it{sHr$trAmEo

ffiIiPUEdiqia a IV-a

Traducere de

Moxrca Nrcurau

$U[lt ltffi$tl

NEMIRA

EIPRtlt$

Cursi cu obstacole citre pugcdrie..... 7Atac de infanterie 49

Qoordonator de tir....... .................. 104tnchisoarea OGPU....... .................. 131Degeuri de rdzboi ........ 173Optzeci la sutl........Meciul de box........ ...... 252Tancurile Tiger......... .. 2gz

EUR$[ EU [[$rlnnr Glrnr

,,Wsel a maifost risul nostru acolo undc moartea

deoenise absurdd, iar oiala,5i mai absurdd."

\flilfred Owen

- Dwpi mine, potopul, explicd preotul regimentulwi, bol-

bindu-se la Oberstul care-l prive;te tmpietrit din;aua calulwi.

Mama m-a pdrdsit pe cind eram doar un pi,nc, swspind el au-

tocompdtirnindu-se.

- E;ti beat, spune Oberstul ;i iSi love;te utor cu craaasa ciz-

mele de c,il,irie.

- Eroare, o ntare eroAre, b,itrine camarad Oberst, t"ghq,ipreotul, scopind un bobot prelung de ris care rdsund in dimi-neala calmd de pe strdzi. PrioeSte de mai aproape, bdtrAne ca-

. marad Oberst, Si vei vedea cd suntfoarte treaz. DeSi calul tdu se

face cd nu observd chnd li respir drept tn fapd.Sprijininduse de un stilp, reu;este dificila performanpd de a

se ridica tn picioare ;i de a saluta.

- Domnwle Oberst, n-o sd tncerc sd vd pdcdlesc, spune el cu

o sinceritate solentrui. Sunt beat. Al dracului de beat. isi d,i sin-

gwr o pedeapsd, rostind de zece ori ,,Tatdl Nostrw" Si de cincispre-

zece ori .Aoe Mariao, dar apoi pierdefirul ;i zice: Dumnezeule,

s,i tr,iipi! imi permitepi sd aorbesc, domnwle? Sunt preotwl regi-

mentului din Corpul de Arrnatd 3, domnule!

inchisoarea OGPU

PU$$TNIIt

imbrapiSeaza gitwl calulwi Si cere sd fi.e arestat, pus tn cdtw;e

;i dws la pusc,irie.

- Dar, od rog implord el pe wn ton prefdcut, od rog tri'mi-

tepi-md la pwsc,iria Alt Maabitt. Azi au fasole la cind. Wnipi' cw

mine, domnule Oberst, 5i vepi rtedea' E cea mai' buna fasole din

c ar e - ali gwstat rtr eo datd.

Gregor injuri mult5 vreme fara si se repete.

- Serviciu de escortS, pufne;te el. Pentru numele lui Dumne-

zeu, de ce dracu' trebuie sd fim intotdeauna noi? De ce nu-i ex-

pediazdrcu tramvaiul sau cu altceva? Tot tacAmul ela scArbos, cu

i*rrtrrri la picioare $i cdtuse de care le atArni viata ca 9i cum ar fivreunul din ei atAt de nebun sd riqte o evadare!

- Nu pricepi nimic, zAmbeqte Porta fericit. tn HDV1 scrie cd

prizonierittrebuie dugi la pugcirie in cituge, sub escorti. Armata

,r., glrrrn"gte cu chestia asta. Auzi, si-i trimiti cu tramvaiul! Cred

ci ai luat-o raznal

- tnchide botul, mArAie Gregor a4dgos. Dacd incepi iar cu una

din pove;tile tale, gi dacl mai e gi cu ceYa ptizomeri, sd fiu al

naibii daci nu te-mpugc!

- Povegtile mele nu sunt de dispreluit, protesteazdPorta. Poji

sI invegi din ele o grdmadd de lucruri. Odat5 escortam nigte prizonieri de la Altona la Fuhlsbiittel, qi cAnd am ajuns la Gdnse-

markt, ne-am hotirAt si lulm tramvaiul' Dar comandantul

escortei, Oberfeldwebelul Schramm, a avut nigte probleme cu

ochii si a trebuit sd poarte ochelari de soare. Noi iam spus citramvaiul pe care il luasem era numirul noud;i cd ar fi trebuit sine suim in tramvaiul gase, dar el ne-a zis sd ne linem gura' a$a cum

ai spus si tu. N-ar fi recunoscut in ruptul capului cd ochelarii iijucau feste mai tot timpul. ,,Cum vrei tu, Schramm", i-am zis, qi

am intors pe dos pldcuqa cu numdrul noul a tramvaiului care aYea

cirpltul la Landungsbriicke.

- llinc, ajunge, urld Gregor rigugit. $tim cu toqii cum se terminl.

' I llf V llet'tt,!ttttt,tutrschrift -Regulamentul Serviciului Militar (n. tr.).

SVEN HASSEL

- Ba deloc, zAmbegte Porta cu superioritate. Trei zile martir-ziu ne-am dus cu Marabon la Fuhlsbiittel, dar, inainte de asta,

Oberfeldwebel Schramm a innebunit qi a trebuit sil ducem laGiessen. Pindla urmi, escorta a fost captur^td de inamic gi co-

mandantul a trebuit si trimitd o alta in misiune. Noua escorte a

fost pusi sub comanda Feldwebelului Schluckemeyer, care avea

nigte probleme cu urechile.

- Dacd ai de gAnd si ne spui ci gi ista s-a ficnit, zbiard, Gregor,sar la gAtul tdu!

- O, nu! zicePortacu o privire ofensatd. Eu spun intotdeaunalucrurilor pe nume. Feldwebelul Schluckemeyer nu a innebunit.S-a impugcat chiar inainte de-a ajunge la Fuhlsbiittel, gi chestiaasta ne-a dat nigel de furc5, fiindcd, vedeqi voi, nu poli si baqi

pasul pAni la pugcdrie qi acolo si te prezinqi la raport fdri coman-dant de escofte.

Gregor igi scoate P-38-ul din tocul de piele.

- Incd o vorba si te fac ciur.

- Cum vrei, oft"eazePorta, ridicAnd nepdsdtor din umeri, insivei regreta cd n-ai tras invifiminte din vasta mea experienld. Eusunt expertul in escorte, de ambele pl,rji ale unei pugti incdrcate.

- Rahat! face Gregor, iritat, vArAndu-gi pistolul tnapoi in toc.Porta, care cunoagte Berlinul ca pe propriile buzunare, preia

comanda, dar cindtraversim Neuer Markt, unul din prizonieri,infanteristul Gefreiter Kain, ne atrage atentiaci mlrgdluim intr-odireclie grqiti.

- De unde dracu' qtii tu asta? izbucnegte Porta furios. Poatecd am luat-o pe scurtdturi, nu?

- Baliverne! spune Kain indArjit. M-am niscut in oragul dsta

qi-l cunosc pe dinaf.ard. De aici in jos se ajunge la Alexande rplatzl.- Nu-mi spune tu rnie ce gi cum, rahat de pugciriag ce egti! $tiu

eu ce fac, zicePorta.

- Prizonierii vorbesc numai atunci cAnd sunt intrebali, mu-geqte Miculul din coada formaqiei.

I Piali in centrul Berlinului, unde funcliona qi circa de poligie la care se face

referire in continuare ca "Alex" (n. red.).

inchisoarea OGPU

-Dacd.mergem spre pugcirie, lipd un -Wachtmeister artilerist,atunci si gtipi cd am luat-o in direclie greqiti.

- Flecdreali, ii mustrd Porta pe un ton superior. Ciripigi ca unstol de papagali limbuqi dintr-o menajerie. Gregor, lasd-te pltrunsde atmosfera Crdciunului gi elibereazd-i pe sclavi din laniuri. Iiaciuiesc eu la ,,CAinele vagabond", de cealaltd parte a lui ,,Alex"'

- tntotd""rrna se intAmpli ceva la,,CAinele vagabond", explicd

Porta cu un rAnjet vesel de haimana, in timp ce ne ciondinim infapa,CAinelui". Miercurea trecute, un tip s-a repezit la unul gi l-a

impugcat in fund pentru cd incercase s-o gteargi fira sa pliteascl.Azi-noapte, o confruntare dintre muncitorii de la cdile ferate gi

beiefli de la tramvaie s-a terminat cu un caz de dambla cronicd,gi tn fiecare noapte cineva zboardpe fereastri.

- $i voi, politicilor? intreabd. interesat Miculul, in timp ce-i

scoate cdtugele unui Gefreiter din Pionieri.

- Pogi si spui gi aga, rispunde flegmatic pionierul. Dupi toate

aparengele, pAni acum ar fi trebuit si fiu cel pulin ministru.

- Frontul Rogu, cu tot rahatul de rigoare? intreabd MicuplrAnjind ugor.

- Mai rdr, declard sumbru pionierul. Am fost dat afard dela,Broscoi". Copoii migunau ca o ceatd" de gAgte care av dat peste

haleald, gi a trebuit si le explic cum ci Adolf nu-i decAt un min-cinos de la Braunau pe care austriecii, de afurisigi ce sunt, l-au

trimis la noi.

- Ai o singurl gans5, explicd Micupl atot$tiutor. CAnd eqti

tArAt in fala tribunalului, ridici dracului mAna gi saluti, pocne$-

te-qi cdlcAiele gi rdcnegte ,,Heil Hitler!". Asta trebuie s-o faci de

fiecare datd cind rlspunzi la vreo intrebare. Apoi te vor trimitela cdIdu. Saluti din nou gi poarti-te mereu la fel. Te vor pune sifaci din nou o tArnpenie, de exemplu, si astupi gduri cu bucnli de

lemn, sr dezlegi cuvinte lncrucigate, sau alte chestii d-astea. Ce

trebuie sd faci tu? Sd urli din togi rirunchii: Fiihrer, befehl, wirfolgenl. $i-o 1ii aga chiar daci te aruncd intr-o celula de izolare.DupI o vreme, igi vor da seama cd nu trebuie sd fii pedepsit gi te

L ,,Fiihrer, porunce$te, noi te urmim!" in lb. germ. (n. tr.).

l0 SVEN HASSEL

vor duce la balamuc pentnr tot restul zilelor. Apoi egti salvat! Stai

acolo linigtit 9i aqtepji pAni cAnd Germania se va alege cu curultlbtcit. CAnd o sd se intAmple asta, te vor expedia gi vor umplebalamucul cu Adolf gi ai lui. In noua Germ anie aiputea avea qansa

sd ajungi pinala urmi maior.- Asta sund pulin a eschivare, nu? protesteazdV/achtmeisterul

artilerist, pesimist, in timp ce cauta loc in cArciuma plind de fum

9i de duhoarea berii.Barmanul, un tip mirunfel, cu o pllirie mare gi neagrd de

jucdtor de popice, il imbrntiqeazd, pe Porta cu un zAmbet fericit.Primul rAnd il beau pe cheltuiala casei.

- E careva dintre voi bun pentru ghilotini? intreabl Porta duplcel de-al doilea rAnd. Daci e a$a, nu vi nelinigtiqi. Totul se terminiinainte de a vI da seama ce se intAmpla. il qtiu eu p-Ila care se

ocupi cu aga ceva, gi omul igi cunoagte meseria. Doar de doud oria dat-o-nbard, gi intr-unul din cazuri era vorba de o tdrfa.I-a sucitcapul bocind gi susginXnd ci totul nu-i decAt o gregeali. Aqa qi era.

- Nu cred cd-s chiar atAt de cruzi, intervine un Feldwebel de

infanterie. Noi, germanii, suntem un popor omenos.

- Asta si le-o spui beiegilor de la Germersheim, rdspundePorta in bltaie de joc.

- Poate n-ai si mdcrezi,zice Feldwebelul, dar eu sunt completnevinovat.

- Bineingeles, incuviinqe azd,P orta inc'.xajator. Cu tolii suntemnevinovali. Din nefericire insI, de multe ori e mai periculos si fiinevinovat decAt culpabil. Se intinde pe deasupra mesei gi continuipe un ton confidenjial: Am cunoscut odati un domn, LudwigGdnsenheim de la Soltau. Era un tip prudent. AtAt de prudentincAt mergea pe stradd cu ochii inchigi ca nu cumva si vadd ceva

ce n-ar fi trebuit sd vadi. Dacd disculia ar fi devenit suspecti, gi-ar

fi begat degetele tn urechi. Chiar gi pe cele de la picioare, dacd, arfi incrput. Ei bine, intr-o zi, s-a amestecat intr-un marg alKDFl-ului, unde toatd lumea zbiera Heil Deutschland, Heil dcrFiihrer!CAnd au ajuns pe Leipzigerstrasse qi au inconjurat depoul,

1 KDF - OrganizajiaKraft durch Freude (n. tr.).

inchisoarea OGPU t1

amicul nostru neutru, domnul Ludwig Glnsenheim, s-a transfor-maq fdrl, si vrea, intr-un adept descreierat al Ftihrerului. Iar cAnd

mullimea infldcdratd s-a nlpustit pe Spree Briicke, tipul s-a dez-

languit cu totul, strigAnd: ,Moarte qi gazare tuturor jidanilor gi

comunigtilor!. Era atit de pltruns, incAt nici n-a realizat cum se

pribugeqte gi cum il zdrobegte mulgimea aceea ln migcare.Apoi s-au repezit cu tolii la Cancelarie sIl vadi pe Adolf 9i,

in timpul Ssta, un detagament Schupol adwace mai rdmisese dindomnul Ludwig 9i din algi zece nevinovagi ca gi el. I-au dus laMorgI, 9i poate ci cineva i-a identificat.

- Rizboiul e cumplit, intervine Feldwebelul de infanterie, cu

o exoresie de amlriciune.- Intr-un fel sau altul, sunt omorlli tot soiul de oameni, nevi-

noYati gi vinovali deopotrivl.-Da, da, continui Porta entuziasmat, chiar faraprobleme, cAt

timp e rdzboi. Unii sunt ficuli argice pe front, alpii iqi pierd ci-pdgina in Plotzensee. Mai devreme sau mai tArziu, o pipim cu

to1ii, aga incAt urmagii nogtri o sd vadi cd am ficut intr-adevdrceva ln timpul rdzboiului gi cd n-am stat ca nigte gdini ciupite de

fund de vulpe. Rizboaiele mondiale trebuie si se sfArgeascd tnsAnge gi rahat, ca sd aibi parte de cuvinte rezonabile in ci4ile de

istorie. Doar nu-pi inchipui c5 Adolf ar fi acceptat un rdzboi pe

care sI nuJ ia nimeni in seami. Generalii qi dictatorii cu adeviratdaf dracului rdmAn tn memoria oamenilor.

Ploaia incepe si se transforme in burniqx cAnd prizonierii gi

escorta ies de la ,,CAinele". La ciminul Hitlerjugendului de pe

Preuzlauerstrasse, steagul este coborAt. Dim colqul gi mdrgdluimin jos pe Dircksenstrasse.

- Rahat, mArAie Gregor, gtergAndu-gi burniga de pe fagd. Suntsitul pAni-n git de rdzboiul esta afurisit. Intotdeauna mlrgiluiegtipi agtepli si-ji pice o bombl in deble!

Printr-o ugi ridicati pulin fali de nivelul strdzii, un berbat iese

zbvind, se risucegte in aer ca o moriqcd vie gi se izbegte de

1 Schupo - Schutzpolizei - Polilia de apirare civile (n. tr.).

t2 SVEN HASSEL

peretele casei de vizavi. Haina gi paleria il urmeazd,, zburAnd gi

ele, iar dupi o pauzd sosegte gi umbrela,Porta rAde a$teptand urmarea.

- Domnilor, am ajuns! Acesta este ,,Broscoiul gchiop" qi se pare

cI totu-i plin de viagdpe-aici. Acum vd rog si figi civilizali gi sI nufaceli galagie, continui el pe un ton pirintesc, fiindci e un localdecent - cu pian gi tobe -, in care vin viduvele de rlzboi sd-gi gn-

seascd o consolare pentnr nemirginita lor durere.

- Eu am mai fost aici, declard Micujul, sticlindu-gi ochii. E atAta

muieret incAt nu-pi vine sd crezi. Nu prea e loc mult. Nici n-ai

unde si te ugurezi. Trebuie sn-gi golegti vezicatn altd pafte.

- $i ce ne facem dacd apar copoii? intreabd Gregor nervos, intimp ce-qi aqazd attomatul pe un raft de sub tejghea.

- Nu-i nicio problemd! rAde Porta cu nepisare. $i cei de laSchupo telef.oneazdtntotdeauna inainte de af.ace razie aici.'

Barmanul, care are ambele picioare de lemn, tl tmbrSgiqeazi

entuziasmat pe Porta qi-l intreabi incotro se duce.

- Escortez patru nenorociji la streang, zicePorta.

- Rahat, spune barmanul. Casa face cinste cu primul rAnd.Bere gi $naps.

Dupi primele patru rAnduri de bere gi gnaps, Porta tncepe sidebiteze bancuri destabilizatoare.

- CAnd Tommy va pune mAna pe el, ii vor lungi gAtul ala

austriac, spune el pe un ton conspirativ cdtre un conductor de

tren care pleacl in zori cu un transpoft de trupe.

- Inainte de a-l da cu capul de peregi, va line un discurs fru-muqel. Micugul rAde necontrolat gi trosne$te cu pumnul tn masl,facAnd paharele si danseze.

Un Schupo, imbrdcat pe jumitate in haine civile, ride ct atitapofta incAt iqi inghite gigara.

Barmanul il lovegte in spinare cu cel de-al treilea picior de

lemn, pe care-l flne intotdeauna ca rezewd, in spatele tejghelei.Tipul scuipd,gigara care incd mai arde, spre uimirea tuturor.

Doud femei imbricate in negru, alb gi rogu stau sub portretullui Hitler gi incep sd cAnte:

inchisoarea OGPU 13

Odatd am impuscat un caraliu

A cwm, ne'uastd- sa are ce'i' trebuie !...

Un grup de rinili stau in jurul unei mese lungi, mAngAind

fetele pe picioare.

- Sopbia era beatd cripd..., cAnti Porta cu o voce de baritonabliguit.

Un ofiler medic, adormit pe jumdtate lAngd sobd, deschide cu

un aer conspirativ un ochi gi se zgAiegte in inclpere.

- Simulanli! Cu toqii sunteti nigte nenorocigi de simulanqi. Ce

vd pasi voud de Vaterland? tund el fremdtAnd. Yd araniez eu pe

to!i! KF1 cu tolii, qi marg pe front.Cu un suspin adAnc, se pribugegte moale de-a ctrmezigul me-

sei gi adoarme din nou.

- E beat! Beat cui! spune barmanul, dAnd din cap a dezapro-

bare. ingaim d. cevadespre o comisie care ii declardpe tofi idiogiidia gchiopi KF gi pentru asta li se d; cAte-o medalie. SiptdmAna

trecut5, a fost declarat KF un nenorocit cu un singur picior pe

care l-au trimis direct in prima linie cu piciorul de lemn la sub-

suoari, inainte sil declare GVH gi sd-l expediezeinapoi la depo-

zit. Individul e acum la $coala de Hauptfeldwebeli gi speri ca,

intr-o bund zi, si ajungd rar la timpitul dla de ofiier sanitar!

- Cinci mlrci pentru zece minute gi doudzeci gi cinci pentrutoati noaptea, propun damele imbrdcate'in rogu, alb gi negru.

* Dar numai dacd ai prezervatiy, amice, chicotegte cea mai

scundi dintre ele, facAnd un semn sugestiv pe sub poalele rochiei.

- Lasi, maitirzir,t, spune Porta indepdrtAndu-se. Mai intAi una

in cinstea copiilor orfani.- Nu, una in cinstea mo4ii care

^pare dupd miezul noplii,

sughite Micujul, rizind proste$te. Tocmai ne indreptim spre

pArnaie, cu patru candidaqi la ghilotind, le mirturisegte el celor

doud doamne cu sentimente patriotice.

-Dar aratdbine beielagii d;tia, chicote$te cea inaltd qi slaba.

- Da, rAnjeqte Miculul. CurAnd vor fi patru hoituri incAntdtoare.

l4

L Kampfsfthig - "apt combatant" in lb. germ. (n. tr.).

SVEN HASSEL

- Ce-au fecut? intreabi curios cineva de pe cealaltd parte a mesei.

- Nimic deosebit, zAmbegte Porta. TArgelosul ila de colo le-a

ttriat beregata gemenilor sii nou-ndsculi. Pugcagul qi-a omorAt ne-

vasta tn bdtaie, lovind-o cu o laturd a tunului, iar individul ela gras,

care e mlcelar pe strada civile, a fdcrtt carne pentru cArnagi dindoutr tArfe.

- Destul, urle \Wachtmeisterul indignat. Niciunul din noi nue un criminal. Suntem dejinuji politici, asta suntem!

DeodatS, toate lumea simte nevoia sd mai ceari un rAnd.

- tn cinstea Vaterlandul ui, intoneazd P ortapeste intreaga mul-qime din care se desprinde mirosul tArfelor 9i al berii.

- Dupi noi, potopul! anunqd agitat Micugul, sorbind berea

unui client adormit.- Idiogii de inamici ne sug gi sAngele din vene, sughige Gregor,

clatinAndu-se ameninqdtor.La masa cea lungi, rlnilii qi prietenele lor incep si cAnte:

Germ anie, tdrim s trdvech i,

Stindardul aiu insingerat acum e sfi.siat.

- Ca slujitor al statului, nu pot asculm un asemenea cintec,protesteaz5 un individ inalt qi slab, tmbricat cu o haini neagrd de

piele. Seamdnd cu un vultur lovit de gripa.

- Atunci du-te intr-un col19i bagd-gi degetele in urechi, il sfa-

tuiegte Porta. N-o sd te deranjeze ceea ce n-o sd auzi.

- Haideqi si ne continudm drumul spre porcdriauadepugcirie,cere un \flachtmeister artilerist pe un ton nefericit. Tot ce se petrece

aici e o nebunie! Caprizonier militar, protestez cu vehemenpi.

- Cred cd te gAdile piduchii laficar, mArAie Micupl. Ce ai tude-a face cu asta? Acum nu mai eqti soldat in serviciu. Fn-1i puginde cap. E ultima ;ansd pe care o mai ai inainte de a ajunge infaqaCu4ii Ma4iale. Dupd asta n-o si mai rizi agamult. De-abia atuncio sd-pi dai seama cd rdzboaiele mondiale nu-s chiar distractive!

Gefreiterul infanterist e beat gi danseazi un tangou unduitorcu o tArfuligs,patrioatd. Ea il susline cu putere pentru aJ ajuta sInu se pribugeasci.

inchisoarea OGPU 15

- Cunosc un dmpit care o sd sfArgeascd cu debla retezata,, iimirturisegte el, cu un rAnjet de craniu.

- Cei buni mor intotdeauna primii, 1l consoleazd, ea, rdg[,ndsdndtos.

- Un ticdlos impupit mi-a dat ieri un reanc de cartele penrru onoapte lntreagd, spune fata, tristi.

- Altfel, nu l-ai fi pirtut sarisface, nu-i aga? intervine un Fel-dwebel cu un singu r brag.

- Nu vd temeli c-ar pttea si scape? intreabd un civil cu alurdde copoi.

- N-ar indrezni, rAnjeqte Porta. Ar fi impugcafi penrru dezertare,pentru care oricum vor fi tmpugcafi, ceea ce-i suficient gi pentru celmai dur individ din lume.

* Egti subofiger gi trebuie si gtii ci e strict interzis si duciprizonierii intr-un local public, nu?

Poligaiul imbricat in haine civile se intoarce cdtre Gregor.- Md refer la pagina 176 din Regulamentul pentru escortele

militare. Prizonierul trebuie dus direct la inchisoare gi instalatsingur in celula. in niciun caz nu-i este permis se ia contact cualte persoane.Dacd.comunicarea cu acesta devine imperios nece-sari, atunci totul trebuie redus la minimum de cuvinte.

- Las-o moal-le., amice! bolboroseqte aiurit Micugul. prizonieriivor fi tratati ca nigte nou-ndscugi. Nu trebuie contaminali princontacte cu bejivii sau cu tArfele! Dacd vreunul din agtia le va vorbiprizonierilor, va fi incdtugat qi dus direct in f4atribunalului.

- Cincizeci dintr-o loviturd? $opre$re un blrbat scund, cuinfagiqare de gobolan. Al dracului de bun, zdu, murmurd el, 9i-linghiontegte conspirativ pe Porra. Eter gi naftalind. Doar treizile, gi toati China se umple de ciuma neagrd,.Dacd, aifi ultimulsoldat german in viagi, nimeni n-ar danici doi bani pe tine.

- E prea devreme, fiule, prea devreme, spune porta fdrd,:uur:r.rrd,

de interes. Eu sunt unul dintre puginii fericili care incd se maibucuri de un r\nboi foarte avantEos.

La scurr timp,:individul acela sinistru dispare tn toaletl cuseringa lui pentru injeclii subcutanare gi cu patru infanterigti plic-tisiqi de rdzboi. CAnd se tnrorc, debordeazdde optimism.

16 SVEN HASSET

Zgomotrl din cArciumi cregte treptat. Doi dintre prizonieriau adormit lAngd sobd, in cugca cAinelui.

Animalul nu se aratS prea incAntat, mirdie, igi aratd colgii gi iiinhagn de picioare. Dar fdrdfolos. Ca ultim gest, se hotirdqte si-9iridice piciorul qi ii improaqcd petoatdf.ata.

- CAteva halbe cu api pe zi sunt chiar binevenite, mormiieprin somn Gefreiterul de infanterie.

- Mestecl halealade doudzeci gi gapte de ori tnainte s-o inghigi,scAncegte genistul, muncindu-gi felcile asemenea unei vaci care

rumegd intr-un grajd cdldul.

- Ducelimd acasd la pugcdrie, cere lVachtmeisterul cu severi-

tate. E dreptul meu. Sunt un biet prizonier gi am mai multe drep-

turi decAt oricare alt soldat idiot din Armatd. $i voi, banda de

ticdlogi, trebuie sI nu md llsali sd fug, dar sd mi gi feripi de oricepericol! E o chestiune foarte importanti, sn gtigi! Aratd acuzatorspre cei doi prizonieri din cugca cAinelui. Judecdtorii nu vor in-gddui una ca asta! Prizonieri beqi ca nigte porci.

- Mi-e foame, aflun1d Porta cu o rAgAiturd stridentd. Ce zicegi

de nigte ,,rahat pe lopatd", ag , c sd ne treacd junghiurile? Optporgii de ,,rahat pe lopati", zbiard, el spre bucltirie.

indate apar opt farfurii cu tocane aburindd. irr."p. sr se pro-fileze mizerabila lumini cenugie a diminegii de noiembrie gi Gre-gor spune cd ar fi cazul si-gi reia misiunea gi sd incerce sd giseascidrumul cdtre puqcirie.

- Poate ci nici nu mai existi! bolborosegte genistul din cuEca

cAinelui.

- Crezi? intreabe Gefreiterul de infanterie, pe-a cirui faji se

citegte o expresie plini de speranfi. Aratd ca un om lihnit de

foame care a dat peste un portofel burduqit cu bani.

- No sd le placd dacl ajungem in toiul micului dejun, murmuriintunecat Miculul.

- Ai dreptate, admite Porta ingAndurat. $i mai ales faptul cd

baiegii iria din cugca cAinelui duhnesc a bere qi a gnaps!

- Atunci, ce-i de fecut? sughile Gregor nehotlrAt, cu un aer

destul de trist.

inchisoarea OGPU l7