Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi

MODELE DE TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA 2013

DISCIPLINA: ISTORIA ROMÂNILOR ACESTE MODELE DE TESTE SUNT RECOMANDATE PENTRU CANDIDAȚII CARE VOR SUSȚINE CONCURS DE ADMITERE LA DOMENII/SPECIALIZĂRI DE LA FACULTATEA: ISTORIE, FILOSOFIE ȘI TEOLOGIE

2

PRECIZĂRI:

Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor se vor realiza în conformitate cu

prevederile prezentei programe analitice a disciplinei Istoria românilor şi a

manualelor aprobate prin ordinele M.E.C.T.S. pentru clasa a XII-a, aflate în vigoare.

Se recomandă următoarele manuale:

Zoe Petre (coordonator), Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corint, 2007.

Magda Stan, Cristian Vornicu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Niculescu,

2007.

Valentin Băluţoiu, Maria Grecu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactică şi

pedagogică, R.A., 2007.

Ioan Scurtu, Florentina Dondorici, Vasile Ionescu, Elena Emilia Lica, Octavian Osanu, Emil

Poamă, Relu Stoica, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Gimnasium, 2007.

Alexandru Barnea (coordonator), Vasile Aurel Manea, Eugen Palade, Bogdan Teodorescu,

Istorie.Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corint, 2007.

Ioan Scurtu, Constantin Dincă, Nicolae Cristea, Marian Curculescu, Aurel Constantin Soare,

Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Economică Preuniversitaria, 2007.

Felicia Adăscăliţei, Liviu Lazăr, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corvin, 2007.

3

Alegeţi răspunsul corect: 1. În ce perioadă a domnit Decebal? A. 87-106 d. Hr.; B. 98-117 d. Hr.; C. 45-102 d. Hr.. 2. În ce perioadă au avut loc războaiele lui Traian cu Dacii? A. 101-102 şi 105-106 d. Hr.; B. 86-89 şi 98-117 d. Hr.; C. 46-60 şi 79-86 d. Hr.. 3. În ce oraş a fost ridicată Columna lui Traian? A. Singidunum; B. Potaissa; C. Roma. 4. Care este adstratul în formarea limbii române? A. slav; B. got; C. hun. 5. Cum se numea capitala Regatului dac, condus de Decebal? A. Drobeta; B. Sarmizegetusa; C. Tamasidava. 6. Cine dintre istoricii antici este considerat părintele istoriei? A. Tucidide; B. Herodot; C. Diodor din Sicilia. 7. Cum îl chema pe marele preot, sfetnic al regelui Burebista? A. Deceneu; B. Scorilo; C. Duras. 8. Capitala provinciei romane Dacia a fost: A. Buridava; B. Ulpia Traiana Sarmizegetusa; C. Apullum. 9. Creştinismul este o credinţă de tip: A. Monoteist; B. Politeist; C. Sincretist.

4

10. Cine a fost Cel dintâi şi cel mai mare rege din Thracia? A. Decebal; B. Deceneu; C. Burebista. 11. Sub ce împărat a atins Imperiul Roman cea mai mare extindere teritorială? A. Caesar; B. Octavian Augustus; C. Traian. 12. Cine dintre autorii antici a oferit primele şi cele mai detaliate informaţii despre geţi? A. Suetonius; B. Pomponius Mela; C. Herodot. 13. Care este titlul lucrării lui Herodot, în care se relatează despre campania regelui Darius împotriva sciţilor? A. Istorii; B. Istorie romană; C. Anale. 14. Cine este considerat a fi divinitatea supremă la geto-daci? A. Jupiter; B. Zeus; C. Zalmoxis; 15. De ce neam sunt geto-dacii? A. traci; B. celţi; C. sciţi. 16. Cine era generalul trimis de Domiţian în anul 87 să-i pedepsească pe daci şi care îşi pierde viaţa în lupta de la Tapae? A. Tettius Iulianus; B. Terentius Scaurianus; C. Cornelius Fuscus. 17. Cum se numeau aşezările civile fortificate geto-dacice? A. davae; B. castre; C. villae rusticae. 18. Cine este arhitectul care a proiectat podul de la Drobeta în perioada 102-105? A. Apolodor din Damasc; B. Cassius Dio; C. Eusebius din Caesareea.

5

19. În ce an a fost ucis Burebista? A. 49 î.Hr.; B. 42 î.Hr.; C. 44 î.Hr.. 20. Care au fost factorii externi care au dus la centralizarea primului stat dac? A. ameninţarea grecilor; B. ameninţarea romanilor şi a celţilor; C. ameninţarea sciţilor. 21. Geţii şi dacii vorbeau aceeaşi limbă, conform autorului antic: A. Strabon; B. Ovidiu; C. Pliniu cel Bătrân. 22. După cucerire, Traian a inclus în Provincia Moesia Inferior: A. doar sudul Moldovei; B. cea mai mare parte a Munteniei, sudul Moldovei şi colţul sud-estic al Transilvaniei; C. doar Muntenia. 23. Romanii şi-au retras armata şi administraţia din Dacia în timpul împăratului: A. Septimiu Sever; B. Gordian al III-lea; C. Aurelian. 24. Informaţii despre retragerea armatei şi a administraţiei romane din Dacia avem de la autorul antic: A. Eutropius; B. Trogus Pompeius; C. Eusebius din Caesareea. 25. Creştinilor li s-a acordat libertatea de manifestare religioasă, în 313, prin Edictul de la: A. Ravenna; B. Milan; C. Roma. 26. Creştin din zona Buzăului, martirizat de goţi: A. Sava Gothul; B. Epictet; C. Camasis. 27. Unde au fost identificate osemintele martirilor Attalos, Philippos, Camasis şi Zoticos? A. Niculiţel; B. Halmyris; C. Troesmis.

6

28. Cum s-a numit teritoriul dintre Dunăre şi Mare, după reforma administrativă a lui Diocleţian? A. Moesia; B. Scythia Minor; C. Moesia Inferior. 29. Unde a fost descoperit donariul creştin cu monograma lui Hristos, datat în secolul al IV-lea? A. Biertan; B. Niculiţel; C. Apullum. 30. Sub ce împărat a devenit Creştinismul religie oficială a Imperiului roman? A. Valerian; B. Anastasie I; C. Teodosie cel Mare. 31. Din ce grup lingvistic face parte limba română? A. german; B. grec; C. romanic. 32. În ce an s-a produs Marea Schismă dintre Biserica Răsăritului şi cea a Apusului? A. 1054; B. 1009; C. 800. 33. Cărei populaţii migratoare îi este atribuit Tezaurul de la Pietroasele? A. goţi; B. gepizi; C. avari. 34. În ce an s-a prăbuşit Imperiul Roman de Apus? A. 309; B. 476; C. 747. 35. Unde a fost exilat poetul latin Ovidiu? A. Tomis; B. Halmyris; C. Histria. 36. Cine este istoricul bizantin care reţine expresia torna, torna fratre, folosită de un soldat din Peninsula Balcanică în 587? A. Teofilact Simocata; B. Eutropius; C. Eusebius din Caesareea.

7

37. Care sunt dialectele limbii române? A. româna nord dunăreană şi aromâna; B. româna nord dunăreană, aromâna, istroromâna, meglenoromâna; C. istroromâna şi meglenoromâna. 38. Peste 70% din vocabularul limbii române îl formează ? A. elementele romanice; B. elementele slave; C. elementele germanice. 39. Răscoala generalului Phocas, care a permis slavilor să pătrundă la sudul Dunării, a avut loc în anul: A. 395; B. 275; C. 602. 40. Identificaţi una dintre limbile de mai jos care nu intră în categoria celor neolatine: A. italiana; B. româna; C. engleza. 41. Forma de bază în organizarea socială a românilor la începutul Evului Mediu era: A. breasla; B. obştea; C. ducatul. 42. Formaţiunea politică condusă de Menumorut era localizată în: A. Banat; B. Crişana; C. Maramureş. 43. Formaţiunea politică cu centrul la Cuvin în Banat era condusă de: A. Gelu; B. Glad; C. Menumorut. 44. Formaţiunea politică din centrul Transilvaniei, condusă de Gelu, avea centrul probabil la: A. Dăbâca; B. Morisena; C. Cenad. 45. Legenda Sfântului Gerard (secolul al XI-lea) amintea în Banat de o formaţiune politică cu centrul la Morisena condusă de: A. Seneslau; B. Kean; C. Ahtum.

8

46. Ungurii s-au aşezat în Câmpia Pannoniei la sfârşitul secolului al: A. XIII-lea; B. IX-lea; C. X-lea. 47. Transilvania este organizată ca principat de regalitatea maghiară în anul: A. 1167; B. 1111; C. 1234. 48. Regalitatea maghiară i-a colonizat pe secui în Transilvania începând cu secolul: A. al VIII-lea; B. al XI-lea; C. al XIII-lea. 49. Saşii au fost colonizaţi în Transilvania începând cu a doua jumătate a secolului: A. al IX-lea; B. al X-lea; C. al XII-lea. 50. Cavalerii Teutoni primesc de la regalitatea maghiară, în anul 1211: A. Ţara Făgăraşului; B. Ţara Amlaşului; C. Ţara Bârsei. 51. Diploma Cavalerilor Ioaniţi din 1247 aminteşte de existenţa în Ţara Haţegului şi în nord-vestul Olteniei a unui voievodat condus de: A. Seneslau; B. Litovoi; C. Farcaş. 52. Diploma Cavalerilor Ioaniţi din 1247 menţionează existenţa în Ţara Făgăraşului şi în nordul-estul Munteniei a unui voievodat condus de: A. Seneslau; B. Farcaş; C. Ioan. 53. Tradiţia istorică din cronicele muntene menţionează un descălecat la sud de Carpaţi al unui voievod din Ţara Făgăraşului, Negru-Vodă, pe la anul: A. 1290; B. 1350; C. 1400. 54. În anul 1330, voievodul Basarab I îl învinge pe regele maghiar Carol Robert de Anjou în bătălia de la: A. Rovine; B. Neajlov; C. Posada.

9

55. Izvorul documentar care narează evenimentele din timpul bătăliei de la Posada este: A. Alexiada; B. Cronica pictată de la Viena; C. Legenda Sfântului Gerard. 56. Urmaşul lui Basarab I care şi-a luat titlul de domn autocrat şi a întemeiat Mitropolia Ungro-Vlahiei în anul 1359 a fost: A. Mircea cel Bătrân; B. Vladislav I; C. Nicolae Alexandru. 57. Întemeierea Mărcii Moldovei din iniţiativa regelui maghiar Ludovic I de Anjou a avut loc în jurul anului: A. 1330; B. 1352; C. 1360. 58. Tradiţia istorică îl consideră ca autor al primului descălecat al Moldovei pe: A. Dragoş; B. Bogdan; C. Sas. 59. Răscoala lui Bogdan din Cuhea împotriva politicii lui Ludovic de Anjou a avut loc în anul: A. 1352; B. 1359; C. 1370. 60. Domnul Moldovei care a acceptat în 1370 înfiinţarea unei episcopii catolice la Siret a fost: A. Laţcu; B. Roman I; C. Petru I. 61. Prima mitropolie ortodoxă moldavă, cu sediul la Suceava, a fost constituită în vremea domnitorului: A. Alexandru cel Bun; B. Petru I Muşatinul; C. Ştefan I. 62. Roman I se intitulează mare singur stăpânitor, domn al Ţării Moldovei, de la Munte până la Mare, într-un document din anul: A. 1387; B. 1400; C. 1393.

10

63. În 1401 Mitropolia Moldovei, cu scaunul la Suceava, a fost recunoscută de: A. Regele Poloniei; B. Regele Ungariei; C. Patriarhia de la Constatinopol. 64. Alexandru cel Bun a domnit între anii: A. 1397-1425; B. 1400-1430; C. 1400-1432. 65. Bătălia de la Nicopole a avut loc în: A. septembrie 1396; B. septembrie 1394; C. mai 1402. 66. În martie 1402, Alexandru cel Bun recunoaşte suzeranitatea: A. Imperiului Otoman; B. Ungariei; C. Poloniei. 67. În anii 1410 şi 1422, la Grünwald, respectiv Marienburg, moldovenii au luptat alături de poloni împotriva: A. oştilor tătare; B. oştilor turceşti; C. Cavalerilor Teutoni. 68. În iulie 1456 are loc bătălia de la: A. Varna; B. Belgrad; C. Kossovopolje. 69. Vlad Ţepeş a fost fiul lui: A. Mircea cel Bătrân; B. Dan al II-lea; C. Vlad Dracul. 70. Vlad Ţepeş a revenit pentru ultima oară pe tronul Ţării Româneşti în anul: A. 1456; B. 1476; C. 1470. 71. Ştefan cel Mare l-a înlăturat de pe tronul Moldovei în 1457 pe: A. Bogdan al II-lea; B. Petru al III-lea Aron; C. Petru al II-lea.

11

72. Ştefan cel Mare cucereşte în 1465 cetatea Chilia, aflată până atunci în stăpânirea: A. Ungariei; B. Ţării Româneşti; C. Imperiului Otoman. 73. Victoria repurtată de Ştefan cel Mare împotriva lui Matia Corvin a avut loc în anul: A. 1458; B. 1475; C. 1467. 74. La 10 ianuarie 1475 a avut loc bătălia de la: A. Codrii Cosminului; B. Războieni; C. Podul Înalt. 75. Ştefan cel Mare şi Matia Corvin au încheiat un tratat de alianţă în anul: A. 1475; B. 1468; C. 1504. 76. În iulie-august 1484 otomanii asediază cetăţile: A. Vaslui şi Bârlad; B. Suceava şi Roman; C. Chilia şi Cetatea Albă. 77. În septembrie 1485 Ştefan cel Mare a reînnoit jurământul de vasalitate faţă de: A. regele polon Ioan Albert; B. regele polon Cazimir al IV-lea; C. Imperiul Otoman. 78. Bătălia de la Codrii Cosminului a avut loc în: A. octombrie 1497; B. octombrie 1484; C. iulie 1500. 79. În 1487, Ştefan cel Mare a încheiat pace cu turcii. Valoarea tributului era de: A. 2000 de florini veneţieni; B. 3000 de florini veneţieni; C. 2000 de galbeni ungureşti. 80. În anul 1529, sultanul Soliman Magnificul: A. cucereşte Belgradul; B. înfrânge armatele maghiare la Mohacs; C. declanşează asediul Vienei.

12

81. Transilvania devine Principat autonom sub suzeranitate otomană în anul: A. 1521; B. 1526; C. 1541. 82. Bătălia de la Călugăreni a avut loc la data de: A. 13/23 august 1595; B. 10/20 ianuarie 1596; C. 17/27 iunie 1597. 83. În iulie 1599, o solie trimisă de Mihai Viteazul la Praga îi solicita împăratului Rudolf al II-lea permisiunea: A. declanşării unei campanii antiotomane; B. declanşării unei campanii în Transilvania; C. declanşării unei campanii în Moldova. 84. Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, după lupta de la Şelimbăr, a avut loc la data de: A. 18 iulie 1599; B. 1 noiembrie 1599; C. 27 mai 1600. 85. În mai 1600, Mihai Viteazul întreprinde o expediţie în: A. Imperiul Otoman; B. Polonia; C. Moldova. 86. După intrarea sa în Alba Iulia, Mihai Viteazul a fost recunoscut de către Dieta Principatului drept: A. locţiitor al Împăratului; B. Domn; C. Voievod. 87. Mihai Viteazul a murit pe Câmpia Turzii la 9 august 1601, ucis din ordinul: A. Sultanului; B. lui Andrei Bathory; C. lui Gheorghe Basta. 88. Declinul Imperiului Otoman a fost marcat de înfrângerea din 1683, în bătălia de la: A. Viena; B. Paris; C. Mohacs. 89. Bucovina a fost anexată de Imperiul habsburgic în anul: A. 1718; B. 1784; C. 1775.

13

90. Vechile capitulaţii şi autonomia Principatelor Române au fost recunoscute pentru prima data într-un act cu valoare juridică internaţională prin tratatul de la Kuciuk – Kainargi, semnat în anul: A. 1718; B. 1774; C. 1812. 91. Pacea de la Adrianopol a fost încheiată în anul: A. 1812; B. 1826; C. 1829. 92. Tratatul de la Paris a fost încheiat în anul: A. 1826; B. 1829; C. 1856. 93. Îndepărtarea domnitorilor fanarioţi din Principatele Române s-a făcut în urma revoluţiei din anul: A. 1784; B. 1791; C. 1821. 94. Basarabia a fost anexată de Imperiul Ţarist în anul: A. 1718; B. 1774; C. 1812. 95. Nu a fost domnitor al Principatelor Române în secolul al XIX-lea: A. Grigore Dimitrie Ghica; B. Mihail Sturdza; C. Alexandru Ipsilanti. 96. Printre principalii reprezentanţi ai Şcolii Ardelene nu s-a numărat: A. Petru Maior; B. Gheorghe Şincai; C. Tudor Vladimirescu. 97. Horea, Cloşca şi Crişan au condus o răscoala a românilor din Transilvania în anul: A. 1769; B. 1774; C. 1784. 98. Începutul luptei de emancipare a românilor ardeleni se leagă de numele episcopului unit al Transilvaniei: A. Nicolae Bălcescu; B. Tudor Vladimirescu; C. Inochentie Micu.

14

99. Retrocedarea judeţelor Cahul, Bolgrad şi Ismail către Moldova a fost prevăzută în: A. Tratatul de la Paris; B. Tratatul de la Berlin; C. Constituţia din 1866. 100. Rol de constituţie pentru statul numit Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei a avut documentul: A. Convenţia de la Balta Liman; B. Rezoluţia Adunărilor ad-hoc; C. Convenţia de la Paris. 101. Reprezentanţii românilor au solicitat ca în fruntea Principatelor sa fie ales un prinţ străin prin documentul: A. Convenţia de la Balta Liman; B. Rezoluţiile Adunărilor ad-hoc; C. Convenţia de la Paris. 102. Desfiinţarea privilegiilor şi a rangurilor boiereşti, ca şi egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legilor, erau prevăzute în documentul: A. Tratatul de la Paris; B. Convenţia de la Balta Liman; C. Convenţia de la Paris. 103. Războiul Crimeii a izbucnit în anul: A. 1853; B. 1855; C. 1856. 104. Mihail Kogălniceanu a ocupat funcţia de prim-ministru în timpul domnitorului: A. Alexandru Ioan Cuza; B. Carol I; C. Ioniţă Sandu Sturdza. 105. Unirea Principatelor pe perioada domniei lui Al. I. Cuza a fost recunoscută, în decembrie 1861, în cadrul: A. Conferinţei puterilor garante de la Constantinopol; B. Congresului de pace de la Berlin; C. Congresului de pace de la Paris. 106. Primul guvern unic al României, sub conducerea conservatorului Barbu Catargiu, a fost format în anul: A. 1859; B. 1860; C. 1862.

15

107. Atribuţiile domnitorului Al. I. Cuza au fost mult sporite în urma loviturii de stat din: A. 22 ianuarie 1862; B. 24 ianuarie 1864; C. 2 mai 1864. 108. Legea rurală a fost adoptată în anul: A. 1861; B. 1864; C. 1865. 109. Legea impusă de Cuza, prin care sporea numărul alegătorilor, era: A. Legea agrară; B. Legea instrucţiunii publice; C.Legea electorală. 110. Alexandru Ioan Cuza a impus un sistem legislativ bicameral prin formarea: A. Constituţiei; B. Corpului Ponderator; C. Comisiei centrale de la Focşani. 111. După lovitura de stat din 2 mai 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a impus: A. Convenţia de la Balta Liman; B. Tratatul de pace de la Paris; C. Statul dezvoltător al Convenţiei de la Paris. 112. Legea care oferea ţăranilor clăcaşi posibilitatea de a deveni proprietari deplini pe locurile supuse posesiunii lor a fost: A. Legea secularizării averilor mănăstireşti; B. Legea rurală; C. Codul civil. 113. Printre atribuţiile monarhului, conform Constituţiei din 1866, nu era şi aceea: A. de a conduce armata; B. de a numi primul ministru; C. de a avea deplină putere juridică. 114. Constituţia din 1866 avea anumite limite în privinţa: A. dreptului de vot; B. libertăţii cuvântului; C. libertăţilor individuale. 115. Regele Carol I a fost căsătorit cu regina: A. Ana; B. Elena; C. Elisabeta.

16

116. Carol I a fost încoronat rege al României în anul: A. 1866; B. 1877; C. 1881. 117. Printre liderii liberali nu s-a numărat şi: A. Ion C. Brătianu; B. Titu Maiorescu; C. C. A. Rosetti. 118. Convenţia militară ruso-română prin care Imperiul ţarist se obliga să respecte integritatea teritorială a României a fost încheiată în anul: A. 1866; B. 1876; C. 1877. 119. Convenţia militară dintre Rusia şi România a fost negociată de guvernul condus de: A. Mihail Kogălniceanu; B. Lascăr Catargiu; C. Ion C. Brătianu. 120. Judeţele din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad) au fost reanexate de Rusia în anul: A. 1859; B. 1866; C. 1878. 121. Comandantul ţarist al frontului balcanic care a solicitat sprijinul armatelor române pentru cucerirea Plevnei a fost: A. arhiducele Nicolae; B. ţarul Nicolae; C. generalul Zotov. 122. Tratatul de la San Stefano prevedea recunoaşterea independenţei statelor România şi: A. Bulgaria; B. Grecia; C. Serbia. 123. Petiţiunea-Proclamaţiune a fost programul revoluţionar formulat în oraşul: A. Iaşi; B. Islaz; C. Bucureşti. 124. Nu a fost lider al revoluţiei paşoptiste: A. Nicolae Bălcescu; B. Ion C. Brătianu; C. Mihail Sturdza.

17

125. Nu a fost program al revoluţiei române de la 1848: A. Cererile norodului românesc; B. Petiţiunea-Proclamaţiune; C. Prinţipiile nostre pentru reformarea patriei. 126. Nu a fost organizată o acţiune publică revoluţionară, în anul 1848, în oraşul: A. Bucureşti; B. Blaj; C. Constanţa. 127. Rezoluţiile divanurilor ad-hoc nu au cerut şi: A. respectarea autonomiei Principatelor; B. unirea Principatelor într-un singur stat, sub numele de România; C. independenţa României. 128. Mitropolitul Bisericii Ortodoxe din Transilvania, cu un rol important pentru propăşirea naţiunii române din Imperiul austriac (austro-ungar) în secolul al XIX-lea a fost: A. Inochentie Micu; B. Samuil Micu; C. Andrei Şaguna. 129. Memorandumul, cel mai important program naţional al românilor din Austro-Ungaria, a fost prezentat public în anul: A. 1821; B. 1848; C. 1892. 130. Constituţia din 1866 nu prevedea şi: A. Principiul suveranităţii naţionale; B. Faptul că puterea legislativă era deţinută de un Parlament bicameral; C. Deplina egalitate de vot a tuturor alegătorilor. 131. România a aderat la Tripla Alianţă în anul: A. 1859; B. 1866; C. 1883. 132. Nu a fost lider al Partidului Conservator: A. Lascăr Catargiu; B. Manolache Costache Epureanu; C. Constantin A. Rosetti. 133. Consiliul de Coroană care a decis neutralitatea României la începutul Primului Război Mondial a fost organizat în localitatea: A. Iaşi; B. Cotroceni; C. Sinaia.

18

134. Luptele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz au avut loc în anul: A. 1914; B. 1915; C. 1917. 135. Unirea Basarabiei cu România a fost pronunţată la Chişinău pe data de: A. 24 ianuarie 1918; B. 27 martie 1918; C. 24 aprilie 1918. 136. Unirea Bucovinei cu România a fost pronunţată la Cernăuţi pe data de: A. 27 martie 1918; B. 24 aprilie 1918; C. 28 noiembrie 1918. 137. Unirea Transilvaniei cu România a fost pronunţată la Alba Iulia pe data de: A. 24 ianuarie 1918; B. 27 martie 1918; C. 1 decembrie 1918. 138. Votul universal a fost introdus în România pentru prima dată prin reforma: A. administrativă; B. financiară; C. electorală. 139. În perioada 1918-1938, România a avut un regim politic: A. democratic; B. autoritar; C. totalitar. 140. Prima constituţie de după Marea Unire a fost adoptată în anul: A. 1921; B. 1923; C. 1925. 141. Unul dintre şefii Partidului Naţional Liberal din perioada interbelică a fost: A. Lascăr Catargiu; B. Mihail Kogălniceanu; C. Ion I.C. Brătianu. 142. Extremismul de stânga a fost reprezentat din punct de vedere politic în perioada interbelică prin: A. Partidul Socialist; B. Partidul Social-Democrat din România; C. Partidul Comunist din România.

19

143. Între anii 1914-1927, rege al României a fost: A. Carol I; B. Ferdinand I; C. Carol al II-lea. 144. Criza dinastică din decembrie 1925 a fost cauzată de: A. renunţarea la tron a prinţului moştenitor Carol; B. lipsa de succesori a regelui Ferdinand; C. instituirea Regenţei. 145. În perioada 1938-1940, regimul politic din România a fost de tipul: A. autoritate monarhică; B. democraţie; C. monarhie absolutistă. 146. Un partid politic interbelic, reprezentativ din punct de vedere a extremismului de dreapta a fost: A. Partidul Naţional Liberal; B. Partidul Naţional-Ţărănesc; C. Garda de Fier. 147. Partidul Naţiunii a fost noua denumire adoptată în 1940 de: A. Liga Apărării Naţional Creştine; B. Partidul Poporului; C. Frontul Renaşterii Naţionale. 148. O consecinţă a pierderilor teritoriale din vara anului 1940 a fost abdicarea: A. regelui Mihai; B. Regenţei; C. regelui Carol al II-lea. 149. Unul dintre cei mai mari istorici ai românilor asasinat în 1940 de legionari a fost: A. Nicolae Iorga; B. I.G. Duca; C. Armand Călinescu. 150. În decembrie 1933, a fost asasinat de legionari primul ministru liberal: A. I.G. Duca; B. Armand Călinescu; C. Nicolae Iorga. 151. Un teoretician al doctrinei statului ţărănesc a fost: A. Virgil Madgearu; B. Ştefan Zeletin; C. Corneliu Zelea Codreanu

20

152. Vintilă Brătianu a fost teoreticianul doctrinei interbelice a: A. Poporanismului; B. Semănătorismului; C. Neoliberalismului. 153. Deviza economică prin noi înşine a fost folosită în perioada interbelică de formaţiunea: A. Legiunea Arhanghelului Mihail; B. Partidul Naţional Ţărănesc; C. Partidul Naţional Liberal. 154. Deviza economică a porţilor deschise a fost folosită în perioada interbelică de formaţiunea: A. Partidul Poporului; B. Partidul Naţional Liberal; C. Partidul Naţional Ţărănesc. 155. Iuliu Maniu a fost şeful următoarei formaţiuni politice: A. Partidul Naţional Liberal; B. Partidul Naţional Ţărănesc; C. Liga Poporului. 156. Liga Apărării Naţional Creştine a fost întemeiată în 1923 de către: A. A. C. Cuza; B. Mihail Manoilescu; C. Corneliu Zelea Codreanu. 157. Legionarii erau adepţii alianţei externe a României cu: A. Germania şi Franţa; B. Germania şi Italia; C. Uniunea Sovietică. 158. Partidul Comunist din România s-a afiliat încă din momentul constituirii sale (1921) la: A. Prima Internaţională; B. Internaţionala a II-a; C. Internaţionala a III-a. 159. Corneliu Zelea Codreanu a fost şeful: A. Mişcării legionare; B. Partidului Corporatist; C. Ligii Apărării Naţional Creştine. 160. În perioada 22 iunie 1941 – 23 august 1944, România s-a aflat în război împotriva: A. Uniunii Sovietice şi a Germaniei; B. Uniunii Sovietice; C. Germaniei.

21

161. Armata Roşie era termenul prin care era desemnată armata următorului stat: A. România; B. U.R.S.S; C. Germania. 162. Guvernul instalat în România la 6 martie 1945 a avut ca preşedinte al Consiliului de Miniştri (prim ministru) pe: A. Petru Groza; B. Gheorghe Maurer; C. Gh. Gheorghiu Dej. 163. Mareşalul Antonescu a fost înlăturat de la conducerea României la: A. 23 august 1944; B. 22 iunie 1941; C. 6 mai 1945. 164. În încercarea de a evita comunizarea României, Regele Mihai va apela începând din august 1945 la: A. greva regală; B. greva parlamentară; C. greva administraţiei publice. 165. Alegerile parlamentare de la 19 noiembrie 1946 au fost falsificate de către: A. socialişti; B. comunişti; C. liberali. 166. Regele Mihai a fost silit să abdice la: A. 30 noiembrie 1948; B. 30 noiembrie 1947; C. 30 decembrie 1947. 167. Scânteia a fost ziarul oficial al formaţiunii politice: A. Partidul Social Democrat; B. Partidul Comunist din România; C. Blocul Partidelor Democratice. 168. În februarie 1948, partidul unic constituit după modelul celui sovietic a adoptat denumirea de: A. Partidul Comunist Român; B. Partidul Muncitoresc Român; C. Frontul Naţional Democrat. 169. Tratatul de pace de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial a fost încheiat în februarie 1947 în localitatea: A. Brest-Litovsk; B. Moscova; C. Paris.

22

170. Diversiunea de la Tămădău, din iulie 1947, a constituit pretextul de a se interzice existenţa: A. Partidului Social Democrat; B. Partidului Comunist Român; C. Partidului Naţional Ţărănesc. 171. Prima Constituţie din perioada comunistă a fost elaborată în anul: A. 1948; B. 1950; C. 1952. 172. Pentru a reprima orice formă de opoziţie împotriva regimului comunist a fost înfiinţată în august 1948: A. Jandarmeria; B. Direcţia Generală a Securităţii Poporului; C. Direcţia Generală a Poliţiei. 173. În lupta pentru putere din interiorul Partidului Muncitoresc Român, prima victimă a grupului Gheorghe Gheorghiu Dej a fost în 1946: A. Vasile Luca; B. Ştefan Foriş; C. Ana Pauker. 174. În 1952, cu sprijinul lui Stalin, au fost înlăturaţi din fruntea conducerii Partidului: A. Lucreţiu Pătrăşcanu şi Ştefan Foriş; B. Ştefan Foriş, Vasile Luca şi Ana Pauker; C. Ana Pauker, Vasile Luca şi Teoharie Georgescu. 175. Prin Declaraţia din aprilie 1964, Partidul Muncitoresc Român a condamnat voalat pretenţiile de hegemonie ale: A. S.U.A.; B. U.R.S.S.; C. Chinei. 176. În 1953, cel mai important eveniment din lumea comunistă a fost: A. formarea Pactului de la Varşovia; B. aducerea la putere a lui Gorbaciov; C. moartea lui Stalin. 177. După moartea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, noul lider al comunismului românesc a fost: A. Gheorghe Maurer; B. Nicolae Ceauşescu; C. Vasile Luca.

23

178. Din 1965, Partidul unic din România s-a numit: A. Partidul Comunist Român; B. Partidul Muncitoresc Român; C. Partidul Socialist. 179. Prin Constituţia din 1965, noua denumire a statului era: A. Republica Populară Română; B. Republica Socialistă România; C. România. 180. În timpul regimului Ceauşescu, România a fost vizitată de preşedintele Statelor Unite ale Americii: A. George Bush; B. Richard Nixon; C. William Clinton. 181. În 1968, Ceauşescu a condamnat cu vehemenţă: A. intervenţia trupelor Pactului de la Varşovia în Polonia; B. intervenţia trupelor Pactului de la Varşovia în Cehoslovacia; C. intervenţia trupelor Pactului de la Varşovia în Ungaria. 182. În 1971, inspirat de modelul comunismului din China şi Coreea de Nord, Nicolae Ceauşescu a introdus în România: A. modelul revoluţiei culturale; B. modelul neintervenţiei în treburile altor partide frăţeşti; C. modelul autonomiei interne. 183. Funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România a fost introdusă din: A. 1971; B. 1974; C. 1975. 184. Prin planul Valev (1964), României îi era destinată misiunea de a deveni în blocul comunist: A. o furnizoare de produse agrare; B. o ţară industrializată; C. un lider al Balcanilor. 185. Sovromurile reprezentau: A. cooperative agricole de producţie; B. întreprinderi mixte înfiinţate după primul război mondial; C. întreprinderi mixte româno-sovietice înfiinţate după al doilea război mondial. 186. La 23 martie 1945, guvernul Petru Groza a legiferat: A. reforma financiară; B. reforma electorală; C. reforma agrară.

24

187. După vârsta de 7 ani, fără excepţie, toţi copiii erau înregimentaţi politic în regimul comunist în: A. Şoimii Patriei; B. Organizaţia Pionierilor; C. Uniunea Tineretului Comunist. 188. Ce înţelegeţi prin fenomenul Piteşti: A. înfiinţarea fabricii de maşini Dacia de la Piteşti; B. proces de reeducare aplicat deţinuţilor şi opozanţilor politici în închisorile comuniste; C. un model de arhitectură urbană caracteristic regimului comunist. 189. În 1948, a fost desfiinţată de către regimul comunist: A. Biserica ortodoxă; B. Biserica greco-catolică; C. Biserica romano-catolică. 190. Armata Roşie a fost retrasă din România în anul: A. 1948; B. 1960; C. 1958. 191. Ion Gavrilă Ogoreanu este cunoscut ca: A. membru important al Partidului Comunist; B. membru cunoscut al Securităţii; C. luptător în rezistenţa anticomunistă. 192. România, Cehoslovacia şi Regatul Sârbo-Croato-Sloven (din 1929 Iugoslavia) vor forma în 1921 alianţa regională cunoscută sub denumirea de: A. Mica Înţelegere; B. Puterile Centrale; C. Tripla Alianţă. 193. Primul organism internaţional înfiinţat la sfârşitul primului război mondial în numele principiului securităţii colective a fost cunoscut sub denumirea de: A. Organizaţia Naţiunilor Unite; B. UNESCO; C. Societatea Naţiunilor. 194. Uniunea Sovietică nu a recunoscut niciodată în perioada interbelică unirea României cu: A. Banatul; B. Transilvania; C. Basarabia.

25

195. Unul dintre cei mai mari diplomaţi români interbelici, ales de două ori ca preşedinte al Adunării Generale a Societăţii Naţiunilor, a fost: A. Nicolae Titulescu; B. Ionel Brătianu; C. Nicolae Iorga. 196. Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1944, a fost încheiat între: A. Germania, Italia şi Japonia; B. Germania şi Uniunea Sovietică; C. Germania şi Italia. 197. În urma notelor ultimative din 26-27 iunie 1940, România a pierdut următoarele teritorii în favoarea Uniunii Sovietice: A. nord-vestul Transilvaniei; B. Basarabia şi întreaga Bucovină; C. Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. 198. România a fost obligată să cedeze Ungariei, la 30 august 1940, nord-vestul Transilvaniei prin: A. Tratatul de la Craiova; B. Acordul de la München; C. Dictatul de la Viena. 199. La 14 mai 1955, statele comuniste aflate în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, au înfiinţat o organizaţie militară cunoscută sub denumirea de: A. N.A.T.O.; B. C.A.E.R.; C. Pactul de la Varşovia. 200. Mişcările anticomuniste din România, în decembrie 1989, au început în oraşul: A. Timişoara; B. Bucureşti; C. Cluj Napoca.

26

Răspunsuri corecte: 1 – A 51 – B 101 - B 151 - A 2 – A 52 – A 102 - C 152 - C 3 – C 53 – A 103 - A 153 - C4 – A 54 – C 104 - A 154 - C 5 – B 55 – B 105 - A 155 - B 6 – B 56 – C 106 - C 156 - A 7 – A 57 – B 107 - C 157 - B 8 – B 58 – A 108 - B 158 - C 9 – A 59 – B 109 - C 159 - A10 – C 60 – A 110 - B 160 - B11 – C 61 – B 111 - C 161 - B 12 – C 62 - C 112 - B 162 - A 13 – A 63 - C 113 - C 163 - A 14 – C 64 - C 114 - A 164 - A 15 – A 65 - A 115 - C 165 - B 16 – C 66 - C 116 - C 166 - C17 – A 67 - C 117 - B 167 - B 18 – A 68 - B 118 – C 168 - B 19 – C 69 - C 119 - C 169 - C20 – B 70 - B 120 - C 170 - C21 – A 71 - B 121 - A 171 - A22 – B 72 - A 122 - C 172 - B23 – C 73 - C 123 - A 173 - B24 – A 74 – C 124 - C 174 - C25 – B 75 - A 125 - A 175 - B26 – A 76 - C 126 - C 176 - C27 – A 77 - B 127 - C 177 - B28 – B 78 - A 128 - C 178 - A29 – A 79 - B 129 - C 179 - B30 – C 80 - C 130 - C 180 - B31 – C 81 - C 131 - C 181 - B 32 – A 82 - A 132 - C 182 - A 33 – A 83 - B 133 - C 183 - B 34 – B 84 - B 134 - C 184 - A 35 – A 85 - C 135 - B 185 - C 36 – A 86 - A 136 - C 186 - C37 – B 87 - C 157 - C 187 - B38 – A 88 - A 138 - C 188 - B 39 – C 89 - C 139 - A 189 - B 40 – C 90 - B 140 - B 190 - C 41 – B 91 - C 141 - C 191 - C 42 – B 92 - C 142 - C 192 - A 43 – B 93 - C 143 - B 193 - C44 – A 94 - C 144 - A 194 - C 45 – C 95 - C 145 - A 195 - A 46 – B 96 - C 146 - C 196 - B 47 – B 97 - C 147 - C 197 - C 48 – B 98 - C 148 - C 198 - C49 – C 99 - A 149 - A 199 - C50 – C 100 - C 150 - A 200 - A