Jandarmeria Română

48

Transcript of Jandarmeria Română

Page 1: Jandarmeria Română
Page 2: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

EDITORIAL..................................................................................................................3ACTUALITATEA REFORMEIREFORMĂ-MODERNIZARE-COMPATIBILITATE.................................................4JANDARMERIA ROMÂNĂ – PARTICIPANT ACTIV LA„OBICTIVUL GLOBAL 2008”....................................................................................5INVITATUL REVISTEI „JANDARMERIA ROMÂNĂ”INSPECTORUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNERELAŢII DE COLABORARE CONSOLIDATEJANDARMERIA ROMĂNĂ ŞI ARMA CARABINIERILOR ITALIENI..................6INSTITUŢII DE NIVEL EUROPEANEXCELENŢĂ ÎN PREGĂTIRE, PROFESIONALISM PRIN EXCELENŢĂ VIZITĂ A DELEGAŢIEI JANDARMERIEI ROMÂNE LA CENTRELEDE EDUCAŢIE ŞI PREGĂTIRE ALE JANDARMERIEI TURCE..........................10FORMARE PROFESIONALĂCĂPITANUL VASILACHE RAUL ÎMPĂRTĂŞEŞTE DINEXPERIENŢA PROFESIONALĂ DOBÂNDITĂ.....................................................11COMPATIBILITATE – INTEROPERABILITATE PROFESIONALISMUL JANDARMILOR ROMÂNI..............................................12TREI OFIŢERI JANDARMI MEDALIAŢI DEAMBASADORUL FRANŢEI LA BUCUREŞTI.......................................................13JANDARMII ŞI COMUNITATEAJANDARMERIA ROMÂNĂ, O PREZENŢĂ ACTIVĂ,NECESARĂ ŞI APRECIATĂ ...................................................................................14VIAŢA UNITĂŢILORINFO FLASH.............................................................................................................16AGENDA JANDARMERIEI ROMÂNE...................................................................1815 ANI DE PROFESIONALISM 20DIN EXPERIENŢA STRUCTURILOR DE JANDARMIÎN APLANAREA CONFLICTELOR INTERETNICE..............................................21LECŢIA JURIDICĂMANDATUL EUROPEAN DE ARESTARE.............................................................24COOPERAREA ROMÂNO-FRANCEZĂ.................................................................26REPERE ISTORICE ALE EVOLUŢIEI JANDARMERIEI ROMÂNEASPECTE ISTORICE PRIVIND INSTITUŢIA JANDARMERIEIPE TERITORIUL ROMÂNIEI...................................................................................28GENERALUL BARBU PÂRÂIANUPILDĂ VIE A EROISMULUI JANDARMERIEI ROMÂNE...................................32SONDAJ I.N.S.O.M.A.R.JANDARMERIA ROMÂNĂ – DE INCREDERE ÎN FAŢA SOCIETĂŢII..............34WEB INFO..................................................................................................................35CULTURĂPOEZII ÎN BLEU - JANDARM.................................................................................36RELIGIERELIGIOZITATEA OŞTENILOR..............................................................................37UN ÎNCEPUT FRUMOS DE DRUM........................................................................38PRIM PLANCREAŢII ALE CADRELOR SAU A MEMBRILOR DE FAMILIE 39DESPRE JANDARMI ŞI PASIUNILE LORPORTRET DE JANDARM.........................................................................................40ICOANE PE PIETRE DE RÂU..................................................................................41VIAŢA UNITĂŢILORC.P.P.J. CÂMPINA – 51 DE ANI DE EXISTENŢĂ..................................................42COPIII NOŞTRI.........................................................................................................44SPORT........................................................................................................................46

Inspectoratul General al JandarmerieiRevista “Jandarmeria Română”

nr. 2 iunie 2007(44) de pagini

La acest număr şi-au adus contribuţia:Responsabil de număr: Maior Carmen BărbulescuSecretar de redacţie:maior Avrigeanu ConstantinAu mai colaborat: colonel Brătulescu Ovidiu,căpitan Stegăroiu Cătălin, căpitan Vasilache Raul, locotenent Stan Cosmin, slt.Nedelcu Liubliana şi colegii din teritoriu.Tehnoredactare:plutonier major Florian GrigoreFotoreporter: plutonier Toader BogdanCorectură: plutonier Popică Mihaelaadresa: str. Jandarmeriei nr. 9-11, sector 1, BucureştiTelefon:021-319.80.52.Revista Jandarmeria Română poate fi consultată şi pe site-ul www.jandarmeriaromana.roTipărită la tipografi a Seviciului de Informare şi Relaţii Publice al Inspectoratului General al Jan-darmerieiRăspunderea pentru opiniile exprimate revine autorilor. Materialele nepublicate nu se returnează. Această ediţie s-a încheiat la data de 30 iunie

2007.

cuprins:

Page 3: Jandarmeria Română

3

Editorial

Nr. 2/2007

Trăim într-o lume în permanentă schimbare. Timpul tranziţiei intersectează şi confruntă o multitudine de tendinţe în mediul unde Jandarmeria rămâne partenerul fi del al societăţii, în sprijinul căreia acţionează pentru climatul de ordine, siguranţă şi linişte publică, dar şi duşmanul neînfricat al infracţionalităţii şi al celor certaţi cu legea.

Modifi cările contextului social, economic, politic, amplifi carea şi diversifi carea factorilor de risc interni şi externi impun jandarmilor, pentru a-şi îndeplini misiunile, menţinerea la cel mai înalt nivel a califi cării profesionale şi a aptitudinilor fi zice.

Procesul de modernizare şi compatibilizare a structurilor şi practicilor, necesitatea operării cu tehnică modernă, dar şi încrederea partenerilor externi, au determinat printre axele principale de efort, profesionalizarea instituţiei, adoptarea şi implementarea instrumentelor şi metodelor moderne de îndeplinire a misiunilor, care asigură astfel, interoperabilitatea structurală şi acţională, precum şi intensifi carea relaţiilor de cooperare cu instituţii

similare din statele membre ale Uniunii Europene dar şi din afara acesteia.Rezultatele demonstrează că dezideratul este posibil, jandarmii români participând alături de cei

ai structurilor similare, la programe de pregătire, aplicaţii şi exerciţii prin care se creează situaţii tactice reale, Jandarmeria română făcând parte din marea familie europeană a Forţelor de Poliţie şi Jandarmerie.

Pot afi rma cu convingere că Jandarmeria Română şi-a construit astfel, cu abnegaţie, drumul ireversibil către profesionalism.

General maior dr. Costică SILION,inspector general al Jandarmeriei Române

Page 4: Jandarmeria Română

4

Actualitatea reformei

Nr. 2/2007

Reformă – Modernizare - CompatibilitateReformă – Modernizare - Compatibilitate

Comisia FIEP a reunit din nou forţele în perioada 21-24 mai 2007, în Spania, la Madrid, de această dată pe tema noilor tehnologii şi a logisticii. Jandarmeria Română a fost reprezentată de locotenent STAN Cosmin, ofi ţer specialist cooperare internaţională şi locotenent CIOMAG Iuliu, ofi ţer specialist în cadrul Direcţiei Comunicaţii şi Informatică din Inspectoratul General al Jandarmeriei Române.

Activitatea s-a desfăşurat cu participarea delegaţiilor tuturor instituţiilor membre FIEP, la sediul Direcţiei Generale a Gărzii Civile Spaniole, fi ecare dintre acestea aducând în actualitate aspecte de interes comun.

Preşedinţia Franceză a FIEP a subliniat prin prezentarea Seminarului „Imigraţia Ilegală” ce s-a desfăşurat la Paris, în data de 15 iunie 2007, noua concepţie de organizare a activităţii, insistându-se asupra faptului că în cadrul acestuia au fost organizate două ateliere distincte, având ca obiect abordările instituţiilor membre FIEP cu privire la imigraţia ilegală şi măsurile operaţionale în vigoare la nivel naţional.

Reprezentanţii Jandarmeriei Naţionale Franceze au suscitat interesul participanţilor prin tema „Noi Sisteme de Comunicaţii”, ocazie cu care au prezentat nivelul superior de efi cienţă şi fi abilitate al sistemelor de citire a documentelor de identitate, a sistemului SAPHIRE 3 G şi a reţelei RUBIS.

„Comunicaţii Interne şi Externe prin site-uri instituţionale” a constituit subiectul de discuţie al reprezentanţilor Armei Carabinierilor Italieni, context în care au fost scoase în evidenţă posibilităţile şi utilitatea sistemelor de intranet şi internet, precum şi efi cacitatea site-urilor web interactive pentru informarea şi interacţiunea cu personalul propriu.

O altă temă de interes a constituit-o radiografi a unui model de implementare a sistemelor integrate complexe, la nivel naţional / central, într-un mod interdependent şi coordonat „Sisteme Integrate de Urgenţă şi Securitate SIRESP” al Gărzii Naţionale Republicane Portugheze.

Jandarmeria din Turcia a vizat „Îmbunătăţiri în sistemul de comunicaţii şi informatică al Jandarmeriei”, respectiv sistemul JEMUS de comunicaţii voce-date, masiv utilizat în activitatea operativă a acestei instituţii şi care a dovedit o largă

aplicabilitate şi adaptabilitate la diversele tipuri de misiuni îndeplinite, fi ind considerat extrem de fi abil şi efi cient.

Prezentarea de către reprezentanţii Jandarmeriei Regale Marocane a temei „Managementul documentelor electronice”, a demonstrat modul de creştere a efi cacităţii personalului în controlul documentelor cu ajutorul unor formulare digitale de consultare.

Specialiştii în domeniu ai Jandarmeriei Române au pus accentul pe procesele de reformă şi modernizare desfăşurate la nivelul structurii de comunicaţii şi informatică din cadrul instituţiei în ultimii ani, precum şi pe compatibilitatea cu sistemele similare din structurile membre FIEP, aspecte susţinute prin prezentarea de către reprezentanţii Armei noastre a temei „Activitatea de comunicaţii în cadrul Jandarmeriei Române”.

Prezentarea de către participanţii Gărzii Civile Spaniole a temei „Sistemul de Localizare a Vehiculelor (AVL) şi accesul de la distanţă la baza de date, prin reţeaua radio TETRAPOL”, a scos în evidenţă avantajele informatizării sistemului de control şi modul în care utilizarea AVL ajută la creşterea nivelului de efi cienţă a activităţii structurilor operative.

În cadrul aceloraşi discuţii, luând în considerare că Arma noastră va prelua Preşedinţia Asociaţiei începând cu luna octombrie a anului curent, Preşedinţia franceză în exerciţiu a propus ca în cadrul Reuniunii Pregătitoare care va avea loc în Franţa, în luna septembrie 2007, Jandarmeria Română să formuleze temele majore ce urmează a fi abordate cu prilejul desfăşurării Comisiilor de Specialitate ce se vor organiza sub mandatul său.

De asemenea, în contextul importanţei fundamentale pe care statutul FIEP o acordă cooperării în domeniul pregătirii personalului, a fost adusă în discuţie, într-un cadru informal, necesitatea de a îmbunătăţi şi dinamiza această abordare, prin identifi carea unor cursuri, care să corespundă principalelor direcţii comune de activitate ale instituţiilor membre şi care să fi e organizate prin rotaţie, în centrele de pregătire cu vocaţie, ale celor zece Arme din alcătuirea Asociaţiei.

Mr. Carmen BĂRBULESCU

Page 5: Jandarmeria Română

5

Nr. 2/2007

Reformă – Modernizare - CompatibilitateÎn luna iunie a.c., Jandarmeria Română a fost

reprezentată în cadrul Atelierului de Lucru pe domeniul Obiectivului Global 2008, intitulat „Viitoarea coordonare între capacităţile civile şi militare ale PESA”, ce s-a desfăşurat la Consiliul Europei, activitate la care au participat 42 de experţi în domeniul gestionării crizelor civile şi postconfl ictuale, precum şi cadre cu diferite funcţii din compunerea Secretariatului General al Consiliului.

Din delegaţia României au mai făcut parte domnii Doru HOBJILĂ, secretar II la Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, subcomisar CHIRCHIBOI-ANDRONIC Dan, ofi ţer specialist în cadrul Direcţiei Resurse Umane a Inspectoratului General al Poliţiei Române, precum şi domnul lt.col. Liviu BARCĂU, şef serviciu în Departamentul pentru Politica de Apărare al Ministerului Apărării Naţionale.

Lucrările reuniunii au fost deschise de către domnul Bruno HANSES, consilier în cadrul Secretariatului General, care a subliniat faptul că este pentru prima oară când acest atelier abordează direct problema complexă a cooperării dintre civili şi militari în ce priveşte generarea şi menţinerea capabilităţilor operaţionale, având în vedere stabilirea terminologiei specifi ce acestui domeniu, precum şi fi nalitatea acestei relaţionări în viitorul apropiat.

Activitatea a continuat cu dezbateri şi prezentarea de puncte de vedere pe marginea celor expuse, iar participanţii la discuţii au evidenţiat, în calitatea lor de experţi, opinii personale, desprinse din experienţa acumulată în teatrele de operaţii. Dintre acestea, am reţinut câteva concluzii şi aspecte de interes, după cum urmează:

• CHG 2010 este diferit faţă de concepţia generală a PESA, deoarece vizează managementul defi cienţelor acesteia din urmă şi nu evaluarea ambiţiilor politice ale Uniunii Europene;

• se impune prioritizarea acestor carenţe, în scopul identifi cării posibilităţilor de colaborare a Statelor Membre la procesul de delimitare a Obiectivului Global 2010;

• misiunile forţelor care participă la gestionarea crizelor postconfl ictuale sunt sufi cient de bine descrise în Tratatul Uniunii Europene;

• pentru a putea ilustra scenariile într-o viziune generală a problematicii, trebuie luate în considerare schimbările petrecute zi de zi în societate şi focalizarea atenţiei asupra stabilirii în mod clar a unor situaţii, probleme şi aspecte operaţionale (de exemplu: enumerarea cerinţelor specifi ce în materie de capacităţi civile şi militare pe care le reclamă situaţia tensională permanentă din Mitrovica, Kosovo, ţinând seama şi de obiectivele politice prognozate la nivel regional şi european);

• ca urmare a analizei defi cienţelor de personal şi cooperare, a rezultat faptul că este necesară dezvoltarea

capabilităţilor în domenii precum comanda şi controlul, culegerea de informaţii în interes operativ şi judiciar, angajarea şi protecţia forţelor, dislocarea şi autosusţinerea contingentelor;

• elaborarea unei imagini globale a capacităţilor mixte (militare şi civile), constituie o cerinţă şi o necesitate de îndeplinit, mai ales în situaţia în care, nu se cunoaşte pentru moment, care este impactul unor astfel carenţe asupra PESA, de exemplu – lipsa capabilităţilor privind alimentarea aeronavelor în aer (Air to Air Refuelling), protecţia antirachetă, precum şi a celor de transport aerian a trupelor (Air Lifting Capabilities).

Cel de-al doilea subiect al Sesiunii de dezbateri a fost, elaborarea şi desfăşurarea unui Proiect Pilot Comun (JPP – Joint Pilot Project) al PESA, în vederea valorifi cării la nivel teoretic şi metodologic, a ideilor şi concluziilor emise în cadrul acestui Atelier . Toate Statele Membre trebuie să fi e pregătite pentru a participa la procesul de planifi care aferent unui asemenea exerciţiu ce se va desfăşura pe baza unui scenariu ilustrativ, această propunere impunând înfi inţarea unui colectiv de lucru („task force”) la nivelul Consiliului Europei, care să selecteze ideile şi să le transmită Secretariatului, în vederea elaborării de strategii şi proiecte.

De asemenea a fost avansată propunerea creării unei „Celule Civili-Militari”, dar nu s-a defi nit rolul acesteia în procesul planifi cării (cu excepţia participării la elaborarea scenariilor ilustrative), iar exerciţiile inutile, care nu sunt relevante pentru scopul Proiectului Pilot, se vor evita, eventualele recomandări vor face obiectul unui document separat, deoarece procedurile agreate de Comitetul Politic şi de Securitate (PSC) impun solicitarea consilierii din partea forurilor militare ale UE, în raport cu nivelul obiectivelor politice avute în vedere la elaborarea unui astfel de scenariu.

Jandarmeria Naţională Franceză, prin reprezentantul său, colonelul Alain FAUGERAS, a subliniat faptul că misiunile şi sarcinile operaţionale trebuiesc abordate şi dimensionate în raport cu capabilităţile şi mijloacele avute la dispoziţie, iar în situaţia că , CIVCOM (Comitetul pentru Aspectele Civile ale Managementului Crizelor) aprobă crearea unui colectiv de lucru pentru elaborarea scenariilor posibile, atunci este necesară redactarea unui listing (catalog) cuprinzând toate resursele şi capacităţile de intervenţie ale Statelor Membre.

În încheierea lucrărilor, domnul Bruno HANSES, consilier în cadrul Secretariatului General, a mulţumit delegaţiilor pentru discuţiile deosebit de fructuoase, care au dus la clarifi carea multor aspecte privind viitoarea coordonare a capacităţilor civile şi militare ale PESA, arătând că rezultatele obţinute în cadrul acestui atelier, după ce în prealabil vor fi validate de CIVCOM, vor fi supuse atenţiei miniştrilor de resort ai Statelor Membre, în cadrul unei conferinţe la nivel înalt ce va avea loc în luna octombrie a anului curent.

Col. Ioan-Ovidiu BRĂTULESCU

Jandarmeria Română - participant activ la Jandarmeria Română - participant activ la Obiectivul Global 2008Obiectivul Global 2008

Page 6: Jandarmeria Română

Invitatul Revistei "Jandarmeria Română"

Nr. 2/2007

Vizita de lucru a delegaţiei Jandarmeriei Române în perioada 10-13 mai a.c., la invitaţia comandantului general al Armei Carabinierilor Italieni, domnul general de corp de armată Gianfrancesco SIAZZU, a contribuit încă odată la consolidarea relaţiilor de colaborare existente între Jandarmeria Română şi Arma Carabinierilor Italieni, aducând în discuţie şi analiză modul de aplicare a Acordului Tehnic, încheiat între Ministerul Internelor şi Reformei Administrative din România şi Ministerul Apărării din Republica Italiană, privind schimburile în domeniul formării de personal. În program au fost incluse Comandamentul Permanent al Forţei de Jandarmerie Europeană (FJE) şi Centrul de Excelenţă pentru Unităţi de Poliţie pentru Stabilitate (CoESPU) de la Vicenţa.

Cu ocazia întâlnirii între delegaţia Jandarmeriei Române şi domnul general de corp de armată Gianfrancesco SIAZZU, la Comandamentul General al Armei Carabinierilor, ambele părţi au reafi rmat disponibilitatea pentru continuarea şi dezvoltarea cooperării, atât în cadrul bilateral, cât şi în cadrul FIEP şi al FJE.

În acest context, generalul Siazzu a transmis asigurările sale cu privire

la faptul că, Arma Carabinierilor Italieni va acorda tot sprijinul necesar, în vederea accederii României, prin intermediul Jandarmeriei Române la Forţa de Jandarmerie Europeană, comandantul italian apreciind progresele făcute de instituţia noastră în domeniul compatibilizării cu instituţiile similare din Europa, evoluţii constatate cu ocazia vizitei efectuate la Bucureşti în luna octombrie a anului 2006 şi a adresat urările sale de succes pentru jandarmii români, pentru desăvârşirea proceselor de reformă în care este angajată Jandarmeria Română.

La rândul meu, am mulţumit comandantului italian pentru primirea făcută şi pentru frumoasele cuvinte adresate, menţionând faptul că Arma Carabinierilor Italieni are o contribuţie importantă la evoluţia instituţiei noastre, atât prin sprijinul direct, cât şi prin structurile şi practicile folosite ca model de către Jandarmeria Română. Transformarea instituţiei noastre nu este fi nalizată mai este încă nevoie de parcurgerea unor etape din procesul de reformă pentru ca Jandarmeria Română să devină o veritabilă forţă de poliţie cu statut militar.

Profesionalizarea completă a Jandarmeriei Române a constituit un salt semnifi cativ în cadrul complexului de măsuri adoptate pentru modernizarea Armei noastre, dar a dus la apariţia unei nevoi stringente de pregătire a efectivelor recent încadrate. În acest context, am adresat comandantului Armei Carabinierilor Italieni mulţumirile cele mai călduroase pentru sprijinul acordat de instituţia italiană, Jandarmeriei Române, în domeniul pregătirii personalului, subliniind

că, încheierea Acordului Tehnic între Ministerul Internelor şi Reformei Administrative din România şi Ministerul Apărării din Republica Italiană, în domeniul pregătirii personalului de jandarmi, constituie un fapt, deoarece documentul de cooperare internaţională facilitează schimburile dintre cele două Arme, în acest domeniu, drept dovadă, prezenţa unui subofi ţer de carabinieri la Şcoala de Subofi ţeri „Grigore Alexandru Ghica” a Jandarmeriei Române de la Drăgăşani, pentru susţinerea unui stagiu de pregătire în domeniul criminalistic, a fost deosebit de apreciată de către elevi.

Mulţumind domnului general Siazzu pentru sprijinul acordat, am propus continuarea colaborării în domeniul pregătirii personalului, cursurile şi stagiile de pregătire putând fi desfăşurate atât în Italia, cât şi în cadrul unităţilor de învăţământ şi pregătire existente în cadrul instituţiei noastre, respectiv Centrul de Pregătire în domeniul ordinii publice de la Ochiuri şi Centrul de Pregătire Montană de la Sinaia, structuri care au vocaţie internaţională şi dispun de o bază materială foarte bună. De asemenea, Şcoala de Aplicaţie pentru Ofi ţeri „Mihai Viteazul” a Jandarmeriei Române are deja o experienţă internaţională prin organizarea Cursului Superior Internaţional, la care au participat în cadrul promoţiei 2006-2007, atât instructori din cadrul Armei Carabinierilor cât şi un ofi ţer stagiar, fapt care a dus la creşterea prestigiului şi amplifi carea deschiderii europene a acestei instituţii.

Am remarcat de asemenea, faptul că, pentru executarea în cât mai bune condiţii a misiunilor, în special a celor

Relaţii de colaborare consolidate Jandarmeria Română şi Arma Carabinierilor Italieni

Inspectorul general al Jandarmeriei Române, general maior dr. Costică SILIONInspectorul general al Jandarmeriei Române, general maior dr. Costică SILION

6

Page 7: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

internaţionale de menţinere a păcii, este necesară extinderea colaborării şi în teren, în teatrele de operaţii unde jandarmii români şi carabinierii italieni acţionează împreună.

La încheierea discuţiilor ofi ciale de la sediul Comandamentului General al Armei Carabinierilor Italieni, domnul general Siazzu mi-a conferit, Crucea de Aur în Grad de Carabinier, distincţie acordată pentru contribuţia adusă la consolidarea relaţiilor de colaborare dintre Jandarmeria Română şi Arma Carabinierilor Italieni.

La rândul meu, am înmânat domnului general de corp de armată Gianfrancesco SIAZZU, Ordinul „Virtutea Militară” în grad de ofi ţer, conferit de Preşedenţia României, pentru sprijinul acordat dezvoltării relaţiilor bilaterale de cooperare dintre Jandarmeria Română şi Arma Carabinierilor Italieni.

Carabinierii italieni au continuat, cu prezentarea de procedee şi tehnici folosite pentru prelevarea amprentelor, efectuarea expertizelor balistice, identifi carea pe bază de ADN şi prelevarea urmelor de pulbere după efectuarea tragerilor cu arme de foc, la sediul Unităţii Criminalistice a Carabinierilor (RACIS), după care am vizitat Comandamentul Permanent al Forţei de Jandarmerie Europene şi Centrul de Excelenţă pentru Unităţi de Poliţie pentru Stabilitate (CoESPU).

La sediul Comandamentului Permanent al FJE, delegaţia Jandarmeriei Române a fost primită de comandantul acestei structuri, generalul de brigadă Gerard DEANAZ, împreună cu şeful de Stat Major, colonelul Giovani BARBANO, precum şi de reprezentanţii structurilor membre din FJE, respectiv Jandarmeria Naţională Franceză, Arma Carabinierilor Italieni, Garda Civilă Spaniolă, Garda Naţională Republicană Portugheză şi Jandarmeria Regală Olandeză.

Vizita la FJE a continuat cu

efectuarea de către col. Barbano a unor elemente referitoare la atribuţiile Comandamentului Permanent al FJE, modalităţile de aderare la FJE, precum şi cu ultimele evoluţii înregistrate în domeniu, respectiv defi nitivarea textului tratatului FJE, document care urmează să fi e semnat de către cele cinci state fondatoare. Conform acestui tratat, aderarea la FJE se poate face în trei moduri, respectiv ca membru cu drepturi depline, membru cu statut de observator sau membru partener, în funcţie de situaţia în care se regăseşte găseşte statul din care provine forţa care solicită aderarea, în raport cu Uniunea Europeană.

La fi nalul vizitei efectuate de delegaţia Jandarmeriei Române la sediul Comandamentului Permanent al FJE, am exprimat speranţa într-o decizie favorabilă în legătură cu solicitarea de aderare a României la FJE, care urmează să fi e discutată în cadrul următoarei şedinţe a Comitetului Interministerial de Rang Înalt (CIMIN), având în vedere faptul că în urma evaluării efectuate de experţii FJE în România, s-a constatat că instituţia noastră îndeplineşte toate cerinţele pentru a face parte din structură, avansându-se chiar ideea solicitării aderării ca membru cu drepturi depline, în urma accederii României ca Stat Membru în Uniunea Europeană, la 01.01.2007.

La rândul său, generalul Deanaz a precizat faptul că, în opinia domniei sale, nu vede nici un impediment în obţinerea de către România a statutului de membru FJE, exprimându-şi speranţa ca în curând, Jandarmeria Română să fi e reprezentată şi în cadrul Comandamentului Permanent al acestei Forţe.

În urma unei scurte prezentări făcută de către dl. general Deanaz, referitoare la organizarea şi funcţionarea CoESPU, am evidenţiat necesitatea continuării pregătirii efectuate prin această structură, cu

o activitate la fel de bună în teren, precum şi o mai bună protecţie, din punct de vedere legislativ, a efectivelor care execută misiuni de ordine publică în teatrele de operaţii, exemplifi când prin situaţia personalului Jandarmeriei Române care, cu ocazia evenimentelor din 10 februarie 2007, deşi a executat ordinele primite de la factorii de decizie ONU, cu respectarea tuturor documentelor normative în vigoare, sunt puşi în situaţia de a face faţă unor acuzaţii venite din partea autorităţilor locale, încercându-se aplicarea legislaţiei existentă în Provincia Kosovo.

Pregătirea jandarmilor români care execută misiuni de ordine publică, se desfăşoară, ca şi în cadrul instituţiilor din statele cu tradiţie în acest domeniu, în baza principiilor respectării drepturilor fundamentale ale omului şi a folosirii graduale a forţei, dar este necesar ca şi poliţiştii să benefi cieze de anumite drepturi, protecţia legislativă fi ind unul dintre acestea.

Un alt subiect abordat în cadrul discuţiilor de la sediul CoESPU a fost cel referitor la manualele de proceduri necesare desfăşurării activităţilor zilnice. Am fost informat că fi ecare instructor din cadrul CoESPU are datoria de a întocmi proceduri pentru activităţile desfăşurate în cadrul procesului de pregătire, acestea putând fi puse la dispoziţia specialiştilor Jandarmeriei Române, pentru studiu.

Reprezentanţii Armei Carabinierilor Italieni au ţinut să adreseze felicitări reprezentanţilor Jandarmeriei Române pentru progresele înregistrate în ultima perioadă, urând succes jandarmilor români în demersul lor pentru transformarea şi modernizarea instituţiei, încheindu-se astfel încă o etapă în lungul drum al colaborării deschis de profesionalismul de care daţi dovadă zi de zi.

7

Page 8: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

Instituţii de nivel european

E X C E L E N ŢĂE X C E L E N ŢĂ Î N P R E G ĂT I R E , Î N P R E G ĂT I R E ,P R O F E S I O N A L I S M P R I N P R O F E S I O N A L I S M P R I N E X C E L E N ŢĂE X C E L E N ŢĂ

Situat la aproximativ 17 km de cetatea istorică Târgovişte, Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri reprezintă rezultatul unei iniţiative apărută în anul 2003, în contextul unor activităţi desfăşurate în comun de jandarmii români şi francezi.

În cadrul procesului de modernizare şi de asimilare a standardelor europene, Jandarmeria Română a considerat drept prioritate înfrăţirea acestui instrument necesar în completarea axelor dispozitivului de pregătire, coerent şi perfect adaptat exigenţelor unei instituţii de anvergură cu un ridicat nivel de profesionalism, căreia i s-a încredinţat atât protecţia cetăţeanului cât şi garanţia continuităţii activităţii statului în toate circumstanţele, cu partea franceză.

Activitatea centrului se desfăşoară exclusiv pe baza şi în exercitarea legii, sub autoritatea şi controlul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

Conform obiectivelor avute în intenţie la înfi inţare, este structura destinată pregătirii, perfecţionării şi specializării categoriilor de

personal în asigurarea şi restabilirea ordinii publice, misiuni cotidiene de ordine publică, în care se cere intervenţia profesională a jandarmului, iar profesionalismul şi experienţa dobândite se cer a fi utilizate şi în pregătirea unor ofi ţeri străini aparţinând structurilor de jandarmi sau

poliţie cu statul militar din ţările cu care Jandarmeria Română are încheiate acorduri sau înţelegeri de cooperare şi colaborare.

Constituind încă o instituţie de pregătire din cadrul Jandarmeriei Române, Centrul Ochiuri realizează pregătirea subunităţilor mobile de jandarmi prin stagii de antrenament, reprezentând şi punctul de trecere obligatoriu pentru elevii jandarmi din Şcoala de

Subofi ţeri Jandarmi Drăgăşani, care, găsesc aici condiţii optime pentru dobândirea fundamentelor asigurării şi restabilirii ordinii publice şi a intervenţiei profesionale.

În cadrul programelor, odată cu dobândirea cunoştinţelor tehnice se dezvoltă stăpânirea de sine şi coeziunea, aptitudinii şi atitudinii fundamentale, necesare în îndeplinirea cu succes a misiunilor, pregătirea morală şi psihică fi ind favorizate mai ales prin caracterul susţinut al activităţilor, crearea de scenarii operaţionale realiste, dar şi posibilitatea parcurgerii unor baterii de antrenament profesionist.

Ducerea la îndeplinire a obiectivelor stabilite nu ar fi fost posibilă fără o dotare de cel mai înalt nivel. Atât pe linia asigurării condiţiilor de cazare şi studiu, cât

8

Page 9: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

şi pe cea a antrenamentului fi zic şi operaţional, în cadrul centrului s-au creat condiţii ce tind cu uşurinţă către excelenţă.

Cu prilejul inaugurării Centrului de la Ochiuri, la

06.04.2006, a fost semnată ofi cial declaraţia de intenţie care viza înfrăţirea cu Centrul de Antrenament al Forţelor Jandarmeriei Naţionale Franceze, în scopul consolidării reţelei centrelor de excelenţă ale forţelor de poliţie cu statut militar, de tip jandarmerie.

Ziua de 7 iunie a.c. a marcat, astfel încă o etapă în evoluţia Centrului Ochiuri, zi în care a avut loc ceremonia de înfrăţire, care altfel spus, deschide drumul comun al celor două elite.

Această înfrăţire lărgeşte şi consolidează relaţiile de cooperare dintre Jandarmeria Română şi Jandarmeria Naţională Franceză, dând posibilitatea Centrului de Pregătire şi Perfecţionare

Jandarmi Ochiuri să devină un centru de excelenţă al Uniunii Europene în domeniul ordinii publice, dovedind astfel vocaţia internaţională a Centrului şi deschiderea sa pentru asigurarea pregătirii forţelor de securitate internă din Europa.

Obiectivul jandarmilor români şi francezi este, cu precădere, promovarea

unor concepţii comune în domeniul didactic, pedagogic al ordinii publice, dar şi în alte domenii specifi ce celor două instituţii militare.

Cu acest prilej, comandanţii celor două centre, colonel Bertrand Cavallier şi Marin Andreiana, au semnat, în cadrul ceremoniei, actul simbolic prin care îşi manifestă voinţa consolidării legăturilor profesionale între cele două instituţii de pregătire.

Evenimentul a fost marcat şi de prezenţa ambasadorului Republicii Franceze la Bucureşti - Excelenţa sa Herve Bolot, şefului Subdirecţiei de Cooperare Internaţională a Jandarmeriei Naţionale Franceze – general de brigadă Maurice Vanderheyden,Inspector General al Jandarmeriei Române - general maior, dr. Costică Silion, ataşaţilor militari ai ţărilor europene şi ţărilor membre F.I.E.P. precum şi altor ofi ciali din Cadrul Jandarmeriei Naţionale Franceze şi Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

Reprezentând o nouă etapă în cadrul cooperării cu Jandarmeria Naţională Franceză, prin activitatea sa specifi că de pregătire, Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Jandarmi Ochiuri şi-a propus să contribuie la realizarea unei Jandarmerii moderne şi efi ciente, asistată de experţii francezi, aceasta defi nindu-şi posibilitatea de angajare în cadrul Forţei de Poliţie Europeană, respectiv Forţei de Jandarmerie Europeană, devenind astfel, un partener profesionist al forţelor europene similare şi un instrument important în serviciul cetăţeanului şi al României.

Mr. Carmen BĂRBULESCUCpt. Cătălin STEGĂROIU

9

Page 10: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

În conformitate cu Planul de Implementare Româno – Turc pentru anul 2007, în perioada 12-15 iunie, o delegaţie a Jandarmeriei Române, condusă de domnul General de brigadă Ion Crînguş, adjunct al Inspectorului General al Jandarmeriei Române, însoţit de locotenent colonel Dumitru Cârjan, locţiitorul comandantului Şcolii Militare de Subofi ţeri “Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani şi locotenent Cosmin Stan, ofi ţer specialist cooperare internaţională în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române a efectuat o vizită la centrele de educaţie şi pregătire ale Jandarmeriei Turce.

Întâlnirea cu şeful de stat major al Comandamentul Provincial din Istambul, a evocat relaţiile speciale de prietenie şi colaborare dintre cele două Arme.

La Comandamentul General al Jandarmeriei Turce de la Ankara, s-a desfăşurat întâlnirea între delegaţia Jandarmeriei Române şi şeful de stat major al Jandarmeriei Turce, domnul general locotenent Mehmet ÇAVDAROĞLU evidenţiindu-se de asemenea, buna colaborare dintre cele două Jandarmerii la nivelul pregătirii personalului prin cursuri, amintindu-se aici numărul semnifi cativ de ofi ţeri jandarmi români care sunt pregătiţi anual în cadrul instituţiilor de învăţământ ale Jandarmeriei din Turcia şi în Centrul PfP de la Ankara, precum şi participarea stagiarilor şi personalului didactic din cadrul Jandarmeriei din Turcia la activităţile Cursului Superior Internaţional de la Şcoala de Aplicaţie a Jandarmeriei Române. În acest context, s-a exprimat dorinţa Jandarmeriei Române de a continua şi întări acest tip de cooperare şi s-a prezentat o parte dintre noile realizări şi perspective de dezvoltare a segmentului de pregătire a personalului în cadrul instituţiei noastre, respectiv cele legate de Centrele de Pregătire şi Perfecţionare Jandarmi de la Ochiuri şi Sinaia, în domeniile ordinii publice şi

jandarmeriei montane. Cu acest prilej, domnul general locotenent

Mehmet ÇAVDAROĞLU a menţionat importanţa pe care o are semnarea Protocolului de cooperare în domeniul pregătirii şi educării personalului de jandarmi la nivelul ministerelor responsabile din cele două ţări, subliniind faptul că acest document va crea cadrul juridic necesar dezvoltării cooperării existente în sensul deschiderii unor oportunităţi mai largi de realizare a unor activităţi de schimb de experienţă între Jandarmeria Română şi Jandarmeria Turcă.

Totodată, a fost subliniată aprecierea deosebită şi reciprocă pe care cele două instituţii o acordă atât cooperării bilaterale, care ar putea pune bazele unui pol de securitate regională în

domeniul ordinii publice, cât şi cooperării multilaterale în cadrul FIEP, în urma căreia se creează o relaţie solidă de încredere şi sprijin reciproc între instituţiile de poliţie cu statut militar.

Delegaţia română a vizitat Comandamentul Şcolilor din cadrul Jandarmeriei din Turcia şi instituţiilor afl ate în componenţa acestuia, respectiv Şcoala de Ofi ţeri, Şcoala de Subofi ţeri şi Centrul de Pregătire al Forţelor Speciale.

Delegaţia română s-a deplasat la Comandamentul Forţelor Speciale şi Comandamentul Provincial din Ankara, prilej cu care gazdele au prezentat laborioasa activitate operativă a acestor două instituţii, împreună cu spaţiile, tehnica şi echipamentul de specialitate. În acest context, a fost reliefată experienţa deosebită a structurilor speciale ale Jandarmeriei Turce în combaterea fenomenului terorist precum şi faptul că toate cunoştinţele acumulate în acest domeniu pot fi puse la dispoziţia Jandarmeriei Române prin programe de schimb de experienţă sau prin participarea la cursurile şi stagiile oferite de partenerii turci în cadrul planurilor de implementare bilaterale anuale.

În urma vizitei efectuate s-au formulat propunerile pentru Planul de Implementare Româno - Turc pentru anul 2008, respectiv propuneri de identifi care în cadrul instituţiilor de învăţământ ale Jandarmeriei Române a cursurilor ce pot fi oferite partenerilor turci, în vederea creării unei oferte de pregătire care să fi e prezentată cu prilejul următoarei activităţi cuprinse în Planul de Implementare Româno - Turc pentru anul 2007, respectiv Negocierea Protocolului de Cooperare între Comandamentul General al Jandarmeriei din Turcia şi Inspectoratul General al Jandarmeriei Române.

Lt. Cosmin STAN

VIZITĂ A DELEGAŢIEI JANDARMERIEI ROMÂNE LA CENTRELE DE EDUCAŢIE ŞI PREGĂTIRE ALE JANDARMERIEI TURCE

10

Page 11: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

CĂPITANUL VASILACHE RAUL ÎMPĂRTĂŞEŞTEDIN EXPERIENŢA PROFESIONALĂ DOBÂNDITĂ

Formare profesională

11

În baza aprobării conducerii Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în perioada 16.04.2007 - 08.06.2007, am participat la stagiul pentru obţinerea Diplomei de Stat Major a Jandarmeriei, organizat în Franţa, la Maisons-Alfort, în cadrul Centrului de Învăţământ Superior al Jandarmeriei Naţionale.

La acest stagiu, care reprezintă primul nivel de învăţământ militar superior, fi ind o formă de pregătire obligatorie pentru ocuparea unei funcţii de conducere în cadrul statului major de unitate, au participat 35 ofi ţeri stagiari, dintre care 29 francezi şi 6 străini, respectiv din România, Senegal, Guineea, Niger, Mali şi Republica Centrafricană.

Alături de ceilalţi ofi ţeri străini, a fost necesar să parcurg un stagiu preliminar de informare privind organizarea actuală a Jandarmeriei Naţionale Franceze şi de pregătire în domeniul informaticii, având în vedere nivelul diferit de cunoaştere în acest domeniu al celorlalţi ofi ţeri străini şi faptul că instituţia gazdă menţionată foloseşte programele soft-ului Open Offi ce.

Stagiul propriu-zis a fost organizat într-o formulă diferită faţă de celelalte stagii de acest gen, scopul acestuia fi ind de pregătire a ofi ţerilor cu gradul de căpitan, pentru prima lor funcţie în cadrul statului major. Stagiarii au fost repartizaţi pe module specifi ce, respectiv resurse umane, organizare-întrebuinţare şi buget-sprijin. În ceea ce priveşte activitatea didactică, stagiarii au lucrat pe grupuri formate din câte 6-8 ofi ţeri, fi ecare grup fi ind condus de către un profesor - ofi ţer cu grade superioare. Lucrările realizate, au făcut obiectul unor analize ulterioare, pertinente, în cadru colectiv, activitate ce a permis ofi ţerilor stagiari realizarea unor progrese profesionale considerabile.

Programul de pregătire a fost axat pe domenii de activitate specifi ce statelor majore, după cum urmează:

• • management şi comunicare în statele majore, care a avut drept obiectiv formularea unor strategii manageriale adaptate la necesităţile conducerii activităţilor specifi ce acestor structuri, atât pentru situaţii

de normalitate, cât şi în situaţii de criză, precum şi pentru îmbunătăţirea comunicării organizaţionale la nivelul statului major;

• • studii operaţionale, având drept scop formarea cunoştinţelor indispensabile pentru rezolvarea unei situaţii tactice şi în special pentru utilizarea metodei de raţionament tactic-MRT, care presupune un algoritm al activităţilor cognitive desfăşurate de comandantul unei structuri militare pentru luarea deciziei;

• • lucrări scrise de stat major, prin care s-a urmărit formarea deprinderilor necesare ofi ţerilor pentru elaborarea unor lucrări şi documente operative specifi ce;

• • exprimare orală, în vederea formării deprinderilor necesare redactării şi pregătirii unor prezentări, precum şi susţinerii acestora în faţa unui auditoriu;

• • teste de verifi care colective şi individuale, prin care s-a urmărit verifi carea cunoştinţelor dobândite în cadrul activităţilor de pregătire;

• • exerciţii de aplicaţie în domeniul organizării, evaluării şi statisticilor operaţionale, urmărind pregătirea ofi ţerilor pentru conceperea şi redactarea diferitelor documente necesare desfăşurării activităţilor în domeniile menţionate;

• • exerciţii tactice de comandament, având ca scop formarea unor deprinderi practice necesare ofi ţerilor de stat major pentru conducerea diferitelor acţiuni tactice ce pot fi încredinţate unei unităţi de Jandarmerie.

Am putut remarca în mod deosebit analizele realizate la sfârşitul exerciţiilor tactice şi de aplicaţie, când, după discutarea deciziei luate de către ofi ţerii-stagiari în cadrul comandamentelor de exerciţiu, s-a prezentat şi soluţia adoptată de către comandamentul operativ al misiunii în condiţii reale, având în vedere că Jandarmeria Naţională Franceză foloseşte situaţiile operative pe care le gestionează ca bază didactică de analiză şi studiu în cadrul diferitelor cursuri şi stagii.

Stilul de învăţământ abordat a fost orientat spre o participare interactivă a ofi ţerilor stagiari, fapt

care a permis dezvoltarea lucrului în echipă şi creşterea coeziunii în cadrul promoţiei.

Am dobândit totodată cunoştinţe complementare privind principiile de funcţionare a statului major (organizarea unui comandament pentru diferite situaţii, modul de exploatare, analiză şi circulaţie a informaţiei între birourile, compartimentele sau celulele statului major, structura actului decizional, etc.), cât şi promovarea strategiilor de deschidere a Jandarmeriei către societatea civilă, printr-o mai bună organizare a structurilor manageriale, administrative şi judiciare.

De asemenea, programul de învăţământ al stagiului a cuprins conferinţe pe diverse probleme specifi ce domeniilor statului major, susţinute de şefi i serviciilor sau birourilor din cadrul Direcţiei Generale a Jandarmeriei Naţionale Franceze, consilieri şi ofi ţeri de legătură ai acesteia pe lângă diferite ministere sau din cadrul ofi ciilor centrale interministeriale de luptă împotriva diferitelor forme de delincvenţă, precum şi magistraţi, specialişti în fi nanţe publice şi sociologi.

Consider că acest stagiu a fost util şi mi-a permis îmbunătăţirea considerabilă a nivelului de cunoştinţe militare şi profesionale, precum şi acumularea de informaţii specifi ce domeniilor de competenţă ale Jandarmeriei Naţionale Franceze, pe care le voi aplica în activitatea mea viitoare, recomandând colegilor de armă să răspundă provocării de a accede spre urmarea unui astfel de stagiu de pregătire.

La absolvirea stagiului, în urma rezultatelor obţinute, mi-a fost acordată Diploma de Stat Major a Jandarmeriei, reprezentând cu demnitate calitatea de ofi ţer al Jandarmeriei Române.

În speranţa că am împărtăşit din experienţa dobândită m-ar bucura faptul să aud că am trezit ambiţia mai multor colegi în a dobândi această parte de profesionalism care ne este utilă în îndeplinirea misiunilor Jandarmeriei Române.

Page 12: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

Formare profesionalăCOMPATIBILITATE – INTEROPERABILITATE

SAU PROFESIONALISMUL JANDARMILOR ROMÂNI

În perioada 11-22 iunie a.c., o subunitate din cadrul Jandarmeriei Române a participat la Stagiul Internaţional de Pregătire pentru Forţa de Poliţie Europeană, organizat în Centrul Naţional de Antrenament al Forţelor de Jandarmerie din Saint-Astier (Franţa).

La acest stagiu, alături de subunitatea instituţiei noastre, au participat subunităţi din cadrul Jandarmeriei Naţionale Franceze (Escadronul Mobil al Jandarmeriei Franceze din Bouliac, Escadronul de Cavalerie al Gărzii Republicane şi un pluton de Vehicule blindate pe roţi al Jandarmeriei Naţionale Franceze de la Versailles), Jandarmeriei Regale Olandeze, Gărzii Civile Spaniole, Poliţiei Marii Britanii (Anglia, Scoţia şi Irlanda de Nord ), Trupelor de Interne din Ucraina şi Trupelor de Poliţie Militară din Polonia.

Scopul principal al stagiului a fost creşterea profesionalismului şi a interoperabilităţii între statele care fac parte din Forţa de Poliţie Europeană, stabilirea unui mod de acţiune comun prin care misiunile îndeplinite să implice la maxim evitarea riscurilor, atât pentru forţele de ordine cât şi pentru cetăţenii Uniunii Europene.

Având în vedere raţiunea principală a înfi inţării Forţei de Poliţie Europene, un alt scop al acestui stagiu a fost antrenamentul prin desfăşurarea exerciţiilor pe baza unor scenarii cât mai apropiate de realitate, prin crearea unor situaţii speciale probabile, ce ar putea fi întâlnite în zonele care prezintă un risc ridicat în spaţiul european.

Antrenamentul în situaţii de tulburare gravă a ordinii şi liniştii publice, în prezenţa mulţimilor cu un mare potenţial distructiv (confruntări cu forţele de ordine, pagube umane şi materiale importante, hărţuiri ale forţelor de ordine cu ajutorul armamentului procurat ilegal de către manifestanţi), a avut drept fi nalitate consolidarea cooperării între forţele participante la stagiu şi îmbunătăţirea comunicării ordinelor în curs de acţiune. S-a urmărit de asemenea, calitatea manevrei mijloacelor materiale şi umane cu ocazia unor misiuni importante (vizite ministeriale, escorta unui convoi de resortisanţi sau infractori), precum şi intervenţia în situaţii speciale, sensibile (evacuarea şi controlul

unei zone, evacuarea unor clădiri, intervenţia în zone ţinute de adversari, minate sau traversate de persoane înarmate, progresia pe anumite itinerarii periculoase).

Cu ocazia acţiunilor descentralizate la anumite obiective s-a urmărit adaptarea modului de acţiune al jandarmilor la noile cerinţe operaţionale –

legalitate (respectarea strictă a legii), siguranţă (protecţia jandarmilor şi a cetăţenilor) şi efi cienţa (conducerea misiunii şi realizarea dispozitivului sub obligaţia de rezultat: nevoia neutralizării unor criminali periculoşi sau arestarea unor persoane turbulente), în acelaşi timp, punându-se accent pe noţiunea de proximitate, pe folosirea graduală a forţei, precum şi pe tratarea violenţei în globalitatea sa (latura de prevenţie şi cea judiciară).

Finalizând încă o etapă în procesul de pregătire internaţională a forţelor, de acum familiar Jandarmeriei Române, se desprind concluzii care susţin concret că, cele patru unităţi integrate de poliţie care s-au constituit cu această ocazie, respectiv Spania şi România, Franţa şi Marea Britanie, Ucraina şi Polonia, Franţa şi Olanda au dovedit o bună capacitate de cooperare pentru îndeplinirea misiunilor încredinţate, subunitatea noastră dovedind că este compatibilă cu structura europeană de poliţie şi poate îndeplini în condiţii optime misiunile primite din partea Statului Major al acestei Forţe.

Cu un profesionalism caracteristic unei forţe de elită, a reuşit o foarte bună interoperabilitate cu toate subunităţile participante, lucru menţionat şi de către conducătorul aplicaţiei în cadrul bilanţului fi nal.

Acest lucru trebuie să ne facă să implementăm cât mai rapid în toate structurile mobile de ordine publică şi nu numai, formele şi procedeele de acţiune care sunt consacrate în plan european. Angajarea statului român în construcţia unui instrument de gestiune civilă a crizelor nu face decât să întărească nevoia unei jandarmerii moderne şi puternice. Angajarea forţelor de jandarmi în cadrul european reprezintă o reală oportunitate de a demonstra şi reafi rma polivalenţa şi profesionalismul oamenilor săi, iar faptul că ţara noastră dispune de o Jandarmerie este un avantaj, aspect ce a reieşit din discuţiile purtate cu membrii forţei de poliţie engleze, care au scos în evidenţă preocupările existente în prezent în Anglia, de a crea sau de a adapta structuri de poliţie actuale după modelul structurilor de jandarmerie.

Lt. Teodor CERNAT

12

Page 13: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

Marţi, 3 iulie a.c., trei ofiţeri jandarmi, au primit cu titlul excepţional „Medalia Apărării Naţionale”, cu bare de aur, argint sau bronz, ce le-a fost înmânată în cadrul unei ceremonii de către domnul Herve BOLOT, Ambasadorul Republicii Franceze în România.

Graţie excelentei cooperări dintre Jandarmeria Naţională Franceză şi Jandarmeria Română, doamna Michele ALLIOT-MARIE, ministrul apărării al Republicii Franceze a decis acordarea acestei distincţii colonelului Ovidiu

VASILICĂ, comandantul Şcolii de Aplicaţie pentru ofiţeri “Mihai Viteazul” a Jandarmeriei Române şi căpitanilor Raul VASILACHE şi Cătălin STEGĂROIU, ofiţeri în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei, în semn de recunoaştere pentru implicarea de care au dat dovadă în consolidarea relaţiilor dintre cele două Arme.

La ceremonia, care s-a desfăşurat la sediul Ambasadei Republicii Franceze la Bucureşti, au participat Excelenţa Sa, domnul Herve BOLOT, domnul general maior dr. Costică SILION, inspectorul general al Jandarmeriei Române, ofiţeri din cadrul Jandarmeriei Naţionale Franceze, oficiali din conducerea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, precum şi familiile ofiţerilor medaliaţi.

TREI OFIŢERI JANDARMITREI OFIŢERI JANDARMI MEDALIAŢI DE MEDALIAŢI DE

AMBASADORUL FRANŢEI LA BUCUREŞTIAMBASADORUL FRANŢEI LA BUCUREŞTI

13

Page 14: Jandarmeria Română

Jandarmii şi comunitatea

Nr. 2/2007

JANDARMII EDUCĂ ELEVII

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bistriţa Năsăud, a iniţiat la nivelul judeţului, un program de prevenire a contravenţiilor şi infracţiunilor, pentru care se execută o serie de acţiuni specifi ce la instituţiile de învăţământ.

Prima acţiune din acest program s-a desfăşurat în data de 24.04.2007, între orele 10 – 12, la Colegiul Naţional “Liviu Rebreanu”, din municipiul Bistriţa, unde reprezentanţi ai compartimentului “prevenirea şi combaterea criminalităţii „ şi ai detaşamentului de jandarmi mobil Bistriţa, au prezentat o serie de teme de educaţie şi prevenire a contravenţiilor şi infracţiunilor, modul de comportare al elevilor în incinta instituţiilor şcolare şi în afara acestora, precum şi reglementări în vigoare privind protejarea mediului înconjurător.

Programul are ca scop reducerea numărului de contravenţii şi al infracţiunilor atât pe raza municipiului cât şi a judeţului. O acţiune frumoasă, benefi că, care sperăm să aibă ecou în rândul tuturor cetăţenilor judeţului.Aceste acţiuni vor continua şi în celelalte instituţii de învăţământ din judeţ.

VIOLENŢA ŞCOLARĂ

După 1989, violenţa în şcoli ca fenomen a căpătat amploare datorat lipsei unui cadru legislativ adaptat democraţiei şi a unui sistem coercitiv represiv pregătit în vederea combaterii, diminuării violenţei juvenile.

Acest fenomen şi-a făcut apariţia datorită şomajului, lipsa educaţiei prin abandon şcolar, scăderea nivelului educaţiei la nivelul şcolilor, infl uenţele din mass-media.

Formele pe care le capătă violenţa juvenilă sunt foarte variate, de la simpla violenţa verbala pâna la violenţa fi zică gravă si tâlhării. Violenţa se manifestă fi e ca un mecanism de apărare, fi e ca o obişnuinţă.

Fenomenul se poate manifesta între elevi, între elevi şi persoane din afara şcolii, între elevi şi profesori, între elevi şi părinţi, între profesori şi părinţi.Unele dintre ele manifestându-se în forme de o violenţă gravă.

O altă cauză a apariţiei violenţei o constituie apariţia cluburilor de arte marţiale, după denumire, arte războinice, după percepţie…bătaie organizată.

Învăţarea cât mai rapidă, peste noapte dacă este posibil, a câtor mai multe lovituri de pumni şi picioare, pentru distrugerea rapidă a tuturor genurilor de adversar, este una dintre variante. Şi, eventual, după ce se învaţă câteva tehnici, căutarea insistentă a adversarilor pentru aplicarea celor învăţate. Astfel că artele marţiale sunt reduse la practicarea unui sport, în

care înveţi foarte repede că “bătaia doare“, şi cea primită de la alţii, şi cea administrată altora. Într-un asemenea caz, singurele repere importante sunt pumnii cât mai grei şi muşchii cât mai mari, cu riscul ca toate acestea să le posede şi ceilalţi. În acest fel, începe o cursă de înarmare cât mai rapidă, cu “avantaje“ de genul “forţa muşchilor“.

Nu în puţine rânduri efectivele noastre au fost solicitate pentru apărarea interesului legitim al elevilor puşi în difi cultate de către anumiţi indivizi. Aceştia se perindau pe la porţile şcolilor, agresând verbal sau chiar fi zic, tâlhărindu-i pe aceştia. Mulţi dintre minorii care săvârşesc infracţiuni nu sunt conştienţi de răspunderea pe care o au în faţa legii atunci când o încalcă.

Pentru combaterea şi aplanarea fenomenului violenţă, în conformitate cu Legea 550 / 2004, Jandarmeria Română prin mijloacele specifi ce, are atribuţii privind apărarea vieţii, integrităţii corporale, libertăţii persoanei, interesele legitime ale cetăţenilor. În acest sens Gruparea de Jandarmi Mobilă „Matei Basarab” Ploieşti, prin efective de jandarmi, execută misiuni de menţinere a ordinii publice în zona unităţilor şcolare cu grad sporit de violenţă,

jandarmeria romana - o prezenta activa, necesara si apreciata jandarmeria romana - o prezenta

14

Page 15: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

considerate „pepiniere” ale delicvenţei juvenile.

Cpt. Iulian SANDALĂ

UN JANDARM„OMUL LEGII ÎN ANUL

2006”ÎN JUDEŢUL VÂLCEA.

Vineri 20 Aprilie 2007, într-un cadru festiv la care au participat Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea conducerea Instituţiei Prefectului Judeţului Vâlcea, oameni politici şi alte personalităţi ale judeţului, cotidianul „Monitorul de Vâlcea” a acordat mai multe premii şi diplome celor care în decursul anului 2006 s-au remarcat prin activitatea profesională.

Rând pe rând câştigătorii celor 12 secţiuni au fost invitaţi să-şi ridice premiile.

La secţiunea „Omul legii în anul 2006” în judeţul Vâlcea, a fost desemnat pentru al doilea an consecutiv col. Ion IDU, inspectorul şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Vâlcea.

La această rubrică au mai fost nominalizaţi:

- comisar şef Florian MARIN, adjunctul inspectorului şef al I.P.J. Vâlcea;

- comisar şef Ion PREDA, şeful Poliţiei municipiului Rm. Vâlcea;

- comisar şef Aurel

MIRIŢOIU, inspectorul şef al Gărzii de Mediu Vâlcea;

- comisar şef Tiberiu BERBECE, inspectorul şef al Gărzii Regionale de Mediu Vâlcea.

Clasamentul a fost realizat în urma voturilor exprimate în scris, de cetăţenii judeţului Vâlcea, în perioada ianuarie - aprilie 2007.

AJUTOR UMANITAR OFERIT DE JANDARMII VÂLCENI

În ziua de 06.03.2007, doi jandarmi din Inspectoratul Judeţean Vâlcea s-au deplasat în Comuna Rast, Judeţul Dolj, pentru a înmâna suma de 4.000 Ron (40.000.000 Rol) unei familii ce are locuinţa afectată de apa revărsată din Fluviul Dunărea în anul 2006 (Familia Sclipcea Ion).

Banii au fost colectaţi benevol de la jandarmii vâlceni şi au fost oferiţi familiei de bătrâni ca ajutor

pentru fi nisarea noii locuinţe construită de autorităţi.

Vă transmitem în continuare mesajul de solidaritate al jandarmilor vâlceni, adresat domnului Sclipcea Ion.

MESAJ DE SOLIDARITATE

„Anul 2006 a săpat, prin revărsările apelor, brazde adânci

pe chipurile a mii de oameni, care s-au văzut, în scurt timp, lipsiţi de agoniseala de o viaţă.

Revărsările de ape au provocat grele pierderi unor aşezări, printre

care se numără şi localitatea Rast în care astăzi ne afl ăm. Refacerea, parţială sau totală, presupune eforturi fi nanciare deosebit de mari.

Dincolo însă de imaginile gospodăriilor distruse au rămas oamenii lipsiţi de siguranţa zilei de mâine, de viitor.

În acele zile, 30 de jandarmi vâlceni au fost detaşaţi în localitatea Rast pentru a vă ajuta să treceţi mai uşor peste clipele de groază.

Aceşti jandarmi şi colegii lor au revenit astăzi pentru a contribui cu suma de 4.000 RON pentru consolidarea gospodăriei dumneavoastră, domnule Ion SCLIPCEA, afectată de aceste fenomene ale naturii.

Solidaritatea umană a caracterizat întotdeauna militarul jandarm care în momentele de cumpănă a fost alături de semenii săi.

Sperăm ca mica noastră contribuţie să aducă în casa dumneavoastră o picătură de speranţă şi să vă facă să uitaţi zilele în care cerul vă era acoperiş”.

Cpt. Leonard DRAGOMIRESCU

jandarmeria romana - o prezenta activa, necesara si apreciata activa, necesara si apreciata

15

Page 16: Jandarmeria Română

Viaţa unităţilor - Info fl ashInfo fl ash

Nr. 2/2007

O patrulă din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Giurgiu, care executa o acţiune pentru combaterea faptelor antisociale, a depistat pe Marin A., în vârstă de 36 ani, fără ocupaţie, cu reşedinţa fără forme legale în Giurgiu, care, pe fondul consumului de alcool, l-a ameninţat cu acte de violenţă, l-a lovit cu pumnul şi a încercat să-l lovească cu un cuţit de bucătărie, pe fratele său vitreg.

Celui în cauză i-a fost întocmit dosar cu actele premergătoare constatării infracţiunii de « ameninţare », faptă prevăzută şi sancţionată de art. 193, Cod penal.

VIOLENŢĂ PE FONDUL CONSUMULUI DE ALCOOL

Pe o stradă din municipiul Drăgăşani, un cetăţean trăgea cu o armă cu aer comprimat în direcţia unui câine comunitar, punând în pericol viaţa cetăţenilor afl aţi în zonă.

Jandarmii au intervenit pentru a întrerupe acţiunea cetăţeanului şi după legitimare au constatat că se numeşte Nicolae S. de 47 ani, şi are domiciliul stabil în municipiul Drăgăşani , judeţul Vâlcea.

După verifi cări s-a constatat că arma, o „COMETA 300” calibrul 5,5 mm, de producţie spaniolă, era deţinută de cel în cauză de aproximativ 4 ani, fără a fi declarată la I.P.J. Vâlcea, în vederea obţinerii certifi catului de deţinere.

Au fost întocmite actele premergătoare urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de folosirea în locurile sau împrejurările în care s-ar primejdui viaţa sau întegritatea corporală a persoanelor, ori s-ar putea tulbura liniştea şi ordinea publică, a

armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, conform Legii 61/ 1991- republicată, ce au fost înaintate spre soluţionare Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea.

ARMĂ CU AER COMPRIMAT DEŢINUTĂ ŞI FOLOSITĂ ILEGAL

În aval de barajul Hidrocentralei Drăgăşani, în apropierea malului drept al râului Olt, într-o barcă pneumatică două persoane scoteau din apă aproximativ 1.000 metri setcă monofi lament.

Observându-i jandarmii i-au somat şi le-au cerut să vină la malul apei pentru a fi identifi caţi. După ce s-au verifi cat datele declarate de aceştia s-a stabilit că se numesc: Ion B., de 26 ani, cu domiciliul stabil în municipiul Slatina, judeţul Olt şi Cosmin L., de 25 ani, cu domiciliul stabil în municipiul Drăgăşani, judeţul Vâlcea.

În plasa monofi lament deţinută de cei doi se afl a cantitatea de 142 kg peşte de diferite specii şi dimensiuni.

Cantitatea de 142 kg peşte a fost predată pe bază de proces-verbal lucrătorilor Direcţiei Sanitar-Veterinare Drăgăşani, pentru a dispune măsurile legale.

BRACONAJ ÎN PERIOADA DE PROHIBIŢIE

16

Page 17: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

Jandarmii care asigurau paza şi protecţia Institutului de Criogenie şi Separări Izotopice Rm.Vâlcea, au observat trei persoane care încercau să încarce într-o căruţă mai multe bucăţi de ţeavă ce se afl au în exteriorul perimetrului obiectivului la aproximativ 60 metri de gardul împrejmuitor. Ţeava era tăiată în bucăţi în urma dezafectării unei instalaţii ce alimenta cu apă şi gaze instituţia mai sus menţionată.

Cele trei persoane au declarat jandarmilor că ţeava urma să fi e valorifi cată la un centru de colectare a fi erului vechi din zonă pentru obţinerea unor sume de bani.

Persoanele în cauză se fac vinovate de săvârşirea infracţiunii de furt, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 208-209 Cod Penal.

FURT DE FIER VECHI

În timpul executării unei acţiuni în zona de sud a municipiului Rm. Vâlcea, jandarmii au depistat pe platforma Combinatului Oltchim, în apropierea unor unităţi de alimentaţie publică pe Iulia D., de 21 ani, cu domiciliul stabil în localitatea Băbeni, judeţul Vâlcea, în timp ce oferea spre vânzare trecătorilor cantitatea de 80 Kg. peşte.

Fiind întrebată de jandarmi despre provenienţa peştelui şi a documentelor necesare comercializării, Iulia D. a declarat că nu deţine actele solicitate, iar peştele l-a cumpărat de la o persoană pe care nu o cunoaşte.

Peştele a fost ridicat de jandarmi în baza Actului sanitar veterinar de confi scare nr. 08 din 27.03.2007 şi a fost prezentat structurii sanitar-veterinare din localitatea Băbeni pentru a dispune măsurile legale.

PEŞTE COMERCIALIZAT ILEGAL

Ca urmare a apelului telefonic primit din partea conducerii unei şcoli generale din Brăila, care ne sesiza faptul că tatăl unui elev de clasa a-IV-a, împreună cu un alt bărbat, au intrat în şcoală fără să anunţe angajaţii instituţiei şi au provocat un adevărat scandal, un echipaj mobil al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Brăila s-a deplasat în mod operativ în locul indicat.

Ajuns la fata locului echipajul de jandarmi a aplanat confl ictul procedând conform celor legale. Din declaraţiile făcute de către un cadru didactic, totul a pornit de la o banală ceartă între doi elevi ai unei clase de a-IV-a. Supărat unul dintre elevi i-a mărturisit totul tatălui său D. Vasile, care împreună cu un amic de-al său pe nume Z. Alexandru au pătruns în şcoală şi fără să anunţe pe cineva, au urcat la etaj în clasa în care învaţă băiatul şi l-a ameninţat cu acte de violenţă pe colegul lui.

A PĂTRUNS ÎN ŞCOALĂ ŞI A PROVOCAT UN ADEVĂRAT SCANDAL

17

Page 18: Jandarmeria Română

Agenda Jandarmeriei Române

Nr. 2/2007

3 APRILIE - ZIUA JANDARMERIEI ROMÂNECu ocazia împlinirii a 157 de ani de la înfi inţarea Armei Jandar-

meriei, în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române s-au desfăşurat o serie de activităţi festive, astfel:

- decernarea titlului onorifi c ,,Jandarmul Anului”, domnului colo-nel Valentin Voicu;

- premierea câstigătorilor competiţiilor sportive ,,Cupa Jandar-meria”;

- înaintarea în grad a unor cadre din Jandarmeria Română;- depunere de coroane la Monumentul Eroilor Jandarmi Români.

ÎNTOARCEREA DETAŞAMENTULUI DEJANDARMI ROMÂNI DIN KOSOVO

Întoarcerea Detaşamentului de Jandarmi Români din Kosovo, eve-niment la care au luat parte chestorul principal Anghel Andreescu, inspectorul general al Jandarmeriei Române, gen. mr. dr. Costică Sil-ion, cât şi ofi ciali din cadrul M.I.R.A., Ministerului Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe.

VIZITA INSPECTORULUI GENERAL ALJANDARMERIEI ROMÂNE LA

ARMA CARABINIERILOR ITALIENIÎn cadrul efectuării vizitei în Italia, de domnul inspector general

Costică Silion, a primit cea mai înaltă distincţie a Carabinierilor Italieni.Vizita face parte din programul de consolidare a relaţiilor

internaţionale ale Jandarmeriei Române.

Ziua Eroilor – depuneri de coroane la Monumentul Eroilor Jan-darmi din Parcul Cişmigiu. La acest eveniment au participat cadre din conducerea Jandarmeriei Române, veterani ai Armei Jandarmeriei şi numeroase ofi cialităţi.

ZIUA EROILOR - DEPUNERE DE COROANE

La sfi nţirea bisericii cu hramul ,,Sfânta Treime”, din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Bacău, au participat Prea Sfi inţia Sa, Ioachim Băcăuanul, domnul inspector general al Jandarmeriei Române Costică Silion, precum şi reprezentanţi de seamă ai clerului ortodox.

SFINŢIRE DE BISERICĂ

18

Page 19: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

1 IUNIE - ZIUA COPILULUIZiua Copilului – Jandarmii din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenţie

,,Vlad Ţepeş”, au dedicat această zi copiilor, prin activităţile demonstra-tive organizate în Baza de Pregătire a Inspectoratului General al Jandar-meriei Române.

Inspectorul General al Jandarmeriei Române, d-l gen.mr.dr.Costică Silion, a primit la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române vizita Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel din Paris. Din delegaţie au mai făcut parte şi Sylvie Petit Leclaire, substi-tutul procurorului general al parchetului de pe lângă Curtea de Apel din Paris şi Marie Laclaire, consilier francez în cadrul Ministerului Justiţiei din România.

VIZITA MINISTRULUI SECURITĂŢIIDIN BOSNIA HERZEGOVINA

Ministrul Securităţii din Bosnia Herzegovina, Talik Sadovici a viz-itat Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, ocazie cu care a apreciat profesionalismul Armei noastre.

CEREMONIAL DE ÎNFRĂŢIRELA C.P.P.J. OCHIURI

Înfrăţirea Centrului de Pregătire şi Perfecţionare Jandarmi Ochiuri cu Centrul Naţional de Antrenament al Forţelor de Jandarmi din Saint-Astier, Franţa, moment marcat prin semnarea actului simbolic de întărire a legăturilor profesionale dintre cele două centre, de către col. Bertrand Cavallier şi lt.col.Marin Andreiana.

Participanţii de seamă: Excelenţa sa Herve Bolot, ambasadorul Republicii Franceze la Bucureşti, general de brigadă Maurice Vander-heyden, şeful Subdirecţiei de Cooperare Internaţională a Jandarmeriei Naţionale Franceze, inspectorul general al Jandarmeriei Române Costică Silion şi ataşaţi militari ai ţărilor europene membre ale F.I.E.P.

DANUBE GUARD 07În perioada 25-29 iunie, Jandarmeria Română şi-a demonstrat profesionalismul alături

de celelalte forţe ale M.I.R.A., M.Ap., S.R.I., S.T.S, la exerciţiul trilateral Danube Guard 07, organizat în comun de România, Bulgaria şi Serbia, în scopul antrenării structurilor cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale, pentru gestionarea unor situaţii de criză şi contracararea acţiunilor teroriste. Misiunea a fost îndeplinită cu success şi de această dată.

VIZITĂ

19

Page 20: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

Unitatea Specială 76 Jandarmi Pază şi Protecţie Instituţii Bancare şi Transport Valori Bucureşti, născută după evenimentele din Decembrie 1989, ca atâtea organisme şi elemente de structură noi, necesare statului de drept, avea să îndeplinească o misiune nouă pentru Jandarmeria Română, respectiv, paza şi apărarea valorilor administrate de Banca Naţională.

HG nr. 304/1991 este piatra de temelie a investirii Jandarmeriei Române cu această misiune de importanţă deosebită, care stabileşte că: ,,Paza şi asigurarea valorilor administrate de B.N.R. se asigură de către Trupe de Jandarmi din Ministerul de Interne în acest scop, efectivele Ministerului de Interne respectiv Trupele de Jandarmi se suplimentează corespunzător..”. (Extras din HG nr. 304/23.04.1991)

În baza acestei hotărâri, prin Ordinul Ministrului de Interne, este înfi inţată Secţia Pază şi Asigurare a Valorilor B.N.R., unitate subordonată nemijlocit Comandamentului Naţional al Jandarmeriei, constituită şi menită să funcţioneze pe principii militare.

Ca urmare a concepţiilor de restructurare a Jandarmeriei Române, de adaptare a acesteia la transformările

democratice din societatea românească, Secţia Pază şi Asigurare a Valorilor B.N.R. este reorganizată în Unitatea Specială 76 Jandarmi Pază şi Transport Valori B.N.R., iar Secţia Pază Bănci Comerciale Bucureşti în Unitatea Specială 77 Jandarmi Pază şi Transport Valori Bănci Comerciale Bucureşti, ambele fi ind destinate să asigure organizarea, conducerea şi executarea misiunilor în condiţii de efi cienţă maximă.

Evoluţia restructurărilor Jandarmeriei Române atinge un nou nivel în anul 2000, din cele două unităţi reorganizate, rezultând actuala Unitate Specială 76 Jandarmi Pază şi Protecţie Instituţii Bancare şi Transport Valori Bucureşti care, având în vedere importanţa misiunilor încredinţate, a fost prima unitate profesionalizată, alcătuită exclusiv din ofi ţeri şi subofi ţeri.

Unitatea execută misiuni de

o deosebită importanţă, iar faptul că asigură paza şi transportă valori de care pot depinde chiar siguranţa naţională, cât şi obiecte de patrimoniu naţional, arată nota de profesionalism de care dă dovadă personalul acestei unităţi.

Paza obiectivelor fi nanciar-bancare şi transporturile de valori sunt asigurate de jandarmi, a căror medie de vârstă este de 30 de ani, afl aţi într-o foarte bună formă fi zică şi psihică, mărturie stând premiile câştigate în diverse competiţii sportive pe diferite specialităţi, cât şi o excelentă pregătire prin cursuri de specialitate şi tabere de pregătire.

Aniversarea a 15 ani de la înfi inţare, în anul 2006, a fost un bun prilej de punere în balanţǎ a realizǎrilor noastre.

La aceastǎ activitate, care s-a desfăşurat în sala „Mitiţă Constantinescu” a B.N.R., au participat domnul Mugur Isărescu - Guvernator al B.N.R., domnul chestor general dr. Andreescu Anghel - Secretar de Stat în M.I.R.A.,domnul gl.mr.dr. Costică Silion - Inspector general al Jandarmeriei Române, domnul chestor Manole Florin – director al Direcţiei Generale de Organizare şi Planifi care Misiuni şi Resurse din M.I.R.A, adjuncţii inspectorului general al Jandarmeriei Române, foştii comandanţii ai unităţii din perioada 1991-2005, comenzile marilor unităţi şi unităţi din municipiul Bucureşti, invitaţi din partea benefi ciarilor de pază, cadre ale Unităţii Speciale 76 Jandarmi Pază şi Protecţie Instituţii Bancare şi Transport Valori Bucureşti.

Col. Gheorghe RADU

15 ANI DE PROFESIONALISM15 ANI DE PROFESIONALISM

20

Page 21: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

DIN EXPERIENŢA STRUCTURILOR DE JANDARMIÎN APLANAREA CONFLICTELOR INTERETNICE

Confl ictele şi tensiunile interetnice sunt vechi de când lumea, ele sunt un fenomen universal care poate fi întâlnit la toate nivelurile convieţuirii umane.

În viziunea cercetătoarei Urlike C. Wasmuth confl ictul este un „fapt social la care participă cel puţin două părţi (indivizi, grupe, state), care urmăresc scopuri diferite, neconciliabile sau chiar acelaşi scop, dar care nu poate fi atins decât de o singură parte şi/sau doresc să facă uz de mijloace disputate pentru a atinge un scop anume”.

Instrumentul care ne ajută să înţelegem confl ictele este analiza confl ictului, analiză care nu încearcă să descopere doar cauzele şi contextul izbucnirii confl ictului, ci conţine şi primele măsuri de soluţionare, cercetând atât punctele comune, cât şi felul în care a fost tratat confl ictul până în momentul începerii analizei.

Aspectele pe care le comportă analiza şi prezentarea confl ictelor şi a tensiunilor interne sunt mult mai complexe cu referire la sociologie, etică, religie etc. Din punct de vedere al intervenţiei forţelor de ordine, este necesar de abordat impactul juridic pe care-1 produc asemenea fenomene sociale. Defi nite prin prisma dreptului, confl ictele interne cunosc mai multe tipuri respectiv: grevele, confl ictele religioase, confl ictele teritoriale, confl ictele etnice etc.

Confl ictele intercomunitare etnice reprezintă acel tip de confl icte care

implică două sau mai multe etnii aparţinând aceleiaşi comunităţi. Din punct de vedere al originii etnice, al limbii vorbite şi credinţei religioase nu se poate vorbi de o omogenitate a populaţiei.

La mijlocul anilor 1990, din cele 190 ţări ale lumii, 90 aveau minorităţi naţionale ce desfăşurau o activitate politică semnifi cativă. Din totalul de 305 grupuri ale minorităţilor de tot felul care erau considerate de către analiştii politici ca fi ind supuse riscului de a fi persecutate, 37 reprezentau grupuri etno-naţionale, 70 reprezentau populaţii indigene, iar 44 minorităţi naţionale.

Astăzi se apreciază că mai există circa 300 de milioane de persoane care aparţin populaţiilor indigene, adică circa 5% din totalul populaţiei lumii. După alţi specialişti ar putea fi chiar 600 de milioane, adică circa 10% din totalul populaţiei.

Termenul de „mediere” provine din latinescul „mediare”. El a fost introdus în S.U.A. ca termen de specialitate în 1970 şi a fost preluat ca atare din limba engleză, în majoritatea studiilor de specialitate.

Experienţa a arătat că la un anumit moment din dinamica escaladării confl ictului, un confl ict nu mai poate fi soluţionat de către părţi. Acesta este momentul în care trebuie să intervină o parte terţă acceptată de

cei implicaţi.Soluţionarea confl ictului prin

mediere este o procedură larg răspândită, pentru că are mai multe avantaje:

• poate degreva activitatea instanţelor de judecată;

• pe plan social, rezolvarea confl ictelor prin negociere în prezenţa unui mediator urmăreşte rezolvarea confl ictului prin consens ce duce la restabilirea echilibrului în relaţiile interumane;

• asigură păstrarea relaţiei între părţi şi după terminarea procedurilor în justiţie;

Având în vedere toate acestea, forţele de ordine europene, au tot mai mult în preocupare introducerea medierii ca metodă alternativă sau complementară de intervenţie în situaţii în care stricta aplicare a legii nu asigură în totalitate repararea traumelor produse în timpul confl ictului.

În marea lor majoritate, confl ictele apar ca urmare a nerezolvării unor dispute generate de cauze civile, domenii în care forţele de ordine nu au competenţe, iar după aplicarea legii în justiţie, în unele cazuri nemulţumirile continuă şi pot duce la confruntări violente. De aceea, folosirea medierii, în aceste situaţii, de către forţele de ordine constituie o acţiune preventivă.

În Codul ocupaţional român este

21

Page 22: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

prevăzută ocupaţia de mediator, funcţie care se regăseşte şi în structura unităţilor de jandarmi.

Medierea ca noţiune este un proces structural prin care părţile afl ate în confl ict sunt ajutate de o parte neutră şi imparţială, mediator, să negocieze problema care face obiectul litigiului, astfel încât să se ajungă la un acord.

Regulile procesului de mediere:Imparţialitatea mediatorului

- mediatorul trebuie să conducă procesul de mediere păstrând echilibrul dintre părţi şi urmărind ca nici o parte să nu fi e dezavantajată sau să nu se simtă dezavantajată.

Neutralitatea mediatorului - mediatorul nu trebuie să incite părţile

pentru ca acestea să ajungă neapărat la o soluţie pe care o doreşte el.

Părţile trebuie lăsate să negocieze alternativele posibile şi să găsească soluţia. Sarcina mediatorului este de a facilita comunicarea dintre părţi, de a le determina să găsească soluţia de compromis, de a menţine dialogul şi de a le atenţiona atunci când soluţia găsită nu este legală.

Prevederile Codul deontologic trebuie să guverneze acţiunea mediatorului - profesia de mediator prevăzută în Codul ocupaţional românesc se poate desfăşura numai în conformitate cu standardul acestei profesii prevăzut în Codul deontologic, fapt ce îl obligă pe mediator să

ajute ca părţile să găsească cele mai echitabile soluţii.

Durabilitatea acordului fi nal - acordul fi nal între părţile din confl ict poate fi durabil numai în măsura în care sunt satisfăcute interesele părţilor, colateralilor şi a celor implicaţi indirect în confl ict. Cea mai bună opţiune este cea generată de părţi, acesta fi ind legitimă pentru toţi.

Rezonabilitatea angajamentelor din acord - angajamentele din acord trebuie să fi e rezonabile, realiste, acceptate de părţi şi trebuie precizat cine, unde, când şi cum le va pune în practică.

Procesul de mediere cunoaşte mai multe etape în desfăşurarea sa: • pregătirea medierii - presupune documentarea în legătură cu istoricul confl ictului cu date despre părţi şi invitarea acestora;

• informarea părţilor pentru mediere - presupune o sistematizare a intereselor, a opţiunilor şi a criteriilor fi ecărei părţi;

• identifi carea problemei - presupune o ascultare activă pentru identifi carea intereselor comune, a resorturilor intime care au dus la confl ict şi reconstruirea problemei împreună cu părţile, printr-o refrazare şi reformulare pozitivă;

• elaborarea şi evaluarea opţiunilor formulate - presupune stabilirea opţiunilor favorabile soluţionării confl ictului şi eliminarea menţinerii părţilor pe poziţiile iniţiale;

• încheierea înţelegerii între părţi - presupune încheierea acordului scris, în condiţii legale, apelându-se, dacă este cazul, chiar la calea legală (notarială), între mediere şi activitatea curentă a forţelor de ordine există o legătură importantă, pentru că tehnicile folosite în mediere sunt foarte importante în activitatea jandarmilor.

Negocierea este tehnica prin care părţile generează alternative şi găsesc singure o soluţie care să

le satisfacă interesele.Unul dintre principalele

obiective ale negocierii trebuie să-1 constituie câştigarea timpului necesar organizării unei intervenţii în forţă, dacă este necesar pentru rezolvarea situaţiei.

Negociatorul iniţiază discuţia pentru a câştiga timp sau pentru a crea o situaţie tactică, ce-i va permite o manevră ulterioară, prin tactici pasive sau active. Strategia negociatorului poate fi schimbată când este nevoie, în funcţie de situaţia din teren, pe măsură ce apar modifi cări în dinamica confruntării.

Negociatorul preia doleanţele, ofertele părţilor şi le transmite personalului cu drept de decizie şi comunică părţilor decizia luată. Acesta nu are putere de decizie.

În cazul devierii de la procedura normală a negocierii, negociatorul va informa personalul cu drept de decizie (şeful, comandantul) cerându-i sprijin tactic pentru aceasta.

Chiar în situaţiile în care este necesară o atitudine dură de respingere a pretenţiilor părţilor sau când aceste cereri sunt în mod cert imposibil de onorat, se vor evita refuzurile directe.

Negocierile au reprezentat de-a lungul timpului cea mai de succes şi atractivă metodă de rezolvare a unui spectru larg de situaţii de criză, dar ele nu pot fi privite ca

22

Page 23: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

un panaceu pentru confruntările cu risc ridicat.

Sunt situaţii în care rezolvarea confl ictului nu se poate face decât pe calea intervenţiei directe.

Decizia de a acţiona în forţă nu poate fi luată decât luată decât în urma analizei situaţiei de către comandantul acţiunii cu respectarea tuturor procedurilor legale.

Negociatorul trebuie să contacteze acele persoane care în situaţia de confl ict comit infracţiuni, să le manipuleze pentru a le distrage atenţia de la manevrele tactice ale forţelor de ordine. Trebuie avut în vedere că negocierea este considerată nereuşită când după începerea sa se înregistrează victime.

Intervenţia structurilor mobile de jandarmi pentru aplanarea

confl ictelor etniceOrdinea publică este în strânsă

legătură cu ordinea constituţională şi presupune desfăşurarea relaţiilor sociale în conformitate cu prevederile legale, fi ind o cerinţă esenţială a stabilităţii interne a oricărui stat, o dorinţă a majorităţii cetăţenilor de protecţie a vieţii, sănătăţii şi proprietăţii fi ecăruia.

Ca autoritate publică chemată să asigure aplicarea şi respectarea legii, Jandarmeria este cea care intervine în situaţiile în care forţa devine necesară pentru restabilirea ordinii de drept.

Întrucât atribuţiile şi scopul principal pentru asigurarea ordinii publice îl constituie protejarea personalelor şi bunurilor acestora, actul de ripostă este legitim chiar dacă se desfăşoară cu fermitate crescută, iar alteori în forţă.

Din acest considerent, jandarmii din compunerea structurilor mobile de jandarmi au o responsabilitate majoră nu doar în aplicarea legii, dar şi în aplicarea măsurilor preventive care să reducă incidenţa situaţiilor limită în care singura alternativă pentru menţinerea ordinii de drept rămâne forţa.

În timpul intervenţiei în forţă a forţelor de ordine pentru aplanarea unui confl ict etnic, trebuie respectate următoarele principii de acţiune:

Principiul legalităţii - reiese din însăşi deviza jandarmeriei „LEGE ŞI ORDINE” şi precizează necesitatea unei acţiuni bazate pe prevederile legale şi numai în cazurile şi limitele prevăzute de acestea.

Orice acţiune a Jandarmeriei în afara cadrului legal afectează imaginea şi autoritatea instituţiei, scade încrederea cetăţenilor, disponibilitatea acestora de a se implica în acţiuni parteneriale cu jandarmeria.

Alegerea şi folosirea mijloacelor de intervenţie în cazul confl ictelor etnice se face numai în condiţiile legii, inclusiv a reglementărilor cadru europene la care România

este parte.Principiile forţelor de ordine

care guvernează acţiunea amintită s-au cristalizat şi structurat pe baza legislaţiei interne şi internaţionale în materie, din practica Jandarmeriei şi din analiza reacţiei comunităţii la intervenţiile cu forţa ale forţelor de ordine.

Aceste principii trebuie să reprezinte repere fundamentale de care ţine seama atât instituţia jandarmeriei în ansamblul său, cât şi fi ecare jandarm când execută atribuţiile ce implică folosirea forţei.

Aplicarea în practică a principiilor de acţiune conduce spre adoptarea de către jandarmi a unor reguli de conduită bine statuate, astfel:

• acţionează numai în spiritul şi litera legii, potrivit principiilor democratice;

• manifestă prudenţă şi tact luând măsuri de asigurare a securităţii personale;

• au o conduită echidistantă, fermă şi civilizată;

• să acţioneze cu profesionalism şi credibilitate;

• evită intervenţia cu forţe insufi ciente în locurile aglomerate;

• alegerea celui mai potrivit mijloc de acţiune, în raport de situaţia creată;

• asigură sprijinul cetăţenilor şi nu folosesc forţa mai mult decât este necesar.

Jandarmii, mai ales cei care fac parte din structurile mobile, în caz de confl ict îşi însuşesc regulile de conduită, iar din experienţa proprie precum şi a altor colegi, au dobândit capacitatea de a evalua corect şi rapid, situaţiile concrete în care este necesară intervenţia în forţă.

Într-un stat democratic cum este România, Jandarmeria este în măsură să folosească la nevoie un nivel de forţă care îi permite să-şi facă datoria, iar acesta este cu siguranţă în deplină legalitate.

Mr. Gheorghe LUPESCU

23

Page 24: Jandarmeria Română

Lecţia juridică

Nr. 2/2007

MANDATUL EUROPEAN DE ARESTAREProcedura predării în baza

unui mandat european de arestare este reglementată în Titlul III al Legii nr.302/2004 (art.77-108) – „Dispoziţii privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru nr.2002/584/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre”. De altfel, în urma modificărilor intervenite prin Legea nr.224/2006 , această Decizie-cadru a fost transpusă integral în Titlul III al Legii nr.302/2004.

Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI este prima măsură concretă în materie penală care pune în aplicare principiul recunoaşterii reciproce, înlocuind în relaţia dintre statele membre ale Uniunii Europene procedurile clasice de extrădare, cu excepţia cazului în care unele state membre au declarat că vor continua să aplice tratatele de extrădare. Astfel, începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, dispoziţiile Titlului III al Legii nr.302/2004 înlocuiesc, în relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene, dispoziţiile în materie de extrădare, cu excepţia cazului în care statul membru pe teritoriul căruia se află persoana urmărită a formulat declaraţii în sensul neaplicării Deciziei-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene pentru fapte săvârşite înainte de o anumită dată.

Mandatul european de arestare este definit ca o decizie judiciară emisă de autoritatea judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene, în vederea arestării şi predării către un alt stat membru a unei persoane solicitate în vederea efectuării urmăririi penale, a judecăţii sau în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri privative de libertate. Aşadar, nu se confundă noţiunea de „mandat european de arestare” cu noţiunea de „mandat de arestare preventivă” din dreptul intern; mandatul european de arestare este o decizie judiciară care are întotdeauna ca temei un mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei emis în condiţiile legii,

pe plan intern.Ca formular, mandatul european

de arestare este prevăzut în anexa la Legea nr.302/2004, practic, în loc de întreaga documentaţie ce se anexează unei cereri de extrădare, este suficient ca autorităţile judiciare române competente să completeze rubricile acestui formular şi să transmită mandatul autorităţilor judiciare de executare, pe una din căile admise de lege.

În România sunt desemnate ca autorităţi judiciare emitente instanţele judecătoreşti, iar ca autorităţi judiciare de executare curţile de apel.

Autorităţile judiciare române (instanţa care a emis mandatul de arestare preventivă în cursul urmăririi penale ori al judecăţii sau instanţa de executare) pot emite, din oficiu sau la cererea procurorului, un mandat european de arestare în următoarele condiţii:

a) în vederea efectuării urmăririi penale sau a judecăţii, dacă fapta este pedepsită de legea penală română cu o pedeapsă privativă de libertate de cel puţin un an;

b)în vederea executării pedepsei, dacă pedeapsa aplicată este mai mare de 4 luni.

Pentru emiterea mandatului european de arestare trebuie folosit întocmai formularul prevăzut în anexa la Legea nr.302/2004, formular care nu poate fi modificat.

Când persoana solicitată a fost dată în urmărire internaţională în vederea extrădării, instanţa informează neîntârziat Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative despre emiterea mandatului european de arestare.

Dacă se cunoaşte locul unde se află persoana solicitată, autoritatea judiciară română emitentă poate transmite direct autorităţii judiciare de executare mandatul european de arestare.

Autoritatea judiciară emitentă poate să solicite introducerea semnalmentelor persoanei în cauză în Sistemul de Informaţii Schengen (SIS), prin intermediul Sistemului Informatic Naţional de Semnalări. Semnalarea introdusă în Sistemul Informatic Schengen echivalează cu un mandat european de arestare, dacă este însoţită de informaţiile

prevăzute în anexa la Legea nr.302/2004.

Autorităţile judiciare române pot transmite mandatul european de arestare prin orice mijloc de transmitere sigur, care lasă o urmă scrisă, cu condiţia ca autoritatea judiciară de executare să poată verifica autenticitatea acestuia. De regulă, documentele numerotate se transmit prin scrisoare, fax sau mesaj electronic.

Dacă nu se cunoaşte locul unde se află persoana urmărită, transmiterea unui mandat european de arestare se poate efectua prin Sistemul Informatic Schengen, prin intermediul sistemului de telecomunicaţii securizat al Reţelei Judiciare Europene, când acesta va fi disponibil, prin Ministerul Justiţiei, pe calea Organizaţiei Internaţionale a Poliţiei Criminale (Interpol) sau prin orice alt mijloc care lasă o urmă scrisă, în condiţii care permit ca autoritatea judiciară de executare să poată verifica autenticitatea.

Întotdeauna, mandatul european de arestare se transmite în copie şi Ministerului Justiţiei – Direcţia Drept Internaţional şi Tratate.

În cazul în care mandatul european de arestare a fost emis în vederea urmăririi penale sau judecării persoanei solicitate, instanţa română emitentă are posibilitatea ca, până la pronunţarea unei hotărâri de către autoritatea de executare (în cadrul procedurii de predare) să solicite autorităţii de executare audierea persoanei respective sau transferarea temporară a acestei persoane.O asemenea transferare temporară se impune, din punct de vedere practic, atunci când trebuie efectuate acte cu caracter urgent care necesită prezenţa persoanei solicitate.

Predarea persoanei solicitate către autorităţile române se face, de regulă, în termen de 10 zile de la data hotărârii definitive a autorităţii judiciare străine care o autorizează. Atunci când instanţa emitentă este informată asupra acordului pentru predarea definitivă sau temporară a persoanei căutate, trebuie să informeze de îndată Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

Competenţa executării

24

Page 25: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare ale altor state membre ale Uniunii Europene revine curţii de apel.

În legătură cu primirea mandatului european de arestare, legea prevede că atunci când autoritatea judiciară străină cunoaşte locul unde se găseşte persoana căutată pe teritoriul român, poate adresa direct mandatul european de arestare (prin orice mijloc sigur care lasă o urmă scrisă) curţii de apel competente. Transmiterea directă nu este obligatorie, astfel încât autoritatea judiciară străină poate proceda la difuzarea mandatului european de arestare prin canalele Schengen sau Interpol.

Atunci când autoritatea judiciară străină nu cunoaşte locul unde se află persoana solicitată, va proceda la difuzarea mandatului european de arestare.

Având în vedere faptul că Sistemul de Informare Schengen ar trebui să constituie principalul instrument de transmitere a mandatelor europene de arestare, legea prevede că, până la adaptarea la Sistemul de Informare Schengen a tuturor ţărilor membre ale Uniunii Europene, o semnalare în acest sistem echivalează cu un mandat european de arestare în aşteptarea primirii originalului de către autoritatea judiciară de executare.

Mandatul european de arestare adresat instanţelor române trebuie să fie însoţit de o traducere în limba română sau în una din limbile engleză şi franceză.

În situaţia în care curtea de apel căreia i s-a adresat un mandat european de arestare consideră că nu este competentă din punct de vedere teritorial, va trebui să transmită fără întârziere mandatul curţii de apel competente şi să informeze autoritatea judiciară a statului de emitere. De asemenea, curţile de apel trebuie să comunice Ministerului Justiţiei, în cel mai scurt timp, faptul receptării mandatelor europene de arestare care le sunt trimise spre executare.

Înainte ca instanţa competentă să se pronunţe asupra predării în baza mandatului european de arestare, se parcurge o procedură prealabilă. Astfel, de îndată ce curtea de apel primeşte un mandat european de arestare sau o semnalare în Sistemul Informatic Schengen, preşedintele secţiei penale repartizează cauza, în condiţiile prevăzute de lege, unui complet format din doi judecători, complet care verifică dacă mandatul

este însoţit de traduceri şi dacă răspunde cerinţelor prevăzute de lege sub aspectul conţinutului, având posibilitatea să dispună suspendarea procedurii (de pildă, până la primirea traducerilor).

Dacă mandatul european de arestare conţine informaţiile necesare şi este tradus potrivit dispoziţiilor legale, instanţa solicită procurorului general de pe lângă curtea de apel să ia măsurile necesare pentru identificarea persoanei solicitate, reţinerea şi prezentarea acesteia în faţa instanţei.

În termen de cel mult 24 de ore de la reţinere, persoana solicitată este prezentată instanţei competente. Instanţa informează persoana solicitată asupra existenţei unui mandat european de arestare împotriva sa, asupra conţinutului acestuia, asupra posibilităţii de a consimţi la predarea către statul membru emitent, precum şi cu privire la drepturile sale procesuale.

Procedura în faţa curţii de apel presupune, în primul rând ca instanţa să dispună arestarea persoanei solicitate prin încheiere motivată.Încheierea poate fi atacată cu recurs în termen de 24 ore de la pronunţare, recurs care se judecă de către Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cel mult 3 zile de la transmiterea dosarului.

Audierea persoanei se face în termen de maxim 48 de ore de la arestare, cu participarea procurorului, a apărătorului şi, dacă este cazul, a unui interpret.

Dacă persoana arestată consimte la predarea sa, aceasta se consemnează într-un proces-verbal. Dacă persoana arestată nu consimte la predare, instanţa procedează la audierea acesteia, putând fixa un termen pentru administrarea probelor. Opoziţia persoanei solicitate la predare se poate baza numai pe existenţa unei erori cu privire la identitatea acesteia sau a unui motiv de refuz al executării mandatului european de arestare.

În cursul procedurii, instanţa, ascultând şi concluziile procurorului, dispune, la fiecare 30 de zile, prin încheiere, asupra menţinerii măsurii arestării sau punerii în libertate a persoanei solicitate, în acest din urmă caz luând toate măsurile necesare pentru a evita fuga persoanei solicitate, inclusiv a măsurilor preventive prevăzute de lege.

Instanţa se pronunţă prin

hotărâre cu privire la executarea unui mandat european de arestare în cel mult 5 zile de la data la care a avut loc audierea persoanei solicitate.Hotărârea pronunţată poate fi atacată cu recurs, în termen de 5 zile de la pronunţare, cauza transmiţându-se Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Recursul declarat în aceste condiţii se soluţionează cu precădere, în termen de cel mult 3 zile de la transmiterea dosarului cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Mandatul european de arestare se soluţionează şi se execută în regim de urgenţă. Dacă persoana urmărită consimte la predare, hotărârea se pronunţă în termen de 10 zile de la termenul de judecată la care persoana urmărită şi-a exprimat consimţământul şi este definitivă. În cazul în care persoana urmărită nu consimte la predare, hotărârea se pronunţă în termen de 60 de zile de la arestare.

Predarea persoanei urmărite se realizează de către poliţie, după o informare prealabilă a autorităţii desemnate în acest scop de către autoritatea judiciară emitentă asupra locului şi datei fixate, în termen de 10 zile de la pronunţarea hotărârii judecătoreşti de predare.

În cazul în care sunt depăşite termenele maxime pentru predare, fără ca persoana în cauză să fie primită de către statul emitent, se va proceda la punerea în libertate a persoanei urmărite.

În momentul predării, autoritatea judiciară de executare română va aduce la cunoştinţa autorităţii judiciare emitente durata privării de libertate pe care a suferit-o persoana la care se referă mandatul, cu scopul de a fi dedusă din pedeapsă sau din măsura de siguranţă care se va aplica.

Predarea poate fi amânată din motive umanitare serioase, cum ar fi existenţa unor temeiuri suficiente pentru a se crede că predarea va periclita viaţa sau sănătatea persoanei solicitate sau dacă persoana solicitată este urmărită penal în România ori trebuie să execute o pedeapsă aplicată pentru o altă faptă decât cea prevăzută în mandatul european de arestare.În acest ultim caz, curtea de apel poate acorda, totuşi, predarea temporară a persoane căutate.

Mr. drd. Adrian LORINCZ

25

Page 26: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

PROIECTEPROIECTE

Jandarmeria Română a benefi ciat, începând încă din anul 2003 de sprijin comunitar prin derularea unor proiecte de înfrăţire instituţională (twinning) în cadrul programelor PHARE Naţional 2002 şi 2004, urmărind modernizarea, şi apoi consolidarea structurilor şi practicilor Jandarmeriei, dar şi pregătirea participării sale depline la Forţa de Poliţie Europeană.

Desfăşurarea lor a fost apreciată de Jonathan Scheele astfel:

“… Jandarmeria Română a ştiut să profi te la maximum din cele două înfrăţiri PHARE de care a benefi ciat. Aceasta şi-a modernizat structurile, şi-a adaptat programele de pregătire, şi-a dezvoltat capacităţile operative şi şi-a afi rmat locul drept instituţie în serviciul cetăţeanului.”

Atât implementarea proiectelor, cât şi adoptarea în activitatea zilnică a experienţei instituţiilor similare din Statele Membre U.E. (în special ale Jandarmeriei Naţionale Franceze şi Gărzii Civile Spaniole), proiectele încheiate îşi afl ă continuitatea prin aprobarea unei noi fi şe de proiect iniţiate de Jandarmeria Română, în cadrul programării PHARE 2006, urmărind realizarea interoperabilităţii cu instituţiile similare din cadrul Uniunii Europene.

În acest sens, în perioada 6-8 Martie a avut loc o întâlnire cu o delegaţie franceză condusă de Generalul Romain, având ca scop negocierea Contractului de Înfrăţire Instituţională „Întărirea cooperării poliţieneşti”.

Acest proiect, a cărui derulare este prevăzută a începe în 2007 pe parcursul a 18 luni, are la bază trei componente:

- îmbunătăţirea bunelor practici zilnice ale personalului Jandarmeriei Române;

- mărirea capacităţii de luptă împotriva terorismului şi a crimei organizate;

- mărirea capacităţilor de asigurare şi restabilire a ordinii publice şi de management al crizelor.

Acest proiect benefi ciază de fi nanţare

comunitară de 1 milion euro şi 250.000 euro cofi nanţare naţională. Formele de aducere la îndeplinire a rezultatelor noului proiect constau în stagii şi cursuri de pregătire conduse de experţi europeni, expertize, ateliere de lucru cu participarea specialiştilor U.E. din diverse domenii, acestea concurând la realizarea pe baze solide a participării Jandarmeriei Române la edifi ciul european de ordine şi siguranţă publică.

DIN EXPERIENŢA LORDIN EXPERIENŢA LOR

Există deja legături istorice, culturale şi economice care unesc Franţa şi România, întreţinând relaţii strânse cu hexagonul în domeniul luptei împotriva criminalităţii. Cooperarea operaţională care a fost pusă în aplicare dă deja rezultate excelente.

La sfârşitul lunii august 2006, 30 tone de cupru au fost furate din Estonia. Cu 7 euro kg valoarea furtului se ridica la o sumă considerabilă. Primele investigaţii conduc echipa de cercetare către un comerciant de fi er vechi din Val de Marne care a venit să răscumpere încărcătura furată. Dar afacerea s-a complicat brusc deoarece bănuielile anchetatorilor au fost orientate către un grup de delicvenţi de origine română care acţionau în bandă organizată. Jandarmii contactează Ofi ciul Central de Luptă împotriva Delicvenţei Itinerante (OCLDI) şi, în paralel, iau legătura cu Biroul de legătură al Jandarmeriei Naţionale de la Bucureşti.

OFIŢERUL DE LEGĂTURĂOFIŢERUL DE LEGĂTURĂUN INTERLOCUTORUN INTERLOCUTOR

IDEALIDEAL

Ocupant al acestei funcţii din 1 septembrie 2006, căpitanul François Després este interlocutorul ideal pentru strângerea de informaţii despre răufăcătorii români, menţinând o legătură strânsă cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative. Prima sa vizită în România a avut loc în 1990.

26

Cooperarea româno - franceză

Page 27: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

Apoi, titular al unui doctorat în geopolitică referitor la ţara noastră, licenţiat al Facultăţii

de limbi orientale din Paris şi posesor al unui certificat militar de limbă română, nivelul 3, el şi-a efectuat serviciile militare fiind aspirant pe lângă ataşatul de apărare şi efectuând mai multe misiuni pentru Jandarmerie în scopul dezvoltării cooperării instituţionale între cele două ţări.

Lucrând în cadrul Comandamentului Naţional al Jandarmeriei în 2003 şi în acelaşi timp consilier rezident pentru înfrăţire în cadrul programelor PHARE, căpitanul Desprès ocupă postul de ofiţer de legătură pentru Jandarmer-ie, fiind însărcinat cu favorizarea cooperării operaţionale şi accentuarea luptei împotriva delicvenţei, în mod special a delicvenţei itin-erante, care îi are ca autori pe românii certaţi cu legea, aflaţi în Franţa.

Datorită unei foarte bune cunoaşteri a ţării, metodelor de lucru şi infrastructurilor poliţieneşti şi judiciare române, ajutat de o echipă de interlocutori privilegiaţi, construită pe baza relaţiilor de încredere reciprocă şi a cunoaşterii perfecte a limbii, ofiţerul a putut accelera procedurile de căutare a informaţiilor ce au fost obţinute într-un timp foarte scurt, şi care au facilitat munca anchetatorilor rămaşi în Franţa.

REZULTATEREZULTATEEDIFICATOAREEDIFICATOARE

Astfel, în ceea ce priveşte furtul de metale de la B.R. d’Évry, cei şase presupuşi autori, au putut fi identificaţi şi localizaţi.. Ancheta-torii au putut obţine fotografia lor, cunoscân-du-se faptul că sunt originari din acelaşi sat şi cunoscându-se data la care au părăsit Româ-nia, în urma antecedentelor judiciare. Au fost informaţi că patru dintre ei au reintrat în ţară la scurt timp după săvârşirea infracţiunii, că unul nu a putut fi găsit şi ultimul, şeful reţelei, a fost închis, sub un nume fals, într-o închisoare din Franţa. Datorită amprentelor digitale, s-a descoperit că acest individ era căutat de Inter-pol pentru executarea unei pedepse de 18 luni

de închisoare în România.

O comisie interogatorie internaţională care a fost reprezentată printr-un judecător de instrucţie din Évry a permis jandarmilor francezi să se întâlnească în România pentru a-şi continua investigaţiile. Însoţiţi de ofiţerul de legătură ei s-au deplasat în România şi au avut posibilitatea să se întâlnească cu per-soane-cheie pentru ancheta desfăşurată.

Cooperarea operaţională franco-română este, deci, indispensabilă în lupta împotri-va delicvenţei itinerante care reprezintă o problemă pentru ambele ţări. Din acest punct de vedere, importanţa deţinută de ofiţerul de legătură jandarm în România este, cel mai adesea decisivă. Prin reciprocitate (acesta reprezentând un avantaj al securităţii interne), un poliţist din cadrul Direcţiei de investigaţii criminale din România va fi detaşat la OCLDI .

Slt. Elena-Liubliana NEDELCU

27

Page 28: Jandarmeria Română

Repere istorice ale evoluţiei Jandarmeriei RomâneRepere istorice ale evoluţiei Jandarmeriei Române

Nr. 2/2007

ASPECTE ISTORICE PRIVIND INSTITUŢIA JANDARMERIEI ASPECTE ISTORICE PRIVIND INSTITUŢIA JANDARMERIEI PE TERITORIUL ROMÂNIEIPE TERITORIUL ROMÂNIEI

O preocupare de prim ordin a conducătorilor societăţii româneşti din totdeauna a fost crearea şi organizarea unor instituţii menite să supravegheze şi să acţioneze pentru menţinerea şi realizarea unei bune ordini interne şi respectarea legilor statului.

Istoria forţelor de ordin din ţara noastră se caracterizează prin aceea că ele au existat permanent în toate cele trei provincii, cu denumiri diferite (curteni, ispravnici, dorobanţi, miliţii, jandarmi ), dar cu atribuţiuni asemănătoare.

Despre o organizare şi atribuţiuni mai concrete ale acestor forţe putem vorbi începând cu a doua jumătate a secolului al-XVIII-lea, după cum reiese din ,,Istoria Valahiei” scrisă de Mihai Cantacuzino în 1775 şi publicată în anul 1806 la Viena, în care autorul atăta: ,,Constantin Mavrocordat pe la mijlocul secolului al XVIII-lea a desfi inţat în totul pe slujitorii civili cu îndatoriri obsteşti, iar cei militari de la căpităniile de judeţ au fost reduşi prin forţa împrejurărilor la atribuţiuni de jandarmi rurali, perceptori şi curieri”. Începând cu anii 1850 în toate cele trei Ţări Româneşti apar o serie de legi în domeniu, în care întălnim tot mai frecvent alături de termenul ,,slujitor” sau ,,straja permanentă” şi termenul de ,,jandarm”. Acest cuvănt vine de la franţuzescul ,,gens d”armes”-oameni de arme. Întrucât cuvântul jandarm devenise sinonim cu om credincios, devotat până la sacrifi ciul vieţii, aproape toţi domnitorii din multe ţări au început să-şi formeze gărzi personale numindu-le ,,companii de jandarmi”. Spre exemplu, ar putea fi amintită ,,compania de jandarmi” constituită în anul 1617 pentru ducele D Orleans, fratele lui Ludovic al-14-lea sau cea constituită în anul 1667, din englezi, scoţieni şi irlandezi catolici, regele Angliei Carol al-2-lea, precum şi compania de jandarmi a Mariei Tereza în Austria, sau a lui Victor Emanuel în Italia. Exemplele ar putea continua.

De remarcat că aceste companii de jandarmi înfi nţate (gărzi), făceau uneori şi serviciul de jandarmi în înţelesul actual al acestei noţiuni.

Garda înfi inţată de Ludovic al-VI-lea, întâi numită ,,Garda Naţională”, era comandată de un demnitar al regelui numit ,,conetabil”, care la început a fost şeful grajdurilor regale, iar sub Napoleon a devenit primul sfetnic în monahie, (Le grand Connetable).

Acest ,,conetabil” primea ordine direct de la rege şi avea dreptul să intre la el, la orice oră din zi şi noapte, neanunţând, fi ind numit ulterior, pentru serviciile aduse regelui, comandantul tuturor oştilor, având chiar dreptul să semneze în locul acestuia.

Prin decretele ,,Adunării Costituante” din august şi decembrie 1790 şi februarie 1791, garda naţională, primea pentru serviciile aduse noii puteri revoluţionare, numele de Jandarmeria Naţională Franceză, luându-şi totodată deviza ,,Disciplină şi datorie”.

În 1820, în urma unei noi reorganizări Jandarmeria

Naţională Franceză era împărţită în 24 legiuni, având în subordine companii, brigăzi, o gardă regală, o companie pentru Paris şi o companie colonială.

Într-un entuziasm de recunoştinţă faţă de jandarmii săi Baronul Ambert, fost Inspector General al Jandarmeriei Franceze afi rma: ,,Jandarmul este expresia cea mai completă şi cea mai elocventă a omului gata de sacrifi ciu, aşa cum religia poate să o conceapă... Jandarmul este urmaşul direct al cavalerilor din secolul al-XII-le, cavalerii aveau deviza a muri pentru credinţă şi a apăra pe cei slabi, jandarmul avea deviza a muri pentru lege şi a fi scutul dreptăţii.

În statele noastre moderne şi culte omul care merită cel mai mult respect este jandarmul pentru că el este ,,santinela legii”, arată în continuare fostul Inspector General.

Această denumire de jandarm a fost preluată în epoca modernă şi de către domnitorii români. Astfel, în Muntenia se promulga, la 30 iunie 1850, în timpul lui Barbu Ştirbei, ,,Legiuirea pentru reorganizarea dorobanţilor satelor”, iar în Moldova, sub domnia lui Grigore Alexandru Ghica, printr-un ,,ofi s”, Divanul obştesc vota ,,Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi” care aveau misiunea ,,de a priveghea siguranţa publică, ţinerea unei bune rânduieli în ducerea la îndeplinirea a legilor”.

ÎNFIINŢAREA JANDARMERIEIROMÂNEŞTI ÎN TRANSILVANIA

Primele formaţiuni de jandarmi, pe teritoriul Transilvaniei, apar începând cu anul 1850, când prin Ordonanţa nr.35 din 25 aprilie, a fost repartizat Regimentul 8 Jandarmi cu un efectiv de 770 oameni şi 192 cai.

După Unirea cea Mare de la 1 Decembrie 1918, legile instituţiei Jandarmeriei din România au fost extinse şi asupra provinciilor unite cu patria mamă, statul român revizuindu-şi legislaţia în concordanţă cu noile condiţii rezultate după acest act.

La scurt timp după unire, pe întreg teritoriul României Mari s-a aplicat legea pentru organizarea poliţiei generale a statului, din anul 1903, cu modifi cări din anii 1905, 1908, 1913 şi 1916, iar pentru teritoriul rural s-a pus în aplicare legea pentru organizarea jandarmeriei rurele din 19 mai 1918 şi Decretul-lege pentru reorganizarea Corpului de jandarmi din 15 noiembrie 1918, dat de generalul Voitoianu.

După unire, suprafaţa ţării s-a mărit mult, ( 295.049 km faţă de 137.905 km) iar populaţia de asemenea (18.000.000 locuitiri faţă de 7.000.000 locuitori în perioada antebelică), fi ind nevoie de o nouă reorganizare

28

Page 29: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

teritorial-administrativă şi o mărire a aparatului de stat. Ca urmare, iau fi inţă noi mari unităţi, unităţi şi subunităţi de jandarmi în provinciile recent unite cu ţara mamă, astfel că, începănd cu luna aprilie 1919 şi pe teritoriul Transilvaniei apar primele formaţiuni. Acestea au preluat de la gărzile naţionale atribuţiile de menţinere a ordinii publice pe teritoriul rural, întâmpinând mari greutăţi cu administraţia civilă şi militară maghiară care nu se împacă cu gândul că trebuie să părăsească aceste comitate.

La 1 Decembrie 1918, adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească prin reprezentanţi lor, decretează la Alba Iulia unifi carea românilor şi a teritoriilor locuite de ei, cu România.

Consiliul Dirigent, forul suprem de conducere în Ardeal, având la Departamentul Apărării şi Siguranţei pe dr. Ştefan Ciceo Pop, a început organizarea Jandarmeriei.

Pentru formarea nucleului de cadre al Jandarmeriei a fost publicat un apel întocmit de către Consiliul Dirigent, afi şat în locurile cele mai frecventate de către populaţie, apel care scotea în evidenţă nevoia înfi nţării cât mai urgent a unei astfel de instituţii, în această zonă a ţării.

Astfel Brigada de Jandarmi se constituie inţial din Regimentul 7 şi 8 Jandarmi, primul cu reşedinţa la Cluj, iar al doilea cu reşedinţa la Braşov, care au luat fi inţă la 4 februarie 1919, respectiv 14 ianuarie 1919.

La data de 1 aplilie 1919, ia fi inţă Compania Oradea Mare sub comanda cpt. Cândea Nicolae, iniţial cu sediul la Cluj, până la eliberarea oraşului de către armata română.

Deplasarea acesteia spre garnizoana de reşedinţă a avut loc odată cu operaţiunile Diviziei a-6-a, subunitatea îndeplinind misiuni specifi ce, ca de exemplu paza căilor ferate, a legăturilor telegrafi ce, telefonice, lucrărilor de artă etc.

Începând cu data de 7 aprilie 1919 se înfi inţează Compania de Jandarmi Sălaj sub comanda cpt. Ioan Sârbu, mutat de la Compania de Jandarmi Cluj cu un efectiv de 5 ofi ţeri , 20 reangajaţi şi 50 trupa, proveniţi de la companiile Cluj, Dej şi Tg. Mureş, stabilinde-se iniţial locul de adunare la Cluj.

În a doua jumătate a lunii aprilie 1919, la luptele ce au avut loc în zona de nord-vest a ţării, alături de Divizia a-2-a cavalerie au participat şi jandarmii din compania Satu Mare, care şi-au mutat sediul iniţial de la Baia Mare, în această localitate.

Printre multele sarcini primite, Jandarmeria transilvană a contribuit la strângerea armanentului şi a altor materiale de război rămase în zona eliberată, culegerea de informaţii referitoare le siguranţa statului, restabilirea ordinii publice, etc.

Un sprijin important în dotarea cu efective, armament, echipament şi procurarea de materiale de strictă necesitate pentru subunităţile de jandarmi nou constituite pe teritoriul Transilvaniei, l-a acordat armata română şi în mod deosebit Divizia 2 vânători, Regimentele de infanterie Cluj, Bistriţa, Braşov, Tg. Mureş şi exemplele ar putea continua.

Se cunoaşte că la data de 26 iulie 1919 s-a stabilit linia

de democraţie între România şi Cehoslovacia, ocazie cu care unele posturi de jandarmi din zonă, ce aparţineau Companiei Sighet, au fost retrase, înfi inţându-se altele, conform noilor frontiere.

La data de 1 noiembrie 1919 ia fi inţă Şcoala de Jandarmi Oradea Mare, în locul fostei Şcoli de Jandarmi a statului maghiar, cu sarcina de a pregăti jandarmi numai pentru Brigada 4 Jandarmi Cluj.

LEGEA JANDARMERIEI RURALE DIN 1929

Anul 1929 constituie un moment de referinţă în structura organizatorică şi atribuţiile Jandarmeriei Române prin apariţia la 1 aprilie a Legi Jandarmeriei Rurale, publicată în Monitorul Ofi cial nr. 69 din 29 martie 1929.

Conform acestei legi, Jandarmeria Rurală era organizată pe structură militară şi era destinată pentru menţinerea ordinii publice şi transpunerea în viaţă a legilor şi a regulamentelor. Făcea parte integrantă din Ministerul de Interne, având şi atribuţii de poliţie generală în mediul rural.

Referitor la disciplină, aplicarea legilor şi regulamentelor militare erau similare cu ale unităţilor subordonate Ministerului de Război.

În conformitate cu Legea de Organizare a Poliţiei Generale a statului şi a Legii Jandarmeriei Rurale la nivelul unui judeţ existau următoarele organe de execuţie administrativă şi poliţieneşti rurale la nivelul unui judeţ existau organe de execuţie administrativă şi poliţieneşti.Excepţie de la aceste prevederi făceau municipiile, care aveau chestori de poliţie, iar la judeţele, comunele urbane de reşedinţă şi unele staţiuni balneo-climaterice aveau comisariate de poliţie în locul posturilor de jandarmi.

Referitor la disciplină, aplicarea legilor şi regulamentelor militare erau similare cu ale unităţilor subordonate Ministerul de Război.

În conformitate cu această lege, Jandarmeria era organizată pe formaţiuni teritoriale, servicii şi şcoli.

Formaţiunile teritoriale cuprindeau: posturile de jandarmi; secţiile de jandarmi; legiunile de jandarmi; inspectoratele; un inspectorat general.

Personalul Jandarmeriei se compune din ofi ţeri, jandarmi, funcţionari, maiştri, lucrători şi oameni de serviciu.

Pe plan local exista următoarea structură organizatorică.

Comandant;Birou Controlul Personalului;Birou Evidenţa Personalului;Birou Secretariat;Birou Administrativ;Birou Operaţii;Birou Circulaţie;Birou Educaţie, Cultură, Politică;Birou Informaţii;Birou Poliţie;Birou Sanitar;Sector birou Casierie;Sector birou Materiale;

29

Page 30: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

Sector birou Armament;Sector birou Aprovizionare.La puţin timp după adoptarea Legii Jandarmeriei

Rurale în luna iulie 1929, a fost elaborată altă lege care aprobă Statutul Jandarmilor, al personalului civil al Jandarmeriei, cât şi Regulamentul special al şcolilor de jandarmi.

Cu prilejul sărbătoririi zilei de 10 mai 1933, pentru prima dată în capitală au defi lat alături de unităţi ale armatei şi formaţiuni de jandarmi, care au produs o impresie deosebită, primind mulţumiri din partea comenzii Inspectoratului General al Jandarmeriei şi aprecieri din partea personalităţilor prezente la această festivitate. Cu acest prilej, au defi lat şi elevi ai Şcoli de Ofi ţeri de Poliţie Oradea Mare, precum şi câinii de la Centrul de dresaj al acestei şcoli.

ISTORICUL JANDARMERIEIÎN JUDEŢUL ALBA

După înfăptuirea Unirii din 1918 s-au înăsprit măsurile pentru organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei pe teritoriul Transilvaniei.

În urma Apelului Consiliului Dirigent pentru intrarea în serviciul Jandarmeriei din 16-30 decembrie 1918 şi a ,,Condiţiilor de intrare în serviciul Jandarmeriei, în anul 1919 se înfiinţează Compania Jandarmi Rurali Alba, cu reşedinţa la Aiud, având misiuni în judeţul Alba.

Ca urmare a aplicării Legii pentru modificarea Jandarmeriei din 24 martie 1929, Compania Jandarmi Rurali Alba se transformă în Legiunea de Jandarmi Alba, cu reşedinţa la Aiud, fiind cuprinsă în organizarea Inspectoratului Jandarmi Rurali Cluj.

Structura Legiunii de Jandarmi Alba a suferit o serie de modificări datorate reorganizării administrativ-teritoriale, modificări ale Jandarmeriei la nivel naţional şi evoluţiei stării infracţionale din judeţ.

Urmare a acestor modificări în anul 1934, în documentele elaborate la nivelul Legiunii este nominalizat pentru prima dată un sector de jandarmi, la Teiuş.

În urma reîmpărţirii administrative din anul 1938, este adoptată în 1939, o nouă lege de organizare a Jandarmeriei, care produce modificări notabile şi în structura Legiunii de Jandarmi Alba.

Din documentele anilor 1939-1941 rezultă existenţa şi funcţionarea Inspectoratului de Jandarmi Mureş, cu aria de competenţă în ţinutul cu acelaşi nume şi cu reşedinţa în Alba Iulia, care din anul 1940 va purta numele Inspectoratului de Jandarmi Alba.

În componenţa Inspectoratului de Jandarmi Mureş, care în perioada iunie 1939/ septembrie 1940

va purta numele de Regimentul 8 Jandarmi Mureş, intră în conformitate cu Ordinul Circular General nr.11/1 august 1939 şi Legiunea Alba.

În septembrie 1941 Inspectoratul Jandarmi Alba cuprinde:

Legiunea de Jandarmi Alba;Legiunea de Jandarmi Turda;Legiunea de Jandarmi Sibiu; Legiunea de Jandarmi Făgăraş;Legiunea de Jandarmi Târnava Mare;Legiunea de Jandarmi Târnava Mică;Legiunea de Jandarmi Hunedoara;Legiunea de Jandarmi Petroşani.Din documentele de lucru care circulau spre

şi de la legiune către eşalonul superior rezulta că Legiunea de Jandarmi Alba a fost subordonată Inspectoratului de Jandarmi Sibiu, unde va funcţiona până în anul 1945, când va fi din nou subordonată Inspectoratului de Jandarmi Cluj.

Pe teritoriul judeţului Alba sunt menţionate în anul 1941 două companii subordonate operativ, Legiunii de Jandarmi Alba. La data de 1 februarie 1941 se dislocă în garnizoana Aiud, Compania 1 din Batalionul 12 Jandarmi care avea ca efectiv 30 de ofiţeri, 6 subofiţeri şi 120 jandarmi concentraţi, cu misiunea menţinerii ordinii în regiune şi însărcinări speciale conform situaţiei. Era dispusă la Castelul Ciumbrud şi era subordonată Legiunii Alba.

Altă subunitate era Compania 7 Pază C.F.R Aiud organizată pe 25 de posturi fixe sau mobile şi patrule de pază, cu misiunea să execute paza căilor ferate, a triajelor şi a gărilor.

În perioada următoare, modificările din structura Legiunii de Jandarmi Alba sunt mai frecvente în funcţie de evenimentele ce au avut loc în preajma anului 1944 şi după 1945.

În instrucţiunile speciale nr.1870 ale Statului Major al I.G.J. se fac referiri la reorganizarea Legiunii de Jandarmi din care rezultă înfiinţarea Companiei Jandarmi Pază Cugir, cu un efectiv de 98 militari (4 ofiţeri, 22 subofiţeri şi 72 militari în termen).

Anul 1945 înseamnă trecerea Legiuni de Jandarmi Alba din nou în subordinea Inspectoratului de Jandarmi Cluj, ca Legiune mijlocie după care urmează o serie de reduceri de efective.

În cursul aceluiaşi an prin Ordinul Circular General nr.1070 din 13 iulie 1945 se fac referiri la înfiinţarea a 4 sectoare de jandarmi în cadrul Legiunii Alba, numărul posturilor crescând din nou, ajungând la 27.

În pas cu evoluţia evenimentelor vremii, evoluţia Jandarmeriei este rapidă, astfel că după numai câteva luni, la sfârşitul aceluiaş an locul secţiilor este luat în totalitate de către sectoarele de jandarmi.

La 1 iulie 1946, Legiunea de Jandarmi Alba

30

Page 31: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

trece de la Inspectoratul de Jandarmi Cluj, la Inspectoratul de Jandarmi Sibiu, unde rămâne până la desfiinţarea Jandarmeriei în anul 1949.

Numele comandanţilor Legiunii de Jandarmi Alba, dar mai ales perioadele în care au ocupat aceste funcţii nu pot fi stabilite cu exactitate, concluzii trăgându-se doar de pe semnăturile puse pe diferite documente de lucru.

Din acestea rezultă că Legiunea a fost comandată după cum urmează:

1929 – 1941 - Cpt. Ioan Ignat;1941 – 1944 - Mr. Gheorghe Craioveanu; Mr.

Simion Lătui;1944 - 1946 - Cpt. Emil Coste;1946 – 1949 – Cpt. Traian Bădiliţă.Din documentele existente rezultă că Legiunea

de Jandarmi Alba, avea următoarele misiuni: - asigurarea ordinii în localităţile din judeţ;- asigurarea aplicării legilor şi hotărârilor

organelor puterii;- aducerea la cunoştinţă şi executarea ordinelor

de încorporare, concentrare sau mobilizare;- executarea mandatelor de arestare;- urmărirea şi capturarea dezertorilor;- urmărirea, capturarea sau nimicirea

infractorilor periculoşi organizaţi în bande înarmate, a elementelor teroriste, a spionilor;

- urmărirea, descoperirea şi capturarea evadaţilor;

- culegerea de date şi informarea organelor superioare asupra situaţiei operative din zona;

- participarea la paza Penitenciarului Aiud începând cu anul 1941;

- asigurarea pazei I.M. Cugir din 1945;- paza căilor ferate, triajelor, gărilor şi

podurilor C.F.R.;- organizarea temporar, a unor centre de

instrucţie pentru instruirea efectivelor.

La ordin au efectat şi alte misiuni.Efectivele Legiunii au dat dovadă de curaj,

devotement şi pasiune în îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor, fapt pentru care au fost citaţi prin ordin de zi pe Inspectoratul General al Jandarmeriei.

În situaţia de mai jos sunt evidenţiate câteva din cazurile nominalizate în documentele aflate în arhivă:

- cpt. Ovidiu Bercea, plt. Mihai Bunea, sergenţii Ion Barebaşi, Gheorghe Baghina, jandarmii Vasile Achim, Ion Savin şi Dumitru Oprea au descoperit şi reţinut 2 infractori deosebit de periculoşi care terorizau zona de peste 2 ani;

- soldat Vasile Ereraia de la postul de jandarmi Ponor a reţinut un bandit evadat din penitenciar;

- plutonierii majori Constantin Smântînă şi Vasile Farcaş au prevenit o catastrofă pe calea ferată când urma să treacă trenul regal;

- plutonierii Remus Ignat, Marius Hatu, Nicolae Badea şi Ştefan Dobromir au arestat o bandă de tâlhari pe teritoriul localităţii Zlatna, iar exemplele ar putea continua.

Despre participarea unor subunităţi ale Legiunii de Jandarmi Alba la războaie, există foarte puţine documente.

Singurele date din care se trage concluzia că din această Legiune au participat la război cu două companii (cp. 20 poliţie şi cp. 38 poliţie), sunt tabelele în a căror evidenţă sunt peste 200 de morţi şi răniţi.

În anul 1949, după un model străin tradiţiei latine de organizare a forţelor de ordine, Jandarmeria a fost desfinţată.

Conform Hotărîrii Guvernului României din 5 iulie 1990 (Ordinul M.L. nr.1/05948 din 7 iuliei 1990) se înfiinţează Batalionul de Jandarmi Alba Iulia în subordinea Brigăzii 60 Jandarmi Cluj – Napoca cu zona de responsabilitate judeţul Alba. Ca efective, la înfiinţare, unitatea avea 14 ofiţeri, 6 subofiţeri, 1 salariat civil şi 142 militari în termen.

Un eveniment important din viaţa unităţii l-a constituit înmânarea Drapelului de luptă în data de 23 noiembrie 1996, conform Decretului Prezidenţial nr.431 din 7 septembrie 1996 şi a Ordinului M.I. nr. 1/7131 din 23 noiembrie 1996.

Conform Ordinului M.I. nr. 1/01047 din 25 septembrie 1998, în baza Legii 116 din 1998, Batalionul 19 Jandarmi Alba Iulia se transformă în Comandamentul de Jandarmi Judeţean Alba, cu zona de responsabilitate judeţul Alba, crescând numărul misiunilor, cât şi amploarea acestora.

La data 13 martie 2005 a intrat în vigoare Legea 550 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, denumirea actuală a unităţii fiind Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Alba.

31

Page 32: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

General de brigadă BARBU PÂRÂIANUGeneral de brigadă BARBU PÂRÂIANU

În zbuciumata sa istorie, de peste un veac şi jumătate, Jandarmeria Română a fost prezentă la toate marile evenimente din trecutul poporului român, aducându-şi contribuţia, prin jertfele de sânge ale ostaşilor săi, la propăşirea neamului românesc.

Astăzi, arhivele încă mai scot la iveală evenimente mai puţin cunoscute, fi guri de eroi asupra cărora specialiştii nu s-au aplecat deloc, ori peste care au trecut cu relativă uşurinţă. Să ne aducem aminte de rolul şi preocupările unor oameni de arme, care animaţi de înalte sentimente patriotice şi camaradereşti, în ciuda numeroaselor piedici şi greutăţi, cu voinţă şi entuziasm, pătrunşi de ideea nobilă a apărării intereselor ţării, au contribuit în mod hotărâtor la mutaţii esenţiale în istoria armei.

De aceea, restituirile istorice nu-şi pierd încă actualitatea şi între ele se plasează şi medalionul de faţă, dedicat unei autentice personalităţi a Jandarmeriei Române – general de brigadă BARBU PÂRÂIANU.

După impresia unora, « a fi oltean » înseamnă a fi distinct de ceilalţi oameni şi a suferi de complexul de inferioritate caracteristic oltenesc, peiorizând, subestimând si minimalizând omul. Oltenia rămâne totuşi marea realitate a României şi rezervorul de energie de unde se aprovizionează în mod constant, forţa de propulsare a Olteniei fi ind imensă din motive de vitalitate excesivă. Dacă facem un scurt bilanţ al marilor personalităţi provenite din această provincie, succint s-ar prezenta astfel : cel mai complex şi cel mai glorios sculptor internaţional (Constantin Brâncuşi), cel mai de seamă profesor de fi losofi e (Constantin Rădulescu-Motru), principesa Ana Brâncoveanu (cunoscută sub numele de contesa de Noailles) şi nu în ultimul rând, pe latura conducătorilor politico-sociali sau militari, începând cu Iancu Jianu, Tudor Vladimirescu şi sfârşind cu atâţia glorioşi sau banali oameni de stat. Oltenia a condus timp de aproape un secol treburile statului român, iar mulţi militari cu grad superior sau inferior au plecat de pe aceste meleaguri.

În primăvara istoriei Jandarmeriei Române şi a anului 1884, la data de 23 martie, se năştea în comuna Andreeşti, judeţul Gorj, cel care o jumătate de veac mai târziu avea să devină generalul de brigadă BARBU PÂRÂIANU, comandantul Jandarmeriei Române (1934 – 1938).

Studii militare :Liceul militar Craiova (1901) ;Şcoala militară de infanterie şi cavalerie Bucureşti

(1904) ;Şcoala superioară de război (1930).Grade obţinute :sublocotenent (1904) ;locotenent (1907) ;căpitan (1913) ;locotenent colonel (1917) ;colonel (1923) ;general de brigadă (1933).Repere cronologice privitoare la implicarea lui în

evoluţia Jandarmeriei Române :A participat la Războiul balcanic din 1913, care

32

Page 33: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

- PILDĂ VIE A EROISMULUI JANDARMERIEI ROMÂNE- PILDĂ VIE A EROISMULUI JANDARMERIEI ROMÂNE

va demonstra efi cienţa jandarmilor la mobilizare, în prima zi de la decretarea acesteia, trei sferturi din efective ajungând în unităţile militare. Acţiunea energică şi rapidă a armatei române va reprezenta un succes total, până la porţile Sofi ei, singurul adversar redutabil fi ind …epidemia de holeră.La încheierea ostilităţilor, în baza Înaltului ordin de zi nr. 34 din 5 august 1913, inspectorul general al Jandarmeriei (general Anton Berlescu) a trimis în toate unităţile următorul ordin : «Sunt mândru de devotamentul ostăşesc ce aţi pus în serviciul Patriei şi Tronului. Vă puteţi întoarce la căminele voastre şi la serviciul obişnuit, cu mulţumirea sufl etească a îndeplinirii cu sfi nţenie a datoriei voastre pentru ţară ! »

A participat şi la Războiul de reîntregire din 1916 – 1919 (numai în acesta şi-au jertfi t viaţa pe câmpul de onoare 3 ofi ţeri, 21 plutonieri, 36 sergenţi majori, 27 sergenţi, 2 brigadieri, 81 caporali şi 108 soldaţi). În momentele grele ale războiului, jandarmii sunt ultimii care se retrag, asigurând afl uirea trupelor proprii. Câte un jandarm rămâne în fi ecare comună ocupată pentru a asigura continuitatea muncii specifi ce şi evacuarea oamenilor şi bunurilor.

În « foaia califi cativă » întocmită de comandantul Regimentului 55 Infanterie, colonelul Dragu, privind activitatea desfăşurată de Barbu Pârâianu în perioada noiembrie 1916 – octombrie 1918, se arată: “Căpitanul Barbu Pârâianu a comandat Compania I din Batalionul 1 în prima parte a campaniei, în înaintarea în Transilvania, luând parte în următoarele lupte: la Tulgheş, la Topliţa, la Cădăreni, la Ratensia”.

După revenirea în cadrul armatei române, a activat în Corpul 1 Armată, fi ind locotenent colonel la sfârşitul anului 1917. Ulterior, continuându-şi activitatea, în 1932 devine comandant al Brigăzii 3 Grăniceri, având gradul de colonel şi mai apoi, în 1933, subinspector general al Jandarmeriei Române şi din 1934 până în 1938, inspector general al Jandarmeriei Române.

În perioada 1934 - 1938, sub conducerea inspectorului general al Jandarmeriei Române, general de brigadă BARBU PÂRÂIANU, la nivelul instituţiei apar următoarele modifi cări organizatorice :

* creşterea efectivului Jandarmeriei Române la 993 ofi ţeri, 8.641 subofi ţeri şi 27.215 trupă în termen,

adică 36.848, cel mai mare efectiv întâlnit până atunci şi o organizare cu totul diferită comparativ cu ceea ce fusese.

* dispare denumirea de Subinspectorat General est şi vest şi mai apare denumirea de Centru de Instrucţie, în locul denumirii de Regiment.

* în noua ordine a Inspectoratului General apare şi muzica Jandarmeriei, şeful muzicii fi ind locotenent colonel Vasile Albulescu.

* pentru a asigura paza depozitelor de mărfuri, în diferite triaje şi staţii C.F.R., precum şi a transporturilor de mărfuri şi siguranţa călătorilor, se înfi inţează prin Ordinul de zi nr. 67 din 10 februarie 1936, Legiunea de Jandarmi C.F.R., cu un efectiv de 2 ofi ţeri, 2 reangajaţi şi 199 trupa în termen.

* prin Ordin de zi nr. 79 din 10 mai 1936, se înfi inţează Detaşamentul de pază feroviară şi circulaţie.

* tot în 1936, se mai înfi inţează Legiunea Constanţa oraş.

* în 1937 se înfi inţează Legiunea Jandarmi Mobilă Purtată cu reşedinţa la Pantelimon, Ilfov, cu 4 sectoare (călare, ciclist, motociclist, auto); această legiune transformându-se, ulterior, în Legiunea Motorizată.

* preocuparea deosebită pe care a avut-o generalul de brigada BARBU PÂRÂIANU, a fost de a crea condiţii optime de muncă pentru jandarmii de la posturi, prin construcţia unor posturi de jandarmi tip. Multe din aceste posturi au purtat denumirea eroilor căzuţi la datorie.

* tot în această perioadă ia fi inţă « Casa Jandarmeriei », o asociaţie care, prin realizările ei, a creat condiţii de odihnă şi tratament pentru întregul efectiv al Corpului de ofi ţeri, reangajaţi, trupă şi funcţionari civili.

În anul 1936, într-un ziar călărăşean, „Biruinţa”, al cărui director era Nicolae Cristofor, articolul de fond omagia aniversarea a trei ani de când generalul de brigadă Barbu Pârâianu, „eroul temniţelor din Focşani”, conducea destinele Jandarmeriei Române, fi ind caracterizat drept „omul dreptăţii, omul cinstei, păzitorul de frunte al vieţii şi avutului obstesc”.

Cpt. Manea ENCIU

33

Page 34: Jandarmeria Română

Sondaj INSOMAR

Nr. 2/2007

În urma sondajului de opinie efectuat de Institutul Naţional pentru Studii de Opinie şi Marketing INSOMAR S.A., în perioada 20-25 iunie 2007, în ceea ce priveşte

credibilitatea instituţiilor în faţa societăţii civile, se remarcă poziţia foarte bună ocupată la nivelul percepţiei sociale, de către Jandarmeria Română, aceasta afl ându-se ime-diat după Biserică şi Armată, dar înaintea mass-media şi a Preşedintelui. Încrede-rea arătată acestei instituţii contrastează cu nivelul mai scăzut al credibilităţii unor alte

instituţii de maxim interes civic, Poliţia şi Justiţia şi, cu atât mai mult, a Guvernului.

Jandarmeria Română - de încredere în faţa societăţii

34

Page 35: Jandarmeria Română

Web info

Nr. 2/2007

Site-ul ofi cial al Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi „Aurel Vlaicu” Orăştie a fost lansat la 1 septembrie 2006, cu prilejul aniversării a 113 ani de la înfi inţarea Jandarmeriei Rurale, şi poate fi accesat la www.jandarmiorastie.ro

Site-ul se doreşte o „interfaţă a transparenţei” cuprinzând o serie de informaţii privind principalele evenimente ce se desfăşoară la nivelul unităţii alături de o serie de fotografi i reprezentative.

Este uşor de consultat fi ind realizat pe o structură „aerisită”, poate fi încărcată fără probleme pe orice Browser, conţine o serie de legături către alte site-uri ale unităţilor de jandarmi

Vizitatorii pot urmări anunţurile referitoare la achiziţiile publice, comunicate de presă şi interviuri,

dar şi informaţii de interes public precum, datele de contact, comanda unităţii, programul de audienţe sau declaraţiile de avere ale angajaţilor.

PREZENTAREPREZENTARE

DE ACCESAT...DE ACCESAT...

http://www.defense.gouv.fr/gendarmerie

http://www.carabinieri.it

http://www.gumushane.gov.tr/Jandarma

35

Page 36: Jandarmeria Română

Cultură

Nr. 2/2007

TEORIE

E greu să lupţi cu o realitate,Dar şi cu un vis,

Căci realitatea e cel mai atroce dintre visuri,Iar visul e realitatea realităţii ireale.

Cum ai riposta dacă cineva ţi-ar spune:“N-ai pic de stil!”?

Ai mai ţine cont de zicala :“Răspunde tot cu bine când ţi se face un rău!”?

Te poţi declara iubirii un sincer cavaler al inimii?Pe lângă dragoste, în viaţă contează şi îndrăzneala.

Poţi fi i aidoma unei sperietori jigărite,Dar trebuie să dai dovadă de îndrăzneală,

Căci dacă nu ai aşa ceva , uşor îţi va fi să creziCă cel ce năzuieşte la o stea deseori se împiedică de un pai

Şi că viaţa, uneori, e un amărât de ţel,Nu o veritabilă şi sprintenă săgeată.

Când stăpânul Infernului îţi va spune:“Ai fost cântărit, ai fost măsurat şi ai fost găsit

necorespunzător”Cum vei fi ? Tu ce îi vei replica?

În ce lume poţi învinge oare realitatea?Şi se va întâmpla vreodată asta?Şi dacă va fi , tu ce o sa faci?

Există o lume în care trebuie să ştii când să te retragi.Există un meleag în care trebuie să ştii când să te predai.

Nu ştiu, dar ştiu totuşi căSfera de interes a artistului

E atrasă deseori de întrebări fără răspunsŞi de răspunsuri date în zadar, fără întrebări…

Grecu Ioana CristinaColegiul ” Nicolae Grigorescu“ Câmpina

Clasa a-9-a

REVISTEI ,, JANDARMERIA ROMÂNĂ ”

Dau, primăvara, mugurii pe ramuriŞi, pe alei, albine dau buzna prin castaniE plin întreg huceagul de albii ghioceiIar tu, Revistă dragă, să înfl oreşti ca eiŞi să trăieşti, ALBASTRĂ, LEX, ORDO

,, LA MULŢI ANI !”

ÎNTREBARE ŞI...... RĂSPUNS

- E PHOENIX-ul care renaşte- Din cenuşa lui, ALBASTRĂ

- Nu, dragii mei jandarmi,Aceasta e REVISTA NOASTRĂ !

Cu deosebit respectGl. mr. în rezervă profesor

Costache NEGRUŢI 88 de aniveteran de război

OMUL ÎN UNIFORMĂ

Sunt zile când prin parc, la o plimbare vrei să mergiŞi altele în care, poate chef ai, ca să schiezi,

Sunt nopţi în care paşii- ţi răsună pe aleile pustiiÎn toate aste-mprejurări, în siguranţă ai vrea să fi i.

Gândul cu drag îţi umblă, la scumpul tău copilDe bucurie inima-ţi umple, când îţi zâmbeşte infantil,

Să fi i mereu acolo ai vrea, să poţi să-l protejeziAi vrea, dar..... vezi, momentul câteodată poţi să îl ratezi.

Greşeşti deşi n-ai vrea, chiar nu mai ai ce faceIar gândul că nu ai ştiut, câteodat’ te roade, nu-ţi dă

pace,Un sfat ţi-ar prinde bine, doar unul de ar fi să ai

Şi astfel poate, în a greşelii umbră nicicând n-o să mai stai.

În parc plimbarea liniştită, de-ţi doreşti,Iar sfaturi câteodată de vrei ca să primeşti,

Că-n siguranţă copilu-ţi este acum, de vrei să crezi,Fii liniştit, e-alături, e-n uniformă bleu jandarm, o să îl

vezi.

Plt.adj.Ionel Petre

EROILOR JANDARMI

Din locul unde îngerii domnesc,Privirea înspre noi ei îşi îndreaptă

Şi cu mândrie ne privesc,Oare ne comportăm, aşa cum ei se-aşteaptă?

Nu sunt nici regi, nici sclavi, au fost ca noiOameni ce-au inventat un nume,

Să-l onorăm, suntem datori doar noiSă-l tranformăm chiar în renume.

Ei arme au purtat, când ţara le-a cerutŞi câteodată-n teacă fl ori,

„Palme” le-a dat istoria.... şi au durut,Dar după „nopţi” întotdeauna au venit „zori”

Dreptate timpul le-a făcutŞi iată au trecut atâţia ani,Şi vor mai trece tot mai mulţiEtern respect eroi jandarmi.

Plt.adj.Ionel Petre

“Poezii în Bleu-Jandarm”“Poezii în Bleu-Jandarm”

36

Page 37: Jandarmeria Română

CredinţăCredinţă

Nr. 2/2007Nr. 2/2007

RELIGIOZITATEA OŞTENILORRELIGIOZITATEA OŞTENILOR

Libertatea omului de a-şi mărturisi credinţa religioasă chiar în mediul militar este un bun câştigat prin jertfă. Este bine să fi e preţuită cum se cuvine, întrucât, în multe cazuri coeziunea sufl etească îşi poate găsi temei tocmai în împărtăşirea comună a unei anumite credinţe.

Arta credinţei obligă comandantul să aibă un vast univers al cunoaşterii întrucât este chemat să conducă o fi inţă atât de complexă cum este omul. Necunoaşterea subordonaţilor este o grea pedeapsă, deoarece o condiţie a randamentului în acţiune este şi gradul de libertate cu care un om acceptă să fi e condus.

Aparentul paradox de a te lăsa condus şi, în acelaşi timp, a te afl a în stare de libertate, ascunde taina înţelegerii mecanismului lumii. A crede că libertatea este accesibilă omului în mod ideal este utopie. Nu facem ceea ce vrem decât în măsura în care sănătatea, vârsta, pregătirea, condiţia socială, meridianul geografi c, mediul înconjurător ne permit aceasta. Spunem că este liber doar acela care îşi înţelege limitele libertăţii sale. Suntem fi inţe biologice, cu timp supus atât legilor universului exterior, cât şi celui interior, singura libertate întreagă fi ind cea a sufl etului infi nit, asemenea cosmosului, pe care îl poate cuprinde doar prin puterea gândului.

În realitate, comandant subordonat, respectul pentru om, interesul pentru educarea acestuia, înţelegerea problemelor diferite de conştiinţă şi intimitatea sufl etească constituie elemente importante ale bunelor raporturi militare.

Problema religiozităţii oştenilor trebuie abordată cu delicateţe, deoarece credinţa, la marea majoritate a oamenilor, este „odorul cel scump” ascuns în tainiţele cele mai adânci ale sufl etului. Orice aluzie răutăcioasă, orice ironie cât de subtilă sau aparent nevinovată îl pot determina pe credincios să se închidă într-o crustă a prudenţei care apoi să se transforme în zid despărţitor aşezat între el şi semeni. Respectul credinţei celuilalt este pasul care trebuie făcut în educarea oşteanului.

La fel de important este apoi a nu-L transforma pe Dumnezeu în „Asul din mânecă” al comandantului, cu care acesta îl „agaţă” pe subordonat în cele sufl eteşti, spre a-l conduce mai uşor. Ieftinirea

numelui lui Dumnezeu prin deasă folosire de către comandant este la fel de periculoasă ca şi ironia la adresa celor sfi nte. Reacţia va fi aceeaşi, de închidere, şi la fel de promptă. Credinciosul este obişnuit ca despre cele sfi nte să vorbească în evlavie cei rânduiţi.

În cadrul aceleiaşi confesiuni diferă foarte mult gradul de credinţă al fi ecărei persoane ca şi modurile de manifestare ale ei. De la credinciosul care doar îşi declară apartenenţa religioasă ca fi ind cea a familiei din care provine, pentru el credinţa nefi ind un capitol important al vieţii personale, până la practicantul tenace al unei anumite religii sau de fanaticul nestăpânit. Important este, în toate aceste cazuri, a se cunoaşte valoarea elementului de legătură pe care credinţa religioasă îl constituie. Dar tot ea poate fi element al discordiei, al urii chiar, atunci când spiritele sunt aţâţate sau când respectul pentru credinţa celuilalt nu sunt impuse de autoritate.

În concluzie, putem spune că lucrarea comandantului va fi încununată de succes dacă va ţine cont de faptul că omul are un sufl et, iar acolo, în tainiţe ascunse, se afl ă o scânteie divină care ne poate face să mutăm munţii. Ea diferă de la om la om. Important este să ştim că există şi că nu trebuie neglijată.

Pr. NICULAE CONSTANTIN Şeful Secţiei de Asistenţă

Religioasă M.I.R.A.

37

Page 38: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

UN ÎNCEPUTUN ÎNCEPUTFRUMOS DE DRUMFRUMOS DE DRUM

38

Page 39: Jandarmeria Română

Prim plan

Nr. 2/2007

CREAŢII ALE CADRELOR SAU A MEMBRILOR DE FAMILIE

C r e a ţ i i ale soţiei plt. maj. Valerian SCROCIOB.

Violeta este absolventă a Şcolii de Arte Rm. Vâlcea, secţia pictură, promoţia 1993.

Datorită pasiunii pe care o are pentru pictură, Violeta a obţinut, cu lucrările sale, diferite premii naţionale.

Pentru a prezenta obiectiv lucrările doamnei Violetei am cerut părerea doamnei Mioara Comănescu Plop referent de specialitate în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea:

„Violeta pictează îndeosebi icoana-chip al nevăzutului.Ea dezvoltă un bizantin propriu, dar respectând canoanele în reprezentarea prototipurilor, căci, potrivit cuvântului lui Kontoglou, ele, “sunt rezultatul

veacurilor de viata duhovniceasca, de trăiri, de geniu şi de nevoinţă. Pictorii iconari, care le-au dezvoltat, priveau lucrul mâinilor lor cu respect, cu admiraţie şi teamă, ca pe dogmele dreptei credinţe şi, prelucrau cu smerenie şi

evlavie tipuri iconografi ce primite de la iconarii dinaintea lor evitând orice schimbări nepotrivite”.

Se nevoieşte de ceva timp,

şi ea, Violeta Scrociob, cu har şi sensibilitate, îndeplinind prin lucrarea mâinilor sale, acea funcţie anagogica a icoanei, lăsând creştinului loc de meditaţie şi rugăciune.

În icoanele pe care le zugrăveşte, Violeta transfi gurează imaginea, întruchipând prezenţe iconice. Lumina din ele, nu este o lumină obişnuită, ea este dată de fondul de aur al icoanei, reprezentând lumina taborică.

De altfel, transfi gurarea, imaginea, întruchiparea şi lumina sunt mereu de actualitate pentru fi ecare artist. Ele sunt mărturia unităţii ascunse dintre artă şi religie.

Despre abilitatea artistică

a iconarului Violeta Scrociob, vorbesc premiile obţinute la Concursul Naţional de Pictură

Religioasă “RUGAMU-NE ŢIE” de la Piteşti şi Curtea de Argeş, Judeţul Argeş:

- PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI - în anul 2000;

- PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI - în anul 2002;

- PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI - în anul 2004;

- PREMIUL III - în anul 2006;

- PREMIUL DE EXCELENŢĂ - în anul 2007”.

39

Page 40: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

Nu este uşor să vorbeşti despre un spirit artistic folosind cuvintele. Poate din misterul culorilor ar putea reieşi o creionare. Dar nici aşa nu este uşor sau sufi cient.Colegii îl apreciază şi-l respectă. La expoziţiile sale (organizate, de-a lungul timpului în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dâmboviţa) s-au înghesuit oameni de toate speţele, de la colegi până la ziarişti, privind tablourile maestrului.

Tot ce au în comun este, poate, doar aplecarea spre frumos, spre închipuirea care rodeşte din operele artistului.

La întrebarea “ Cine este Ştefan Grădinaru?”, artistul răspunde fără ezitare: “un om din lumea asta mare”. Iubeşte tot ce este frumos, iubeşte lumea şi viaţa şi, privindu-l, pare înconjurat de o lumină a visului, a unei sensibilităţi artistice exprimată cu atâta măiestrie în peste 300 de lucrări. Dar, de-a lungul celor cinci decenii pe care le petrece în lumea cu dor, nu a fost mereu frumos şi nici uşor.

Meleagurile moldave, încărcate de istoria faptelor de vitejie ale lui

Stefan cel Mare, aveau să fi e schimbate de artist, la vârsta adolescenţei, cu plaiurile dâmboviţene- alte locuri mustind de istorie, ce poartă amprenta de netăgăduit a “Domnului Ţării Româneşti”, Mircea cel Bătran. La câţiva kilometri de Cetatea de Scaun a Ţării Româneşti, în oraşul Moreni, îşi defi nitivează artistul cursurile gimnaziale şi liceale. Infl uenţele religioase ale plaiurilor copilăriei se regăsesc în numeroase opere ale acestui maestru al penelului.

Cu greu ne putem imagina că un artist, cu sensibilitatea ce-l caracterizează, ar putea fi un şi “un om de arme”. Vrând, parcă să demostreze că pragmatismul, fermitatea –specifi ce oamenilor legii - şi sensibilitatea nu se exclud, ba, dimpotrivă, formează un întreg armonios, Ştefan Grădinaru intra, la vârsta de 28 ani, în rândul lucrătorilor din cadrul Poliţiei Municipiului Târgovişte. În anul 1997 cere să se alăture “oamenilor de arme”, fi ind , de un deceniu,parte din acest corp “dintre cele mai alese”, cum era caracterizată Jandarmeria, având acum gradul de plutonier adjutant.

La intrarea în instituţia din care artistul este parte integrantă, străjuiesc portretele a doi mari domnitori: Grigore Alexandru Ghica şi Mircea

cel Bătrân, ambele lucrări purtând semnătura artistului.

Întrebat adeseori la ce şcoli a învăţat să picteze, artistul spune că nu e nevoie de scoală pentru a observa frumosul care te înconjoară.Pentru toţi cei care nu sunt indiferenţi la manifestările frumosului pictează maestrul,jandarmul Ştefan Grădinaru, “nea Fane” cum îi spun colegii. Lumea refl ectată în tablourile sale este aparte şi poate lăsa impresia că niciodată nu i-a fost greu. Ca oricarui om , şi artistului i-a fost greu. Dar nu a fost singur.A avut alături familia: soţia si cele doua fi ice.

Aşa cum era de aşteptat, lucrările artistului au fost şi sunt admirate de toate categoriile de oameni. Spirit generos, a oferit peste 50 de lucrări unor cunoscuţi din afara graniţelor ţării, mari admiratori ai lucrărilor maestrului.

PORTRET DE JANDARMPORTRET DE JANDARM

Despre jandarmi şi pasiunile lor

40

Page 41: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

ICOANE PE PIETRE DE RÂUICOANE PE PIETRE DE RÂUS-a apucat de confecţionat

icoane în urmă cu doi ani, când a mers la o misiune în Suceava, la Mănăstirea Putna, unde a văzut icoane pe care el le imită. A luat una în mână, a întors-o pe toate părţile şi s-a gândit că nu trebuie să fie prea greu să faci aşa ceva. A adunat mai multe pietre de râu şi s-a apucat de treabă. Acum are o adevărată colecţie şi este mândru de ceea ce realizează. Mândri sunt şi colegii jandarmi că au un artist printre ei, dar şi familia sa.

S e r g e n t u l major Bocu Dan de la Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău este atras de tot ceea ce înseamnă artizanat şi frumos. Din lucruri banale, simple, lucruri nefolositoare la prima vedere, el creează adevărate opere de artă. Are 31 de ani, dar dragostea de frumos o cunoaşte de când avea câţiva anişori. S-a născut cu harul de a da viaţă şi de a transforma în frumos chiar şi cel mai insignifiant lucru:

„De mic am confecţionat tot felul de obiecte. La câţiva ani făceam din pachete de ţigări roboţei, case, garaje. Nu puteam să stau fără să fac ceva. În casa noastră tot timpul era activitate” – îşi aminteşte jandarmul.

Acum, însă, are o pasiune mai aparte. În urmă cu doi ani a descoperit că poate să confecţioneze icoane pe pietre de râu şi de atunci aceasta este preocuparea sa principală când are un pic de timp liber.

O altă pasiune de-a sa este pescuitul şi prima dată când a mers la baltă Dan a plecat cu raniţa plină de pietre de râu. Şi-a achiziţionat materialele necesare şi s-a apucat de prima icoană

Un coleg mă întreba ce tot fac cu pietrele dar eu ştiam ce

am de făcut. Mi-am cumpărat tot ce am avut nevoie şi m-am apucat de lucru. Şi de doi ani tot lucrez. Îmi place ce fac şi nu cred că o să mă opresc aici. Trebuie să ai răbdare şi să lucrezi cu grijă ca să iasă. Dacă nu întind bine soluţia pe piatră nu iese cum trebuie şi stric piesa – a mai spus jandarmul.

Acum are acasă o adevărată colecţie . La un moment dat a avut chiar şi peste 300 de icoane dar a dat foarte multe cadou, însă i-au rămas mai bine de 100 de bucăţi şi alte câteva în lucru. Nu s-a gândit niciodată să le comercializeze.

Nu s-a pus niciodată problema să fac o afacere din asta. Eu le fac pentru că îmi place dar nu m-am gândit să le comercializez. Le dăruiesc la prieteni, colegi şi rude dar

nu vreau să le vând – spune sergentul major Dan Bocu.

Biblioteca sa din apartament este plină de icoane pe piatră de râu şi mai începe câte una când are timp liber. Lucrează cel mai mult seara , când ajunge acasă de la serviciu.

Are mai multe pasiuni.

Aceasta nu este singura pasiune a lui Dan Bocu. Jandarmul şi-a amintit că în urmă cu câţiva ani avea a p a r t a m e n t u l plin de acvarii. În sufragerie avea unul imens iar pereţii din bucătărie erau îmbrăcaţi în

asemenea amenajări.Am avut la un moment dat

aproximativ 2000 de peşti exotici, dar a trebuit să mai renunţ la ei. Am avut şi vreo 50 de hamsteri, păsări de toate felurile, pisici, câini şi chiar şerpi. Părinţii nu mi-au interzis niciodată dar, după o perioadă, am fost obligat să renunţ la ele că deja locuiam într-o grădină zoologică. Acum nu am decât un caniche şi îmi este tare drag – povesteşte Dan.

Dan Bocu este jandarm de aproximativ 8 ani şi de multe ori şi-a surprins colegii cu talentul său. Ei sunt de părere că talentele sale nu se rezumă doar aici şi că au timp să mai vadă şi alte lucruri minunate confecţionate de artistul unităţii.

Cpt. Marius ŢĂRANU

41

Page 42: Jandarmeria Română

Viaţa unităţilor

Nr. 2/2007

Datorită aşezării geografi ce, la confl uenţa a două râuri reci şi limpezi Prahova şi Doftana, „vamă” pe o comunicaţie importantă şi benefi ciară a bogăţiilor dealurilor subcarpatice, între care petrolul a jucat un rol principal, Câmpina a fost „căutată” şi nevoită să găzduiască de-a lungul secolelor pe mulţi cei ce au râvnit la binefacerile ei.

Evident, trecerea acestora a lăsat

„urme” de diferite feluri, unele dintre ele „vizibile” şi azi. Între acestea se înscriu parte din clădirile ce aparţin celor două unităţi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, respectiv Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” şi Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor pentru Comunicaţii, Informatică şi Logistică Jandarmi Câmpina. Trupele germane au folosit şi amenajat cele două cazărmi în perioada anilor 1940 – 1942, folosindu-le în diferite scopuri.

Pe locul actualei cazărmi a Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor pentru Comunicaţii, Informatică şi Logistică Jandarmi

Câmpina a existat o mică clădire în care se afl a o companie de militari se aparţinea de R.1. Roşiori, subunitate ce avea sarcina de a asigura paza schelelor petroliere. În anii 1935 – 1936 se construieşte actuala cazarmă (pavilionul dinspre stradă şi anexele) în care a funcţionat R.1. Infanterie Uşoară „Principele CAROL” comandat de colonel Fâlciu.

În anul 1941 această unitate plecă pe front, iar în clădire se constituie şi funcţionează o unitate de moto-mecanizate comandată de colonel Benedict. În vara anului 1942, unitatea românească moto-mecanizată pleacă şi ea pe front, clădirea fi ind folosită acum de prima unitate germană de tancuri sosită în România. Până în anul 1944 în această cazarmă s-au perindat mai multe unităţi militare germane şi române, venite de pe front pentru refacere.

După 23 august 1944 cazarma a fost folosită un timp de sovietici, apoi a rămas în folosinţa unui Regiment de

Transmisiuni al M.Ap.N, dislocat în 1956 la Someşeni – Cluj.

În clădirea Şcolii de Subofi ţeri, construită în parcul Dr. Istrati, după război s-au instruit subunităţi în cadrul Regimentului 1 Securitate pentru ca în anul 1949 să ia fi inţă aici Centrul de instrucţie pentru trupele de securitate. După ce în anul 1952 suferă nişte lucrări de extindere şi renovare, îşi reduce activitatea, urmare şi a reducerii misiunilor trupelor de securitate de prindere şi capturare a unor elemente duşmănoase, astfel că

între anii 1954–1956 fi gurează doar ca centru de instrucţie a unei companii de securitate din Brigada Securitate Bucureşti.

Pe data de 30 martie 1956, Centrul de Instrucţie Dorohoi şi o companie de la Fălticeni se dislocă la Câmpina constituind CENTRUL DE INSTRUCŢIE CÎMPINA.

În vara aceluiaşi an, în urma măsurilor impuse în mod deosebit de consilierii sovietici, are loc o masivă restructurare a trupelor de securitate ale M.A.I. Începând cu 30 iunie 1956, foarte multe centre de instrucţie şi unităţi îşi închid porţile, cadrele fi ind mutate, în parte, iar majoritatea trecute în rezervă, proces care se desfăşoară şi în cadrul recentului Centru de Instrucţie Câmpina, fapt ce face ca în cazarmă să rămână foarte puţine cadre, respectiv cele necesare pentru menţinerea acesteia. Clădirile nu rămân mult timp neocupate pentru că în lunile iulie-august ale aceluiaşi an, Şcoala de şoferi M.A.I. de la Giurgiu se dislocă în Câmpina.

Evenimentele din toamna anului 1956 din Ungaria, au dus la concluzia că unele centre de instrucţie nu trebuiau desfi inţate. Între acestea, Centrul de instrucţie de la Bârlad care pregătea telegrafi şti şi telefonişti pentru trupele de securitate. Drept urmare, în cadrul Şcolii de şoferi Câmpina se constituie o companie de transmisiuni

Primăvara anului 1957 aduce o nouă reorganizare a unităţii, iar la 23

CENTRUL DE PERFECŢIONARE A PREGĂTIRII CADRELOR CENTRUL DE PERFECŢIONARE A PREGĂTIRII CADRELOR PENTRU COMUNICAŢII, INFORMATICĂ ŞI LOGISTICĂ - CÂMPINAPENTRU COMUNICAŢII, INFORMATICĂ ŞI LOGISTICĂ - CÂMPINA

51 DE ANI DE EXISTENŢĂ 1956 – 200751 DE ANI DE EXISTENŢĂ 1956 – 2007

42

Page 43: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

august 1958 unităţii i se înmânează Drapelul de Luptă, drapel pe care este înscrisă denumirea în clar a acesteia, respectiv, „Şcoala Specialişti Câmpina”.

De la această dată şi până în 1968, activitatea unităţii „curge” prin cele două cazărmi, pregătind transmisionişti, şoferi, bucătari şi sanitari, instruind subunităţile Brigăzii de Securitate Bucureşti detaşaţi aici câte 3 luni şi chiar ofi ţeri de securitate, transmisiuni şi auto.

În anul 1968, prin reducerea efectivelor şcolii de şoferi şi ca urmare apariţiei nevoii de a se constitui o şcoală de subofi ţeri pentru „Interne”, cazarma din parcul Dr. Istrati este cedată, transformându-se în Şcoala de subofi ţeri de poliţie.

Rămasă cu o singură cazarmă şi cu o singură companie detaşată de la Orăştie pentru pregătire, unitatea suferă o nouă transformare, urmare a separării Ministerul Securităţii Statului (ulterior Consiliul Securităţii Statului) din Ministerul Afacerilor Interne. Astfel, iau naştere două unităţi, separându-se transmisiunile, care trec la C.S.S. de celelalte specialităţi, situaţie care durează până în martie 1972, când cele două unităţi se reunifi că, sarcina principală a unităţii devenind pregătirea militarilor transmisionişti necesari trupelor de securitate, a ofi ţerilor în rezervă, a rezerviştilor.

Din anul 1977 denumirea şcolii s-a schimbat în Centrul de Instrucţie Transmisiuni Câmpina, având în structură 4 companii

de transmisiuni şi 2 plutoane independente de aprovizionare şi transport.

Anul 1989 marchează în istoria unităţii pagina ei cea mai tristă. În dimineaţa zilei de 23 decembrie, detaşamentul afl at în misiune în capitală este chemat să participe la întărirea dispozitivelor de apărare la două obiective deosebite – Aeroportul Otopeni şi Aerodromul de la Boteni.

În acea dimineaţă nefastă, chemaţi să îndeplinească o misiune de luptă în Aeroportul Otopeni, au căzut la datorie, pe altarul libertăţii şi democraţiei un ofi ţer, 34 militari în termen şi 2 salariaţi civili. Vor rămâne veşnic în amintirea noastră spiritul lor de sacrifi ciu, abnegaţia, patriotismul şi devotamentul lor. Fie ca eroii noştri din ceruri, pieriţi de moarte, să ne ajute să îndreptăţim încrederea pe care poporul nostru a investit-o în Jandarmeria Română.

Din 1990, după revoluţia căreia i-a dat cel mai greu tribut de sânge, unitatea trece în structura Jandarmeriei Române cu aceeaşi sarcină de bază: pregătirea transmisioniştilor pentru nevoile unităţilor din Jandarmeria Română.

La 1 septembrie 1990 Centrul de Instrucţie Transmisiuni Câmpina a devenit Regimentul de Transmisiuni Câmpina. Odată cu noua denumire, structura organizatorică a fost mărită la 5 companii, 4 de transmisiuni şi una de asigurare de luptă.

Şirul reorganizărilor a continuat, astfel că începând din 1998, după apariţia Legii de Organizare şi Funcţionare a Jandarmeriei Române, unitatea a căpătat o nouă denumire: Centrul de Instrucţie şi Perfecţionare de Transmisiuni Câmpina, organizat pe 6 companii, 4 de transmisiuni, 1 de curs şoferi şi alta de asigurare de luptă şi transport. Începând cu anul 2001 procesul de reorganizare structurală şi funcţională a unităţii a continuat în strânsă concordanţă cu evoluţia societăţii.

Revoluţia tehnico-ştiinţifi că şi

dezvoltarea societăţii informaţionale au determinat reorientarea procesului de pregătire a personalului, devenind prioritară nevoia instruirii acestuia în domeniile strâns legate între ele – comunicaţii şi informatică. Totodată începe să se cristalizeze „vocaţia” de instituţie de învăţământ şi iau amploare cursurile de pregătire a personalului concomitent cu reducerea numărului de militari în termen instruiţi.

Începând cu anul 2003, urmare a noii concepţii de pregătire, denumirea unităţii se schimbă în Centrul de Pregătire a Personalului pentru Comunicaţii şi Informatică Câmpina.

Procesul de formare a specialiştilor de comunicaţii este unul deosebit de complex, care necesită, atât metode de instruire moderne, rapide şi efi ciente, cât şi instructori cu o temeinică pregătire profesională şi psihopedagogică.

Activitatea de învăţământ este deosebit de complexă şi cuprinde o paletă largă de activităţi desfăşurate, astfel:

- cursuri de perfecţionare pentru personalul operativ de comunicaţii şi informatică din Jandarmeria Română;

- cursuri de carieră pentru personalul de comunicaţii şi informatică din Jandarmeria Română şi din structurile M.I.R.A.;

- cursuri de specializare în comunicaţii şi informatică a personalului din Jandarmeria Română;

- cursuri de perfecţionare pentru subofi ţerii din centrele operaţionale si dispecerate;

- cursuri de capacitate pentru locotenent coloneii/comisarii de comunicaţii şi informatică;

- cursuri de perfecţionare si specializare pentru subofi ţerii de logistică din Jandarmeria Română;

- cursuri de iniţiere pentru subofi ţerii proveniţi din sursă externă.

lt.col. Cristian PINŢĂ

CENTRUL DE PERFECŢIONARE A PREGĂTIRII CADRELOR PENTRU COMUNICAŢII, INFORMATICĂ ŞI LOGISTICĂ - CÂMPINA

51 DE ANI DE EXISTENŢĂ 1956 – 2007

43

Page 44: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

Copiii noştri

FIUL UNUI JANDARMCAMPION NAŢIONAL LA KARATE

Ştefan Hoborici, plutonier adjutant în cadrul Grupării de Jandarmi Mobilă Bacău, are toate motivele să fi e mândru. Fiul său, Alexandru Hoborici, în vîrstă de 14 ani este un mare sportiv. Membru al Asociaţiei Sportive Siretul Bacău, Alexandru este întâi de toate un bun elev şi „un copil cuminte”, aşa cum spune tatăl său.

Printre reuşitele sale în domeniul sportiv se evidenţiază obţinerea locului I la Campionatul Naţional de Karate desfăşurat anul trecut la Bucureşti, campionat la care juniorul a reuşit să se claseze pe cea mai înaltă treaptă a podiumului după 4 lupte.

Sunt muţumit de reuşitele mele pe plan sportiv iar în ce priveşte viaţa personală, şcoala rămâne pe primul plan, urmază antrenamentele la club, de 3 ori pe săptâmână, şi individual, în fi ecare zi, iar timpul liber , din ce în ce mai redus. Mă pregătesc pentru selecţionarea în lotul naţional care va participa la campionatele europene şi mondiale.

Alexandru este posesor al centurii negre şi are un Dan (gradaţie specifi că artelor marţiale). Jandarmii de la Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău au pus deja ochii pe el, poate, în viitor, le va fi un coleg de nădejde.

VREAU SĂ DEVIN JANDARMERIŢĂ

Mă numesc Larisa Nunvailer, sunt din Fălticeni, Jud. Suceava şi sunt elevă în clasa a IV-a la Şcoala nr. 1 “Al. I. Cuza”.

De când eram mică mă gândeam cum să ajung şi eu Jandarmeriţă, deoarece îmi plăcea foarte mult această uniformă şi mă rugam tot timpul de tatăl meu să mă ia tot timpul cu el la unitate când se depunea jurământul militar.

Activând de la cinci ani la Clubul Copiilor şi Elevilor din Fălticeni, la formaţia artistică „ D u m b r a v a Minunată” ca

dansatoare şi solistă vocală de muzică populară, sub îndrumarea directă a domnului director Gheorghiţă Popa, am avut onoarea şi bucuria de a participa în mai multe rânduri la diferite spectacole organizate cu diferite prilejuri de Unitatea de Jandarmi din Fălticeni, fapt ce m-a făcut să fi u tot mai apropiată şi să iubesc

44

Page 45: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

mai mult aceşti oameni adevăraţi jandarmi.

Cea mai frumoasă zi din viaţa mea a fost pe 3 aprilie 2006 de Ziua Jandarmeriei Române când am participat la programul artistic dedicat acestei zile şi când domnul comandant al Unităţii de Jandarmi din Fălticeni, colonel Străjer Constantin mi-a înmânat „Diploma de excelenţă pentru deosebita colaborare cu unitatea de Jandarmi Fălticeni”.

Pe viitor doresc să fi u aceiaşi prietenă a Jandarmeriei, de ce nu

chiar o jandarmeriţă de bază a României.

În continuare aş vrea să vă mai spun că sunt şi elevă în anul II – secţiunea canto vocal, la Şcoala Populară de Arte „Ion Irimescu” din Suceava.

De la cinci ani şi până în prezent am participat la multe spectacole, concursuri şi am obţinut diplome şi premii I la secţiunea solist vocal de muzică populară, cum ar fi :

- Premiul pentru debut la spectacolul „Datini şi obiceiuri din străbuni” din 20.12 2003 Fălticeni;

- Locul I la „Festivalul lăptarilor” ediţia a V-a, a VI-a şi a VII-a din 2003, 2004, 2005 – Fălticeni;

- Premiul I la concursul „ Doină, doină, cântec dulce” etapa judeţeană 09 mai 2004;

- Premiul I la festivalul internaţional de folclor „Întâlniri Bucovinene” Câmpulung Moldovenesc din 21-24 iulie 2005 cu ansamblul „Armonii” Dolhasca;

- Premiul II – concursul interjudeţean de interpretare a cântecului popular „Maria Surpat - Mina Pâslaru” ediţia I Sadova Suceava – 14 octombrie 2005;

- Diplomă de excelenţă de la Clubul Copiilor şi Elevilor din Fălticeni pentru rezultatele de excepţie de la festivalurile folclorice interjudeţene şi naţionale (2005-2006);

- Premiul I la festivalul interjudeţean de muzică populară „Mugurelul” – ediţia a II-a din 04

iunie 2006 Dorohoi Botoşani;- Premiul special la concursul

„ Doină, doină, cântec dulce” ediţia a II-a, Gura Humorului – 078 iunie 2006;

- Premiul I la festivalul internaţional al cântecului, dansului şi portului popular

„Moştenite din bătrâni”, ediţia a XXI-a 2006 – Vorona Botoşani.

Cele mai mari realizări ale mele au fost în anul 2006:

- la data de 03 aprilie de Ziua Jandarmeriei Române am participat la programul artistic desfăşurat în cadrul Unităţii de Jandarmi Fălticeni;

- la data de 17 aprilie am participat la fi lmările pentru postul Etno Tv;

- în perioada 07-14 august am participat la festivalul „Callatis” din Mangalia, secţiunea folclor.

Cu stimă şi respect,Larisa NUNVAILER

45

Page 46: Jandarmeria Română

Nr. 2/2007

În luna martie s-a desfăşurat ediţia a V-a a „Cupei presei la tir” sub egida împlinirii a 157 de ani de la „Înfi inţarea Jandarmeriei Române”.

La activitate au participat reprezentanţi ai presei din judeţul Teleorman, iar din partea I.J.J. Teleorman au participat domnul colonel Tătaru Mircea-inspector şef al I.J.J. Teleorman, mr. Orodel Emilian - şef serviciu Resurse Umane şi Pregătire, lt. Bohatereţ Gabriel- ofi ţer de relaţii publice, lt. Gianâm Sorin- ofi ţer cu pregătirea personalului.

Înaintea desfăşurării tragerii participanţilor le-a fost prezentat armamentul din dotare şi executarea unei trageri demonstrative.

După o instruire ca la carte ziariştii au executat tragerea cu pistolul „Carpaţi”, cu 3 cartuşe la ţinta nr. 4 cu cercuri iar în funcţie de punctaj au fost stabiliţi ocupanţii primelor 3 locuri la categoriile bărbaţi, femei şi pe echipe.

La sfârşitul activităţii au fot premiaţi reprezentanţii presei care s-au clasat pe locurile I, II, III bărbaţi, femei şi pe echipe, oferindu-se diplome şi

premii în obiecte.La categoria femei :- premiul I a fost câştigat de către

Teodora Ciofalcă – Radio „Unu”;- premiul II de către Radu Cristina

– cotidianul „Presa”;- premiul III de către Alina Tănase-

Informaţia Teleormanului;

La categoria bărbaţi:- premiul I a fost câştigat de către

Gîrdac Stefan- Postul Tv „Media Sud”;

- premiul II de către Antonio Trifu – Postul Tv „Media A Tv Alexandria”;

- premiul III de către Cristea Valeriu- Cotidianul „Presa”;

Pe echipe clasamentul a fost astfel:

Locul I „Radio Unu”;Locul II - cotidianul „Presa”;Locul III – cotidianul „Informaţia

Teleormanului” .Cu această ocazie s-a oferit

premiul „Cel mai bun articol de presă în anul 2006” domnului Constantin Dragnea – reprezentantul cotidianului „Teleormanul” iar premiul „Miss Pistol” a fost atribuit domnişoarei Mihaela Panait tot de la cotidianul „Teleormanul”.

Premiile au fost înmânate de către d-l col. Tătaru Mircea-Florian - inspector şef al I.J.J. Teleorman, care la sfârşitul evenimentului a mulţumit reprezentanţilor presei pentru participare şi pentru obiectivitatea în care este reprezentată activitatea inspectoratului în presă.

Reprezentanţii presei s-au declarat încântaţi de acest eveniment, acţiunea fi ind catalogată drept un succes deplin în întărirea şi dezvoltarea încrederii în Jandarmeria Română şi dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu mass-media.

CAMPION NAŢIONAL DE MARATON

Hristea Petrea, plutonier major în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Vrancea, a devenit campion naţional de maraton. Deşi la prima vedere pare o persoană fi ravă,

jandarmul are o inimă mare. În vîrstă de 34 de ani, tată al unui băieţel şi în aşteptarea celui de-al doilea copil, subofi ţerul tocmai s-a întors de la Tîrgu Jiu, de la Campionatul Naţional de Maraton (1 aprilie), unde a cîştigat locul I. Atletul vrâncean a alergat cei 42.194 metri, stabilind un record personal pe această distanţă - performanţă remarcabilă, dacă ne gîndim la faptul că atletul nostru se antrenează pentru această probă doar de aproximativ 2 ani. Pe agenda sa competiţională din acest an, se mai afl ă: Campionatul Mondial de Cros al M.I.R.A de la Linz – Austria (24 – 27 aprilie); Supermaratonul Arad – Bekescsaba şi retur / pe echipe (16 – 17 mai - 191 de kilometri în 2 zile).

CAMPION NAŢIONAL LA SHOTOKAN

Date biografi ce:Nume: Rotaru

MarianNăscut la data

de 06.08.1980, în localitatea Răcari, jud. Dâmboviţa

Instructor arte marţiale, centura neagră 1 DAN.

Subofi ţer operativ în cadrul Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi „Aurel Vlaicu” Orăştie.

În urma Campionatului Naţional de arte marţiale, stilul Shotokan, organizat de Martial Arts Federation pe 21 aprilie 2007 în localitatea Alba Iulia, colegul nostru, sg.maj. Rotaru Marian, legitimat ca sportiv la Clubul Dacicus Orăştie, a obţinut locul I la proba Kumite 3KYU – 1 DAN, categoria Seniori – Open, devenind astfel campion naţional la această categorie.

Felicitări !

SportCUPA PRESEI LA TIR -TELEORMAN

46

Page 47: Jandarmeria Română

Mesaje

Nr. 2/2007

Page 48: Jandarmeria Română