Istoria Romanilor , Vol II , Partea I , Constantin C Giurascu

428
ISTORIA ROMANILOR www.dacoromanica.ro

description

Istoria Romanilor , Vol II , Partea I , Constantin C Giurascu

Transcript of Istoria Romanilor , Vol II , Partea I , Constantin C Giurascu

  • ISTORIA ROMANILOR

    www.dacoromanica.ro

  • CONSTANTIN C. GIURESCUProfesor la Universitatea din Bucuresti

    ISTORIAROMANILOR

    II

    PARTEA INTAI

    DELA MIRCEA GEL BATRANALEXANDRU GEL BUN

    PANA LA MIHAI VITEAZULCu 177 de figuri In text si 4 hArti afarl din text

    EDITIA A PATRA; REVAZUTA SI ADAOGITA

    FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA $1 ARTABUCURESTI 1943

    www.dacoromanica.ro

  • PREFATA. LA EDITIA A PATRA

    Edi(ia de lap a patra In cinci ani dela aparitia volumului --cuprinde, PP de cele precedente, o serie intreagei de addogiri,.determinate de cercetarile Intreprinse fi de monografiile apeiruteIntre timp. Cuprinde, deasemenea, cciteva modifidiri de detaliu.

    Mulpimesc i cu acest prilej specialiftilor fi marelui publicpentru prefuirea areitatii prin recenzii fi prin Insemnatul numeirde cititori.

    Bucuresti, Septentvrie 1942.

    CONSTAN TIN C. GIURESCU

    www.dacoromanica.ro

  • 4PREFATV umul de fatei urma sei dual povestirea trecutului nostru pan&

    domniei lui Constantin Brcincoveanu (1714). Din cauzadesvolteirii date peirtii privind vechile institutii i vechea culturei, atrebuit sei renunt in,sei la veacul al XVII-lea, oprind expunerea larnoartea lui Mihai Viteazul, pentru Tara Rorneineascli, la aceea alui Ieremia Movild, pentru Moldova. Altfel, cu toatel condensareape care mi-am impus-o, proportiile volumului de fatei ar fi intrecutea mult pe cele obifnuite in asemenea lucreiri. i afa, el a ajuns laaproape opt sute de pagine; de aceea, am socotit cei e preferabitset-4 impart in cloud pdrti. Numerotatia este Inset- in continuare, iarindicele la sfeirfit, astfel Mx& consultarea fi citarea lui se poate-face cu ufurintei.

    Am ceiutat, cum era fi firesc, sci insist asupra figurilor celortrei strdluciti lupteitori pentru creftineitate, pe care i-a dat in reis-iimpul acesta, neamul nostru: Iancu de Huniedoara, te fan cel Mare.fi Mihai Viteazul. Am ceiutat, de asemenea, sei fac o parte cdt mai,lared Ardealului: in afard de cele trei capitole ce-i sunt consacrate-exclusiv, el ocupd un loe apreciabil f i n expunerea vechilor insti-tutii fi a vechii noastre culturi. Singur imi sau deamei de lacunele.pe care le are, mai ales In ce privefte formele de organizare, expunereamea asupra stiirilor de peste munti; sper bud cei se va tine seameide faptul cei e cea dintdi opera de sintezei conceputd n felul acesta.

    0 parte insemnatei din ilustratiile ce insofesc volumul de fafeimi-a fost pusei la dispozitie, in mod gratios, de urrneitoarele insti-tutii ci persoane: Academia Romn", Secida Stampelor (fig. 26,73, 77, 86-88, 153-456, 159, 163, 174, 176); Ministerul AfacerilorStrbline, Serviciul Presei i Propagandei (fig. 9, 11, 12, 15, 27, 28,31, 34, 41-43, 45, 47, 48, 52, 54, 58, 65, 66, 68, 71, 72, 80,82-85, 94, 103-105, 107-111, 113-116, 123, 124, 126-129.133, 140, 147, 148, 157, 158, 160, 161, 164, 165, 173); Comisia.

    www.dacoromanica.ro

  • VIII ISTORIA ROMANILOR

    Monumentelor Istorice (fig. 5, 13, 16, 17, 20, 23-25, 29, 30,38, 40, 46, 53, 67, 89, 90, 112, 120, 125, 130-132, 134-139,141-146, 162, 170, 175); Muzeid de Artd religioas6 (fig. 35-37,36, 169, 171); Muzeul Militar (fig. 63); Muzeul MunicipiuluiBucureti (fig. 1, 75, 76, 81, 150-152, 166-168); MuzeulRegional Oltean, din Craiova (fig. 172); Muzeul National dinBudapesta (fig. 8); profesor unversitar Al. Tzigara-Samurca,Directorul Fundatiei Regele Carol I (fig. 69); profesor C. Moisil,Directorul General al Arhivelor Statului (fig. 6, 7, 59-62, 64,91, 92); profesor Gr. Avakian (fig. 95-102, 106, 117-119).Acestea din urmd, infdliyand fragmente de ceramicd yi, un fragmentde za, descoperite toate in sdpdturile dela Cetatea-Albd, precum yio vedere a cetiltii de acolo, sunt inedite ; ele insofrsc rapoartele ofi-ciale prezentate de prof. Gr. Avakian Muzeului Militar din Bucu-re.yti, asupra sdpdturilor efectuate la Cetatea-Albei, In campaniile din1930 fi 1931. Rog pe conduciltorii tuturor institu(iilor de mai sus,pe colaboratorii acestora, precum .i persoanele amintite, sa- pri-meascd incii odatei dilduroasele mele mul(untiri.

    Schifele de heir(i reprezentdnd campania din 1467 (fig. 14),campania din 1498 (fig. 18), lupta dela Tili0e (fig. 57), luptadela , elimbeir (fig. 78), precum 0 drumul urmat de oastea lui MihaiViteazul in 1599, 'And la Sibiiu fi apoi, in 1600, 'And la Suceava(in harta nr. 4), sunt reproduse din lucrarea d-lui General RaduRosetti, Essais sur l'art militaire des Roumains, Bucureyti, 1935;schifele privind lupta dela Cdlugdreni (fig. 74), din aceea a d-luiGeneral Al. Ana.stasiu, Btdlia dela alugreni, 1595, ed. 2-a, Bucu-reyti, 1928. Harta judetului Seicueni am luat-o din lucrarea d-reiEcaterina Zaharescu, Vechiul judet al Saacului In lumina istoriai antropogeografic6, in Bul. Soc. Geogr., t. XII (1922), iar chipullui Iancu de Huniedoara, din lucrarea d-lui Const. Karadja, Despreeditiile din 1488 ale cronicei lui Iohannes de Thurocz, in Mem.Sect. Ist. Acad. Rom. t. XVI (1934).

    D, Constant Grecescu, asistent universitar, yi, d-1 profesor MihaiSdnzianu au alciituit indicele acestei lacreiri, iar d. profesor D. Bodina citit odatd intreaga corecturd. Le exprim la cdte fi trei deosebitelenzele multumiri.

    Bucuresti, 23 Aprilie 1937.CONSTANTIN C. GIURESCU

    www.dacoromanica.ro

  • URMASII LUI MIRCEA CEL BATRAN PANA LAVLAD TEPES

    Vlad Dracut mutt vestit prin vile-jie fi infelepciunes.

    (Walerand de Wavrin, partici-pant la campania din 1445).

    Dupd moartea lui Mircea cel Bdtran, urmeazd o epocd de scd-dere in istoria Tdrii Romnesti. Este epoca luptelor pentru tron,cu tot siragul nenorocirilor si umilintelor care se leagd de o ase-menea ispravd; este epoca desbindrii in partide potrivnice, bucu-roase pentru reusita planurilor lor, de ajutorul, ce trebue apoipltit asa de scump, al strdinului. Tocmai in vremea chid, stransidinspre miazdzi de puterea in plind expansiune a Turcilor, arfi trebuit sd facem front cu toate forOle noastre in aceastei diregie,tocmai atunci survin luptele intre urmasii marelui Mircea, asazisii Drilculefti, dupd numele. lui Vlad Dracul, si intre Detnefti,urmasii lui Dan I. Ar fi insd o greseald sd se creada cd membriiuneia din aceste cloud ramuri eau luptat exclusiv cu membrii celei-lalte: in realitate, s'au luptat intre ei Si membrii aceleia,si familii.Fiind Tara Romneasc vecina cu Turcii si cu Ungurii, e userde bdnuit cd pretendentii la tron au apelat &And la unii, cndla ceilalti. Dar ar fi o noud greseald sh se creadd cd aldturareala unul din acesti puternici vecini insemna o atitudine perma-nent ostild celuilalt. Indatd ce imprejurdrile se schimbau, fostiidusmani deveneau aliati si viceversa. De altfel chiar dacd, infundul sufletului lor, unii dintre urmasii lui Mircea de pilddAlexandru Aldea ar fi fost constant de partea crestinilor si arfi voit sd facd o politicd consecventA in acest Bens, erau impie-decati de faptul, determinant, al vecindtdtii, pe intreaga linie aDundrii, cu Turcii. In cAteva ceasuri, cetele prddalnice de pe

    iwww.dacoromanica.ro

  • 2 URMA$II LUI MIRCEA CEL BATRAN PANA LA VLAD TEPE

    14rmul drept i, in dou puncte Giurgiu i Turnu i de peeel stng, se puteau arunca asupra trii, deslntuind prdpdulInsui Mircea trebuise, In cele din urm6, s recunoasa aceastfatalitate a aez6rii noastre; cu att mai mult aveau s'o fac6urmaii. Dintre acetia, Vlad Dracul ocup un loe mai insemnat;ceilalti n'au cine tie ce important, de aceea nici nu vom insistaasupra stpAnirii lor.

    Mihail I, fiul lui Mircea cel Batran, fusese asociat la domniede tata-sdu; 11 gsim In aceastg situatie In 1413; poate c' o aveachiar din 1409. In primul an de stpnire e linite; In 1419 lug,ca o consecint a luptelor dintre Turci i Unguri, Mihail pierdecetatea Severinului, ocupat de acetia din urm (dup 28 Octom-vrie). Curnd dupd aceea, pe la inceputul anului 1420, se ridiaImpotriva lui un pretendent, anume Dan al II-lea, fiul lui Dan I;rivalii eran aa dar veri primari. Dan avea legturi ca Turcii,cunotea i pe Bizantini, care-i puseser la dispozitie o corabiespre a se intoarce In tar. O prim lupt Intre Mihail i Dan edefavorabil acestuia din urma. 0 a doua lupt lug, In care aavut i ajutor turcesc, Ii aduce biruinta. Mihail cere acum sprijindela Sigismund, regele Ungariei; acesta Ii trimite Inteadevr uncorp de oaste, pe la sfritul lunii August. In noua lupt, foartecancen4, care urmeaz, Dan Invinge pentru a doua oar. Mihailcade pe ampul de btlie; aceeai soarta a avut i comandantulcorpului de ajutor. unguresc, banul Stefan de Losoncz. Dintredocumentele emise de Mihail, merit 66 fie mentionat acela din1418 prin care el acord oaspetilor , adic6 SaOlor din Cisnliclie(Heltau) i oamenilor lor anume Romnii , dreptul de pateturmele lor In muntii notri . A avut doi fii, pe Radu i peMihail: niciunul n'a ajuns sd domneasc6.

    Turcii cari insotiser pe Dan, drept rdzbunare pentru ajutoruldat de Unguri lui Mihail, trec In Ardeal i pradd in regiunea Or,-tiei precum i In Banat, In prtile Lugojului; un alt corp deoaste ataa Cetatea Alb6, In Moldova, f6r6 succes

    Dan al II-lea 10 Incepe aa dar domnia In 1420; ea va dura,Cu mai multe intreruperi Ins, p5.116 in 1431. Prima lntreruperee In 1421, and constatm pe tronul Trii Romneti pe un altfin al lui Mircea cel B6tran, anume pe Radu zis Praznaglam( chelul ). Acesta vine ea ajutorul Turcilor pe care, se vede,

    www.dacoromanica.ro

  • DAN AL II-LEA 3

    nemultumise Dan. La 17 Mai 1421, Radu intdrete Braovenilorprivilegiul lor de comert; alte documente emise de acest voevodpoart data 1 Iunie i 21 Noemvrie 1421. In anul urmdtor lusa',Dan izbutete, cu ajutor unguresc, s-i reja tronul. Il vedem,intrind, la rndul lui, Brasovenilor acelai privilegiu, la 23 Oc-tomvrie 1422. Impreun cu generalul Pippo Spano, Florentin deorigina, dar in serviciul lui Sigismund al Ungariei, Dan atacacetatea Silistrei i bate pe Turci. Probabil cu acest prilej, s'aureluat i cettile de pe trmul stng, Giurgiul i Turnul. O ase-menea ofensiva' ing nu putea rdmne fr rspuns din parteaTurcilor. De aceea sultanul hotri sd ajute pe Radu Praznaglavaspre a-i rentiga tronul. Inteadevr, la inceputul lui 1423, acestatrece Dunrea cu o puternin armat, este ins bltut de cdtreDan (26 Fevruarie 1423). Urmeaz6 un nou atac al lui Radu, separe incununat de succes, pentru ca in toamna aceluiai an Dans se reintoarcd, bine inteles tot cu ajutor unguresc, i s-ireia tronul. Biruinta e ins de scurt durat, deoarece in anulurmtor (1424) Radu e din nou domn, cu sprijinul unei armateturceti. *i de data aceasta, Sigismund trimite ajutor proteja-tului su; Dan este ins cumplit b'tut i abia scap cu vieattrebuind s se refugieze in Ardeal. Cu treizeci de am mai inainte.1 Mircea cel Btrn trebuise s se retrag peste munti, la Braov,dar ce deosebire de situatie! In timp ce Mircea discuta dela egalla egal cu regele Ungariei, Dan este un vasal, cruia SigismundIi acordase ca o favoare dreptul a avea monetrie sau haraghieproprie. Ciici s'a indurat domnul meu craiul asupra domnieimele spune Dan inteo confirmare din 1424 a privilegiului co-mercial braovenesc i m'a primit drept slug credincioas' a sai mi-a druit haraghie de bani ca s fie i in tara dominei mele,precum este in tara lui . Reinstalat in toamn cu ajutor ungu-resc, Dan intrete Braovenilor la 10 Noemvrie privilegiul lorcomercial. In cursul celor doi ani urmatori, au loo iardi ciocniricu Turcii. La inceputul lui 1427, in Ianuarie, Dan e izgonit din.nou de ctre rivalul s.u. De data aceasta, Sigismund se hot'rte s" porneasc In persoan* in ajutorul voevodului muntean;expeditia se termina in chip fericit, deoarece Radu e izgonitpentru totdeauna iar Dan reinstalat in domnie (primdvaraanului 1427). Giurgiu este reluat; se face chiar i o tentativa'

    I*www.dacoromanica.ro

  • 4 URMASII LUI MIRCEA CEL BATRA.N PANA LA VLAD TEPES

    lmpotriva Silistrei. Nici ultimii ani ai stapanirii lui Dan nu suntinsa-ani de liniste. Dacd nu mai are de luptat pentru mentinereasau reastigarea tronului, In schimb fug face cateva expeditii Inafara hotarelor.

    In 1428, el Insoteste pe Sigismund in campania impotrivaTurcilor si e infrant, aldturi de suzeranul sau, In lupta dela Golubac,(citeste : Golubat) in Serbia (3 Iunie 1428). Rezultatul este eh'Tara Romaneasc trebue s plteasca Sultanului tributul intreg(integrum censum) nu se spune cat anume oile : se stia,se vede, numarul. Despotul sarb George Brancovici, pe langa raga-duiala unui tribut de 50.000 de galbeni, va da, mai tarziu, si pefiica-sa Mara, in haremul lui Murad. In anul urmator, 1429, inaintede luna Iunie, Dan Intreprinde un atac impotriva Chiliei pe care n'opoate lua rasa ; la intoarcere armata ii este batuta de Alexandru celBun. Un al doilea atac, in 1430, inainte de 11 Noeravrie, n'aremai mult succes: Chilia rarnane Moldovenilor (vezi si vol. I, p.507). Pe langa faptul cd nu putuse relua aceasta veche posesiunea Basarabilor, Dan nu are nici Severinul (vezi fig. 1), unde Sigis-mund repetand experienta lui Bela al IV-lea cu Ioanitii, aseazade data aceasta, pe Cavalerii Teutoni (1429). Acestia mai ocupa

    ceatile Orsova, Mehadia, Almasul, San Petru, Gureni, Iladia,Crasova, etc. ; li se mai da pe deasupra i monetariile din Sibiusi Brasov, precum i ocnele din Ardeal. Cu toate acestea, Teu-tonii n'au corespuns asteptrilor, ca i Ioanitii altadat'd ; In 1435,ei parasesc regiunea, lasand ca lupta impotriva Turcilor s fiepurtata de un Roman, om al locului, de Iancu de Huniedoara.

    Nici cetatea dela Bran, unde Mircea si Mihail i inuserd va-mesii i ostasii lor, n'a putut fi pastrat de Dan ; in 1427 ea e luatdin stapanire de Sigismund i rdmane de aici incolo statornica aUngurilor.

    Alexandru Aldea. Ultimul document dela Dan este din 30 Ia-nuarie 1431, cand el confirmd Brasovenilor privilegiul comercial eli-berat lor de Mircea cel Btran. Ce s'a mai petrecut dupil aceea, nuse stie sigur, constatam numai ca In vara aceluiasi an, domn In TaraRomaneasc era Alexandru-Aldea ; acesta venise cu ajutor delaAlexandru cel Bun, domnul Moldovei. Se pare ea Dan a fostnevoit sa se retraga. peste Dui-16re. Schimbarea are loc inaintede 14 Iunie 1431; la aceasta data, Aldea serie autoritatilor din

    www.dacoromanica.ro

  • q' C--- C..". "e ."."' IT flAn,S14 " ' ""a xi-trig-Arof... e 6.10 fl,/ ..73 at , ,,,,, .efia..,.talc. 4i mo6ti. v..1 .1.,,f-ge MARV, -1,,, . Ai x,.../.../..., g4 04,/,,(064 nw6i". - Vi.uist.iVe.+4 rf4 .44/x e VP:.

    ; -...- 4- - .--..-- -

    , 4.- 4 4 . % ...,< . ...,s4,,Aw itz..,,.. tiA r; ,...if .: CE .,-,(et '.,*,k.-e,:.:. i

    eitc. es vireri-,-;"H. "E-4 A... -t i-tak00-iti y7,04t... c- ,

    cic WE- irt"1"41,:24f-f4X -..,..,: C daaAirt:

    4...,Fitirrif Tajo ...,f tie E elitn* .,..,caq I1.;-i:-1.1 ACI ca. V a tr. .a.

    ' 'A.'.. -4 ..cf"..v:'-'';'7. li ' at - a. -.' ..i./i 4'-*-es b''..k A f4 ry f -.. ...,:rTi

    qi e ...... 6 ((V (4..rrao e .1-'6, a2,,,,..,,,...

    N . , , .,q d3,..-i-i 7.,

    in--7e,..41.i-,,-44,41,;;-:-.4i;:,,I. ,,, ,g,

    ..il r.,,fAki 41.

    .:',-- 8:-P , . FikA -,51.-,. ,,4,1. ,..7 - t ' ;,,x4'.....

    % 0.4 rc. f.a. nc...., 7 d fl, 6 ,t e. ,..,Ili. i'.'t a. 74

    . Ay-0...7o i 4. e ciir'ecf.rx*A-4 il

    ,cle i c pere 4 Ai ttil (-no Edit (...2. t4H.L-Hr 4.!es-i ons..

    -.,.i ff Ho cti/ C ti 4 di H 44 tr. 44 GA ',. tijb.k-ti E li. 0.4

    , ;. ,E.-, ft ;;/. riy-,-;:t.,:a a., kt-

    ...k.. N i, "7--- .1 .7--'

    4-- :A rie1,4., rn H 34,14.4,63

    Q tr,,,:?..( r ;,-..., ra. 4, E H. rvictiT cr,Hicai....-, - cr. t -g , ...., -.

    `4i.c..1:4 1(4. Y lad AN v N. r- r. u"...., r it I- e I. 131,14...lt Ca it,

    . : ,

    c's4 ,.... ...

    kl'''-: 2.7e. MAk - di -1.- e .. 6 utH

    c 6 How, c vr. 4 ....,,

    1...,,,,, ,i ,,,, r,...dlv, ,qtrce ,alraft e r 41,t (A.'(-- e, , ,(---, - , _i...i 1,6 C f imp( W e cc:: ri. Trr rd re. ter . 0 if/ ......d e 111:i , ... ,,, r.a. 1 ...::... 7

    .:. s

    .1.ti ,r, 01 V 1.* I E 7.46 -.4.,E. rr, ...,, A a erG.2% foh,,.....) 14u17,,,

    44/-( `.7.Ae c2 P:1t) ni it r.-/ A.k ; .4!ii- ea 4 ,..A-H Hi- a ce...4.Fr,, cm E pi=. Ve, i AA s v*v., 4 girt.E.T..7.1..,....+,' ...,4,,,,,4_,.....r..,:.,. -*-4.4/.4 .,.,It

    .- .E., (,---4.;.{..,. V.rt4 al ..4;t, (46 A.1 .at Iriri.,;:,r1i4,,,, IC 6 Pi t_c ,i.

    . . ' .,

    , ,

    ' MHAEA17.02{4 C Al e I 'Is-AA-1;4 e do . L-0,...;,1 ,-.4 ,. tis,. ' , ,

    , (77" e,... 1: r, ii!4.,1. 1.i... q fit( cl c A1/4 tiri rig 0 E Ak

    ' .. . : .,,, .7*. -

    Fig. 1. Hrisov dela Dan al II-lea, seria In Arges, Decheinvrie t;anul lipseSte. (Muzeul Municipiului Hucuresti).

    ALE XAND RU ALDEA 5

    c r

    www.dacoromanica.ro

  • 6 URMASII LUI MIRCEA CEL BATRAN PANA LA YLAD TEPES

    Ardeal i Ungaria, rugandu-le s dea ajutor la prinderea unuifugar din Tara Romaneasca. Faptul ca Aldea luase domnia numaiCu ajutor moldovean, fra ca sa se adreseze Turcilor, apoi apro-pierea care survenise In ultimul timp intre Alexandru cel Bun

    Sigismund al Ungariei, ceea ce Insemna constituirea unui grupimportant si solidar de forte crestine, Mew% pe Sultanul Muradsa ordone In vara anului 1431 o expeditie impotriva TarilorRoma-nesti. Aldea ar fi vrut sa reziste: dovada sunt scrisorile succesive

    aproape disparate pe care le trimite Brasovenilor. Intr'una dinele le spune: Asa sa stiti c Turcii au napadit la Dundre printoate vadurile i vin impotriva tarii s prade i s jefuiasca;grbiti-va cat mai iute, ziva i noaptea, sa-mi veniti In ajutor;caci daca noua ne va fi rau, -you'd are A.' Ira fie si mai rau. i catputeti, grabiti-va; cad oaste puteli ridica In grabh, sa vie, iarcad nu este gata, o veti trimite In urma. S soseasca iute. Altfelsa nu faceti... . Intealta scrisoare, le spune: Daca" e sd maajutati, veniti mai iute, caci Turcii sunt pe drum de Sambata;

    grabiti-va la drum, caci hrana va va veni si mai pe urma. Iardaca nu vreti sa veniti, spuneti-mi, ca sa stiu ce sa. fac . Bra-sovenii trimiserd Inteadevar un corp de oaste; sosir i patrusteaguri de Moldoveni dela Alexandru cel Bun care avu el insusio ciocnire victorioasa, cu Turcii, la 22 Iunie; Aldea nu-i puturespinge insd, nici nu-i putu impiedeca s prade. Mai mult chiar:fu nevoit 86 recunoasca suzeranitatea Sultanului, s plateascatribut i s dea lucru nemai Intamplat pana atunci unnumar de vreo 20 de fii de boieri ca ostateci. In schimb, eliberaca la 3.000 de robi ce fusesera luati de Turci. Anuntand acestultim fapt Sibienilor cari Ii scosesera vorbe rele ca s'a dat departea Turcilor, Aldea se justifica: Eu si de m'am dus la Turci,m'am dus pentru nevoia mea si am facut pace %aril, cata a ramas,si voila tuturor . Cu sufletul frig, el e pentru crestini: Noi slujimdomnului craiu i sfintei coroane i s dea Dumnezeu sa se apropiedomnul crai (sub Inteles: cu armata!) sa stain dinaintea lui .De acee-a, atunci and In 1432, Sultanul trimite o armata Impo-triva Ungariei, vizand Ardealul, expeditie la care e si el obligatsa ja parte, Aldea previne totusi pe comandantii unguri, le daindicatiuni asupra marimii i calit4ii armatei turcesti, ha maimult, Ii anunta ca, In momentul In care va sosi armata ungark

    www.dacoromanica.ro

  • VLAD DRACUL

    odat cu ea i pretendentul turc Celebi, el va prsi pe Sultani va face chiar ca o parte din oastea acestuia s treac alturide pretendentul amintit. De multe ori m'au inelat Turcii pemine scrie cu nduf Aldea acuma vreau sa le fac i eu totaa ; pe Dumnezeul meu, c nu va rmnea nici smntd de ei .Planul voevodului muntean n'a reuit ins ; Turcii au intrat inArdeal i au pustiit cumplit Tara Brsei, iar Celebi a rmas maideparte pretendent la scaunul Sultanilor Aldea a trebuit s seresemneze s asculte pn la sfritul domniei sale de Turci. CAndanume cade acest sfrit nu se poate stabili cu precizie. Ultimulsu document intern poart data de 25 Iunie 1436. La inceputul luiSeptemvrie acelai an are apoi loo expeditia lui Vlad Dracul care-iera irate. Ajutat de o armat ungureasa. i avnd i o sumd departizani printre boieri, acesta trece muntii i se ciocne0e cuAldea i cu Turcii. Nu tim care a fost rezultatul luptei ; undocument contemporan din 17 Noemvrie vorbete numai de multimea nenumrat de robi pe care au luat-o Turcii. Unfapt Ins6 e sigur: la inceputul anului 1437, domn in Tara Rom-neasc era Vlad Dracul; la 20 Ianuarie el confirm, din Trgo-vite, nite moii iar la 8 Aprilie intrete Braovenilor vechiullor privilegiu de comerI.

    Dac n'a fost o personalitate politic'd i militar, Aldea aartat In schimb, in scurta lui domnie, o atentie deosebit bise-ricii. La 17 Noemvrie 1432, el druia mnstirii Dealului cloudsate, Alexenii i Rzvadul, scutindu-le de toate djdiile i sluj-bele. Peste putin timp, la 15 Ianbarie 1432, druia Coziei satulGoletii, scutindu-1 de asemenea, de dri i slujbe, iar la 25 Iunie1434, intrea, printr'un hrisov solemn, toate posesiunile acesteimnstiri. Alte dou hrisoave privesc mndstirile Bolintinul i Sf.Niculae din Bucurefti (numit mai taziu Mihai \Todd!). Cea dintie scutit de vinriciu; pentru cea de a doua nu tim ce s'a hotrit,documentul pstrndu-se numai sub forma unui regest incomplet.Si Muntele Athos a beneficiat de milosteniile lui Aldea: astfel, m-nstirea Zogralu a primit, la 9 Fevruarie 1433, un ajutor -anual de3.000 de aspri, spre venica pomenire a domnului i a printelui kauMircea, iar mnstirea Xeropotam, in aceeai zi, o sumd identic.

    Dintre boierii si, trebue mentionat Albul, a cdrui putereinfluent era aa de mare Inca in scrisorile trimise de preten-

    www.dacoromanica.ro

  • S URMA*II. LUI NIIRCEA CEL BATRAN PANA LA VLAD TEPES

    dentul pe atunci Vlad Dracul, el e trecut pe acela0 plan cuAldea. Duceti arama lui Aldea i lui Albul , reproeaa VladBraovenilor, apoi 1-au dat pe mana lui Aldea i lui Albul i am vrut sa rascurnpa'r pe sluga mea dela Aldea i dela Albul , serieel acelorai. Acest boier, ocupand dregatoria de mare vornic, e citatintotdeauna in fruntea listei de martori din hrisoavele domneti.

    Ylad Dracul, fiul lui Mircea ce! Baran, a luat domnia la sfar-itul anului 1436 sau inceputul lui 1.437. Ina. din 1430, ateptael in Ardeal prilejul nemerit ca sa ocupe, cu ajutorul lui Sigis-mund, tronul printesc. La 8 Fevruarie 1431,11 gAsim la Nurnberg,pe langa protectorul sau; el se intituleaza chiar, intr'un documentlatinesc dat in aceasta zi, Io Vlad, cu mila lui Dumnezeu, domnal Valahiei Transalpine i duce al Amlaului i Fagaraplui .Sigismund ii recunoscuse aceasta calitate i ii daduse i insemnele,inteun grad inalt, ale ordinului Draconului. Dela acest ordin credunii istorici a i-ar veni numele de Dracul ; altii 11 atribue lugcruzimii sale, cruzime pe care a motenit-o Vlad Tepe.

    Ca raspuns la ajutorul dat de Sigismund, Turcii intra in tara,In toamna lui 1436 i o pustiesc cumplit. In primavara anuluiurmator, in Aprilie, Vlad Dracul domnea ; se punea lug i pentruel aceeai problema care se pusese i pentru Alexandru Aldea ;sau sa recunoasca suzeranitatea turceasa sau sa expuie tara unorcontinue pradaciuni. Ca i predecesorul ski i asteptand vremurimai bune cara sa-i ingadue politica ce se potrivea cu aspiratiilesale, Vlad a optat pentru prima solutie: s'a lnchinat Turcilor.Cronicarul bizantin Dukas povestete a domnul muntean avenit, Insotit de 300 de persoane, la Brusa, unde se afla Sultanul,i s'a supus i a fagaduit drum liber prin tara sa trupelor turceticare se vor indrepta impotriva Ungariei. Sultanul, foarte bucuros,ar fi imbiltiat pe domn, 1-ar fi oprit la masa i 1-ar fi ddruitbogat, pe el i pe insotitori.

    Alte izvoare afirm" a Vlad ar fi fost prins in expeditia din1436, inchis la Galipoli .1 ca, dupa aceasta, a urmat inchinarea.Oricum s'ar fi petrecut faptele noi dam mai mult crezare pove-stirii lui Dukas, coroborate de o scrisoare raguzana din 3 Iulie1437 un lucru e sigur: voevodul muntean insotete pe TurciIn Ardeal, in expeditia lor din 1438. Au fost pradate atunci valeaMureplui, Mediaul, Sighipara, suburbiile Braovului, Sebeul.

    www.dacoromanica.ro

  • VLAD DRACUL 9

    In timpul asediului acestui din urrna oras, Vlad, care, in fundulsufletului su, tinea totusi cu crestinii si evenimentele din aniiurmtori vor dovedi-o a sftuit pe cetteni s se predea, de.oarece el va face ca fruntasii s fie dusi in Tara Romneasc, deunde se vor putea reintoarce acas, iar srcimea in Turcia, deunde iarsi va putea reveni. Asa s'a si intmplat. Sibiul si Cetateade Balt au fost si ele asediate, dar au putut rezista. Armata turc6s'a intors nestingherit prin pasul Branului, incrcat de przi;Sultanul se temea totusi ca Vlad s nu fie inteles cu Ungurii.In anii urmtori, situatia a rmas neschimbatd, voevodul mun-tean pstrnd aceeasi atitudine fat de Turci, a cror suzera-nitate o recunostea, ca si fat de crestini, cu cari pstra raporturide build vecintate. In primvara anului 1442, Sultanul trimiteimpotriva Ungurilor o armat de vreo 16.000 ostasi, sub comandalui Mezed beg; aceasta trece prin Tara Romneasck ptrundein Ardeal si incepe s prade. 0 prim ciocnire la Sdntimbru, inziva de 18 Martie, cu trupele ardelene conduse de Iancu deHuniedoara, e favorabilA Turcilor ; cea de a doua Ins, la 23Martie, se termin printr'un adevrat dezastru pentru aoestia dinurm; insusi 1VIezed si fiul su cad pe cmpul de lupt.

    Intre timp, Sultanul ale crui brmeli se mentineau, chemasepe Vlad la Poart. Voevodul, cu tot sfatul contrar al boerilor, sedusese la Adrianopol si fusese inchis, aceeasi soart avnd-o sicei doi fii ai si, Vlad i. Radu. In tar rmsese un alt fiu, maitnr, anume Mircea. Dup victoria impotriva Turcilor, Iancua trecut in Tara RomneascA, a iirins pe nevrstnicul Mircea si1-a decapitat, iar tronul a fost ocupat de Basarab, fiul rposa-tului Dan Vod (Basarab, filius condam Daan wa-yvode), dupcum ne spune un document ulterior, din 17 Aprilie 1443.

    Pentru restabilirea situatiei, vine, in toamna aceluiasi an, 1442,o puternic6 armat turceasa. izvoarele dau cifra de 80.000 deostasi sub comanda beglerbegului Rumeliei *ehabeddin. Un de-tasament, trimis inainte In Ardeal, e distrus la Poarta de Fier,vestita trectoare spre Banat. Grosul armatei e atacat, lng rulIalomita de Iancu, in zorii zilei de 2 Septemvrie, inteo DuminecA,si dup o lupt care a tinut pn seara, sfrmat. 0 prad uriaseintre altele si vreo 5.000 de cai si cmile a cdzut in minileinvingAtorilor. Sultanul a fost asa de afectat de infrngere ne-o

    www.dacoromanica.ro

  • lo URMA$II Lill MIRCEA GEL BATRAN PANA LA VLAD TEPES

    apune un document contemporan Inca imbrAcat in negru, treizile n'a vrut s. mnnce i s bea nimic. Aceste succese conse-cutive produc mare impresie in toat lumea crevtin vi determinilvi schimbarea atitudinei politice a lui Vlad Dracul. Nu cunoavtemimprejuraile in care voevodul muntean, intors din inchisoareaturceasc, vi-a reluat tronul. La 9 Ianuarie 1443 domnea inc6Basarab; dar tot in acest an Vlad era din nou in scauntrecea hotrit de partea crevtinilor, participand la marea expe-ditie care a dus armata condus de Iancu de Huniedoara-de tnrul rege Vladislav Odd dincolo de Sofia, in mimaBalcanilor (vezi vi mai jos, p. 40). De asemenea, Vlad Dracula participat i la cruciata din toamna anului urmdtor, 1444, cru--ciat care cuprindea pe Unguri, pe Poloni, o flotd burgund,echipat la Venetia vi caeva coraii trimise de Papa vi care s'aisprvit printr'un mare dezastru la Varna. Armata crevtin atrecut Dunrea la 20 Septemvrie, a ocupat Cladova i apoi Vidinul.Aci s'a alturat Vlad cu 7.000 de ostavi. Oravul Nicopoli, nu vi

    cetatea, a caut vi el, a urmat apoi umla i, la 9 Noemvrie,aliatii erau la Vara. A doua zi, a avut loc lupta. Cu toat vitejialui Iancu de Huniedoara, crevtinii au fost invinvi; regele Vladislav,In loc si urmeze planul lui Iancu, s'a aventurat ca i cavaleriifrancezi odinioar la Nicopole in mijlocul armatei turcevtia fost ucis. De aici apoi s'a ngscut panica i retragerea dezor-donat. Vlad Dracul i ostavii lui au cluzit pe fugan i spre Du-nre ; la 20 Noemvrie (1444) Iancu era indrt la Orvova, undekldea un document pentru mnstirile Tismana i Vodita. Inanul urmaor a avut loo expeditia pe Dunre a flotei burgunde.care, neputnd opri, inainte de lupta dela Vara, trecerea armateiturcevti din Asia Mic6 in Tracia, peste Bosfor, cauta acumdescopere pe regele Vladislav despre care se auzise c ar fi trindinc,vi mai mult chiar, s determine o nou5 expeditie crevtin.Dup ce Men o scurt escal la Mangalia ( Panguala ), flotaajunse la Chilia i apoi la Brila. Vlad Dracul cu armata lui sealturd de indat; Iancu fagalui c6 va fi in Septemvrie la Nico-pole. Silistra i Turnu n'au putut fi cucerite, Turtucaia insGiurgiu au czut in mAinile crevtinilor. La Rahova, sub protectiaflotei, armata rnunteand i aceea a lui Iancu, sosit intre timp,a trecut pe trmul drept al Dunrii spre a da lupta Cu Turcii.

    www.dacoromanica.ro

  • VLAD DRACUL 11

    Acestia lug se retrasesera In interiorul tarii, i aliatii, cari n'a-veau provizii suficiente, nu-i urmArird. Expeditia se incheiedeci; flota se reintoarse la Constantinopol; singurul rezultat po-zitiv fu recastigarea Giurgiului despre care Vlad, scriind Braso-venilor sa-i trimit cele necesare unei fortificari temeinice, spuneac5. este taria si a voastr si a noastra si a tuturor crestinilor .Evenimentele care au loc la sfArsitul anului urmator 1446arata ca, ulterior expeditiei de pe Dunare, s'a produs ruperearaporturilor dintre Vlad Dracul i Iancu de Huniedoara. Gauzeleacestei rupturi nu ne sunt bine cunoscute; va fi fost, poate, do-rinta celui de al doilea de a avea pe scaunul TArii RomAnesti,un voevod complet infeodat lui i Vlad nu era omul corespun-ztor ? Sa fi fAcut voevodul muntean pace cu Turcii, recunoscAn--du-le din nou suzeranitatea i predandu-le o parte din cei doug-sprezece mii de Bulgari cari se refugiasera la el in timpul expe-ditiei de pe Dunare? Sigur nu stim; se poate ins6 s fi fostuna si cealalta. Cert este numai cal in Dechemvrie, arnriata ungu-reasca, in frunte cu Iancu, i aducand pe pretendentul Dan, fiullui Dan al II-lea, intra in ar. Vlad fu prins i decapitat lasatul Beilteni , dupa cum aflam dinteun document ulterior. Evorba, probabil, de Bltenii din Ilfov.

    Dintre hrisoavele pe care le &A Vlad Dracul manAstirilor,relevam pe acela din 1436-7 (6945) al mnstirii Srcinecti(VAlcea), careia i se confirma mosia pe care era situatd. AceastaInseamna ea' lacasul data, dupa toate probabilitatile, din vremealui Mircea ce! Batean.

    Vlad Dracul a fost casatorit cu sora lui Dias Voevod al Mol-deci fiica lui Alexandru cel Bun; numele ei nu-1 cunoastem;

    In calugrie, dupa moartea sotului, s'a numit Eupraxia. A avutmai multi fii: pe Vlad, viitorul Vlad Tepes, pe Rada, caruia is'a zis o ce! Frumos , pe un alt Vlad, supranumit i Calugarul ,acesta din urma insa era nelegitim. CAtesi trei au domnit in TaraRomAneasca. Un alt fiu a fost ucis la BAlteni, odata cu tata-sau, iarMircea piense mai inainte, in 1442. Tot Mircea s'a numit si un fiunatural al lui Vlad Dracul, avut, se pare, cu o braileanca; intAl-nim in 1481, ocupand pentru un moment scaunul Tarii Romnesti.

    Vlad Dracul, desi n'a fost o personalitate exceptionala, caparintele sau, Mircea cel Batran, a avut totusi insusiri care i-au

    www.dacoromanica.ro

  • 12 URMASII LUI MIRCEA CEL BATRAN PANA LA 'VLAD TEPES

    atras stima i prquirea contemporanilor. Walerand de Wavrin,participant la expeditia de pe Dunre, din 1445, spune despre elch* era mult vestit prin vitejie i intelepciune : ( moult famede vaillance et de sagesse ). Aceleasi calificative le gsim maitrziu la cronicarul oficial unguresc Bonfinius. Iar despre armatalui Vlad, sambelanul impratului bizantin spune c4 reprezint_peste 15.000 de cTreti dintre cei mai redutabili soldati carisunt pe lume .

    Dan al II-lea i Yladislav al II-lea. Dan al III-lea, venit petron cu ajutorul lui Iancu de Huniedoara, a avut o domnie scurt.nici mcar un an. Inteadevdr, in 1447, constatm in locul lui pe-Vladislav al II-lea care era fiul lui Dan al II-lea, deci nepot al luiDan I. In ce imprejurdri s'a produs schimbarea din 1447 nu se stie..E probabil ins5. c5. Dan al III-lea a fost inlturat, ca unul cevenise cu sprijin unguresc, de Turci cari au asezat in locul luipe Vladislav. Inteadevr, constatm pe acesta in bune raporturicu Sultanul. In 1448, la 31 Octomvrie, el seria Brasovenilor c6"a venit la dnsul fratele naipul adic6 guvernatorul civil dinNicopole, care i-a povestit cum a decurs lupta dela Kossovo intre.Turci i Unguri si cum Iancu de Huniedoara a fost invins ; nuse stie chiar daca mai trieste. Aceast lupt, In care armatacrestin spera s rzbune dezastrul dela Varma, a avut loc inzilele de 17-19 Octomvrie 1448, in aceeasi cmpie in care fuseseinvins, pe vremea lui Mircea cel Btrn, cneazul Lazr al Srbilor.Nici de data aceasta soarta armelor nu favoriz6 pe crestini.Sultanul Murat repurt o victorie strlucit. i ca si cum atatan'ar fi fost de ajuns, Iancu, in retragere, fu prins i inchis dedespotul Serbiei, Gheorghe Brancovici, dela care trebui s serscumpere.

    Vladislav, domnul Tdrii Romnesti, fusese el oare invitatja parte sau trimit contingentul su in armata crestin ?Cert este c n'a fcut nici una nici cealalt. Asa s'ar explica dece Iancu, in 1452, dup 23 Aprilie, Ii retrage posesiunile ardeleneadic6 Fgrasul i Amlasul. Ni s'a pstrat scrisoarea nedatatprin care Vladislav protesteaz6 impotriva acestui lucru: CAt m'amjurat eu spune domnul cu printele meu Ions voevodul, eltot n'a tinut seam de asta, nici slujba mea nu i-a fost drag6 ;cci nu-i ajunge gubernatoria Trii Unguresti, ci trimite

    www.dacoromanica.ro

  • Fig. 2. Usa de lemn, flcuta din porunca lui Vladislav Voevod, in1453, pentru una din cele trei bisericl dela Snagov. Se all astazi la

    Muzeul de Art religioas5. din Bucurestl.

    DAN AL 111-LEA *I VLADISLAV AL II-LEA 13

    www.dacoromanica.ro

  • 4 URMASII LUI MIRCEA CEL BATRAN PANA LA VLAD TEPES

    rdpeascd ocina mea adevratd i tdripara mea FdgdraulAmlaul i umbra Cu gAnd ru asupra mea. Dar dacd i-a cdlcat elfdgdduinta i jurdmintele ce a fdcut cu mine i dacd a cdlcatpeste slujba mea, Dumnezeu sd se rdzbune asupra celui ce nu apdzit dreptatea. lar domnia mea, cu toad nevoia mea, nu voipdrdsi ce este al meu odat cu capul . Deocamdatd, Vladislavrecurge la represalii, oprind mdrfuri de ale Braovenilor ifdandu-le pagube, mai ales cd ei addposteau i boieri pribegi,cum era, de pildd, Cernica din Fdgdra Care fugise i cu niteturme de ale voevodului. Urmeazd tratative, se ajunge chiarla o intelegere ; aa cel putin ni se spune in scrisoarea din 1.5Noemvrie 1.455 adresatd de Iancu de Huniedoara Braovenilor.Vladislav, vdzAnd ins c, nu i se restitue posesiunile ardelene, sehotArdte sa' pdeascd pe fatd /a ofensivd i in consecint atac atat,cetatea F'dgdraului, pe care n'o poate lua, cAt i mai multe satesdseti, dintre care unele sunt arse. Acest fapt provoacd reactiunealui Iancu de Huniedoara. El dd lui Vlad (viitorul Vlad Tepe) caresatea In Ardeal ateptnd momentul prielnic spre a inltura peVladislav, un corp de oaste. Expeditia a avut loe dud 6 Aprilie,cand Ladislau regele Ungariei poruncete Sibienilor sd lupteimpotriva domnului muntean care prddase i arsese mai multesate sdseti. La 15 Aprilie e ultimul hrisov cunoscut al luiVladislav ; la 3 Iulie, constatm cd Tepe ocupase tronuli urma sd protejeze pe Braoveni impotriva unui eventualatac turcesc. E posibil ca in timpul rdzboiului, Vladislav s ficdzut ; cronica afirmd cd ar fi murit de sabie in mijlocul Thr-orului , mormantul lui se gdsete nu in ctitoria sa dela Snagov,unde in 1.453 zidete o bisericd a cdrei ud de lemn, admirabilsculptatd, s'a pdstrat 'And in zilele noastre (vezi fig. 2), ci lamdnstirea Dealului; mai tarziu, in vremea lui Neagoe Basarab,fratii Craioveti ii aezd aci o lespede, pe care ins data mortii,20 August 1455 (6963), este greit. La muntele Athos, Vla-dislav a dat un hrisov, in 1450, mAndstirii Cutlanzuz i a fdcutun dar de 10.000 de aspri chiliei 8f. Me.

    www.dacoromanica.ro

  • BIBLIOGRAFIEI. Mihail I; Radu al II-lea Praznaglava; Dan al II-lea si Dan al M-lea:-

    1. GR. C. CONDURATTJ, Incercdri istorice. Relatiunile Tdrii Ronuinesti gi Mol-dovei cu Ungaria pcind la anul 1526, Bucuresti, 1898, 534 p. in 40. 2.N. IORGA, O noud mirturie asupra luptelor dintre Dan II si Radu Prasna-glava, In Conv. Lit., XXXV (1901), p. 383-384; 3. ALExANDRU A. VASI-LESCU, Urmasii lui Mircea cel Bdtrdn 'And la Vlad Tepes 1418-1456. I..Dela moartea lui Mircea cel Beard,' pdnli la Vlad Dracul 1418-1437, Bucuresti,1915, 55 p. in 4. )Extras din Rev. Ist. Arh. Fil., XV); 4. AL. XENOPOL,Lupia mire Draculesti ci Deinesti, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. Isl., L.XXX (1907), p. 183-272; 5. I. C. FILITTI, Banatul Olteniei si Craiovestii.(IV. Pretinsa lupt dintre Deinesti i Drelculesti), Craiova, f. a., 123 p. in 8.

    Alexandru Aldea: 6. ST. NICOLAESCU, Domnia lui Alexandra VocletAldea, fiul lui Mircea Vodd cel Bdtrdn, 1431-1435. Hrisoave si cdrti domnesti,insotite de traducen, adnotatiuni istorice f i sari noucl relative la Biserica Dom-neascli Sf. Nicolae din Curtea de Arges, Bucuresti, 1922, 48 p. in 4. (Extrasdin Rey. Ist. Ark. Fil., XVI).

    V. i nr. 1 si 3.IIL Vlad Draeul: 7. ILIE MINEA, Mad Dracul f i vrenzea sa, Iasi, 1928,

    219 p. in 8. (Extras din Cercet. 1st., IV).V. si p. 43, nr. 3.IV. Vladislav al II-lea: 8. N. IORGA, Notele vol. XV din colectia Hur-

    muzaki (Acte si scrisori din arhivele ardelene Bistrita, Brasov, Sibiiu), Partea I,1358-1600, Bucuresti, 1911, LXXVIII + 775 p. in 8; 9. I. MINEA, Dintrecutul stdpdnirii romdnesti a,supra Ardealului. Pierderea Amlasului f iFdgetrasului, Bucuresti, 1914, 79 p. in 8. (Extras din Cony. Lit., XLVIII);10. ST. NICOLAESCU, Liimurirea unei enigme istorice. Vladislav Voevod FiDoamna Neacsa, 1488, Bucuresti, 1935, 8 p. in 8.

    BIBLIOGRAFIE 15

    www.dacoromanica.ro

  • DECADEREA MOLDOVEI iN TIMPUL URMMILORLUI ALEXANDRU CEL BUN

    tefan Voevod prinse pe fratele so' uBias Voevod si-t orbi i domni singur5 ani, pflnd ce-i tdie capul RomanVoevod, fiul lui tia e Voevod... Bog-dan Voevod... domni doi ani fi-i tdiecapul Petru Voevod, numit Aron, laRauseni b.

    (Letopisetul zis dela Putna)

    In Moldova, dui:4 moartea lui Alexandru cel Bun, constatdmaceeai stare nenorocit ca i in Tara Romneased dup Mircea celBtran. Fiji, legitimi i nelegitimi, se luptd pentru motenireapArinteasc4; in dorinta lor de a ocupa scaunul domnesc, fac apella strdini i li se inchink cateodat chiar la mai multi in acelaitimp. Luptele interne stricd tara, impiedecd negotul: srcia seadaug umilintei. Cei douzeci i cinci de ani cari despart sfritullui Alexandru de inceputul domniei lui stefan, sunt frprintre cei mai rdi din intreaga istorie a Moldovei. I-am fi pututevita, ca i anii corespunztori din Muntenia, numai dac amfi avut i noi, cum au avut alte popoare, un sistem precis i rigurosde succesiune la tron, dac" am fi recunoscut de pild, dreptul deprimogeniturk din tat in fiu. Din nefericire ins, nu numai cn'am avut un asemenea sistem, dar n'am mrginit dreptul desuccesiune nici mdcar la fiii celui care domnea. Fratdi, nepotdi,verii acestuia puteau i ei s aspire la domnie, din moment ceeran smnt de domn . Mai mult chiar, se recunoteau aceleaidrepturi i f iilor nelegitimi care-0 putean dovedi Malta lor origine.Lesne de inteles ce a urmat dinteun astfel de sistem: s'a deschisdrum tuturor ambitiilor i tuturor compromisurilor. 0 mareparte din fortele vii ale neamului nostru s'au irosit in luptele

    www.dacoromanica.ro

  • ILIA* VOEVOD 17

    nenorocite pentru domnie ; aceste lupte ne-au facut mai multru decat told dusmanii externi laolalta. De aceea, nu se vaputea niciodata pretui prea mult sistemul actual care prevedeo modalitate precis si riguroasii in ce priveste succesiunea la tron.

    IIia voevod, fiul cel mai mare al lui Alexandru, fusese asociatla domnie de catre tata-sdu. Primul document pe care-1 cunoastemastazi dela el poarta data 4 Ianuarie 1432; cel de al doilea e din13 Ianuarie (vezi si fig. 3 si 4). Dias a continuat, alaturi de Lituanisi de Cavalerii Teutoni, razboiul impotriva Polonilor (vezi vol. I, p.508). In urma luptei dela Kopostrzin (30 Noemvrie 1432), unde tru-pele aliatilor au fost batute, a socotit ins cd e preferabil sa ajung6la o intelegere cu Vladislav Iagello, revenind deci la politica tradi-tdonala a predecesorilor sal. In consecintd, la 3 Iunie 1433, re-

    Fig. 3. Moneta de argint delaDias Voevod, fiul lu Alexandru Fie. 4. MonetA dela Ilia* Voevod,

    cel Bun. (Colectia Academiet (MI lui Alexandru cel Bun. (ColectiaRomlne). Academiei RomAne).

    dactiunea slav poarta data de 5 Iunie, se incheie, la Suceavaun ,act prin care domnul, impreuna cu fiii i cu fratele sOu, promitesa fie credincios regelui polon i sa-1 ajute contra tuturor dusma-nilor , neexceptand pe nimenea. Acelasi angajament iau si boieriilui Ilia. IndatO dui:4 aceasta, incepe lupta pentru domnie. Cums'a produs conf/ictul nu stim precis, dar banuim. Stefan, pe careizvoarele II arata a fi fost indriznet i hotOrit, in once caz superiorfratelui &au, era desigur nemultumit de situatia subaltern& pecare o avea. Va fi inceput deci uneltirile printre boieri spre a-siasigura partizani. De care lucru afland Ilia, a reactionat cu vio-lent. A prins pe mama lui. Stefan erau frati numai de tatasi a pus s'o ucidd prin innecare ; aceeasi soartOil astepta si pe Stefaninsusi, daca n'ar fi izbutit s scape cu fuga in Tara Romaneascii.Aci, el Ii intocmi o oaste, desigur cu ajutorul lui Aldea, si intor-candu-se in Moldova, birui, in lupta dela Loloni (8 A0A01411)

    2www.dacoromanica.ro

  • 1 8 DECADEREA MOLDOVEI

    pe frate-sdu i lud domnia (toamna Iui 1433, inainte de 3 Noem-vrie). Ilia trebui sd se retragd in Polonia cu al cdrui rege erade altfel i inrudit sotia sa, Marinca, fiind sofa' cu sotia lui Vla-dislav Iagello. tef an care stia ca Ilias nu se va resemna, se grdbisa trimitd o solie in Polonia spre a asigura pe rege de intreaga sacredintd. Ni s'a pdstrat rspunsul lui Vladislav: primeste credintanoului domn, trece cu vederea pagubele i prdddciunile f Acute detatAl acestuia Alexandru, in timpul rdzboiului din urmd i recu-noaste stdpanirea asupra cetlilor Tefina i Hmielovul. Hotarulintre Polonia si Moldova va fi format de Ilia Colacin, apoi de G.linie conventionald drept peste cmpia Bolohovului pand laNistru, mai sus de satul Potoc, care sat rmane Moldovei, i instarsit de Nistru insusi pang la vdrsarea lui in mare. Iar -taraPocutiei precum de demult a fost supusd noud asa i rmane >>;satul Vascoutii insd va apartine lui stefan voevod. Iar princodrul Trii Moldovei cum au umblat hotarele de demult, totasa vor umbla i acuma i in vecii vecilor . Pe temeiul acestuirdspuns, prestd stefan, la 13 Ianuarie 1434, in Suceava, jurdmntulde credint. lui Vladislav Iagello i rgddui s" vie si personal sd seinchine. El renuntd prin urmare la Tara Pocutiei, obtinea in scbimbasigurarea cd Ilias nu va fi ajutat. Intr'adevdr, trecand pestelegturile de rudenie, Vladislav dddu acestuia din urrnd un domi-ciliu fortat in cetatea Sieradz. Dupd moartea bdtrnului rege(31 Mai 1434), and tronul fu ocupat de nevrstnicul Vladislav alIII-lea, Iliac socoti cd poate sd calce dispozitia ce se luase faVd deel si sd-si incerce norocul. Stranse deci un corp de oaste i ndvdli inMoldova, in vara anului 1435. Luptele cu stefan cronicile vechimentioneazd trei: la DarmAnesti, la Podagra, la Piperestiau avut loe dupd 8 Mai cand Bias era inch' la Sieradz ciinainte de 26 August, &and cei doi frati se impdcaser. Desitefan biruise in cate si trele ciocniri, totusi, dandu-si seama,

    se vede, c lucrul nu e incheiat, cd va trebui sd continue rzboiuli cd pnd la urmd s'ar putea s6-1 si piard, dacd Ilias va fi sprijinitde Poloni, ajunse la o intelegere cu frate-sdu. Hotrird anume cas" domneascd amandoi in acelasi timp, fiecare inteo parte a tdrii.

    partea de miazdnoapte, cu Suceava c lacii, iar stefanpe cea de miazdzi, cu Chilia ci Cetatea Albd. Linia de desprtiretrecea pe la Nord de Vaslui care rdmnea lui stefan. Moldova se

    www.dacoromanica.ro

  • impdrti deci In dou, ca si o mosie oarecare ; fiecare domn avucaneelaria lui, dregtorii lui, veniturile lui (vezi si fig. 5). Brasovenii,dorind In 1437 o noud intrire a privilegiului lor comercial, tre-buir s se adreseze amndurora i obtinurd inteadevdr dou hri-soave: unul, la 23 Aprilie, dela stefan, altul la 29 Aprilie, dela frate-

    Indat dupd impcare, Ilia flcu un nou jurdmnt de eredintdregelui Vladislav (1. Septemvrie). In cursul aceluias an trig, el ddduun act si lui Sigismund al Ungariei pdrintele sdu, flgAduinds aibd aceiasi dusmani i aceiasiprieteni. Exceptie face numai CraiulPoloniei: Impotriva lui ... nu vomsta niciodatd .

    In anul urmdtor, in Septemvrie,Ilias veni In persoan la Liov spresteze jurdmntul de credintregelui Poloniei. La 18 ale lunii,avu loe solemnitatea ; a doua zi seredact doeumentul oficial consta-tnd faptul, iar peste alte patru zile, domnul ddu un nou actprin care fdgduia drept despdgubire pentru prada i pagubafdeutd de- tat-sdu Alexandru, s intoarc lui Vladislav Taraepenitmlui pe care Tara Moldovei a avut-o dela Coroand, cu

    eetdtile anume Hotinul, Tetina si Hmielovul si cu toatelocurile, satele . Fdgkluiala n'a fost tinutd, dovadd cd In

    1444 cetiitile se aflau filed In mftinile sotiei lui ; nu-i mai putinadevdrat Ins e aceastd renuntare e unul din gesturile care apasdmai mult memoria nevolnicului fiu al lui Alexandru ce! Bun.doar frate-sdu *fan ldmurise chestiunea, obtinnd, numai cuun an mai inainte, recunoasterea, fr niciun fel de rezerve,din partea Polonilor, a stdpAnirii asupra acestor trei cetdti.O intdrire a jurmntului dela Liov are loe in 1439, la 8Septemvrie, printr'un act dat in Suceava. La 25 ale aceleiasiluni dddea i stefan un act asemandtor, numai cA tonul e deosebit.In timp ce fratele sdu mai mare vorbeste numai de obliga-%Hie ce are el fat de regele Poloniei, lard reciprocitate, stefanspecified Idmurit ca Maria Sa Craiul ne va apdra si va sta pelng noi, Impotriva oriedrui dusman al nostru, neexceptandpe nimeni i nici soldati din Coroana Crdiei impotriva noastrd

    Fig. 5. Monetl de argint dintimpul domniei comune a lui

    Ilia 1 Stefan. (ColectiaAcademiei Romlne).

    ILIA$ VOEVOD $1 $TEFAN VOEVOD 19

    su.

    tinu-turile,

    www.dacoromanica.ro

  • 20 DECADEREA MOLDOVEI

    nu va trimite dusmanilor nostri . Se vede imediat cA* e altd fire,xnai clArz, mai mAndr.

    Domnia comun a celor doi frati a durat pn la sfArsitulanului 1442. Ultimul document intern care-i mentioneaa im-preun este din 8 Septemvrie 1442. IncepAnd dela 21 Septemvriei in tot cursul anului 1443, documentele (17 la nurrar) sunt datenumai de Stefan voevod. Ce devenise intre timp Ilias despre carecronica ne spune c6 a fost orbit de frate-su? Se pot face dougipoteze: sau Stefan, profitAnd de un concurs de imprejurgri favo-rabile si vrAnd s fzbune moartea mamei sale, 1-a prins i 1-aorbit acum, in Septemvrie 1442, iar nu la 29 Mai 1444 cum spuneletopisetul zis dela Bistrita, sau a doua ipotezA 1-a obligatprin puterea armelor s se retragd spre miaznoapte in cettilergkluite Polonilor i numai dup aceea, la o noud incercare a luiIlias de a cApAta domnia, 1-a prins si i-a -scos ochii. In sprijinulprimei ipoteze pe care o preferim vine faptul c la 28 Fe-vruarie 1444, Marinca, doamna lui Ilias, care e ardtat totusi cafiind in via(ci, incredinteaz ea, fi nu so(ul ei, cum ar fi fost normalcetAtile Hotin, Tetina i Hmielov lui loan, castelanul de Czyszow

    lui Petru Odrow# (se citeste: Odrovanj), palatinul de Liov,pentru ca acestia s'A intervin pe lAngi rege ca sA le pun6 la dis-pozitie mosiile ce se cuvin aici in regatul Poloniei domnuluiIlie i nou i copiilor nostri . Oricum s'ar fi petrecut faptele, unlucru e sigur i anume cg, cel mai tArziu in Mai 1444, Stefan s'arzbunat, in chipul acesta crud. asupra fratelui sAu i eh' a deter-minat astfel o nota crim a cdrei victim avea s fie el insusi.Intr'adevr, unul din fiii lui IIia, anume Roman, 11 va ucide inanul 1447.

    Dup inlAturarea lui Ilia, Stefan n'A avut totusi linite. Im-potriva lui s'a ridicat un alt frate, Petru, pe care-1 gsim cu titlulde voevod in lista de martori a hrisovului din 6 Martie 1443si in cele urmtoare. Era, probabil, asociat la dom-nie. Nemultumitins cu situatia pe care o avea, acest Petru se gAndeste s inlturecu armele pe frate-sAu. Vine deci cu ajutor unguresc la 26 Apri-lie 1444, se afla in orasul Roman de unde intreste mnstiriiProbata patru sdlase de tigani poart5 rzboiu cu Stefan, ajun-gAnd ins, in cele din urm, tot la un condominium. Impcarea seprodusese inainte de 28 Mai, and stefan scrie Brasovenilor, pe

    www.dacoromanica.ro

  • TLIA VOEVOD $1 O'EFAN VOEVOD 21

    cari li prigonise in timpul conflictului, s vie fara teama. In Mol-dova ; cine a avut s sufere, va primi despagubiri. La 18 Iunie,cei doi frati domneau impreuna, Petru ins avand o situatie subal-terna, deoarece hrisoavele se emit in nurnele lui stefan. La sfarsit,In lista de martori e mentionata. si credinta iubitului meu fratePetru voevod . Tot impreuna Ii constatra la 5 Aprilie 1445; inhrisovul urmator insd, din 15 Iulie, Petru nu mai este pomenitnici nu va mai aparea pana la sfarsitul domniei lui 5tef an. ProbabilcA izbucnise iars un conflict intre cei doi frail domniile dublen'au reusit niciodata pand la urm la noi i Petru parasise tara.Pentru a nu fi expu,s la vreo neplacere din partea urmasilor lui

    tefan reinnoeste in 1445, la 26 Noemvrie, in fata unei numeroasesolii polone care sosise in acest scop la Siret, juramntul de credintfat:a de regele Vladislav. Cu cteva luni mai inainte, la 25 Iunie,Meuse o intelegere i cu marele cneaz Cazimir al Lituaniei,duindu-si unul altuia prietenie i ajutor, in caz de nevoie. Toateaceste masuri 'Mgt nu putura impiedeca pe fiul lui Ilia, pe Roman,ca sa pregateasca o expeditie de razbunare impotriva celui ce-iorbise parintele. Cu ajutorul nobililor poloni dela hotar, in specialcu acela al lui Ditrih Buczacki (se citeste: Buceatchi), staroste/ePodoliei i castelanul Camenitei, el patrunse in Moldova, si biruindIn lupta pe 5tefan, 11 prinse si-i taie capul (13 Iulie 1447). Trupulcelui ucis fu dus i inmormantat in mnastirea Neamtmlui unde sevede si astazi piatra funerara asezat de stefan ce! Mare (vezi fig. 6).

    In timpul domniei comune, a lui Ilia i 5tefan, pradard Tatariitara Moldovei in dou randuri: data in 1439 Noemvrie in 28,cnd au ajuns pana la Botosani ; a doua oara In 1440,Dechemvrie in 12 cand au ars Vasluiul i Barladul : asa citimIn letopisetul zis dela Bistrita.

    Vreo biserica sau manastire nu se stie sa fi ridicat acesti doifii ai lui Alexandru ce! Bun. In schimb, au facut danii si au datintariri mnstirilor existente. Bias a aratat o grija deosebitmanastirii Neamtului ; stefan si-a Impartit atentia intre manasti-rile Moldovita, Pobrata i Neamtul. Semnificativ e faptulmarea majoritate a hrisoavelor (16 din 20) pe care le da acestadin urrna lacasurilor sfinte sunt din anii cari au urmat orbiriilui Bias: vinovatul a cutat, se vede, In felul acesta, sa-si ra&-cumpere grozava crima.

    www.dacoromanica.ro

  • 22 DECADEREA MOLDOVEI

    Ilia s'a csatorit, la 23 Octomvrie 1425, Cu Marinca, fiicanobilului Andrei Oligmondovici i soil cu Sonca sau Sofia, reginaPoloniei, satia lui Vladislav lagello. Copii, au avut pe Roman ipe Alexandre/ care au domnit amandoi in Moldova, i pedomnita Anastasia. tef an a fost cdsiitorit cu doamna Maria qia avut potrivit pomelnicului dela Bistrita doi copii: unbdiat, Alexandra i o lath', Alexandria.

    --"Nr...:--,--

    -. 1r , ., p.:, 1....',0.

    ).... .,,441.

    o . ..- '', I

    ,i,......., '....... ..... r 7 - ...,-,,

    '... o , h ,... "V '$4: tA rat,. ,'' T.,3--.

    c o 1.74.''' ., .:*131, .v. I, i

    'tsi" ' e. . ' .e V- ' - ".

    1 4-' 1 Y 1:l'

    -t rig-,-. , N t. io .. -i s o e

    , ,

    Fig. 6. Piatra de mormant a lui $tefan voevod, fiul lul Alexandru eel Bun,la minIstirea Neamt.

    Petru al II-lea i Roman al II-lea. Ciubr Vochi. Dupdmoartea lui stefan, domnia Moldovei fu imprtit intre cei doiinvingAtori: Roman, fiul lui Ilia, i Petru, fostul asociat la dom-nie, in 1443-1445, al celui ucis. Primul st6pAnete in tara de jos;el trimite, la 4 August 1447, din Bacu, o scrisoare Braovenilor,anuntAndu-i c ne-a ajutat Dumnezeu i am dobAndit ocinanoastr adevrat . Sd vie deci cu mrfurile tara noastrdv.' este deschig . Cel de al doilea are tara de sus i st. in Su-ceava. Din acest ora, da el hrisovul din 22 August 1447, int-rind maniistirii Neamtului mai multe sate; probabil tot din

    , 'I'- . - -'-r.c'ss ' -- . ',..:., -.'' :- *- Q7. '--,,.._ ,-;'. 4::,

    -

    . 64,, A

    17o

    o, ' _.' '

    1

    www.dacoromanica.ro

  • Suceava e i. cellalt hrisov al Neamtului, cu data 15 Septemvrie,acela an.

    Dar, in curand, se repet. vechea poveste: Moldova nu puteacuprinde doi domni deodata. Incepe deci lupta intre ei. La inceput,se pare c6 Roman a avut superioritatea: la 18 Fevruarie 1448el era la Suceava, druind slugei sale credincioase pan Petrea,fiul lui Toma >>, satul Storojinet, pe Siret, mai sus de Rubcea .CAteva zile numai dup aceea, la 23 Fevruarie, 11 gsim ins capribeag la Kolomea, aproape de hotarul Moldovei; trebuise sfug i repede in fata lui Petru. Acesta venise cu ajutor delacumnatu-su, Iancu de Huniedoara, pe a crui btrAn soiltrecuse de 50 ani o luase in cstorie, numai spre ali asi-gura sprijinul de care avea nevoie. Roman n'a mai izbutit sreja domnia, cu tot ajutorul lui Buczacki, care il insotise i. prima(lath', in 1447 i gruia pribeagul ii druia acum apte sate in Mol-dova cea stpnit de altcineva. El moare la 2 Iulie 1448, otrvitde boieri, lsAnd in locul lui ca pretendent, pe fratele mai rnicAlerrndrel, cruia i se mai zicea, dup moda leeasa., i Olehno.

    Petru, lamas singur domn, stpnete Moldova in cursulanului 1448 (vezi fig. 7). Ultimul document intern, cunoscutastazi dela el, este din 10 Octomvrie. La inceputul anului urmtor.constatm ins c scaunul e ocupat de Alerrndrel. Polonii setemeau ca Moldova s nu ajung, prin Petru, complet infeodatpoliticii ungare. Inteadevr, acesta cedase cumnatului su Iancude Huniedoara cetatea Chiliei ,i-i urma in totul directivele. Deaceea, ei se hotrsc s ajute pe fratele lui Roman, pe Alexdn-klrel. Petru, simtind intentiile Polonilor, incercd s le dejoace.El face pe Iancu de Huniedoara s scrie regelui Cazimir, la 2August 1448, in sensul ca acesta s recunoasc6 deocamdatd pePetru ca domn al Moldovei i s nu fac vreo expeditie impotrivalui. Mai mult chiar, la 22 August, presteaz, impreura cu boieriisi, jurAmant de credinla regelui polon, vi-i fgkluete s' vies se inchine i personal. Dar toate aceste gesturi nu risipesc nein-orederea Polonilor i nu-i abat dela hotdrirea luata de a ajuta peAlerandrel. Nu tim cum s'a desfurat conflictul, dacd a fostvreo luptd; constatam numai c la 21 Fevruarie 1449, tronul eraocupat de tnrul fiu al lui Ilia. Petru trebuise s se retrag i(le aici inainte nu-1 mai vedem jucAnd vreun rol; cronica lui

    PETRU AL H-LEA $1 ROMAN AL II-LEA 2'3

    www.dacoromanica.ro

  • ,,.,-,;.4

    ...A.. I ?I * in../1,,, f ..,',.. vIr2L....tke,..:,,lit, ,:, .,,:::/....,.,,i,,,,,L,ar M. 'I; cZtul/nMern.r..40...i.:

    ,.r.-0,--,......-4,41.4,f4 ,....4 tA rtivotA le

    .....1.1.1,..ft-,.,...:1 NI71,4 1,:.14uInr.t. I,.

    f'........1yr, mi,i fr....1,,I; 1,7 j-,.. , r9,...c.;,,,,,, to kt ,I46;. AI 0,......,, C

    ' .''

    . Anr..4......4.9.,".01 T44,1107.-....A9,..- 14%.1,1..fire:

    . ,,c1/,'.:,71,....... el.,.....- 9(I, , oc,,rr, .10r. ,0,1c

    66... . , c...-w.

    .

    n .1 Iit b .. t

    rn,....

    e Irer..,/,, .7 rpl. .1 x-ttet-,...., Me, ,r;.Q.,...,...,,', ''... ' ,.. !.i. ,I, I.' .'''..'". rr, ,I

    .00,11A;(40 ,4rvorryr,.../ ..t..,.., ,..ir Ifr 1.1.. r.,,,, ..147,.,,r,,...,17, ai "'.f... A.... t 4' A I, ,i, , CIO, Tr.. .4.,...

    ,.; it eAst r,t loo Nei, ,... ,(44,..., ,,,........ ...13, ,,,,,3,... ,,z-,,,, q-.,- 0r.'

    -,-..9 .4..r. ."" , T,erninn gei emir ,i, i"c.,.i..r.,-;. F Tr erwire:A. i,,,, ,r, ,.....1"...,9,......../,

    ClT....,:::::::::4::::::ici.,:::;.,,,:::....,7.1,.r.

    , ,

    ,t 6,611.110 1' F.," 1,111{,110 ;Iv. TreCt/4191."4 ....".. --MCC," At ..n.n...,,,.....,,,1 rn, r 2 C Fe,.0.0-ve. Mt. lye f V.livot) .4,4," ,,,N,Irri

    -. -.1:.,,,,,,,I,:,-,,,( f .,. - , , 4I .0. ',Turf MIN re. nmrt ...9,,,..4rovu...,,,i i.,;,,,,,,,,, u yiu Ad: ,,,,...., .....1,,,,.m.....

    ire Vio,N1 ../4,-, -,.... 1 re,-,-7,-c." 1.,,,I,^-r,.....,,,, k,,,/. I tt-; ,-.:*, 71 t .4,,,1 :i....... eept.rcif,..... (If nor, rire,e, Alt, lr i...,,fir v ..,- ,,,,If.91,..7;0 I b A I I

    ........ 411,, 1

    1 e . .,-,1 1 1...

    , ,,,,,,42,11,,,,,,,,,t_

    _ t,'

    Cs.,- Alf

    I , ,e4,1V:#,..471,6,,...1.-..tti, 1 . rs7t-,-

    i. t_

    ,....;7-.-.'7( f! s, ,

    :.,

    4.

    Fig. 7. Hrisov dela Petru al 1I-lea, cu data 6956 (1448), Septemvrie ti,prin care Intare0e Bra.sovenilor privilegiul comercial pecare-1 aveau dela

    Alexandru cel Bun.

    2t, DECkDEREA NIOLDOVEI

    ,

    1,-ele.erf.

    www.dacoromanica.ro

  • BOGDAN AL II-LEA 25

    Grigore Ureche 0 Simion Daschlul ne spune laconic 0' audomnit un an 0 au murit .

    Se pare c. Intre sfAr0tul domniei lui Petru i inceputul ace-leia a lui Alex6ndrel, deci in toamna lui 1448 sau In primele luniale iernii, a st6panit in Moldva un Ciubeir Vodd (nosawkamom). Letopisetele vechi ii dau cloud luni de domnie, nune spun ing In ce legnurd de rudenie era acest voevod cu pre-decesorii si. Unii istorici din vremea noastr au vlzut in Ciu-bar numele generalului ungur Csupor care ar fi comandatcorpul de oaste trimis de Iancu de Huniedoara lui Petru: altii11 socotesc gre0t, credem noi tot una cu numele postelniculuiCiope din 1.451. Domnia ins5.0 cat 0 numele lui Ciubar Vod6constitue Inc." o problem6 pentru istoriografia romaneasc.

    Bogdan al II-lea. Alexandrel tine scaunul 0116 In toamna lui1449.Fiind foarte tnAr, conducerea treburilor o avea de fapt mam-sa,Marinca, 0 pArc6labul de Hotin, Manoil. Ultimul document dinaceastd domnie are data 27 August: AlexIndrel acord boierului loanArmenciocul scutire de dri pentru casa din Suceava i de vamdpentru once cumpraur a sa. Peste o lunA 0 jumdtate, tan'a"ruldomn trebuia sA prseasc6 %ara. Impotriva lui se ridicase un altfiu nelegitim al lui Alexandru cel Bun, anume Bogdan. Acestaizbutise s4-0 steal-10 o oaste, cpnase ajutor i dela Iancu deHuniedoara 0 venea acum s' ocupe tronul. Lupta a avut loc laTndt4eni, pe Siret, spre miazAnoapte de tArgul Romanului, Inziva de 12 Octomvrie 1449. Boierii lui Alexndrel au rezistatCu indarjire; o sumb." dintre ei aa, de pild Oancea logofAtul0 Costea Andronic au cAzut, facnduli datoria ; In cele dinurmA, insa au trebuit s6 se retrag4 i au trecut, impreund cu dom-nul lor, Indrit in Polonia, de unde veniser cu vreun an inainte.Bogdan intr In Suceava 0 Mitropolitul il unse domn al Mol-dovei. StpAnirea lui a durat doi ani de zile, pAn5. in Octomvrie1451 and a fost ucis de Petru Aron, in sat la Rauseni.

    Indat ce ocup tronul, Bogdan caut &A evite o intoarcerea lui AlexAndrel. De aceea incheie, la 2 Dechemvrie 1449, o late-legere cu Ditrih Buczacki starostele Podoliei 0 castelanul Came-nitei, pentru ca acesta sd intervie pe langh Regele Cazimir 0 sfet-nicii poloni In vederea indepArtarii dela granit a fostului domn0 a mamei sale. De asemenea, sd-1 incunotinteze pe Bogdan

    www.dacoromanica.ro

  • 26 DECADEREA MOLDOVEI

    de primejdia ce 1-ar ameninta ori dela cine si din once parte *.lar la nevoie, daea ar trebui sa paraseasca tara, sa-1 primeasca,pe el si pe boierii lui si sa-i dea adapost. Pentru toate aceste ser-vicii, ii va da lui Buczacki In dar In fiecare an cate 400 de zlotiturcesti si cate zece vase de vin de Malvazia si cate zece bucatide camha si cinci de cufterie si cate cinci de panza . Dar cu toataaceast Intelegere, Bogdan Isi da seama ca Polonii vor continuasa sprijine pe Alexandrel si vor lncerca sa-1 readuca pe tronulMoldovei. De aceea se indreapta cum era natural spre acelacare-1 ajutase si 'Ana acum, spre acela la care recurgeau de altfeltoti cei dusmaniti de Poloni, adica spre Iancu de Huniedoara.

    La 11 Fevruarie 1450, printeun act emis In targul'de jos ,adica al Romanului, Bogdan declara ca-1 considera pe acestaca parinte al sau si-i fagadueste sprijin si ajutor, cu stile sicu sfatul, In once Imprejurare. In schimb iubitul nostru parintesa ne ocroteasca sub mana sa si 86 ne apere de once dusmani ainostri . La sfarsitul actului, acolo unde se InSira martorii, gasimindata dupa domn credinta iubitului meu fiu, Stefan Voevod :e cea dintai mentiune despre acela care va deveni Stefan cel Mare.

    0 lnnoire a actului din 11 Fevruarie are loc la 5 Iulie (vezifig.8); Bogdan adaoga: Si de asemenea noi sa nu avem nicidecum86 dobandim cu sabia Chilia, fail voia parintelui nostru , &lieda lui Iancu. Aceasta relnnoire, la un interval atat de scurt, fusesedeterminata de sigur, si de faptul ca Alexandrel Incepuse Inc' dinMartie, preparativele de campanie. In August, armata lui, alca-tuita din gloate mari de Moldoveni si din doua polcuri dePoloni, comandate de Buczacki cel cu lntelegerea si deKoniecpolski (se citeste: Conietpolschi), era dincoace de Nistru.Bogdan se retrsese Cu ai lui in codrii Vasluiului si evita sdea lupta, socotind cum spune cronica s-i bage pe Levio la stramtoare si zabovind, sa-i flamanzeasca . Asa s'a si Intam-plat. Langa satul Crasna, drumul intra inteo padure Intins,obliga deci oastea dusmana sa se Insirue, neputandu-se desfasuraInteo formatie de lupta. Aci i-a asteptat Bogdan pe Poloni sii-a ataoat In ziva de 6 Septemvrie 1450. Deci cand au fost lamijlocul padurii, fcut-au navala oastea lui Bogdan Vod" la careleLesilor, ci aparandu-se Lesii, abia au scpat cu multa paguba sipeire. Deci vrand sa intre si ceilalta oaste lesasca, atuncea s'au

    www.dacoromanica.ro

  • ivit toatd oastea lui Bogdan Voda, cu multe steaguri i buciumesi fled calArime, mult pedestrime. Vazand acestea Leii, s'autocmit de rzboiu si au bagat In mijloc pe Alexandru

    s'au bdtut mai nainte de apusul soarelui pAnd au inoptat, perindde amAndouil pri1e, pan au ndvAlit i gloatele de pedestri,

    P:

    a-

    .t.........;.. .y......y......7` -,'-:, *%1-- '

    -')`s"t")--4-1.1ii""'-'-':-.4.."--r--... It:- 4 ...,- ,:./1 -..1, ....r4)

    ....--...z.ti,ilfr:-. :'-...,-,4",?..%v r rcv. 1,. .7r- 1731;1,.. ' 14.".' 4. ....V-2:+:;.::f.1"1 ti--

    -.---,"";-:)-''Icr.r.j":4:72,....1.1Jir:2--;---...v...t.:-:'"i'7,i1,-;,:-.-,,-- ....----,-7.-1-i

    -,ts-- .-.7-:--'. -,''xv-7.'

    - "; 4. 711.-1. y.. ....z.:v.i..,f,,,-,'.&., .

    .,,,,,.....,...

    -,_.,....y.,..:),......,"..,_...i,:,2:17,..,..

    .--0 - , 4"..,

    r, 7 q '- 7'

    ... )...- :-,...-nr, ---evo--:47.

    ./:'1.--1":;1--AV

    ...ctr-1.-n,!: ----A r.4 )-v,4.1_,. 1

    ,..k.:-.,:-..4.1f.si kq .%-n-,',.-1----"'

    .1."-i- 7,--1-t-t---/".1'"".;1-'''.1.4f,- L.:-:-

    a--rii...,-,1:-'0,'-'1.r,''s1717"" ----I-171"P 1 7

    .-47----1-

    .."--"%ri"7-"-"r;._ 71TI.T1'...,-

    ,.....:22,, ,;-5`-/:It* :..2:::::?:.,..':/,,,... "`

    7:---,"`--)21,7._,.'-'-r:'v.':

    .....

    -,

    --.

    r i-c,t;.cnr

    .i.-7r,-,2': v Jo;.:,..;.,r.r.,171''..--.1;:ilai;;1-,;:-'-.1c's '

    .:.-- .

    .N. v .-....... - - ,

    ...- _ -1...e.!..4.,.....

    -.--t,-,;---,,,-----.1-:-Jr.444- ,S,,

    r ---g"-.... 1''.7'

    ,...., ,

    ,,-_,..,,,,..),:.-....,,....7.4....-"--,-,.....;-.4%',.."-1-17-)7f,7e....--.1

    ..,..-,:-.?,41.--"'-:-,..3;:, ., rt-,-,--- ,,'4-,........

    .i.....-i-F-'zjiy7-11-,-,_;-.- -4,-A-2:.--_-_19-1.2.'4. --,--",..4..-

    z.F;IT''Fifst:112.10,, \II..:,, Jo. s. ik.. '

    ... ;... (1;_. ?........-ai --- f"

    .. - --, - ,--

    1 .-

    -.L... ..,__.

    6ri:"P'II.C.- r-"-. \ 11. %

    e-,

    - , ..,,a_-..-

    ...--..m.-,_

    Fig. 8. Hrlsov dela Bogdan al II-lea, cu data 6958 (1450), Iulle 5,prin care fAgadueste credint si prietenie lui Iancu de Huniedoara.

    carii au Meld la strmtoare mare moarte In Levi, tind cu coaselevinele cailor; unde hatmanii lesesti, vr"and s6 Imbrbdteze pre ai

    si-au pus si ei capetele, ales Piotru Odrivoz i Nicolae PoravaBuciatskii InfrAngerea ar fi fost total, dacd nu le-ar fi venit

    In ajutor Lesilor un corp de Moldoveni de ai lui Alexndrel, Infrunte cu pArcglabul de Hotin; acestia, contraataciind, Indguir5restului armatei polone sa se retragri. Bogdan nu-i urmari, mul-lumindu-se cu izbanda castigata. E foarte probabil c la aceastd

    BOGDAN AL II-LEA 27

    Vod

    i .

    www.dacoromanica.ro

  • 28 DECADEREA MOLDOVEI

    lupta dela Crasna o anticipare a luptei din Codrul Cosminuluisa fi participat i tanarul Stefan care avea in acel moment intre15 si 20 de ani. Biruitorul ar fi putut s aiba o domnie rodnica

    indelungatd: dovedise vitejie i, judecand dupd fiul sail, de sigurca avea i alte insusiri. Din nenorocire insa, Bogdan ca i VladTepes cazu victima unui atac produs pe neasteptate. kite&noapte din Octomvrie 1451, pe cand domnul se afla la un spatin satul Rauseni, apru deodat o ceata de cdlareti, in fruntecu un frate al sau, Petru, caruia i se mai zicea si Aron. Neavandputinta unei impotriviri, Bogdan fu prins i decapitat. Letopi-setele vechi dau ca data' a mortii Vineri 16 Octomvrie in zoride zi ; ea este insa gresit, deoarece ni s'a pastrat un document,al celui ucis, din 17 Octomvrie; pe de alta parte, in 1451, 16 Oc-tomvrie a czut inteo Sambdt, nu Vineri, Bogdan a fost inmor-mantat, se pare, chiar in sat, la Rauseni; sotia sa, Doamna Maria

    tnsrul Stefan trebuird sa ja calea pribegiei. .Petru Aron n'a putut lug sa se bucure de tronul capatat

    printeun asasinat odios. Alexandrel, care pandea din Poloniaprilejul de a relua domnia, 11 gasi acum. Boierii trecura de partealui si astfel ucigasul lui Bogdan trebui sa plece. La 24 Fevruarie1452, noul voevod intarea manstirii Bistrita stpanirea asupraBotnei cu ezerele ei i cu vechiul hotar, scutind-o de once (166_Domnia tea dintai aratase lui Alexandrel ce insemna sa aibimpotriva-i pe lancu de Huniedoara; de aceea, se grain acumsa-1 castige de partea lui, incheind, la 16 Fevruarie 1453, un actprin care-I recunostea imitand pe Bogdan ca parinte alsau. Il va asculta si-1 va ajuta, in toate, iar pe nepoata lui Iancuo va lua in casatorie sa-mi fie Doamna Oda la moartea mea .In schimb, acesta II va milui si-1 va apara de toti dusmaniiin toate partile ca oricare parinte 'pe fiul sdu . Fata de unasemenea gest, Polonii se puteau supra ; Alexandrel se grabi sa-ilinisteasc, scriind, la 23 Septemvrie 1453, regelui Cazimir, ca vaveni sa i se inchine inteunul din orasele dela granita, la Sneatinsau la Camenita, sau chiar si mai departe, la Kolomea i ca-i vapastra credinta deplina, ca i inaintasii si. S-1 apere insa Craiulimpotriva dusmanilor, s-1 miluiasca i sa-1 ocroteasca .

    Supus la toata lumea, bietul Alexandrel nu izbuti totusiinlature primejdia. La 1 Ianuarie 1454, el daruia manastirii Neam-

    www.dacoromanica.ro

  • PETRU ARON 29

    -tului o parte din branistea domneasa. dela Bohotin; la 25 Auguststapanea in locul lui, Petru Aron. Cum s'a produs schim-

    barea, nu stim precis, dupa cum nu stim nici In ce imprejurari,Alexandre' a izbutit, Intre 8 Dechemvrie 1454 si 3 Fevruarie 1455,sa indeparteze din nou pe rivalul su i sa reia pentru a treiasi ultima oara domnia. Cert este numai atat ca avem documenteinterne dela Petru i numai dela el in intervalul 25 August8 Dechemvrie 1454, iar dela Alexandrel, i iarasi numai dela elin intervalul 3 Fevruarie 12 Mai 1455. 0 domnie comund aacestor doi, in intervalul 1451-1455, cum au admis unii istoriciai nostri, nu ni se pare cu putinta. Hrisoavele interne nu coincidniciodat in acest interval, ci alterneaza, fiind sau ale unuia, sauale celuilalt. In Mai 1455, Petru Aron veni din nou cu oaste impo-triva lui Alexandre' ; lupta avu loc, in ziva de 25, la Movile ,si se termina prin infrangerea acestuia din urm ; silit sa se retragala Cetatea Alba, tanarul fiu al lui Ilia i ispravi acolo peste treiluni, la 26 August dupa cat se pare, scurta i sbuciumata sa vieata.Ucigasul lui Bogdan apuca din nou scaunul domnesc i, umilin-du-se Inca si mai mult cleat Alexandrel, 11 pastra doi ani de zile,'Ana in Aprilie 1457.

    In luna In care se dadea lupta dela Movire, in Mai 1455, avealoe un episod interesant pe trmul de miazanoapte al Marii Negre.Un grup de 1.4 Moldoveni din castelul Lerici, la gura Niprului,acolo unde mai tarziu va fi cetatea Oceakov, se inteleg cu unalt grup, aproape de patru ori rnai numeros, venit din CetateaAlba sub pretextul pescuitului, si pun mana prin surprindere, pecastel, care apartinea fratilor genovezi Senarega. Incercarile ace-stora din urma de a relua, pe cale diplomatica, fosta lor pose-alune, nu reusesc: Lerici rmane in stapanirea Moldovei sub PetruAron i, se pare, si dupa aceea. Un document din 1465, Mai 18,arata c fratii Senarega faceau noi reclamatduni, MI% succes insa.

    Framntarile ce au avut loc in Moldova dup moartea luitefan, n'au favorizat ridicarea de noi lcasuri bisericesti.

    Nu cunoastem nicio ctitorie dela Roman, Petru, Bogdan siAlexandrel, acestia multamindu-se s fac doar danii mana-stirilor intemeiate de inaintasii lor. Cele mai numeroase suntacelea ale lui Alexandre' care a si domnit de altfel mai mult;dela el avem cate patru hrisoave pentru manastirile Nearritail,

    www.dacoromanica.ro

  • 30 DECADEREA MOLDOVEI

    Moldovita i Pobrata i cate unul pentru mandstirile Bistrita,Horodnic, a lui Iatco i pentru Mitropolia Sucevei. Bogdan siPetru au facut danii mngstirilor Neamtul i Moldovita ; cel dinurm da dou hrisoave i manastirii Probata.

    Pentru a Indeparta primejdia din partea Polonilor, pentru a-iimpiedeca sa sprijine pe vreun pretendent la tronul pe care-1dobAndise In felul aratat, Petru Aron se hotaraste sa li se inchine.La 1 Octomvrie 1455, el se intalneste la Hotin cu dregatorii re-gelui Cazimir i da un act prin care fagadueste s slujeasca.credincios acestuia 'Ana la moarte i s-1 ajute cu oastea lanevoie. In acelasi timp, daruieste sotiei lui Ilia, Doamnei Marincadup cum am artat, ea era ruda cu Craiul targul Siretului,Cu vama, cu morile i cu toate veniturile, apoi Olhovtul cu morile,cu Tatarii, Cu lovistele i iarasi cu toate veniturile. In schimb,Petru va avea cetatea Hotinului care pana acum fusese in sta-panirea Marincai, deci a Polonilor. Acest act este confirmat hateforma solemna, la 29 Iunie 1456, la Suceava. Se fac precizari:corpul de oaste pe care va trebui sa-1 trimita Petru, In cazulunei expeditii hnpotriva Prusilor sau altora, va fi de 400 decalareti cu sulite cu armuri . Daca nu se face expeditie,atunci Craiul va primi, sub forma de ajutor, 400 de boi. Pelang apanajul hotarit Marincai, domnul Moldovei va inzestrasi pe fiica acesteia, pe domnita Anastasia. Se vor extradafiii lui Sidachmet, fostul han tataresc, cari se refugiasera sauvroiau sa se refugieze In Moldova. Deci o suma de obligatii pre-cise, cea din urma de-a-dreptul jignitoare; in schimb, cand evorba de avantagii, nimio deslusit. Chestia Hotinului si a Tetineise wand 'Ana la intAlnirea cu Regele Cazimir care va hotarlatunci ce e de facut. Cat despre Chilia, o aluzie vaga, de caractergeneral: daca unele pamnturi sau mosii din tinuturile Mol-dovei ... au fost instr6inate, trebue i voim s le dobandim dinnou . Cu ce va contribui regele la aceasta, nu se spune. Numaipentru hanul Sidachmet se precizeaza c regele nu-1 va trimite adica extrada, fara sfatul i vointa lui Petru si a dregatorilorlui: o usoara atenuare a calcarii dreptului de azil la care consim-t,ise nevolnicul domn.

    Din partea Polonilor, dupa atatea concesii, Petru se puteasocoti asigurat. In ce priveste pe Turci, el se grdbise sa li se In-

    www.dacoromanica.ro

  • BIBLIOGRAFIE 31

    chine inch' din Septemvrie 1455. Cu putin mai inainte, Mohamedal II-lea cucerise Constantinopolul (1453); puterea turceasca erain plin i continua expansiune. Spre sfr0tu1 toamnei, In 1455,sosete In Moldova trimisul Sultanului, cerAnd un haraciu anualde cloud' mii de zloti ungureti. Era pentru intla data cand sefacea o asemenea cerere. Un alt domn ar fi respins-o ; Petru Insa,care n'avea in el nimio eroic, hotarate sa se piece. Trimite deciraspuns lui Mohamed ca va expedia prin Mihail logortul, sumaceruta. Caracteristic e actul pe care domnul i intreg sfatul boie-resc Il dau acestuia din urma, spre a nu fi acuzat vrodata ca afcut inchinarea la Turci din proprie initiativa. Se vede imediatteama i neputinta. Nu suntem In stare ... s ne aparam nici-decum spune Petru Aron pentruca nu avem nicio putereniciun sprijin de nicaieri Pentru aceea ne-am srtuit cu totiiimpreuna s5. ne plecam capuI acestui pagan... sa gsim i sle dam... ace0i dou mii de zloti ungure0i, ca s ne fie pace.sa nu piar tara noastra .

    Tara n'ar fi pierit ; osta0 erau destui i dovediser vitejie,nu era Insa conduceitorul care trebuia. and el se va ivi, un annumai dupei aceasta, Moldova se va ridica toata, ca un singurom, i va arata intregii cre0inatati puterea ei. Acela0 a fost poporul,acelea0 posibilitatile lui, i sub Petru Aron, ca 0 sub stefan celMare; a trebuit s vie Irma puternica personalitate a acestuia dinurma pentru ca sa fac suma virtutilor. Caci In fiecare dintreoameni sunt laolalta i binele i rul i puterea i teama i vir-tutea i viciul; iar In aceasta sta meritul marilor personalitti,a marilor cArmuitori de noroade ca tiu sa faca apel la parteanobila a fiintei omeneti, la sentimentele de abneggie, de altruism,de curaj, de dreptate, spre a obline, prin ele, realizri epocale.

    BIBLIOGRAFIEIliav vi tetan: 1. I. MINEA, Informatiile romtine.,sti ale cronicii lui

    'Jan Dlugosz, Iai, 1926, 68 p. in 80; 2. N. IORGA, La cronologia vechilorDomni moldoveni, in Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., t. XII (1932), p. 35-40.

    V. i p. 15, nr. 7.Petro al BE-lea vi Roman al II-lea. Ciubiir Vodil : 3. I. URSU, Re-

    latiile Moldovei cu Polonia, Piatra, 1900, 200 p. in 80; 4. N. IoRGA.Ciubcir Y odd , in Rev. Ist., (1915), p. 125-129.

    V. i p. 15, nr. 7.

    www.dacoromanica.ro

  • 32 DECADEREA MOLDOVEI

    Ill. AlexAndrei 0 Bogdan al II-lea: 5. V. PARVAN, Alexndrel Vodei SiBogdan Vodcl, Bucuresti, 1904, 128 p. in 8; 6. I. BOGDAN, Contributii laistoria Moldovei mire anii. 1448-1458, In An. Acad. Rom. Mem. Seq. Ist.t. XXIX (1906-1907), p. 629-643; 7. I. MINEA, Sfrsitul lui Bogdan IIVodei. In legeiturei Cu o inscriprie recent descoperia, In Insemnclri Iesene, V(1942) vol. XVI, nr. 10, p. 114-119.

    IV. Petru Aron: 8. FRANZ BABINGER, Gel dintcti bir al Moldovei catreSultan, Bucuresti, 1936, 11 p. in 8. (Extras din Volumul Omagial pentrufratii Alexandru si Ion I. Lapedatu; cf. recenzia lui Damian Bogdan In Rev.1st. Rom., VII (1937), p. 414-416).

    www.dacoromanica.ro

  • IANCU DE HUNIEDOARAAttetul cel mai puf ernic al /u(

    Hristos(Scrisoarea din 1456 a Papel

    Calist al 111-lea).

    Romnii din Ardeal n'au avut parte de o desvoltare liber, informe proprii, natiionale, ca dincoace de Carpati. Statul in cu-prinsul cdruia au trdit a fost un stat strin, cu o bisericd domi-nant strin, cu o pltur conducAtoare strinl. Cine voia s iaparte la viga de stat, s intre in ptura conducdtoare, fataltrebuia s se asimileze ei. In aceasta a constat tragedia elemen-tului romnesc din Ardeal. El a dat, in decursul vremurilor,demente superioare, de o valoare deosebitii, ata in domeniulpolitic, cAt i in cel militar si religios. Aceste elementean fost pierdute pentru neamul nostru, ele s'au integrat inviala de stat maghiard. data mai mult se dovedeste ce covar-sitoare insemntate are pentru popor faptul de a-si fi pututcrea o forma de stat proprie. Cci numai ea poate asigura odesvoltare liber, o manifestare completa a insusirilor etnicecaracteristice.

    Cazul cel mai tipic in ce priveste procesul de asimilare al ele-mentelor superioare romAnesti din Ardeal Il formeaz familiaCorvinestilor. Ea a dat statului ungar pe cel mai n'are generalal lui, Iancu de Huniedoara (vezi fig. 9), pe unul din cei mai str-lucii Mateia.5, i pe un ilustru arhiepiscop si diplomat: Ni-eolae Olahul.

    Asupra originii acestei familii nu poate incApea niciun f el deindoial: ea este romaneascii, dintr'o regiune specific romneasca:Huniedoara j dintr'un mediu iarsi specific romnesc: aceitori ai granitei cari, din Banat pAnd in Maramures, s'au recrutatin primul rAnd din neamul nostru. Tata' lui Iancu se numea Voicu ;

    3www.dacoromanica.ro

  • el era, la randul sau, fiul lui serb (Noyk filii Serbe ). In 1409,Regele Sigismund, drept riisplatd pentru strlucitele sale me-rite ( praeclaris meritis ), dovedite In diferite Imprejurari ca

    Fig. 9. XIlografle adicA gravurA In lemn InfAtIOnd pe Iancu de Iluniedoara.(Dupa edilia din 1488 a cronicei lut loan de Thurocz).

    otean al Curtii (aulae miles), li ddrueste domeniul regal alHuniedoarei ( possessionem nostram Regalem Hunyadvar voca-tam ), cu toate locurile sale de arturg, fanetele, punile, pdurile,

    34 IANCU-DE HUNIEDOARA

    www.dacoromanica.ro

  • Iareopalunki fE regal inpiamopItnsui mire' inl It InPullllOP iun 11flPU'toltoyi !vs Joirirai 'earopaiunH ap noun pm

    IV21 'n310A in' 6OTA oitanmPeEfuri re punwslills aja2ai aan mid 'CutlulEqwul vspos vuuuldia - o21.1

    .

    .

    41`.4.41A4'

    ' rrp.op.11,9.i'anotthQ9,6 dttrys.

    )1014OVVV,14,..140,1

    6.160 Las4;721.1.4.10.9440.034 \-/

    1.17/41. St,t,174t1r..110,

    , Ih

    4411...4kurrs 40.414:_yrue

    iwr.xut-pd..5 u,y00,11NY113,

    till V9)0NvAv. 4

    t

    . -

    N:17/1/..91.v";k4oct if.Q.) .;\ o91(..,4114 I.4ptor54 Sit.)

    101.4%..;61110. 614 Vh..../,dIN19.) 3, 9"9V);._,

    v.^.....,v*"..Ji. T,i/V1,,,-.....

    vio Mtu t.asW A 4 .,-Di uk,p9,9 A w 4l,IS v1,e:. v. v 1vwv

  • 0,-

    91

    o.

    Fig. it. - Interior al Castelulul dela Huniedoara.

    36 lANCU DE HUNIEDOARA

    www.dacoromanica.ro

  • apele, helesteele, dup vechile i adevratele hotare (vezi fig. 10si 11). Donalia nu se face frig numai lui Voicu, ci i fratilor si buni,

    _

    FAMILIA LUI IANCU 37

    *If 0,0.#

    Fig. 12. Catedrala catolica din Alba-Iulia, In care se aria mormintullu Iancu de Huniedoara si acela al fratelui sau.

    Mogo i Radul, fratelui situ dui:4 tat, iarasi Radul, i fiului sduloan care nu e altul decdt vestitul anca de Huniedoara. Acesta

    9., t

    www.dacoromanica.ro

  • 38 IANCTI DE HUNIEDOARA

    din urma a mai avut un frate care a purtat tot numele de loani care a murit In 1442, fiind inmormantat In catedrala catolicdin Alba-Julia (vezi fig. 12).

    Iancu s'a ndscut, dupa toate probabilitatile, in 1386, in anulcAnd Mircea incepea sa domneasca In Tara Romneasca. Data odeducem pe temeiul unei scrisori din 1448 In care, comunicandPapei Nicolae al V-lea, ea pleaca la rdzboiu impotriva Turcilori cerandu-i ajutorul, el ii spune cd numra peste asezeci deani ( jam supra sexaginta numeramus annos ). Pe de altaparte, cercetdtorii unguri afirma cd In 1409 avea 23 de ani i caa intrat atunci impreund cu tatd1 sau In serviciul voevodului Tran-silvaniei, Nicolae Csk. Prin urmare, data naqterii ar fi 1386, inoriice caz, ea nu poate trece de 1388. Am insistat asupra acestuifapt, deoarece in istoriografia noastra exista parerea ca Iancu arfi murit Inca tandr , pe cand in realitate el a inchis ochii invarstd de 70 de ani sau, In cazul cand admitem ea trmenul peste din scrisoarea adresata Papei, Inseamna numai cdteva luni, 68de ani.

    In 1431-32,11 Intalnim in solda episcopului de Zagreb, coman-and o trup de 12 cdldreld. Apoi pleaca In Italia unde servetedoi ani de zile lui Filip, ducele Milanului, desavarindu-i in ace-lai timp cunotintele tehnice militare. Reintors in tard, 11 gasimin 1435, pe el i pe frate-sau Ioan, primind din partea regeluiSigismund, oraul i districtul Comiat din Banat, ca zdlog pentrusuma de 1.500 de florini de aur pe care o daduse cu imprumuttezaurului. In 1437, Iancu, tot impreuna cu frate-su, se obligaa servi cu un detaament de 50 de lanci timp de trei luni (Oct.Dec.) ; solda acestora, In slang de 1.250 florini de aur, o va 066tot el ; in schimb Sigismund li zdlogete din nou districtul Comiat.In 1438, Iancu e ban de Severin ; in 1439, constatam CO noulrege Albert datorete celor doi frati 2.757 de florini, cheltuelifdcute de ei cu apdrarea cetatilor Severin, Gureni, Orova iMehadia. Drept garantie primesc, de data aceasta, patru targurii o jumdtate de sat din comitatul Bodrog. In acelai an,Iancu i cu frate-su se obliga a Intretine un detaament de200 de calareti timp de trei luni, pentru suma de 6.000 deflorini. Fiindca regele nu le-a putut numra decAt 2.000, pentrurest le zalogete districtul lcus din comitatul Timioarei, impreuna

    www.dacoromanica.ro

  • cu targul Marginea. In 1440, cei doi frati primesc o donatieimportanta: comunele oimu, Barsau, Nevoiesi i Burueni dincomitatul Huniedoarei precum i domeniul Bosar din Banat cutoate satele i veniturile lui, drept rsplata pentru vitejia ara-tat de Ioan cel Tamar in lupta cu Turcii, in Muntenia, candel a fost ranit de moarte, precum i pentru apararea cetatilorSeverin, Orsova, Mehadia, Gureni. In 1441, o nou donatienumai lui Iancu, anume targul Dobra din comitatul Huniedoarei,care pana atunci tinuse de castelanii din Deva. In acest an, Iancue voevod al Transilvaniei i comite de Timisoara. Cea mai inalttreapta a ierarhiei civile si militare o atinge el insa. in 1446, candIn urma mortii Regelui Vladislav, intamplata la Varna, prelatii,baronii i nobilii li aleg in ziva de 5 Iunie guvernator al Ungariei( Regni Hungariae Gubernator generalis ). Devine aceasta dem-nitate 0115 in 1452 cand i da demisia din cauza intrigilor ace-lorasi nobili. Regele Ladislau Postumul, apreciind ins marile ser-vicii pe care le adusese statului, Ii darueste in 1453, orasul i dis-trictul Bistritei, cu dougzeci de sate, precum si demnitatea decomite perpetuu al Bistritei. In acelasi timp, hotaraste ca in stemaacestui mare ostas, pe lnga emblema de 'Ana atunci: corbul cuinelul in cioc (de aci numele de Corvin!), &A fie reprezentat peviitor si un leu in picioare, de culoare rosie pe camp alb, tinando coroana de aur: simbol al vitejiei lui Iancu si al serviciilor pe carele-a adus el dinastiei i statului. In 1453, i se intareste posesiuneacetatilor Gurghiu i Deva, de ultima -tineau 55 de sate adistrictelor romnesti: Sudia, Manstur, Bofar i Jupan dinBanat; in acelasi an, el poarta fitful de cpitan suprem alarmatei unguresti. i inteadevar, nimenea nu putea fi mai indicate comanda armata care trebuia s infrunte pe cuceritorul Con-stantinopolului, pe Mohamet al II-lea.

    Luptele cu Turcii. De altfel, de dou decenii, Iancu nu faceacleat s poarte razboiu contra Turcilor. Luase parte la lupta delaSemendria din 1437; la luptele dela Dunre, din 1441, cu papIsak, in jurul Belgradului. Se ciocnise cu Mezed pasa la Santimbru(18 Martie 1442) si repurtase peste cateva zile (23 Martie) o stra-lucita biruinta asupra lui. In toamna aceluiasi an, distrusese laPoarta de fier un detasament turcesc, comandat de beglerbegulRumeliei ehabeddin i sfaramase, pe Ialomita, grosul armatei

    LUPTELE CU TURCII 39

    www.dacoromanica.ro

  • 40 IANOU DE HUNIEDOARA

    dusmane, luandu-i o prad uriag (2 Septemvrie). Incurajat deaceste succese, intreprinsese marea expeditie din 1443 care a dusarmatele crestine pnd dincolo de Sofia, In inima Balcanilor. Incursul ei, avusese mai multe biruinte, luand mii de prizonieri si osuing de steaguri. 0 mentiune deosebit merit, in aceast expeditie,luptele din jurul Nisului (1-3 Noemvrie) precum si cele delatrectoarea Kunovita, in timpul retragerii, Intre Sofia si Ni(5 Ianuarie 1444). Din nefericire, a doua mare expeditie, dintoamna anului 1444, care trebuia s duc la izgonirea Turcilordin Europa si la ocuparea Constantinopolului, se isprvi in chiptragic, in vecinaatea orasului Vara. Din cauza unei imprudentea regelui Vladislav care plati cu viata faptul de a nu fi tinut seamiide sfatul lui Iancu si cu tot eroismul artat de acesta din urm,Turcii repurtar o victorie hotritoare. Nici In 1445, cu prilejulexpeditiei pe Dunre (vezi mai sus, p. lb), nu se putu ajunge laun rezultat general apreciabil. Peste trei ani, In 1448, avu loao noul campanie care duse armatele lui Iancu pan la Kossovopolje(CAmpia Mierlei), aproape de izvoarele Moravei. Aci se reedit&lupta din 1389 si cu acelasi rezultat: dup o prim faz, in carebalanta victoriei pdrea s se Incline spre ei, crestinii fur invinsisi obligati s." se retrag ; 17.000 rmaser pe cmpul delupt. i ca si cum n'ar fi fost de ajuns atata, la intoarcere,Iancu fu prins de ctre Gheorghe Brancovici, despotul Serbiei,si Inchis In cetatea Semendriei, de unde i se dete drumul in De-chemvrie, dup ce, mai intAi, isclise conditiile, grele, de eliberare.Brancovici plti big aceast indrzneald a sa, deoarece IancuIi confiscA intinsele propriet4i pe care le avea in Ungaria si intre-prinse chiar, in 1450, o expeditie de pedepsire. In cele din urm,se ajunse la o intelegere, In 1451; nepoata lu Brancovici, Elisabeta,fiica lui Ulrich de Cilly, trebuia s devin peste doi ani, sotia luiMateias, fiul lui Iancu ; in cazul and nu se va respecta aceastintelegere, atunci toate propriettile pe care le are despotul incomitatele Bereg, Stmar, Bihor, Zarand si in Banat vor intraIn stpnirea lui Iancu si a fiilor s.i. In 1454 un an dup c-derea Constantinopolului are loe o nou campanie in Serbia,impotriva Turcilor ; se cucereste cetatea Krugevac (se citeste:Crusevat); printre miile de prizonieri luati, se af1 insusi coman-dantul, Firuz beg. Ultimul rzboiu pe care 1-a purtat Iancu de

    www.dacoromanica.ro

  • LUPTELE CU TURCII 41

    Huniedoara cu Turcii a fost la Belgrad, In 1456. Stdp&Ikea acesteicetti insemna, de fapt, drum liber spre esul din fatd ; nu de-geaba i se spunea doar cheia regatului Ungariei (clavis regniHungariae), aa dupd cum Chilia i Cetatea Albd erau cheileMoldovei. De aceea Mohamed al II-lea se hotdri sd o cuprind.In fruntea unei armate uriae unele izvoare vorbesc de 200.000de oameni, 300 de tunuri i 200 de vase el sosi la inceputullunei Iulie in fata cetdtii. Iancu, la rndul sdu, luase mdsurilecuvenite de apdrare. Intdrise garnizoana Belgradului 0 o pusesesub comanda cumnatului su Mihail Szildgyi, o aprovizionase cucele necesare muniii i alimente 0 concentrase o flotd de 200de vase la Petrovaradin. Asediul incepu in ziva de 5; in ziva de14, avu loo lupta naval dela Salankemen in care Turcii turd invin0 ;indatd dupd aceea sosi la Belgrad i Iancu, a cdrui armatd cuprindea0 un corp de cruciati, organizat de cdlugdrul loan de Capistrano.Asaltul general se produse in dupd amiaza zilei de 21 Iulie. Turciireuesc in cele din urrnd sd pdtrundd in ora; cetatea insd rezistndCu Indrjire, un contra atac viguros Ii silete sd se retragd. A douazi, are loe o noud luptd la marginea oraului. Izbiti in plin de artilerialui Iancu la care se addogaserd i cteva piese luate dela du0nan,atacati cu funie de cavalerie precum i de cruciatii lui Capistrano,Turcii Bunt cuprimi de panic5. 0 se retrag in desordine. O pradduriae rdmne in minile biruitorilor. Vestea cd Belgradul nuputuse fi luat i eh' Mohamed al II-lea, cuceritorul Constantino-polului, a trebuit sd fug, rdnit, produse o extraordinard bucuriein toatd Europa. Papa trimise o scrisoare entusiastd, numind peIancu atletul cel mai puternic unic al lui Christos . Indatdinsd dupd vestea cea bun, sosi alta, dureroasd: a mortii celui cefdurise victoria. Armatele turceti aduseserd cu ele 0 molimagrozav a ciumei. Incdrcat de ani, obosit de rdzboaie, viteazul nuputu rezista boalei i la 11 August 1456, inchise ochii la Zemun,in fata Belgradului eliberat. L'au plAns cu lacrimi fierbinti tovar4iide lupt ; i-au dus apoi trupul i l-au ingropat, aa cum dorise,In biserica din Alba-Iulia, aldturi de fratele sdu. In epitaful scrisde Ioan de Capistrano, clugdrul-ostaq, citim: a cdzut coroanaregatului ; s'a stins lumina lumei .

    Nu e de mirare cd aceastd uriw personalitate a avut o mareinfluent:6 asupra tdrilor de dincoace de CarpaIi. Timp de aproape

    www.dacoromanica.ro

  • 42 IANCU DE HUNIEDOARA

    cincisprezece ani, atAt Muntenia at si Moldova au stat sub directalui InrAurire. Vlad Dracul a pldtit cu viata faptul ca 0-1 Mousedusman ; Dan al 111-lea si Vlad Tepes au ocupat tronul cu aju-torul lui. Petru al II-lea, In Moldova, i-a fost cumnat; Bogdan,tat61 lui Stefan cel Mare si Alexndrel il considerau ca pe Orin-tele lor. Stpanind Severinul si Chilia, dispunand, ca guver-nator al regatului de marile resurse ale statului unguresc, fiindsi conducdtorul luptei Impotriva Turcilor, era natural ca influentalui sa se exercite asupra unei arii asa de Intinse. Dup Mirceacel BAtrAn, Iancu de Huniedoara a fost a doua personalitate decaracter european, pe care a dat-o neamul nostru; Stefan cel Mareva fi a treia.

    Ladislau si Mateias Corvinul. Cds6torit cu Elisabeta de Szilgyi,Iancu a avut doi copii: pe Ladislau ndscut In 1432 si pe Mateiff,nscut la 23 Fevruarie 1443, In casa lui Jacob Mliffi din Cluj.Cel dintAi este, in 1453, ban al Croatdei si Dalmaidei, In 1456,apgr al6turi de unchiul s6u, Belgr