IZVOARELE SARATE DIN ZONA BLAJULUI

Prof. IOAN LAŢIUColegiul Naţional “I.M. Klein”, Blaj

Limitele regiunii

Pentru a delimita o regiune in primul randtrebuie sa avem in vedere acele trasaturi careconfera spatiul respectiv, caractere proprii inmodul de organizare sociogeosintetica.

Zona Blajului este cuprinsa intr-o unitatebine structurata in Depresiunea Transilvaniei,respectiv Podisul Transilvaniei, este o zonade contact intre Dealurile Tarnavei Mici lanord, studiate de Nicolae Josan si PodisulSecaselor la sud studiate de Mircea Buza siMircea Stroia. Este situata la confluenta adoua culoare ce separa Tarnava Mare siTarnava Mica cu un relief predominantdeluros alcatuit din culmi prelungi si domoalecu varfuri cuprinse intre 450 – 550 m (DealulParva 472 m, Dealul Craitei 467 m, GruiulPodului 506 m si Dealul Soimus 526 m).

Cunoasterea acestei zone este destul deredusa sub aspect geomorfologic, dargeologic este bine cercetata datoritazacamintelor de gaz metan studiate de MarcelAdrian Piteu in lucrarea „Geologiazacamintelor de gaze naturale si geologie desantier”. Cu privire la Depresiunea Transilva-niei in anul 1970 o lucrare semnata deD.Ciupagea, M. Pauca si Tr, Ichim, prezintărezultatele cercetarilor geologice pana atuncicare aduc noi date permitand elaborarea unoripoteze privind tectonica fundamentului, adepozitelor pretoriene, cutarii sarii si rolul eiin formarea domurilor gazeifere.

Cercetarile mai noi pun in evidenta faptulca formatiunile mezozoice din fundament nusunt orizontale ci cutate sub forma unor cute– solzi diversate de la nord catre sud-est,uneori de amploarea unor panze de sariaj.Una din cele trei trepte care se succed la nord– vest catre sud – est, a fost pusa in evidentape aliniamentul Blaj-Pogaceana, cu cristalinulsituat la adancimi foarte mari. Aceste trepteridicate sunt separate de arii de scufundare,grosimea mare a sedimentelor fiind explicatade M.Ilie, prin caracterul de subsidenta al

zonei sedimentate.Depozitele ce acopera fundamentul

cristalin apartin mai multor cicluri desedimentare cele mai semnificative fiindciclulurile: paleogen, burdigolian si helvetian,ultimul interceptat in sondele de laSanmiclaus. Dar cu importanta deosebita inevolutia Depresiunii Transilvaniei prin naturasedimentelor depuse un rol foarte importantl-a jucat sarea, un rol deosebit in tectonicadepozitelor de deasupra ei si prin miscariledin fazele stirica si moldavica din ciclulbaderian–samartian.

Semnificative sunt formatiunile tectonicece se intalnesc in axul Ocnisoara –Blaj,fiindformate dintr-un complex de marnestratificate cu intercalatii de gresii la Blaj sidintr-un complex de marne, gresii tufuri sinisipuri la Ocnisoara. Ottnagianul sepastreaza in aceasta regiune pe aliniamentulOcnisoara-Blaj si este intalnit pe malulTarnavei Mici la Petrisat unde este format dinmarne in care s-a intercalat cu tuful Ghiris.

Prezenta acestuia, a stratelor de gresii sipozitia transvensala a anticlinalului Ocnisoara- Blaj, fata de cursul Tarnavei Mici explicaingustarea vaii acestui rau mai ales la nivelulluncilor inferioare. Se poate retine ca inapropiere de Tiur–Blaj s-a constatat prezentagipsului cu grosimi de 1,5 – 2,5 m, dar sicateva izvoare de apa sarata in apropiere deBlaj (Petrisat la 1 km distanta de confluentaTarnavelor, in amonte pe Tarnava Mica).

Legatura dintre zacamintele dehidrocarburi si diapirismul sarii este de naturamecanica, samburii de sare au contribuit laformarea capcanelor prin formarea cuteloranticlinale mai mult sau mai putincompartimentate fie prin formarea ecranelorpe flancurile cutelor anticlinale strapunse desare. Aceste strate se prezinta in ansamblu cao bordura necutata sau slab cutata. Prinaceasta zona cutele sunt dispuse pe directiaOcna Mures–Ocnisoara–Nerchesea–Lueta–Praid–Sovata–Beclean–Dej (Fig. 1).

45Izvoarele sărate din zona Blajului

Fig.1. Model tectonic al Depresiunii Transilvaniei1-sinclinal, 2-anticlinal, 3- masiv diapir de sare, 4-domuri, 5-falie, 6-fundament

Primele lucrari geologice asupraBazinului Transilvaniei au presupus caaceasta reprezinta o regiune de sedimentelinistita, mai mult sau mai putin orizontalasau in forma de bazin si ca numai in jurulivirilor de sare erau cunoscute strate maicutate atribuite in general masivelor de sare.Lucrarile de foraj de mai tarziu au pus inevidenta sarii tectonice depozitele miocenesuperioare si pliocene din acoperis.

D. Giupagea, M.Pauca, Tr. Ichim (1970)arata ca exista o stransa legatura intredepozitele de deasupra stratului de sare siaceasta legatura cauzata de factorii care aucontribuit la diapirismul sarii.

Tectonica sarii din aceasta zona estedefinita prin procesele legate de deplasarilemaselor de sare gema in scoarta pamantuluiconditionate de greutatea neuniforma arocilor care acopera complexele salinesedimentare stratificate. Deplasarea sarii seexplica prin faptul ca greutatea specifica(2,15) este mai usoara decat rocile careacopera stratele de sare care au greutateaspecifica cuprinsa intre 2,3 – 2,4. Ea posedaproprietati plastice, se deplaseaza in sectoaremai putin incarcate producandu-se acoloingrosarea stratelor de sare (anticlinale saubranhianticlinale).

Migrarea sarii dinspre areale cu presiuni

46 I. Laţiu

Fig.2. Izvor care drenează obârşia Fig.3. Izvoarele din vestul obârşiei

mari (grosime mare a sedimentelor) spreareale cu presiuni mai mici determina aparitiain complexul de deasupra sarii a unorcapcane naturale. Sarea gema face parte dinrocile de precipitatie chimica, in general suntalcatuite dintr-un singur mineral formand asanumitele roci monominerale. De remarcateste faptul ca unul dintre cele mai importanteizvoare de apa sarata din aceasta zona este laOcnisoara si are o concentratie foarte mare asalinitatii ajungand la 1770 mg/1 si oturbiditate de 27 la suprafata, 44 la adancimeade 1 m si 48 la adancimea de 2 m in putulcolector situat in partea de sud a acestei

obarsii. Ph-ul este redus sub 4,5, aceste probeau fost verificate in cadrul S.C. APA –C.T.T.A Blaj.

Izvoarele de apa sarate de la Ocnisoarasunt grupate in partea de sud a localitatii, darde remarcat sunt izvoarele de apa dulce caredreneaza obarsia amestecandu-se cu apa dinizvoarele sarate reducandu-le salinitatea siturbitatea si marindu-i Ph-ul in aval. (Fig.2)

In partea de vest a acestei obarsii maiexista cateva izvoare de apa sarata (Fig.3),dar cu un debit mai mic , in perioada seceteiacestea dispar ramanand la suprafatacristalele de sare.

Turbiditatea apei o putem identifica cuochiul liber comparand-o cu apa dulce dinfig. 4, care reprezinta un izvor de apa saratade la Petrisat mentionat anterior dar cu ungrad de salinitate mai redus decat laOcnisoara deoarece izvorul este situat in albiamajora a raului unde este permanent inundatde aluviunile Tarnavei Mici.

Exploatarea apei sarate de la Ocnisoara:stand de vorba cu oamenii din localitate si dinlocalitatile vecine am dedus ca in mare partetoti locuitorii folosesc apa sarata pentruconsum (prepararea hranei), dar in cantitatimai mari este folosita la prepararea (branzeitelemea). Apa sarata este exploatata delocuitorii din Ocnisoara, Iclod, Petrisat,Burcedea, Asinip, Biia si chiar Blaj, folosind-o pentru conservarea carnii si a grasimiloranimale. Stratul superior celui de sare are incompozitie oxid de fier, respectiv cel din

partea de sud deoarece sarea rezultata in urmafierberii apei are culoare rosiatica, iar cel dinpartea de vest a obarsiei are un strat argiloscenusiu si poate fi identificata prin culoareasarii rezultata.

Din cauza marii concentratii de saruri, inzilele dogoritoare de vara evaporatia devineintensa, iar sarea cristalizata la suprafataformeaza cristale ca o panza de diamantesclipitoare in bataia razelor soarelui. Inapropierea izvoarelor tot in urma evaporariiapei din sol sarurile se depun sub forma decristale fine, ca o pudra pe suprafatapamantului.

La aceste conditii climaterice locale s-aadaptat cu prisosinta binecunoscuta plantaiubitoare de saruri Salicornia Herbacea.

In jur pluteste mirosul puternic de namolsarat, de aer umed incarcat de saruri mai alesseara cand bate vantul.

47Izvoarele sărate din zona Blajului

Fig.4. Izvorul de la Petrisat Fig.5. Exploatera apei sărate

Datorita marii concentratii in saruri aacestui namol de la Ocnisoara putem spuneca are o importanta terapeutica deosebita sipoate fi fructificata.

Aceasta zona reprezinta un rezervorterapeutic pe care se poate baza intemeiereaaici a unei statiuni balneare de interesnational.

Bibliografie selectivă

1. ARINEI, S. 1979, Teritoriul Romaniei sitectonica placilor, Ed. Stiintifica siEnciclopedica, Bucuresti.2. BOTEZATU, R. 1982, Modele geofiziceale alcatuirii geologice a Romaniei, EdituraAcademiei, Bucuresti.3. BUZA, M. 1997, Culoarul Tarnavei intreBlaj si Mihalt . Observatii Geomorfologice.4. CATA, V., 1966, Cercetari geologice inregiunea Sanmiclaus-Ocnisoara5. CIUPAGEA D., PAUCA M., ICHIM TR.,1970, Geologia Depresiunii Transilvaniei,Editura Academiei Bucuresti.6. DAVID M., 1949, Geneza, evolutia siaspectele de relief ale PodisuluiTransilvaniei, Revista st., „V.Adomachii”,vol. XXXV.7. IGNAT, I., - S.C. APA C.T.T.A BLAJ –Verificarea compozitiei chimice.8. IRIMUS I.A., 1993, Raporturi morfostruc-turale–morfosculpturale in perimetrul DomulCopsa Mica, Studia Univ. Babes Bolyai,Ser.gr.

9. IRIMUS I.A., 1998, Relieful pe domuri sicute diapire din Depresiunea Transilvaniei,Editura Presa Universitara Clujana.10. JOSAN N., 1979, Dealurile TarnaveiMici. Studiul geomorfologic, EdituraAcademiei Bucuresti.11. LATIU, I., 2002, Valea Tarnavei Miciin tre Tarnaveni s i Bla j , StudiuGeomorfologic, Lucrare de licenta sustinutala Univ. Babes Bolyai, Facultatea deGeografie.12. LATIU I., 2005, Procesele de meteoriza-tie in valea Tarnavei Mici sectorul Tarnaveni– Blaj (Simpozionul de geografie).13. LUDUŞAN, N., DIMEN, L. Geografiajudeţului Alba, Ed. Aeternitas, Alba Iulia,200614. PITEIU, M.A., Geologia zacamintelor degaze naturale si geologie de şantier,Universitatea Lucian Blaga Sibiu, sectia deExploatare si valorificare a gazelor naturale.