Ese de derae ori intr'o luna, adeea in 1 si 15 dupa e. v. in formatti de o cola si jumetate. — Atâtn manuscriptele, câtu si banii de toenumeratiunejsèseadrssBse ia uedafjtiime, localulu aosstei-a : S t r a f a poste i vecMfttw. .1. etaginlu 1. nr» 96. n Pretiulu de prennmeraţiune pentru proviuciele austriace : la ani» 5,fl. la % de ano 2 fl. 5 0 cr. ; pentru Romania si stfainetate la

ta l i 7 fl., la V2 d l?ana J S fl: W t f V v . ' H . — Pfenumeratiune la trei lune nu se primesce; — Manuscriptele nepublicate se ardu.

A n H l u l M & M ; Nr. 15. Pesta 1/13 Augustu.

E/)rurH©sa",e femeea i& t î p u or ig inalu! ^ P e frţi|*ţ«*r.ei- luoesoer-dieesq'ti. semnătura

De gratia, blandetie, de cumpetu si mesura De gontntu, ce-aliria-alu lumei turb idu va lu !

G a u t a colo la- © o p i l a , L a ,celu tîpufimiodftfttB sii blandu, L a celu ochiu de innocintia, L a cea frunte medî tandu.

Caută, cum 'si pregatesce ; ; r r

Pen t ru casa unu locsioru In t ierân 'a d'in gradîna , In t r ' urjjttiaingJjiuidesfatatoiriu.

Cum ornez», cum gatesce Papusicla-si de frumo.su;. Pa r ' câ-i spunea-o presemţire Unu cuvenfii misteriosu.

Cum iubesce si alege • Ge-i gustosu, suavu si p l acu to ; A naturei si6pta lina 0 -a cuprinsu, o-a pricepuţii.

Ehret die Frauen ! Sie winden und weben Himmlische Rosen in's irdische Lehen.

Schiller.

Cum-retiene cu-o rogare Dje lare le p r e baiatu;-; Cum de tempuriu se 'nvétia L a tacutu si la rabdatu .

Cura de-a m a m e i t and ra mâna Cresce; dulce floricea In t r ' a lu casei s t ra tu ferice, De-ti e d ragu a o v e d e a !

AniLse s t recuru , florea 'mpupi ta P r inde a deschide pudîculu sînu ; Ca unu lucéferu vedi deodată Ochiulu f e c i ó r e i blandu si serinu.

Dulcea vióra, nóptea nut r i ta Dé să ru ta rea róuei ceresci, Nici ca feciór'a, candu-si serbéza F lo rea vietiei cei pamentesci.

si natura sta si pnvesce• Opulu măiestru, «o i'a creatu, Si ca copila!» Jbate <Wn palme, EV aci viffulu, ce i'a visatu!

15

Fruntea ei bela e 'ncununata D'alu innocintiei cercu auritu ; Dorulu ei sbóra ca barcarol'a Leng' alu sperantiei malu inverditu.

Mare e lumea, largu e pamentulu, Dulce-alu vietiei visu trecatoriu ; Inim'a insa sbóra la Inimi, L'alu fericirei tàinicu isvoru.

E ta câ barc'a afla-si in fine Dupa fortune portulu doritu • Si-alu feciórei ochiu intalnesce Ochiulu de june ce-i e menitu.

Un'a privire si sîmpathi'a Dóua dorintie le-a 'ncoronatu ; O legatura santa, eterna, Spiritu de spiritu a 'ncopcieatu.

Ceriulu, pamentulu, cu abundantia Versa spre densii dulci fericiri ; Limb'a-e seraca, pentru de-a spune, Câta-e mărimea castei iubiri!

Primave'r'a trece, flórea vestediesce, Impregiuru-ti campulu tace ca jelindu ; Dar' candu cade flórea, fruptulu se ivesce Si se cóce 'n sóre, linu ingalbenindu.

Spum'a se topesce ; dar' remane pura Làmur'a de àuru greu, nepretiuitu ; Si la sînulu m a m e i fraged'a natura Pune sugatoriulu, unu secretu iubitu.

Legatur'a juna se eteriséza, D'in afectu devine unu amoru cerescu ; Cas'a 'nteneresce, mam'a 'n ea veghiéza, Cum veghiéza 'n corpuri spiritulu diescu.

Man'a ei barbata umple tota cas'a, Ca albin'a verei fagurii gat î t i ; Fi i si fiice bune 'i incungiuru me's'a, Cum incungiuru viti'a struguri-i 'nfloriti.

Ochiulu ei de mama nu mai obosesce D'a porta 'ngrijire de iubiţii sei; Reulu alinandu-lu, binele-lu sporesce: A-i vede 'n ferice e "fericea ei.

Sotiulu caută 'ngiuru-si, inim'a crescandu-i, Spre alu seu tesauru, spre edenuiu seu, Semtiulu multiamirei, sufletulu umplendu-i, Se reflecta 'n lacrimi câtra Domnedieu. —

Cas'a 'nfloritore binecuventata F ie simplitatea, fie pacea ta ! Vanitate, ura, fumuri nici odată Fati'a ta serina nu o-aru turbura!

Er' candu inimiculu a ori ce fiintia Ar desface nodulu sacrei armonii, Mam'a de iubire mam'a de credîntia D'in mediu-loculu vostru candu s'ar desparţi:

Sărutaţi atuncea buz'a-i vestedita, Si-o udaţi cu lacrimi multe si ferbinti, Sarutati-i fruntea, man'a amorţita, Sarutati-i ochii ca la unu tîpu de sfinţi.

Puneţi monuminte tari neperitore, Demne de iubirea-i, ce v'au ingradîtu, Ce si-acum se roga pentru voi cu-ardore, Ce si dupa morte nu v'a parasîtu!

Frumosa e femeea in tîpu originalu! Pe fruntea ei lucesce dieesc'a semnătura D e gratia, blandetie, de cumpetu si mesura, De geniulu, ce-alina alu lumei turbidu valu.

Silvanii.*)

C u n u n ' a a m o r u l u i . (Novela concursuala.)

M o t t o : Ér ' Romanuln nasce liberu a trai.

Se ne strapùnemu in dulcea Romania d'in tempulu lui Mihailu Eroulu ; d'in tempulu acel'a, candu numele Romanu era pronuntiatu cu gloria de lumea crescina, candu arm'a romana b a g à spaima si cutrèmuru in óstea, de a cărei stindardu infromsetiatu cu semi-lun'a tremura tòta lumea !

Fromosu e acelu periodu in istori'a nòstra,

j Acel'a este, ca se me esprimu asià, unu P a n -

s i ^

D. Bolintînianu.

teon alu eroiloru natiunali ; câci cine nu-si aduce a minte cu fala de fraţii Buzesci, de unu Strofa si de unu Banu alu Craiovei ? . . .

O voi tempuri sacre in memori'a nòstra, cum ati trecutu cu glori'a vóstr'a !

Mai ave-vom óre asià di le; mai vede-vom

*) Poesìa acést'a a concurau asemenea la premium de 2. galbeni. Red.

sei perirà f... Insa tu scumpa naţiunea mea, tu, decandu ai

escalecatu pe pamentulu acest 'a, incungiurata elemente straine si pururea duşmane , pururea enintiata cu perire, — dupa atâte lupte, dupa

âti-a secoli plini de furtune inspaimentatóre, ftai ca si unu cedru ! Si limb'a dulce a ta si asta­

di resuna de pe budiele aloru 10. milióne de omeni !

Cum sè nu fie eschiamatu poetulu teu dara: „De n'a peritu Romanulu" ?

Mare ai fostu tu dulcea mea naţiune ! Pururea mare : in bine, in reu ! Au nu este mărire a suferi atat'a, si totuşi a

trai ? . . . Ce vor dice cei ce 1' antei'a privire a reului

str iga: „vom peri cu toţii," candu vor audi de­spre pâtîmele tale d'in atâţia secoli ? . . .

Batali'a dela Calugareni inca nu s'a fostu in-templatu. Tiér'a inca era voiósa ; câci ea era cu­răţita de Turci. Numai candu si candu se audiau faimele despre apropierea trupeloru otomane câ­tra Dunăre.

Sorele-si arunca ult imele radie pe coperisiu-rile casutieloru d'in comun'a Văleni, ce erâ asie-diata la piciorulu ult imului munte d'in Romani'a, insa si acestui-a i-ar stâ mai bine a-lu numi: ult î-m a colina mare d'in Romani'a; câci incependu de acf pana la Dunăre nu mai vedi alta decâtu numai unu siesu nemarginitu.

^ Caldur'a mai nesuferibila se straformâ intr' o clima blânda si recor6sa. Frundiele ârboriloru sioptîau tainicu, si pe s înulu frâgedu a floriloru

dalbe legănate a lene de zefiri lucia r6u'a ca si nesce lacrime versate in suvenirea unui amoru ardietoriu.

Tăcerea universala numai candu si candu era curmata prin sunetulu l impede a campanele-loru legate la gutulu oiloru, ce pasceau in apro­pierea satului modestu.

L a mărginea satului, intr' o dîstantia mica, pe o colinutia erâ zidîtu castelulu unui boeriu betranu cu peru caruntu, si cu fatia blânda. Se-lu numimu: Romanu.

Romanu erâ, precum spusei, omu slabitu de betranetie; insa pentru aceea viu la s M e t u si iu-bitoriu de patria, ce mai alesu de acolo potemu sci; de6rece avea datîna a dice de multe-ori câtra unic'a sa fiica, câtra mandr'a si grati6s'a Ange rina, câ d£ca n'ar fî ea atâtu de buna, atâtu de buna, atâtu de iubit6re, i-ar pare reu, câ nu i-a daruitu Domnedieu unu fiu, care s'ar pote lupta pentru tier'a mândra!

Insa vedi tu Angerin'a m e a , — dicea elu câtra fiic'a sa — tu esci atâtu de buna, atâtu de iubitore câtra mine, incâtu slabu si betranu cum sum eu, nu potu multiami d'in destulu lui Domne­dieu, câ mi te-a daruitu de spriginitorea slabitiuni-loru mele. D e câte-ori te priyescu, totudeun'a-mi pare câ vedu pre mama-ta.

Si atuncia se scurâ câta o lacrima muta in ochii lui, documentu viu despre iubirea, ce dom-nisa intre barbatu si muiere.

Fi indu seYa acesta atâtu de plăcuta si fiindcă caldur'a peste diua a fostu mare: Romanu sprigi-nitu de Angerin'a a venitu in gradina, ca sg se recor^sca si se se desfateze in fromseti'a uimitore a naturei.

Asia siedeâ Romanu cu Angerin'a tacuti in gradîn'a mândra si plina de flori fromose, privindu amendoi câtra apusu, unde numai unu focu slabu mai remasa ca suvenire in urm'a sorelui ardietoriu.

— Vedi scump'a mea fiica — disa Romanu — cu câta maiestate apusa s6rele depe orisonu; asia trecu d'in lume si 6menii mari. Precum a i b s t u cursulu vietiei loru de fromosu si g l o r i o s u a s i a si perirea loru e maiestosa si uimit6re^ câci intru adeveru numai caracterulu moralu repetatu p6te face pre unu omu maritu.

U n u simetu linu si doios-a făcu. pre betra­nulu Romanu se-si curme ftralu vorbeloru sale basate pe esperiinti'a, ce s i-â eascigatu-o in decur-sulu unui restempu de 60. de ani, si intorcandu-se câtra colin'a, seu cam o numiau — muntele, d'in apropiere asculta eu atenţiune doin'a, d'in car»»

15*

fluturandu stindardulu armiei romane încununaţii cu laurulu nevesceditoriu alu victoriei; mai sen-tii-vom sângele nostru scurgandu-se in faci'anóstra înflăcărată de foculu falei si a-lu entusîasmului ?

O dioa mândra! departe este ore sórele teu, carele stralucindu va aretâ luminata mărirea ta, dulcea mea naţiune ?

Candu vom mai audi numirile glorióse, candu vom mai mori pentru tîne patria iubita, — candu vom dîce cu o fala demna de numele nostru: sum Romanu, gata de a mori pentru tesaurele nera-pite de atâti-a criveti furtunosi ale naţiunii mele ?

Mare e insemnetatea numelui R o m a n u ! Romanu insemna: eternii, nesupusu poterei

nimicitóre a sortii! Câte naţiuni poternice si faimóse cu Atleţii

2 3 c^-— 172 —

pricepu cuvintele aceste, ce sunau la totu versulu ca si-unu refrenu:

„Aid 1 copii de tiera, aidati la resboiu Se-alungâmu dusimanulu grâbnicu delanoi ." — Asia, asia dragii mei copii, fîti voi mai

bravi, decâtu noi; disa betranulu stergandu o la­crima, ce i-se scurâ in ochi la audiulu versului militarescu.

Pana ce rosti, betranulu cuvintele aceste, Angerm'a priviâ spre colin'a, de unde suna cân-teculu, si observa doi juni , d'intre cari in unulu cunoscu pre verulu seu; era alu doilea i fu necu-noscutu; insa acestu necunoscuţii i-se păru inca d'in îndepărtare forte interesantu, si ea asceptâ cu inima mai infocatu batenda se v e d a : 6re si d'in apropiere e totu asia de interesantu j u n e l e de statur'a delia ? . . .

— Oh, deca a colo v ine Dimitrie , fiulu fra­telui meu, cu unu altu teneru fromosu; si tu An-gerina nici nu-mi graisi n e m i c ' a , — disa betranulu intorcandu-se câtra fiic'a sa adencita in cugetări, ce o facura peste voea ei neliniscita.

— Ce copii bravi si fromosi! urma betranulu mai departe; insa junele acel'a necunoscutu mi­se 'mpare totuşi mai sdrâvanu. E l u trebue se fie unu teneru bravu. 'Mi pare câ-lu vedu, cum s'ar lupta de curagiosu in bătălia !

Asia vorbi Romanu despre junele necunos­cutu, facandu prin acest'a obucuri'a nespusa man­drei Angerina, carea vediü câ si tatalu seu inca se intereseza de junele placutu, si carea cu o ne-liniscire mare si totuşi cu unu sentiu de bucuria asceptâ intrarea loru.

— Buna ser'a unchiule! grai Dîmitrie saru-tandu man'a unchiului, buna ser'a Anger ina! — Eca vi recomendu pre amiculu meu celu mai cre-dîntiosu, Florianu, care togmai ieri ajunsa la noi, provocandu-me se mergu in bătălia contra Turci-loru. Elu a mai fostu in bătăl ia , si a si taiatu -eati-va Turc i , dupacum am audi tu; insa si eu voiu taiâ capete otomane; câci voiescu se fiu demnu de amiculu meu !

Ekivintele aceste laudatöre alui Dimitrie, ca-siunara o bucuria nespusa Angerine i ; aceste o incuragiara se dee locu in inim'a sa unoru sentie-minte atâtu de fragede si atâtu de fericitore, a câroru fântâna "nesecata e amorea, acestu daru Domnediescu, acestu factoru mare si incantatoriu alu societâtii omenescil E a s'a convinsu 1' antei'a privire despre eroismulu nutritu in peptulu bar-batescu alui Florianu, care 'stă inantea ei tacutu

cjsi rositu in urmarea lâudeloru lui Dîmitrie.

SSvfVo

— Domnedieu se ve binecuvinte, dulcii mei nepoţi, — eschiamâ betranulu, stringandu man'a juniloru si intorcandu-se câtra Florianu 'lu agrai cu blandetie , esprimendu-si bucuri'a, ce o sentie-sce, potendu onora in modest'a sa casa unu ospe atâtu de valorosu si inca asia teneru.

— Lupta-te numai mai departe fetulu meu, urma Romanu câtra confesulur Florianu, câ tieVa mandra va sci apretiui servitiele, ce le faci si le vei face pentru e a !

— O me rogu fromosu, grai aeum Florianu, eu me tienu ferice, potendu-me rrumi unu fiu demnu de patri'a mea. E u nu me luptu d'in atare interesu, me luptu d'in datorintia si d'in iubire câtra dulcea mea patria, in carea m'am naseutu si carea m'a portatu cu atât'a iubire in sînulu seu. Me luptu, ca se me facu demnu de bineou-venfcârile e i ; me luptu ca se âperu florile mândre ale patriei m e l e ! i

Cuvintele aceste d'in urma fura acompanifite de unu complimentu finu si totu-odata maiest^su câtra mandr'a Angerina, carea stateâ tăcuta tţe-suindu-se a invinge neliniscirea, ce-i mana sara­gele in fatia, ce-i adusa inim'a intr' o batere forie înfocata.

Privirile loru se intelnira, cet îndu fiecare ii) ele unu doru mutu, nemarginitu si adeveratu !

In inimele amenduor-a se născură nesce sen . tieminte dulci si doi6se, de cari nu s'ar fi despar-titu nici odată!

Aid' se mergemu in casa, disa Romanu prin-diendu manile juni loru; câci a innoptatu cu to-tulu. Totu-odata ve poftescu se remaneti la mine pe câte-va di le; câci si asia cine scie, candu ne vom mai vede.

De d6ua-ori saluta acu sorele pre tenerii no­ştri 6speti in cas'a lui Romanu.

Societatea mica erâ asiediata in gradîn'a 11 mandra, de unde poteau privi ospetii noştri cu I plăcere campi'a nemărginita si manosa a tierei.

Sorele apusa ; si pe azurulu ceriului începură a se aprinde lampele Domnedieesc i , ce par câ voiescu se ni presente pururea ingrigirea veghie-t6re a marelui imperatu alu Universului !

In fine apăru si lun'a pururea doi6sa, imbra-candu natur'a intrega in vesmentulu unei melan­colie adence, facandu pre totu omulu sentitoriu a-si revoca nesce momente fericite, despre cari pote omulu cugeta cu atât'a vietate in momen­tele aceste poe t î ce !

Aceste sunt acele momente, cari-ti d e m a n d a ^

-GA

— 173 i so t« oeupi e u t î n e ensu-ti, ce te facu se nu vedi impregiurulu teu nimic'a, ci se traesci in dorurile tale si in fericirea ta ? . . . .

Asia siedeâ si Florianu lenga mandr'a Ange ­rina, tacutu si adencitu in cugetări. In internulu lui erau o mie de sentieminte acuşi dulc i , acuşi doi6se; acuşi doiose si dulci. Ochii lui rătăceau piutre stele, ca si candu ar voii se-si afle steu'a vietiei sale, se ve'da ce-i este scrisu: fericire ori nefericire? Si atunci priviâ cu o privire rogatore câtra mandr'a Angerina, carea inca se lupta totu cu acele sentieminte, ca si candu i-ar spune : „nu­mai tu esci fericirea mea."

Ferice eră elu in acele momente, candu unu

surisu gratiosu insotitu de o privire dulce si do-iósa 'lu fece se intieléga; câ elu este intielesu s i . . si ascultatu !

Acesta i o-a datu mandr'a Angerina d e su­venire, si eu intrebu : potè se fie u n u semnu mai atragatoriu in lume, decâtu privirea aceea? p o t è se fie in stare a ni revoca ceva mai viu, o plăcere mai incantatóre decâtu o privire atâtu de draga-lasia, in carea vedi lucindu unu sufletu indomne-dieitu in tòta pomp'a s'a uimitóre?

(Va urma.)

Dupa unu bala. andu te vediui copila la baiu a-1-altaséra, Crediui, câ n'aflu alt'a, ca tîne 'n asta tiéra,

Parea , .câ 'n cea clipita tu vini d'in paradîsu, ^ Câei féti'a ta de angeru, preadulce mi-a surisu.

Er'4nhn'á-!mi aprinsa si plina de eredîntia Bateâ amorisata de bland'a-ti innocintia,

Câci perulu teu eu rose, cu stele impletîtu, Si ochii tei cu fârmecu, asia m'au amagitu!

Frumséti'a ta-e de dina, ce 'n ceriuri are sora, Tendréti'a ta-e ca róu'a, ce cade in aurora,

Intînde-ti man'a alba, câ vreu ca se-ti sioptescu, Câ eu te-adoru copila si sénceru te iubescu!

At. M. Marienescu.

N u mai este procesu de despărţire. (Traducere d'in novelele Ini L. BeSthy.)

(Inchiare.)

Dam'a juna tremura in totu corpulu seu, incepù a lacrima ; óre darimarea obiecteloru plăcute furară d'in ochii şi lacrimele acele? ori mani'a pentru satisfacerea acést'a peste mesura o-a superatu ? nu se scie ; destulu, câ ea si-a perdutu presînti'a.

— D T a esci unu omu infioratoriu ! striga dam'a la-crimandu.

— Dómn'a mea, D i a incepusi, eu continuai ! Mai ai inca ceva objectu placutu, de ce n'avemu lipsa in casa ?

— înceta odată ! incéta, pentruca eu trecu la estre-mitâti.

— Ei, si acea estremitate? T - Me despartiescu de Dta. — Asia ? eu nu facu nici o esceptiune ! disa Adal-

bertu, si apoi luandu-si palari'a, bastonulu, 'si trasa mâ­nuşile si disa: sum g a f a ! potemu merge.

— U n d e ? — La preutu! — Si pentru ce sé mérgemu ? — Bah! sé-i spünemu: câ voimu a ne departí! se-i

spuni simplu, câ eu sum unu omu reu, eu te negrigescu, aducu la casa tivlitóre, si pitigusie, ti-amu legatu canele la castancu, câ-ti facu pülvere si cenuşia oglindele de unu pretiu de-o mie de florini, câ-Ji aruncu florile d'in casa; cu unu cuventu: Dta nu me poti iubi pentru defec­tele aceste, asia dara voimu a ne desparţi,* m e r g e _ « ! la preutu!

— Of! eume convoiescu bucurosu; disa dam'a, per,- «t»

-<H&g2

diendu int re aceste forte multu d'in determinatiunea sa de mai namte , si părea câ t r èmura .

— Ie- t i palar i 'a ! E c a parasolulu, si mânuşile ; ce-ti mai l ipsesce? mèrgemu la p reu tu !

— Asia e ! mèrgemu la preutu ! disa dam'a erum-pendu in lacrimi si redîcandu-si maram'a la ochi, repet i r up tu ra tu : mèrgemu la preutu !

— Ne vomu despart ì ! — N e v . . V . . O . . O . . omu despart ì ! d — d—da. — Fi indu câ nu ne iubimu ! — D—d—da! — Potemu merge ! Int înde-t i man'a , domn'a mea ! D a m ' a i dede man 'a si esira d'in pavi lonu. Abià po tura face doi pasi, candu se apropia de ei

unu ba rba tu caruntu, onestu, cu o fatia sanetósa, rumena si pretotu- indenea rasa ; pe capu aveà o căciula b rune ta de paie, cu o bar ta l a t a ; roculu lui de colórea cenuşiei si de o t iese tura usióra 'i acoperià genunchii , in cari-i erau sufulcati ciórecii.

— A h ! acest 'a e in adeveru unu apropos ferice ! s tr iga Adalber tu vediendu p re betranulu onestu. Chiaru eramu se mèrgemu la venerand 'a D t a !

— Me bucuru ! Asia d a r a . . . — Se remanemu acuma a c i ; potemu ga tà si aci.

— Gatat 'a t i fiiloru ? in t rebâ in urma preutulu. — Gata tu , păr inte venerande, respunsa barbatulu . — N ' aveţi nimica de a mai dice ? — Nu, respunsa dam'a .

Si stati pe langa propusulu vostru de despart i re ,

ac i ; Poft îmu in pavilonulu de plăcere. Acolo in adeveru acuma totu e p lacutu .

Se reintórsera si in t ra ră in pavilonu. — Ce se intemplâ aici ? in t rebâ preutu lu be t ranu ,

ga t 'a sâ cada vediendu desordenea fromosica. — Dómn ' a mea, spune, ce se intemplâ aci ? — Spune D T a ! — Spune D t a dómn'a mea, ce voimu cu domnulu

venerandu ? — Spune D t a ! — No, vorbesce odată ! Dam'a-s i red îcâ fati'a a tunci , si disa cu oresicare

sent iementu superbu : Da, domnulu meu, asia da ra voiu sè vorbescu.

Vorb indu simplu si pe scur tu : noi voimu a ne despart ì . — Asia-e domnule venerande, noi voimu a ne de­

spar t ! ! — Adalber tu nu meri ta se fiu a lui. — Asia-e pă r in te p rea onorate , eu nu o meritu ! — Elu m'a negrigi tu . — Am negrigi tu-o ; ma si canele i Tarn pusu in fere. — Me despoiâ de tòte plăcerile. Calulu inca mi l'a

vendutu . — Am capeta tu pe elu siepte sute de florini. Bine

făcui. — Sugâri le mi le-a datu pe ferésta ! — Nu -mi plăcu femeile fumatóre ! — Cu unu cuventu — eu voiescu a me despart ì . — Si eu voiescu ! — Mi a spar tu oglind'a de o mie de florini. — D'in as t 'a se vede, câ t ra iulu nostru costa multu. — Barba tu lu meu are pasiuni ! — Nu-e a l f a de facutu, decâtu sé ne despart imu. — Amin ! — Noi voimu a ne despart ì . P r e u t u l u be t ranu nu potù sé graésca nici unu cu­

ventu. Tăcea, ca si judele, candu asculta amendóua par­tile, si un 'a vorbesce mai ta re decâtu alt 'a, pana candu in u rma si elu dice, ce a dîsu odìnióra unu presiedînte de

^ l a t r ibunalu : , , n u m a i t r e i s è v o r b é s c a d e o d a t a ."

fiiloru ? — S t â m u ! — D a ! — Asia dara , disa preutulu be t ranu, fiindu-câ eu

v 'am legatu, se cuvine, ca to tu eu sè ve si deslegu. D r e p -tu-am ?

— San tu de drep tu ! disa barbatulu. — Asia dara, fiiloru, ascultati-me bine ! — T e ascul tâmu ! — Deórece sciu , si esperiezu de vr 'o cinci ani,

câ locuitorii acestui castelu, acuşi ba rba tu lu , acuşi fe-meea, fura totu-de-un'a nefericiţi, asia, incâtu pre p a t r u d'intre ei i-am d e s p ă r ţ i ţ i i pana acuma, — to tu -de ­odată, fliule Adalber te , si p re t îne te cunoscu d'in copila-r i 'a ta, ce feliu de s b u r d a t u , usioru erai, esci si vei fi : asia da ra d ' i n d i u ' a d e a s t a - d i e s c i d e s p a r t i i u d e m u i e r e a t a !

— Cum asia ? / — Cum asia ? asia de usioru si de iute ? ' — L u c r u l u e sîmplu, respunsa p reu tu lu betraim ;

tu fiule, nu esci barba tu lu f e t e i acestei-a, si tu fiic'a mea, nu esci muierea omului acestui-a. Sciindu inante , câ ast'a va se fie u rmarea , — n i c i n u v ' a m i n s c r i s u in m a t r i c u l a .

— In matricula ? ! — s t r iga ră amendoi de odată . — Da , in matricula, fiindu câsc iu i inainte u rmarea ,

si nu voiìi a ve ingreunà cu spesele procesului de despar­t i re . — V o i n u s u n t e t i b a r b a t u s i m u i e r e .

— Pă r in te sante ! — st r iga Adalber tu ba tendu m palme.

— Ce disesi Dta ? ! — s t r iga dam'a ingalbenindu. Amendoi erau aprópe sé cada de pe picióre. Numai preu tu lu be t ranu remasa ca si-unu màrmore

rece, cercetandu fetiele loru ca unu Lava te r , a cârui inve-tiacelu era elu.

repetiescu, disa cu o solenitate seriosa : s u n ­t e ţ i d e s p a r t i t i .

— A c é s f a insa nu e cu nepot în t ia ! păr in te sufle-tescu !

— Cumca suntet i desparti t i ? — D'apoi câ voi o voirati !

— E da, despăr ţ i rea legiuita, disa dam'a ; insa acé­s f a e unu ce infioratoriu, pen t ruca astufeliu noi n 'am fostu căsătoriţi dupa lege, — asia dara eu n' am fostu muierea lui Adalbertu, ci numai — oh, ce va dice lumea?! Onórea, reputa t iunea mea, ah — — ah, re t rage- t i cuven­tulu , păr in te v e n e r a n d e , pent ruca eu nu potu suporta scandalulu aces f a.

— Dar ' nu e numai scandalu ! strig» Adalber tu de-sperandu ; ci mai mul tu , pent ru câ daca nu mi-ai fi D t a soţia legiuita, atunci castelulu si dominiulu aces t 'a , in poterea testamentului repausatului meu unchiu, nu este alu meu.

H a h ! cum sé iesu inantea lumei ? ! suspina fe-meea.

— D a r ' eu cum sè iesu dóme'a mea, ca cersitoriu ? — S i e u , c a o f e m m e e n t r e t e n u e (amoresa) a

Dta le ! Ah, eu lesinu.

— Siodu lucru, disa in urma preutulu betranu; in adeveru o nemultiamire! eu voindu a-i mântui de apese, numai spre binele loru eramu si eca acuma nu h place fapt'a mea, - pentruca, vedi bine, acest a e mai simpla, si dupa modulu acest'a „nici nu trebue, nici nu este pro-cesu de despărţire!"

pja}j n> ajunge nimica! striga Adalbertu, aci re-corindu aci stergenducsi fati'a cu mafram'a. — Ast'a nu p<5ţe remane asia! trebue se ajutâmu, câci altcum amen-doi suntemu nimiciţi!

— Se ve ajutu? disa preutulu, incretindu-si cretiu-rile asia numite a-le intieleptiunei pe fruntea s'a — a ajuta dora s'ar mai pote inca.

— Vai! ajuta-ne dara! se rogara intr' odată, ca-diendu la grumadiulu betranului.

— Ei bine, insa cu o condîtiune. » — Implinimu si o suta! _ • — Inante de tote dechiarati-ve, voiţi si dupa aceea

se ve despărţiţi ? » * Barbatulu si muierea priviră unulu câtra altulu.

Adalbertu disa aretastlu câra femee : — IntrebaJOta pre nWierea mea! — Kespiinda^.dalbertu, disa dam'a confusa. — Daca dora ar abdice muierea mea. — Daca dora Adalbertu ar abdice de propusulu seu.

<"' — Asia nu ne-am desparţi. — Bine, disa preutulu; insa tfâbue sS mai promiteîi

un'a. Numai atunci si in acelu casu ve potu ajuta, daca veti dâ probele imbunirei. De esemplu, punu unu terminu de o luna, in decursulu cârui-a ve voiu proba. — Mari'a ta — continua intorcandu-se câtra dama, vei duce diua-riu^JXL c^re-mi vei descrie cu fidelitate, cum s'a portatu batbatulu Dtale in diu'a aceea, si cumca indestulata esci cu elu ? asemenea si Dta vei duce unu diuariu, in care me vei insciintiâ, cumca in fericirea lina familiara a apusu sorele! acesta asia va tiene o luna de dile, tramitiendu in tota: seVa diuariulu sîgilatu la mine. Mi-o promiteti ?

— O promiteam! — Si acuma inante de tote dati man'a. Dedera mana. — Asia priviţi diu'a acesta, ca si candu v'asi fi cu-

nunatu in diu'a de adi, si asia traiti, ca si candu acuma vi s'ar incepe septemanele placeriloru.

Barbatulu si dam'a fromosa steteau imbratisiati, ca si candu sărutarea cea lunga si ferbinte de pe budiele loru, i-ar tiene lipiţi.

Lun'a trecu. Preutulu betranu siedeâ in bibliotec'a s'a, intre

scidptele sale de predîcatiune si intre cârtile legate cu pele de 6%ne, cari dora nu le-a cetîtu nici elu, nici acel'a, aela care le-a cumparatu.

înaintea lui zăceau nisce pâgine mirosîtore a colore de rosa, pre totu-indenea scrise, ce le întorcea cu mare indestulare.

Foile aceste cuprindeau in sine diuariulu scrisu in decursulu unei lune de dile, de barbatu si de femee.

Tote diuarele nu le potemu comunica d'in caus'a estinderei loru. Se ni fie destule doua, trei spre orientare.

Diuariulu femeei. I. Augustu.

Vietia de paradîsu! Barbatulu nu me parasesce nici ) pe unu minutu. Asiâ-e de placutu, asiâ-e de finu, asiâ-e

de curtenitoriu si de prevenitorul, ca si cum era candu umblà la mine, ca la féta nemaritata ! 'Mi spusa, câ nu mi-a vendutu calulu dora câ a capetatu 700. de florini pentru elu, ci pentruca l'a facutu atentu medîculu, câ ca-îarirea-mi este spre stricare. Ce bunetate! Tòta diu'a siede la piciórele mele, le inunda cu sărutările sale si nu joiesce a repeti, cumcâ nici Myron n'a creatu picióre mai mice si de-o forma mai mândra ! (acest'a e ceva scobito-riu grecu ; domnulu reverendu potè sè-lu cunósca mai bine.) Pentru Mopszli canele meu cumpăra o catena de gutu forte pretiósa, era eu am facutu insu-mi cu manile mele o prima pentru grumadiulu capâului séu. Elu se jóca cu mopszli meu, era eu cu capâulu lui si suntemu atâtu de fericiţi in plăcerea reciproca. Elu dice, câ lumea nu pote aretâ unu mopszli de o crescere mai regulata si cu unu peru mai genialu sberlitu. Capâulu lui inca-e de ori­gine nobila ; străbunii lui si-au capetatu crescerea in co-tetiele lui Eszterhâzy ! . . . Ce viétia idillica ! . . .

Diuariulu bărbatului. 20. Augustu.

'Mi perdu mintea de fericirea cea mare ! Muierea mea e unu angeru ! si inca nu de acel'a, de care desemna pictorii cu colori séu de care scobescu in pétra ; ci de acel'a care cresce in paradîsu ! . . . Ieri astu-feliu a graitu câtra mine : Fiindu câ de unu tempu mai indelungatu te portasi atâtu de bine, 'ti permitu, ca mane se mergi la paseritu. Ea inca m'a insotitu la paseritu, si lucru neau-ditu, a prinsu o merla galbena ! Va sè-o implu ! . . . èra astadi m'a insotitu la pescaritu, ai a prinsu unu sieranu veduvu. Si-acel'a 'lu voiu împle, daca voiu traii !... Anotu ha fericire ! . . .

Diuariulu bărbatului. 25. Augustu.

Astadi e onomastec'a mea. Muierea-mi angerésca me surprinsa cu nisce p a p u c i de mirare cosuti cu fire de auru. Astadi e o serbatóre intréga in castelu. Pasieseu depe flori pe flori. Muierea mea pretotuindenea e in urm'a mea, si nu incéta a-mi sioptî : te iubeseu ! arborii inca sioptescu totu acea, paserile inca canta despre acea, tau­rii inca totu acea mugescu, si cocosiulu in totu ast'a cucu-rica : te iubeseu, te iubeseu ! Sum incungiuratu de iubire. Oh, de-ar tiene aceste in eternu ! Dara me temu ! Reve­rendu Dta totu acea ni predici câ suntemu d e b i l i . Me rogu, se me intaresci, ca sé ajungu si in paradîsu, si in matricula ! Numai acuma sciu, ce inventiune salutaria este matricul'a ! Muierea mea inca e multu fericita ; te saluta. Asceptâmu oftandu deslegarea, ce o vomu merita, si atunci nóa nu ni trèbue, si nici nu va fi mai multu pro-cesu de despartire.

Descrierea diuariului asia decursă d'in partea amen-duora in 30. de dile, in diu'a a treidiecilea ne intelniramu, cum disei mai susu, cu preutulu betranu, care ceu de nou tote siese-dieci de diuare cu o plăcere mare si cu unu surisu intrigantu, candu intrară in biblioteca doua pers6ne.

Fati'a domnului preutu indata se innorâ, luâ o espre-siune neplasuta.

— Cu ce ve potu servi! — O repetiescu, incepu unulu, care erâ infiorat&riu

de lungu ; o repetiescu domnule părinte, câ eu am încer a

_ — < N & £

putu procesulu iu cont ra familiei Szikray. N u - e asia, Emeren t ia ?

— Adeveru — respunsa ea plecandu capulu, care in proport iune cu statur 'a-i mica e ra a tâ tu de nepropor-t iunatu, in c â t a abia 'lu potu rad ica la locu.

— O repetîescu, câ e ramu ascunsu ; — nu-e asia Emeren t i a ?

— Adereru! — Si inca intre tufe, unde potüramu audi d'in cu-

ventu in cuventu, candu ai disu Dta, câ nu-su introduşi in matricula. Asia d a r a casatori 'a dupa aceste nu-e legala.

P reu tu lu intrebâ dupa o p a u s a : — Si dora procesulu ti-a costatu bani "? — Da , fiindu-câ advocatulu ant ic ipa déla mine o

suma insemnata . — Asia da ra — disa preutulu — totu a tâ t 'a , ori sé

fii da tu cu banii pe ferésta, ori sé-i anticipezi advocatului . — D'in ce causa ? — D'in acea causa simpla, câ parecbea de Szikray

e introdusa in matricula. !

— Ah, ast 'a n ' ajunge nimic'a ! D ta numai de-atunci incoce i-ai potutu in t roduce .

~ Cum pote fi cineva a tâ tu de nepriceputu, incâtu nici a tâ t ' a se nu scie, câ nu pote fi casu, ca cu ta re pareche căsători ta se nu fie int rodusa in mat r icu la ! ! Aci e matr i -cul'a, placa deschide-o si te .convinge despre diu 'a intro-ducerei intemplate la tempulu seu. Ceea ce o făcui cu parechea Szikray, a fostu numai o seducere si insielatiune mica, ce o-am folosîtu contra loru de o medicina de casa. Spre norocirea mea, ei fura destulu de neghiobi se dee crediementu vorbeloru m e l e ; si asia insielatiunea nevino­va ta 'mi succesa , p e n t r u c a , p recum si diuarele aceste documenteza, Adalber tu si soci'a lui sunt barba tu lu celu mai fericitu, si ea cea mai fericita m u i e r e !

L a ce se-o in t îndu mai depar te ? ! Destulu daca d icu , câ istoriorei acestei-a i-asi fi potutu dâ t î t lu lu : „ n a s u m a r e " de* orece Dnulu Matern, si mic'a-i socia, domn'a Emerent ia , dupa aceste , lasara cas'a parochiala cu unu n a s u destulu d e m a r e .

'•4 Tradusa de I. Popoviciu. %

% 1 81 O B l o n d i n .

Eroulu N iaga re i , barba tu lu celu nea semena tu , si ne in t recutu inca de nimenea in ar tea sa, Blondin renu-mrtulu, a cârui nume se fece e ternisatu in tota lumea cu-npscuta, — a sosîtu Ia Pes ta si s'a si produlu cu a r t ea sa periculosa in t re Buda si P e s t a , pe insul 'a Marga re t e i ! Objeptutu conversârii , eroulu dilei la noi astadi aste Blon­din, ba rba tu lu cutezătoriu, celu ce innainte de 3—4. ani, candu cet îamu despre elu in diuare străine, ni se pareâ de u n u misteriu, ce nu ni-lu poteamu nici int îpui , nici esplicâ, — astadi cu produceri le minunate ale sale ne delecteza si totu-odata ne inspaimenta aci in capital 'a Unga r i e i !

Veniţi cu mine cei ce sunteţi mai curagiosi, veniţi sS ve conducu pe insul 'a Margare te i se ve convingeţi voi msusi cu ochii voştri natural i , câ tote câte s'au vorbitu si scrisa despre ba rba tu lu acestu misteriosu, nu sunt min­ciuni, ci adeveru, in intielesulu celu mai s t rensu a cuven-t u l u i ; er ' voi cu inima blânda, cari nici in scol'a de gim­nast ica nu poteti remane câte-va minute, fâra ca se nu ve pr indă grigea, câ acuşi 'si va frânge piciorulu se'u man ' a a t a re invetiacelu, — rogu-ve, remanet i acasă, nu ve oste­niţi asia depar te , na tur ' a si constrîierea corpului vostru este eu multu mai fina si delicata, decâtu se poteti pr ivi scenele infioratore alui Blondin, de luaţi numai la mana diuariulu acest 'a, cetîti-lu, câ nu vi se va intemplâ nimica, dedrece sum cu multu mai debilu decâtu se fiu in s tare a descrie fidelu produceri le cele admirabile ale ero­ului diJei. A rapor ta cu acuratet ia , despre ar tea lui pe-strece poterea omenesca; n'a es îs ta tu nici nu va esîstâ candu-va pena de gâscă seu de otielu, cu carea se pota

I cineva depinge cele ce le-a facutu Blondin in presînti 'a unui

|vf>» *

publicu de 18 —20.000 de omeni pe o fune in t însa intr 'o innalt ime de 90. si in lungime de 200. de urme.

Se ne grab imu insa la a tare ducheanu (bolta) pen­t r u unu biletu de in t rare , si apoi se ne imbuldimu p ' intre mass 'a poporului ca se ne potemu asiediâ pe vaporu, ce ne duce pe D u n ă r e pana la insul 'a Margarete i . E i bine, 5. vapöre pana acuma sunt indesate de publiculu curiosu, alte 5. plecară, asemenea incarcate de cate-va mii de băr­baţi, femei, copii si copile, incâtu nu mai este nici a tâ t ' a locu, unde ai pote pune unu acu. A remane astadi acasă, candu lumea a le rga cu micu si mare câtra insula, ar fi pecatu, a r fi o perdere dupla, de aceea vediendu, câ cu frumosulu nu mai potemu intra, se intrebuint iâmu fortia, tocmai ca si al ţ i i , si asia obosiţ i , asudaţ i de lupta si de căldura se" ocupâmu locu pe vaporu.

Publiculu de pe vaporu 'si pe rdea paciinti 'a de a mai asceptâ, ici si colo se si poteâ aud i murmuir i , temen-du-se câ ne vomu intardiâ. Pre totu- indenea poteai audi eschiamâri de aceste : Noch nie da gewesen ! Schrecklich ! Schauderhafte Vors te l lung! Ihm einmal zu sehen, und dann zu sterben, ist der schönste T o d ! In u rma semna-lulu se dedu , si vaporulu a p l eca tu , publiculu cu inima, palpitanda, cu ochi inundaţi in lacremi de bucuria se ui ta cât ra loculu , unde se afla barbatulu acestu nemoritoriu. Dicu : nemoritoriu; câci töte sunt t reca töre in lume, numai numele barbati loru renumiţi in sciintie si ar te se eterniseza in memori 'a omeriiloru!

Ocupaţ i de idei esaltate, si de bucur i 'a estraordena-ria, câ vomu fi mar tor i la scenele cele mai infioratore a jünseramu t iermurii insulei ; si d'in r e g i u n i i f a n t a s i e i

2^cH>—

t ebuia s§ cademu indata pe pamentu , intre impregiurâ-j d'in tote pârtile anuntiasa spaim'a publicului mai finu rile de tote dilele câci la esire, pe vaporu ne călcau la jEroulu insa se scola, probeza de nou, face 3 — 4. pasi, piciore fâra crut iare, S 1 ne împingeau d m tote p a r t d e ;

5 celu ce a calcatu pe insula mteia-ora fu mai fericita de-«fitu Columbu, candu in America a calcatu pe uscatu.

_ Ţjjta-te ia fune ! Ah ce innalt ime ! s t r iga ră si de ici si de colea, candu observară funea in t însa in mediu-loculu insulei 'intre arbori i recorosi.

Aiùnseramu i a loculu destinatu, unde dedùramu de o mulţime de ómeni, cari asceptau sè sune 6. óre.

peste câteva minute eroulu spectacolului se si sui pe fune.

E t nune venio ad virum fortissimum ; adecă : acuma se ne verèmu cu fortia p ' intre ómeni sé-Iu potemu vede pre densulu câtu de bine.

Producerea s'a inceputu cu o preumblare lina pe fune, t ienendu in mana o ruda de vre-o 3. stèngini, cu carea sustieneà si deregeà ecuilibriulu ; paşii lui e rau siguri , fâra frica, cauta tur ' a si-o ficsâ pe d î rep t iunea funei, si numai câta odată se indura de n o i , cesti mor i to r i , se

Şe uite in ^josu ; ér ' piciórele lui cugetai câ sunt otielite si totuşi elastice, si pe fati'a Iui se poteà observa o detier-miirire barbatésca, s ta tur ' a par ' câ e ra inlemnita. Publi-*cttlu femeescu e ra incremeoita de fric'a si de gróz'a, câ tacusi v a cade d' in t ru innaltime, si candu ajunsa la ceea par te a funei, unu aplausu grandîosu se aredîcâ d ' intre spectatori , ca unu semnu de multiumire. As t ' a insa n'a fostu nimica pe lenga produceri le , ce u rmară . E lu adecă trecu t a t u fugindu pana la mediu-loculu funei, acolo s'a opritu/Tbalansuhi si-l'a întar i tu de fune, s i a e s e c u t a t u mai

•• ^a&viìé^^gBaheserì giamaetiee-, insa candu s'a da tu peste capu, si stetù cu piciórele in susu, — cea mai mare par te a publicului t r emura de frica, ér ' mai alesu femeile 'si astu­pară ochii cu marami de infiorare, si totuşi apoi se u i ta ră numai asia p ' intre degete (dupa datina^ la elu.

D u p a aceste u r m a r ă producer i totu mai grele si mai t emerar ie ; asia de esemplu : luâ in spate pre unu anglezu, p r e care- lu dusa pana la ceea-l-al ta par te a funei cu o usioratate nespusa. Anglezulu acest 'a n 'are nici o temere, câ va cade, nu, càci de mii de ori a t recutu cu Blondin in t re impregiurâri cu multu mai periculóse, precum d. e. peste fluviulu Niagarei vestitu despre picaturele cele g ran ­dióse a apei curatóre p ' intre munti si vâi.

E s t e óre unulu d' intre cetitorii nostri , care sè invi­dieze domni'a cea innalta a anglezului ? si vedeţi, densulu la, fiecare producere càpeta 15. di : cinci spredieze florini ; *Ìbsa mai a re si leafa a n u a l a , — pana candu domnulu pftttcipalu, séu mai bine supusulu lui càpeta câta 3—4000 de ffl&rini la fiecare prodùcere.

Acuma insa vine "culmea prodùceri loru ! Voi, cari aveţi femei,,fete, séu cunoscute p ' intre publicu si voiţi a i i anumerati intre mareinimosii, binefăcătorii , séu mece­nati^ şesului frumosu, — inarmati-ve cu totufeliulu de medicine, ce intarescu corpulu, suscita curagiulu, precum : camfor, otcolon (eau de, Cotogne) si esenti i , càci par tea cea mai mare d' intre ele voru lesina, 'si voru perde pre­

s t i a, candu voru vede, câ Blondin se léga la ochi cu o rasţama alba, si apoi t rage pe sine unu sacu grosu, potè Minia» pen t ru aceea, câ daca va cade, sè nu se lovésca asia ta re , Barba tu lu cutezatoriu astufeliu 'si iè rud 'a de ftalansu, pasiesce pe fune, si a n ! dómne àpera si feresce !

jwu aluneca, si cade ~ pe fune. U n u t ipetu grandîosu

érasi cade, sustienendu-se pe fune numai cu unu picioru. Publiculu aveà téma, câ Blondin nu va potè merge acu nici innainte, nici indereptu, nici nu va potè desbracà saculu. Hollah ! elu se scóla mai odată, si in t re vivate po-ternice iute a junge la ceea-l-alta pa r t e a funei. F i resce , densulu a voitu numai sé bage unu picu de frica in privi­torii sei, insa nici decatu nu s'a temutu a trece pe fune, de órece cu multu mai greu si periculosu a fostu a t rece peste Niagara nóptea, lega tu la ochi, si ascunsu in sacu.

Dupa producerea acest 'a u rmară si mai grele , si au pusu mul ta grige si in capulu barbat i loru. Adecă a lua tu cu s ine unu scaunu, Fa dusu pana la mediu-loculu funei, si — a siediutu pe acest 'a comodu, dupa aceea a stătu pe elu cu dóua picióre, si apoi numai cu unulu. Minune cum 'si sust ieneà ecuilibriulu, mai alesu atuncea, candu luâ cu sine inca si o mésa incarcata de beutur i si mancâri , si apoi in mediu-loculu funei a m a n c a t u si a b e u t u con amore, a golitu pocale pen t ru saneta tea publicului ; acest 'a d' in­t re tòte producerile ni se pare a fi fostu cea mai grea, càci se poteà observa p r ea bine, cum se l egăna pe fune, cercandu puntulu de mediu-locu alu ecuflibriului ; elu totuşi s'a scolatu cu mésa si cu scàunu cu to tu in t re vi­va te es t raordenar ie . Nici n ' a lipsitu a l f a , decatu numai sè strige de pe fune : Kel lner ! zahlen will ich !

In u rma luâ cu sine o t ragónt ia ( teléga cu o rò t a ) incarcâ pe ea o coterit ia mare plina de flori si siedule ro ­şie, ga lbene si vènete, cu inscriptiunea : P o u r souvenir Blondin, — si t recandu cu aceste peste fune, le a runca in j o su in t re publ icu , care apoi facù resbelu formalu, numai ca sè pota cape te a t a re buchetu de flori séu celu put ienu o siedula de suvenire.

Cu acést 'a se fini p roducerea lui Blondin. Si ca so­lemnitatea sè fie si mai mare, cu finea prodùceri loru se alésa o dama d' in t re publicu, si i-o t ienutu — precum şe dice — o cuventare plina de focu s i . . . vani ta te femeésca'-J. sè-i fie de bine ! acést 'a gloria nu i-o va invidia nimenea.

A mai u rma tu apoi unu baiu in liberu pent ru po­poni , care e ra imbeta tu de glori 'a dilei si de splri tulu atietiatoriu a — berei . A mai fostu inca si unu focu ar te -ficiosu (Feuerwerk , tiizijàték) la care publiculu erupsa in aplause, in semnu de p lăcere.

Pela 11. óre ne aba tù ramu si noi acasa de pe insul 'a romant ica a Margare te i , si ani fostu osteniţi, regusiti peste mesura , insa nu de jocu, nici de str igări le vivateloru, ci de pulverulu grandîosu, ce se radicasa in àeru ca o sta­tua nemaraini ta si miscatóre.

Mai insemnâmu inca despre t recutulu lui Blondin, câ elu s'a nascutu in F ranc i a si inca ca copilu a fostu cu­tezatoriu ; se suià fàra frica pe culmea stenceloru celoru mai tiepisie pen t ru a tare cuibu de pàsere séu rosa selbà-teea. Tata-seu l'a crescutu de negutiatoriu, insa elu s'a lasatu de acést'a, si s'a dusu la o societate de gimnastica, unde o fetîtia blondina se producea pe fune. A proba tu si densulu, s'a eserci tatu intr ' o innalt ime totu mai mare , pana candu s'a produsu innaintea publicului in Par is . Aci insa a luatu pa r t e intr 'o conjuratiune in contra impera-tului, fu judeca tu la mòrte, si asia fu sîlitu a-si lasà pa-tri 'a, t recandu pe o nae de adreptulu la Amer ic 'a , p e pamentulu l ibertăţii . Ne avendu d'in ce trai , fu sîlitu a s e produce cu maestri 'a sa ingrozavitóre, si ca publiculu sâ

3 _ - < r < ^

nu cugete, câ cele ce sunt promise pe placate, sun t jns i e -latiuni, si mintiuni, producerea pr ima o-a facutu in daru, legandu-si funea de acoperisiulu unei case cu 6. a redîca-t u r e (etagiu) si t ragandu-o peste s t rada pana la cas 'a ceea-l-alta e'ra cu 6. a redîca ture , a mersu pe fune pana la mediu-locu, apoi indereptu, in presînti 'a unui publicu numerosu. Si aci s'a ivitu steu'a fericirii lui, si produce­rile i-a adusu o suma mare de b a n i ; insa elu nu s'a inde-stulitu cu acest 'a, ci s'a produsu peste Niagara , fluviulu celu mai renumitu despre picaturele de apa, ce se formeza in t re d6ua stence de pidtra. F ior i 'lu cuprinsera pre

publicu mai alesu, candu se producea ndptea. Aci si-a in-temeiatu glori 'a.

U n u Anglezu, cetîndu despre Blondin indata a si calatoritu in Americ'a, se* veda candu va cade densulu de pe fune, dicandu câ asta i-ar face o plăcere nespusa. D e atuncea Anglezulu nu se mai despartiesce de elu, j u r a n d u , câ elu t rebue se fie mâr to ru la mortea lui Blondin.

Altu-cum Blondin a re si familia, adeseori 'si ie cu sine pre fetîti 'a cea mai mare, carea imprascie flori de pe fune in t re publ icu; in Pes ta insa nu s'a produsu cu ea.

M B .

Diece fete si nici unu b a r l u m i .

Opereta in 2 . acturi, musica de S o u p p é.

© Operetele sunt unu feliu de opere, cu aceea de­osebire, câ in operete se cânta si se si declama, adecă nepresentarea este mestecată, pana candu in opere tòte rolele se canta, insa ceea ce mai mul tu se iè in privire la amendóua : este musîc'a, si fromseti'a ei. — Operetele nu se datéza de multu, am potè dice, câintemeiator iulu acelo-r 'a este composìtoriulu Souppe si Offenbach, cari cu ingenie-t î t a t ea loru a creatu o mulţime de operete pline de ariele cele mai fromóse si plăcute, usióre si totu-odata rapi tóre .

Asemenea este si operet 'a „Diece fete si nici unu ba rba tu . " Istori 'a ei este simpla, insa totuşi, dela inceputu pana la fine comica. Unu b a r b a t u , care immormentasa 3. femei ale sale , fu darui tu de Ddieu cu 10. fete, un 'a mai fromósa decâtu alt 'a, pre cari le-a crescutu dupa da-tînele a mai multoru naţiuni, ca cu atâtu mai usioru se le pota mar i ta ; de aceea fiecarea d ' intre ele a invetiatu limb'a si datinele naţiunii, de carea se t ieneâ, asia un 'a ora germana, al ta angleza, a treia italiana, a pa t r ' a spa­niola, a cincea francesa si asia mai depar te , dupa dat în 'a acestoru naţ iuni se si imbracau ; insa ca totuşi se fie a ta re uniformitate intre ele, precum si in modulu vietiei loru, le-a invet iatu dupa regule mil i tare , de cari părintele se t iencà strictu ; si asià candu voià se le veda odată pre tòte, séu candu venia la casa a tare j u n e plinu de speran-tia, si părintele voià a-i-le face cunoscute, — servi tórea casei se imbraca indata in vesminte mili tare, lua tob'a, si le conchiamà cu acést 'a. P e lenga aceste tòte artele fromóse e rau representa te in familia, asia d. e. un 'a e ra cantarétia, alt 'a declamatóre, a treia musîcanta , a pa t r ' a jocatóre si asia inai depa r t e , si totuşi, pe lenga tòte ne-suintiele, si dorintiele păr intelui nu-si capetâ ba rba tu nici un'a. Ce se faca sermanulu părinte cu a tâ te fete ? Multu se svatuesce, pana candu 'i vine idea, de a invita pre tèneri la casa pr in o siedula pusa pe pór t 'a casei anunt iandu câ in cas'a acést 'a sunt de vendutu mai multe mobile si ve­sminte, precum si de a rendatu mai multe chi l i i ! Asia si facù. Astu-feliu fiecare, voindu a cumperà ceva, séu a-si a r enda a tare chilia, trebuia se intre in c a s a , ca se le veda. Asia veniră mai multi, si in locu de mobile, păr in­tele 'si a re tà tòte fetele sale, enumerandu calitâtile cele mai insemnate ale loru, cugetandu câ daca nu tòte, celu put ienu 9. 8. 7. 6. 5. 4. 3. 2. séu in casulu celu mai fatalu un 'a o va potè mari ta . — Vine unu t ène ru , unu flâcâu,

i i > a - !

ca re n ' a re unu cruceriu la sîne, cetesce anuntiulu, si in­tra, se faca, cum se dice, unu i u x ; si câtu fu surprinşii, candu in locu de mobile i-se representa 10. fete imbra-cate si invetiate militaresce. Aceste apoi 'lu pet recu cu musîca , c ân t a r e , j o c u , declamare, etc. un 'a d'intre ele ferbe pent ru prandiu, tenerulu t rebuia se prandiesca aci, la ce insa elu tare s'a fostu imbucuratu . Vine părintele cu unu cutietu mare, 'lu ascutiesce, si mi-lu tiene dreptu câ t ra tenerulu nostru, acest 'a insa cugetandu, câ domnulu casei voesce a-lu omori, se spârie, vine in t rema, si nu scie ce se mai dica de frica, cu toto ou eutietulu piv»n.vjr" «o «în scurcâ mai târdiu a fostu menitu de a taie cu elu pane pentru mesa. Dupa prandiu vine cencertulu feteloru sub conducerea si direcţiunea părintelui , aci insa tenerulu no­stru adorme, asia de lunga fu producerea; in u rma fu sî-litu a promite câ se casatoresce , si câ p re un'a d'intre fetele aceste o va lua de soţia. Si candu părintele intreba despre averea, ce o are, seu ce ar pote se o aiba tenerulu, acest 'a se dechiarâ simplu, câ dieu elu n 'are nici unu cru­ceriu cu a t â tu mai putienu a tare avere nemisca tore ; pre părinţii sei nu i-a cunoscutu, ei sunt immormentat i de multu, s'a nascutu in Par is , insa ne avendu nici unu nume, si-a adopta tu numele „Agamemnon Pa r i s , " si numai uni-culu semnu de suvenire i-a mai remasu dela mama-sa, o medai la , in carea e ra desemnata mum'a lui. Domnulu casei se uita cu deadînsulu la reliquiele aceste, si candu vede portretulu, de surpr indere mai nu cadiusa la pa-

imentu, cunoscandu in por t re tulu acel'a pre a dou'a soţia a lui, pre carea o-a immormenta tu in Par i s , er' uniculu copilu alu seu s'a perdutu in revolutiunea francesca, si

| eca! copilulu perdutu astadi a datu de cas 'a parintesca 'pe nesciute, — asia credînt i 'a t rebuia se se desfacă, fa-jmili'a s'a mai immultitu cu unu membru, fetele aflara pro fratele loru, de care ele n 'au sciutu nimica pana in minu-

' tulu acest 'a. Asia părintele remasa cu 10. fete, d' in t re cari nici

jun'a nu si-a potutu capeta barba tu . — Am spusu la inceputu, câ istorior 'a e forte simpla,

' si o tema forte veche, ce a fostu var ia ta in mii si mii de forme prin novele, românur i , t ragedie , comedie, si in tote ramuri le l i te ra ture i ; aci mai multu musîc'a a r e valore, si t rebue se marturis îmu, câ ariele acestei operete tote sunt

| ca unu buchetu de flori from6se, in câtu n'ai pote alege

_ c t ^ î

d'intre ele unu firu, se n u r l i e i : câ ceea-l-alta flore e mai fromosa, s i 'candu o iei ceea-l-alta, dra o mschimbi cu a treilea, cugetandu câ ast 'a va fi cea mai fromosa; si in u r m a totuşi te insieli, câci tote pana intr 'una sunt fro-m6se, plăcute, si bine amiros î tore ; tocmai asia sunt ariele aceste • nu te poti 4oslipi de ele, le-ai ascul ta de o suta de ori un 'a dupa a l f a ; câci ele sunt create pe pamentulu Francie i in stilu si spiri tu francescu, a câroru caracteris­tica e s t e : usioratatea, vivacitatea, si var ie ta tea imfrom-setiata de conversarea cea fina a franciloru.

Opere f a acést 'a o recomendâmu societăţii t ea t ra le a dómnei Tard în i , câci ea se ocupa, p recum scimu, si cu astu-feliu d e piese impreunate cu cantar i , si noi suntemu convinsi, câ operef a acést 'a a r face casa plina.

Al tu-cum a esitu de sub t ìpar iu unu es t rasu micu d'in ariele aceste , ce se potu procura d'in P e ş t ' a dela ori­care l ibrar iu cu unu pre t iu f o r t e modera tu . D e aceea o recomendâmu celoru ce j ó e a forte-pianu !

Cununa de varietăţi. (?) C â t u i u b e ş t e r o m a n u l u d r e p t a t e a .

In t r ' unu satu romanu, Bazosiu, 2. óre de Temisiór 'a, s-a intemplatu unu casu forte caracterist icu, precum cet îmu in alte jurna le , d'in care se potè vede iubirea de drep ta te a romanului , părea insusire o potemu recomendà si a l toru cercuri romane si neromane . Cu câteva dile mai nainte adecă intre muerea judelui comunalu si o colocuitóre tie-r a n a s'a escatu o certa , carea fu asia de asp ra incâtu cea d'in u rma fu silita a cere satisfacere dela jude le comu­nalii pen t ru insultele, ce li se facura d'in pa r t ea tierenei. Jude le asculta cu a tenţ iune si sânge rece plansórea acu-satei, p recum si respunsulu celeia-l-alte, si vediendu câ muerea lui n'a avutu dreptu, o-au ares ta tu pe mai multe óre, era densa mirandu-se de seriosî tatea s t r ăbuna ro­mana a soţi ului seu, n u potu gra i nici unu cuventu, ci se supusa la pedépsa. Séra la 9. óre fu dens'a eliberata d'in arestu, ca sè-si cont ìnue trebile sale familiare. — Colo-cuitorii satului multu a pret iutu fapt 'a acést 'a nepar t îni-tóre a bravului jude , incâtu fu aplaudatu si gra tu la tu d'in mai multe pârt i . — De a tuncea judele se bucura de po­pular i ta tea cea mai mare .

(?) N e m u l t i a m i r e . Se scie de comunu, câ in Romani 'a se afla pe ici si colea imprasciate câte-va mii de suflete de nat iunal i ta tea magiara , si câ guvernulu Ro­mâniei insu-si i-a sprigionitu pre cei de religiunea refor­mata la zidirea besericei loru, ma s înguru dómn'a Româ­niei a depusu piétr 'a fundamentala la aceea-si beserica, ér ' mai a-l-alta-eri in tea t rulu romanu romanii au joca tu in favórea scóleloru reformate de acolo, totuşi d. Franc i scu Kóós in epistolele sale indrepta te câtra Redac t iunea jur ­nalului magiaru „Orszâg Ti ikre ," innegresce câtu se potè de t a re pre guvernu , si p re romanii d'in Romania in ge­nere , câ adecă : voescu a nimici nat iunal i ta tea magiara , si câ adi mane nu va fi nici u rma de mag ia ru in Romania de apesarea nesuferibila a romaniloru, si câ magiar i loru d'in Moldov'a nu li ier ta tu a predica in l imb'a loru, si câ preuti i italieni i ve rbuvéza se t réca la al ta rel igiune, sè-si desbrace nat iunal i tatea, si mai mul te de aceste. — Vedeţ i fratiloru, cu ce vi multiamesce s trainulu bune-tatea ? Vedeţi cum cârtesce asupra vostra unu ce, care se bucura de beneficiele vòstre ? Dsa inca se plânge, câ ungurulu , daca 'lu intrebi de nat iunal i ta te , 'ti respunde romanesce : sum unguru ! apoi potè romanulu séu guver­nulu e de vina, câ densii si-a u i ta tu l imba? Aceea insa o demintimu cu totulu, câ in Moldova li s'ar opri a predÎQa

_ in limb'a loru ; o a t a re ordenat iune nedrép ta romanulu, ^ c a r e de secoli se lupta pent ru sanf a d rep ta te , nu potè sg

impuna altoru nat iunal i tâ t i , p recum ni s'a impusu nóa aicea cu 15. ani mai nainte a porta matricúlele bisericesci in limb'a magiara , ce nu o pricepeau bieţii preoţi romani ! Fi t i drepţ i domniloru, p recum aicea, asia si acolo in pre-tensiunile D V ó s t r e !

(?) U n u m o r t u i n v i é t u . I n Vien'a s'a in tem­pla tu in septeman'a t recuta , câ unu mortu , care fu s t ra-pusu in t re morti in camer 'a mort i loru a unui spitalu, a datu semnu de viétia, t r a g a n d u de clopotielulu camerei, a cârui fune, séu mai bine : sinoru de metasa fu lega tu de man 'a lui, precum si de a celor'a-l-alti morti . L a sùnetulu clopotielului in t ra servitoriulu, si pre unulu d' intre morti 'lu afla siediendu pe scândura . Densu lu adeca a fostu mortu-parutu, si dèca nu se t red ià in 24, óre, elu era im-mormenta tu de viu.

(?) S t r a l u c i t a t e a S a D . M a r i a L e m é n y i Capi tanésa Supr. a Fagaras iu lu i a strensu o suma fromo-sica de bani pent ru fondulu jur is t i loru romani l ipsiţi de avere materiala. Numele contribuitori loru se vor publica in numerulu viitoriu alu Aurorei , si pana a tuncea ne-am t ienutu de datorint ia a face amintire despre acestu faptu, adevera tu nobilu.

(?) S e c a u t a p r e t o t u - i n d e n e a o domnisióra séu si dómna t è n e r a , carea ca ba le t ì s ta se faca furóre g rand iósa cu joculu ei gratiosu ; l e a f a lunar ia v a sui la o suma enórma, — insa se recere, ca dens'a se n 'a iba numai — unu picioru ca Dona to . Poft imu concursu !

CorespuiidÎBtia.

Fi indu aici dat ina in foti anii — dupa esamenele anuale, cari pana in 25. J u n . se fin eseu in tote scolele — a se impart i in diu'a de S. P e t r u premii eleviloru de ambe secsele, cari in decursulu anului s'au destinsu cu condui-f a si invetiatur 'a , ace'sta solemnitate an iversara s'a t ie­nu tu si in anulu acesf a, dandu-se premii in diii'a S. P e t r u promiandiloru d'in Colegiu si scolele ginmasîaie , a do'a di celoru d'in scolele primărie (poporale) si a t re ia di to tu in acela-si locu la Ministeriulu Culteloru si invet iamen-tului, feteloru d'in respect îvetele 5. scole pub l ice , cari s 'au infiintiatu de 4. ani si j ume ta t e d'in fondurile Bran-covenesci in fiecare Colore*) câttfşun'a, precum si d'in al te

*) Bucuresoi e impartita in 5, despărţiri mari, fiecare d'in aceste avendu o numire de colóre d'intre aceste : Bosiu, (a despăr­ţirii d'in centru) Negru, G-ălbenu, Verde si Albastru, cari despărţiri se subimpartieseu in suburbii, (mahalae).

pensionate de fete par t iculare ce se afla totu sub inspec-t iunea statului . — Câtu despre premii, aceste sunt pen­t r u premiandii si premiandele ce se dicu: de Clas'a I . cununa de bucsu (Buxus semper vivum, Buchsbaum, sîm-bolulu trainiciei) si altfelu de foi verdi de asemenea insem-neta te , cu care se dau si câr t i scolastice pent ru usulu anului viitoriu, si in clas'a in care sunt t recători , era pre­miandii de CI. I I . si I I I . primescu numai cârti .

D e si nu potu fi de asta-data i lustrata solenitatea acestui ac tu cu person'a Măriei Sale a Domnitoriului , care candu e de fatia s înguru pune pe capu cunune le , totuşi s'a petrecutu — presiediendu D. Ministru de Culte — cu mul tu decoru si animosîtate. L a acest 'a fiindu chiamate cu câteva dile mai nainte prin bilete tote autori tăţ i le si tot i cei competinti, si spre acestu scopu fiindu pregat î tu salonulu celu mare d'in localulu Ministeriului si infrum-setiatu cu ghir lande de flori si verdetia, a asistatu publicu alesu si numerosu la actulu împărţir i i premiiloru, ca re a t ienutu in fiecare di dela 11 . pana la 2. ore d. m. si s'a esecutatu in t re salvele de musîca intonate de bandele cor-puri loru militaresci, cari incantau totu-odata si Inimile mulţimii aduna te in p ia t i 'a d'in naintea palatului ce se afla lenga pompos 'a g r ad îna publica, n u m i t a : Cismegiu, d'in mediu-loculu orasiului ; — in salonu resunau cu sva-vi ta te melodîele musîcei vocale a coruriloru formate d'in elevii scoleloru, car i cu ace'sta ocasiune dau to tu-odata si probe de acesta a r t a delicata ce asemenea o invetia peste anu prin scolele respect îve.

I n sa d' in t re tote mai admirabilii , mai suprindiato-r iu , si chiaru farmecatoriu a fostu actulu de a t reia di, candu acela-si salonu — care si al tcum este escelinte — se presentâ a rangia tu ca o espusetiune seu museu de ele­gante manufacture de cosatura, lucrate in scolele de fete, si acuma espuse vederii publicului ca probe onorifice nu-numai de talentulu si industriosî tatea feteloru si de sîn-gu la r ' a îngrijire a directoreseloru ce le invetia, ci chiaru de nobile sentieminte de nat iunal i ta te si patr iot îsmu, ce s t ră lucea d'in inse-si resul tatele in t repr inder i loru loru. Nu erau aceste alta, decâtu totu a tâ te capdopere de cosa­t u r a si împleti tura, precum camesi, ciorapi, (strimfi) sacu-letie, cepse, caeiule s. a., asemenea si lucruri de sticuitura, representa tore de diferite obiecte, p r e c u m : flori, animale si chiaru tablouri de monumente natiunale si s trăine, care intre tote cele-l-alte erau mai minunate , câci ceea ce se pa reâ privitoriului d'in depăr tare a fi o pic tura frumosa, apropiindu-se observa, câ e o fina s t icui tura ; intr ' unu locu S t a u red îca te pe m e s a : tabloulu lui Stefanu celu Mare, c a r e inse l a t o t a i n t e m p l a r e a n u v a 6 m a i m u l t u de c â t u 3 lune as îs tandu la solenitatea oseminteloru celoru cadiuti in res- J ~ " " ~ " ' " beluri , si altulu alu intrâri i lui Mihaiu Bravu lu cu tri-umfu in Alb'a Jul ia , lucrate in scol'a feteloru d'in Colorea de N e g r u ; intr ' altu locu, unde inscriptiunea sticuita cu au ru a re tâ sc61'a de Rosiu, se vedea tabloulu lui Bogdanu si R a d u V. facandu pace, si intr ' al tu locu unde acopereau paretele salei productele scolei de Albastru, unu tablou representâ cu colori forte natura le si in t îpulu celu mai bine nimeritu — se p6te dice — portretele a doi tirolezi in t re munţi cu a rbor i ; unu altu tablou ca de 3l/2 u rme in latime si 5. in lungime, infiintiatu prin o dîligintia neobo­si ta de 10. luni, representâ batal i 'a dela Vater lo astfeliu,

incâtu nici pic tur 'a n 'a r pote infatisiâ mai acura tu sîtu-at iunea lui Napoleonu a tâ tu cea d'in afara, câtu si cea d'in la intru a inimii d'in nenorocosele momente a căderii lui. — Afara de aceste, perini, covore si al te operate elegante dela tote scolele — intre acele mul te cu auru lucrate — infrumsetiau mesele cu densele incarcate .

A tâ t ' a progresu s'ar pare cuiva cu neput înt ia in asia scurtu tempu dela infiintiarea celoru 5. scole publice de fete ; cu tote aceste elu este r ea l i sa tu ; doveda si acesta, câ geniulu romanu, candu nu-lu mai impedeca s6rtea si­nistra si fatalităţi ca ale tempuri loru t recute , se desv61ta, nesuindu câ t ra perfectiunare int ru tote, care in viitoriu inca este aici cu a tâ tu mai as igura ta , cu câ tu si împărţi­rea premiiloru de acum, care s'a esecutatu cu solenitate demna meritului feteloru si conducatâreloru loru, a datu negresi tu mai mare impulsu nature i puse in calea pro­gresivei desvoltâri .

S. Muntenii.

Anime iu de prennmeratinne. S o c i e t a t e a b e s e r i c é s c a l i t e r a r i a a t eo log i lo ru r o m a n i d ' in

V i e n ' a , conformu s t a t u t e l o r u a c e l e i - a - s i , c a ce lu p u c i n u l a doi a n i se a d a u g ă l a edificiulu l i t e r a r i u cu ce -va opu o r i g i n a r i u séu t r a d ù c e r e , si in a n u l u a c e s t ' a — c a u t a n d u l a l i p s ' a m a i c o m u n a m a i a l e s u p e n t r u p r e u t i i s i i n v e t i a t o r i i c o m u n a l i — se a p u c a de t r a d u c e r e a u n u i o p u c a t e c h e t î c u sub n u m e l e Deharbe" c a r e l e e u n u l u d'in ce le m a i b u n e si m a i a c o m o d a t e , si c o n s t a d ' in t r e i t o m u r i , fiecare d ' in 2 8 . cóle i n o r i g i n a r i u . — F i i n d u i n s e opu lu cu m u l t u m a i m a r e d e c â t u sé se p o t a e d â de o d a t ă , p a r t e p e n t r u m ă r i m e a l u i , p a r t e p e n t r u n e p o t î n t i ' a de a se a c o p e r i spese l e t î -p a r i u l u i , s o c i e t a t e a se d e t i e r m u r i a e d â n u m a i c â t e u n u t o m u o d a t ă . — As ie d a r a t r a d u c e r e a t o m u l u i 1 . fllniTu gat*a, s o c i e t a t e a p u b l i c a p r e n u m e r a t i u n e si r o g a p r e O n o r . p u b l i c u r o m a n u p r e s t e t o t u , si in s p e c i e p r e t o t i a c e i m a r i p a r t e n i t o r i a i l i t e r a t u r e i n a -t i u n a l i , vo i to r i d e b ine , do r i t o r i a i n a i n t a r e i s i l a t i r e i be sè r i ce i lu i Cr i s tosu , c a sé1 b inevo ié sca a c o n c u r g e si a c u m ' a cu p r e n u m e -r a t i u n e a l a a c e s t u opu de m a r e folosu p e n t r u c r e ş t i n i .

C a u t a n d u m a i in colo l a I ipsele s p e c i a l i , s o c i e t a t e a ved iù cu scopu a p u b l i c a p r e n u m e r a t i u n e in f avoru lu t o t u r o r u , a s iè ca ce i ce n u vo ru p o t è sé r e s p u n d a p r e t i u l u de o d a t ă c u î n s c r i e r e a in col 'a de p r e n u m e r a t i u n e , sé d e p u n ă ace l ' a - s i p r e t i u l a p r i m i r e a o p u l u i . E r a o n o r . D o m n i c o l e e t a n t i — p r e c a r i s o c i e t a t e a v a fi i n d e t o r a t a a-i o n o r a c u u n u e s e m p l a r i u gratis da la 10, s u n t u ro­g a t i c a se b i n e v o i é s c a a t r a m i t e o n o r a t u l u n u m e a lu t o t u r o r u , a t â t u a ce lo ru ce d e o d a t ă c u î n s c r i e r e a v o r u d e p u n e si p r e t i u l u , c â t u si a ce lo ru c a r i lu voru a d m a n u à la p r i m i r e a opu lu i ; — pen ­t r u ea as iè sé se scie i n t o g m i c u n u m e r u l u e s e m p l a r i e l o r u t ì p a -r i n d e . P r e t i u l u p e n t r u fiecare e s e m p l a r i u e l f i . 5 0 . x r i , v . a .

Ce se t i e n e de t e m p u l u es i r e i de s u p t u t ì p a r i u , la c a r e so­c i e t a t e a se v a n i su i c a d u p a p o t ì n t i a se fie c â t u m a i s c u r t u , a c e l ' a v a a t e r n à s î n g u r u n u m a i de l a i m b r a t i s i a r e a O n o r . pùb l i cu ,

d a r e a m de- la î n c e p e r e a a n u l u i s co l à s t ecu .

O n o r a t e l e E e d a c t i u u i a ce lo ru 1-alte d i u r n a l e r o m a n e s u n t u r o g a t e ca sè b inevo iésca a p r i m i a c e s t e i n colonele l o ru .

T ò t e s c r i so re l e s u n t u a Be a d r e s à : „Societatei besericesci literarie a Teologiloru romani in se-

minariulu gr. cat. centrale. S c h 8 n l a t e r n - G a s s e N r o . 1 0 . "

V i e n ' a , 2 8 . J u l i u 1864 .

Tasìliu Getie m . p . notarili.

Georgiu Telescu m . presiedìnte.

Por t re tu lu lui J o n u D r a g o s i u s'a si pusu in lucrare ;Heci ne rogâmu a grabi cu prenumerat iunea, càci pret iulu de vindere va fi urcatu . Red.

Propr ie tar iu , redaptoru^respundietoriu si eda tor iu : IOANICHIU MICULESCU.

Alai a veni u puţ ine e s e m p l a r e d'in a n u l u t r e c u t u . Cu tìpariulu lui : EMERICF BAETALITS.