ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

23
Revista MUZICA Nr.4 / 2014 131 ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu Catalog cronologic (VI) Sanda Hîrlav Maistorovici LEGENDĂ a. Titluri scrise cu negru: lucrări menţionate în bibliografia compozitorului, ale căror manuscrise au fost găsite şi cercetate. b. Titluri scrise cu albastru: lucrări menţionate în bibliografia compozitorului, ale căror manuscrise nu au fost găsite încă. c. Titluri scrise cu verde: lucrări nemenţionate în bibliografia compozitorului, ale căror manuscrise au fost identificate în cursul cercetărilor noastre. d. Titluri scrise cu mov: lucrări neterminate e. Informaţii scrise cu roşu: informaţii care trebuiesc verificate. LISTA ABREVIERILOR V. T. VASILE TOMESCU: Paul Constantinescu, Editura Muzicală, Bucureşti, 1967 M. P. MIHAI POPESCU: Repertoriul general al creaţiei muzicale româneşti. Vol. I. Muzica simfonică, muzica concertantă, muzica vocal-simfonică, muzica de operă, operetă, balet, muzica de fanfară, Editura Muzicală, Bucureşti, 1979 S. I. STELIAN IONAŞCU: Paul Constantinescu şi muzica psaltică, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR, Bucureşti, 2005 INDICATIVELE DISCURILOR ELECTRECORD Prima literă, E = iniţiala Casei de Discuri Electrecord A doua literă, C = indică genul de muzică, respectiv muzică simfonică,

Transcript of ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Page 1: ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Revista MUZICA Nr.4 / 2014

131

ISTORIOGRAFIE

Opera componistică a lui Paul Constantinescu Catalog cronologic (VI)

Sanda Hîrlav Maistorovici

LEGENDĂ

a. Titluri scrise cu negru: lucrări menţionate în bibliografia compozitorului, ale căror manuscrise au fost găsite şi cercetate.

b. Titluri scrise cu albastru: lucrări menţionate în bibliografia compozitorului, ale căror manuscrise nu au fost găsite încă.

c. Titluri scrise cu verde: lucrări nemenţionate în bibliografia compozitorului, ale căror manuscrise au fost identificate în cursul cercetărilor noastre.

d. Titluri scrise cu mov: lucrări neterminate e. Informaţii scrise cu roşu: informaţii care trebuiesc verificate.

LISTA ABREVIERILOR V. T. – VASILE TOMESCU: Paul Constantinescu, Editura Muzicală,

Bucureşti, 1967 M. P. – MIHAI POPESCU: Repertoriul general al creaţiei muzicale

româneşti. Vol. I. Muzica simfonică, muzica concertantă, muzica vocal-simfonică, muzica de operă, operetă, balet, muzica de fanfară, Editura Muzicală, Bucureşti, 1979

S. I. – STELIAN IONAŞCU: Paul Constantinescu şi muzica psaltică, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR, Bucureşti, 2005

INDICATIVELE DISCURILOR ELECTRECORD Prima literă, E = iniţiala Casei de Discuri Electrecord A doua literă, C = indică genul de muzică, respectiv muzică simfonică,

Page 2: ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Revista MUZICA Nr.4 / 2014

132

de cameră, operă, operetă. A doua literă, X = indică genul de muzică corală, versuri, teatru. A treia literă, indică diametrul discului: C–17cm. D–25cm. E–30 cm. 85. TITLUL LUCRĂRII: Tabloul coregrafic HAIDUCII pentru cor bărbătesc, tenor, şi orchestră, integrat ulterior în opera Pană Lesnea Rusalim

1 după poemul epic Poveste haiducească de Victor

Eftimiu2.

DURATA APROXIMATIVĂ: 20 minute ANUL TERMINĂRII: 1953

3

UNDE SE GĂSEŞTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp 2670 DESCRIERE: manuscris în creion, cu ştersături, tăieturi, intervenţii în textul vocilor. Sunt 16 pagini de manuscris. Scriitură pe sistem de 3 portative: primul, pentru voci, următoarele două, pentru pian. Se compune din două fascicole: primul, Tempo rubato parlando, de 7 pagini; al doilea, Tranquillo, numerotat de la pagina 3 până la pagina 16, unde, apare semnătura şi data: Paul Constantinescu, 3.VI. 1953. Urmează două pagini goale, şi încă două file cu scriitură pentru pian, probabil, un adaos. CINE O MENŢIONEAZĂ: Lucrare menţionată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 9; V.T. TIPĂRITĂ: inedită INREGISTRATĂ: DISTINCŢII: FORMAŢIA: nedefinită PRIMA AUDIŢIE: 10 oct 1954, la C.C.S., dirijor, Sergiu Comissiona

4

ISTORIC: OBSERVAŢII: comandă C.C.S.

5

86. TITLUL LUCRĂRII: Târgul de fete pe Muntele Găina (poem coregrafic) DURATA APROXIMATIVĂ: 25 minute

1 Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 9, rubrica Titlul lucrării (Text).

2 Tomescu, Vasile, , Paul Constantinescu, Editura Muzicală, Bucureşti, 1967,

p. 395. 3 Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 9, rubrica Anul creerii.

4 Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 9, rubrica Prima execuţie.

5 Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 9, rubrica Achiziţii.

Page 3: ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Revista MUZICA Nr.4 / 2014

133

ANUL TERMINĂRII: 19531

UNDE SE GĂSEŞTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 2672 CINE O MENŢIONEAZĂ: Lucrare menţionată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 9; Paul Constantinescu: Mai departe se aşteaptă de la mine un balet mai amplu pe subiectul cunoscut al Târgului de fete de pe Muntele Găina, pretext pentru o rapsodie dansantă, cu teme din ţinuturile ardelene

2; V.T., S.I

DESCRIERE: manuscris în creion, prima schiţă a lucrării. Este scris pentru pian. Este precedat de un scenariu scris cu altă grafie, scenariu respectat în mare de autor (vezi Foto nr. 56). Pagina de gardă: Târgul de fete pe Muntele Găina (poem coregrafic). Paul Constantinescu. 1953 (vezi Foto nr. 55); p. 1: Andante. Noapte. Bartok - 113 (Măieran de pe poiană; Milă mi-e de tine mamă; De ce n-ai făcut pomană); Pe oglinda pagini, în stânga, autorul a notat formaţia: 2 fl., fl. picc., 2 ob., c. eng., 2 cl., 2 fg., 4 corni, 3 trp., 2 trb., tuba, timp., xilofon; p. 4: Lai, lai, (autorul prevede intrare de voci? n.n.); p. 5: Bartok. Maramureş. 74b, Mămucă când m-ai făcut...; p. 5: scris cu tuş negru: Cortina se ridică pe jumătate. Scena în semiîntuneric redă un grup de ţărani urcând coasta muntelui. Merg simplu şi degajat, cântând. (Corul şi solistul stau complet invizibili în culise); p. 11: Negustorii îşi strigă marfa; p. 19: Haidăul -Aiudul de Sus; p. 21: Învârtita - Poplaca; p. 23: Haţegana de la Făgăraş - Allegro vivo; p. 28: Sdrâncăniţa (Ţigănească). Allegro vivo; p. 30: Ineuana (Arad). Allegro non troppo; p. 32: Cluj. Raru. Pesante. p. 36: Furtuna; p. 40: Ţíganii; p. 41: 14.II 1953. Paul Constantinescu. TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: DISTINCŢII: FORMAŢIA: orchestră simfonică, cor bărbătesc, tenor solo

3.

PRIMA AUDIŢIE: ISTORIC: OBSERVAŢII: comandă M.A.I.

4 Din ultima filă a libretului scris pe

1 Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 9, rubrica Anul creerii.

2 Citat din Declaraţie, text descoperit în arhivele Biroului de Documentare al

Redacţiei Muzicale de la Societatea Română de Radiodifuziune, reprodus în volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă

asupra ediţiei, transcrierea textelor, note şi comentarii: Sanda Hîrlav- Maistorovici, Editura „Premier”, Ploieşti, 2004, p. 199-200. 3 Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 9, rubrica Formaţie.

4 Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 9, rubrica Achiziţii.

Page 4: ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Revista MUZICA Nr.4 / 2014

134

coală A5 reiese că Paul Constantinescu a extras din acest poem coregrafic, pentru Radio, o suită. Foto nr. 55

Foto nr. 56

Page 5: ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Revista MUZICA Nr.4 / 2014

135

87. TITLUL LUCRĂRII: Muzica la piesa „Matei Millo” sau „Căruţa cu paiaţe” de Mircea Ştefănescu DURATA APROXIMATIVĂ: I: 5 minute II. 5 minute III. 4 minute ANUL TERMINĂRII: 1953 UNDE SE GĂSEŞTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 2685 F. Sp. 2684 F. Sp. 562 (uvertura la actele II şi III) 1220 şi 6330 Fond de difuzare, partitură de copist care conţine uverturi la actele I, II, III. DESCRIERE: F. Sp. 2685: manuscris în cerneală, format din trei pagini, conţinând citate muzicale din colecţia Vulpian, pentru piesa Matei Millo: Tu-mi ziceai odată; Unde-i mâţa să mă vadă; Surugiul; Noi, ţăranii de la ţară; Lumea-i plină de păpuşi; Dragi boieri şi cuconiţe; Bâr oiţă; Într-a păpuşilor ţară, Dacă-n douăzeci de toamne; Gigerl-March. (vezi Foto nr. 57, 58, 59). F. Sp. 2684: manuscris în creion de 29 de pagini, semnat şi datat, scris pe sisteme de două portative. Este schiţa lucrării. Pagina de gardă: Uvertură şi Intermezzi la piesa „Matei Millo” de Mircea Ştefănescu. Paul Constantinescu. ’953. P. 1: Vivo. Uvertura a quatro temi. Pe ultima pagină, 29: Paul Constantinescu. 7 III. ’953. F. Sp. 562: Uvertura actului II (Manuscris în creion, 39 de pagini) şi Uvertura actului III (manuscris în creion, 12 pagini). La sfârşit, semnat, nedatat. CINE O MENŢIONEAZĂ: Lucrare menţionată în caietul manuscris Lucrări muzicale al lui Paul Constantinescu, p. 20, poziţia 5, sub titlul Trei preludii la piesa „Matei Millo”. TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: DISTINCŢII: FORMAŢIA: 3, 2, 2, 2, 4, 3, 2, 1, timp., gr.c., tamb., picc., pf., cvintet coarde. PRIMA AUDIŢIE: Teatrul Naţional „Comedia”, 1953

1

ISTORIC: a mai fost interpretată de orchestra Studio Radio. Dirijor: Carol Litvin

1 Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 20, poziţia 5.

Page 6: ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Revista MUZICA Nr.4 / 2014

136

OBSERVAŢII: materialul meu dat la radio1.

Înainte de a fi o dramatizare a vieţii lui Matei Millo, „Căruţa cu paiaţe” este un elogiu al începuturilor teatrului românesc. În trei secvenţe de teatru în teatru (prima legată de înjghebările ridicole care îl determină pe Millo să ia în mâini soarta teatrului în limba română, a doua prelucrează teme satirice din opera lui Alecsandri ca moment de maturizare a repertoriului, iar a treia, bătălia pentru „O noapte furtunoasă” ca maturizare a spectacolului de teatru) dramaturgul ridică în legendă teatrul românesc prin figura anonimată a lui Matei Millo care apare sub numele de Bădia.

2

Piesa Căruţa cu paiaţe de Mircea Ştefănescu a fost reprezentată în premieră în anul 1951 la Teatrul Naţional din Iaşi, cu titlul Matei Millo. Foto nr. 57

1 Observaţie făcută de compozitor în Caietul manuscris Lucrări muzicale, p.

20, poziţia 5. 2 Mircea Ghiţulescu, Istoria literaturii române. Dramaturgia, Ediţia a II-a,

Editura Tracus arte, Bucureşti, 2008, p. 271.

Page 7: ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Revista MUZICA Nr.4 / 2014

137

Foto nr. 58

Foto nr. 59

Page 8: ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Revista MUZICA Nr.4 / 2014

138

88. TITLUL LUCRĂRII: Patru Madrigale pe versuri de Mihai Eminescu I. Freamăt de codru (1953) II. La mijloc de codru des (1953) III. Peste vârfuri (1953) IV. Stelele-n cer (1954) DURATA APROXIMATIVĂ: 11 minute ANUL TERMINĂRII: 1953 UNDE SE GĂSEŞTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 2723 (Freamăt de codru). Nu s-a găsit manuscrisul la celelalte trei piese. DESCRIERE: manuscris în creion, foarte neglijent, o schiţă a piesei Freamăt de codru, scrisă pentru voci şi pian, 13 pagini, semnat şi datat pe diagonală, la sfârşit: 8 nov. 1953, Paul Constantinescu CINE O MENŢIONEAZĂ: Lucrare menţionată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 10; Paul Constantinescu: Am căutat să împletesc armonios romantismul celor patru poezii ale lui Eminescu (Freamăt de codru, Peste vârfuri, La mijloc de codru des, Stelele-n cer) – cu melodia populară, tratată, bineînţeles, în manieră polifonică, potrivit tehnicii de madrigal. A fost o experienţă interesantă, pe care doream s-o realizez de multă vreme.

1; V.T.; M.P.;

S.I. TIPĂRITĂ: ESPLA 1956, reeditare Editura Muzicală 1964 ÎNREGISTRATĂ: ECE 0532-1970, transformat în ECE 0723 în interpretarea Corului de cameră „Madrigal” al Conservatorului din Bucureşti, Dirijor: Marin Constantin. EXE 01708-1980 Stelele-n cer în interpretarea Corului Liceului „Mihai Viteazu” Bucureşti, Dirijor: Valeria Nica-Chiriţă; la pian: Marta Joja. EXE 01882-1980 Freamăt de codru, Peste vârfuri, Stelele-n cer în interpretarea corului Radioteleviziunii Române, Dirijor: D.D. Botez. DISTINCŢII: FORMAŢIA: cvartet vocal şi pian PRIMA AUDIŢIE: 31 martie 1954, la Ateneu, Solişti: Emilia Petrescu, Elena Cernei, Aurel Alexandrescu, Alexandru Voinescu. La pian:

1 Citat din interviul Silviei Roşculeţ (Entretien avec Paul Constantinesco,

compositeur) apărut în revista „La roumanie nouvelle”, an VII, nr. 50, 15 dec. 1954, p. 2, reprodus în volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediţiei, transcrierea textelor, note şi comentarii: Sanda Hîrlav-Maistorovici, Editura „Premier”, Ploieşti, 2004, p. 59-62.

Page 9: ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Revista MUZICA Nr.4 / 2014

139

Nicolae Rădulescu1

ISTORIC: Săptămâna Muzicii Româneşti, la Sala Dalles, 8 decembrie 1957, Sala Mică a Palatului RSR, aprilie,1966 OBSERVAŢII: comandă Minister

2

89. TITLUL LUCRĂRII: Patru cântece pe versuri de Ştefan Octavian Iosif I. Doi voinici II. Cîntec de leagăn III. Doină (Icoane din Carpaţi) IV. Jos, între care (Icoane din Carpaţi) DURATA APROXIMATIVĂ: I: 6 minute II: 2 minute III: 2-3 minute IV: 1 minut ANUL TERMINĂRII: 5 februarie 1954 UNDE SE GĂSEŞTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 540 (conţine: I. Cântec de leagăn; II. Doina (Icoane din Carpaţi); III. Jos, între care (Icoane din Carpaţi). F. Sp. 2729 F. Sp. 2733 DESCRIERE: F. Sp. 540 I. Cântec de leagăn: manuscris în creion, 1 pagină; semnat P. Constantinescu; datat: 4 februarie 1954. II. Doina (Icoane din Carpaţi): manuscris în creion, 4 pagini, semnat P.Constantinescu, datat: 5 februarie 1954. III. Jos, între care (Icoane din Carpaţi): manuscris în creion, semnat P. Constantinescu, datat: 5 februarie 1954 F. Sp 2729. La această cotă există două manuscrise: a. Doi voinici, manuscris în creion, neîngrijit scris, dar foarte inteligibil, 10 pagini, datat la sfârşit: 3 februarie 1954. b. Doi voinici, partitură de copist, în cerneală neagră, 8 pagini, semnată şi datată la sfârşit: 3 II 1954, Paul Constantinescu.

1 Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 10, rubrica Prima execuţie.

2 Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 10, rubrica Achiziţii.

Page 10: ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Revista MUZICA Nr.4 / 2014

140

F. Sp. 2733: manuscris de copist în cerneală neagră, 6 pagini. Pagina de gardă: Trei cîntece pe versuri de Şt. O. Iosif. Cântec de leagăn, Doină, Jos între care. Paul Constantinescu, 1954. CINE O MENŢIONEAZĂ: Lucrare menţionată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 10; V.T.; M.P.; S.I. TIPĂRITĂ: volumul Cântece, ESPLA 1957. ÎNREGISTRATĂ: DISTINCŢII: FORMAŢIA: voce şi pian PRIMA AUDIŢIE: 14 mai 1954 , Nicolae Secăreanu, G. Kulibin (pian). ISTORIC: OBSERVAŢII: 90. TITLUL LUCRĂRII: Pană Lesnea Rusalim Dramă în 3 Acte (5 Tablouri); Libret de Victor Eftimiu DURATA APROXIMATIVĂ: 1 h şi 45 minute ANUL TERMINĂRII: 10 septembrie 1955 UNDE SE GĂSEŞTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 557 F. Sp. 496 DESCRIERE: F. Sp. 557: manuscris în creion pentru voci şi pian. Scriitura este clară, dar este evident că aceasta este prima formă a operei. Pagina de gardă: Pană Lesnea Rusalim. Text: Victor Eftimiu. Actul I. Paul Constantinescu; pe verso: Persoanele (sunt înşirate personajele operei); p. 3-10: Scena I; p. 11-23: Scena a II-a; p. 24-29: Scena a III-a; p. 30-37: Scena a IV-a; p. 38-43: Scena a V-a; p. 44-55: Scena a VI-a; p. 56-59: Scena a VII-a; La pagina 59, Paul Constantinescu a notat: circa 35 minute şi a pus data: 16. V. 1954. Actul II conţine Tablourile I şi II şi are paginile numerotate din nou de la pagina 1 până la pagina 44 unde apare indicaţia: Cortina cade încet şi data: 12. VII. 954; Urmează încă 3 pagini de manuscris. La p. 49 începe Tabloul II care se încheie la p. 70, fiind datat Sinaia 31 iulie 1954. Actul III, Tabloul I cuprinde 61 de pagini, numerotate începând cu numărul 1. La p. 61, Paul Constantinescu a notat: circa 30 minute. Sinaia, 9 oct 1954. Tabloul II al actului III cuprinde 31 de pagini numerotate începând cu numărul 1. La sfârşit, Paul Constantinescu a notat: Buc. 3 noiembrie 1951. Urmează semnătura şi o nouă notă încadrată în chenar: Început orchestrarea la 22 febr. 1955. Terminat la 10 sept 1955.

Page 11: ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Revista MUZICA Nr.4 / 2014

141

F. Sp. 496: manuscris în creion, foarte îngrijit, format din 3 volume, legate în coperte cartonate. Volumul I conţine actul I, fiind datat 13 aprilie 1955; pagina de gardă: Pană Lesnea Rusalim. Dramă în 3 acte (5 tablouri). Text de Victor Eftimiu. Muzica: Paul Constantinescu. 1955; pe verso: Persoanele: Spătarul Pană Lesnea Rusalim - bariton; Mavromihale domnul fanariot - bas, Evanthia soţia lui Mavromihale - rol mut, Logofătul Mirişte - tenor, Vornicul Radu Vulpache - bariton, Vlădica, egumenul Nazarie - bas (bariton), Ispravnicul - Bas, Grămăticul - tenor, Aga - tenor, Moş Toma, ţăran - bas, Rada, soţia lui Moş Toma - soprană, Tofan, fiul lor - tenor, Măriuca, logodnica lui Tofan - soprană, Mătrăgună, ţăran - tenor, Dună, ţăran - bariton, Ilie a lui Marin, ţăran - tenor, Năstasa, ţărancă - soprană, Un argat -tenor, O căpetenie de haiduci - tenor, vlădici, boieri, boieroaice, ţărani, ţărance, poteraşi, haiduci, dansatori şi dansatoare. Cor bărbătesc, cor de femei, cor mixt, orchestră de suflători în culise (meterhaneaua). Orchestra: 2 fl., fl. Picc., 2 ob., corno inglese, 2 cl Sib., cl bass., 2 fg., contrafagot, 4 corni Fa, 3 trompete Do, 3 tromb., tuba, timp., toba picc., piatti, tamburina, gran cassa, gong, trianglu, glockenspiel, xilofon, celesta, arpa, volina I, violina a II-a, viola, v-cel, c-bass. În culise: meterhaneaua (1 fl picc, 1 ob, 1 cl. Mib, 1 cl. Sib, 2 tromp Sib, Trombon, Tuba, Piatti, Tamburina, Gran cassa, 2 corni, campane, tamburo picc. La ultima pagină, 135, semnătura compozitorului şi data: 13 aprilie 1955. Volumul II începe cu pagina 136, conţine Actul II, fiind datat la pagina 283, 26 mai 1955. Volumul III conţine actul III, fiind datat 10 sept 1955. CINE O MENŢIONEAZĂ: Lucrare menţionată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 10; Paul Constantinescu: Acţiunea se petrece la sfârşitul secolului al XVIII-lea, epocă în care ţara noastră se găsea sub dominaţia fanariotă şi ţăranii noştri erau exploataţi cu cruzime. Din rândul lor se ridică Pană Lesnea Rusalim, care va conduce revolta. El a murit sacrificându-se în lupta împotriva opresorilor. Dar sacrificiul lui nu a fost în van, pentru că, din acel moment, regimul fanariot nu a mai dăinuit mult.

1; Paul Constantinescu

dă explicaţii asupra acestei lucrări şi în alte articole apărute în

1 Citat din interviul Silviei Roşculeţ Entretien avec Paul Constantinescu,

compositeur, apărut în revista „la Roumanie nouvelle”, an VII, nr. 50, 15 dec. 1954, reprodus în volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediţiei, transcrierea textelor, note şi comentarii: Sanda Hîrlav-Maistorovici, Editura „Premier”, Ploieşti, 2004, p. 59-66.

Page 12: ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Revista MUZICA Nr.4 / 2014

142

periodicele vremii1; V.T.; S.I.

TIPĂRITĂ: Monologul lui Pană Lesnea Rusalim, în Arii din opere româneşti, Ed Muzicală, Bucureşti, 1962 ÎNREGISTRATĂ: ECE 01344-1977: Aria Da, sunt bătrân”. Orchestra Radiodifuziunii, dirijor, Constantin Bobescu. Solist: Mugur Bogdan DISTINCŢII: FORMAŢIA: solişti, cor mixt, orchestră (3, 3, 3. 3-4, 3, 3, 1-timp, bat., glcksp., xil, v-cel, harpa, coarde. Culise: fl. picc., ob, cl. Mib, cl. Sib, 2 corni, trp., trb., bat., campane). PRIMA AUDIŢIE: Opera din Cluj, 27 iunie 1957

2, Dirijor: Anatol

Chisadji. Solişti: Pană Lesnea Rusalim - David Ohanesian, Rada - Ecaterina Vîlcovici, Mavromihale - Jean Hvrov, Rada - Suzana Bosica, Logofătul Mirişte - Teodor Athanasiu, Măriuca - Lucia Stănescu, Vornicul Vulpache -Traian Popescu, Moş Toma - Ioan Udrescu, Mavromihale - Emil Mureşan, Dirijor cor: Mircea Popescu ISTORIC: vizionarea operei s-a făcut la Bucureşti, la Ateneu, în luna octombrie a anului 1955, sub bagheta lui Alfred Alessandrescu, cu solişti de la Teatrul de Operă din Bucureşti: Nella Dimitriu, Mircea Buciu, Alexandru Bădulescu, Dumitru Scurtu, Jean Bănescu, Thea Rămurescu şi Zoe Dragotescu. În anul 1964 se realizează tot la Cluj, o a doua montare a operei, în regia lui A. Ionescu Arbore, cu unele simplificări (eliminarea ariei lui Mirişte şi a corului boierilor din actul I, a dialogului Tofan - Măriuca şi a corului argaţilor din acul II şi a ariei lui Rusalim şi a septetului din actul III). Conducerea muzicală a fost a lui Petre Sbârcea iar corul a fost pregătit de Kurt Mild. Scenografia a aparţinut lui Mihai Nemeş iar maestru de balet a fost Gabriela Taub-Darvaş. Solişti: Constantin Ursulescu (Pană Lesnea), Emil Mureşan, Titus Pauliuc (Mavromihale), Gheorghe Znamirovski (Mirişte), Vasile Bărbieru (Vulpache), Ion Trifa (Vlădica), Marian Pantazi, Mircea Breaz (Ispravnicul), Mihai Almăşanu (grămăticul), Liviu Căpuşan, Iosif Kallos

1 Articolul La ce lucrează compozitorii noştri, apărut în „Steagul Roşu” an II,

nr. 295, 11 martie 1955; De vorbă cu compozitorul Paul Constantinescu despre noua sa operă Pană Lesnea Rusalim, apărut în ,,Informaţia Bucureştiului”, an III, nr. 689, 18 oct. 1955; De vorbă cu compozitorul Paul Constantinescu – autorul operei „Pană Lesnea Rusalim”; Când Ministerul Culturii a propus premiera operei mele..., text apărut în anul 1957, în Programul de Sală al Operei de Stat din Cluj. Toate aceste texte au fost reproduse în volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediţiei, transcrierea textelor, note şi comentarii: Sanda Hîrlav-Maistorovici, Editura „Premier”, Ploieşti, 2004. 2 Program sală al Operei de Stat din Cluj, Întreprinderea Poligrafică Cluj,

9278-1957.

Page 13: ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Revista MUZICA Nr.4 / 2014

143

(Aga), George Busuioc, Ion Udrescu (Moş Toma), Margareta Rădulescu (Rada), Cornel Gocan, Alexandru Racolţa (Tofan), Ion Budoiu, Constantin Toma (Duma), Virgil Dobârtă, Vasile Şildan (Ilie), Ileana Handrea (Năstasa), Alexandru Creţu (o căpetenie de haiduci)

1.

La 13 octombrie 1977, Maria Slătinaru Nistor, Cornel Stavru şi Vasile Martinoiu prezintă în concertul Orchestrei Naţionale Radio, sub bagheta lui Carol Litvin, Arie şi cor din Opera „Pană Lesnea Rusalim”. OBSERVAŢII: comandă minister

2

91. TITLUL LUCRĂRII: Gornistul pe versuri de Al. O. (Păstorel) Teodoreanu ANUL TERMINĂRII: 29 mai 1955 UNDE SE GĂSEŞTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 542 DESCRIERE: Manuscris în creion, 6 pagini, datat 29 mai 1955, semnat. Pe prima pagină, Paul Constantinescu a notat: Nae Secăreanu sau CCS (Palade) CINE O MENŢIONEAZĂ: Lucrare menţionată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 10; V.T.; S.I. TIPĂRITĂ: în volumul Cântece, ESPLA 1957 ÎNREGISTRATĂ: ECC-1967. Solist: Nicolae Secăreanu, pianist: Nicolae Rădulescu. DISTINCŢII: FORMAŢIA: bas solo şi pian PRIMA AUDIŢIE: N. Secăreanu şi Nicolae Rădulescu

3

ISTORIC: Păstorel Teodoreanu i-a mulţumit autorului cu un catren: Paule-ai făcut-o lată / Dar iar zic şi iar mă-ntorn / Mai suna-vei din fligorn / Pentru mine vreodată?

4. Dan Iordăchescu a inclus liedul în

repertoriul său, prezentându-l în recitalurile sale de la Londra şi Paris. A mai fost reluat în recitalul lui Ladislau Konya, în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu” din anul 1964. La 22 mai 1988. Dan Iordăchescu prezintă lucrarea, alături de Balada puricelui de M. Mussorgski, în concertul Orchestrei Naţionale Radio, sub bagheta lui Laszlo Gati

5.

OBSERVAŢII:

1 Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Ed. Muz., Bucureşti, 1967, p. 406.

2 Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 10, rubrica Achiziţii.

3 Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 10, rubrica Prima execuţie.

4 Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Editura Muzicală, Bucureşti, 1967, p.

428. Catrenul se află la UCMR, în Fond Breazul, cota 713. 5 Cf. Octavian Lazăr Cosma, Simfonicele Radiodifuziunii Române, Editura

„Casa Radio”, Buc. 1999.

Page 14: ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Revista MUZICA Nr.4 / 2014

144

92. TITLUL LUCRĂRII: Rapsodie Oltenească DURATA APROXIMATIVĂ: 8 minute ANUL TERMINĂRII: 1956

1

UNDE SE GĂSEŞTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 529 DESCRIERE: manuscris pentru pian, în creion, neîngrijit scris, nedatat, nesemnat. 15 pagini. Conţine 36 de repere notate de autor. CINE O MENŢIONEAZĂ: Lucrare menţionată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 11; V.T.; M.P.; S.I. TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: DISTINCŢII: FORMAŢIA: orchestră simfonică

2:

PRIMA AUDIŢIE: 1957, Bucureşti, Ansamblul Sindicatelor3

ISTORIC: OBSERVAŢII: comandă C.C.S.

4

93. TITLUL LUCRĂRII: Căluşul ANUL TERMINĂRII: 1956

5

UNDE SE GĂSEŞTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 2719 DESCRIERE: manuscris în creion, foarte frumos scris, pentru pian (sisteme de 2 portative), 8 pagini, nesemnat, nedatat. Conţine : Introducere - Moderato; Dans 1 - Allegro moderato. CINE O MENŢIONEAZĂ: Lucrare menţionată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 21, poziţia 7. TIPĂRITĂ: ÎNREGISTRATĂ: DISTINCŢII:

1 Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 11, rubrica Anul creerii.

2 Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 11, rubrica Formaţie.

3 Cf. Mihai Popescu, Repertoriul general al creaţiei muzicale româneşti. Vol. I.

Muzica Simfonică, muzica concertantă, muzica vocal-simfonică, muzica de operă, operetă, balet, muzica de fanfară, Editura Muzicală, Bucureşti, 1979. 4 Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 11, rubrica Achiziţii.

5 Conform Catalogului creaţiei în manuscris de la UCMR, Fond Breazul, Cota

713.

Page 15: ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Revista MUZICA Nr.4 / 2014

145

FORMAŢIA: pian PRIMA AUDIŢIE: ISTORIC: OBSERVAŢII: 94. TITLUL LUCRĂRII: Concert pentru vioară şi orchestră DURATA APROXIMATIVĂ: 22 minute ANUL TERMINĂRII: 20 VII 1957 UNDE SE GĂSEŞTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 528 (reducţie) F. Sp. 513; DESCRIERE: F. Sp. 528 (reducţie): manuscris în creion, conţinând schiţa concertului. Părţile I şi II sunt cuprinse între paginile 1 şi 22 ale manuscrisului, unde Paul Constantinescu pune data de 22 III, 957 (vezi Foto nr. 60). Între paginile 23 şi 43 este scrisă partea a III-a datată 6 iunie 1957 (vezi Foto nr. 61). F. Sp. 513. Manuscris în creion, pentru vioară şi orchestră. Are 109 pagini. Pagina de gardă: Concert pentru vioară şi orchestră. Paul Constantinescu 1957. P. 10-36. Partea I: peste textul scris cu creion, apar modificări, tăieturi, adăugiri, scrise cu creioane, roşu şi albastru. P. 37-59: Partea a II-a, la fel, cu modificări, cu creioane, roşu şi albastru. P. 60-109: Partea a III-a. Cadenţa este la p. 88. Pe ultima pagină, 109, apare semnătura şi data: Paul Constantinescu. Sinaia 20 iulie, 1957. CINE O MENŢIONEAZĂ: Lucrare menţionată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 11; Paul Constantinescu

1; V.T.; M.P.; S.I.

TIPĂRITĂ: Editura Muzicală, Bucureşti, 1960 (partitură generală şi reducţie pentru vioară şi pian) ÎNREGISTRATĂ: ECE 0490-1970, transformat în ECE 0883: Orchestra Simfonică a Filarmonicii din Cluj; Dirijor: Mircea Cristescu; Solist: Ştefan Ruha. DISTINCŢII:

1 Paul Constantinescu inedit, articol apărut în ,,Tribuna”, an XIII, nr. 15 (637),

10 aprilie 1965 şi Paul Constantinescu, fragment autobiografic, conservat în

Fondul Breazul al UCMR la nr. 202; ambele publicate în volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediţiei, transcrierea textelor, note şi comentarii: Sanda Hîrlav-Maistorovici, Editura „Premier”, Ploieşti, 2004, p. 197-198, respectiv 195-196.

Page 16: ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Revista MUZICA Nr.4 / 2014

146

FORMAŢIA: 2+1, 2, 2, 2-2, 2, 2-timp, tobă mică, xil., cel., harpă, coarde PRIMA AUDIŢIE: 30 aprilie 1958, Filarmonica Braşov, Solist: Ştefan Gheorghiu, Dirijor: Nicolae Boboc

1.

ISTORIC: La 18/19 octombrie 1958 Ştefan Gheorghiu îl przintă în primă audiţie bucureşteană, la Ateneu, cu Orchestra Filarmonicii bucureştene, sub bagheta lui Mihai Brediceanu

2; 17/18 Octombrie

1959, solistul Ştefan Gheorghiu îl reprogramează la Ateneu, sub bagheta lui Mihai Brediceanu

3. Acelaşi solist îl interpretează ulterior la

Galaţi (5 decembrie 1958) sub conducerea lui Silviu Zavulovici, la Timişoara (31 ianuarie 1959), la Cluj (14/15 noiembrie 1959), sub bagheta lui Anatol Chisadji

4. La 10 februarie 1966 a fost interpretat la

Radio, sub bagheta dirijorului Ilia Temkov, solist: Gabi Grubea5. 6

iulie 1977 Ştefan Ruha îl interpretează la Ateneu alături de orchestra Filarmonicii din Cluj, sub bagheta lui Emil Simon; 22 iulie 1988 Luminiţa Burcă il cântă, sub bagheta lui Cristian Mandeal. Ulterior a intrat în repertoriul mai multor solişti, printre care Gabriel Croitoru. OBSERVAŢII: Fond Muzical Minister

6.

Foto nr. 60

1 Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 11, rubrica Prima execuţie.

2 Cf. Fişei lucrării aflată la Biblioteca Filarmonicii „George Enescu” Bucureşti.

3 Viorel Cosma, Filarmonica „George Enescu” din Bucureşti (1868-1968),

Bucureşti, 1968, Întreprinderea Poligrafică Timişoara. 4 Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Ed. Muz., Bucureşti, 1967, p. 454.

5 Cf. Octavian Lazăr Cosma, Simfonicele Radiodifuziunii Române, Editura

„Casa Radio”, Buc. 1999. 6 Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 11, rubrica Achiziţii.

Page 17: ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Revista MUZICA Nr.4 / 2014

147

Foto nr. 61

95. TITLUL LUCRĂRII: Înfrăţire (poem coregrafic) DURATA APROXIMATIVĂ: 7 minute ANUL TERMINĂRII: 1959 UNDE SE GĂSEŞTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 2671 DESCRIERE: manuscris în creion, neterminat, totuşi semnat şi datat. Este schiţa lucrării, realizată pe sistem de două portative, pentru pian. Are 66 de repere notate cu creion roşu. Pagina de gardă: Înfrăţirea Rapsodie coregrafică. P. 1: Andantino. Notă de subsol: Purtata (melodii şi jocuri din Ardeal. Regiunea Braşov); p. 2: Notă de subsol: Brustureanca (125 melodii şi jocuri din Moldova) Reg. Iaşi - C Prichiciu; p. 3: Notă de subsol: Călăuza cortului (125 melodii şi jocuri din Moldova) Bacău - C Prichiciu; p. 4: Notă de subsol: Marea colecţie ungară; p. 6: Jodler und Jeuchzer nr. 111a aus Steiermark und dem östermarkischem Alpengebiet (dr. Joseph Pommer); p. 8: Salaciţe (Sârbesc. Banat). Colecţia C. L. Ilin. Ultimele 6 pagini ale manuscrisului (12-17) conţin doar vagi idei muzicale, scrise pe primul portativ al sistemelor. Totuşi, pe pag. 17 există semnătura şi data: 26 mai 1956. Paul Constantinescu. CINE O MENŢIONEAZĂ: Lucrare menţionată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 11; V.T

1.; M.P.

TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ:

1 Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Ed. Muz., Bucureşti, 1967, p. 452.

Page 18: ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Revista MUZICA Nr.4 / 2014

148

DISTINCŢII: FORMAŢIA: 2+1, 2, 2, 2, 4, 3, 3, 1, timp., gr.c., tamb., picc., trgl., ptti., xil., pf., cvintet coarde

PRIMA AUDIŢIE: 20 august 1958, Fil. Buc., Ateneu. Dirijor: George Georgescu

1

ISTORIC: Lucrarea a fost scrisă la comanda Ministerului, cu prilejul împlinirii a 15 ani de la „Eliberare”. S-a mai cântat pe 24 IV 1959, Filarmonică, Dirijor: Mircea Basarab; 3 X 1959, Filarmonică, Dirijor: Mircea Basarab; 10/11 X 1959, Filarmonică, Dirijor: Mircea Basarab

2.

La 13 Octombrie 1960 a fost interpretată la Radio, sub bagheta lui Carol Litvin

3.

OBSERVAŢII: Comandă Minister4.

Nu ştim unde se găseşte manuscrisul lucrării în forma sa finită. 96. TITLUL LUCRĂRII: Şapte cântece din uliţa noastră pentru bariton şi pian. Versuri de Cicerone Theodorescu - Închinare - După mort - Grevă - Colonelul - Pitpalacul - Cu dubele de pâine - Hrisov de mai DURATA APROXIMATIVĂ: 20 minute ANUL TERMINĂRII: 14 decembrie 1959 (versiunea pentru bariton şi pian); 11 mai 1960 (versiunea pentru bariton şi orchestră) UNDE SE GĂSEŞTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 551 F. Sp. 507 F. Sp. 564 DESCRIERE: F. Sp. 551: manuscris în creion, conţinând 23 de pagini, pentru voce şi pian. Se pare că este prima formă a lucrării. Pe pagina de gardă: 7 Cântece din uliţa noastră pentru bariton şi pian (orchestră). Versurile de Cicerone Theodorescu. Pentru bariton şi pian. Jos, dreapta: Paul

1 Aceste date rezultă din fişele lucrărilor interpretate de către Orchestra

Filarmonică Bucureşti. Lucrarea Înfrăţire figurează sub titlul: Înfrăţire, rapsodie pentru cor şi orchestră. 2 Cf. Fişei lucrării, aflată la Biblioteca Filarmonicii „George Enescu”

3 Cf. Octavian Lazăr Cosma, Simfonicele Radiodifuziunii Române, Editura

„Casa Radio”, Buc. 1999. 4 Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 11, rubrica Achiziţii.

Page 19: ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Revista MUZICA Nr.4 / 2014

149

Constantinescu. 1959. Pe ultima pagină, după bara dublă finală apare semnătura compozitorului şi data: 14 dec. 1959. F. Sp. 507: manuscris în creion, scris foarte ordonat, conţinând 51 de pagini. Pe pagina de gardă: 7 Cântece din uliţa noastră pentru bariton şi orchestră (versuri: Cicerone Theodorescu). Jos, dreapta: Paul Constantinescu, 1960. Pe ultima pagină, după bara dublă: 11 V 1960. Rezultă că Paul Constantinescu a terminat orchestraţia la această dată. F. Sp. 564: manuscris scris foarte ordonat, în tuş negru, 51 de pagini. Este identic cu F. Sp. 507 datat la sfârşit, 11 V 1960 CINE O MENŢIONEAZĂ: Lucrare menţionată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 11; Paul Constantinescu: Începând cu muzica pentru filmul Răsună valea, cu muzica pentru filmele Delta Dunării şi Moara cu noroc, dansurile simfonice realizate pentru Ansamblul Consiliului Central al Sindicatelor, opera Pană Lesnea Rusalim, coruri, madrigale, pe versuri de Eminescu, Simfonia ploieşteană, concertele pentru pian, harpă, Concertul pentru orchestră de coarde, până la ciclul de cântece Din uliţa noastră, pe versuri de Cicerone Theodorescu – am căutat să îmbogăţesc tematica cu aspecte din lupta dusă de popor în trecut, cu aspecte ale frumuseţilor care ne încântă astăzi sufletul sau ecouri ale gândirii şi sensibilităţii noastre contemporane;

1 V.T.; M.P.; S.I.

TIPĂRITĂ: Editura Muzicală a UC din RPR, Bucureşti, 1961 ÎNREGISTRATĂ: ECE 059-1960: Solist: Nicolae Gafton, Orch. RTV; Dirijor: Iosif Conta DISTINCŢII: FORMAŢIA: voce şi orchestră simfonică: 2, 2, 3, 2-4, 3, 3, 1, timp., bat., pian, campane, coarde. PRIMA AUDIŢIE: 23 iunie 1960, Orchestra Radio; solist: Nicolae Gafton; dirijor: Iosif Conta ISTORIC: S-a reluat tot la Radio, la 28 noiembrie 1963 cu acelaşi solist şi acelaşi dirijor. La 16 februarie 1967 s-a cântat tot la Radio, sub bagheta lui Nicolae Boboc, solist fiind Ionel Pantea

2. La

Filarmonica din Bucureşti, Nicolae Gafton a interpretat-o la 28/29 aprilie 1962, sub bagheta lui Constantin Bugeanu, la 6/ februarie

1 Citat din articolul Să promovăm mai departe arta şi cultura noastră nouă

socialistă, apărut în rev

ista ,,Muzica”, an XII, nr

. 12/1962, p. 15 şi reprodus în

volumul Paul Constantinescu. Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediţiei,

transcrierea textelor, note şi comentarii: Sanda Hîrlav-Maistorovici, Editura „Premier”, Ploieşti, 2004, p. 113.

2 Octavian Lazăr Cosma, Simfonicele Radiodifuziunii Române, Editura „Casa

Radio”, Buc. 1999.

Page 20: ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Revista MUZICA Nr.4 / 2014

150

1965, sub conducerea muzicală a lui Iosif Conta. S-a mai cântat la Ateneu sub bagheta lui Mircea Cristescu, solist fiind Ionel Pantea (8 mai 1971), a lui Nicolae Boboc, solist fiind Gheorghe Crăsnaru, şi a lui Constantin Bugeanu (17/18 februarie 1983), solist fiind Pompeiu Hărăşteanu.

OBSERVAŢII: Opus compus şi interpretat în anul 1960 cu prilejul manifestărilor în cinstea celui de-al VII-lea Congres al Partidului...

1.

Minister2

97. TITLUL LUCRĂRII: Concert pentru harpă şi orchestră cu dedicaţia: Harpistei Liana Pasquali ANUL TERMINĂRII: Predeal, 13 iulie 1960. UNDE SE GĂSEŞTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 560 (reducţie) F. Sp. 511 DESCRIERE: F. Sp. 560: Manuscris în creion, pentru harpă şi pian, mai puţin îngrijit, cu corecturi, ştersături, prima formă a concertului. Pe pagina de gardă: Concert pentru harpă şi orchestră. Orchestra: 2 fl. Fl. Picc., 2 ob., 2 cl., cl. bass, 2 fg., 4 trp., 3 trb., timp., bat., streich. Alături, Paul Constantinescu a scris: celesta, glockenspiel, xilofon, şi pune în dreptul lor semnul întrebării. Jos, dreapta: semnătura şi data: 1960. Urmează Partea I (paginile 1-19), datată: 8/IV/1960; partea a II-a (paginile 20-27) datată: 28 IV 1960; partea a III-a (paginile 28-51) datată: 21 iunie 1960. F. Sp. 511: manuscris în creion, foarte îngrijit. Pe pagina de gardă: Concert pentru arpă şi orchestră. Jos, dreapta: semnătura şi data: 1960. Pe verso: Orchestra: 2 fl., fl. picc., 2 ob., corn eng., 2 cl., cl. bass, 2 fg., 3 trb., 4 corni, timp (Sib şi Mib), tamb. pic, trg., 1 piatto, arpa solo, archi. Partea I (paginile 1-28); Partea a II-a (paginile 29-38); Partea a III-a (paginile 39-87) cu cadenţa la p. 68-69. La pagina 69, după bara dublă: Predeal, 13 iulie 1960 şi semnătura. CINE O MENŢIONEAZĂ: Lucrare menţionată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 11; V.T.; S.I. TIPĂRITĂ: Editura Muzicală 1966 (reducţie pentru harpă şi pian) ÎNREGISTRATĂ: ECE 01862/1980, Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Române, Dirijor: Iosif Conta; Solistă: Elena Ganţolea DISTINCŢII:

1 Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Ed. Muz., Bucureşti, 1967, p. 446.

2 Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 11, rubrica Achiziţii.

Page 21: ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Revista MUZICA Nr.4 / 2014

151

FORMAŢIA: arpa solo, 2 fl., fl. picc., 2 ob., corn eng., 2 cl., cl. bass, 2 fg., 3 trb., 4 corni, timp (Sib şi Mib), tamb. pic, trg., 1 piatto, arpa solo, archi. PRIMA AUDIŢIE: 4 mai 1961, Orchestra Radio. Solistă: Marica Pessione (Liana Pasquali

1), dirijor: Iosif Conta

2.

ISTORIC: A mai fost interpretat la Ateneu, la date de 5/6 ianuarie 1962 cu Orchestra Filarmonicii din Bucureşti de către nina Mastero iar la Radio la 21 octombrie 1965, aceeaşi solistă îl prezintă sub bagheta lui Carol Litvin. Apoi, Elena Ganţolea l-a interpretat de nenumărate ori, ca solistă a Orchestrei Radio: 14 martie 1974, dirijor, Radu Zvorişteanu; 18 august 1974, dirijor, Iosif Conta; 31 mai 1976, dirijor, Carol Litvin; 21 şi 22 august 1977, dirijor, Iosif Conta; 20 noiembrie 1980, Dirijor, Emanoil Elenescu; 25 iunie 1987, dirijor, Paul Popescu. Tot ea l-a interpretat în turneele Orchestrei Radio, după cum urmează: 1976 - Germania Federală, dirijor, Emanoil Elenescu (Bad Homburg - 19 ianuarie, Padeborn - 21 Ianuarie, Baltop - 24 ianuarie); 1976 - Carpentras, Dirijor, Emanoil Elenescu; 1977 - Bulgaria, dirijor, Iosif Conta (Ruse, 9 februarie); 1978 – Iugoslavia, sub bagheta lui Iosif Conta (Zagreb - 7 decembrie, Split - 9 decembrie, Beograd - 11 decembrie, Liubliana - 12 decembrie)

3. La Filarmonică s-a cântat pe

5/6 ianuarie 19634. A fost prezentat în ţară la Târgu Mureş (21 feb.

1962), dirijor Emil Simon; la Cluj (3-4 martie 1962), dirijor, Petre Sbârcea

5; iar în Italia, la Torino, a fost interpretat de Liana Pasquali,

sub bagheta lui Mario Rossi6.

OBSERVAŢII: Minister7

1 În caietul manuscris Lucrări muzicale, Paul Constantinescu o indică pe

Liana Pasquali ca primă interpretă a concertului, dar în volumul Simfonicele Radiodifuziunii Române, Editura „Casa Radio”, Buc. 1999, apare ca solistă la concertul din 4 mai 1961 Marica Pessione. 2 Octavian Lazăr Cosma, Simfonicele Radiodifuziunii Române, Editura „Casa

Radio”, Buc. 1999, p. 704. 3 Octavian Lazăr Cosma, Simfonicele Radiodifuziunii Române, Editura „Casa

Radio”, Buc. 1999. 4 Viorel Cosma, Filarmonica „George Enescu” din Bucureşti (1868-1968),

Bucureşti, 1968, Întreprinderea Poligrafică Timişoara. 5 Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Editura Muzicală, Bucureşti, 1967, p.

458. 6 Vezi cartea poştală a Lianei Pasquali către Paul Constantinescu: (Torino, 18

iulie 1962). Mon cher Maître, Le concerto a plu énormément, l’enregistrement est très réussi. J’ai eu une bonne journée. J’espère le jouer en public dans la prochaine saison. A bientôt les autres nouvelles. Bien à vous, Liana Pasquali. P.S. Le chef d’orchestre était Mario Rossi! (UCMR, Fond Breazul, nr. inv. 2938). 7 Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 11, rubrica Achiziţii.

Page 22: ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Revista MUZICA Nr.4 / 2014

152

98. TITLUL LUCRĂRII: ANADAM, lucrare în colaborare cu Paul Sterian ANUL TERMINĂRII: 1959-1960 UNDE SE GĂSEŞTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 2669 DESCRIERE: manuscris în creion, cu ştersături, adaosuri, o primă schiţă a lucrării. Scriitura este în sisteme de 4 portative: două pentru voci, respectiv tenori (T) şi başi (B) şi două pentru pian. Partitura vocilor conţine şi textul personajelor: vânători, ţiitori, Arghir, Anadam, Baş-Bucătar etc. În manuscris, cele 4 portative sunt completate până la pag. 43. Între paginile 44-50 este scrisă doar partitura vocilor. La pagina 50 se termină manuscrisul. Paginile 50 şi 51 sunt scrise, dar barate de autor, semn că nu pot fi luate în consideraţie. CINE O MENŢIONEAZĂ: Paul Constantinescu: În planurile mele de viitor mi-am propus să scriu un concert pentru violină şi orchestră, care să fie bineînţeles bazat pe un limbaj muzical popular, dus la o cât mai înaltă tehnică actuală (pe cât îmi va fi posibil), precum şi o nouă dramă muzicală pe binecunoscuta poveste a lui Anadam, unde este vorba de om, omul bun şi omul rău (Adam-Anadam) şi din care se deduce că inteligenţa fără suflet nu este suficientă.

1

Într-un interviu apărut după terminarea lucrării Pană Lesnea Rusalim Paul Constantinescu afirma: În ceea ce priveşte proiectele mele de viitor, aş dori să tac, şi să vorbesc mai bine despre lucrurile îndeplinite, realizate, pentru că un compozitor chiar cînd ştie de unde porneşte, s-ar putea să nu ştie unde ajunge, sau, mai clar zis, să nu fie mulţumit de ceea ce a făcut. Pot să vă spun totuşi că mă gândesc la o nouă operă pe libretul poetului Paul Sterian, unde este vorba de om, omul bun şi omul rău, şi unde se tălmăceşte vechea poveste orientală Anadam şi Arghirie, într-o înfăţişare cu totul nouă şi originală. Anadam, neomul, cu toate posibilităţile şi capacitatea sa intelectuală, crescut şi învăţat de maestrul său Arghirie, nu poate să-l ajungă pe acesta din lipsa acelor calităţi care fac din Arghirie un om întreg, ascultat şi iubit, adică a bunătăţii inimii, a superiorităţii sale sufleteşti; iar Anadam, care nu are asemenea calităţi, devine un tip diabolic, prăbuşindu-se în propriile sale fapte. Această lucrare va

1 Paul Constantinescu, Fondul de aur al creaţiei populare, răspuns la o

anchetă din ,,Sovietskaia Muzîka” nr. 2/1957, p. 116-125, tradusă şi publicată în revista „Probleme de muzică”, nr. 2 martie - aprilie 1957. Răspunsuri publicate în volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediţiei, transcrierea textelor, note şi comentarii: Sanda Hîrlav-Maistorovici, Editura „Premier”, Ploieşti, 2004, p. 80.

Page 23: ISTORIOGRAFIE Opera componistică a lui Paul Constantinescu ...

Revista MUZICA Nr.4 / 2014

153

trebui să fie interiorizată şi puternic dramatică. De multă vreme îmi tot ascut creioanele în vederea abordării unei asemenea lucrări pretenţioase. Rămâne de văzut dacă până la urmă voi putea fi la înălţimea propriilor mele exigenţe.

1

TIPĂRITĂ: inedit ÎNREGISTRATĂ: DISTINCŢII: FORMAŢIA: manuscrisul fiind în stadiul de schiţă, ştim doar că era pentru voci şi instrumente. PRIMA AUDIŢIE: ISTORIC: Lucrarea este inspirată de Istoria preaînţeleptului Arghir şi a nepotului său Anadam de Anton Pann. Libretul de Paul Sterian este după Romanul tânărului Anadam. OBSERVAŢII: 99. TITLUL LUCRĂRII: Cântec pentru un făuritor de cântece (în memoria lui Ion Vasilescu)

2

ANUL TERMINĂRII: 3 dec. 19603

UNDE SE GĂSEŞTE MANUSCRISUL: UCMR (partitură de copist) COTA: 695 CINE O MENŢIONEAZĂ: Lucrare menţionată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 12; V.T.; S.I. TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: Orchestra Studio Radio, Dirijor Carol Litvin

4

DISTINCŢII: FORMAŢIA: flaut şi cvartet de coarde PRIMA AUDIŢIE: A fost interpretat de Orchestra Studio Radio condusă de Carol Litvin

5

ISTORIC: OBSERVAŢII:

1 Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Ed. Muz., Bucureşti, 1967, p. 406.

2 Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 12, rubrica Titlul lucrării (Text).

3 Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 12, rubrica Anul creerii.

4 Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 12, rubrica Înregistrări.

5 Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Editura Muzicală, Bucureşti, 1967, p.

463.