Istorie Automobilism Romanesc

Universitatea Transilvania din BrașovFacultatea de Inginerie MecanicăCercul Studențesc de Istorie a Tehnicii

”Istoria motoarelor românești, parte a istorieiFacultății de Inginerie Mecanică”

- Album Tehnic -

- 2015 -

1

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” din BRAŞOV

FACULTATEA de INGINERIE MECANICĂ

Cercul studenţesc de istorie a tehnicii

Istoria motoarelor româneşti, parte a istoriei Facultăţii de

Inginerie Mecanică

Mic album tehnic

- 2015 -

2

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA din BRAŞOV

FACULTATEA de INGINERIE MECANICĂ

CUVÂNT ÎNAINTE

Prezentul mini album tehnic face parte integrantă din obiectivele stabilite în

cadrul programului Facultatea mea 2014, de către un grup de studenţi ai

Departamentului de Autovehicule şi Transporturi, programul de studii

Autovehicule Rutiere.

Proiectul în cadrul căruia s-au desfăşurat activităţile s-a intitulat „Istoria

motoarelor româneşti, parte integrantă a istoriei Facultăţii de Inginerie

Mecanică” şi a avut ca obiectiv principal recondiţionarea unui număr de 6

motoare cu ardere internă, destinate propulsiei tractoarelor şi automobilelor,

motoare care marchează etape importante în evoluţia unor asemenea agregate

complexe în cadrul industriei braşovene şi nu numai.

Scopul acestor activităţi a fost acela de a crea nucleul unei expoziţii (colţ al

tehnicii) cu produse de vârf ale industriei braşovene de motoare pentru

autovehicule din secolul trecut şi de a stimula activităţi asemănătoare în cadrul

„Cercului studenţesc de istorie a tehnicii” creat în cadrul Facultăţii de

Inginerie Mecanică, odată cu desfăşurarea contractului amintit.

*

Mini albumul tehnic prezintă la început un scurt istoric al dezvoltării industriei

de autovehicule, în general, şi de motoare cu ardere internă, în special, la Braşov

şi în alte zone din ţară.

Sunt apoi înfăţişate motoarele recondiţionate, însoţite de o fişă tehnică a

acestora; acolo unde documentaţia a permis sunt ataşate imagini ale

autovehiculelor pe care s-au montat respectivele motoare, precum şi secţiuni

prin motoarele prezentate.

Nădăjduim că activitatea depusă în cadrul proiectului şi care cuprinde

investigaţii asupra unor motoare cu ardere internă ce acoperă perioada 1938-

1990 va constitui un punct de plecare şi un imbold pentru studenţii ce vor activa

în continuare în cadrul „Cercului studenţesc de istorie a tehnicii”, de a

continua activitatea începută în anul 2014 de către grupul de studenţi din anul

III AR.

3

Scurt istoric al construcţiei de motoare pentru

autovehicule în România

A. Motoare pentru tractoare

Producţia de tractoare româneşti a început la uzina I.A.R., devenită mai

târziu Uzina „Tractorul” Braşov.

Primul tractor românesc IAR 22 – agricol, pe roţi, a ieşit pe poarta uzinei

în decembrie 1946. Acest tractor era prevăzut cu un motor cu aprindere prin

comprimare cu patru cilindri în linie, cu antecameră, cu o cilindree de 5,2 litri şi

o putere de 27,9 kW (38 CP) la o turaţie de 1100 rot/min.

În anul 1951 a început fabricarea în serie a tractorului pe şenile KD-35,

sub licenţa Lipeţc – URSS care a fost echipat cu un motor cu aprindere prin

comprimare D-35 în patru timpi cu antecameră cu patru cilindri în linie.

Motorul dezvolta o putere de 27,2kW (37 CP) la o turaţie de 1400 rot/min.

Ulterior s-a trecut la fabricarea tractorului universal U-26 cu variante

perfecţionate, echipate cu un motor cu aprindere prin comprimare D-36 M cu

puterea de 33,2 kW (45 CP) la turaţia de 1500 rot/min.

Necesităţile legate de complexitatea lucrărilor agricole mecanizate au

impus fabricarea unui tractor de mare universalitate. În consecinţă, în anul 1963

s-a trecut la fabricarea în serie a noilor tractoare universale pe roţi U-650 şi U-

651. Aceste tractoare au fost echipate cu motoare D-110, în concepţie proprie,

motoare cu aprindere prin comprimare cu injecţie directă, dezvoltând o putere

de 48 kW (65 CP) la turaţia de 1800 rot/min.

În acelaşi an a intrat în producţie şi tractorul pe şenile S-1300, echipat cu

un motor cu aprindere prin comprimare supraalimentat, cu puterea de 96 kW

(130 CP) la turaţia de 1200 rot/min.

După 1965 se achiziţionează de la firma FIAT licenţa pentru gama de

tractoare pe roţi şi pe şenile de 45 CP după care a urmat o perioadă de

diversificare a producţiei de tractoare.

În anul 1969 a început fabricarea tractoarelor pe roţi şi şenile din familia

U-445, în diferite variante: universal, legumicol, viticol, pomicol, lucrări în

pantă şi pentru lucrări multiple. Toate aceste variante au fost echipate cu

motoare cu aprindere prin comprimare D-115 cu injecţie directă, cu puterea de

33 kW (45 CP) la turaţia de 2400 rot/min.

4

În anul 1970 a început fabricarea tractorului pe şenile S-1500 echipat cu

motor cu aprindere prin comprimare supraalimentat, cu puterea de 110 kW (150

CP) derivat din tractorul S-1300. În continuare s-au fabricat tractoarele S-1800

1F şi S-1800 LS pentru lucrări de construcţii şi industriale, echipate cu motoare

de 133 kW (180 CP) supraalimentate. Au mai fost realizate noi tipuri de

tractoare grele, pe roţi, de 180 CP şi 360 CP şi anume tractoarele A-1800 şi A-

3600 cu şasiu articulat.

B. Motoare pentru autocamioane şi autovehicule din aceeaşi categorie

În decursul anilor, România a adunat o bogată experienţă tehnică,

tehnologică şi ştiinţifică în domeniul motoarelor cu ardere internă, unul dintre

pionierii acestui domeniu fiind Uzina de Autocamioane din Braşov, prin

intermediul motorului pentru autocamioane SR – 101, fabricat începând cu anul

1954. Acest motor era cu aprindere prin scânteie, cu 6 cilindri în linie, cu o

cilindree de 5,55 şi dezvolta o putere de 66 kW (90 CP) la 2800 rot/min.

Necesitatea realizării unui nou autocamion, cu un motor mai puternic şi

mai rapid a devenit obligatorie odată cu dezvoltarea industrială. Astfel în

perioada 1959 – 1961 se proiectează şi se pregăteşte intrarea în fabricaţie de

serie a autocamioanelor „Carpaţi” şi „Bucegi”, echipate cu motorul SR – 211.

Acest motor, tot cu aprindere prin scânteie, în 4 timpi cu 8 cilindri în V la şi

cilindreea de 5,03 dezvolta o putere de 103 kW (140 CP) la 3600 rot/min.

Progresul tehnic a determinat trecerea la fabricarea autovehiculelor

echipate cu motoare cu aprindere prin comprimare.

Astfel, începând cu anul 1971, s-a trecut la fabricarea motoarelor de acest

tip, în licenţă SAVIEM şi MAN, primele motoare fiind 797 – 05, care dezvoltau

o putere de 97,8 kW (135 CP) la 3800 rot/min şi D 2156 – HMN8, care dezvolta

puterea de 158 kW (216 CP) la 2200 rot/min. Aceste motoare au stat la baza

fabricării unor multiple variante de motoare care s-au putut monta pe o gamă

largă de autovehicule.

5

C. Motoare pentru autoturisme

1- Motoare pentru autoturisme DACIA

Construcţia Uzinei de Autoturisme Mioveni a început în anul 1966, iar

după doi ani, la semnarea contractului cu Renault, începe fabricaţia modelului

Dacia 1100 sub licenţă R8, o berlină cu motor spate şi tracţiune pe puntea din

faţă.

În august 1969 a urmat lansarea autoturismului Dacia 1300 sub licenţă

R12, o berlină cu motor faţă şi tracţiune faţă.

După 1980, Dacia lansează un model cu denumirea Dacia 500 sau

Lăstun, un autoturism de dimensiuni mici, produs la Timişoara, echipat cu un

motor de 499 cmc, capabil să dezvolte 16,2 kW (22 CP) şi să ofere un consum

mediu de 3,3 litri la 100 km. Producţia a fost întreruptă în 1989.

În anul 1980 s-a finalizat conversia motorului Dacia de 1289 cmc, din

motor cu carburator, în motor Diesel cu cameră de turbulenţă şi

implementarea acestuia pe caroseria de serie a autoturismului Dacia 1300.

Ambele realizări au aparţinut unui colectiv de specialişti ai Catedrei de

Autovehicule şi Motoare de la Universitatea Transilvania din Braşov, finanţat

prin contract de către Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie CNST.

În ziua de 30 decembrie 1980 ambele realizări au fost omologate la nivel

naţional.

Unul dintre cele mai importante momente din istoria uzinei a avut loc în

anul 1995 când a fost lansat în producţia de serie primul model de concepţie în

totalitate românească, Dacia Nova. Acesta a fost echipat cu două tipuri de

motoare cu aprindere prin scânteie: cu carburator şi cu injecţie de benzină

monopunct Bosch Monomotronic, ce satisfăcea normele de poluare Euro 2.

În anul 1999 se semnează contractul de privatizare şi Dacia devine o

marcă a grupului Renault.

În anii 2000-2001 se lansează în fabricaţie Dacia Super Nova, o variantă

îmbunătăţită a autovehiculului Dacia Nova, echipat cu un motor E7J (1390

cmc), cu injecţie de benzină multipunct.

În anul 2002 se introduce fabricaţie autovehiculul Pick-Up Diesel cu

motor tip F8Q de 1870 cmc. Diesel injecţie indirectă, mai întâi cu motoare

importate, după care a urmat integrarea în fabricaţie la Dacia.

În anul 2003, modelul Super Nova este înlocuit cu modelul Solenza,

echipat cu două versiuni de motorizare: cu motor cu aprindere prin scânteie de

6

1.4 litri similar cu cel de pe Super Nova şi cu un motor cu aprindere prin

comprimare de 1.9 litri.

Anul 2004 este anul renaşterii firmei Dacia, prin lansarea modelului

Logan, un autoturism complet nou. Era echipat cu un motor E7J 1390 cmc,

nivel de poluare Euro 2, Euro 3, Euro 4, urmând ca în anul 2007 să fie lansată

varianta break a modelului Logan, numită MCV, capabilă să transporte până la

7 pasageri şi de asemenea, varianta utilitară Logan Van, bazată pe MCV, urmată

de o altă derivaţie de caroserie Logan Pick-up, revelaţia salonului auto de la

Bucureşti.

În anii ce au urmat au fost lansate diferite modele de autoturisme printre

care: Dacia Sandero în 2008 şi primul vehicul de teren Dacia, modelul Dacia

Duster, la Salonul Auto din 2010 de la Geneva.

2- Motoare pentru autoturisme de teren

Datorită apropierii geografice de Braşov, întreprinderea S.C. ARO S.A.

din Câmpulung Muscel şi-a început activitatea industrială în construcţia de

maşini în anii 1943-1944, când au fost produse aici elice de avioane şi

echipamente de tragere pentru I.A.R. Braşov, iar între anii 1954-1957 au fost

produse părţi componente pentru industria auto.

Anul 1957 este marcat de lansarea primului automobil din România, IMS

57, urmat în anul 1959 de modelul îmbunătăţit M 59, echipat cu motor IMS

59A.

În anul 1961 începe programul de proiectare şi pregătire de fabricaţie al

automobilului M 461, a cărui producţie de serie debutează în 1964. Prototipul

era echipat cu motorul M 207 cu patru cilindri în linie, derivat din motorul SR –

211 cu opt cilindri în V. Motorul M 207 era destinat şi pentru echiparea

microbuzelor şi autocamionetelor fabricate în ţară. Acest motor cu carburator a

fost primul motor cu aprindere prin scânteie din România, convertit în anul

1971 în motor cu injecţie

indirectă de benzină, rezultat al unei teze de doctorat desfăşurată în cadrul

laboratoarelor Catedrei de Autovehicule şi Motoare de la Institutul

Politehnic din Braşov (azi Universitatea Transilvania).

În anul 1972 începe producţia de automobile ARO 24, echipate cu

motoare L – 25 cu aprindere prin scânteie şi D – 127 cu aprindere prin

comprimare. În anul 1980 îşi face apariţia gama de automobile ARO 10, cu

motoare fabricate la Dacia.

În 1984 s-a început producerea primului motor Diesel ARO, L 27 D, iar

în 1989 cea a motorului ARO L 30-04 cu aprindere prin scânteie.

7

Constructorii de automobile ARO s-au orientat şi spre fabricarea unui

motor supraalimentat, astfel, în anul 2001, a intrat în fabricaţia de serie motorul

TDX 28-02, supraalimentat cu o turbosuflantă cu by-pass (supapă Wastegate),

fabricată de Întreprinderea Hidromecanica din Braşov.

8

Scurtă prezentare a motoarelor recondiţionate

9

MOTORUL CU APRINDERE PRIN SCÂNTEIE SR-101

Echipează, în anul 1954, primul autocamion românesc SR-101 fabricat la Uzina de Autocamioane din Braşov

Principalele caracteristici tehnice

Numărul şi dispunerea cilindrilor 6 în linie

Alezajul cilindrului (mm) 101,6

Cursa pistonului (mm) 114,3

Capacitatea cilindrică (l) 5,55

Raportul de comprimare 6,2

Puterea maximă (CP;kW) 95;69,85

Turaţia puterii maxime (rot/min) 2800

Puterea litrică (CP/l;kW/l) 17,12;12,58

Cuplul motor maxim (kgfm) 30,5

Turaţia cuplului motor maxim (rot/min) 1200 – 1400

Consumul specific minim (g/CPh;g/kWh) 255;187,5

Ordinea de aprindere 1–5–3–6–2–4

10

Secţiunea transversală prin motorul SR – 101

11

Autocamionul SR-101 echipat cu motorul cu aprindere prin scânteie cu 6 cilindri în linie

12

MOTORUL CU APRINDERE PRIN SCÂNTEIE ARO-L-25

Echipează, în anul 1972, seria automobilelor de teren ARO 24 fabricate la Uzina Mecanică Câmpulung Muscel



Alezajul cilindrului (mm) 97



Raportul de comprimare 7,2



Puterea litrică (CP/l;kW/l) 30,10;22,86

Cuplul motor maxim (kgfm) 16,5

Turaţia cuplului motor maxim (rot/min) 2500

Consumul specific minim (g/CPh;g/kWh) 240;176,47

Ordinea de aprindere 1–2–4–3

13

Autoturismul de teren ARO 24 echipat cu motorul cu aprindere prin scânteie L-25

14

MOTORUL CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE D-35

Echipează, în anul 1951, tractorul pe şenile KD -35 fabricat la Uzina de Tractoare din

Braşov




Cursa pistonului (mm) 130


Raportul de comprimare 17



Pompa de injecţie Cu 4 elemenţi, cu cap comun demontabil. D pistonaşului 8,5 mm şi S=10 mm

Injectoarele Cu ac de tip închis

Pornirea

Cu motor auxiliar de pornire: monocilindru cu aprindere prin scânteie în doi timpi, cu o cilindree de 0,346 l şi o putere nominală de 10 CP la turaţia de 3500 rot/min

15

Secţiune transversală a motorului D-35

16

Tractorul KD-35 cu şenile echipat cu motorul cu aprindere prin comprimare D-35

17

MOTORUL CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE IAR 22

Echipează, în anul 1946, primul tractor românesc pe roţi fabricat la Uzina de Tractoare din Braşov




Cursa pistonului (mm) 148





Cuplul motor maxim (Nm) 290


Ordinea de aprindere 1–3–4–2

18

Tractorul IAR 22 echipat cu motorul cu aprindere prin comprimare cu 4 cilindri în linie

19

MOTORUL CU APRINDERE PRIN SCÂNTEIE IAR 002

Motor prototip IAR 002 pentru automobile fabricat, în anul 1947, la Uzina de Tractoare din Braşov


Tipul motorului

Motor cu aprindere prin scânteie în doi timpi cu carburator în depresiune (spălare în echicurent, presiune de admisie 2,4 bar, asigurată de un compresor Roots)

Numărul şi dispunerea cilindrilor 8 în U

Alezajul cilindrului (mm) 47,5




Puterea maximă (CP;kW) 102;75


Cuplul motor maxim (Nm) 172


20

Secţiune transversală a motorului prototip IAR 002

21

MOTORUL CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE VEB EKM

Tipul motorului 4KVD8, fabricat în anul 1985


Tipul motorului

Motor cu aprindere prin

comprimare, injecție

indirectă, cilindri răciți cu aer

Numărul şi dispunerea cilindrilor 4 în V, 90o







Puterea litrică (CP/l; kW/l) 15,7; 11,53

22

Cuvânt de încheiere

Proiectul și prezentul album tehnic au fost realizate în perioada aprilie

2014-aprilie 2015 de către următorii studenţi din anul III ai Facultăţii de

Inginerie Mecanică, specializarea Autovehicule Rutiere, care au constituit

nucleul iniţial al Cercului studenţesc de istorie a tehnicii:

Grupa 1111 AR

Baur Dragoș Alexandru

Gavriloaie Ion

Grupa 1112 AR

Apostu Florin Alexandru

Barabaș Robert

Burcă Ionel

Busuioc Ciprian

Cicu Radu Florin

Cimpoaie Alexandru

Costache Ioan

Grupa 1113 AR

Arișanu Marian

Ciuta Adrian Mihai

Donosă Răzvan

Ghiţă Valentin

Ioniţă Adrian

Lupșa Cătălin

Întregul proiect a fost realizat sub îndrumarea domnilor: prof. dr. ing.

Gheorghe-Alexandru RADU, şef lucr. dr. ing. Criatian LEAHU şi dr. ing.

Vladimir MĂRDĂRESCU.

Istorie Automobilism Romanesc

Documents

Transcript of Istorie Automobilism Romanesc