John E. Sarno - Reteta Pentru Minte Si Corp (v1.0)

8/18/2019 John E. Sarno - Reteta Pentru Minte Si Corp (v1.0)

1/2191


2/219

John E. Sarno

Reţetă pentru minte şi corp

Cum să vindeci durerile trupului

www.virtual-project.eu

Traducere din engleză de Dana Mareş

Editura Trei (!1!" Titlu original# The Mind$od% &rescription# 'ealing the od%)

'ealing the &ain (1***"

http://www.virtual-project.eu/http://www.virtual-project.eu/


3/219

Dedicată cu recunoştinţă şiafecţiune pacienţilor mei:

ei constituie sursaa tot ceea ce ştiu

şi izvorul plăcerii mele

de a practica medicina.

+


4/219

John E. Sarno este pro,esor de medicină recuperatorie la-e /or0 niversit% School o, Medicine. El este ini2iatoruldiagnosticului psihosomatic al sindromului tensiunii musculare)autor al mai multor căr2i de succes 3n domeniu. &rintre pacien2iisăi trata2i cu succes se numără mai multe 45&6uri) printre care

actri2a 7nne ancro,t.

8


5/219

Mulţumirile autorului

9e sunt 3ndatorat acestor oameni ocupa2i care au ,ost destulde ama$ili să citească şi să critice păr2i din te:t sau te:tul 3n3ntregime# ;rances 7nderson) Jim Campo$ello) Stanle% Coen)7riene ;ein$latt) Marion 'art)


6/219

Prefaţă

Durere) neputin2ă) dezin,ormare) ,rică H acest cvartet a chinuitlumea occidentală vreme de decenii şi pacostea nu dă semne deslă$iciune. Durerile de spate) g@t şi mem$re sunt 3n Ioare) iarstatisticile arată că epidemia se răsp@ndeşte. Deza$ilităileanga?a2ilor din industria americană cauzate de durerea lom$arăcontinuă să crească an de an.

Companiile ce anga?ează 3n ma?oritate de oameni carelucrează la computere se con,runtă cu un nivel 3nalt aldeza$ilităii şi cu pro$leme privind asigurările de sănătate dincauza unor noi a,ec2iuni dureroase cunoscute ca $oli aletensiunii repetitive (


7/219

avea drept cauză aceleaşi procese psihologice. 7ceste maladiiau apărut de zeci de ani şi) luate 3mpreună cu maladiiledureroase larg răsp@ndite) au devenit atotprezente 3n societateavestică. Mă re,er la multe tipuri de migrene) simptomelegastrointestinale şi alergii) precum şi la a,ec2iuni respiratorii)

dermatologice) pro$leme genito6urinare şi ginecologice careconstituie pro$lemele vie2ii de =ecare zi.

Dacă ma?oritatea acestora sunt de natură psihogenă H ceeace 3nseamnă că 3şi au originea 3n minte (şi scopul meu esteacela de a demonstra că aşa este" H avem o pro$lemă desănătate pu$lică de propor2ii 3nspăim@ntătoare. 5mplica2iilemedicale) umanitare şi economice sunt evidente şi vor =

enumerate.7ceastă carte vor$eşte despre emo2ii) $oală şi $unăstare)despre legăturile dintre acestea şi despre ce poate ,ace opersoană pentru a6şi 3m$unătă2i starea de sănătate şi pentru acom$ate anumite pro$leme =zice. 5deile noastre se $azează pedouăzeci şi patru de ani de tratare cu succes a unei tul$urări=zice induse emo2ional) cunoscută su$ numele de Lsindrom altensiunii musculare H (%ension &"ositis '"ndrome. Deşi voi

o,eri o descriere actualizată a acestei pro$leme de sănătate) voipune un accent ma?or pe impactul emo2iilor asupra ,unc2iilorcorpului.

7ceastă legătură a ,ost aproape de a = acceptată de medicinaoccidentală 3n prima ?umătate a secolului al douăzecilea) dupăcare a căzut 3n dizgra2ie totală.


8/219

sunt singurii clinicieni care au sus2inut acest concept) darinIuen2a lor 3n domeniile mai vaste ale psihiatriei şi medicineigenerale este limitată. n specialită2ile medicinei somaticenimeni nu se alătură realmente acestei idei.

n ciuda lipsei de interes a medicinei conven2ionale) s6a scris

mult despre Llegătura minte6corp. 7u ,ost realizate studiiatente care leagă ,actorii psihologici de stări patologice cumsunt $oala arterială coronariană sau hipertensiunea. -u amştiin2ă dec@t de un singur cercetător din a,ara ariei psihanalizeicare a identi=cat emo2iile inconştiente ca =ind cauza unei $oli=zice. E:istă studii despre stres) ,urie) an:ietate) singurătate)depresie) dar acestea sunt considerate emo2ii conştiente) uşor

de o$servat. Se crede că 3n multe situa2ii aceste sentimenteagravează procesele patologice structurale de?a prezente) cumar = hernia de disc) =$romialgia sau $olile tensiunii repetitive.

7v@nd 3n vedere valul critic la adresa lui ;reud din ultimii ani)aş putea provoca dezapro$area dacă aş a=rma despreconceptele mele că descind din o$serva2iile şi teoriile clinice alelui ;reud. Dar ştiu asta doar privind retrospectiv) pentru că numi6am propus să dovedesc că ;reud are dreptate. 5deile mele 3n

dezvoltare au constituit consecin2a o$serva2iilor cliniceB nu s6au$azat pe no2iuni preconcepute despre legătura dintre minte şicorp. C@t priveşte pacien2ii lui ;reud) am constatat căsimptomele =zice ale pacien2ilor mei erau rezultatul direct alunor emo2ii puternice re,ulate 3n inconştient. n plus) am avut 3nvedere conceptele altor trei psihanalişti# ;ranz 7le:ander),ondatorul 5nstitutului pentru &sihanaliză din Chicago) a e,ectuat

o muncă de pionierat 3n medicina minte6corp 3n acest secolB'einz Oohut a conceptualizat ceea ce este cunoscut capsihologia Sinelui şi a indicat importan2a ,uriei narcisiceB Stanle%Cohen a sugerat ideea esen2ială con,orm căreia tul$urareaminte6corp pe care am studiat6o (STM" este un act de apărare) ostrategie de evitare pentru a distrage aten2ia de la sentimentede ,rică re,ulate.

7ceastă carte a$ordează tul$urările =zice cauzate de

sentimente re,ulate) inconştiente. &entru că aceste tul$urărisunt ,oarte speci=ce) ele pot = diagnosticate cu acurate2e şitratate cu succes.

P


9/219

Sindromul tensiunii musculare este 3n prezent cea mai,recventă $oală indusă emo2ional din Statele nite şi pro$a$ildin lumea occidentală. De la pu$licarea lucrării Healing BackPain (Cum să vindeci durerea de spate au apărut şi alte ,ormede durere) semni=cative din punctul de vedere al sănătă2ii

pu$lice. i acestea sunt tot mani,estări ale STM.Cartea este structurată 3n trei păr2i. &rima parte este o

discu2ie despre psihologia care induce aceste maladii =zice şiinclude un capitol care ar putea = considerat o punte) pentru cădescrie psihoneuro=ziologia proceselor psihogene# cu altecuvinte) ,elul 3n care emo2iile stimulează creierul pentru aproduce simptome somatice. După traversarea acestui pod

(care nu e chiar at@t de ciudat) precum pare") partea a doua seocupă de variatele $oli =zice induse pe cale emo2ională)3ncep@nd cu STM) tul$urarea care m6a introdus 3n lumeamedicinei psihosomatice şi incluz@nd a,ec2iuni cum ar =pertur$ări ale tractului gastrointestinal) migrene) alergii şia,ec2iuni ale pielii.

&artea a treia discută despre tratamentele acestor a,ec2iuni.&entru cei care sunt interesa2i) o ane:ă acoperă aspectele mai

academice ale proceselor minte6corp (psihosomatice".n cuv@nt de avertizare către cititor# ceea ce urmează este o

descriere a e:perien2ei mele clinice şi a teoriilor ivite din muncamea. -imeni nu ar tre$ui să presupună că simptomele sale aucauze psihice 3nainte ca un medic să e:cludă posi$ilitateae:isten2ei unei $oli somatice.

*


10/219

Introducere o per!pectivă i!torică

9a ,el ca un cancer care se dezvoltă săl$atic) pro$lemasimptomelor dureroase de orice ,el a devenit) 3n perioada care atrecut de c@nd am a$solvit medicina) o epidemie ma?oră 3n celemai multe dintre 2ările industrializate din 4est. Diagnoza şitratarea acestor $oli 3n Statele nite constituie 3n momentul de,a2ă o industrie imensă. -umai pro$lema durerii lom$are costă

na2iunea mai mult de şaptezeci de miliarde de dolari pe an) iardacă adăugăm toate epidemiile moderne ale altor a,ec2iunidureroase) cum ar = sindromul canalului carpian) ci,rele suntpro$a$il de două ori mai mari. Sunt persoane care nu cred căaceste pro$leme medicale tre$uie descrise 3n termeni deepidemie) pro$a$il pentru că ele nu amenin2ă via2a 3n modo$işnuit şi nici pu$licul nu este complet conştient de ravagiile

=nanciare) sociale şi emo2ionale pe care le provoacă acestea.;aptul că nu amenin2ă via2a este singurul lucru pozitiv carepoate = spus despre aceste a,ec2iuni) pentru că ele pot cauzadiza$ilită2i =zice şi emo2ionale mai grave dec@t multe altetul$urări considerate ca =ind amenin2ătoare. F persoană cuparalizie la am$ele picioare dacă e $ine tratată poate duce ovia2ă normală 3n esen2ă) 3n timp ce o altă persoană care su,erăde o durere cronică severă poate = aproape total neputincioasă)

incapa$ilă să muncească şi 3n stare să des,ăşoare ,oarte pu2inăactivitate =zică.

ntre$ările imediate şi inevita$ile sunt# De ce şi cum s6a3nt@mplat acest lucruQ După milioane de ani de evolu2ie) amdevenit $rusc incapa$ili să ,unc2ionăm normalQ E:istăinadverten2e arhitecturale 3n corpurile noastre care au devenitvizi$ile 3n ultimii patruzeci de aniQ Dacă aceste a,ec2iuni

dureroase nu sunt cauzate de anomalii structurale) cum alt,elpot = e:plicate aceste epidemiiQ

1!


11/219

Munca mea de 3nceput 3n domeniul diagnozei şi tratăriisindroamelor dureroase la spate) g@t şi umeri a ,ost) ,ără3ndoială) una neplăcută şi ,rustrantă. Diagnosticeleconven2ionale şi metodele de tratament conservatoare(nechirurgicale" au avut rezultate dezamăgitoare şi

inconsistente. Chiar şi 3n timp ce le e:plicam pacien2ilorra2ionamentele aIate la $aza diagnosticării şi a tratamentului)nu mă sim2eam 3n largul meu) pentru că e:plica2iile păreaulipsite de logică din punct de vedere =ziologic şi anatomic. ncădin 1*!8 doctorii descriau o a,ec2iune dureroasă a muşchilor H 3nmod divers numită =$romialgie) mio,ascită) =$rozită)=$romiozită H dar nimeni nu reuşise să identi=ce patologia

e:actă sau cauza acestei a,ec2iuni. n cele din urmă am 3nceputsă a$ordez pacien2ii ca şi cum nu se ştia nimic despre cauzadurerii lom$are. 7m realizat cur@nd că 2esutul principal implicatera muşchiul. Ceva se 3nt@mpla cu muşchii g@tului) ai umerilor)ai spatelui şi ai ,eselor.

&entru că sunt identi=cate cu uşurin2ă cu a?utorul razelor R)cei mai mul2i practicieni atri$uiau durerea unei varietă2i dede,ormări structurale ale coloanei) cum ar = modi=cările

normale ce intervin odată cu 3naintarea 3n v@rstă) anomaliilecongenitale sau neregularită2ile de aliniament. 7l2ii credeau cămuşchii sunt dureroşi pentru că sunt sla$i) lu:a2i sau 3ncorda2i.Mai mult) durerea de spate) g@t sau umăr era adeseaacompaniată de durere şi de alte simptome neurologiceresim2ite 3n $ra2 sau 3n picior. 7st,el) dacă o anomalie structuralăera găsită 3n apropierea unui nerv spinal a cărui destina2ie era

un $ra2 sau picior) clinicianul avea tendin2a să atri$uiesimptomele acelei anomalii ,ără a mai avea gri?a rigurozită2iiunui diagnostic ştiin2i=c. Totuşi) istoricul medical atent şie:aminarea =zică au revelat adesea că presupusul vinovat erainocent) că osul sau de,ormarea discului nu o,ereau e:plica2iipentru cele constatate. Cu toate acestea) durerea era pusă totpe seama coloanei verte$rale.

F alian2ă impro$a$ilă a apărut 3ntre discipline disparate.

Specialiştii 3n chiropra:ie (Ltragerea oaselor") critica2i mul2i anicu severitate de medici ca =ind neştiin2i=ci) au a?uns 3ncetul cu3ncetul să =e accepta2i 3n totalitate 3n ,ră2ia celor care sta$ilesc

11


12/219


13/219

Dar ce se 3nt@mplă cu semnalele şi simptomele neurologicedin picioare şi $ra2eQ n timp am crezut că acestea tre$uie să=e cauzate de compresia structurală din coloană sau de aceaLinIama2ie misterioasă at@t de des citată de al2i practicieni.Totuşi) pentru că numărul inconsecven2elor creştea) am ,ost

,or2at să accept concluzia că procesul ce cauza durereamusculară era responsa$il şi pentru simptomele de la nivelulnervilor. Dar care era acest procesQ

7tunci c@nd medicii analizează istoricul medical al pacien2ilor)ei adresează 3ntre$ări de rutină despre a,ec2iunile şi simptomeletrecute sau curente. 7m aIat că PP la sută dintre pacien2ii meiaveau un istoric legat de $oli gastrointestinale cum ar = arsurile)

simptomele preulceroase) hernia hiatală) colita) colonul spastic)sindromul intestinului irita$il şi alte reac2ii induse de tensiunecum ar = durerea de cap provocată de tensiune) migrena)eczemele şi urinarea ,recventă. Deşi nu to2i practicienii sunt deacord că aceste a,ec2iuni se aIă 3n legătură cu ,enomenepsihologice sau emo2ionale) e:perien2a mea clinică de medic de,amilie şi propriul meu istoric medical m6au ,ăcut să mă simtdestul de con,orta$il cu această concluzie. De e:emplu) timp de

mai mul2i ani avusesem migrene regulate) completate de aceleL,ulgere de lumină care preced puseurile de durere de cap.Cineva mi6a sugerat că ,uria re,ulată ar putea sta la $azaacestora. Data următoare c@nd am avut L,ulgerele Hprevestitoare ale unei dureri de cap H m6am aşezat să măg@ndesc ce ,urie aş = putut re,ula. -u am reuşit să găsesc unrăspuns) dar pentru prima oară *n viaţa mea nu am avut o

durere de cap. 7 ,ost o dovadă puternică a ,aptului că migrenaera cauzată de ,enomene emo2ionale.7st,el că a ,ost logic să emit ipoteza că aceste dureri ale

musculaturii spatelui s6ar putea 3ncadra 3n acelaşi grup ala,ec2iunilor =zice induse emo2ional. C@nd am 3nceput să testezideea) spun@ndu6le pacien2ilor că eram de părere că durerea loreste rezultatul Ltensiunii) am ,ost uimit să o$serv că stareacelor care au acceptat diagnosticul s6a 3m$unătă2it. Starea celor

care au respins diagnosticul nu s6a schim$at.n acele zile de la 3nceputul carierei mele to2i pacien2ii mei

$ene=ciaseră de terapie =zică administrată de terapeu2iB i6am

1+


14/219

in,ormat pe scurt pe pacien2i că terapia are rolul de a ,urniza ocalmare temporară a simptomelor) 3nsă 3nsănătoşirea realădepinde de recunoaşterea naturii procesului. Cei ale cărora,ec2iuni se 3m$unătă2iseră au ,ost de acord cu diagnosticul.7cest ,apt a ,ost similar e:perien2ei mele cu migrena#

acceptarea unui rol emo2ional 3n geneza simptomelor a3ndepărtat cumva acele simptome. 7veau să treacă mul2i anip@nă să 3n2eleg motivul acestui ,enomen ,ascinant şi misterios.

9a momentul respectiv) a le spune pacien2ilor că eu credeamcă durerea lor este cauzată de o Ltensiune era un lucru di=cil.Frice medic ar = luat 3n r@s această ideeB omul de r@nd s6ar =sim2it insultat dacă ai = sugerat că vreun simptom =zic venea de

,apt Ldin cap. 7ceasta era o ,rază pe care o evitam asiduu dincauza conota2iei sale peiorative) deşi pacientul o introduceaadesea. neori eram capa$il să e:plic legătura dintre tensiuneşi durere 3n mod satis,ăcător) dar eram destul de neputincios dincauza propriei mele 3n2elegeri limitate a psihodinamiciiimplicate. n schim$) vor$eam despre anumite caracteristici depersonalitate care păreau a = comune persoanelor care su,ereaude STM şi despre ,elul 3n care aceste caracteristici ar putea

conduce la tensiune şi an:ietate. 7m sugerat că simptomelereprezentau o e:presie mai degra$ă =zică dec@t emo2ională aan:ietă2ii şi că persoanele care erau muncitoare) conştiincioase)responsa$ile) compulsive şi per,ec2ioniste erau predispuse laSTM. -u puteam să ,urnizez o de=ni2ie clinică a cuv@ntuluitensiune dar era un cuv@nt cu care oamenii se puteauidenti=ca. Termenii psi$ologic şi emoţional erau cuvinte

nepotrivite care implicau ideea că era ceva ciudat cu pacientulBevitam cuv@ntul psi$osomatic pentru că pentru mul2i dintreoameni el 3nsemna că durerea era ,alsă sau imaginară. Cu toateacestea) am continuat să ,ac ast,el de diagnoze şi ratasuccesului 3n ce priveşte tratamentul meu a 3nceput să crească3n mod su$stan2ial. Simt acum că am 3n2eles natura acesteia,ec2iuni şi că aş putea prezice cu ceva acurate2e cine s6ar ,ace$ine şi cine nu.

9a e:aminarea medicală) aproape la =ecare pacient a ,ostsemnalată sensi$ilitatea la palparea (apăsarea" anumitormuşchi) indi,erent de locul din zona g@tului sau a spatelui 3n

18


15/219

care sim2eau durere. De e:emplu) cineva ar putea sim2i durerenumai 3n partea in,erioară dreaptă a spatelui) dar cu ocaziae:aminării să simtă durere c@nd presez partea superioară aam$ilor umeri (muşchii trapezoidali superiori") şalele (muşchiiparaspinali lom$ari" şi partea e:terioară a am$elor ,ese (muşchii

gluteali". 7ceste constatări ,recvente sugerau cu tărie ,aptul căsindromul 3şi avea originea mai degra$ă 3n sistemul nervoscentral (creier") dec@t 3ntr6o anomalie structurală locală.

&e la mi?locul anilor 1*N! a?unsesem la concluzia căma?oritatea sindroamelor dureroase ale g@tului) umărului şispatelui) 3mpreună cu durerea asociată semnalată adesea 3npicioare şi $ra2e erau rezultatul unui proces cauzat la nivel

psihic) ceea ce conducea la concluzia că este vor$a despre otul$urare psihosomatică clasică. 7ceasta 3nseamnă că ,actoriemo2ionali declanşează o reac2ie 3n anumite 2esuturi din corp)care are ca rezultat durerea şi alte simptome neurologice.

Care era natura acestei reac2iiQ Tratamentul terapeuticsomatic consta 3n aplicarea unei călduri puternice (,urnizată prinultrasunete") masa? puternic şi e:ersarea activă a muşchilorimplica2i. Cei mai mul2i dintre pacien2i au o$servat o uşurare cel

pu2in temporară. De vreme ce ştiam că aceste modalită2i detratament sporeau circula2ia locală a s@ngelui) era logic să tragconcluzia că şi cauza simptomelor era o reducere a Iu:ului des@nge 3n 2esuturile implicate. Circula2ia s@ngelui se aIă su$controlul unui su$sistem al sistemului nervos central cunoscutca sistemul nervos autonom. Multe dintre alte a,ec2iunipsihosomatice (ulcerul peptic) colita) migrena şi durerea de cap

provocată de tensiune" sunt) de asemenea) mediate de sistemulnervos autonom. -imic mai simplu# ceva 3n creier decide săini2ieze acest procesB centrii autonomi suntt activa2i şi 3ntr6uninterval de c@teva milisecunde circula2ia 3nspre zonele implicateeste redusă. 7sta 3nseamnă că aceste 2esuturi sunt acum lipsitede aportul lor normal de o:igen) ,apt care constituie aproapesigur motivul simptomelor. Toate acestea au corelat cuconstatările din 1*NG a doi cercetători germani) potrivit cărora

se putea dovedi o uşoară lipsă de o:igen 3n nucleele celulelormusculare ale pacien2ilor cu dureri de spate) precum şi cu studii

1G


16/219

pu$licate 3n literatura de specialitate de o echipă de reumatologisuedezi 3n anii 1*P!.

ntruc@t era ,urnizată o e:plica2ie logică pentru simptome) amplecat de la premisa că lipsa de o:igen cauzează durerea. Maimult) chiar dacă s6ar = dovedit că această cauză a durerii era o

urmare a altor procese induse de creier) era evident cătratamentul tre$uia direc2ionat către creier şi nu către 2esuturilelocale.

9e6am spus pacien2ilor mei că nu era nimic 3n neregulă cuspatele lor. 9e6am e:plicat că aveau o a,ec2iune ino,ensivă caretre$uie tratată cu a?utorul min2ii) nu a corpului. Conştientizarea)3n2elegerea) cunoştin2ele şi in,orma2ia erau medicamentele

magice care aveau să vindece această tul$urare H şi nimicaltceva nu ar putea6o ,ace.n 1*N* am instituit practica aducerii 3mpreună a pacien2ilor şi

prezentării 3n ,a2a acestora a detaliilor =zice şi psihologice aSTM. 9ogica era clară# dacă in,orma2ia era tratamentul) tre$uiasă ,ac o trea$ă mai $ună ,urniz@nd6o. 7ceste cursuri reprezintăacum temelia programului terapeutic şi par a = tot ceea ce estenecesar pentru P!6*! la sută dintre cei care se ameliorează

p@nă la recuperarea totală.4iziunea mea asupra acestei pro$leme la 3nceputul anilor

1*P! este ilustrată cel mai $ine de o scrisoare pe care am scris6o editorului


17/219


18/219

a 3nceput să realizeze că era o păcăleală) că 3nsemna) 3nrealitate) tensiune şi că aceasta nu este accepta$ilă dinperspectivă socială.

4echea durere de spate a ,ost 3ntotdeauna ceea ce esteacum) un echivalent pentru tensiune) 3nsă nimeni nu i6a acordat

prea multă aten2ie p@nă la apari2ia medicinei moderne. 5atăceva potrivit) şi6a spus creierul. Toată lumea crede că durerile despate au ultimul cuv@nt 3ntr6o a,ec2iune L=zică şi ast,el vorputea = un su$stitut per,ect pentru tensiune. lcerul şi6a pierdutvaloarea 3n ,avoarea durerii de spate) noul portdrapel) darascuns cu gri?ă al armatei tensiunii. i ast,el se ,ace că) practic)=ecare persoană cu care stai de vor$ă are să62i spună o poveste

legată de durerea de spate. 5nciden2a tuturor tipurilor desindroame dureroase ce implică spatele lui Homo sapiens occidental a crescut dramatic 3n ultimii douăzeci de ani) 3n timpce discreditatul ulcer cade 3n o$scuritate.

-u este aceasta o poveste ,ascinantăQ

C@teva zile mai t@rziu am primit următoarea notă) retipărităcu permisiunea ama$ilă a domnului a0er#

Stimate domnule Sarno#

Este o poveste ,ascinantă 3ntr6adevăr şi aruncă o nouă luminăasupra propriei mele Ldureri de spate. 7cest $eteşug mădo$oară după patru sau cinci ore petrecute la maşina de scris)răstimp 3n care interpretez) cum s6ar zice) pentru audien2ă. Este

adesea deose$it de rea c@nd sunt conştient că scrisul mergeprost.Săptăm@na trecută am avut ocazia să6l a?ut pe =ul meu să se

mute şi l6am avertizat că pro$a$il voi = nevoit să renun2 dupăc@teva ore din cauza spatelui meu. Mutarea) de ,apt) a ,ost maidegra$ă plăcută) cel pu2in 3n sensul că a ,ost o muncă ,ără gri?ăH aducere) purtare şi ridicare) ac2iuni 3ndeplinite 3ntr6o atmos,erărustică plăcută) cu mintea total rela:ată. După o zi de muncă de

zece ore) mi6am adus aminte de spatele meu) pentru prima oarăde diminea2ă şi doar ca să remarc ,aptul că acesta nu măderan?ase toată ziua.

1P


19/219

7l dumneavoastră)


20/219

criticat pentru această selectivitate) le amintesc celor care măcritică ,aptul că) la ,el ca un chirurg care nu va opera 3n condi2iide risc chirurgical mare) 3mi e:ercit privilegiul de a lucra numaicu pacien2ii care au o şansă rezona$ilă de succes. 7ceastăselectivitate nu este numai 3n avanta?ul meuB ea scuteşte

poten2ialul pacient de cheltuieli care nu sunt necesare şi deagravarea situa2iei.

n ciuda acestei lipse de selectivitate anterioare anului 1*PN)un al doilea sonda? de urmărire e,ectuat 3n 1*PN a revelat ocreştere 3n e=cien2ă a acestui program 3ncep@nd cu 1*P. Dedata acesta am complicat cercetarea şi am limitat popula2iainvestigată la persoane cu diagnosticul de hernie de disc 3nso2it

de rezultatele tomogra=ei computerizate. 7ceastă anomalie esteresponsa$ilă pentru cele mai multe interven2ii chirurgicale 3nzona spatelui) totuşi e:perien2a noastră ne arată că este ,oarterar responsa$ilă pentru durere. F sută nouă dintre aceştipacien2i selecta2i la 3nt@mplare au ,ost intervieva2i. După uninterval de 16+ ani de la tratament) nouăzeci şi şase (PP la sută"nu mai aveau dureri şi duceau o via2ă normală) unsprezeceoameni erau cumva mai $ine şi numai doi rămăseseră

neschim$a2i H o 3m$unătă2ire considera$ilă ,a2ă de sonda?ul din1*P.

Ce determinase această 3m$unătă2ire semni=cativă arezultatelor noastreQ Devenisem mai e=cient 3n a e:plica naturaSTM şi aveam) ca urmare) mai mult succes 3n stimularea3ncrederii 3n diagnosticB mai mult) 3n 1*PG am 3ncetat să maiprescriu terapie =zică. Deşi to2i terapeu2ii erau conştien2i de

natura procesului pe care 3l tratau şi rea=rmau cu 3ncredereideea con,orm căreia ,actori psihologici şi nu =zici erauresponsa$ili pentru durere) a devenit evident ,aptul că uniipacien2i se concentrau pe tratamentele =zice) apro$au din v@r,ul$uzelor ideile pe care le 3mpărtăşeam şi aveau mai degra$ă untratament place$o (tratament place/o H tratament $azat pe3ncredere oar$ă şi de o$icei cu e,ecte temporare". De ,apt)solicit@nd tratament =zic de două sau trei ori pe săptăm@nă)

diri?am aten2ia pacien2ilor asupra corpurilor lor) 3n vreme cesuccesul tratamentului depindea pe schim$area aten2iei dinspre=zic spre emo2ional. ene=ciul posi$il al terapiei =zice era cu

!


21/219

mult depăşit de poten2ialul său negativ. Cred că decizia de arenun2a la cura somatică a ?ucat un rol important 3n statisticile3m$unătă2ite.

Deşi un al treilea sonda? de urmărire nu a ,ost e,ectuat) credcă rezultatele noastre sunt acum chiar mai $une dec@t erau 3n

1*PN. Eu atri$ui asta procesului de selectivitate precum şi unuisalt ma?or 3n 3n2elegerea mea legată de psihologia STM.

n timp ce cola$oram la o lucrare medicală cu un colegpsihanalist) Stanle% Cohen) acesta a sugerat că simptomele=zice nu erau neapărat o e:presie =zică a an:ietă2ii) ci unrezultat a ceea ce psihanaliştii numeau un mecanism deapărare) un termen pe care l6am găsit 3ntr6un ,el 3nşelător 3n

privin2a adevăratelor e,ecte. Scopul unui mecanism de apărare(3n acest caz simptome =zice" este acela de a distrage aten2iaoamenilor către corp) ast,el 3nc@t ei să poată evita conştientizarea sau con,runtarea cu anumite sentimenteinconştiente (re,ulate". 7ceastă nouă 3n2elegere a rolului re,ulăriia ,ost o piatră de hotar ma?oră 3n călătoria pentru care mă3m$arcasem cam cu cincisprezece ani 3n urmă. -u numai căaceastă idee se potrivea per,ect cu diagnosticul) dar pentru

prima oară aveam o e:plica2ie a ,aptului că oamenii evolueazăspre mai $ine c@nd aIă despre aceasta şi acceptă ceea ce sepetrece. 7cum era clar de ce cineva din &eoria) 5llinois) ar =putut citi oricare dintre cele două căr2i ale mele despre STM şi s6ar = putut 3nsănătoşi complet ,ără să = vor$it măcar cu mine sau,ără să6l = e:aminat. Misterul era rezolvat. Fdată acceptată decătre pacient) e:plica2ia pentru ceea ce se petrecea distrugea

strategia creierului. Deşi ştiusem dintotdeauna că STM era unproces indus de creier) nu am ştiut de ce creierul ,ăcea asta.7cum era clar că simptomele erau destinate distragerii aten2ieipersoanei de la emo2iile ascunse şi că denun2@nd opera2iaascunsă şi pun@ndu6i ast,el capăt) durerea avea să dispară) aşacum s6a şi 3nt@mplat.

Deşi aceste idei re,eritoare la legătura minte6corp reprezintăpunctul culminant al unei e:perien2e clinice care a durat

douăzeci şi patru de ani) ele reprezintă) de ,apt) punctul deplecare pentru con2inutul acestei căr2i. Deşi s6au dezvoltat dine:perien2a mea 3n diagnoza şi tratamentul durerii) cred că au

1


22/219

relevan2ă pentru multe pro$leme medicale. ntr6adevăr) cred cătoată lumea are simptome psihosomatice. &u2ini oameni) dacăchiar e:istă) trec prin via2ă ,ără să ai$ă una sau mai multe ast,elde mani,estări) pentru că ele reIectă punctul actual 3n care aa?uns evolu2ia psihicului uman. Cel mai important) aceste

mani,estări demonstrează că nu e:istă separare 3ntre minte şicorpB că cele două sunt 3mpletite indisolu$il. -u se poate studiapatologia $olii umane ,ără a lua 3n calcul rolul psihicului.E:perien2a mea cu sindroamele dureroase comune ademonstrat c@t de greşită a ,ost negli?area componenteiemo2ionale a $olilor umane) 3n unele cazuri) emo2iile vor ?uca unrol participativB 3n altele) ele sunt primare. 7 negli?a această

dimensiune a patologiei $olilor este o omisiune la ,el de mare caa ignora rolul microorganismelor 3n $olile umane.Ce emo2ii ar putea = at@t de teri$ile 3nc@t să determine

creierul să supună pe cineva la o durere =zică severă şi să6iprovoace simptome neurologice 3n,ricoşătoareQ


23/219

P"R#E" $%#&I

P!iholo'ia şi ()iolo'ia tul*urărilor minte-corp

+


24/219

+

P!iholo'ia tul*urărilor minte-corp pove!tea a două minţi

De vreme ce STM şi echivalen2ii acestei tul$urări sunt ini2ia2ide ,enomene psihologice) o e:plica2ie a psihologiei a,ec2iunilorpsihosomatice este locul logic de unde ar tre$ui să 3ncepem.7ceste a,ec2iuni nu sunt nici $oli) nici maladii) ci mai degra$ă

stări simptomatice induse de creier pentru a servi unui scoppsihologic. Cred că ve2i putea să vă recunoaşte2i 3n unele dintrescenariile următoare.

Eşti o ,emeie singură de douăzeci sau treizeci de ani. 7i puteasă ai sau nu studii superioare) dar 3ncerci să urmezi o carieră 3ndomeniul ales. 5storicul ,amilial ar putea = $un) aşa6şi6aşa saudeose$it de prost) dar te po2i g@ndi la amintiri din copilărie care

sunt neplăcute sau dureroase. 4ia2a sentimentală) hetero sauhomose:uală) nu este prea $ună şi eşti preocupată dechestiunea căsătoriei sau a sta$ilirii unei rela2ii de durată. Te3ntre$i dacă 32i doreşti sau nu o ,amilie. ntr6o varietate demoduri) un părinte sau părin2ii (sau o sorăun ,rate" poate = ogri?ă pentru tine.

Te aIi su$ presiunea acestor realită2i ale vie2ii. &entru a3nrăută2i lucrurile) eşti m@nată de o nevoie puternică de a ,ace

ca totul să iasă per,ect şisau de o constr@ngere puternică de a= o persoană L$ună) cineva pe care toată lumea o place)cineva pe care te po2i $aza c@nd dai de necaz.

&oate că eşti de aceeaşi v@rstă cu această ,emeie) dar eşticăsătorită. Maria?ul tău ar putea varia de la destul de $un lagroaznic) dar 3n orice caz a = căsătorită a adăugat un numărmare de presiuni pe care nu le6ai avut anterior. 2i este di=cil să

găseşti timpul necesar pentru a avansa 3n domeniul tău. Chiar ate men2ine 3n ,ormă a devenit o provocare. Dacă maria?ul estecu pro$leme) stresul este mai mare. ncerci să 3l salveziQ 7i ales

8


25/219

partenerul nepotrivitQ 4ei găsi vreodată perechea potrivităQTimpul trece şi ar putea să =e prea t@rziu pentru a avea copii.

7cum să complicăm şi mai mult lucrurile. 7i unul sau maimul2i copii. Dacă eşti o ,emeie care lucrează) presiunile suntteri$ile. Dacă eşti o mamă casnică) atunci copiii 32i schim$ă via2a

3n mod drastic) 3n special dacă eşti o mamă gri?ulie)conştiincioasă. 7r = $ine să nu mai lucreziQ Cum este mai $inepentru copiiQ Cum este mai $ine pentru tineQ n mod parado:al)copiii stresează de o$icei un maria?. 7cum e:istă mult mai pu2intimp pentru romantism) distrac2ie şi ?ocuri) pentru via2a lipsităde gri?i a cuplului de tineri căsători2i. &entru părin2ii copiluluimic) un somn $un de o noapte poate = ceva rar. n =ecare an) a

= părinte creează noi responsa$ilită2i) 3i 3ngrădeşte şi mai multli$ertatea. Este vala$il pentru am$ii părin2i) desigur) dacă nucumva tatăl este un misogin de modă veche al cărui credo esteacela că Lmama este cea care are gri?ă de copii) iar eu aduc$ani 3n casă.

7i putea apar2ine unei tradi2ii culturale 3n care ,amiliile marisunt regula) iar a avea cinci) şase) şapte sau opt copii este cevao$işnuit. 5deea 32i sur@de) nu te6ai sim2it niciodată 3mpovărată)

dar din motive ciudate ai 3nceput să ai dureri de spate. (Din3nt@mplare) eşti o persoană meticuloasă şi care 3şi ,ace ,oartemulte gri?i."

De ce se re,eră aceste scenarii numai la aspectele negativeale vie2iiQ


26/219

Să dăm ceasul 3nainte cu c@teva decenii# te 3ndrep2i acumspre cincizeci sau şaizeci de ani. Copiii au crescut şi au plecatB aiputea trece printr6o pierdere a scopului şi a importan2ei. Dacămaria?ul tău nu a ,ost $un) s6ar putea deteriora mai mult),ăc@ndu6te să te sim2i ca prinsă 3ntr6o capcană) dorind să pleci)

dar ne3ndrăznind dintr6o varietate de motive) adeseaeconomice. ncepi să te 3ntre$i dacă ai trăit o via2ă plină. i)oric@t de ciudat ar părea) puternicele sentimente negativelegate de mama sau de tatăl tău nu au dispărutB 3n schim$) elecontinuă să =e re,ulate şi ar putea naşte simptome.

Este posi$il să nu = avut niciodată un copil şi ai putea) la unnivel emo2ional ad@nc) să te sim2i ne3mplinită) 3ntr6o asemenea

măsură) 3nc@t să dezvol2i simptome.&ărin2ii mai 3n v@rstă ar putea să necesite mai multă aten2ie)st@rnind 3n mod inevita$il cantită2i uriaşe de ,urie interioară) decare nu vei = deloc conştientă. n ciuda iu$irii reale pentrumama sau tatăl tău) ,uria inconştientă va veni 3n mod spontan.C@nd ea atinge un nivel critic) simptomele vor apărea.

&ensionarea este 3n general Lpericuloasă pentru sănătateata) indi,erent dacă eşti $ăr$at sau ,emeie. &ierderea statutului)

schim$area stilului de via2ă produc 3n mod aproape invaria$ilreac2ii interne pertur$atoare care ar putea cauza simptomeemo2ionale sau =zice.

nele dintre cele mai puternice sentimente răsar la so2ia carenu merge la serviciu sau la cel pensionat. 7cum tre$uie săinterac2ionezi cu partenerul de via2ă de6a lungul tuturor orelor 3ncare nu doarmeB ai putea să te găseşti 3n situa2ia de a găti trei

mese pe zi. F ,emeie remarca ,aptul că este ca atunci c@nd aidin nou un adolescent 3n casă.Dacă so2ul tău se 3m$olnăveşte) multiplică ,uria interioară cu

zece. -u contează c@t de mult 3l iu$eştiB inconştientul nu estelogic şi 3n mod sigur nu este gri?uliu. Dacă maria?ul a ,ost cupro$leme 3nainte ca el să se 3m$olnăvească) ar putea = mai răudupă aceea) sporind ,uria ta interioară.

Eşti un t@năr necăsătorit) care a terminat şcoala şi căruia 3i

este ,oarte di=cil să6şi găsească o slu?$ă potrivită. Sau ai oslu?$ă $ună) care este 3nsă o adevărată oală su$ presiune.9ucrezi peste program) ,aci trea$ă $ună) dar nu se 3ntrevede

K


27/219

nicio promovare. &oate că nu ,aci destul ca să trăieşti pe contpropriu) deci tre$uie să stai cu părin2ii şi asta este o adevăratădurere din cauza rela2iilor pro$lematice cu tatăl tău (sau mama)sora sau ,ratele".

;emeile pot = o pro$lemă sau) cel pu2in) să găseşti pe cineva

cu care să te sim2i 3n largul tău. Din c@nd 3n c@nd) te 3nt@lneşticu ,emei care nu sunt deloc potrivite pentru tine) totuşi nevoiaputernică de a = plăcut şi acceptat te 3mpinge să te mul2umeştişi cu mai pu2in. &entru că te sim2i necorespunzător) accep2i?o$uri de nivel scăzut) su$ posi$ilită2ile tale. ndeva ,oartepro,und 3n tine sim2i că nu valorezi prea mult. 7cest lucru 32iprovoacă ,uria.

Sau eşti homose:ual. &artenerul tău este '54 pozitiv. Sau nuai un iu$it şi 32i doreşti să po2i să găseşti imul. 2i ascunziorientarea se:ualăB nici şe,ul tău) nici părin2ii nu ştiuB poate cănici tu 3nsu2i nu eşti sigur.

Sau ai cam treizeci şi cinci de ani) căsătorit) cu doi copii mici)ai o a,acere mică sau lucrezi pentru o corpora2ie. 2i merge,oarte $ine) dar ai ,ost 3ntotdeauna o persoană plină de gri?i)chiar şi c@nd erai copil. Eşti e:trem de sensi$il) uşor de rănit) te

aştep2i să =i lovit sau rănitB ai 3ntotdeauna o părere proastădespre tineB sim2i că tre$uie ca toată lumea să te placă şi ,acie,orturi considera$ile atunci c@nd cineva cere a?utor) apoi te3ntre$i dacă ai ,ăcut destul) dacă ai ,ost destul de L$un. Te sim2i3ntotdeauna ca şi cum ar tre$ui să62i demonstrezi ceva 2ie 3nsu2i.tii că eşti an:iosB ai avut atacuri de panică. n mod straniu),oarte pu2ini oameni ştiu asta despre tine pentru că ară2i şi

ac2ionezi ,oarte puternic. Eşti chiar impunător din punct devedere =zic.7i ,ost 3ntotdeauna ,oarte activ 3n plan =zic# tenis) alergare)

$aschet) volei) schi. Eşti căsătorit de c@2iva ani) nu ai copii)lucrezi pentru o =rmă de pu$licitate sau avocatură. e,ul tăueste un tip milităros şi te 2ine 3n tensiune constantă. So2ia tadoreşte să 3nceapă să ,ace2i un copil) dar tu nu eşti sigur că estemomentul potrivit. Cu un an 3n urmă ai dezvoltat o mică durere

de spateB un test


28/219

&oate că te apropii de cincizeci de ani. 7i avut ,oarte multsucces) eşti asigurat din punct de vedere =nanciar) dar tegăseşti constant anga?at 3n proiecte noi) provocări noi. &ari a =incapa$il să te rela:ezi şi să te $ucuri de realizările tale. ncepisă ai simptome =zice.

7i ,ost ?ucător de gol, toată via2a şi iu$eşti acest ?oc. So2ia taa decis că ar = ,rumos dacă a2i putea să practica2i un sport3mpreună. &entru că pe ea nu o interesează gol,ul) a propus să?uca2i tenis. 7i 3ncercat să 3nve2i ?ocul pentru a6i ,ace plăcere)dar nu eşti prea $un şi nici nu62i place de ,apt. După mul2i ani)spatele a 3nceput din nou să te doară.

Sau ai lucrat la aceeaşi ,a$rică douăzeci de ani. Eşti $un 3n

meseria ta) dar ai un superior nou care te supără şi nu 32ipermite să iei decizii. n plus) 32i cere 3n mod constant să ,acilucruri care ar tre$ui trasate celor mai tineri) care au mai pu2inăe:perien2ă. -u te sim2i prea $ine =zic 3n ultimele zile.

Ca o coinciden2ă) t@nărul acela din departamentul tău carelucrează aici de vreun an pare să ai$ă mari necazuri cu g@tul şi$ra2eleB a lipsit destul de mult 3n ultimele luni din cauză că a ,ost$olnav. 4or$ind cu el) 32i ,ormezi impresia că urăşte această

slu?$ă) dar răm@ne pentru că este $ine plătită. Este căsătorit şiare trei copii.

7i şaptezeci de ani. Cu un an 3n urmă) ,amilia ta a v@ndut)3mpotriva voin2ei tale) a,acerea căreia i6ai dedicat via2a. Ei eraucreierele =nanciare) dar tu erai geniul tehnic care a creata,acerea. 7i o durere teri$ilă de şold de şase luni) căreia doctoriinu par să6i găsească o cauză. n ultimul timp s6a 3nrăută2it 3n aşa

,el 3nc@t) dacă mergi pe ?os c@teva străzi) tre$uie să te opreştidin cauza durerii prea puternice.7ceste scurte schi2e de persona?e nu epuizează via2a =ecărui

cititor. Ele au rolul de a su$linia unul dintre primele mesa?e aleacestei căr2i# suntem cu to2ii su$ un ,el sau altul de presiune.7vem cu to2ii reac2ii interne la aceste presiuni şi cu to2ii vomavea simptome =zice ca răspuns la aceste sentimenteinterioare. 5ndi,erent 3n ce ,el reac2ionăm conştient la presiunile

vie2ii) o altă lume a reac2iilor e:istă 3n inconştient. &entru că nusuntem conştien2i de acele emo2ii inconştiente şi nu putem) caurmare) să le controlăm) şi pentru că sunt at@t de

P


29/219

amenin2ătoare şi 3n,ricoşătoare) creierul va induce 3n modautomat simptome =zice pentru a preveni mani,estarea lordeschisă şi conştientizarea sentimentelor periculoase. n acest,el apar simptomele minte6corp H şi sunt omniprezente 3nsocietatea vestică. Ele nu reprezintă un semn al $olii mentale

sau emo2ionale. 7 le privi ca anomalii sau a$era2ii conduce lagreşeli grosolane de management medical.

"rhitectura minţii emoţionale ,a p!ihicului emoţional

Sigmund ;reud a dezvoltat conceptele de inconştient şire,ulare a emo2iilor 3n inconştient. Eu cred că tul$urărilesomatice psihogene (adică tul$urările induse de emo2ii" sedezvoltă din cauza re,ulării sentimentelor 3n,ricoşătoare saunedorite. 7st,el) teoriile mele 3şi au rădăcinile 3n conceptelepsihanalitice ,undamentale. -u am o ,ormare psihanalitică şi nuam avut idei preconcepute privind natura psihologică a acestortul$urări atunci c@nd am 3nceput să studiez pro$lema. Totuşi)devenise ,oarte cur@nd vizi$il ,aptul că aceste comple:e desimptome aIate 3n studiu erau rezultatul unui proces carede$uta 3n ceea ce psihologii numesc inconştient) acea parte adomeniului emo2ional despre care nu ştim a$solut nimic) şi căsimptomele =zice erau o reac2ie la sentimente inconştiente.7st,el) cu tot ce ne o,eră domeniile psihologiei şi psihiatriei) ,ără;reud poate că 3ncă am căuta o e:plica2ie. Dacă nu ar = introdus

el ideea de re,ulare 3n inconştient) ar tre$ui să atri$uimsimptomele Lnervilor şi nu am avea nicio idee despre cum săprocedăm din punct de vedere terapeutic.

;reud a conceput trei componente ale g@ndirii emo2ionale pecare traducătorii săi le6au numit Supraeu) Eu şi Se. &sihanaliştiide orientare tranzac2ională se re,eră la aceste componentenumindu6le Părinte 0dult şi Copil. &entru scopul e:plicăriiteoriilor mele pre,er ultima clasi=care.

Părintele este acea parte a min2ii care ne spune ce este şi cenu este corect) cum tre$uie să ne comportăm şi să ac2ionăm dinpunct de vedere moral şi etic. 7cest &ărinte se aIă at@t 3n

*


30/219

g@ndirea conştientă) c@t şi 3n cea inconştientă şi ?oacă un rolcrucial 3n tul$urările =zice psihogene. Este sinonim cu conştiin2amoralăB &ărintele ne ,ace per,ec2ionişti şi ceea ce am numit euLo$seda2i de $ine (1goodists2. n Lcel mai $un simte nevoiasă mul2umească) să =e o persoană $ună) să =e ama$il. n Lcel

mai $un evită con,runtarea) este cel care aduce pacea) tottimpul 3n alertă pentru a a?uta pe cineva) chiar dacă asta ar3nsemna sacri=ciu de sine. LCel mai $un are o mare nevoie săse ,acă plăcut) nevoie care ,ace cuplu cu ,rica de a = displăcut.

&er,ec2ionistul este un tip ,oarte muncitor) conştiincios)responsa$il) orientat spre realizări şi succes) un tip care6şi ,acegri?i. ltraper,ec2ionistul nu este mul2umit dacă are succes 3n

domeniul lui şi caută 3n mod o$sesiv noi provocări. 0dultul ,unc2ionează) de asemenea) at@t 3n conştient) c@t şi 3ninconştient. Este mediatorul) e:ecutorul) căpitanul vasului.


31/219

=zice. n loc să vor$ească despre Copil) Oohut a postulate:isten2a unui Sine 3n =ecare dintre noi care se dezvoltă maisla$ sau mai $ine 3n primele luni de via2ă. El credea căpreocuparea e:clusivă pentru sine) cunoscută tehnic canarcisism este normală şi sănătoasă dacă se dezvoltă adecvat)

de vreme ce narcisismul caracterizează un Sine mai mult saumai pu2in unitar. El a teoretizat o linie de dezvoltare anarcisismului) de la etapa primitivă la cea de maturizarecompletă. &otrivit lui Oohut) narcisismul nu este niciodatăa$andonat) este poten2ial sănătos şi 3ntr6un mediu $un sedezvoltă 3n ,orme mature de stimă de sine.

Totuşi) re,erirea lui Oohut la ceea ce el a numit ,urie narcisică

este cea care m6a interesat 3n mod special. El a postulat căoamenii cu tul$urări de personalitate ies din copilărie cu o ,urieacumulată) permanentă) pe care el a numit6o ,urie narcisică. 7sugerat că trauma emo2ională trăită de6a lungul anilor dedezvoltare din pruncie şi copilărie este responsa$ilă pentruaceastă ,urie. M6am 3ntre$at dacă ar putea să e:iste ceva dinaceastă ,urie 3n noi to2i) dar) 3n special) dacă e:istă vreun ,el depresiune asupra acestui Sine narcisic inerent ce se aIă 3n =ecare

dintre noi şi care produce ,uria6m@nia care pare să =eresponsa$ilă pentru tul$urările minte6corp. 7ceastă idee estedezvoltată mai pe larg 3n sec2iunea care urmează.

7v@nd aceste in,orma2ii de ,ond) putem e:amina acum cuprecizie ce se 3nt@mplă 3n inconştient şi ce conduce lasimptomele =zice.

Pre!iune şi furie n inconştient

Cred că ,uria din inconştient are trei surse poten2iale#

1. 7ceea care ar = putut = generată 3n pruncie şi copilărie şiniciodată disipată.. 7ceea care rezultă din presiunea autoimpusă) cum se

3nt@mplă la persoanele impulsive) per,ec2ioniste sauLo$sedate de $ine.

+1


32/219

+. 7ceea care este o reac2ie la presiunile reale ale vie2ii de=ecare zi.

>ăsesc că analogia cu un cont $ancar este de a?utor pentru adescrie asta pacien2ilor. Depozitele de ,urie se clădesc nu numai

3n perioada copilăriei) ci pe tot parcursul vie2ii unei persoane.&entru că nu e:istă retrageri din acest cont) ,uria seacumulează. 7st,el m@nia devine ,urieB c@nd ea atinge un nivelcritic şi amenin2ă să erupă 3n conştient) creierul creează odurere sau un alt simptom =zic ca ,actor de distragere aaten2iei) pentru a preveni o e:plozie emo2ională violentă.

rmătoarea poveste este o demonstra2ie dramatică şi

grăitoare a acestui proces. -umai o mică parte dintre pacien2iicu STM au istorii at@t de severe şi supărătoare cum esteaceasta. Totuşi) utilizez e:perien2a acestei paciente pentru că,ace ca rela2ia 3ntre durere şi sentimente re,ulate să =e limpedeprecum cristalul.

/ !cri!oare de la 0elen

F tratasem cu succes pe 'elen pentru dureri lom$are cu maimulte luni 3nainte de evenimentul descris 3n scrisoarea ei. C@nd'elen avea patruzeci şi şapte de ani) şi6a amintit că ,usesea$uzată se:ual de tatăl său 3n perioada copilăriei şiadolescen2ei. 7 decis să se alăture unui grup de spri?in pentru

,emei adulte supravie2uitoare ale incestului. n ziua primei3nt@lniri 3ncepu să o doară spatele) 3nsă cum trecuse prinprogramul meu) ea s6a liniştit pe sine cu g@ndul că ştia motivulpsihologic al durerii şi nu 3şi ,ăcu gri?i. &ropriile ei cuvinte descriucel mai $ine ce s6a 3nt@mplat mai departe#

LM6am dus la 3nt@lnire) le6am 3nt@lnit pe celelalte şase ,emei)3ncerc@nd să păstrez 3ntr6un ,el controlul şi să nu dau ,r@ucomplet emo2iilor şi ne,ericirii 3n ,a2a unor oameni pe care a$ia 3icunoscusem. 4oiam să văd dacă acest tip de grup era 3ntr6adevăr potrivit pentru mine. n ciuda ,aptului că 3ncercam săpăstrez ceva distan2ă) m6am trezit ,oarte copleşită de cantitatea

+


33/219


34/219

=zice echivalente. &ovestea ei demonstrează aceste punctecritice#

1. Sentimentele generate 3n pruncie şi copilărie răm@npermanent 3n inconştient şi pot = responsa$ile pentru

simptomele psihologice şi =zice de6a lungul vie2ii.. Emo2iile puternice) dureroase) ?enante şi amenin2ătoare)cum ar = m@nia) durerea şi ruşinea) sunt re,ulate 3ninconştient.+. Emo2iile re,ulate se luptă constant să vină 3n conştient Hadică) să scape din inconştient şi să devină ,ă2işe şi mani,este

3n mod conştient.

8. Scopul simptomelor) =zice sau emo2ionale) este acela de apreveni ca sentimentele re,ulate să =e conştientizate) lucrurealizat prin distragerea aten2iei dinspre zona emo2iilor 3nsprecea a =zicului. Este o strategie de evitare.

&ovestea lui 'elen ilustrează toate cele patru puncte) 3n maipu2in de două zile durerea ei a crescut ca severitate 3n ciuda3n2elegerii sursei. Datorită acestei 3n2elegeri a STM) ea era

conştientă că realiz@nd ceea ce a ,ost re,ulat) ea va 3ndepărta 3nmod o$işnuit durerea. n acest caz) nu s6a 3nt@mplat aşa) pentrucă sentimentele puternice) dureroase) amenin2ătoare s6auapropiat tot mai mult de iz$ucnirea 3n conştient. ;ăc@nd asta)durerea a crescut 3ntr6o 3ncercare disperată de a prevenimani,estarea lor. Sentimentele nu au mai ,ost o e:presie negatăşi c)nd au e3plodat *n conştient durerea a dispărut. Ea nu a mai

avut un scopB misiunea ei a eşuat.n principiu) strategia creierului nu eşuează 3n =ecare cazB eareuşeşte să păstreze sentimentele re,ulate) iar durerea persistă.Totuşi) psihoterapeu2ii care lucrează cu mine relatează că reac2iica aceea a lui 'elen) deşi nu at@t de dramatice) apar 3n modocazional pe parcursul unei terapii e=ciente. C@t despre 'elen)durerea a dispărut imediat ca urmare a e:perien2ei emo2ionale.

S6ar economisi ,oarte mult timp şi necaz dacă to2i pacien2ii

mei ar avea o ast,el de iz$ucnire emo2ională. &entru că nu au şieu nu ştiu cum să o induc) tre$uie să urmăm o procedură maila$orioasă pentru a alunga durerea. &acientul o$işnuit care

+8


35/219

su,eră de STM nu adăposteşte acelaşi grad de ,urie şi) ast,el) nue:plodează cum a ,ăcut6o 'elen.

1uria inconştientă şi !entimentele in!uporta*ile

vinovaţii a!cunşi

n realitate) avem trei min2i# conştientul) inconştientul şisu$conştientul. 7ceastă carte se ocupă 3n primul r@nd deprimele două. 7 treia) su$conştientul) este domeniul percep2iilor)cogni2iei) al producerii lim$a?ului şi al comprehensiunii) ra2iunii şi

deciziilor) al a$ilită2ilor =zice şi instrumentale şi izvorulcreativită2ii. Este o zonă ,ascinantă) dar este relevantă aicinumai 3n măsura 3n care 3nvă2area are loc 3n su$conştient) iar3nvă2area este ,undamentul procesului terapeutic.

n2elegerea procesului minte6corp necesită ceva cunoştin2elegate de g@ndirea inconştientă. 7m pregătit terenul p@nă la unpunct prin descrierea &ărintelui) 7dultului şi Copilului care segăsesc 3n inconştient. rmătorul ta$el ar putea = de ,olos#

4)ndirea conştientă

E:ternă9ogică


36/219

0morală

5nconştientul nu este negativ 3n 3ntregime) cum ar puteasugera ta$elul. 7tragem pur şi simplu aten2ia asupra acelorcalită2i ale inconştientului care conduc la simptome =zice.

>@ndirea conştientă ,ace ,a2ă ,oarte $ine presiunilor impuse depersonalitate şi presiunilor vie2ii cotidiene.


37/219

Din e:perien2a mea) acestea se pot agrava) dar ele nucauzează durere. STM ne 3nva2ă că numai emo2iile pe caremintea le percepe ca periculoase) şi deci le reprimă) inducreac2ii =zice.

Reprimarea furiei conştiente

F carte ,oarte importantă) %$e 9age it$in (8uria dininterior a ,ost pu$licată 3n 1*P8 de către remarca$ilulpsihanalist şi autor illard >a%lin. 9ucrarea este o relatare

ştiin2i=că şi pro,undă a cauzelor şi e,ectelor universale ale ,urieişi m@niei 3n era modernă. Doctorul >a%lin clari=că ,aptul căreprimarea ,uriei este un ,apt al vie2ii de =ecare zi şi) ast,el) opro$lemă psihosocială de mare amploare.

;uria 3nă$uşită sau reprimată 3n mod conştient contri$uie laumplerea rezervorului de ,urie din inconştient. 9ucrarea mea seocupă de a,ec2iunile dureroase care sunt rezultatul direct alm@niei6,uriei re,ulate (inconştient" şi reprimate (conştient". Deşi,uria care este cunoscută unei persoane ?oacă un rol 3n genezaSTM atunci c@nd este reprimată) ea nu este nici de departe la ,elde importantă ca ,uria generată 3n inconştient ca rezultat al#

1. conIictului internB. stresurilor şi constr@ngerilor vie2ii zilniceB+. rămăşi2elor de ,urie din pruncie şi copilărie.Mai mult) persoanele tratate pentru STM se ,ac $ine 3n mod

constantB nu se poate spune acelaşi lucru despre cei trata2ipentru durere cronică 3n comunitatea medicală 3n general.

1urie 2 nu m3nie

5ntensitatea m@niei) dusă p@nă 3n punctul 3n care devine ,urie)determină apari2ia simptomelor =zice ca diversiune.7menin2area ca ,uria să e:plodeze 3n conştient tre$uie să ai$ă

+N


38/219

magnitudinea su=cientă pentru a garanta producerea STM sau aunuia dintre echivalen2ii săi.

4e unde ştiţi că furia e!te vinovatul5

De6a lungul e:perien2ei mele legate de a,ec2iunile minte6corp)pacien2ii au ,ost sursa mea de in,orma2ie. 7m 3nvă2ato$serv@nd. Mai departe) psihologii noştri au găsit 3n mod repetatdovezi ale triste2ii şi ,uriei reprimate şi ale ,ricii inconştiente deaceste sentimente. 'elen este un prim e:emplu.

E:istă şi alte cazuri 3n care ,unc2ionează mecanisme psihicesimilare# $ăr$atul a cărui ,amilie a v@ndut) 3n ciuda 3mpotriviriisale) o a,acere care era m@ndria şi $ucuria luiB $ăr$atul care s6asim2it o$ligat să participe la o activitate dezagrea$ilă pentru a6i,ace plăcere so2iei saleB zecile de $ăr$a2i şi ,emei care 3şi3ngri?esc părin2ii v@rstnici) ,ără a o$iecta conştient) dar clocotindinteriorB tinerii $ăr$a2i sau tinerele ,emei care) la ,el ca 'elen) au,ost a$uza2i se:ual c@nd erau copiiB ,emeia cu şase copii căreia 3iplace să =e mamă) dar nu este conştientă de ,uria interioarăpentru tot ce atrage după sine această calitateB mama care areinvaria$il un atac de panică după vacan2e din cauza cantită2iienorme de muncă pe care a tre$uit să o ,acă pentru ,amilie şide la care to2i aşteptau at@t de multB $ăr$atul de cincizeci şicinci de ani care este m@nios pe mama sa ori pe tatăl său 3ncădin copilărie.

ntr6o măsură sau alta) cred că noi to2i adăpostim o ,uriere,ulată şi a ,ace asta este normal pentru timpurile şi culturanoastră. -e aIăm cu to2ii su$ un tip sau altul de presiune. Deşieste $ine să =i conştient de această ,urie inconştientă) este la,el de important să ne concentrăm aten2ia asupra surselor ,uriei.nainte să ,acem asta) un cuv@nt despre evitare.

Evitarea !imptomul ca factor de di!tra'ere a atenţiei

+P


39/219

După cum am notat 3n introducere) Stanle% Coen) psihanalistşi cercetător la niversitatea de Medicină Colum$ia (-e /or0")sugera că scopul durerii este acela de a distrage aten2ia de laemo2ii 3n,ricoşătoare) amenin2ătoare) şi de a preveni e:primareaacestora. 5deea sa ,ost crucială pentru 3n2elegerea ,elului 3n care

emo2iile rela2ionează cu simptomele =zice şi) după cum vomvedea 3n capitolul despre tratament) pentru a 3n2elege de cecunoaşterea poate 3nlătura simptomele.

Simptomele nu sunt su$stitute =zice pentru emo2ii nocive)cum ar = an:ietatea. Ele nu 3nseamnă nici auto6pedepsireapentru g@nduri negre sau vină. Ele sunt ?ucători 3ntr6o strategieproiectată să ne men2ină aten2ia concentrată asupra corpului)

ast,el 3nc@t să prevenim evadarea sentimentelor periculoase 3nconştient sau să evităm con,runtarea cu emo2iile insuporta$ile.E:perien2a lui 'elen reprezintă o com$ina2ie a am$elor

scopuri. Ea era ,urioasă şi ruşinată din cauza degradării produsede a$uzul se:ual. 7 nutrit sentimente de oroare) singurătate)durere şi ,rică) dintre care niciunuia nu i6a ,ost permis săpătrundă 3n conştient. Totuşi) stimulate de grupul de spri?in)aceste sentimente au 3nceput să6şi ,acă loc inelucta$il 3n

conştiin2ăB pe măsură ce ,ăceau asta) durerea menită sădistragă aten2ia a crescut 3n intensitate 3ntr6o 3ncercaredisperată de a preveni erup2ia.

&entru că inconştientul este adesea ilogic şi ira2ional) el poatereac2iona 3n mod automat 3n ,a2a emo2iilor pertur$atoare. Ceimai mul2i oameni) dacă li s6ar o,eri posi$ilitatea de a alege 3ntrea cădea la o 3n2elegere cu sentimentele di=cile sau a trăi intens

durerea =zică) ar alege să ,acă ,a2ă sentimentelor. Este logic.Dar ,elul 3n care este organizat de ,apt sistemul emo2ional umandictează ,elul 3n care va reac2ionaB la nivel inconştient esteadesea ilogic. n cazul 3n care creierul continuă să evolueze)inconştientul ar putea = 3ntr6o zi mai ra2ional. Momentan el esteputernic inIuen2at de reac2ii ilogice copilăreşti.

&entru a 3n2elege ,enomenul de evitare 3n STM tre$uie să nuuităm c@t de radical di,eră mintea inconştientă de perechea ei

conştientă. 5nconştientul este teri=at de ,urie şi reac2ioneazăpentru a o evita) men2in@nd6o re,ulată şi ,olosind simptome=zice pentru a a?uta această re,ulare. nul dintre $iogra=i lui

+*


40/219

;reud) &eter >a%) a asemănat inconştientul cu o 3nchisoare dema:imă securitate unde to2i criminalii dispera2i) indezira$ilii şineaccepta2ii sunt 3ncarcera2i 3n condi2ii de ma:imă securitate.Cu alte cuvinte) sunt respinşi) Lre,ula2i de societate.

Dacă aceste sentimente sunt de?a re,ulate) ai putea 3ntre$a

de ce este nevoie de distragerea aten2iei. 7nalogia cu3nchisoarea este e:trem potrivităB sentimentele re,ulate) 3ndisperare) vor 3ncerca să scape. n ciuda ,or2ei de represiune)emo2ii puternice cum ar = ,uria se vor lupta să se ridice *nconştient. Eu numesc asta Lcursa spre conştiin2ă. ;iloso,ul şipsihanalistul de la /ale) Jonathan 9ear) o numeşte Ldor dee:primare şi dorin2ă de Luni=care conştientă a g@ndului cu

emo2ia.n Dincolo de principiul plăcerii ;reud scria# LU 3n po=dapresiunii care se e:ercită asupra sa) el VinconştientulW nu cautădec@t să pătrundă 3n conştiin2ă sau să se descarce printr6o ,aptăreală.+

E:perien2a terapeutică o,eră mai departe o con=rmare ideilornoastre. C@nd pacien2ii devin conştien2i de prezen2a ,uriei sau asentimentelor insuporta$ile) acestea vor 3nceta lupta lor pentru

a deveni conştiente. nlăturarea acelei amenin2ări eliminănevoia distragerii =zice şi durerea 3ncetează. ;uria pare a =?ucătorul principal 3n sindromul STM. Totuşi) toate sentimentelee:trem de neplăcute sau de insuporta$ile vor = re,ulate şi) devreme ce toate 3ncearcă să vină 3n conştiin2ă) pot declanşasimptome =zice. 7sta include conIicte interne de orice ,el)dintre care multe necesită e:pertiza unui psihoterapeut pentru a

= rezolvate. -evoile puternice de dependen2ă) conIictele legatede se:ualitate) pro$lemele de identitate) sentimentele denea?utorare) umilin2ă şi ruşine nu intră de o$icei 3n aten2ia mea3n timpul interac2iunilor cu un pacient. Dacă aceste conIicte seaIă la $aza simptomelor continue) psihoterapia este de o$iceinecesară pentru a inversa procesul.

&rincipiul con,orm căruia simptomele =zice servesc ladistragerea aten2iei de la ,enomenele inconştiente a ,ost şi este

+ S. ;reud) LDincolo de principiul plăcerii (1*!") trad. De >.&urdea şi 4asile Dem. Xam=rescu) 3n Fpere) voi. 555 (ucureşti#Editura Trei) !!!"# 1NG.

8!


41/219

,oarte important 3n vederea 3n2elegerii naturii procesului minte6corp şi) ast,el) pentru dezvoltarea unui program terapeutic.7ceastă idee de $ază a ,ost validată de mul2i ani de tratamentsoldat cu succes.

Sur!ele furiei

7cesta ar putea = cel mai important su$iect 3n 3ntregul procesminte6corp. Deşi conştientizarea e:isten2ei ,uriei 3n inconştienteste esen2ială) a te centra numai asupra acesteia nu este

su=cient. Tre$uie să căutăm să cunoaştem motivele ,uriei pentrua 3n2elege pe deplin procesul.

#rauma n copilărie6 n primii doi ani şi după aceea

E:perien2ele acumulate 3n copilăria ,ragedă şi mai t@rziu aduccele mai timpurii contri$u2ii la ,ondul ,uriei. &ovestea lui 'elen

o,eră un e:emplu dureros de grăitor a ceea ce este ,ără 3ndoialăcel mai serios tip de traumă emo2ională din copilărie# a$uzulse:ual. 7$uzul =zic şi emo2ional poate = aproape la ,el de nocivpentru dezvoltarea psihologică a copilului.

7$uzul emo2ional poate apărea su$ 3n,ă2işarea Leduca2iei.


42/219


43/219

-u se poate dovedi că nutrim cu to2ii sentimente interioare dein,erioritate) 3nsă teoreticienii psihanalişti moderni) cum esteOohut) au sugerat că dezvoltarea de=citară a Sinelui interiordevreme 3n via2ă ne lasă să trăim cu sentimente in,antileinconştiente 3ntr6o lume adultă.

Perfecţionismul5mpulsul de a = per,ect tre$uie să provină cu siguran2ă dintr6o

nevoie ad@ncă de a ne demonstra nouă 3nşine şi lumii 3ntregi căvalorăm 3ntr6adevăr ceva.


44/219

culturale sau religioase pot intensi=ca această tendin2ă.Societatea 32i cere să =i un =u sau o =ică $ună) un so2 sau oso2ie $ună) un $un părinte) un coleg de muncă de năde?de.7cest impuls puternic) la ,el ca per,ec2ionismul) pare a provenidin sentimente ad@nci de in,erioritate.

Ce este greşit 3n a te strădui să =i per,ect şi $unQ -u are dec@ştigat toată lumea din astaQ Dintr6o perspectivă socială şiinterpersonală) străduin2a aceasta este minunată) dar ea dănaştere) 3n acelaşi timp) unei ,urii interne de propor2ii. Deşi amputea dori 3n mod conştient să =m $uni şi să ,acem $ine) inelenarcisic nu are un ast,el de imperativ. ntr6adevăr) acestareac2ionează cu ,urie la ceea ce i se impune. 7daugă aici ,uria

inconştientă că nu suntem pe de6a6ntregul aprecia2i pentrue,orturile noastre şi) cel mai rău dintre toate) ,uria la adresanoastră 3nşine pentru că nu ne ridicăm la propriile noastreaşteptări. -u uita) inconştientul este adesea ira2ional. F mamăt@nără cu un nou6născut) pe care 3l iu$eşte ,oarte mult) este,oarte 3ngri?orată că nu le poate ,ace pe toate $ine şi răm@netrează ?umătate din noapte. &reocupată 3n totalitate de a =mamă) ea nu este conştientă de ,aptul că este ,urioasă 3n mod

inconştient pe copil. Multora dintre pacien2ii mei li s6a părutdi=cil să accepte ideea că părin2ii ar putea să =e 3n modinconştient ,urioşi pe copiii lor.

;stilitatea şi agresiuneaS6a scris mult despre pericolul poten2ial pe care 3l constituie

ostilitatea şi agresiunea pentru sănătatea noastră. Se spune că

ostilitatea este cea mai importantă dintre aşa6numitele trăsăturide comportament de tip 7 care au legătură cu aterosclerozacoronariană. Din nou) accentul cade pe emo2iile percepute.Teoria STM ar identi=ca ostilitatea şi agresiunea ca mani,estărideschise a ceva mult mai periculos H ,urie re,ulată şi m@niereprimată. Simptomele =zice) an:ietatea) depresia sauostilitatea sunt) 3n ,apt) echivalente 3ntre ele. Toate reIectăprocese care se des,ăşoară 3n inconştient.


45/219

F pacientă 3mi descria recent compulsia pe care o resimte dea6i mul2umi pe ceilal2i şi de a = o persoană $ună. L-u numaiat@t) adăugă ea) dar mă simt at@t de vinovată că nu sunt destulde $ună sau destul de ama$ilă sau că nu ,ac destul pentruoamenii din via2a mea.

4ina este o altă reac2ie generată de &ărintele psihic) o altăpresiune autoimpusă care contri$uie la cantitatea critică de,urie. -e putem sim2i vinova2i pentru multe) inclusiv pentrugreşeli şi inadecvări din trecut. &entru că inele nu poate toleraniciun ,el de discon,ort şi vina este 3ncă un atac la sentimentulpropriei valori) totul contri$uie la ,urie. 7utocritica este aparentla ,el de generatoare de ,urie cum este critica din partea altora.

Dependenţana dintre rămăşi2ele copilăriei este dorin2a de a = 3ngri?it.

&entru că nu vedem această dorin2ă ca potrivită pentrucomportamentul adult) ea este reprimată pro,undB suntemdependen2i 3n mod inconştient. 7cest lucru poate duce la o ,urieinconştientă) pentru că nevoile de dependen2ă nu sunt niciodatăsatis,ăcute şi) 3n mod parado:al) am putea să =m ,urioşi) ,ără să

conştientizăm) pe persoana sau pe persoanele de care suntemdependente. Dependen2a inconştientă poate conduce la altecomplica2ii care generează ,urie) cum ar = alegerea nepotrivită aunui partener (cineva care ne va Lmămoşi" sau alegerea uneipro,esii sau munci care va = sigură sau ,ără responsa$ilită2i) darnici provocatoare) nici capa$ilă să ne 3mplinească. 7lte reac2ii lasentimentele de dependen2ă pro,und instalate sunt

independen2a ostilă şi chiar agresiunea.n2elegerea impactului stimei de sine scăzute) aper,ec2ionismului) a o$sesiei de a ,ace $ine) a vinei şidependen2ei spri?ină ideea că ,uria este emo2ia care contri$uiecel mai mult la dezvoltarea simptomelor minte6corp 3n tul$urăricum ar = STM. Sentimentele de in,erioritate şi dependen2ăconduc la tendin2e per,ec2ioniste) la dorin2a de a6i mul2umi peceilal2i şi) 3n consecin2ă) la sentimente de culpă. inele) la ,el ca

un copil) reac2ionează la presiune. n proces circular,unc2ionează aici# inele stimulează anumite trăsături depersonalitate care) la r@ndul lor) 3n,urie inele.

8G


46/219

7umea din jurul no!tru

&resiunea provoacă ,urie Sinelui) indi,erent că este o presiunedin interior adusă de cele dictate de &ărinte sau vine de la

realită2ile vie2ilor noastre zilnice. 7 = conştiincios şi 3ngri?orat3nrăută2eşte lucrurile) agrav@nd presiunea de a = un lucrătorcompetent) un so2 sau o so2ie $ună) un copil iu$itor pentru unpărinte mai 3n v@rstă) dependent.

Chiar şi evenimentele ,ericite cum ar = găsirea unei slu?$e$une) căsătoria sau naşterea unui copil pot avea ca rezultattur$ulen2e interioare) presiune şi m@nie. Multe mame tinere care

au 3nceput să ai$ă dureri de spate 3n perioada sarcinii se aIau3ntr6un conIict legat de inadecvarea lor ca mame sau eraunesigure 3n ce priveşte hotăr@rea de a6şi 3ntrerupe carierapentru a avea un copil.

9a celălalt capăt al spectrului emo2ional) inele interior)sim2indu6se a$andonat) ar putea reac2iona cu ,urie la adresacuiva drag care moare sau a unui copil care părăseşte căminulpărintesc.

Cu mul2i ani 3n urmă) psihiatrii ne%or0ezi Thomas 'olmes şi


47/219

CăsătoriaConcedierea de la slu?$ă


48/219

7t@t stresul pozitiv) c@t şi cel negativ generează ,urieinconştientă) indi,erent dacă o persoană este supărată 3n modconştient. M@nia acumulată devine ,urie) iar ,uria 3n,ricoşătoare)inconştientă duce la dezvoltarea simptomelor =zice.

8a!e nevoi e!enţiale

&entru a ne satis,ace nevoile elementare ne supunem pe noi3nşine unei presiuni care 3n,urie inele. Sau devenim ,rustra2i şisupăra2i pentru că unele nevoi nu sunt satis,ăcute adecvat.7ceste nevoi esen2iale sunt#

1. -evoia de a = per,ect (de a e:cela) realiza) reuşiB aşteptărişi standarde 3nalteB autocritic şi ,oarte sensi$il la critică".

. -evoia de a = plăcut de ceilal2i (de a = apro$at) iu$it)admirat) respectatB compulsie de a mul2umi pe al2ii) de a =Lun $ăiat $un sau de a = mama sau tatăl tuturor".

+. -evoia de a = 3ngri?it (o dorin2ă care nu dispare niciodatădin inconştient) indi,erent c@t de v@rstnici sau independen2i

suntem".8. -evoia de a = consolat (căutăm recompense prin

intermediul m@ncării) $ăuturii) ,umatului) se:ului)distrac2iei) ?ocului".

G. -evoia de a = invinci$il din punct de vedere =zic (puternic)nerestric2ionat) se:%".

K. -evoia de a = nemuritor (suntem 3n,uria2i 3n mod

inconştient de inevita$ilul mor2ii".7ceastă ultimă categorie este c@teodată una dintre cele mai

su$tile. Totuşi) ea este adesea responsa$ilă pentru 3nceputuldurerilor la $ăr$a2i şi la ,emei aIa2i la v@rsta de cincizeci)şaizeci) şaptezeci de ani. m$ătr@nirea provoacă ,urie) ceva lacare nu mă g@ndisem p@nă să o simt. nii dintre pacien2ii meierau conştien2i de asta) dar cei mai mul2i nu realizau

intensitatea sentimentelor lor interioare legate de acest su$iect.

Raportul furie9calmare

8P


49/219

Cred că un ,el de raport ,uriecalmare ar putea ?uca un rol 3ndeterminarea momentului apari2iei simptomelor =zice. &acien2ii3ntrea$ă ,recvent# LDe ce a 3nceput durerea acumQ 9e răspundinvaria$il# L&entru că ,uria ta a atins un nivel criticB pentru că ea

amenin2ă acum să erupă 3n conştiin2ă.Să presupunem totuşi că e:istă un alt element 3n ecua2ieB că

nu cantitatea de ,urie este cea care ini2iază pur şi simplusimptomele) ci prezen2a sau a$sen2a ,actorilor de calmare caresă o contra$alanseze. n mod teoretic) aceste elemente plăcute3n via2a unei persoane ar modi=ca amenin2area impusă de ,urieşi ar ,ace ca simptomele să nu mai =e necesare. nii ar putea

trage concluzii a$surde din această idee) 3nsă eu chiar cred căacest proces are loc şi că apari2ia simptomelor reIectă preamultă ,urie şi insu=ciente elemente calmante care să lecontra$alanseze.

:onceptul de echivalenţă

STM ,ace parte dintr6un grup de tul$urări =zice care se pot

su$stitui 3ntre ele. Toate acestea servesc aceluiaşi scoppsihosomatic şi sunt) ast,el) echivalente una cu cealaltă. ntr6adevăr) orice tul$urare =zică ce atrage aten2ia unei persoane Hde e:emplu) o ,ractură sau o in,ec2ie respiratorie severă H poate3nlocui temporar procesul minte6corp. Sindromul de dureredispare 3n mod ,recvent odată cu apari2ia unor condi2ii noi)pentru a reveni după dispari2ia acestora.

Cu ocazia unui sonda? e,ectuat 3n 1*NG) s6a constatat că PP lasută dintre pacien2ii a,ecta2i de STM aveau antecedente de p@năla cinci tul$urări minte6corp) inclusiv o varietate de simptomestomacale) cum ar = arsurile) indigestia acidă) gastrita şi herniahiatalăB pro$leme la nivelul tractului gastrointestinal) cum ar =colonul irita$il) sindromul intestinului irita$il şi constipa2iacronicăB stări alergice o$işnuite) cum ar = ,e$ra ,@nului sauastmulB di,erite a,ec2iuni ale pielii) ca eczema) acneea) urticaria

şi psoriazisulB tensiunea sau migrenaB in,ec2ii urinare saurespiratorii ,recvente şi ame2eala sau L2iuitul 3n urechi(neasociate cu $oli neurologice sau ale urechii". -u toată lumea

8*


50/219


51/219

lung legat de depresie) pentru care era tratat cu medicamente şipsihoterapie. 9a 3nceputul anului 1**8 a ,ost supus unuitratament cu un antidepresiv care a ,ost ,oarte e=cient şi p@nă3n toamnă era 3ntr6o dispozi2ie e:celentă. n acel moment el a3nceput să dezvolte $rusc mani,estări severe de STM) inclusiv

slă$irea ma?oră a muşchiului la una dintre glezne. 7minterpretat această situa2ie ca pe un caz de su$stituire asimptomului. Medica2ia a modi=cat chimia creierului şi a atenuatdepresia) dar nu a ,ăcut nimic pentru a schim$a conIicteleintrapsihice responsa$ile pentru depresie. 7st,el) un alt ,actor dedistragere a aten2iei a tre$uit găsit şi mintea a recurs la unul pecare 3l ,olosise de multe ori 3nainte# durerea de spate şi picior.

7tacurile de panică (mani,estări =zice de an:ietate acută" suntşi ele reac2ii de m@nie re,ulată sau reprimată. mi amintesc deun pacient care mi6a spus că ,usese pe punctul de a atacaver$al o ,emeie 3n legătură cu ceva) decisese că asta nu ar =decent din partea lui) ca $ăr$at) aşa că reprimase m@nia şisu,erise imediat un atac de panică. 7lte studii vin 3n spri?inulacestei echivalen2e. nii denumesc prin durere cronică (STMpoate deveni cronic" şi emo2iile patologice) cum ar = an:ietatea

şi depresia. 7l2ii au descris durerea cronică ca =ind unechivalent din punct de vedere psihologic al depresiei.

1actorul de frică

;rica este un alt echivalent important al durerii care poate =mai e=cient dec@t durerea 3n ce priveşte realizarea scopului

min2ii) acela de a distrage aten2ia de la ,uria re,ulată. 8rica dedurere) de activitate =zică) de rănire sau de o anomalie acoloanei este su=cientă pentru a perpetua STM) chiar şi 3na$sen2a durerii. Mintea este interesată numai de men2inereaaten2iei noastre asupra corpuluiB ,rica de oricare dintre aceste,enomene va realiza asta) la ,el ca şi realitatea durerii 3nsăşi.5ată de ce programul nostru terapeutic necesită nu numai3ncetarea durerii) ci şi eliminarea ,ricii.

#ul*urarea o*!e!iv-compul!ivă ca echivalent

G1


52/219

nul dintre pacien2ii mei) o persoană inteligentă şi perspicace)este 3n ,oarte mare măsură responsa$il pentru ideea pe care ovoi prezenta acum. El mani,esta un caz clasic de STM) dar nu amen2ionat că su,erise şi de o tul$urare o$sesiv6compulsivă(TFC". TFC se caracterizează prin 3ndeplinirea continuă a unor

acte rituale sau prin prezen2a 3n g@ndire a unor idei o$sesive.Este supărător şi intruziv din punct de vedere ,unc2ional. ne:emplu clasic este compulsia spălării m@inilor 3n care pacien2iise spală pe m@ini de sute de ori pe zi pentru că sunt o$seda2i de,rica micro$ilor. 5mpulsul de a g@ndi sau ,ace aceste lucruri esteirezisti$il.

7cest pacient a decis că psihologia aIată 3n spatele STM şi a

TFC era aceeaşi şi a procedat la aplicarea principiilorterapeutice ,olosite 3n primul caz şi pentru cel din urmă caz H curezultate e:celente. n ,apt) tul$urarea sa o$sesiv6compulsivă adispărut 3nainte să6i dispară durerea de spate. TFC este unechivalent al an:ietă2ii) care este un echivalent al STM. 7st,el)decizia de a include TFC ca echivalent al STM este logică.Capacitatea sa de a a$sor$i aten2ia pacientului merge 3n paralelcu aceea a durerii care 3nso2eşte STM. Destul de ,recvent)

pacien2i cu STM sunt o$seda2i de simptomele lor de durere)ceea ce indică intensitatea nevoii inconştiente de distragere aaten2iei.

Multe dintre teoriile pe care le6am sugerat 3n acest capitolsunt controversate şi vor = disputate de persoane care apar2indiverselor discipline pro,esionale. Ele constituie rezultatule:perien2ei mele clinice şi) de vreme ce nu am pregătire

psihanalitică) psihologică sau psihiatrică) ar putea = puse la3ndoială de aceşti pro,esionişti. Dar tre$uie reamintit ,aptul cădomeniul medicinei psihosomatice a ,ost studiat) 3n ultima partea acestui secol) mult mai pu2in dec@t 3n timpul lui ;reud şi aldiscipolilor săi. El a ,ost aproape total negli?at de specialită2ilemedicale =zice şi psihiatrice. &sihologii care nu sunt medici nusunt pregăti2i să evalueze a,ec2iuni =zice şi nu pot) ca urmare)să contri$uie la studiul mani,estărilor =zice ale acestor a,ec2iuni.

&sihanaliştii medici au constituit unicul grup care a păstrat uninteres pentru domeniu şi continuă să scrie pe această temă)dar aria lor de cuprindere este limitată) de vreme ce ei văd

G


53/219

numai cele mai severe e:emple ale tul$urărilor minte6corp) cumeste colita ulceroasă.

Teoriile mele psihologice se re,eră numai la simptomele =zicecare sunt induse pe cale emo2ională. -u sunt un psihoterapeutcare tratează simptomele emo2ionale ale tul$urărilor

psihologice. Sunt un doctor al trupului care a identi=cat cauzelepsihologice ale unei a,ec2iuni =zice. Ca urmare) ceea ce propuntre$uie evaluat 3ntr6un conte:t di,erit de cel al medicilororienta2i strict spre pro$lemele somatice) pe de o parte) sau decel al psihologilor şi psihiatrilor) pe de altă parte. 7vem nevoiede o punte conceptuală. Să vedem dacă o putem construi.

G+


54/219

<

Mecanica proce!elor minte-corp

:onceptul de minte-corp

7ceastă sec2iune are menirea de a constitui o punte at@t dinperspectivă organiza2ională) c@t şi conceptuală care să lege

activitatea emo2ională din creier de simptomele =zice din corp.Cartea a 3nceput cu o descriere a stării emo2ionale despre carese crede că este responsa$ilă pentru multe tul$urări =zice şi vacontinua) urm@nd această punte) cu o descriere a acestortul$urări.

S6a scris mult pentru pu$licul larg despre legătura Lminte6corp 3n ultimii douăzeci de ani. 7utori cum ar = 'er$ert enson)

Deepa0 Chopra) -orman Cousins) Dennis JaAe) 9arence9eshan) Steven 9oc0e şi Douglas Colligan) Jo%ce Medougall)Morton


55/219

&e parcursul acestei căr2i utilizez cuvintele psi$osomatic şicorp=minte interşan?a$il. Ele sunt sinonime şi se re,eră lainterac2iunea dintre creier şi corp prin care proceselepsihologice sau mentale induc schim$ări =zice at@t patologice)c@t şi $ene=ce. Cuv@ntul psihosomatic este 3n general greşit

3n2eles pentru a descrie o tul$urare imaginară su,erită deoameni care sunt anormali din punct de vedere mental sau oe:agerare a unor simptome care sunt $azate structural(Lreale". &entru a 3ndrepta lucrurile) să spunem că simptomelepsihosomatice sunt reale) ele apar la oameni normali şi suntuniversale 3n societatea occidentală.

Cea mai mare parte a literaturii de specialitate dedicate

acestui su$iect ,ace re,erire la minte şi corp sau la legăturaminte6corp (cu cratimă". Candace &ert) care a e,ectuat cercetăride $ază la 5nstitutul -a2ional de Sănătate) cercetări ce aratălegătura cuprinzătoare şi intimă dintre creier şi corp) a ,ostprima care a sugerat să unim cuvintele minte şi corp. n vedereae:perien2ei mele cu STM) am adoptat această utilizare.

n introducerea la cartea sa &edicina psi$osomatică pu$licată3n 1*G!) ;ranz 7le:ander scria# L5ată că) din nou) pacientul) ca

=in2ă umană ,ără gri?i) temeri) speran2e şi deznăde?di)considerat ca un tot indivizi$il şi nu doar ca purtător de organe Hal unui =cat sau stomac $olnav H) este pe cale de a devenio$iectul legitim al interesului medical.8

n mod ironic) mişcarea care a purtat amprenta lui 7le:anderaproape că a murit odată cu el. &rocesul istoric asupra căruia acomentat el) domina2ia medicinei tehnologice) orientată spre

$oală) antipsihologică a continuat şi s6a intensi=cat ast,el 3nc@t,oarte pu2ine persoane continuă munca importantă pe care el a3nceput6o. Medicina conven2ională) inclusiv psihiatria) nuacceptă teoria prezentată 3n capitolul anterior. Ea nu crede căemo2iile pot ini2ia simptome =zice. 9ista o=cială a diagnosticelorpsihiatrice a 7socia2iei 7mericane de &sihiatrie) respectivDiagnostic and 'tatistical &anual of &ental Disorders (Manualul

8 ;ranz 7le:ander) Medicina psihosomatică (ucureşti) Editura Trei)!!P")p. 1.

GG


56/219

de diagnostic şi statistică a tul$urărilor mentale" nu utilizeazăcuv@ntul psi$osomatic.

7le:ander credea că ,enomenele emo2ionale pot cauza ast,elde tul$urări =zice cum ar = ulcerele stomacale şi STM. El astudiat) de asemenea) e,ectul ,enomenelor emo2ionale asupra

tractului gastrointestinal şi asupra sistemelor respirator)cardiovascular) endocrin) osos şi muscular. El a mai crezut şi căanumite stări emo2ionale sunt responsa$ile pentru anumitetul$urări =zice.

Din contră) teoria STM a=rmă că procesul psihologic interndescris 3n Capitolul 1 este responsa$il pentru toate maladiile=zice psihogene) dar cu mari varia2ii 3n detalii şi severitate at@t

3n ce priveşte stările =ziologice) c@t şi cele psihologice.Medicina conven2ională se 3mpotriveşte unor concepte caacestea chiar şi atunci c@nd i se prezintă dovezi convingătoarecă ele sunt valide. 7cest ,apt reIectă o a$ordare =loso=că ad@nc3nrădăcinată) con,orm căreia nu e:istă o interac2iune Lminte6corp) pe de o parte) şi convingerea că ştiin2a de la$orator estesingura ştiin2ă vala$ilă) pe de altă parte. ;enomenelepsihosomatice nu pot = studiate 3n epru$etă sau utiliz@nd

animale de la$orator. Emo2iile inconştiente nu sunt revelate prinadministrarea de teste sau pro=luri de personalitate.

E:perien2a medicală descrisă 3n această carte este une:emplu pentru un alt tip de metodă ştiin2i=că) 3n carediagnosticul şi ipotezele terapeutice sunt testate pe mul2ipacien2i de6a lungul multor ani. ;aptul că multe persoane s6auLvindecat prin studierea căr2ilor mele constituie o mărturie 3n

sine a acurate2ei diagnosticului de STM. 7m consultatapro:imativ zece mii de pacien2i cu STM din 1*N+ 3ncoace) ceimai mul2i dintre ei eli$er@ndu6se de durere şi redevenind 3ntotalitate activi din punct de vedere =zic. i aceasta este ştiin2ă.Douăzeci şi cinci de ani de e:perien2ă cu STM 3n care a e:istatun succes terapeutic constant şi impresionant numeric este maimult dec@t un test de validitate rezona$il H este dovadaacurate2ei diagnosticului.

Stephen Ja% >ould) care predă $iologie) geologie şi istoriaştiin2ei la niversitatea 'arvard) a scris un eseu e:celent 3n

GK


57/219

apărarea Lştiin2ei sla$e) 3n numărul din iunie 1*PK al +aturalHistor":

n stereotip ne,ericit) dar din păcate comun) despre ştiin2ădivide pro,esia 3n două domenii cu statut di,erit. 7vem) pe de o

parte) ştiin2ele =zice sau Ltari care operează cu precizianumerică) predic2ia şi e:perimentarea. &e de altă parte) ştiin2eleLsla$e care tratează o$iectele comple:e ale istoriei 3n toată$ogă2ia lor tre$uie să schim$e aceste virtu2i pe Lsimpledescrieri lipsite de numere ,erme 3ntr6o lume con,uză unde) 3ncel mai $un caz) putem spera să e:plicăm ce nu putem prezice.5storia vie2ii 3ntrupează toată dezordinea acestui stil de ştiin2ă

secundar şi su$evaluat.Studiul emo2iilor umane şi al consecin2elor lor intră) de

asemenea) 3n această categorie Ldezordonată. -u 3mpărtăşeştenici măcar ordinea relativă a ştiin2ei istorice) de care se ocupă>ould) pentru că ea nu posedă 3ncă instrumentele necesarepentru a 3n2elege $azele emo2iilor.

Cercetările psihiatrice contemporane identi=că evenimentele

chimice din creier asociate cu anumite stări patologice) cum ar =depresia şi apoi se presupune că dacă simptomul poate =atenuat cu medicamente) tul$urarea este vindecată. Teoria STMsus2ine că depresia şi modi=cările chimice din creier asociate cudepresia sunt secundare 3n raport cu sentimentele 3n,ricoşătoaredin inconştient.

Famenii care studiază emo2iile şi medicina psihosomatică

tre$uie să depăşească comple:ul de in,erioritate care provinedin incapacitatea lor de a ,olosi instrumentele Lştiin2ei tari. Măre,er la un alt eseu al lui >ould#

7ceastă umilin2ă care nu este necesară urmează o tradi2iene,ericită a dispre2ului de sine printre oamenii de ştiin2ă care seocupă de evenimentele comple:e) irepeta$ile şi imprevizi$ile aleistoriei Vsau) la ,el de $ine) de Ltăr@mul comple:) prea pu2in

3n2eles al emo2iilor umaneW. Suntem instrui2i să credem cămodelele Lştiin2ei tari) ale cuanti=cării) e:perimentării şireplicării) sunt inerent superioare şi ,ac legea) ast,el 3nc@t orice

GN


58/219

alt set de tehnici poate doar păli prin compara2ie. Dar ştiin2aistorică procedează prin reconstruirea unui set de evenimentecontingente) e:plic@nd 3n retrospectivă ce nu ar = putut =prevăzut dinainte. Dacă dovezile sunt su=ciente) e:plica2iapoate = la ,el de riguroasă şi credi$ilă ca orice lucru ,ăcut 3n

domeniul ştiin2ei e:perimentale. n orice caz) acesta este modul3n care ,unc2ionează lumeaB nu este nevoie de scuze.

E:istă o paralelă 3ntre ştiin2a istorică a lui >ould şi ştiin2atul$urărilor minte6corp. -iciuna dintre acestea nu poate ,olosila$oratorul) 3nsă am$ele pot = studiate 3n mod riguros. Cu STMşi echivalen2ii săi) o$serva2iile atente şi e:perien2a terapeutică

reproducti$ilă sunt 3n aceeaşi măsură ştiin2i=ce cum suntmetodele concrete de cuanti=care.Dacă cineva poate alunga un simptom prin 3nvă2are)

simptomul tre$uie să = avut originea 3n creier. Din moment cecercetările sus2in că toate reac2iile creierului) inclusiv cele careimplică emo2iile) pot = identi=cate chimic) poate că prin 3nvă2aream reuşit să modi=căm chimia creierului.

9iteratura medicală documentează chiar o ast,el de

o$serva2ie) una care a ,ost con=rmată cu o metodă apar2in@ndLştiin2ei tari. ntr6un studiu realizat de JeAre% Schartz şi colegiisăi de la departamentul de medicină al niversită2ii Cali,orniadin 9os 7ngeles) pacien2i cu tul$urări o$sesiv6compulsive auarătat 3m$unătă2iri considera$ile prin terapia cognitiv6comportamentală. m$unătă2irea lor simptomatică a ,osturmată) 3n paralel) de o schim$are 3nspre normal a activită2ii

meta$olice a creierului) ,apt atestat prin aşa6numita scanare&ET (tomogra=e cu emisie de pozitroni".&siho,armacologia) ramura medicinei care utilizează

medicamente 3n tratarea tul$urărilor psihologice) se ,acevinovată de o g@ndire ,oarte neştiin2i=că atunci c@nd declară căpoate vindeca o tul$urare emo2ională prin modi=carea chimieicreierului asociate acelei tul$urări. nsă asta e la ,el de adevăratcu a spune că ceea ce cauzează pneumonia este ,e$ra.

5denti=carea chimiei unei stări clinice nu 3nseamnă sta$ilireacauzei sale. 7m putea să avem 3n ,a2ă mai degra$ă un rezultatdec@t o cauză. Dacă aceasta este situa2ia) tratarea depresiei cu

GP


59/219


60/219


61/219

n această reprezentare) sistemul lim$ic cuprinde toateprocesele legate de creier care generează emo2iiB celulelecreierului care alcătuiesc sistemul lim$ic sunt printre cele maiimportante 3n această categorie. De la aceste structuri cere$raleprovin stările emo2ionale inconştiente descrise 3n Capitolul 1 şicare necesită simptome =zice. LCutia neagră se re,eră la aceaparte 3ncă neidenti=cată a creierului şi la procesul care are locacolo) care stimulează activitatea 3n centrii nervoşi (creier" carevor produce una dintre variatele reac2ii anormale 3n sistemulmotor) sistemul senzorial sau sim2urile speci=ce cum ar =vederea şi auzul. 7ceste simptome sunt percepute ca rezultatstrict al activită2ii creieruluiB nu e:istă o reac2ie identi=ca$ilă 3ncorp care să o,ere o e:plica2ie pentru ele. Ele erau comune 3ntimpul lui ;reud) dar sunt 3nt@lnite mult mai rar acum) pro$a$ilpentru că ele nu mai sunt la modă.

Edard Shorter) istoric al medicinei la niversitatea dinToronto) a clari=cat destul de $ine) 3n cartea sa) 8ront Paral"sisto 8atigue (De la paralizie la o/oseală cronic�

John E. Sarno - Reteta Pentru Minte Si Corp (v1.0)

Documents

Transcript of John E. Sarno - Reteta Pentru Minte Si Corp (v1.0)