Istorie romaneasca IT Spicuiri din http://webspace.ulbsibiu.ro/lucian.vintan/html/Masters.pdf 1957, ing. Victor Toma (n. 1922, viitor membru de onoare al Academiei Române) crează primul calculator electronic digital din România (CIFA-1, cca. 1500 de tuburi electronice şi cilindru magnetic de memorie, realizat Institutul de Fizică al Academiei, Măgurele). România este a 8-a ţara din lume care construieşte un asemenea calculator si a 2-a dintre fostele ţări socialiste, după fosta URSS [Draganescu]. Au urmat: CIFA-2 cu 800 de tuburi electronice(1959), CIFA-3 pentru Centrul de calcul al Universităţii din Bucureşti(1961), CIFA-4 (1962). 1959-1961, Iosif Kaufmann şi ing. Wilhelm Lowenfeld (+ ian. 2004), construiesc MECIPT-1, primul calculator conceput şi realizat într-o universitate românească (Institutul Politehnic din Timişoara). Avea peste 2000 de tuburi electronice, 20000 de rezistori si condensatori, peste 30 km de conductori, registre pe 31 biţi, memorie rezidentă pe tambur magnetic – 1024 x 31 biţi (unica), 50 operaţii pe secundă, programare în cod maşină. Codul instrucţiunii era pe 5 biţi (32 instrucţiuni) iar adresa pe 10 biţi. Consum: 10 KW. Microprogramat (sub influenţa lucrărilor lui M. V. Wilkes). Scăderea, înmulţirea, împărţirea erau microprogramate. Prof. A. Geier sustinea deja cursuri de programare (pentru cadre didactice) inclusiv pe MECIPT-1 [Farcas] Aplicaţii realizate pe MECIPT-1 [Farcas]: • Proiectare cupolă pavilion expoziţional Bucureşti, actual Romexpo (acad. D. Mateescu, programator ing. V. Baltac) • Proiectare baraj Vidraru (18 zile în loc de 9 luni manual) • Simulare hidrocentrală, dimensionare reţea apă Arad, calcule rezistenţă, controlul statistic al calităţii producţiei etc. • 1964, program de simulare a unor reţele neuronale (D. Farcaş) • 1965-1967, simulator de automate autoinstribile (D. Farcaş, sub influenţa prof. Kuseliov de la Moscova) • Translator Algol 60 – limbaj maşină (1966) • Practică studenţi (inclusiv unii din Bucureşti, Cluj, Iaşi) 1961, IBM 7030 primul calculator cu procesare pipeline a instrucţiunilor (4 niveluri). Alte inovaţii arhitecturale: multiprogramare, protecţia memoriei, întreruperi, aducere anticipată a instrucţiunilor, memorii cu acces întreţesut (pt. procesări vectoriale). A fost cel mai rapid calculator din lume între 1961-1964. 1962-1963, prof. Al. Rogojan de la I. P. Timişoara susţine un curs general despre calculatoare electronice digitale. Din 1963, Kaufmann, Lowenfeld, V. Baltac, D. Farcaş susţin cursuri despre MECIPT. În 1960, în SUA, companiile IBM şi CDC lansează producţia de serie a primelor calculatoare tranzistorizate [Anonymous]. 1963, apare calculatorul DACICC-1, dezvoltat la Institutul de calcul din Cluj încă din anul 1959 (coordonator Acad. Tiberiu Popoviciu; în 1959 s-a construit tot aici un calculator cu relee, numit MARICA). Folosea atât tuburi cât şi tranzistoare. Memoriile erau din ferite. Printre inginerii care l-au construit se numără: Farkas Gh., M. Bocu, Azzola Bruno. 1964, CET-500 (Calculatorul Electronic Tranzistorizat proiectat de către ing. V. Toma, primul complet tranzistorizat din ţară). În 1964 se înfiinţează la I. P. Timişoara o specializare de calculatoare în cadrul secţiei de electromecanică, anul 4. 1965, MECIPT-2 (tranzistorizat, memorie pe inele de ferită, cuvinte instrucţiune pe 40 de biţi). MECIPT-3 n-a mai fost realizat. 1966 A urmat CET-501 cu performanţe superioare în privinţa vitezei, a capacităţii memoriei operative, a setului de instrucţiuni şi a echipamentelor periferice folosite. Semnificativă pentru folosirea acestor calculatoare este şi lucrarea intitulată "Colecţie de programe pentru calculatorul CET- 500”, Editura Academiei (1967), prefaţată de către Acad. Miron Nicolescu, Preşedintele Academiei la acea vreme. Lucrarea de 850 de pagini a fost elaborată de către 41 de autori şi prezintă probleme rezolvate efectiv din 15 domenii tehnico-ştiinţifice [Toma].

1966, apare calculatorul IBM 360/91, primul calculator cu procesări multiple şi out of order a instrucţiunilor. Deşi nu avea implementată predicţia dinamică a branch-urilor şi deci posibilitatea de execuţii speculative, arhitectura sa era asemănătoare cu cea a microprocesoarelor Pentium III, IV. Printre proiectanţi, Michael Flynn (arhitecturi paralele, aritmetică binară) şi R. Tomasulo, celebru pentru algoritmul de procesare a instrucţiunilor care-i poartă numele [Vintan]. Ambii cercetători sunt laureaţi ai prestigiosului premiu Eckert Mauchly, acordat pentru excelenţă în arhitectura calculatoarelor de ACM. 1966, se înfiinţează, tot la I. P. Timişoara, prima specializare de calculatoare electronice în cadrul facultăţii de electrotehnică (prestigiul MECIPT a fost esenţial). Prof. Rogojan obţine dreptul de conducere doctorate în calculatoare. Ing. V. Baltac obţine o specializare de 10 luni la Universitatea Cambridge (În cadrul celebrului Mathematical Laboratory din Cambridge, coordonat de către Prof. Maurice V. Wilkes; aici se lucra pe supercalculatorul ATLAS, considerat primul din lume [Baltac]. Era tranzistorizat şi a devenit complet operaţional în 1962. Implementa memorie virtuală prin paginare şi procesare pipeline a instrucţiunilor. Avea un sistem de operare cu time sharing, dezvoltat la Cambridge.) În 1968 sa lansat DACICC 200, complet tranzistorizat [DACICC]. 1980 Prae

Prae („început”, în limba latină) este un microcalculator personal românesc produs la Institutul de Tehnică de Calcul (ITC), filiala Cluj-Napoca, în anii 80 (cca. 200 bucăți).

Cercetările și procedurile de fabricare au fost conduse de Patrubany Miklos, calculatorul Prae 1000 fiind lansat la finalul anului 1983 și băgat în producția de serie.

Producător ITC Cluj-Napoca / Fabrica de Memorii Timișoara

Tip Microcalculator personal

An lansare 1980

Scos din fabricație 1984

Procesor Z80

Variante Prae

Frecvență procesor 2,5 MHz

Memorie ROM 2 - 16 kB

Memorie RAM 16 - 48 kB

Memorie video ?

Tastatură taste de cauciuc

Mod text ?

Mod grafic 256×256 px

Culori Creat pentru televizoare alb-negru

Sunet Difuzor încorporat în tastatură

Porturi I/O ?

Periferice ?

Sistem de operare BASIC

1982 aMic aMIC a fost un microcalculator personal românesc, produs ca model de laborator la Catedra de

Calculatoare din Institutul Politehnic București (IPB) de o echipă formată din profesorii Adrian Petrescu și Francisc Iacob, și introdus în fabricația de serie la Fabrica de Memorii din Timișoara, în perioada 1983 - 1984.

Între anii 1982 - 1983, echipa de la Catedra de Calculatoare din IPB a experimentat mai multe variante ale acestui microcalculator, folosind procesoarele 8080, Z80 și circuitele aferente acestora.

Microcalculatorul aMIC a făcut parte din categoria calculatoarelor personale destinate acoperirii unei largi game de aplicații, în condițiile unor performanțe ridicate (pentru perioada respectivă) și al unui cost relativ scăzut. Produs în numeroase exemplare, aMIC a fost utilizat în cercetare, învățământ și o serie de aplicații industriale.

La proiectarea și realizarea sa tehnologică s-au avut în vedere folosirea cu precădere a circuitelor integrate produse în România și a unor echipamente periferice din gama bunurilor de larg consum: televizoarele alb/negru și casetofoanele. De asemenea, s-a urmărit ca acest produs să reprezinte un sistem deschis, din punctul de vedere al hardware-lui, software-lui și al aplicațiilor. Această abordare a permis cuplarea unor periferice destinate creșterii performanțelor și lărgirii gamei aplicațiilor: imprimantă (model MIM40 Electromureș), modem, înregistrator X-Y (un fel de imprimantă grafică), cuplor de proces, etc. Dezvoltările software au avut în vedere extinderea și perfecționarea monitoarelor, asambloarelor, interpretoarelor și compilatoarelor de limbaje de nivel înalt deja existente pentru calculatoarele precedente.

Hardware Sistemul aMIC se baza pe o magistrală, formată din linii de date, adrese, comenzi și alimentare.

Aceste linii erau disponibile la un conector extern, cu 50 de contacte, ceea ce oferea posibilitatea cuplării unor periferice evoluate, cu acces direct la memorie (de exemplu unitatea de disc flexibil), sau a unor periferice nestandard. Magistrala asigura legătura între unitatea centrală de prelucrare, memoriile EPROM/RAM, interfețele paralele programabile, interfața serială programabilă (cu circuite 8251, capabilă să transfere date cu viteza de 300/600/1200 baud) și cuplorul TV. Mai existau două conectoare periferice cu 25 de contacte.

Procesor Unitatea centrală de prelucrare se bazează pe microprocesorul Z80, care operează la o frecvență de

2,5 MHz. Procesorul Intel 8080 a fost folosit numai în cadrul experimentelor de laborator. Memorie Memoria EPROM, care conține, în funcție de versiune, monitorul și interpretorul limbajului BASIC

sau monitorul, asamblorul și editorul de texte, are o capacitate de 16 ko și folosește circuitele 2716. Memoria RAM, destinată aplicațiilor utilizator, este construită cu circuite dinamice 4116 și asigură o capacitate maximă de 48 ko, din care 8 ko sunt folosiți pentru memoria grafică.

Periferice Interfața paralelă programabilă, opțională, este realizată cu circuitul 8255. Ea se utilizează pentru

cuplarea unor echipamente convenționale sau a unor echipamente nestandard. Dintre acestea se pot aminti convertoarele analog-digitale și digital-analogice, joystick-ul, imprimanta, diverse contacte, LED-uri, etc. Trebuie, de asemenea, menționată prezența unui circuit 8255, care este folosit pentru cuplarea tastaturii, difuzorului și a casetofonului.

Interfața serială programabilă este opțională și este realizată cu circuitul 8251. Această interfață se utilizează pentru conectarea unor echipamente cu transmisie serială: terminal de afișare, modem, TTY, eventual un alt calculator prevăzut cu interfață serială. Cuplorul TV asigură generarea semnalului video complex, modulat, folosind conținutul memoriei de ecran, cu o capacitate de 8 ko, memorie care face parte din memoria RAM a sistemului.

Tastatura este ultraplată, elastică, cu difuzor și dispune de 59 de taste cu organizare QWERTY, pentru tastele alfanumerice. A fost avut în vedere un set de 16 caractere semigrafice, care se pot afișa în video-normal sau video-invers, ca și celelalte caractere alfanumerice. Trecerea la afișarea în video-invers se realizează prin apăsarea simultană a tastelor CTRL și E. Tasta specială RESET generează condiția de inițializare a sistemului, trecerea sub controlul programului de sistem numit „monitor” și afișarea în video-normal. Tasta INT permite generarea unor întreruperi de la tastatură, care pot fi tratate prin programe speciale.

Afișare Afișarea informației alfanumerice, semigrafice și grafice se realizează cu ajutorul unui televizor

obișnuit alb/negru. Pentru reprezentări grafice rezoluția ecranului este de 256 × 256 de pixeli. În regim

alfanumeric se afișează 32 de rânduri a câte 30 de caractere pe rând. Generatorul de caractere programat permite afișarea setului standard de 64 caractere ASCII și a setului de caractere semigrafice menționat mai sus. Setul de caractere poate fi modificat în funcție de necesități.

Cuplarea televizorului la calculator se efectuează cu ajutorul unui cablu coaxial, prin intrarea de antenă, modulatorul fiind acordat în banda III VHF, canalele 6-12.

Software Stocarea programelor elaborate în cod mașină, limbaj de asamblare sau BASIC se face pe casetă

magnetică obișnuită, folosind un casetofon comercial. Viteza de transfer al informației este de circa 1600 bauds (ceea ce în cazul acesta este echivalent cu 1,6 Kbps), ceea ce permitea încărcarea sau stocarea unor programe într-un interval de timp relativ scurt față de calculatoarele românești precedente.

Software-ul de bază conține: monitoare, un asamblor și un interpretor BASIC. Spre deosebire de alte sisteme de calcul din această categorie, la care utilizatorul operează cu „o mașină BASIC”, microsistemul aMIC dispune de un Monitor, rezident în memoria EPROM, care realizează interpretarea și execuția comenzilor introduse de la tastatură.

Monitorul este constituit dintr-o colecție de rutine care pot fi apelate atât de la tastatură, cât și de programele scrise de către utilizator. Intrarea în Monitor se realizează automat, la aplicarea tensiunii de alimentare sau pe parcursul utilizării calculatorului, acționând tasta RESET.

Au fost elaborate mai multe versiuni ale Monitorului aMIC, care oferă facilități diferite. Versiunea restrânsă V0.1 ocupa 2 ko de memorie și avea urmatoarele comenzi:

D - afișarea pe ecran a conținutului unei zone de memorie; F - încărcarea unei zone de memorie cu o constantă; M - deplasarea conținutului unei zone de memorie în altă zonă de memorie; C - modificarea registrelor interne; X - afișarea registrelor interne; S - afișarea și modificarea conținuturilor unor locații de memorie; G - lansarea în execuție a unui program obiect aflat în memorie; K - salvarea pe suport magnetic a unui fișier din memorie; L - încărcarea în memorie a unui fisier aflat pe suport magnetic; B - lansarea în execuție a interpretorului limbajului BASIC. Comenzile de mai sus asigură introducerea unor programe în cod obiect, depanarea lor și lansarea în

execuție. În acest mod puteau fi controlate eficient toate resursele calculatorului în scopul depanării și elaborării unor aplicații extrem de performante.

Monitoarele V02 (2,5 ko de memorie), MATE (6 ko de memorie), Z80-V0.0 și DEST oferă o serie facilități suplimentare privind asamblarea și depanarea programelor scrise în limbaj de asamblare.

Interpretorul pentru limbajul BASIC a fost elaborat la rândul său în mai multe versiuni, având în vedere seturile de instrucțiuni implementate. Varianta finală conține, pe lângă instrucțiunile BASIC standard și instrucțiuni pentru manipularea matricelor, prelucrări grafice și operația CALL.

Mai puțin răspândită, dar tot atât de interesantă, completă și de bine implementată a fost și o versiune de sistem FORTH - pe așa numitele calculatoare aMic-FORTH.

Producător Institutul Politehnic București (A. Petrescu, F. Iacob) / Fabrica de Memorii Timișoara

Tip Microcalculator personal An lansare 1982 Scos din fabricație 1984 Procesor Z80 (8080 doar ca experiment), Variante - Frecvență procesor 2,5 MHz Memorie ROM 6 - 16 kB Memorie RAM 16 - 48 kB (circuite dinamice 4116) Memorie video 8kB Tastatură alfanumerică, 59 de taste dispuse „QWERTY” Mod text 32 rânduri / 30 coloane Mod grafic 256 × 256 px

Culori Creat pentru televizoare alb-negru Sunet Difuzor încorporat în tastatură Porturi I/O 1 serial, 1 paralel Periferice Interfață paralelă programabilă (imprimantă, joystick, contacte, led-uri

etc.), Interfață serială programabilă (terminal de afișare, Modem, TTY, eventual alt calculator cu interfață serială), Casetofon (viteză de transfer: 1600 bauds), Televizor (cablu coaxial), Floppy Drive

Sistem de operare BASIC Software Monitoare V0.1, V0.2, MATE, Z80-V0.0, DEST (un fel de sisteme de

operare), Interpretor BASIC, AsaMBlor Dimensiuni (L×l×g) 34,6×28×7 cm

1985 CIP (Calculator de Instruire Programabil)

CIP este un microcalculator personal românesc. A fost proiectat și produs la Întreprinderea „Electronica” din București, începând cu 1989/90 având

interpretorul BASIC pe casetă și costând 9.850 lei (primul model). Producător Electronica Bucuresti Tip Microcalculator personal An lansare 1985 Scos din fabricație 1994 Procesor MMN-80 (Clonă est-europeană a procesorului Z80-A), 3.5469 MHz Variante CIP, CIP-02, CIP-03 (clasic), CIP-03 (modern), CIP-04, CIP-64 Memorie ROM 16kB-128kB Memorie RAM 16kB-256kB Mod text 32coloane/24rânduri Mod grafic 256 x 192 px Culori 16 Sunet Difuzor incorporat în tastatură (10 octave) Periferice Iesire TV, Casetofon, Porturi paralele si seriale, Conector bus de

expansiune, Joy-stick, Floppy Disk incorporat la CIP-04 Software Interpretor BASIC (primele modele îl încărcau de pe casetă), MS-DOS

(ultimele modele) Preț CIP-03: 15.000 lei (1988); CIP-04: 5.000 lei (1992)

1985 HC 85

HC 85 a fost creat în 1985, ca model de laborator, de către prof. dr. ing. Adrian Petrescu și asist. ing. F. Iacob la Catedra de Calculatoare a Institutului Politehnic din București. Ulterior, în cadrul ICE Felix București a fost reproiectat, pentru a putea fi produs la scară industrială, de către ing. E. Dobrovie și ing. S. Anghel.

Platforma HC 85 se bazează pe microprocesorul Z80 și funcționează la viteza de 3,5 MHz. Avand o memorie ROM 16 kB, iar memoria RAM are 64 kB. Ca aspect, carcasele inițiale (au existat

cel puțin 2 modele) erau metalice, iar tastele (în număr de 40 + reset) de plastic. După o perioadă , designul calculatorului a fost schimbat (carcasă de plastic, 34 × 25 × 4 cm, 40 de taste + reset).

HC 85 operează în limbajul BASIC preluat de pe casetă. În ceea ce privește dispozitivul de afișare, HC 85 poate lucra cu televizor ori cu monitor cu tub

catodic, cristale lichide sau cu plasmă. În modul text afișează 32 de coloane și 24 de rânduri, iar în modul grafic 256 × 192 pixeli. La nevoie, se pot folosi 8 culori: negru, albastru, roșu, violet, verde, bleu, galben și alb. În plus, mai este dotat și cu un difuzor încorporat în carcasă, ce poate scoate sunete într-un interval de 10 octave. Alimentarea era externă, printr-un adaptor, deși regulatorul de tensiune era intern.

Pe lângă ieșirile pentru TV, monitor și casetofon, HC 85 mai avea o ieșire pentru manetă de comandă și un conector de extensie.

Prețul unui HC 85, în 1987, era de 15.000 lei. HC 85+, numit și HC 85 extins, asigură, printr-o plachetă suplimentară, posibilități și servicii

superioare calculatorului HC 85 obișnuit. Placheta suplimentară este conectată la placa de bază prin conectorul de extensie și asigură trei interfețe auxiliare:

pentru unitatea singulară/duală de disc flexibil 5¼". Acestea asigură un spațiu de stocare extern de 320 KB, pentru cel mult 128 de fișiere.

pentru o linie serială standard RS-232-/CCITT V24. Aceasta este utilă pentru conectarea unei imprimante sau interconectarea a două calculatoare HC.

pentru cuplarea calculatoarelor HC într-o rețea. Folosind perechi de cabluri torsadate, pot fi conectate în rețea până la 63 de HC-uri. Aplicații mai ales în învățământ.

Pentru a putea lucra cu aceste facilități, HC 85+ este prezentat cu o serie de noi instrucțiuni în limbaj BASIC.

HC 88 a fost proiectat în 1989 la ICE Felix de către ing. T. Mihu, ing. E. Dobrovie și ing. V.

Cososchi. Folosește o carcasă specială, cu 86 de taste, grupate în trei categorii: normale (corp alb), folosite în modul extins (corp gri) și funcționale (corp roșu). Acest sistem oferă o dublă compatibilitate prin funcționarea atât ca mașină de BASIC, cât și ca mașină de CP/M. Datorită acestui lucru, HC 88 a devenit soluția de înlocuire a calculatoarelor CUB Z.

Sistemul HC 88 are în dotare: placa de bază cu microprocesorul Z80, 80 kB RAM (64 + 16) și 2 kB ROM, tastatura, difuzorul, codorul RGB/PAL, precum și porturi pentru conectarea: sursei externe de alimentare, monitorului monocrom sau color (pot fi cuplate în același timp), a două unități de disc flexibil 5¼", a unui casetofon și a unei imprimante cu ace. În plus, opțional, HC 88 mai poate fi dotat cu: plachetă IO/EPROM, plachetă IO/SIO, modul de extensii EUROCARD, plachetă pentru programat EPROM, plachetă de extindere a memoriei RAM cu 256 kB sau cu plachetă de extindere a memoriei RAM de 1MB.

În ceea ce privește modul text, se pot afișa 32 (în BASIC) sau 80 (în CP/M) de coloane și 24 de linii, cu 8 culori (având varianta închisă și varianta deschisă - cu excepția culorii negru, deci în total 15).

HC 90 Avea inclus microprocesorul Z80A-Clone fabricat de Zilog si memorii Motorola HC 91 a fost produs în anul 1991, având microprocesorul Z80-A care funcționează la viteza de 3.5

Mhz, fiind disponibil în variante cu 40 sau 50 de taste. Memoria ROM având 16 kB, iar memoria RAM are 64 kB. HC 91 funcționează pe baza sistemului

de operare BASIC (Spectrum Basic interpreter). În modul grafic, HC 91 afișează la o rezoluție 256 X 192 pixeli având 16 culori, iar în modul text 32

coloane x 24 linii. În carcasă se mai afla un difuzor care poate emite sunete în intervalul de 10 octave. Dimensiunile acestei unități sunt de 34 (lățime) X 25 (lungime) X 4 (înălțime) cm. HC 2000 Caracteristici Hardware: NAME HC-2000 MANUFACTURER Ice-Felix TYPE Home Computer ORIGIN Romania YEAR 1992 END OF PRODUCTION 1994 (replaced by PC compatible systems) BUILT IN LANGUAGE Sinclair Spectrum BASIC KEYBOARD Full stroke 51 keys CPU Z80A SPEED 3.5 MHz RAM 64 KB ROM 48 KB (BASIC interpreter (16K), CP/M BIOS (8K)

and IF1 disk interFace (8K) TEXT MODES 32 chars x 24 lines (Spectrum mode)

- 80 chars x 25 lines (CP/M mode) GRAPHIC MODES 256 x 192 pixels COLOrsc 16 (8 colours in normal or bright modes) SOUND Beeper (10 octaves) SIZE / WEIGHT 50 (W) x 20 (D) x 6 (H) cm I/O PORTS TV/RF, RGB, Joystick, ZX-Expansion Bus, Tape recorder, Power supply, RS-232, 2nd. External disk drive BUILT IN MEDIA 3.5 OS Spectrum Basic or CP/M POWER SUPPLY External power supply unit (+5V (for TTL chips),

+12V, -12V (for the serial interface) same as HC-91) Producător ICE Felix

Tip Microcalculator personal

An lansare 1985

Scos din fabricație 1994

Procesor Z80: varianta Zilog (Z80A) sau cea românească (MMN80CPU) 3,5469 - 4 MHz; 17,7345 MHz ceasul intern

Variante HC 85, HC 85+, HC 88, HC 90, HC 91, HC 91+, HC 2000

Memorie ROM 32 kB

Memorie RAM 64 kB

Mod text 32 x 24

Mod grafic 256 x 192 px, Adaptor PAL, memorie video susținută de ceasul intern

Culori 16

Sunet Difuzor incorporat în tastatură

Periferice Sursă, TV, monitor RGB, Casetofon, Joy-stick, Conector pentru interfațare (Floppy disk de 5 1/4 țoli, Imprimantă, Rețea - până la 64 de sisteme, rata de transfer: 80 KB/s), Floppy disk de 3 1/2 țoli la modelul 2000

Software Interpretor BASIC pe bandă și dischetă apoi incorporat de la HC 90, interpretoare/compilatoare pentru LOGO, Forth, FORTRAN, PASCAL, C etc., procesoare de texte, baze de date, tabele, grafică 3D, jocuri etc.

Preț HC 85 - 15000 lei (1987), HC 91 - 7000 lei (1991), HC 2000 - 5500 lei (1992)

1986 TIM-S

TIM-S este un microcalculator personal românesc, produs la Timișoara de Institutul pentru Tehnică de Calcul și Informatică (ITCI) și Fabrica de Memorii electronice și Componente pentru Tehnică de Calcul și Informatică (FMECTC) începând cu toamna anului 1986.

Calculatorul era compatibil cu ZX Spectrum. Inițial calculatorul era destinat să folosescă ca monitor televizoare alb/negru, în special televizorul

„Sport” (v. imaginea din casetă), furnizând o imagine alb/negru (fără tonuri de gri sau luminozitate). Ulterior a fost adaptat pentru televizoare color sau monitoare color RGB, fiind complet compatibil cu paleta de culori Spectrum.

Varianta "turbo" avea un buton pentru comutarea în acest mod. Butonul "turbo" era însă plasat pe panoul din spate, lângă cel de "RESET".

TIM-S putea fi livrat cu două tipuri de echipamente de extensie, EXT-1 și EXT-2. EXT-1 conținea două unități de discuri flexibile, o interfață de rețea, o interfață serială RS232 și o sursă de alimentare,

împreună cu sistemul de operare aferent. EXT-2 era o soluție "economică" pentru conectarea în rețea, conținând câteva imprimante și o interfață de rețea.

Producător ITCI-FMECTC Timișoara Tip Microcalculator Personal An lansare 1983 Scos din fabricație 1990 Procesor U808 (clonă Z80), 3,5MHz și 6 MHz cu opțiunea Turbo pentru Tim-S Plus Variante TIM-S, TIM-S Plus Memorie ROM 16 kB Memorie RAM 16 kB-48 kB 3x64 kB RAM si 16/64 kB memorie video pentru Tim-S Plus Mod text 32 coloane x 24 rânduri Mod grafic 192 x 256 px Culori Monocrom (inițial) 16 culori (ulterior) Sunet Difuzor incorporat în tastatură (1 voce) Periferice Floppy disk (5 1/4"), casetofon, monitor, imprimantă Preț 18 000 lei

Primul PC din România intrat în producție a fost inventat de o echipă de ingineri din Cluj PRAE 1000 a fost primul computer personal fabricat în Romania duminică, 8 decembrie 2013, 12:30 Larisa Neagoe Sursa: http://www.voceatransilvaniei.ro/primul-pc-din-romania-intrat-in-productie-a-fost-inventat-de-o-echipa-de-ingineri-din-cluj/

La finalul acestui an se împlinesc 30 de ani de când o echipă de ingineri din Cluj-Napoca a proiectat şi construit primul Personal Computer (PC) din România. Era legat la un casetofon, care asigura stocarea de date, şi la un televizor, pentru afişaj. Tastatura, prima tastatură plată, a fost inventată de unul dintre inginerii din echipă şi a fost folosită chiar şi în şcoli. Unii dintre patronii de astăzi ai firmelor de software din Cluj au văzut prima dată în viaţa lor acest Personal Computer, numit PRAE 1000. Cel care a condus cercetările şi procedurile de fabricare a fost Patrubany Miklos.

“Lansarea publică a primului calculator personal din România care a fost denumit PRAE, din limba latină, a încercat să fie o deschidere către o nouă lume. Bineînţeles că noi am avut aportul nostru limitat la acest fenomen, dar în România am fost promotorii informaticii”, a spus Patrubany.

Un calculator pentru oamenii simpli Până în acel moment, la începutul anilor `80, noţiunea de calculator era de domeniul fantasticului,

oameni în halate albe, în turnuri de fildeş, se ocupau de calculatoare şi de înaltele ştiinţe. Iar echipa de clujeni a dorit să împărtăşească din magia înaltelor ştiinţe cu toată lumea. Tocmai se

inventase, în 1980, în Anglia, calculatorul ZX81, care era un PC şi care, la un preţ de sub 100 de lire, a fost cel mai ieftin asemenea calculator de pe piaţă. Destul de curând, un computer de acest gen a ajuns şi în România.

“Am dorit şi noi ca prin realizarea unui calculator foarte ieftin, care să poată fi racordat la un televizor – pentru afişare şi la un casetofon – pentru stocarea datelor, să poată fi folosit acasă, să punem un dispozitiv de calcul la îndemâna oricui. Şi prin asta ne-am dorit să realizăm o revoluţie tehnologică în societate, să punem la dispoziţie un calculator programabil într-un limbaj de nivel înalt, dar uşor de înţeles, care a fost limbajul basic. Basic vine de la `beginers all purpose symbolic instruction code`. Primele calculatoare de acest gen şi modelul care ne-a fascinat pe noi era ZX81″, a povestit şeful echipei care a realizat Prae 1000.

A adus cineva un exemplar şi la noi, l-au văzut, au rămas fascinaţi şi au vrut să facă şi ei unul. Bineînţeles cu posibilităţile tehnice pe care le aveau la acea vreme. Nu peste multă vreme, în câteva luni, a apărut şi primul personal computer IBM, care, datorită puterii cu care s-a impus pe piaţă a făcut din denumirea de `personal computer` o noţiune cunoscută de toată lumea.

„Asta era de prrin ’83. Până în ’85 a apărut şi în lagărul sovietic primul calculator personal compatibil cu IBM. Noi lucram atunci la un institut de cercetări de tehnică de calcul, ITC îi spunea, care

a avut multe rezultate remarcabile. Şi ITC avea şi o filială în Cluj, care era mai veche decât filiala ‘din Bucureşti, deoarece se crease pe bazele unei alte echipe, care funcţiona în cadrul Academiei, şi care a făcut primul calculator electronic din România, care s-a numit Dacic, în 1962. Era cât un dulap. Şi e baza acestei echipe s-a realizat filiala ITC din Cluj”, a povestit Patrubany Miklos.

Cluj, locul de naştere al mai multor calculatoare Istoria inginerilor de `hard` din Cluj începe acum o jumătate de secol. În 1959 a fost creat aici un

prim calculator cu relee electromagnetice. În 1960 s-a început lucrul la un calculator cu tuburi şi tanzistoare, care a fost gata după doi ani şi care a fost numit Dacic –dispozitiv arithmetic de calcul al institutului Cluj. În 1965 s-a proiectat primul calculator cu tranzistoare din România, care a fost folosit de ministerul Agriculturii din România, pentru zece ani, iar ulterior a apărut şi Dacic 200.

Un alt calculator realizat tot în premieră la Cluj a fost CE 400, care era un microcalculator cu circuite integrate.

„În România, calculatoare similare s-au făcut mai târziu şi la Bucureşti. A fost folosit pentru aplicaţii militare. Apoi s-a făcut Prae şi apoi o clonă IBM. Deci dacă urmărim evoluţia generaţiilor de calculatoare, centrul din Cluj a fost în sincronism cu ceea ce s-a produs pe plan mondial, cu toată izolarea informaţională şi tehnologică care era”, a subliniat Sergiu Nedevschi, membru al echipei Prae, care astăzi este prorectorul UTCN.

Dificultăţile fabricării primului PC din ţară Evident că la acel moment, în urmă cu 30 de ani, schema de funcţionare a unui calculator nu putea fi

luată de pe Google, iar faptul că aveai uriaşul noroc să vezi o noutate tehnologică nu însemna că o poţi recrea. Existau aşadar câteva bariere de informare, dar şi de acces la materiale, ca să nu mai vorbim de finanţare. Iar pe lângă toate acestea, se adaugă şi obtuzitatea oamenilor din domeniu.

“Pot să vă spun că lucrând în acest institut de calcul, unde noţiunea de calculator era pregnant prezentă, lupta cea mai crâncenă am dus-o pentru schimbarea opticii. Toată această echipă cu antecedente de decenii în domeniul tehnicii de calcul ne-a zis `domnule nu vă ocupaţi cu aşa ceva pentru că este o prostie .̀

Pentru că erau încă foarte strâns legaţi de idea de calculator mare, cât dulapul, ori noi vroiam să facem un PC. Aşa că şeful de laborator şi alţii mai în vârstă au zis că ce vrem noi să facem nu e calculator. Nu am avut fonduri, am găsit la Sfântul Gheorghe, la IMASA, un inginer şef care a spus că e minunat ce vrem noi să facem şi a comandat 16 bucăţi şi ne-a dat banii din care să ne finanţăm cercetările. A spus că dacă noi reuşim să facem aşa ceva el îl cumpără. Nu aveam nimic, nici proiectul, doar ideea. Fără el probabil că nici nu am fi putut demara”, a povestit Patrubany.

Echipa de ingineri a proiectat totul de la zero – legătura cu calculatorul, tastatura plată, fiecare a făcut câte ceva. Limbajul a fost realizat pe baza unui `miez` de limbaj basic, care a fost recompus pentru a funcţiona.

Al doilea element dificil a fost că în acea perioadă exista o concurenţă acerbă pentru întâietatea în lansarea unui PC. Erau echipe şi la Bucureşti, unde se lucra sub coordonarea unui membru al familiei Elenei Ceauşescu, care avea susţinere puternică, dar şi la Timişoara.

Prae 1000 a fost prezentat la sfârşitul anului şi, în ciuda tuturor greutăţilor, a fost lansat la finalul anului 1983 şi băgat în producţia de serie.

“Până la urmă nu au reuşit decât să frâneze dar nu au împiedicat producţia de serie” , a mai spus Patrubany Miklos.

Multă lume a văzut acest calculator la şcoală şi pe el au învăţat oameni care azi conduc businessuri de succes în domeniul IT. Surse Video: PRAE, calculatorul facut in Cluj Napoca https://www.youtube.com/watch?v=1AngWZi6g9o Romanian Computers (Calculatoare Romanesti) https://www.youtube.com/watch?v=rHM4CvtFSMU Computer istoric românesc, readus la viață http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Computer+istoric+romanesc+readus+la+viata Calculatoare romanesti anii 1980 http://stireazilei.com/stiati-ca-in-anii-80-in-romania-se-construiau-calculatoare-care-rivalizau-cu-cele-din-sua-vezi-cum-arata-cobra-minunea-it-ului-romanesc/

1980 Prae1000

1982 aMic

1985 CIP

1985 HC 85

1986 TIM-S

Conectare periferice