ISTORIE VECHE UNIVERSALA

27
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z ISTORIE VECHE UNIVERSALA CURS I Epoca romană în Dacia - trăsături distincte şi consecinţe f importante; prin consecinţe, epoca romană=un vârf al istoriei acestor teritorii. ! Istoria teritoriilor nord-dunărene face parte integrantă din istoria universală; Dacia şi Dobrogea fac parte dintr-un imperiu - prezintă interes pentru cercetătorii internaţionali. Teritoriile intră în LUMEA CLASICĂ; *frânturi* apăruseră de la coloniile greceşti (lumea clasică coexista cu preistoria - restul Rom); de prin sec II î.e.n. - unitate culturală (în trăsăturile esenţiale…) în cercul mediteranean; 2 facies-uri: Orientul - grecizat VS Occidentul - latin În sec XX - viziuni diferite asupra epocii romane în Dacia; s-a pus în balanţă epoca romană vs ep dacică anterioară; ce e mai important pt noi? Pt români; s-a ţinut cont de opţiunile politice: 1. anii 30 - (idei de dreapta) - s-a accentuat tracismul şi dacismul (eg: Blaga, Vulcănescu) 2. II WW şi după - nu aşa mare accent pe autohtonism; se pune accentul pe slavi; căutându-se aşezări slave s-au desc castre romane 3. Anii 60, 70 - istoriografia română a avut o poziţie corectă faţă de aceste două componente 4. Sf anilor 70 - reapare tracismul, datorită foştilor cercetători de la Institutul Român de Istorie Comunist - s-au concentrat pe Antichitate în perfect acord cu naţionalismul comunist al lui Ceauşescu; mai ales în 80, credeau că dacă accentuăm autohtonismul şi rezistenţa dacilor la romanizare, dăm un semn URSS că nici românii nu vor pleca capul (Istoria se repetă…); un fenomen similar a avut loc în Africa de NV (Maghreb) - accent pe rezistenţa la romanizare a băştinaşilor; acum - lupta vs imperialism De ce a fost cucerită Dacia romană? Nu din motive economice, ci politico-militare. Trebuiau stăvilite atacurile populaţiei de la N Dunării (esp dacii) şi trebuia rezolvată problema pericolului sarmatic - se ia decizia depăşirii graniţelor naturale ale IR (Rin, Dunărea - N; deşertul din Africa - S; Oceanul - V; Eufrat - E), lăsate prin testament de Octavian Augustus. Traian=I care depăşeşte graniţele - trece Dunărea - o nouă provincie: pune capăt atacurilor dacice + rupe unitatea sarmaţilor, despărţindu-i pe roxolani de iazygi. Depăşind hotarul Dunării, IR - graniţă cu *barbarii* f. lungă, dată de forma provinciei Dacia. Cosecinţe: militare - în Dacia, în permanenţă existau f multe trupe; provincie puternic militarizată (din 30 legiuni - 2 în Dacia + trupe auxiliare) ; aprox. 50-60.000 militari Motivul economic nu e nici el de neglijat, dar e unul secundar; nu ştim cât de mult s-a exploatat aurul anterior romanilor. Cu acest aur, tezaurul regal e posibil să fi fost capturat de romani. În forul lui Traian, totul s-a făcut cu prăzile din Dacia, vândute (ştim din inscripţiile din For). Finalul Daciei - la fel Dacia - a fost părăsită pentru că romanii dpv strategic trebuiau să se replieze pe linia Dunării (Aurelian a fost un mare împărat, care în 2-3 ani a rezolvat problema Galiei, a Palmyrei, dar de Dacia nu mai era nevoie).

description

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z ISTORIE VECHE UNIVERSALA CURS I Epoca romană în Dacia - trăsături distincte şi consecinţe f importante; prin consecinţe, epoca romană=un vârf al istoriei acestor teritorii. ! Istoria teritoriilor nord-dunărene face parte integrantă din istoria universală; Dacia şi Dobrogea fac parte dintr-un imperiu - prezintă interes pentru cercetătorii internaţionali. Teritoriile intră în LUMEA CLASICĂ; *frânturi* apăruseră de la coloniile greceşt

Transcript of ISTORIE VECHE UNIVERSALA

Page 1: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

ISTORIE VECHE UNIVERSALA

CURS I

Epoca romană în Dacia - trăsături distincte şi consecinţe f importante; prin consecinţe, epoca romană=un vârf al istoriei acestor teritorii.

! Istoria teritoriilor nord-dunărene face parte integrantă din istoria universală; Dacia şi Dobrogea fac parte dintr-un imperiu - prezintă interes pentru cercetătorii internaţionali.

Teritoriile intră în LUMEA CLASICĂ; *frânturi* apăruseră de la coloniile greceşti (lumea clasică coexista cu preistoria - restul Rom); de prin sec II î.e.n. - unitate culturală (în trăsăturile esenţiale…) în cercul mediteranean; 2 facies-uri:

Orientul - grecizat VS Occidentul - latinÎn sec XX - viziuni diferite asupra epocii romane în Dacia; s-a pus în balanţă epoca

romană vs ep dacică anterioară; ce e mai important pt noi? Pt români; s-a ţinut cont de opţiunile politice:

1. anii 30 - (idei de dreapta) - s-a accentuat tracismul şi dacismul (eg: Blaga, Vulcănescu)

2. II WW şi după - nu aşa mare accent pe autohtonism; se pune accentul pe slavi; căutându-se aşezări slave s-au desc castre romane

3. Anii 60, 70 - istoriografia română a avut o poziţie corectă faţă de aceste două componente

4. Sf anilor 70 - reapare tracismul, datorită foştilor cercetători de la Institutul Român de Istorie Comunist - s-au concentrat pe Antichitate în perfect acord cu naţionalismul comunist al lui Ceauşescu; mai ales în 80, credeau că dacă accentuăm autohtonismul şi rezistenţa dacilor la romanizare, dăm un semn URSS că nici românii nu vor pleca capul (Istoria se repetă…); un fenomen similar a avut loc în Africa de NV (Maghreb) - accent pe rezistenţa la romanizare a băştinaşilor; acum - lupta vs imperialism

De ce a fost cucerită Dacia romană?Nu din motive economice, ci politico-militare. Trebuiau stăvilite atacurile populaţiei de

la N Dunării (esp dacii) şi trebuia rezolvată problema pericolului sarmatic - se ia decizia depăşirii graniţelor naturale ale IR (Rin, Dunărea - N; deşertul din Africa - S; Oceanul - V; Eufrat - E), lăsate prin testament de Octavian Augustus. Traian=I care depăşeşte graniţele - trece Dunărea - o nouă provincie: pune capăt atacurilor dacice + rupe unitatea sarmaţilor, despărţindu-i pe roxolani de iazygi.

Depăşind hotarul Dunării, IR - graniţă cu *barbarii* f. lungă, dată de forma provinciei Dacia. Cosecinţe:

• militare - în Dacia, în permanenţă existau f multe trupe; provincie puternic militarizată (din 30 legiuni - 2 în Dacia + trupe auxiliare) ; aprox. 50-60.000 militari

Motivul economic nu e nici el de neglijat, dar e unul secundar; nu ştim cât de mult s-a exploatat aurul anterior romanilor. Cu acest aur, tezaurul regal e posibil să fi fost capturat de romani. În forul lui Traian, totul s-a făcut cu prăzile din Dacia, vândute (ştim din inscripţiile din For).

Finalul Daciei - la fel• Dacia - a fost părăsită pentru că romanii dpv strategic trebuiau să se replieze pe

linia Dunării (Aurelian a fost un mare împărat, care în 2-3 ani a rezolvat problema Galiei, a Palmyrei, dar de Dacia nu mai era nevoie).

Page 2: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Cum s-a constituit Dacia ca provincie?Teritorii din România - înglobate în perioade diferite în IR (prima a fost Dobrogea).

Primii paşi - după pacea din 102. Au intrat în IR şi lipite provinciei Moesia Inferior S Moldovei + Muntenia + E Olteniei + poate colţul SE al Transilvaniei.

• Papirusul Hunt arată că la sfârşitul perioadei de pace existau trupe romane la Piroboridava şi Buridava.

• Dio Cassius - Traian s-a retras după primul război, după ce a lăsat trupe la Sarmi (probabil, Sarmi Regia)

• Unii istorici, cred că după 102, Banat + V Olteniei + S Transilvaniei aparţin provinciei Moesia Superior

• unii zic că pe lângă teritoriile date Moesiei Inferior a existat şi o fază pre-provincială; district militar <> încorporare directă - în frunte cu Longinius (cade în cursa lui Decebal şi se sinucide), şeful trupelor de ocupaţie în zonă

În vara lui 106 e.n., războiul se încheie.A. Diploma militară romană de la Porolissum - emisă de fapt în 110 e.n.- 11 august 106, pentru fapte de vitejie în timpul războiului, au fost lăsaţi la vatră soldaţi;

înseamnă că războiul se sfârşise. Practic, romanii au cucerit un teritoriu mult mai mare decât provincia. În 106 desfiinţează fortificaţiile până şi din zona Tisei (N), Arad, BH, Sătmar, Moldova, Basarabia, DAR organizarea provinciei se opreşte la Zalău; dacii nu au mai refăcut fortificaţiile

Decimus Terentius Scaurianus, care a emis diploma <> I guvernator al provinciei; e guvernator în 110 e.n.

Iulius Sabinus a fost primul guvernator (106/107), doar dacă nu îl considerăm pe Longinus un prim guvernator. B. Inscripţie de la Ostia=portul Romei; din 106 e.n.

La Roma - capul lui Decebal şi mâna sa dreaptă a fost expus pe scările închisorii Ghebonia (unde sfârşeau strangulaţi duşmanii Romei).

Probabil că Traian a mai stat câteva lui în Dacia şi a dat o Lex Provinciae; pentru a începe activitatea de întemeiere reală a provinciei.

Într-o anumită măsură, teritoriul cucerit nu le era necunoscut romanilor (existau negustori spioni). Nici pentru daci, romanii nu erau necunoscuţi; unii ştiau latina dar iniţial sunt probleme de comunicare. Pe Columnă - momente în care ambasade ale dacilor trimise la romani - s-au înţeles ei cumva. (Ovidiu - exilat în 8 e.n. la Tomis se plânge totuşi de faptul că nu se poate înţelege decât cu grecii din Tomis; e pierdut în afara hinterland-ului oraşului - "când mă aud recitând latineşte, dacii râd ca proştii").

Balbus=şeful topografilor militari, aduşi de Traian în Dacia. Traian îi dă voie să plece din Dacia după un an - aşadar, a fost înregistrată situaţia: căile naturale de acces, punctele strategice, punctele de interes economic.

Propagandă imperială la Roma - pentru a arăta lumii că merită să îţi încerci norocul în Dacia - pentru a atrage colonişti.

Pentru că Dacia era o provincie de margine, a trecut sub administrarea directă a împăratului. De obicei, provinciile din interior erau administrate de senatori (dar nu e o regulă fixă!), iar pentru celelalte - exista un delegat, legatus Augusti pro praetore="împuternicitul împăratului guvernator al provinciei". Trebuia să fii membru marcant al ordinului senatorial şi să fi avut funcţia de consul pentru a putea fi guvernator în Dacia - provincia era considerată dificil de condus.

Page 3: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

De ce să fi fost consul? Din motive militare: în caz de război, şeful provinciei=conducător militar al armatei; pentru că există 2 legiuni, iar senatorul conducea doar 1 legiune, e nevoie de o calitate în plus.

2 legiuni: Legiunea XIII Gemina - staţionează la Apulum; Legiunea IV Flavia Felix - la începutul provinciei, 106, staţionează pe locul viitorului oraş UT Sarmi, apoi pleacă în Banat la Berzobis

+ cohors şi alae.

Prerogativele guvernatoruluiE investit cu imperium - prerogative civile, administrative, militare, judecătoreşti (are

dreptul de a condamna la moarte pe oricine din provincie, inclusiv cetăţenii romani - de obicei, doar împăratul putea).

Mâna lui dreaptă se ocupa de finanţe - personaj important trimis de împărat; are rang mai mic - din ordinul cavalerilor - procurator augusti; strânge taxele, plăteşte soldele militarilor, poate - aprovizionarea cu grâu etc.

Care sun teritoriile din provincia Dacia?• Transilvania - în sens istoric - Porolissum=cel mai N punct; colţul SE - probabil nu

aparţinea provinciei Dacia• Banatul• V Olteniei - demarcaţia: pe JiuTeritoriile din Moesia Inferior: E Olteniei, SE Trans, Muntenia, S Moldovei.Împărţirea în două provincii - datorită prezenţei în războaie a două grupuri diferite.Zona va fi slab colonizată - există castre, dar aşezările civile sunt aproape inexistente.

Cel mai important pct militar din S Moldovei - Barboşi, lângă Galaţi. Nu ştim exact ce se întâmplă cu S Basarabiei - există prezentă militară în timpul lui

Traian, mai ales la Tyras(=Cetatea Albă, apoi Akkerman), iar apoi este probabil încorporat totul până la Tyras în Moesia Inferior.

Unde e capitala Daciei lui Traian?În timpul lui Traian - fie Apulum (pentru că acolo e legiunea, deci probabil şi

guvernatorul), fie UT Sarmi (aici, rezida mereu procuratorul).August 117 - tocmai fusese desemnat Hadrian ca şi succesor de câteva zile şi Traian

moare. Când se află în IR - încep tulburări; Hadrian începe domnia sub auspicii nefavorabile. Provincia Dacia - supusă presiunilor datorate populaţiilor din jur - se revoltă roxolanii,

iazygii. Hadrian vine la Dunăre, pentru a coordona operaţiunile. Tulburări f grave şi în Orient - Traian cucerise teritorii ale parţilor, dar Hadrian renunţă la ele. Iniţial, Hadrian vrea să renunţe şi la Dacia (ştim de la Eutropius), dar tot de la Eutropius ştim că cercul de apropiaţi al lui Hadrian l-a convins să nu părăsească Dacia, pentru că altfel f mulţi cetăţeni romani vor cădea pradă barbarilor. Concluzii importante:

• în primul deceniu, în Dacia erau deja f mulţi cetăţeni romani - colonişti• dacă provincia ar fi fost părăsită - nu se punea problema retragerii cetăţenilor

romani.Hadrian îi linişteşte pe roxolani - le plăteşte subsidii. Iazygii mai încercaseră şi în 107-

108 să atace IR. Hadrian numeşte aceeaşi persoană cu atribuţii militare în Pannonia şi Dacia simultan, pentru o mai bună coordonare - Quintus Marcius Turbo - general cunoscut pentru capacităţile sale militare (mai înăbuşise ceva răscoale în IR); nu aparţinea ordinului senatorial, dar primeşte o comandă excepţională: guvernator al Egiptului.

Page 4: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Turbo soluţionează problema şi reorganizează teritoriile de la N de Dunăre. Apare un nume nou de provincie în trei diplome militare din 120 e.n. - Dacia Superior. + într-o diplomă militară din 129 - Dacia Inferior (mai aproape de regiunile joase). Hadrian nu a împărţit Dacia în două!

• Dacia lui Traian - Dacia Superior• Dacia Inferior - provincie nou creată, din teritorii luate de la Moesia Inferior (colţul

SE al Trans şi E Olteniei); cedează totuşi S Moldovei (e păstrat doar castrul mic de la Barboşi=*cap de pod*) şi Muntenia; Dacia Inferior este o zonă-tampon, îngustă, în formă aproximativă de semilună. Drobeta aparţine Daciei Superior!

Schimbarea rangului guvernatorului în Dacia Superior. Legiunea IV Flavia Felix e mutată la Belgrad, în Dacia rămâne o singură legiune - guvernatorul nu mai trebuie să fie fost consul; îi scade rangul - e un fost praetor.

O singură persoană în fruntea Daciei Superior şi în fruntea legiunii XIII de la Apulum - reşedinţa la Apulum. Şi e ajutat de un procurator Augusti - chestiunile financiare.

În Dacia Inferior nu avem legiune, doar trupe auxiliare; în frunte - un trimis al împăratului cu titlul de procurator Augusti, aparţine ordinului cavalerilor; cu funcţii militare, judiciare (poate pronunţa pedeapsa cu moartea, dar nu şi pentru cetăţenii romani), financiare. Unde stă? Ipoteză: Romula sau o localitate mai mică; nu ştim.

Când a avut loc reorganizarea? Probabil între sf 117-înc 118 - după venirea lui Turbo. Apar documente - 123 - Diploma militară descoperită la Gherla - existenţa Daciei

Porolissensis=partea de nord din Dacia Superior (de la Porolissum - Arieş); când s-a făcut asta? Ipoteză: concomitent cu Dacia Superior şi Inferior SAU la câteva luni distanţă de celelalte două. În frunte era tot un procurator Augusti. Legiunea de la Potaissa este adusă doar sub Marcus Aurelius. Unde stă procuratorul - Porolissum SAU Napoca.

Cele trei provincii sunt SEPARATE. Fiecare este supusă împăratului. Dacia Inferior şi Porolissensis nu sunt subordonate Daciei Superior, ci împăratului!

Graniţele teritoriului aparţinând DacieiEutropius (scrie doar în sec IV) şi Rufius Festus (sec IV) - Dacia=1 milion de paşi în

perimetru, aprox egal cu 1000 mile romane.OBS: 1 picior=29 cm

1 pas=14,5 m1 milă=1479 km

Nu ştim exact pe unde merge graniţa=limes (graniţă a IR). Limes-ul<>graniţă de netrecut; =zona de contact cu barbarii. Pe graniţe - castrele romane - linia de castre şi linia de turnuri de supraveghere (mici detaşamente de pară, cu foc şi fum pentru semnalizare) - mai înaintate.

Graniţa pe Dunăre o desparte de Moesia Superior şi Inferior.Iniţial: vărsarea Oltului la Islaz - în amonte?confluenţa Tisei? - dar acest lucru nu prea

pare probabil. Castre - există pe linia Dunării şi nu s-a renunţat la ele după cucerirea Daciei.

În Vest - cum că ar fi graniţă near Tibiscum; tot pentru V - graniţă pe culoarul Timiş-Cerna.

Tisa şi mlaştinile din apropiere erau de netrecut - nu există puncte fortificate pe Tisa; Dacia nu putea include tot Banatul dar nici nu se oprea la Tibiscum sau Timiş-Cerna - pentru

Page 5: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

că există urme mai la vest şi cea mai bogată zonă e acolo - graniţa de V: de la Lederata, prin castrele de la Arcidava…Berzobia, Tibiscum, pe Mureş (la Micia, near Deva). După Deva, mai apar puncte fortificate romane la Bulci, Sânnicolau, Aradul Nou - puncte ce asigură securitatea pe drum; erau un drum f important.

OBS! Unii istorici cred că Hadrian a renunţat şi la Banat şi că ar fi adus limes-ul pe Timiş-Cerna!

De la Micia (vamă atestată) - presupunem că urca spre N, pentru că trebuia să înglobeze zona auriferă - cea mai slab cunoscută; nu ştim pe unde trecea graniţa - există doar mici fortificaţii în Apuseni la Roşia Montana, Abrud - prea modeste. Ipoteză: M Apuseni=graniţa naturală (FALS) - mai degrabă nu am găsit noi încă graniţa solidă.

Potaissa şi Apulum sunt sedii de legiune - aproape de marginea de V - supravegheau zona auriferă.

De la Bologa (Valea Crişului Repede) - graniţă spre NE, spre Porolissum - trece prin castrele de la Bucium, Românaşi, Romiţa.

Dpv strategic=locul pe unde se poate pătrunde în Transilvania dinspre N - se fac lucrări de fortificaţie; = singurul loc din provincie, unde pe câţiva km, fortificaţia are zid continuu, 2 castre, şanţuri, valuri de pământ şi turnuri.

Apoi, spre NE, la castrul de la Tihău, apoi pe Someş spre Căşeni - Ilişua. Schimbă direcţia spre SE - prin şir de castre spre C Orientali: Orheiul Bistriţei, Brâncoveneşti (near Mureş), coboară la Călugăreni, Sărăţeni, Ilirăceni, Odorhei, Sânpaul, Olteni, Breţcu=Angustiae, cel mai estic punct al Daciei (pasul Oituz),. De la Breţcu, spre Carpaţi; e inclusă şi Ţara Bârsei; castre: Boroşneu Mare, Comalău, Râşnov=Cumidava. De aici, două variante:

1. pasul Bran - limesul transalutan (pe Olt)2. ajungi până la Borţa pe Olt; apoi, cobori tot pe Olt.Limes alutanus şi limes transalutanus sunt denumiri moderne. • limes alutanus=graniţa pe Olt - naturală; aprox 250 km, nu e foarte uşor de apărat -

castrele: pe malul drept al Oltului, dar malul stâng al Oltului e mai înalt - au simţit nevoia unei linii fortificate dincolo de Olt. F multe castre - de la Dunăre: 2 castre la Izlaz, castru la Slăveni, Acidava, Ioneşti, Stolniceni, Sânbotin, Jiblea, Bivolari, Călimăneşti, Copăceni, Racoviţe, Boiţa=Caput Stenarum.

• limes transalutanus - aprox 235 km; dincolo de Olt, prin Muntenia. În S se apropie de Olt (aprox la 10 km), apoi, la 50 km de Olt. În Sud există şi un val continuu de pământ - de la Dunăre spre NE - râul Vedea, apoi, până la Râşnov. Castre - 14 puncte fortificate: Putinei, Băneasa, Roşiorii de Vede, Gresia (se termină valul), Ghioaca, Uruieni, Fâlfani, Săpata de Jos, Albota, Jidova, Rucăr. Uneori sunt două castre unul lângă altul - chiar dacă sunt foarte mici.

Limes transalutanus a fost abandonat la mijlocul sec III, în timpul lui Filip Arabul; proteja limes-ul alutanus. Nu ştim însă când a fost ridicat; ipoteză:

• sf sec II (Septimius Severus) - puţin probabil• Antoninus Pius - a mai dublat frontierele şi în altă parte (eg: Britania)• Hadrian - argumente: după ce a abandonat Muntenia, mai avea nevoie de o linie de

apărare

Page 6: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

CURS II

Organizarea administrativă a Daciei - Hadrian - valabilă până în timpul domniei lui Marcus Aurelius.

Războaiele marcomanice au arătat neajunsurile sistemului de organizare administrativă şi militară a Daciei; au dovedit că o singură legiune este insuficientă - va fi adusă din Moesia Inferior Legiunea V Macedonica - la Potaissa; cele 3 provincii sunt separate!

Era nevoie de o comandă unică. Reorganizările pun accentul pe întărirea capacităţii de apărare; comanda militară în mâna unei singure persoane. 2 legiuni - creşte rangul guvernatorilor - legatus Augusti pro praetore de rang consular + titlul de consularis trium Daciarum (consularul celor trei Dacii). Comandanţii celor două legiuni sunt subordonaţi consularului - legatus Augusti legionis: jurisdicţie militară asupra soldaţilor şi zonelor strategice din preajma castrelor; nu comandau trupele auxiliare! În caz de operaţiuni militare, legatus Augusti pro praetore era comandantul suprem.

! legatus Augusti legionis<>vice-guvernator!

Dpv militar şi juridic - o singură provincie. Cele trei Dacii - se unifică sistemul de denumire: Dacia Apulensis (fosta Dacie Superior), Dacia Malvensis (fosta Dacie Inferior), Dacia Porolissensis.

179 - diplomă militară de la Drobeta; vorbeşte despre trupele de la Drobeta, ce aparţine Daciei Superior.

Explicaţie: trupele/districtele militare au păstrat vechile denumiri (trium Daciarum - se referă la cele trei districte militare) (FALS), DAR procuratorii financiari au ca una din principalele sarcini să plătească soldele soldaţilor - confuzie, dacă denumirile sunt diferite.

Probabil, Dacia Malvensis=Oltenia+ (V Olteniei)\Drobeta; Dacia Appulensis=Trans+Banat; Dacia Porolissensis - deja ştim.

Reşedinţe:• la Apulum - guvernatorul celor trei Dacii, pretorul, are un palat; • guvernatorul financiar - UTSarmi pt D Apulensis;

- Napoca sau Porolissum pt D Porolissensis- Romula pt Dacia Malvensis

Monumentul onorific pentru Marcus Claudius Fronto - după moartea lui pe frontul marcomanic - soclul statuii!

• 167 - legat al Moesiei Superior (legatus Augostorum - M.Aurelius+Lucius Verrus)• legat peste două provincii: M Superior + Dacia Apulensis - pericolul venea din zonă

(iazygii între ele)• apoi - legatus Augusti (după feb 169 e.n.) - pro praetore provinciarum Daciarum=I

legat consular al celor trei Dacii• toamna 169 - o nouă campanie vs iazygi şi marcomani; M.C.Fronto - Moesia

Superior şi provinciarum Daciarum - îi înfrânge pe iazygi, dar moare pe câmpul de luptă

Nu ştim să se mai fi produs alte modificări în organizarea administrativă, doar în timpul lui Gallienus - îi îndepărtează pe senatori din funcţiile militare - scade rangul guvernatorului la prefect.

6

Page 7: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

Sec III - pericolele vin dinspre E pentru Dacia (carpii, goţii). Schimbare a direcţiei de unde vine pericolul, dar nu se fac modificările cum ar trebui, ci din contră: o legiune la Potaissa - întărire tot în V.

Nu există o împărţire gen medievală/modernă - unităţi administrative (judeţ, comitat); se aplică alte criterii: pământul cucerit devine proprietatea IR (ager publicus); doar împăratul putea hotărî ce face cu el.

Împărţiri din ager publicus:1. 108-110 - când a fost întemeiată colonia UT Sarmi - o parte din veteranii care au participat

la război; unul din ultimele cazuri când se împarte pământ (nu prea mai era pământ în IR; se vor da bani); din proprietatea IR - proprietate privată.

2. Unor cetăţeni romani şi veterani, în deceniile următoare; erau proprietar, dar nu aveau dreptul de a-l transmite.

3. S-au vândut terenuri unor cetăţeni şi chiar peregrini.1-2-3=comunităţi de cetăţeni romani: conventus civium Romanorum=o formă de organizare; eg: la Apulum, Micia, Potaissa. În fruntea unui conventus - 2 magistri.

Locurile de întemeiere - lângă vechile aşezări;<>peste ele (eg: Piatra Craivii=Apulumul dacic). Din aceste nuclee de cetăţeni romani se nasc oraşele. Când o localitate devine oraş - îşi delimitează un teritoriu agrar; aici se aflau loturile de pământ ale locuitorilor din oraş şi în teritoriul urban - sate, cu teritoriile lor.

Legiunile au teritoriu propriu - Prata Legionis - necesar subzistenţei (deci, cultivat) legiunii. Prata legionis=teritoriu economic; <>teritoriu de supraveghere. Teritorii mai mici ca întindere - pentru trupele auxiliare.

Cum s-au format aceste teritorii? Care e succesiunea lor? Napoca, în timpul lui Hadrian - oraş; 169 - la Potaissa, o legiune. Până atunci, Potaissa aparţinea ca şi teritoriu Napocăi; cum a fost scos teritoriul? 199 - Potaissa devine şi ea oraş! Regio, regiones=subdiviziuni teritoriale, care apar mai ales la graniţă - regium an Samensium - în N, pe Someş. Ipoteză: teritoriile aflate iniţial sub supraveghere militară, apoi încorporate provinciilor.

Teritoriile din provincie care au intrat de la început şi au rămas în proprietatea împăratului (patrimoniul caesaris):

• regiunea auriferă din M Apuseni - are organizare administrativă proprie; nu aparţine procuratorului financiar; în frunte - un procurator imperial (procurator Aurariarum). Eg: unii cavaleri sau liberţi imperiali=trimişii împăratului; ipoteză: funcţie colegială (un cavaler + un libert).Centrul administraţiei: Ampelum=Zlatna.

• minele de fier - exploatate prin arendaşi - conductores ferariarum• păşunile şi salinele - exploatate de către împărat prin arendaşi - conductores

pasqui et salinarum.În zonele întinse în care lipsesc oraşele (eg: OItenia) şi aşezările rurale - organizare

teritorială. eg: inscripţia de la Sucidava, sec III: curiales teritorii Sucidavensis - consilierii teritoriului Sucidavei; Micia, Sucidava - dpv juridic <>oraşe.

Organizarea fiscalităţiiRomanii înregistrau tot - pentru ca nimeni să nu scape de plata impozitului. Periodic:

listele de impozit sunt refăcute prin recensăminte; de aceste chestiuni se ocupa procuratorul financiar. Sediu: UTSarmi pt D Apulensis - s-a descoperit construcţia şi un mare depozit de cereale + arhiva fiscului=tabularium provinciae.

La tabularium - tabularii: contabilii; liberţi imperiali. + adjutores tabulari + librarius - arhivist + arcarius - casierul + dispensator - tot casier? + scriba tabularii - copistul.

7

Page 8: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

Fiscul imperial avea birouri şi în alte localităţi din provincie: Apulum, Romula (e consemnat HILAS=sclav imperial, VICESIMARIUS=adună vicesima - impozitul de 5%).

Cum se stabileau impozitele? Din 5 în 5 ani - recensământ; primarii se şi numeau duumvirii quincvenales - dacă erau aleşi acum.1. Impozitele directe - Tributa

• tributum soli - pe pământ• tributum capitis - personal; cetăţenii şi peregrinii; sclavii nu!; pe imobileDe plata impozitului personal şi pe pământ erau scutiţi cetăţenii romani care trăiau în

oraşele romane ce aveau drept roman (ius Italicum).2. Impozitele indirecte

• 5% moşteniri• 1% vânzări de mărfuri şi sclavi• 2.5% circulaţia mărfurilor, sclavilor (perceput în vamă)Serviciul vamal (publicum portorium) - organizat la scara IR pe zone. Dacia aparţine

unei organizări vamale - s.n. publicum portorii iliricii; în fruntea sistemului vamal - conductorul; apoi - era numit direct de împărat, un procurator. Stationes portori=văi, birouri vamale conduse de sclavi imperiali; în Dacia - la Dierna, Micia, la Pons Augusti (Voislava). Birouri vamale mai erau la Sucidava, Drobeta, Seghedin.

Arheologic: a fost cercetată vama de la Porolissum, lângă drumul roman; construcţie lipsită de zidul de apărare al oraşului; f multe mărfuri de import la Porolissum; Commodus=restitutor comerciae - inscripţie de pe 2 altare de aici.

Armata romană în DaciaFactori: poziţia Daciei în imperiu, lungimea graniţelor cu barbarii - provincie puternic

militarizată + militari importanţi dpv social. Legiunile şi trupele auxiliare au contribuit la transformarea unor aşezări din

sate/comune - oraşe. Armata: rol în urbanizare, rol economic (armata romană lucra); construirea drumurilor, podurilor şi întreţinerea lor, construirea conductelor şi altor edificii.

Totalitatea trupelor din provincie=armata provinciei (exercitus Daciae) - dpv epigrafic, f rar.

1. Legiunile - elita armatei romane; infanterie grea. 28-33; aprox 30 legiuni în IR în sec II-III e.n. În legiuni se înscriau tinerii cetăţeni; şi în trupele auxiliare existau trupe destinate cetăţenilor, dar erau puţine; mai mult - trupe pt necetăţeni (la sf serviciului - deveneau cetăţeni).

În cazuri extreme, unii au primit cetăţenia romană înainte, pentru a se putea înscrie în legiune (18-20 ani, la înscriere). Pentru fapte deosebite de bravură puteai fi lăsat la vatră, dar dacă după 25 ani - războaie, puteai fi reţinut.

Puţini călăreţi - aprox 120; >5000 infanterişti. Legiunile sunt împărţite în cohorte• I cohors miliaria -1000 soldaţi• II-X - cohors quingenariae - 500 soldaţiDAR cifrele nu sunt respectate; I se împarte de obicei în cinci centurii - centurae, iar II-

X - în 6 centurii. 1 centurie=80 soldaţi. I cohors - cele cinci centurii ajung la 100 soldaţi: (1) - 400 soldaţi…(5)-100 soldaţi;

aranjamente teoretice. TOTAL: 59 centurii!!!

8

Page 9: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

În fruntea legiunii - un senator (legatus Augusti legionis)=membru al ordinului senatorial; trebuia să treci prin cursus honorum; la 20 ani, tinerii din ordinul senatorial erau deja tribuni - a doua funcţie în legiune: existau tribunii laticlavii (senatori) şi angusticlavii (cavaleri).

Gallienus - reformă militară - în loc de legatus Augusti legionis - prefectus legioni - din ordinul cavalerilor.

Centurionii=ofiţeri de carieră; împărţiţi în diferite categorii, în funcţie de cohortă. Iniţial - centurion în cohorta X; după 2-3 ani - centurion în cohorta IX etc. Salariul era şi el diferit. Cine ajungea în cohors miliaria - la centuria I, s.n. primus pilus; apoi - devenea praefectus castrorum=omul nr 2 în legiune - se ocupa de castru, de fortificaţie. Dacă nu erai membru al ordinului cavalerilor, deveneai automat când ajungeai primus pilus.

Cei mai mulţi centurioni - membrii ai ordinului cavalerilor; fie le place, fie au nevoie de bani. Iniţial - toţi erau italici; apoi - din rândul provincialilor şi creşte posibilitatea soldat-centurion.

Dacă te înrolai şi nu ştiai carte, nu puteai avansa - exerciţii de scriere ale soldaţilor; eg: dacă lucrai în atelierele castrului - ţigle, cărămizi; există cărămizi asemenea unor caiete (eg: alfabetul).

Subofiţerii - f multe grade. 4-5 grade între 3-5 ani.

De ce se înrolau tinerii?• soldă şi alte avantaje materiale- solda este în continuă creştere în sec II-III e.n.; factori: inflaţia + împăraţii, care au

nevoie de sprijinul armatei (mai ales împăraţii soldaţi din timpul anarhiei militare)- soldele creşteau în proporţie geometrică cu rangul; nu aveau soldă, cei de rang

senatorial- un soldat - sub Domiţian: 300 denari pe an; sub Caracalla: 750 denari pe an;

subofiţerii: 1.5 sau 2 sau 3 X soldă soldat; centurionii - sub Traian: 5000 denari pe an; cei din cohors prima: 10.000 denari pe an; primus pilus: 20.000 denari pe an

- solda - în 4 rate anuale; li se reţin bani pentu echipament, armament, mâncare; eg: în timp de pace - un soldat are raţia de grâu egală cu 660 grame; la terminarea serviciului militar - o parte din banii reţinuţi erau restituiţi

- donative - împărţiri ocazionale de bani- sumă mare - la ieşirea din armată; în timpul campaniilor - jaf; - disciplina era f strictă; pedepse de tot felul - including pedeapsa cu moartea; - recompense: pradă de război, premii în bani, recompense onorifice- decoraţii - eg: coroana triumfală, coroana murală (escaladai I zidul unei fortificaţii

asediate), valară (treceai I valul), civică (din frunze de stejar, dacă ţi-ai pus viaţa în primejdie pentru a salva un cetăţean roman)

• cetăţenia romană• alte avantaje

Subofiţerii - foarte numeroşi; unii - în birourile legatului: regiunii, provinciei, consularului. Consularul îi trimite în misiuni de pază (drumuri, frontiere); cornicularii=secretarii; speculatorae=poliţie a armatei.

Alte funcţii:• optiones=locţiitorii centurionilor• teserares=transmiteau mesaje• custodaes armorus=depozitele de armament

9

Page 10: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

• signifaeri, vexilari=steagul etc.Corpul tehnic - arhitecţi, ingineri-constructori, topografi, medici.

Când nu e în campanie - soldatul, instrucţie f dură. Câmpuri de instrucţie - uneori la 30-40 km de castru; militarii: alergări, sărituri, marşuri (36 km în 5 ore), să-şi ducă echipamentul (aprox 41 kg), fac de gardă, patrulează pe drumuri, lucrează la construcţii şi întreţinere (eg: Tacitus -plângerea unor soldaţi).

Legiunile din provincie - informaţii mai ales de natură arheologică şi epigrafică.1. Legiunea IV Flavia Felix- 102 - Depresiunea Haţeg; I castru - oraş: UT Sarmi; se pare că zidurile care înconjoară Sarmi <> zidurile fostului castru; din clădirea comandamentului (principia) s-a ajuns la I for; depozitul de cereale- se mută la Berzovia - alt castru - val de pământ, şanţ, construcţia comandamentului2. Legiunea XIII Gemina - Apulum (106 - 275?)- 1 castru - aprox 470 m latura; s-a crezut că a fost distrus de fortificaţia modernă DAR cercetările arheologice au dem că nu e aşa; s-a păstrat pe anumite porţiuni, chiar zidul;3. Legiunea V Macedonica- Castrul de la Potaissa nu a fost acoperit de construcţii ulterioare; aprox 23 ha; dimensiune medie pentru un castru legionar; existau spaţii libere, pentru ca în caz de război să putem instala şi unităţi auxiliare; 1 sg şanţ de apărare - exista apă! - cazărmi propriu-zise, clădirea comandamentului, depozitele de cereale şi armament, terme, ateliere de reparat armament şi echipament

Castrele auxiliare: suprafaţă f mică; cele mai mari - pe graniţa de vest: Micia, Tibiscum, Porolissum; 5-8 ha; în general - 2 ha; există şi mai mici de 1 ha - pe limes, în Oltenia.

Ştirile epigrafice - inscripţii care atestă edificii din castru, comandanţi de legiuni şi chiar ofiţeri superiori sau militari obişnuiţi.

Trupele auxiliare: alae, cohortes, singulares (garda guvernatorului), numeri; singura soluţie pentru daci de a primi cetăţenia - armata! Nu s-au acordat cetăţenii în grup; doar I soţie şi copilul!

Aprox 100 castre în Dacia; cele mai multe, pe graniţă. Documente f bune - diplomele militare; pe locul 2 - cercetarea arheologică; iar pe 3 -

inscripţiile.

A. Alae - 2 categorii: 500 militari (quingenariae) sau 1000 (miliarae); comanda: membru al ordinului cavalerilor (titlul de prefect); treptele ierarhice ale cavalerului: prefectus cohortes - tribunumlegionis - prefectus alae.

Sec III - f rar, locuitori ai Daciei ca şi conducători ai trupelor auxiliare; 1 sg caz când un locuitor al Daciei ajunge senator.

Există subofiţeri, asemenea celor din legiuni. Aprox. 15 trupe de cavalerie au staţionat în Dacia: pe graniţă şi în interior (S-Războieni, E-Cristeşti, N,NV - Gilău, N-Gherla; cele mai apropiate de castrul legionar, la aprox 30-40 km)B. Cohortele - aprox 50 în Dacia. Două tipuri: 500 sau 1000 militari. În frunte - un prefect de

cohortă - tribus de cohortă.C. Numerii: serviciul durează tot 25 ani. Se încearcă păstrarea unui caracter etnic - trupe

specifice; împrospătarea efectivelor dub acelaşi neam. Comenzile se puteau da şi în

10

Page 11: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

limbile acelor populaţii - eg: maurii - rămân la Micia, în Dicia; 204 - există trupe auxiliare neregulare - VEXILATIO; cu timpul se transformă în numerii.

De unde provine numele alae-lor şi cohortelor?NR+NUME (populaţia din care a fost recrutată sau numele întemeietorului sau arma

specifică sau localitatea unde a staţionat I dată mai mult)+(NUME IMPERIAL - numele împăratului în timpul căruia a fost înfiinţată)+(EPITETE IMPERIALE - pe timpul unui împărat);

eg: Ala Seconda Pannoniorum - la GherlaCohors I SagitariorumCohors I Elia (numele lui Hadrian) GesatorumLegia V Macedonica Antonina

În celelalte trupe auxiliare (\numerii) - recrutări de peste tot; eg: recrutări teritoriale (de unde e staţionată) dar nu trebuie exagerată (eg: tracii - f buni călăreţi - preferaţi pt alae).

În ce măsură au fost dacii recrutaţi?Rapid - avem trupe auxiliare întemeiate de Traian şi recrutate din Dacia; aprox 7-8; nici

una nu e în Dacia (lipsa de încredere). Trimiseîn Capadocia - Ala I Ulpia Dacorum, Siria - Cohors I Ulpia Dacorum.

În timpul lui Hadrian: Britania - Cohors I Elia Dacorum.Persoane din Dacia apar şi în alte trupe - chiar la Roma, în garda imperială.

11

Page 12: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

CURS III

1. Istoria politică a Daciei=Istoria IR - evenimentele care afectează direct teritoriul Daciei2. În perioada în care Dacia aparţine IR, provincia şi locuitorii au fost loiali IR, mai ales în

momentele de criză (eg: începutul domniei lui Septimius Severus); excepţie: finalul; armatele din Dacia nu vor fi loiale împăratului legall

- loialitatea - a fost observată şi răsplătită de împărat; eg: SS - crearea unui al doilea oraş la Apulum (ius Italicum) şi crearea oraşului la Potaissa

- 107/108 - război cu iazygii (atacă Panonia şi Dacia; sunt înfrânţi) - nemulţumiţi pentru că Traian nu le-a cedat teritoriile ce le preluase Decebal de la ei;

HA=izvor literar1. Traian - dă lex provinciae=*constituţie*; pune bazele romanităţii (eg: schimbarea legendei

monedelor: Dacia Capta devine Dacia Augusti)- cunoaştem următorii guvernatori:

• Iulius Sabinus (106-109 e.n.)• Decimus Terentius Scaulianus - e fondată colonia UTAugusta Dacica Sarmi. (Depr

Haţeg)• Avidius Nigrinus• Quadratus Basus

2. Hadrian (vara 117-138) - conflictul cu iayzgii şi pacificarea roxolanilor. Ipoteza: 123/124 - Hadrian a venit în Dacia; nu prea credem…

Napoca e ridicată la rangul de colonie. Cunoaştem cinci legaţi imperiali (pt Dacia Superior), doi procuratori (în Dacia Inferior) şi doi procuratori (în Dacia Porolissensis).3. Antoninus Pius (138-161) - pace în IR; "vârsta de aur"; - întărirea frontierelor şi a reconstruit castre în piatră- câteva perioade de criză; Aelius Aristides - într-un discurs, face aluzie la *nebunia geţllor*

care ar fi atacat Dacia Inferior pe la 144 e.n., dar mai degrabă îi confundă cu roxolanii- 157-158 - lupte la N,NV provinciei cu dacii liberi şi costobocii; Marcus Statius

Priscus=legat al Daciei Superior - la locul Sub Cununi (near Grădiştea Muncelului) ridică un altar zeiţei Victoria în urma acestor lupte victorioase; pentru această perioadă (157-158) - documente epigrafice: în Dacia, Roma a investit foarte mulţi bani: construcţii publice sau refacerea lor

• inaugurarea unui apeduct la Apulum• reparaţii la amfiteatrul de la Sarmi• amfiteatrul de la Porolissum - refăcut în piatră

4. Marcus Aurelius (161-180) - împăratul filozof (neostoicism), cartea "Către sine"=culegere de cugetări stoice. Moare pe frontul marcoman la Vildobana (Viena) de ciumă. Îl asociază la tron pe Lucius Verro.

- 166 - izbucnesc războaiele marcomanice=şir de atacuri ale populaţiilor barbare (marcomanii, cvazii, lacringii, burii, costobocii, iazygii, dacii, vandalii) de la nordul imperiului, care încep să se mişte din cauza mişcărilor goţilor. Războaiele durează până la începutul domniei lui Commodus. Chiar dacă s-au încheiat păci de mai multe ori, ele erau încălcate de barbari (HA: "au conspirat" toate popoarele).

- Dacia a fost şi ea afectată; de când? Mai multe ipoteze• mijlocul anului 167 (plăcuţele de la Albumus Major - ultima este din 29 mai 167

e.n.)

12

Page 13: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

Cum a fost ameninţată?• la Porolissum nu există dovezi că au fost distruse castrele de acolo (totuşi, unul din

ele a fost abandonat la un moment dat) Barbarii au venit din nord, pe valea Mureşului şi se pare că au ajuns la Apulum, Sarmi (aici, distrugeri + inscripţie de refacere a templului lui Liber Pater - după ce a fost incendiat de duşmani). În Dacia nu exista suficientă armată:

• vexilaţii din Legiunea I Italica• vexilaţii din Legiunea X Fretensis• legiunea V Macedonica - proaspăt întoasă din războiul partic; castrul de la

Potaissa; ! 168-169 - reorganizare militară şi administrativă făcută de Fronto, primul consular al celor trei Dacii. Fronto a oprit temporar invaziile (dovadă: împăratul Marcus Aurelius este cinstit cu o inscripţie la Sarmi, pentru că a scăpat Sarmi de un dublu pericol: anceps periculum)OBS: anceps periculum - ipoteze:

- pericol f mare- atacurile barbarilor + răscoală internă (FALS)- atacurile marcomanice + ciumaDupă Fronto, guvernator a fost Sextus Cornelius Clemens (din 170); încearcă să

soluţioneze problemele de la graniţă (atacurile) şi prin tratative, promitere de subsidiii şi dezbinarea diferitelor grupuri (eg: costobocii vs hazdinici - neam vandal; în urma unui raid, costobocii ajung până în Grecia; meanwhile, Clemens îi convinge pe hazdinici să ia pământurile costobocilor; rezultă conflict între barbari).

După 172 reîncep luptele vs marcomani şi iazygi (înfrânţi în 174 e.n.). 175 - o altă pace cu iazygii, încălcată în 177 e.n.. 179 - pace cu iazygii şi burii (iazygii primesc dreptul de a face comerţ cu roxolanii, traversând provincia Dacia - cu acordul guvernatorului)5. Commodus (martie 180-192 - e ucis) - a încheiat pacea cu marcomanii la înc domniei.

Guvernatorul Daciei, Sabinianus Hospes încheie pacea cu burii (NV de Dacia, un pic mai departe de dacii liberi) - de la Dio Cassius ştim prevederile:

• burii nu se pot apropia de graniţele provinciei la mai puţin de 40 de stadii (aprox. 7.5 km); nici să-şi pască vitele; - *coridor de securitate*

• Sabinianus a promis pământ dacilor liberi care ar fi vrut să se aşeze în provincie (aprox. 1200 daci - "sub ascultare"); nu ştim dacă colonizarea a avut loc de fapt

- 185-186 - HA: f sec - unica menţiune despre o răzvrătire în Dacia, unde asemenea ca în Germania au avut loc mişcări de împotrivire ale provincialilor, aduşi la ascultare de armată.

6. câteva luni în care domnesc:- Pertinax - fost guvernator al Daciei- Didius Iulianus- Septimius Severus - se va impune7. Septimius Severus (193 - feb. 211 la York - GB) - inaugurează dinastia Severilor. Originar

din N Africii (Leptis Magna); soţia sa era siriană.Val de colonizare în Dacia din NV Africii, sirieni - funcţii importante în timpul domniei

sale - primesc statut urban multe localităţi - se dublează nr oraşelor (eg: Potaissa, al doilea Apulum).OBS: 193 - vexilaţii din Dacia au mers vs Didius Iulianus + îl înfrâng pe Pessquenius Niger + îl înfrâng pe Clodius Alpinius la Lugdumun (Lyon), Gallia, în feb 197

Cunoaştem 7-8 legaţi consulari - printre ei, chiar fratele împăratului.

13

Page 14: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

SS a avut doi fii: Caracalla şi Geta.

OBS: Reguli: guvernarea Britaniei, Siriei - SUPER! Dacă ai fost înainte în provincii mai uşoare.

Dacia <> încununarea carierei, DAR <> primul post pentru un guvernator (cam 2/3 ani pe provincie).

8. un an de domnie comună (212 e.n.) - Caracalla (="glugă/mantă soldăţească") îl ucide pe Geta; un senator a făcut aluzie la uciderea lui Gera, când Caracalla şi-a luat supranumele de Geticus (că ar merita de două ori numele de Geticus).

Foarte interesat de problemele armatei: a dublat soldele soldaţilor, s-a interesat de sistemul de fortificaţii (probabil - de aceea a vizitat provincia Dacia, poate chiar cu Iulia Domna - mama sa - în 213/214 e.n.)

! A mers să viziteze Panonia; nu a venit special pentru Dacia dar s-a abătut din drumul lui spre Orient, pe la Porolissum (f multe monumente - altare onorifice, statui - în cinstea sa şi a mamei în oraşe, castre + reparaţii de drumuri). De ce a venit la Porolissum?

Dio Cassius: tratative cu dacii liberi; pe regele cvasilor, Gabriomarus, l-a chemat la judecată şi l-a condamnat la moarte şi ucis, poate chiar în castrul de la Porolissum.

În castrul de la Brigeţio (în Ungaria), pe Dunăre - exista un translator de limbă dacică (interprex dacorum).

Caracalla a fost ucis de complotişti în aprilie 217 e.n..9. Macrinus (217-218) - unul dintre complotişti, primeşte postul de guvernator al Daciei10. Ela Gabal (218-222)11. Severus Alexander (222-235) - preocupat de armată, castre; ultima etapă mai liniştită

pentru Dacia.- menţiuni despre existenţa unui conciliu al celor trei Dacii (concilium trium

Daciarum=adunare reprezentativă anuală, la Sarmi), dar sigur exista de dinainte • reprezentanţii oraşelor, districtelor rurale, grupărilor de meşteşugari; sub

conducerea marelui preot al cultului imperial (coronatus Daciarum trium)• dezbăteau problemele provinciei

- 235 - perioada anarhiei militare pentru IR12. Maximus Tracul (235-238) - e şi mai evident că armata decide totul. Uneori, grupuri de

armate proclamă deodată mai multe persoane - conflicte!- Maximus Tracul=Sarmaticus Maximus, Dacicus Maximus - războaie nearby Dacia. Încep

dificultăţile majore pentru provincia Dacia.- Din est - atacurile carpilor, goţilor, cvazii - continuă pentru deceniile care au mai rămas din

stăpânirea IR13. Gordian III (238-244)

238 - atacuri combinate ale carpilor şi goţilor în Moesia Inferior242 - atacuri ale carpilor (Moesia, Tracia)

Atacurile au afectat probabil E provinciei Dacia.14. Filip Arabul (244-249)- cel mai dur atac al carpilor (dinspre Moldova - Oltenia - chiar la Drobeta + alţii au intrat în

Transilvania)- Zosimos (sec V): când carpii intră în Dacia, împăratul a venit la Dunăre- carpii sunt înfrânţi de romani şi se retrag într-o fortificaţie (Castelum Carporum - nu ştim

unde este!) care este asediatăOBS: an pt acest atac - 247 e.n. - datorită tezaurelor monetare îngropate în provincie (ultimele monede) + castrul de la Potaissa are două porţi blocate şi redeschise apoi +

14

Page 15: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

inscripţie de la Apulum - în cinstea lui Iuppiter, îi mulţumeşte că a scăpat din captivitatea carpilor.

Dacia face eforturi pentru înlăturarea efectelor, beneficiind şi de sprijinul împăratului - permite provinciei Dacia să bată monedă de bronz + se refac fortificaţiile distruse + oraşe din Dacia Inferior sunt înconjurate cu ziduri.15. Decius (249-251) - ajută provincia: Restitutor Daciarum=inscripţia de la Apulum; moare în

luptă cu goţii lui Cniva, în Moesia Inferior.16. Trebonius Gallus (251-253) - încheie pace cu goţii, în îndepărtează de Dacia şi repară

drumurile imperiale din provincie- 252 - colonia Apulum este supranumită Crisopolis=oraşul de aur;17. Valerianus şi fiul său Gallienus, asociat la domnie (253-259)- 256/258 - Potaissa - se termină construirea unui templu- 259 - Valerianus cade în captivitate la perşi; în 260 este ucis;18. Gallienus singur (259-268) - încep marile probleme pentru IR. Reforma militară a lui

Gallienus - legiunile sunt comandate de prefecţi. • în Orient., Zenobi vrea să proclame un Imperiu Palmyrian• in Gallia - uzurpatori, care o scot din IR• în Pannonia - alţi uzurpatori - eg: 258, legiunile din Panonia şi Moesia îl proclamă

împărat pe Ingenus; 260 - aceleaşi legiuni îl proclamă împărat pe Regalianus (de origine - dac?!). Gallianus va fi nevoit să aducă aici trupe din ale provinii (eg: la Paetovio - 5 inscripţii atestă bucăţi din legiunile din Dacia, după august 260 e.n.)

După 260 nu mai există inscripţii databile în provincie; circulaţia monetară scade foarte mult. Unele izvoare istorie - Dacia, părăsită de Gallianus, dar şi de Aurelianu sau de doar unul dintre ei…

În timpul lui Gallianus - Dacia pierdută de puterea centrală temporar (trupele - ajunse în Galia, susţin un nou uzurpator) VS s-a părăsit doar o parte din provincie (FALS - se baza pe Tabula Peuntegiriană).

Nu există dovadă în castre că la plecare - strat de cenuşă!19. Claudius Goticul (268-270) - îi bate pe goţi la Naissus20. Aurelian (270-275)

Ipoteză: recuperează la începutul domniei Dacia apoi se retrage încet. Retragerea la S Dunării - pleacă civilii care vor.

15

Page 16: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

CURS IV

Aşezările în Dacia RomanăÎn Dacia epocii anterioare nu exista dezvoltare urbană propriu-zisă. Existau doar

davele dacice - cvasiurbane; asemenea oppida celtice. Romanii în momentul organizării nu întemeiază pe aşezările vechi oraşe; municipiae şi coloniae sunt aşezări nou întemeiate<>cele vechi.

Modelul urbanizării în alte părţi - colonişti romani în vechi aşezări autohtone, care cresc în timp în rang. Aristocraţia locală - aristocraţie municipală (decurioni) DAR în Dacia, reimplantare masivă de colonişti.

106 - până la Hadrian - exista un singur oraş: UT Sarmi; la aprox 25 km de Sarmi Regia; fondată imediat după cucerire, probabil pe locul fostului castru legionar Flavia IV Felix - cartierul general în timpul celui de al doilea război.

Scaurianus (I guvernator) a întemeiat colonia sub auspicii; e întemeiată prin deductio - împroprietăriri ale veteranilor. 600X540 metri - zidul de incintă; 5-20.000 de locuitori. Oraşul - extindere extra muros.

UTSarmi = important centru; în timpul lui Severus Alexander - Metropolis. + sediul procuratorului financiar (Dacia, apoi Dacia Superior, apoi Dacia Apulensis).

Se întruneşte Concilium trium Daciarum - documentat doar în epoca lui Severus Alexander - condus de preotul cultului imperial (coronatus Daciarum trium). UT Sarmi=singurul oraş întemeiat prin deductio, iar membrii aparţineau tribului împăratului (papilia).

OBS: tendinţă de păstrare a numelui davelor getice apropiate!

Urbanizarea s-a făcut progresiv. Dezvoltare din nuclee preurbane - urbane. Epoca lui Hadrian - la întemeierea celor trei provincii, în fiecare, câte un oraş.• Drobeta -atestată ca municipium aelium Hadrianum (în 145 e.n. - Antoninus Pius);

devine colonia - aprox 193-198, during Septimius Severus (eg: colonia splendidissima Drobeta).

S-a ridicat din vicus-ul militar de lângă castrul ridicat pentru protejarea podului - în timpul lui Traian. Nu exista o distincţie clară între localitatea civilă şi castrul, ce nu va fi desfiinţat, fiind inclus în oraş.

• Napoca - întâi: municipium aelium Hadrianum Napocenses; colonia Aurelia Napocense (în timpul lui Marcus Aurelius). Dintr-un nucleu de colinişti existent şi o aşezare rurală dacică.

• Romula - municipium aelium Romulensae; aparent, nu are nume autohton (Romula="mica Romă"); ipoteze:

- C Daicoviciu: plecând de la o inscripţie - Dacia Malvensis=Banat; Malva=oraş în Banat

- D Tudor: există o inscripţie în Hispania, unde apare sintagma din care reiese Romula=Malva (nume dublu).

- C Petolescu - a căutat Malva în Dacia InferiorSAU apelativ derivat din numele provinciei, pentru a o localiza geografic (există multe Romula…)Oricum, aici exista o organizare duumvirală. Colonia - în timpul sec III (Colonia Romula

- inscripţie din zidul de incintă al oraşului reconstruit în timpul lui Septimius Severus, după invazia carpilor - aprox 249 e.n.); 2 unităţi siriene.

16

Page 17: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

Dezvoltarea unor centre:• Apulum - după 106=sediul legiunii XIII Gemina; castru; în jurul său se dezvoltă

canabae, dar nu ele devin oraş în timpul lui Marcus Aurelius, ci un vicus situat la 1.5 km de castru - devine municipium, Apulum I; dintr-un nucleu de colonişti împroprietăriţi; rang de colonie, în timpul lui Aurelius - colonia Aurelia.

În timpul lui Septimius Severus - II oraş la Apulum: municipium Septimiun Apulense; de ce? Existenţa unor cimtire între zone - împiedică unificarea oraşului (FALS) SAU (a dem Piso): existenţa unui teritoriu de siguranţă de 1.5 km al castrului, ce se află sub jurisdicţia comandantului legiunii.

Septimius Severus - după 196 e.n., când a fost ajutat de legiunile dacice, a vrut să dea o răsplată - 2 oraşe.

• Municipium Apulensis - lângă canabae; dintr-un alt nucleu de cetăţeni romani; 250 e.n., în timpul lui Decius - colonia Nova Apulensis = vechea colonie Aurelia, primeşte epitetul pentru că a fost refăcută; altă ipoteză: municipium SS devine colonie (FALS). Nu au existat 2 oraşe colonii, ci 1 colonia şi 1 municipiu.

• Potaissa - 197; vicus-ul devine direct colonia! În 107 exista un sat numit Potaissa la aprox. 10.000 paşi de Napoca; izvor literar: Ulpianus - în colecţia lui Justinian: "satul Potaissa a fost ridicat de SS la rang de colonia"

Ulpian are dreptate, pentru că a primit ius italicum, DAR realitatea arheologică atestă un municipium Septimium Potaissa. Mai degrabă, a devenit colonie la sf lui SS sau chiar în timpul lui Caracalla.

Alte localităşţi rurale din jurul castrelor sau prin dezvoltare din localităţi proto-urbane, care devin oraşe

• Porolissum - existenţa mai multor castre; principal: Porolissum - aici, în apropiere, se dezvoltă un vicus, ce devine municipium Septimiun Porolissene; existau şi castre secundare + un limes fortificat. Nu a fost colonia!

• Dierna - tot dintr-un vicus; nu ştim exact când devine municipium; probabil, în timpul lui Septimius Severus. Ulpianus: Dierna=colonia întemeiată direct de Traian; i-a dat ius Italicum (FALS); Dierna nu ajunge colonia

• Tibiscum - exista un castru militar; castrul - pe toată perioada existenţei provinciei romane; pe aici au staţionat: cohors I Vinelicorum, numerus Palmirenorum, numerus Maurorum. Devine municipiu probabil în timpul lui Septimius Severus. O informaţie sigur databilă - dedicaţie pentru Cornelia Salomina, soţia împăratului Gallienus (mij sec III)

• Ampelum=centrul administrativ al zonei aurifere; procurator aurianus; vicus, până în timpul lui Septimius Severus, apoi: municipium; inscripţie: ordo Ampelensum (ordin al decurionilor) - municipiu. Vexilaţii ale Legiunii XIII Gemina şi numerus Maurorum Hispanensum.

La apogeul IR, Roma avea aprox 1-1,2 ml locuitori; =megalopolis. • Pompei - 66 ha incintă; aprox. 12.000 locuitori• Napoca - 32,5 ha incintă; aprox 2-3.000 locuitori; în timpul lui SS - 10.000 locuitori• UT Sarmi - 35,2 ha incintă; aprox 15-20.000 locuitori• Apulum\soldaţi - aprox 100 ha incintă ambele oraşe; 35.000 locuitori• Potaissa -20-25.000 locuitori• Porolissum - 15-20.000 locuitori

17

Page 18: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

Satul daco-roman de la Soporu de Câmpie aparţine teritoriului Potaissei - necropolă: aprox 300 morminte (sf sec II-înc sec IV) - pop: 50 locuitori.

Populaţia Daciei Romane: 700.000-800.000 locuitori faţă de IR - 60-70ml locuitori

Organizarea municipalăModelul în mic al Romei; organizare cam ca şi a Romei; există magistraţi municipali

aleşi - duumviri (o dată la 5 ani - 1 din ei avea atribuţii cenzoriale - recensământ!).Ordo decuriorum=senatul municipal; aici - intri dacă eşti liber, ai o anumită avere (cens

de 100.000 sesterţi),>25 ani (dar se dau şi dispense de vârstă), onorabilitate.Curia=locul unde se ţin şedinţele.Există 2 questori şi 2 ediles. Pentru unele municipii: quatromvirii (Apulum, Potaissa, Dierna).Există un ordo Augustali - din liberţii bogaţi; care nu pot intra în ordo decuriorum. Patronus colonium=persoanele importante; şi exista o castă sacerdotală (întreţin cultul

oficial): flamines, augures, haruspices.Unele oraşe: ius Italicum - scutire de plata impozitului funciar şi personal (UT Sarmi,

Dierna, Apulum, Napoca, Potaissa).Aşezările ne-urbane - sunt atestate în Dacia- pagus, pagii - cele mai importante aşezări rurale (asemenea unor târguri)- vicus, vicii; eg: Aquae, Micia- stationes, mansiones - de-a lungul drumurilor principale (asemenea unor hanuri);

eg: Albunus Major- saline- staţiuni termale - eg: Germisara, Ad MediamPentru localizarea localităţilor: cursul apelor, inscripţii epgirafice (apar situaţii

contradictorii); există oraşul şi teritoriul lui. Zona auriferă, zona Teliuc, salinele (centrul la Ocna Mureş) - aparţin domeniului împăratului.

- kastellum - aşezări dispersate montan; =sate ale minerilor colonizaţi din Dalmaţia şi conduse de magistraţii lor (princeps).

Organizarea pt pagii, vicii - prefectus sau 2 magistri (eg: Micia).

Collegium profesionaleCollegium - se credea că sunt exclusiv profesionale, asemenea breslelor. Funcţia

principală: întrajutorarea reciprocă (eg: înmormântările), dar collegium=asociaţie<>întovărăşire temporară (societas); colegii profesionale - eg:

• colegiul fabiilor (meşteşugari) - grupaţi în decurii; au o funcţie municipală• centonarii - postăvarii; sunt pompieri• dendroforilor - lucrează cu lemnul; taie arborele sacru-pinul, în cultul zeiţei CybeleElita de rang II, clasa mijlocie; vrea să participe la viaţa publică, dar nu poate fi

magistrat. Organizează banchete (eg: tăbliţele cu listele de preţuri de la Albunus Major), asociaţii de întrajutorare (eg: stelele funerare ale Fabiilor sunt standardizate)

• colegiu religios - eg: al lui Isis• colegiu de galatini - la Napoca235 e.n. - exista un album al unei asociaţii de persoane din Asia Mică (esp galaţi)• colegiu al lapidarilor - la Micia• colegiul utricularilor=negustori?! de origine renană• colegium nautarum (plutaşi) - la Apulum• colegium galatatum - Germisara

18

Page 19: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

• colegium de lecticari - la Sarmi

Economia în provincieRamura de bază era agricultura (creşterea animalelor, cultivarea plantelor). Teritoriulk

era împărţit - exista ager publicus; proprietate funciară mijlocie, DAR nu sunt atestate marile latifundii. În teritoriul oraşelor existau proprietăţile aristocraţilor.

Villa rustica=fermă romană; are în centru locuinţa proprietarului (confortul urban); locuinţele sclavilor, locuinţe anexe; totul este înconjurat cu o incintă.

S-au desc depozite de unelte din fier: brăzdare de plug, sape, seceri - la Lechinţa de Mureş. Plugul roman: brăzdare din fier, cormane din lemn, pe rotile?! Scene de arat - pe monumente funerare (eg: Şeica Mică).

Viticultura - testamentul de la Sucidava - un personaj lasă urmaşilor săi două iugera de vie; nu există ferme viticole descoperite, doar o cella vinaria de la Potaissa (un fel de pivniţă) + o tăbliţă cerată de la Albunus Major - s-au cumpărat două tipuri de vin.

Creşterea animalelor - doar cercetările arheologice oferă informaţii; speciile de azi. Romanii au adus o specie bovină ameliorată (talie mai mare). Exista un monopol imperial al păşunilor: publius Aelius Marus=Conductor pasqui et salinarum.

Mineritul - mai ales aurul (M Apuseni - zona Albunus Major; Ruda Brad); sediul administrativ: Ampelum=Zlatna. Marcus Ulpius Hermina procurator aurariarum (libert al lui Traian). Au fost colonizaţi aici minerii dalmatini - locuiesc în kastella. Existau leguri aurariarum=arendaşi?! Sau cei care aleg nisipul aurifer.

Tehnici:• cernerea nisipului aurifer• galeriile mici (sclavi copii, probabil) sau de mai mari dimensiuni (zona Bradului)• la suprafaţă• prin prăbuşirea galeriilor - un crater; roca se exploatează prin spălareFier - eg: Teliuc - conductores ferariarum; Ghelari; Cinciş, Ruda, Moldova Nouă.Sarea - conductors paqui et salinarum; Ocna Mureş=centrul unui district imperial; eg:

Ocna Dej, Domneşti, Sânpaul, Cojocna. Carierele de piatră - la Bucova (marmura din UT Sarmi), Trascău (piatră pentru

Potaissa - marmură), Deva şi Simeria (andezit), Gioagiu (rocă vulcanică), Sănduleşti, Cheia, Călan.

Ateliere meşteşugăreştiExistă mari aşezări=centre ceramice (eg: Micăsasa - Sibiu; imitaţiile de terra sigilata;

ceramică lucrată în relief; ştampile cu numele meşterilor). Principala categorie de ceramică: terra stampata=decorată prin ştampilare (impresiuni)

(eg: Cristeşti - jud Mureş; Micia, Apulum, Potaissa, Sucidava, Romula, UT Sarmi) - veselă propriu-zisă şi material tegular (eg: cărămizi, opaiţe, statuaria în teracotă).

Sticla - la Tibiscum: mărgele de sticlă colorată - exportate la barbari; la Romula - cavatores gemarum (camee, geme).

Pictura - Apulum: Maestrius Martinius - dedică un altar zeităţilor celto-germanice. Comerţul - negustori din mai multe zone ale IR, esp negustori sirieni (eg: Panonia - s-

au descoperit schelete de cămile). Negustori din Dacia - atestaţi în IR (eg: Dalmaţia, I-la Lesbos, Egipt).

Ceramică din Germanica, lucerne din N Italiei, S Panoniei, mortaria (vas tip modjar - se pisează cerealele - fiertură) din Moesia Inferior, Panonia, Italia, amfore pentru vin (zona Egeană), ulei, sos de scrumbii macerate (Hispania). Export: sare, lemn, aur.

19

Page 20: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

CURS V

Coloni zarea în Dacia Eutropius: Traian, după ce a învins Dacia, a adus din toată lumea romană mulţimi

nesfârşite de oameni pentru ogoare şi pentru popularea oraşelor.Cercetările de natură onomastică confirmă acest lucru:

I mare val de colonizare - sub TraianII val - sub Septimius Severus (mai puţin amplu)

Există o colonizare oficială - deoplasările unor populaţii, unor grupuri etnice specializate (eg: cele dalmatice - extracţia şi prelucrarea aurului) - au fost pirustae, baribustae, maniatai, sardeastae.- întemeierea UT Sarmi - tot o colonizare; primii aşezaţi - veterani; primesc pământ. - primele grupuri de cetăţeni romani=coventus chivium romanorum

Colonizarea a continuat la iniţiativa privată -grupuri, familii, persoane. Numărul coloniştilor sub Traian era deja însemnat - existau mulţi cetăţeni romani (faza cu Hadrian!).

La Napoca - locuitori din Galatia, asianii; exista un collgeium de pontobictinorum - esp. cu comerţul.

Colonişti din V,NV Africii, italici, din zona Balcanică.

Cum îi putem depista?• dpv arheologic - dificil (puţin artefacte - eg: vase de ceramică cu trei picioare - celţi din

zona norico-panonică; anumite tipuri de fibule etc)• onomastica, antroponimia - este baza; nu putem fi siguri mereu; depistăm originea

numelui, dar nu coincide mereu cu originea purtătorului. Rar - din epigrafe - ştiri complete (esp epitafuri: "s-a născut…") - provincia de origine sau etnicom-ul. Acestea sunt date sigure.

Mai mult de 3000 de nume atestate: • aprox 2200 de cazuri nume romano-italice; nu toţi sunt din Roma; ele s-au răspândit în

provincie• aprox. 15% - nume greco-orientale; nu toţi purtătorii sunt din Grecia…se cunosc cazuri

concrete când e pe dos• aprox 120 nume ilire• aprox 70 nume celtice, germanice• aprox 2% nume semitice, palmyrene• aprox 2% nume traco-dacice (probabil - majoritatea sunt ale tracilor colonişti din sud)

! DECEBALUS LUCI - la Germisara - sg nume dacic atestat cu certitudine• <2% - nume asianice, iraniene, egiptene, NV africane

Fie cognomen, fie numele individual- sistemul onomastic roman (al cetăţenilor) tria nomine: prenomen+nomen

gentile+cognomen (porecla) - va fi preluat şi de necetăţeni- cine nu e cetăţean - 1 nume (+ numele tatălui, în unele cazuri)- sclavii - un singur nume (pe care îl dă stăpânul); f mulţi au nume de rezonanţă grecească

(asta era moda…); Uneori, chiar cetăţenii romani indică 1 singur nume (cognomen), pentru că foarte mulţi

au acelaşi nume şi prenume (un anumit nume ceea uneori un anumit prenume); cele mai frecvente nume de familie - gentilicile imperiale.

20

Page 21: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

În ordine descresc: Aurelius (pt că din 212 e.n. - aproape toţi cetăţenii din IR au devenit cetăţeni şi au luat numele de familie al împăratului), Aelius, Ulpius, Septimius (rar) sau nume mai vechi, din sec I: Iulius, Claudius, Flavius. Alte nume comune: Valerius, Antoniu, Cassius, Domiţius.

Pentru cognomina de origine greacă: unele sunt f frecvente - Alexander, Antipatric, Appolionic, Diodenes, Hermes.

Cognomina de origine iliră (nu sunt cetăţeni): Pator, Dasuis, Verzo, Epicadus.Origine traco-dacică: Muca, Pitus, DremiasOrigine semitică: Teimes, Barchadadus, BolhasOrigine egipteană: Hamonius, Sarapio.Proporţia numelor este direct proporţională cu studiul epigrafelor (eg: cele mai multe

sunt în latină).

Cât se trăia? După studiul epitafurilor (vârsta decedatului) - media:35/36 ani DAR lipsesc inscripţiile funerare pentru copiii<1 an (mortalitatea infantilă se presupune că era de 1/3). În Roma, media era de 21 ani.

Dacă luăm doar inscripţiile funerare ale celor>15 ani - media:45 ani.Situaţia este similară cu cea din Hispania, Egipt. În NV Africii, media era mai mare. Dubios: în multe inscripţii apar vârste rotunde - o aproximare.

Câţi locuitori are provincia? Dificil de apreciat. Putem aprecia nr locuitorilor oraşelor (cel mai mare - Apulum) + nr militarilor + familiile militarilor - obţinem o cifră DAR nu ştim câţi locuitori erau la ţară.

Cimitirul de la Soporu de Câmpie - aprox. 50 de suflete. Sunt atestate 400 de sate. Cifra de 20.000 - clar greşită. Aşadar, fie localităţile erau mai mari, fie erau mai numeroase.

În Roma s-au păstrat ceva inventarieri - posibil, nr locuitorilor să fie între 800.000 - 1ml, la o populaţie a IR de aprox. 60 ml.

Cum se trăia?Dpv al stratificării sociale - perioada comunistă: sclavi şi stăpânii loc (FALS); grosul

populaţiei nu aparţine acestor categorii.Pentru a studia societatea provincială: situaţia juridică (cetăţean, necetăţean, sclav) şi

situaţia materială.Pentru sec IX apar doi termeni concludenţi:

• honestiores - clasa superioară (A)• humiliores - clasa inferioară (B)

În ambele categorii intră persoane care aparţin oamenilor liberi şi sclavilor. A. - cetăţeni romani, peregrini bogaţi (necetăţeni), militari (cam toţi), sclavii şi liberţii imperiali

- nu este o clasă omogenă. • Cei mai de frunte: puţini, membrii ai ordinului senatorial (guvernatori, comandanţii de

legiuni, tribunii)<>locuitori; sunt doar în trecere DAR ţinem cont de ei pentru că atrag atenţia concetăţenilor = modele pentru ei.

• Membrii ordinului ecvestru - de la o vreme, chiar provinciali din Dacia - intră în acest ordin (există condiţii de cens şi cetăţenie)

• Servus - vilichi şi achores - sclavi-antreprenori; şefi de sclavi etc. Însărcinări deosebite din partea stăpânilor - adună avere (peculium) şi se răscumpără.

21

Page 22: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

În oraşe există grupuri de cetăţeni foarte bogaţi - aristocraţia municipală; din tată în fiu deţin puterea în oraşe (eg: decurionii). După antroponimia lor observăm că sunt cetăţeni de dată veche, de regulă provin chiar din primele familii de cetăţeni romani stabiliţi în provincie.

Cei din ordinul senatorial nu erau salariaţi, iar procuratorii primeau între 60.000, 200.000 de sesterţi pe an.

Cei bogaţi îşi permiteau să facă donaţii pentru comunitate• o singură mărturie epigrafică (Apumul) - ulei pentru terme• celelalte - donaţii în bani (eg: pentru pavarea unor străzi, pieţe, repararea unor temple,

completarea unor clădiri publice) de zei de mii de sesterţi (cetăţean de la UTS - 80.000 sesterţi - pt anonă; cea mai mare sumă!)

Cât căştigau ceilalţi? Nu ştim cât câştiga un negustor, un agricultor sau un patron de atelier. Se pare că unii aveau venituri suficiente (eg: pictorul de la Apulum se laugă că a construit un mic sanctuar, deci îşi permitea; ofrandă de la Micia pentru Silvanus - 10 pondii de Ag=aprox 800 denari - o sumă mare!).

- sumele care se împrumută: 60, 140 denariSocietate unde predomină averea mijlocie, mică (dovadă: tezaurele de argint).

- tăbliţele cerate ne oferă date importante despre preţurile sclavilor, alimentelor

B. grosul: oamenii liberi (peregrini) de condiţie modestă (eg: micii meseriaşi, micii negustori, scriba - copiştii), sclavii (lucrau în mine, agricultură; nu apar în epgirafe; nu au bani) şi liberţii.

În Egipt, în sec II e.n. - vreo 7% din populaţie erau sclavi. Probabil, în Dacia, <10% erau sclavi.

Sclavii eliberaţi deveneau liberţi - fostul lor stăpân devenea patronus. • nu puteau ocupa funcţii municipale• încercau să se îmbogăţească• din ei se recrutează o pătură de homines novi• copiii lor vor ajunge chiar cetăţeni• ordor augustalium=ordinul augustalilor; aproape exclusiv liberţi; cultul imperial. Era fictiv -

un fel de reprezentanţă a clasei cavalerilor de la Roma în provincie. ! În IR, sistemul social era permeabil (nu existau categorii închise).

Răbufniri sociale violente (nu prea sunt atestate) - 3-4 inscripţii din zona muntoasă a Banatului şi near Drobeta - omoruri săvârşite de latrones (asemenea haiducilor) şi pasajul din HA (during Commodus) - în Dacia, nemulţumiri ale provincialilor, înăbuşite în final de armată.

Cu timpul, aspectul etnic s-a şters, răbufnirile au mai degrabă un caracter social. E posibil ca în timpul războaielor marcomanice să fi avut loc mişcări interne, dar nu ştim.

Raporturi patriarhale - în inscripţiile de stăpâni şi sclavi (monumente funerare - eg: stăpânul s-a însurat cu sclava; liberţii moştenesc stăpânul etc).

Prin sistemulş donaţiilor către comunitate se încearcă o redistribuire a avuţiei - evitarea stărilor conflictuale.

1 singură inscripţie - vie, la Sucidava, mare de 2 iugera (f mică!) - nu avem alte documente despre proprietăţi (despre mărimea lor esp).

Baza socială în Dacia erau peregrinii - nu sunt foarte bogaţi, au puţini sclavi.Condiţiile de alimentaţie, igienă, cunoştinţele medicale şi aplicarea lor - cea mai bună

lume de până atunci.

22

Page 23: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

Ce s-a întâmplat în teritoriile locuite de dacii liberi (denumire modernă) - sec II-IV

Grupurile de daci, care în sec II-IV e.n. sunt cunoscute arheologic - în Arad, Crişana, Sătmar, Moldova, Muntenia. Unii sunt numiţi daci, alţii costoboci, alţii carpi (Moldova), alţii geţi (Muntenia).

Asemănări: în cultura materială pornesc toţi din LaTene-ul dacic.Culturile arheologice:

• Sântana Arad (V,NV Daciei) - a• Lipiţa (costobocii - N,NE) - b• carpii (E) - c• Chilia-Militari (geţii din Muntenia) - d

Comun: tipurile de aşezări (lipsite de fortificaţii), locuinţe, ocupaţiile, formele ceramice mai vechi, practicarea incineraţiei.

Diferenţe: datorită influenţelor romane diferite, diferitelor neamuri cu care dacii au venit în contact (iazygii pt V,NV; roxolanii pt E).

După sec IV nu mai pot fi surprinşi arheologic - amestec cu vandalii.

a. Dacii din V,NV - în Câmpia Aradului, Crişana (pe toate cele 3 Crişuri), Sătmar, Maramureş, Oaş, Cursul Superior al Tisei (Ungaria de NE şi Slovacia de E).Există câteva centre importante: Medieşu-Aurit (cuptoare, morminte), Lazuri.

- tezaure de monede romane şi importuri romane (terra sigilata, fibule, vase de sticlă) - relaţii cu romanii

- inscripţia translatorului - interprex dacorum - din castrul de la BrigeţioSinguri sau aliaţi cu iazygii (esp during războaiele marcomanice) - atacă Dacia

• cercetările recente (eg: Porolissum) - destul de aproape de limes există aşezări dacice; tratatul - interdicţia de a se apropia la < 40 stadii - a fost cu timpul uitat

S-au pacificat cu vremea - pentru sec III nu mai există ştiri de atacuri.La Medieşu-Aurit - există dovezi că romanii au făcut recrutări pentru armată din rândul

dacilor liberi.

b. Costobocii - bazinul superior şi mijlociu al Nistrului + bazinul superior al Prutului. Poate - zone din M Rodeni şi Lăpuşului. Sunt menţionaţi de Pliniu cel Bătrân, Ptolemeu, Dio Cassius.

Maximul puterii: sec II e.n. - relaţii clientelare cu IR sau conflict (aprox. 170 - în timpul războaielor marcomanice, ajung până în Grecia).

Inscripţie funerară la Roma: pomeneşte un Pieporux rex coistabocensis - moare la Roma, probabil ca ostatic. A fost căsătorit cu Zia (nume dacic), fiica lui Tiatus.

Au pătruns elemente de cultură romană - mai nordice; NE Basarabiei (la Sobari - raionul Soroca) - construcţie de tip roman, din piatră şi cărămidă, cu coloane de lemn pe bază de piatră. În interior - ceramică, amfore romane - datate sec III-IV e.n.. De ce? Ipoteză - prizonieri romani pentru şef got.

c. Carpii - Moldova (esp podişul central) şi Basarabia>250 puncte arheologice - aşezări sau cimitire.

• aşezări: Poiana Dulceşti, Poeneşti• necropole (aprox. 50) - majoritatea cu morminte de incineraţie

23

Page 24: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

În Moldova există destul de multe obiecte romane - 95 tezaure monede romane (eg: Muncelul de Sus - unicele vase de argint din România - fie urmarea unui raid sau cadouri primite de la romani).

Periculoşi pentru IR - esp sec III, deceniul V - marea invazie during Filip Arabul. La sf sec III-înc sec IV - carpii mai sunt pomeniţi (unii intră în Dobrogea) apoi dispar.

Ipoteză: au migrat în interiorul Pen Balcanice şi ar fi contribuit la naşterea albanezilor.

d. Geţii - aprox. 120 aşezări cunoscute (până în sec IV pot fi urmărite arheologic). Produsele romane de import cele mai multe: ceramică, amfore, fibule, opaiţe, monede şi piese de artă (statuete de bronz, fragmente ceramice cu inscripţii latine - eg: la Socetu - jud Teleorman - o farfurie romană de lut zgâriată pe margine de lauda de sine a olarului).La sf sec II - prima jumătate a sec III pătrund în Muntenia grupuri de roxolani.

Istoria dacilor liberi este interesantă sub două aspecte:1. cum au evoluat nişte populaţii near IR2. dispariţia lor misterioară - aprox sec IV - cam ce s-ar fi întâmplat cu toţi dacii, dacă nu

exista cucerirea romană

Dobrogea• 29 - Crassus. Treptat - regat clientelar, dat de romani aliatului lor. • 46 e.n. - Thracia, transformată în provincie romană, DAR nu e clar că Dobrogea a devenit

acum• la mijlocul sec I, Dobrogea nu era provincie, era prefectură (organizarea pre-provincială)• primele trupe auxiliare romane, mai durabil, doar sub Vespasian; Suetonius, Iordanes ar

indica că sub Vespasian Dobrogea=terit roman.

Istoria politică în timpul Principatului:- în timpul războaielor daco-romane - unele oraşe - distrugeri; oraşele greceşti - relaţii

diferite cu romanii• Tomis - chivitas stipendiaria (plătea impozite) sub Traian; liber sub Hadrian• Histria - anul 100 e.n. - i-au stabilit romanii teritoriul rural• Callatis - situaţie similară cu Histria

Oraşele fondate de romani (au fost toate municipii): Troesmis (oraş doar după ce pleacă legiunea V Macedonica), Tropaeum Traiani, Noviodunum (Isaccea) - sediul flotei de pe Dunăre.

! Nu există colonii în Dobrogea!- trecerea costobocilor - distrugeri (urme la Capidava, Tropaeum Traiani, Noviodunum)- în timpul lui Marcus Aurelius - s-au refăcut incinte (Tomis, Callatis) şi fortificaţia de la

Noviodunum + castrele de la Arrubium (Măcin), Carsium (Dârjova), Axiopolis (Cernavodă).- după refaceri - perioadă liniştită până în sec III, deceniul IV; atacuri din partea carpilor şi

goţilor; vremuri nesigure; nesiguranţa continuă sub Decius (moare n luptă cu goţii) şi domniile lui Valerian şi Gallienus

- mijlocul sec III - Histria - complet distrusă de goţi; doar la sf sec III renaşte- Claudius II Goticul - 269 e.n., la Naissus, îi bate pe goţi

Dpv administrativ, Dobrogea a ajuns o parte a provinciei Moesia (Inferior); există trei legiuni în Moesia Inferior (=provincie imperială)

I Italica - pe Dunăre, la Nove

24

Page 25: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

XI Claudia - la Durostorum (Silistra)V Macedonica - TroesmisÎn frunte: legatus Augusti pro praetore.

Oraşele greceşti=oraşe străine (potrivit dreptului roman)• unele foedus (tratat) cu Roma• unele impozit altele libere

Oraşele - fie din aşezări militare (Noviodunum, Troesmis), fie prin promovare la rang de oraş (Tropaeum Traiani).

În teritoriul oraşelor - foarte multe aşezări rurale - unele mari (eg: Ulmetum - dim cam la fel ca şi Micia, Sucidava). Spre deosebire de Dacia - foarte multe nume de sate antice păstrate.

Cine sunt locuitorii?• geţii=populaţia autohtonă a Dobrogei + sciţi (în izvoare, chiar în epoca romană; grupul lui

Atheas - vin târziu - în sec IV). Dobrogea=Scythia Minor (nu au fost asimilaţi) + sarmaţii + bastarnii (neam germanic) + grupuri sud-tracice (besii, larii, odrisii)

• existau aşezări rurale mixte - colonişti romani şi grupuri de traci - cei doi magistri: unul roman şi unul de neam sudtracic.

Oraşele greceşti1. Callatis - conservatoare; s-a aliat cu romanii de timpuriu. Foedus - datare? - probabil de

prin 72/71 î.e.n.. Şi-a păstrat jurisdicţia proprie şi proprietatea reală asupra teritoriului. Nu a trebuit să întreţină o garnizoană romană. Întâlnim instituţiile greceşti: Adunarea, Consiliul, Arhonţii, Basileul.După 102 e.n. - garnizoane. Populaţie: aprox. 10-15.000 locuitori; maj greci.

2. Tomis - acceptă garnizoană romană. Oraşul cel mai important (25-30000 locuitori). Terit oraşului - cel mai romanizat; există destul de mulţi romani. Terit. Tomis-ului - multe sate cu nume roman (vicus Narcissianus, vicus Clementianus). Receptiv la noutăţi.

3. Histria - sub Traian, supusă impozitului; nu avea drept de posesie asupra teritoriului. DAR s-au păstrat şi vechile instituţii şi populaţie amestecată (10-15.000 locuitori).

4. Rirtenopolis (Costineşti) - decade; localităţi mărunte în terit Tomisului.5. Argamum (Capul Dolojman) - I localitate de pe terit României pomenită în izvoare6. Hamlyris - aşezare geto-romană. Un castru + 1 vicus Classicorum (=satul corăbierilor);

unitate navală ce aparţinea flotei Dunării7. Aegyssus (Tulcea) - fortificaţie indigenă. 8. Noviodunum (Isaccea) - baza principală a flotei Moesiei; sf sec II e.n. - apare un oraş pe

lângă castru.9. Troesmis (Igliţa) - V Macedonica (până în 166 e.n.) - va ajunge şi la Potaissa; după

plecarea legiunii, canabaele (2) se contopesc - oraşul devine municipium (decurioni, diumviri etc atestaţi)

Nu ştim unde era capitala Moesiei Inferior. Concilium provinciae se întrunea la Troesmis=un fel de capitală a părţii romane. Tomis - pentru partea grecească.

Castre importante: Carsium, Capidava, Axiopolis.10. T.Traiani (devine municipiu - când? No Idea)

Dpv al organizării militare

25

Page 26: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

- în timpul Principatului staţionează aprox. 15.000 militari romani; - cele trei legiuni- există menţiuni ale vexilat-ilor din regiune - chiar în S Basarabiei şi oraşele greceşti- 7 alae şi 12 cohortae - ce cunosc ca şi trupe auxiliare- flota - organizată de Augustus; există două imperiale: la Ravenna şi Misenum şi mai există

flote fluviale, cum ar fi cea de pe Dunăre: Germanica, Pannonica, Moesica; serviciul militar în flotă - asemenea celui din trupele auxiliare (ca perioadă, drepturi), Vespasian - organizează flota Moesica (classis Flavia Moesica) - baza principală: Noviodunum + probabil era o bază şi la Histria.

Dpv economic: Dobrogea<>grânar<>pământ arid (urmarea celor 450 ani de stăpânire otomană); era încă un pământ destul de fertil (grâu, orz, mei, in cânepă); pomicultura, puţină viticultură; vânătoarea, creşterea animalelor, pescuitul.

Numeroase ville rustica > ca în Dacia. Probabil, proprietăţile > ca în Dacia. Producţia locală - documente epigrafice şi descoperiri arheologice

• Callatis - ceramica imită forme din Asia Mică; ateliere metalurgice• Tomis - ateliere de olari, pentru prelucrarea osului, metalului• Histria - ceramică, fierărie• Axiopolis - carieră de piatră• Libida (Altân Tepe) - cupru• Noviodunum - cuptoare metalurgice• aproape de T Traiani - carieră de piatră

Magistraţi atestaţi epigrafic - care se ocupau de comerţ. Agoranomoi - la Histria. La Histria s-au bătut monede (din timpul lui Antoninus Pius).

Importuri: ceramică, sticlărie, terrasigillata; esp din Asia Mică, Egipt, Gallia; o parte, din S Dunării - eg: de la Nicopolis.

Mult timp s-a crezut că de pe la sfârşitul sec III Histria a decăzut pentru că golful s-a înnisipat - FALS; dar, s-au descoperit construcţii bizantine din marmură de Palos. Histria=port în continuare, până la sfârşitul perioadei romano-bizantine.

Tomis - avea legătură directă cu Dunărea prin Valea Carasu.

Stratificarea socială - cele mai multe informaţii de la Histria• cetăţeni• xenoi=străini• plebea=sclavi, populaţia indigenă

După 212 e.n., Constituţia Antoniniană, nr de cetăţeni creşte; e mai greu de surprins epigrafic vechea aristocraţie greacă.

Dpv urbanistic şi arhitectonic - oraşele greceşti şi-au păstrat elementele specifice de urbanism; incintele au fost refăcute. Nu s-au produs modificări esenţiale. • Tomis - se ridică terme, un edificiu "cu mozaic" (ulterior - perioada bizantină), un

amfiteatru.• Histria - există trei incinte - una din perioada romană (înc sec II); închide aprox 30 ha

aprox egală cu suprafaţa Sarmi sau Napoca; 2 edificii termale, 1 teatru, 1 macellum (edificiu comercial)

• Noviodunum - terme• Niculiţel - villa rustica impresionantă

26

Page 27: ISTORIE VECHE UNIVERSALA

Arta dobrogeană (plastica) - în timpul Principatului• Trofeul de la Adamclisi (T Traiani)=un monument tipic roman; =cel mai mare trofeu făcut

de romani; există şi un altar aici - pe locul bătăliei; + un uriaş tumul (îngropaţi cei aprox. 3800 militari morţi aici); ridicat în 109 e.n. = 1 cilindru cu diametrul de 40 m, h de 37 m; acoperiş conic - pe el - 2 tamburi - inscripţia - hexagonali şi pe ei, trofeul propriu-zis=reprezentarea unui trunchi de copac, pe care sunt atârnate armele - iniţial!)

• statui - reprezentări de împăraţi, zeităţi• *îngrămădirea* de sculpturi (tezaurul) - f diferite ca datare (unele sunt elenistice, altele din

timpul Principatului); au fost îngropate cu grijă (eg: Fortuna cu Pontos - personificarea M Negre; Şarpele Glicon).

Religia în timpul Principatului- în oraşele greceşti - continuarea credinţelor în panteonul tradiţional (Calattis - esp Heracles=fondatorul, Demeter, Core, Dionysos, Artemis, Cybele, Isis-Serapis; Tomis - Apollo=divinitatea protectoare, Dioscurii, hermes, Mithras, Serapis-Isis, Dolichenus şi cultul imperial - ca la la Troesmis; Histria - Apollo, Dionysos).

Tomis=centrul comunităţii pontice (organizaţia Pentakolis - 5 oraşe: Histria, Tomis, Callatis, Dionysopolis, Odessos=Varna; li se adaugă Mesembria - Hexapolis).

Spre sfârşitul principatului apar primii creştini.

27