Jocuri motrice

38
1.Formele Copii sunt impartiti in 4 echipe egale ca numar, adunate de- a lungul celor patru laturi ale salii- teren. Pentru toata durata a jocului locurile copiilor raman neschimbate. Se deseneaza pe centrul salii cite 4 figuri geometrice ( cercuri, patrate,) ,4 patrate, 4 cercuri dispuse diferit. Se indica varianta de deplasare a elevilor, mers sau alergare usoara. La semnalul de incepere copii se deplaseaza pe laturile salii pastrand o distanta intre ei deja stabilita. In timpul acesta profesorul striga numele unei figuri. Ex. “cerc” . Atunci copii alearga sa ocupe cercurile fara sa se inghesuie. Cei ramasi se intorc la echipele lor urmand sa se deplaseze in ritmul indicat de professor, pina acesta nu striga numele alte figuri. Jocul continua in acest fel pina au fost strigate toate figurile. Pierzatorii sunt acei elevi care nu au reusit sa ocupe un loc in figurile de pe teren. 1. Dezvoltarea vitezei de reactie 2. Pe echipe 3. Cercuri de gimnastica, saltele de judo 4. Alergare cu pendularea gambei inainte , inpoi, pas sarit, pas saltat 5. Ocuparea locurilor in formele geometrice 6. Nu au voie sa impinga, sa traga,sa tina, sa impiedice, nu e voie sa se alerge in sensul invers al alergarii 7. In functie de numarul elevilor se formeaza grupe in asa fel sa functioneze jocul 8. Acest joc are in componentele sale elemente din scoala alergarii si sariturii ceea ce face parte din partea pregatitoare a lectiei

Transcript of Jocuri motrice

Page 1: Jocuri motrice

1.Formele

Copii sunt impartiti in 4 echipe egale ca numar, adunate de-a lungul celor patru laturi ale salii- teren. Pentru toata durata a jocului locurile copiilor raman neschimbate. Se deseneaza pe centrul salii cite 4 figuri geometrice ( cercuri, patrate,) ,4 patrate, 4 cercuri dispuse diferit. Se indica varianta de deplasare a elevilor, mers sau alergare usoara. La semnalul de incepere copii se deplaseaza pe laturile salii pastrand o distanta intre ei deja stabilita. In timpul acesta profesorul striga numele unei figuri. Ex. “cerc” . Atunci copii alearga sa ocupe cercurile fara sa se inghesuie. Cei ramasi se intorc la echipele lor urmand sa se deplaseze in ritmul indicat de professor, pina acesta nu striga numele alte figuri. Jocul continua in acest fel pina au fost strigate toate figurile. Pierzatorii sunt acei elevi care nu au reusit sa ocupe un loc in figurile de pe teren.

1. Dezvoltarea vitezei de reactie

2. Pe echipe

3. Cercuri de gimnastica, saltele de judo

4. Alergare cu pendularea gambei inainte , inpoi, pas sarit, pas saltat

5. Ocuparea locurilor in formele geometrice

6. Nu au voie sa impinga, sa traga,sa tina, sa impiedice, nu e voie sa se alerge in sensul invers al alergarii

7. In functie de numarul elevilor se formeaza grupe in asa fel sa functioneze jocul

8. Acest joc are in componentele sale elemente din scoala alergarii si sariturii ceea ce face parte din partea pregatitoare a lectiei

Page 2: Jocuri motrice

2.Mal si lac

Se deseneaza un cerc pe sol. Interiorul cercului reprezinta lacul iar exteriorul, conturul lacului – malul. Conducatorul jocului da semnalul de incepere iar elevii alearga cu pendularea gambei inapoi pe “MAL”. Daca spune “LAC”, toti elevii intra in interiorul cercului adica in “lac” . Aflindu-se in “LAC” elevi continua alergare cu genunchii la piept. Se da camanda din nou “MAL” elevi trebuie sa paraseasca “LACUL “ si sa iasa pe mal.Ultimul elev care a ramas in “LAC” este penalizat cu un punc. Intrucit profesorul striga “MAL” din nou si unul din elevi Intra in “LAC” de asemeni este penalizat. Invingatorul este acela care ramine fara penalizare .

1. Viteza de reactie

2. Colectiv

3. Jaloane

4. deplasare

5. Reactia la semnul profesorului, captarea atentiei

6. Nu au voie sa impinga, sa traga,sa tina, sa impiedice

7. In functie de numarul colectivului se poate mari si micsora cercul, se pot schimba formele de mers sia alergare

8. Jocul este potrivit deoarece se trece prin formele de mers si alergare care face parte din partea pregatitoare a lectiei

Page 3: Jocuri motrice

3. Posta merge

Stind in forma de cerc la un interval de 2-3 m unul de celalalt, fiecare jucator isi traseaza in jurul lui cite un cerc cu diametrul de un pas. Fiecare jucator primeste denumirea unei localitati cunoscute. Dintre jucatori se alege un postas care va sta in interiorul cercului mare, striga la un moment dat : “posta merge de la..la” indicind doua din localitatile atribuite jucatorilor. La acest semnal cei doi jucatori sunt obligati sa isi schimbe locurile intre ei. In icest timp, postasul incearca sa ocupe unul din cele doua locuri ramase pentru un moment libere. Jucatorul care ramine fara loc devine postas si jocul continua.

1. Dezvoltarea vitezei de reactie

2. In grup fara obiecte

3. Creta sau cercuri de gimnastica

4. Alergare, deplasare

5. Ocuparea locurilor

6. schimbarea se face numai intrei cei doi jucatori vizati, schimbul de locuri se efectueaza in maxim 5 secunde

7. Jocul se poate usura inlocuind numele de localitati cu numere

Page 4: Jocuri motrice

8. Dezvolta viteza de reactie a elevilor dar si memoria ca au nevoie sa tina minte numele unei localitatii si aceasta ii face sa fie atenti

4.Ocupa locul

Jucatorii sunt in numar de 15-20 asezati in forma de cerc cu fata unul la celalalt avind intervalul intre ei de doua brate. Un singur jucator ramine in afara cercului. Acesta ocoleste cercul in pas alergator ai la un moment dat loveste pe umar un jucator din cerc. Cel lovit fuge in jurul cercului in sens invers. Cine ajunge primul ocupa locul ramas gol. Al doilea ajuns continua sa ocoleasca cercul in continuare.

1. Dezvoltarea vitezei de reactie

2. In grup

3. Nu avem materiale suplimentare

4. Deplasare, alergare

5. Ocuparea locului

Page 5: Jocuri motrice

6. Pentru a face jocul mai interesant sau atregator se pot introduce unele reguli noi. Astfel la locul intilniri celor doi in timp ce learga spre locul din cerc ramas gol cei doi jucatori trebuie sa execute anumite miscari sau gesturi si anume :

- Sa-si dea mina unul celuilalt

- Sa se apuce de ambele miini si sa se invirteasca odata

- Sa faca trei genoflexiuni

7. Jocul este recomandat mai ales pentru fete si baieti. Gesturile sau miscarile stabilite la intilnire pot avea un caracter hazliu, care sa dispina buna dispozitie a coilectivului.

8. Jocul este potrivit in privirea atingerii obiectivului dorit deoarece ii face pe elevi sa fie tot timpul atenti, concentrate si “pe faza”.

5.Navodul “pescarii”

De delimiteaza un teren de joc in forma de dreptunghi 10x20 m sau chiar mai mult. Se va alge un jucator care incepe jocul, restul jucatorilor imprastiindu-se pe tot terenul.

Jucatorul ales incepe sa urmareasca pe ceilalti, cautind sa prinda prin atingere pe unul dintre ei. Cel prins se preinde de mina cu cel care l-a urmarit si continua in continuare urmarirea. Pe masura ce sunt prinsi si alti jucatori se formeaza un lant adika “navodul”. Daca lantul devine

Page 6: Jocuri motrice

prea lung se poate imparti in doua. Jocul se tremina cind sunt toti jucatorii prinsi. Invingator este acel jucator pe care l-au prin ultimul

1. Dezvoltarea vitezei de deplasare

2. In grup

3. Nu e nevoie de material

4. Alergare

5. Prinderea unui individ din grup

6. Jucatorii prinsi in navod nu au voie sa se despreinda de miini Jucatori urmariti nu au voie sa iasa in afara terenului delimitat .Un jucator este prins doar atunci cind navodul este inchis in jurul lui sau cind este atins de jucatorii din extremele navodului

7. Se explica jucatorilor care formeaza navodul ca pentru a prinde mai usor un jucator urmarit este nevoie ca unul din ei sa conduca intreg lantul alegind jucatorul care urmeaza sa fie prins

8. Prin jocul respectiv se dezvolta viteza de deplasare, ii obliga pe elevi sa eschiveze “navodul” in asa fel ca vor accelera alergarea

6. Prinde bastonul

Page 7: Jocuri motrice

15-20 de jucatori se pun in formatie de cerc cu fata spre interior. Ei se numara in continuare, fiecare capatind un numar. Numele cu sot formeaza o echipa iar nuerele fara sot alta echipa. In central cercului se afla conducatorul echipei avind un bat de aproximativ 1m lungime. El sprijina bastonul cu un capat de pamint iar celalalt il tine cu mina ina asa fel incit bastonul sa stea pe verticala. Conducatorul jocului striga un numar si imediat dupa aceasta se retrage la o parte luind mina de pe baston. Jucatorul al carui nume a fost strigat alearga spre baston si incearca s ail apuce inainte ca acesta sa cada la pamint. Daca a reusit sa il prinda aduce un punct echipei sale dupa care revine la locul sau. Din nou conducatorul sprijina bastonul pe pamint si jocul continua. Echipa invingatoare este aceea care a achizitionat un anumit numar de puncte stabilit de la inceputul joculul .

1. Dezvoltara vitezei de reactie

2. In cerc cu fata spre interior

3. Un bat de 1 m lungime

4. Reactie

5. Prinderea batului inaite ca cesta sa cada la pamint

6. Conducatorul va striga alternative cind un numar cu sot cind unul fara

7. Conducatorul va striga in asa fel numerele incit fiecarui jucator sa-I revina aproximativ acelasi numar de incercari, conducatorul se va retrage in asa fel sa nu impiedice pe jucatroul striga sa ajunga la baston, distanta jucatorilor de centru va fi in functie de virsta si de pregatirea colectivului

8. Daca elevii isi vor dorii victoria in acest jos desigur ca ei vor sta treji cea ce rezulta ca vor dezvolta reactia

Page 8: Jocuri motrice

7.Cursa in cercuri

Colectivul se imaprte in doua echipe egale, fiecare avind jucatorii asezati in flanc cite doi. La acest joc poate lua parte un colectiv de 10- 20 de jucatori. Materielele necesare pentru acest joc sunt doua cercuri mari de gimnastica. In fata fiecarei echipe la o distant de 10 metri se aseaza un obstacol care trebuie ocolit, iar in fata primului jucator din fiecare sir se aseaza pe linia de plecare cercul respective.

La semnalul de incepere dat de conducatorul jocului prima pereche din fiecare sir intra in cerc, il ridica la nivelul taliei si tinindu-l astfel alearga pina la obstacol asezat la distanta respectiva, il ocolesc si se intorc inapoi. Jucatorii ajunsi la linia de plecare scot cercul, lasindu-l jos si asezindu-l pe linia de plecarede unde l-au luat si alearga la coada sirului. Jucatorii urmatori executa acelasi lucru. Echipa invingatoare este aceea care a terminat prima.

1. Viteza de deplasare

2. Pe doua grupe

3. Doua cercuri de gomnastica, jaloane

4. Viteza, deplasare

5. Alergare in cercul de gimnastica cu ocolorea obstacolului

6. Atunci cind jucatorii intra in cerc cei doi vor sta fata in fata si vor alerga cu pas adaugat

7. Pentru a ingreuia un pic jocul vom folosi si o minge medicinala, astfel cu mina dreapta vom tine cercul de gimnastica la nivelul bazinului iar cu mina stinga vom tine mingea medicinal la nivelul toracelui

Page 9: Jocuri motrice

8. Saritura iepurelui prin cerc

Colectivul se imparte in doua parti egale pe doua siruri paralele. Fiecare copil sta ghemuit sprijinit cu miinile pe sol la o distant de 2m de cel din fata si de cel din spatele lui. Din fiecare echipa se allege cite un jucator care primeste cite un cerc mare de gimnastica si se plaseaza pe linia din fata a sirului respectiv. Jocul consta in intrecerea intre cele doua siruri de a sari prin cerc cu “saritura iepurelui”. La semnalul de incepere dat de conducator, cei doi copii tinind cercul in plan vertical, la o inltime cit mai mica de la sol trec fiecare pe sirul lui de la primul pina la cel din urma. Cind cercul a ajuns in dreptul unui jucator acesta ridica miinile de pe podea, le trece prin cerc si se sprijina din nou pe podea si ridica ambele picioare pentru a le trece prin cerc. In acest fel cercul circula pina la jucatorul di capatul sirului unde acesta il preia si merge in fata sirului. Jucatorul care a inceput jocul preia locul jucatorului din capatul sirului.aceasta se repeat pina cind toti jucatorii au fost in posesia cercului. Echipa invingatoare este aceea echipa care prima termina circuitul.

1. Saritura prin cerc

2. In doua grupe egale, pe doua siruri paralele

3. Cercuri de gimnastica

4. Saritura

5. Trecera prin cergul de gimnastica prin metoda “saritura iepurelui”

Page 10: Jocuri motrice

6. Elevul care tine cercul nu are voie sa atinga solul cu cercul, nu este permis ca la trecere prin cerc jucatorul sa atinga cu partea fesiera cercul, in schimb va fi penalizat

7. Conducatorul jocului la inceputul jocului explica in ce consta “saritura iepurelui”, jocul este recomandabil pentru collective de copii pina la 10 ani, Totusi se poate folosi si la collective mai avansate unde jocul se poate ingreuia, trecindu-se doua cercuri unu dupa altul sau cind cercul ajunge la sfirsitul sirului prin intoarcera copiilor la stinga imprejur si repetarea cursei pe sens invers

8. Obiectivul urmarit find saritura prin cercul de gimnastica, elevii executind “saritura iepurelui” tot odata se atinge obiectivul respectiv

9.Greutatea peste stacheta

Pentru acest joc este nevoie de o greutate de 4 kg pentru fete si 5 kg pentru baieti, doi stilpi pentru saritura cu prajina si doua stachete. Terenul sa fie 12x3m si se impate in doi parti egale 6x3m . Deasupra liniei de cuntru si paralel cu ea se aseaza o stacheta sprijinita pe stilpii de saritura la o inaltime de 2-3m si de fiecare parte e ei se treseaza o linie de aruncare. Colectivul se imparte in doua echipe si fiecare din ele se alinieaza la una din liniile de fund, jucatorii echipelor fiind numerotati. Jucatorul nr1 al echipei care incepe jocul se aseaza pe linia de aruncare si de pe loc efectueaza o aruncare peste stacheta in terenul advers insemnindu-se locul de cadere a greutatii. Dupa efectuara aruncarii jucatorul se retrage la locul sau inapoia liniei de fund. Urmeaza la rind jucatorul nr.1 a echipei adverse care va arunca greutatea de la locul de cadere a cesteia inapoi in ternul advers. Urmeaza la aruncare jucatorul nr.2 al primei echipe s.a.m.d.

1. Dezvoltarea fortei 2. Pe doua grupe3. Conuri, greutati, stilpi, stachete4. Aruncearea greutatii 5. Aruncarea greutati peste stacheta6. Urmatoarrele greseli se penalizeaza cu un punct

a)aruncarea care nu atecut peste stacheta

Page 11: Jocuri motrice

b)aruncarea care a cazut in afara linilor laterale ale terenului marcatIn ambele cazuri greutatea se pune de le linia de fund a terenului

Aruncarea prea scurta se penalizeaza cu 3 puncte si jocul se reia de catre echipa adverse de la linia de aruncare.Durata jocului va fi 2-3 reprize a 1-2 ture ( un tur insemnind cind fiecaruia i-a venit rindul de aruncare) cu schimbarea terenului dupa fiecare repriza

Cistiga echipa care dupa cele doua reprise a acumulat cele mai putine puncte negative7. Pentru a juca acest joc este necesar ca colectivul sa aibe o dezvoltare fizica cit de cit

acceptabila pentru a putea efectua jocul. Intr-u cit nivelul ortei elevilor pe ensamblu este mai scazut sa pot scade si greutatile cu care se joaca sau se poate reduce inaltimea stachetei

8. Exercitiul respectiv ar fi mai interesant si mai bine ar prinde la clasele 8-a, 9-a unde copii vor sa vina mai fortosi si acest joc le poate ajuta.

10.Val de banci

Colectivul de elevi poate fi intre 10-20 de elevi care se impart in 5 echipe. Ca material se folosesc 4 banci de gimnastica. Echipele se aliniaza prin flanc cite una, o echipa dupa cealalta la odistanta de3-4m. In stinga fiecarei echipe si paralel cu ea se aseaza cite doua banci de gimnastica la distant de 20-30 de cm una de cealalta. La comanda de incepere jucatorii urca pe banca de linga ei, stind pe banca se apleaca spre stinga pentru a apuca banca de alaturi cu ambele miini, o ridica deasupra capului si o lasa jos in partrea dreapta lor. Imediat dupa aceasta trec in picioare pe aceasta banca apuca si trec in partrea dreapta banca ramasa libera. Jocul continua pina cind bancile au fost deplasate prin procedeul aratat la locul dinainte stabilit.

1. Dezvoltarea,fortei,vitezei de indeminare

2. Pe echipe

3. Banci de gimnastica

4. Aplecare, indoire

Page 12: Jocuri motrice

5. Ridicarea bancii dinspre sting deasupra capului si punerea acesteia la sol pe partea dreapta

6. In timpul jocului nu este voie sa se coboare de pe banca trcerea facindu-se direct pe de o banca pe cealalta. Bancile pot fi trecute de partea cealalta la o distanta mai mica sau mai mare una de alta ne fiind insa permis a se pune piciorul pe sol.

7. Jocul poate fi jucat de baieti de la virsta de 14 ani in sus. La fixarea numarului de jcatori dintr-o echipa se va tinea cont de virsta lor. La virsta mai mica echipa va fi de 6, iar la virsta mai mare de 5, eventual 4 jucatori.

8. Jocul aviind character de concurs dezvolta viteza si indeminare la elevi

11.Banda rulantă

Jucătorii, împărţiţi în echipe de câte 6-10, dispuse în formaţie de şir, adoptă poziţia şezând, în sprijin cu mâinile pe sol. Primul jucător din fiecare echipă primeşte o minge, pe care o apucă cu gleznele şi, făcând o rulare înapoi, o predă celui aflat în spatele său, care o preia tot cu gleznele. Mingea este astfel transmisă până la ultimul jucător, care aleargă cu ea în faţa echipei. Câştigă echipa care execută mai repede.

Page 13: Jocuri motrice

1. Dezvoltarea vitezei de executie, indeminarea, coordonarea2. Pe echipe3. 2 mingi4. Rulare din pozitia sezind, spate, omoplati5. Apucarea mingii cu gleznele si ducerea acesteia prin rulare pe omoplati ca coechipierul

din spate6. Orice scapare a mingii este penalizata cu un punct, în transmiterea mingii, jucătorii nu au

voie să se folosească de mâini, mingea trebuie transmisă din jucător în jucător, fără a se omite unul.

7. Pentru a face jocul mai interesant se poate juca pe timp, sau il putem ingreuia daca in loc de mingea de fotbal folosim o minge medicinala sau daca dorim sa fie mai dificil jocu vom folosi mingea de ruigbi deoarece aceasta este mai dificil de preluat

8. Fiind in pozitia sezind elevi dezvolta coordonarea si indeminarea la nivelul membrelor inferioare

12.Nimereşte mingea

Jocul poate fi organizat în sală sau pe teren, cu un efectiv de 10-40 de persoane, folosindu-se o minge de volei şi câte o minge mică la doi jucători. Mingea de volei se leagă cu o sfoară şi se atârnă de tavan, de o cracă etc., la o înălţime de 2 m de la pământ. Jucătorii se împart în două echipe, care se aliniază pe câte un rând, la 4-5 m de o parte şi de alta a mingii. Toţi jucătorii unei echipe capătă câte o minge mică. La semnalul de începere a jocului, fiecare jucător din această echipă, pe rând, ţinteşte cu mingea mică în mingea de volei suspendată; loviturile

Page 14: Jocuri motrice

care nimeresc în mingea de volei se numără. Apoi jucătorii celeilalte echipe, culegând mingile, aruncă şi ei la rândul lor. După un număr de 3-5 rafale trase de fiecare echipă, se totalizează punctele obţinute şi echipa care are mai multe puncte iese câştigătoare.

1. Viteza de executie, precizia

2. Pe grupe

3. Minge de volei, mingi de tenis

4. Ducerea bratului indeminatic inspre inapoi, fandare inspre inainte, aplecarea trunchiului

5. Tintirea mingi de volei cu ajutorul mingii de tenis

6. ochirea mingii se face numai la semnal, nu este permisă depăşirea liniei de la care se arunca

7. Regulile jocului sunt spuse de la inceputul jocului de catre purtatorul de joc, pe parcurs se poate modifica jocul ca de ex. mingea de volei se balanseaza cu o viteza mai mare find mai greu de nimerit.

8. Urmarirea mingi de volei de catre elevi ii ajuta pe respectivii sa isi dezvolte precizia si viteza de executie

13.Labirintul

Page 15: Jocuri motrice

Efectivul care poate lua parte la acest

joc variază între 22-51 jucători. Jocul se desfăşoară pe teren plat sau în sală. Jucătorii se aşează în coloană de 4-5-6 (în funcţie de numărul lor) cu braţele lateral, de mâini apucaţi, formând culoare în lungimea sau lăţimea terenului. Dintre elevi se vor alege 2: un urmărit şi un urmăritor. La semnal cei doi jucători se urmăresc alergând prin culoare. Când urmăritorul se apropie de cel urmărit, conducătorul jocului va indica prin fluier întoarcerea coloanei spre stânga sau spre dreapta după cum se stabileşte de la început, formând în felul acesta culoare cu alt sens se deplasare, despărţind pe urmărit de urmăritor. Cei doi elevi nu au voie să treacă dintr-un culoar în altul decât pe la capetele acestora.

1. Dezvoltarea vitezei de deplasare

2. Pe culoare

3. Nu e nevoie de material

4. Alergare

5. Prinderea adversarului

6. Cei doi nu au voie sa treaca dintr-un culoar pe celalat doar pe la capetele acestora, nu e permis ca acestia sa se impinge sau sa-si puna piedica.

7. Daca urmaritul dezvolta o viteza mai mare dacit urmaritorul, acestuia putem da o minge medicinala sa o transporte.

Page 16: Jocuri motrice

14.Cursa pe trei picioare

Pentru acest joc este nevoie de un teren plat sau de o sală, iar ca materiale sunt necesare batiste, sfoară, panglici sau altceva se poate folosi pentru legat, în număr egal cu jumătate din efectivul jucătorilor. Jucătorii se împart pe perechi. Jucătorii care formează o pereche se aşează unul lângă celălalt, îşi leagă picioarele din interior şi se prind de umăr. Perechile se împart în două echipe egale (ca număr de perechi). In cadrul fiecărei echipe, perechile se aşează prin flanc în spatele unei linii de plecare, iar la 20-40 m în faţă se trasează o linie de întoarcere. Când se dă plecarea, primele perechi din ambele echipe pornesc spre linia de întoarcere. După ce au depăşit-o, îşi dezleagă picioarele şi se întorc alergând în mod obişnuit, lovesc fiecare mâna jucătorilor din perechea următoare şi apoi trec la spatele şirului. Câştigă echipa care termină prima.

Reguli: - perechea următoare pleacă în

cursă numai după ce ultimul jucător din perechea anterioară e atins cu mâna.

1. Dezvoltarea coordonarii, vitezei de deplasare

Page 17: Jocuri motrice

2. In doua siruri pe perechi

3. Doua sfori, jaloane

4. Alergare

5. Alregare cu membrul inferior drept legat de al coechipierului pina la linia de intoarcere si alergare inapoi cu membrele inferioare dezlegate

6. perechea următoare pleacă în cursă numai după ce ultimul jucător din perechea anterioară e atins cu mâna.

7. La intoarcere se alearga cu spatele pina la jumatatea terenului dupa care urmeaza alergare cu fata

8. Deoarece sunt legati de membrele inferioare sunt obligati intrun fel sa isi dezvolte coordonarea

15.Mingea la turn

Din 3 beţe de cel puţin 1 m legate la

mijloc între ele cu o sfoară, se improvizează un trepied, care reprezintă „turnul”. Din efectivul de 10-20 de jucători se alege un „păzitor” al turnului. El trece pe lângă turn, iar restul jucătorilor formează un cerc cu raza de 4-5 m. Aceştia primesc o minge. Jocul constă în aceea că jucătorii din cerc caută să dărâme turnul, lovindu-l cu mingea, care se întrerupe în permanenţă în traiectoria mingii. Pentru a deruta mai uşor pe păzitor, jucătorii pasează mingea între ei, căutând să arunce prin surprindere şi în momentul cel mai favorabil, atunci când păzitorului îi este greu să mai intervină. Acel jucator care rateaza si nu a reusit sa darime turnul in momentul cind a lovit cu mingea devine el pazitor.

1. Dezvoltarea vitezei de executie,reactie, precizia

Page 18: Jocuri motrice

2. In cerc3. Trei bete, o sfoara, minge4. Ducerea bratului indeminatic dinspre inapoi spre inainte5. Lovirea si darimarea turnului6. Aruncarea mingii în turn nu trebuie să fie atât de puternică încât să accidenteze pe

păzitor. Cel vinovat de astfel de aruncări poate fi eliminat din joc;Dacă păzitorul răstoarnă singur turnul, el schimbă rolul cu ultimul jucător care a atins mingea.

7. Se va atrage atenţia că reuşita dărâmării turnului depinde în mare măsură de acţiunea colectivă a jucătorilor care constă în pase rapide şi derutante pentru păzitor.

8. Grupul care este format in forma de cerc cu ajutorul acestui joc vor dezvoltam in proporti mai mari precizia I viteza de executie pe cind jucatorul care este in mijlocul cercului va dezvolta viteza de reactive in momentul cind este expus riscului ca turnul sa fie lovit.

16.Mingea prin tunel

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe si asezati in coloana de cate unul, cu picioarele mult departate. Fiecare jucator se gaseste pe cate un semn, la distanta de doi pasi unul de celalalt. La semnal jucatorul din capatul coloanei rostogoleste o minge printre picioarele celorlalti jucatori din coloana. Ultimul din coloana o prinde, fuge cu ea in fata si se aseaza in capul coloanei, pe primul semn, in timp ce toti ceilalti se retrag pe semnul urmator.

Jocul continua, terminandu-se cand echipa ajunge din nou in formatie initiala. Castiga echipa care termina prima.

1. Dezvoltarea vitezei

2. Pe echipe

3. 2 mingi

4. Aplecarea trunchiului

Page 19: Jocuri motrice

5. Trecerea mingi printer picioare

6. Jucatorii sunt obligati sa pastreze in permanenta distant de un brat intins de cel din fatal lor iar la fiecare intrare a mingii in tunel primul jucator din coloana ca si ultimul trebuie sa respecte liniile trasate pentru ei. Daca mingea a iesit lateral din tunel, va fi culeasa de jucatorul care a lasat-o sa iasa si repusa de acelasi jucator dup ace si-a reluat locul in formative

7. Se pot folosi mingi de baschet sau de fotbal. Mingile cu care se joaca trebuie sa fie de dimensiuni si greutati egale. Daca sunt mai multi jucatori si dispinem de mai multe mingi se pot forma 3-4 echipe. In aces caz se va tinea cont de ordinea in care ele termina jocul.jocul se poate repeat e mai multe ori clasamantul final obtinindu-se prin insumarea punctelor obtinute de fiecare echipa.

8. Jocul atinge obiectivul deoarece ii pune pe elevi sa execute sub forma de competitive sarcina jocului.

17.Mingile in cerc

Toti jucatorii formeaza un cerc, cu intervale de 2 – 3 pasi intre ei   si sunt puse in joc intre doua si patru mingi, plasate la distante egale in cercul jucatorilor. La semnal incepe transmiterea cat mai rapida a mingilor in acelasi sens, ele urmarindu-se un ape cealalta. Jucatorul care este prins de doua mingi deodata este penalizat cu un punct. Dupa reluarea jocului, din acelasi loc, transmiterea se executa in sens invers.

Castigator este acela care are cat mai putine sau niciun punct de penalizare. Cel care pierde mingea, o readuce rapid in joc, indiferent de locul in care se gasesc in momentul acela celelalte mingi.

Page 20: Jocuri motrice

1. Dezvoltarea vitezei

2. In cerc

3. Mingi

4. Rasucirea trunchiului spre stinga si spre dreapta

5. Transmiterea mingii dal a un jucator la celalalt

6. Odata jocul inceput nu se permite tinerea mingii in mina, trebuie imediat pasata, cel care scapa minge trebuie sa o culeaga si sa continue jocul

7. Jocul se poate incepe cu doua mingi iar dupa ce jucatorii sau obisnuit cu prinderea si pasarea lor se poate introduce si a treia minge.

8. Jocul respectiv ii pune pe elevi sa fie atenti si sa trabsnita cu cea mai mare viteza mingea la coechipierul din singa respectiv dreapta pentu a evita penalizarea.

18.Minge stai

Jucatorii formeaza un cerc mare. Unul dintre ei sta in mijlocul cercului cu o minge in mana. Copiii care formeaza cercul, au fiecare cate un numar. Cel din mijloc arunca mingea vertical in sus si striga un numar. Cel strigat fuge imediat si cauta sa prinda mingea. In clipa in care a prins-o, striga : ,,minge, stai !’’ – semnal la care toti jucatorii, care intre timp au fugit in toate directiile, se opresc acolo unde se gasesc. Jucatorul care are mingea isi alege pe unul dintre cei raspanditi pe teren. Cel indicat se intoarce cu spatele, iar jucatorul cu mingea incearca sa-l

Page 21: Jocuri motrice

loveasca. Daca l-a lovit, primeste un punct. In cazul in care nu-l loveste, jocul va fi reiceput de acela pe care l-a tintit, dar nu l-a nimerit.

1. Dezvoltarea vitezei

2. In cerc

3. O minge de volei

4. Alergare

5. Pinderea mingii inainte ca aceasta sa cada la sol si incercarea lovirii unui coechipier cu mingea

6. Daca mingea azvirlita in sus iese din afara cercului va fi aruncata din nou de acelasi jucator, este interzi sa se striga “minge stai” inainte ca ceasta sa fi cazut pe sol, in momentul care se striga “minge stai” toti jucatorii ramin pe locul unde erau; daca vreunul continua sa fuga din acel moment va fi obligat sa faca inspre acel care are mingea de doua ori atiti pasi citi facuse din punctul de oprire, jucatorul care prinde mingea este obligat sa ramina pe loc de unde a strigat”minge stai” si de acolo sa caute sa loveasca pe alt jucator, mingea trebuie sa loveasca din zbor jucatorul si nu dupa ce a atins solul

7. Se poate indica si inca o varianta de joc care se poate juca in felul urmator: detinatorul mingii face doi pasi spre jucatorul care vrea sa il loveasca. Acesta ramine cu fata spre el, avind voie sa se fereasca de minge miscind corpul. Daca totusi si-a deplast pidioarele se considera ca a fost lovit chir daca aruncarea in realitate a fost ratata.

8. Prin jocul respectiv se va atinge obiectivul urmarit in cazul nostru viteza deoarece elevi nu vor sa fie atinsi de minge si vor accelera pe cit posibil e mai mult

19.Ursul doarme

Jucatori – colectivul unei clase Loc – sala, teren de joc, curte

Page 22: Jocuri motrice

Toti jucatorii, mai putin unul, formeaza un cerc tinandu-se de maini. Jucatorul ramas ,,ursul ‘’ sta in mijlocul cercului, in pozitia ghemuit cu capul intre maini. In timp ce cercul se invarteste, copiii canta : ,,Ursul doarme, ursul doarme, A uitat bietul de foame De el poti scapa usor, Daca esti prevazator.’’ Dupa ultima silaba, mai accentuata, toti copiii fug si se raspandesc pe teren, iar ursul se ridica si-i urmareste, cautand sa prinda pe unul dintre ei.

1. Dezvoltzrea vitezei, reactia 2. In cerc3. Nu sunt necesare materiale4. Alergare5. Prinderea unui elev din grup6. Jucatorii nu au voie sa fuga pana nu se pronunta ultima silaba,7. Ursul se schimba dupa 2 jocuri, se poate delimita terenul de joc pentru a putea ursul sa

prinda mai repede pe jucatori.

20.De-a vulpea schioapa

Intr-un colt al salii de gimnastica sau al terenului se traseaza un cerc care reprezinta vizuina vulpii. La o distanta de 20 de pasi de vizuina se deseneaza un dreptunghi- curtea. Se

Page 23: Jocuri motrice

alege un jucator mai rapid, caruia i se incredinteaza rolul vulpii. Ceilalti reprezinta puii. Vulpea intra in vizuina, iar puii din curte incearca sa se apropie de ea. Pe drum ii striga : ,,Vulpe schioapa, Vulpe schioapa, Nu ne prinzi. ‘’ In incercarea de a se apropia cat mai mult de vulpe, sunt vazuti aproape si atunci iese din vizuina. In afara vizuinii are voie sa faca doar trei pasi, restul distantei, parcurgand-o in sarituri intr-un picior intr-un picior incercand sa prinda vreun pui,dar puii speriati fug spre curte. Cel ajuns de vulpe si atins inainte de a ajunge in dreptunghi, devine ajutorul ei. In momentul in care puii se afla in siguranta in curte, vulpea intra in vizuina si jocul se reia. Ultimul jucator prins, preia rolul vulpii.

1. Dezvolatrea vitezei, indeminarea2. In grup3. Conuri4. Alergare5. Prindera unui coechipier inainte ca acesta sa intre in zona interzisa6. Vulpea are voie sa faca doar trei pasi, intrucit face mai multi este penalizata cu un punct

si daca iantre timp a prins vreun pui se anuleaza, colectivul fiind mixt, fete si baieti vulpea are voie sa atinga “puii” doar pe umar.

7. Jocul poate avea si doua vulpii aceasta insemnind ca jocul va fi mai dynamic si va impune “puilor” sa fie mai atenti si presupune s o viteza mai mare de alergare spre curte. Inca o variant se poate aduga si anume “vulpea” primi trei pasi sa ii faca cu fata dupa care urmeaza alergare cu spatele.

8. Deoarece pot fi si doua vulpii incluse in joc viteza de alergare va creste si aceasta va contribui la atingeri obiectivului propus

21.Lupta cocosilor

Jucatorii, impartiti in doua echipe dupa inaltime si greutate, stau pe doua randuri fata in fata, la interval de 2 – 3 pasi. In lupta pe care o executa sarind pe un picior , vor ca lovind

Page 24: Jocuri motrice

adversarul cu umarul, sa-l oblige sa lase jos piciorul indoit. Cel care a asezat primul piciorul jos, a pierdut.

Jocul se poate desfasura sub forma de concurs, formandu- se perechi cu cei ramasi in cursa.

Nu se admite lovirea cu cotul, capul sau mainile.

Jocul se aplica numai la baieti.

1. Dezvoltzrea fortei

2. Pe echipe

3. Nu e nevoie de meateriale

4. Saritura pe un picior

5. Lovirea cu umarul in umarul adversarului

6. de la semnalul de incepere si pina la retragerea inapoia linilor de atac nu este voie sa se faca deplasari decit pe un picior, in timpul unei reprize nu este voie sa se schimbe piciorul, un jucator nu poate fi atacat decit din fata

7. numarul reprizelor si durata lor se stabilesc in functie de virsta si posibilitatile jucatorilor. Se va recomanda copiilor sa schimbe piciorul in fiecare repriza. Pentru ca toti jucatorii sa depuna acelasi efort, prizonierii se pot numara dipa fiecare repriza, jocul reluindu-se da fiecare data cu efectivul complet

8. deoarce jocul se executa cu saritura pe un picior se dezolta forta membrelor inferioare

Page 25: Jocuri motrice

22.Cursa spate in spate

Copiii, impartiti in coloane de cate doi, sunt asezati in spatele unei linii de plecare. Jucatorii se aseaza spate in spate, cu bratele prinse reciproc la nivelul cotului. Ei alearg astfel – unul cu fata, iar celalalt cu spatele inainte, lasandu-se mai mult tras pana la un perete, iar la intoarcere, schimba locurile.

1. Dezvoltarea fortei

2. In coloane cite doi

3. Conuri

4. Alergare

5. Alergare spate la spate cu bratele prinse reciprocla nivelul coatelor

6. Nu este permisa sa se execute alergare latrala, un jucator trbuie sa fie tot timpil cu fata spre directia de alergare si unul cu spatele, o pereche se considera sosoita cind ambii jucatori u trecut de linia de sosire

7. Jocul se recomanda pentru baieti, este recomandabil ca cei doi care formeaza echipa sa fie de aceasi inaltime si geutate.

8. Prin jocul respectiv se dezvolta forta la nivelul membrelor superioare

Page 26: Jocuri motrice

23.Tinta miscatoare

Terenul delimitat este impartit in doua. Copiii se impart in doua echipe egale si fiecare ocupa cate o jumatate de teren. Echipele isi pregatesc un numar cat mai mare de bulgari de zapada (mingi mici). La semnal, ambele echipe incep sa traga, fiecare cautand sa loveasca cat mai multi adversari. Jucatorul lovit este penalizat cu un punct.

Se stabileste un anumit timp de joc, iar echipa castigatoare este cea care pierde cei mai putini jucatori. Nimeni nu are voie sa depaseasca linia de mijloc. Loviturile raman punctate, chiar si atunci cand sunt respinse cu palma.

1. Forta, indeminare

2. Pe echipe

3. Mingi de tenis sau de handbal

4. Aruncare, azvirlire

5. Aruncarea cu mingea in terenul advers si lovirea unui individ din echipa adversa

6. Fiecare jucator are dreptul la numai o singura aruncare pe tura, nu e permis sa treaca linia care desparte derenurile – linia de centru

7. Pentru a cistiga o echipa este bine ca aceasta sa depisteze jucatorii din echipa adversa care se deplaseaza cel mai putin in teren si pe acestia sa ii marcheze cu mingea

8. Fiind ternul de dimensiuni mai mari elevi au nevoia de o forta mai mare de azvirlire a mingii si prin aceasta ei isi dezvolta forta membrelor superioare dar si a intregii musculaturi

Page 27: Jocuri motrice

24.Florile si albinele

In mijlocul terenului se traseaza un cerc pe marginea caruia se aseaza jumatate din copii (florile), care au pe cap cerculete de flori sau de carton colorat, cealalta jumatate – albinele, alearga prin curte dand din brate. La comanda vin si iau locul florilor, punandu-si coronitele pe cap.

Jocul se repeta de mai multe ori.

1. Dezvoltarea indeminarii

2. Pe grupe

3. Cerculete de flori

4. Mers, alergare

5. Schimbarea rolurilor din “albine” in “flori” si invers

6. Coronitele de pe capul florilor nu au voie sa cada pe jos, in schimb vor fi penalizati cu un punct, nu au voie sa le arunce, trebuie puse pe cap la albinute

7. Acest joc se propune virstelor mai mici de elevi, in loc de coronita se pot folosi si sapci sau caciuli.

8. Acest joc va indeplini sarcina motrica ceruta deoarece necesita indeminare in timpul schimbului de roluri

Page 28: Jocuri motrice

25.Hustiulucul

Copiii se afla pe un teren de handbal si sunt impartiti in doua echipe – fiecare sta pe linia de fund a celor doua porti –fata in fata.

Mingea se afla la mijlocul terenului. La comanda, copiii alearga spre minge. Echipa care intra in posesia mingii o paseaza intre ei si incearca sa o aseze cu mana dincolo de linia de fund a terenului pe care a stat echipa adversa la inceputul jocului.

Nu este voie sa se alerge cu mingea in mana mai mult de 3 – 5 pasi si nici sa se prinda adversarul in brate sau sa i se dea peste mana. Castiga echipa care a pus mingea in terenul advers de cele mai multe ori.

1. Dezvoltarea vitezei, indeminarii

2. Pe grupe

3. O minge

4. Alergare

Page 29: Jocuri motrice

5. Alergare, intrare in posesia mingii si depunerea ei in terenul advers

6. Nu e permis ca mingea sa cada la sol,ea trebuie pusa pe sol, nu scapata,nu e permisa impingerea, tragerea sau lovirea adversarului

7. Daca colectivul este mai numeros este recomandabil un teren mai mare de joc,se poate juca si su monge de ruigbi deoarece in acest fel jocul poate fi mai atractiv

8. Jocul cu mingea de ruigbi necesita o indeminare mai mare a jucatorilor decit daca se joaca cu o minge de volei sau handbal, deoarece aceasta avind forma mai ovala este mai greu de pasat si de prins tot odata.