GERMANIA INFERIOR AL X-LEA CONGRES INTERNATIONAL AL LIMESULUJ

A. v. RADULESCU, A. ARICESCU

La numai doi ani de la desfii~urarea la Mamaia a celui de al IX-lea congres al granitelor romane 1, istorici ~i arheologi din lumea intreagii s-au reunit din nOll, de data aceasta pe limesul renan a1 Germaniei In­ferioare, pentru a-~i imparta~i rezultatele nailar cercetari intreprinse in legaturii cu acest aspect al sistemului militar al Imperiului Roman.

Organizat minutios ~i cu multii meticulozitate de institutele de spe­cialitate din R F. Germania, Olanda ~i Belgia, cu spri jinul autoritiitilor ~i al un or institutii de inviitiimint $i culturii, congresul a avut un caracter itinerant, lucrarile propriu-zise fEnd precedate ~i urmate de excursii de documentare, care au prilejuit participantilor cunoa~terea pe viu a obiectivelor arheologice ~i a dovezilor de culturii materialii privind civi­lizatia din tinuturile Germaniei lnferioare ~i organizarea acestei pro­vincii in cadrul Imperiului Roman. Vizite similare, de scurta durata, au avut loc ~i in timpul lucriirilor congresului care s-au desfii~urat la Xanten, in zilele de 14-17 septembrie, ~i s-au incheiat la Nijmegen in ziua de 19 septembrie 1974.

Pr intre cei aproape 0 sutii de participanti la congres, s-au aflat personalitati bine cunoscute in cercurile arheologiei ~i istoriei clasice, ca G. Alfiildy (RF.G.), D. v . Berchem (Elvetia), J. E. Bogaers (Olanda), E . Buchner (RF.G.), Ch. Daniels (Marea Britanie), O. Doppelfeld (RF.G.), J. Fitz (Ungaria) , S. S. Frere (Marea Britanie), M. Gichon (Israel), A. V. M. H ubrecht (Olanda), T. Ivanov (Bulgaria), A. Moczy (Ungaria), T. Nagy (Ungaria), Leiva Petersen (RD.G.), H. v. Petrikovitz (RF.G.),

1 R. Florescu, in Pontica. 6, 1973, p. 383-385, face 0 scurta ~i incompleta informare asupra congresului de la Mamaia.

452 A. V. RADULESCU, A. ARICESCU

C. B. Ruger (R.F.G.), H . Schonberger (R.F.G.), J . Smeesters (Belgia), M. Speidel (S.U.A.), J. $a~el (Jugoslavia) ~.a. 2, alaturi de care s -a facut rem arcata prezenta 1.lnui numar mare de tinEri cercetatori , mai ales din partea gazdelor .

La lucrarile congresului, desfa~urate in daua sectiuni alcatuite dupa cr iteriul geografic (provinciile occidentale ~i provinciile orientale ale Imperiului Roman), au fast prezentate eca. 70 de referate ~i comu­nidiri privitoare 1a organizarea granitelor romane de pe tot cuprinsul Imperiului, Uira a 5e urmari 0 tematica anume, astfel di au putut fi audiate aUt comunidiri teoretice sau istorice mai generale, altele privind un anumit aspect de organizare sau de functionalitate a limesului, ori referindu-se 1a 0 perioada mai restrinsa din istoria militara ramana, cit ~i un numar destul de mare de referate ell caracter strict a rheologic, unde au fast evidentiate rezultatele cercetarilor de teren din ultima vreme in diferite eastre 9i castele de pe granitele Imperiu1ui Roman.

Delegatia roman a a fost eompusa din opt cercetatori, care au sus­tinut tot atitea referate ~ eomunicari 3: D. Tudor eu comunicarea "Le role defensi£ du camp de Slaveni en Dacie", K. Horedt cu referatul "Die sudsiebenhlirgische Limesstrecke Daziens(.', D. Protase eu referatul "Das Lager von BrincQveneo$ti und seine Bedeutung fUr die Ver teidigung von Daziens N ordostgrenze", Emilia Dorutiu-Boila cu referatul "Die romische Grenzverteidigung an der unteren Donau im 1. J ahrhundert", Ioana Bogdan-Catanieiu eu referatu1 "Le limes du sud-est de la Dacie et les relations des Romains avec la population de la Valachie (II-IIJ siecles)", C. Petolescu eli eomuniearea "L'organisation de la frontiere romaine sur la valee du Mure~ (Dacia Superior)", A . V. Radulescu cu eomunicarea "Aspects de la vie economique Ie long du limes Seythique au V et VI siecles d.n.e." ~i A. Arieeseu eu eomunicarea nLes veterans du limes Scythique" .

De ee1e mai multe o1'i, diseutiile purtate pe marginea expunerilor nu au fost niei ample niei prea numeroase, aceasta situatie datorindu-se, de bun a seama, earacterului oarecum eteragen, fara a tematica anume, a1 celar daua sectii o$i a1 -1edintelor de lueru. Oricum, de cite ori au fast facute, 9i au existat ~i dteva exeeptii ale unor comunicari care au sus­eitat vii diseutii 4, interventiile au fast la obiect o$i utile propunatorilor de referate sau comunidiri.

Excursiile de doeUlnentare care s-au desfa.$urat de-a lungul lime­sului renan, au atins daua. categorii de objective : pe de a parte au putut fi cunoscute cercetarile de teren, sapaturile efectuate in diferite castre. castele f?i centre urbane antice, ell posibilitatea observarii in detaliu ~i

2 Orice omisiune din enumerarea facu ta in ordine alfabetica, este fortuita, nu intentionata.

3 Referatele l?i comunidirile vor fi publicate in intregime in actele Congre­sului, care urmeaza a fi editate la Bonn in anul 1975.

~ De pilda, la comunicarea lui O. Roller, Ein romischer Silberschatz aus der Pfalz. Probleme seiner Deutung und Datierung, sustinuta in ~edinta din 17 sep­tembrie, prezidata de prof. D. Tudor.

AL X-LEA CONGRES INTERNATIONAL AL LIMENSU LUI. GERMANIA INFERIOR 453

in ansamhlu a organizarii militare !?i administrative romane in aceste \inuturi, pe de alta parte, a fost vizitat un numar considerabil de muzee, colectii 9i expozitii, care cuprindeau, de cele mai multe ori, vestigii ma­teriale ilustrative privitoare la stapinirea ramana in pravinciile de pe Rin, dar 9i la alte perioade istorice.

CaHitoria pe Rin a pornit din Germania Superioara, de la Mainz (1Wogontiacum). Coborind pe fluviu, in aceasta. provincie, pina. la granita cu Germania Inferioara (Bad Honningen - Caput Limitis), au putut fi cunoscute cercetarile efectuate la Boppard (Bodobriga) ~i Koblenz (Con­fluentes). In prima localitate au fost vizitate vestigiile casteluJui roman tirziu, in cea de a doua a fost fa.cuta, pe teren, 0 prezentare topografica a acestui important punct strategic din sistemul defensiv al limesului. La Caput Limitis a fost vizitat un turn de straja reconstituit pe malul drept al Rlnului, facindu-se, de asemenea, 0 ampla descriere a locurilor 9i a construeti ilor militare romane de dincolo de granita natural a a fluviului.

Trecind in Germania Inferioara, prima escala a fost facuta la Remagen (Rigomagus), u n de se mai pot vedea, la baza construc\iilor --( medievale, f ragmente din zidurile castelului roman tirziu. In apropierea ora!?elului Xanten (aici s-a desfa9urat cea mai Inare parte a lucrarllor congresului), ,au putut fi vizitate locurile pe care se aflau castrele Vetera I ~i II, unde au fost cantonate, de-a lungul anilor de stapinire romana, legiunile V Alaudae, XXI rapax, XV Primigenia, XXII Pri­migenia, VI victrix ~i XXX Ulpia victrix. Tot la Xanten se afJa dez- ---' gropat ~i consolidat amfiteatrul din Colonia Ulpia Traiana. In timpul lucrarilor congresului au mal tost vizitate sapaturile de la Gellep IGel duba), Asberg (Asciburgium) ~i Alpen. Excursia de incheiere a congre­sului a inceput eu vizitarea ruinelor din Tongeren (Atuatuca Tungro ­Tum), unde este conservata u bum} parte a incintei ramane. Au urmat dPoi sapaturile ~i vestigiile de la Nijmegen (Noviomagus), Utrecht (Tra­iect!!m" Amersfoort, Zwammerdam (Nigrum pullum), un de se afla con­servate principia 9i porta decunwna ale castelului de piatrii, Valkengurg ~i Velsen (Ftevum).

Pe par cursu 1 calatoriei, participanti 1a congres au fost condu9i chia::­de cercetatorH care au lucrat pe teren ~i au valorificat materialele din eentrele arheologice respective. De asemenea, au avut la dispozitie 0

serie de materiale documentare privitoare 1a diferitele objective antice vizitate l?i, in primul rind, un ghid general, in fapt 0 culegere de arti­cole-rezumat, cuprinzind datele esentiale (istoriee, arheologice, biblio­grafice), plan uri ~i schite pentru fiecare punct arheologic de pe limesul Germaniei Inferioare 5.

in legatura eu citeva dintre muzeele vizitate vom face doar sumare consideratii 9i yom zabovi mai mult doar asupra noului muzeu din Koln. Lapidariul din Mitlelrheinisches Landesmuseum din Mainz este impresionant prin bogatia ~i varietatea materialului eplgrafic. La Xan­ten, am avut posihilitatea sa vizitam expozitia de coifurl romane di n Germania Inferioara, deschisa eu ocazia congresului 9i prezentata de in-

5 J. E. Bogaers ~i C. B. Ruger, Der niedergermanische Lime", K51n, 1974.

454 A. V . RADULESCU, A. ARICESCU

su~i autorul unei monografii despre acest echipament militar 6. Muzeul provincial gallo-roman din Tongeren cuprinde un bogat material arheo­logic specific nord-estului Galliei , cu exponate ilustrative pentru cu­noa~terea vie\ii ~i obiceiurilor popula\iei locale ~i a produc\iei provin­ciale din timpul stapinirii romane. Rijksmuseum G. M. Kam din Nij­megen prezinta, in primul rind, exponate provenite din cercetarile in­treprinse in lagarul legiunilor romane care au stationat in vechiul No ­viomagus IX gemina, VIII H ispana, XXX Ulpia victrix). Cu totul altfel se prezinta muzeul din Leiden, care cuprinde bogate ~i valoroase coleclii arheologice din intreaga lume anticii. Nu lipsesc de aici ceramica greacii din toate epocile, mumiile ~i papiru~ii din Egipt, materialele etrusce si romane etc., toate organizate pe categorii ~i in ordine cronologica, incit expozi\ia acestui muzeu poate constitui un excelent indreptar didactic pentru documentare in studiile de arheologie ~i istorie veche.

In mod deosebit ne-a re\inut aten\ia muzeul din Kaln (Ramisch­Germanisches Museum Kaln), care este, poate, cea mai moderna reali­zare in acest domeniu din Europa. A fost dat in folosin\a in anul 1973, intr-o cladire an ume construita , s impla, spatioasa, cu un circuit astfel conceput, incH sa permita nu numai vizitarea completa a expozitiei, ci ~ i doar a unui anum it sector . Exponatele sint organizate pe categorii de obiecte sau domenii de activitate, pastrindu-se 0 linie cronologica generalii. Ghidajul se face au tomat, pentru fiecare sector, cu ajutorul unar aparate asemanatoare televizoarelor, unde se dau explicatii ama­nun\ite, ilustrate cu ajutorul imaginilor, prin care se atrage aten\ia aSllpra exponatelor din sectorul respectiv. Iluminatul artificial ~i am­plasamentul obiectelor mari sau al vitrinelor, dall p3sibilitatea viz ita to­rului de a cerceta in detaliu fiecare exponat. De~i criteriile de organizare sau unele detalii tehnice se intilnesc ~i in alte expozi\ii 7, mllzeul din Kaln apare ca 0 real izare superioara mai ales datorita cladirii construita in acest scop, ceea ce contr ibuie esen\ial la dobindirea condi\iilor optice ~i acustice care asiguril posibilita\ile de cercetare ~i de in1;elegere optima pentru vizitatorii de t o ate categoriile.

Se cuvine sa spunem citeva cuvinte si in legaturil cu modul in -care sint conservate ~i amenajate ruinele antice in aer liber, pe care Je-am intilnit in cursul vizitelor fa cute pe limesul renan. De buna seama, acele construc\ii pu\in rezistente, cum sint, de pilda, castrele de pamint, In afara de cazul ca ne-au fost prezentate in sapaturi actuale, nu au p u tut fi men\inute la suprafa\a . Construc\iile de piatra, in masura in care nu au fost distruse si acoperite de cladirile medievale sau mo­derne, sint protejate pe lOClll lor, in rezerva\ii arheologice (de ex. : la Colonia Ulpia Traiana, la Torigeren sau la Nigrum Pullum). Alteori, vestigii ale antichitatii sint pastrate in subsolul construc\ iilor mai re­cente (de pilda, biserica din Boppard), sau la temelia zidurilor medie­vale (Remagen). Aln constatat, de asemenea, in cazul in care construc-

6 H. Klumbach, Romische Helme aus Niedergermanien, Koin, 1974. 7 Muzeul de arheologie din Constanta, de pUds., respecta cri,teriul_ domeniilor

de ·activitate in cadrul firului istoric general.

A[" X-LEA CONGRES INTERNATIONAL AL LIMENSULUI. GERMANIA INFERIOR 455

tiile antice cercetate nu au putut ii mentinute ca atare, cil ele sin! indicate prin marcaje facute in pavajul strazilor si al trotuarelor (Val­ken burg). $i pe limesul german, ca si in alte parti ale Imperiului Roman, s e incearca nu numai salva rea !?i cercetarea vestigiilor trecutului, dar, in masura posibilitatilor pe care Ie lasa dezvoltarea urbanistidi actuala, mnenajarea unar puncte muzeistice in ael' liber, care sa men tina pe locullor marturiile de civilizatie antica.

,In incheiere, se cuvine sa subliniem di reuniun ea arhealogidi de pe limesul renan, de inalta tinuta stiintifica, si-a datorat succesul nu numai programului interesant si bunei organizari, ci si ospitalitatii de care s-au bucurat pretutindeni congresistii din partea gazdelor ..