Ivone narih razboiul cu intunericul

169
NARIH IVONE RĂZBOIUL CU ÎNTUNERICUL EDITURA PIM Iaşi, 2012

Transcript of Ivone narih razboiul cu intunericul

Page 1: Ivone narih   razboiul cu intunericul

NARIH IVONE

RĂZBOIUL CU

ÎNTUNERICUL

EDITURA PIM

Iaşi, 2012

Page 2: Ivone narih   razboiul cu intunericul

2

Editura PIM

Editura acreditata CNCSIS – 66/01.05.2006

Soseaua Stefan cel Mare si Sfant nr. 4, Iasi – 700497

Tel.: 0730.086.676; Fax: 0332.440.730

www.pimcopy.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

NARIH, IVONE

Razboi cu intunericul / Ivone Narih. – Iasi : PIM, 2012

Bibliogr.

ISBN 978-606-13-0876-7

821.135.1-1

Page 3: Ivone narih   razboiul cu intunericul

3

Mulţumiri

Mulţumesc tuturor autorilor, care au avut mare

iubire de oameni (de semenilor lor) şi marea bunătate şi

au scris cărţi cu tratamente naturiste şi alte învăţături,

dăruindu-le şi nouă ca să beneficiem de experienţa lor.

Să ne alinăm durerile şi să ne vindecăm

suferinţele şi bolile, atunci când medicina oficială

neputincioasă, ne lasă singuri cu durerile noastre, să le

suportăm.

Tratamentele naturiste sunt foarte simple, la

îndemâna oricui, trebuie doar să ştii ce şi cum să faci, iar

voinţa şi puterea gândului îţi aparţine.

Nu trebuie să aştepţi ,,să cadă pară mălăiaţă în

gura lui Nătăfleaţă”, trebuie să acţionezi, să te străduieşti

şi să munceşti ca să obţii ceea ce doreşti.

Dumnezeu dă, dar nu pune în traistă.

Page 4: Ivone narih   razboiul cu intunericul

4

INTRODUCERE

CINE HOTĂRĂŞTE SOARTA OMULUI ?

Dumnezeu, spune preotul.

Am găsit şi alte păreri asupra mecanismului care

determină soarta omului, în următoarele cărţi:

- „Fenomenul Valentina” de Florin Gheorghiţă.

- „Karma şi cauza” de Vasili Goci.

- „Puterea extraordinară a subconştientului tău” de

Joseph Murphy.

- „Puterea voinţei. Cum să acţionăm asupra noastră,

asupra altora şi a destinului” de Paul Clement Jagot.

- „Karma sau armonia dintre fizic, psihic şi destin” de S.

N. Lazarev.

- „ Puterea secretă a sinelui” de Chuck Norris .

- „Tao pentru sănătate sex şi longevitate” de Daniel Reid.

- „Puterea creatoare a gândirii, pentru a reuşi în viaţă” de

Rene Sidelsky.

-„Autovindecarea ochilor” de Joanna Rotte, Koji

Yamamoto.

Din lecturarea acestor cărţi, am înţeles că omul îşi

determină singur soarta, prin gândurile, cuvintele,

acţiunile sale şi prin tot ce îl impresionează din ceea ce

vede, aude şi simte. Acestea pătrund în mintea

subconştientă a omului, sub formă de imagini şi se

înregistrează sub formă de cauză. Urmare a acţiunii legii

cauză-efect, cauza va produce un efect, care va determina

realitatea vieţii omului respectiv. Efectul se poate

produce în viaţa în curs, a omului sau în una din vieţile

viitoare, dobândite prin încarnarea sufletului, în procesul

Page 5: Ivone narih   razboiul cu intunericul

5

de evoluţie spre iluminare. Iluminarea are sensul de

purificarea totală a sufletului.

Efectul manifestat în viaţa reală a omului poate fi

unul rezultat din combinarea mai multor cauze,

predominând cauza cea mai puternică.

O cauză puternică este o idee foarte precis

conturată, întreţinută mereu în mintea conştientă. Aceasta

este CREDINŢA: ceea ce un om gândeşte, simte şi crede,

în profunzimea fiinţei sale. Crede că ideea, gândul

respectiv se va realiza şi îşi imaginează ideea realizată,

simţind şi bucurându-se de situaţia succesului,

imaginându-şi că succesul este real.

După natura lor, cauzele sunt pozitive şi negative.

Cauzele pozitive produc efecte benefice asupra

omului: creează stare de sănătate, de fericire, de

bunăstare, pace şi armonie.

Cauzele negative produc efecte dezavantajoase:

necazuri, suferinţă, boală, sărăcie, etc.

Anularea cauzelor negative, denumite păcate, este

posibilă. Ştergerea (sau iertarea păcatelor) se poate face

numai cu aceeaşi vibraţie, de către omul care a produs

cauza, prin căinţă profundă sau într-o altă viaţă, prin

trăirea inversă a păcatului, ca victimă.

Omule, cât de greu îţi este să-ţi asumi

responsabilitatea acţiunilor tale, a căror consecinţe le

suporţi ? Îţi vine mai uşor, este mai comod, să te

debarasezi de vină şi să o arunci asupra altcuiva, asupra

lui Dumnezeu ?

Page 6: Ivone narih   razboiul cu intunericul

6

PARTEA I

RĂZBOIUL CU ÎNTUNERICUL DIN

OCHI, CU LIPSA VEDERII

Scopul: REDOBÂNDIREA VEDERII

Partea întâi cuprinde jurnalul suferinţelor, al

tratamentelor aplicate şi al rezultatelor obţinute.

- Nu mai văd cu ochiul meu cel stâng.

- Du-te imediat la doctor. Au strigat poruncitor la mine,

membrii familiei mele.

Şi am plecat la medicul de familie, care mi-a dat o

trimitere către medicul specialist oftalmolog, la

Policlinică. La Policlinică, după o aşteptare de câteva ore,

mi-a comunicat asistenta de la cabinet, să vin a doua zi,

din motivul că medicul dă consultaţii la cabinetul privat

şi nu mai vine azi la Policlinică. A doua zi, medicul

oftalmolog, după o consultaţie foarte sumară, doar s-a

Page 7: Ivone narih   razboiul cu intunericul

7

uitat la ochiul meu cu o lanternă, mi-a dat trimitere la

clinica de oftalmologie din Spital. A treia zi, la Spital, am

fost consultată de un medic rezident, la aparate, apoi de

medicul primar oftalmolog, care mi-a comunicat

diagnosticul: desprindere de retină veche, la care

dumnealor nu mai pot face nimic.

Am ieşit de la consultaţie aşa cum am intrat: cu

toate suferinţele şi durerile mele, în plus şi fără speranţe

de rezolvare şi alinare din partea medicinii oficiale,

medicină plătită de către Stat, din banii contribuabililor.

Nu mă deranja numai lipsa vederii la ochiul stâng

ci şi nişte dureri mari de cap. Parcă aveam un cui bătut în

vârful capului, în partea stângă, de la care pleca un plan

vertical dureros, coborând spre faţă, ce includea şi nasul.

Aveam senzaţia că în partea stângă a capului am o gaură

neagră, pe marginea căreia mă aflu, gata să cad în ea,

aveam senzaţia de dezechilibru. Şi mai aveam şi nişte

dureri în şale, în partea stângă, mă dureau oasele, că nu le

puteam atinge.

În momentul respectiv eram fanatic, de religioasă:

băteam 50 de metanii, zilnic, citeam sau recitam

rugăciuni permanent şi eram prezentă la biserică la orice

manifestare cu enoriaşii. M-am supus tuturor canoanelor.

Şi atunci m-am întrebat : cum am ajuns în starea aceasta

atât de avansată de boală ? Ce greşeli am făcut ? Mi-am

dat seama că eram dependentă de biserică, eram dirijată

de preotul duhovnic. Am cărat şi dus la biserică, pentru a

face milostenie, tot ce puteam, bani şi produse, ca într-un

sac fără fund. Niciodată nu este suficient, ori cât ai da, ca

să fii ,,un bun credincios”, calităţi care ţi se cer.

Analizându-mă puţin, am constatat că de un an de

zile, eu sunt continuu bolnavă. Deci toate canoanele

Page 8: Ivone narih   razboiul cu intunericul

8

religioase nu mă ajută să fiu sănătoasă. Cu un an în urmă,

mi-am fracturat un os din talpa piciorului stâng. Trei luni

am fost şchioapă. Apoi m-am îmbolnăvit la ochiul stâng.

Întâi mi s-a pus o perdea neagră pe toată vederea ochiului

stâng, când am ridicat o sacoşă de 15 kg. Mi-am spălat

ochiul cu suc de castraveţi proaspeţi. Perdeaua neagră s-a

sfărâmat în cercuri, cerculeţe, punctişoare şi s-a retras

treptat, astfel încât vederea mi-a revenit aproape pe tot

ochiul. A rămas o pată neagră, pe vedere, în partea de jos,

la coada ochiului stâng, care ocupa cam 20 de procente

din suprafaţa vizuală. Cu restul suprafeţei ochiului

vedeam perfect, ca înainte. În timpul acesta am continuat

să fiu la fel de activă ca înainte şi să frecventez biserica.

Dar după o confesiune(spovedanie), la preot, m-am simţit

golită de de toată energia mea. Aveam senzaţia de frig, ca

şi cum m-aş fi aflat iarna afară, fără nici o haină pe mine.

M-am simţit fără nici o protecţie şi putere de apărare. M-

am îmbolnăvit, am făcut o bronşită bilaterală, sinuzită şi

m-a durut gâtul. Din frecventarea bisericii, eu ieşeam tot

mai bolnavă, fapt ce m-a determinat să suspectez efectele

negative ale bisericii asupra mea. Îmi venea în minte şi

cazul prezentat la TV, al tinerei Irina , care după prima

confesiune la preot, s-a îmbolnăvit de schizofrenie şi mai

târziu, a murit în canoanele religioase aplicate ei.

Deci am ajuns foarte bolnavă, tuşeam fără să

reuşesc să expectorez flegma care horcăia în pieptul meu.

Atunci m-am salvat cu indicaţiile lui Daniel Reid, din

cartea ,,Tao pentru sănătate sex şi longevitate” . Am găsit

acolo un tratament rapid: hreanul. Am ras o linguriţă de

hrean, şi de disperare, l-am băut cu apă. Aşa am făcut trei

zile la rând şi am scăpat de tuse. Flegma, care îmi umplea

căile respiratorii, care nu se desprindea şi mă sufoca, s-a

Page 9: Ivone narih   razboiul cu intunericul

9

uscat şi a dispărut ca prin minune. Am mai continuat să

mănânc hrean cu sfeclă roşie şi am mai luat, după

indicaţiile părintelui Sebastian Kneipp, în cartea

,,Farmacia verde, miracolul vindecării” , câte cinci boabe

de piper negru, crud, înghiţite întregi, nemestecate, cu

apă, în timpul mesei, ca antibiotic. Cu acest tratament,

cam în 10 zile, mi s-au curăţat şi sinusurile şi am scăpat

de boală.

Mai târziu, am găsit specificaţii, în legătură cu

hreanul, în cartea medicului francez Jean Valnet,

,,Tratamentul bolilor prin legume, fructe şi cereale”:

muncitorii care au lucrat la curăţirea hreanului, au orbit,

din cauza uleiurilor eterice, a mirosului degajat de hrean.

Eu deja, mâncasem hrean cu linguriţa.

După ce am scăpat de bronşită, pata neagră din

ochiul stâng a început să se facă simţită permanent,

printr-o senzaţie de strângere. Ceva mă strângea acolo,

unde se întâmpla ceva. Mi-am făcut câteva spălături, la

ochi, cu ceai de muşeţel. Acestea au declanşat scurgeri de

puroi din ochi. Mă sculam dimineaţa cu ambii ochi lipiţi.

În ochiul stâng, pata veche s-a împrăştiat şi a

ocupat, în curgerea ei, jumătatea inferioară a ochiului

stâng. Cu jumătatea superioară a ochiului stâng, încă mai

vedeam perfect. În această stare continuam fanatismul

religios.

Obligaţiile sociale m-au determinat să stau 8 ore

în sala unui restaurant, în curent, iarna. Seara, am plecat

de acolo, cu cel mai dureros cap. Scurgerile din ochi s-au

diminuat cantitativ şi murdăria a ocupat tot ochiul şi nu

am mai văzut nimic cu ochiul meu cel stâng.

Când eşti sănătos, viaţa trece de la sine.

Page 10: Ivone narih   razboiul cu intunericul

10

Când eşti bolnav, este mai greu, trebuie să suporţi

dureri, să lupţi cu ele. Iar lipsa vederii, chiar parţială, este

foarte greu de suportat, mai ales pentru un intelectual,

căruia îi ia bucuria şi plăcerea de a citi, de a veni în

contact cu gândirea colectivă a omenirii, exprimată în

scris. Suferinţa aproape m-a răpus.

Mi-am pus problema căutării motivaţiei de a mai

trăi. M-am întrebat dacă eu mai am pentru ce trăi. La o

analiză profundă am găsit: să mai trăiesc, să o ajut pe

nepoţica mea, preşcolară, să stau cu ea, ca până acum,

când părinţii ei sunt ocupaţi. Şi atunci AM HOTĂRÂT

SĂ MĂ FAC SĂNĂTOASĂ, SĂ MAI TRĂIESC. M-am

rugat la Dumnezeu profund, să-mi lumineze mintea şi să-

mi arate calea ce am de urmat, că cea de acum era

greşită. Surprinzător a fost că prima măsură pe care am

luat-o a fost să rup legătura cu religia.

Apoi am considerat organismul uman ca un

întreg, ochii fiind oglinda sufletului şi a trupului. Dacă

voi reuşi să reîntineresc trupul şi sufletul, voi reuşi să

vindec şi ochii..

Am aplicat şi practicat ,, hrana vie”, după Elena

Niţă Ibrahim, din cartea ,, Tratat de hrană vie” .

Am băut ceaiurile indicate de Maria Treben, în

catrea ,, Sănătate din farmacia Domnului”.

După indicaţiile doctorului Jean Valnet, din cartea

,,Vindecarea bolilor cu legume, fructe şi cereale”, am pus

comprese cu varză albă, crudă, strivită, la cap.

Am făcut aburi la ochi , cu tătăneasă şi alternativ,

cu coada calului, câte o săptămână, fiecare, separat şi

comprese călduţe pe ochi, după indicaţiile preotului

Sebastian Kneipp, din cartea ,, Farmacia verde, miracolul

vindecării”.

Page 11: Ivone narih   razboiul cu intunericul

11

În toată această perioadă, de luptă a mea cu boala

şi suferinţa, nu am primit ajutor de la nimeni, nici de la

medici, nici de la membrii familiei. În familie, făceam

aceleaşi treburi: aprovizionare, menaj şi supravegherea

ocazională a nepoţelei mele. Dar utilizam orice moment

liber pentru a mă trata.

Şi rezultatele nu au întârziat să apară.

COMPRESELE CU VARZĂ

Luam frunze de varză albă, crudă, proaspătă, le

striveam cu plăcintarul de lemn, pe un fund de lemn, le

puneam într-un castron de tablă emailat. Castronul, cu

frunzele de varză în el, îl puneam peste o oală cu apă în

clocot. Îl ţineam acolo, până se încălzeau uşor, (frunzele

de varză). Şi aşa călduţe, le puneam pe ochiul stâng şi pe

partea dureroasă a capului. Puneam un strat de 4 sau 5

frunze. În ochiul stâng picuram şi suc proaspăt de varză

albă crudă, proaspăt preparat. Peste compresa cu frunze

de varză puneam o folie subţire de plastic şi peste aceasta

o cârpă sau un prosop de bumbac, cu care înfăşuram tot

capul. După câteva ore, aruncam frunzele de varză.

Cu acest tratament, durerile de cap au dispărut

cam într-o lună şi jumătate. Treptat, s-au atenuat şi au

dispărut şi durerile din şale, fără a le trata. Aceasta a

dovedit că toate durerile mele aveau o cauză comună şi

că organismul uman este un tot unitar.

În această lună şi jumătatea am băut ceaiuri de :

- urzici plus coada calului,

- pojarniţă,

- coada şoricelului,

- salvie,

- cimbrişor.

Page 12: Ivone narih   razboiul cu intunericul

12

Zilnic, dimineaţa făceam o cană de jumătatea de

litru de ceai de urzici, proaspete şi coada calului, uscată.

După ce o beam, făceam o altă jumătatea de litru de ceai

de pojarniţă şi tot aşa succesiv făceam ceai din toate

plantele enumerate mai sus. Nu reuşeam să beau mai

mult de unul sau doi litri de ceai pe zi. Apă nu beam

deloc.

Compresele de varză albă, deşi foarte eficiente şi

binefăcătoare se suportă greu, din cauza mirosului de

varză, care umple spaţiul în care se utilizează.

Am scăpat de durerile de cap, dar vederea

ochiului stâng nu mi-a revenit. Am căutat şi alte remedii.

Literatura nu indică tratamente pentru desprinderea de

retină, cu pierderea vederii. Numai Maria Treben indică

utilizarea plantei rostopască, pentru tratarea desprinderii

de retină. L-am aplicat, fără rezultat.

Am căutat în literatură, tratamente cu plante,

recomandate pentru vindecarea rănilor şi pentru refacerea

ţesuturilor, în general. Astfel am hotărât să experimentez

aburii de coada calului şi de tătăneasă, pentru vindecarea

ochiului.

M-am documentat mai amănunţit şi mi-am dat

seama cât de delicate, complicate şi perfecte sunt

componentele ochiului şi cum funcţionează ele.

Retina este o membrană de 4 mm grosime, ce

înveleşte globul ocular, pe circa jumătate din suprafaţa

lui, în partea opusă părţii vizibile a ochiului. Asemănând

globul ocular cu un ou, retina este al treilea înveliş,

numărând de la exterior spre interior (de la coaja oului).

Retina este partea de nerv a ochiului, care primeşte

imaginile vizuale şi le transformă în impulsuri, pe care le

transmite la creier, cu care este în legătură prin

Page 13: Ivone narih   razboiul cu intunericul

13

formaţiuni nervoase. Transformarea imaginilor vizuale în

impulsuri se realizează prin modificarea formei unor

celule de un anumit tip. Numărul acestor celule este

limitat. Iar pentru a-şi reveni la forma iniţială, formă în

care să poată prelua din nou imagini, ochiul are nevoie de

repaos. Neacordarea acestui repaos, neacordarea

repaosului pentru odihna ochilor, (şi în general a

întregului organism), duce la pierderea vederii. Deoarece

organismul uman funcţionează ca o pompă alternativă. O

perioadă de timp poate lucra în contact cu stimulii

exteriori, poate desfăşura activităţi fizice şi intelectuale.

Tot legătură cu exteriorul constituie şi hrănirea cu

alimente şi apă. Cealaltă perioadă de timp din zi, este

necesară pentru deconectarea de la toţi stimuli exteriori,

pentru odihnă şi refacere, care poate avea loc în starea de

somn sau de meditaţie. La bolnavii care nu mai pot

dormi, moartea vine curând.

În somn, organismul se regenerează. Puterea de

refacere şi regenerare a organismului este fantastică, dar

nu trebuie împiedicată cu practici adverse.

Revenind la retina desprinsă, din ochiul meu,

trebuie să spun că eu o simţeam ca pe un corp străin, ca

pe o murdărie care îmi întuneca vederea. Eu aveam

senzaţia de corp străin în ochi.

Organismul uman este cel mai perfecţionat

laborator de pe Pământ. În organismul uman au loc

permanent combinări şi reacţii între elementele

componente, cu substanţele introduse prin alimentaţie şi

respiraţie, determinate de modelul divin iniţial şi

influenţate (deviate) de starea şi gândirea fiecărui individ.

Ca pretutindeni în Univers şi în corpul uman, toate curg,

toate se mişcă şi se transformă.

Page 14: Ivone narih   razboiul cu intunericul

14

Retina desprinsă din ochiul meu, era supusă şi ea

unor procese, de descompunere sau de vindecare ?

Am început să fac tratamentele cu aburi.

ABURI DE COADA CALULUI

Într-o şosetă de bumbac, am pus plante de coada

calului. Am legat şoseta, să nu se împrăştie plantele. Am

pus apă la fiert într-o oală. Când apa a dat în clocot, am

introdus şoseta (punga cu plante) şi am ţinut-o circa 1

minut, atât cât am considerat necesar să se umezească şi

să se înfierbânte. În acest timp, am acoperit oala cu un

castron din material plastic. Am scos punguţa din apa în

clocot în castronul de plastic, folosindu-mă de două

furculiţe. Tot cu furculiţele am presat punguţa, să se

scurgă lichidul din ea. Operaţiunile de scoatere şi

scurgere le-am făcut rapid, pentru a nu se răcii şi a nu se

pierde aburii. Castronul de plastic fierbinte, cu punguţa

cu plante în el, l-am introdus într-o sacoşă de plastic, pe

care am înfăşurat-o într-un prosop gros. Rapid, m-am

retras la pat şi am băgat capul în sacoşă. Am ţinut ochiul

stâng deschis deasupra aburului. Am reglat distanţa între

ochi şi plantă, astfel încât să nu mă frigă aburii. În acelaşi

timp, am inhalat aburi pe nas, prin respiraţie. Ochiul

drept, cel sănătos, l-am ţinut închis, uneori chiar l-am

acoperit cu mâna dreaptă. Întreg capul l-am acoperit cu

un prosop. Aburirea aceasta dura 5, până la 10 minute,

timp în care punga cu planta se răcorea. Aşa călduţă, o

storceam cu mâna deasupra castronului de plastic.

Îndepărtam castronul de plastic şi utilizam în continuare

numai punguţa cu plante, aşa călduţă. Puneam punguţa

cu plante călduţă, direct pe ochiul stâng. Cu degetul,

practicam o concavitate în punguţa cu plante, pentru a se

Page 15: Ivone narih   razboiul cu intunericul

15

aşeza şi mula perfect pe convexitatea ochiului închis.

Atunci, ochiul stâng era sensibil şi dureros , la apăsare.

Peste punguţa cu plante, aşezată pe ochiul stâng, puneam

o foiţă de plastic, apoi înfăşuram ochiul şi capul cu un

prosop gros, pentru a se menţine căldura cât mai mult

timp. În timpul acestei comprese practicam şi tratamentul

REIKI, indicat de Dumitru Hristenco, în cartea ,,Reiki

tradiţional, de la gradul I la maestru”.

Trebuie să precizez că aburii de coada calului

provoacă o căldură şi o tensiune în tot corpul. Acestea

folosesc la vindecare. Cu compresa la ochi adormeam şi

când mă trezeam o îndepărtam de la ochi şi o atârnam la

uscat, la aer. Aceeaşi pungă, cu aceeaşi plantă, opărită în

aceeaşi apă, se poate utiliza de trei ori. Eu am făcut un

tratament pe zi cu aburi de coada calului.

Ce efect au avut aburii asupra retinei desprinse ?

Retina desprinsă s-a strâns ghem, în partea

ochiului dinspre nas. De unde am ştiut ?

După comunicarea diagnosticului, de desprindere

de retină, cu pierderea vederii, fără posibilităţi de

vindecare, de către medicul oftalmolog specialist,

membrii familiei mele au dorit neapărat, să mă ducă la

consultaţie la profesorul doctor oftalmolog. Prin

planificare, deşi cu plată, la cabinetul privat al

profesorului, consultaţia s-a obţinut după circa o lună,

timp în care eu făcusem tratamentul cu varză şi cu aburi

de coada calului.

Profesorul doctor oftalmolog, după consultaţie

mi-a spus că retina ochiului stâng este strânsă ghem în

partea ochiului dinspre nas şi nu poate face nimic.

Nu mai speram la nici un ajutor de la medici.

Page 16: Ivone narih   razboiul cu intunericul

16

Am cumpărat de la piaţă rădăcină de tătăneasă,

proaspătă. Am spălat-o, am dat-o pe răzătoare, după care

am pus-o în şosetă din bumbac, apoi am făcut tratamentul

cu aburi, la fel ca cel cu coada calului. În literatură scrie

că tătăneasa are o putere foarte mare de vindecare şi

vindecă tot felul de răni, chiar vechi.

După câteva tratamente cu abur cu coada calului

şi cu tătăneasă, am făcut guturai şi frison. Am stat la pat

vreo două zile, timp în care, din nara dreaptă mi-a curs un

lichid subţire maroniu, foarte iute, care mi-a provocat

durerea urechii drepte şi a amigdalei drepte, iar din nara

stângă mi-au ieşit bucăţele roşii, cu foarte puţin sânge. A

fost o stare de boală destul de incomodă, dar am suportat-

o şi am lăsat organismul să evacueze tot ce are de

aruncat. Şi într-adevăr, scurgerile s-au oprit, starea de

boală a dispărut şi mi-a dispărut şi senzaţia de gaură

neagră şi de gol din partea stângă a capului. Cu ochiul

stâng am început să văd nişte umbre. Întâi umbrele

obiectelor albe. Perceperea acestor umbre era

semnificativă dimineaţa şi în special, în prezenţa luminii

solare. La lumina solară, percepeam obiectele albe, le

vedeam mai mari, mai aproape de mine şi liniile lor de

contur le vedeam convexe, deşi în realitate erau drepte.

TRATAMENT CU ABURI DE COADA

CALULUI ŞI TĂTĂNEASĂ Am continuat tratamentul cu aburi şi cu comprese

călduţe cu coada calului şi cu tătăneasă, alternativ, apoi

am pus în aceeaşi punguţă, cantităţi egale din ambele

plante. Astfel timpul trecea şi opacitatea din ochiul meu

stâng se subţia. Nerăbdarea de a vedea cât mai repede,

era foarte mare.

Page 17: Ivone narih   razboiul cu intunericul

17

Am început să mă simt mai bine în general, să

mă orientez mai bine în spaţiu şi să înţeleg mai bine ce

aud. Că la debutul bolii, în afară de gol în partea stângă a

capului, simţeam nevoia să port ceva pe cap, o beretă, să

acopăr golul şi nici nu auzeam bine. Adică auzeam, dar

nu înţelegeam ce se vorbeşte.

După patru luni, am început să întrezăresc

obiectele din jurul meu, cu ochiul stâng. Totuşi, cu ceea

ce percep cu ochiul stâng nu m-aş descurca să ies din

casă şi să merg undeva.

A avea blind la un ochi şi un ochi cu vedere

normală, nu este egal cu a slăbi la jumătate vederea

ambilor ochi.

Ochiul meu stâng, cu retina desprinsă, permanent

a perceput şi a suprapus ceva deformat, peste vederea

clară a ochiului drept, astfel încât, la debutul bolii, eu nu

vedeam obiectele la locul lor: exemplu, mi se întâmpla să

torn ceaiul alături de cană; în tramvai, nu nimeream bara

de care să mă ţin, o căutam cu măna mai aproape de

mine.

După patru luni de tratamente, precizia vederii

(ochiului drept plus bruiajul ochiului stâng) s-a mai

corectat. Mă simt mai sigură în orientarea în spaţiu şi

auzul s-a mai îmbunătăţit. Când văd cu ochiul drept, cel

sănătos, gura persoanei care vorbeşte, atunci înţeleg

perfect ce spune.

Aşa am desfăşurat lupta cu boala, cu neputinţa, cu

bătrâneţea. Aşa se manifestă dorinţa de a fi sănătos

pentru a fi util celor din jur şi în special, pentru a nu-i

deranja. Dacă nu poţi ajuta pe cineva, măcar nu-l deranja

şi nu-l incomoda.

Page 18: Ivone narih   razboiul cu intunericul

18

După circa patru luni, am reluat tratamentul cu

picături de suc proaspăt de varză albă crudă şi cu

comprese călduţe, pe ochi, cu frunze de varză albă crudă,

strivite pe fund de lemn, cu plăcintarul de lemn.

Am reluat şi cititul, câte puţin, timp de 2 sau 3 ore

pe zi, utilizând vechi mei ochelari de 2,5 , pentru mărire

de aproape. Pentru a elimina bruiajul negativ al ochiului

stâng, l-am acoperit cu o cârpă de bumbac moale, în

timpul cititului. Dar am constatat că, în acest timp, ochiul

stâng îmi lăcrimează. Aşa că am citit cu ambii ochi

deschişi şi a fost satisfăcător. Când privesc la TV, îmi

acopăr ochiul stâng cu mâna, aşa mă simt mai bine.

Privesc foarte puţin la TV, numai la ştiri.

În general, eu am fost o fire foarte activă, în

fiecare moment aveam ceva de făcut. Dar acum,

activitatea mea este limitată la strictul necesar, pentru

acordarea răgazului de repaos, pentru vindecarea

ochiului. Am dormit mai multe ore pe zi, decât înainte de

îmbolnăvire, ştiind faptul că organismul se reface şi se

vindecă numai în somn. Am ajuns chiar la 10 ore de

somn, din 24 ore.

Timpul trece rapid, ochiul meu stâng devine din

ce în ce mai sensibil la stimulii externi luminoşi. Astfel

încât, la aprinderea şi stingerea luminii (a becului

electric), noaptea, în ochiul meu stâng filează nişte

lumini asemănător cu un bec de neon defect, aprins.

Starea generală a organismului meu, este din ce în

ce mai bună. În primul rând nu mă doare nimic şi pot

efectua treburile care-mi revin în familie : aprovizionare,

menaj şi supravegherea nepoatei.

Page 19: Ivone narih   razboiul cu intunericul

19

Medicina oficială, cea finanţată de Stat, din banii

contribuabililor, recunoaşte numai partea vizibilă a

omului, corpul fizic.

Marele medic german Frantz Anton Mesmer,

încă din anul 1755 a demonstrat existenţa fluidului vital

(energia) din om. Viaţa lui Frantz Anton Mesmer (1734-

1814) şi activitatea sa ca medic şi cercetător, este

prezentată de marele scriitor Ştefan Zweig, în cartea

,,Tămăduire prin spirit. Mesmer, Mary Baker-Eddy,

Sigismund Freud“ .

După concepţia doctorului Mesmer, boala este o

tulburare a armoniei în om, o întrerupere primejdioasă a

ritmului periodic dintre flux şi reflux. Dar în fiecare om

sălăşluieşte o putere lăuntrică de tămăduire, voinţa de

sănătate, acel veşnic instinct atavic de viaţă, de a elimina

tot ce e bolnăvicios.

ACEASTĂ VOINŢĂ DE ÎNSĂNĂTOŞIRE

POATE FI ACTIVATĂ ŞI SPORITĂ PRIN

INFLUENŢĂ SUGESTIVĂ.

Voinţa psihică de însănătoşire poate face minuni

de tămăduire, care a culminat cu Christian Science,

prezentată de Ştefan Zweig, în capitolul Mary Baker

Eddy, din cartea sus menţionată.

Ideea cea mai importantă a lui Mesmer este aceea

a existenţei unui fluid personal transmisibil de la om la

om, care poate influenţa o voinţă şi fire străină.

Influenţarea voinţei străine se realizează total şi

periculos, prin hipnoză, cu paralizarea forţată a atenţiei şi

voinţei.

Concepţia despre existenţa energiei în corpul

uman, o găsim şi în cartea ,, Karma şi cauza” scrisă de

Vasili Goci. Sănătatea este asigurată de circulaţia liberă,

Page 20: Ivone narih   razboiul cu intunericul

20

neblocată, a energiei, în corpul fizic vizibil. La

deblocarea energiei, în părţile bolnave ale corpului,

procesul de vindecare se produce, uneori, cu creşterea

temperaturii corpului.

Aşa se explică febra pe care am făcut-o la

eliminarea retinei desprinse şi a altor reziduuri din cap,

semnalate cu durerile mari de cap, pe care le-am avut.

Analizând cele de mai sus, vă daţi seama ce

eroare mare şi dăunătoare este scăderea bruscă a febrei,

cu medicamente.

BAIA DE CURĂŢENIE După indicaţiile părintelui Sebastian Kneipp, şi

ale lui Daniel Reid, în cartea ,,Cartea completă de

medicină tradiţională chineză”, un rol important în

tratamentul naturist al unei boli, îl are baia de curăţenie,

urmată de duş cu apă rece pentru înviorare şi stimularea

circulaţiei sângelui.

Eliminarea deşeurilor din organismul uman se

realizează prin aparatul digestiv (fecalele), prin aparatul

urinar (urina), prin aparatul respirator (bioxidul de

carbon, etc.) şi prin piele (transpiraţia).

Ca să-mi ajut organismul în acţiunea de evacuare

a deşeurilor prin piele, am făcut băi de curăţenie totale: o

zi da şi o zi nu. Baia de curăţenie o fac la duş, cu apă

călduţă: spălarea capului de două ori cu şampon, spălarea

corpului cu săpun, perierea corpului, cu peria cu păr

natural, umezită şi săpunită. Perierea se face de la

extremităţi, spre mijlocul corpului (zona diafragmei ). De

la mâini şi gât, în jos, până în talie şi de la vârful

picioarelor, în sus până în talie. În talie se află zona de

triere pentru evacuarea deşeurilor. Urmează perierea cu

Page 21: Ivone narih   razboiul cu intunericul

21

apă curată, în aceeaşi ordine şi clătirea cu apă călduţă,

din cap până în picioare, apoi clătirea cu apă rece, tot din

cap până în picioare. Urmează ştergerea şi îmbrăcarea.

Apoi gimnastica de înviorare, timp în care se usucă părul.

Urechile se şterg, în interior, cu beţişoare speciale.

Perierea corpului este recomandată a se efectua cu

peria uscată, zilnic. Recomandarea o face Daniel Reid în

cartea ,,Cartea completă de medicină tradiţională

chineză”, pentru stimularea eliminării toxinelor, a

deşeurilor din limfă (lichidul transparent din piele).

În funcţie de anotimp şi de temperatura aerului

exterior, din decursul anului, în anumite perioade calde,

fac baie de curăţenie zilnic. Baie de curăţenie, fac şi după

activităţi cu efort fizic.

După 4 luni de tratament, mă simt bine, nu mă

doare nimic, dar revenirea vederii ochiului stâng,

stagnează. După 5 ore petrecute în natură, afară, vederea

ochiului stâng involuează şi slăbeşte total. Este foarte

bine că văd cu ochiul drept şi pot citi câteva ore pe zi.

Aceasta este o mare bucurie pentru mine.

Am întrerupt tratamentul cu aburi şi comprese

calde la cap, din cauza ridicării tensiunii şi din cauza

apariţiei unor halucinaţii, provocate de tătăneasă.

Tătăneasa nu poate fi utilizată permanent, precum

alte plante medicinale.

TRATAMENT PENTRU VINDECAREA

BĂTĂTURILOR DIN TĂLPI

Page 22: Ivone narih   razboiul cu intunericul

22

Pentru că aveam pe tălpile picioarelor nişte

bătături, care mă deranjau, am făcut trei băi la picioare, în

trei zile consecutive. Am procedat astfel:

Într-o oală emailată de 4 l, am pus fân (iarbă

uscată), la care am adăugat 2-3 plante de coada calului şi

5 frunze de nuc. Plantele uscate au ocupat jumătate din

volumul vasului. Am turnat apă peste ele. Plantele uscate

plus apa au ocupat trei sferturi din volumul vasului. Am

acoperit-o cu un capac şi am pus oala la fiert. Fierberea

trebuie supravegheată, pentru că plantele, prin fierbere,

se ridică şi lichidul poate deversa din vas. După ce începe

să clocotească, se apasă plantele înapoi în apă şi se

reglează flacăra mai mică, pentru a fierbe în clocote mici,

o durată de 30 de minute. După fierbere, am turnat totul

într-un lighean şi am completat cu apă rece, până la

realizarea temperaturii peste 37o Celsius (egală cu

temperatura corpului uman). Cantitatea de apă rece

adăugată, se apreciază astfel încât, atunci când se

introduc picioarele în lighean, să nu deverseze. Dacă nu

s-a răcit corespunzător, după apa rece adăugată, se mai

aşteaptă să se mai răcească. Operaţia de cufundare a

picioarelor şi a mâinilor, concomitent, în acelaşi lighean,

am făcut-o în camera de baie, stând pe capacul WC-ului.

Ţinerea mâinilor şi picioarelor în ligheanul cu apă şi cu

plante a durat 20 de minute. Alăturat am pregătit şi un

lighean cu apă rece curată. După ce am scos mâinile şi

picioarele din ligheanul cu plante, le-am cufundat în

ligheanul cu apă rece şi le-am scos imediat. Apoi am tras

şosete de bumbac, pe picioarele ude. Cufundarea în apă

rece, după baia caldă, este recomandată de părintele

Sebastian Kneipp, pentru închiderea porilor pielii şi

pentru contractarea vaselor de sânge. Ligheanul cu

Page 23: Ivone narih   razboiul cu intunericul

23

fiertura de plante, l-am acoperit cu o folie de plastic şi l-

am lăsat în baie până a doua zi, la aceeaşi oră. Atunci am

luat o cantitatea de lichid din el, am pus-o în oala

emailată şi am înfierbântat-o, apoi am turnat-o înapoi în

ligheanul din care am luat-o. Astfel am încălzit baia de

plante la temperatura corpului, după care am introdus

picioarele şi mâinile ca în ziua precedentă. Pentru clătire,

am pregătit apă rece proaspătă, în al doilea lighean. În

continuare, am procedat ca în ziua precedentă. Tot aşa

am procedat şi a treia zi, după care am aruncat baia de

plante şi plantele.

Băile la picioare şi mâini, au efect depurativ

(curăţitor) foarte puternic, asupra întregului corp. Băile la

picioare le-am făcut seara, pentru că este nevoie de

repaus total. În cele trei nopţi, după băile la picioare, m-

am cam zvârcolit, m-am simţit supra încălzită şi cu o

tensiune în tot corpul, dar starea este suportabilă.

Bătăturile (nişte întărituri gălbui pe călcâie) au dispărut şi

nu mă mai deranjează nimic.

La băile de picioare, se utilizează trei zile, aceeaşi

fiertură de plante cu tot cu apă, pentru că are loc un

proces progresiv de macerare (descompunere şi

dizolvare) a plantelor, care transformă apa într-o leşie

foarte tare şi activă, prin dizolvarea plantelor în apă.

Această leşie este foarte eficientă, extrage toxinele

(deşeurile) şi catifelează pielea. În perioada efectuării

acestor băi, cele trei zile şi o săptămână după ele, nu

trebuie făcut efort fizic.

Pentru că m-am hotărât să mă vindec şi să mai

trăiesc, mă tratez cu răbdare şi îmi rezerv mai mult timp

pentru odihnă şi somn. Timpul pentru activităţi şi citit îl

Page 24: Ivone narih   razboiul cu intunericul

24

cronometrez cu grijă, fiind limitată de capacitatea vederii

şi de necesitatea tratării şi vindecării ochiului stâng.

Întrucât am intrat în sezonul călduros, aplic la

ochi, spălături cu suc de castraveţi proaspeţi, cruzi,

indicat de Joanna Rotte şi Koji Yamamoto, în cartea

„Autovindecarea ochilor”. Cartea aceasta prezintă calea

vindecării ochilorl şi condiţiile necesare menţinerii

acuităţii vizuale perfecte.

SUCUL DE CASTRAVEŢI Se alege un castravete mai apropiat de maturitatea

fiziologică (de coacere), atunci are mai mult suc. Se

spală, se şterge şi se rade pe răzătoarea de plastic. Se

strecoară prin tifon, împăturit în mai multe straturi. Sucul

limpede se captează într-un pahar de sticlă, de circa 300

ml. Pentru spălat ochii, am folosit un pahar de sticlă mic,

cu diametrul gurii de circa 3 cm, potrivit pentru mărimea

ochiului. Se umple paharul mic cu suc de castraveţi,

deasupra unei chiuvete, se apleacă capul în faţă şi se

introduce ochiul deschis în sucul din pahar. Marginea

paharului vine în contact cu pleoapele, fără a presa. În

timp ce ochiul este în contact cu sucul din pahar, se

roteşte privirea, pentru ca sucul să ude cât mai complet

ochiul. Apoi se îndreaptă capul în poziţie verticală şi se

înclină spre spate, pentru ca sucul să pătrundă în ochi,

până ce sucul iese prin nas. La o şedinţă, se repetă

cufundarea ochiului în sucul de castraveţi, de 2 – 3 ori.

Eu am aplicat tratamentul cu suc de castraveţi şi înainte

de îmbolnăvirea totală a ochiului stâng. Atunci am

obţinut o limpezire totală a acuităţii vizuale.

Eliminarea retinei dezlipite a ochiului stâng s-a

efectuat în două etape. Prima a fost după tratamentele cu

Page 25: Ivone narih   razboiul cu intunericul

25

aburi de coada calului şi tătăneasă, prin frison şi guturai.

După această primă etapă, mai rămăsese ceva neeliminat,

care se vedea ca o rozetă (floare) neagră cu margini

luminoase, în partea ochiului stâng, dinspre nas. Mărimea

ei era cam de 1 cm, diametru, cu marginile ondulate,

asemănătoare unei flori. Aceasta era un obstacol în calea

vederii.

După o perioadă de tratament cu suc proaspăt de

castraveţi, am eliminat rozeta, sub forma unor substanţe

grena, care mi-au ieşit pe nas. Tratamentul cu suc de

castraveţi l-am asociat cu tratamentul mental pentru

dezintegrarea deşeurilor, indicat de Dan Seracu, în cartea

„ Autocontrolul pas cu pas”.

Stăpânirea minţii, controlul gândirii, este cea mai

importantă putere a omului. Omul poate emite şi dirija

gânduri pentru obţinerea fericirii lui şi a Universului.

Obstacolul sub forma rozetei negre, cu margini

luminoase, s-a micşorat semnificativ, în ochiul meu cel

stâng. Dar lupta cu întunericul nu s-a terminat.

A urmat o perioadă călduroasă, cu temperatura

aerului exterior, peste 30o Celsius, ceea ce m-a

determinat să fac câte două băi de curăţenie, pe zi, în

unele zile (inclusiv pe cap, a cărui piele mă mânca

supărător).

Despre aerul pe care-l respirăm, cu care trăim, am

scris un capitol special, deoarece şi noi toţi poluăm, cu

aerul expirat din plămâni, cu flacăra de la aragaz, cu

lumânările pe care le aprindem, cu gazele de eşapament

de la automobil. Oamenii distrug mediul de viaţă. Se

produce distrugerea individuală a oamenilor şi

distrugerea planetei Pământ. Nu se poate aprecia exact

Page 26: Ivone narih   razboiul cu intunericul

26

momentul când picăturile (poluarea) vor umple paharul şi

va deversa: va avea loc cataclismul.

Există o limită a efortului pe care îl pot depune în

activităţi fizice şi o limită a temperaturii aerului pe care o

pot suporta, limită până la care mă simt bine. Depăşirea

acestei limite, pusă mie de propriul organism, îmi este

semnalizată prin apariţia senzaţie de înfierbântare a

urechilor. Îmi ard urechile. Menţionez că această

senzaţie, de înfierbântare a urechii stângi, am avut-o

deseori, anul trecut, dar nu am dat atenţie acestui semnal

al organismului, nu am micşorat efortul fizic şi expunerea

la căldură. Mă limitam să-mi introduc succesiv urechile

sub jetul de apă rece de sub robinet.

Fiind aşa de cald afară, umblu îmbrăcată, în afara

locuinţei, cu haine confecţionate din ţesături din fibre

naturale de in, cânepă, bumbac şi cu pălărie de in pe cap.

Caut să-mi acopăr cât mai complet corpul: cu mâneci

lungi şi fuste sau pantaloni lungi.

Noi trebuie să privim şi să învăţăm de la cei ce

trăiesc în deşert: au corpul complet acoperit cu haine

foarte lejere şi pe cap poartă un turban special, care

izolează capul foarte bine, împotriva supra încălzirii.

Despre atenţia pe care trebuie să o acordăm

modului de a ne îmbrăca, am scris un capitol, pentru că şi

îmbrăcămintea ne influenţează starea noastră de sănătate

şi de activitate.

Am trecut din nou la tratamentul cu picături de

suc de varză proaspătă şi la comprese cu frunze de varză

proaspătă. Dar nu le mai încălzesc. Când pun suc de

varză în ochi, se prelinge şi pe faţă, aşa că umezesc şi

faţa cu suc de varză, ca un tratament cosmetic, cu efect

spectaculos de întinerire. Precizez că sucul de varză îl

Page 27: Ivone narih   razboiul cu intunericul

27

utilizez numai în momentul preparării. Mă simt foarte

bine cu acest tratament. După 6 luni de tratamente, mă

simt foarte bine, în general şi binişor cu ochiul stâng.

Afară, la lumina soarelui, am întrezărit culoarea roşie a

unei maşini. Opalescenţa ceţii din ochiul meu stâng, este

încă destul de densă.

În acest moment, al tratamentelor, eu beneficiez

de acuitatea vizuală perfectă a ochiului drept, peste care

se suprapun umbrele recepţionate de ochiul meu stâng.

Ochiul stâng continuă să bruieze, să deformeze claritatea

vederii ochiului drept, astfel încât eu mai torn ceaiul pe

lângă cană, bine înţeles, numai la început şi în cantitate

mică. Îmi dau seama că l-am turnat alături (când îl văd

curs lângă cană) şi corectez imediat direcţia de turnare.

Uneori de la început, închid ochiul stâng, pentru precizia

lucrului pe care-l am de făcut.

La starea bună a sănătăţii în care mă aflu, a

contribuit şi regimul alimentar: numai legume, fructe şi

cereale, fără nici un aliment de origine animală, fără nici

un aliment conservat.

Timpul trece rapid. La ochiul stâng mi-au apărut

simptome noi. După ce ţin ochiul deschis o perioadă de

timp (circa 4 ore), în ochi îmi filează, îmi tremură o masă

luminoasă, amestecată cu o masă închisă la culoare,

fenomen similar cu filarea unui bec de neon defect.

Deoarece mă deranjează, am decis să ţin ochiul stâng

acoperit, când pot. Îl descopăr şi-l deschid când mă spăl

şi când ies din casă.

A urmat un program de plimbări , împreună cu

nepoţica mea, în parc şi în Grădina Botanică. În Grădina

Botanică, deşi iarba s-a uscat din cauza razelor soarelui

foarte fierbinţi, din timpul zilei, sub copaci este încă aer

Page 28: Ivone narih   razboiul cu intunericul

28

curat şi răcoros, în timp ce la soare, razele lui ne ard. Este

arşiţă mare, temperatura aerului exterior, la umbră,

depăşeşte plus 35o Celsius, ziua, iar noapte scade până la

plus 20o Celsius.

Condiţiile de mediu pentru viaţă s-au schimbat şi

se schimbă în rău, văzând cu ochii şi oamenii continuă

poluarea şi distrugerea planetei, nerecunoscându-şi

propria vină şi contribuţie, dau vina pe Dumnezeu.

În ochiul meu cel stâng, mai există un obstacol în

calea vederii, pe care îl percep ca pe un strat de lichid, în

care, uneori filează (tremură) particule luminoase. Stratul

de lichid este încă suficient de opalescent (întunecat). Dar

percep umbrele obiectelor albe, în mişcare. Umbrele

percepute continuă să fie mai mari decât obiectele reale şi

îmi par mai apropiate de mine, faţă de poziţia lor reală.

Bruiajul ochiului stâng, asupra vederii ochiului drept, nu

mai este aşa de stânjenitor. Acum, la citit, folosesc vechii

mei ochelari, de 2,5, cu ochiul stâng acoperit cu o cârpă

moale, pe care o pun între ochiul stâng şi lentila stângă a

ochelarilor.

Ca tratament, utilizez sucul de castraveţi pentru

spălat ochii, alternând, la câteva zile, cu picături de suc

de varză. Baia de curăţenie o fac zilnic, mai ales pentru

răcorire, prin clătirea finală cu apă rece.

Deşi este secetă şi s-a uscat iarba, am găsit o fâşie

de iarbă, menţinută verde cu irigaţie. Ca tratament, calc

cu picioarele goale pe iarbă şi mă aşez pe pământ, pe

iarbă, pentru a se scurge în pământ, tot ce este rău în

mine şi pentru a mă încărca cu energia pământului. În

timpul plimbărilor în natură, îmbrăţişez copacii şi spun :

vă iubesc, vă iubesc, vă iubesc, vreau să trăiesc în

armonie cu voi. Copacii ne încarcă cu energie benefică,

Page 29: Ivone narih   razboiul cu intunericul

29

ne fac sănătoşi, ne ajută să ne integrăm în armonia

cosmică. Starea generală a sănătăţii mele este bună, nu

mă doare nimic, nici nu mă supără nimic. Mă pot ocupa

de treburile ce-mi revin, în familie. În public, mă

comport ca un om normal, astfel încât ceilalţi oameni nu-

şi dau seama că eu am vreo deficienţă.

TRATAMENTUL CU CRISTALUL DE

CUARŢ De câteva zile am început tratamentul cu cristalul

de cuarţ, după indicaţiile lui Dan Seracu, din cartea

„Cristaloterapia”. Cu mâna stângă ţin cristalul de cuarţ cu

vârful îndreptat spre ochiul stâng. Vârful cristalului

atinge pleoapa ochiului stâng închis, fără a apăsa.

Tratamentul cu cristalul îl fac şezând culcată, în pat.

Am constatat că a dispărut total rozeta neagră din

ochiul stâng. Ultimele bucăţi de retină s-au eliminat pe

nara dreaptă, sub forma unor bucăţele roşii însângerate,

la suflarea nasului, acestea au ieşit ca nişte dopuri,

antrenate de sânge lichid. Opalescenţa din ochiul stâng a

devenit uniformă.

Temperatura aerului exterior tinde spre plus 40o

Celsius, la umbră, ziua.

Ducându-mă cu nepoţica mea la bazinul de înot,

am observat că oamenii care fac baie, se cufundă total, în

apă, astfel încât apa să le ude şi capul. Copii care iau

lecţii de înot, încheie lecţia cu sărituri în apă,

cufundându-se şi cu capul în apă.

În comportamentul meu anterior îmbolnăvirii,

cred că am făcut o greşeală: de mai mulţi ani, la baia de

curăţenie, eu mă clăteam cu apă rece numai pe corp.

Page 30: Ivone narih   razboiul cu intunericul

30

Capul îl spălam şi îl clăteam numai cu apă caldă, de

teama de a nu răci la cap.

După explicaţiile părintelui Sebastian Kneipp, în

cartea „ Farmacia verde. Miracolul vindecării bolilor”,

sângele aleargă (circulă) spre părţile corpului reci, pentru

a le încălzi. Prin clătirea cu apă rece numai a corpului, eu

atrăgeam mereu sângele spre corp, în defavoarea capului.

M-am convins că este necesar şi am dat cu jetul de apă

rece din cap până în picioare, pentru a uniformiza

circulaţia sângelui şi m-am simţit foarte bine. Pe căldura

aceasta fac două duşuri, reci pe zi, unul dimineaţa şi unul

seara.

TRATAMENT PENTRU MÂNCĂRIMEA

PIELII CAPULUI Am fiert frunze de nuc şi plante întregi de muşeţel

în apă, timp de 20 de minute. Am strecurat şi am captat

lichidul într-un vas. L-am lăsat să se răcească, până la

temperatura corpului uman, după care am udat capul şi

am frecţionat pielea capului, cu fiertura. După spălarea

capului cu această fiertură, l-am şters şi am uscat părul.

Cu ochiul stâng, percep ceva umbre dimineaţa.

Până seara nu mai văd nimic cu ochiul stâng. Senzaţia pe

care o percep în ochiului stâng este de parcă aş avea

ochiul închis, pleoapele închise. Continui tratamentul cu

spălături cu suc de castraveţi şi cu picături de suc de

varză, alternativ.

Page 31: Ivone narih   razboiul cu intunericul

31

REGIMUL ALIMENTAR ADOPTAT Ca alimentaţie, mă limitez la legume şi fructe

crude. Fac salată de : ceapă, castraveţi, roşii, ardei, frunze

de pătrunjel, mărar, leuştean, cu oţet şi ulei. Mănânc un

castron de salată, pe zi, cu pâine neagră. Mai mănânc,

zilnic, pepeni verzi (harbuz) şi alte fructe: pere, mere,

struguri. Uneori gust puţină brânză de vaci (o lingură).

Beau apă minerală plată „ Perla Harghitei”, dar puţină, că

nu îmi este sete. Fructele şi legumele crude „ taie” setea.

Omul doreşte foarte mult ceea ce nu are. Eu

doresc să-mi recapăt vederea ambilor ochi.

Aşa, numai cu vederea ochiului drept, cu ochelari

de plus 2,5, citesc, acoperind ochiul stâng, cu o cârpă

moale, pusă între ochiul stâng şi lentila stângă a

ochelarilor. Starea mea generală este bună.

Acum, pe lângă tratamentul de spălare a ochilor

cu suc de castraveţi, la ochiul stâng fac şi tratamentul cu

cristalul de cuarţ. La culcare, aşez pe pleoapele închise

ale ochiului stâng, două cristale de cuarţ, cu vârfurile spre

nas. Şi uneori adorm aşa. Cristalele alunecă şi când mă

trezesc, le pun înapoi, pe ochi. Înainte de utilizare, am

purificat cristalele de cuarţ, după indicaţiile din cartea

„Cristaloterapia” de Dan Seracu, ediţie coordonată şi

actualizată cu sprijinul domnului doctor Vasile Teodor.

Seara, la culcare, intru în starea alfa (de calmare

şi de liniştire a creierului), după indicaţiile lui Dan

Seracu, din cartea „ Autocontrolul pas cu pas”.

După câteva zile, din nara stângă, mi s-a scurs un

lichid subţire şi apoi şi bucăţele grena. Cu ochiul stâng

văd, dar cu foarte puţină lumină, ca şi cum m-aş afla,

noaptea, într-un spaţiu foarte slab luminat.

Page 32: Ivone narih   razboiul cu intunericul

32

Continui să-mi spăl ochii cu suc de castraveţi

proaspeţi. În plus, mănânc două linguriţe de gem de

afine, pe zi, ca tratament.

Eu mă simt şi mă comport ca un om sănătos şi

normal, deşi încă nu mi-a revenit vederea ochiului stâng.

Când se mişcă ceva în partea stângă, îmi dau seama cu

ochiul stâng şi întorc capul, să văd, cu ochiul drept, ce

este.

SATISFACEREA NEVOII DE ACTIVITATE

A MINŢII În ultimii mei ani de serviciu, se introdusese

calculatorul. Aş fi vrut să lucrez şi eu cu calculatorul, dar

necunoaşterea limbii engleze m-a împiedicat. Această

necunoaştere m-a durut, dar în momentul respectiv nu am

putut face nimic. În timpul serviciului făceam lucrări, iar

timpul din afara serviciului îl dedicam menajului. Îi

ajutam pe copii mei, care atunci erau studenţi, să înveţe

ei. Adică ei se ocupau numai de învăţătură. Toate

problemele menajului, le rezolvam eu. Dar după ce am

ieşit la pensie, m-am apucat să învăţ limba engleză,

utilizând, în acest scop, orice timp rămas liber, după

îndeplinirea obligaţiilor curente. Am reuşit să parcurg

câteva cărţi şi o gramatică de limbă engleză. Astfel încât,

pot traduce, cu un dicţionar alături, deşi am memorat

destule cuvinte. Am reuşit să vindec rana (handicapul)

necunoaşterii limbii engleze.

Limba engleză fiind cunoscută, am trecut la

învăţarea lucrului cu calculatorul. Am parcurs teoretic,

tratatul „AUTOCAD 12” (pentru începători), care este

foarte bun, are multe poze şi nu necesită neapărat

prezenţa calculatorului. Cartea este foarte potrivită pentru

Page 33: Ivone narih   razboiul cu intunericul

33

mine, care trebuie să-mi drămăluiesc vederea ochiului

drept, până la vindecarea ochiului stâng. Dorinţa pentru

învăţătură este pentru mine o necesitate pentru a fi

sănătoasă. Dialogul cu calculatorul, prezentat în carte, mă

bucură. Mie mi-a plăcut să învăţ, întotdeauna.

Introducerea cunoştinţelor noi, prin învăţătură, este

pentru mine o necesitate egală cu ingerarea alimentelor

pentru hrănire.

Sezonul cu castraveţi s-a încheiat. Am reluat

tratamentul cu picături de suc de varză albă, proaspătă şi

cu comprese de varză.

Cu vederea pe care o am, circul afară, prin oraş,

cu tramvaiul şi mă descurc fără ochelari şi fără ca cei din

jurul meu să sesizeze deficienţa mea. Este foarte

important şi necesar, să te poţi descurca şi comporta ca

un om normal şi sănătos.

Timpul trece foarte repede. În general, mă simt

bine. Starea ochiului stâng este staţionară. Am traversat

o parte friguroasă a anului, de sărbători şi o perioadă mai

intensă de muncă în familie. Important este că ochiul

stâng nu mă deranjează, nu mă supără cu nimic. Fiind

ocupată cu treburile, nu am mai aplicat nici un tratament.

Când privesc la televizor, îmi acopăr ochiul stâng, ca să

nu fileze. Îmi tremură nişte lumini, în ochiul stâng, când

privesc la televizor, cu el. În timpul liber, continui să

citesc din tratatul „AUTOCAD 12”. Aceasta este o

preocupare care îmi satisface necesitatea activităţii

mentale şi care mă bucură.

Guvernul se interesează de starea de sănătate a

întregii populaţii. Ne-a trimis, fiecărui cetăţean, câte un

plic cu hârtiile cu care să ne prezentăm la medicul de

familie.

Page 34: Ivone narih   razboiul cu intunericul

34

Şi eu m-am prezentat. Foarte curios lucru:

contactul cu medicii a fost pentru mine ca un şoc negativ.

Am făcut analize, din care a rezultat o creştere uşoară a

glicemiei şi a colesterolului. Am fost şi la medicul

oftalmolog (la care mai fusesem, la spital). La

consultaţia lui, nu am mai văzut deloc, cu ochiul stâng,

iar diagnosticul pus: dezlipire de retină la ochiul stâng, l-

am perceput ca pe o condamnare la suferinţă, fără dreptul

de împotrivire, din partea mea.

Câteva zile m-am simţit descurajată şi fără

optimismul pe care l-am avut până acum, în lupta cu

boala. Şi chiar am constatat că nu mai văd deloc cu

ochiul stâng. Poate a contribuit şi laserul cu care m-a

consultat ?

Dar nu m-am lăsat copleşită de înfrângere prea

mult timp. Am analizat situaţia şi mi-am dat seama că în

timpul sărbătorilor de iarnă, eu am făcut efort prelungit;

că am mâncat: cozonac, prăjituri, brânzeturi, murături.

Am băut chiar vin şi tot felul de băuturi răcoritoare, din

comerţ. Într-un cuvânt, m-am abătut de la regimul

alimentar vegetarian şi de crudităţi. Cu ochiul stâng,

vedeam doar negru, nu mai intra lumina deloc.

Şi atunci am suprimat (am înlăturat) definitiv, din

alimentaţia mea, toate alimentele de origine animală. Am

revenit la regimul alimentar vegetarian şi adaog, zilnic,

puţin hrean ras (rădăcină), la mâncare. Mănânc zilnic

urzici opărite şi miez de seminţe de dovleac. Acestea au

început să „spele” intestinele mele, colmatate cu

brânzeturi, ouă, etc. Şi ca efect, a început să intre, din

nou, câte puţină lumină, în ochiul meu stâng.

Page 35: Ivone narih   razboiul cu intunericul

35

Aceasta dovedeşte că ochiul este oglinda

sufletului şi a trupului, iar vederea este influenţată direct

de alimentele consumate.

Am văzut la TV, o persoană de vârsta a treia,

oarbă, în căruciorul pe rotile. Persoana suferea de diabet

zaharat. Medicii i-au amputat un picior. Din cauza

diabetului, îşi pierduse, total, vederea. Nu-i mai rămăsese

decât plânsul. Plângea şi cerea îndurare şi milă şi ruga

rudele să-i fie alături şi să o ajute.

Se pot evita aceste suferinţe groaznice ?

Măcar merită efortul să încercăm, dacă există o

şansă, cu regimul alimentar vegetarian, necesar la vârsta

a treia.

În funcţie de sezon, am aplicat tratamentul cu

resursele disponibile.

Am aplicat din nou, tratamentul cu rădăcină de

tătăneasă. Am făcut aburi şi comprese, la ochiul stâng.

După un timp, l-am oprit, deoarece am avut somnul

agitat. Am visat că mă luptam cu nişte hoţi, care forţau

uşa să intre în casă. Mi-am dat seama că am depăşit doza

optimă de tătăneasă. Tătăneasa face foarte bine, dar nu

trebuie utilizată în cantitate mare şi nu mult timp. Fiecare

caz în parte, trebuie să tatoneze cantitatea care-i face

bine.

Cu ochiul stâng, eu întrezăresc ceva, ca şi cum m-

aş uita printr-o sticlă afumată (acoperită cu un strat fin de

cărbune), de tipul celor prin care priveam eclipsele de

soare. Vederea este uniformă, în tot câmpul vizual.

Continuu regimul alimentar vegetarian, cu multe

crudităţi: mere morcov, varză, portocale, ceapă, leurdă şi

urzici. Mănânc, aproape zilnic, salată orientală (fără ouă).

Eu nu adaug sare la mâncare.

Page 36: Ivone narih   razboiul cu intunericul

36

Nici un efort nu este prea mare pentru

redobândirea vederii deoarece vederea, lumina ochilor

este cel mai preţios lucru.

Fără vedere nu poţi face nimic. Poţi să asculţi,

doar transmisiile radio.

La pierderea vederii se pierde şi auzul, cel puţin

parţial, deoarece auzul şi văzul funcţionează în strânsă

dependenţă.

Fiind primăvară, am trecut la salată de marole

(lăptuca sativa, salată verde), ridichi, ceapă verde,

leuştean verde crud, castraveţi cruzi, cu puţin oţet şi ulei.

Mai adaug la masă pâine neagră, cartofi fierţi în coaja

lor, din care prepar o salată orientală, fără ouă. Uneori

prepar salată de varză albă crudă cu morcov.

Mă simt bine, nu am nici un fel de dureri. Mă

simt uşoară, la mers şi la făcut treabă. Cu ochiul drept

văd bine. Îmi dau seama ce suferinţă grea este lipsa

vederii.

Beau ceai preparat dintr-un amestec de plante:

pojarniţă, coada calului şi urzici. La ceai adaug lămâie şi

îl îndulcesc cu miere de albine. Beau şi apă minerală

„Perla Harghitei”.

Mi-am adus aminte de planta medicinală

pedicuţa, care calmează durerile şi vindecă cârceii şi

rănile. Am cumpărat o punguţă din plastic plină cu

pedicuţă (de circa 10 pe 20 de cm), am introdus-o într-o

pungă din pânză deasă de bumbac şi am cusut-o. Seara la

culcare, am pus punga cu pedicuţă deasupra ochiului

stâng şi am fixat-o, trecând un inel de elastic în jurul

capului, introducând şi punguţa sub el. După câteva zile,

am obţinut următorul efect: mi-au dispărut cearcănele

Page 37: Ivone narih   razboiul cu intunericul

37

vinete de sub ochi, nu mai am riduri la coada ochilor şi

arăt mai bine la faţă.

Într-o vară, am fost în satul Peştera, judeţul

Braşov, în concediu, ca invitată, la o mini pensiune

privată. În satul Peştera, comuna Moeciu, există chiar o

peşteră foarte mare, cu una din intrări, în satul Peştera.

Peştera se întinde mult sub munţi, se spune că ar avea şi

un lac subteran şi alte comunicări (ieşiri) cu exteriorul.

Numai turiştii special pregătiţi şi informaţi, pot intra şi

vedea totul. Acum este în stare naturală, neamenajată de

loc.

Peisajul şi aerul au fost minunate: în vârful unor

munţi golaşi, aproape de cer, deasupra norilor, cu o

vedere liberă deasupra crestelor muntoase până departe,

cu linişte şi singurătate. Cu aer curat şi vânt permanent.

Dar fiind invitată, din politeţe, am mâncat

mâncare gătită. Deşi gazda spunea că sunt fără alimente

de origine animală, mâncărurile nu mi-au priit. Ochiul

stâng a devenit roşu, foarte dureros şi pleoapele nu se mai

mişcau, ochiul rămânea aproape permanent închis. Când

ochiul drept se mişca, se mişca simultan şi ochiul stâng şi

simţeam o durere intensă în ochiul stâng. Bănuiesc că

una din tocanele de legume servită, a conţinut şi nişte

ciuperci mai puţin comestibile (fără să mă avertizeze).

Revenită acasă, am stat trei zile la pat. Am

mâncat numai pepene verde (harbuz) şi, de trei ori pe zi,

am mâncat câte o rămurică de leuştean crudă. Am

mestecat rămurica de leuştean în gură, ca pe o gumă, apoi

am înghiţit-o. La ambii ochi am pus comprese cu frunze

de varză albă, crudă. În trei zile, durerile au dispărut, a

mai rămas o jenă la mişcarea pleoapelor. După zece zile

de tratament naturist am fost la consultaţie, la medic. Aşa

Page 38: Ivone narih   razboiul cu intunericul

38

am aflat că globul ocular al ochiului stâng este opalescent

şi nu se poate consulta fundul ochiului.

Am revenit la tratamentul naturist. Din tratatul de

medicină naturistă al doctorului Jean Valnet

„Tratamentul bolilor cu legume, fructe şi cereale”, am

experimentat tratamentul cu picături de suc extras din

rădăcină de pătrunjel, pentru limpezirea ochilor. Fac o

paranteză să spun că medicul Jean Valnet a descoperit

tratamentul pentru salvarea oamenilor de la moarte în

cazul intoxicării cu ciuperci otrăvitoare. Ca să-i convingă

pe ceilalţi medici de eficienţa tratamentului, medicul

Jean Valnet a mâncat ciuperci otrăvitoare, în faţa

celorlalţi medici şi i-a rugat să-l salveze aplicând

tratamentul descoperit de el. În cartea sus menţionată este

prezentată evoluţia bolii provocată de ciupercile

otrăvitoare, tratamentul aplicat şi fazele vindecării. A

făcut acest gest, deoarece mureau foarte mulţi oameni

otrăviţi cu ciuperci şi ceilalţi medici nu credeau în

eficienţa vreunui tratament în acest caz. Medicul

francez, Jean Valnet este un caz rar de competenţă şi

dăruire profesională, puse în slujba oamenilor.

Am început să pun picături în ochi, de suc extras

din rădăcină de pătrunjel, odată pe zi, la prânz, după care

dormeam o oră. Apoi seara, puneam pe ambii ochi,

cartofi cruzi (cu miezul alb), raşi pe răzătoare, pe

ochiurile mai mari ale răzătoarei. Am aplicat mai întâi un

tifon pe ochi, peste el pun cartofii raşi, peste care pun o

folie de plastic, apoi înfăşor capul cu o cârpă din bumbac

şi îl leg cu o plasă din plastic (un săculeţ pentru ambalat

legume), pentru a nu mă supra încălzi. Un cartof de

mărime mijlocie este suficient.

Page 39: Ivone narih   razboiul cu intunericul

39

PROPRIETĂŢILE VINDECĂTOARE ALE

CARTOFULUI Când fac mâncare şi se întâmplă să mă frig, pun

imediat o feliuţă de cartof peste locul fript. Feliuţa (sau

feliuţele, dacă pun mai multe, succesiv) de cartof

calmează durerea imediat şi absoarbe roşeaţa locului

fript, astfel că nu se mai ştie unde a fost necazul. Tot

sucul de cartof crud vindecă ulcerul gastro-duodenal.

TRATAMENT PENTRU PĂRŢI DEGERATE

ALE CORPULUI

Am mai utilizat cartofi raşi plus ceapă rasă, într-o

iarnă, când mi-a degerat o ureche. Urechea şi-a dublat

dimensiunile, s-a făcut grena şi mă durea şi mă înţepa

insuportabil. Am pus cartofii raşi plus ceapa rasă într-o

farfurie adâncă (pentru supă), m-am culcat pe pat, cu

urechea cufundată în farfurie. În câteva ore urechea s-a

vindecat, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Unii

medici taie părţile degerate ale corpului pacientului,

refuzând binefacerile acestor legume.

În copilărie, am asistat la tratamentul aplicat de

părinţii mei, la picioarele degerate ale surori mele. Era o

iarnă geroasă cu viscol şi troiene mari de zăpadă. Sora

mea era elevă la un Liceu, într-un oraş din nordul

Moldovei, şi stătea la internatul Liceului. Din cauza

viscolului, s-a hotărât suspendarea cursurilor la Liceu.

Elevii din internat au fost trimişi acasă. Elevii au pornit

spre casă pe jos, deoarece nu puteau circula maşinile

(cursa auto) din cauza viscolului şi a troienelor. Sora mea

avea de parcurs 15 km până acasă. Până la prima

localitate rurală, de pe traseu, surorii mele i-au digerat

labele picioarelor. Acolo, tatăl unei colege de-a ei, s-a

Page 40: Ivone narih   razboiul cu intunericul

40

îndurat de ea, a pus caii la sanie şi a adus-o acasă cu

sania. Mama, când a văzut nenorocirea a luat repede

frunze de varză albă crudă şi i-a înfăşurat picioarele. La

intervale de timp, schimba frunzele. În câteva ore

picioarele degerate şi-au revenit la normal. Sora mea a

avut noroc că a fost adusă acasă şi a fost tratată naturist.

Dacă o ducea la spital, medicii i-ar fi tăiat picioarele,

după cum procedează şi acum. Analizaţi diferenţa între

cele două tratamente: comprese cu varză sau tăiat părţile

degerate, pe care l-aţi alege ? Unii recomandă şi frunze

de varză murată pentru vindecarea degerăturilor.

Am hotărât să experimentez tratamentul cu cartofi

şi pentru ochi.

Efectul favorabil al tratamentului este rapid şi

evident. Ochiul stâng nu mă mai jenează deloc şi văd din

nou umbrele în mişcare. Eu am devenit din nou activă şi

cei din jur nu-mi sesizează deficienţa. Am revenit la

regimul alimentar total vegetarian. Cel puţin jumătate din

alimente, le consum crude: morcov, varză, ardei, roşii,

ceapă, castraveţi, pepeni verzi, prune, piersici, pere, etc.

Eu am citit în literatură că : ODATĂ UN REGIM

ALIMENTAR VEGETARIAN ADOPTAT,

ORGANISMUL UMAN REFUZĂ SĂ MAI ACCEPTE

ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ, făcând reacţii de

respingere manifestate prin dureri şi diverse boli. Ceea ce

este perfect adevărat. Adevărat este şi faptul că

organismul uman găseşte în alimentele de origine

vegetală, toate ingredientele necesare vieţii.

În paralel am aplicat şi punguţa cu pedicuţă, pe

ochi şi cristalul de cuarţ, pe gât, în zona glandei tiroide.

Page 41: Ivone narih   razboiul cu intunericul

41

Despre tratarea desprinderii de retină, am găsit

referiri numai în cartea Mariei Treben „Sănătate din

farmacia domnului”. Ea recomandă rostopasca. L-am

aplicat, dar nu mi-a revenit vederea ochiului stâng.

TRATAMENT CU DECOCT (FIERTURĂ)

DE PĂPĂDIE Am experimentat tratamentul cu spălături la ochi,

cu decoct (fiertură) de frunze de păpădie. Am fiert frunze

de păpădie în apă, circa 30 de minute, am lăsat să se

răcorească şi am spălat ochiul într-un păhăruţ. Întâi am

spălat ochiul drept, apoi ochiul stâng. Am mişcat ochiul

aflat în contact cu lichidul, apoi am ridicat capul şi l-am

aplecat spre spate, pentru ca lichidul să pătrundă mai bine

în ochi. Am făcut acest tratament, cu fiertură de frunze de

păpădie aproape două săptămâni, când făcându-se

preaplinul, după atingerea dozei acceptate de organism,

mi-a curs o secreţie subţire din nara dreaptă, două zile,

apoi din nara stângă, două zile. Aveam senzaţia că s-au

făcut două găuri, în nas, din are curge lichid, continuu.

La apariţia scurgerii, am întrerupt tratamentul cu păpădie.

Am luat câte 5 boabe de piper pe zi (le-am înghiţit cu apă

în timpul mesei), pentru a preveni orice infecţie.

Rezultatul tratamentului: vederea ochiului drept

este bună, starea ochiului stâng este staţionară, adică tot

nu mi-a revenit vederea.

A urmat o perioadă dificilă, pentru mine: am făcut

reparaţii la locuinţă. Eu am muncit mult cu efort, în

mediu de praf de var.

Am ajuns la concluzia că este un mare lux, să

trăieşti în curăţenie. Acest lux se plăteşte scump, cu bani

Page 42: Ivone narih   razboiul cu intunericul

42

şi muncă fizică, de aceea unii renunţă la el şi se complac

şi se obişnuiesc cu condiţii subumane.

TRATAMENTUL CU ABURI DE MUŞEŢEL

ŞI CIMBRIŞOR După ce s-a terminat cu praful, am reluat

tratamentul cu aburi de muşeţel şi cimbrişor. Am făcut

inhalaţii cu aburi. Într-o oală emailată, am pus apă la fiert

şi am acoperit oala cu un capac. Când apa a dat în clocot,

am adăugat flori de muşeţel uscate şi plante de cimbrişor

înflorite şi uscate. Am lăsat să dea un clocot împreună,

apoi am stins focul. Am introdus oala într-o găleată de

plastic şi am lăsat să se mai răcorească puţin. Găleata de

plastic face manevrarea mai uşoară şi mai sigură (nu te

frigi). M-am retras lângă pat, cu găleata. Stând pe pat, am

aplecat capul deasupra aburului. Am acoperit capul şi

găleata cu un prosop. Am lăsat să iasă câte puţin abur,

din oală, descoperind parţial oala, prin manevrarea

capacului. Inhalaţiile le-am făcut călduţe, cu un debit mic

de abur, având grijă să nu mă ard, că se pot produce

arsuri. Am ţinut capul deasupra aburului, cu ochiul stâng

deschis, până mi s-a umplut faţa cu picături de condens

(apă). Atunci am ridicat capul de deasupra aburului, m-

am şters pe faţă cu un prosop. Ca să micşorez fierbinţeala

capului, am pus tălpile picioarelor deasupra aburului şi

le-am ţinut câteva minute. Aburul mi-a încălzit tălpile

picioarelor şi capul s-a normalizat brusc, a dispărut

senzaţia de fierbinţeală de la cap.

Inhalaţiile cu muşeţel şi cimbrişor nu mi-au redat

vederea ochiului stâng, dar mi-au făcut alte servicii: mi-

au catifelat tenul, mi-au îndepărtat orice urmă de rid de

pe faţă şi mi-au îndepărtat jena pe care o aveam la

Page 43: Ivone narih   razboiul cu intunericul

43

rădăcina unui dinte îmbrăcat. Reacţia de vindecare a

acestui os a fost dureroasă şi simţită, dar foarte eficientă.

În urma acestui tratament am mai obţinut o limpezire (o

claritate) a vederii ochiului drept.

TRATAMENTUL CU SUC DE ASMĂŢUI Nu am renunţat la speranţa de a-mi redobândi

vederea ochiului stâng. Aşa că am continuat să mă tratez

naturist. Am experimentat tratamentul cu asmăţui

(hasmaţuchi), recomandat de doctorul Jean Valnet, în

cartea „Tratamentul bolilor cu legume, fructe şi cereale”.

Doctorul Jean Valnet recomandă câte două picături de

suc de asmăţui, în ochi, de trei ori pe zi, în oftalmii rebele

de tot felul.

Eu, din lipsă de timp, am pus o cantitate mai

mare, am inundat ochii o singură dată pe zi.

Am luat circa 6 rămurele de plantă proaspătă, le-

am spălat, le-am şters cu un prosop. Apoi le-am presat şi

frecat pe o răzătoare de plastic (cea pentru ras mere

pentru sugari). Prin presare şi frecare, plantele se

zdrobesc şi se fărâmiţează în particule mici. Pe acestea le

presez şi le storc între degete, până picură sucul din ele.

Partea solidă, presată o arunc. Sucul îl colectez în canalul

răzătorii. Mă aşez pe pat cu faţa în sus. În mâna stângă

ţin o oglindă, în mâna dreaptă ţin răzătoarea cu suc şi

torn încet picături de suc, în ochiul stâng. Se face o

băltoacă de suc la vârful ochiului dinspre nas. Las

răzătoarea din mână şi deschid pleoapele cu mâna, mişc

ochiul şi sucul intră în ochi. La început se simte o uşoară

usturime, pe care am putut-o suporta. Dar la începutul

tratamentului, sucul de asmăţui, din ochi mi-a pătruns în

cap, în creier. Simţeam o ameţeală în cap. Mai făceam

Page 44: Ivone narih   razboiul cu intunericul

44

câte o zi pauză, până dispărea ameţeala. Când puneam

picături în ochi, picăturile au alunecat şi pe faţă şi în

urechi. Aşa că de fiecare dată m-am uns şi pe faţă, sucul

de asmăţui fiind recomandat şi ca tratament împotriva

ridurilor. Am obţinut ceva efecte: aspectul proaspăt şi

întinerit al tenului.

Am obţinut şi la ochiul stâng o reacţie: s-a deschis

canalul de evacuare a substanţelor inutile. De obicei, pun

picături de asmăţui seara şi mă trezesc dimineaţa cu

secreţii albicioase, la ochi. N-am uitat că închiderea

vederii ochiului stâng s-a produs odată cu oprirea

evacuării (scurgerii) din ochi, a unor dejecţii (a unor

materii inutile albicioase). În timpul tratamentului, eu mă

comport ca un om sănătos şi normal.

Am obţinut o reacţie şi la urechi, în urma sucului

pătruns în ele. Urechile au reacţionat pe rând. Aveam

senzaţia că tot sângele din corp vrea să iasă prin ureche.

Era o tensiune dureroasă, urmată apoi de furuncule în

urechea medie, apoi în cea externă. Am fost şi la

consultaţie la medicul ORL-ist. Mi-a indicat antibiotice,

dar eu i-am spus că prefer piperul, ca antibiotic. Ca

tratament local, am introdus în ureche frunze de varză

zdrobite (din care să nu se rupă bucăţele, să rămână în

ureche). Am aplicat şi tratamentul REIKI: am lipit

palmele de maxilarele inferioare, cu degetele spre ureche.

Degetul arătător, l-am introdus în ureche. Durata

tratamentului cu palmele era în funcţie de timpul

disponibil. Cu piper, cu frunze de varză şi cu palmele am

ajutat la vindecarea urechilor, suportând toate

simptomele manifestate în ele. Simptomele au fost

suportabile. Cu varza în urechi, eu dormeam noaptea

Page 45: Ivone narih   razboiul cu intunericul

45

bine, iar ziua rezolvam treburile care-mi reveneau în

familie.

La TV, doi bărbaţi şi-au prezentat o invenţie:

nişte mici ambalaje umplute cu plante, care aplicate pe

locul bolnav, (spuneau ei) , vindecă boala. Nu au spus ce

plante au utilizat. Eu ştiu două plante cu proprietăţi

radioactive: pedicuţa şi coada calului.

TRATAMENT PENTRU PREVENIREA

HIPOTERMIEI Într-o iarnă, am constatat că sufăr de hipotermie :

deşi mă îmbrăcam gros, când mergeam (umblam) pe

afară , îmi scădea temperatura corpului, deveneam rece .

Tot corpul mi se răcea şi chiar simţeam un disconfort la

inimă. Revenită acasă trebuia să mă învelesc cu plapuma

şi să mă încălzesc, aplicându-mi tratamentul Reiki, cu

mâinile. Am căutat un tratament pentru hipotermie şi am

găsit. Mi-am amintit de un terapeut naturist (Brânduşa),

prezentat la TV, care apărea iarna în studioul de TV,

îmbrăcat într-o cămaşă cu mânecă scurtă, alături de o

crainică îmbrăcată în costum de stofă. Terapeutul gusta

din când în când, dintr-o sticluţă. Terapeutul spunea că

în sticluţă are un preparat cu conţinut bogat în complexul

de vitamine B. De fapt făcea reclamă la preparatul

inventat de el şi prezenta acţiunea benefică a vitaminelor

din complexul B. Nu m-am repezit să comand preparatul,

ci m-am documentat care alimente conţin vitamine B şi

îmi sunt accesibile iarna. Şi am găsit: tărâţa de grâu,

drojdia comprimată, chişleagul, legumele şi fructele

crude (varza, morcovul, pătrunjelul, ţelina , merele, etc.).

Din tărâţă şi drojdie comprimată am preparat

pâinea cu tărâţe şi consum numai această pâine. Am

Page 46: Ivone narih   razboiul cu intunericul

46

preparat chişleag şi am mâncat câte 200 grame zilnic.

Am făcut salată de varză amestecată cu rădăcini de

morcov, pătrunjel, ţelină şi am mâncat câte o porţie în

fiecare zi. Am mâncat mere şi alte fructe. În scurt timp,

am scăpat de sensibilitatea la frig. Chiar făceam plimbări

lungi pe afară, prin frig, pentru călire şi mă simt bine.

Nu am renunţat la speranţa de a-mi recăpăta

vederea ochiului stâng. Deocamdată mă descurc cu

vederea ochiului drept. O fostă colegă de serviciu, acum

pensionară şi ea, ca să mă încurajeze mi-a destăinuit că

ea de 40 de ani vede cu un singur ochi, aşa a făcut şi

serviciu. Fiica colegei şi-a ales profesia de medic

oftalmolog şi nu a făcut nici o intervenţie chirurgicală la

ochiul bolnav al mamei ei. Unui profesor universitar,

vecin de al meu, i-a revenit vederea la 90 de ani: citea

ziarul fără ochelari.

Continui să fac tratamentul prin autosugestie,

recomandat de Emile Coue, în cartea „Autosugestia.

Sănătate prin autosugestie conştientă” şi de Paul Clement

Jagot, în cartea „ Puterea autosugestiei. Învaţă cum să

activezi puterea subconştientului tău”. Îmi mai aplic

„codul vindecării universale” recomandat de Alexander

Loyd cu Ben Johnson, în cartea „ Codul vindecării. 6

minute pentru vindecarea problemelor de sănătate, succes

sau relaţionare”. „Codul vindecării universale” are efecte

fantastice, merită experimentat.

Page 47: Ivone narih   razboiul cu intunericul

47

PARTEA A IIa

1. ALTE TRATAMENTE

EXPERIMENTATE PE MINE.

1. 1. TRATAMENTE DE RECUPERARE

DUPĂ FRACTURĂ DE OASE Cu câţiva ani în urmă, mi-am fracturat mâna. Eu

am cerut la spital să-mi pună atele (din lemn), dar au

refuzat şi mi-au pus ghips (pe încheietura mâinii plus

palma). După două zile degetele s-au umflat. Am pus

ceapă, dată pe răzătoarea cu ochiuri mici şi degetele s-au

dezumflat. Primele două săptămâni m-a durut mâna

aflată sub ghips. După o lună, la spital, mi-au scos

ghipsul de pe mână. Mâna devenise de trei ori mai mare,

era umflată, ca o ghioagă. Doctorul a spus că am făcut un

diagnostic, pe care nu l-am reţinut şi mi-a spus să

introduc mâna în apă fierbinte, cât de fierbinte pot

suporta. Am fugit de spital şi nu am mai mers pe acolo.

Am opărit mâna degeaba, fără nici un efect.

Page 48: Ivone narih   razboiul cu intunericul

48

TRATAMENTUL CU FRUNZE DE VARZĂ

MURATĂ, DUPĂ ÎNLĂTURAREA GHIPSULUI DE

PE MÂNA FRACTURATĂ Am recurs la tratamente naturiste: am înfăşurat

mâna în frunze de varză murată (aşa cum o scoţi din

moare, saramură). În cel mult o oră, frunzele de varză

puse pe mână, se înfierbântau şi se îngălbeneau. Le

aruncam şi puneam altele. Şi tot aşa câteva luni. Un

medic, vecin, mi-a spus să pun mâna la treabă, că altfel

se anchilozează. Treptat mâna s-a dezumflat şi pe sub

piele s-au format din nou vene. Pielea era foarte subţire.

Cum o puneam la treabă se înroşea imediat. Şi din

eroarea de la pus ghipsul, nici oasele din palmă nu erau la

locul lor. Un an mi-a trebuit ca să-mi recuperez mâna.

Finisajul l-am făcut cu nalbă sălbatică.

TRATAMENTUL CU NALBĂ SĂLBATICĂ

PENTRU RECUPERAREA MÂINII FRACTURATE

Am luat tulpini de nalbă cu frunze şi cu flori

proaspete, un buchet. Le-am tocat mărunt şi le-am pus

într-o oală emailată cu apă. Un pumn de plante tocate şi

trei litri de apă de la robinet (rece), le-am lăsat în repaus,

la macerat până a doua zi, la aceeaşi oră. Era vară şi nu

necesita încălzire. Am băgat mâna în apa amestecată cu

plante şi am ţinut-o jumătate de oră. Apoi am clătit mâna

sub jetul de apă de sub robinet. Am lăsat oala cu apă şi cu

plante în repaus, la temperatura camerei, până în ziua

următoare, la aceeaşi oră. În ziua următoare, am introdus

din nou mâna în apa cu plante şi am procedat la fel ca în

ziua precedentă. La fel am făcut şi a treia zi, a treia baie,

în aceeaşi apă cu aceleaşi plante. Din nalba sălbatică se

Page 49: Ivone narih   razboiul cu intunericul

49

dizolvă în apă un mucilagiu, care este foarte tămăduitor.

După a treia zi am aruncat apa cu plante.

Trei băi, în trei zile consecutive, sunt suficiente şi

vindecă total. Mâna şi-a recăpătat mobilitatea şi a

dispărut orice durere sau jenă, la mişcarea ei. Cu timpul,

pielea s-a tăbăcit şi mâna fracturată şi-a reluat rolul la

făcut treabă. Dar am rămas cu o sensibilitate (alergie) la

praful de var, de la ghipsul care mi-a intrat în mână.

1. 2. TRATAMENT NATURIST APLICAT

LA FURUNCULOZĂ

La una din reparaţiile făcute la locuinţă, praful de

var inhalat mi-a produs furunculoză. Mi-a apărut o zonă

grena întărită, cu un furuncul în mijloc, pe fesa dreaptă.

Un medic, din familie, mi-a spus: „Vezi să nu faci

septicemie”. Auzind acestea, m-am tratat naturist serios.

Am strivit pe fundul de lemn, frunze de varză

albă, proaspătă. Am pus compresă de frunze de varză pe

fesă, vreo 4 frunze, pe piele, peste care am pus o folie de

plastic şi m-am îmbrăcat cu nişte ciorapi, care să ţină

compresa lipită ce corp. La intervale de câte o oră,

înlocuiam frunzele de varză cu altele proaspete. Efectul a

fost imediat: durerea şi zona grena au dispărut, cam într-o

zi şi jumătate. A rămas furunculul: o ridicătură grena, nu

prea mare. Am pus pe furuncul petale de crin alb,

conservate în spirt sanitar. Vârful furunculului s-a albit, l-

am presat şi stors. În circa două zile l-am rezolvat. Apoi

mi-au ieşit alte furuncule mai mici, în aceeaşi zonă. Când

mă aşezam pe scaun, aveam senzaţia că m-am aşezat pe

cuie, mă dureau ca nişte înţepături. Le-am tamponat din

când în când cu spirt cu crin alb, chiar le frecam cu petale

Page 50: Ivone narih   razboiul cu intunericul

50

de crin, scoase din spirt. Pe unele le storceam şi se

terminau şi alte furuncule noi ieşeau.

Am făcut şi băi de şezut în fiertură de frunze de

nuc, în apă. Am pus doi pumni de frunze de nuc în trei

litri de apă, le-am fiert 30 de minute. După fierbere, am

turnat apa cu frunze în lighean. Am completat nivelul

lichidului, cu apă rece, până la jumătatea ligheanului. Am

verificat temperatura. Dacă era prea fierbinte, o lăsam să

se mai răcească, până la plus 37o Celsius (temperatura

corpului), apoi mă aşezam cu şezutul în lighean. Baia de

şezut dura 30 de minute. După baie m-am şters şi m-am

îmbrăcat. Am aruncat apa cu plante, care se foloseşte o

singură dată.

Am mai aplicat un tratament pentru retragerea

furunculelor: pun vârful degetului arătător de la mâna

dreaptă pe vârful furunculului, fără a apăsa, un timp, în

funcţie de timpul disponibil. Furunculul se moaie, se

resoarbe, se micşorează şi dispare. Lupta mea cu

furunculele s-a terminat odată cu terminarea reparaţiilor

şi cu dispariţia prafului de var, din aerul inhalat de mine.

Ca antibiotic, am înghiţit câte 5 boabe de piper cu apă, pe

zi.

1.3.TRATAMENT CU FIERTURĂ DE

FRUNZE DE NUC PENTRU ÎNCHIDEREA

RĂNILOR

Din contactul mâinilor cu praful de var, în timpul

activităţii de făcut curăţenie, mi-a apărut o fisură (rană) la

degetul mare. Fisura porneşte de la unghie şi continuă pe

faţa interioară, inferioară a degetului mare. La formare,

fisura este dureroasă şi pe fundul ei apare ţesutul viu

însângerat şi se tot adânceşte. Am descoperit un

Page 51: Ivone narih   razboiul cu intunericul

51

tratament rapid, calmant şi foarte eficient în fiertura de

frunze de nuc. Am pus vreo 5 frunze de nuc, cu tot cu

beţişorul central (nervura), în apă (cam jumătate de litru)

şi le-am fiert 30 de minute, la foc mic, supraveghind

fierberea, să nu deverseze. Las fiertura să se răcorească şi

din când în când, introduc degetul cu fisura, în fiertură.

Introducerea degetului cu fisura în fiertură, o repet de

mai multe ori pe zi. De fiecare dată, şterg excesul de

lichid de pe deget. În trei, patru zile, rana se închide şi

dispare.

Eu îmi fac rezerve de frunze de nuc toamna, după

ce cad din copac, îngălbenite. Le culeg, le pun la uscat şi

le depozitez într-o pungă de material plastic, legată la

gură. Cred că frunzele de nuc vindecă cu iodul pe care-l

conţin, care dezinfectează şi cicatrizează (arde) şi prin

uleiul, care unge.

1. 4. TRATAMENT PENTRU GUTĂ

Cazul 1.

Dintr-un peşte de vreo şapte kilograme, am

preparat friptură la cuptor. Peştele s-a prăjit în propria lui

grăsime. Şi am mâncat toată săptămâna numai peşte.

Vineri mi-a adus cineva o ciocolată mare şi am mâncat-o

şi pe aceasta. M-au apucat nişte dureri de şale ,care

continuau pe axa picioarelor în jos, de nu îmi găseam o

poziţie în care să stau să nu mă doară. Mi-am adus

aminte de indicaţiile părintelui Sebastian Kneipp,

referitoare la gută. Nu am mai mâncat nimic. Am lăsat

răgaz organismului să elimine deşeurile rezultate din

metabolizarea peştelui şi ciocolatei. Am băut ceai de

coada calului. Sâmbătă şi duminică am mâncat câte a

Page 52: Ivone narih   razboiul cu intunericul

52

felie de pâine neagră, pe zi. Începând de vineri, de la

declanşarea durerilor, mi-am pus, la şale, comprese cu

frunze de varză albă proaspătă zdrobite: am pus un

prosop pe pat, pe el am pus o folie de plastic, peste care

am pus frunzele de varză şi m-am aşezat cu şalele

dureroase peste frunze. La interval de o oră, schimbam

frunzele de varză cu altele proaspete. Conform

indicaţiilor părintelui Sebastian Kneipp, am băut mai

mult de un litru de suc de varză pe zi. Sucul de varză mi

s-a părut foarte dulce şi bun (eu eram şi flămândă). Cu

acest tratament, până luni dimineaţă, am scăpat de toate

durerile, astfel încât, m-am putut duce la serviciu, ca şi

cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Părintele Sebastian Kneipp scrie că guta este

efectul supraalimentării cu alimente de origine animală.

Guta mai poate apare la oamenii care depun efort fizic, în

munca lor, transpiră şi nu fac baie imediat, pentru

îndepărtarea transpiraţiei de pe piele.

Cazul 2.

Într-o iarnă, la sărbătorile de iarnă şi după

sărbători, am mâncat carne de porc. Chiar după ce

mâncam, cădeam într-un somn bolnăvicios, suspect.

Treptat, a început să se umfle un os de la încheietura de

jos a piciorului drept şi nu am mai putut merge. Târam

piciorul după mine. La consultaţie, doctorul mi-a spus că

nu am fractură şi nu m-a tratat. În continuare au început

să-mi amorţească şi muşchii de la picioare, îi simţeam

impregnaţi cu un lichid străin, aşa că nu puteam mişca

picioarele să merg. Mă deplasam cu viteza melcului. Îmi

era milă de mine.

Page 53: Ivone narih   razboiul cu intunericul

53

După ce am citit cărţile părintelui Sebastian

Kneipp, mi-am dat seama că ceea ce mă deranja, erau

depunerile de deşeuri pe care organismul nu le putea

evacua, pe căi naturale. Atunci am trecut la un regim

alimentar sever: ceai de salvie cu pâine neagră, mai multe

zile la rând. Am băut şi ceai de coada calului.

Depunerile de pe oase le-am dizolvat cu fiertură

de paie de ovăz, în care am făcut băi la ambele picioare.

Băile cu fiertură de paie de ovăz, le-am făcut identic cu

băile la picioare contra bătăturilor. Am utilizat tot de trei

ori, aceeaşi fiertură, de paie de ovăz, nu pentru economie,

ci pentru că paiele se macerează în timp şi apa devine o

leşie foarte concentrată, cu putere de dizolvare

(extragere) mărită.

Regimul alimentar l-am îmbunătăţit cu un castron

de salată pe zi, preparat din crudităţile disponibile în luna

februarie: morcov, pătrunjel, ţelină, păstârnac, ridiche

neagră, varză crudă albă, cu puţin oţet din vin şi cu ulei.

Mai târziu am început să mănânc şi cartofi fierţi.

Într-o lună s-au evacuat toate dejecţiile inutile din

organismul meu. Mi-am recăpătat mobilitatea picioarelor

şi am putut să merg uşor şi repede. De atunci am eliminat

carnea din alimentaţia mea. Am avut de ales între a putea

merge cu picioarele mele şi a mânca carne şi a deveni

imobilizată. Ciocolata şi peştele le eliminasem din

alimentaţia mea mai de mult, după alte dureri.

Page 54: Ivone narih   razboiul cu intunericul

54

2. TRATAMENTE EXPERIMENTATE

PE ALTE PERSOANE

2. 1. OPRIREA INTRĂRII ÎN LEŞIN

Fiica mea era studentă şi stătea noaptea şi-i

traducea, în limba engleză, lucrările ştiinţifice ale tatălui

ei. Într-o dimineaţă, eram gata de plecare la serviciu,

când fiica mea iese din camera ei şi spune că îi este rău.

Eu m-am gândit să ies din casă şi să chem un doctor, că

aveam trei vecini medici, pe scara noastră de bloc. Dar

nu am apucat să ies din apartament, că fiica mea cade jos

şi văd că vrea să dea ochii peste cap. Atunci am pus

repede mâinile mele pe corpul ei în zona inimii: o palmă

pe spate şi una pe partea din faţă, astfel ca inima ei să se

afle între palmele mele. Şi o strigam pe fiica mea pe

nume. În scurt timp, fiica mea şi-a revenit, s-a sculat de

jos şi s-a simţit bine. În continuare şi-a respectat somnul

de noapte şi incidentul nu s-a mai repetat.

2.2. TRATAMENT PENTRU DURERI ÎN

GÂT ŞI FRISOANE, CU TENDINŢA DE

RIDICARE A TEMPERATURII Fiica mea era deja în câmpul muncii. Avea dureri

în gât şi frisoane, cu tendinţa de ridicare a temperaturii

corpului. O săptămână s-a tratat la medicul de familie. La

sfârşitul acelei săptămâni, duminică, a fost la săniuş.

Seara, pe la orele 22 îmi spune că o doare iar gâtul şi are

frisoane şi îmi cere să o ajut eu. I-am aplicat tratamentele

recomandate de părintele Sebastian Kneipp, în cartea

„Remedii de medicină naturală”.

Am înfăşurat-o pe fiica mea (în pielea goală),

într-un cearşaf udat cu apă cu sare (soluţie slabă: o

Page 55: Ivone narih   razboiul cu intunericul

55

lingură de sare la 3 litri de apă). Peste cearşaf, am

înfăşurat-o cu o pătură, peste pătură am înfăşurat-o cu

plapoma cu lână. Aşa a dormit până dimineaţa.

Dimineaţa, temperatura corpului fiicei mele era plus 40o

Celsius. Am scos-o din cearceaful cu apă cu sare şi am

înfăşurat-o într-un cearşaf udat cu apă rece cu oţet (o

lingură de oţet la un litru de apă). Fiica mea deja delira.

Când cearceaful cu apă cu oţet s-a încălzit, l-am

îndepărtat şi am început să-i răcoresc corpul fiicei, cu un

prosop udat în apă rece cu oţet. Când s-a mai liniştit, am

învelit-o din nou cu alt cearşaf udat cu apă rece şi oţet.

De fiecare dată am utilizat alt cearşaf şi alt prosop, curate

(ne mai folosite). Pentru că pe cele utilizate se află

substanţe toxice, extrase de pe corp, care se pot îndepărta

numai prin spălare cu detergent şi prin clătire cu apă

curată.

Peste cearceaful cu apă cu oţet, am învelit-o, pe

fiica mea cu pătură şi plapumă. A început să transpire.

Am schimbat alte două cearceafuri, dar fără să le mai

umezesc cu apă şi oţet. Le puneam uscate şi cearceafurile

se umezeau cu transpiraţie.

La prânz, fiica mea s-a liniştit şi a spus s-o las să

doarmă. De dimineaţă până la prânz, când a vrut să bea,

i-am dat zeamă de compot de mere, preparat atunci, fără

zahăr, răcorit.

A dormit bine (continuu) după amiaza şi noaptea

care a urmat. În ziua următoare s-a sculat sănătoasă, nu o

mai durea nimic, nici febră nu mai avea. A mers la

serviciu. Şi-a recăpătat integral sănătatea şi a scăpat

complet de durerea din gât şi de frisoane.

FEBRA, TEMPERATURA RIDICATĂ A

CORPULUI ESTE CEA MAI BUNĂ METODĂ

Page 56: Ivone narih   razboiul cu intunericul

56

PENTRU OMORÂT MICROBII ŞI PENTRU

DEZINFECTAT ORGANISMUL UMAN.

2.3.TRATAMENT PENTRU AJUTAT

ORGANISMUL ÎN CAZ DE FEBRĂ

MARE

Într-o duminică seară, pe la orele 22.00, fiica mea

îl aduce la noi acasă pe prietenul ei (actualul meu ginere).

Îmi spune că are febră şi mă roagă să-l ajut şi pe el, aşa

cum am ajutat-o pe ea să scape de febră. L-am întrebat,

mai întâi, dacă a luat vreun medicament, pentru că nu

este voie de aplicat, în acelaşi timp, tratamente

medicamentoase şi tratamente naturiste. A spus că a luat

o pastilă, dar nu mai ştie de care, cam cu o oră înainte. I-

am spus să aştepte să-şi facă pastila efectul. În scurt timp,

starea prietenului s-a agravat rapid: respiraţia i-a devenit

un sâsâit şi l-au apucat dureri mari de cap şi de spate, că

nu-şi găsea nici o poziţie care să-l uşureze.

Atunci am luat din frigider cele două kilograme

de brânză de vaci proaspătă (preparată mai moale, cu

zer), pe care o aveam din întâmplare. Am pus peste

pielea spatelui prietenului un tifon şi am turnat brânza de

vaci, cu zer cu tot, peste tifon. Am pus o bucată de brânză

de vaci (după ce a încălzit-a fiica mea în mâinile ei) şi pe

ceafa prietenului. Când brânza de vaci s-a încălzit, de la

corpul prietenului, am întors compresa de tifon plus

brânza de vaci, cu suprafaţa superioară rece, să vină în

contact cu pielea spatelui prietenului. Compresa cu

brânză de vaci, în scurt timp i-a uşurat respiraţia

prietenului. Au dispărut sâsâielile. Respiraţia a devenit

normală, durerile de spate şi de cap s-au atenuat. I-am

Page 57: Ivone narih   razboiul cu intunericul

57

îndepărtat compresa cu brânză de vaci, după ce s-a

încălzit pe ambele părţi. Brânza, din albă a devenit

galbenă şi se scopsese, se aglomerase în bulgăraşi tari.

Am aruncat-o la gunoi.

În continuare, l-am învelit pe prieten, în

cearceafuri curate şi uscate, deoarece prietenul transpira

intens. Uda complet câte un cearşaf, pe care-l îndepărtam

şi puneam altul curat şi uscat. Am folosit vreo 4

cearceafuri, după care prietenul s-a liniştit şi a cerut să-l

lăsăm să doarmă. L-am lăsat şi a dormit liniştit până a

doua zi. Dimineaţa s-a sculat, se simţea bine, l-am pus să

facă duş de curăţenie. După duş, se simţea bine şi cerea

de mâncare şi chiar a mâncat, deşi eu îl sfătuiam să mai

rabde. Deşi se simţea bine şi mânca bine, temperatura

corpului de plus 39o Celsius, pe care o avea, nu-l deranja

de loc. Această temperatură de plus 39o Celsius, s-a

menţinut încă trei zile, după care a revenit la plus 37o

Celsius. I-am spus să nu ia nici un medicament, să lase

organismul să lucreze, să termine ce are de făcut. Şi nu a

luat medicamente.

S-a făcut sănătos şi nu mai are probleme cu febra.

Prietenul a avut acest incident cu febra după

sesiunea de examene, că era student pe atunci. A învăţat

mult şi sângele s-a aglomerat la cap. A stat la plajă, la

soare, în ziua respectivă şi a făcut congestie la cap şi la

plămâni. A avut noroc de tratamentul naturist.

Anterior, murise o studentă, fiica unei doctoriţe.

Studenta făcuse febră, a internat-o în spital şi ca urmarea

tratamentului medicamentos neadecvat, a murit. A fost

multă jale şi mare scandal mediatizat pentru acest caz,

care nu a ajutat la nimic.

Page 58: Ivone narih   razboiul cu intunericul

58

Sunt foarte multe căi naturiste simple, pentru a

rezolva aceeaşi problemă. De exemplu, în loc de brânză

de vaci cu zer, se poate folosi varza murată aşa cum se

scoate din saramură. În acest caz elementul activ este

acidul lactic. În cazul de la punctul 2.2. , am folosit apa

cu oţet (acidul acetic).

Pentru reducerea febrei sunt recomandate şi

cireşele: mâncate sau comprese. Cu cireşe se poate răcori

corpul prin interior sau exterior.

2.4. TRATAMENT NATURIST PENTRU

DESFUNDAREA CĂILOR RESPIRATORII

LA COPIL PREŞCOLAR

Nepoţica mea, la vârsta de patru ani făcea guturai,

i se înfunda nasul şi ajungea să tuşească, până la bronşită

cronică. S-a tratat la medic. Sub tratament medicamentos,

zece zile, sub supravegherea medicului, simptomele

dispăreau. La încetarea tratamentului, simptomele

reveneau din nou, în aceeaşi ordine. De disperare,

medicul a fost de acord să aplicăm tratamentul naturist. I-

am dat nepoatei mele, să înghită, zilnic, patru boabe de

piper negru crud, cu apă, în timpul mesei. A înghiţit câte

un bob.

Am făcut suc de castraveţi proaspeţi, cruzi.

Nepoţica a tras pe nas, suc de castraveţi, a ridicat capul şi

l-a aplecat pe spate. Sucul i-a curs din nas în gât. A făcut

gargară şi a băut tot sucul de castraveţi. (Se înghite şi

sucul cu care se face gargară). Doza: un pahar de suc de

castraveţi pe zi (cam 150 grame), într-un singur

tratament.

Tratamentul cu boabe de piper şi cu suc de

castraveţi a durat o săptămână, după care copilul s-a

Page 59: Ivone narih   razboiul cu intunericul

59

vindecat. L-am asociat cu un regim alimentar bogat în

legume şi fructe proaspete. Am lăsat-o pe nepoţica mea

să mănânce numai ce îi place. Îndoparea copilului (şi nu

numai a copilului), este dăunătoare şi produce

îmbolnăvirea. Am făcut multe plimbări în aer liber: în

parc şi în Grădina Botanică. Pe timpul tratamentului,

copilul nu a frecventat Grădiniţa, pentru că tuşea.

Aparatul respirator funcţionează ca prea plinul de

la chiuvetă. Când organismul nu dovedeşte să elimine

deşeurile prin scaun, urină şi transpiraţie, excesul îl

elimină prin căile respiratorii, prin secreţiile specifice:

guturai, flegmă.

2.5. TREZIREA DIN ANESTEZIE ŞI DIN

LEŞIN

După cum scrie inginerul Florin Gheorghiţă, în

cartea „Fenomenul Valentina”, substanţele utilizate

pentru anestezii desprind sufletul de corpul fizic. Există

riscul ca sufletul să nu mai poată intra înapoi în trup. El

poate reintra în trup, ajutat de alte persoane vii.

Am trăit personal şi am asistat şi la câteva

experienţe de acest fel.

Cazul 1.

Experienţa omului anesteziat, a cărui suflet nu se

mai poate întoarce în corp, am trăit-o şi eu.

Cu ani în urmă, am fost supusă unei operaţii, cu

anestezie generală, timp de patru ore. Anestezia a

constatat din câteva injecţii, apoi mi s-a pus în apropierea

nasului aparatul din care trebuia să inspir aer amestecat

cu anestezic. Foarte rapid am adormit, sub anestezie şi nu

am mai ştiut nimic din ceea ce se întâmpla cu corpul meu

Page 60: Ivone narih   razboiul cu intunericul

60

fizic. În schimb simţeam că sunt afară, că urc şi că mă

îndepărtez de Pământ. Simţeam că Pământul nu-mi mai

aparţine, nu-l mai vedeam deloc. Spaţiul în care mă aflam

era luminos şi gol, nu era nimic în acel spaţiu. Nu aveam

noţiunea de timp.

Înainte de a merge la sala de operaţie, medicul

chirurg m-a convins şi eu am acceptat operaţia. Dar nu

mai ştiu în care moment, am făcut o analiză a situaţiei şi

am cedat, am acceptat întreruperea vieţii, pentru că

aveam de îndurat prea multe greutăţi.

Şi deodată m-am trezit din anestezie, în corpul

meu fizic. Am deschis ochii şi am văzut că medicul

anestezist, era cu mâinile lui pe corpul meu, mă mângâia

pe faţă şi-mi vorbea foarte frumos. Îmi spunea că sunt o

femeie tânără, licenţiată, sunt cultă şi am pentru ce lupta

cu boala ca să revin la viaţă şi să trăiesc. A reuşit să mă

convingă. După operaţia, pe care am perceput-o ca pe o

incursiune brutală în corpul fizic, mângâierile doctorului

şi vorbele lui frumoase mi-au creat o stare sufletească

sublimă, care m-au convins să trăiesc.

De fapt, doctorul anestezist m-a adus înapoi în

corpul fizic, fără voia mea. Eu doar am acceptat. Şi de

atunci au trecut mulţi ani de viaţă, pentru mine.

Cazul 2.

A fost prezentat la TV, un caz: un bărbat a fost

supus unei operaţii la inimă, cu anestezie generală. În

timpul operaţiei, inima bărbatului a încetat să mai bată şi

omul a murit. De disperare, chirurgul i-a luat inima în

mâinile sale şi a comprimat-o ritmic. Contactul mâinilor

medicului cu inima pacientului a readus inima la viaţă şi

pacientul a înviat, a început să respire din nou. Pacientul

Page 61: Ivone narih   razboiul cu intunericul

61

a povestit cum a simţit el plecarea din corpul fizic şi

întoarcerea.

Cazul 3.

Un nepot al meu a suferit un accident de maşină,

a fost lovit la cap şi a trebuit să facă operaţie la cap. În

timpul accidentului, un os al sinusului, a fost zdrobit şi i-

a obturat una din căile respiratorii. Nepotul meu avea şi o

suferinţă cronică la inimă. Din acest motiv, am vorbit

înainte de operaţie cu medicul chirurg despre o eventuală

necesitate de a-l ajuta eu pe nepot, să se trezească din

anestezie, după operaţie.

Când am intrat în salonul de reanimare, nepotul

stătea culcat pe un pat pe roţi, aşa cum fusese scos din

sala de operaţie şi era legat la un aparat, care afişa pe un

ecran, oscilaţiile bătăilor inimii. Trecuseră câteva ore de

la operaţie şi bătăile inimii erau rare şi cu amplitudinea

oscilaţiilor mică, după cum se vedea pe ecran. Lângă

ecran, stătea o asistentă medicală, cu ochii pe ecran.

Lângă capul nepotului operat, stătea în picioare, mama

lui.

Eu am venit însoţită de un tânăr (un pacient bolnav,

internat, cu care stătuse în acelaşi pat, nepotul meu,

înainte de operaţie, că era mare aglomeraţie în spital).

Eu m-am apropiat de nepot şi am pus mâinile

mele pe corpul nepotului, în zona inimii: o palmă pe

partea din faţă, deasupra inimii şi a doua palmă pe partea

din spate, sub inimă. Am simţit inima nepotului bătând

rar. După câteva minute (circa 5 minute), bătăile inimii

nepotului au devenit mai dese şi cu amplitudinea

oscilaţiilor mai mare. În acelaşi timp, tânărul, fostul lui

coleg de pat, stând lângă capul nepotului, a început să-l

Page 62: Ivone narih   razboiul cu intunericul

62

strige pe numele de botez şi să-l îndemne să se trezească

şi să deschidă ochii. După ce inima nepotului ajunsese să

bată normal (eu mai ţineam mâinile pe inima nepotului),

deodată nepotul s-a zvârcolit şi a spus nişte cuvinte

necunoscute nouă. Apoi s-a liniştit şi ne-a spus că nu

poate ţine ochii deschişi şi să-i deschidem noi. Mama lui,

care între timp plângea speriată, i-a spus nepotului să

ridice piciorul stâng şi nepotul l-a ridicat, apoi pe cel

drept. Nepotul a executat comenzile, deci era treaz.

Vorbea conştient cu noi, româneşte, cu ochii închişi .

Medicul, (că era şi un medic în salonul de

reanimare), când a văzut că nepotul se zvârcoleşte, s-a

apropiat şi m-a întrebat (cu un ton ridicat de reproş) cine

sunt eu. Calmă, i-am spus că sunt sora tatălui pacientului

şi că am vorbit cu şeful clinicii de chirurgie despre acest

tratament. Menţionez că am venit la şeful clinicii cu o

recomandare din partea unui alt medic, cu mare influenţă.

Abia aşa l-a operat a doua zi. S-a scuzat că a amânat

momentul operaţiei, din cauza afecţiunii cardiace a

nepotului şi de aceea nu mi-a interzis să-l ajut pe nepot.

Medicul anestezist m-a lăsat în pace, mai ales că nepotul

se liniştise, zvârcolirile au durat câteva secunde. Eu

foarte calmă, am continuat să ţin mâinile pe inima

nepotului. În total, cred că intervenţia mea şi a colegului

tânăr a durat 20 de minute. În acest timp, nepotul a reuşit

să se trezească complet, să deschidă ochii şi să-i ţină

deschişi. În acest moment, medicul anestezist a hotărât ca

nepotul să fie dus în salonul în care stătuse înainte de

operaţie, ne mai având nevoie să stea la reanimare. În

salon, eu l-am mai ţinut de mâini pe nepot, un timp ( vreo

15 minute ), până când nepotul mi-a spus că se simte bine

şi nu mai este nevoie să-l ajut. A rămas în continuare la

Page 63: Ivone narih   razboiul cu intunericul

63

spital cu mama lui (care era internată ca însoţitor) şi cu

colegul lui de pat.

I-am mai dus şi a pus la cap, peste pansament, o

pungă cu pedicuţă uscată, prinsă cu un elastic circular,

trecut în jurul capului. Nepotul s-a refăcut foarte repede

(a mai stat vreo cinci zile în spital). S-a însănătoşit şi i-a

trecut şi afecţiunea cardiacă. Era elev atunci, a terminat

liceul, a urmat Facultatea şi acum este sănătos şi

lucrează.

Înainte de accidentul nepotului meu, am avut un

vis. L-am visat pe nepot, parcă era mic şi arăta ca un

ghemotoc şi eu voiam să-i fac baie într-un vas de sticlă

(în formă de cub), plin cu apă. Apa era subţire şi

transparentă, ca o energie. Voiam să-i fac baie şi să-i dau

forma normală de om.

Cazul 4.

La înmormântarea unei femei, una din fiicele ei,

cea mai mică (de 12 ani), aşa de tare s-a zbuciumat şi a

plâns pe drumul până la cimitir. La cimitir, epuizată de

puteri, s-a aşezat pe o bancă şi a leşinat. Le-am întrebat

pe rude cine vrea să o ajute. S-au oferit două tinere şi le-

am spus ce să facă. O persoană şi-a pus mâinile pe inima

leşinatei: o mână pe parte din faţă şi o mână pe partea din

spate, cu palmele lipite de corpul leşinatei, peste hainele

cu care era îmbrăcată (hainele erau subţiri, era luna

iunie). Cealaltă rudă şi-a pus mâinile pe capul leşinatei: o

mână pe frunte şi o mână pe ceafă, cu palmele lipite de

capul leşinatei, fără a apăsa. În scurt timp (maxim 8

minute), leşinata şi-a revenit ca şi cum nimic nu s-ar fi

întâmplat, era calmă. Privirea îi era îndreptată în jos. Şi-a

văzut pantofii prăfuiţi şi a început să-i şteargă de praf. I-

Page 64: Ivone narih   razboiul cu intunericul

64

am spus să privească spre cer şi a executat. Agitaţia

anterioară i s-a şters complet, acum era într-o stare pasivă

de linişte. Nu mai trăia drama înmormântării mamei sale,

devenise o spectatoare neutră. Înmormântarea a avut loc

şi fetiţa s-a simţit bine, nu s-a mai zbuciumat şi nu s-a

mai agitat. A depăşit momentul cu bine.

Cazul 5.

Eram la serviciu, într-un institut de proiectare,

după o noapte de lucru, cu ceilalţi colegi, după o noapte

nedormită. Deodată, un coleg de al nostru, un inginer

tânăr, cade din picioare în hol şi respiraţia i se transformă

în horcăit. S-a strâns lumea in jurul lui. Am întrebat dacă

vrea cineva să-l ajute, să-i facă terapia Reiki (că aşa se

numeşte tratamentul cu palmele). Nu s-a oferit nimeni.

O singură colegă tânără, o desenatoare, s-a aşezat

pe vine lângă capul lui şi a început să-l strige pe numele

de botez (aici nu dau numele real): Sandu ! Sandu !

Sandu ! Colega îl striga cu disperare sinceră şi cu dorinţa

manifestată din toată inima, de a-l ajuta. L-a strigat până

ce leşinatul s-a trezit. Colegul nostru Sandu era tocmai

după un tratament pentru dezalcoolizare şi munca forţată,

cu privarea de somnul de noapte, l-au răpus.

Graţie chemării colegei, leşinatul şi-a normalizat

respiraţia, s-a trezit din starea inconştientă şi s-a ridicat

singur de jos, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Cazul 6.

Eram într-un autocar, ne întorceam dintr-o

excursie, împreună cu mai mulţi colegi de breaslă, după

un simpozion ştiinţific. Era noapte, autocarul rula pe o

şosea, în câmp, între localităţi rurale.

Page 65: Ivone narih   razboiul cu intunericul

65

La un moment dat, o colegă (o doamnă din

Bucureşti) îmi spune că îi este rău, o doare capul şi să cer

să oprească autocarul. Autocarul s-a oprit, doamna, cu

mine şi cu cele două fete ale ei, am coborât. Doamna s-a

trântit pe iarba din şănţuleţul de pe marginea şoselei şi a

leşinat. I-am spus uneia din fete să puie mâinile ei pe

inima doamnei. Celeilalte fete i-am spus să pună mâinile

pe fruntea şi pe ceafa doamnei. Ceea ce au şi făcut

imediat. Eu am scos sandalele din picioarele doamnei şi

am turnat apă peste picioarele doamnei, dintr-o sticlă pe

care o luase doamna din autocar. Apoi m-am apropiat de

capul doamnei, şi stând aplecată, să fiu mai aproape de

ea, i-am comandat: „Nu vă lăsaţi, respiraţi adânc!”Am

repetat continuu această comandă.

Timpul trecea, coborau colegii din autocar să

vadă de ce nu mai venim şi o compătimeau: „Săraca de

tine, E…!”.

După circa jumătate de oră sau mai mult (timp în

care noi, cele trei ajutoare ale doamnei, am ajutat-o

continuu), doamna şi-a revenit. A deschis ochii, ne-a

zâmbit, ne-a mulţumit. S-a ridicat singură de jos, ca şi

cum nu s-ar fi întâmplat nimic, şi-a căutat sandalele, s-a

încălţat. A cerut sticla, a căutat şi a găsit dopul de la

sticlă, care se pierduse pe jos. S-a urcat înapoi în autocar

şi ne-am continuat călătoria.

La sfârşitul călătoriei, în Iaşi, la despărţire,

doamna m-a sărutat şi mi-a mai mulţumit odată, deşi

nimeni nu i-a povestit ce am făcut noi, după ce ea a

leşinat. Înseamnă că ea a perceput acţiunile noastre

inconştient.

Page 66: Ivone narih   razboiul cu intunericul

66

Ajutorul este mai puternic, când cel ce dă ajutorul

şi cel ce primeşte ajutorul sunt rude de sânge. Cel ce dă

ajutorul trebuie să fie de acord să-l dea, pentru că preia

suferinţa de la cel ajutat. Suferinţa preluată este

suportabilă şi se poate „ curăţa” uşor: stând şi dormind

culcat pe iarbă, îmbrăţişând copaci, umblând cu

picioarele goale într-o apă curgătoare, făcând duş şi

făcând terapia Reiki, cu propriile mâini.

După modelele de mai sus, puteţi interveni, să nu-

i lăsaţi să moară pe cei dragi, dacă doriţi, asumându-vă

riscul preluării din suferinţe.

Acea resuscitare, prezentată la TV, cu apăsarea

toracelui, până se rup coastele, nu a fost eficientă în toate

cazurile.

2.6.DESPRE MENŢINEREA VOCII Un cântăreţ sau un actor (vorbitor, orator,

profesor, politician) dă din energia sufletului său, atunci

când cântă sau vorbeşte. Cu calitatea energiei sufletului

său, reuşeşte să atragă publicul şi să ajungă la sufletul

publicului, să-l convingă să-i accepte mesajul transmis,

să-l bine dispună şi să-l cucerească, pe publicul spectator.

Pentru a fi apreciat şi preferat de public,

cântăreţul sau actorul trebuie să aibă sufletul plin de

iubire divină (energie divină), pe care să o transmită şi să

o dăruiască publicului spectator. De aceea cântăreţul sau

actorul trebuie să fie permanent în armonie cu energia

divină a Universului, să fie în legătură, să fie racordat la

energia divină a Universului.

Contactul cu energia cosmică divină a

Universului se menţine prin gânduri şi sentimente

pozitive, de acceptare şi iubire divină a mediului în care

Page 67: Ivone narih   razboiul cu intunericul

67

trăim, cu toate componentele sale: oameni, celelalte

vieţuitoare şi părţile statice.

Captarea energiei divine mamă, a Universului se

realizează prin antena omului: creierul (ţesutul nervos).

Omule, nu-ţi distruge ţesutul nervos prin consum

de alcool, droguri, nopţi nedormite. Nu te supune la

zgomote infernale, cu intensitatea de peste 50 decibeli.

Respinge gândurile negative, aducând în minte gânduri

pozitive.

Trebuie să-ţi menţii şi coardele vocale în stare

bună. Coardele vocale pot fi deteriorate sau distruse de

către substanţele corozive, cu care vin în contact, pe care

le consumi :

- Alimentele preparate prin prăjire cu ulei sau

arse la grătar. Prin prăjire, uleiul se

transformă într-o substanţă foarte toxică,

numită acroleină;

- Băuturile răcoritoare (sucurile) care conţin

conservanţi şi băuturile carbogazoase;

- Murăturile fermentate, care conţin sare şi

acid lactic;

- Alimentele conservate cu oţet.

Starea de sănătate a coardelor vocale şi ca efect

vocea se poate redobândi cu :

- Urzici consumate opărite. Apa fiartă, în care

au fost opărite urzicile, denumită ceai de

urzici, cu miere de albine şi lămâie este bună

de băut şi are efecte tămăduitoare asupra

coardelor vocale şi redă vocea.

- Suc de castraveţi proaspeţi cruzi. Castraveţii

mai apropiaţi de maturitatea fiziologică (mai

bătrâni) au mai mult suc. Cu sucul de

Page 68: Ivone narih   razboiul cu intunericul

68

castraveţi se face gargară şi se bea (nu se

scuipă sucul, după gargară, se înghite). Un

pahar (250 gr) de suc de castraveţi, băut pe

zi, ajută la funcţionarea bună a ficatului, ca

rezultat ajută la menţinerea sănătăţii. Sucul

de castraveţi „taie” setea. O cură de suc de

castraveţi se poate face vara, cu castraveţi

cultivaţi în câmp. Castraveţii cultivaţi în sere

nu sunt corespunzători pentru preparat sucul

terapeutic.

Mi-am dat seama că omul poate să trăiască cât

vrea el. Trebuie să aibă motivaţie, un scop nobil al vieţii,

să adopte un stil de viaţă benefic sănătăţii, să nu intre în

panică, să respire abdominal. Să aibă în suflet numai

iubire pentru sine şi pentru ceilalţi. Subliniez, este vorba

despre iubirea divină, care se află deasupra dorinţei

sexuale, confundată eronat cu iubirea.

Conceptul de iubire jertfelnică este prezentat în

cartea „ Sic cogito” de Bogdan Petricencu Haşdeu.

Page 69: Ivone narih   razboiul cu intunericul

69

PARTEA A IIIa

RĂZBOIUL CU ÎNTUNERICUL DIN

MINTE, CU LIPSA DE INFORMARE,

DE EDUCAŢIE ŞI CU LIPSA

DISCERNĂMÂNTULUI

Scopul: SĂ ŞTII CE SĂ FACI CA SĂ FII

SĂNĂTOS ŞI FERICIT, TU ŞI CEILALŢI.

1.Este necesar acest comentariu ? Este necesar.

Iată cum prezintă evoluţia societăţii şi starea

actuală a conduitei morale a societăţii, profesorul

universitar Nicolae Vasilescu (născut în anul 1926), în

cartea „Amintiri…amintiri, universitar între două lumi

nestatornice” :

„ …În unele pături de sus ale societăţii, o stare

sufletească influenţată de un arivism feroce, de un

scepticism precoce, de CULTUL APARENŢELOR, nu

poate ajuta la formarea acelui corp de elită care să ştie să

Page 70: Ivone narih   razboiul cu intunericul

70

insufle maselor, prin exemplu personal, datoria supremei

jertfe pentru mari izbânzi.”

„O însemnată parte a generaţiei mele crescute cu

IDEALUL ASIGURĂRII UNUI TRAI CÂT MAI BUN,

CU CÂT MAI PUŢINE SFORŢĂRI. Calitatea cea mai

preţuită era abilitatea cu care puteai să-ţi asiguri reuşita,

ocolind munca sistematică şi conştiincioasă. Toată

admiraţia era pentru şireţii care „ ştiu să se învârtească”.

Idealul şi munca serioasă provocau surâsuri de

compătimire şi dispreţ; era indiciul naivităţii şi al

inferiorităţii. Aceasta era morala socială pe care o

propagau prin fapte unele familii, societatea şi uneori, din

nefericire, chiar şcoala. Am ţinut cont însă că sufletele se

oţelesc şi caracterele se întăresc prin lupta grea cu viaţa”.

Iar despre situaţia din anul 2008, scrie :

„Mi-aş dori să văd din nou în jurul meu eleganţă,

bun gust, politeţe, respect faţă de ceilalţi, decenţă,

modestie, bună creştere. Adică aşa cum era şi vedeam în

copilărie şi mai târziu în tinereţea mea…Din păcate, toate

acestea s-au pierdut în timp! Aproape că nu-ţi mai vine să

ieşi pe stradă sau să te uiţi la televizor, la aşa numitele

emisiuni de divertisment! O ruşine! Îmi pare rău pentru

femeile noastre, pentru tinerele noastre, să le văd

îmbrăcate în mod penibil, imitând o modă de prost gust,

importată de pretutindeni…Şi-mi pare rău de biata,

frumoasa noastră limbă românească! Atât de stâlcită, atât

de îmbâcsită cu expresii împrumutate aiurea din alte

limbi…cu cuvinte stâlcite, de nici cei ce le folosesc, nu

mai ştiu ce înseamnă.

Avem mari valori şi din păcate nu li se

acordă…atenţie, nici în mod oficial, nici prin mass-

media, cât se acordă, spre exemplu, unor persoane din

Page 71: Ivone narih   razboiul cu intunericul

71

domeniul sportului care de abia ştiu să îndruge câteva

fraze, dar care dispun de bani.

Pentru învingerea acestor nedreptăţi îţi trebuie

doar un pic de voinţă, ca să lupţi cu RĂUL CARE TE

ÎNCONJOARĂ”.

Vorbind despre starea actuală din România (în

2004) Horia Roman Patapievici, în cartea

„Discernământul modernizării”, scrie: „ …Am vrut să-mi

cunosc cititorii…Am descoperit, cunoscându-i, o altă

Românie, decât cea politică (detestabilă), economică

(mizerabilă), instituţională (iresponsabilă) - de care ne-

am cam săturat cu toţii. Descoperindu-mi cititorii, mi-am

redescoperit ţara. Am descoperit o Românie decentă, vie,

generoasă, cultă, plină de farmec.” … „ Aceşti oameni

provin din toate profesiile”.

Vintilă Corbul şi Eugen Burada, în cartea

„Uragan deasupra Europei”, volumul II, scriu:

„Nobilimea şi clerul s-au unit de-a lungul veacurilor spre

a ţine în jug poporul. L-au lipsit de învăţătură, ca să-l

poată stăpâni mai bine. Înalta societate nu este decât un

ulcer mizerabil, care macină organismul statului”.

Profesorul universitar Valeriu D. Cotea ajunge la

concluzia că „Sfaturile sunt inutile, întrucât cei deştepţi

nu au nevoie de ele, iar cei proşti nu le înţeleg”, în

capitolul „ Autoverdict” din cartea „Cu şi despre Valeriu

D. Cotea, sub semnul bunului gust” de Petru Ioan

(coord.).

Şi totuşi ce mare bucurie şi mulţumire sufletească

şi alinare simţi când găseşti, într-o carte un sfat, o

indicaţie, o soluţie pentru rezolvarea unei probleme, în

special de sănătate, atunci când toţi te părăsesc şi te lasă

să-ţi suporţi singur durerile, să te zbaţi în suferinţă.

Page 72: Ivone narih   razboiul cu intunericul

72

A da cuiva un sfat înseamnă un mare ajutor

pentru cel ce poate să-l primească şi să-l accepte, în

funcţie de nivelul lui de „prostie”, de dezvoltare a puterii,

a capacităţii lui de înţelegere şi de acţionare. Pentru că

trebuie să faci ceva, să lupţi pentru a scăpa de suferinţă.

Să nu aştepţi „să cadă pară mălăiaţă în gura lui

Nătăfleaţă” .

Să analizăm puţin această „ prostie”.

Problema este mai profundă, decât pare privită

superficial, deoarece omul, la naştere vine cu trup şi cu

suflet.

Omraam Mikhael Aivanhov, în cartea „Natură

umană şi natură divină” scrie că omul are două naturi:

O natură inferioară animalică, dobândită şi

moştenită din evoluţia înregistrată în el pe vecie, conform

teoriei lui Darvin. Această natură determină instinctele:

de conservare (agresivitate), de procreare şi caracterele:

egoism, cruzime, frică, lăcomie, viclenie.

O natură divină dată de Inteligenţa Cosmică.

Natura divină determină inteligenţa, judecata,

înţelepciunea şi puterea de a domina instinctele.

Natura animalică, numită şi umană, este puternică

şi acţionează instantaneu, pe când natura divină trebuie

dezvoltată. Autorul scrie „Înţelepciunea a apărut prima,

dar instalarea ei în om nu durează de multă vreme, de

aceea ea este încă fragilă, în timp ce instinctul zace foarte

bine înrădăcinat”.

Stefan Zweig în cartea „Triumful şi destinul

tragic al lui Erasm din Rotterdam” scrie despre credinţa

nestrămutată că istoria este un progres moral, în care

specia umană se înalţă de la animalitate la divinitate, de

la forţă brutală la un spirit înţelept ordonator şi că treapta

Page 73: Ivone narih   razboiul cu intunericul

73

finală este ca şi atinsă. Autorul sus menţionat, scrie că

orice om fără cultură este un minor. Oamenii fără cultură

formează „vulgus profanum”, formează „mulţimea

sedusă şi condusă” .

Umaniştii doreau să cârmuiască lumea în numele

raţiunii, principii o conduc în numele forţei, iar biserica o

conduce în numele lui Hristos. Umaniştii credeau în

posibilitatea înlocuirii treptate a neştiinţei şi cruzimii cu

educaţia. Să înlocuiască crucea cu cartea.

Copilul nou născut nu cunoaşte sau nu recunoaşte

nimic din ceea ce vede şi din lucrurile cu care vine în

contact. Pe măsură ce le vede şi i le spui ce sunt, copilul

reacţionează într-un mod strict individual, diferenţiat de

la copil la copil, în funcţie de caracteristicile şi

aptitudinile moştenite, cu care se naşte. Aşa se explică

înclinaţiile spre anumite domenii şi pasiunile pentru

anumite activităţi sau lucruri, conform cu latura

dominantă a caracterului său.

La naştere, toţi copii (viitorii oameni) aparţin

categoriei „vulgus profanum”. De aici, fiecare se poate

educa, ridica şi pătrunde în „înalta societate educată”, dar

numai cu sprijinul şi ajutorul celorlalţi.

Mediul de viaţă natural şi social, în care se naşte

şi creşte copilul, îl transformă pe copil într-un om cu

anumite deprinderi şi cu un anumit nivel de educaţie,

care îl situează pe o anumită treaptă de evoluţie, pe scara

între „ vulgus profanum” şi „ înalta societate educată”.

Din cele mai vechi timpuri, membrii înaltei

societăţi au format o mafie stăpână pe domeniul educaţiei

şi al bunăstării. Au fost interesaţi şi au acţionat astfel

încât, în înalta societate să nu pătrundă decât urmaşii

membrilor ei, deşi uneori total degeneraţi (handicapaţi).

Page 74: Ivone narih   razboiul cu intunericul

74

Membrii înaltei societăţi conduc lumea în

interesul lor şi sunt interesaţi în menţinerea clasei sociale

„ vulgus profanum”, deoarece înalta societate trăieşte din

„ exploatarea filonului de aur din mina prostiei omeneşti”

(Ştefan Zweig), prin sistemele sociale organizate.

Înalta societate acaparează bogăţiile lumii, lipsind

pe majoritatea numerică a populaţiei, de mijloacele

necesare educaţiei şi unui trai civilizat omenesc.

Acum lumea este ca o junglă, în care cei şmecheri

îi păcălesc şi îi subjugă pe cei slabi. Individul este „pradă

sau prădător” („Cuminţenia pământului. Strategii de

supravieţuire la români” de Mircea Maliţa).

Acest fapt este asigurat de sistemele de propagandă, de

constrângere şi de opresiune, aflate sub comanda

conducătorilor.

Ridicarea copilului (a omului) din treapta „vulgus

profanum” în treapta „înalta societate educată”, se face

printr-o muncă susţinută şi laborioasă, la care este supus

copilul de către membrii familiei lui. Pentru aceasta,

membrii familiei îl înscriu şi îl trimit la grădiniţă, la

şcoală, la facultate, îl întreţin şi îl ajută (cu meditatori) şi

chiar îl obligă să înveţe, prin diverse metode. Părinţii nu

se lasă şi-l propulsează mereu. Acesta este cazul

părinţilor cu posibilităţi materiale, cu timp disponibil

pentru educarea copilului şi cu convingerea necesităţii

depunerii efortului pentru instruire.

Educaţia nu se face de la sine, pentru că este mai

grea de înfăptuit, decât joaca şi lenevia, etc.

Page 75: Ivone narih   razboiul cu intunericul

75

2. Gândirea

Puterea cea mai marea a omului se află în

gândire. Cel ce crede cu adevărat că va reuşi, reuşeşte.

Ce am gândit eu ?

Deşi toţi, medicii şi oamenii din jurul meu erau

convinşi că dezlipirea de retină a ochiului duce la orbirea

definitivă, eu nu am acceptat nici un moment acest lucru.

Permanent m-am gândit că se va petrece un miracol cu

mine şi-mi voi recăpăta vederea.

Sigur că acest miracol trebuia să-l produc eu, prin

acţiunile mele şi încă sper, să-l înfăptuiesc.

Deci nu am acceptat boala şi nu am acceptat

condamnarea la întuneric.

Am gândit, după indicaţiile lui Joseph Murphy,

din cartea „ Puterea extraordinară a subconştientului tău”,

că eu pot să-mi vindec durerile şi să-mi recapăt vederea.

Pentru aceasta am citit de mai multe ori pe zi, textele

recomandate la paginile : 30 , 31 , 44 , 47 , 78 , 113 , 114,

115 , 126 , 134 , 153 , 173.

Mi-am aplicat terapia Reiki, recomandată de

Dumitru Hristenco, în cartea „Reiki tradiţional, de la

gradul I la maestru.” . Mi-am aplicat mâinile în poziţiile

H1 , H2 , H3 , H4 , H5 , B3 şi B4, indicate la paginile 41-

47. Tot din această carte, mi-am aplicat tratamentul

recomandat la punctul 8, pagina 76.

Din cartea „ Puterea creatoare a gândirii pentru a

reuşi în viaţă” de Rene Sidelsky, am citit gândurile

pozitive favorabile sănătăţii, de la pagina 242.

Din cartea „Autocontrolul pas cu pas” de Dan

Seracu, am aplicat tratamentul pentru „alinarea durerii în

Beta” de la paginile 141, 142. Acest tratament l-am

aplicat şi atunci când mi-am fracturat un os la o mână. În

Page 76: Ivone narih   razboiul cu intunericul

76

câteva minute, durerea s-a transformat într-o căldură

plăcută, apoi a dispărut. După indicaţiile din cartea

susmenţionată, am intrat în starea de vibraţie a creierului

alfa şi mi-am planificat însănătoşirea, înainte de a

adormi.

Din cartea „Karma sau armonia dintre fizic,

psihic şi destin” de S. N. Lazarev, am înţeles şi am

acceptat să nu mă mai gândesc la întâmplările neplăcute

(negative) din trecut, deoarece , regretând trecutul, omul

încearcă să-l schimbe, consumând o uriaşă cantitate de

energie, care produce boli ale corpului fizic. Am mai

reţinut să nu distrug sentimentul iubirii în mine şi în

ceilalţi oameni, să nu regret trecutul; să mă port fin cu

ceilalţi, fără ură şi jignire; să nu vorbesc de rău pe nimeni

şi să am credinţă, speranţă şi iubire.

Când eşti bolnav eşti prins, ca un captiv, în

propria suferinţă şi cauţi, cu disperare, orice ieşire din

captivitate, sperând cu înverşunare şi agăţându-te de

orice te-ar putea elibera şi însănătoşi.

După indicaţiile lui Daniel Reid, din cartea „ Tao

pentru sănătate sex şi longevitate” am respirat abdominal

(aceasta este respiraţia pe care o practicăm imediat după

naştere, la noul născut se vede cum se ridică şi cum se

coboară ritmic abdomenul). De fiecare dată când mă simt

obosită, sau când efectuez o muncă grea, respir

abdominal şi de fiecare dată simt cum capăt putere

imediat şi simt cum dispare starea de oboseală.

Cam la şapte luni, după închiderea vederii

ochiului stâng, am visat că aveam o umflătură în vârful

capului, în partea dreaptă, ca un furuncul spart, din care

îmi ieşeau gândaci. În vis, eu am presat şi am stors

Page 77: Ivone narih   razboiul cu intunericul

77

furunculul şi am scos şi câteva ouă de gândaci (ca nişte

chişti, sub formă de disc).

În literatură scrie că somnul este obligatoriu şi că

cel ce nu are vise va muri în curând, deoarece prin vise,

sufletul rezolvă problemele pe care nu le poate rezolva în

stare de veghe, treaz.

Iată că în vis, eu mi-am eliminat „ gărgăunii” din

cap. În limbajul popular „gărgăunii” au semnificaţia

gândurilor sau ideilor fixe care obsedează pe om, idei

anormale, diferite de cele obişnuite, specifice tuturor

oamenilor sănătoşi.

Privind în urmă, la începutul bolii mele, îmi aduc

aminte că eram bolnavă şi de nervi. Eram nervoasă şi

foarte uşor iritabilă, chiar izbucneam în plâns, îmi

doream să plec, să-i părăsesc pe toţi membrii familiei

mele şi să petrec restul vieţii în alt loc. Singurul loc pe

care l-aş fi acceptat ar fi fost să plec undeva să lucrez ca

inginer, dar starea sănătăţii nu-mi permitea.

Gândul acesta cu dislocatul din familie, cu

plecatul, îmi dau seama că mi-a fost introdus (inoculat) ,

în subconştient, cu sloganul : „ Las-o pe mama ta, pe tatăl

tău, familia ta şi urmează-mi mie, pe calea lui

Dumnezeu”. Acesta era un îndemn pentru călugărit. (Eu

mă aflam la sfârşitul a 20 de ani de fanatism religios).

Nu m-aş fi călugărit. O fostă colegă de serviciu,

imediat după ieşirea la pensie a vândut apartamentul şi s-

a călugărit. După foarte puţini ani, a călcat jurământul

depus la călugărie, (mi-a povestit ea) şi s-a întors. Mi-a

spus că nu se putea odihni: se scula la ora 5 dimineaţa şi

lucra toată ziua, iar noapte făcea priveghi. Acum o văd că

stă cu mâna întinsă şi cerşeşte.

Page 78: Ivone narih   razboiul cu intunericul

78

A treia variantă cu dislocatul din familie era

moartea şi reîncarnarea într-o viaţă viitoare.

Subconştientul meu lucra pentru dislocarea din familie,

prin boală şi moarte.

În urma practicilor religioase, ajunsesem să nu

mai am acces la memorie. Eu nu-i mai recunoşteam pe

foştii mei cunoscuţi şi colegi, când ei mă salutau, eu nu-

mi aminteam numele lor şi-i rugam să-mi spună cum îi

cheamă. M-am întâlnit pe stradă cu sora cumnatei mele şi

nu mi-am amintit cine este şi de unde o cunosc.

Întreruperea accesului la memoria trecutului era o latură

a dislocării mele, realizată de practicile fanatismului

religios.

Cam la trei luni de luptă cu boala, am mai avut un

vis groaznic. Am visat că am născut două entităţi vii, cu

aripi, îmbrăcate în haine preoţeşti, viu colorate. Entităţile,

deşi vii, nu aveau trup, erau subţiri şi se deplasau plutind

la suprafaţa pământului, pe care îl atingeau, din când în

când, din loc în loc. După visul acesta mi-au trecut

durerile mari de cap, pe care le-am avut.

Aceste vise nu sunt întâmplătoare sau fantezii.

Acum mă înfior când mă gândesc că visele mele exprimă

efectul fanatismului meu religios. Eu nu mai eram

stăpână pe gândirea mea şi pe discernământul meu. Eram

total dependentă de duhovnic. Eu nu mai aveam cap să

gândesc şi să hotărăsc ceva. Totul pentru mine hotăra

duhovnicul, care mă dirija total. Privindu-mă în oglindă,

mi se părea că mi s-a micşorat capul. Aveam senzaţia că

am un gol în cap, în urma dizolvării creierului.

La practicarea tradiţiei de botez al copilului,

copilul este asfixiat prin obturarea căilor respiratorii la

scufundarea copilului în apă de către preot. S-a văzut

Page 79: Ivone narih   razboiul cu intunericul

79

foarte bine zbaterea copilului asfixiat de preot în filmul,

prezentat la TV, la botezul celui de al doilea copil al

senatorului Prigoană. Copilul, speriat de moarte prin

asfixiere, a plâns prelungit, după botez. Nepoţica mea a

plâns trei ore după botez. Această asfixiere a copilului

are loc sub privirile tuturor, şi nimeni nu-l apără pe copil.

„ Protecţia Copilului” ar trebui să intervină şi să interzică

orice torturi aplicate copiilor prin practici religioase.

Statul ar trebui să controleze la ce sunt supuşi

oamenii, în cadrul practicilor religioase, pentru a nu se

atenta la integritatea psihică şi fizică a oamenilor.

O mamă şi-a omorât un copil sub influenţa

gândurilor mistice, justificând că i-a cerut idolul religios

al ei, jertfirea copilului.

Autocefaleea religiilor înseamnă drum liber,

necontrolat de nimeni, să acţioneze cum vor asupra

oamenilor, abandonaţi în ignoranţă. Scopul acţiunii este

să-i supună necondiţionat şi să obţină de la oameni bani,

produse şi chiar locuinţele, gratis, sub formă de donaţii.

Îndemnul „rugaţi-vă permanent” înseamnă să

fixezi gândul la nişte texte abstracte. În felul acesta

gândirea omului este ocupată, blocată şi omul respectiv

imobilizat, nu mai poate întreprinde acţiuni în folosul

propriu.

Ori omul îşi creează propriul viitor prin gândurile

sale, cuvintele sale şi acţiunile sale.

Enoriaşul (omul care merge la biserică) nu trebuie

să gândească, i se cere să se supună necondiţionat şi să

lase toate hotărârile în seama lui Dumnezeu, a cărui

reprezentanţi, pe pământ, se pretind a fi preoţii.

Page 80: Ivone narih   razboiul cu intunericul

80

Gândurile inoculate de religie mi-au consumat

energia, m-au manipulat, m-au făcut dependentă de

biserică şi m-au îmbolnăvit.

Acest lucru a fost observat şi de alţi oameni

luminaţi ai omenirii. Relaţia dintre o tânără enoriaşă şi un

călugăr, duhovnicul tinerei, este prezentată de scriitorul

Clarin în cartea „Pasiunea Anei Ozoris”. Duhovnicul a

adus-o pe tânără în starea să facă tot ce îi sugera el.

Cartea este foarte bună şi merită citită.

Spovedania (aplicată mie), a fost o incursiune

brutală psihică în viaţa mea şi în trecutul meu, cu o

îndrăzneală şi un tupeu fără limite din partea

duhovnicului, cu scopul de a-mi induce sentimentul

culpabilităţii şi al fricii de pedeapsă, pentru a mă subjuga

psihic, de a mă manipula şi a-mi lua propriu arbitru.

Chiar unul din călugări s-a exprimat: „ Dacă îi iei capul

şarpelui, îl iei tot”, şarpele fiind enoriaşul.

După 20 de ani de practică religioasă, practică

dusă până la fanatism, am ajuns bolnavă, cu accesul la

memorie întrerupt, cu creierul dizolvat (cu gol în cap, cu

gaură neagră în cap), abandonată în dureri şi suferinţe de

medici, care mi-au spus : „Nu mai putem face nimic, în

această fază a bolii”.

După dogma religiei, trebuia să accept boala ca

fiind dată de Dumnezeu şi să nu mă opun voinţei lui. Să

nu fac nimic împotriva voinţei lui Dumnezeu, pentru

vindecare. Conform acestei dogme, trebuia să accept

boala şi suferinţa ca pe un purgatoriu pentru curăţarea

sufletului de păcate. Dogma susţine că suferinţa trupului

întăreşte sufletul. Împotriva acestei dogme, eu am hotărât

să mă tratez naturist, să mă vindec şi să mai trăiesc, să-mi

ajut descendenţii, care au mare nevoie de ajutorul meu.

Page 81: Ivone narih   razboiul cu intunericul

81

Am respins concepţia despre lume şi viaţă

susţinută de dogma religiei şi am căutat şi alte concepţii

despre lume şi viaţă, în cărţile apărute pe piaţă, după anul

1989, că înainte erau interzise. Numărul autorilor

pasionaţi de filozofie este mult mai mare, decât cei la

care am avut eu acces şi a căror cărţi le-am citit, pe care

le indic mai jos :

- Doctorul Emil Rădulescu „ Alimentaţie inteligentă. Eşti

responsabil pentru propria sănătate”.

- Inginerul Florin Gheorghiţă „Fenomenul Valentina”,

„Dezvăluiri din invizibil”, „ Spirit şi destin cosmic” .

- Stefan Zweig „Tămăduiri prin spirit. Mesmer, Mary

Baker- Eddy, Sigismund Freud”, „Triumful şi destinul

tragic al lui Erasm din Rotterdam” .

- Bogdan Petriceicu Haşdeu „ Sic cogito” .

- Joseph Murphy „Puterea extraordinară a

subconştientului tău”.

- Dumitru Hristenco „Reiki tradiţional, de la gradul I la

maestru”.

- Dan Seracu „Autocontrolul pas cu pas”,

„Cristaloterapia”.

- Vasili Goci „ Karma şi cauza”.

- Horia Roman Patapievici „Discernământul

modernizării” , „Omul actual”.

- Daniel Reid „Cartea completă de medicină tradiţională

chineză” , „Tao pentru sănătate sex şi longevitate” .

- Joanna Rotte, Koji Yamamoto „Autovindecarea

ochilor”.

- Rene Sidelsky „Puterea creatoare a gândirii pentru a

reuşi în viaţă” .

- Emile Coue „ Autosugestia. Sănătate prin autosugestie

conştientă” .

Page 82: Ivone narih   razboiul cu intunericul

82

- Johanna Paungger - Thomas Poppe „Ritmurile Lunii.

Totul este permis … la momentul potrivit. Alimentaţia şi

îngrijirea corpului în armonie cu ritmurile lunii” ,

„Puterea Lunii. Calea spre o viaţă sănătoasă şi către

desăvârşirea spirituală, prin armonia cu natura şi cu

ritmurile Lunii”.

- ELTA Universitate. Ion Dumitrescu „ELTA . Manual

metafizică”.

- Omraam Mikhael Aivanhov „Natură umană şi natură

divină”.

Din citirea acestor cărţi, am înţeles că există o

substanţă primordială cosmică, invizibilă, care ne

înconjoară. Razele solare activează continuu o parte din

această substanţă primordială cosmică. Activată de

Soare, substanţa primordială cosmică devine energie

vitală, care penetrând şi circulând prin toate, întreţine

viaţa pe Pământ.

Omul reprezintă forma cea mai perfecţionată de

manifestare, în realitatea vizibilă, a substanţei

primordiale cosmice. Omul, prin gândurile, cuvintele şi

faptele sale se creează pe el (starea sa) şi creează lumea

în care trăieşte (destinul său) .

Fiind o parte a Universului (a Naturii), omul este

supus legilor lui.

Oamenii, care prin autodisciplină, respectă legile

Naturii şi a ciclurilor ei şi acţionează pozitiv, prin

gândurile, cuvintele şi acţiunile lor, obţin, ca efect, starea

de sănătate, fericire şi bună stare.

Oamenii cu atitudini negative: supărăcioşi,

mâhniţi, răi, invidioşi, lacomi, avari, egoişti, fricoşi, care

urăsc, etc., împiedică (opresc) circulaţia energiei vitale

prin ei şi devin bolnavi, au necazuri şi trăiesc în sărăcie.

Page 83: Ivone narih   razboiul cu intunericul

83

Puterea de vindecare a oamenilor există în ei şi

poate fi declanşată prin relaxare, prin respectarea legilor

Naturii (fără excese) şi prin adoptarea atitudinii pozitive:

prin încredere în sine, iubire de sine, prin acceptarea şi

iubirea semenilor, etc.

Faptul că Soarele produce energia vitală pentru

oameni este demonstrată de perioada activă a oamenilor,

la lumina solară, ziua şi de perioada de repaus, odihnă şi

somn, noaptea, în absenţa luminii solare.

Gândurile oamenilor creează totul.

Orice gând emis de oricine, oriunde şi oricând,

pluteşte în Univers şi se uneşte cu gânduri de acelaşi fel.

În Univers, gândurile formează cete de gânduri pozitive

şi cete de gânduri negative, create de oameni în decursul

a multor ani. Acestea se luptă între ele. Cele mai multe şi

mai puternice ies învingătoare şi coboară pe Pământ,

producând evenimente benefice, fericite, dacă sunt

pozitive, sau produc dezastre, boli suferinţe, moarte, dacă

sunt gânduri negative.

DE ACEEA ESTE IMPORTANT ORICE GÂND

EMIS DE ORICINE. Colectivitatea trebuie să aibă grijă

şi să educe pe fiecare om, membru al ei, pentru a nutri

numai gânduri pozitive.

În special copii şi în general oamenii abandonaţi

de societate, în lipsuri, mizerie, în dureri, boli şi suferinţe

nutresc şi menţin gânduri de ură. Ura lor fiind reacţia la

nepăsarea celorlalţi. Ei se simt nedreptăţiţi şi îi urăsc pe

cei pe care ei îi cred responsabili pentru nefericirile şi

suferinţele lor.

Săracii îi urăsc pe cei bogaţi, care au acaparat

bogăţiile Pământului, la care cei săraci nu au acces.

Pentru că săracii consideră acapararea bogăţiilor, ca fiind

Page 84: Ivone narih   razboiul cu intunericul

84

o faptă nedreaptă şi de multe ori făcută pe alte căi, decât

prin muncă cinstită. În acest fel, cei ce urăsc îşi fac rău

lor şi celorlalţi.

Pentru evoluţia favorabilă şi bună a Universului,

toţi oamenii trebuie să fie fericiţi, ca să emită permanent

gânduri pozitive de iubire, înţelegere, acceptare şi

întrajutorare pentru tot ce ne înconjoară.

O persoană cu gânduri pozitive radiază o lumină

care-i înfrumuseţează chipul. Un om bun, cu gânduri

pozitive are un chip frumos, fără riduri, plăcut la vedere,

cu ochii strălucind de bunătate şi îţi produce o mare

plăcere să-l priveşti.

Un om cu gânduri negative are chipul întunecat,

cenuşiu, ridat, iar în ochii lui scapără scântei de ură,

răutate, invidie, egoism şi lăcomie.

Când ne gândim la persoanele celelalte, să le

admirăm pentru activităţile lor constructive şi folositoare,

pentru a le urma exemplul: să învăţăm şi noi ca cei mai

învăţaţi oameni ai omenirii, să muncim şi noi, ca să

creăm lucruri de valoare, pe care să le aprecieze

omenirea şi să le fie de folos la câţi mai mulţi membrii ai

societăţii.

Să dobândim, prin strădanie şi prin autocontrol,

capacitatea de a gândi pozitiv şi de a face numai bine.

Pentru a fi sănătos, fericit şi prosper, omule,

controlează-ţi permanent mintea şi dă-ţi seama la ce te

gândeşti. La ce îţi foloseşte gândul din mintea ta ?

Există factori obscuri, interesaţi să-ţi ocupe

mintea, omule, cu gânduri parazite, nefolositoare ţie. Îţi

blochează mintea şi te aduce în situaţia ca şi cum te-ai

afla într-un vagon de tren, scos din circulaţie şi tras pe

linia moartă. Cu mintea blocată şi ocupată cu gânduri

Page 85: Ivone narih   razboiul cu intunericul

85

inutile, tu, omule, nu mai poţi să-ţi utilizezi mintea pentru

crearea propriului tău bine.

CONTROLUL MINŢII, AL GÂNDURILOR

ESTE O NECESITATE VITALĂ PENTRU A-ŢI CREA

BINELE TĂU, OMULE !

Îndepărtează un gând nefolositor, din minte,

aducând în minte şi gândindu-te la ce vrei tu să devii, în

viaţă şi ce trebuie să faci tu pentru a-ţi realiza idealul,

visul, ţelul.

Relevantă în domeniul manipulării gândirii este

cartea „Zbor deasupra unui cuib de cuci” scrisă de Ken

Kesey. Un individ interesat, introduce un subiect de

discuţie într-un grup (în carte, de bolnavi mentali). De la

acest subiect, membrii grupului ajungeau la bătaie, pentru

a-şi susţine punctul propriu de vedere, pierzând energie

în discuţie şi timpul, fără a analiza dacă problema

respectivă le este de vreun folos.

Deci, omule, fixează-ţi bine în minte ideea,

despre ce vrei tu să faci şi acţionează, fă tot ce poţi pentru

realizarea ei.

Gândurile parazite şi nefolositoare, lasă-le să

treacă pe lângă tine, lasă-le să le ducă vântul.

Nu te gândi la eventualele piedici care s-ar putea

ivi, în calea realizării ideii tale. Piedicile vor dispare

singure, pe parcurs.

De la început crede şi ai încredere în tine că îţi

poţi realiza dorinţa, imaginează-ţi visul împlinit şi

bucură-te de el, ca şi cum ar fi realizat.

Pentru a fi sănătos, fericit şi prosper, admite în

mintea ta numai gânduri pozitive, gânduri care produc

bine pentru tine şi care nu dăunează celorlalţi.

Page 86: Ivone narih   razboiul cu intunericul

86

Nu lăsa să-ţi ocupe mintea gânduri de frică,

invidie, gelozie, ură, lăcomie, răzbunare, gânduri ce

produc boală, nefericire şi sărăcie.

Clarificarea concepţiei filozofice despre lume şi

viaţă revine filozofiei care se predă în şcoli şi celei

propagate prin mass-media, la TV şi în ziare.

Menţinerea confuziei şi derutei, în esenţa gândirii,

cui îi foloseşte ?

Foloseşte celor care „exploatează filonul de aur

din mina prostiei omeneşti” (Stefan Zweig).

Page 87: Ivone narih   razboiul cu intunericul

87

3. Îmbrăcămintea

3.1. Situaţia actuală În întreg regnul animal, masculul este mai

decorat, mai înfrumuseţat cu ceva, decât femela: păunul

are pene viu colorate, în creastă şi coadă; cerbul are nişte

coarne mari, ramificate, etc. Aceste ornamente îi

folosesc la atragerea atenţiei femelei şi pentru a o

convinge să se lase însămânţată, pentru perpetuarea

speciei.

Ce se întâmplă cu specia umană?

Bărbaţii se încalţă cu încălţăminte comodă, se

îmbracă cu haine lejere, comode, călduroase sau

răcoroase, după anotimp.

John Grey, în cartea „Bărbaţii sunt de pe Marte.

Femeile sunt de pe Venus” scrie că bărbaţii se îmbracă cu

„uniforma” care le caracterizează activitatea, treapta

socială şi situaţia de conducători ai societăţii.

Stilul modei actuale, pentru femei, şochează. El

este introdus în subconştientul femeilor prin imaginile de

la TV, prin imaginile din revistele de modă, etc.

Vasili Goci, în cartea „Karma şi cauza” scrie

despre manifestarea vampirismului energetic, prin stilul

şocant al modei, manifestat inconştient.

Linia actuală a modei cu îmbrăcăminte cabrată pe

sânii de silicon semi dezgoliţi, cu burta (cu ombilicul)

goală (expusă vederii), cu fusta care acoperă numai

fesele, cu picioarele complet goale, este linia de modă a

femeilor care îşi oferă corpul.

Au început să se dezbrace şi bărbaţii bătrâni. Au

apărut în locuri publice, aglomerate, în pantaloni scurţi,

Page 88: Ivone narih   razboiul cu intunericul

88

expunând nişte picioare albe, slabe, cu pielea atârnând şi

bălăbănindu-se pe ele.

În acest haos social, pământul românesc mai naşte

genii. Eu am descoperit un geniu în Mioara Dragostin,

după ce i-am citit cartea sa „Ghid practic de vestimentaţie

pentru profesionişti”. Această carte este un tratat de

educaţie. Dacă aş putea, i-aş oferii Premiul Nobel, aşa de

bună o consider.

Cauza derapajului actual al societăţii îl constituie

lipsa de educaţie a oamenilor.

Pentru vestimentaţie, ar trebui să se predea în

şcoli, elevilor, învăţăturile din cartea Mioarei Dragostin.

3.2.Cum ar trebui să ne îmbrăcăm pentru a fi

sănătoşi

Fiecare om ar trebui să citească cartea Mioarei

Dragostin „Ghid practic de vestimentaţie pentru

profesionişti” apărută la Editura „Polirom” din Iaşi, în

anul 2005.

Pentru a permite pielii să respire, trebuie să

purtăm îmbrăcăminte confecţionată din fibre naturale:

bumbac, in, cânepă, mătase naturală şi lână.

Îmbrăcămintea trebuie să fie lejeră, să permită formarea

şi menţinerea unui strat de aer între piele şi

îmbrăcăminte, pentru că organismul uman respiră şi prin

piele.

Lejeritatea îmbrăcămintei permite efectuarea

mişcării şi permite circulaţia bună a sângelui.

Îmbrăcămintea confecţionată din bumbac, in, cânepă

absoarbe transpiraţia eliminată prin piele şi permite pielii

să transpire din nou.

Page 89: Ivone narih   razboiul cu intunericul

89

Transpiraţia este procesul de evacuare, prin piele,

a apei cu diverse substanţe (deşeuri), dizolvate în ea , de

care organismul nu are nevoie. Transpiraţia apare când

organismul uman este supus unor condiţii anormale: efort

mărit, condiţii de mediu improprii (supra încălzirea, etc.)

Blocarea transpiraţiei cu substanţe chimice

(deodorante, etc.) este dăunătoare sănătăţii, deoarece

substanţele deşeu din organism, neputând fi evacuate, se

acumulează şi se depun undeva şi produc boli. Locul de

acumulare şi de apariţie al bolii, este specific fiecărui

individ, în funcţie şi de ceilalţi factori favorizanţi.

Îmbrăcămintea trebuie să corespundă condiţiilor

de mediu, în care trăieşte omul, pentru a permite

menţinerea temperaturii corpului. Căldura corpului se

pierde prin orice parte a corpului. Toate părţile corpului

trebuie protejate cu îmbrăcăminte.

Lângă piele se vor îmbrăca haine din bumbac, in,

cânepă. Numai peste acestea se vor îmbrăca haine de

lână.

Îmbrăcămintea din fibre naturale influenţează

favorabil sănătatea, câmpul energetic al omului.

Îmbrăcămintea confecţionată din fibre sintetice

influenţează negativ câmpul energetic al omului,

favorizând îmbolnăvirea.

Îmbrăcămintea trebuie să corespundă activităţii pe

care o desfăşoară omul.

Pentru serviciu şi pentru întruniri oficiale, se va

alege îmbrăcămintea recomandată de Mioara Dragostin,

în „Ghid practic de vestimentaţie pentru profesionişti”.

Trebuie să ne îmbrăcăm corespunzător locului

unde mergem şi corespunzător activităţii pe care o vom

desfăşura acolo.

Page 90: Ivone narih   razboiul cu intunericul

90

La întrunirile neoficiale, îmbrăcămintea va fi

adecvată activităţii întrunirii şi structurii participanţilor:

categoriile sociale, vârstele, etc. şi locul unde are loc

întrunirea.

Pentru a înţelege „cum face haina pe om” trebuie

citită cartea Mioarei Dragostin.

Îmbrăcămintea trebuie să creeze corpului şi

persoanei respective, un aspect estetic plăcut.

O linie de modă a îmbrăcămintei uşor lejeră,

avantajează toate formele de corpuri, toate vârstele, în

toate ocaziile.

Linia de modă uşor lejeră este linia de modă a

bunului simţ şi evită ridicolul, ostentaţia şi provocarea.

Sub o îmbrăcăminte uşor lejeră, formele frumoase ale

corpului se ghicesc, defectele corpului se acoperă şi se

atenuează.

Urmărind liniile de modă care s-au succedat de-a

lungul istoriei, ne dăm seama că ele au caracterizat starea

socio-morală a adepţilor ei şi în special a femeilor.

Linia de modă pentru femei a suferit transformări

degradante cu diverse lungimi, lărgimi şi în special a

produs dezgolirea corpului femeii.

Degradarea liniei de modă a îmbrăcămintei

femeilor s-a produs în corelaţie directă cu degradarea

situaţiei socio-morale a femeilor, care din persoane

respectate şi stimate, ce au ajuns azi? Nişte consumabile,

utilizate, apoi aruncate, pentru că sunt suficiente, gratis şi

insuficient informate (insuficient educate). Femeile nu-şi

cunosc interesul şi nu acţionează pentru binele lor.

Faptul că linia actuală de modă, care şochează,

este adoptată de persoane de toate vârstele şi cu toate

conformaţiile corporale, indică lipsa îngrijorătoare de

Page 91: Ivone narih   razboiul cu intunericul

91

educaţie, cultură şi de inconştienţa efectului negativ

produs asupra propriei sănătăţi şi asupra celor ce o

privesc. Aşa se pierde respectul. O persoană îmbrăcată

aşa, este o persoană fără discernământ în a şti ce este bine

şi ce este rău şi unde poate ajunge umblând astfel, mai

mult dezbrăcată.

3.3. Cum mă îmbrac eu În primul rând nu consider obligatorii hainele

lansate ca fiind la modă.

Nu accept să hotărască altul pentru mine, cum să

mă îmbrac.

Din necesitate şi pasiune, am urmat cursuri de

croitorie şi îmi confecţionez singură îmbrăcămintea.

Aceasta şi din considerente economice, pentru a avea

acces la îmbrăcăminte, deoarece acum văd că obiectele

de îmbrăcăminte au nişte preţuri foarte mari, deşi sunt de

calitate îndoielnică, dar sunt la modă.

Din ţesături de bumbac, in, cânepă, eu îmi

confecţionez compleuri: fustă, fustă-pantalon şi bluze.

Din catifea de bumbac, îmi confecţionez costum: fustă şi

bluză (taior, jachetă). Din ţesături de lână mi-am

confecţionat fuste, pantaloni şi taioare.

Adopt linia de croială clasică, cu tăieturile strict

necesare, pe verticală. Obiectele mele de îmbrăcăminte

sunt lejere sau uşor lărguţe. Ca lungime, sunt destul de

lungi, dar nu până jos, ca să nu mă împiedic la mers şi să

nu se agaţe insectele.

Pentru vară mi-am confecţionat, din ţesătură de

in, bluze lejere cu mânecă lungă şi fuste-pantaloni

evazate, compleuri în culori pastelate: bleu, roz, verde

etc.

Page 92: Ivone narih   razboiul cu intunericul

92

Pentru călătorie şi concediu, mi-am confecţionat

pantaloni din in, cânepă, doc, catifea raiată. Pantalonii

sunt potriviţi: nici pre largi nici prea strâmţi.

O îmbrăcăminte este bine aleasă, atunci când nu o

simţi că o ai. Nu stânjeneşte pe nicăieri, nu pare prea

uşoară sau prea grea. Totdeauna îmbrăcămintea trebuie

să fie lejeră.

În corelaţie cu îmbrăcămintea trebuie să fie

aranjată şi coafura. Prima cerinţă este curăţenia, părul să

fie proaspăt spălat, ca şi întregul corp. Mirosul de

grăsime umană al părului nespălat, te face să te

îndepărtezi de persoana care-l degajă. Necesitatea spălării

frecvente a părului (a capului), exclude coafura tapată şi

fixată cu fixativ.

Părul trebuie astfel aranjat, încât să fie liberă

vederea ochilor şi să nu incomodeze în activitatea

desfăşurată. Au fost cazuri de accidente de muncă: părul

lung, lăsat liber, a fost prins de mecanismele maşinii la

care lucra persoana şi a fost smuls cu tot cu pielea

capului.

Cu cât coafura este mai simplă, cu atât este mai

plăcută.

Coafurile sofisticate sunt pretenţioase şi deseori

nepotrivite, în special cu o faţă sumbră (severă) sau

ridată.

Pentru menţinerea sănătăţii, trebuie evitată

vopsirea părului. Culoarea naturală a părului este cea mai

plăcută şi oglindeşte sănătatea corpului.

Un păr vopsit dovedeşte încercarea deţinătorului

de a-şi schimba identitatea prin schimbarea înfăţişării.

Seamănă cu încercarea de a duce în eroare.

Page 93: Ivone narih   razboiul cu intunericul

93

4. Educaţia.

4.1. Este necesară discuţia despre educaţie ?

Dacă s-ar face un sondaj, fiecare individ (om) ar

răspunde că el este educat. El are dreptate, privind din

punctul lui de vedere, corespunzător treptei pe care se

află, pe scara evoluţiei de la „vulgus profanum”, la înalta

societate.

Horia Roman Patapievici, în cartea

„Discernământul modernizării”, comunică nişte

constatări dureroase, referitoare la nivelul actual de

educaţie şi cultură al oamenilor. În momentul actual,

oamenii sunt dirijaţi de imaginile TV, etc. Oamenii nu

mai gândesc singuri, nu-şi mai folosesc discernământul şi

li se atrofiază creierul, care se dizolvă şi dispare. Autorul

H. R. Patapievici indică o cale de îmbunătăţire a situaţiei,

prin schimbarea radicală a instituţiilor, care vor schimba

identităţile.

Statul, cu banii contribuabililor, întreţine

instituţii, care pretind că educă: sistemul de învăţământ,

mass-media, bisericile, etc.

Ce fel de educaţie se face ?

Ce îi învaţă pe copii şi pe oameni aceste instituţii?

Din programele de învăţământ lipsesc două

lucruri esenţiale :

- Ştiinţa utilizării corpului uman: la ce foloseşte

fiecare component, cum funcţionează şi cum

trebuie folosit de către om, pentru a nu-l strica şi

pentru a-l menţine sănătos;

- Cum trebuie gândit şi acţionat, pentru ca fiecare

copil (om) să dobândească o calificare, o profesie

şi să aibă succes în viaţă. Să-şi poată câştiga

Page 94: Ivone narih   razboiul cu intunericul

94

existenţa prin muncă cinstită şi să aibă un loc

respectat de ceilalţi , în societate.

În sistemul de învăţământ existent, s-au inventat

metode subtile de apreciere şi notare preferenţială a

elevilor. Profesorii dau elevilor un volum exagerat de

mare de materii de învăţat, care nu poate fi cuprins. Acest

lucru îi descurajează pe elevi. Dar profesorii, oricând, pot

aprecia pe un elev că este pregătit sau nepregătit, după

dorinţa lor. Scriu ziarele că în anul 2009 s-au făcut

exmatriculări masive de elevi.

Acum sunt cazaţi împreună, fete cu băieţi, în

aceeaşi clădire. Intenţionat li se creează condiţii

favorabile să se strice între ei, să facă sex, ca apoi să

abuzeze de ei şi unii dintre profesori.

Au fost mediatizate câteva cazuri :

- O profesoară, căsătorită, a abuzat sexual de elevul pe

care-l medita. Elevul a murit, după ce a căzut pe geamul

locuinţei profesoarei. Pedeapsa pentru profesoară a fost

desfacerea contractului de muncă.

- Un profesor (căsătorit, avea şi un copil) a abuzat sexual

de eleva lui, sub pretextul că o iubeşte. A apărut la TV,

să-şi susţină aventura amoroasă, cu speranţa că, soţia lui

văzându-l, va divorţa.

- Un profesor universitar din Timişoara a fost filmat şi

prezentat la TV, cum s-a dezbrăcat de pantaloni şi a

chemat-o pe o studentă (care venise la reexaminare,

pentru mărirea notei), să facă sex cu el, zicând: „Vino,

încoace, puişorule !” .

Este o degenerare morală alarmantă. Ar trebui să

fie interzis, prin lege, abuzul sexual al profesorilor asupra

elevilor şi studenţilor. Atâta timp cât examinarea şi

promovarea elevilor şi studenţilor se face de către

Page 95: Ivone narih   razboiul cu intunericul

95

profesorii lor, discipolii sânt obligaţi să accepte ori ce

abuz din partea profesorilor. Altfel nu vor mai promova

şcoala nici odată.

Inocularea stricăciunii tineretului este făcută de

mediul social înconjurător, interesat să abuzeze sexual de

tineret sau să câştige bani de la tineret, prin vânzare de

droguri, etc.

Statul ar trebui să adopte legi, care să pedepsească

drastic pe cei care provoacă stricăciunea şi decăderea

tineretului şi devierea lui de la calea învăţăturii.

Tinerii ar trebui să fie educaţi şi îndrumaţi să-şi

stabilească, foarte bine în minte, ce doresc să facă în

viaţă şi pe ce treaptă a societăţii vor să se situeze.

Pentru a dobândi o profesie de: inginer, doctor,

profesor, etc., trebuie să-şi canalizeze toate energiile

pentru învăţătură şi să se abţină, să nu facă sex. Pentru

sex, este destul timp, după terminarea studiilor.

Dacă nu se gândeşte cu responsabilitate la calea

pe care vrea să o urmeze, ce vrea să ajungă în viaţă,

atunci iresponsabilul sau escrocul (escroaca), îşi atrage

partenerul (partenera) şi face sex. Din actul sexual

practicat iresponsabil, de obicei femeia este victima. În

toate situaţiile, societatea inconştientă şi needucată, o

condamnă pe femeie.

Au şi fetele partea lor de vină, pentru că umblă ca

legate la ochi şi toţi le păcălesc uşor şi abuzează de ele.

La lipsa de informaţii specifice referitoare la

modul cum acţionează instinctul pentru perpetuarea

speciei în om, se adaugă introducerea (în subconştientul

tinerilor) imaginilor de către mass-media, referitoare la

practicarea actului sexual fără responsabilitate, ca pe o

partidă de sex sau ca o distracţie. Distracţia sexuală o

Page 96: Ivone narih   razboiul cu intunericul

96

opreşte pe fată, în special, din drumul ei spre învăţătură şi

profesie. Fetele pot ajunge în situaţii foarte neplăcute. Au

fost mediatizate câteva cazuri:

- O studentă de la medicină a născut un copil, în WC, la

cămin şi l-a aruncat omorât. Studenta locuia în aceeaşi

cameră de cămin cu un student, tatăl copilului. Aceasta

înseamnă pruncucidere şi se pedepseşte cu închisoarea.

Iată că drumul fetei spre cariera de medic a deviat spre

închisoare.

Când intervin probleme legate de sex, acestea

sustrag şi deviază pe practicant, de la învăţătură.

Acceptarea actului sexual la momentul nepotrivit, obligă

pe fete să accepte şi alte compromisuri şi necazuri.

- O altă studentă de la medicină, în loc să se concentreze

pe studiu, a făcut sex şi pentru bani. Clientul care nu a

dat banii pretinşi, a fost omorât şi tranşat. Drumul

studentei către cariera de medic a fost deviat spre

puşcărie.

Tinerii ar trebui să înveţe din experienţa crudă a

celorlalţi şi să nu facă şi ei aceleaşi greşeli fatale. Dar

pentru aceasta ar trebui educaţi şi îndrumaţi. Ar trebui să

fie duşi să viziteze închisorile, să ştie ce-i aşteaptă dacă

nu se autoconduc şi se lasă atraşi în situaţii negative.

În Statul cu „instituţiile reînnoite” (propuse de H. R.

Patapievici ), omul să fie educat să devină propriul lui

stăpân, educat, civilizat şi cult.

OMUL TREBUIE SĂ ŞTIE CUM SĂ-ŞI

MENŢINĂ SINGUR SĂNĂTATEA, SĂ FIE CAPABIL

SĂ CÂŞTIGE BANII NECESARI PENTRU

AUTOÂNTREŢINERE, PRIN MUNCĂ CINSTITĂ.

OMUL SĂ AIBĂ O PROFESIE, O OCUPAŢIE ŞI O

COMPORTARE, PENTRU CARE SĂ FIE STIMAT ÎN

Page 97: Ivone narih   razboiul cu intunericul

97

SOCIETATE. OMUL SĂ DEVINĂ SPRIJINUL ŞI

PRIETENUL CELORLALŢI OAMENI. SĂ FIE

RESPONSABIL PENTRU ACŢIUNILE LUI, SĂ NU-

ŞI FACĂ RĂU LUI, NICI CELORLALŢI. OMUL SĂ

ÎNTREŢINĂ MEDIUL DE VIAŢĂ NATURAL, SĂ

NU-L DISTRUGĂ.

Omul să nu fie lacom şi cu sete de putere, cu

scopul de a avea acces la butoane şi bani. Să facă politică

şi să conducă Statul, în interesul echitabil al tuturor

membrilor societăţii.

La baza tuturor evenimentelor istorice se află

lupta pentru acapararea bogăţiilor Pământului.

Se află lăcomia pentru a acapara bogăţii, pentru a

deveni bogat şi automat avansat pe o treaptă cât mai de

sus a claselor sociale şi pentru acapararea puterii, pentru

a hotărî soarta celorlalţi, pentru ca ceilalţi să i se supună

şi să i se închine.

Lupta pentru câştigarea existenţei este o

necesitate. Dar când obţii un excedent apreciabil, trebuie

să-l distribui, de bună voie, în special pentru creşterea şi

educarea tuturor copiilor, până la vârsta majoratului.

Acum lupta de clasă între bogaţi şi săraci se face

mascat. După 1989, s-a generat o nouă pătură socială, cea

a „boschetarilor”, care este rezultatul răzbunării bogaţilor

asupra săracilor şi inculţilor prin: ignorare, prin privare

de loc de muncă, prin creşterea fără limită a dărilor de

tot felul şi prin creşterea preţurilor produselor şi a

serviciilor necontrolată (nejustificată).

Pătura „boschetarilor” este o rană a societăţii,

care hrăneşte insectele parazite, răspândesc bolile (şi pe

cele infecţioase) şi poate produce infractori.

Page 98: Ivone narih   razboiul cu intunericul

98

Accesul la învăţătură este permis numai celor cu

bani, deoarece alocaţia sau bursa nu acoperă cheltuielile

cu masa, cazarea şi ceva îmbrăcăminte, pentru cei săraci.

Nu se acceptă motivaţia că nu sunt bani. Pentru că

Statul cheltuieşte bani pentru cei săraci, dar numai după

ce fac infracţiuni, făcând nesigură viaţa celorlalţi. Statul

îi întreţine în închisori.

Într-un interviu, la TV, domnul expreşedinte Emil

Constantinescu a spus : „ Sistemul este de vină”.

Cine poate schimba sistemul ?

Sistemul sanitar şi farmaceutic au nevoie de

oameni bolnavi, pentru a-şi justifica existenţa şi

respectiv, pentru a vinde medicamente. Dacă oamenii ar

fi educaţi, ar adopta un stil de viaţă corect (fără tutun,

alcool, droguri şi excese), care le-ar asigura sănătatea şi o

viaţă plăcută, fără dureri şi chinuri.

În prezent, EDUCAŢIA TUTUROR

OAMENILOR (COPII ŞI ADULŢI) ESTE O

PROBLEMĂ PRIVATĂ.

ÎN PARTICULAR, PĂRINŢII HOTĂRĂSC

SOARTA COPIILOR. DACĂ SĂ-I DEA SAU NU LA

ŞCOALĂ ŞI ÎI EDUCĂ DUPĂ ŞI CONFORM

PROPRIILOR MENTALITĂŢI (CONCEPŢII).

Nivelul de educaţie al copiilor, este limitat de

nivelul de educaţie al părinţilor şi de înţelegerea şi

acceptarea de către părinţi a necesităţii şi utilităţii

educaţiei.

Şi faptul cel mai grav este că fiecare se ocupă de

educaţia propriilor copii, propulsându-i cât mai sus, în

cazul cel mai fericit. Copii născuţi în familiile sărace sunt

ignoraţi. Statul se ocupă de copii defavorizaţi material,

Page 99: Ivone narih   razboiul cu intunericul

99

numai după ce aceştia devin victime (bătuţi sau abuzaţi

sexual) sau devin infractori .

În acest sistem, în care educaţia este o problemă

privată, cei rămaşi în afara sistemului educaţional sunt

ignoraţi de ceilalţi, fiind liberi să facă ce vor. Dintre

aceştia unii pot deveni infractori. La TV, i-a numit

„monştri”, după ce au făcut infracţiuni în ţările europene.

Fenomenul infracţionalităţii s-a manifestat în toate ţările,

în care indivizi au ucis în serie, sau simultan, mai mulţi

oameni, cu pistoale sau cu alte arme: albe sau otrăvuri (în

sectele religioase), brusc sau lent.

Această indiferenţă, faţă de educaţia tuturor

membrilor societăţii, este o sabie cu două tăişuri, face

imposibilă şi viaţa înaltei societăţi conducătoare.

După 1989, s-a câştigat LIBERTATEA:

FIECARE ESTE LIBER ŞI TREBUIE SĂ-ŞI POARTE

SINGUR DE GRIJĂ, nemaifiind apărat de nimeni.

Poliţia intervine după comiterea infracţiunii asupra

victimei (după crimă, ca în cazul din coaforul din

Bucureşti , unde victima anunţase intenţia agresorului).

Elementele negative au introdus droguri, au

sugestionat tineretul să facă sex iresponsabil, au micşorat

numărul locurilor de muncă, au mărit dările şi i-au

evacuat pe oameni din locuinţe. Unele bănci acordă

credite cu dobândă variabilă, adică crescătoare după

bunul lor plac; inflaţia (creşterea preţurilor) fură orice

economie de bani prin devalorizare. Sistemul a devenit

sufocant pentru oameni.

Mioara Dragostin, în cartea „Ghid practic de

vestimentaţie pentru profesionişti”, scrie: „…Impresia că

haosul înseamnă libertate”.

Page 100: Ivone narih   razboiul cu intunericul

100

Această viaţă, ca o pradă, nu mai poate continua.

Trebuie stabilite norme de morală şi de comportament şi

trebuie educaţi toţi oamenii, de la mic la mare, ca vârstă

şi ca treaptă socială, astfel ca oamenii să nu-şi mai facă

rău lor şi celorlalţi.

Programele prezentate la TV, trebuie să facă bine

oamenilor, să-i educe şi să-i bine dispună, deoarece

oamenii plătesc şi întreţin Radio-TV-ul prin taxele

pentru Radio-TV şi pentru cablu. Dar oamenii au fost

transformaţi în sclavii celor ce le vând orice: acceptă

toate condiţiile impuse de vânzător sau nu cumpără.

Termenul de negociere este numai teoretic. Continuarea

acestei situaţii duce la distrugerea speciei umane.

4.2. Motivaţia educaţiei A fi cult înseamnă a fi cunoscător al cât mai

multor valori universale, culturale şi tehnice, din care

învăţând, poţi deveni înţelept. Aceasta se obţine prin

documentare personală perseverentă, să înveţi toată viaţa

câte ceva. Ca să devii educat şi cult trebuie să ai şansa

vieţii de a te educa în şcoli şi în particular.

„E greu să faci un om dintr-un omuleţ, care

trăieşte în condiţii neomeneşti. Atunci coroana de lauri de

pe fruntea educatorului se transformă într-o coroană de

spini, pe o frunte asudată de muncă”, scria profesorul

universitar Mihnea Gheorghiu în ziarul „ Scânteia”.

Şi totuşi, de ori unde se poate ajunge ori unde.

Din exemplele omenirii citez :

- Scriitorul italian Pirandello, a scris piesa de teatru

„Îmbrăcaţi-i pe cei goi”.

- Actorul american Antony Quin.

Page 101: Ivone narih   razboiul cu intunericul

101

- Actorul american Chuck Norris, a scris cartea „ Puterea

secretă a sinelui” .

- Scriitorul rus Maxim Gorki .

Secretul succesului este: trebuie să-ţi formulezi,

clar în minte ideea a ceea ce doreşti, să doreşti intens, să

crezi că poţi obţine (să ai încredere în tine), să faci

abstracţie de eventualele piedici (să nu te gândeşti la

piedici), şi să acţionezi. Să faci tot ce poţi pentru a obţine

ceea ce doreşti. Să-ţi imaginezi că ai obţinut şi să trăieşti

anticipat bucuria succesului. Subconştientul rezolvă toate

problemele la momentul potrivit şi te ajută.

Calea cea bună a învăţăturii, a muncii cinstite, a

facerii de bine este îngustă şi anevoioasă, cere efort şi

renunţarea la plăcerile trecătoare ale momentului, dar pe

această cale se dobândeşte perfecţiunea fiinţei umane şi

succesul.

Calea cea largă a leneviei, a înşelătoriei, a

băuturii, a destrăbălării, a consumului de droguri, a

violenţei, duce la degradare, boală, la distrugerea fiinţei

umane şi moarte timpurie.

Discernământul este capacitatea omului de a

alege, de a deosebi, de a face diferenţa între acţiunile care

îi sunt folositoare şi acţiunile care îi dăunează.

Omul este dotat cu capacitatea de a gândi, cu

mentalul, care constituie o uriaşă forţă creatoare. Din

infinitatea de gânduri posibile, favorabile (bune) sau

nefavorabile (rele), omul are posibilitatea de a alege ce

vrea el, prin discernământul cu care este dotat.

Pentru a şti ce să alegi, ce este bine pentru tine,

omule, ar trebui să dispui de informaţii, care să formeze o

scară de valori. Să ai nişte termene de comparaţie. DACĂ

TREBUIE SĂ ALEGI, TREBUIE SĂ ŞTII UNDE TE

Page 102: Ivone narih   razboiul cu intunericul

102

VA DIRIJA ŞI CE FINAL VA AVEA ALEGEREA TA.

Termenele de comparaţie pot fi furnizate de realitatea

înconjurătoare (din experienţa altor oameni), din

literatură (din experienţa personajelor create de autori),

din cărţi specifice de educaţie şi de conduită. Trebuie să

cunoşti legile în vigoare. Încălcarea lor, te poate dirija

spre închisoare.

Un gând ales, conform discernământului propriu,

poate deveni dominant pentru a hotărî soarta omului, prin

acţiunea legii CREDINŢEI.

Foarte importantă este conştientizarea motivaţiei

pentru care trebuie să ne educăm şi necesitatea

introducerii acestei motivaţii în subconştientul fiecărui

om, din stadiul de copil.

PENTRU CE TREBUIE SĂ MEARGĂ UN

COPIL LA ŞCOALĂ, PENTRU CE TREBUIE SĂ SE

EDUCE:

- Pentru ca să înveţe, să ştie cum să se comporte cu el

(cum să-şi menţină propria sănătate) şi cu ceilalţi.

- Să înveţe să ştie să facă ceva foarte bine, pentru a avea

bucuria şi satisfacţia că este în stare să facă bine ceva.

Acest lucru îl va ajuta pe respectivul, om să îşi găsească

uşor un loc de muncă, prin care să-şi câştige banii pentru

auto întreţinere, în mod cinstit şi onorabil.

- Să fie apreciat pentru competenţa sa de om capabil: de

inginer, doctor, profesor, meseriaş bun. Să aibă un loc în

societate, apreciat de semenii săi. Să înveţe bine, pentru

ca, pentru buna sa pricepere şi competenţă, să fie căutat

şi solicitat de cei ce au nevoie de serviciile sale.

- Să înveţe să-şi organizeze viaţa, astfel ca tot ce face să

fie spre binele său şi al celorlalţi, fără a aduce vreun

prejudiciu cuiva.

Page 103: Ivone narih   razboiul cu intunericul

103

- Să cunoască legile în vigoare (legile naturale şi legile

sociale) pentru a le respecta, să nu le încalce, pentru a nu

se îmbolnăvi şi respectiv, pentru a nu avea neplăceri şi

pentru a nu-şi pierde libertatea şi fericirea.

- Să înveţe să scrie şi să citească, pentru a avea acces la

comoara scrisă, de înţelepciune a semenilor săi.

- Să aibă încredere în sine.

- Să înveţe să se respecte pe sine şi pe ceilalţi.

- Să înveţe să recunoască şi să aprecieze tot binele de

care dispune şi să se bucure de el.

- Să ştie că toate lucrurile sunt trecătoare. Singura

comoară este cea adunată în minte şi în suflet, care nu se

poate fura şi lua de la nimeni şi care îl poate ajuta să se

descurce în favoarea sa, în orice situaţie.

- Să înveţe să nu fie risipitor. Să-şi asigure un minim de

confort material, pentru un trai omenesc decent. (Să-şi

dobândească o locuinţă, etc.)

- Să înveţe să facă bine, pentru a primi şi el bine (pentru

că ce semeni aceea culegi).

- Să înveţe să nu facă rău nimănui, niciodată, să nu spună

minciuni, să nu caute defectele celorlalţi şi să nu

vorbească pe nimeni de rău.

- Să acumuleze un volum corespunzător de învăţături şi

cunoştinţe, care să-l ajute să selecteze, să deosebească

binele de rău.

- Să înveţe să fie calm, răbdător şi cugetat.

- La şcoală, elevii să înveţe câte ceva, în orice moment.

Dacă învaţă ceva, timpul acela este câştigat; dacă nu

învaţă nimic, timpul acela este pierdut şi nu se mai

întoarce sau nu se mai repetă şansa de a învăţa. Viaţa-i

crudă, şansele vieţii nu se repetă pentru a corecta

greşelile făcute. Fiecare persoană doreşte să aibă propria

Page 104: Ivone narih   razboiul cu intunericul

104

experienţă, nu dă ascultare la învăţăturile celorlalţi.

Greşelile se plătesc de cei ce le fac, prin acţiunea legii

naturale cauză- efect.

Copii, tineri, oameni, nu treceţi prin şcoli şi

facultăţi ca vântul prin şură, însuşiţi-vă temeinic

cunoştinţele şi informaţiile predate. Este necesar să ai

diplome de absolvire a studiilor, dar nu este şi suficient.

Trebuie să înveţi să şti să faci ceva foarte bine care să le

fie de folos oamenilor. Nu te va angaja nimeni numai

pentru că ai diplomă, dacă nu te pricepi să faci ceva cu

competenţă, de calitate şi util oamenilor. Numai în timpul

cât eşti elev sau student, profesorii îţi dau explicaţii.

După absolvirea studiilor intri în competiţia concurenţei

de competenţă, îndemânare, dexteritate care stratifică

oamenii şi-i elimină pe cei necorespunzători. Nu arunca

vina pe lipsa de noroc şi pe ghinion. Cât te afli în

instituţiile de învăţământ, învaţă temeinic, lasă alte

preocupări, ca să nu ajungi un ratat, pentru care părinţii

au cheltuit banii degeaba. După absolvirea Facultăţii,

orice alte cursuri, studii trebuie plătite şi ai nevoie şi de

tot timpul liber ( din afara serviciului) pentru a le face.

Fă studiile şi învaţă la momentul (vârsta)

potrivită, nu pierde timpul degeaba. Nu te lăsa deviat

(derutat) de la învăţătură, ca să nu regreţi mai târziu. Nu

ai cum recupera timpul pierdut cu ocupaţii nefolositoare.

Fii foarte calculat şi chibzuit în consumarea

timpului şi petrece-l numai cu acţiuni care îţi sunt de

folos. Dacă ai timp disponibil, citeşte cărţile care tratează

subiectele care te interesează.

- Cei ce reuşesc să se educe, să nu-i desconsidere pe cei

inferiori lor, din acest punct de vedere, ci să dăruiască din

înţelepciunea lor, sfaturi utile gratuite, celorlalţi.

Page 105: Ivone narih   razboiul cu intunericul

105

Prin ceea ce au ales şi aleg oamenii în prezent, au

ajuns la suferinţe şi boli grele, care le curmă viaţa la

vârste fragede.

Pe toate căile, oamenii (tinerii, în special) sunt

chemaţi la distracţii moderne: la audierea unei muzici

moderne compusă din zgomote ascuţite şi bubuituri

infernale; la supunerea la lumină colorată şocantă,

alternată cu întunericul; la fumat; la consum de alcool şi

droguri; la practicarea împerecherii iresponsabilă, de la

vârste fragede, ca pe o distracţie (nu pentru perpetuarea

speciei, pentru care a fost creat); la vizionarea filmelor cu

violenţă.

Participarea la aceste distracţii, duce la

distrugerea galopantă a fiinţei umane, la „dezintegrarea

spirituală”, scrie S. N. Lazarev, în cartea „Karma sau

armonia dintre fizic, psihic şi destin”.

4.3. Scopul educaţiei A fi educat înseamnă:

- Să ai un aspect plăcut, să te menţii sănătos şi activ până

la adânci bătrâneţe, până la sfârşitul vieţii, fără dureri şi

suferinţe.

- Să dobândeşti, prin instrucţie şi educaţie o calificare,

pentru a putea practica o muncă, prin care să obţii banii

necesari întreţinerii personale şi întreţinerii familiei tale.

- Să ai un statut profesional, să fi un bun: meseriaş sau

inginer, profesor, doctor, actor, etc.;

- În relaţiile cu ceilalţi, să nu faci rău nimănui şi să-i ajuţi

pe toţi, care au nevoie de ajutorul tău. Să-i accepţi pe

ceilalţi şi să fi sociabil şi prietenos.

- Să ai un statut social respectabil.

Page 106: Ivone narih   razboiul cu intunericul

106

- Dacă ai şansa vieţii de a învăţa la şcoală (dacă are cine

să te întreţină în timpul studiilor), să înveţi cu sârguinţă şi

cu perseverenţă, să citeşti şi cărţile scrise de înaintaşi şi

să reţii învăţăturile din ele.

- Să nu murdăreşti şi să nu distrugi mediul în care trăieşti,

Natura, Pământul. Omul trebuie să sfinţească locul. Să

iubeşti curăţenia, să o faci şi să o menţii.

Educaţia se poate desfăşura pe următoarele

direcţii:

- Educaţia estetică: aspectul corpului,

îmbrăcămintea, coafura, machiajul,

încălţămintea etc.;

- Educaţia comportamentală: mersul, vorbirea,

gesturile şi acţiunile;

- Educaţia privind utilizarea timpului.

4.4. Aspectul corpului Mulţi oameni identifică corpul fizic cu propria

persoană, reducând-o la acesta. Corpul fizic este precum

coaja la o nucă, este vehiculul terestru al sufletului. Omul

are o componentă energetică, ce reprezintă viaţa din om,

numit suflet, spirit. La moarte, se desprinde sufletul de

trup. Trupul se îngroapă în pământ (sau se incinerează) şi

se descompune, iar sufletul îşi urmează evoluţia, în

funcţie de gradul lui de dezvoltare. Există multă literatură

scrisă, pe această temă, s-au emis multe ipoteze, în

special de către religii. Faptul că există mai multe religii,

fiecare susţinând că dogma ei este cea adevărată,

înseamnă că aceste religii se anulează reciproc. Omenirea

mai are de cercetat pentru aflarea adevărului, despre ce se

întâmplă după moarte, cu sufletul.

Page 107: Ivone narih   razboiul cu intunericul

107

CORPUL FIZIC ESTE UN ECRAN PE CARE

SE AFIŞEAZĂ TOTUL. NIMIC NU POATE FI

ASCUNS.

Omul este cea mai perfecţionată maşină vie de pe

Pământ şi funcţionează ca un calculator. Tot ce se

introduce, prin toate orificiile (gură, ochi, urechi, nas,

sex, etc.), se prelucrează, se stochează în memorie (în

subconştient) şi se afişează pe înfăţişarea omului şi prin

acţiunile sale.

Joseph Murphy, în cartea „ Puterea extraordinară

a subconştientului tău” prezintă, în detaliu, funcţionarea

calculatorului uman.

După aspectul corpului, îţi dai seama de stilul de

viaţă al fiecărui individ.

Din cartea „Alimentaţie inteligentă. Eşti

responsabil pentru propria sănătate” scrisă de doctorul

Emil Rădulescu, să învăţăm să ne alimentăm corect,

deoarece stilul actual de viaţă al oamenilor, le produce

bolile de care suferă.

Din cartea „ Autovindecarea ochilor” scrisă de

Joanna Rotte, Koji Yamamoto, să învăţăm să fim calmi,

să facem mişcare (gimnastică), să ne alimentăm

vegetarian şi să ne respectăm odihna (somnul obligatoriu

din timpul nopţii).

Din cartea „Puterea extraordinară a

subconştientului tău”, scrisă de Joseph Murphy, să

învăţăm să utilizăm puterea divină care există în fiecare

din noi, pentru a ne menţine sănătoşi şi pentru a obţine

cele necesare vieţii.

Din cartea „Cum să obţii ceea ce vrei şi cum să

vrei ceea ce ai” scrisă de doctorul John Gray, să învăţăm

cum să gândim şi să acţionăm pentru a fi fericiţi şi pentru

Page 108: Ivone narih   razboiul cu intunericul

108

a obţine ce avem nevoie. Din cartea aceluiaşi autor,

„Bărbaţii sunt de pe Marte. Femeile sunt de pe Venus.”

să învăţăm cum să vorbim şi cum să ne comportăm

pentru a obţine rezultatul dorit de noi.

Din cartea „ Arta tăcerii” scrisă de B. Blanchard,

să învăţăm cum să vorbim, ce să vorbim, la momentul

potrivit, pentru a trăi în armonie cu ceilalţi.

Prin acceptarea educaţiei s-ar obţine următoarele

avantaje:

- Oamenii ar fi fericiţi şi ar fi scutiţi de sărăcie,

boli şi suferinţe;

- Statul ar economisi banii care se cheltuiesc

acum pentru consultaţii, spitalizări, medicamente

şi pentru întreţinerea puşcăriilor;

- Viaţa ar fi frumoasă şi sigură.

4.5. Mişcarea Mişcarea este o însuşire a organismelor vii. Ea

este necesară, după Daniel Reid („Tao pentru sănătate,

sex şi longevitate”), pentru a determina circulaţia

lichidelor, în corp, pentru hrănirea celulelor şi pentru

evacuarea substanţelor inutile, devenite deşeuri. Altfel,

deşeurile stagnează, se descompun (se alterează) şi

produc boală şi moarte.

Mişcarea se poate produce prin: mersul pe jos,

prin desfăşurarea de activităţi fizice, prin gimnastică de

întreţinere, prin practicarea diverselor sporturi şi jocuri.

Mişcarea înseamnă viaţă. Încetarea mişcării

înseamnă moarte. Sedentarismul duce la boală şi moarte.

În timpul mişcării se efectuează şi o respiraţie mai

profundă, asigurând o oxigenare mai bună a sângelui şi

Page 109: Ivone narih   razboiul cu intunericul

109

evacuarea substanţelor inutile organismului, devenite

deşeuri sau toxine.

Deci pentru a fi sănătoşi, trebuie să facem

gimnastică de întreţinere, periodic şi multă mişcare,

dozată raţional, pentru crearea unui echilibru între

activitatea utilă şi relaxare.

Ar trebui create baze sportive, în care oamenii de

toate vârstele, să se poată mişca: să alerge, să facă

gimnastică şi să joace diverse jocuri sportive.

În România, majoritatea oamenilor duc o viaţă

sedentară şi încearcă să compenseze lipsa mişcării cu

medicamente, pe care le cer de la medici. Ei se înşeală,

deoarece mişcarea nu poate fi înlocuită cu altceva.

4.6. Activitatea şi utilizarea timpului Timpul trece cu viteză din ce în ce mai mare.

Dacă faci ceva, îl câştigi, dacă nu faci nimic, îl pierzi.

Prima activitate care trebuie desfăşurată, începând

din fragedă pruncie, este educaţia şi instruirea pentru a

deveni om educat şi bine pregătit profesional. Pentru

acest lucru, fiecare copil trebuie să urmeze toate formele

de învăţământ la care are acces, atunci când are cine să-l

întreţină.

Pentru acordarea şansei de a învăţa, tuturor

copiilor, întreaga societate, colectivitate, ar trebui să-i

întreţină pe toţi copii, pe durata învăţăturii.

În momentul de faţă, fiecare familie îşi întreţine

numai proprii copii, neinteresându-se de soarta celorlalţi

copii.

Familiile cu posibilităţi materiale au unul sau doi

copii, pe care-i propulsează cât mai sus posibil pe scara

instrucţiei, educaţiei şi a treptelor sociale.

Page 110: Ivone narih   razboiul cu intunericul

110

Familiile cu posibilităţi materiale reduse sunt de

obicei numeroase, având mulţi copii. Atât părinţii cât şi

copii lor, rămân cu pregătire şcolară redusă, sau fără

pregătire şcolară, analfabeţi. Acum, în România, există

analfabeţi.

Cei ce reuşesc să devină licenţiaţi, devin mândri

de situaţia lor, ocupă locuri de muncă bine plătite şi-i

desconsideră pe cei aflaţi sub nivelul lor de pregătire.

Cei săraci şi fără studii, trăiesc în lipsuri,

întreţinând insectele, bolile, delicvenţa şi URÂNDU-I pe

cei superiori lor, să-i numim bogaţi.

Cele două clase sociale: bogaţi şi săraci, se

determină reciproc.

Bogaţii sunt interesaţi în menţinerea ignoranţei în

rândul unei categorii sociale cât mai numeroase, pentru a

avea de unde „exploata filonul de aur din mina prostiei

omeneşti” ( Ştefan Zweig ) .

„ Deficienţa este de sistem”, a spus la TV,

expreşedintele Emil Constantinescu.

Cine doreşte şi cine poate schimba sistemul ?

Cum s-a rezolvat problema luptei dintre bogaţi şi

săraci, în decursul istoriei ?

Cumplit, dar nu s-a învăţat nimic. De obicei, cei bogaţi se

îmbuibă prea mult şi devin inactivi şi se înlătură singuri.

Este edificator în acest sens romanul „Oblomov” scris de

Ivan Goncearov.

În decursul istoriei, ura dintre bogaţi şi săraci a

provocat răzbunări înfiorătoare. Dar aceste evenimente

istorice sunt ignorate de toţi.

Dacă cei ce reuşesc să acapareze bogăţiile

pământeşti şi să devină bogaţi, ar înţelege că ei sunt doar

administratorii temporari ai acestor bogăţii şi ar accepta

Page 111: Ivone narih   razboiul cu intunericul

111

să dea, de bună voie şi celorlalţi, din ele, pentru

şcolarizare, pentru retribuirea corectă a muncii, pentru

azil, etc., părţile s-ar împăca.

Retribuţia muncii ar trebui majorată automat,

proporţional cu creşterea beneficiului, obţinut din munca

depusă.

Retribuţia muncii contează, dar foarte importantă

este şi puterea de cumpărare, micşorată continuu de

creşterea liberă a preţurilor. Din anul 1989, încoace, a

avut loc şi încă mai are loc o inflaţie galopantă,

concretizată prin creşterea preţurilor fără limite, mascată

de aşa numita economie de piaţă.

În acest context, unii oameni nu mai au acces la

locuinţe şi la majoritatea produselor.

Punctul slab şi vulnerabil este degenerarea

bogaţilor, care va determina pierderea bogăţiei şi trecerea

ei în alte mâini. Istoria îşi va urma cursul, după legea

naturală cauză şi efect, care nu admite interpretări şi

favorizări.

Pentru copii şi tineri, majoritatea timpului trebuie

ocupat cu frecventarea şcolilor şi cu studiul individual.

Pentru menţinerea sănătăţii, ei au nevoie de plimbări în

aer liber, de practicarea sportului, a unor jocuri şi de

odihnă.

Copiii şi adolescenţii trebuie supravegheaţi

permanent, de către adulţi, pentru a nu fi atraşi spre

activităţi care să le pună în pericol sănătatea, sau chiar şi

viaţa, de către persoane rău intenţionate.

Adulţii îşi petrec majoritatea timpului cu

practicarea unei munci, de pe urma căreia câştigă banii

necesari întreţinerii propriei persoane şi întreţinerii

familiilor lor. Din timpul rămas, o parte trebuie rezervată

Page 112: Ivone narih   razboiul cu intunericul

112

obligatoriu odihnei active şi somnului, pentru refacerea

organismului. Restul timpului trebuie repartizat, cu

chibzuinţă pentru:

- Documentarea şi împrospătarea cunoştinţelor

profesionale şi informarea cu ultimele noutăţi şi chiar cu

completarea studiilor profesionale.

- Efectuarea unor activităţi legate de condiţiile de viaţă şi

locuinţă (obligaţii familiale): aprovizionare, menaj,

ajutarea celorlalţi membrii ai familiei, pe primul loc fiind

creşterea şi educarea copiilor.

Omul trebuie să muncească pentru a câştiga bani,

să aibă din ce trăi, dar şi pentru a avea o activitate.

Activitatea este foarte necesară pentru sănătate.

Cu înţelepciune, oamenii trebuie să se şi bucure

de viaţă. Cea mai mare bucurie a vieţii o constituie copii.

Ei sunt continuarea vieţii noastre, să-i iubim şi să-i

ajutăm permanent. Şi la bătrâneţe, cea mai mare bucurie

este să-ţi vezi copii sănătoşi şi fericiţi. Zâmbetul copiilor

le şterge oboseala părinţilor şi le dă puterea de a merge

mai departe. Copiii dau sens vieţii.

Societatea mai are multe de făcut pentru a ajuta

părinţii la creşterea şi educarea copiilor. Mai exact,

părinţii trebuie să poată să meargă la muncă, să-şi

exercite profesia şi să câştige bani, timp în care copii

trebuie să fie îngrijiţi şi educaţi de alte persoane sau

instituţii. Persoanele, în grija cărora se lasă copiii, trebuie

să fie educate şi să iubească copiii. După datele

comunicate la TV, anual mor zeci de mii de copii.

Ar trebui îmbunătăţite şi verificate toate

instituţiile care vin în contact şi hotărăsc soarta copiilor.

Ar trebui verificate şi condiţiile de viaţă ale copiilor

oferite de părinţii lor. Ar trebui salvaţi copiii din

Page 113: Ivone narih   razboiul cu intunericul

113

condiţiile necorespunzătoare vieţii, pe care le deţin unii

părinţi.

Se cheltuiesc bani pentru protecţia copilului, dar

mai suferă destui copii neprotejaţi.

DREPTUL OMULUI SĂ I SE ACORDE DE LA

NAŞTERE, PRIN ASIGURAREA CONDIŢIILOR DE

VIAŢĂ, DE EDUCAŢIE ŞI DE INSTRUCŢIE, PÂNĂ

CE COPILUL DEVINE MAJOR, APT DE MUNCĂ ŞI

SE POATE AUTOÎNTREŢINE.

O parte din bogăţia societăţii să se investească în

oameni. Numai aşa se va micşora starea actuală de

infracţionalitate. Lăsându-i pe copii fără ajutor, ei pot

deveni infractori şi Statul îi întreţine în puşcării. Tot se

cheltuiesc bani, dar prea târziu. Mai bine i-ar educa pe

toţi copii, de mici, în instituţii specializate. Ar rezulta o

societate mai sigură şi mai plăcută.

Profesiile şi activităţile practice pentru câştigarea

banilor necesari vieţii, trebuie alese în funcţie de cerinţele

pieţei forţei de muncă şi de aptitudinile personale.

Pasiunile şi înclinaţiile pentru alte activităţi, decât cele

solicitate pe piaţa muncii, se pot dezvolta şi practica în

timpul liber, ca hobby.

Sunt şi hobby derivate din necesităţi, cum ar fi:

studiul şi documentarea pentru menţinere sănătăţii pe căi

naturale, prin terapii naturiste; croitoria casnică, învăţarea

limbilor străine.

Profesia de scriitor, de exemplu, datorită

sistemului, constituie o profesie dobândită oficial pentru

a scrie cărţi şi pentru a prezenta „în roz”, situaţia istorică

a momentului respectiv, pentru lauda conducătorilor şi

împăcarea cititorilor cu situaţia.

Page 114: Ivone narih   razboiul cu intunericul

114

Cât de roz este situaţia, când mor anual zeci de

mii de copii, când un mare procent al populaţiei trăieşte

sub limita sărăciei, când spitalele sunt neîncăpătoare

pentru numărul mare de bolnavi, când mor oameni de

toate vârstele şi când poluarea a degradat mediul de

viaţă?

Deficienţă de sistem este şi pensionarea

oamenilor după vârstă şi nu după performanţa

profesională şi după capacitatea de a putea munci.

Pierderea capacităţii de muncă, a eficienţei ei şi

diminuarea productivităţii muncii, poate surveni la orice

vârstă prin îmbolnăvire şi prin vicii: alcoolism, tabagism,

drogare, etc. Întreruperea relaţiei de muncă ar trebui

efectuată după criteriul eficienţei şi al productivităţii

muncii. La orice vârstă, fiecare om ar fi în stare să mai

facă ceva pentru folosul societăţii, dacă i s-ar da ocazia.

În prezent, categoria socială a pensionarilor, este

lăsată pe mâna medicilor şi a preoţilor. Doctorii îi sperie

(condamnă) cu incurabilitatea bolilor şi preoţii îi sperie

cu chinurile veşnice, de după moarte.

Pentru a fi sănătoşi, la vârsta a treia, oamenii ar

trebui să mănânce puţin şi numai alimente de origine

vegetală, din care majoritatea crude. Să nu consume

alcool, alimente industrializate şi alimente de origine

animală. Creşterea greutăţii corporale, durerile de

picioare şi de oase se produc datorită deşeurilor rezultate

din metabolizarea (descompunerea) alimentelor

consumate. Aceste deşeuri nu se pot elimina şi se depun,

provocând dureri, anchilozări şi imobilizări, la pat.

Oamenii au de ales între plăcerea de a mânca excesiv şi

dorinţa de a fi supli şi sănătoşi. Fiecare face ce poate şi

suportă consecinţele. Unele medicamente nu pot înlătura

Page 115: Ivone narih   razboiul cu intunericul

115

cauza bolilor. Cauza bolilor o puteţi înlătura singuri,

efectele dispar de la sine. Pentru starea de sănătate

trebuie să adoptaţi o atitudine de înţelegere, de acceptare

şi de iubire, din inimă, a tuturor oamenilor. În special,

iubiţi-i pe cei mai tineri ca dumneavoastră, chiar dacă

aceştia nu manifestă nici un minim de politeţe necesară.

Zâmbiţi-le şi ajutaţi-i. Faceţi asta pentru împăcarea,

liniştea şi bucuria sufletească proprie. Bucuraţi-vă şi

hrăniţi-vă cu zâmbetul celorlalţi, când reuşiţi să

contribuiţi şi dumneavoastră la înflorirea acestui zâmbet.

Aşa veţi fi sănătoşi şi fericiţi. Medicii nu ar trebui să

comunice nici un diagnostic pacienţilor. Ar trebui să le

indice ce să facă să devină sănătoşi.

Operaţiile chirurgicale se aplică efectului bolii, nu

cauzei, care a produs-o. Cauza rămânând în funcţiune, va

continua să producă efect: boală în alt loc al corpului. Şi

tot aşa, ciopârţind corpul, prin operaţii, se ajunge la mari

suferinţe şi dureri şi la o viaţă chinuită până la moarte

(cazul diabetului).

Marele scriitor Ştefan Zweig a studiat, analizat şi

prezentat încăpăţânarea medicinii oficiale de a face rău

oamenilor, deşi s-au ridicat din rândul medicilor, mulţi

adepţi şi au demonstrat acţiunea legii naturale cauză şi

efect, ca singura cale bună de urmat pentru vindecarea

bolilor. Dintre medicii progresişti, eu am citit cărţi scrise

de: D. C. Jarvis, Freud, Jean Valnet, Henry G. Bieler,

Grigore Mihăescu, Gheorghe Mogoş, Mihai Moronescu,

Emil Rădulescu, Vasile Voiculescu. Dar descoperirile şi

propunerile lor, nu sunt aplicate în sistemul medical

oficial (cel finanţat de Stat) din motivul: „Voi ne luaţi

obiectul muncii, bolnavul, şi-l faceţi sănătos şi noi cum

ne mai justificăm posturile, pentru că suntem plătiţi după

Page 116: Ivone narih   razboiul cu intunericul

116

numărul de bolnavi ?” SISTEMUL ESTE DE VINĂ,

DAR SUFERĂ OAMENII.

Sunt spitale de oncologie, cu atâtea locuri de

muncă, care se justifică numai prin existenţa bolnavilor

de cancer.

Au fost descoperite tratamente naturiste pentru

vindecarea cancerului cu 50 ani în urmă, în România, dar

nu au fost oficializate. O profesoară din oraşul Ploieşti s-

a vindecat de cancer (faza metastază) şi a depus cerere

pentru brevet de invenţie şi a fost respinsă. Elena Niţă

Ibrahim, din oraşul Piatra Neamţ, s-a vindecat de cancer

şi a scris cum a procedat, în cartea sa „Tratat de hrană

vie”. Aceste tratamente sunt foarte simple: alimentaţie cu

legume, fructe şi cereale, majoritatea consumate crude.

Fără alimente de origine animală, fără alimente

conservate sau industrializate, fără alcool, fără cafea şi

alte droguri, cu ceaiuri de plante medicinale. Cu gândire

pozitivă, cu relaxare şi încredere în puterea nelimitată de

autovindecare a organismului uman.

La orice vârstă, oamenii ar trebui să-şi găsească

ocupaţii.

SĂNĂTATEA ŞI STAREA DE BINE, ÎN

FORMĂ, A OMULUI, SE OBŢINE ŞI SE MENŢINE

PRIN STILUL DE VIAŢĂ, PRIN STRĂDANIE

PROPRIE. Nu făcând abuzuri şi excese şi apoi căutând

pastila miraculoasă vindecătoare, care nu există.

Oamenii trebuie să fie permanent activi, cu

preocupări utile. Trebuie să practice odihna activă, prin

alternanţa activităţilor intelectuale cu activităţile care

necesită efort fizic. Activitatea fizică este necesară pentru

a crea, în jurul nostru, un ambient curat, plăcut şi

odihnitor. Să întreţinem permanent curat spaţiul în care

Page 117: Ivone narih   razboiul cu intunericul

117

locuim, să facem ordine şi curăţenie în locuinţă, în bloc,

în jurul blocului şi în oraşul în care locuim. Să plantăm

flori, arbori, să-i îngrijim şi să-i ocrotim, pentru că

plantele purifică aerul atmosferic pe care îl respirăm.

Înainte de a întreprinde o acţiune (o activitate), să

ne întrebăm :

- De ce fac acest lucru? (de exemplu: de ce

fumez ?)

- Ce voi obţine făcând asta ?

- Unde duce drumul pe care am apucat să

merg? (de exemplu : drogarea)

- Care este necesitatea şi motivaţia acţiunii ?

- Câte căi sunt pentru a realiza un lucru, să le

analizăm şi să alegem calea care nu

deranjează pe ceilalţi.

Să dorim să facem numai lucruri bune, utile nouă

sau celorlalţi.

Să învăţăm cum se face bine, un lucru.

Să credem că suntem în stare şi că vom reuşi să-l

facem.

Să ne imaginăm că l-am realizat.

4.7. Alimentaţia Redau mai jos regimul alimentar pe care l-am

adoptat.

Au trecut deja 10 ani, de când eu nu mai mănânc

carne, ouă şi peşte, din motive de sănătate.

La debutul bolii, prezentate în partea I-a, a cărţii,

alimentaţia mea obişnuită era lacto-vegetariană. Am

trecut la regim alimentar total vegetarian, format din

legumele de sezon.

Page 118: Ivone narih   razboiul cu intunericul

118

Mai precis, am mâncat zilnic urzici opărite cu

leurdă crudă. Aproape zilnic, am mâncat miez de seminţe

de dovleac (bostan), miez de seminţe de floarea soarelui,

miez de nuci şi legume: morcov, cartofi, ceapă, varză

murată, mâncare de fasole boabe, compoturi şi gemuri de

fructe, pâine neagră din făină de grâu, orez, mămăligă,

preparată din mălai (boabe de porumb măcinate).

Urzicile opărite, asociate cu miezul de seminţe de

dovleac, fac o curăţenie desăvârşită a intestinelor.

Urzicile excită pereţii intestinelor, pentru expulzare şi

miezul (mărunţit, măcinat în gură cu măselele)

seminţelor de dovleac vin din urmă şi mătură tot şi ung

cu ulei pereţii intestinelor.

Leurda curăţă deşeurile din sânge, omoară şi

evacuează microbii şi viermii intestinali.

Daniel Reid, în cartea „Tao pentru sănătate, sex şi

longevitate”, scrie că ar exista, în intestinele suferinzilor

de constipaţie, deşeuri compactizate şi întărite, precum

cauciucul şi recomandă spălături şi tratamente mai

complicate.

După terminarea leurdei, a început sezonul salatei

verzi, a ridichilor şi a cepei verzi. Aşa că zilnic mănânc

câte un castron de salată verde, cu ridichi, ceapă verde,

cu oţet din vin şi cu ulei (nu pun sare), cu frunze verzi de

mărar, pătrunjel şi leuştean. Leuşteanul verde crud ajută

la digestie. Consumat singur, câteva rămurele, are efect

de purgativ rapid.

Stagnarea deşeurilor alimentare, în intestine, este

dăunătoare, deoarece dă timp şi posibilitatea toxinelor să

intre, prin pereţii intestinelor, în circuitul sanguin şi să

provoace boli şi suferinţe. Ca remediu, leuşteanul este la

îndemâna oricui.

Page 119: Ivone narih   razboiul cu intunericul

119

Ca tratament pentru vindecarea ochilor, am

mâncat dulceaţă şi sirop de afine. Am consumat şi sirop

de coacăze negre şi dulceaţă de cireşe negre amare.

Aceste alimente sunt recomandate permanent pentru

menţinerea acuităţii vizuale. Fructele: afinele, coacăzele

negre şi cireşele negre amare sunt mai eficiente

proaspete, dar iarna se găsesc numai conservate.

Miezul de seminţe de floarea soarelui, crud,

neprăjit, este foarte bun, prin conţinutul lui de lecitină.

Lecitina este un aminoacid indispensabil vieţii, care ajută

la întreţinerea şi la refacerea celulelor nervilor şi la

memorie.

La ceaiurile (infuziile de plante) pe care le beau,

adaug lămâie şi miere de albine. Utilizez numai miere de

albine naturală. Mierea de albine trebuie adăugată

neapărat, în ceaiul de coada calului, care băut în cantităţi

mari (mai mult de o cană pe zi), poate produce ameţeli şi

stări de slăbiciune (bănuiesc că provoacă scăderea

glicemiei). Am utilizat miere de albine de tei şi polifloră.

De la debutul bolii, timp de trei luni, am băut

numai ceaiuri. Am constatat că nu mai aveam senzaţia de

foame, poate din cauza consumului zilnic de miere de

albine. Atunci am întrerupt consumul de ceai şi am

început să beau apă minerală, cam un litru pe zi, din

sortimentele: „Carpatina”, „Poiana Negri”, „ Perla

Harghitei”. Apa o beau simplă sau combinată cu sirop de

cireşe, afine, coacăze.

Cel mai bun mijloc de a simţi foamea şi de a

redobândi pofta demâncare o constituie repaosul

alimentar: pauze între mese, în special de seara până a

doua zi la prânz, cam 12-16 ore. De asemenea, plimbarea

în aer liber, în spaţii cu multă vegetaţie şi cu aer curat (în

Page 120: Ivone narih   razboiul cu intunericul

120

Grădina Botanică, în pădurea Ciric), produce poftă de

mâncare şi de somn.

Daniel Reid, în cartea „Tao pentru sănătate, sex şi

longevitate” recomandă, o zi pe săptămână, să bem

numai apă, de preferinţă de izvor, plată, fără nimic de

mâncare. Eu am aplicat această recomandare şi m-am

simţit excelent şi nu mi-a fost foame deloc, în ziua

respectivă.

În tratamentul individual de dezintoxicare, se

recomandă strict numai o zi, numai cu apă. Prelungirea

acestui tratament mai multe zile la rând, se recomandă a

fi făcut numai sub supraveghere de specialitate.

În decursul vieţii mele, eu am aplicat regimul

alimentar numai cu apă, şapte zile consecutive, după o

operaţie la intestine. De fapt, nu am avut voie să mănânc.

Am avut voie să beau numai apă, fără alte lichide.

Instinctiv, eu am refuzat perfuzia în venă cu substanţe

nutritive. Acesta a fost marele meu noroc şi m-am

vindecat.

Combinaţia alimentaţiei prin perfuzie în venă, cu

toxinele mobilizate în organism, prin întreruperea

alimentaţiei pe gură, provoacă moartea.

Cantitatea de mâncare pe care o consum zilnic

este mică.

Literatura recomandă metode mentale pentru

completarea alimentaţiei, spunând mintal: „Forţă divină

universală, te rog hrăneşte-mă cu substanţă primordială

cosmică divină”. Eu am experimentat această metodă,

într-o zi, în care nu am avut timp să mănânc. Şi în acea zi

nu mi-a fost foame de loc. Mai mult, seara când cineva

mi-a pus în faţă o farfurie cu piure de cartofi, nu m-am

putut atinge de ea. Nu mi-a fost foame de loc.

Page 121: Ivone narih   razboiul cu intunericul

121

Johanna Paungger, Thomas Poppe, în cărţile:

„Puterea Lunii. Calea spre o viaţă sănătoasă şi către

desăvârşirea spirituală, prin armonia cu natura şi cu

ritmurile Lunii” şi „Ritmurile Lunii. Totul este

permis…la momentul potrivit. Alimentaţia şi îngrijirea

corpului în armonie cu ritmurile Lunii”, recomandă încă

două tehnici pentru completarea unei alimentaţii

insuficiente, foarte bune şi la îndemâna oricui. Citiţi cele

două cărţi şi veţi fi răsplătiţi.

Referiri despre alimentaţie, am găsit în multe

cărţi, pe care le citez mai jos:

- Jean Valnet „Tratamentul bolilor prin legume, fructe şi

cereale”.

- Mihăescu Grigore „Fructele în alimentaţie, bioterapie şi

cosmetică”.

- Doctor Emil Rădulescu „Alimentaţie inteligentă. Eşti

responsabil pentru propria sănătate”.

- Radu Ilie Mânecuţă „ Nutriţia omului, act sacru”.

- Daniel Menrath „ Dieta vieţii. Miracolul vindecării prin

hrană” .

- Doctor Henry G. Bieler „Alimentele, miracolul

vindecării”.

- Joanna Rotte, Koji Yamamoto „Autovindecarea

ochilor”.

- D.C Jarvis „Mierea şi alte produse naturale”, „Din

tainele naturii”, „ Experienţa şi studiul de o viaţă întreagă

a unui medic”.

- Omraam Mikhael Aivanhov „Yoga nutriţiei”.

- Sebastian Kneipp, părintele medicinii naturale

„Remedii de medicină naturală”.

- Daniel Reid „Tao pentru sănătate sex şi longevitate”,

„Cartea completă de medicină tradiţională chineză”.

Page 122: Ivone narih   razboiul cu intunericul

122

- ELTA- Universitate, Ion Dumitrescu „ELTA, manual

metafizică”.

- Walter Gohringen „REIKI. Remedii Reiki – tratamente

pentru mai mult de 40 de afecţiuni, cu indicaţii privitoare

la practicile naturale complementare”.

- Johanna Paungger, Thomas Poppe „Puterea Lunii.

Calea spre o viaţă sănătoasă şi către desăvârşirea

spirituală, prin armonia cu natura şi cu ritmurile Lunii”,

„Ritmurile Lunii. Totul este permis… la momentul

potrivit. Alimentaţia şi îngrijirea corpului în armonie cu

ritmurile Lunii”.

- Helenn White „ Divina vindecare”.

Citind cărţile de mai sus, am reţinut că:

- Omul trebuie să mănânce pentru a trăi, nu să trăiască

pentru a mânca.

- Supraalimentaţia este o practică foarte dăunătoare

sănătăţii, produce îmbătrânirea timpurie, boli şi moartea.

La o masă trebuie consumat un singur fel de

mâncare. Alimentele trebuie bine amestecate în gură,

până când se transformă într-o pastă fluidă. Abia atunci,

pot fi înghiţite. Ingerarea alimentelor să se efectueze în

climat calm, în stare relaxată, fără zgomote. Atenţia

trebuie îndreptată asupra mâncării, fără a discuta alte

subiecte sau să privim la TV.

Pentru menţinerea sănătăţii şi tinereţii, cele mai

recomandate alimente sunt legumele, fructele şi

cerealele. Lactatele sunt recomandate de unii autori şi

contra indicate de alţii. Fiecare om trebuie să

experimenteze şi să hotărască singur.

Eu am constatat că mă simt bine cu alimentele de

origine vegetală. Produsele lactate, le gust din când în

Page 123: Ivone narih   razboiul cu intunericul

123

când, în cantităţi foarte mici, deoarece îmi produc un gust

amar în gură.

Hrana de bază, în alimentaţia mea, o constituie un

castron de salată pe zi. Compoziţia salatei este formată

din legumele de sezon. Pe lângă salată mai mănânc pâine

neagră, salată orientală, preparată din cartofi, ceapă

măsline, oţet, ulei. Vara prepar salata din castraveţi,

roşii, ceapă, ardei, oţet şi ulei. Mănânc şi fructe, un

singur sortiment pe zi, nu le amestec: cireşe , prune,

mere, miez de nuci. Salata de crudităţi, pe care o consum,

îmi micşorează setea, astfel că beau mai puţine lichide.

În regimul meu alimentar, prefer pâinea neagră,

care conţine tărâţe. Tărâţa de grâu conţine complexul de

vitamine B.

Pornind de la pâinea neagră preparată numai din

tărâţe, recomandată de părintele Sebastian Kneipp, eu am

făcut o variantă: am lăsat tărâţa de grâu, la muiat, cu apă

şi cu sare, 12 ore. După acest timp, am adăugat drojdie şi

făină şi am preparat un aluat de pâine, cu consistenţă

normală. L-am lăsat la fermentat şi am preparat pâinea, în

continuare, după reţeta clasică. Pâinea rezultată este

dulce, foarte gustoasă, săţioasă şi cu conţinut de vitamine

din complexul B. Este foarte bună pentru sănătate şi ar fi

bine dacă producătorii de pâine ar fabrica-o. Există o

cerinţă: grâul să fie spălat, înainte de măcinare, spălare

care se realizează la morile industriale cu capacităţi de

producţie mare, cum sunt cele din municipiul Iaşi. Şi în

procesul de măciniş, tărâţa să fie separată total de miezul

bobului de grâu, ceea ce se poate realiza. Nu este

necesară mărunţirea avansată a tărâţei, deoarece prin

înmuiere, tărâţa devine moale şi nu se mai simte, când

pâinea este amestecată, în gură. Nu zgârie. Tărâţa, din

Page 124: Ivone narih   razboiul cu intunericul

124

această pâine, are acţiune mecanică asupra intestinelor,

accelerând uşor tranzitul intestinal, prevenind constipaţia.

Toamna am făcut o cură de struguri. Iarna am

făcut o cură de mere.

Curele de alimente proaspete crude (legume şi

fructe de sezon) menţin tinereţea şi supleţea corpului.

Legumele şi fructele, consumate crude, asigură un tranzit

intestinal, favorabil sănătăţii.

Eu nu am consumat deloc alcool, sub nici o

formă, deoarece alcoolul „ arde” memoria şi desprinde

sufletul de trup, prin acţiunea negativă a alcoolului

asupra celulelor ţesutului sistemului nervos al

organismului.

Pentru a fi sănătoşi şi fericiţi, oamenii mai au o

şansă: întoarcerea la alimentaţia vegetariană crudă şi la

gândirea pozitivă.

În sezonul rece, prepar o salată de varză albă

crudă şi rădăcini de morcov, pătrunjel, ţelină.

SALATA DE VARZĂ ALBĂ CRUDĂ, CU

RĂDĂCINI DE MORCOV, PĂTRUNJEL ŞI ŢELINĂ.

Daniel Reid, în cartea „Cartea completă de

medicină tradiţională chineză” la pagina 113, recomandă

Rejuvelac-ul, ca tratament pentru îmbunătăţirea

funcţionării aparatului digestiv şi pentru prevenirea

constipaţiei.

Inspirându-mă din acest tratament, eu fac

următoarea salată :

Toc mărunt aproximativ 1,5 kg de varză albă

crudă, proaspătă. Spăl, curăţ şi dau prin răzătoarea, cu

ochiuri mici, 1 kg de rădăcini de morcov, pătrunjel şi

ţelină, le amestec cu varza tocată într-un castron de

porţelan. Adaog câteva frunze uscate şi mărunţite de

Page 125: Ivone narih   razboiul cu intunericul

125

leuştean, oţet şi ulei. Amestec totul până se

omogenizează şi salata este gata. Nu pun sare. Din

această salată, mănânc în mai multe zile consecutive,

până o termin, de obicei trei zile. La masă, adaog pe

lângă această salată şi o mâncare preparată din cartofi.

Lăsată mai multe zile, salata de varză, preparată ca mai

sus, fermentează şi are efectul Rejuvelac-ului, cu

deosebirea că tranzitul intestinal este mai încetinit,

comparativ cu cel provocat de Rejuvelac.

Eu am experimentat şi tratamentul cu Rejuvelac.

M-am simţit bine în timpul tratamentului şi după el. În

tratamentul cu Rejuvelac, evacuarea fecalelor s-a produs

prin scaune fluide, numeroase, cu evacuare rapidă,

nedureroasă.

Salata de varză cu morcov, pătrunjel şi ţelină, prin

fermentare, capătă gustul pe care îl au ardeii umpluţi cu

varză, muraţi (un gust plăcut). Dar spre deosebire de

aceştia, salata cu varză şi morcov nu are sare şi este

proaspătă, deşi ultima porţie stă la fermentat trei zile.

Legumele conservate în apă cu sare, prin

fermentare, denumite murături, nu sunt bune pentru

consum. Acestea dăunează sănătăţii, deoarece sarea şi

acreala (acidul lactic) nu se pot elimina din organism şi

produc umflarea şi îngrăşarea. Eu nu mai mănânc

murături.

4.8. Apa Apa este mediul nostru de viaţă. Toate reacţiile

din organismul uman se produc în soluţii apoase. În

soluţii apoase sunt evacuate şi o parte din reziduurile

metabolice, prin urină şi transpiraţie.

Page 126: Ivone narih   razboiul cu intunericul

126

Literatura de specialitate recomandă un consum

de apă de băut, de 50 g pentru un kg de corp viu pe zi,

aproximativ, 2 l de apă pe zi. Limita maximă ar fi de 3

până la 4 l de apă pe zi, în funcţie de temperatura aerului

exterior, în care trăieşte omul. Consumul unei cantităţi de

apă mai mari, pe zi, indică o stare de boală.

Cea mai bună apă pentru băut este apa luată direct

din izvoarele naturale. Apa acumulată în rezervoare de

suprafaţă, transportată prin conducte şi instalaţii se

impurifică şi i se mai adaogă şi clor.

Apele de suprafaţă din bălţi, râuri, ştranduri nu

trebuie băute, deoarece pot provoca boli ca: hepatita

epidemică, encefalita, etc.

Soluţia de alimentare centralizată cu apă, a

marilor oraşe, este o politică pentru încasat bani de la

populaţie. Apa a devenit o marfă, pe care regiile,

subordonate primăriilor, o vând populaţiei, la tariful de

care au nevoie, pentru a încasa sume mari de bani.

Regiile stabilesc preţul apei, pe metru cub şi cantitatea de

apă facturată, care uneori este dublă, faţă de cea

consumată, măsurată la apometrele consumatorilor. Dar

cumpărătorul este obligat să accepte condiţiile

vânzătorului. Există posibilitatea tehnică pentru mărit

cantitatea de apă înregistrată (ca fiind consumată) în

apometrele consumatorilor: se opreşte apa. Se golesc

conductele de apă şi se pompează, cu presiune, aer prin

conducte. Aerul pompat cu presiune iese prin

rezervoarele de la WC-uri, determinând apometrul să se

rotească ca la trecerea apei prin apometru (ca şi cum

omul ar consuma apă). Există dispozitive pentru evacuat

aerul din conductele de apă, care trebuie montate în

Page 127: Ivone narih   razboiul cu intunericul

127

amonte de apometrul blocului de locuinţe, pentru evitarea

înregistrărilor fictive de consum de apă.

Ca sursă, apa este inepuizabilă şi se găseşte şi sub

scoarţa terestră, sub formă de pânză de apă freatică.

La proiectarea fiecărei construcţii, întâi se face

studiul geo (al pământului), în care se precizează şi

adâncimea la care se află pânza de apă freatică şi

componenţa sărurilor minerale, dizolvate în apă. Pânza

de apă freatică provine din scurgerea, în pământ, a

precipitaţiilor (din ploi şi zăpezi).

Pânza de apă freatică a constituit sursa de apă

potabilă a strămoşilor noştri, pe care o scoteau din

fântâni.

Pânza de apă freatică ar putea constitui şi acum o

alternativă de alimentare descentralizată cu apă şi în

oraşe.

Ar trebui desfiinţată proprietatea şi monopolul

primăriilor asupra apei.

Problema ca apa să fie potabilă sau nepotabilă,

este aceeaşi în ambele variante, cea centralizată sau cea

descentralizată. Şi apa furnizată acum de regii este

utilizată numai în scop menajer. Pentru băut, oamenii îşi

cumpără apă îmbuteliată din izvoare. Din apa captată de

la robinet, lăsată în repaus, câteva zile, se depune, pe

fundul şi pereţii vasului de depozitare, un strat de nămol .

Investiţiile pentru surse locale de apă (fântâni,

foraje până la pânza de apă freatică), le-ar suporta

consumatorii şi s-ar amortiza (s-ar recupera) în scurt

timp.

Dar pentru aceste investiţii trebuie avizul

primăriilor, care au interesul menţinerii câştigului din

vânzarea apei, în dezavantajul cetăţeanului.

Page 128: Ivone narih   razboiul cu intunericul

128

Apa este lichidul cu care trebuie spălat corpul.

Apa dizolvă şi înlătură de pe piele, toate deşeurile

evacuate din corp şi praful şi alte murdării provenite din

exteriorul corpului. Temperatura apei pentru spălarea

corpului, în cazul băii de curăţenie, trebuie să fie egală cu

temperatura corpului (de 37o Celsius). După spălarea

corpului cu: şampon, pe cap şi cu săpun, pe corp, tot

corpul se clăteşte cu apă călduţă. La sfârşitul băii, corpul

curat, se clăteşte cu apă rece, din cap, până în picioare,

pentru închiderea porilor şi pentru a produce o circulaţie

uniformă a sângelui, în corp.

Părintele Sebastian Kneipp, în cartea

„Hidroterapie”, recomandă tratamente cu băi cu apă rece

pentru anularea durerilor de oase. Eu le-am experimentat

şi am obţinut vindecări.

Curăţenia corporală este o necesitate pentru

menţinerea sănătăţii şi este primul indiciu al unui om, cât

de cât civilizat.

Înlocuirea spălării corpului cu utilizarea

substanţelor mirositoare (deodorante şi parfumuri) este o

greşeală dăunătoare sănătăţii.

Corpul uman emană un miros neplăcut, după

consumarea alimentelor grele şi în exces (carne, alcool,

etc.), la suprasolicitări, la eforturi fizice, care depăşesc

rezistenţa organismului şi la temperatura prea ridicată a

mediului exterior.

Mirosul neplăcut se îndepărtează prin spălare şi

prin dozarea efortului la care este supus organismul,

menţinându-l sub limita admisibilă.

Amestecul dintre mirosul neplăcut şi parfum este

insuportabil.

Page 129: Ivone narih   razboiul cu intunericul

129

Împiedicarea transpiraţiei dăunează sănătăţii,

întrucât deşeurile se acumulează în corp şi provoacă

îmbolnăvirea.

Utilizarea fardurilor pentru machiaj, nu lasă

pielea să respire. O parte de farduri sunt absorbite de

piele. Cu timpul pielea îmbătrâneşte şi se ridează.

Frumuseţea chipului este dată în mod natural, din

interior, când iubirea din inimă se revarsă şi dă lumină şi

strălucire ochilor şi feţei, când toţi muşchi feţei sunt

relaxaţi de calmul mintal, aflat în armonie cu Universul.

Page 130: Ivone narih   razboiul cu intunericul

130

4.9. Aerul Pentru a trăi, omul are nevoie de aer.

Procesul respiraţiei se produce automat, dirijat de

subconştient.

Aerul este un gaz incolor care ne înconjoară, pe

care îl simţim, când se mişcă sub formă de vânt. Din

punct de vedere chimic, el conţine azot, oxigen (circa 20

de procente) şi alte gaze în proporţie mai mică.

Substanţa din aer pe care o foloseşte omul, în

procesul respiraţiei, este oxigenul. În plămâni, se

absoarbe oxigenul din aer şi se evacuează bioxidul de

carbon, vapori de apă şi alte substanţe, diferit

mirositoare.

În afară de oxigen, oameni mai au nevoie şi de

ionii negativi ai pământului, existenţi în aer, pe o înălţime

limitată, deasupra solului. De aceea este absolut necesar

să ne plimbăm în aer liber, mergând pe jos.

Ce se întâmplă când oamenii se află în clădiri (în

spaţii închise) ?

Prin respiraţia oamenilor existenţi într-o încăpere,

oxigenul din aerul existent în încăperea respectivă se

consumă, tinzând la epuizarea lui, creşte în schimb

concentraţia de bioxid de carbon. Ca urmare, oamenii din

încăperea respectivă devin agitaţi, nervoşi, chiar agresivi.

Este reacţia naturală la ameninţarea vieţii lor, la moarte

prin asfixiere. De aceea este necesară evacuarea în

exteriorul încăperii (clădirii), a aerului cu conţinut redus

de oxigen şi încărcat cu bioxid de carbon şi alte emanaţii.

În termeni tehnici este denumit aer viciat. În locul aerului

viciat, evacuat, trebuie introdus aer proaspăt din exterior,

din atmosfera terestră.

Page 131: Ivone narih   razboiul cu intunericul

131

Transformarea aerului viciat în aer proaspăt, în

atmosfera terestră, este efectuată de plante, în procesul de

fotosinteză, explicat de doctorul Emil Rădulescu, în

cartea „Alimentaţie inteligentă. Eşti responsabil pentru

propria sănătate”.

În funcţie de anotimp, aerul proaspăt din exterior

trebuie prelucrat: filtrat, vara răcit, eventual umezit cu

apă, iarna, uscat (i se micşorează conţinutul de vapori de

apă), încălzit, într-un cuvânt condiţionat.

Evacuarea aerului viciat şi introducerea aerului

proaspăt, din exterior, se numeşte ventilarea clădirilor.

La majoritatea clădirilor, ventilarea se produce, în

mare parte prin neetanşeităţile tâmplăriei (prin rosturi) şi

prin gurile de aerisire prevăzute la băi şi la bucătării (la

clădirile de locuit). Racordarea tuturor gurilor de aerisire,

la un singur coş (canal vertical aflat în legătură cu

atmosfera), dă posibilitatea aerului să circule dintr-un

apartament în altul, vehiculând mirosurile, dar ce este

mai periculos şi gazul metan, în cazul unei avarii la

instalaţia de gaz metan, transformând clădirea într-o

bombă explozivă, cum au existat câteva cazuri.

Fiecare apartament ar trebui racordat, prin canal

independent, cu atmosfera.

Din punct de vedere cantitativ, schimbul de aer cu

exteriorul, prin rosturi şi guri de aerisire, este insuficient

şi locatarii spaţiului, trebuie să deschidă geamul,

periodic. Perioada de timp între două deschideri

consecutive, este determinată de numărul ocupanţilor. Cu

cât sunt mai mulţi, trebuie deschis geamul mai des.

În cazul în care proprietarii îşi montează geamuri

cu tâmplărie etanşă, micşorează schimbul natural de aer

al încăperii cu exteriorul şi dacă nu deschid geamul la

Page 132: Ivone narih   razboiul cu intunericul

132

intervale de timp necesare, în încăperea respectivă se

acumulează aerul viciat, cu componenta vizibilă - vaporii

de apă, care condensează pe suprafeţele reci, generând

igrasie (mucegai). Deci clădirile prevăzute cu geamuri

etanşe, trebuie prevăzute şi cu instalaţii de ventilaţie,

pentru evacuarea aerului viciat şi pentru introducerea

aerului proaspăt (exterior), condiţionat.

În încăperile în care arde gaz metan, la aragaz sau

centrală termică, pentru arderea gazului metan, conform

ecuaţiilor de ardere, pentru arderea unui metru cub

normal de gaz metan, sunt necesari 10 m3 de aer

proaspăt (cantitatea include şi coeficientul de excedent de

aer necesar arderii complete). În funcţie de debitul de

gaze naturale ce urmează a fi ars, este obligatorie

introducerea aerului proaspăt necesar arderii, deoarece

arderea are loc cu consum de oxigen.

Altfel, la scăderea concentraţiei de oxigen din aer,

(consumat prin ardere), arderea gazului metan se produce

incomplet, cu formare de oxid de carbon. Oxidul de

carbon este gazul, care inhalat de oameni, în plămâni

formează carboxihemoglobina (precipită hemoglobina

din sânge) şi produce moartea prin asfixiere.

Descoperirea a fost făcută în anul 1875 de Claude

Bernard.

La centralele termice de apartament este

obligatorie evacuarea gazelor de ardere, prin tubulatură

independentă, în exteriorul clădirii şi introducerea aerului

proaspăt din exterior. Ideală este izolarea circuitului de

aer - focar - gaze de ardere, ale centralei termice, de aerul

încăperii în care este montată centrala termică.

În cazul oamenilor care se încălzesc cu flacăra de

la aragaz, înainte de a ajunge la moarte prin asfixiere, ei

Page 133: Ivone narih   razboiul cu intunericul

133

se pot îmbolnăvi de anemie, leucemie şi pot muri,

datorită reacţiei de combinare a oxidului de carbon cu

hemoglobina (substanţa roşie din sânge).

Este necesară dotarea bucătăriilor cu instalaţie de

ventilaţie pentru introducerea aerului proaspăt

condiţionat, din exterior. Evacuarea aerului viciat, se

face, în acest caz, prin gurile de aerisire, (unele

prevăzute cu hote deasupra aragazului). În lipsa

instalaţiei de ventilaţie, este necesară deschiderea

geamului pentru intrarea aerului proaspăt din exterior,

necesar arderii, pe timpul utilizării aragazului.

Ideal ar fi utilizarea, la bucătării, a plitelor

electrice de gătit. Energia electrică necesară, ar trebui

obţinută din captarea şi conversia energiei solare, care

există în exces şi este gratuită.

Au existat multe cazuri de oameni morţi prin

asfixiere, în propriile locuinţe, sau în clădirile pensiunilor

turistice. Cazurile au rămas neclarificate. Nu s-a

comunicat exact gazul cu care s-a produs asfixierea.

Există şi alt pericol de asfixiere, în locuinţe, diferit de

asfixierea cu oxidul de carbon rezultat din arderea

combustibililor clasici (lemne, cărbune, derivaţi din

petrol şi gaze naturale combustibile). Acest pericol este

asfixierea cu biogaz, rezultat din descompunerea naturală

a substanţelor organice din apele uzate, din canalizare.

La evacuarea apelor uzate, instalaţiile din locuinţe

au prevăzute sifoane cu dopuri de apă, care opresc

intrarea în spaţiile de locuit, a gazelor rezultate din

descompunerea materiilor organice din apele uzate.

Cantităţile de gaze degajate sunt mari şi periculoase. Au

fost cazuri în care au murit oamenii care au intrat în

căminele de vizitare de pe canalele de canalizare.

Page 134: Ivone narih   razboiul cu intunericul

134

În localităţile fără canalizare, fiecare clădire îşi

evacuează apele uzate, adoptând diverse soluţii: latrină

sau fosă septică. Latrina este independentă, izolată de

spaţiile de locuit. Fosa septică trebuie rezolvată cu cea

mai mare atenţie şi corectitudine, pentru a nu permite

gazelor rezultate din descompunerea materiilor organice,

să pătrundă în spaţiile de locuit. Scurgerile de la chiuvete,

cadă şi de la WC trebuie prevăzute cu sifoane cu dopuri

de apă, care să oprească intrarea în spaţiile de locuit, a

biogazului. Biogazul conţine metan (70 %), azot, bioxid

de carbon (8 %), oxid de carbon (5 %), hidrogen sulfurat

(1 %) şi alte substanţe. Biogazul ar trebui captat din fosa

septică şi poate fi dirijat prin conducte şi utilizat drept

combustibil. Arderea lui este obligatorie a se face în

spaţii deschise, ce comunică permanent cu atmosfera.

La construirea unei clădiri, în momentul de faţă,

nu se acordă atenţia cuvenită ventilaţiei. Această

neglijenţă se plăteşte cu viaţa. Dar după moarte, nu mai

are cine reclama şi greşelile se repetă.

Procesul respiraţiei se produce automat, dirijat de

subconştient, dar poate fi uşor perturbat de emoţii şi de

gânduri negative.

După naştere, copii au respiraţie abdominală, li se

bombează ritmic abdomenul, la inspiraţie. Ce se întâmplă

în timpul creşterii, că adulţii ajung să aibă o respiraţie

superficială ?

Este necesar să ne controlăm în mod conştient

respiraţia şi ori de câte ori ne aducem aminte, să

practicăm respiraţia originară, iniţială, abdominală, aşa

cum indică Daniel Reid în cartea „ Tao pentru sănătate,

sex şi longevitate”.

Page 135: Ivone narih   razboiul cu intunericul

135

Să ne controlăm şi să ne stăpânim emoţiile. Să nu

ne supărăm niciodată, orice s-ar întâmpla. Să convertim

orice situaţie în favoarea noastră. Să luăm această măsură

pentru dobândirea calmului emoţional şi a liniştii

mintale. Pentru că atunci când respiraţia se perturbă şi se

opreşte, omul moare. Imediat ce apare un motiv de

panică, de teamă, spaimă, să ne relaxăm, să ne controlăm

respiraţia şi să ne gândim că nu ni se poate întâmpla

nimic rău. Să repetăm mintal, manta de protecţie de la

pagina 163, aliniatul 1, din cartea „Puterea creatoare a

gândirii, pentru a reuşi în viaţă”, scrisă de Rene

Sidelschy. Să zâmbim şi să râdem uşor din orice nimic.

Doctorul Madan Kataria (din India) spune că

„râsul este cel mai bun medicament”. Râsul luminează

chipul şi-i dă frumuseţe. Îl bine dispune pe cel ce râde şi

pe cei din jurul lui. Zâmbetul este un dar, ce nu-l costă

nimic pe cel care îl dăruieşte, dar este de mare valoare

pentru cel care-l primeşte.

Ce se întâmplă cu calitatea aerului exterior ?

În aerul exterior se acumulează tot mai multe

substanţe toxice, dăunătoare vieţii oamenilor şi celorlalte

vieţuitoare. Aceste substanţe toxice provin din activităţile

industriale, din gazele de eşapament de la autovehicule,

din arderea combustibililor, etc. Şi oamenii evacuează,

prin expiraţie bioxid de carbon şi alte gaze rezultate din

metabolism. Cantitatea totală a acestor degajări nocive ar

trebui extrasă din aer şi fixată, pentru ca aerul să rămână

corespunzător, calitativ, pentru întreţinerea vieţii pe

pământ.

Cine filtrează şi curăţă aerul exterior ?

Până în prezent, purificarea aerului exterior este

efectuată de plantele verzi, în procesul de fotosinteză.

Page 136: Ivone narih   razboiul cu intunericul

136

Pentru a se menţine condiţiile de viaţă pe Pământ,

ar trebui să fie egalitate între cele două cantităţi: între

cantitatea de noxe degajată în atmosferă (în aerul

exterior) şi cantitatea de bioxid de carbon pe care o poate

fixa plantele. Dar se constată că masa verde a plantelor

este în continuă scădere, prin defrişarea pădurilor, prin

extinderea zonelor construite, prin moartea plantelor din

cauza arşiţei.

Cine produce acest dezechilibru natural ?

Oamenii, care nu văd şi nu ştiu ce fac. Toţi simt şi

suportă schimbarea climei în defavoarea vieţii şi nu se

opresc din a o produce, dând vina pe Dumnezeu.

Mai sunt suprafeţe libere de teren, pe care ar

putea fi plantaţi pomi, dar rămân virane.

Ca o paranteză spun, că noi locatarii blocului

meu, am plantat pomi fructiferi, în faţa blocului, dar

cineva i-a rupt şi i-a aruncat. A fost un cais, care reuşise

să scape şi să crească mare, făcea chiar rod. Şi cineva i-a

turnat o substanţă toxică la rădăcină şi s-a uscat. Primăria

plantează puieţi, de-a lungul străzilor şi se văd rupţi şi

aruncaţi.

Cum să lupţi pentru supravieţuire într-o astfel de

lume, lipsită total de educaţie, care-şi taie craca de sub

picioare ?

Mediul de viaţă este o problemă prioritară.

Fiecare individ ar trebui educat şi lămurit despre

necesitatea menţinerii mediului de viaţă. Despre

importanţa plantelor pe Pământ.

Oficial există multe instituţii şi organizaţii care

cheltuiesc bani pentru protecţia mediului, dar ceea ce se

vede este arşiţa şi deteriorarea mediului de viaţă,

Page 137: Ivone narih   razboiul cu intunericul

137

manifestată prin bolile care au apărut la oameni şi la

celelalte vietăţi.

Cine ar trebui să ia decizii imediate, le amână,

sperând că poluarea nu va produce sfârşitul civilizaţiei

noastre, mai înainte de sfârşitul vieţii lor.

Poluarea atmosferei şi în particular, creşterea

concentraţiei de bioxid de carbon în aer şi efectele lui

nocive asupra sănătăţii, au fost studiate de mulţi

specialişti ai omenirii. Citez pe medicul român Mihai

Moronescu (fost şef clinică medicală IV, cardiologie, în

oraşul Craiova, în anul 1982 ), care a scris cartea

„Oxicarbonismul cronic în patologia internă”, apărută la

Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 1982. Cartea

conţine şi o bibliografie, care indică o mulţime de cărţi

scrise cu această temă, pe întreg globul.

Ce ar trebui făcut pentru menţinerea curată a

calităţii aerului exterior, pentru diminuarea poluării ?

- În primul rând, educarea tuturor oamenilor, de la mic la

mare, despre mediul de viaţă şi despre mecanismul

menţinerii lui, conştientizarea oamenilor.

- Plantarea pomilor fructiferi pe orice teren disponibil, în

orice loc în care este posibil şi ocrotirea pomilor şi

plantelor. Acum văd cu durere, cum sunt ciuntiţi şi pomii

existenţi (li se taie ramurile, coroanele), în parcuri şi pe

marginile drumurilor. Factorii decizionali, în acest

domeniu dovedesc o totală ignoranţă, lipsă de cunoştinţe

pentru domeniul în care activează. Cine i-a angajat ?

- Utilizarea energiei solare, care este în exces, în locul

combustibililor clasici: petrol, cărbune, gaze naturale.

Cum? Utilizând lentile convexe se pot concentra razele

solare pe recipienţi metalici închişi, plini cu apă. Apa va

fierbe şi va produce abur. Aburul se poate utiliza (pe căi

Page 138: Ivone narih   razboiul cu intunericul

138

tehnice cunoscute deja), la producerea curentului electric,

la acţionarea maşinilor.

Renunţarea la combustibilii clasici şi înlocuirea

lor cu energia solară va produce o economie fantastică de

bani şi independenţa energetică a fiecărei ţări.

Pentru preparat hrana se poate confecţiona un

capac fierbător, dintr-o lentilă de sticlă transparentă.

Pentru confecţionat lentilele convexe, se poate utiliza

nisipul, după tehnologia cunoscută, pentru fabricat sticla.

Toate posibilităţile sunt disponibile şi la

îndemână. Mai trebuie ca cei ce hotărăsc soarta lumii să

le accepte şi să dispună aplicarea lor, înainte de a fi prea

târziu.

Geamătul de durere şi de suferinţă al lumii se

aude. Mai trebuie să-l audă şi cei ce o conduc.

Rezolvarea problemei energiei este foarte

aproape, foarte simplă şi la îndemână, încât nu i se dă

atenţie.

Totdeauna se dă atenţie soluţiilor sofisticate şi se

pierde timp. Să acţionăm cât nu este încă prea târziu.

Mai sunt şi alte tehnologii posibile pentru utilizat

energia solară:

- Conversia energiei solare direct în energie

electrică şi stocarea ei.

- Utilizarea energiei electrice, obţinute din

conversia energiei solare, pentru hidroliza apei

(descompunerea în hidrogen şi oxigen). Hidrogenul poate

deveni combustibilul viitorului. Oxigenul poate fi

evacuat în atmosferă şi prin diluţie, se reduce

concentraţia de bioxid de carbon.

Deja specialiştii au inventat şi fabricat automobile

care funcţionează cu energie electrică. Ar trebui scoase

Page 139: Ivone narih   razboiul cu intunericul

139

din circulaţie automobilele clasice, care poluează aerul

exterior cu gaze de eşapament.

Factorii care hotărăsc soarta lumii ar trebui să

acorde atenţia cuvenită mediului de viaţă.

Într-o lume în care energia solară ne pârjoleşte, ne

coace, vara, ne plângem de lipsă de energie şi de

dominaţia celor ce deţin combustibili clasici.

REFUZĂM SĂ UTILIZĂM ENERGIA

SOLARĂ OFERITĂ GRATIS, ÎN EXCES,

TUTUROR.

Page 140: Ivone narih   razboiul cu intunericul

140

4.10. Somnul Organismul uman funcţionează ca o pompă

alternativă, în timp. O parte din zi (în mod normal ziua),

lucrează în contact cu stimulii exteriori, desfăşurând

activităţi fizice şi intelectuale. Cealaltă parte di zi (în

mod normal noaptea), este necesară pentru deconectarea

de la toţi stimuli exteriori pentru relaxare, odihnă şi

refacere. Relaxarea, odihna şi refacerea pot avea loc în

starea de meditaţie sau în somn.

Somnul din timpul nopţii este obligatoriu. Ne

respectare orelor de somn din timpul nopţii, produce

îmbolnăvirea şi moartea.

Organismul uman se reface numai când sunt

întrerupte legăturile cu stimulii exteriori: nu mai auzim,

nu mai permitem intrarea luminii în ochi şi nu ne mai

gândim la nimic.

Pentru refacerea organismului trebuie să ne

calmăm şi să reducem vibraţiile creierului.

Dan Seracu, în cartea „Autocontrolul pas cu pas”

la pagina 16, indică o tehnică de reducerea vibraţiilor

creierului şi de intrarea în starea de vibraţie a creierului,

alfa. În starea de vibraţie a creierului alfa, se poate reduce

timpul necesar pentru somn, producând şi vindecarea

eventualelor boli, prin îndepărtarea sentimentelor

negative.

Calmarea creierului şi adormirea se pot obţine şi

prin terapia Reiki, prin punerea propriilor mâini pe corp,

în poziţiile B3 şi B4, indicate la paginile 46; 47, în cartea

„ Reiki tradiţional, de la gradul I la maestru” scrisă de

Dumitru Hristenco.

Sunt ample referiri asupra somnului şi în cărţile:

Page 141: Ivone narih   razboiul cu intunericul

141

- „ Puterea extraordinară a subconştientului

tău” de Joseph Murphy.

- „ Puterea voinţei” de Paul Clement Jagot.

- „ Tao pentru sănătate, sex şi longevitate” de

Daniel Reid.

-„ Fenomenul Valentina” de Florin Gheorghiţă.

Tratarea insomniei cu medicamente este

periculoasă, deoarece somniferele desprind sufletul de

trup şi este posibil ca sufletul să nu mai poată reveni

înapoi în trup şi să se producă moartea.

Camera în care dormim trebuie să fie bine

aerisită. Înainte de culcare face bine o plimbare pe jos, în

spaţii cu multă vegetaţie.

Avem la îndemână o metodă de adormire rapidă:

stând în pat, să punem propriile palme pe fese (pe fund

sau pe orice loc din jumătatea inferioară a corpului, mai

jos de ombilic), sau măcar o singură mână. În scurt timp

vom intra într-un somn dulce, irezistibil.

Trezirea din somn trebuie să fie lentă, nu bruscă.

Daniel Reid recomandă 5 până la 10 minute de respiraţie

abdominală, înainte de a ne scula din pat, stând încă în

poziţie orizontală, pentru a pune sângele în circulaţie

uniformă.

Page 142: Ivone narih   razboiul cu intunericul

142

4. 11. Relaţia cu semenii Din punct de vedere al corpului fizic, oamenii

sunt separaţi, individualizaţi. Dar în privinţa sufletului, a

spiritului, a gândurilor, acestea comunică, formând o

Fiinţă unică, un întreg, care lucrează prin intermediul

tuturor fiinţelor. Omul este o celulă a lumii.

OMUL NU-ŞI POATE CLĂDII FERICIREA

PE NEFERICIREA CELORLALŢI.

Omul este o fiinţă care-şi petrece viaţa în contact

cu celelalte fiinţe, el vine, inevitabil, în contact cu

ceilalţi.

Contactul cu ceilalţi oameni trebuie foarte bine

controlat, pentru a nu produce nici un rău, celorlalţi.

Permanent trebuie să fi responsabil de efectul pe

care-l produci asupra celorlalţi, prin acţiunile tale şi să nu

faci nici un rău nimănui.

Există proverbul latin „Homo hominis lupus est”.

Omul poate fi lup pentru ceilalţi oameni, adică le poate

face rău, de aceea trebuie să ne controlăm permanent şi

să ne abţinem a le face rău. Să respectăm proverbul „ Ce

ţie nu-ţi place, altuia nu-i face”.

Pentru aceasta să luptăm cu noi înşine şi să ne

educăm comportamentul, să-l controlăm permanent, până

când vom reuşi să ne comportăm corect şi frumos,

automat.

Trebuie să ne controlăm gesturile, vorbirea,

intonaţia, subiectele abordate în discuţie. Să gândim

înainte de a vorbi. Să învăţăm „ Arta tăcerii”, carte scrisă

de B. Blanchard. Corina Negură consideră: „ Lucrarea lui

B. Blanchard se constituie într-un original tratat de

morală, scris într-un limbaj accesibil”… „rămâne de

actualitate”.

Page 143: Ivone narih   razboiul cu intunericul

143

Arta tăcerii înseamnă să vorbim puţin, numai

când este necesar şi când avem ceva de spus, ce

interesează şi foloseşte celor ce ne ascultă. Să nu ne

manifestăm niciodată cu nervozitate.

Înainte de a vorbi cu cineva, să afişăm un zâmbet

pe faţa noastră. Zâmbetul îl va determina pe

interlocutorul nostru să accepte discuţia cu noi.

Încruntarea şi tonul ridicat al vocii noastre, îl va

speria pe interlocutorul nostru şi acesta va fugi de noi.

Să nu vorbim fără rost niciodată, deoarece şi

vorbele ca şi gândurile se înfăptuiesc în realitatea vieţii

noastre, prin acţiunea legii cauză-efect.

Să nu spunem niciodată minciuni.

Să analizăm foarte bine subiectele pe care le

discutăm şi să ne asigurăm că acestea ne privesc direct pe

noi, iar ceea ce spunem este adevărat. Să analizăm ce

efect poate produce discuţia şi asupra cui se răsfrânge.

Comportamentul omului prin gesturi, subiecte

abordate în discuţie, intonaţia, dicţia, cuvintele folosite,

caracterizează nivelul de cultură şi de educaţie al

respectivului vorbitor. De obicei, subiectele abordate în

discuţie, constituie problemele care-l frământă pe

vorbitor, gândurile lui care răbufnesc. De aceea se

recomandă să-l laşi pe om să vorbească, pentru a-i

cunoaşte gândurile, frământările, intenţiile.

Prin comportamentul nostru, noi trebuie să nu-i

deranjăm pe ceilalţi, în nici un fel.

Să ne obişnuim să folosim în limbajul nostru,

numai cuvinte frumoase. Să nu utilizăm niciodată cuvinte

urâte, jignitoare, insulte şi ocări la adresa celorlalţi.

Utilizând cuvinte urâte, ele se înscriu în subconştientul

nostru şi vor produce efecte negative în viaţa noastră.

Page 144: Ivone narih   razboiul cu intunericul

144

Cine utilizează cuvinte urâte, greşeşte, deoarece aceste

cuvinte vor determina, mai târziu, propria lui comportare.

Să nu criticăm niciodată defectele celorlalţi, să

nu-i vorbim de rău.

Prin conversaţie cu ceilalţi, noi acţionăm asupra

lor prin sugestie. În discuţii, să folosim cuvinte frumoase,

să-i bine dispunem, să-i încurajăm. Să facem să

înflorească zâmbetul pe faţa celorlalţi.

Prin acţiunile noastre, să nu le aducem nici un

prejudiciu celorlalţi. Să nu le luăm drepturile. Să-i

respectăm pe ceilalţi, aşa cum ne place şi nouă să fim

respectaţi de ceilalţi şi să-i considerăm egali în drepturi

cu noi.

Cel mai elementar respect este: când mergem la

un ghişeu, de exemplu, să nu ne băgăm în faţa celorlalţi.

Să nu-i atingem pe ceilalţi sub nici o formă, fără acordul

lor.

Practică unii: în discuţii pun mâna pe interlocutor,

pentru a-l convinge, pentru a-i impune opiniile sale.

Atingerea altei persoane înseamnă contact

corporal. În această atingere are loc circulaţia energiei de

la un om la altul, poate avea loc furtul de energie

(vampirismul), şi transmiterea energetică a bolilor, care

apoi se manifestă în plan fizic.

Nu avem voie să atingem pe nimeni fără acceptul

lui.

Tot ce facem trebuie să fie pentru binele

celorlalţi, altfel vom fi pedepsiţi, prin acţiunea legii

cauză-efect. Efectul negativ, se va întoarce la emiţător,

amplificat.

Să nu furăm rezultatul muncii altora.

Să nu nedreptăţim pe nimeni.

Page 145: Ivone narih   razboiul cu intunericul

145

Când încheiem o tranzacţie cu cineva, să avem

permanent în vedere să nu-l înşelăm, altfel nu ne va

merge bine. Să nu urmărim să fim avantajaţi faţă de

ceilalţi.

În cadrul relaţiei cu semenii, să analizăm

responsabil, ce anume urmărim noi, să obţinem de la

semeni. Să nu urmărim să obţinem avantaje nemuncite,

nemeritate, în dauna altora.

În relaţia cu semenii, să nu-i trişezi, să nu-i înşeli,

să nu-i escrochezi, adică să nu cauţi să obţii avantaje în

dauna celorlalţi, convingându-i că ceea ce faci este bine

şi în avantajul lor.

Să nu-i păcăleşti fără ca ei să-şi dea seama, pe

moment, cel puţin, că după trecerea timpului îşi dau

seama.

Ce este această tendinţă de a trişa ?

A trişa înseamnă a te înfăţişa în faţa celorlalţi cu

calităţi pe care nu le ai. Te lauzi că eşti capabil să faci

bine anumite lucruri, dar în realitate nu eşti competent, îţi

lipseşte pregătirea, dexteritatea, experienţa, răbdarea,

pentru că eşti leneş. Nu ai învăţat, nu ai muncit suficient

la timpul potrivit, dar vrei să obţii avantaje nemeritate

prin înşelăciune şi prin şmecherie. Această categorie de

incompetenţi leneşi şi şmecheri sunt capabili şi dispuşi să

trădeze, să facă falsuri şi chiar infracţiuni, pentru a ocupa

un loc, un serviciu, pentru care nu corespund, fiind

incompetenţi. Şi mai fac şi alte rele: îi vorbesc de rău pe

cei competenţi, dotaţi şi harnici, punându-le piedici cu

orice ocazie, uneori chiar îi urăsc. Incompetenţii se

unesc, formând o mafie, cu scopul de a se sprijini între ei

şi a le ocupa locul celor ce îl merită, prin competenţa lor.

Din categoria incompetenţilor, erau selectaţi oamenii de

Page 146: Ivone narih   razboiul cu intunericul

146

încredere, în „epoca de aur” (între anii 1965- 1989).

Aceştia făceau tot ce li se cerea, pentru a nu risca să-şi

piardă locul, sau postul ocupat, pentru care erau

incompetenţi. Practic, ei le furau rezultatele muncii celor

competenţi.

Relaţia cea mai adâncă a omului cu semenii se

manifestă în cazul căsătoriei.

Pentru a fi apt pentru viaţa de familie, omul

trebuie mai întâi, să-şi pregătească propria persoană.

Adică să înveţe să-l accepte pe partener în viaţa sa. Să-l

considere egalul său, cu personalitatea sa, cu ocupaţiile,

pasiunile, necesităţile şi cu defectele lui.

Relaţia de căsătorie să se bazeze pe respectul

partenerului şi pe întrajutorare reciprocă.

Se impune o cunoaştere cât mai completă, a

partenerului, în vederea căsătoriei, pentru a şti dacă poţi

sau nu, să-i suporţi eventualele defecte. Să vezi dacă

defectele lui nu te stânjenesc insuportabil. Şi arborele

genealogic şi familia partenerului trebuie cunoscute,

pentru a analiza influenţa viitoare, asupra familiei, pe

care doreşti să o înfiinţezi, prin căsătorie.

Prin căsătorie, cei doi parteneri îşi unesc corpurile

şi personalităţile. Trăiesc în comun o parte din timpul

vieţii. Din această unire, fiecare iese influenţat, uneori

chiar modificat.

Căsătoria, bazată numai pe dorinţă sexuală,

eşuează.

Cei ce urmăresc, prin căsătorie, aservirea şi

subjugarea partenerului, intereselor proprii şi dominarea

lui, se înşeală amarnic şi vor obţine un rezultat dezastruos

pentru ambii parteneri.

Page 147: Ivone narih   razboiul cu intunericul

147

„ Homo hominis lupus est” se manifestă pe acest

tărâm, al căsătoriei, când oameni escroci îşi atrag

parteneri din interes: pentru banii lor şi pentru poziţia lor

socială.

Alegerea partenerului pentru căsătorie trebuie

făcută cu mult discernământ şi după o bună cunoaştere a

acestuia. Altfel, comparând căsătoria cu un butoi, lingura

de miere de la suprafaţa butoiului, se consumă imediat,

rămânând pentru restul vieţii, să se consume „ rahatul din

restul butoiului”. Cu alte cuvinte, păcăleala se dă la

iveală, cade legătura de pe ochi şi rămâne de consumat

drama vieţii între doi parteneri nepotriviţi.

Este o eroare, ca o fată de 18 ani, să-şi decidă

singură aşa pretinsa viaţă privată (activitatea sexuală).

Adică să nu dea socoteală la nimeni (părinţilor), dacă

face sex (se împerechează) şi cu cine-l face. Eroarea este

şi mai gravă, atunci când fata părăseşte casa părintească.

Fată, unde pleci, la 18 ani, din casa părintească şi

cu cine te însoţeşti ?

De ce pleci ? Pentru că te obligă părinţii să înveţi

şi să devii şi tu ceva, să ai o profesie, să ai, cu această

profesie acces într-un colectiv de muncă, altul decât

familia ?

Fată, trebuie să fii independentă economic, să ai

banul tău, să nu ajungi la banul bărbatului, că nu ţi-l dă.

E greu drumul educaţiei şi al învăţăturii, cere

muncă , cere abţineri şi renunţări la plăcerile sugerate de

unele programe de la TV.

Dar mai grea este viaţa dependentă economic de

ceilalţi (părinţi sau bărbat).

Fată, în momentul când ai făcut sex cu un bărbat,

ai intrat într-o capcană, din care nu mai poţi ieşi, este un

Page 148: Ivone narih   razboiul cu intunericul

148

drum fără întoarcere. De acum, vei juca cum îţi cântă el.

Dar tu, fată, cât vei putea suporta ?

Îmi aduc aminte de un caz: de o familie cu patru

copii şi cu mama casnică. Tata era singurul, care aducea

bani, în casă. Mama, din familia respectivă, într-o zi, l-a

omorât pe soţ, băgându-i cuţitul de bucătărie în abdomen.

Fată, eşti o pradă uşoară a bărbatului. Nu te lăsa

sedusă şi transformată, în ce ? În sclavă.

Gândeşte-te că tu trebuie să fi cineva, cu o

profesie şi cu un loc de muncă. Învaţă şi te califică, mai

întâi găseşte-ţi un loc de muncă, să ai independenţă

economică şi un loc în societate şi numai după aceea

lasă-te însămânţată, ca să te poţi bucura de copilul tău.

Să nu ajungi, în disperare, să-ţi arunci copilul viu sau

omorât.

Maternitatea, naşterea de copii, este cel mai intens

şi fericit moment al vieţii femeii. Nu-l rata, prin alegerea

momentului nepotrivit şi prin acceptarea unui partener

ocazional.

Gândeşte-te că viitorul tău copil va moşteni şi

caracterul tatălui său. Gândeşte-te şi vezi bine ce sămânţă

pui la germinat în pântecul tău, că relaţia dintre copil şi

mamă se suportă tot restul vieţii. Restul vieţii tale poate fi

fericit sau ratat.

Părinţii fac o fată şi o cresc şi la 18 ani, apare un

escroc masculin, care îi deviază drumul cel bun de la

învăţătură şi de la deprinderea unei profesii. Fetele

respective devin dependente de escroci, care le obligă să

se prostitueze şi trăiesc de pe urma lor. Iar fetele nu mai

află cale de întoarcere.

Societatea este o junglă, în care oamenii se

vânează unii pe alţii, sub pretextul iubirii. Întotdeauna,

Page 149: Ivone narih   razboiul cu intunericul

149

unul din parteneri este lucid, ştiind exact ce vânat îi

trebuie.

VÎNĂTOAREA DE PARTENERI (PENTRU

ÎMPERECHERE, PENTRU FĂCUT SEX) ESTE

LIBERĂ, NEÂNGRĂDITĂ DE NICI O LEGE.

OAMENII NU SUNT APĂRAŢI ÎN NICI UN FEL.

De aceea sunt atâtea divorţuri şi atâtea victime:

copii abandonaţi vii sau omorâţi.

Prin tradiţie, femeia era vânatul. După căsătorie,

ei îi reveneau toate îndatoririle. Ea era casnică şi trebuia

să-i „ fie frică de bărbat”, după cum este avertizată şi azi

la cununia religioasă şi să i se supună bărbatului

necondiţionat.

Într-o lume condusă de bărbaţi, femeile nu se pot

descurca singure din cauza obstrucţionării şi şicanării din

partea societăţii.

Femeia este deţinătoarea pântecului aducător de

vieţi pe Pământ şi de plăceri pentru bărbaţi.

În comparaţie cu animalele, oamenii au

degenerat.

Animalele fac sex numai pentru a face pui.

Masculii respectă femelele.

Oamenii fac sex, cu oprirea procesului de

concepţie (de perpetuarea speciei), de naşterea unui copil.

Procesul natural, din corpul unei femei însămânţate, nu

este lăsat să se desăvârşească, prin naşterea copilului.

Aceasta provoacă îmbolnăvirea femeilor.

Străbunicele noastre năşteau toţi copii care

germinau în pântecul lor. Năşteau normal, fără

medicamente şi nu existau atâtea boli, ca acum.

Pentru a fi sănătoase, fetele ar trebui să facă sex,

după terminarea studiilor, după calificarea într-o profesie,

Page 150: Ivone narih   razboiul cu intunericul

150

după obţinerea unei slujbe şi după maturizarea psihică şi

fiziologică.

Factorii decizionali ai societăţii au hotărât să le

vaccineze pe fetiţe, (contra cancerului de col uterin) de la

vârsta de 13 ani. O fetiţă, la 13 ani este ca un boboc de

trandafir, dacă-l deschizi forţat, îl sfărâmi.

Schimbarea destinaţiei sexului, din organ de

reproducere şi de perpetuarea speciei, în organ de produs

plăceri, a transformat femeia în victimă. Multe femei se

îmbolnăvesc de tinere şi sfârşesc în chinuri şi dureri.

Factorii responsabili nu iau măsuri pentru

respectarea funcţiei naturale a sexului, care să fie utilizat

la momentul maturizării psihice, fiziologice, sociale şi

economice.

În schimb, exploatează „filonul de aur din mina

prostiei (ignoranţei) omeneşti” (Ştefan Zweig): vând

vaccinuri, vând anticoncepţionale, fac întreruperi de

sarcini, umflă cu silicon sânii, etc., câştigând bani.

Lumea este tratată ca o marfă, supusă unui

masacru. Cei şmecheri îi păcălesc şi îi masacrează pe cei

slabi, sau pe cei care nu au avut şansa de a se informa şi

educa, pe care nu-i apără nimeni.

Sunt discuţii la TV, că nu ajung banii pentru

întreţinerea acestui sistem de masacrare, în loc să rezolve

totul prin educarea oamenilor. Educarea ar costa mai

puţini bani şi ar scuti oamenii de dureri şi suferinţe.

Înalta societate, a căror membri se succed la

conducerea statului, are un singur ţel: să-şi umple repede

sacii cu bani. Tot ei spun că pedeapsa pentru nepăsarea

lor faţă de electorat, va fi neacordarea votului la

următoarele alegeri.

Page 151: Ivone narih   razboiul cu intunericul

151

Electoratul, oamenii sunt ţinuţi în genunchi, în

supunere necondiţionată de unele religii şi convinşi că

toate relele şi suferinţele lor, vin de la un personaj

extraterestru, atotputernic, numit Dumnezeu, care-i vede

şi-i pedepseşte.

Oamenilor li se introduce în subconştient frica de

Dumnezeu şi de chinurile veşnice. Aceasta le paralizează

gândirea, voinţa şi acţiunea. În această stare, oamenii

sunt manipulaţi uşor. Cei şmecheri îi manipulează pe cei

slabi şi neinformaţi.

O fată, o tânără, ar trebui considerată majoră,

după terminarea studiilor, după calificarea într-o profesie,

după obţinerea unui serviciu şi după maturizarea psihică

şi fiziologică. Abia atunci ar trebui să aibă dreptul să-şi

decidă singură aşa pretinsa „viaţă personală”, să

părăsească casa părintească şi să se căsătorească. Acesta

este momentul în care ar pute fi responsabilă să devină

părinte al propriilor copii, rezultaţi din practicarea actului

sexual, al împerecherii.

Ar trebui modificate prevederile din Constituţie,

referitoare la majorat şi la practicarea sexului şi a

căsătoriei.

Legile în vigoare sunt făcute de minoritatea

conducătoare, în interesul ei, nu al majorităţii

electoratului.

Sloganul „asta-i legea” nu e corect. Trebuie

înlocuită cu afirmaţia „legea trebuie schimbată pentru

apărarea echitabilă a tuturor, fără excepţie”.

Referitor la relaţia cu semenii, doctorul John

Gray, în cartea „Bărbaţii sunt de pe Marte. Femeile sunt

de pe Venus” prezintă „Un ghid practic pentru

Page 152: Ivone narih   razboiul cu intunericul

152

îmbunătăţirea comunicării şi pentru obţinerea rezultatelor

dorite în relaţiile dumneavoastră”.

Cu bărbatul trebuie să te porţi foarte atent,

precum trebuie să te porţi cu un ou ca să nu-l spargi.

Dacă-l spargi, se declanşează ciclonul, care te loveşte.

Bărbatul trebuie să fie lăsat liber, neobligat, nemanipulat,

acceptat, apreciat, în siguranţă. Altfel se alienează mintal

şi este agresiv.

În familie, toate sarcinile revin femeii, bărbatul

ajută numai dacă i se cere într-un moment potrivit, într-o

formulare foarte pretenţios, aleasă. Autorul atrage atenţia

că cei doi parteneri: bărbatul şi femeia, sunt total diferiţi.

Bărbatul se comportă ca un elastic, după comuniune,

doreşte libertatea şi separarea. Femeia este ca un val,

dăruieşte tot partenerului, după care se simte istovită şi

căzută ca într-un hău, din care iese singură după un timp,

prin propriile puteri.

Căsătorindu-te, viaţa nu-ţi mai aparţine în

totalitate, nu mai faci ce vrei.

Pentru bunul mers al căsniciei, trebuie să te

mulţumeşti cu timpul pe care soţul (soţia), îl poate

petrece împreună cu tine. Trebuie să te vindeci total de

gelozie, să nu manifeşti nici un fel de simţ de proprietate

asupra soţului (soţiei). Fiecare din cei doi trebuie să

rămână proprii lor proprietari, stăpâni. O eventuală

despărţire să fie acceptată fără opoziţie.

Pentru căsătorie nu este suficientă dragostea la

prima vedere. Este necesară o analiză profundă şi o

maturizare a omului. Căsătoria nu se reduce numai la a

face sex. Se adaugă şi problemele administrative ale

vieţii, de întreţinere şi de naştere, creştere şi de educarea

copiilor. Naşterea şi creşterea copiilor obligă la o

Page 153: Ivone narih   razboiul cu intunericul

153

înţelegere perfectă a părinţilor, pentru crearea acelui

climat familial de iubire, înţelegere şi ajutor reciproc, de

respect, fără a sacrifica pe nimeni.

În familie, fiecare membru al ei, trebuie să

găsească condiţii optime de viaţă. Pentru suferinţa

oricărui membru al familiei, sunt responsabili toţi ceilalţi,

care conştient sau inconştient, au contribuit la acea

suferinţă.

Nici un membru al familiei, părinţi sau copii, nu

trebuie să fie egoist, să nu supere cu nimic pe ceilalţi.

Fiecare trebuie să recunoască ajutorul celorlalţi membri

ai familiei şi să le mulţumească pentru el (pentru ajutor).

Fiecare membru al familiei trebuie să contribuie şi să

ajute la rezolvarea problemelor familiale, după

posibilităţile sale. Fiecare membru al familiei trebuie să

dorească binele celorlalţi membri de familie şi binele său

şi să acţioneze în acest sens.

În cazul tineretului, fiecare trebuie să fie foarte

atent cu cine se împrieteneşte şi cu cine se însoţeşte, nu

mai vorbim, cu cine face sex. Acum, cu liberalizarea

sexului, pericolul îi însoţeşte pe tineri permanent.

Din lipsă de educaţie, în special fetele doresc să

fie admirate şi aşa acceptă companii nepotrivite, prea de

timpuriu şi plătesc scump, această rătăcire.

Ar fi mai bine pentru tineri, să-şi concentreze

întreaga atenţie pentru educaţie şi instrucţie, ca să

absolve şcoli, să poată practica o muncă, din care să-şi

câştige cinstit existenţa. Numai apoi să se gândească şi la

împerechere, care le complică viaţa şi îi obligă cu

responsabilităţi.

Page 154: Ivone narih   razboiul cu intunericul

154

Pentru relaxare şi destindere, se pot practica

sporturi şi se pot efectua şi munci cu efort fizic, care au şi

efect favorabil asupra sănătăţii.

Pentru împerechere, (pentru începerea activităţii

sexuale) este necesară şi o documentare, informare

teoretică, prealabilă. Există multe cărţi scrise cu această

temă.

Tineri, nu mergeţi cu ochii închişi, pe un drum

necunoscut, fără întoarcere. Împerecherea nu este o joacă

sau o distracţie. Faceţi sex în mod responsabil, oameni

buni, nu aşa: „ nu ştiu ce am făcut (sau ce au făcut alţii cu

mine”), pentru că eram beat (beată)”. Bărbaţii trebuie

conştientizaţi de faptul că prin actul sexual, prin

împerechere, îşi depun propria sămânţă umană la

germinat, în corpul femeii, din care poate rezulta un

copil. Aceasta influenţează viaţa celor doi parteneri, care

pot deveni părinţi şi viaţa copilului rezultat.

Înainte de a vă împerechea, răspundeţi-vă la

întrebarea: sunt dispus (dispusă) să mă unesc cu

partenerul (partenera) definitiv, printr-un eventual copil ?

Dacă răspunsul este da, este bine, dacă răspunsul este nu,

abţineţi-vă.

Altă întrebare necesară este: sunt în stare, îmi

asum responsabilitatea paternităţii (maternităţii) unui

eventual copil şi am resurse materiale şi timp disponibil

să-l cresc pe copil ?

Bucuria maternităţii este cea mai mare şi intensă

trăire, dintre sentimentele unei femei, dacă este produsă

la momentul potrivit al maturităţii psihice, fiziologice şi

după desăvârşirea educaţională, care asigură resurse

materiale.

Page 155: Ivone narih   razboiul cu intunericul

155

În caz contrar, societatea needucată şi

iresponsabilă o critică şi o condamnă pe femeie şi copilul

rezultat este numit bastard şi renegat.

Iresponsabilitatea manifestată în practicarea

împerecherii generează „neamul Liniuţă” (în locul

numelui tatălui, uneori şi al mamei), cum au fost numiţi

la TV, la emisiunea 9595. „Neamul Liniuţă” este format

din copii nerecunoscuţi, abandonaţi de taţi, de bărbaţi.

Este o ruşine pentru specia umană. În prezent, „neamul

Liniuţă” este lipsit de dragostea paternă (maternă).

Această lipsă produce nişte răni şi goluri în gândirea şi în

sufletul copilului abandonat, de multe ori generatoare de

ură. Ură împotriva tuturor celorlalţi, cărora nu le pasă de

ei. Nepăsarea manifestată de societate pentru creşterea şi

educarea tuturor copiilor născuţi, generează oameni

needucaţi şi posibili infractori, care ameninţă viaţa

celorlalţi membrii ai societăţii.

Trăim într-o societate care refuză să recunoască

adevărul, refuză să pună degetul pe rană. A fost antrenat

publicul să facă manifestaţii împotriva avortului. Avortul

este efectul unui act sexual iresponsabil, practicat de

parteneri needucaţi. Deci onorată societate, educaţi

oameni, să devină responsabili pentru actul sexual şi al

consecinţelor acestuia: copilul şi riscul contaminării cu

boli infecţioase.

Numărul mare de boli ale organelor genitale

(sexuale) existente în prezent îşi are originea în lipsa de

educaţie a speciei umane referitoare la împerechere.

Oameni, respectaţi legile NATURII şi folosiţi

organele sexuale numai pentru perpetuarea speciei, la fel

cum fac celelalte fiinţe de pe Pământ.

Page 156: Ivone narih   razboiul cu intunericul

156

Profesorul universitar şi rectorul Institutului Agronomic

Iaşi, Mihai Răvăruţ (în anul 1961) a spus: „Nu încălcaţi

legile Naturii. Natura se răzbună înfricoşător.” Natura

elimină pe cei ce-i încalcă legile. Cei ce încalcă legile

Naturii se îmbolnăvesc şi mor.

Când te hotărăşti să te căsătoreşti, trebuie să-ţi pui

întrebarea: De unde voi lua banii necesari locuinţei şi

celorlalte cheltuieli ? De la rude şi părinţi ? Apă de

ploaie, oricând se poate opri. Banii câştigaţi din munca

pe care o practicaţi, pentru cât timp vă ajung ? Vă permit

să cumpăraţi, să închiriaţi o locuinţă ? Vă permit să

serviţi masa în oraş ? Dacă nu, cine are timp şi se

înrobeşte, să o pregătească ? Asta îi va cere timp şi

renunţarea totală sau parţială la profesarea unei meserii.

Care dintre soţi ar fi de acord să o facă ?

Îngrădirea practicării unei meserii, are o influenţă

extrem de dăunătoare asupra individului, în final duce la

nebunie şi la gesturi şi acţiuni criminale. Fiecare om

doreşte să fie şi el ceva, să practice o muncă în afara

familiei.

Ceilalţi membrii ai familiei nu preţuiesc serviciile

primite din partea celui înrobit. În loc să-i mulţumească,

ei se mândresc cu calitatea lor de oameni activi şi

importanţi profesional şi îl desconsideră pe cel înrobit,

pentru nivelul lui mai scăzut de documentare şi

informare. Membrii familiei, conştient sau inconştient, îl

exploatează pe cel înrobit şi în loc de mulţumiri, îi aduc

jigniri. De obicei, femeia, mama, este înrobită şi trebuie

să muncească pentru copii ei şi să renunţe la cariera

profesională. Această înrobire şi renunţările, au efecte

negative în profunzimea fiinţei, cu efecte negative asupra

propriei sănătăţi şi a celorlalţi membrii ai familiei. Cauza

Page 157: Ivone narih   razboiul cu intunericul

157

este lipsa banilor care să permită accesarea şi utilizarea

serviciilor specializate pentru menaj, alimentaţie şi pentru

creşterea copiilor.

Celula societăţii, familia, nu mai rezistă

condiţiilor actuale, din două motive esenţiale: lipsa de

educaţie a membrilor ei şi banii insuficienţi de care

dispune. Rezultatele se văd: copii bolnavi, oameni

bolnavi şi numeroasele divorţuri.

Divorţurile devin nişte tragedii. Unii soţi preferă

să-l omoare pe celălalt, decât să-l scape liber, atât de mult

l-a subjugat pe celălalt, definitiv.

Câştigul realizat în România, prin muncă cinstită

este prea mic, în comparaţie cu preţurile produselor şi al

serviciilor. Astfel încât acestea devin inaccesibile. De

exemplu: mâncarea care trebuie zilnic. Românilor nu le

ajung banii să servească masa la restaurante. Atunci sunt

nevoiţi să şi-o prepare singuri. Să cumpere alimente

aflate la preţurile accesibile lor, să le prepare etc. Într-un

cuvânt, să facă menajul pentru familie.

Pentru menaj se înrobeşte, se sacrifică unul din

membrii familiei. De obicei soţia, a cărei înrobire este

determinată şi fiziologic, prin gestaţie şi naşterea

copiilor.

Dacă vrei să faci carieră profesională în orice

domeniu, trebuie să fi absolvit de grijile menajului.

Trebuie să te ocupi numai de profesie, de practicarea ei şi

de documentare în domeniu. Problemele menajului

trebuie rezolvate de alte persoane, pentru care, cel în

cauză, trebuie să câştige suficienţi bani, pentru a le

cumpăra şi plăti (serviciile) .

Page 158: Ivone narih   razboiul cu intunericul

158

ANEXA 1.

Lista plantelor medicinale utilizate.

Denumirea populară, denumirea ştiinţifică, partea plantei

utilizată.

1. Cimbrişor – Thymus serpyllum. Planta

înflorită întreagă, fără rădăcină.

2. Coada calului - Equisetum arvense. Planta

întreagă fără rădăcină.

3. Coada şoricelului - achillea millefolium.

Inflorescenţa cu o parte din tulpină.

4. Leurda - Allium ursinum. Frunzele şi tulpina

cu bobocul de floare.

5. Muşeţelul - Matricaria chamomilla. Planta

întreagă pentru băi şi florile pentru ceai.

6. Nucul - Juglans regia. Miezul de nucă pentru

mâncat şi frunzele pentru băi.

7. Rostopasca - Chelidonium majus. Tulpinile

fragede cu frunze.

8. Salvie - Salvia officinalis. Planta fără

rădăcină.

9. Sunătoarea - Hypericum perforatum.

Inflorescenţa cu o bucăţică de tulpină.

10. Tătăneasa - Symphytum officinale. Rădăcina.

11. Urzica – Urtica dioica. Vârfurile de tulpini

fragede cu frunze.

12. Hrean sălbatic - Cochlearia armonica -

Raphanue rusticans. Rădăcina.

Jean Valnet în „ Tratamentul bolilor prin legume

fructe şi cereale” atrage atenţia că uleiul volatil degajat

Page 159: Ivone narih   razboiul cu intunericul

159

de hrean, a produs îmbolnăvirea muncitorilor care îl

mânuiesc: tuse, cefalee oboseala dureroasă a membrelor,

iritaţii ale ochilor, până la orbire (J. Koch).

13. Pedicuţă - Licopodium clavatum. Toată planta

uscată.

14. Păpădia - Taraxacum officinale. Frunzele.

15. Asmăţui, Hasmaţuchi - Cerefolium sativum,

Choerophyllum sativum. Tulpinile cu frunze.

Page 160: Ivone narih   razboiul cu intunericul

160

BIBLIOGRAFIE

1. Omraam Michael Aivanhov, 1989 - „Yoga

nutriţiei”, 1990 „ Natură umană şi natură

divină” Editura PROSVETA, traducerea

ANTAR ED SRL Bucureşti.

2. Raymond Charles Barker, 1995 - „Ştiinţa

succesului. Ştiinţa vieţii”. Editura

Sagitatarius, Iaşi

3. Dr. Henry g. Bieler, 1994 - „Alimentele.

Miracolul vindecării”. Editura Rom Direct

Impex SRL.

4. B. Blanchard - „Arta tăcerii”(„Savoir se

taire”). Editura Noel Iaşi

5. Vintilă Corbul, Eugen Burada, 2007 -

„Uragan asupra Europei”.Editura Adevărul

Holding Bucureşti. - 2009 „Uragan asupra

Europei”.vol.II Editura Adevărul Holding

Bucureşti.

6. Valeriu D. Cotea, 2009 - „Fragmente de

viaţă”.Editura Ştefan Lupaşcu Iaşi.

7. Emile Coue, 2005 - „Autosugestia. Sănătate

prin autosugestie conştientă”. Editura KARO

Tour, Bucureşti.

8. Rodney Davies, 1997 - „ Ce ne dezvăluie

faţa”. Editura POLIMARK Bucureşti.

9. Olivea Dewhurst- Maddock, 1999 - „Terapia

prin sunet”. Editura Teora, Bucureşti.

Page 161: Ivone narih   razboiul cu intunericul

161

10. Mioara Dragostin, 2005 - „Ghid practic de

vestimentaţie pentru profesionişti”. Editura

Polirom.

11. Patrick Drouot, 1994 - „Vindecare spirituală

şi nemurire . Căile terapeutice ale viitorului”.

Editura Sagittarius SRL .

12. Ion Dumitrescu, 1995 - „ELTA. Manual

metafizică”. Editura Solteris, Piatra Neamţ.

13. Sigismund Freud, 1995 - „Psihologia vieţii

cotidiene”. Editura Mediarex.

14. Florin Gheorghiţă, 2008 - „Dezvăluiri din

invizibil” Editura Polirom, -1997

„Fenomenul Valentina” Editura Polirom,-

1994 „Spirit şi destin cosmic” Editura Mold-

Hermes.

15. Vasili Goci, 1996 - „Karma şi cauza”.

Editura Moldova.

16. Walter Gohringen, 1997 - „REIKI. Remedii

Reiki - tratamente pentru mai mult de 40 de

afecţiuni, cu indicaţii privitoare la practicile

naturale complementare”. Editura MPS

International Bucureşti.

17. Ivan Goncearov , 1955 - „Oblomov”, Editura

Cartea Rusă.

18. Dr. John Gray, 2003 - „Bărbaţii sunt de pe

Marte. Femeile sunt de pe Venus.Un ghid

practic pentru îmbunătăţirea comunicării şi

pentru obţinerea rezultatelor dorite în

relaţiile dumneavoastră”,- 2008 „Cum să

obţii ceea ce vrei. Un ghid practic şi spiritual

pentru obţinerea succesului personal”.

Editura Vremea Bucureşti.

Page 162: Ivone narih   razboiul cu intunericul

162

19. Bogdan Petriceicu Haşdeu,1990 - „Sic

cogito” . Editura Evenimentul.

20. Don Hewitt, 1997 - „ Atacul psihic. Un mare

oculist vă învaţă să vă feriţi de agresiunile

parapsihologice”. Editura l.V.B. Invest

Internaţional SRL Bucureşti.

21. Dumitru Hristenco, 1997 - „Reiki tradiţional,

de la gradul I la maestru”. Editura Teora

Bucureşti.

22. Petru Ioan (coord.), 2008 - „Cu şi despre

Valeriu D. Cotea, sub semnul bunului gust”.

Editura „Ştefan Lupaşcu” Iaşi.

23. Paul Clement Jagot, 2000 - „Puterea voinţei.

Cum să acţionăm asupra noastră, asupra

altora şi a destinului”. Editura Orfeu

Bucureşti, -2007 „Puterea autosugestiei.

Învaţă cum să activezi puterea

subconştientului tău”. Pro-Editură şi

tipografie.

24. D. C. Jarvis, 1981 - „Mierea şi alte produse

naturale, Experienţa şi studiul de o viaţă

întreagă a unui medic”. Editura Institutului

Internaţional de Tehnologie şi Economie

Apicolă APIMONDIA Bucureşti.

25. Sebastian Kneipp - „Farmacia verde.

Miracolul vindecării bolilor”. Editura

Edinter, -1995 „Remedii de medicină

naturală”. Casa de editură COLEMUS, -1999

„Hidroterapia. Puterea tămăduitoare a

apei”. Editura L.V.B. Bucureşti

26. S. N. Lazarev, 1994 - „Karma sau armonia

dintre fizic, psihic şi destin”. Editura Moldova Iaşi.

Page 163: Ivone narih   razboiul cu intunericul

163

27. Alexander Loyd cu Ben Johnson, 2011 -

„Codul vindecării. 6 minute pentru vindecarea

problemelor de sănătate, succes sau relaţionare”.

Editura Life Style, Bucureşti.

28. Antoine Luzy, 2000 - „Puterea privirii.

Există în privirea dumneavoastră forţe necunoscute,

învăţaţi să le folosiţi”. Editura Orfeu Bucureşti.

29. Radu Ilie Mânecuţă, 1996 - „Nutriţia omului.

Act sacru”. Editura Miracol.

30. Daniel Menrath, 2000 - „Dieta vieţii.

Miracolul vindecării prin hrană”. Editura Polirom.

31. Grigore Mihăescu, 1994 - „Fructele în

alimentaţie, bioterapie şi cosmetică”. Editura Ceres

Bucureşti.

32. Mircea Maliţa, 2010 - „Cuminţenia

pământului. Strategii de supravieţuire la români”.

Editura Corint bucureşti.

33. Gheorghe Mogoş, 1974 - „Medicamentele-

prieteni şi duşmani ai omului”. Editura Ştiinţifică.

34. Mihai Moronescu, 1982 - „Oxicarbonismul

cronic în patologia internă”. Editura Scrisul Românesc

Craiova.

35. Joseph Murphy, 2007 - „Practica gândirii

pozitive”, -2007 „Puterea extraordinară a

subconştientului tău”. Editura Deceneu.

36. Elena Niţă Ibrahim, 1995 - „Tratat de hrană

vie. 2167 reţete pentru viaţă”. Editura Solteris

37. Chuck Norris, 1997 - „Puterea secretă a

sinelui”. Editura Teora.

38. Horia Roman Patapievici, 2004 -

„Discernământul modernizării. 7 conferinţe despre

Page 164: Ivone narih   razboiul cu intunericul

164

situaţia de fapt”, -2001 „Omul recent”. Editura

Humanitas Bucureşti.

39. Johanna Paungger, Thomas Poppe, 1999 -

„Puterea Lunii. Calea spre o viaţă sănătoasă şi către

desăvârşirea spirituală, prin armonia cu natura şi cu

ritmurile Lunii”. „ Axel Springer” Editura SRL Romania.

-1999, „Ritmurile Lunii. Totul este permis…la momentul

potrivit. Alimentaţia şi îngrijirea corpului în armonie cu

ritmurile Lunii”. „ Axel Springer” Editura SRL Romania.

40. Allan Pease, 1997 - „Limbajul trupului. Cum

pot fi citite gândurile altora din gesturile lor”. Editura

Polimark Bucureşti.

41. Allan Pease * Alan Garner, 1997 - „Limbajul

vorbirii. Arta conversaţiei”. Editura POLIMARK

Bucureşti.

42. Arcadie Percek, 1981 - „Relaxarea-

Gimnastica omului modern”. Editura Ceres Bucureşti.

43. Dr. Emil Rădulescu, 2007 - „Alimentaţie

inteligentă. Eşti responsabil pentru propria sănătate”.

Casa de Editură Viaţă şi Sănătate.

44. Daniel Reid, 1996 - „Cartea completă de

medicină tradiţională chineză”. Editura Colosseum

Bucureşti, -2006 „Tao pentru sănătate, sex şi

longevitate. O abordare practică a Căii

străvechi”.Editura Polirom Iaşi.

45. Victor Săhleanu, 1977 - „Omul şi

alimentaţia”. Editura ştiinţifică şi enciclopedică

Bucureşti.

46. Dan Seracu, 1998 - „Autocontrolul pas cu

pas” Editura Satya Sai Bucureşti. „Cristaloterapia.

Sănătate fizică, mentală, spirituală. Gratuit, natural,

simplu”. Editura Aldo Press.

Page 165: Ivone narih   razboiul cu intunericul

165

47. Rene Sidelsky, 1995 - „Puterea creatoare a

gândirii, pentru a reuşi în viaţă” „Ajută-te singur”.

Editura Colosseum Bucureşti.

48.Joanna Rotte, Koji Yamamoto -

„Autovindecarea ochilor”. Editura Teora Bucureşti.

49. Baird Spalding, 2003 - „ Modelul divin”.

Editura Herald Bucureşti.

50. Robert Tisserand, 1998 - „Arta

aromoterapiei”. Asociaţia Filantropică Medicală

Creştină CHRISTIANA Bucureşti.

51. Maria Treben - „Sănătate din farmacia

Domnului”. Editura Hunga-Print, Budapesta XIV,

Miskolciu u. 153

52. Jean Valnet, 1987 - „ Tratamentul bolilor

prin legume, fructe şi cereale”. Editura Ceres Bucureşti.

53. Nicolae Vasilescu, 2008 -

„Amintiri…amintiri, universitar între două lumi

nestatornice”. Editura Vasiliana-98.

54. Ştefan Zweig, 1975 - „Triumful şi destinul

tragic al lui Erasm din Rotterdam”. Editura Univers

Bucureşti. -1995 „ Tămăduire prin spirit. Mesmer, Mary

Baker-Eddy, Sigismund Freud”. Editura Moldova Iaşi.

Page 166: Ivone narih   razboiul cu intunericul

166

Cuprins

Mulţumiri………………………………………………..2

Introducere……………………………………………....3

Cine hotărăşte soarta omului? ………………………….3

Partea I ………….........................................................5 Războiul cu întunericul din ochi, cu lipsa vederii. Scopul:

redobândirea vederii………….........................................5

Compresele cu varză…………………………………...10

Aburi de coada calului ………………………… ……..13

Tratament cu aburi de coada calului şi tătăneasă……...15

Baia de curăţenie………………………………………19

Tratament pentru vindecarea bătăturilor la tălpi ……...21

Sucul de castraveţi…………………………………….23

Tratament cu cristalul de cuarţ ……………………….28

Tratament pentru mâncărimea pielii capului …………29

Regimul alimentar adoptat ………………….………..30

Satisfacerea nevoii de activitate a minţii ……………...31

Proprietăţile vindecătoare ale cartofului .................…..38

Tratament pentru părţi degerate ale corpului………….38

Tratament cu decoct (fiertură) de păpădie .………… . 40

Tratament cu aburi de muşeţel şi cimbrişor ………......41

Tratament cu suc de asmăţui ………………………….42

Tratament pentru prevenirea hipotermiei …………......44

Partea a II - a………………………………...…….46 1. Alte tratamente experimentate pe mine …………….46

1.1. Tratament de recuperare după fractură de oase…...46

Tratament cu frunze de varză murată, după îndepărtarea

ghipsului de pe mâna fracturată ……..……………..….47

Page 167: Ivone narih   razboiul cu intunericul

167

Tratament cu nalbă sălbatică pentru recuperarea mâinii

fracturate ………………………………………….…..47

1.2. Tratament naturist aplicat la furunculoză ………...48

1.3. Tratament cu fiertură de frunze de nuc pentru

închiderea rănilor...………………………………….…49

1.4. Tratament pentru gută………………………....…50

Cazul1………………………………………….50

Cazul 2…………………………………………51

2. Tratamente experimentate pe alte persoane ……….53

2.1. Oprirea intrării în leşin .……………………..…...53

2.2. Tratament pentru dureri în gât şi frisoane cu tendinţa

de ridicarea temperaturii……..………………………..53

2.3. Tratament pentru ajutat organismul în caz de febră

mare …………………………………………………. 55

2.4. Tratament naturist pentru desfundarea căilor

respiratorii la copil preşcolar ……………………….…57

2.5. Trezirea din anestezie şi din leşin…………….…...58

Cazul1…………………………………………58

Cazul 2…………………………………………59

Cazul3………………………………………….60

Cazul4…………………………………………62.

Cazul5………………………………………....63

Cazul6…………………………………………64

2.6. Despre menţinerea vocii………………………….65

Partea a III – a..……………………………………68

Războiul cu întunericul din minte, cu lipsa de informare,

de educaţie şi cu lipsa discernământului ……..………68

1. Este necesar acest comentariu ? ……………………69

2. Gândirea…………...………………………………. 75

3. Îmbrăcămintea……...……………….………………87

3.1. Situaţia actuală…………………………………….87

Page 168: Ivone narih   razboiul cu intunericul

168

3.2. Cum ar trebui să ne îmbrăcăm pentru a fi

sănătoşi………………………………………………...88

3.3. Cum mă îmbrac eu………..……...………………..91

4. Educaţia…..…………………………….………… 93

4.1. Este necesară discuţia despre educaţie ? .………...93

4.2. Motivaţia educaţiei……………..……………..…100

4.3. Scopul educaţiei……………………………….…105

4.4. Aspectul corpului……………………………...…106

4.5. Mişcarea…...………………………………….…108

4.6. Activitatea şi utilizarea timpului…...……………109

4.7. Alimentaţia……...………………………….……117

Salata de varză albă crudă cu rădăcini de morcov,

pătrunjel şi ţelină……………………………………..124

4.8. Apa…...…………………………………….……125

4.9. Aerul………..…………………………………....130

4.10. Somnul………………………………………….140

4.11. Relaţia cu semenii …………………..………….142

Anexa 1 - Lista plantelor medicinale utilizate. ……...158

Bibliografie …..………………………………………160

Page 169: Ivone narih   razboiul cu intunericul

169

Mi-am dat seama că omul poate să

trăiască cât vrea el. Trebuie să aibă motivaţie, un

scop nobil al vieţii ; să adopte un stil de viaţă

benefic sănătăţii ; să nu intre în panică ; să respire

abdominal. Să aibă în suflet numai iubire pentru

sine şi pentru ceilalţi. Este vorba de iubirea

divină, jertfelnică, care se află deasupra dorinţei

sexuale, confundată eronat cu iubirea.

.

.