JAPONIA Licenta Prim Capitol

66
Introduce re Am ales această temă deoarece Japonia este o ţara insulară având o populaţie de aproximativ 127 de milioane de locuitori şi este stat membru ONU, castigând şi statutul de membru al ˝ G8 Nations ˝. Cooperarea dintre guvern şi industrie o etică profesională solidă, înalta tehnologie şi un segment de apărare redus(1% din PIB) au ajutat Japonia să avanseze cu mare rapiditate la rangul de a doua ţară din lume sub aspect tehnologic(după SUA) şi a treia la nivelul parităţii de cumpărare(după SUA şi China). O caracterisitică notabilă a economiei este modul în care producătorii, furnizorii şi distribuitorii lucrează împreună în grupuri numite "keiretsu". O a doua caracteristică importantă este garantarea angajării pe viaţă pentru o mare parte din populaţia activă 1

description

lucrare de licenta

Transcript of JAPONIA Licenta Prim Capitol

Page 1: JAPONIA Licenta Prim Capitol

Introducere

Am ales această temă deoarece Japonia este o ţara insulară având o

populaţie de aproximativ 127 de milioane de locuitori şi este stat membru

ONU, castigând şi statutul de membru al ˝ G8 Nations ˝. Cooperarea dintre

guvern şi industrie o etică profesională solidă, înalta tehnologie şi un

segment de apărare redus(1% din PIB) au ajutat Japonia să avanseze cu mare

rapiditate la rangul de a doua ţară din lume sub aspect tehnologic(după

SUA) şi a treia la nivelul parităţii de cumpărare(după SUA şi China). O

caracterisitică notabilă a economiei este modul în care producătorii,

furnizorii şi distribuitorii lucrează împreună în grupuri numite "keiretsu". O

a doua caracteristică importantă este garantarea angajării pe viaţă pentru o

mare parte din populaţia activă de la oraşe. În prezent, aceste caracterisitici

sunt în declin.

Japonia este puternic dependentă de importul de materiale de

construcţii şi carburanţi. Micul sector agricol este masiv subvenţionat şi

protejat, cu producţii agricole printre cele mai mari din lume(valoare la

hectar). De obicei cu rezerve suficiente de orez. Japonia trebuie să-şi importe

60% din alimente, sub aspect caloric. Japonia menţine una dintre cele mai

mari flote de pescuit oceanic, realizând 15% din pescuitul de pe glob. Timp

de trei decenii, Japonia a avut o creştere economică rapidă: 10% în anii

1960, 5% în anii 1970 şi 4% în anii 1980. Datoria publică era de 17% din

PIB. Japonia are 3 sectoare economice: 1,6% agricultura , 25,3% industrie şi

73,1% servicii.

1

Page 2: JAPONIA Licenta Prim Capitol

În prezent Japonia se bazează pe o industrie de motoare, construcţii

de maşini, echipamente electronice, oţel şi neferoase, nave, chimicale,

textile, procesare alimentară. Deasemenea exporta produse precum:

echipamente de transport, motoare pentru vehicule, nave, chimicale, textile,

procesare alimentară, echipamente electronice.

2

Page 3: JAPONIA Licenta Prim Capitol

Capitolul I

JAPONIA – O PRIVIRE DE ANSAMBLU

1.1 FORMAREA ŞI IMPORTANŢA STATULUI JAPONEZ ÎN

ECONOMIA MONDIALĂ

Fuji-san, sakura si gheişa, cele trei simboluri tradiţionale ale Japoniei,

au făcut un loc in măsura tot mai mare, unor simboluri noi prin care

arhipelagul a cucerit faima de care se bucură peste mări si oceane. Acestea

sunt supernavele oceanice, aparatele de radio cu tranzistori, aparatele de

fotografiat, automobilele, minicalculatoarele electronice. Până a se impune

lumii prin aceste noi simboluri, Japonia a parcurs insă o cale indelungată,

de-a lungul căreia a acumulat şi a păstrat o serie de trăsături specifice, strâns

legate de ceea ce se cheamă “miracolul” japonez. Lumea a trebuit sa

constate ca in 1968, la un secol de restaurarea Meiji, Japonia a ajuns pe locul

trei in lume şi pe locul doi in lumea capitalistă, depăsind tări vest-europene

cu o indelungată traditie industrială. Anul 1968 a fost considerat de japonezi

un sfârşit de etapă in evoluţia lor. Drumul parcurs de Japonia după război şi

esenţa prefacerilor din această perioadă sunt profund legate de intreaga

dezvoltare antebelică, de natura specifică a insularilor şi de structura

societaţii lor. Fenomenul japonez a devenit la un moment dat obiect de

studiu pentru cercetători, critici şi experţi instituindu-se chiar şi premii

pentru descoperirea cauzelor lui reale. După datele publicate in ianuarie

1970 de Institutul pentru Cercetări Statistico-Economice al Universitaţii din

3

Page 4: JAPONIA Licenta Prim Capitol

Kyoto, clasa capitaliştilor era alcatuită din aproximativ 15.000 de proprietari

de firme particulare la care se adaugă 1.872.000 de tehnocraţi ( directori de

corporaţii, presedinţi si alţi conducători de firme). Deci clasa capitalistă era

formată din 1.987.000 de persoane si reprezenta 1,2% din intreaga populatie

a ţarii. După datele publicate de revista “ Keizai”, existau in anul 1966 un

număr de 578.382 de intreprinderi, mici , mici si mijlocii, mari şi foarte mari

cu aproape 20.000.000 de angajaţi. Dintre aceste intreprinderi, 490.732 erau

intreprinderi foarte mici, cu foarte puţini angajaţi. Intreprinderile mici şi

mijlocii aveau un număr de angajaţi de 82.268 iar intreprinderile mari aveau

un număr de angajaţi de 5167. Existau şi monopoluri gigant in număr de

115. In perioada 1956-1966 aceste intreprinderi şi-au majorat capitalul

propriu de patru ori prin neplata muncitorilor japonezi. In 1970 in Japonia

existau 874.692 de intreprinderi, dintre care 873.517 erau intreprinderi mici

si mijlocii. In anul 1950, Japonia a pornit de la un produs naţional brut de 10

miliarde de dolari şi a ajuns dupa 18 ani la un produs naţional brut de 141 de

miliarde de dolari. In anul 1971 a depăsit suma de 225 de miliarde de dolari

iar in anul 1972 produsul naţional brut a ajuns la 255 de miliarde de dolari.

Ritmul de dezvoltare al statului Japonez a fost unul dintre cele mai

rapide din lume. Intre anii 1950-1955 ritmul a fost de 12%, intre 1955-1963

de peste 10%, intre 1964-1965 a avut loc o incetinire a ritmului ajungând la

aproximativ 5%, după care a crescut din nou la 12%. Intre anii 1970-1971

ritmul a scăzut la 6% datorită recesiunii. După o revenire rapidă in 1974

acesta a scăzut din cauza stagnării economice generale din lumea capitalistă.

Japonia a fost plasată de toate statisticile pe primul loc in lume in producţia

de nave oceanice, realizând in fiecare an circa jumătate din navele lansate la

apa pe glob şi depăsind incă din anul 1960 tări cu o puternică traditie in

4

Page 5: JAPONIA Licenta Prim Capitol

industria navală precum Marea Britanie si Suedia. Japonia detinea primul loc

in producţia navelor de mare tonaj, ultima lansată avand 477.000 de tone iar

vasele aveau cate 200.000 de tone realinzându-se in serie industrială la cele

mai convenabile preţuri din lume. Din acest motiv industria navală a

Japoniei era cea mai solicitată, aceasta având comenzile pentru următorii trei

ani. Japonia detinea şi primul loc in producţia de motociclete, cu o pondere

de 42% din producţia mondială in producţia de aparate de radio cu

tranzistori, de televizoare şi de microscoape electronice. Deasemenea se afla

pe locul doi in industria producatoare de automobile, biciclete, computere,

ceasuri de mână, bere, jucării, cauciuc sintetic, fire si materiale sintetice.

Locul trei il deţinea pentru industria producatoare de oţel, frigidere si hârtie.

Producţia de oţel a fost cea care a ridicat Japonia pe locul trei in

lume. In anul 1955, Japonia a depăşit producţia de vârf a perioadei

militariste, realizând peste 10.000.000 de tone de oţel iar in urmatorii 10 ani

aceasta a produs de patru ori mai mult, in anul 1972 aceasta producţie

ajungând la 96.894.000 de tone de oţel. In perioada 1957-1967 producţia de

oţel a Japoniei a crescut cu 300%, in timp ce producţia altor tări a crescut cu

numai 50%. La Kimitsu, in golful Tokyo, japonezii au construit un furnal de

4063 m3 , la Fukuyma altul de 4197 m3, cel mai mare furnal din lume. Pe

lângă construirea de furnale de mare capacitate japonezii au fost ajutaţi şi de

condiţiile geografice, toate combinatele siderurgice erau amplasate la ţărmul

mării, astfel că toate materiile prime importate erau descărcate direct lângă

furnale. In acest fel se evita orice alt cost suplimentar pentru transport.

Japonia a fost şi prima ţara care a introdus pe scară largă sistemul “ LD

Converter” cu insuflare de oxigen şi mai apoi cu injectare de petrol.

Japonezii nu au mers niciodată in procesul de producţie pe căi necunoscute

5

Page 6: JAPONIA Licenta Prim Capitol

ci au incercat să profite la maximum posibilul de avantaje al celei mai bune

organizări. Acest lucru se poate observa la complexul siderurgic Fukuyama

din Marea Interioara Seto. Producţia de oţel a asigurat Japoniei succesul in

construcţia de nave. Construcţia navelor de capacitate cât mai mare a dus la

mărirea docurilor, astfel incât in anul 1971 trei docuri ale arhipelagului

puteau construi nave de până la 500.000 de tone. In timpul producţiei alte

docuri erau in construcţie pentru fabricarea altor nave de 1.000.000 de tone.

Totodată producţia de oţel a ajutat si la succesul in fabricarea de automobile,

in construcţia de zgârie-nori, in construcţia de autostrăzi suspendate, de

poduri de metal si a altor sectoare ale economiei. Chiar dacă s-a dezvoltat

rapid, Japonia nu era decât o tara exportatoare de capital. In anul 1960,

Japonia exporta in total, sub diverse forme suma de 550.000.000 de dolari.

10 ani mai târziu, in 1970, Japonia exporta mărfuri in valoare de 1.8 miliarde

de dolari, de opt ori mai puţin decât Marea Britanie si de 40 de ori mai puţin

decăt SUA.

In evoluţia postbelică a economiei japoneze se inregistrează o

creştere a industriei grele in timp ce dezvoltarea agriculturii rămâne in urmă.

Dacă in anul 1962 la acest proces ajuta 26.8% din populatia activă, in anul

1968 la acest proces participau 18% din populatia activă. Se observă o

creştere a venitului mediu anual al fiecărui locuitor. Dacă in anul 1967

acesta era de 900 de dolari, in anul 1971 era de 1795 de dolari (ocupând

locul 13 in lume) iar in anul 1972 ajungând la 2439 de dolari ( ocupând locul

12 in lume ). Pentru japonezi de rand a fost un mare avantaj deoarece

cresterea preţurilor acoperea sporurile de salarii obţinute.

6

Page 7: JAPONIA Licenta Prim Capitol

1.2 ROLUL ŞI IMPORTANŢA DEZVOLTĂRII ECONOMICE ÎN

JAPONIA – FACTORI AI DEZVOLTĂRII

Pentru Japonia dar si pentru celelate cercuri conducătoare

americane, războiul s-a dovedit a fi o afacere rentabilă deoarece economia

acestor state a inregistrat succese remarcabile. Japonia aproape ca si-a triplat

volumul producţiei industriale deoarece au fost date in funcţiune noi

obiective industriale. Din aceasta cauză numărul muncitorilor a crescut de la

916.000 la 1.409.000. Au apărut noi ramuri industriale cum ar fi industria

chimică, iar industria construcţiilor navale a cunoscut o dezvoltare

remarcabilă. In anul 1914, producţia industrială a crescut de la 1.371.000

yeni la 6.738.000 yeni in anul 1919.

Industria bumbacului inregistrează deasemenea o crestere a

producţiei. In anul 1918, producţia era cu 50% mai mare decât in anul 1914,

adică valoarea era de patru ori mai mare. Capitalul a crescut de la 150 de

milioane yeni in anul 1914 la 624 de milioane yeni in anul 1918. Producţia

industriei metalurgice, producţia de fontă a crescut de la 301.000 tone in

anul 1914, la 604.000 tone in anul 1918. Industria de oţel a cunoscut

deasemenea o creştere, de la 282.000 tone la 550.000 de tone. Şantierele

navale au lansat la apă 85 de nave cu un tonaj de 58.000 de tone in anul

1914 iar in anul 1918 au lansat la apă 531 de nave cu un tonaj de 688.000 de

tone.

Războiul a deschis pentru economia si comerţul Japoniei o nouă eră

de prosperitate necunoscută. In acest timp japonezii nu au incetat activitatea

si au profitat de faptul că germanii, care desfăsurau activitaţi comerciale in

China au incetat. Deasemenea japonezii au profitat si de faptul că celelalte

7

Page 8: JAPONIA Licenta Prim Capitol

puteri europene au redus considerabil activitatea in Extremul Orient. In acest

fel japonezii s-au bucurat de succes devenind principalul furnizor de produse

industriale al Chinei, Indiei, Indochinei si Rusiei. Valoarea importurilor din

Europa s-a mărit, dacă in anul 1914 aceasta era de 595 milioane de yeni , in

anul 1918 a ajuns la 1660 milioane yeni. Valoarea exporturilor a sporit de la

591 milioane yeni in anul 1914, la 1962 miliarde yeni in anul 1918. Astfel

Japonia care pană atunci in urma razboiului cu Rusia contractase mari

imprumuturi , s-a situat in postura de a acorda imprumuturi foştilor creditori

precum Anglia, Franţa si Rusia. Ca urmare al acestui lucru resursele de aur

ale Japoniei au crescut de la 350 milioane yeni in anul 1914 la doua miliarde

yeni in anul 1919.

Guvernul japonez, a autorizat in februarie 1916, emiterea de bonuri

de tezaur ruse pentru un total de 50 milioane yeni cu o dobanda de 5%. In

toamna anului 1916, a avut loc o alta emitere de bonuri de tezaur ruse in

valoare de 70 milioane yeni. In acelasi an, Anglia a plasat pe piaţa japoneză

bonuri de tezaur in valoare de 10 milioane lire sterline cu o dobanda de 6%,

iar in mai 1917, Franţa a plasat pe piaţa japoneză bunuri pentru suma de 50

milioane de yeni. In anul 1916, depozitele financiare existente in Europa

pentru contul Japoniei atingeau suma de 530 milioane yeni in aur. Din

aceasta suma 140 milioane apartineau tezaurului japonez iar 390 milioane

apartineau Bancii Japoniei. In anul 1918, Japonia avea plasate in strainatate

credite in valoare de aproximativ un milliard de yeni. Consolidarea

economică a Japoniei era un lucru recunoscut de partenerii occidentali,

Japonia devenind putere colonială. Aceasta stapânea Coreea, arhipelagurile

smulse Germaniei, avea influenţa preponderentă in China si era amestecată

in Extremul Orient rusesc. In ansamblul ei, economia japoneză s-a dezvoltat

8

Page 9: JAPONIA Licenta Prim Capitol

in perioada 1923-1930, fapt care a fost remarcat de creşterea numărului de

salariaţi in industrie, de la 700.000 in anul 1921 la 5.000.000 in anul 1930.

Economia japoneză a primului deceniu postbelic se caracterizează şi printr-o

concentrare de capital ajunsă la cote extrem de ridicate. Celebrele zaibats-uri

Mitsui, Mitsubishi, Sumitomo, Yasuda si altele au tronat cu autoritate in

viaţa economică japoneză. Băncile precum, Mitsui, Mitsubishi, Yasuda,

Sumitomo si Dai Iki deţineau aproximativ 35% din depozitele bancare ale

Japoniei. Din datele acelor vremuri reiese ca in Japonia exista si un capital

monopolist de stat care ocupa un loc insemnat in viaţa economică. In anul

1925 deţinea poziţii foarte puternice in numeroase domenii industriale si in

transporturi. In industria metalurgică cota capitalului de stat era de peste

50% din intregul capital, iar aproximativ 80% din capitalul investit in caile

ferate, aparţinea deasemenea statului.

In data de 21 iulie 1940, cand japonezii au inceput să cumpere in

cantităţi mari resurse de petrol si benzină, s-a dispus introducerea sistemului

licenţelor pentru livrarile către Japonia a petrolului si a materialului feroviar.

Sistemul s-a dovedit a fi ineficace si de aceea in august 1940, numărul

licenţelor acordate japonezilor a fost mai mare decât inainte. Deasemenea

principala sursă de aprovizionare in anul 1940 cu materii prime si alte

produse, a rămas tot SUA. In raport cu alte tări care livrau materiale

strategice Japoniei, partea SUA era de 65,57% la petrol si produse petroliere,

77, 09% la material feroviar si masini unelte, 90,39% la oţel si fontă, 90% la

plumb, 76,92% la avioane si piese detaşate, 56,67% la produsele semifinite

din metale feroase, 64,67% la automobile si piese detaşate si 99,39% la

aliaje. Până in anul 1943 Japonia inregistra progrese notabile . Astfel,

producţia de fontă, care in anul 1937 era de 3,355 milioane tone, a ajuns in

9

Page 10: JAPONIA Licenta Prim Capitol

anul 1943 la 6,148 milioane tone. Deasemenea producţia de oţel a ajuns de

la 6,441 milioane tone in anul 1937, la 8,838 milioane tone in anul 1943. In

anul respectiv, teritoriile cotropite ale Japoniei erau pline de bogaţii, pe

aceste teritorii aflându-se 95% din producţia de cauciuc natural, 70% din

producţia de orez, 66% din producţia de cositor, 90% din producţia de

cânepă si mari resurse de cărbuni si petrol. Cu toate că au avut aceste

teritorii bogate in resurse, japonezii nu au putut sa le valorifice decât intr-o

mică masură, datorită unor serii de cauze, printre care lipsa mijloacelor de

transport, blocusul naval anglo-american, lipsa fortei de muncă calificată si

dispusă să muncească pentru ocupanţi. Japonezii au putut beneficia, parţial,

de aceste bogaţii in vara anului 1943 când din totalul de 10 milioane tone cât

reprezenta flota comercială, au ramas numai 500.000 tone , restul fiind

scufundate sau scoase din uz de forţele americane navale si aeriene.

In anul 1945, apocalipsul de la Hiroshima si Nagasaki a creat o nouă

şi zguduitoare obsesie pe care o perpetuează nu numai muzeul păcii din

primul oraş ras de pe suprafaţa pământului , dar şi hibakushii- puţinii

supravieţuitori ai celui mai cinic masacru uman cunoscut vreodată. Atacul

nuclear asupra oraşului Hiroshima s-a petrecut in data de 6 august 1945.

Bomba atomică cunoscută sub numele de “Little Boy” a explodat asupra

unei regiuni populate, provocând imediat moartea a 80.000 de persoane, iar

ca urmare a radiaţiilor a provocat moartea a aproximativ 2 milioane de

oameni. La scurt timp, la data de 9 august 1945, un alt atac se desfasoară

asupra orasului Nagasaki. Bomba atomică cunoscută sub denumirea “de Fat

Man” a explodat asupra orasului provocând moartea a 80.000 de oameni.

1.3 MIRACOLUL ECONOMIC JAPONEZ

10

Page 11: JAPONIA Licenta Prim Capitol

ETAPELE DEZVOLTĂRII ECONOMIEI JAPONIEI

Miracolul economic japonez, Japonia este a doua putere economică

a lumii, cu un PNB care depăşeşte 5200 md. dolari (73,3 % din servicii,

25,4% industrie, 1,3% agricultură). „Miracolul economic japonez” reiese din

faptul ca aceasta ţara, relativ mică ca suprafată (circa 378 mii km2),

muntoasă în cea mai mare parte, situată într-o zona seismică şi vulcanică

foarte activă dar şi cu multe taifunuri, lipsită de resurse naturale, grav

afectată de bombardamentele celui de-al doilea război mondial (inclusiv

bombele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, 6-9 august 1945) a devenit în

epoca postbelică o mare putere economică, cu realizări remarcabile din

punct de vedere tehnologic.

Explicaţia este dată de potenţialul uman remarcabil (putere de

muncă, onoare si disciplină - spiritul bushido din perioada samurailor),

resursele financiare reduse care au fost alocate sectorului militar, stabilitatea

politică, politicile economice şi de dezvoltare guvernamentale. Prima etapă a

modernizarii Japoniei poate fi considerată perioada 1870-1905 când au fost

puse bazele unei industrii naţionale bazate pe meşteşugurile tradiţionale dar

şi pe importul de tehnică. În 1901 apare prima oţelarie (Yawata Iron and

Stell Mill). Între 1905-1940 economia Japoniei creşte de 12 ori, înregistrând

un boom care a continuat până la criza de supraproducţie din 1929, dar care

a continuat să se dezvolte datorită orientării către producţia de război. În

1950 produsul naţional brut era de 10 miliarde dolari. În perioada 1960-1970

are loc o creştere economică foarte mare (după ce în 1950 Japonia era

devastată de bombardamentele atomice din 1945, traumatizată de tragediile

11

Page 12: JAPONIA Licenta Prim Capitol

de la Hiroshima si Nagasaki, ca şi de soarta celor circa 7 milioane japonezi

care se repatriau din zona Pacificului). În 1970 Japonia era a treia putere

industrială a lumii (puternica dezvoltare a industriei siderurgice). În anii 60

se dezvoltă puternic industria siderurgică, prin construirea unor mari

capacităţi de-a lungul coastelor. Până la criza petrolieră a fost cea mai

prosperă şi eficientă industrie, dar şi un mare consumator de energie, şocul

petrolier (1973).

Dacă în 1955 resursa energetică principală a Japoniei era cărbunele

(75%), în 1970 raportul se inversase, carbunele contribuind cu doar 25% la

necesarul energetic al ţării. Un rol din ce în ce mai mare revenea petrolului.

Şocul petrolier a dat o nouă si semnificativă dimensiune vulnerabilitaţii

Japoniei, o ţară cu resurse minerale foarte reduse. Astfel în 1974-1975 are

loc o cădere economică importantă. Dacă în perioada 1960-1970 creşterea

economică era de 11%/an în deceniul 1970-1980 s-a redus la 5,5%/an. După

criza petrolului au avut loc preocupări pentru restructurarea economiei

nationale: trecerea treptată de la import şi consum de materii prime la import

şi consum de semifabricate. Restructurarea industrială a dus la promovarea

ramurilor sofisticate de înaltă tehnicitate, cu mare consum de inteligenţă şi

scaderea ponderii ramurilor energofage. A progresat mult programul nuclear

dar şi tehnologiile de producere a energiei pe baza potenţialului solar si

geotermal. Industria de autovehicule este o industrie cheie deoarece

antrenează numeroase activitaţi (industria siderurgică si metalurgică-Al, Cu,

Pb, industria maselor plastice, anvelope, textile, produse chimice, reţele de

distribuţie, comercializare, service).

Producţia de autovehicule a crescut constant, de la peste 100 mii

bucăti în 1956 la peste 11 milioane în prezent. Această confruntare

12

Page 13: JAPONIA Licenta Prim Capitol

economică şi comercială nu a fost singura: „războiul textilelor” (deceniul 6),

„războiul televizoarelor” (deceniul 7) sau „conflictul oţelului”. Un rol

central în dinamismul economiei îl prezintă industria de vârf. Deasemenea se

remarcă trecerea spre exportul de capital: investiţii directe în strainătate ale

companiilor japoneze, achiziţii de acţiuni ale investitorilor japonezi;

împrumuturi şi credite acordate de băncile japoneze. Japonia este o tară

dependentă de comerţul exterior, de importul de materii prime şi exportul de

bunuri. În aceste condiţii menţinerea unui comerţ internaţional liber (fară

practici protecţioniste) este esentială pentru economia Japoniei. Începând cu

anul 1980 are loc boom-ul roboticii (în prezent sunt peste 410 mii roboti

industriali). „Revoluţia electronicii” începe odată cu descoperirea

tranzistorului (1947)-semiconductor folosit la fabricarea calculatorului

electronic şi continuă cu dezvoltarea circuitelor integrate cu peste 100 mii

tranzistori.

Cheia industrializării postbelice a Japoniei a fost dată de folosirea pe

scară largă a tehnologiilor electronice în toate domeniile. Succesele

deosebite obţinute în diverse domenii ale industriei de vârf (electronică şi

electrotehnică, telecomunicaţii, biotehnologie, robotică) nu se puteau realiza

fără investiţii masive în cercetare si învătământ. În acest sens se evidenţiază

orasul stiinţific Tsukuba, situat în partea centrală a insulei Honshu, care

cuprinde Universitatea Tsukuba-1973 şi numeroase institute de cercetare şi

educaţionale (una dintre cele mai mari concentrări stiinţifice din lume

orientată spre cercetare fundamentală). În anul 1980 a fost locul Expoziţiei

Stiinţifice şi Tehnologice Internaţionale. Sfârşitul secolului al XX-lea este

cunoscut ca „deceniul negru” fiind marcat de o încetinire a creşterii

economice (1,5 % în perioada 1990-1997). Industria energiei electrice se

13

Page 14: JAPONIA Licenta Prim Capitol

bazează pe: petrol (49,4%), cărbune (19,1%), gaze naturale lichefiate

(13,3%), energie nucleară (12,6%), hidroenergie şi energie geotermală

(3,5%), alte surse (2,3%). Circa 80% din necesarul de energie se importa

(90% din importurile de petrol provin din Orientul Mijlociu).

Capitolul II

POZIŢIA ACTUALĂ A JAPONIEI IN ECONOMIA MONDIALĂ

2.1 NOILE STRATEGII DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ

Japonia are un rol de locomotivă pentru economia ţarilor din Asia

Pacific, Asia Meridională şi de Est, Asia de Sud Est. Constituirea identităţii

regionale asiatice la etapa contemporană se realizează sub conducerea

japoneză.

Investiţiile, comerţul şi AOD (asistenţa oficială pentru dezvoltare) au

fost esenţiale pentru economiile emergente ale Asiei.

14

Page 15: JAPONIA Licenta Prim Capitol

Pină la criza financiară din 1997-1998 economiile regiunii se

dezvoltau foarte rapid (crestere de circa 8% anual) realizând circa 2/3 din

capitalul mondial şi ¼ din productia globală.

Regionalismul asiatico-pacific prezintă citeva trăsături distincte care-l

deosebesc de cel Vest-European şi de cel Nord-american. Conducerea SUA,

detaşată în America de Nord şi alianţa franco-germană în Europa, au orientat

integrarea acestor regiuni. În Asia-Pacific exista 3 puteri principale: SUA,

Japonia şi China- cu interese şi ambiţii care diferă sensibil de la o ţară la

alta.

Cele mai importante instituţii regionale sunt:

ASEAN - 6 ţări (Brunei, India, Malaysia, Filipine, Thailand, Vietnam)

APEC - (Australia, China, SUA, Canada, Noua Zeelandă, Japonia)

Rivalitatea dintre SUA şi Japonia, materializată prin tot felul de

restricţii de o parte şi de alta a determinat Japonia să aplice o strategie

asiatică. Până la mijlocul anilor ’80, Japonia postbelică a manifestat un

interes scăzut faţă de economiile din Asia de Est.

Comerţul intraregional era redus comparativ cu cel Vest-European şi

SUA. Pe de o parte nu exista o cerere pentru produsele sofisticate japoneze,

nefiind luate în serios ţările din regiune ca potenţiale pieţe, fapt pentru care

corporaţiile japoneze au facut puţine investiţii pe termen lung aici. Acestea

vizau industria extractivă, mai puţin industria productivă şi, aproape deloc

tehnologiile de vîrf.

Aprecierea semnificativă a endaka (cu aproximativ 30%) faţă de

dolarul american a fost o lovitura grea pentru Japonia care avea o strategie a

dezvoltarii bazată pe exporturi.

15

Page 16: JAPONIA Licenta Prim Capitol

Experţii Occidentali s-au grăbit să dea verdict economiei Japoneze

propunându-se ca măsuri: reducerea influenţei statului în economie, trecerea

la o economie orientată spre piaţa şi spre consum (şi nu doar spre exporturi).

Aceştia au prevăzut că criza economică va determina economia japoneza să

conveargă cu modelul occidental.

Elita japoneză a ales însă o strategie alternativă. Alternativa poartă

denumirea de „strategia asiatică a Japoniei”. Sensul acestei strategii consta

în crearea economiei est-asiatice, care să fie integrată cu economia internă a

Japoniei şi pe care Japonia s-o domine. Această strategie a fost dictată de

protecţionismul tot mai dur din partea SUA, comerţul dirijat al

automobilelor şi a altor sectoare şi ca urmare a dependenţei foarte mare de

SUA (piaţa americană). În plus încurajatoare şi atractive erau pieţele şi

economiile emergente din Asia, în care creşte rolul Chinei şi pe care

Japonia, prin această strategie şi-o doreşte aliat şi nu concurent.

Corporaţiile japoneze aveau motive serioase de o relocaliza activitaţile

în economiile cu costul mic al forţei de munca, dar foarte disciplinate şi

nepretenţioase. Iniţial interesul s-a manifestat fată de statele mici din

regiune/vecine: Coreea de Sud, Hong Kong, Taiwan, Singapore (draconii

asiatici), apoi către statele din S-E şi, în special, asupra zonei din sudul

Chinei. De fapt, strategia de creştere susţinută de exporturi, a regionalizat-o.

Investiţiile directe în regiune au fost uriaşe. Firmele japoneze au

investit aproximativ 100 mlrd $. Peste 4500 de firme japoneze au antrenat

circa 1 mln muncitori în regiune. Investiţiile au fost însoţite de transfer de

tehnologie în valoare de circa 1mlrd $. Asia de Est şi de Sud-Est a devenit

„atelierul lumii”.

16

Page 17: JAPONIA Licenta Prim Capitol

La începutul anilor ’90 Asia-Pacific a depăşit SUA în relaţiile

comerciale, devenind cea mai mare piaţă de export a Japoniei. Au crescut şi

exporturile regiunii către SUA. Toate economiile din regiune au avut

excedent comercial imens în relaţia cu SUA.

Această strategie a Japoniei în Asia crează impresia că Japonia

încearcă să creeze un imperiu Est-Asiatic sau o sferă de influenţă exclusivă,

de data aceasta prin mijloace paşnice ale comerţului, finanţelor şi a

investiţiilor decât prin cucerire militară.

Scopul acestei strategii a fost ca Japonia să-şi poată continua creşterea

economică susţinută pe exporturi, specifică perioadei postbelice. Atît

comerţul, cît şi strategiile de creştere erau ameninţate de aprecierea

substanţiala a yenului, de costurile de producţie interne din ce în ce mai

mari, precum şi de protecţionismul comercial al SUA şi al Europei

Occidentale.

Expansionismul corporatist japonez a fost însoţit de o importantă

schimbare de politică externă. Împăratul japonez şi toţi prim-miniştrii au

efectuat vizite de stat, Japonia înfiinţînd şi funcţie ambasador pentru

cooperarea pacifico-asiatică. Dar cea mai importantă dovadă a reasinizării

Japoniei se gaseşte în creşterea AOD (asistenţă oficială pentru dezvoltare).

Japonia a devenit cel mai mare donator din regiune. Asistenţa financiară a

Japoniei s-a facut sub forma unor împrumuturi convenabile, destinate în mod

caracteristic, proiectelor vaste de infrastructură care va sprigini

industrializarea dirijată de japonezi. AOD promovează interesele Japoniei şi

ale firmelor japoneze în regiune.

Într-o formulare mai directă, conform economistului Peter Drucke:

„Japonia va furniza ,,creerul,, iar celelalte state asiatice vor oferi ,,braţele,”.

17

Page 18: JAPONIA Licenta Prim Capitol

Mai multe state din regiune (în principal China) sunt nemulţumite că Japonia

refuză să exporte şi tehnologia sa industrială avansată, păstrînd secretele sale

industriale şi a know-how-ului tehnologic japonez. În pofida succesului

remarcabil, industria de automobile din Coreea de Sud nu va putea

supravieţui fără componentele-cheie fabricate în Japonia. Până când aceste

economii nu vor deveni mai inovative, rolul lor în economie va ramîne unul

subordonat.

2.2 JAPONIA UN PITIC GEOPOLITIC SAU UN GIGANT

INTERNAŢIONAL?

Întinzându-se pe o suprafaţă asemănătoare Californiei, de 378.000

km², numărând 127 milioane de locuitori şi nedeţinând bogăţii naturale

importante,Japonia nu s-ar încadra în tiparul de putere mondială. Catalogată

drept un „pitic geopolitic”, din cauza lipsei celor trei atuuri, care pot oferi

statutul de putere mondială unui stat: teritoriu, populaţie şi resurse, Japonia

răstoarnă teoria geopolitică potrivit căreia puterea purcede din cele trei

elemente enumerate mai sus şi scoate la înaintare un model de dezvoltare

întreprins în perioada postbelica, bazat pe creaţie şi nu pe resurse. „Modelul

de dezvoltare nipon a sfidat formula tradiţională care asocia univoc puterea

cu mărimea fizică şi bogăţiile naturale.”

Dacă ar fi să comparăm Rusia cu Japonia, am observa că o ţară cu o

suprafaţă de 40 de ori mai mică decât a statului rus şi care nu deţine resurse

naturale, are un PNB de 18 ori mai mare decât al Rusiei. Acest lucru se

datorează dinamicii spaţiale, care şi-a mutat polii de putere dinspre teritoriu

şi resurse spre competitivitate economică şi PNB.

18

Page 19: JAPONIA Licenta Prim Capitol

Transformată din partener în competitor pentru SUA, Japonia nu a vizat

obţinerea statutului de superputere, ci doar s-a mulţumit cu cel de putere

regională. Chiar dacă în ultimii ani, aceasta a fost devansată de creşterea

economică a Chinei, miracolul japonez de ieri fiind înlocuit cu miracolul

chinez de azi, Japonia nu şi-a pierdut influenţa şi puterea economică în zona

Asiei şi chiar s-a transformat într-o putere internaţională de prim rang,

comparabilă Canadei. Japonia nu a fost doar generatorul bunăstării în Asia,

declanşând dominoul boom-ului economic în regiune, dar a fost şi este una

dintre cele mai active puteri pe plan internaţional. „Japonia rămâne o

producătoare economică globală şi cel mai mare furnizor de ajutoare

umanitare din lumea întâi.” Activitatea de menţinere a păcii şi dezvoltare

economică realizată la nivel mondial, îi pot oferi Japoniei statutul mult visat:

al unei puteri acceptate şi respectate pe plan internaţional.

Japonia a impus un model economic asiatic rapid împrumutat la nivel

global, bazat pe „complementaritatea între economii”. Identificabilă cu un

joc de tip „win-win”, internaţionalizarea productivităţii în statele vecine a

dus la schimbarea industriilor şi performanţe economice.

Corporaţiile multinaţionale au ca ţară de origine Japonia, care a utilizat şi

îmbunătăţit permanent eficienţa muncii. De exemplu, companiile

constructoare de automobile nipone au filiale în Tailanda pentru producerea

motoarelor, în Indonezia pentru producerea bateriilor, în India şi Filipine

pentru producerea cutiilor de viteză. Companiile de calculatoare au ramuri

de producţie a componentelor în Singapore şi de asamblare în Malaysia.

Industria de automobile, oţel şi semiconductori sud-coreeană a dezvoltat un

parteneriat de tip cartel cu Japonia, ajungând să deţină cele mai importante

flote comerciale.

19

Page 20: JAPONIA Licenta Prim Capitol

Adăugând tuturor acestora calitatea şi eficienţa muncii nipone, rezultă o

forţă motrice uriaşă, generatoare a unui model de dezvoltare ce redefineşte

parametrii forţei geopolitice şi care conferă statului japonez rolul de

„locomotivă a dezvoltării” în regiunea Asiei.

În prezent, Japonia se confruntă cu o puternică stagnare ce a început încă din

1990, odată cu bula economică în care a intrat economia niponă. Declinul

antreprenoriatului şi creşterea timidă a capitalului bazat pe acţiuni, au fost

cauzele principale ale acestei încetiniri economice şi au dus la retrogradarea

Japoniei de pe locul doi pe locul trei în ierarhia economică mondială

Situaţia Japoniei în regiunea Asiei, a deschis-o către o alianţă cu Statele

Unite ale Americii, devenind o „prelungire geopolitică a puterii americane”.

Pentru Japonia, SUA este protectorul său şi „principala ancoră de salvare”,

atât sub aspect militar, cât şi al asigurării aprovizionării cu resurse.

Deşi în urmă cu 20 de ani, SUA s-au văzut ameninţate de apariţia unei

Japonii puternice, ce ar fi impus un fel de „Pax Nipponica” şi ar fi devenit

un gigant informaţional, în prezent oboseala economică cu care se confruntă

Japonia i-au regresat forţa, plasând-o pe locul trei la nivelul economiilor

internaţionale şi au stabilizat legăturile cu SUA.

Vulnerabilitatea militară, demografică şi teritorială, cu care se confruntă

Japonia, în prezent o face tot mai deschisă cooperări strânse cu Statele Unite.

Izolarea geografică, dar şi politică, datorită adoptării democraţiei

occidentale, au transformat Japonia într-o piesă de puzzle ce nu se

încadrează peisajului asiatic. Chiar dacă SUA îşi urmăresc maximizarea şi

perpetuarea intereselor strategice în Asia, prin intermediul Japoniei, aceasta

din urmă nu ar fi putut supravieţui fără ajutorul american. Îmbrăcând forma

unui protectorat militar, cooperare economică sau alianţă împotriva Chinei,

20

Page 21: JAPONIA Licenta Prim Capitol

colaborarea Japonia-SUA reprezintă o punte între Asia şi America, între

Occident şi Orientul Îndepărtat, dar mai ales un fel de „cap de pod al

democraţiei” în regiunea Asiei.

În timp ce Japonia priveşte către America, ea trage în acelaşi timp şi cu

coada ochiului către China.„Liderii din sfera economică a Japoniei văd

relaţia cu SUA drept una de concurenţă, pe când pe cea cu China drept una

de complementaritate.”

Considerate adesea rivale eterne, China şi Japonia sunt de fapt copiloţii

economiei Asiei de Est.”

Datorită forţei lor economice, dar şi geografiei, o alianţă nipono-chineză este

luată tot mai mult în calcul. Mulţi analişti aduc în discuţie o posibilă axă

economică şi strategică Beijing – Tokyo, care ar crea un adevărat imperiu

economic şi ar transforma Asia în cea mai importantă zonă economică a

lumii.

Fiind o naţiune puternic influenţată de sentimentul unicităţii şi a

mesianismului său, Japonia a creat un mod de viaţă diferit şi chiar superior,

transformat ulterior într-un etalon pentru zona Asiei

2.3 RELAŢIILE ECONOMICE DINTRE JAPONIA ŞI CHINA

Conversia statisticii exprimate în yeni pentru importurile şi exporturile

dintre Japonia şi China, eliberată de Ministerul de Finanţe din Japonia in

februarie 2012, JETRO a constatat că în comparaţie cu anul precedent

comerţul total al Japoniei cu China a crescut cu 14,3% la 344,9 miliarde

dolari, în 2011 înregistrând un nou record. Atât importurile, cât şi

exporturile au avut un nivel record, importurile din China au crescut cu 20%,

21

Page 22: JAPONIA Licenta Prim Capitol

la 183,4 miliarde dolari, în timp ce exporturile către China au crescut cu

8,3%, la 161,5 miliarde dolari. Având în vedere consecinţele Marelui

Cutremur din Estul Japoniei, creşterea exporturilor Japoniei a scăzut,

permiţând creşterea importurilor pentru a depăşi acest impas începînd cu

anul 2005. Ca urmare, balanţa schimburilor Japoniei a înregistrat un deficit

de 21,9 miliarde dolari, o creştere de 5,9 ori mai mare decât anul precedent.

Acest lucru a fost deasemenea prima creştere a deficitului din anul 2005.

Privire de ansamblu asupra anului 2011:

- Comerţul dintre Japonia şi China a crescut timp de doi ani

consecutivi, alimentat prin extinderea cererii interne a importului

Japoniei de produse finite şi piese din China, dar şi de economia

stabilă a Chinei. Cu toate acestea, rata totală de creştere a comerţului

pe o singură lună a scăzut la o singură cifră după noiembrie 2011, din

cauza scăderii exportului Japoniei către China.

- Exporturile către China au ajuns la un nivel record în anul 2011. O

creştere a fost observată în exportul de echipamente de instalaţii

industriale şi materii prime. Cu toate acestea, în comparaţie cu aceeaşi

perioadă a anului precedent, s-a înregistrat o scădere in următoarele 3

luni consecutive după luna octombrie, ca urmare a impactului

cutremurului şi a altor factori, cum ar fi yenul puternic, încetinirea

economiei Chinei şi criza datoriilor din Europa.

- Importurile din China au stabilit deasemenea un record în anul 2011.

A fost menţionată o creştere a instrumentelor de cumunicare, care a

dus la extinderea pieţei telefoanelor inteligente. Deasemenea a crescut

şi importul de îmbrăcăminte şi accesorii, dar şi de produse alimentare.

În plus, importurile de produse cum ai fi: ventilatoare electrice,

22

Page 23: JAPONIA Licenta Prim Capitol

generatoare de curent electric şi baterii au crescut brusc pe partea din

urma a cererii referitoare la eforturile de recuperare post-dezastru,

lipsa de energie electrică la nivel naţional, campania de economisire a

energiei dar şi pentru furnizarea de urgenţă.

- Ponderea Chinei din comerţul total al Japoniei a scăzut cu 0,1 puncte

la 20,6% faţă de anul precedent, ca rată de creştere în comerţul cu

China a scăzut sub cel al totalului schimburilor comerciale ale

Japoniei cu lumea. Aceasta este prima scădere a cotei Chinei în 21 de

ani.

Exporturile Japoniei către China în 2011 au înregistrat o creştere de doua

cifre în primul trimestru, iar rata de creştere a PIB-ului a fost de 9,2%. Cu

toate acestea, datorită influenţei Marelui Cutremur din Japonia, rata de

creştere a scăzut la o singură cifră în arpilie şi mai, ca rezultat al unei

scăderi bruşte a echipamentelor electrice, materiilor prime si

echipamentelor de transport. În urma restaurării bazei de producţie rata

de recuperare a fost aproape dublă din luna iunie până în septembrie, dar

a scăzut din nou după luna octombrie timp de trei luni consecutive.

Transporturile japoneze de produse chimice şi utilaje de uz general, cum

ar fi de prelucrare a metalelor şi maşini de textile au crescut, în timp ce

materiile prime, echipamentele electrice şi circuitele electrice s-a

stabilizat.

O creştere bruscă a fost observată în exportul de prelucrare a

metalelor, maşini de textile, materiale de fabricare a semiconductorilor şi

alte dispozitive şi roboţi industriali, susţinută de expansiunea industrială a

Chinei, creşterea costurilor forţei de muncă şi scăderea forţei de muncă.

Un declin a fost observat în exporturile de produse metalice neferoase,

23

Page 24: JAPONIA Licenta Prim Capitol

inclusiv automobile şi cupru rafinat, din cauza lipsei de piese cauzate de

întreruperile lanţului de aprovizionare de la fabricile afectate de dezastrul

din Japonia. Între timp, exporturile de semiconductori, alte componente

electronice şi automobile s-a stabilizat. Exporturile de utilaje miniere care

au crescut brusc în anul anterior, au cunoscut un declin în 2011, din

cauza scăderii investiţiilor imobiliare reflectate în impactul politicilor

monetare restrictive ale Guvernului Chinez. Exporturile de produse

alimentare, deasemenea, au scăzut în mod semnificativ ca urmare a

reglementărilor de micşorare a importurilor Chinei din Japonia în urma

accidentului nuclear.

Importurile de telefoane inteligente au crescut o dată cu creşterea

popularităţii lor. În ceea ce priveşte produsele chimice, importurile de

pământuri rare şi metale rare, numărul lor a scăzut. În timp ce termenii de

valoare au crescut, aceste importuri au fost susţinute de preţurile extrem

de ridicate. Importurile de accesorii de îmbrăcăminte şi îmbrăcăminte au

crescut cu aproape 20%, în ciuda tendinţei recente a factorilor de decizie

de a trece la o producţie din China către alte ţari din Asia care doresc

costuri de producţie mai mici. Creşterea a fost alimentată de mărirea

valorii unitare a importurilor cauzate de produsele cu valoare adăugată

fabricate în China şi o creştere a importurilor de îmbrăcăminte practică

proiectată pentru a ajuta la conservarea energiei. Importurile de produse

alimentare au crescut cu aproape 20% susţinute de preocuparea pentru

siguranţa alimentară din China, şi creşterea cererii interne pentru

produsele cu preţuri reduse.

Importurile de generatoare electrice, ventilatoare electrice, baterii,

lanterne şi radiouri portabile au crescut, reflectând asupra creşterii

24

Page 25: JAPONIA Licenta Prim Capitol

nevoilor oamenilor care au apărut în urma lipsei de energie şi a măsurilor

de economisire a energiei la nivel naţional, precum şi cererea de bunuri

de urgenţă, datorită dezastrului din data de 11 martie.

Comerţul total al Japoniei cu China au crescut de la 3,9% la 27,5 trilioane

yeni. Importurile au crescut de la 9,1% la 15,6 trilioane yeni în timp ce

exporturile sunt în scădere de la 1,4% până la 12,9 trilioane yeni.

China şi Japonia sunt parteneri comerciali importanţi de mulţi ani.

Relaţia comercială dintre cele două ţări este depăşită doar de schimburile

Chinei cu Statele Unite, cea mai mare economie a lumii. Japonia este cel

mai mare investitor în China, iar China cel mai mare partener comercial

pentru Japonia. De asemenea, China a devenit cel mai mare creditor al

statului nipon, cu circa 18.000 de miliarde de yeni (230 miliarde de

dolari), după o creştere masivă, cu 70%, a deţinerilor de obligaţiuni în

2010. China este cea mai mare piaţă de export pentru Japonia.

Capitoul III

TOYOTA- Studiu de caz –

25

Page 26: JAPONIA Licenta Prim Capitol

3.1PREZENTAREA TOYOTA ROMÂNIA S.R.L

Calitatea produselor şi serviciilor precum şi grija faţă de client

reprezintă principii de bază în filozofia Toyota şi pornesc de la tradiţia

Kaizen – Îmbunătăţire continuă. De aceea Toyota deţine poziţia de lider

mondial în ceea ce priveşte calitatea şi fiabilitatea.

Fiecare domeniu de activitate de la design, producţie, logistică şi până

la serviciile de vânzare şi post-vânzare se supune celor mai înalte standarde

de calitate şi are ca scop depăşirea aşteptărilor clientului. Iar aceste realizări

au fost răsplătite de-a lungul timpului cu numeroase premii şi distincţii

făcând din Toyota una dintre cele mai premiate mărci din istorie în întreaga

lume.

Toate aceste realizări ale mărcii Toyota se datorează în primul rând

echipei Toyota, oamenilor care, identificându-se cu munca pe care o depun

zi de zi au făcut posibil acest succes, creând astfel sloganul : În fiecare

Toyota este o parte din noi toţi! Toyota ta este şi Toyota mea!

TOYOTA ROMÂNIA S.R.L.

Sediul social: Şos. Pipera-Tunari, nr.1, comuna Voluntari, jud. Ilfov

Tel: +4021 2000 300

Fax: +4021 2000 301

E-mail : [email protected]

Nr. de înregistrare la Registrul comerţului: J23/2402/31.07.2008

C.U.I: 12723443 din 29.02.2000

Capital social: 51.117.966 RON

În Europa, Toyota are o abordare bi-laterală de implicare în societate.

Organismul The Toyota Fund for Europe (TFfE) funcţionează la nivel pan-

european şi sprijină proiecte dezvoltate în diferite ţări sau regiuni europene.

26

Page 27: JAPONIA Licenta Prim Capitol

TFfE sprijină proiecte în domenii în care deţine, împreună cu partenerii săi,

expertiza şi experienţa necesară: protecţia mediului,  siguranţa rutieră şi

educaţie tehnică.

Al doilea palier de acţiune este prin companiile Toyota locale pentru

proiecte la nivel  regional şi naţional.

Toyota ocupă locul I şi primeşte titlul de “brand-ul cel mai verde” în

prima ediţie a topului “Cele mai verzi mărci la nivel mondial”, publicat de

compania de consultanţă Interbrand, pe 26 Iulie 2011. Studiul ia în

considerare informaţiile publice despre perfomanţele unei mărci în raport cu

mediul şi percepţia opiniei publice despre marca respectivă, asa zisa

“imagine verde” pe care marca o are în societate.

Pe baza acestor informaţii se realizează scorul de performanţă verde.

Raportul Interbrand atesta că Toyota este un exemplu despre cum

preopcuparea faţa de mediu devine o prioritate la nivel de management,

determinând astfel angajamentul real faţă de opinia publică din toata lumea.

Angajamentul permanent al Toyota faţă de mediu a fost exprimat şi în

Viziunea Globală Toyota, publicată în luna martie 2011, scopul declarat

fiind acela de a reduce emisiile de dioxid de carbon în timpul întregului

process de fabricare şi vanzare prin care trece un vehicul. Compania face de

asemenea eforturi de a conserva resursele naturale prin reciclare şi de a

desfasura activităţi aflate în armonie cu natura.

O contribuţie cheie la performanţele ecologice ale companiei, conform

raportului, o are tehnologia integral hibridă Toyota. De la lansarea sa în

1997, modelul Prius – aflat acum la a treia generaţie – a contribuit

substanţial la vânzările de vehicule hibrid Toyota si Lexus, ce totalizează 3,2

milioane de unităţi la nivel mondial.

27

Page 28: JAPONIA Licenta Prim Capitol

În 2010, Toyota a introdus tehnologia hibridă şi pe vehiculul compact

Toyota Auris, produs la fabrica din Marea Britanie. Gama Prius va fi extinsă

în curand cu modelul de şapte locuri Prius +, precum şi cu vehiculul ce va

reprezenta un pas important în evoluţia Toyota şi desăvârşirea filozofiei

sale , Prius Plug-in Hybrid, ce va fi lansat in 2012.

Având o strategie pe termen lung în ceea ce priveşte abordarea

sustenabilă a tuturor operaţiunilor sale, Toyota dezvoltă o serie de iniţiative

în Europa, printre cele mai recente numărându-se un perete solar la fabrica

Toyota din Valenciennes, Franţa, un panou solar la scară, instalat la fabrica

din Derbyshire , Marea Britanie şi o instalaţie cu două turbine de vânt, la

Centrul de Logistică Toyota din Zeebrugge, Belgia.

Metodologia de masurare utilizată în raportul “Cele mai verzi mărci la

nivel mondial” a fost dezvoltată de catre Interbrand împreună cu Deloitte,

scorul verde fiind astfel gândit încât să poată fi aplicat pentru mai multe

industrii. Interbrand a intervievat şi 10.000 de consumatori din cele mai mari

zece pieţe ale lumii, incluzând Statele Unite ale Americii, Japonia, China,

Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Brazilia, Spania şi India. Scopul

acestor interviuri a fost acela de a determina percepţia asupra performanţelor

verzi ale unei mărci.

3.2EVOLUŢIA VÂNZĂRILOR ÎN PERIOADA 2011-2013

În perioada 15 mai – 30 octombrie, Toyota România, a dat startul

celei de-a doua ediţii a unuia dintre cele mai importante evenimente ale

mărcii: Caravana Toyota Experience 2011.Au fost testate toate modelele

gamei Toyota:iQ, Aygo, Yaris, Auris, Corolla, Avensis, Prius, Auris HSD,

28

Page 29: JAPONIA Licenta Prim Capitol

Urban Cruiser, Rav 4, Hilux, Land Cruiser 150. Pentru Toyota, grija pentru

clienti, impreuna cu calitatea produselor si serviciilor oferite acestora,

reprezinta pilonii principali ai dezvoltarii marcii în economie.

Marca

Brand

Autoturisme Com.<3.5t + Minibus Total

1 2 1+2

Decembrie YTD 2011 Decembrie YTD 2011 Decembrie YTD 2011

TOYOTA 177 2802 23 91 200 2993

Situaţia livrări automobile – Decembrie 2011

Buletin statistic Auto - APIA

În 2011, Toyota România S.R.L a vândut 2993 de modele de

autoturisme, dintre care 200 de modele au fost vândute in luna decembrie.

Judeţ / Marcă ToyotaARGEŞ 70BACĂU 71BIHOR 44

BISTRIŢA 10BRAŞOV 118BRĂILA 66BUZĂU 62

CLUJ 62CONSTANŢA 57

DOLJ 79HARGHITA 27

IAŞI 174MARAMUREŞ 74

MUREŞ 79PRAHOVA 77

SIBIU 7

29

Page 30: JAPONIA Licenta Prim Capitol

SUCEAVA 61TIMIŞ 91

VÂLCEA 14VRANCEA 41

BUCUREŞTI 1032TOTAL 2315

Situaţia teritorială a vânzărilor efective CUMULAT 2012Sursă APIA

În anul 2012 Toyota Romînia S.R.L a vândut 2315 modele de

autoturisme, dintre care: 7 modele Toyota GT86, 340 modele Aygo, 1 model

IQ, 661 modele Yaris, 443 modele Auris, 108 modele Corolla, 6 modele

Corolla Verso, 359 modele Avensis, 18 modele Prius, 2 modele Urban

Cruiser, 219 modele Rav 4, 130 modele Land Cruiser si 21 de modele Land

Cruiser 200. Dintre cele 2315 modele vândute, 202 autoturisme au fost

livrate în luna decembrie. Au mai fost vândute 238 de modele de

autoturisme sub 3.5t, în total in anul 2012 s-au vândut 2553 de autoturisme

marca Toyota.

Marca

Brand

Autoturisme / Com.<3.5t+Minibus

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Total

Toyota 141 297 480 740 1658

Situaţie livrări ianuarie/februarie/martie/aprilie 2013

Buletin Statistic Auto – APIA

În anul 2013, Toyota România S.R.L, în decursul lunilor ianuarie,

februarie, martie şi aprilie a livrat 1658 de modele de autoturisme.

În prezent Toyota România S.R.L are o reţea extinsă de parteneri

cum ar fi: Toyota Bacău - Auto Best Center, Toyota Baia Mare - Land

30

Page 31: JAPONIA Licenta Prim Capitol

Motors, Toyota Bistriţa - Mondial Motors, Toyota Braşov - Genius Motors,

Toyota Brăila - Estima Motors, Toyota Bucureşti Nord - Inchcape Motors,

Toyota Bucureşti Sud - Toyo Motor Center, Toyota Buzău - Rol Car Motors,

Toyota Cluj Napoca - Profi Auto, Toyota Constanţa – Motor Expert, Toyota

Craiova – Top Motors, Toyota Focşani – Auto Best Center, Toyota Iaşi –

Mega Auto, Toyota Odorhei – Euro-Car Trading, Toyota Oradea –

Clasmotor, Toyota Piteşti – Next Automobile, Toyota Ploieşti – Arena Auto,

Toyota Râmnicu Vâlcea – Next Automobile, Toyota Sibiu – Genius Motors,

Toyota Suceava – Revlaco Motors, Toyota Târgu Mureş – Euro-Car

Trading, Toyota Timişoara – Westmotors.

3.3 TOYOTA 75 DE ANI DE EVOLUŢIE

Toyota Motor Corporation este una dintre cele mai „tinere” companii

auto din lume, la cei 75 de ani împliniți pe 3 noiembrie 2012, dar a reușit să

devină cel mai mare producător de maşini, în ciuda faptului că principalii

concurenţi au împlinit centenarul de câţiva ani buni. Anul acesta, Toyota, a

11-a companie a lumii ca venituri, a anunţat că a produs maşina cu numărul

200.000.000. În anii ’60, Toyota se afla deja în plin proces de aliniere la

standardele internaţionale şi-a introdus propriile sisteme de calitate, setate

astfel încât în fiecare stadiu al producţiei se ştia exact cine este responsabil

pentru analiza şi descoperirea cauzelor defectelor, precum şi pentru

stabilirea măsurilor de remediere. Primul rezultat a fost în 1965, când Toyota

a primit premiul Deming pentru calitate, acordat de Uniunea Omenilor de

31

Page 32: JAPONIA Licenta Prim Capitol

Ştiinţă şi Inginerilor Japonezi. Dar viaţa internaţională a mărcii începuse

deja cu câţiva ani înainte. Era 1957, şi primul model Toyota, denumit

Crown, ajunsese în Los Angeles ca maşini demo. Un an mai târziu, era

înfiinţată Toyota Motor Sales USA, care vindea 288 de vehicule pe piaţa

americană. Era un început modest, dar ferm. Piesa de rezistenţă a devenit

însă Toyota Model BJ, cel care în 1955 devenea Land Cruiser, un model

conceput în 1951 pentru piaţa japoneză, care a căpătat rapid în SUA un

renume de vehicul solid, potrivit pentru orice fel de teren. Un alt reper

pentru istoria mărcii a sosit în 1966. Era rândul modelului Corona să intre pe

sub pielea americnanilor, iar vânzările sale au ridicat marca japoneză la

20.000 de unităţi în primul an în care s-a vândut. În 1967 Toyota devenea

deja a teia marcă de import în SUA. În 1972, vânzările sale atingeau pragul

de 1 milion de unităţi, iar în 1975 se instala confortabil pe primul loc la

importuri. A fost doar primul pas către ceea ce înseamnă azi Toyota în SUA:

14 uzine şi 25 de milioane de autovehicule produse în America de Nord.

Povestea din Europa a mărcii Toyota are o altă istorie, iar marca

japoneză a râvnit întotdeauna la ea. Primele exporturi în Europa au început

în 1960, în Malta şi Cipru, în volume foarte mici. S-a petecut însă ceva ce a

declanşat expansiunea mărcii pe acest continent. Este vorba despre vizita lui

Walther Krohn, preşedinte Erla Auto Import din Danemarca. Acesta a

convins compania japoneză să exporte modelul Crown, construit cu volanul

pe partea dreaptă, în Danemarca, în ciuda faptului că reprezentanții

constructorului erau convinşi că nu sunt pregătişi pentru intrarea pe o nouă

piaţă. Prezentarea la un salon local s-a dovenit a fi un succes: 400 de maşini

erau cumpărate în primul an, 1963, pentru ca în 1964 vânzările să se ridice la

1.500 de unităţi. Au urmat Finalnda, Olanda, Belgia, Elveţia. Prima

32

Page 33: JAPONIA Licenta Prim Capitol

reprezentanţă a fost deschisă în Copenhaga, iar Danemarca a rămas şi astăzi

ţara cu cele mai mari vânzări de Toyota din Europa. Producţia de maşini

Toyota a început în 1968, cu liniile din Portugalia dedicate modelului

Corolla. În 1972 se fabricau 10.000 de maşini, Corolla şi Corona, plus

camionetele Dyna.

După criza petrolului şi scăderile masive de vânzări din anii ’70, au

urmat ani de expansiune. Toyota Motor Company a cumpărat dealerul

propriu din Germania, în 1974, redenumit Toyota Deutschland, şi astfel a

început o nouă eră pentru marca japoneză. Toyota a început să se implice în

sporturile cu motor europene, când a fost înfiinţată şi o companie

specializată. A fost perioada în care echipa proprie a câştigat etapele WRC,

între 1983 şi 1986. În 1976 se atingea primul milion de maşini vândute în

Europa. Anii ’80 au adus noi modele pe pieţele europene: MR2, Supra şi

Celica au fost cele care au contribuit la creşteri spectaculoase ale vânzărilor,

până la 440.000 în 1987. Anul 1987 a adus şi prima colaborare: cu

Volkswagen, care producea în Hanovra modelul Hilux şi versiunea proprie,

numită Taro. La sfârşitul decadei era fondat Toyota Technical Centre pentru

Europa, în Belgia. Aici s-a dezvoltat ulterior Toyota Motor Europe

Technical Centre, punctul nodal al operaţiunilor globale pentru segmentele

A, B şi C. De asemenea, Centrul European pentru Design şi-a stabilit aici

sediul.

Cea de-a doua marcă a grupului Toyota, Lexus, produsul premium care

a fost creat pentru a contracara mărcile europene şi în special Mercedes-

Benz, a fost lansat în 1989, la capătul unui amplu şi lung program. Doar un

an mai târziu, Lexus intra și pe piaţa din Europa, chiar dacă timid. Perioada

33

Page 34: JAPONIA Licenta Prim Capitol

modernă a mărcii a însemnat noi unităţi de producţie şi noi modele dedicate

fiecărei pieţe.

Finalul secolului 20 a adus şi primul model hibrid, Prius, devenit şi cel

mai vândut model din acest segment din lume. După 15 ani de la

introducerea sa pe piaţă, nu mai puţin de 4 milioane de exemplare au fost

vândute, din care 500.000 doar în Europa. Titluri de „Motorul Anului”

(Prius, 1999) sau „Maşina Anului” (Yaris, 2000) au încununat succesul

mărcii japoneze pe Bătrânul Continent. În 2005 au fost puse bazele uzinei de

tip joint-venture din Cehia, alături de PSA Peugeot Citroen. Aici se fabrică

şi azi 3 modele: Toyota AYGO, Citroën C1 şi Peugeot 107. În acelaşi an,

Prius primea titlul de „Maşina Anului”, iar vânzările atingeau 1 milion de

unităţi.

Astăzi, Toyota acoperă 56 de ţări europene, are 30 de companii proprii,

14 centre logistice pentru piese şi 11 pentru vehicule. Pe străzile din Europa

circulă aproximativ 13 milioane de maşini Toyota şi Lexus.

La nivel mondial, după 75 de ani de la desprinderea departamentului de

vehicule de ţesătoriile Toyoda, compania are 300.000 de angajaţi şi a depăşit

200 de milioane de vehicule. În 2008 a devenit cel mai mare producător de

autovehicule din lume, titlu pe care l-a pierdut, probabil temporar, în 2011,

ca urmare a dezastrelor naturale din Japonia.

CONCLUZII

34

Page 35: JAPONIA Licenta Prim Capitol

Avansul economic impresionant realizat de Japonia a uimit şi încă

mai uimeşte atât economiştii, cât şi pe străinii acestei discipline. O ţară cu

peste 6 milioane de persoane repatriate, cu 13 milioane de şomeri, cu o

suprafaţă care i s-a redus cu 678.000 kilometri pătraţi rămânându-le doar

370.000 kilometrii pătraţi, cu o masă monetară care s-a dublat în mai puţin

de 10 luni, cu nivelul alimentelor situat sub jumătatea celui din 1935, cu

capacitatea industrială distrusă în proporţie de 60% faţă de nivelul existent

înainte de război, cu marile oraşe ruinate într-un procent de peste 50%,

casele peste 25%, rafinăriile peste 75%, flota maritimă peste 90%, oţelăriile

peste 15%, cu o suprafaţă cultivabilă cu orez diminuată 30% etc, a reuşit

marea performanţă ca la finele războiului să deţină poziţia de a doua

economie a lumii capitaliste şi a treia la nivel mondial (după doar două

decenii). Această perioadă poartă numele de ”miracolul economic japonez”.

Doresc să subliniez şi eficienţa adaptivă dinamică de care a dat

dovadă arhipelagul nipon, cu precădere după primul şoc petrolier, când

industria niponă era aproape desfiinţată şi reclădită din temelii, continuându-

şi creşterea, mai mare decât a celorlalte state dezvoltate.

În ceea ce priveşte factorii care vin să susţină cele mai sus

menţionate, doresc să amintesc: tendinţele progresului unei economii de

piaţă urbane (fără rival în Europa) cu drumurile dintre ele, acumularea de

resurse băneşti, apariţia şi la nivel naţional, unitatea şi birocratizarea

societăţii, aglomeraţiile intensificarea creditului, apariţia muncii salariate, a

cartografiei, a medicinii, a astronomiei, dezvoltarea confucianismului, rata

înaltă a alfabetizării, controlul strict asupra populaţiei, evoluţia produselor

artizanale şi a industriei textile, „încolţirea” construcţiilor navale şi a

canonierelor.

35

Page 36: JAPONIA Licenta Prim Capitol

La o analiză retrospectivă efectuată la finele primei conflagraţii

mondiale, se poate observa că în aproximativ jumătate de secol, Japonia şi-a

făurit podul care a făcut trecerea de la situaţia de autarhie la o deschidere

comercială însemnată, similară cu cea a marilor puteri vestice, de la apariţia

unor manufacturi la finalizarea revoluţiei industriale şi de la statutul de

datornici, la cel de creditori neţi. Această perioadă poartă în literatura de

specialitate numele de ”primul miracolul japonez”.

Ca urmare a unui studiu empiric pe care l-am întreprins, am

observat, în primul rând, că o variaţie de 1% a consumului va determina în

medie, o variaţie de 0.3798% a creşterii economice, ceilalţi factori

presupunându-se a fi constanţi, iar o variaţie de 1% a importului de

tehnologie va determina în medie, o variaţie de 0.0738% a creşterii

economice, ceilalţi factori presupunându-se a fi constanţi Prin urmare,

47.36% din creşterea economică a fost cauzată pe intervalul 1955-2011 de

către consumul intern şi importul tehnologic. Restul de peste 50% a fost

datorată altor factori pe care i-am analizat în cadrul lucrării mele.

Plecând de la afirmaţia că: “problema este întotdeauna aceeaşi:

guvernul sau piaţa, altă soluţie nu există”, s-a aplicat o politică mixtă cu o

simbioză nemaiîntâlnită între cele două poluri: cel birocratic şi mediul de

afaceri, cheia constând în reuşita celor două grupuri de a ajunge la un

consens. Astfel, Japonia ştie să îmbine avantajele pieţelor libere cu

beneficiile intervenţionismului.

Singura ţară non-europeană care a cunoscut revoluţia industrială

înainte de secolul al XX-lea Japonia, a avut marele avantaj de a utiliza

tehnologia occidentală şi mâna de lucru asiatică. Nicăieri în lume nu exista

la acea oră această combinaţie. În restul ţărilor orientale exista forţă de

36

Page 37: JAPONIA Licenta Prim Capitol

muncă ieftină, dar lipsea tehnologia avansată, în timp ce statele vestice

beneficiau de aceasta, dar salariile constituiau o cheltuială importantă.

Fiind total dependentă de importul de materii prime, scumpirea

barilului de petrol avea să arunce Japonia într-o altă eră (cea a exporturilor).

Ca urmare a unei strategii bine gândite şi bine pusă în practică, ţara asiatică a

oferit o lecţie importantă tuturor puterilor mondiale, care nu au reuşit să îi

facă faţă, înregistrând un excedent de peste 80 miliarde de dolari în 1986,

ceea ce speria lumea occidentală.

Din cercetările făcute pe parcursul lucrării mele am ajuns la

concluzia că Japonia va incerca un nou experiment economic, pentru a stopa

deflaţia, a anima creşterea economică şi pentru a reface încrederea mediului

de afaceri şi consumul.

Japonia se confruntă cu eforturile de a depăşi situaşia in care se afla

în urma cutremurului şi a tsunamiului care au lovit-o cu consecinţe tragice.

concluzie importantă ar fi mobilizarea autoritaţilor japoneze cu privire la

măsurile rapide şi decisive pe care le-a adoptat ca raspuns la dezordinea de

pe piaţele financiare.

BIBLIOGRAFIE

1 Barna R. Sisteme economice contemporane. Editura Polirom

37

Page 38: JAPONIA Licenta Prim Capitol

Bucureşti 2004

2 Buşe Constantin Japonia un secol de istorie?. Editura Humanitas Bucureşti

1990

3 Giplin Robert Economia Mondială în sec. XXI. Editura Polirom

Bucureşti 2004

4 Murgescu Costin Japonia în Economia Mondială. Editura Stiinţifică şi

Enciclopedică Bucureşti 1982

5 Paun N. Sisteme economice contemporane. Editura Polirom

Bucureşti 2004

6 Tuiu Florea Japonia un miracol?. Editura Politica Bucureşti 1975

7 http://geopolitics.ro/japonia-un-pitic-geopolitic-sau-un-

gigant-international/

8 http://www.jetro.go.jp/en/news/releases/20120223142-

news

9 http://www.toyota.ro/dealers/toyota_romania.tmex

10 http://www.toyota.ro/about/responsabilitate_sociala.tmex

11 http://www.toyota.ro/about/news_and_events/

brand_eco.tmex

12 http://www.toyotaiasi.ro/despre/noutati/

Caravana_Toyota_Experience_2011-6.html

13 http://www.apia.ro/wp-content/uploads/2012/08/2011-12-

SitMake.pdf

14 http://www.apia.ro/wp-content/uploads/2013/02/2012-12-

Sales.pdf

15 http://www.apia.ro/wp-content/uploads/2013/02/2013-01-

Sales.pdf

38