâtea staţii PeCo pe un segment atât de scurt de drum, dacă unei staţii PeCo îi revine o cantitate minimă de benzină vândută cu o cifră de afaceri care nu-ţi permite nici măcar să-i mituieşti pe cei cu apro-barea... Atunci, de ce se investesc atâtea mijloace financiare în acest domeniu, sau poate mai corect ar fi să întreb care-i adevărata miză a investitorilor în benzinării? sau poate multe din ele sunt doar o perdea comunistă după care se fac alte jocuri, alte afaceri, nu neapărat curate, şi ce fac organele abili-tate să urmărească buna funcţionare a acestui stat? Acest fenomen nu poate fi numit liberă concurenţă şi luptă cu monopolismul. Chiar dacă pe segmentul dat circulă mai multe unităţi de transport faţă de alte direcţii, experienţa statelor dezvoltate demonstrează că un număr de staţii de zece ori mai mic ar asigura necesităţile actuale şi viitoare, asigurându-le şi o rentabilitate satisfăcătoare...

Reacţie la materialele publicate

Marchel intimidează enoriaşii?

Page 6: Joi 23 Septembrie 2010

6 joi, 23 SEPTEMBRiE 2010 Timpul COTiDiAn nAțiOnAl inDEpEnDEnTwww.timpul.md

opinii

Eşecul referendumului con-stituţional a complicat la

maximum planurile Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), impunând-o acum să rezolve toate problemele din galop, cu foarte multă nervozitate şi cu foarte mul-te replici care uneori seamănă deja cu un fel de isterică.

Pentru că ce s-ar fi întâm-plat dacă referendumul era

valid? Se întâmpla că AIE ar fi mers în alegerile anticipa-te cu un as puternic în mână: compromiterea la maximum a PCRM şi restabilirea unui drept în plus pentru cetăţenii RM - cel de a-şi alege preşedintele. Dacă se mai majorau pe ici pe acolo nişte pensioare sau indemniza-ţii - parlamentarele din noiem-brie ar fi adus la guvernare o AIE şi mai numeroasă.

Acum însă lucrurile se acuti-zează. Cu toate că referendu-

mul i-a permis AIE să-şi treacă în revistă electoratul, după consu-marea regretabilului eveniment din 5 septembrie este foarte greu de presupus dacă acest electorat va rămânea tot atât de numeric. Mai mult decât atât, nimeni nu a verificat dacă votanţii pro-mo-dificarea Constituţiei au venit la urne ghidaţi de dragostea faţă de AIE sau îndemnaţi de dorinţa de a participa în mod direct la alege-rea viitorului şef de stat.

Mai departe - şi mai compli-cat, din cauza deficitului de

timp pentru a formula, elabora şi oferi electoratului ceva palpabil, pipăibil şi mâncabil, cum ar fi pensii majorate, salarii mai mari şi, foarte important pentru cetă-ţeni, mai mulţi hoţi şi ciomăgari la închisoare. În această luptă contracronometru pentru electo-rat, unii membri ai AIE au recurs la o retorică atât de controversa-tă, încât devin chiar enervanţi. Marian Lupu dorea adineauri ca până la alegeri să fie examinat şi poate chiar adoptat Bugetul de stat, astfel ca oamenii de afaceri să ştie cum să-şi planifice urmă-

torul an economic. Acelaşi lucru l-a dorit şi Mihai Ghimpu, acesta chiar răstindu-se la Guvern ca să grăbească prezentarea proiec-tului de buget. Mai apoi, însă, ambii au amuţit la această temă, deşi mie personal mi s-au părut rezonabile aceste propuneri. Ori ce este un Buget de stat? El, în actualele condiţii, devine cel mai credibil manifest electoral al guvernării AIE. Anume din docu-mentul Bugetului de stat pentru anul 2011 cetăţenii vor afla dacă vor fi micşorate sau mărite sala-riile, pensiile, impozitele, taxele; dacă vor fi sau nu alocate sume suficiente pentru investiţii, pen-tru sfera socială etc. Un buget vo-tat acum de Parlament le-ar tăia toate apele comuniştilor care, pe parcursul campaniei electorale, vor încerca să improvizeze pro-misiuni cosmice. Bugetul aprobat de AIE va deveni un angajament oficial şi în faţa electoratului, dar şi în faţa partenerilor străini - UE, FMI, BM.

Dar pentru a elabora şi defi-nitiva documentul la care

ne referim este nevoie de timp şi, înainte de toate, sunt necesare re-zultatele economice pentru nouă luni ale anului - cele mai conclu-dente pentru cei care pregătesc previziunile bugetare. De unde să ia AIE acest timp în condiţiile în care Curtea Constituţională a permis dizolvarea Parlamentului, iar Mihai Ghimpu a şi promis să semneze decretul respectiv, chiar dacă mai are în rezervă termenul rezonabil de trei luni? Ei bine, se pare că ieri Guvernul a găsit acest timp necesar, propunând Parla-mentului să scurteze campania electorală de la două luni la o lună. Este posibil ca proiectul de decizie să ajungă la legislatori în chiar dimineaţa zilei de azi. Cum vor proceda componentele AIE - vom trăi şi vom vedea. Un lucru este cert: dacă nu merg în alegeri cu Bugetul şi cu majorarea pensiilor - degeaba merg. Poate doar ca să obţină cineva dintre cei patru nişte voturi cu care să se târguiască mai apoi cu Voronin.

Ce va fi?A doua zi după refe-

rendum, m-a telefonat din provincie, de la baştină, fe-ciorul unui bun prieten. el a participat în această campa-nie în calitate de „persoană de încredere” a unui partid din AIe. era decepţionat de rezultatele referendumului, şi încerca să găsească răspuns la întrebarea de ce poporul a refuzat să se folosească de un exerciţiu democratic care, în ţările civilizate, este ceva firesc. situaţia descrisă de el se rezuma la următoa-rele: în satele moldoveneşti (româneşti), unde el a mers la întâlnirile cu alegătorii, oamenii au ieşit la referen-dum în proporţie de 37-39 de procente (un rezultat bunişor), în timp ce în sa-tele alolingve au ieşit la vot doar 9-13 la sută. Tânărul îşi explica acest lucru prin faptul că în aceste localităţi oamenii au fost terorizaţi de comunişti. „li s-au băgat în cap două prostii: prima, că referendumul este organizat de democraţi şi liberali pen-tru unirea cu românia şi a doua - că dacă referendumul va reuşi, Ghimpu va rămâne preşedinte”, mi-a spus el.

În context, îmi pun şi eu câteva întrebări, legate de votul alolingvilor din Tara-clia, Găgăuzia, bălţi şi unele raioane din nordul ţării. AIe a declarat sus şi tare

că obiectivul principal al ei este integrarea în structurile europene. De ce, de exem-plu, bulgarii de la noi s-ar teme de ue, din moment ce bulgaria însăşi este membră a uniunii europene, încă din anul 2007? De ce s-ar teme de nATo? Doar bulgaria din 2004 este membră a acestui bloc defensiv. Mulţi găgăuzi, ruşi, ucraineni deţin şi cetăţenia româniei care, la fel, este membră a ue şi nATo. De ce atunci se tem de români? sau poate au nevoie numai de paşaportul românesc (ca şi de cel bulgar, turcesc) ca să călătorească mai uşor prin europa şi întreaga lume?

oare unde lucrurile merg mai bine: în românia sau la noi? unde salariile şi pensiile sunt mai mari? unde preţu-rile la majoritatea produselor alimentare, medicamente sunt mai mari: la ei sau la noi? unde drumurile, oraşele şi satele sunt mai bune, mai bine îngrijite? Dar drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului unde sunt mai respectate? Şirul acestor în-trebări poate fi continuat. eu, unul, nu-mi pot explica ce motive au avut alolingvii să dea ascultare îndemnurilor unor partide de a boicota re-ferendumul. oare cât timp se vor lăsa manipulaţi de aceste partide, care nu-şi doresc

decât să se menţină la putere chiar cu riscul de a induce în eroare.

Îmi amintesc de o rudă de-a soţiei, care în vara acestui an a fost la Cluj să-şi perfecteze actele pentru a primi paşaportul românesc. Ambii doar înţeleg româ-neşte, iar în românia plecau pentru prima oară. Înainte de plecare aveau mari emoţii, dar la întoarcere mi-au spus: „Там уже почти Европа!”. se vede că omul nostru e făcut în aşa fel că până nu vede cu ochii săi, nu crede.

Iar „patrioţilor” ruşi, care sunt cetăţeni ai Moldovei, dar patria lor (istorică) e rusia, le-aş recomanda să meargă nu la Moscova, dar în provincie, să se gândească că, deja de peste 15 ani, în Caucaz e război şi aproape în fiecare zi acolo mor oameni (inclusiv ruşi). Apropo, nici în românia, nici în bulgaria, nici în toată ue aşa ceva nu se întâmplă. În concluzie: unde se simte mai conforta-bil omul: la noi, în rusia sau în statele uniunii europene?

Această întrebare o adresez şi moldovenilor, în special, celor care nu au ieşit la referendum, deoarece s-au lăsat influenţaţi de comu-nişti. Gândiţi-vă bine ce faceţi, mai aveţi timp până la alegerile anticipate!

Leonid Adarii

Opinia cititorului

… Şi iarăşi despre votul etnic

zi Că nu!

la o analiză generală a referendumului con-stituţional din 5 septembrie curent se observă următoarele fapte relevante: primul - o atenţie exagerată a mass-media din rusia şi măsurile economice întreprinse de guvernarea Putin în proximitatea referendumului constituţional, subiect discutat frecvent în presa europeană, în special de cotidianul financiar italian „Il sole 24 ore” şi cel englez „The Financial Times”. Al doilea - relatările, deseori pesimiste, ale rezulta-telor referendumului în mass-media autohtonă, însoţite de căutarea obsesivă a perdanţilor şi învingătorilor, pe fundalul unei apatii generale şi a „campaniei anticorupţie”.

Dacă e să ne referim la ,,Moldovă din străină-tate”, adică la diasporă, cu multitudinea de pro-bleme identitare şi existenţiale, am putea spune că aici, în sfârşit, lucrurile s-au urnit din loc. Pentru prima dată, guvernarea de la Chişinău a conştientizat situaţia şi a deschis mai multe secţii de votare - ceea ce a constituit un pas înainte, deoarece comunităţilor moldave din străinătate li s-a cerut coeziune şi implicare în procesele democratice.

nu putem stabili exact procentul de parti-cipare la referendum a tuturor emigranţilor, deoarece nu se cunoaşte numărul cetăţeni-lor noştri în Italia. orice estimare ar fi una aproximativă, dacă nu chiar speculativă. Mai mult decât atât, cetăţenii noştri nu pot vota în foarte multe cazuri din cauză că posedă acte de identitate ale altor ţări, dar nu a celei

de origine. se ştie însă că la secţiile de votare din Italia, la 5 septembrie, afluenţa a sporit cu 300% în comparaţie cu alegerile din 2009, ceea ce este un fapt excepţional. Aceasta înseamnă că cetăţenii vor schimbare şi semnalul este po-zitiv. A fost justificat, deci, aportul Ministeru-lui de externe de a deschide 18 secţii de votare suplimentare în localităţile cu o prezenţă mai numeroasă a cetăţenilor noştri.

În sfârşit, comunităţile moldave locale au o şansă de a se activiza, luând în considerare atitudinea binevoitoare a autorităţilor centrale ale Italiei şi autorităţilor locale, care au dat un substanţial ajutor logistic şi material - au oferit gratis spaţii şi inventar pentru secţiile de votare, garantând o activitate nestingherită a secţiilor de votare în ziua referendumului.

Comunităţile de cetăţeni care vor să participe la votare, dar nu au în apropiere secţii de votare, ar trebui să adreseze petiţii cu cerere de plasare a unor asemenea secţii la CeC şi Ministerul de externe, iar secţiile care, conform statisticilor electorale, vor releva o prezenţă scăzută, ar tre-bui să fie desfiinţate. Diaspora moldovenească este o forţă care, dacă se va implica plenar, poate influenţa pozitiv procesele de democratizare şi integrare a Moldovei în sistemul european de valori.

Eduard Gherciu,Asociaţia Internaţională ,,Moldova nel

Mondo” din oraşul Roma e-mail: [email protected]

Votul diasporei poate aduce schimbarea

Arcadie GherasimEDiTORiAl

Page 7: Joi 23 Septembrie 2010

7joi, 23 SEPTEMBRiE 2010 Timpul COTiDiAn nAțiOnAl inDEpEnDEnT www.timpul.md

divertis HOROSCOP

BERBECsunteţi optimist şi aveţi şanse de reuşită pe toate planurile. relaţiile cu colaboratorii decurg foarte bine.

TAURsunteţi stresat de o problemă de afaceri. va trebui să alergaţi în stânga şi-n dreapta ca să o re-zolvaţi, dar eforturile vă vor fi răsplătite. nu neglijaţi relaţiile sentimentale!

GEMENIDeşi nu prea vă mai rămâne timp liber, ambiţia de a termina că aţi început nu poate să vă aducă decât câştiguri.

RACDupă o perioadă nefavorabilă pe plan social şi sentimental, situaţia se schimbă complet. bucuraţi-vă şi nu vă mai puneţi atâtea întrebări!

LEUFiţi foarte prudent în tot ce faceţi şi în discuţiile cu prietenii. Aveţi tendinţa să fiţi impulsiv. După-amiaza, o ruda apropiata vă dă o importantă sumă de bani.

FECIOARĂse pare că nu sunteţi într-o formă prea bună. nu vă asumaţi noi responsabilităţi, pentru că riscaţi să vă irosiţi energia!

BALANŢĂse anunţă o zi tensionată. nu este exclus să aveţi divergenţe cu par-tenerul de viaţă, pornind de la o investiţie importantă. stăpâniţi-vă impulsivitatea!

SCORPIONsunteţi tentat să vă ocupaţi de mai multe probleme în acelaşi timp. Din cauza nerăbdării, riscaţi să vă ener-vaţi şi să nu mai aveţi nici un spor.

SĂGETĂTORvă indispune faptul că nu reuşiţi să terminaţi la timp ceea ce v-aţi planificat. starea de nervozitate vă poate pune într-o situaţie neplăcu-tă faţă de prieteni.

CAPRICORNsunteţi decis să faceţi ceva folositor în casă, dar, dacă nu aveţi un plan de acţiune bine definit, ar fi mai bine să amânaţi. nu neglijaţi odihna!

VĂRSĂTOReste posibil să aveţi un sentiment de nemulţumire şi o tendinţă accentuată de a vă contrazice cu oricine. Acordaţi mai multă atenţie familiei şi partenerului de viaţă.

PEŞTITraversaţi o perioadă mai dificilă, în care vă preocupă mult situaţia financiară. reuşiţi, totuşi, să vă păstraţi optimismul.

TIMPUL şi „Cupa Mondială FIFA. Anglia 1966”

Mâine, 24 septembrie, caută TIMPul împreună cu următorul DvD, Anglia 1966, la toate chioşcurile MOLDPRESA.

ţara care a inventat fotbalul, Anglia, a găsit în sfârşit formula succesului. Cele trei goluri marcate de Geoff Hurst în finala contra Germaniei de vest au contribuit decisiv la succes, deşi discuţia dacă mingea a trecut sau nu de linia porţii la unul din şuturile sale continuă până astăzi. În această ediţie a apărut un nou erou, este vorba despre eusebio, care a marcat nouă goluri - patru dintre ele în poarta Coreei, care a eliminat Italia, clasând Portugalia pe locul trei.Launpreţde 40 de lei vei avea ziar + DVDşiveiîncepesă-ţicreezi

propria colecţie despre istoria Cupei Mondiale.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

МИНИСТЕРСТВОЗДРАВООХРАНЕНИЯ

РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА

Ministerul Sănătăţii anunţă concurs pentru ocuparea funcţiilor publice vacante. Informaţia privind condiţiile de desfăşurare a concursului este plasată pe panoul informaţional la sediul Ministerului Sănătăţii şi pagina web: www.ms.gov.md. Concursul se va desfăşura peste 20 zile din data publicării anunţului. Documentele se vor prezenta la adresa mun. Chişinău, str. Vasile Alecsandri 2, bir.101, MD 2009. Telefoane de contact: 26-88-02, 26-88-04, E-mail: [email protected].

CITAȚII PUBLICE

Judecătoria buiucani, mun. Chişinău, citează pe Diana Prisacari pentru 08.11.2010, ora 09.00, în bir. 613, str. Mihai viteazul, nr. 2, în calitate de pârâtă în cauza civilă nr. 2-2334/10 la cererea lui rodion Mazur privind încasarea sumei.

Judecător - Sv. Balmuş

Judecătoria buiucani, mun. Chişinău, citează pe nadejda nicoriuc pentru 08.11.2010, ora 09.00, în bir. 613, str. Mihai viteazul, nr. 2, în calitate de pârâtă în cauza civilă nr. 2-2334/10 la cererea lui rodion Mazur privind încasarea sumei.

Judecător - Sv. Balmuş

Judecătoria economică de Circumscripţie, în baza art. 108 CPC al rM, solicită prezentarea srl HAZAr servICe la data de 13.10.2010, ora 11.00, la şedinţa judici-ară în incinta Judecătoriei economice de Circumscripţie, bir. 230, mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi sfânt, 73, în calitate de pârât pe cauza civilă intentată la cererea srl sPerAnţA PF-CoM.

În caz de neprezentare, cauza se va examina în lipsa dvs.Judecător - Al. Rotari

Judecătoria buiucani, mun. Chişinău, solicită prezentarea pârâtului nicolae Colun pentru participare în şedinţa judiciară din 08 octombrie 2010, ora 12.00, str. M. viteazul, 2, bir. 504 în calitate de pârât pe cauza civilă nr. 2-2173/10, la acţiunea nataliei Colun către nicolae Colun cu privire la desfacerea căsătoriei.

Prezenţa în şedinţa de judecată cu întocmirea referinţei este obligatorie.În caz de neprezentare, cauza va fi examinată în lipsa dvs.

Judecător - Dorin Dulghieru

Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău (str. M. sadoveanu, 24/1, bir.315), în conformitate cu art. 108 CPC al rM, anunţă citarea publică a lui victor Filipovici, a.n. 12.03.1963, în calitate de pârât în procesul civil intentat de Inna Filipovici privind recunoaşterea pierderii dreptului la folosirea încăperii de locuit şi evacuarea fără acordarea altui spaţiu locativ.

Şedinţa de judecată va avea loc pe data de 11.10.2010, ora 08.50, în Judecătoria Ciocana, bir. 315.

Judecător - I. Mânăscurtă

Judecătoria botanica solicită prezentarea cet. Denis în şedinţa de judecată, care va avea loc pe data de 15.10.2010, ora 09:30, în bir. 15, str. Zelinschi, 13, mun. Chişinău, în legătură cu examinarea cauzei civile la acţiunea Tatianei Morari privind recunoaşterea pierderii dreptului la folosirea încăperii de locuit.

Judecătoare - Luiza Gafton

Page 8: Joi 23 Septembrie 2010

8 joi, 23 SEPTEMBRiE 2010 Timpul COTiDiAn nAțiOnAl inDEpEnDEnTwww.timpul.md

CALENDAR ISTORIC

23septembrie

10 J 23 Sf. Mc. Minodora, Mitrodora şi Nimfodora

CALENDAR RELIGIOS Septembrie

1386 - A început domnia lui Mircea cel bătrân în ţara ro-mânească.

1848 - John Curtis pro-duce prima gumă de mestecat în suA.

1861 - s-a născut rober bosch, fondatorul Companiei „bosch”.

1923 - reprezentanţi ai poliţiei din 20 de ţări s-au reunit la viena pentru a lansa organizaţia de poliţie criminală internaţională - In-TerPol.

1939 - A murit psihiatrul sigmund Freud, întemeietorul psiha-nalizei (n. 1856).

1943 - s-a născut cele-brul cântăreţ Julio Iglesias, menţionat în Cartea recor-durilor Guinness cu cele mai multe vânzări de discuri.

1991 - sovietul suprem al Armeniei a proclamat repu-blica Armenia stat independent.

2002 - A intrat în vigoare legea care aprobă eutanasia, belgia fiind a doua ţară din lume, după olan-da, care a legalizat eutanasia.

Pagina

8

O epigramг pe zi

Ion Diviza

Surpriză în vama Ucrainei De la băi am revenit cu chin,Vameşii flămânzi găsindu-mi vină;Pentru că m-am îngrăşat puţin,Am plătit impozit pe slănină.

Bancuri

Ce are doi ochi şi 108 dinţi?

- un aligator.- Dar ce are 108

ochi şi doi dinţi?- un autobuz

plin cu pensio-nari!..

Castelul construit de Gheorghe Grigore Can-

tacuzino în 1911 a fost renovat şi introdus din nou în circuitul turistic. În plus, castelul va fi punctul central al unui modern complex turistic, scrie RTV. renovarea are loc la câţiva

ani după ce castelul a fost retrocedat moştenitorilor familiei Cantacuzino. Aceşti moştenitori au vândut clădi-rea, împreună cu un teren de circa 1000 de hectare, unui grup de investitori.

Până în 2013, pe spaţiul din apropierea castelului se vor construi un hotel de cinci stele, un parc acvatic şi pârtii de schi.

Clădirea de la buşteni a fost ridicată de prinţul Ghe-orghe Grigore Cantacuzino, de două ori preşedinte al Consiliului de Miniştri. Alte funcţii deţinute de acesta sunt cele de ministru al Jus-tiţiei, ministru al lucrărilor Publice şi ministru de Finan-ţe. Între 1899 şi 1907 a fost lider al Partidului Conservator, preluând această sarcină după moartea lui lascăr Catargiu.

Castelul de la buşteni, inaugurat

pe când prinţul avea 79 de ani (cu doi ani înaintea morţii sale), repre-zintă o perfectă mostră a valorii ar-hitecturii neo-brâncoveneşti. Interi-orul este foarte bogat în decoraţiuni, aceasta fiind o dorinţă a soţiei prin-

ţului, cea care, în 1927, a comandat construirea unei bisericuţe de lemn în apropierea castelului.

Tot la porunca lui Gheorghe Gri-gore Cantacuzino a fost construit şi Palatul Cantacuzino din bucureşti,

cunoscut astăzi drept Muzeul „Geor-ge enescu”. În perioada comunistă, castelul din buşteni a fost transformat într-un sanatoriu.

(EVZ)

patrimoniu românesc

Castelul Cantacuzino din Buşteni, din nou turistic

Agenţia Spaţială Canadiană (ASC) transmite în direct, pe internet,

aurore boreale, prin intermediul unui site lansat ieri.

De obicei, aurora boreală poate fi observată numai în poli. Dar această imagine spectaculoasă a putut fi observată în august 2010 şi în Canada, nordul suA, Danemarca şi nordul Germaniei, adică la latitudini relativ joase.

„sperăm ca dansul luminilor celeste să vă incite să descoperiţi secretele

cerului şi ale ştiinţei, care se produc în urma interacţiunilor dintre Terra şi

propria noastră stea, soarele”, a declarat, într-un comunicat, steve Maclean, di-rectorul AsC.

În afara transmi-terii în fiecare noap-te a imaginilor cu aurorele boreale care se produc deasupra Canadei, scopul site-

ului este de a explica internauţilor felul în care se formează „luminile celeste”,

locurile în care acestea pot fi admirate şi modul în care ele pot fi fotografiate.

Aurorele boreale se formează deasu-pra polilor, atunci când vânturile solare intră în coliziune cu atmosfera terestră. În Canada, acest fenomen se produce în intervalul august - mai.

văzute de pe Terra, ele apar pe cer ca nişte pete sau benzi luminoase, ce par că se balansează din cauza unui curent de aer, având de cele mai multe ori culorile roşu sau verde.

(După AFP)

Aurorele boreale se pot vedea pe internet