ISTORIA NA_ŢIONALA

PE�RU

SAU

NEMuL, �SAPA. ARMA, CASA ŞI MINTEA

ROMÂNILOR PRIN T6TE TIMPURILE ŞI LOCURILE

DE

GEORGIU RADU MELIDON

Virtus Romana rediviva.

------- ����--------�

BUCUREscI Din stabilimentlll 'în artele grafice

SOC E C D, SA N D E R & TE C 'L U

39, Strada Academiei 39,

1876

ISTORIA NATIONALA

PERU

o DE: cx wit lir'SAO

NEMITL, SAPA, ARMAI CASA g MINTEA

ROMANILORPRIN TOTE TIMPURTLE §I LOCURILE

DE

GEORGIU RADU MELIDON

Virtue Romana rediviva.

BUCURESCIDin stabilimentul In artele gTafice

SOCECt, SANDER & TECLII39. Strada Academie! 39.

1876

FIULUI MEU

Dttnetritt RahMscut la 15 Febrariii 1872

MO§TENIRE §I BINEOUVENTARE

Indemn

SPRE IUBIRE DE NEMO S,I DE TERRASINGURELE ADEVtRATE

VIRTUTE SI AVERE.

lite Lisbon

PREFAcIA.

Am combinat scrierea de facia in vedere cu urmatOreletrei scopuri:

i. De a servi pentru carte scolara in clasele incepacire,adica a destepta simtimentul national in masele poporulul ro-man. 0 esperienta de mai multi anT ca profesor mi -au doveditca acest scop nu putea fi ajuns cu cartile scolare de pansacum, nici cu acea a D-luT Laurian, care presinta numaT oenumerare prea amaruntita de date cronologice si nume prd-prii ; nici cu acea a D-lui Eliade care cuprinde discutiunTfilosofice prea superiore si maT cu sema prea largi pentrumintile incepat6re. Pentru a nu impovara mintea elevilor, amlasat la o parte on -ce amununte cronologice si am estras nu-maT faptele principale care au avut influentie maT decisiveasupra destinelor nationale, legandu-le inse in un tot crono-logic succesiv, scurt si cuprinzator, care sa pue pe elevi si pepopor in stare de a poseda intregul sir al istorieT nationale siast-fel sa pOta urmari maT apoi singurT prin citire allarea am6nuntimilor cuprinse in alte scrieri mai largi. Pentru ca insstudiul istorieT in scold sa nu le presinte numaT una siniplaindestulare de curiositate, ci sa le serve ca invetatura si indemn

*

4

de conduita nationala, am insotit espunerea faptelor istoricesi cu esplicarea causolor celor maT naturale care le-ad produs,asa cat eleviT sa'sT pOta da sema cum, de exemglu, 8,000 deRomani ad putut sa bat cand-va ioo,000 Turd la Caluga-renT, si cum, prin urmare, vor putea sa maT faca acesta inviitor. Alt-fel istoria s'ar presinta elevilor ca o simpla fabulasi studiul eT ar fi cu totul de prison. Studiul istorieT in scOlenu pOte avea de scop a incarca mintea elevilor cu un sir defapte brute pe care le p6te gasi cine-va on cand espuse inanalele pastrate, ci de a'T inveta cum sa citesca si sa intelegaacele anale, adica cum din faptele trecute sa afle modul dea se conduce maT bine in viitor. Am impartit dar si istoriaRomanilor, nu dupa Domni sail evenimente, ci dupa modulde credinta, de virtute si de lucrare a Romanilor din diferitetimpurT, raportand tote. faptele numai la nemul, saga, arma,casa ,si mintea Romanilor, care au fost singurele cause natu-rale ce au provocat marirea for dupa timpurt Ast-fel aminsistat cu entusiasm chiar asupra unor simple traditiunT, pre-cum Dochia, aprodul Purice, Teutu, etc., cand ele au fost denatura a imbunatati sufletul poporului si simtirea nationala,aducandu'mT aminte de unul din proseforiT meT carele, om ba-tram, plengea cu lacramT cand ni esplica in scold batalia dela Valea Alba. NumaT cu asemenea invetatura din scold neam maT putut ridica noT RomaniT de astacli pentru a faceUnirea Moldovenilor si a Muntenilor. De aceia, in ajutorulinvetatorilor si a scolelor lipsite de bibliotecT, maT cu semaprin sate, am adaos la finit un apendice cu diferite povatuirTscolastice si cu diferite bucatT literariT estrase de prin scrierilenationale, care ad contribuit maT mult la pastrarea sail rein-vierea romanismuluT.

2. Al doilea scop al meil au fost ca studiul istorieT sepresinte Romanilor intarirea unireT for politice adusa prin eve-nimentele istorice moderne. Cand in ScOla Normala Carol Is' ail gasit internatT la un loc MoldovenT si MuntenT, s'ad ve-slut cum persista Inca chiar in spiritele tinere de dincoce si

5

dincolo de Milcov, o mandrie reit intelesa sail o desbinarevetamatOre, numai pentru ca istoria invetata prin scOle li-ailfost facut cunoscute fel de fel de victoriT sail invingerl urmateintre stremo§iT lor, fara a li esplica adeveratele cause ale ace-lor lupte fratricide Ore-cum *). Am fost unul din luptatoriTUnireT; am luptat in partea MoldavieT cu pena ca scriitor;am fost primul care am intrunit la BucurescT administratiuneascolelor de dincOce i dincolo de Milcov ca Director generalal scOlelor din Romania la 1862; am fost decT tot-dea-una inpositiune de a me ocupa mai de aprOpe cu studiul causelorcare in trecut all putut provoca intre Romani conflicte pansla sange, ,i am gasit ca, in timpul Romani lor curati, ele nuproveniail de cat din dorinta de a se intruni toff in un sin-gur stat i numal in timpurile de decadenta, cand Wirile tereierati compuse din streinT, all putut uniT DomnT sa se batintre eT pentru scopurT personale. Pe aceste din urma, resb6ele-am lasat afara ca fapte fail nicT o atingere pentru Romani.Pe acele d'anteiti le-am esplicat prin adeveratele for cause carTnu puteati fi de cat tendinta instinctive de unire a Romani lor.Acesta tending, nu s'aii putut realisa atuncT pentru ca. mij16-cele erail brutale §i, abia astadi dupe 300 ani, Romanii allputut ajunge prin culture la adeveratele mijlOce de unire mo-ral. Dar in timpurT de fer ca ale luT Stefan i ale luT Mihaiti,Omenii nu cunosceati alt mijloc de lucrare chiar pentru bine,

*) De aceia D. Tell nu putu face o fapta mat contrarie romanismulut decat aceia pe care a facile° In 1873 cand, ca Ministru de Instructiune, a regu-lat ca la Saila Normal din BucurescY sit vie numat tinerY de prin judetele dedincOce de Milcov, era ceY de dincolo de Milcov sit merga numaY la Iag.Sinceramente nu mat putea recunesce cine-va atuncT In D. Tell pe patriotul dela r848, act numaY prin scot( micste se p6te face unitatea morall a Romani-lor si fara unitatea momla. nu p6te fi durabill nicT fructiferii unirea for politica.Din norocire D. Maioresou ca Ministru la 1875 a tndreptat acea neertata gre-sela In modul cel mat corespunzator trebuintelor nationale, reguland a mergela ambele scolY normale, si din Iasi g din Bucuresct elev.( In numer deopo-triva de prin t6te judetele Ord fad. osebire.

6

de cat ferul. Acosta mi se pare un adever atat de natural, in.cat sper nimeni nu 'mT va atribui o pArtinire nationalg. Intot casul insa eti pentru Romani am scris, si numai pentru caRomaniT sd invete ca nu prin arme ci numaT prin culturamoral vor ajunge pe viitor la mgrire 0 la unitatea tuturorRomani lor

Al 3-lea scop au fost de a insemna istoricilor no onoug 'cale pentru urmgrirea lantuirea evenimentelor istorieTRomanilor. Nu am nicT cum pretentiunea de a fi un desco-peritor in domenul istorieT si mgrturisesc chiar tote dateleistorice din acestg carte le-am luat numaT din acea scrisg deD. Laurian. Dar istoriea nOstra presintg inch' ata.tea lacuneo asa confusiune, cat istorieT din ceT mai eruditT, ca D. Haj-deu spre esemplu, sunt siliti inch' a procede in urmaririle formaT mult prin inductiune. In asa situatiune,. ocupandu-me custudiul istorieT nationale ca profesor in curs de mai multi anT,am avut eli ocasiune a and gandi cum' fie-care din eveni-mentele, CarT se presinta une -orT in mod atat de incurcat sadcontraziator, ar fi putut a se firma in mod maT natural, siast-fel a nemeri pOte mersul cel maT adeverat al istorieT nOs-tre. Pentru mine sper si sunt coning cl viitorul va aducedescoperirT care sa justifice mai tote inductiunil mele, cacin'am avut in vedere decat numaT adeverul si n'am avut bash'cleat faptele esistente *). Am cuprins dar in apendicele de lafinele carteT tote temeiurile pe cari m'am oriontat asupra fie-cgrui fapt pe care le-am espus numaT dupg socotinta mea.Dacg inst descoperirile posteriOre vor aduce cu sine o altcertitudine sad alte inductiunT maT logice, void putea a ivescusa a, in asteptarea lor, ed nu puteam presinta elevilorfacte in modul incurcgtor de minte, precum se presinta spre

Ast-fel pentru bnOrtirea Romanilor In patru ducate Indatli dupe Aure-lian, m'arn basat titre altele pe corespunderea celor patru mfircY phstrate laRominY cu cele patru figurY admise pentru ceY patru evangelistY.

ca

cu

si

si

si

si

*)

7

esemplu surparea podului luT Traian prin Adrian pentru causAde invidie; &and acesta este desmintita prin bunul simtti siprin tote cele alte fapte din viata luT Adrian, carele fusesecrescut de insug Traian si numit imperat numaT dupe insugpovatuirea luT Traian.

M'am silit in fine a complecta istoria nationals cu cuunele imprejurati lasate cu totul afara prin cartile de pansacum. Ast-fel este spre esemplu epoca Genovezilor citata deCantemir, epocA de mare influentie asupra sprituluT Romani-lor, prin cercarile de introducerea catolicismuluT Italian la Mil-cov, a institutiunilor republicane la Berlad si a comerciuluTmaritim la Chilia si Cetatea-Alba. NumaT prin aceste studiis'au putut esplica adoptarea SlavonismuluT ca antidot, .prinalianta cu BulgariT si prin introducerea luT ca limba de bise-rica si stat; alianta prin care Romanif ail scapat de Ungurisi de Leg, dar ail perdut literile stremosesti, care, de maitineau tot asa, avea negresit sä se pierda nu tarcliti si t6tOlegatura lox de sange si de simpatie cu Roma veche si cuoccidentul. In fine am intrunit pentru prima Ora factele Ro-manilor de prin tote partile ambelor DaciT, Traiana si Aure-liana, asa fel cum ele ail decurs unele din altele, cOcT nicT oesplicare istorica nu se va put face cu legatura logica, intro}cat se va margini numai la o pane a unuT si aceluiasi popor,precum nu s'ar putea esplica istoria SacsonieT, spre esemplu,fora istoria intreguluT popor german.

Cu acestea am facut si di ce am putut, pang cand altilvor face maT molt si maT bine. Sum sigur a totT, cariT sevor gandi la viitorul nostru national, vor intelege ca numaTprin studiul istorieT nationale nemul nostru pits ajunge la oconsciinta si prin urmare la o esistenta nationalg macar inter-ns, daca imprejurarile esterne ar aduce cu sine alte compli-catiunT. Asupra acestul obiect trebuesc dar concentrate totesilintele, cacT de alt-fel limba si legea si meseria individualIse mostenesc si numai de la paring. Istoria tnse se pOte perdeprin uitare sail vicia prin retacire. Avem ca esemplu studiile

8 --

publicate de D. Roesler la Viena in 1871. Programul scOle-lor nostre sateA, trebue dar sl aibI de obiect principal res-pandirea istorieT nationale in popor, pentru cl flume un po-por intreg pOte intimpina retacirea sail reoa vointI, orT cand§i on de unde ar veni, cacT pate nu sail finit Inca timpurilepentru care istoriciT nostri de demult spuneail cl, mare cum-pan& firer acestiea se pregdtesce.

Bucurescl, 15 Februaria 1876.

INTRODUCERE

Istoria este o §fiinta care se ocupd cu inregis-trarea adecd cu inscriereg §i povestirea intempldrilorurmate intre omeni, win tot timpul vecului lor, pentrua se putea povacui generaOunile urmatOre cu esemplulcelor intemplate pentru generaOunile precedente. Ast-fel istoria este studiul cel mai important pentru mora-lisarea Omenilor, ardtandu-le, ca inteo oglinda, ocara§i pagubele suferite de nemurile §i Omenii carif ail lu-crat rele i au umblat pre cale gre§itd, precum §i fe-ricirea alipitd.' pand §i dupd morte de numele aceloracarii s'aii distins prin virtui, adever §i dreptate.

Neam §i nafiune se nume§te intrunirea omenilotcalif ail ace14 inceput, acela§i train §i mai cu semaacea§i vorbd *). Trebuinta acestei intruniri provine dinnevoia ce ail omenii de ajutorul unii altora pentru aputea viqui §i care nevoe face ca Omenil se intrunescmai anteiii in familii, apoi in comune, apoi in judece,apoi in provincii §i in fine in staturi.

*) Veghezi Ruscala, de nationalitate.

10---

Amu lie se nume§ce intrunirea Omenilor inrud4imai deaprope §i carii locuesc sub acela§i acoperament,

Comund (sat sail ora§) se nume§ce intrunirea fa-miliilor care locuesc in vecinatate apropiata a§a catsa pota vorbi om cu om fa'rd sa alba a merge calemai mult de o, ora pentru a se intelni unul cu altul.

Yua'et se nume§ce intrunirea unui num& de co-mune a cdror locuitori nu se aft' in departare maimult de o di cale pe jos de la centrul localitatei incare acele comune se gasesc a§edate.

Proz'incaiti sail regiune se numwe intrunirea jude-telor in cari locuitorii nu se gasesc departa0 cale maimult de o di cu calul de la centrul localit4ei ocupatede el.

Rat sail gra se nume§te totalitatea locuitorilorde pre un loc on cat de intins, caril inse ail to0 ace-,16§I trebuinci §i acele§i imprejurari comune.

I

ROMANII 1 NEMUL LORBAST

Prima asedare a Romtmilor la Dunftrea de jos.

Naliunea Romaniscii adeca nemul nostru al Ro-manilor s'a inceput pe la anul 1:10 dupe na§terea luiChristos, cand atunci stremo§ii no§tri ail venit pentruprima órä de la cetatea Roma, pe locurile unde neaflam not astacli locuind.

11

Roma este o cetate mare care se afld si panastadi in o tern, numita. Italia, in departare preste sutede postii in spre mega di si apus de la noi. Ea a fostzidita., cu 75o de ani inainte de Christos de cdtre unrege cu numele Romulus; locuitorii ei se numesc sipang astadi la noi Rqmuleni sail Romleni, adeca.' Omenide ai lui Romulus. Despre Romulus se povestesce ca,lepddat fiind prunc in o pddure impreund cu fratelesell Beaman mai mic numit Remus, ail fost hrdniti cucu lapte de cdtre o lupOicd, cdria perise puii.

pupa Romulus cetatea Roma a fost stdpanita dealti sese regi unul dupa altul, iar dupa acestia popo-rul din Roma, dupd povdcuirea unui ceta.ten cu numeleJulius Brutus, a intocmit ca Roma sa fie Refiublicti,adica., in loc sa fie stdpanita.' num% dupe voin;a unuisingur cap, sa aiba a se carmui cu sfatul si hotdrireatuturor cet4enilor.

Cu acesta forma de carmuire Romanii ImulOndu-se si intdrindu-se din ce in ce mai mult, ail inceputa se intinde in tote pdqile, asa in cat, pre timpul na-cerei lui Christos, Romanii an fost ajuns ca sä cu-

prindd si sa stdpanescd mai totd lumea cunoscuta preatunci. Apoi, fiind ca nu se mai puteau aduna toti la,sfat de prin asa departare locuri, puterea stdpanireia incdput atunci era.si in maim unui singur impcirat.

Puterea prin care Romanii ail ajuns la asemeneamdrire a fost tdria for de sufiet. Asa se pomenesce cd.un Roman cu numele Mufius Scevola, prins fiind inbatdlie de cdtre dusmani si punandu-i-se carbuni aprinsiin many ca sa spund numerul ostirilor Roman; el a

12

suferit de i-ail ars maim de tot lard sd arate ceva.Tot asemenea un general Roman cu numele Regulusrobit fiind de inamici si oferindu-i-se libertatea cu con-ditiune de a face pace rusinosd pentru patria sa, el aprimit mai bine sd remand rob si sa fie ucis. Un altRoman cu numele Cincinatus, carele era un simpluplugar, respingand cu barbdtia lui o navala de dus-mani si voind Romani! a'l face rege pentru asemenebravura, el nu a primit acesta cu nici un chip ci s'aintors la plugul se'ii, nevoind sd se mandresca cu ofaptd pe care tot cetatenul este dator sa o implinescdpentru Sara lu!, lard sa caute vre o respldtire. (t)

Prin asemene virtuti si fapte mar! precum §i prinmulte altele de felul acestora, stremosii nostri ajuns.erela atata mat-ire in cat, de si sunt trecuti mai bine de500 an! de cand imperatia Romanilor s'a stins cu totulde pe fata pamentului, totusi limba lor, care porta* nu-mirea de limba Latimi, este §i pand astadi intrebuin--tata pentru inv4aturile cele mai tot!.inalte de catreomenii cei mai invelgi; jar cu legile lor, care portanumirea de drefitul Roman, se carmuesc si pand astdditote .cerile cele mai de frunte. Asa dar Romanii sire"-mo,cii noftri, au fost nemul cel mai mare ,ci mai alesdin MEd lumea, §i, prin urmare, no! Romanii de astdcliputem a ne socoti cu drepta mandrie ca suntem na--tiunea cea mai de nem de cat ori care alta, numaiintru cat vom sti sd avem §i noi acelesi virtuti si ace-lesi fapte ca si stremosii nostri, cat sd nu se pOte dicede noi: ca Ada a lost a'onzn...4.i not nu suntem am.

cei mai antei imperati a! Romanilor au fost Iuliu

13

Cesar, carele a facut calendarul cu care ne servim pandastacli not Romanii, si Octavian August pre timpul ca-rul s'a intemplat nasterea Domnului nostru Isus Chris -tos. Tot pre timpul acestor imperati Romanii au fostajuns pentru prima órd cu stapanirea for pand pre ma-lul drept al Dundrei, adica pana despre locurile preunde ne afldm not locuind astacli. Asa dar istoria nos-tra. incepe °data. cu Christ.

In vremea aceia tota Cara de pe malul stang alDundrei si pand la apele Tisa si Nistru se numiaDacia §i era locuita de un popor puternic carele senumea Daci §i care fusese intocmit de catre un legiui-tor al for cu numele Zalmose. Puterea Dacilor era atatde mare incat ei ail fost respins tot-de-una pand atuncipre on cine s'aii fost incercat sa intre in Cara lor. .Asael ail fost respins pre un imperat al Persilor din Asiacu numele Dariu la anul 510, pre Alexandru cel mareregele Macedonilor din Grecia la anul 318 si pre Bre-nus ducele Galilor la anul 50 inainte de Christos. Dela acesti Gall au remas tand astacli numirea orasuluiGalati (2) uncle el s'ail fost aseclat cat va timp, dupecare, redicandu-se pe din sus de Dacia prin Cara nu-mita pand astacli Galitia, s'ail aselat de tot tocmai laapusul Europei in tam numita pe atunci Gall a astadiFrancia. In fine Dacii s'au fost intarit asa de mult incat sub un rege al for cu numele Boirebiste incepurda trece Dundrea §i a prada terile de pre malul dreptcare se aflati sub stapanirea Romani lor. Se pomenestedespre Daci ca ei au fost ajuns la atata putere nu-mai ascultand pre un invetar al for cu numele Cineu,

-1,carele i-aii sfatuit de au starpit \rifle, pentru ca sd nuse incurce nici °data de la treba cu beutura. (3)

Vec lend pradaciunile pre care le faceail Dacii presteDundre, Romahii au pornit cu lupta asupra lor. Asa,mai antei la anul 26 inainte de Christos, un generalRoman cu numele Licinius Crasus, intrand cu ostireain Dacia, lua una din cetaIile cele mai tar! ale Dad-lor numita Gehucla, iar la anul 3 un alt general nu-mit Eliu Caus lua in rdbie 50,000 de Dad. Totasemenea un alt general cu numele Plautiu robi altiwo,000 de Dad la anul 69 dupe Christos *).

Cu tote acestea Dacii nu per*durd curagiul, ci, prela anul 96 dupe Christos, .se sculard iardsi cu armeleasupra Romanilor, avend in capul lor pre un rege cunumele Dura. Acesta, nesimtindu-se vrednic a purtaresbohl cu Romani!, se lass singur de domnie §i in-demna pre Dad ca sd alega rege pre Decebal, careleera omul cel mai ager si mai curagios dintre ei. De-cebal batu mai anteiii pre un general Roman numitOpius Sabinus pre care '1 stitise cu t6td. Ostea lui. Totde asemenea batu si pre un al doilea gennral numitFuscus. Un al treilea general al Romanilor numit Iu-lian intra in Dada si batu de o cam data pre Dece-bal la un loc numit Tape pre langd apa Oltului, insd.Dacii esira erdsi inainte Ja un alt loc mai in pddure,uncle imbracard cu arme multi trunchi de copaci, .asain cat Romanii se traserd inapoi creclAnd cd. ostirileDacilor sunt fd.'ra numer ca §i arborii padurilor lor.

a) Laurian.

15

Atunci imperatul Romani lor care se numea Orate/ion,pentru ca sa facd pace cu Dacii, priimi ca Romanii sadea Dacilor Omeni cu §tiinta de me§te§uguritesca Dacilor un tribut anual, pe care '1 §i pldtird maimulti ani pana in clilele imperatului Traian.

Mareu Ulpiu Trojan era un cetacean Romannascut in Ispania §i carele se deosebise in tot-de-una,prin agerimea mintei §i prin tdria inimei, in tote dre-gatoriile ce purtase de la gradul cel mai de jos. In-data ce s'a numit imp'erat, Traian incepu a cugeta mai'Arita de tote la chipurile cum sa terga ru§inea pusdpre numele Romanilor prin tributul platit Dacilor. Elporni deci cu Oste in contra for la anul i oo dupeChristos, trecu Dundrea, strebau in Dacia §i batu preDaci in trei loviri dearendul. Decebal se cuprinse ,despaima §i trimise deputati pentru pace. Traian nu priimici, urmand cu lupta pand in anul 102 , cuprinse maimulte cetati ale Dacilor de prin munti, resbind pandla cetatea de locuintd a lui Decebal numitd Sarmisa-.0e/tact §i care se Oa dincolo ,de Carpati In pdrtileTransilvaniei de astdcli. Atunci Decebal trimise inain-tea Romanilor o deputatiune de femei i de copii, cariise rugard cu lacrdmi pentru ertare *). Traian priimi säfaca pace insa numai cu conditiune ca Daciitesca tribut Romanilor, carii luard in stapanire §i totcampul de pre malul stang al Dundrei pana sub munti,despartindu-I despre locurile remase Dacilor, cu un§ant mare sdpat dealungul Dundrei de la Severity §i

*) Laurian.

§i

sa

sa pia-

pla-

16 --

pand dincolo de Nistru. Acest cant se vede si pandastadi in Cara nOstra, purtand numirea de Valul luiTraian. (4)

Dar nu trecu mult timp si Decebal incepu sacalce tocmelele de pace, invitand la resboiii in contraRomanilor pre tate poporele vecine cu densul. Traianporni dar lupta din nal asupra for la anul 105 dupeChristos, cu hotarire de a supune tots Tara Dacilor,pentru care el puse mai antei pre un arhitect cu nu-mele Apolodoru Damascenul ca sd cladiasca un podstatator de petra preste Dundrea, langa locul unde seafla astacli Turnul Severinului. Piciorele acestui pod seved §i pand acum acolo in Dundre cand scade apa.Pre acest pod Traian trecu tota. Ostea sa in Dacia.Decebal isbuti de o cam data si prinse pe unul dincei mai insemnati generali Romani cu numele Longin,pre care propuse al libera daca Romanii vor priimisa se retraga. din Dacia. Longin se otravi singur simuri numal pentru ca sa nu vends planurile lui Traian .

§i pentru ca Romanii sa nu se indemne cum-va a faceasa lucre rusinos. Atunci Romanii infuriati si mai multinaintard asupra Sarmisaghetusei, pe care o cuprinserdcu foc. Decebal regele Dacilor, veclend ca totul esteperdut, se otravi si el singur §i muri pentru a nu ve-dea caderea terei sale. In memoria acestei biruintiTraian ridica la Roma o columns, adica un stalp marede petra, care se vede acolo si pand astacli cu numi-rea de columns lui Traian §i pre paretii caria suntsapate tote luptele lui Traian. ResbOiele lui Traian cuDacii se 'pomenesc la nob si pana astadi sub forma

17

de basme adica povesci populare, in care Fetfrumosadica Traian se bate cu Smeii, carii ail o falca in cersi una in pament, pentru cd. Dacii avead zugravite, casemn de bataie pe stegurile lor, *) balauri sail ,roptirlemarl numite asta4i crocodili, a cdror gura este mai marede cat la tote cele-l-alte animale. (5) Romanii din con-tra aveail ca semn Vulturi, numiti latineste aquile, iarin deobste pasere, care prin pronuncia stricat s'ail cispajere, despre care iardsi se pomeneste in povestilenOstre. In fine vechia Dacie se pomeneste Inca. cu nu-mele de baba Dokia, care ar fi sedend pe verful Ceah-laului, muntele cel mai 'Malt din Dacia lui Traian, deunde ar fi venind zapada la camp numai cand babascuturd cojOcele, mai cu sena in cele antei doue'-spre-dece Zile din luna lui Mat-tie, care se si numesc fig-lele babel. (6)

Dupe mOrtea lui Decebal, Romanii supusera totstera Dacilor si a§edara in ea o multime mare de co-lonii, adica. locuitori nuoi adusi de prin Italia si deprin alte locuri ale imperatiei lor. Dacia fu impartitain doue provincii marl, dupe cum si locurile ei se ga-sesc despartite in doue regiuni naturale prin muntiiCarpati. Parti le de la Nistru si Dundre pand la Car-pati purtati numirea de Dacia Inferiors (Dacia de jos),Moldavie (Dacie mole) si Basarabie (rapa de jos); iarpartile de la Carpati in sus pand la Tisa, purtaii nu-mirea de Dacia Superiors (Dacia de sus), Transalpinasail Montana (dincolo de munti) §i Transilvania (din-

*) Odobescu.

S. S. & T. 6063. 2

13

tolo de paduri). In aceste doue regiuni, Traian a§eclapentru paza doue legiuni, adica doue trupuri marl deo§tire §i anume, in Dacia Superiors legiunea pronumitaa Blasi lor (Omeni blajini, adica blanch) de la carii auremas §i pand astddi numirea ora§ului Blaji in Transil-vania, unde numita legiune §12.11 avut re§edinta sa; iarin Dacia Inferiors se a§ecla legiunea pronumita a Ia-,cilor (Omen! iuti) de care porta numirea pand astddijudetul Ia§ilor din Moldavia, unde se vede ca aflata§eclata comanda centrals a numitei legiuni. (7) Totu§iintrega Dacia se afla sub un singur guvernator Romansuperior, carele purta numirea de Proconsul, §i sta la

'Sarmisaghetusa vechia capitals a Dacilor, zidita dinnoii de Romani cu numirea de Ulpia Traiana Augusta.Mai multe alte cetati noue se zidird de catre noil lo-cuitori Romani, precum dovedesc numirile de pand as-tdcli ale celor mai multe din ora§ele nOstre; Rimnicu,Romanicum (loc romanesc), Romanu, Roma nova (Romanoue), Berladu, Verum Latium (daeveratul loc al Lad-nilor), Baceiu, Bacovia (calea zeului vinurilor numit laRomani Bacus), etc. (8) Apo! Romanii factu-d in acestatell mai multe apaducte §i drumuri de petra, a carorremd§ite se ved §i pans astacli, mai cu sernd intre Olt§i Mures. Se ridicard in tote pdrtile temple §i amfitea-tre de tot felul ale cdror ruine se ved iard§i prin maimulte locuri din tern. (9) Cu un cuvent Dacia ajunsein scurt timp o provincie atat de frumOsd in cat purtanumirea de Dacia Felix, adica, Dacia fericitd, dupecum dovedesc unele inscriptiuni vechi.

A§eclarea Romanilor fu atat de temeinicd in cat

s'afi

19

nimicira cu totul chiar §i limba Dacilor, pe aceste lo-curi, unde pand asta4i se vorbesce numai limba no-stra romanesca, care este o limba latina mai curata decat la tote cele-l-alte nemuri neolatine, precum: Fran-cesi, Italieni, Spanioli, Portugezi, etc. Ba Inca. §i vechiareligiune paganesca a Romanilor au lasat urme in nouanaistra lege cre§tinesca de astac,li, caci Romanii §i panaastadi numest sfinte tote septamanei, dupe cumde la vechii Romani erail consacrate la diferite divi-nitati paganesti. Ast-fel poporul nostru numeste pana.astacji Sfanta Luni, dioa care la vechii Romani erainchinata Lunel, zeita venatorilor, cunoscuta §i sub nu-mele de Diana; Sfania Marti, dioa care era inchinatalui Marie zeul resboiului; Sfania Mercuri, 4ioa luiMercurio zeul comerciulul, ca di de terg si de obor;Sfania poi, diva lui Yoe zeul bucuriei; Sfanta Vineri,4ioa 1/enerel zeita casatoriilor. Numai Stimbata sail dioaodihnei este consacrata vechiului testament si Durni-nica sail dioa Domnulul este consacrata noului testa-ment din legea crestinesca. Tot ast-fel lanuarizi esteluna vechiului zeii al pace!, care la Romani se numea.1-anus; Februarhi luna frigului numit latineste Febris.;Marge luna vechiului zeil al resboiului; Aprilie lunaimperatului Roman Aurelian; Mai luna celor mai ba-trani numiti latineste Majores; Iuniu luna celor maitineri numiti latineste juniores; Iuliu 4ioa imperatuluiRoman Iuliu Cesar; August clioa imperatului OctavianAugust; Seplenivrie, Octotnvrie, Noemvrie §i Decemvrie,insemnecla ca §i in limba latina luna a septea, a opta,a noua §i a Iecea, incepand a se numera de la z

clilele

20

Martie, de cand se incepea la Romanii vechi anul noilnumit Calenda, precum se numesc §i la not pand as-WI Colindele anului nod cre§tinesc de la Craciun.

Din nenorocire nu tarcliil dupe colonisarea Dacieiprin Romani, incepurd sä navalesca din Asia in Euro-pa, prin munOi Caucasi *i pre la marea Negra, nenu-merate carduri sail cete de pope:we barbare, adica fdranisi un cdpataiii sail a§eclare i care se hrdniail numaicu pradaciuni. Aceste popOre venind tote despre rasa-rit §i pre din sus de marea Negra, cea mai anteieera. Romariescd, care se gasea in calea lor, era Dacia.

Pentru a intempina navalirea lor, Adrian imperatul Ro-manilor, pre de o parte spori numerul colonilor dinDacia cu mai multe reserve de militari, *) iar pre deaka parte a stricat podul cel de petra facut de Traianpreste Dundre, numai pentru ca sd ridice cu chipulacesta colonilor din Dada inlesnirea de fuga §i a§asd'i faca a se lupta mai cu barb4ie pe loc in contrabarbarilor. (1o) Tot cu asemenea scop imperatul Severpre la anul zoo dupe Christos, zide§te in locul podu-lui aretat o noun cetate numith. Severinu dupre numelesoil, cetate care se pastrezd §i pand acli, §i in care fustremutat atunci guvernamentul general al Daciei dela Sarmisaghetusa, pentru a fi mai cu apropiere descaunul imper4ei de la Roma, de unde urma savind povacuiri §i ajutOre la timpuri a§a grele. (I I) Im-peratul Caracal, fiul §i urma§ul lui Sever, veni insu§iin Dacia pre drumul Oltului respingind din sera pre

*) Laurian.

21

cei ante' barbari caril ndvaleati cu numele de Got',pre la anul 215 dupe Christos, §i zidi apol orawlnumit pana. astdcli Caracal in judetul Romanati, a cdruinumire ni arata ca a fost atunci colonisat din nod cuRomani ndscuti chiar la Roma (Roma nail). In fine prela anul 247 se pomene§ce ca imperatul Filip a datRomanilor din Dacia dreptul de a bate monedd, lucrucare dovedeFe ca acestd provincie, cu tota ndvalireabarbarilor, era pre atunci Inca a§a de inflorita in catsa se pOta ocupa cu lucrarea minelor de our §i argint.Mai tascliii insa, adica pre la anul 27o dppe Christos,barbari' incepurd a nava cu atata furie in cat imp&ratul Aurelian, hotari sd pardsesca Dacia §i ridica. dinea atat guvernul cat §i tote °stile imperatesci, propu-nand locuitorilor a se stremuta pre malul drept al Du-narei pentru ca sd fie mai apara0 de barbari. Pre acescar' primira a se stremuta, Aurelian i-a a§eclat de laDundre in jos preste muntii Balcani pana. in Macedo-nia despre terile Grecilor, unde ei se gasesc si pandastacli vorbind tot limba Romanescd, si pastrand pen-tru centrul for de re§edincd in Balcani numirea deTernova (terra nova) adica. tarn noue, in amintire deDacia vechie din care sunt e§i0. Atunci insa locurilepre unde ad fost a§eclati pre termul drept al Dundreifury numite Dacia lui Aurelian, iar Dacia din stangaDundrei rernase cu numirea de Dacia lui Traian.

22

II

ROMANIf 5I BARBARITset

Taria Romani lor de la Dunare prin sapa.

Dar cea mai mare parte de Romani din Dacialui Traian nu puturd sa urmeze pre fraii for presteDunare, cad se gasiaii cu totul departa0 preste muncipand pre la Tisa si Nistru, sail lega0 prin mosteniresi proprietate de pdmenturile aceste pre unde eranndscuci si crpscu0 si unde repausail Osele mosilor sistremosilor lor, pentru a cdror pomenire Romanii no-strii ail si pans acum in fie-care an o anume serbarenumita a Ilioplor , la 5o Mile de la Pasci, care estecea mai mare serbare nationals. (I 2) Apoi mai era siaceea ca cea mai mare parte din locuitorii Daciei eraiideja crestinati Inca de pre timpul santului apostol An-dreiil ariteiii chemat, carele, dupe tradiciunile bisericeinOstre, a fost propoveduit cristianismul in 'erile de laDunare. Ast-fel Romanii din Dacia lui Traian, prefe-rird din tote puncturile de vedere a remanea pe loc,de cat O. se stremute preste Dunare. Pre de o parteei nu sperail a trai bine sub carmuirea paganesca sidespoticd a imperaOlor Romani, carii munciaii pre cres-tini, precum muncira pre atunci pre un general dinDacia anume Saba, *) numal pentru ca era crestin sinu voia sa merga preste Dunare. (I 3) Acest general,se afl'a astadi sfinOt de biserica nOstrd cu numele tie

*) Eliade, Istoria Romanilor.

--23St. Mucenic Saba Stratilat, adica general, *i se ser-bezd a doua di de St. Gheorghe la 24 Aprilie. Depre numele lui Domnii Romanilor rema.§1 in Dacia adpurtat 'ana in vecul XIII pronumele de Teodori, tra-dus mai apoi prin slavonescul Bogdan, §i titlu de ge-nerali sad voevozi. Pre de aka parte colonil din Daciase bizuiad a se apdra mai lesne pre la locurile §i stram-torile pre care le cuno*tead din copildrie, de cat instill-nandu-se pre la locuri noue. A§a dar virtutea stremo-§esca a Romanilor din Dacia lui Traian, unita cu nouafor credinta in Dumnedeul cel adeverat, facurd ca ceamai mare parte din colonii aduqi de Traian §i de ur-matorii lui remasera de atunci §i pand astadi neclintiOtot pre locurile acestea, adica pre malul stang al Du-ndrei, cu tote navalirile cumplite urmate din parteabarbarilor.

Navalirile barbarilor ad fost grele qi numerbse.Ele ad inut preste 1 000 de ani adica de pre la anul270 pand pre la anii 1290 dupe Christos. In acestetimpuri s'ad strecurat preste Dacia lui Traian tot felulde barbari cu diferite numiri, dar carii se pot socoti detrei nemuri §i anume: Germani (Nemti), Slavi (MuscalT)§i Tatari (Turci). 0 a.5a lunga §i multipla invasiune aputut nimici memoria tuturor faptelor prin care Roma-nii din Dacia lui Traian ad scapat de peirea totala,cad luptele for cu barbarii ad fost atat de marl, incat nu le ingaduiail timp a se ocupa cu scrierea nicia pastra scrierile for in acele timpuri cand nici impri-meria nu era inventatd. (i 4) Cumplite vremi erad acele,dice mai tardid un vechid istoric roman, a§a cumplite

e

24

in cat Romani! nu aveaii timp nici macar sa resufle, lup-tandu-se cu cati mai multi du§mani de odata, necumsä se mai gandesca a sta sa scrie faptele for celemulte de Oa clioa §i de tota ora., On cum ar fi insatotul este ca aflarea Romani lor pe aceste locuri pangastasli, cu ace14 nume Roman, cu aceia§i limba Ro-mana. §i mai cu sema cu nume de locuri §iarcjari Romane, (15) dovedesc in modul cel mai pi-pait, Ca ei ail §tiut sä aiba aria §i chibzuinta nece-sare pentru a se putea tine pre loc, silind pre bar-bari de a se retrage, cu incetul dar cu necurmare, inalte locuri mai spre stanga sail mai spre drepta Car-patilor.

Totu§i din unele scrieri care s'aii mai pastrat, pre-cum ale unui istoric cu numele Amian Marcelin, careletraia in vecul IV, adica nu tarcjiil dupe imperatul Au-relian, se spune ca Romanii se al:drat-1 de barbari maimult cu sapa, adica lucrand §i rodind tarinele; iar barba-rii respectail pe Romani pentru ca sa se pOta hrani pelanga den§ii. (i 6) In adever ace§ti barbari nu §tiail peatunci nici cum sa lucreze pamentul; ei umblail numaicu §atra ca tiganii, pentru care se nomaziadica ratacitori din loc in loc, grabindu-se tot-de-unaa trece in jos peste Dunare, fiind ca acolo terile erailmai bogate §i locurile mai calde §i mai roditore, a§acat el puteail a prada, mai mult §i a trai mai faramunca. Ast-fel taria Romani lor in timpul navalirilorbarbare au fost cu osebire sapa, adica agricultura, §iacesta face ca §i pand astacli Romanul iube§ce pluga-ria mai mult de cat on care alta meserie. Dar sapa,

acele§i

'§i numiail

25

toporul si cosd sunt tot fer §i otel ca si arma, §i ast-fel cu ele la nevoe pOte omul nu numai sd'si lucrezepamentul dar sd'§i apere si tera. De aceia Inca de peatunci Rom5.nii s'au impartit in patru grupe sail cetemarl pentru a se putea apara mai bine din tote par-tile de pe unde navaliaii barbaril. Ast-fel Rom5.nii din-tre Olt si Seret au format o grupa sudica cu numelede Vrancenial i cu capitala mai Antal in Buzeil,unde este §i pand astdcli episcopatul principal din Mun-tenia, apoi la l3ra§ov (Vransovia) care ail dat numireaintregei regiuni si in fine la Fagara§, de unde a e§itRadu Negru carele a infiintat mai tarcliii principatulMunteniei moderne. Romani! dintre Olt §i Mures auformat a doua grupa apusand cu numele de Istriandadica Dundrend §1 cu capitala mai anteid in Severin,apo! in Om la§ si in fine la Rimnicu Valcei sau noulSeverin, dupe cum se vede din titula purtata pand as-tdcli de episcopul Olteniei, care pe atunci avea gradulde mitropolit. Romani! dintre Mures si Tisa formarda treia grupa nordica cu numele de Maremuresiana,§i cu capitala in Muncaciii, carele pe atunci se numeaMoncastrum si era scaunul unui Mitropolit stramutatastdcli la Blaj. In fine Rom5.nii dintre Seret si Nistruformard a patra grupa orientald cu numele de Moldavia§i cu capitala mai anteiii in Galati, dupe 6611 purtatde vechii episcopi a! Romanului ca primati a! Moldo-vei, apo! in Bar lad numit §i targul vechiii si apo! inRoman numit si targul noii, dupe cum aceste numiri

) Veytt balada, adicK cAntecul popular, 'Astral sub numirea de cantecal Mara.

26

s'a pastrat prin mai multe chrisOve pana pe timpul dom-niilor moderne. Marce le sail semnele politice ale aces-tor patru regiuni Romanesci sunt pastrate si pand as-tadi adica: Vulturul pentru Romania sudica, capul debour pentru Moldavia sail Romania orientala, leul pen-tru Banatul Olteniei sail Romania apusana si un angersad genie pentru cercul Maramuresului sail' Romania nor-did.. Aceste marci corespunclend cu semnele adoptatede biserica crestina pentru cei patru evangelisti, de-nota si entusiasmul religios de care se afla inspira0Romani din Dacia lui Traian, in acele timpuri deprima crestinare, care facu ca ei puserd o cruce si inciocul vechiului vultur Roman, carele se pastreza sipand astadi ca semn general pentru tot nemul nostrual Romani lor. (17)

Istoria universals a nemurilor ne spune mai de-parte ca, nu tardiii dupe scOterea ostirilor Romane dinDacia lui Traian prin Aurelian, adica pe la anul 33odupe Christos, impe'ratul Constantin cel Mare, priimindlegea crestinesca si stramutand scaunul imperatiel dela Roma in Italia la/ Constantinopol langd marea Ne-gra, a venit cu °stile in ajutorul Romanilor din Daciain contra Gotilor, carii navdliserd acole. Go;ii erail deseminOe Germans. Ei furs bdtu0 ast-fel in cat o partese crestinara si se asedara pe la judetul Hotin sail'Gotin pe Nistru de sus, unde avura si un episcopcarele acum se afla la Kisineu. Cea mai mare parteinsa ridicandu-se cu totul apucard pe din sus de Car-pati spre apusul Europei, unde se gasesc si pans as-tadi aseclati cu imperdciile for Nemtesci. Asa dar Ro-

27

manii din Dada se gasira atunci unici lard§i cu impe-riul for stremo§esc, care era acum cre§tinat ca §i ei§i cu ajutorul lui Constantin cel Mare zidira din nodmai multe no' cetaci de intarire, precum: Recidua inTemi§ana, Sicibida (Celeiii) la gura Oltului §i Constanca,(Olteni;a) la gura Arge§ului, etc. *) Iar dupe morteaimperatului Constantin, imperiul Roman impaqindu-sede care trei flu al lui in trei marl divisiuni, ambe Da-ciile, adica §i cea Aureliand §i cea Traiana, se gasiracuprinse in divisiunea numita a Iliriei, **) cu capitalaTesalonicul, unde este muntele numit Sfant cu monas-tiri marl, la care Romani' inchinail, pans acum cleceani, numerose monastiri din ;era nostra. Ast-fel Ro-mani' din Dacia lui Traian scapara atunci de Goti,lath a li remane nici o aka pomenire despre ei.

A doua navalire de barbari de care avura a su-,feri Rom5.nii din ambele Dacii, fu aceea a seminpilorSlavone pe la anul 600 dupe Christos, Dintre ace§tia,ace' numiti Cechi §i Lech', trecura pe deasupra Nis-trului §i se a§eclara in Galitia, Po Ionia, Boemia §i maideparte, unde se gasesc §i OM astacli; iar Croacii,Serbii §i Bulgarif, numiti §i Slavi de sud, gasind peatunci imperatia Romanilor cu totul slabita, se strecu-rara in jos prin partea orientala a Daciei lui Traian,adica printre Nistru §i Arge§, pand ce trecura.' §i sea§edara toci dincolo de Dunare unde se gasesc §i panaastadi pe termul drept al Dunarei, pand la Balcani.Romanii din Dada lui Traian gasira .ast-fel scdpare de

*) Laurian.**) Cantemir.

28

acesti barbari, tocmai in acea ca imperdtia Romanilorera pe atunci slabita asa de tare, in cat, de pe la anul400 dupe Christos, s'a fost rupt in doue pdrti. Unadin aceste a fost remas la apus cu capitala in politiaRavena din Italia si care a fost cu totul distrusd decare barbarii German! pe la anul 500 dupe Christos,ridicandu-se pre locurile el, noile staturi moderne cu-noscute pe atunci sub numire de domni! ale Francilor.Cea altd parte, de si a mai remas in piciOre la resa-rit cu capitala in Constantinopoli sag Roma noue, afost insa incaput in mana Grecilor, carii erati multi inacele part!, §i asa din imper4ie Romanesca se acuseOre cum imperatie Grecescd. Numai din asa cause Bul-garii putura rasbi dincolo de Dundre, unde Romani!din Dacia Aureliand, neputandu'i opri, furd siliti a seretrage mai in jos spre muntii Pindulu! din Macedo-nia; *) iar o parte, remaind pe loc, crestinard cu ince-tul pe Bulgari si se invoira a locui impreuna pe e'r-

mul drept al Dundrei, precum se gasesc §1 pand as-tacli. In Dacia Traiand insd, nici de la poporele slavonenu ail remas Romani lor altd pomenire de cat numeleVlach! sail Valachi, cu care semintiile Slavone numescsi pand astdcli pe tot! Italieni! si Latinil, ceea ce do-vedesce ca ei au ga'sit terile acestea locuite de Ro-man! din Italia si mai cu sema partea din drepta Ar-gesului, care pastrezd si pand astdcli mai in special nu-mele de Vlafca, adica loc Romanesc. (18)

Al treilea nem de barbari carii au ndvdlit peste

*) Bolintinenu, calnoriT in Macedonia.

29

Romanii din Dada lui Traian, furl semintiile Tartare.Cei Arita Tartari presentat inca de pe la anti!40o dupe Christos cu numele de Hun!, carii s'au Post§1 a§eclat cat va timp cu regele for numit Atila pemalurile Prutului la locul numit pana astacii Cusu (Hu§i).pentru care partea orientala a Dade!, adica Moldaviamoderns, era numita pe atunci Atel-Cusu, adica casalui Atila. Hunii insa nu staturd mult timp pe acestelocur!, cad in curand Atila se ridica din Dacia §i plecape din sus de Carpati a§edandu-se in Ungaria de as-

intre Tisa §i Dunarea de sus, unde §i muri laanul 453, dupe ce prada §i pusti! tota Italia pand laRoma §i tote terile Nemtilor §i ale Francilor panaapr6pe de Paris, a§a in cat pomenirea lui remase cunumele de Atila, Biciullui Dumnefleg. Dupe Huni s'amai strecurat prin Dacia lui Traian, Avaril, Pecinichi!,Cumanii §i alte semintii Tataresci, despre carii insaistoria nu face vre-o pomenire mai larga in Dada; iarmai tarcliii, adica pe la anul goo, navalira. Tatarii nu-miti Maghiari §i Unguri. Ace§tia nu intrard in Daciaorientala, ci, trecend pe deasupra Nistrulul, dupe cecuprinser5. tots Ungaria de astacli, navalira apo! despreTisa asupra Daciei Nordice. (i 9) Romanii din aceaparte, sub ducele for numit Gelu sau Iuliu adicaesira la batae cu Ungurii; veclend insa ca ducele fora lost ucis §1 ca Ungurii vor avea biruinta, Romani!stetera pana in fine la pace cu ei, priimind ca sa Iifie domn Tuhutum ducele Ungurilor, cu carii sa aibaa trai impreund in pace ca fratii pentru viitor. Ung-u-rii facura acesta pace cu jurament la locul numit §i

s'aii

tdcli,

!lie,

30

pana in dioa de astadi Esculeu, *) dar nu se tinura dejurarnentul lor, ci, dupe ce strebatura cu pace in DaciaNordica incepura pe de o parte sa rapesca tote pa-menturile Romanilor de pe acolo, iar pe de alta partepretinsera a stariani si tote cele-l-alte parti ale Daciei,sub cuvent ca legatura facuta cu Romanii din DaciaNordica, ar privi pe toti Romanii de prin cele-l-altepamenturi Romanesci. Asa Ungurii cuprinsera si o partedin Dacia apusana pana despre Severin unde domniape atunci Romanul Claudiu din familia numita a Ba-sarabilor, cu titlu de Ban adica Duce, dupe care aceaparte a Daciei porta.' si pana asta4i numirea de teraBanatului. Tot pe atunci asupra Daciei orintale ince-pura sa navalesca Lesii din Galitia, cuprindand tOtapartea de sus a Moldaviei, pe care o numira. Bucovinaadica tera padurilor, si intindandu-se pana pe la Bar-lad, unde pe la anul 1 cm I pusera principe pe un Ro-tislav, de la care se pastrezd si 0.na astadi un chrisovcu data de mai sus. In asemene imprejurari Bogdandomnul de pe atunci al Romanilor, ceru ajutorul im-peratilor Bizantini din Constantinopoli, unde pe atuncise afla domnind imperatul numit Basiliu Bulgarotonul,pentru ca biruise §i supusese pe Bulgarii din DaciaAufeliana, Dupe numirea acestui Bogdan, Bizantinii in-cepura a da atunci terilor din Dacia Traiand numireade Bogdania, adica tera lui Bogdan. Romanii cu aju-torul Bizantinilor, sub conducerea a doi generali marlcu numele Batace si Joan Duca, curatird Moldavia de

4) Laurian.

31

Lesi si ndpustird cumplit pe Unguri! din Transilvaniapand pe la anul 1166 dupe Christos. Prin acestaalianta. cu Bizantinii, dacd Romanii nu reusird a alungacu totul pe Ungur! din Dacia Nordics, totusi ii impe-dicard de a se intinde peste cele-l-alte trei parti aleDacie! Traiane. Bizantinii clddird atunci spre pomenirein Dacia orientals un oras cdrui &Aura numirea deVaslu! (Basilea) de pe numele imperatului Basiliu. **)

Folosul cel mai mare insd pentru Romani fu caimpreund cu Bizantinii venira atunci in ajutorul foraliatii acestora Genovezii de la orasul Genova din Ita-lia, carii eraii cei mai puternici si mai comercian0 peMarea din partea apusului, unde Romani! din Romaveche, crestinaserd deja pe barbarii navdlitori acolo,asa in cat tot! Italienii, Francesii, Spaniolii Portu-gesii se cunosc pe sine pang astdcli a fi numa! Latinica no!. Ace! Genovezi Italieni, gasind aic! in Dacialu! Traian un popor de o limbs cu e!, facura. legdturade aprope cu Romanii si se ase4ard la Giurgiu, laChilia, la Cetatea Alba, etc. iar mai cu sema. la Bar-lad unde in secolul al un-spre-clecelea formard o pu-ternica republics Romans, dupe forma cu care se gu-vernau Genovezii in tera la e!, si care intinse corner-ciul stapanirea Romani lor pang la Olesia (Odesa) lagura Niprului pdna." la Cafa din Crim (Crimea), adop-tand ca marca, doi pesti de Mare numici Delfini, cariifigurezd pand acum in sterna Romanilor, ca semnal comerciulu! stapanirei Romani lor din vechime pe

*) Cantemir.) Macarie, alaorie de la Alep la Mosca.

*)

si

si

si

si

sisi

si

si

32

marea Negra *). Ast-fel Romanii din Dacia lul Traian,dupe o despartire de §6pte secoli de la Aurelian, segasira din noii in convietuire cu fra01 for de la apus§1 acesta aliantd naturald fu atat de bine facet6re pen-tru ei, in cat, in mai puffin de un secol, puturd a'§i in-drepta tote perderile suferite prin lungile navaliri a lebarbarilor de pand atunci, in mod de a se intinde panapeste Nistru §i pand peste marea.

Din nenorocire, tocmai pe timpul acela, bisericacreoind se desbind in doue marl despartiri, care seved §i pand. astd4i §i din care una, numita. ortocloxa,ci rtisdritencl, se sine de Patriarcul de la Roma noue,iar cea alta se tine de Papa din Roma veche sub nu-mirea de biserica Ca lolled, apusand sail papistasescd.Acesta desbinare se Incepuse Inca mai de nainte adicade prin secolul al noulea; insa pe timpul acesta luptaintre cele doue biserici ajunsese la culme, a§a cat, pen-tru a se desparti cu totul una de alta, Papa de laRoma veche nu mai primea in biserica sa aka limbsde cat pe cea Latina, iar Patriarcul din Roma noueimpunea tot a§a pe acea Grecescd. Genovezii fiind ca-tolici incepurd atunci a sili pe Romanii de la Dundreca sa se unesca si ei cu biserica apusului, pentru care§i infihnard o mitropolie catolicd la Foc§ani, numitape atunci Milcovia, precum §i alte episcopii la Campu-lung, la Tergoviste, la Bacail si la Seret. Romanii insa,incelegend ca puternicii for vecini Nem;i, Unguri §iLe§i, carii erail catolici, s'ar fi servit cu latinismul bise-

) Cantemir.

33

ricii for pentru a li rapi na0onalitatea for de Romani-mai cura0 de cat tot' Neolatinii, precum si indepen-denta pe care o pdstraserd in tot timpul ndvdlirilorbarbare, preferira a se despdrti din nou de fracii forGenovezi, cu aceasi durere dar cu aceasi tarie de ca-racter cu care §i mai nainte s'aii fost despar%it deRoma veche pe timpul lui Aurelian. (2o)

In urma acestor imprejurari recindu-se legaturiledintre Romani cu Genovezii, acestia incepurd a se re-trage de pe la Dundre cu atat mai milk ca Turcii seaprbpiati din Asia spre marea Grecilor, singura calepe unde Genovezii puteall sd umble cu cordbiile forca sd vind pand pe la no'. Romani' din Dacia lui Tra-ian se aliard atunci cu fra0i for de peste Dundre, cariisi ei se revoltaserd impreund cu Bulgarii din pricinaapdsdrilor ce suferiail din partea imperaOlor Grecescidin Constantinopoli, mai cu soma in urma despartireibisericilor. Acesta resculare se facuse sub conducereaa do' fraci Romani Petru si Asan, carii bdturd pe Greciin tote pdrOle; dupe care Bulgarii in unire cu Roma-nil formaserd un imperhi independent, recunoscut detota Europa si de insusi Papa de la Roma, carele tri-mise ungerea imperdtescd Romanului Ion Asan, primulimperat al Romano-Bulgarilor, cunoscut sub numele de_Tani till Vora Dupre acesta tot' Domnii Romani lor, carii'ana atunci se pronumiaii Teodori sail Bogdan', au ince-put a se pronumi Ion', dupe cum se ved iscaliti prin hri-sovele Domnesci, Ion Mircea VV. Ion Stefan VV. etc.')

) Hajdeu.A. 8. A T. 6088 3

34

Romanii §i Bulgarii iii constituira atunci la Ocrida, inBalcani §i o biserica independinta atat de Patriarculgrecesc din Constantinopoli, cat *i de Papa latinescdin Roma veche, remaind unit' numai in dogme cubiserica resdritului, care paztrezd traditiunile religiosemai conforme cu acele ale Romanilor, lepadand insaspre deosebire, §i din biserica §i din scriere, atat literilegrece§ci cat §i pe acele latine*ci, pe care le inlocuiracu semne not invtntate anume atunci de catre Patriar-cul Romano-Bulgarilor Ciril, de pe a cdrui nume acelelitere numit remas intrebuintate lano' Romanii mai 'And in 4ilele nOstre. Dupe o ase-mene noue qi puternica intocmire politica qi religiOsa,Romanii in unire cu Bulgarii se luptara cu atata suc-ces in contra neamicilor lor, in cat, pe la anul -1192,imperatul Ion Asan I, se intituld Domnii al Bulgari-lor, al Grecilor, al Moldo-Vlachilor *i al Ungurilor, dela marea Grecilor peste Buda pana.' la Viena. ") Atuncise fundara §i oraqele Craiova §i Bucurescii, care portapana astadi numirea Crajului (regelui) Ion sail Ioviansinonim cu slavonescul Radu sail Bucur.

Nu tardia insa, adicd pe la anul 1240, o noun fur-tuna de barbari navali asupra ambelor Dacii Traiand§i Aureliana. Ace§ti barbari eraii Tatarii numiti Nogai,carii, sub conducerea imperatului for numit Batus-Chan,ndvalird despre rdsdrit pe deasupra mare' Negre pesteRusia §i Polonia pand in Ungaria, §i apoi se intOrsera

4`) Archiva IstoricI a Romlniet Numat acest fact pdte esplica clAdirea°raptor BucurescT si Craiova (orasul CrajuluT Ion) precum si nIvItirea Bulga-rilor to Transilvania despre care vorbesce documentul din 1231.

au

35

de se a§ec,lara in partile Cramului la marea Negra, dupece strebatura Oa Dacia Aureliana sail Moesia, precum§1 -partile sudice §i orientale ale Daciei lu! Traian, taind,pradand, arclend §i robind omen!, femel, copii §i totce intelneil in calea lor. *) Acesta navalire de barbarifu cea mai de pe urma §i cea mai scurtd, dar fu atatde groznica in cat, pentru ca sa scape de peire, Ro-manii din tote partile nu avura alta afacere, de catsa se unesca cu Unguri! §i O. se adapostesca cu totilin muntii §i padurire Transilvaniei, ca intr'o cetate na-turals, unde in adever Tatarii nu putura strebate cumulta furie, batuti fiind de Unguri §i Romani pe lastramtorile pe unde trebuiail ca sa trecd. In ace! timpRomani! din Dacia apusana se ved a fi fost oplo§itiin partile Alma§ului (0m1a§ului) la sud vestul Transil-vaniei, ace! din Dacia sudica in partile Fagarasului siace!, din Dada Orientals in partile Marmoro§ului pela Rodna, cad de pe acolo se pomenesc intorcandu-se-indata dupe strecurarea Tatarilor spre anul 1300. Seved intorcandu-se mai Anteiii in Dacia apusana Roma-nii din partile Omla§ulul cu domnul for Alexandru Ba-sarab, reinfiintand banatul Oltenia' numit pe atunc! alSeverinulul; apol Romani! din Dada sudica se intOr-serA §i el cu domnul for Radu Negru de la Fag-Ara§la. Campulung, infiintand domnia numita. a Muntenia.;In fine tot ast-fel Romanii din Dacia orientale se intor-sera din Maremure§ cu domnul for Drago§ §i infiintaradomnia numita a Moldavia.

") Laurian.*

36

III

ROMANII VECINIYsett

Independinta Romani lor de la Dunare prin arzna.

Cu navalirea Tatarilor Nogai se finira invasiunilepopOreior nomade, care se strecurasera peste Daciain curgere de loco ani, fail ca vre unul din ele safi remas asedate statornic pand astadi unde va peaceste locuri, afara de Unguri carii ail fost primiti cuinselaciune in Dacia Nordica, precum am vedut maisus. In adever nici un altul din pamenturile Daciei nuse gasesce astadi, nici stapanit, nici macar locuit cutemeiil, nici de Germani, nici de Slavi, nici de Thtari,nici chiar in partile Daciei Sudice si Orientale, caresunt locuri de ses cu totul deschise. (2 I) Acesta do-vedesce mai presus de tote cum Romanii all plstrat

in tot timpul acela, vechia for tarie de suflet stremo-sesca, vechia tarie Romana, Virtus Romana.

Daca ins6. luptele Romanilor ail fost marl in tim-pul navalirei barbarilor trecatori, ele fura mult maigrele dupe asedarea mai statornica a unora din ace-stia, sub forma de staturi moderne, in jurul Daciei *idespre care aceste lupte se pastreza acum nu numaitraditiuni, ci si scrisori si documente necontestabile- detot felul, cunoscute cu numirea de lelopisilie, cuventslavon care insemneza anale, adica aretare de impre-jurarile intemplate pe tot anul. Veduram deja cumUngurii si Lesii, dupe ce se crestinara si se asedaraast-fel statornic cei anteiil la apusul si cei al doilea la

37

nordul Daciei, incepurd numai de cat sä se incece acuprinde tote pamenturile ei. Respinsi mai anteiii deRomani cu ajutorul Bizantinilor, al Genovezilor si alBulgarilor, silki chiar a se impaca cu Romanii de grOzaTatarilor, cand chiar regele Ungurilor fugise tocmaila Italia, indatd ce Tatarii full respinsi, Ungurii ince-purd a cauta din noil sa puna stapanire pe pamentu-rile Romani lor. Asa, pentru a nu ldsa pe Romani sdiesd din Transilvania unde se addpostiserd de Tatari,Ungurii a§eclard, pe tOta. marginea Transilvaniei despreMuntenia si Moldavia, locuitori Germani numki Sasi,carii se afla acolo si pana astacli pe la Sibiu, Brasovsi Bistri ;a; iar dincOce de Carpaci, Unguril trimiserdo alta ceta de Nem0 solda0 caldri numiti CavaleriTeutons Cruciferi, pentru ca purtail pe hainele for ocruce spre semn ca s'afi fost inarmat ca sd scOta Ieru-salimul din mana Turcilor. Acesti cavaleri insd, nu nu-mai ca nu scoserd Ierusalimul, dar nu puturd nici aopri pe Romani sd iesd din Transilvania cu domniifor Bogdan, Dragon, Radu Negru si Alexandru Basa-rab, nici a se asecla el insii in Dacia sudica si orien-tald, unde abia puturd a resbi numai pans la apa nu-mita a Nerrolui si a clddi acolo o cetdoe care se pas-trezd si pand astacli; el fury silki insa a o pardsi atunciforte curand, remaindu'i numai numele for ca singurdpomenire. Totu§1 aceste incercdri ale Ungurilor de astapani pe Romani cu ajutorul Nem %ilor, indemnard peRomanii din Oltenia, carii eraii cei mai amenint4i,fiind mai aprOpe de Unguri si mai puOni la numer, ase intruni pe la anul 1290 in un singur stat cu fra01

33

for din Muntenia, recunoscand de domn al tuturor peRadu Negru, care se afla acum cu re§editna la Arge§ §1carele lud atunci titlul de Domn a told /era Romlinescci.

Acesta mesurd fu forte fericita §.i forte inteleptd,cad, nu tarcliii dupe acea adica pe la anul 1333, re-gele Ungurilor numit Carol Robert veni Cu oste nu-merosd asupra lui Alexandru Basarab, carele fuseseales domn dupe mot-tea lui Radu Negru. Ostea Ungu-resca se adund in partea Daciei numita Temi§ana §irapita de la Romani inca mai de nainte. De acolo tre-curd in tinutul Mehedintilor §i cuprinserd Severinul.Acolo venire deputa0 din partea lui Basarab, pentrua cere lui Carol cuvent despre ndvalirea sa; dar elnu primi a sta la vorbd §i nainta mai departe asupraRomani lor. Ace§tia, dupe vechiul for obiceid, se retra-sera de o cam data, (land foc tarnelor §i satelor, a§ain cat Unguril, ne mai gasind provisiuni, se aflard feustrimtoraci cu fOmea §i incepurd a se retrage slabi0 §iru§ina0. Atunci Romanii li e§ird inainte la strimtorilemun;ilor §i ii batura a§a de cumplit, in cat insu§1 Ca-rol, pentru ca sa scape, fu nevoit a'§i schimba hainelerege§ci §i a imbraca cu ele pe un om al set'', pe careRomanii it §i *uciserd credend ca este regele *).

Pe cand Romanii din Muntenia se luptaii cu Un-gurii,. acei din Moldavia aveau de luptat cu Le§ii, cariise a§eclaserd la nordul Daciei, intemeind acolo un mareregat cu numele de Polonia. Regele Poloniei numitCazimir se folosi de o certg iscata pentru domnie in-

*) Laurian.

39

tre doi fii ai domnului Moldavid Stefan I-iii §i intEdcu oste in Dacia orintald pe la anul 1359. Armataacesta ajunse in Ord pe la St. Petru. Romani!, dupece se luptara cat-va timp cu Le§ii la camp, se prefd-curd ca ar fugi §i se retrasera in padurile despre Nis-tru, unde tdiera arborii pe amendoue parcile drumuluiLe§ilor, a§a cat sa stea tot in piciOre, sl pita insdcu lesnire a fi resturnaci. and intrard apoi Le§ii go-nind pe Romani, ace§tia impinsera arborii din derdt,carii cdclend umplurd. calea §! sdrobira Omeni, ca! §icare (cdruce). Po lona calf mai remasera vii se gasiraprin§i ca in lac impreund cu, mai multi general! al'

lor, carii furd nevoid sd se rescumpere numai cu bani.In acesta batae Romani! mai luard. Le§ilor un-spre-clece steguri precum §i tote armele §i avucia ostei lor.

Tot cam pe atunci se pomene§ce Ca un Ban dinOltenia aft mers cu o ceta de voluntari armaci tocmaiin Francia, spre a da ajutor regelui Francesilor la obatae care avea cu Englezil, dupe care, dandu-li-se pa-menturi pe acolo, remasera pe loc §i se franciozirkcunoscuci fiind pang astacli cu numele frances de Ron-sant, prin care se traduce numele Romanesc de Ma-racinenu, precum se numea Banul lor, §i carii pandastd.cli pastrezd acolo in familia lor tradiciunea venire!lor de la Dunarea de jos *).

Aceste victorii ale Romanilor, asupra Ungurilor§i a Le§ilor, asigurara neatarnarea lor fa ;a cu ace§tidoi puternici vecini §i permisera Romanilor din Dacia

*) Ronsard, Odes.

40

sudica orintala a constitui si a organisa in mod te-meinic domniile Munteniei Moldaviel. Romanii ince-lesera ca., daca in timpul barbarilor Nomazi plugulputea fi de ajuns pentru tine %era, acesta nu maiputea fi de ajuns fata cu popore asedate acum pen-tru tot-dea-una in vecing.tatea for si care, cu tote case crestinaserg., pastraii vechiul for obiceia de rapiresi de cutropire, necunoscand alta dreptate de cat abratului celui mai tare, adica a ciomag-ului celui maimare. Fata cu asemene vecini permanent!, carii se in-tariau se perfectionau pe tOta dioa, Romanii simtiratrebuinta a se intari ei cu ostiri mai permanentecu arme mai perfectionate de cat toporul cosa cucare se aparase in contra barbarilor nomazi. Spre ase-menea finit natiunea se imparti in tree star! de omen!,hoed, pop! mosneni. .1114nenii sag teranii ca pro-prietari de pamenturi mici formail masa poporuluiaveau a se ocupa cu lucrarea pamentului pentru hranatuturor. Popimea avea a ingriji pentru trebuintele po-porului, in biserica, in scoli §i in spitale, spre carefinit erad scutiti de ori ce alta dare publica. Boeriisari proprietaril de pamenturi marl cu boi multi, deasemene eraii scutiti de ori ce dare, ca unii ce eraiidatori sa ingrijesca de trebile politice ale terei, pur-tand carmuirea in launtru §i tinandu-se tot-dea-una pre-gatiti pentru lupta, cu dusmanii din afara, sub condu-cerea Domnului stapanitor a tata sera, carele era tot-dea-una ales pe viata de catre tote cele trei star!, a-dica de care tota natiunea, intrunita in adunare obriescci.Ast-fel tera putea lupta mai cu multa chibzuinta. pen-

si

si

a'si

sisi si

si

sisi

41

tru on ce trebuince. In timp de pace, boerii prive-ghiau cu necontenire, popii invetaii cu stgruinta, po-porul lacra cu lini§ce §i fail grije, impgrtit in diferitecorporatii de agricultori, meseria§i, comercianti, etc.,toci cu stegul §i sfantul for deosebit. In timp de res-boiii boerii, esercitati §i gata de mai nainte cu tot felulde arme mai me§te§ugite, sariail pe minut la hotare §iintempinau el antei navalirea, pans cand, daca zorulera Area mare, se ridicei §i se strangle' §i glotele,adicg masa poporului intreg, spre a sdrobi pe du§mancu mulOmea coselor, a giOgelor (22) §i a toporelor, iarpopii ingrijiail de ceb ranici §i orfani *).

Acestg. constituire permise Romanilor, nu numaia se conserva nestricati pang astaqi de catre veciniifor mult mai numero§i, ci §i a realisa de multe orb incontra for succese ast-fel cu totul de mirare, A§a inMuntenia Romanii, sub domnul for Mircea I numit celMare, cuprinserg pang pe la anul 1400 tote locuriledin drepta §i din stauga Dungrei, de la Por;ile de ferpang, la marea Negra §i de la Carpati pang la Balcanb,unde imperiul Romano-Bulgarilor se ggsia cgclut Inc.din vremea ngvglirei Tartarilor ; dupe care Mircea stre-mutg §i capitala de la Arge§ la Tergovi§te, mai inmijlocul terei. Tot pre atunci in Moldavia domnul Ale-xandru I, numit cel Bun, a§eza capitala in Suceva §iinflori tera atat de temeinic in cat Le§ii, departe de ase mai gandi ca sd cerce a o stapani, cerurg din con-tra ajutor de la Romani pe la anul 1423 in contra

") Cantemir.

42

vestitilor cavaleri cruciferi Nemti, carii, dupe ce daftfost putut a se a§eza in Romania, precum am aretatmai sus, s'au fost dus de s'aii a§edat dincoro de teraLe§escd, unde ail pus inceput regatului cunoscut as-tadi sub numele de Prusia. Romanii primird cu pla-cere a mai da ochi cu acei cavaleri §i 'I bdturg. a§a decumplit la oraa§ul for numit-Marienburg, in cat faptulacesta se pomene§ce §i pang. astacli in Analele Polo-nilor ca un rar esemplu de voinicie *). Romanii impru-mutarg. Inca pe Lei atunci §i cu bani, pentru careluara de la ei ca garancie doue tinuturi numite Snea-tinul §i Colomea. Ace§ti bani insa Le§ii nu 1-ail maiplatit nici o data, precum nici alte imprumuturi &cutefor de Romani §i mai nainte la anul 1388 sub Petruvodd. numit Mu§at, pentru care luaserd atunci ca ama-net ora§ul §i districtul Polonilor numit Halici **). In finedomnia Moldaviei era pe atunci a§a de tare §1 info-tä, in cat Papa de la Roma veche o recunoscu in cali-tate de regal***); iar imperatul Ion Paleologur din Romanoue (Constantinopoli), dupe ce vizita Moldavia in per-song., trimise Mitropolitului din Suceva Mitra de Pa-trarch independent §i domnului Alexandru I trimise,co-rona vechilor imperati Romani, pentru ca sg, o scapede Turci carii impresuraserd Bizantinul din tote par-tile §i'l stdpanird cu totul peste curand. De atunci §ipang. astadi, la incoronarea domnilor. Romani, Patriar.chul din Tarigrad cite§ce acele§i rugaciuni care se ci-

*) Laurian.**) Laurian.) Asaki.

43

teau §i la incoronarea vechilor imperati cre§tini dinConstantinopoli *).

Din nenorocire peste Carpati Romanii ail fost apu-cat sg Ii capa greil in mama Ungurilor. Ace§tia, pentrua stapani mai cu putere pe Romanii de acolo, se uniracu Nemtii Sa§i §i cu Secuii (ni§te Huni calif se aflaiirema§i In munti de pe vremea MI Atila) si &curl. pela anul .1437 0 legaturg. numita a celor fret natiuni,cu ajutorul caria rapira pe deplin pamenturile Romani-lor, lasandul cu totul in stare de scIavie sub numirea delobagi. Acesta spire nu se facu Mil multd varsare desange, cad pang. cand Ungurii, Secuii §i Sa§ii se con-jurail asupra Romani lor la satul Capolna, Romanii Incase adunargg, armati la satul Olpret in comitatul Solnocsub conducerea lui Anteniii Magnul, dupe care, venindla lupta amendoue partite, cdclura ucisi multi si de oparte §i de alta fara sd se §tie a cui va fi victoria.Ungurii, vecland ca cu puterea nu pot a o scOte lacapIt, alergara iara§i la propuneri de pace mincino§a§i cerura Romani lor ca sd trimitg. deputati pentru casä se intelega. Cu modul acesta Urigurii pusera manape Antonio ducele Romanilor §i '1 taiard dimpreung, cualti soti al lui. Romanii continuarg. lupta Inca doi anide Mile, fury insa pang, in fine potoliti prin acordareade catreregele Ungurilor Albert, p. dreptului de a seputea m.car muta de la un loc la altul, de a posedaavere mobiliara §i de a avea bisericile for indepen-dente **). Atunci, pentru a se deosebi cat mai mult de

''') Cantemir.) PapiU.

44

Ungurii Catolici, carii aveau limba lating in bisericgqi in stat, Romanii din Transilvania adoptara in bise-rica for limba Slavong. Tot pentru acele§i cuvinte limbaSlavong fu adoptata pe atunci, in bisericg. §i in statadicg in actele publice, §i de care Romanii indepen-denti din Muntenia §i Moldavia, arclendu-se cu totul orice scrieri §i cdrti mai vechi scrise cu litere latine stre-mo§e§ci, din care pricing, se perdura atunci multe dindocumentele istorie! nostre *i mai cu semi, un letopi-sitiu vechia latinesc, pe care'l tot pomenesc cronicariino§tri de mai in urrng. *).

Apa dar, precum in timpul navalirei barbarilorde sub Aurelian pe la anul 30o Romanii s'aii fostconstituit in patru marl tabere pentru a se aparadespre cele patru unghiuri ale Daciel, tot ast-fel pela anul 1400 ei s'ail aflat constituiti in trei provin-cif, Moldavia, Valachia §i Transilvania, pentru a luptain contra a trei nemuri puternice, care s'aii fost a§e-clat in mod permanent despre meaza noapte, apus§i mezg. di de la e!, adicg Le§ii, Unguri! *i. Turcii.Turcii veniail din Asia despre marea Grecescg. §i inain-tail care Dungre, resturnand imperiul Bizantin din Con-stantinopoli §i arclandu-se pe locurile lu!. Turcii suntde semintie Tatara all insa a fi nomazi ca ce! altiMari; totusi ei erail forte asupritori cre§tinilor prinreligiunea for numith. Mahomeiand, dupe care e! °sail-diaii la robie pe ori ce om de aka lege, numindu'ighiauri. Cei mai espu§i ld lovirile lor, eraii Romanii

'') Coghlniceanu.

45

din Muntenia. Ungurii veclend pe Romani amenirptide Turd, in loc de a li veni in ajutor pentru a im-pedica impreuna pre Turd ca sd nu se apropie §i deUngaria, creclura mai bine a se folosi de strimtorareaRomanilor pentru a pune mana pe terile nostre. Un-gurii intrard dar cu Oste in Muntenia §i inaintarg pangla Turnu pe care 'I luarg. cu asalt. Romanii atunci ng-vglirg. asupra Ungurilor cu domnul for Mircea I, in-chiserg. Ungurilor drumul de intorcere la stramtorilemuntelui Paserea in judecul Mehedinti §i 'i baturg. detot la anul 1389. Turcii insg., folosindu-se de acestanevoe a Romani lor, pusera stapanire pe tot malul dreptal Dungrei. Tocmai atunci Ungurii, veclend cd perico-lul Turcilor se apropie §i de ei prea tare, fgcurg. pace§i alianp. cu Romanii, in urma aria la 28 Septem-vrie 1396 se adunarg. la ora§ul Nicopoli pe Dun .re iredreptul Oltului o armat1. de 6o,000 cre§tini, Romani,Unguri §i Franci, carii se apucarg la bgtae cu Turciiin numer de 200,000. Romanii cerurg sd merga eiinainte la lupta, ca unii ce cuno§ceau mai bine §1 lo-curile §i apucaturile Turcilor. Acesta ins, nu primirdnici Francii nici Ungurii, sub cuvent ca ei ar fi maide nem de cat Romanii. Din asemenea causa bgtaiafu perdutg de . cre§tini §i Sigismund regele Ungurilorabia putu scapa pe o barca. Turcii trecurd Dungrea Iatera Romanescg, dar Romanii nu perdura curagiul cistature la lupta cu ei langg satul Rovine in judeculIalomita §i, dupe multi varsare de sange, nevoirg, peTurd sg se intorcg. pe malul drept al Dungrei. Cu,tote acestea, Mircea domnul Romanilor, veclend starea

46

de suferintd a terei sldbita prin asemenea mad resbele,vedend reutatea cea tie lost, a Ungurilor carii nu con-teniati de a stdrui ca sd. std.panescd pe Romani, veclendputerea cea mare a Turcilor carii supusesera acum sipe Bizantini §i pe Bu !gad §i pe Serbi, incheie un trac-tat de pace cu Baiazed imperatul Turcilor, prin carese indatori ail' plati un tribut adica o dare pe an, pen-tru ca Romanii sd nu fie superati de Turd cu nimicin tera for §i sa fie Inca ajutati de ei la on -ce asu-prire din partea celor alti vecini.

Acesta legatura a Romani lor cu Turcii ingrozi cutotul pe Unguri §ri nevoi a se purta mai cu blinde ;ecd.tre Romanii din Transilvania, pentru ca Turcii seindreptaii acum de a dreptul asupra Ungariei despreSem lin §i Belgrad la Dundrea de sus. In asemeneanevoe Ungurii dadurd drepturi de nobilitate la mai multiRomani din Transilvania, intre earl! se deosibea peatunci Ion Corvin pronumit Uniade. La apropierea Tur-cilor, Ungurii numira pe Romanul Uniade prefect alTransilvaniei §i ban al Severinului. Acesta alungd peTurd din Transilvania §i de la Sem lin, trecu peste Du-flare, lua de la Turd cetaile Sardica §i Naisul §i prinsepe generalul Turcilor numit Canbeiii la anul 1444,dupe care incheie pace priincicisd cu Turcii pentru 4eceani. Ast-fel Ungurii, numai ajutati de Romani §i co-mandati de un Roman, putura sd scape atunci de Turd;jar Romanii din Muntenia, vedend cd. Uniade coman-dantul armiilor Ungure§ti era un Roman ca §i ei, stri-card legatura cu Turcii si se unira cu Ungurii cre§tini.Aceqtia stricargi atunci pacea cu Turcii, inaintard din

47

not peste Dung.re §i strebatura pang. la Varna pe ma-lul mare! Negre, unde se fg.cu bgtaia cu Turcii doue4ile intregi. In ciiva anteia cre§tinii invinserg, a doua4i ins., Vladislav regele Ungurilor cadend ucis, Uniadefu nevoit a se intorce in Transilvania prin Muntenia.La acestg. intorcere Ungurii, gg..sindu-se mai de capulfor fgrg. rege, se revoltarg contra lui Uniade §i se in-cercara a cuprinde -Ora, purtandu-se atat de ret in-cat Vlad domnul Romani lor stria din not cuei §i alunga din tell. cu nepusa in cale.

In urma acestor imprejurari, Romanii remaseraiarg.§I singuri in lupta cu Turcii. Din norocire erape atunci domn in Muntenia Vlad al V numit Tepe§§i Dracul, pentru O. in adever era atat de indracit,in cat tragea in tepa pe on care Turc sat Ungur ceng.vg.lia in telt., precum §i pe on care Roman .ce nuar fi stat cu tote puterile la nevoia terei. Acest domn,hotgrind sa. sacrifice tot pentru a mantui Ora de ju-gul strein, taie mai Antal vre .0 500 de boeri cariiIncurcat Ora cu intrigile lor, apoi ridica o armata nu-merosa cu care prinse de o data vre o 400 de Un-guri §i Le§i, carii umblat fara cale prin sera. §i 'I arsepe to0 de vii intr'un magazin de pane, dupe careapoi trecu chiar in Transilvania, unde trase in epg, peo mulcime de Sa§i la biserica St. Jacob din Bras`ov,anul 1457 *). Dupe acesta se intOrse asupra Turcilor§i trase in cepa pe I-lamza Pa§a de la Vidin impreunacu o alma de Turd, carii se incercat sä intre in tern.

Laurian.

alianta'I

*)

-48In fine la anul 1462, Vlad trecu Dunarea si ucise alti2 5,000 de Turd in Bulgaria. Atunci Mohamet al IIimperatul Turcilor, carele luase Constantinopoli, turbi.de manie si purcese asupra Romanilor cu o armata de250,000 de omen!, intrand in tern. pe la Braila. Vladordond Omenilor de la camp sg, se retragg, la munticu tote averile lor, iar el esi inainte cu oste in numerde 5o de mii §i, intr'o nOpte pe cand Turcii dormiaa,strebdtu in tabdra lor resbind pang. la cortul Sultanu-lui si omorand multime de Turd. Totusi Romanii, ye-'land el. numerul Turcilor era nesecat, furl siliti sg.

reinoiescd cu ei legaturile acute de Mircea I, schim-band, dupe cererea Turcilor, si pe domnul lor Vlad,in locul cd.rui puserd. domn pe Radu al IV numit celfrumos, la anul 1462.

Acum Turcii se apropiaii despre Moldavia, undepe atunci domnia Stefan al V numit cel Mare. Acesta,veclend cg. Romani! din Muntenia capitulase si nu maiputeati lupta, puse stdpanire asupra Ismailulu!, Chiliei§i a tuturor cetatilor de la gurile Dundrei, care pang.atunci fIceati parte din Muntenia *). El fd.cu aceste nu-mai pentru a inchide calea Turcilor catre Moldavia,avend in ajutor si pe Unguri speriati de apropierea Tur-cilor in Muntenia. Dupd. luarea acestor cetAi insg. Un-gurii pretinserd, duo obiceiul lor, ale stapani numalei. Stefan nu primi acesta si atunci Ungurii se incer-card sd restOrne pe Stefan din domnie, trimitand cuoste Ungurescd. spre a'l inlocui, pe un Roman refugit

') Hajdeu.

49

cu numele de Petru Aron. Stefan e§ind la lupta cuel, langd satul Schea pe Seret in judetul Roman, stin-se pe Unguri dupe o batae crunta. In acestd bataese pomene§ce ca a fost ucis chiar calul de sub StefanVodd §i, voind el a incalica pe un altul, nu putea dincaus6. ca Stefan era mic de statura, iar calul era nalt§i mare. Atunci unul din arma§ii sei Aprodul numitPurice, se pleca cu spinarea §i suindu-se Stefan pe eaputu a se arunca pe cal, clicend arma§ului: Purice alfast pand acum, Movilci sci to numeoi de acum inainte,dupe cum ashicli to -ai aretat, ddruindu-1 cu boerie mare§i cu mo§ii. Arma§ul, incuragiat de aceste cuvinte dom-ne§ci, se aprinse atat de cumplit la batae in cat ucisecu mana lui chiar pe comandantul Ungurilor cu numeleCroiot; iar apoi dupe vorba lui Stefan Vodd schimbdnumele din Purice in Movild pentru toti urma§ii lui,din carii unil ajunserd mai tardiu domni in Moldavia.Stefan, dupe ce ba'tu pe Unguri la Schea, se lud dupeei in Transilvania §i pustii acolo tote locurilor lor.Atunci Matias Corvin, fiul Romanului Uniade, careleajunsese rege al Ungurilor, fu silit s'a pornesca la anul1467 cu Oste asupra Romanilor din Moldavia §i, in-

trand in sera pe la Trotu§, arse Bacdul §i Romanul §iinainta pe apa Moldovei in sus pang langd ora§ul Baia.Moldovenii deterd foc ora§ului nOptea din trei paqi si,atacand pe Unguri la lumina focului, ucisera 10 mii,a casor morminte pana asta..cli se ved la locul are-tat. Regele Matias insu§i capata o sageta in spate siscala numai prin aceia ca un general al seil, numitNicolae Banfi, se puse inaintea lui spre a primi lovi-

S. 8. & T. 6063. 4

§i

50

turile Romani lor, carii inconjuraserd pe rege. Unguriicati mai scapara fu.gira in fine rusinhti peste munci inTransilvania, unde Moldovenii luandu-se dupe ei pus-tiird din no' tote tinuturile Secuilor. Atunci Matias fusilit sa fad, pace lasand in stapanirea lui Stefan trei ce-tali din Transilvania anume: Ciceiul Tanga apa Same-sului, Balta langa apa Ternova si Balvanul in tinutulSecuilor *).

Romanii din Moldavia nu se puturd bucura multtimp de acesta pace, cad la 1475 navalird asupra for120,000 Turci sub comanda lui Soliman Pa.a. Stefanesi inaintea for la apa Racovei in judetul Vasluiii cu40,000 de Omeni, carii, de si era' arma0 mai multcu cOse si topOre, totusi batura si fugarira. pe Turdasa de cumplit in cat le luard peste 1 oc, steguri **).Stefan trimise atunci in dar cate-va din aceste steg-uri,atat la regele Ungurilor §i la al Polonilor cat si laPapa de la Roma veche, pentru al indemna sal fiede ajutor ca sd gonesca cu totul pe Turd din Europa,unde ei pusesera stdpanire §i pe Constantinopoli si petote terile de pe malul drept al Dunarei, robind petoci crestinii de prin acele locuri si navalind tot mere'asupra celor alti crestini de prin cele alte teri. Veclendinsa Stefan ca propunerile sole nu sunt primite cu te-melt"' de acei stapanitori, cu tote ca. §i ei se numiaupe sine cretini §i eraii amenintati a fi navaliti deTurd, vectend pe de aka, parte ca, din' causa caderei

*) Laurian.") Laurian.

51

Romanilor din Muntenia, Soliman Pa§a intrase in terdpe la Foc§ani, Stefan hotdri sa puna stapanire §i pejudecul Putnei, care pand atuncea facea parte din Mun-tenia, pentru a inchide Turcilor calea Siretului pre-cum inchisese calea de la Dundrea grin luarea Ismai-lului §i a Chi lief. Radu al IV insd, care fusese numitdomn in Muntenia prin cererea Turcilor cum am ye-chit mai sus, nu voi a primi acesta disposiciune mili-fall a Romani lor din Moldavia, de §i nu avea scopde cat apararea §i folosul tuturor Romani lor §i a in-tregii cre§tinadti. Atunci Stefan se.veclu nevoit a mergecu armele asupra lui Radu §i inainta pand la Rimnicul-Serat, unde Romanii, inelega.nd ca nu pOte fi certapentru pdment intre Omeni de ace14 nem, se impd-card fard lupta, a§edand ca apa Milcovului sa fie pen-tru viitor marginea despallitOre intre amendoue dom-niile; iar Stefan lud de sofie pe fiica lui Radu cu nu-mele Vochita, spre semn statornic. de legatura fr*sca.

Mesura acesta era forte irqeleptd, cad, chiar inanul urmator 1476, Mahomet imperatul Turcilor, voinda resbuna bataia care mancase generalul seu Solimanin anul precedent, veni asupra Moldaviei cu Oste nu-merOsa, silind a merge- cu el §i pe Radu domnul Mun-tenief, dupe tocmela ce se facuse la suirea lui pe tron.Ndvdlirea Turcilor fu atat de 'cumplita. §i grabnica, incat Moldovenii, surprin§i fiind cu totul lard veste §i ne-pregaifi, filth de o data batufi reu la satul numit Va-lea-Alba in judeful Roman. Romanii insa nu cadurdfie cum, dice istoricul Urechid, ci luptandu-se cu to %iiviteje§ce, omorand movile de Turci §i numai cople§iti

si

-53de multimea lor §i a cailor. Stefan Vodd voind a seretrage in cetatea Nemtulul, muma sa DOmna Elenanu'l primi, spunandu-I cd: Cine pentru lira nu ,Flie sitmord nu dote fi domn al Romani lor. Atunci Stefanpuse pe de o parte a se da foc tuturor ogOrelorsatelor din calea Turcilor, silindu-i prin acesta a seretrage pentru a nu suferi de fume el §i call lor, iarpe de aka parte, urmdrindul pe la strimtori cu rernd-§itele o§tirei sele, li ucise peste 3o mil Omeni. AtunciMahomet fu silit a trece dundrea tot pe unde venise§i a e§i din tern, iar Stefan intelese ca Romanii dinMoldavia nu vor putea sta apara0 de Turci, intru catcei din Muntenia se vor afla in legatura cu el. Hotaridar ca sa restOrne pe Radu domnul Munteniei §i ast-fel sa intrunesca pe top Romanii sub conducerea sain contra Turcilor §i a tuturor inamicilor terei, cu cariiRomanii aveati de a luptat din tote pairtile. Stefan le-pada dar pe sopa sa Vochio.. fata Radului Vodd,trecand cu oste asupra lui, veni pand in Bucure§ci undeucise pre Radu. Totu§i, veclend cd. Romani' din Mun-tenia nu pot lepada cu lesnire deprinderea de a aveaun domn al lor deosebit, Stefan restabili de o camdata la domnie in Bucure§ci pe Vlad al V, adica peT.epe§ Vodd, carele fusese neamicul neimpdcat al Tur-cilor; iar Stefan se intorse la scaunul sell in Moldavia.

Turcii, intelegand de 60 pedica era pentru elaceste planuri ale lui Stefan §i fiind Inca in tOta pu-terea lor, intrard in Muntenia, dupe e§irea lui Stefanpe la anul 1479, §i destituird din not' pe Vlad al V,carele scard in Transilvania, unde Turcii se luard dupe

*i

§i

53

el in numer de 1 oo,000 sub comanda lui Alibeg, pus-tiind tot cu foc si cu sabie pang la Alba-Iulia. Acoloungurul Stefan Baton prefectul Transilvaniel fu batutde tot la apa Vinerei, insa Romanul Paul Chinez con-tele Temisanel, sosind cu Romanii din Banat, stinsera.pe Turd asa de cumplit in cat Alibeg fugi inapoi Qumare nevoe prin mun0 schimbat in haine pacuraresci.Atunci imperatul Turcilor, numit Baiazet al II si pro-numit Ilderim adica Fulger, hotari sa nimicesca. cu once prey pe Romani si cuprinse cu resbohl la anul 1484Chilia si Cetatea-Alba, in care puse garnizona Tur-cesca numer6sa., precum si tOta partea de jos a Basa-rabiei de astadi numita. Bugeac, unde aseda cu locuintacete numerOse de Tatari. Stefan Voda, vedandu-sesingur in fa4a. numerosilor Turd pagani, ceru din nouajutorul Polonilor crestini. Acestia se prefacura a'l a-corda, insa numai iarasi cu scop de a pune el stapa-fire pe erile Romane, pentru care insusi regele fornumit Albert intro, in sera cu oste numer6sa, indrep-tandu-se insa., nu spre Dunare la Turd, ci spre Suce-va unde era scaunul domniei Romani lor. Stefan Voda,ir4elegand viclenia acestor crestini mincinosi, facu pacecu Turcii, Iasandu-le In stapanire ceta,Ple luate de eila Dunare si pentru care lua de la el ajutor asupraPolonilor. Apoi se intorse asupra acestora sil ajunsela padurea Cosminulul in Bucovina, unde 'I batu asade cumplit in cat regele Albart scapa numai cu marenevoie, iar 1 o,000 de Lesi prinsi in bataie fury inju-gal' de Romani in loc de boi la pluguri, cu carii sa-para si semanara Re locul luptei o padure de stejari,

51

care se nume*ce pand astacli Dumbrava Ro*ie. depe sangele acelor Poloni. Acesta tnvingere nevoi pePoloni a face pace cu Romanii, logodind 15e fata re-gelui for cu Bogdan fiul lui Stefan, carele acesta mu-rind la anul 1504 fu inmormentat la monastirea Putnadin Bucovina, dupe ce domni peste 4o de ani, in carepurta 4o resboie zidi 4o biserici, dintre care unelese pastreza *i pana Putin inainte de mOrtea sa,el maritase pe o fiica a sa cu Mare le duce de Moscua,unde se tncepuse pe atunci imperdtia Ru*ilor de as-tacli. Stefan al V domnul Romani lor a fost cunoscut

ldudat de tote nemurile ca cel mai intelept maimare *i mai voinic domn din timpul sea ca singu-rul care era in stare sä isgonesca atunci pe Turd dinEuropa *i din Tarigrad. (23) Dace, el n'a ajuns sa facesacesta, causa a fost numai Catolicismul Polonilor, alUngurilor *i al Papei de la Roma, calif nu voira sase ridice nemul ortodox al Romani lor. Vec)end prostiaacestora, Stefan \Todd.' lasa la mortea sa prin testa-ment cu limbd de mOrte pentra fiul urma*i se!, casä nu mai lege fratie nici cu Ungurii, nici cunici cu Nemtii, ci mai bine sd. se invoiescd prin buildintelegere cu Turcii, caHI se aretau mai de cuvent decat cre*tinii, cu conditiune numai sd. se pdstreze nea-tarnarea politica a Romani lor. (24) Acest testamentformeza *i pang astadi politica Romanilor, adica nu-mai prin legatura cu Turcii tera se tine *i pand as-tadi feritd de cutropirea altor streini.

Dupe mOrtea lui Stefan cel Mare se facu domnfiul seii Bogdan. Poloni!, creciend ca puterea Romani-

si

siastacli.

si

si

si

Lesii,

for ar fi apus de o data cu Stefan, nu voirg, sa sa-versesca cununia ficei regelui for cu Bogdan, dupe con-diOunile de pace care facuse cu parintele seu, puindinainte ca Bogdan era chior. Acesta, cu tote ca a veanumai un ochiu, intra atunci cu Oste in Polonia, cu-prinse Galicia §1 strebatu pana la capitala ei numitaLiov (Lemberg), unde zidi spre pomenire o bisericacare se pastreza si pana astacli, purtand pe ea BourulMoldaviei sapat in para. Atunci regele Ungurilor, careera frate cu regele Polonilor, se puse la mijloc si facupace la anul 1510 cu condiiune ca Ungurii, Romaniisi Polonii sa intOrca unii altora tote prazile facute, sase ajute unii pe al01 in contra Turcilor §i sa aiba,' co-mergiul liber unii cu altii. In urma acestei intreite le-gaturi, in care Romanii tratard pentru prima Ord caegali in putere cu Ungurii si cu Polonii, Bogdan re-clama de la acestia ajutor pentru ca sa scOta din maneleTurcilor cetaIile de la Dunare, de unde Tatarii nava:-Eau necontenit si pradail prin sera. Dar Ungurii sidupe obiceiul lor, nu se se inura nici asta data de le-gatura facuta. Atunci Bogdan convingendu-se din noude cuvintele pdrintelui seu, cal nu mai pOte fi nici untemeiii in fagaduinca crestinilor mai mincinosi si decalTurcul pagan, trimise la Sultanul Selim pe logofetulseu cel mare cu numele Tautu si inchee, la anul 1511,legatura cu Turcii, cu acelesi condiciuni cu care se le-gase §i Romanii din Muntenia la anul 1396. Se (licedespre logofetul Taut ca, mergend la Tarigrad pentruca sa faca, pace cu Turcii, i s'a dat acolo la palatulimperatului, care se numesce m alla Porter, o cesca. de

5

56

cafea, cafe bauturd nu era Inca cunoscutd pe atunciRomani lor. Tdutul, nesciind ca cafeua este ferbinte sicreclend ca e vre un fel de tuica rece, o sorbi tOtade o data inchinand dupe obiceiul Romanesc. El simpatunci ca i se arde gatul, dar nu voi sd se vaite nicicum in faca Turcilor. Acestia creclurd atunci ca Ro-manii sunt Omeni cu totul taH, de vreme ce cafeuaferbinte nu le frige gatul, si asa primird mai bine sa.faca pretenie cu ei de cat sd alba certa cu Omen!' atatde nasdravani. Turcii dadurd ca semn de legatura. Dom-nului Romanilor trei cozi de cal numite tzliuri, care lael este semnul cel mai de °mire, si pe care Sultanulnu l'all mai dat nici o data nici unui alt crestin.

In Transilvania Ina., dupe mOrtea Romani lor eroiUniade .i Chinez si dupe mortea Romanului rege Ma-tias Corvin, Ungurii incepurd a rapi iara§1 drepturileRomanilor, asa cat intre Romanii de acolo incepu ase pomeni vorba: a murit regele Macias, a murit drep-talea Romani lor. Ei ajunserd atunci asemanati in totulca sclavi, ne mai putend fi permis nici unui Roman aavea proprietate de cat numai lepddendu-se de nemulseil si facendu-se Ungur. Romanii se resculard iard§iin Banat si in Marmoros pe la anul 1514, insd furyinvin§i §i redly in sclavie asa cat nu mai avurd voenici a se stremute de la un loc la altul, peniru ca pe-&pa sit treed fi Ica urmaft din neon in nem , dupecum Slice decretul regelui de atunci Vladislav *). Darpedepsa lui Dumnecleil asupra Ungurilor veni indatd,

*) Papiu.

57

cici, pe la 1526, Turcii navalira in Ungaria pe laBelgrad. Romanii apasati nu mai voird sd se scOlein ajutorul Ungurilor, preferind mai bine pe Turd cafratii for de dincoci de Carpati. Ungurii furs batuti a-tunci de Turd in tote partite, si la locul numit Mohacicazu in bdtaie regele loru celti mai de pre urrna cunumele Ludovic cel tene'r, iar Turcii asedara pasalicin orasul Buda capitala Ungurilor stapanird tOts terafor mai bine de 100 de ani. Ast-fel, on de cate onRomanii nu au dat mama cu Ungurii, acestia au ca4utin robie, iar Romanii nu au dat maim cu Ungurii nu-mai cand acestia aretat cu prea multd nedreptatepentru ei.

IV

ROMANII SI STRAINII*At

Setiderea Rom&nilor in ease tor.

Cu incepul secolului XVI incepe pentru Romanio epoca de scddere din causa amestecului for cu strei-nii Bizantini, adecd cu Grecii din Constantinopoli. Candacest oral impreund cu tots imperatia a Bizantinilor fustdpanit de Sultanul, adica de imperatul Turcilor, Mo-hamed II la anul 1453, un mare numer de Greci dinfamiliile cele mai insemnate alergerd sa caute adapostla Romani, carii eraii de o lege cu ei. Romanii, cariiluptaserd de morte in contra strdinilor candintre cu sila in tera tor, primird cu bundtate

s'au

Vara

si

si

voiaM sasi

58

grija pe acesti streini fugari si nenorociti. Bizantinifinsa nu ca4usera asa de reii de cat numai din causacoruptiunei lor, Turcii nu ar fi putut cutropi pe Greci,precum nu au putut cutropi de tot nici pre Romani,daca Grecii nu s'ar fi gasit asa de stricati, in catcei mai mari ai lor era in stare a'si vinde nemurile§i tera la Turd pentru ambitiuni personale, iar ceimai mid erati atat de ignorenti, in cat primira maibine pe Turcii pagani de cat pe crestinii carii nu seinchinaii grecesce *). Pentru acestea, imperatia din Bi-zantiu se pomenesce §i pana astadi in istorie numaicu numele de imiirdlia sceiguld **), pentru ca la nava-lirile dusmanilor nu mai putea scote spre aparare voi-nici de arme, ci numai popi cu icone sail logofeti cucondeie. Asemine omeni stricati, venind in tela la noiincepura a respandi pe nesemtite ideile si obiceiurilelor, grin care Romanii incepura sä scada cu incetul dela taria lor de suflet stramosesca.

Asa Eland atunci casa Romanului era tinuta desus pana jos numai cu lucrul manilor lul, adica. numaicu lucruri de tera, si ast-fel era imbelsugata pentru toti,fara a fi incurcata cu prisosuri mai pre sus de tmpre-jurarile producatore ale tem!. Acesta facea ca. Roma-nil, de sus pand jos, nu se deosibeau mult unit dealtii, §i ast-fel, iubindu-se fratesce mari cu mid, puteailsta la lupta cu strainil fara multa. socofela. Strainii dincontra, fiind deprinsi cu multe de tote, nu se miscaiicu lesnire si nici staxuiall la lupta, indata ce vedeaii

) Zalopi. Les fanariotcs.") Bas empire.

59

ca nu au cu ce sa'si facd chefurile *). Cu chipul acesta20-30000 Romani, uni0 ca fra01 deprinsi a traifard nici un prisos, preferail sd mord de cat asi vaddcopii yobiti puteaii stdrui Ia lupta. pang cand batiali00 I50000 Turd, spre esemplu, carii, venind numai

pentru ca sa'si facd chefurile prade, intorcian spe-tele cum vedeaii ca nu era chilipir gluma. andinsa Bizantinii venira in tern, ei aduserd cu densiilucsul, adica tot felul de mode sail prisosuri de haine,de mancdri si de petreceri streine, care despdrtird no-rodul in mad si mid, nu dupe merite, ci dupe modulcum mancail si se imbracaii, ast-fel desceptard intreRomani, nedreptatea, ldcomia si invidia unora asupraaltora. Acesta cu atat mai mult ca Bizantinii veniti inOrd, ne fiind meseriasi ci mai mult popi logofeci,nu aduserd invetaurd prin care Romanii sa'si potdspori munca in raport cu asemene not deprinderi,ast-fel poporul sdrdci, se molesi §i se incurca in modde a nu mai putea lupta cu streinii, cdrora multi sevindeail chiar, numai pentru ca sdisi capete prisosurilecu care se deprinseserd.

Tot asa pang pe atunci, Romanii zideau monastirinumai cu chip de cetati pe la locuri tad, unde, la vre-me de nevoie, sa gd.sesca adapost rdni01, femeile copii,

calugeri numai pentru ca sal ingrijesca pe ase-mine neputinciosi, ddruind pentru acesta monastirile cu

*) Alexandri. Dumbrava rosie. Pomenirea lenicerilor Turce,ff, calif nusta Ia bttaie daca cazanele cu pilaful nu era pline si grase, pe cand Rust! se

numaY cu o buatich de pane uscat numit Stshariii gi muiatl In aid

si

si

si sasi

si

sisi

§i

§i

si tineaCt

b7tiat gale.

GO

-mo§ii intinse §i cu tot felul de avuOi. Dupe venireaGrecilor insa, monastirile incepurd a se clddi pe lalocuri lesniciose §i cu podobe pentru petrecerea calu-garilor strdini §i in folosul patriarchilor grece§ci, cdrorfury pand in fine inchinate nu numai mOnastirile ci §iinse§i mitropoliile terei. Aceste stare de lncruri se in-cepu in Muntenia sub Radu V, carele primise in terdpe un patriarch grecesc fugarit din Constantinopoli §icu numele Nifon. Acesta incepu a introduce in terncalugarismul Bizantin cu monachi in loc de soldati,magulind pe Radu cu titlu de mare §i de succesor alimperatilor cre§tine§ci, oferindu-i dreptul de a purtilabarul adica drapelul imperaOlor din Constantinopolicu hramul St. Constantin cel mare, cdrui fu inchinatdMitropolia din Bucuresci. Radu in;elese mai tarcliii caaceste apucalturi erail gre§ite pentru ;era. §1 alunga pandin fine pe Nifon. Acesta insd apucase a'§i face in terdun cirac (elev) chiar in familia domnescd pe NeagoeBasarab, carele, suindu-se pe scaunul domniei la anul151o, in loc de a se gandi sa sporesca o§tirile fapicu Turcii, carii siliserd pe Moldavi sa se inchine §icuceriserd cu totul pe Unguri, el se ocupd a clddi cumultd cheltuield o monastire la Arge§, a§a. de &um&sal in cat face pand astdcli podebd terei nOstre, darcare pe atunci nu era tocmai la timp cu acele impre-jurdri grele.

Apoi, pe cand Grecii calugari puneail stapanirecu viclenie pe monastirile, adica.' pe averile Romani lor,Grecii logofeci desveIaii pe Romani de la iubirea ceaveail pentru stabilitate, prin credintd cdtra." vechile for

61

familii domne§ci, indemnand pe boeri a se urca ra acar-nie mai multi, precum se facuse la Constantinopoli,unde se omorisei-d fii §i frati de la imperatie.. Panaatunci domnia Romanilor de §i se da numai pe vieta,prin alegere de care cele trei sari ale terei adica.boeri (nobili), cler (popimea) §i mo§neni (terani); totu§iRomanii alegeau tot-de-una domni numai din familiaBasarabilor in Muntenia §i din a Dragofilor in Mol-davia, care eraii cele mai vechi case domne§ci. pome-nite la ei. A§a, dupe mOrtea lui Bogdan al IV §i afiului sell Stefan al VI, stingandu-se nemul direct alDrago§ilor, tera alese domn pe un simplu pescar dela Brate§ cu numele Petru Rareq., numai pentru camuma acestui om aretase o carte doveditore ca acestcopil al ei era nascut din sangele reposatului domnStefan cel mare. Nu mai fu insa asa dupe venirea Bi-zantinilor, cad, numai in Muntenia, dupe mortea luiNeagoe Voda, in 70 ani pand la 1590, se schimbard'17 domni de diferite familii §i flume: Teodosiu, RaduCalugaru, Radu de la Afumati, Moise Basarab, VladRefugitu, Vintila, Radu de la Arge§, Petru Stanciu,Radu Dracul, Mircea III, Petra§cu Voda, Petru Schio-pul, Alexandru II, Michail Galeta., Petru Cercel, Ste-fan Surdul §i Alexandru III.

Cu asemenea apucaturi stricate §i cu asemeneaschimba'xi dese, on care ar fi fost talentul §i vredniciaunora din ace§ti domni, ei nu puteaii sa pue nimictemeinic la cale pentru sera, §i a§a Romanii, numai pen-tru ca primira in casa for pe Bizantini fa..ra socotela,ca'clura pana.' in fine ca §i Bizantinii, prin Bizantini, sub

62

Bizantini. Totusi Romanii nu ca.clurd de o data ci lup-tard Inca 200 de ani. Asa in Moldavia Petru Rams;fa'cendu-se domn, dovedi prin faptele stile ca in adeverera fiul lui Stefan cel Mare. El, vedend ca. Turcii bl-tuserd pe Unguri §i stricaserd impel-6.0a for din Buda,intreprinse sa bata si el pe Ungurii din Transilvania,ca sa scape de densii pe fratii nostri de acolo si sa.unescd. area -cerd cu Moldavia. Pentru a face acestainsd, Rare§ nu avea de luptat numai cu Ungurii, ci sicu Turcii, cu Nemtii si cu Polonii, carii toti voiaii saapuce pe sema for Transilvania. Petru rescula anteiii§i anteiii pe Romanii din Transilvania, carii steterdapoi in ajutorul set"' sub conducerea lui- Stefan Mailatde la Fagaras. Cu ajutorul acestora Petru intrd la 1528cu oste in Transilvania si batu mai anteiii pe Nem0is Feldiora, luandu-le tOta proviziunea §i tote tunurile;apoi bail pe Turd la Medias', unde prinse pe guver-natorele pus de ei numit Griti; in fine ba'tu si pe Po-loni la 1535 asa de tare, in cat regele for Sigismundstall la ganduri doui ani de dile si tot nu se putuhotalri se piece cu oste asupra Moldaviei *). Din ne-norocire Grecii logofeti apucasera a strica capetele din-era asa in cat boerii, in loc de a Linea credin0. bra-vului for domn, gasira cu cale sa se folosescd de su-pararea Turcilor in contra lui, pentru ca sa restOrnepe Rares din domnie. In aseminea imprejurari, veclendca. Grecii ajunseserd a rescula chiar pe fratele lui demumd, carele fugise la Constantinopoli promitand Tur-

*) Laurian.

63

cilor un tribut mai mare numai pentru ca sa se facael domn, Petru se vedu nevoit a fugi cu domna pestemunti la cetatea Ciceului, pe care domnii Moldaviei oposedail Inca de la regele ungurilor Matias, din timpullui Stefan cel Mare. Soliman imperatul Turcilor venindcu Oste pdnd la Suciava, puse domn acolo pe numitulStefan, mai luand insa atunci de la ti era in stapanireaTurcilor cetatea Tighina sail Benderul de la Nistru de.jos. In Transilvania de aseminea Ungurii, pentru casa scape de Romani, se &curd tributari Turcilor si cuajutorul for aleserg, domn dintre el pe Zapolia, care in-chise de indatg. pe Petru Rares cu Este in cetatea Ci-ceului. Petru se apara acolo patru luni de Mile dupecare, fugind pe ascuns din cetate, se duse singur laTurci in Constantinopoli, unde fb.'cu pe imperatul sacreda ca el intrase cu Este in Transilvania, numai pen-tru ca Ungurii voiaii sa dea Hera Nem;ilor, iar Roma-nii voiail sa o tind in legg.turg. cu Turcii. Sultanul,credend acesta, puse iarasi pe Rare domn in Molda-via. Acesta incerca atunci sa faca aliarqa cu Ioachimdomnul Burchusului (Brandeburgului), adica cu Nem 01.Prusieni de astadi, dandu-le imprumut 200000 galbiniunguresci, pentru ajutor de Oste in contra Turcilor.Num4ii PrusacT insa nu mai platira imprumutul nici pansastddi si nici facura vre o trebg., pana cand muri siPetru dupe o domnie in doue ronduri de zo anipeste tot *).

Dupe men-tea lui Petru Rare§ fiul sell Ilie si apoi

*) Papiu Dalian. Tesaur de monumente istorice.

-64fratele acestuia Stefan, care 'i urmara la domnie, fluse mai putura Linea de cat vre-o 8 ani amendoi, dincausa boerilor, carii acum incepuserd care de care aspori tributul Turcilor, numai pentru ca sd se facadomni. In asa stare de lucruri, pe la 1561 se facudomn in Moldavia pand §i un venetic (grec) cu nu-mele Despot. Acesta, spre a se putea sine pe tron,desarma pe Romani §i intocmi otire de Unguri culefa, pentru a cdror platire rdpi pand §i podObele bi-sericilor ; iar pe mitropolitul Gabriil, carele se opunea,puse §i'l inmormenta de vitt Acesta intepaturd ungu-resca rede§tepta sangele Romanilor din Moldavia, carii,sculandu-se sub conducerea unui boer cu numele Ste-fan Tom§a, ucisera numai intr'o nopte pe top Ungu-rii din .era §i pe insu§i Despot. In fine dupe StefanTom*a veni domn Alexandru Lapu§nenu, carele, voinda pune capat intrigilor din launtru, ucise la un singurosp4 47 boeri dintre cei stricali, insa fu §i el otravitde catre alpi la 1566. Totu§i imprejurarile de mai sus,rede§teptand intru cat-va spiritul vredniciei stremo§e§cia Romanilor, fa'cura ca., pe la anul 1574, el respinseracererile Turcilor de sporirea tributului. Moldovenii ju-rara atunci sd mOra mai bine cu totii de cat sa maiprimesca asemenea apasare. Sultanul Selim porni cuarmata asupra lui Iona§cu domnul Moldaviei. Acesta,veciend ca, in sera, oste este pu ;ina asa in cat nu maiputea stringe de cat vre-o 7000 Orneni, lua in ajutorcu lefa 13000 de Cazaci de peste Nistru. Iona§cu batumai anteiii pe nice Unguri carii veniali din Transil-vania in ajutorul Turcilor §i fugari pand la Bra§ov;'i

65

apoi bdtu un corpil de 18000 Turd cadi veniaii des-pre Tighina, in cat abia mai scapa din ei woo. Infine Ionascu esi tnaintea armatei principale a Turcilorla Cahul. Acolo Cazacil, cumpara0 pe ascuns de Turcicu 30,000 galbini, parasira pe Romani, cad! se ye-clurd nevoid a se inchide in niste santuri, unde se apa.-rard. mai multe Mile. Ionascu, veclend pana in fine cain acel lac nu avea nici apd de bd.ut ca ast-fel ome-nii sei peria de sete, propuse Turcilor a se da pe sineprins for numai pentru a remanea ostenii scapati, Tur-cil insd nu se tinurd de cuvent stricard tot cu foc

cu sabie. Ast-fel cdclura cele mai de pe urma re-md..54e din vechile ostiri ale Rom5nilor, organisate deMircea cel batr5.n si de Stefan cel mare.

In urma aceste! caderi, Romanii suferird marl umi-lid, cad Turcii incepura a umbla prin tote partile tereisi a o prada barbaresce. Petru Schiopul domnul Mol-daviei carele urma dupe Ionascu, de cat se rabde des-poerile Turcilor, preferi sd se lase de domnie si seduse in Germania unde §i muri. Din fericire la 1593Se facu domn in Muntenia Mihail V numit Vitezul.Acesta era un Roman asa de zdravd.'n in cat se po-menesce Ca inainte de a fi domn, os5.ndit find a i setdia capul dupe unele intrigi, nu se gasi nici un ar-ma.5 care sa aiba curagiul a da cu securea in el. Mi-hail, indata ce se facu domn, hotgri sal sä scapetera de Turd seti sd piard cu ea. Din nenorocire prin-tre boeri erati acum mai mult Greci tera nu maiavea Oste, cad, in loc de armasi, Grecii facusera nu-mai agi logofeti. Domnul se intorse atunci catre

0. 2. a T. 6069.

§i

§i

§i

ca

§i

§i

.5

66

mosneni (rezesi sell proprietari mid) carii singuri maieraii romani curati. Auc lind chemarea terel, mosneniise sculara si, pentru ca s5. alba cu ce lupta, se v'en-dura ca robi (clacasi) pentru tot neamul for la boeri,(adica la proprietarii marl), pgstrandu'si numai sufletulpentru Dumnecleil si viata pentru tern *). Ast-fel fuinceputul boerescului seii clacei teranilor romani. Dealt-fel se innarmara atunci pang. si popii, dintre cariiunul cu numele Farcas ajunse a fi unul din cei maibratvi generali ai lui Mihaiii.

Mihaiii, veclend ca acesta silinta a lerel era ceamai de pe urma, voi a o ajuta cu tote chipurile pu-tinciOse si pentru acesta facu alianta de apr6pe, atatcu domnul Moldaviei cat si cu Sigismund Batori dom-nul Ungurilor din Transilvania. In 5 Noembre 1594se facu jurament la Bucuresci, intre Mihail §i deputa-tii Transilvaniei si al Moldaviei, de a se scula cu totiiin contra Turcilor, iar in 13 Noembre se taiara totiTurcil de prin tota Dacia. In 15 Noembre Mihail arseGiurgiul carele se afla ocupat de Turd. In Ianuareurmator Mihail trecu Dunarea pe ghiata si lug. Rus-ciucul, apoi, cutreerand tOta Bulgaria si Dobrogia, stre-batu in Balcani, pradand si omorand pe Turd in totepgxtile, asa in cat grOza lui ajunse pans in Constan-tinopoli, care la Turd* se numeste Stambul. AtunciMahomet III imperatul Turcilor trimise in contra lulMihaiii 200,000 Omeni, sub comanda lui Sinan Pasa,carele batuse in mai multe resboae pe Unguri. Acesta

*) B>ilcescu. Epoca lul MihaY Vitezul,

67

trecu Dunarea pe la Giurgiu si inainta pana la Ca lu-gareni pe Arges, unde Mihail nu se sfii a'i esi inaintela 13 August 1595, de si avea cu el numai 16,000Orneni. Turcii fura de o data batuti si respinsi; Mihaiuinsa, veclend numerul for cel mare, hotari sd se retraga.pe Dembovita spre munti pana vor veni §i ajutOreledin Transilvania §i Moldavia. La 15 Octombre sosirain adever Sigismund din Transilvania cu 37,000 osteni.i Stefan Rasvan domnul Moldaviei cu 3,200 Omenide arme. Sinan Pasa, care pana atunci intrase in Bu-curesci si aseclase domn acolo pe un Bogdan fiul luilancu Sas din Moldavia, creclend ca cu acesta s'a finitresbelul, plecase inapol catre Giurgiu, dupe ce lasaseo suma de osteni in Bucuresci si pradase tot ce gd-sise. Armata intrunita, a celor trei domni lasa Bucu-rescii la o parte si se lua. dupe Turci la Giurgiti, unde'I ajunse la 25 Octombre si'i batu atat de cumplit incat cea mai mare parte se inecara, in Dunare, iar Si-nan Pasa se sinucise de rusine. In urma acestui res-boiii, Mihail curati tdra de Turd si alunga cu lesnirepe domnul pus de el in Bucuresci. Aci aliatul sell dom-nul Moldaviei cladi spre pomenire o biserica aflat6resi pand astacil cu numele de Rasvan Voda, iar Mihaiiizidi si el una, pe delul numit S/'irea, care porta nu-mele sell; dupe care atat Rasvan cat si Sigismund seintorse fie-care intru ale stile.

In curend insa positiunea terel se gasi din noiiamenintata grin acea ca Sigismund vendu TransilvaniaNemtilor, iar Andreiii Batori fratele sea, nevoind apriimi pe Nemti, alerga sa faca legatura. cu Turcii.

*

68

Mihail, ve'de'nd ca Ungurii nu se in de legatura forcu Romanii §i ca ace§tia vor re'manea iara§i singuri infata. cu Turcii, hotari atund ca sa apuce inainte §i saalunge pe Batori din Transilvania pe care s'o uniascasub domnia sa cu Romania. La 13 Octombre 1599Romanii in numer de 30,000 intrard in Transilvaniai inaintara pang. la Sibiu, unde baturg. de tot pe -Un-

gurii lui Batori, carele apucg. fuga singur, insa fu prinsSi ucis de catre chiar unul din Secuil sei, care §i adusecapul lui la Mihail, credend ca va fi bine priimit. Mi-hail pedepsi pe tradator cu mOrte §i inmormenta cucinste pe Bgtori, plangendu-1 cu cuvintele cd: serma-nue papa! mai bine ar fi ainiat de biseria, pentru ca.Andreiti Batori era Cardinal adica popd mare nemtese.Acesta victorie a Romanilor facu pe Mihaiii domn pestevita Transilvania, dupe care la i Noembre el intra cumare porno. in Alba Iulia capitala terei. Aci fu primitcu mare bucurie de Romanii apdsati pang. atunci deUnguri, cdrora Mibaiii aratandu-le sabia sa, pe carefind stangaciii o purta in mana stanga, li Elise ca deaci inainte sabia Romanescri nu va mai cunofce pri-vilegii ungureFi. Ung,urii vedendu-se la strimtore ce-rura ajutor de la Le§i. Ace§tia, pentru a slabi pe Ro-mani, incepurd prin a resturna in Moldavia pe StefanRasvan aliatul lui Mihaiii, numindu-se domn acolo par-tizanul for Ieremia Movila, din nemul vestitului aprodPurice de pe timpul lui Stefan cel Mare. Dar candunii purici ajung movile, adica cand unii omeni miciajung la trebi marl, fac de multe on ca tiganul carele,cand s'a vedut imperat, Antal pe tataI seii a spanzu

69

rat. A§a §i Ieremia Movila, pentru ca sa fie domn, aprimit a se face aliatul Ungurilor in contra Romani lor§i incepu sa se prepare pentru a incurge Muntenia, inlipsa lui Mihaiu, spre a pune domn §i acolo pre frateleseu Simion Movild.. Mihail, simtind de acestea, plecdcu armata sa de la Alba-Iulia la Moldavia §i nevoi peIeremia Movild sa fuga in Polonia la 6 Maid 160o.Atunci Mihail, intelegand ca Romanii nu se vor puteatine de cat numai intru cat se vor afla toti intrunitisub un singur guvern, hotari sa tie pe soma sa §i Mun-tenia §i Transilvania §i Moldavia. Pentru acesta Mihail,a§edandu-se la Alba Iulia, se intituld. Domn al tuturortorilor Romano §i atata de mare fu atunci puterea nu-melui sell, in cat primi felicitdri pentru acesta chiardin partea Sultanului Turcilor, carii se mirail, impreundcu toti cei alti streini, de vitejia lui insemnatd, pentrucare de la toti i s'a dat numirea de Mihail Viteazul.Ast-fel sub domnia lui Mihail V Romanii se aflara dinnou rentruniti intr'un singur stat ca pe timpul lui Traian.

Acesd stare fericita nu tinu mult, cdci Unguriidin Transilvania preferird a se inchina Nemtilor decat a fi guvernati de Romani. Ei se revoltard dar cuajutorul Nemtilor §i baturd o§tile cele ostenite ale lui

in 18 Noembre 1600 la satul Miroslau, undecadurd. II,o0o de Romani. Pe de aka' parte Ieremia

intorcandu-se cu o§tiri Po lone, alungase pe fiullui Mihaiii din Moldavia §i intrase in Muntenia. Mihaiiifu silit atunci sa lase Transilvania §i sd, se intOrca in

pentru a'§i apara vetrele parinte§ci. Dar aici re-maseserd Grecii, carii, pentru ca sg,'§i scape averile de

Mihaia,

Movila,

terd,

70

prada Polonilor, primiserd deja domn pe Simion fra-tele lui Ieremia Movild, dandu-le prinsi pand si pe copii.i pe dOmna lui Mihaiii, carii furd venduti la Tatari.In asemenea imprejurari Mihaiti, veclend ca totul esteperdut pentru Romani din causa Ungurilor in Transil-vania si a Grecilor in Romania, se hotari se jOce siel tot pentru tot. El lasa dar in Romania pe doi ge-nerali ai sei numiti Fr 4i Buzesti cu ceva osti, cariisa mai die lucrurile, si, luand cu sine numai pe BanulMihalcea cel mai inelept dintre boerii Romani, plecdin 25 Decembre 1600 tocmai la Beciii (Viena), undese afla cu resedino. Rudolf imperatul NemOlor. Acoloel promise sa se inchine NemOor, dacd ei it vor ajutaca sa stapanesca tote cerile romane, precum le intru-nise prin vitejia sa. Nem0i, veclend ca. Ungurii dupg,ce batuserd pe Mihaiii la Miroslau, nu mai voiail sase inchine for precum fagaduisera, primird propunerilelui Mihaii.1 §i'i deterg. 10,000 galbini, cu carii Mihaitiridicd din noti &tea sa si plecd asupra Ungurilor dinTransilvania. Totusi Nemii, temandu-se cg. nici Mihaiiinu'si va cinea cuventul de inchinare, trimisera. impreu-na cu densul pe un general al for cu numele Basta,care avea cu el si Oste nemtesca. Mihaiti batu cum-plit pe Unguri la satul Goraslati, in 3 August i6oi,omorandu-le 10,000 omeni §i luandu-le 45 tunuri; darin 19 August, pe cand Mihaiii se afla cu tabdra la sa-tul Torda cu gaud sa piece asupra Tatarilor spre a'siscOte familia din robia lor, Basta navali cu Nemtii fardveste asupra lui si '1 ucise, pentru ca sa pue el sta.-panire pe Transilvania in sema Nemtilor. Banul Mihal-

71

cea fu de asemenea ucis. and prinsera de veste os-tenii Romani, apucara armele ca sa resbune acesteucideri, dar, remasi fd.ra comanda, el cd.dura in con-fusiune si fura nevoiti a se retrage cu marl greutatiin tera, aducand cu sine numai trupul lui Mihaiu, carelefu inmormentat in monastirea Dealulul de langd. Ter-govisce. Asa se fini, prin mainele Nemtilor vicleni,acest eroil care nu putu fi alt-fel oborit prin armelenici unuia din dusmanil sei cei multi, care inalta susnumele Romanilor si care, dacd n'ar fi avut face cuOmen! ca Basta, Sigismund si Ieremia Movild, ar fiscapat de atunci pe Europa de Turci §i pe Roman!de Unguri.

Uciderea lui Mihaiii nu fu de nici un folos pen-tru Nemti, cad Unguril, indata ce se vedura scapatide densul, alungara pe Nemti si, puindu'si domn dintreei pe Moise Secheli, se luara dupe °stile Romane asu-pra Munteniel. Acolo Fratii Buzesci alungasera pe Si-mion Movild. cu Polonii lui si, auclind de mortea luiMihaiii, alesera domn pe .5erban Basarab. Acesta cuio,000 ostiri romane, cari mai rernasese in piciOre,intra in Transilvania si batu atat pe Secheli, pe care'lsi ucise cu 4,000 de Unguri la 1603, cat si pe urma-torul sea Gabriil Batoi-i la I 6 z 1, cand ucise 6,000 deUnguri. Dar, cu asemenea resboae, ostirile romane sestinsera si ele asa fel in cat Rornanii fura siliti sd selase de resboae pang, in dilele de astd.di. Lasandu-sede arme, Romanii incercara atunci a se apuca de carte.Basiliii Lupul domnul Moldaviei §i Mateiii Basarab dom-nul Munteniel, reinfiintara pentru prima 6ra scoli si tipo-

72

grafii romanesci. Dositeiii mitropolitul Moldaviei pusepsaltiriea in versuri frum6se romanesci. (25) Costinesciiin Moldavia si Grecinescii in Muntenia incepurd a scrieklopisilde adicg istoria terei. Tot atunci se puserg inscris si legile romanesci, cari se cunosceaii de mainainte numai prin tradiciuni verbale sub numire de obi-ceiul pcimenlului. Tot pe atunci in fine Ungurii din Tran-silvania, pentru ca sd scape de Nem0 catolici lepadarglatinitatea papala, imbrgisand cultul numit Calvin pro-testant. Romanii incepura a scOte si ei atunci pe la 1640din bisericg si din stat limba slavong, pe care o adop-tase la 1450 numai de grija Ungurilor. Basiliii zidi sio bisericg frumosa in Iasi cu pietra sapata de sus pangjos si cu numele de Trei-Erarchi, in care aduse m6s-tele St. Paraschiva care se afla acolo §i pang astacii.Amendoi acesti domni Basiliii §i Mateiii furg 6meni cumarl talente si cu inimi forte inalte, carii voiaii sa in-drepte starea erilor romane prin tot felul de asecla-minte nol si folositOre, necesitate de propgsirea ge-nerals a timpurilor. Din nenorocire intrigile grecescifacurg ca ei se luara pane infirie la certg.. Basiliii intracu Este in Muntenia insa fu batut la Nenisor pe Ialo-mio.. Mateiii fu batut mai tarcliu la Focsani si apoiBasin iargsi fu batut la Finta langg Bucuresci. Noroci-re insa cg acum nu se mai bateau Romani cu Romani,cad osteni Romani numai er', ci se bateau numaiArnguOi lui Basiliii Lupul cu Sarbii Seimeni al lui Ma-wig Basarab. In fine se alese numai acesta ca Basalfu vendut de lefegii sei la Poloni, iar Mateiu Basarabfu ucis de al sei chiar in palatul sell de la Tergoviste.

73

Cu asemenea streini lefegil se mai batura intre ei §ialti domni on de ate on voira, dar, la aceste intrig-idomne§ci personale, poporul roman nu lua nici o parte,§i numai cu mult grew la anul 1684 erban Cantactz-zin putu sa mai stranga ceva oste, cand Romanii furasiliti a merge cu Turcii sa se bata. cu Nem;ii la Viena,unde pana astacli se pastreza o truce mare de pietracu pomenirea numelui Romani lor, pe locul unde ei seaflati tabaraci. De alt-fel in zadar domnii romani maiincercara sa faca legi de alungare pentru Greci dinera, (26) cad poporul roman cacjuse cu Mihaiti Vite-

zul §i se afla acum robit a§a de tare in cat, pe la1690 cand Sobieschi cel Mare regele Le§ilor a intratcu 6stea in Moldavia, nu se mai gasira de cat 18Plae§i romani, carii, inchizandu-se in cetatea Nemcului,.inura in loc &tea lui Sobieschi, pana cand fu silita ase retrage de lipsa hranei §i de apropierea et-rid, dupece pradara Suceva §i Ia§ii rapind vechea corona. a luiAlexandru cel bun §i tote documentele istorice ale -cerei.Totu§i bravura acestor 18 Plae§i este de ajuns pentrua dovedi ca taria Romani lor in veac nu pere, Virtusromana rediviva. Infine pe la anul 170o, incepand ase ridica la rasaritul Romaniei, un nou imperiti al Ru-§ilor §i veclend ca imparatul Ru§ilor Petru cel Mare,care civilizase pe Ru§i cu ajutorul unora dintre Ro-manii mai invacati, *) precum Petru Movila care eraArcliiepiscop la Chiev §i Nicolae Milescu care era Sfet-nic (consilier) la Moscua, ba.tuse acum pe toti vecinil

$j Hajdeu. Discurs la sc6la din Hotin 5837.

74

lui Svezi, Poloni §i Tatari, Romanii se incercard a sealia cu acesti not vecini, caril eraii crestini orientalica si no!. Dimitrie Cantemir domnul Moldaviei si Con-stantin Brancovenu domnul Munteniei falcura legaturade aparare comund cu Petru cel Mare, insa. Rusii furlbdtuti de Turd la Falciii pe Prut. Cantemir scapd numai cu fuga in Rusia, unde si muri, dupe ce scrisecea mai bung istorie si geografie despre Romani, carese pastreza si pand astacli. (27) Constantin Brancovenufu prins de Turd §i tdiat la Constantinopoli impreuna.cu 7 fii a! lui. (28) Atunci Grecii se folosird de su-pararea Turcilor §i capdtara cu dare de ban!, de a fiei domni in tera Romanescd.

Asa dar cu inceputul secolului XVIII Romanii segasird 644 cu totul in mana streinilor, numai pentruca nu'si tinura casa bine, puind in ea pe streini cuprea multd bunatate. Turcil, maniosi pentru ca, Roma-nii cercasera a se lega cu Rusii, luard Romanilor drep-tul de a'si mai avea domni dintre ei si incepura. atrimite, la fie-care tree an!, domni in terile nOstre catepe un Grec din Tarigrad, care promitea Turcilor sadea bani ma! multi. Acesti Greci purtau numirea deFanarioti, pentru ca locuiaii in o parte a Tarigradului,care se numesce Fanar, unde se afla aseclatd si pa-triarchia din Roma noun *). Acesti domni Grec!, ve-nind in Ora, luard mai ante:u ori ce remdsite de arme

*) Constantinopoli sell orasul Sf. Constantin se numia la Grecif ceY vechYBizantin. RomaniY o numia Roma noua. Slava o numesc Tarigrad adicd orasYmpaltesc. Turd( o numesc Stambul.

75

de pe la Romani §i adusera cu sine numai garnizOneturce*ci §i arnaLqe§ci. Apoi, pentru a scote banii datila Turd §i a se inbogati atat ei cu tote nemurile forcat i spuzimea de Greci carii veniati pe langa fie-caredin ei, vendura mai anteiii tote boeriile cerei numaipe bani, precum cumparase, §i ei domnia. Dupe aceaincepura a scOte in tern nenurnerate biruri precum:oerit, vdcarit, pogonarit, dijnitirit, vinarit, stupdrit, fior-aril, pillar& i tot felul de alte dari ordinare §i dea§a numite ajutorinti extraordinare. Apoi oprira peRomani de a nu putea vinde nimic de cat la Greci.i la Turci §i cu pretul cu care ace§tia voiaii sa. cum-pere. Grecii imbogAindu-se cu chipul acesta, introdu-sera apoi in berg, tot felul de marafeturi orientale. A§a,pe cand chiar domnil Romani traiau alta data numaicu abale §i cu scone Romanesci §i cu tacamuri de lut n,cel mai de pe urma Grec ajungea acum sa p6rte uneorb numai cacomuri, sd se culce pe covOre de matase§i sd manance pe tipsie de argint. La curtea domni-lor, in Ioc de vechil arma# ai terei, se creara boeribnoub: ciubuccii pentru ciubuce, cafegii pentru cafele §ihostangii pentru calpacele in forma de bostan, pe careGrecii be introdusese in locul caciulelor romaneFi, pre-cum introdusera. §i tota imbracamintea turcesca cu an-terie, bernevici, mestii etc. Ast-fel boerii i clerul nuse mai cunwea din Greci §i din Turd, iar poporulrne mai gasind ajutor, nici la domn care era Grec, nicila boeri carii. erat ametiti de Greci, nici la monastiri

*) Macarie. Ciatorie de la Alep la Moscva 165o.

76

care erau inchinate la Greci, incepurd unii sa pribe-giasca prin locuri streine, scadandu-se satele §i ora§eleterei, iar altii se apucarg, de haiducie pe la munti §icodri, resbunandu'§i cumplit asupra on cdrui Turc, Grec,seu asupritor care cadea in mainele lor. Cei mai multiinsa cdclura in nesimtire de tote, ne mai voind a lucrasea a aduna nici chiar pentru sine, de cat numai cuce sg.'§i tie sufletele, de vreme ce vedeail ca nu maiputead sd alba nici un ogor, nici o vita, nici o pasere,nici macar o musca de albing., fara sa platiasca pen-tru ea tot felul de dari §i fard sa nu fie luate chiarcu totul, de Greci seti de Turd, fall nici o regula §ilege. A§a dar Romanii se inchiserg, in sine, precum seinchide totd firea in timp de earna vreme grea,sand sd trecd peste capetele lor, atat mai multe res-bele ale Turcilor cu Nemtil §i cu Ru§ii, precum §168 renduri de domnii Grece§ti in timp de x oo deani cu tot felul de Mavrocordati, Calimahi, Muruze§ti,Sutie§ti, Carageli Si multi altii ejusdem farinae. In totacest timp virtutea Romanesca nu se mai manifestade cat prin fapte individuale ale cate unui dintre ve-chii Romani, cars protestaii din vreme in vre-me lard nici un altu resultat de cat acela de a fisurghiunit de Greci sea taiat de Turd. (29) De alt-felistoria generala a Romani lor din acest timp nu are deinregistrat de cat ciuntiri de pdment romanesc. A§aTurcii re§luird pe sema for Giurgiu, Braila, Ismailul,Kilia, Benderul §i Hotinul, pentru a zidi cetati de apd-rare in resbOiele for cu §1 cu Ru§ii. In acesteresbOie insa Turcii incepurd a shtbi §i a fi alungati de

si la.-

boeri

,Nemtii

77

Ru§i §i de Nemti, de prin tote pdrtile din stanga Du-ndrei. Pe la anul 1913 Nemtil cuprinsera Oltenia §i ostapanird. 20 ani pang, la 1739 cand Turcil 0 limainapoi. Dar' la 1775 Turcil cedard Nemtilor t6ta par-tea de sus a Moldaviei numita Bucovina, cu vecheacapitald Suceava §i cu mormentul lu! *tefan ceI Mare,precum cedard §i Ru§ilor la 1812 I6t5. Basarabia adi-cd. 'OM tera dintre Nistru §i Prut. Romanii protestard..puternic, mai cu sema -la 1775 cu domnd for GrigoreGhica, carele fu pentru acesta taiat de Turci, dar, ar-mele lor, fiind luate de Greci, ei nu filth ascultati.

V

ROMANIT SI LUMEA DE AsTAviBAt

Reinvierea Romanilor prin. minte.

Romanii caduserd dar in secolul XVIII, insd Ina-inte de a cadea, ei tinusera pept timp de I,000 am incontra barbarilor vechi §i de 5oo de ani in contra bar-barilor modern!, adica a Le§ilor, a Ungurilor .'a T-ur-cilor. Acesta tarie a Romanilor dete timp Ru§ilor sdridice imperatia for de astdcli §i sd respingd pe Thad§i pe Turci pang, dincolo de Dunare, iar Nemtii pu-turd a supune pe Ungur! §i pe Le§i. Tot ast-fel celel'alte nemuri mai de la apus, mai cu sema Francesii,puturg, a se lumina in pace din ce in ce mai mult,prin tot felul de §ciinte §i me§te§uguri, a§a fel cat, pela 1792, proclamard in lume o mare lege noue de ci-

78

vilisatiune numita legeo a'repurilor oittubd, dupe carelege nici o natiune cat de mica 9i nici ,macar un 5in-gur om cat de nevoiaqiii nu mai pote fi robit nici si-luit numai prin puterea brutal, a celui mai tare. Acestalege respandindu-se ca fulgerul prin tote poporele, facu.§i pe Romani sa itnelega ca nu mai aveau nevoe nu-mai de arme pentru ca. sa se ridice, ca mai rnult de

de invatatura, adica de cuvinte cu cariscota dreptatea in lume. Romani} din Transilvania Puracei mai Antal carii se de§teptara ca unit ce aveau inajutor scOlele Nemke§c1; dar, fiind-ca Urigurii nu 'i in-voiaii sa se folosesca de aceste ajutOre, Romanii ,sesculara §i cu armele in contra for sub conducerea luiNicolae Ursu pranumit Horia. Totu§i Romanii, fiindInca slabi de mint; furl batu0 atunci pana in fine,iar Horia fu sdrobit pe o rota la Alba-Iulia in 28 Fe-bruarie 1795. El muri insa cu mandrie §i cu tarie,strigand in gura mare ca pentru izatia lid more *). im-peratul Nerntilor Iosef II, vedend acesta tarie nesecataa Romanilor, mai u*urarl ceva robia for despre Unguri,dandu-li Si dreptul de a'§i avea scolele lot. Atunci Ro-rnanii Petru Maior, (3o) Gheorghe Sincai (3t) §i JoanCichindel (32) incepura sa scold la lumina prin scrie-

lor tote drepturile Romani lor, iar Romanul Gheor-ghe Lazar, venind din Transilvania, funds o scold RO-TralleSCI la Sfantu Sava in Bucuresci, care exists §ipana astadi, complectatg. in Univesilate adica scold,pentru tote sciin;ele. Tot pe atunci Romanul Gheor-

Tesaur de monumente istorice. Papiu Ilariau. Bucureser 5865.

.9ciinta 9i .49i

'rile

)

79

ghe Asache, care studiase la Roma veche, funda oscold Romanescd la monastirea Socola din Iasi, carede asemenea se pastr6za si pand astadi complectatdprin a doua Universitate Romanescd.

Intre acestea la 1821 adeveratii Greci din Eladase sculard in contra Turcilor ca sa scuture jugul sub-care zaceat de la caderea Bizantiului adica de 30o deani. Acesti Greci nu era stricati ca Fanariotii din Ta-rigrad, ci erad un popor crestin apasati ca si Romanii,nu numai de Turci ci si de insusi popii si boerii lor.Romanii eraii gata sg, se unescg, cu densii ca sa scapecu to0i de jug. Din nenorocire Fanariotii, carii erad.i ei Greci, isbutird a insela pe connationalii for ca sase incerce a pune stapanire mai Antal asupra terilornostre pentru ca Fanariotii sa nu perda domniile aces-tor teri. Cu asemenea plan Ipsilante seful Grecilor in-tra in Romania si inarmd pe toti Grecii din Ord, cariiincepura indata sa prade mai anteiti pe Romani. DarRomanii apucaserd acum a se lumina ceva cu inveld-turile barbatilor mai rdsdriti, si deci se sculard numaide cat in contra Grecilor sub conducerea unui Olteancu numele Tudor Vladimirescu. Grecii prinserd cu in-seldciune si uciserd pe Vladimirescu la Tergovisce, darcand venird Turcii, Grecii, remasi fard nici un ajutorde la Romani, nu puturd sa ispra.'vescd alt de cat safuga sell sa fie tdia0 in tote pdrcile si mai cu semdla Dragasani peste Olt. Atunci Turcii, intelegand vi-clenia Grecilor, inapoiara Romani lor dreptul de a aveadomni dintre ei si astfel Romanii scdpara de Greci.

Totusi primii domni Romani Ion Sturza in Mol-

80

davia §i Grigore Ghica in Muntenia nu puturd intre-prinde de o data lucruri marl, cad /era se afla Incacadutd; dar el alungara pe Greci din /era §i inlocuira.sc6lele Grece§ci cu scole Romdne§ci. Aceste scOle nuputeau fi iardsi multe §i marl de o data cad nu eraiiInca nici profesori, nici carti Romanesci, si apoi in cu-rend, -adicd. la 1829, se urma. prin .tera un not' res-boiii infrico§at intre Rusi §i Turd, care sili pe amen-doti domni sä se retragd. §i care mind din not' peRomani. Pand in fine Ru§ji baturd de tot pe Turd,'I scOserd cu totul din Braila §i din Giurgiu §i 1 alun-gara pentru tot-dea-una peste Dunare; iar Romanilor,in schimb pentru ajutorul ce li daduserd atat cu care(carute), cu vite si cu producte cat §i cu ca/1 va hai-dud sub comanda Romdnului Solomon, Ru§ii, la paceace facurd cu Turcii, la Adrianopoli (Odriu, Edrene)peste Balcani, luard pe Romani sub protecciunea lor,puind condiciune ca Turcii sa:§1 primesa numai tribu-tul datorit dupe vechile legaturi ale Romanilor, iar dealt-fel sd nu se mai amestice la nimic in /era for fardscirea Ru§ilor. Ast lel Ronanii sctifiara ,si de Turd.

Acum puindu-se domni in Moldavia Mihail Sturza§i in Muntenia Alexandru Ghica, Romanii incepurd ase pune §-I mai cu inimi la lucru *i la carte. Se facu-rd legi not numite regulament organic, care mai u§u-rara poporul liberand comergiul §i sporind agricultura.ScOle le Romane§ci se imulcird, prin tote ora§ele terei§i se infiincard pentru -prima Ord teatre si gazete Ro-mane§ci. Cogalnicenu, (33) Alexandri (34) si Negru0 (3 5)in Moldavia; Balcescu, (36) Bolintinenu (37) i Eliade (38)

81

in Muntenia; Baritiu, (39) Mure§anu (40) si BarnuOu (0)in Transilvania; Hajdeu in Basarabia (42); Pumnul inBucovina, (43) impreuna cu multi alcii in tote paqile, des-teptara pe Romani prin tot felul de scrieri de inve0.-turf si de cantari. Francesii, Englesii, Italienii si toVistreinit cei mai' departa0 aflara cu mirare si cu bucu-He de numele §1 faptele stremosesci ale Romani lor, pecarii pana atunci unii streini nu'i §tieall de fel, iar altiisocotiail ca sunt de un neam cu Grecii, cu Turcil seiicu Ru§ii. Streinii mai din vecinatate insa incepura ase speria de progresele Romani lor, ve4endul inzestra#de natura cu talente si puteri de invetaturd mai marlde cat ale lor. (44) Ru§ii incepura dar sd pue pedici, Ro-manilor, si, veclend ca.' Alexandru Ghica domnul Mun-teniei incepuse a face scoli pa.nO si prin sate, ceruradestituirea lui la 1842, cand apoi se alese domn GeorgeBibescu. In Transilvania de asemenea Ungurii se scu-lara asupra Nemci lor pentru ca acestia protejuiaii peRomani la scoli. Romanii se sculara si el la 1848,sub conducerea lui Eliade in Muntenia si a lui lancuAvram in Transilvdnia, cerend a'si avea libertatea lorin trebile lor. In Transilvania se facu multa varsare desange, caci acolo Romanii se luptau asupra Ungurilorin alian0 cu Nerntii; Nem0 insa, dupa ce invinsera peUnguri, nu facura Romani lor nici o dreptate. Dincocede Carpgi Romanii aveaii de luptat asupra Turcilorsi a Rusi lor. Pe cand generalul Roman Magheru in-trunea o tabard de osteni la Olt in campii numiti ailui Traian, Turcii intrara fax-a veste in Bucuresci subcomanda lui Omer Pa§a. De §i nu se mai afla in Dea-

s. 8. it T. 8088 6

82

lul Spirei de cat numai o singura companie de soldatipompieri, totusi acestia tinura pept cu avangarda Tur-cilor luandu-le dbue tunuri, dar, venind mai apoi ar-mata cea mare a Turcilor, Romanii furl imprdstia0,dupe care Turcii Rusii ocupara sera dol ani de Mile.Lucrurile se finird prin acea ca Rusii, invoindu-se cuTurcii la Balta-Liman, puserd domni tot cu regula demai nainte pe Grigore Ghica in Moldavia §i pe Dimi-trie S,tirbeiti in Muntenia, iar Romanii din Transilva-nia remaserd tot in maim, Ungurilor. Acum insd Ro-manii, gasindu-se mult mai lumina0 prin invetaurd decarte, protestard in scris in tote partile protestareafor fu ascultatd de cele-l-alte naOuni din Europa, maicu sema de Francesi, carii cunosceati acum ca suntemde aceiasi rasa latina ca ei, adica din acelasi neamal vechilor ,Romani, ca erall datori a lupta acumpentru Romani, precum luptasera Romanii mai na-inte, timp de atata v6curi, pentru Europa. Ast-fel drep-tatea Romanilor esi la lume. In urmare de acestea la1853, vedend c. Rusii ocupasera iardsi Romania cuostiri sub cuvent ca au certa. cu Turcii, Francesii seunird cu acestia,, cu Englesii cu Italienii pornird.resboiti in contra Rusilor, pe cari '1 baturd asa de cum-plit la Sevastopoli in Crimea, in cat fdcurd pace cucond4ie ca sd intOrcd. Romanilor partea de jos a Ba-sarabiei, cu inuturile Bolgrad, Ismail, Chilia Cahulpand la marea Negra, sd. nu se mai amestice defel in trebile Romanilor lard stirea tuturor celor-l-altefiuteri, adica naciuni marl din Europa. Ast fel Romaniise-Opal-a de RI NI.,si

5i

si

si

sisi

5i si

5i

5i

83

In urma acestei pad', care fu incheiatd. la Parisin 1856, Romanii de dincoci de Carpati, remaind sea-pat! cu totul si de Greci, si de Turd, $i de Rusi, seintrunird pentru tot-dea-una in un singur stat, alegen-du'si la 1859, atat cei din Moldavia cat si cei dinMuntenia, un singur si acelasi domn pamenten pe Ale-xandru Ion I Cuza. Sub conducerea acestuia, Romanii,numai in vr'o 7 ani, incepurd a se intorce cu pasi te-pezi catre vechile for virtuci stremosesci. Asa in 1859desfiintard tote boeriile nominale, pastrand numai ser-viciile publice reale; in 186o reintroduserd in stat scrie-rea cu litere latine stremosesci; (45) in 1863 desrobirdmOnastirile inchinate patriarhilor grecesci, .caril stdpaniaapand atunci a treia parte din mosiile adica parnentu-rile Romanesci; in 2 Maid 1864, nu numai O. desro-bird pe terani de boerescul seti claca, la care fuseserdsupusi din timpul lui Mihaiii Vitezul, dar 'i facurd simosneni din nou precum au fost stremosii lor, impro-prietdrindu'i (dandu-le in de veci proprietate) cate peun numer pogOne de pament, cu dreptul de a lua partela trebile terei in adundrile obstesci, prin deputgi aleside care ei in un colegiu numit al patrulea ; la 1865se facurd legi noi numite coa'ul Roman, cu dreptate deo potriva pentru tot! §i cu indatorire pentru to0 de ase lumina prin inveldturd obligat6re.

Apoi se facurd in tote partile sosele, drumuri pe-truite si poduri de fer peste tote apele, chiar si pesteOlt si peste Buzeii, care de cand tera nu se pomenisea fi prinse cu poduri statatOre. Se incepurd si drumuride fer si se incheiard contracte pentru a se fabrica irr

*

84

terd tunuri si arme. In fine se inflintd o scold specialsnumita Macedonend, in care, aducandu-se la invetaturdcu cheltuiala Statului tineri romAni de peste Dunare,se trimitiati apoi ca invetatori pe la locurile lor, sprea infiinta scoli Romane§ci si pentru Romanii din Da-cia Aureliand. (46)

In fine la 1866 se alese domn al Romanilor M.S. Carol I, inrudit cu toti imperatii pd.mentului si cudrept de mostenire in vecii vecilor.

Ast-fel se dovedi §i in clioa de astdcli ca tarieaRomanescd este tot-dea-una vie: Virtu Romana rediviva,

CONCLUDERE

Istoria nationald ne invata dar si ne dovedesce:1 . C. not Romanii suntem nemul cel mai de frunte

din fume, ca unii ce ne tragem din vechii Romani dela Roma din Italia, carii, prin tariea lor de suflet, auajuns de la un singur oral ss domnesca peste toth.lumea, si ca prin urmare suntem datori a nu perdenici o data tariea de suflet strerno§esca, pentru ca ssnu ne perdem nimul.

2. Cd mo§ii nostri Romanii de la Dundrea dejos, pentru a se tine cu totd inima de legea cresti-nescd, s'ail lepadat de on ce gand de cucerire asupra.altor Bemuri si au intrebuintat tariea lor de suflet pen-tru a'si tine tera numai cu sapa, crestinand fra..te§ce petoti barbarii, carii trecurd prin tera lor, §i ca prin ur-

-85mare §i not trebue ss ne tinem de legea §1 de plugd-riea parintesca cu tots tdriea de suflet stremo§escd,daca voim a ne tine neinstreinate viofiile, adica teramo§ilor, stremo§ilor no§tri.

3. Ca. parintil no§tri, on de cate on ail veclut castreinii, precum Ungurii, Le§ii §i Turcii, vole' sa ra-pescd. cu puterea pdmenturile nOstre stremo§e§ci, ailfacut din ferul plug,ului for arme §i ail stat la luptacu tarie de suflet to la un loc, de la mic pand lamare, unul asupra dece, a§a cat tera n'ail putut fi nicio data robita cu sila; prin urmare §i not trebue totssa urn in tot timpul gata de lupta cu tariea de sufletstremo§esca, on and vre un strein de altd lege sell dealts limbs s'ar incerca sa ne stapanesca tera seu sane rapesca pamenturile, priimind mai bine mOrte decat robie seti necinste pentru not §i copii no§tri.

4. Ca streinii numai atunci ail putut sa rapescao parte din pdmenturile romane§ci, cand au amagit cuvicle§ug pe Romani ca sa'i priimesca in casa for frd-te§ce, precum ail facut Ungurii §i Grecii; prin urmarenot suntem datori a fi cu bagare de sema §i cu tariede suflet stremo§esca, cand avem a face ceva cu stre-inii, ca sa nu ne mai stricam casa stremo§esca prinin§elaciune.

5. Ca numai prin mince, adica inmultind scOlele§i invetaturile am ajuns in dioa de astddi a mai scapade streinii .carii ne in§elase, §i a ne reuni la un loc, cejde dincolo §1 dincoce de Milcov, §i ca prin urmaresuntem datori d. ne spori mintea prin invetaturd, cuOM taria nostra de suflet strerno§esca, daca voim a ne

-- 86

ridica §i a ne intruni torn cei din stanga §1 cei dindrepta Dun Axel de la Tisa §i Nistru pang. la mare,fiind cg, numai prin minte vom putea a ne al:Ara unulasupra dece, adica not 10,000,000 de Romani cu1 oo,000,000 de Ru§i slavi de peste Prut sea deNem0 5vabi de peste Tisa, a§a cat sg, ajungem a statoti bine, fa'ra a ne teme de nime §1 fara sa avem ne-voie de nime.

SA avem dar tot-dea-una in mintea §1 in gura no-stra, urmatOrele cuvinte ale poetului nostru Alexandri:

Astacli lumea se destepta din adanca letargieEa pasesce cu pas mare care telul mult doritAh 1 treziti-ve °data fratiT meT de Romanie 1

SculatT totT cu barbatie;pioa vieteT au sosit.

NumaT tu popor Romane sa zaci vecinic in orbire?NumaT tu sa fi nevrednic d'acest timp reformator?NumaT tu sa nu ieT parte la obstesca infratire,

La obstesca fericire,La obstescul viitor?

Sculati frati d'acelasi nume, iata timpul de fratie I.Peste Dunarea mareta, peste Prut, peste CarpatTRidicatT bratele vestre cu puternica mandrie

Si d'acum pe vecinicieCu totT manile ye datT.

APENDICE.

(I) Istoria avend de obiect a povqui genergiunile vii-tore, prin esemplul moOlor strm4lor de mai nainte, invqa-torul sa se servesca cu acest fapt istoric pentru a esplica ele-vilor iubirea de xere i de agriculture, care au format putereastr&noilor no§tri §i care pane astacIT face ca Romanul se nu-me§ce cu mandrie pe sine gran agricultor, adica om de telllucrator de pament, i nici cum clocoi §i venetic, adica schim-bator de loc i ocupandu-se numaT cu marafeturi de vorbe i

de hartii. Ast-fel invqatorul sä nu cum-va depgrteze minteacopiilor de la agriculture, singura meserie mai nationals i maitemeinica, cad pamentur rodqce in vecT i da maT sigur decat orT ce alte meseril. Trebue numai sa face pe Romani alinelege cum, prin cetirea caqilor, vor putea, nu sa ajunga popT§i logofeti, ci sa afle moduli imbunatatite de a lucra Omen-tul ass fel ca, de unde 'Dana acum ati scos din el cu suta,sa pita scOte cu mia, i ape sa pOta intempina tote nevoilei sa ajunga la train bun. Alt-fel on ce indemn din partea

invetatorului, care ar indemna pe satenT a se ocupa cu alt cevade cat cu agriculture, departe de a'T folosi. li va fi de cea maimare vatamare; caci popiT i logofetiT se vor inmulti a.a detare, in cat nu vor maT avea cu ce trai, §i intrega Ora va sa-raci a..a cat nici saps de lemn sa nu maT fie. InveVatorul dar

88

sg pue pe elevT st citescg numaT carp' de moralg, de istorie,0 de sciinte fisico-naturale, i sg dea esemplu de lucrgri agri-cole, ocupandu-se cu semgnaturT seil gradingrii imbungtgtitei pgrgsind orf ce alte ciocoiturT cu frase i cu poesiT. Acesta

este cu atat mai de nevoie' cu cat, numaT cu cunoscintele agri-cole de pang acum, satenii nu pot scOte din pgmenturile, cucare all fost improprietatitT la 1864, producte in de ajuns pen-tru a'g intempina nevoile, §i prin urmare, indata ce va espiratermenul anilor in care sunt opritT de ale vinde, eT vor fi ne-voitY se le vendg la streinT pentru datoriT 0 atuncT vor ajungeiar claca0 farg nicT un capteiil, preeum all fost nu de mult.Acesta va fi o mare vatamare pentru nemul Romanesc §i tritgrespunderea va fi numaT a profesorilor seltqa, cariT vor re-mane blestematT de Romani, pentru ea' nu 'T-all dqteptat sinu 'f-ail invetat cum sa'g tie si sgVi imbungtatesea pogOnele,cu care Ora 'T-ail cgpuit cu multe sacrificiT din partea pro-prietarilor marl, numaT pentru binele ob,tesc al nemuluT Ro-manesc.

(2) Origina numeluT Gala /ilor de la GalT este contestatgInca de istoriciT cronologi pentru lipsa de documente auten-tice contimporane. Pentru istoria filosoficg insg nu pole !itot ap, cgcT, vorbele fiind dpcumentul etnografic cel mai fidel,numele Galatilor vorbqce prin sine insuO, precum numireaGalitia, este de ajuns spre a areta calea pe uncle semintiileGalice all intrat din Asia in Europa. Ast-fel avem pang as-tadi maT Antal in Asia mica provincig Galifia, apoT la Du-ngre orapl Gala /ii, apoT in Polonia provincia Galicia, apoTOra Galia sett Francia de astAdT, apoT in Ispania provinciaGalina §i in Anglia provincia Galilor. Aceste mi se pare Caeste de ajuns spre a se vedea ca cu ochii, cum Galii au in-trat din Asia in Europa prin Bosfor i Dardanele urcandu-se,pe malul mare Negre pang- la Dungre, apoT pe drepta Car-patilor pang in Galitia Po long, apoT resbind negre0t tot pede-asupra muntilor prin Prusia de astgdi pang in Galia, deunde patrunserg cu o aripg in Britania §i cu alta in Ispania.

-

-89Aci au trebuit sa stea pe loc neputand, nici merge, nicT a fiimpinsi mar departe, cacT erail ajunsT la marea cea mare, adi-a la Ocenul Atlantic. Slavic moderni se incerca a minti Ga-licismul GalitieT Polone facend sa proving numirea eT mimede la orasul for Galit pe care '1 schimba in Calic sea Ha-licz. Dar o pronuncig barbarg, nu pote schimba fondul uneTvorbe, precum orT ce lips de documente si orT ce interes deeruditiune Rosleriana sell Panoniang nu pot schimba fondulnicT uner traditinnT conservate de populT intregT. Adev&ulistoricil nu va fi ajunsii, de cats Baca documentele istoricevat- fi esplicate prin ajutorul vorbelor si a traditiunilor popu-lare, iar nu aceste din urmg prin cele anteiti , cacT nimic nupOte fi mai autentic de cat mintea neimpatimitg si instinctulnatural al popOrelor. Ast-fel Senofont si Erodot merits cudrept cuvent a purta titlul de prinfit istoriel', cacT eT nu sepreocup de cat de cea ce insiT v6;luse sell popOrele insile stiailsa spung; in vreme ce Tucidid si Titu Liviu nu scriail isto-ria de cat din punctul for de vedere, pentru a avea, adicg,ocasiune sa producg, bucati literare cu discursuri imaginare.Sunt de parere ca numaT acest sistem gresit face ca istoriciTpastratT sä atribue fundarea GalitieT din Asia uneT invasiunTGalice din Europa in Asia, cea ce nu s'ail mai vNut la nici'un popor, cacT tote se ggsesc manandu-se unul pe altul nu-maT in susulii Sorelul. Toth ast-felii istoriciT incurcarg dince in ce mai multu arheologia Dacilorii si a tuturoril nemu-rilor, numaT pentru ca. se abatura de la traditiunile seculare alepopOrelor, sea de la bunul simciti etern al lucrurilor, bazandu-se pe documente create tot-dea-una numaT sub impresiuneaunor imprejurarT momentane. Cat pentru mine di nu v&I akacale mai logics, de a se descurca etnografia generalg, de cata se lua ca base fundamental' traditiunile biblice, care suntcele mar corespuncletOre cu producerile naturale ale spatiului0 ale timpuluT.

Asa traditiunile tuturor popOrelor si situatiunea for na-turall ni areta ca tote au plecat din Asia, intocmai dupe cum

90

§i biblia pune leggnul omenireT acolo, fie pe Eufrat, fie peGanges, unde. Himalga, ca cel mal 'nalt munte de pe pgment,mi se pare ca au trebuit sa fie cu osebire Araratul e0t maTanteiti de sub potop pe care sail oprit corabia luT Noe,dacg potop corabie au fost. Dar el au fost nu maT r6-mane vorbg, cad nu s'ar fi povestit la tote nemurlle la totepopOrele. ApoT §i starea actualg a Omenilor de pe suprafaciaplmentuluT denotg intocmaT dupe biblie provenirea for dincele treT marl familiT a luT Ham, Sim Iafet, cad pang as-

omenii presintg treT culorT distinse, avend facia peleT fornegrg, galbeng sell alba. In facia unel asemenea starT naturale,este destulii simtul natural pentru a intelege cine-va cum, lainceput caldura pamentuld find maT mare, primii OmenT sellHamitiT, numitT din vechime EtiopienT astaclT Negri, all tre-buit sa aibg sangele for negru alege spre wzare, caprimiT ocupantT, pgrtele equatoriale unde sa ggsesc pang as-taciT, ca cele mai lesniciOse prin rodirea for §i maT corespun-zaOre cu temperamentul lor.SemitiT, sell al doilea rend deOmeni, urmand mult maT tarclia, perdura negrela primitive prinrecirea succesiva a pamentului §i, ne maT avend loc spre Sud-Vest, unde eraii deja HamitiT, eT remasera in Indochina, deunde emigrara spre Nord-Ost pang in America pe la Bering;acolo insg, reggsind tropicele, pelea for incepu a se maT in-chide, devenind din galbena ro0e, brung sell mgslinie, fare insaa se innegri de tot, pentru ca tropicele se aflati deja mairecite. Acesta recire a pamentuld produsg in fine o a treiaschimbare in colOrea omenilor, cariT devenirg albT §i ast-fel saconstitui al treilea nem de OmenT numitT IafetienT sea ArienT,cariT, ne maT avend loc nici spre Sud unde eraii Hamitil, nicTspre Orient unde eraii SemitiT, incepura a emigra spre NordVest in pgrtile EuropeT.

Pentru a merge insa incOce, acestia intelnira in calea foro mare pedicg in marea Negrg marea Caspicg unita prininnaltiT munti aT Caucasulul. Acestg pedicg nevoi pe emigrantTsa se despartg in doue ramurT din earl uniT venire in Europa

sisi

si

sitaclT

sisi a'sT

si

si

si

91 -pe din josul mare' Negre prin Asia mica si Dardanele, iaraltiT apucara pe din sus de aceste marl pe la Volga si Ural.Aceste doue emigratiuni, despartindu-se pentru mai mult timp,se instreinara unii de altii si constituira dour marl nemurT cu-noscute sub numele de Irani seri Indo-Persi, si Turani sellFino-TartarT, de aceiasT origina Adana insa cu unele caracteredeosebite. Fie-care din aceste marl nemuri se sub divisara ne-gresit prin locurl si timpurl in mai multe rase si popOre, dardin traditiunile for populare si din situatiunea for naturala, bu-nul simt pOte trage o lege sigura si generala pentru urmari-rile etnografice; ca adica : tote popOrele venite din Asia inEuropa pe din jos de marea Negra sunt de acelasT nemilIranic si tote cele venite pe din sus de marea Negra suntTuranice. Ast-fel Galil, Latina, GreciT, PersiT si chiar TurciTsunt de acelasT nem Iranic; ast-fel Germanil, Unguril, Slavicsi TartariT sunt de acelasT nem Turanic. NumaT asa se pOteesplica pana asta911 antipatia instinctuale dintre Nemti si La-tinT, dintre SlavT si Turd. Daca intre unii din el sunt asema-narl limbistice precum este si asemanare de culOrea feteT, acesteprovin numaT din aceia ca ambiT fac parte din aceiasT rasaincepatOrie Arianica, si ca Turanil, ajunsi mult mai tarcliii, ailinvetat scrierea numaT de la Irani. In adev& tOta civilisatiaantics este numal a Iranilor, ca uniT ce avura a trai ii a um-bla prin partea cea maT lesniciOsa a locurilor. Asa, pana candTuraniT retacira mil de aril prin deserturile nisipOse ale Tar-tariel si prin ingheturile Siberiel, Iranil se succedara mult maTcu lesnire prin campiele inflorite ale EufratuluT si ale Dun'a'rei,impingandu-se uniT pe altii de-alungul Mediteranel pana lamarea ApusuluT, unde pamentul se sfarsa sub piciOrele lor.AtuncT, dupe ce Iberil umplura Ispania, Etruscii se oprira inItalia si Pelasgii in Tracia; ApoT Celtii se suprapusera in Ga-lia, Britanil in Anglia, GaliT pe Rin si DaciT pe stanga Du-nareT; in fine IonieniT, mai gramadindu-se peste Pelasgi in Gre-cia, formara elementul Elenic, si in Italia pe acel Latin prinamestic cu Etrusci. Acum numal era loc in Europa si de

92

aceia Per§iT, cu tote incercarile lur Dariti §i Artacsersese, numaT putura resbi acolo. ET remasera in Asia impreuna cu Ar-meniT, conservand pang astacli tipul cel maT curat at nemuldIranic, cu statura nalta, ochir dreptT, parul negru i nasul ar-cat. TOte aceste nemurT Iranice, subdivisate in maT multe po-pOre, dar avend tote pamenturi fertile de locuit seii marl §iriurT lesniciOse de comunicat, s'ati putut cultiva maT mult i

maT bine cu artele §i cunoscintele de care s'ail gasit adapatela pornirea lox de pe termii Gangeplui §i a Eufratului, cucare §irul lor, prin positiunea locurilor, era nu cu totul intre-rupt. TuraniT insa, gasindu-se maT cu totul despartiti de lea-ganul for primitiv prin de§erturile TartarieT, perdura orT cecultura i nu se inmultira de cat mult maT incet, ass cat deabia pe timpul luT Christos incepura a resbi, in Europa pedin sus de marea Negra, ajungend GermaniT maT anfeiti panala marea Nordulul, Slays' pang la Baltica i Mongolil pang laAzov, unde, prin contact cu popOrele Iranice, incepura a secultiva impreung, invetand de la ele scrierea, §i tote artele, §iapropiindu-se ast-fel de ele prin civilisatiune, conservend insapana acum tot tipul lot distinctiv, cu starea mijlocie, p6rulroOetic, ochiT plecatT, §i nasul turtit ca de Tatar. Negre§it catote aceste emigratiuni nu s'ail putut urma Cara tot felul deamestecarT, incruc4eri §i suprapunerT de rase; dar a face dinSlav! §i German! IranT §i din Tartar! Semitr, numaT pentrua esplica documente maT mult seil mai putin autentice, nupOte fi de cat a merge in contra situatiunilor vaclute in partechiar cu ochiT pana astaciT. Results dar din tote aceste ca,data DaciT s'ail contopit cu Romani! a§a de curend §i cu ,de-sever§ire, causa este numaT ca apartineati ambii acelia§i raseIranice, i a, Baca RomaniT din Dacia nu s'ail contopit inmaT mutt de o mie de anT, nicT cu GermaniT, nicT cu SlaviT,nicl cu TartariT, causa naturala este ca rasa for presinta tOtadiferinta naturala dintre dour rase atat de mult timp despar-site ca TuraniT §i IraniT. Urmeza dar ca RomaniT nu vox pu-tea a fi coetopiff, nicT de UnguriT 'Mari, nici de Nerniii, Ger-

93

man', nici de Ru,ii Slavi, de cat doar cand tote nemuritepamentului vor ajunge la o turmg un pastor. Nu maT ace-sta au fost scopul pentru care am espus aid urmaririle etno-grafice de maT sus.

(3) Invqatorul are aid ocasiune de a face pe elevi saintelega cum nu este de ajuns ca omul sa scie numaT a muncicu spor prin invqaturg dar a se pgzi de neorenduele deobiceiurT rele, can pot pot sal facg perde tot sporul, pre-cum este betia, care mOie capul omului asa fel ca pOte saldesbrace on cine sett sa se desbrace singur, on cat ar fi alt-fel de priceput si de vrednic. Deprinderile bune stint de maimulti valOre de cat sciinta, dovada ca DaciT, numaT pentruca nu bea yin, all putut bate in cat va chiar pe Romani, cariTaveall maT multe me§te§uguri de cat eT, iar Romani' all biruitpang in sferOt numaT pentru ca aveail §i eT deprinderT maibune cu taria for de suflet, Virtus Romana. SI se ingrijescadar invqgtorul sa dea esemplu §i sa desvete pe Romani dela perderea Duminicelor serbatorilor pe la card:me, adu-nandu-T pe tot' mai cu sema pe elevi de la biserica la§cOle, unde sa petrecg povestindu-le fapte nationale, sell cetin-du-le cart' despre natura in general despre agricultura inspecial, ca sa pOta ei afla idei de datorie care tera, de mun-ca cu spor §i dle economie cu profit, cad fail amendou6 ace-stea nu vor putea ajunge la nici o indreptare.

(4) Despre valul luT Trajan nu se gaseFe nici o pome-nire in istoricii vechi; a§a precum insg remasitele luT esistapang astadT, istoricii modern' esplicg a fi el un drum facut deRomani. Nu pot imparta.0 acesta opiniune pentru ca formaluT nu este acea obicinuita pentru drumurile Romane, care,departe de a fi sapate in pament, erail Inaltate in relif; apoinici urma de pietrg pe el nu se vede, pe cand tote drumu-rile Romane erail aternute cu pietrg, dupe cum presentaresturile drumuluT care ducea prin sera nostra de la TurnuLDungrei pe Olt in sus la Turnul Ro§ig. Apoi flier numireade valu nu se gaseFe nici odata intrebuincata cu insemnare

p i

pi pi

a'pi

pi

pi

pi

pi

pi

pi

- 94 -de drum, ci numaT de §antrt sell sapgturg de apgrare, sell dehotarnicire, precum sunt §anturile cu care i pang astacli sefortificg cetllile i se delimitezg pamenturile sell mo§iele, ,icare presentg modul cel maT primitiv §i maT lesnicios de in-grgdire §i aparare, fie in contra Omenilor, fie in contra vite-lor. Cea ce all acut pe uniT sll cresIg cl. acest §antii putea fiun drum, este ca el pe une locurT se vede dublu; nu all bg-gat insg semg a aceste doue §anturl se ggse§ce depgrtateunul de altul a,a cat nu pot avea nici un raport cu anturileunuia i aceluiaT drum; apoT ce noimg putea avea ca Roma-niT sg facg un drum de-alungul DungreT, cand aveari de calemult maT lesniciosg pe ins4T Dunarea? *) Dar ceea ce pOte es-plica, in mod maT logic §i mai evident, cg partea campeng atereT despre Dungre se ggsea sub stgpanirea Romanilor incgde la primul resbel cu DaciT, este cg Trajan all putut sg rea-liseze, pentru resbelul al doilea, cladirea faimosuluT pod de peDunare ; cgcl, daca DaciT ar fi fost stapani pe malul stang,RomaniT nu ar fi putut avea regazul trebuitor la clgdirea unuTpod de pietrg. Sunt dar de parere ca .Istriana, adicg parteaDunareng a RomanieT, all fost luatg in stgpanire. de RomaniInca de la primul for resbel cu Dacii, §i cg valul luT Trajannu pOte fi de cat un §antri de apgrare ,i delimitare, fgcut deRomani despre Mediterana sell partea munteng, remasa inmain. Dacilor. NumaT o a§a situatie putea sill pe Decebal areinnoi resboiul cu Romanil, cad, de §i se incredintase despresuperioritatea lor, totu0.' prevedea ca Dacil flrg Dungrea numaT puteati avea nicT un viitor, i ast-fel li era egal a peri cuo oirb maT nainte. Sunt sigur ca numaT daca se vor face can-tgri istorice cu asemenea sens logic, ele vor putea aduce des-coperirT sericise i juste.

(5) SmeiT sell balaurii, cariT se pomenesc in tote poves-tile §i basmele populare, denotg prin asemgnare for cu croco-

) Doar vechiT Romany nu putea fi in mintea nastrI, cu care am fdcutdrumurl detfer in lungul Woke, de am remas phgubasT fAd nid o treNt.

95 -aim, a civilisatiunea Dacilor era de origine Egipteng, caacea a Grecilor. Acestea se maT dovedesc 9i din fermecile,descantecile 9i lecurile populare usitate inc la noT. StudiereamaT de aprOpe acestor basne 9i apucaturT la noT, ar puteacontribui mult la lgmurirea timpurilor vechT aT omenireT, cad'este de observat cum Romanul cel maT incult nu se mirymult maT nicT odatg de nicT una din inventiunile moderneatat de miraculase ore cum. A9a spre esemplu poporul nos-tru nu s'a speriat de drumurile de fer, cad el 9cia de maTnainte din poveste ca sunt epe nesdravane cu o nare de foc

cu una de apg, care to ports ca ventul. Tot de asemeneadespre telegraf ,scie ca este Cutia Dracula care pOra vorbaca gandul, despre Fotografie ,scie ca oglinda desceintatilpe tog world vit aratd. Aceste nu pot fi dar de cat tradi-tiunT despre o civilisatiune strgveche, distrusg prin cataclis-mele timpurilor ante sea post deluviane, dar pOte tot atatseu maT mult inaintate de cat cea actualg, care ail realisataltg data piramidele Egiptulul, spre esemplu, 9i care face, ca,la espositiunea Universals din Viena 1873, totT NerntiT cgs-cati gura cu nespusg mirare la fie care pas, pe cand un OranRoman se uita cu sange rece, spuind ca nu vede nimic maTmult de cat ca Nemtii serbeza Mosit lor. Ideia pOte pare pa-radocsg, dar sciinta a inceput a descoperi deja pe tote clioavechiturT indestul de paradocse in privinta EgiptuluT, Indiilor,ChineT, MesiculuT, PeruluT etc. ApoT se scie chiar din istoriciTpgstratT ca EgipteniT au strgbgtut prin locurile nOstre pe tim-pul regelui for Sezostris, 9i cg Zamolcses legiuitorul Dacilora visitat Egipetul, pOte ca era chiar "Egiptan. Ismailul seucetatea Smeilor pcSte sa fi fost cu osebire o colonie egipteng.In tot casul lucrurile merits mai multg atentiune lamurirediin partea invetatilor, cacT DaciT au fost singurul popor careail putut sa supuie pe Romani la bir, fie macar momental;aecstea denotg ca eT trebuiati sa aibg o civilisatiune ore cumindestul de seriosg.

ProfesoriT sate9cT cu osebire pot face un nor' seryiciii lu

0

0

§i

i

i

i

96

rnei si terei, culegand si luand cu atentiune in scris tote po-vestirile, basmele, descantecele cantecele locurilor pe undes'ar afla, fAra a le schimba in nimic, spre a le publica intoc-maY prin eY insii sni prin, alte persOne mast competinte.

(6) Inv4Atorul pOte face pe elevi sa Inv* sä recitezefrumOsa balada compusl asupra acestui subiect de repausatulGeorge Asaki Si urm'aitOrea poveste culosa la mOnastirea Han-gul din CarpatY, care ambe resun traditiunile nOstre popularein privinta subjugarei Dacilor prin Romani.

DOCHIA 51 TRAIAN

BALADA

I

Intre piatra detunatd.S'al sahastrulul piciorE o stfincd ce a fost fataUntif mare DomnitorAcea fatl e Dochia,Are dece ot poporSi domnesce 'n vizuniaUntef vechTil pltran plstor.

II

La frumusete si la minteNicY o fatit '1 semthia;Vrednic.1 d'a et plrinteA luY Decebal era.Traian vede astd. And,De $i e biruitor,FrunmseteY eY se 'nchind,Se subjugI de amor.

IIIImpAratu 'n zadar catdPe Dochia a 'mblanzi ;V6dend ;era ferecatKEa se 'ndeinnl a fugi.Prin a codrilor potecXEa ascunde al et. train,Acea dOmnit tineriaTurma trece peste plaid.

IVAcolo e grea furtunKSi loca,sul cel cumplitUncle vulturul nisundAl s6U cAntec- ragusit ;Aci haina aurit.10 preface tn saiac,Tronul e iarbl Invertlitl;Sceptrul este un toiag.

Piciorul SahastruluT se numesce unul din plaiurile munteluT .Cealt1Mafldtor In judetul Neamtulut.

i

i

)

9 7

V

Traian 'vine iar in terg,§i, a birui deprins,Spre Dochia cea fugarglads! mina a trainsAtuncT, ea, cu grail ferbinte,Zamolski, o Zed, striga,Te jur pe al malt parinteAstdcif, mg, nu and Igsa.

VI§i c.Ind vede a de nignaV'a s'o princla iar Traian,De al eY Zed scutitg zingSe preface 'n bolovan.Acea piatrit e vide,Aburf scate al el sin ;Din plansul ei naste pl6e ;Tunet din al eY suspin.

UrmatOrea poveste ce am audit din gura unuT plges in1855, chiar pe verful Ceahl&iluT, cu ocasiunea uneT escursiunT,se reportg cu totul la resbelul lui' Traian cu bacit,

Casele smeulul In busunarul Romanului,

«Ail fost, ail fost, cand ail fost; dacg n'ar fi fost nu s'arfi povestit. Au fost o imps ratesg mare si frum6sg in cat peSore to puteaT uita dar pe densa ba si care stgpanea tOtglumea, I) dar care tot ofta si suspina pentru ca nu se puteamarita ail casele smeuluT din fundul pamentuluT 2). i sta-ruia dupe densa totT imiAratiT pgmentului, dar mai cu semgFgt-frumos, un roman sdravgn venit tocmaT din fundul mari-lor de la apusul Sot-ellr. 3), carele, de dragoste multg ce aveapentru ea, porni intro di cu hotgrire sa caute fundul Omen-tultrr si sg nu se iritOrcg Para casele smeului. El merse, merse,tot merse si de ce mergea tot pietre semana 4) ca sa nu seratacescg si 'napoT sg nemeresca, de va fi sg, se maT invertescg.IA fine ajunse la marginea lumeT 5), dar acolo dete de apg

a) Roma. 2) Dacia care era dincolo de Dungre unde se sfegi pe ahmdlumea cunoscutg Romanilor. 3) Traian venit din Ispania. 4) Drumuri de piatr'dfdcute de Romani. 5) Orbis romana.

S. a s T. 13063. 7

98

mare I) §i peste apa codru i peste codru munti cu un piciorpe pament 0 cu unul in cer 2), in cat numaT era chip nicT detrecut apa, nicT de resbit codriT, nicT de incalicat muntiT. Fat-frumos, amarit de mOrte, se culca pe malul aper la umbra unuTarbore tufos ca sa mOra' acolo, dar, pe cand se svercolea 0vaicarea, iata ca aude tipete de puT de pajore i vede un erpebalaur ce se urca la un cuib din verful arboreluT. NicT una,nicT doue, Fat-frumos scOte sabia §i taie balaurul bucatT i

face treT gramedT; atuncY puiT ceT de pajore incepura se '1 mul-tumesca cu cele maT duld cantarT, dar tot °data l'ail luat §irad ascuns in tuleele (puful) lor, pentru ca se temea a mamalor, care era dusa dupa mancare, cat va veni §i va vedea pri-mejdia de care 'T-ad scapat, va inghiti de bucurie pe Fat-fru-mos. and veni pajorea batrana 3) incepu in adever sa cautepe Fat-frumos in tote partile, spuind di este hotarita sal slu-garesca orT la ce va cere, dar puiT, temandu-se ca A. nu'l in-ghita 4), nu voira a'l scOte pang cand nu se jura maT anteitica nu'l va inghiti de bucurie. Fat-frumos, qind atuncT de subtuleie, cere de la pajore ca, pentru resplatire, sal treca apa ,icodriT §i muntiT §i sal dila la casele smeuluT din fundul pa-mentuluT. Greg lucru este, raise pajorea, ,i lunga cale, dar,fiind ca 'inT-al scapat puiT, sunt datOre sa fac pentru tine i

ce nu se pOte pentru nime, numaT sa gatqcT noue-decT ,i nouecuptOre de pane §i noue-decT i noue care de came, ca sa'mTdar de mancare pe drum, daca te bisuT sa incalicT pe gatulmat i sa te tiT bine cand me void ridica innaltul ceruluT §ime void lasa in fundul pamentuluT." Fat-frumos gad cuptOrede pane i care de came 5) pe care le wda in desagY pegatul pajoreT, care'l maT inveta sa sparga gu,a balauruluT taiat§i sa iea dintr'insa piatra fermecata care plate§ce lumea tOta 6).

I) Dundrea. a) CarpaliT. 3) Aquila Romand. 4) insemnezd politica de stata Romanilor, cara nu se sfiad a ucide pe cetdteniT ceY ma! mart, and 6menifsciad a cov8rsi cu merite for interesul egalithteY politice de stat. 5) Provisiunilede resbel pregatite de Roman! pentru resb6ele cu DaciY. 6) Piatm farmaceuticiicunoscutit cstdslY sub numele de bresoarium.

- 99ApoT Fgt-frumos incalica pe gatul PajoreT, care se sui inaltulceruluT. Fgt-frumos ar fi ametit de tot dacg nu ar fi avut cuel piatra fermecatg pe care, cum o sugea in guru, dupe pove-tuirea pajoreT, indatg se desmetia. Pajorea sbura, sbura, totsbura si iar sbura, nou-t-,lecT si noun de clile i) si in fie-caresii Fgt-frumos arunca in gura pajoreT cate un cuptor de panedimineta si cate un car de came sera. Dar cand la al noue-clecT si noulea car de came, cum facu, cum umblg, Fat-frumos scapg din manT o bucatg de came care caclu tocmaTin fundul pamentului pe casa smeuluT. Pajorea incepu a strigaca nu are putere sg se lase in jos pentru ca nu i s'a ajunstainul (portia). Fgt-frumos atunci taie o pulpg de la insusi pi-ciorul luT si o dgdu in gura pajoreT 2) care ast-fel se lasg in-jos pe casele smeuluT, spuind luT Fgt-frumos ca, dacg 'i-ar fisciut carnea asa de dulce pe cand era Inca in sbor, nu s'arfi putut opri sg nu'l inghitg.

Smeul nu era acasg, dar casa luT era mare cat lumeajumaate 3) si pazitg de patru leT paraleT 4) numitT nea-Aude,nea-Vede, nea-Greg:pdmi,ntulut si nea-Tocd 'n cer, legati cuteT si. cu curmeT si cu lanturT de cate 99 oca de fer. Pajoreainvetg pe Fgt-frumos ca sa intro in cash pe cositi, sg ggsescgpe fata smeuluT 5), si sa'T fagaduesca pietra din gusa balau-ruluT pentru ca sa'T spuie puterea tats. -sou. 6) Cand veclu fatasmeuluT asa pietre nestimate si asa Fat- frumos, care o maguliasi agaduia ca o iea de sotie, se scgpg si spuse ca Vita pute-rea tats -sai sta intr'un fir de pth- alb pe verful capuluT. 7) Fat-frumos se duse si incunoscintg pe pajora despre acest secret,si apoT se intOrse la fata smeuluT care era maT frum6s1 de

I) Lunele romane se numiati none. 2) Pomenirea de cum Traian sailrupt Onll si hainele ltd propril pentru a face legXturT la soldaiT rInitT. 3) Alu-siune la mIrimea si importanta DacieT. 4) Tradiliune despre vecbia bnpartirea DacieT In patru provincif, cu leul Oita, bound Moldova, vulturul Muntensi Angertil Muresian. 5) Dochia. 6) Decebal. 7) Alegare filosoficl la superio-ritatea capuluT, adicl a spirituluT, si a p6ruluT alb, adia a maturitAteT si es-perienleT,

*

100

cat luna si de cat luceferul. Dar iatg al leiT, paraleiT, simtiramiros de om strein si incepurg a urla de codriT se cutremura,incest midi smeul care peste septe muntl caletoria. Cum audi,cum porni, acasg se repedi, cu o falcg in cer si cu una inpament. Intreba atuncT lie leiT, paraleiT, ce all vedut, cc allsimtit; iar eT spuserg a de vedut pe nimenT n'ail veclut, nicrintrand nicT esind, de cat numaY o ciOrg pe cases, dar a li aumirosit a om pripasit. Dar indatg ce smeul ridicg capul sivedu pajorea pe cases, tote le intelese si, de turbare, crapes cubuzduganul capul leilor, paraleilor, pentru cg la ciOrg nu ur-lase. Dar pang and se facu acesta, pajorea de pe cases pecapul luT se lasg si firul cel alb din verf cu ciocu '1 scOse.AtuncT, esind si Fat-frumos din cases, se lug cu smeul la tranta.voinicesce, cad smeul fail per remase acum cu putere numaTcat a onT cgruT om; si tranti maY Arita smeul pe Fat-frumosde '1 ingropg in pament pang la genunchT, dar apoT trantiFat-frumos pe smell de '1 ingropa pang in bran, dupe care,land din busunar biciul cel fermecat, pocni cu el in patrucolturi, si casele smeuluT se prefacurg in patru mere de aur,pe care Fgt-frumos le puse in busunarul sea si, incglicand iarpe pajore, incepu a se ridica iar in aer, to sa se intOrcg laimperatesg. Smeul, vedend ca nu maT are nicT o putere, scOsecutitul din brail ca sa se omOre, dar fiica sa alergg si myna 'I'opri, despletita si impleticitg si cu mintea zapacitg; iar smeulstrigg: ololio, ciOrg blestematg, si tu fecior de curvy rusi-nata 1) 1mT-aT luat comorile repune'mT si dilele". Iar pajoreastrigg din naltul ceruluT: minti smell spurcat, cad ell nu suntciOrg blestematg ci sunt pasere cerescg de cat tote maT maiestra,care numaT eu pot sa me uit in facia SOreluT; iar Fat-frumosnu este fecior de curvy rusinata, ci Roman de vita curates,Domes peste lumea tea; iar fiara blestematg esti numaT tucare ' ;T -aT mancat singur leiT paraleiT; singur sa'tT manancT sichide; iar curvy rusinata este numaT fiicg-ta care 'tl-ail vendut

I) Alusiune la Romulus, care era flit din fall ItwlatI.

101

secretul pentru o piatra nestimata". AtuncT smeul pe fiica luTblestema piatra sa se faca, §i pe sine se 'njunghia de Omen-tul se ro0a; iar Vat-frumos la imperatesa ajungea, casele smeu-luT in poly i le puma 0 se insura cu ea; iar eu incalicaiu peo sea povestial aka i).

(7) Din inscripfunile §i documentele Romane ate s'aiipastrat, se vede in mod autentic a Dacia era impartita in dou6dupe urmaririle forte sericise acute de d-nu Laurian; nu secunosc insa nicT delimitarile nicT numirea lor. D-nu Lauriandeduce in mod logic ca ele puteau fi se puteati numi DaciasupekiOrli inferiord, dupe situatiunea naturala a locurilor Da-cieT. Sunt insa de parere ca tot a4a de corespuncla6re suntnumirile de Transilvania §i Moldavia pastrate pang. astac;11 depopor. Nu inteleg dar cum istoriciT moderni se incerca a facesa provina numirea de Transilvania numaT de la UngurTacea de Moldavia numaT de la o catea, sea de la un prafnemtesc, precum face d-nu Hajdeu. Acestea mi se pare a aveatot atat de putine base naturale ca §i sistemul dupe care totd-nu Hajdeu face sa provina numirea de Basarabia de la nu-mele Domnilor BasarabT din Muntenia moderna, atribuindu'Tun inteles de familie bar-ariz'pescd, cu capete negre peDar nu s'ail maT vedut pe lume nicT o alta tera care sa'0 filuat numele numai dupe un simplu piriti, dupe capete de vita,

T) Precum se p6te vedea din acest specimen, povestile aii aceiasT lnsem-natate istorica ca si canticele populare si nu se deosibesc de ele de cat prinlips de rime continue, fiind poeme Yn prosit care sit Oat fi recitate farta fi cantate. In stilul for se vad tote figurile care compun metamorfoseleOvidiu poet roman, carele ail trait surghiunit In Ora nOstra $i carele este po:5-efundator al povestilor n6stre. Poporul nostru poseda asemenea povestf nu nu-maT istorieY nationale, dar $i pentru tote traditiunile vechimeT, precumeste de esemplu resbelul TroieT In basmul cu Elena Conslngena etc. Une orYmaY multe traditiunT diferite se gasesc Incurcate In aceiasY poveste. Alte orT,act iasY poveste este spusil In mat multe diferite modurT prin deosebite

OrT cum 'lug, cand tote aceste povestY se vor gasi colectionate, comparatesi comentate, pate se isvorasca din ele notituff nepretuite pentru istoria natio-nala gi pentru antiquitatea universal.

si 0

si

si

in!

asupra

locslirOtt

loa

sell dupe un cap de om. Asa dar si bunul simtti si intelesuivorbelor pastate de popor ne pate face se vcdem a numireade Trans-silvania era cea maT naturalg, pe care insiT Romanirall putut se o dea DacieT superiere, adicg locurilor de pestepadurile Carpatilor, precum si pe acea de Mollis-Davia, Da-cia inferiere, adicg locurilorti campene maT despre Dungrea.si Nistru; iar numirea de Bassa-ripa all trebuit se fie datg cuosebire parteT ocupate mai anteiti de RomanT intre Dungrea siValul luf Traian, parte care singurg all pastrat acestg numirepang in timpurile nOstre la sudul MoldavieT moderne. Cat pen-tru numirea de Muntenia, datg in timpurile mai moderne pgr-teT de la Siret la Olt, si pe care d-nu Hajdeu o atribue Po-lonilorti, ea nu pate fi de catil numele de Alpina, atribuitll,pate, la inceputul colonisllreI, de RomaniT din Dada infe-riarg celor din Dacia superior,. Cand apoT in vecul din mijlocBulgariT, venind de la Ost spre Sud, nevoirg pe RomaniT dinDada inferiOra a se retrage in padurile despre Bucovina, deunde in vecul XIII nu mai puturg a se intOrce de cat pang pela Siret si Buzai, numirea de Muntenia remase alipitg la totce se afla spre drepta lor, dupe cum pang astAlT plutasiT depe Bistrita si Siret se servesc in manuirea plutelor cu espre-siunile de: la inunte pentru partea dreptg si la camp pentrupartea stangg. Acesta Dote dovedi inc in contra d-lul Rosiercum reinpopularea MuntenieT moderne s'a fgcut numal de susin jos, fie cu RomanT din Transilvania dupe traditiunile popu-lare, fie cu RomanT din Oltenia dupe d-nu Hajdeu; cgcT toffacestia erall adev&ati muntenT ca venitT din Dacia superierg.In tot casul lipsa traditiunilor despre Radu Negru in pgrtiledin stanga BuzeuluT, dupe cercetgrile d -luT Odobescu, si me-dalia din vecul VII cu inscriptiunea Heres Moldavia, v&;luta deCantemir, dovedesc cg numirile de Moldavia si Muntenia suntcu mult maT vechT de cat cgteaoa luT Dragon, si- cu intelesprea mult propriti Romanesc, spre a puts fi atribuite Nemtilori Polonilor. Cat pentru administratiunea militarg a DacieT Ro-

103 -

mane, istoricil nu admitti de cattl una, pe acea din Blajil; darnumirea judetului Ia§ilor, care este acea a unel din legiunile con-statate de istoricl ca wslatg in Dada, este de ajuns pentrua ne face sg vedem a ail trebuit sg fie done divisiuni mili-tare. ApoT cand se admite divisiunea civilg a Dacia in doneprovincil, necesitate prin dificultatile de comunicare ce presin-tail localitgtile, admiterea de doue divisiuni militare este desine intelesa. Istoria 'Astral in adever nume de mai multelegiunl cari s'ail aflat in Dacia, dar fiind ca de la ele nu ailremas la nol vre o numire permanentg ca acea a Ia Olor (Ias-siarum) §i a BlaOlor (Blasiarum), acesta dovedeFe cg numalaceste doue au fost a4eslate la inceput ca base de administra-tiune, iar cele alte ail venit numal provisoriti din timp in timpdupe trebuinti Ore-cum momentane. Marca judetului IasiT carepang astgcli este un cal, ne aratg ca. in Dacia inferiOrg eraa§eslata cu osebire cavaleria, ca' terenul ca mai mole lo-calitgtile ca mai campene erati cu osebire favorabile pentruintretinerea acelor cal bunT, a caror semintig formg nre§itelementul aceleT rase de cal' Moldovene§ci, carii pang in tim-purile moderne fAcurg fala terei, dupe cum atestg clicatOreaturcescg, fecior Persian ,si cal MO 'doyen, sunt cele mat' divinelucrurl' pe lurne. Apoi Dacia inferiOrg era cea mai espusg su-prinderilor barbare, unde Romanil, acqtT marl' dascgli de ad-ministratiune politicg, trebuiati negre§it sg a§ecle omenii dearme cel mai iuti §i mai ascutiti, cuvent provenit dela acies care insemng ascutitul sabiel. Cavaleria la Romani eracompusg din fiii nobililor, trufa§i §i severl cu plebeiT, mandri§i neinvin§i cu streinil, §i a§eclarea centrulul el de administra-tiune militarg in Iasi se esplicg prin ngvglirea Goti lor carii

cu osebire despre Nord-Ost. Din contra in Dacia supe-riOrg, mai aparati de du§manii din afarg prin muntii padu-rile Carpatilor, Romanil a.eclarg infanteria lor, in care predom-nia elementul popular mai bland §i mai blajin, Bla,siorum, ca-

§i

_lass:),

ye-niail

si

104 -

rele putea ast-fel sa coopereze maT mult la contopirea politicaa Dacilor §i carele lash pang astacli in poporul din Dada po-rnenirea de jera blajindor. Daca numirea de Bla,siorum nueste gasita in istorici, acesta results ail multi vorba §i dinanalogia acelel de lassiorum, i din numirea oraplui Blaj, careezista i care se cie ca era locul unei administratiuni militareRomane. Probalmente BlaOT aveati ca march capul de boll,semnul agricultureT care forma profesiunea populara a plebei-lor Romani. Ast-fel este destul ceva bun simtii pentru a des.,coperi adeverul natural, in mijlocul incurcaturilor la care isto-ria este espusa une orT, din causa cataclismelor unor timpuri,earl nu aveati in ajutor inventiunea mult maT moderns a preset

(8) Sunt istorici cariT nu admit a numirea multora dinlocalitatile nOstre ar fi numiri curat Romane, schimbate numaTprin vicisitudinele de pronunciare introduse in limba nOstra dinconvietuirea maT mult seri maT putin indelunga cu popOrelebarbare, care s'aii strecurat prin Dacia in vecul de mijloc.Aceste mi se pare identic cu a se dice ca limba nostra nueste latina, numai pentru ca, din contactul politic i religiosin care ne am aflat maT mult timp cu SlaviT, pronuncia voca-lelor s'ail ingrosit prin sonurile 1, i I, in mod de a nu maiputea fi scOse din vorbirea mistra. Daca insa astasli nu estenicT putinta nicT trebuinta de a se reduce forma cuvintelor set'a numirilor nOstre la tots puritatea originel for fonetice, careacum nu ar maT constitui de cat o momiterie ridicula de latini-tate, nu pote fi insa contra adeverului a se urmari in ele te-meiurile limbistice, care pot presenta lumina pentru origina i

istoria nOstra. etnografica.Din acest punct de vedere daca, spre esemplu, nu se

pot vedea in destul temeiurile numirel de Stelatina, vecluta ded-nu Laurian in numele oraplui numit actualmente Slatina,mi se pare ch. numirea Berladulut spre esemplu, ofera indicesuficiente pentru a se vedea in ea pe Verunz-Latium, carelenu putea fi pronunciat de barbariT Gott, spre esemplu,. de catdupe fonetica usuala intrebuintata Si pang, asta9IT de Nemcf,

105

adicg prin schimbarea luT v in b si a luT t in d. In tot casulbunul simtil natural ne povgtuesce sg. avem de basg, cg, devreme ce Dacia se afla Para indoielg colonisatg de RomanTinainte de navalirile barbarilor, si de vreme ce acesti barbarYnu ail remas in mod permanent nicgirT in Dacia, apol, Cuforte putine esceptiunT, numirile localitatilor nu pot fi in fondde cat vechile numirT Romane, modificate maT mutt sa maTputin prin reoa pronunciare a barbarilor in scurtele for pre-dolninarT, si remase prin adoptiune in usul dilnic la Romani,pentru nevoia de a se intelege maT lesne cu eT, intru cat era.'silitT a'T purta in spinare.

Un esemplu de acesta ne oferg numirea Istanbul, dat deTurcT ColistantinopoliT, numaT pentru ca, la prima for venire,au4ia pe GrecT cand se duceaii in capitala for dicend Eig rip,6;62.tv. Sper cg nimenT nu ar sustine ca orasul Constantino-poli este zidit si numit primitivmente de TurcT, numai pentrucg si poporul de jos al Grecilor ail adoptat astAlT numireaTurcescg, pentru nevoia de a se intelege cu TurciT in trebu-intele de tote dilele. Aceste trebuintT fac cl numele oraselorsi mai cu sema al demnitgtilor sunt tot-dea-una acele cari seschimb maT anteiil si in mod mai permanent la orT-ce inva-siune streing maT permanent., cgcT streiniT ocupg tot dea-unacu osebire orasele si demnitatile locurilor invadate. Numireaoraselof insa, ca ggsite de streinT la venirea lor, se schimbgnumaT in pronunciare, iar aces a demnitatilor, , ca aduse cusine de streinT, se introduce cu totul din nor' si ast-fel ne auremas de la Nemfc pergard, de la SlavT, Voevozir si de laTurcT, Ago/e/e, etc., pentru ea popOrele dominate sunt nevoitea recunOsce si a admite numirile ce'sl insusesc dominatoriT,fiind cl sunt silite a se intelege cu eT in tote trebile for poli-tice si sociale. In genere la noT, de la contactul cu barbariT desemintie germanicg, ail remas in popor viciul alternatiuneT consO-nelor precum : chicior in loc de picior, cerbinte si herbinte inloc de ferbinte, gin in loe de yin, shine in loc de bine etc.,iar de la barbariT Slate'', alterarea sonuluT vocalelor in h si i.

106 -

(9) Temple se numiad la RomaniT ce! vechi, zidirile incari se saversia cultul religios si carele se numesc astaciT lanoT bisericT. Ele erati in de obsce rotunde seri patrulaterale,avend in loc de pareti puma! colOne seti stalpT, departaci unulde altul asa cat poporul, or! -cat de mult la numer, sa pOtaasista la serviciul divin numaT privind printre eT din afara.Cristianismul au schimbat forma bisericilor facendu-le in formade cruce si cu peretiT inchisT ca mormentul luT Cristos, dar lano! RomaniT s'ail pastrat inca si pana acum vechia colonadarin stalpiT cu cari se cladesc pridvOrele de intrare a biserici-lor nOstre.

Amfiteatre se numiail Ia Roman! tote cele-l-altc locurrunde publicul se aduna, fie pentru a pune la cale trebile pu-blice, precum sunt primariile la no!, fie pentru a plivi la lup-tele gladiatorilor, seri la declamatiunile poe ;ilor, a oratorilorseri a altor artist!, precum sunt la noT circurile si teatrele. Am-fiteatrele era piece marl, cu totul deschise, seri inchise de jurimprejur cu trepte de zidarie, pe care sta publicul cu mile,si cu sutele; insa fail coperisil, fiind ca in Italia clima estetot-dea-una calda si cerul ma! tot-dea-una senin. Cea mai pla-cuta petrecere a vechilor Romani, era de a vedea luptandu-seintre ele tot felul de flare selbatice precum leT, ursT, semi,etc. seri gladiatorr, adica omen! armati, cari! se bateau uniTcu altiT ,pana Ia mOrte, Intrebuintandu-se pentru acesta streinifprinsi vii la resbele. Acestea faceail pe Romani' sa se deprindain tots vremea cu privirea sangelui si a morteT, asa cat sa nuse sperie cand aveati de luptat cu dusmaniT. Acest obiceiii semaT pastreza astacli numaT la fratii nostri din Ispania, can!, labite serbarile mar!, sa lupta pana la mOrte cu taurT selbaticXpreparatT innadins pentru asemenea ocasiune.

(1o) Pentru aita data sunt sigur a atat scOla puristilorde la Academie, cat si acea a cosmopolitilor de la Noua direc-tiune din Iasi*, au sa me inhate, puindu'mT inainte tecste descriitorT latinT contimporanT, cariT spun a podul de ge Dunarear fi fost desfiintat de Adrian numaT pentru invidia care avea

107

in Contra luT Traian. Dar contra tuturor istoricilor vechTnoT, bunul simtil natural nu me pOte lgsa ca sg primesc cgSenatus populus que Romanus, care ail constituit in lume pri-mul guvern capabil de a o domina maT tots prin strategia sa§i a o asimila in modul cel mai durabil prin politica sa, auputut sg lase a se face o aka faptg de stat, cand ea ar fiavut a fi in dauna numelul Roman §i a uneT provincil temeiniccolonisatg pentru aria imperiuluT despre orient, pe cand totpe atunci RomaniT se cgsneail cu multg ostenelg a'§T creaaltg asemenea tgrie despre occident, intre Rhin §i Dungrea desus, de acolo nu mai aveati tgria naturals a Nistrulul §i a.

Carpatilor, ci eraii snip a crea forturT intgriturT artificiale,numite pirgurr, de la care apoT NemtiT au numit tirgurile seaoraele lor de astac1T. Ba acesta nu se pOte crede nicT perso-nalmente din partea until imperat ca Adrian, care cglgtoriasingur prin tote provinciele numaT pentru a organisa cat maTputernic imperiul fatg cu barbariT, cariT incepuserg a ngvalidin tote pgrtile la Nord la Ost. Este upr dar de inteles.cs istoriciT contimporanT, cariT spun aa lucru, nu pot fi de catdin oposantiT personalT aT luT Adrian, oposantT cariT, ca opo-santiT politici de astgc1T, nu cruta nimic pentru a obori sea aintuneca meritele orT cuT nu impIrtgOa ideile lor, cariT, prinasemenea manopere neleale, faciali posibile adesea DomniileunuT Tiberiu, unuT Nerone set-1 unuT Caligula. In tot casul, con-traclicerile domnesc in chiar spunerile lor, cacT, pe cand spuncg Adrian ail surpat podul din individie personala prin ur-mare in paguba Dacief a imperiuluT, tot eT spun cl Adrianau intgrit Dacia cu noT coloniT §i cu reserve militare. inteleggacum cine pate un asemenea invidios care, pentru a intunecape Traian, in lac sg desfiin ;eze o colonie tot-dea-una vie, stri-cg un pod care trebuia de la sine sg se ruineze curend settmaT tarcliU. ApoT dela Tacit §i pang la Marcelin istoricT seriognicT maT sunt. Dar pOte nu maT o rea traducere a cuvinteloristoriculuT latin au fgcut sg se esplice a§a pang acum istoria po-dului cu Adrian, cgcT deja, tot numaT prin o rea traducere se

o

§i

§i

si

sisi

si

si

si

si

si

si

108

stabilise ca Traian ar fi gtarpit pe toti DaciT, adicg pe un po-por atat de numerosU §i tare in cat supusese maT nainte labir chiar pe RomanT, cariT dominau atuncT peste tot restullumeT. All fost destut insg ca sg se hicepg in acestg privintgurmgrirl basate pe bunul simtU, §i deja au inceput a se gasicg DaciT nu an fost stirpitT chiar de o datg ci numaT roma-nisatT adicg contopitT cu incetulti, de vreme ce §i pang as-tgOT se ggsesc la noT cuvinte, obiceiurT §i traditiunT de origingDacia cu tote acestea pang maT erT maT totT invetatiT dinlume se mgrgineaii a crede, numaT pe temeiul faimosuluT exkausta luT Eutropiu, cg Dacil au fost stirpiti cu totul 'Inca deTraian, in un singur resbel, de §i asemenea stirpirT nu s'ailmaT pomenit de cand lumea §i de §i politica cunoscutg a Ro-manilor nu era de a pustii §i stirpi terile cucerite de eT, cidin contra a le civilisa, respectand pang §i religiunea lor, pre-cum de esemplu pe EvreT in Icrusalitn. In stricarea poduluTnu trebue sg vedem dar de cat o mare idee de strategic Ro-mang, precum fu §i acea cand RomaniT, in resboiul ciP Cim-briT la fluviul Adige, asigurarg victoria numaT legand legiunilefor una de alta cu lan ;urT de fer, pentru ca sg nu se desfacala prima spaimg §i ca sg pcitg ast-fel Linea pept maT cu tgriela grOsnica navalire a barbarilor. Pentru nevoile mari, un po-poi mare, un om mare, are lecurT marl. Stricarea poduluT depe Dungre era un lec mare, cacT punea pe coloniT din Daciain necesitate materialg §i tnoralg .de a se intepeni pe loc, nemaT avend lesnirea tragereT inapoT la prima spaimg de bar-barT. NumaT prin acest lec stramo§iT no§tri ail, cgpgtat tgriamoralg §i materialg, care all facut ca eT sa nu primescg a e§idin Dacia nicY mai cand Aurelian all pgrasit'o, scotenddin sea legiunile.

De alt-fel nu trebue sd ne miram ca istoriciT calificg uneorT, numaT dupe pornirile lor personale, pe uniT amenT publicT,cad §i in istorif nOstrg moderng putem vedea cum cronicariTau calificat de tiranT pe Lgpu§nenu §i pe Tepe§ Veda, numaTpentru ca au tg.iat sell au tras in tepg pe uniT §i pe altiT. Va

-

tardit,

109

fi Ins de ajuns sa observam cum ace§tT cronicarT nu spundespre acestI Domni, nicT c au nedreptatit alt-fel norodul,nicT cu au pus birurT pe Ora, pentru ca sa intelegem ca ac-tele lor nu venial"' de la reutatea lor, ci de la imprejurarileterel, pe care istoria le areta a fi fost pe atuncT in adevergrele. Ast-fel se vadesce ca Lapusnenu si Tepq nu omorailOmenT pentru placerea de sange, ci pentru indreptarea tereT,precum si Brutus vechiul Roman si Petru cel mare, 'imperatulRusieT au taiat chiar pe fii lor. Ast-fel posteritatea nepartini-tire au ajuns a privi astadi ca pe nisce omenT marl tocmaipe ace Domnl, pe carii uniT din istoriciT contimporanTaretat ca pe nisce barbarl sangerosT.

Iata cum loan De lenu descrie in mod maT just dom-nia luT Tepe§ Voda:

:Acura a lul Constantin cetateSub manile caduse AgarenePentru cu Grecii uitase a se bate

li era maT mai drag a zace in penesSi a face sobOre pe intrecute,De cat sabiT a purta si scute.

Vlad cincT, dis, cumflit, pe acea vreme.Era Domn in tera Muntenesca;Vrednic un eroil ca sa se chemeNu fu el din cel ce numaT cascaLa venturT §i pungl,. iar de tellNu li pasa, tocmal sa si pera.

Ci maT virtos, dupe ce el steteDiregator trebilor Muntene,Far' a cauta de al seil indelete,piva si noptea fail de leneCugeta pentru deobstele bine,Asedend legs drepte si ere§tine..

Si

'T-arr

- 110 -Dar precum se 'ntemplg tot-dea-ung

Cg cel ce va sg Scalg la calePe un norod si sl'l pungLa renduielg, pentru ale saleOstenelT, bun scopos si marl trude,El maT mult re ti de cat bine aude;

Asa fu si cu Vlad o diniOrg.Mu ltT it tiniaii de tiran si multeScornirg asupra luT de ocarg,Ca, in urmg, tera sll nu'l asculteMai vertos asupra'T sg se inviteCredend clevetirilor giosite.

Dar, pang fu el Dom in Ora Muntenescg,Nu indrllsnea Turcil sg pue mangCa innainte si s'o jgfuiescg,CgcT forte li era fgra indemang.A fi trasT ca purceii in frigare;

i, socotea bine, mi se pare I,

CgcT acum la treT-decT miT aprOpeDe Turd AgarenT impgrasg;Niel lasa pe nime sg'T ingrOpeCi corbilor sg fie mancare alesg;Iar pe cel prinsT, cu mOrte surepgFgcea sg'T tragg de vii in tepg.

(i I) Dovada acesteT str6mutgri results si din titula deMitropolit purtatg in vechime de actualul Episcop al Rimni-,culuT numit al noului Severin. Atha maT dupe urmll numiredenota negresit cg episcopatul era maT anteiii la Severin, care,fiind unul din cele maT vechi orase Romane in Dacia, vede-xezg cg episcopatul acesta all fost cel maT anteiti loiseopatcrestin in Dacia. 0 Mitroporie ins nu putea fi asedatg de cat

in capitala tereT, si dar urmeza ca acesta au trebuit a fi stre-mutata de la Sarmisagetuza la Severin, oras imp&atesc ca siUlpia Traiana, ceea .ce respunde pe deplin cu necesitatea cetrebuia sa aiba Roma de a corespunde maT repede cu autori-tatile centrale din Dacia, maT ales in urma stricareT podululde pe Dunare si facia cu navalirile barbarilor din ce in cemaT amenintatOre. Guvernul Roman inca nu era crestin, daresistenta uneT MitropoliT crestine se esplica de sine prin nu-m&ul crestinilor devenitT deja atat de numerosT in imperiti sichiar in legiunT, cat guvernul era silit sa inchida ochil asuprafor si sa faca une orT chiar apel patriotic la eT, precum facuMarcu Antoniti in resbelul cu MarcomaniT. Cea anteiti Mitro-polie crestinesca si Romanesca in Dacia au trebuit dar sa fieacea din Severin, care au contenit numaT in vecul XIII, princoncentrarea Staturilor Romanesci din drepta si din stangaOltuluT sub Mircea I, si care au adus negresit si contopireaMitropolieT din Severin cu cea din Tergovisce.

(12) NumaT streiniT reil intentionalT ca d-nu Roesler potfi in stare sa sustie ea s'ati putut efectua stremutarea cu totulpeste Dunare a Rornanilor din o provincie atat de intinsl caDacia, dupe o aseqare de peste i so anT de la Traian si cuimbunatatirT atat de ponder6se pe cat be dovedesc inscriptiu-nile si ruinele cari se pastreza Inca, iar maT cu soma limbaromana, care a acut se dispera cu totul orT-ce alte dialectevorbite de alte nemurT, cari s'ati maT aflat convietuind peaceste locuri. Trecusera deja treT generatiunl intregT de la co-lonisare si ast-fel popula4iunea din Dacia nu maT avea cuRoma alts legatura de cat acea a guvernuluT imperial. In Da-cia din contra locuitoriT se gasiati legatT prin nascere si prinproprietatel cele mai tarT legaturT cari alipesc pe om de unpament. RomaniT sunt si pana astadi singurul popof care nuemigreza nicT o data macar individualemente si, pe cand totecele-l-alte popore numesc pamentul de nascere numaT cu nu-mele de patrie, adica pament parintesc, RomaniT numesc terafor snorie, adica pament stremosesc; cea ce presinta o idee

111

112

de vechime §i de stabilitate mutt maT mare. ApoT singura ser-bare nationals a poporuluT Roman sunt ¢i pang astaclT morii,adica amintirea suitorilor reposatT. In fie -care an acesta ser-bare pune pe totT RomaniT in asa mi§care, cat prin tote ora-§ele §i satele maT marl, se deschid targurl: estraordinare intimp de clece clile, la care intreg poporul romanesc cu miccu mare §i maT ca semg sateniT alerga totT spontaneti, 'nandorl-ce altg treba seu grija, pentru a cumpera §i a'§T face unulaltuia tot felul de darurT numite ponzene, adica amintirT in me-moria mosilor stremo§ilor. Serbarea acesta, de coincide cuacea prevecluta de religiunea crqtina pentru pomenirea mor-tilor, nu presinta insg. nicT o idee de condolenta seu intristare,ci un caracter cu totul national, cacT servg la tot felul de ye-seliT §i cu osebire la repetarea unor danturT jocurT de o antfchitate curata romang, pgstrate sub numirea de calu,sarir.In acele jocurT, jucate numaT de barbati, este tot-dea-una unsteg in amintirea legionarilor luT Traian, §i un mut in amin-tirea generaluluT roman Iulian, carele, prins fiind de Dad, allpreferit sa fie ucis de cat sa li spuna planurile Romanilor.POporul all perdut din minte insemnarea acestor jocurT, dareste destulii ca cine-va sa le vac% pentru ca sa patrunda an-tichitatea §i romanitatea lor. Jucarea for cu preferinta la ser-barea mosilor denotg .apoT ca acesta serbare au fost instituitacu osebire pentru a pastra traditiunile romanitateT, §i stremo-OT ,no§tri nu all putut simti maT mult o asa trebuintg ca inmomentul pgrasirel for de catra Roma vechie sub Aurelian.Prin urmare serbarea mosilor au trebuit sa fie instituitg cuincepere de la anul 300, cand coloniT din Dacia, determinatTa nu parasi termul stang al DungreT, se gandira a se intgriin facia barbarilor, nu numaT prin mesurT materiale, ci prinforte morale. Chiar coincidenta acesta serbarT cu acea pre-scrisa de ritul cretin pentru mortT, dovede§ce ca institutiuneanu pote avea o data maT precedenta, cad RomaniT paganT nuimormentaii mortiT for alt-fel de cat arclendu'l cufoc pre-facendu'T in cenug, pe care apoT o pastrau prin Ole numite

si

si

si

si

- 113 -urne in carele lor, §i ast-fel era u§or pentru eT a'§i lua mortiicu sine la vre o strinutare. Romanii din Dacia insg, cariTemit cre§cini, nu puteau sg'§T desgrope §i sg'§T transporte cuuprintg mortiT ingropatT intregT §i adanc in pament. Ba nicTvii nu s'ar fi putut stremuta, nicT macar numaT cu sufletele,tocmaT de peste munti codri, de pe la Tisa §i Nistru desus, in acele timpurT cand trebuiali luni anT ca su algtorescgpang la Dungre, lesnirea drumurilor §i transporturilor mo-

'a-erne. Este natural dar ca nu s'au putut retrage de cat gu-vernamentaliT cu cati-va mar frico§T de mar pe langg Dungre,precum §i in timpurile maT recente, la invasiunile TurcescTTatgre,ci, fugeati peste muncr numaT caff-va din boerT dinlipscanT, iar poporul rnnanea in tot-dea-una pe loc, oplositprin codri prin locurT tarT unde barbariT nu puteati strna-te, ca uni' ce nu aveati tunuri, nici cunosceati potecele.

(i3) IstoriciT, cariT nu cred de cat in terfelOge, nu admitpgrerea emisa de Eliade, cg adicg cre§tinismul §i republica-nismul Romani lor din Dacia ar fi fost causa pentru care ceamar mare parte de coloni sa nu fi e§it cu Aurelian. Dar, dacaasupra aCestuT cas, ca asupra celor maT multe din timpurilevechi, nu s'ag pgstrat documente speciale, acesta nu ne pOteopri de a deduce causa lucurilor in mod forte evident, prinstudierea situatiuneT generale a imprejurgrilor uneT epoce. Ast-fel se pOte sci ca schimbarea g-uvernuluT Romei din republicgin imperiii nu s'ati putut face fArg a produce nemultgmirT innum& mare maT cu semi; in pgrtile maT depArtate de cen-tru, pe unde adicg populatiunile nu puteati intelege de aprOpesituatiunea intereselor politice nici guvernul nu putea aveaasupra for actiune de aprOpe. ApoT opositiunea vechiuluT re-publicanism roman era puternic sporitg pe atuncT prin noeledoctrine ale crWinismuluT, carele opunea cesarismului resis-tenta neinvinsg a entusiasmuluT religios a pasivitateT politice.In zadar CesariT torturail pe crqtinT cu sutele, cad eT mer-giaii la mOrte cantand fail a se opune ; dar tocmaT prinacest entusiasm pasiv, eT sfidati mar puternic pe tiraniT for

S. S. k T. 6003. 8

§i

fr

§i

§i

§i

§i

§i

§i

pi

pi

pi

pi

114

atragiati maT mult spiritul publiculul in partea lor. AtuncY Ce-sarii au trebuit negre0t sg vaclg c cel maT bun mijloc de ase scgpa de eT era de a'T trimite sg mOrg luptandu-se cu bar -barit la hotarele cele maT din afarg ale imperiuluT, unde, avendtot-dea-una lupte, nu puteati avea timp de alte m4carT, 0 pu-tear' muri fail actiune interiors asupra spiritelor imperiuluT, bacontribuind chiar la apararea luT esteriOrg. Ast-fel Dacia, careforma hotarul cel maT espus, all trebuit sg fie impopulatg maTcu osebire cu elementele de opositiuni republicane i cretineale imperiuluT, Baca nu indatg sub Traian, dar de sigur subAdrian, carele i pentru acesta all stricat podul, ca sg maTimputineze corespondentele dintre oposantiT de la margine cucel de la centru. In tot casul revolta lul Niger i Albinus dinDacia, urmatg sub succesorii luT Traian, ne dovedesce c pro-vincia acesta era din cele maT in opositiune cu guvernul cen-tral i incidentele resbOielor cu Marcomanii dovedesc ea crq-tinismul era profesat deja de legiunT intregi i a forte in cu-rend era sg fie recunoscut ca religiune de stat de cgtre im-peratul Constantin cel mare, care nu domni mai tarcliti de Au-relian de cat numaT ca 50-6o ant Idea luT Eliade nu pOtefi dar de cat adeveratg, fiind cg se basez1 pe situatiunea ge-neralg din acele timpurT i corespunde in totul cu spiritul mare/politice de stat a vechilor RomanT.

(4) Invetgtorul se va folosi de acestg ocasiune pentrua face sg intelegg pe elevi natura, folOsele i inlesnirea cepresintg acestg inventiune pentru scOterea Omenilor din bar-barie. In adever numaT cu scrierea de mang cgrtile §i invqa-tura nu s'ar putea inmulti i respandi pentru tOtg. lumea, cgcTun om nu pOte scrie curat cu mana mai mult de o cOlg detipar pe cli, care ast-fel nu pOte fi cetitg de cat de catre unsingur om. Cu presa se pot tipari i 10,000 cole pe cli, in carepot sg citescg i sg se lumineze 10,000 OmenT. ApoT cu mananu s'ar putea scrie de cat pugine esemplare care lesne se potperde la un foc sell la o bejenie, precum s'ati perdut nenu-merate scrieri ale str6mo0lor no0ri Romani ,i ale altor ne.-

- 115

murT vechT; iar cu presa se pot tipari sute de miT de esemplare, care sa se impraSie in tots lumea, asa cat, daca seperd intr'un loc, se maT gasesc in altul, i ast-fel sciinta nuse pdte perde nicT °data. Presa insa as fost inventata pentruprima Ora. in Germania numaT pe la anul 130o, de catre unartist cu numele Gutemberg, i de abia pe la anul 15oo sepomeneFe a fi ajuns sa fie cunoscuta i in terile nOstre. CeamaT anteid carte tiparita ad fost biblia crqtinesca. Astadl segasesc sute i miT de cartT de tot felul pentru tote invdtatu-rile, pentru tote sciintele i pentru tote mqtqugurile, asa catomul, care scie sa citesca, pOte sa afle singur in cartT orT cepovata pentru on ce treba. De aceea se i dice, ea: nu estesh-man acel care nu are /edit ,si mamd ci acel care nu sciecarte, i ca: omul feYrd carte este numai cu dot oche, jar onzulcare scie carte este cu patru oche. .4a dar orT-cine nu invatacarte nu se pOte jalui daca rdmane sarac i prost.

(15) D-nu Rcesler, scriitor nemtil de la Viena, se silencea stabili, prin cercetarT arheologice erudite, ea RomaniT s'adretras cu Aurelian pe tdrmul drept al DunareT i ca numaTdintr'acolo ail revenit cu Negru Voda tocmaT pe la 130o, iarnu despre 1-..agara§ din Transilvania. Cum s'ar putea insa caOmeni, cariT lipsisera in curgere de moo anT de pe tdrmulsting al DunareT, sa boteze la intOrcerea for localitati ca Se-verinul, Caraca1, Romanatii, etc., cu nume, care nu putead ficreate de cat cu o mie anT in urma, pe cand traiail impdratiTna' Sever, Caracal, etc. TOta eruditiunea invdtatului domnRcesler cade dar numai deal dinaintea faptuluT naturale, dupecare memoria omenesca nu pOte ajunge la asemenea lucrarTmiraculOse. On care ar fi dar reservele ce d-nu Rcesler faceprin introducerea cartii stile, rdmane evident ca numaT dorintade a constitui pe UngurT i Nemti ca primiT ocupantl aT pa-menturilor din stanga DunareT, Tail putut induce in erOread'a sustine lucrurT forte contrariT bunuluT simtii naturale i tra-ditiunilor poporane. De alt-fel noun, intru cat avem ocupati-unea i stapanirea pamenturilor de sub piciOre, pucin ni ar

*

- 116 -putea importa, locul §i data intrareT in posesiune, dar sa nuse creda ca.' nu suntem in stare a ne dovedi dreptatea dupetrebuintg, sera a nu intelege care pOte fi cause causarum.

(i6) D-nu Roesler maT intreba ca ce culturg art pututavea Romanii prin care sa resiste barbarilor catT s'ail strecu-rat pe aid? D-luT face aceste intrebarT numaT pentru ca a ga-sit unde-va spuindu-se, ca in vecul VIII RomaniT nu aveail co-rabiT sa dea Avarilor pentru a trece Dunarea i ca AvariT ga-sirg corgbiT numaT la LongobarzT i la SlaviT din Panonia. Aprivi acesta lipsa de corabiT drept o dovada ca RomaniT nuaveart nicT o culture, mi se pare un lucru monstruos din par-tea uhuT erudit. MaT Antal pOte ca tocmaT atuncT se innecargcorgbiile Romanilor de vre o nevoie sell de vre o vijelie cacea urmata la Pesta in anul curent. Err inteleg ca AvariTnu all gasit corabiT la Romani numaT pentru ca nisi all pututintra in Dacia ca sa caute, ci all intrat numal in Panonia ca0 UnguriT pe din sus de Carpati, §i ast-fel all avut a facenumaT cu SlaviT §i cu LongobarziT din Panonia, iar nu cu Ro-manii din Dacia. Dar i fail acesta istoricul contimporan Mar-celin ne spune ca pe la anul 400 Romanil aveati agricultura.,care pentru umanitate este o culture mult maT temeinicg decat corabiile Longobarzilor §i chiar de cat eruditiunea d-luTRoesler. Acosta afirmare a luT Marcelin restorna apoT cu totul0 deducerile unuT alt erudit, a d -luT Haider', care sustine caromaniT all trebuit sg invete agricultura numaT de la slavT,pentru cuventul cg numirea pluguluT ar fi un cuvent Slavon.Iatg insa ca Marcelin all veclut cu ochiT ca. RomaniT cunweailagricultura Inca inainte de anul 600, adicg inainte de acelertgvalirT ale Slavilor. ApoT Cincinatus fusese incg cu mult maiinainte ,i de cat Christos, i prin urmare coloniT Romani alltrebuit sa vine in Dacia cu plugurile lor.

Se scie apoT ca vechiT Romani erail numaT teranT agri-cultorT i militienT, adicg Ornerif de arme. Numal cu arma 0cu sapa all domnit i all romanisat eT lumea atuncr; meseriilecomerciul §i chiar literile eraii lasate numaT sclavilor i strei-

117

nilor. Tot ast-fel erail sari sunt chiar pang astadT Roma -nil' din Dacia, soldati, conductorT, seil agricultorT; nici cum seilforte pucin meseria,T seii comercianti. Au putut dar sa nuaibg corabii RomaniT, dar aveau agriculturg. BarbariT veneailca locustele mancail tot ce &eau. RomaniT, cand nu aveartputere sa se impotrivesca, lasaii pe barbarT sa manance, cacTel §ciail cum sä face ca pamentul sä rodesca din noil, iar bar-barii, negasind la Romani nici aur, nici argint, nici corabiT,vorba d-luT Roesler, se ridicail se duciail mai spre Bizantiilsal mai spre Roma veche, unde gasiail cu ce sa'0 indestulezemai pe pofta predaciunile, care erail singura for meserie. Ast-fel, asupra barbaruluT nomad, Romanul avea puterea agriculto-rulul' hrcinitor prin urmare sapa Romanului era mult maiputernica de cat arma barbarului. Acesta era suit sa crute peRoman in interesul luT propriil ast-fel Romanul era supe-rior barbarului de dotninat de el. Stipa deer au fost pute-rea Romani lor de la Dungre fata cu barbaric §i atat de mults'aii identificat ei cu agricultura, in cat sunt singurul poporla care tote canticele se incep pang. astadT farg osebire numaTcu amintire de frunza verde a campurilor §i a pgdurilor. Ne-greOt ca. d-nu Roesler nu putea intelege civilisatia de cat infelul occidental cu tunuri gigantice, cu machinT fumurOse, cucomande sgomotOse §i cu proletariat infiorator. RomaniT insgau preferit modul oriental cu campuri deschise, cu mese im-belpgate, cu cantarT lini,tite, cu deprinderT simple. Compa-triotiT d-luT Rees ler declarg pe Romani barbari pentru a nu seterg la nas cu basmale, ci numai cu degetele; dar Ore mai

sunt compatriotiT d-lui cand se ucid cu miliardele pen-tru ca sa aiba basmale seu cesornice?

Dar cum ar putea Romanul sa prefere basmalele Nem-teFT naframelor romane§ci, lucrate in casa luT de sogia luTlucrate atat de frumos dc sanatos in cat le pOte Ina totintregT ca mWenire la copii luT? Cea ce au putut face pestremcliT nWri ca sa se tie independenti au fostrt in gri-jirea cu care all ciut sg',1 procure singuri in Ora for tot de

i i

,i

i

i

i

i

civilisatT

,li

,i

- 118 -ce avea trebuintg i sg se indestuleze cu cele ce'§T puteatiprocura singurf, numaT ca sg nu depincil de comerciul, adicgde vama, de chilipirul i de cheful streinilor.

(i7) Biserica,, prin caracterul eT special de inamovibilitate,este una din institutiunile cari pot documenta maT mult eve-nimentele sociale i politice, prin pgstrarea traditiunilor religiOse, care formeza basa orT-cgreT societatiT. Ast-fel i consti-tuirea succesiva a bisericilor Romane contribue a face vOutin parte mersul general al evenimentelor politice din tera mis-tra, pentru timpurile cand lipsesc alte documente. Din aseme-nea punct de vedere opera intreprinsg de P. S. Melhisedecepiscopul DungriT de jos, cu publicarea cronicelor Episcopaledupe condicele bisericeFT, este cu atat maT meritosa cu catacele condicT sunt singurele arhive publice pastrate la noT pen-tru timpurT maT vechT.

Este adeverat ea vechimea for nu se urca maT sus devecul XIV, dar totug, din tocmelele prin ele coprinse, se in-vedereza multe puncte importante relative la situatiunea multmaT anteriorg a tereT. Ap, spre esemplu, prin un documentdin vecul -- Episcopul de Roman se intitulezg de Episcopal Galatilor. De i acest document este unicul in care Episco-pul de Roman porta acesta titulg i de i ea nu se ggsescein alte documente din vecurile precedinte, totu0 este o do-vadg cg ore cand rqedinta Episcopilor era in orapl Galati,precum astg4;11 este in orapl Roman. Acum , sciindu-se caEpiscopula de Roman era episcopulil primatil alit MoldavieT,adicg acela carele avea dreptul de a trece cu preferintg lascaunul vacant al MitropolieT, acesta vederezg c Episcopiade Roman este mult maT veche de catili mitropolia i ca,inainte de a se infiinta mitropolia din Suceva in vecul alXIV, Episcopul de Roman era Mitropolitul MoldoveT. Scg-derea eparhieT din mitropolie in Episcopie s'aii maT vNutfacendu-se tot in vecul XIV, cu ocasiunea intrunireT OltenieTcu Muntenia, cand se scie in mod positiv a Episcopul dinVglcea au contenit a maT purta titlul de Mitropolit, pe care

119

11 avea maT innainte, i all remas ca simplu Episcop sufra-gant al MitropolieT din Muntenia, cu dreptul de preferintk Iaacesta in cas de vacan ;ie *). Acest fapt pastrat de istoria bise-ricesck a MuntenieT ne maT face sk vedem a in Romaniaschimbarea rqedinteT politice a tereT, aducea cu sine scadereagraduluT Episcopal al rqedinteT anteriOre, cu dreptul insk pen-tru vechiul Episcop a trece cu preferintk, in ocasiune de va-cantie, la noua Mitropolie. Resultk dar din acesta ck 0 ora-§ul Roman all trebuit sk fie reedinta politick a Moldova in-nainte de Suceva, despre care se §i pastrea ore -care pome-nirT istorice pink la Roman Vodk tatal luT Alexandru Vodacel bun, carele all stramutat capitala la Suceva. Si fiind ckpe acel timp ora0.11 Roman se vede pomenit prin hrisiive nu-mai cu numele de tt,t-gul nog, ear Berladul cu numele de ter-gul vechiii, acesta nu pOte vedera de cat ca inainte de Ro-man rqedinta politick a MoldoveT all trebuit sa fie in Berlad.Din tote acestea urmeza dar a titlurile i drepturile Episco-puluT de Roman ne pot face sk vedem ck reedinta politick aMoldoveT all fost maT anteid in Galati apoT in Berlad, apoTin Roman, care tote aceste ora§e Flank in clilele nOstre faceatiparte din Eparhia RomanuluT i numaT in vecul XV capitalai prin urmare Mitropolia all trecut in Suceva. Acesta succe-

dare corespunde in modul cel maT natural cu evenimentelegenerale cunoscute pentru timpul de Ia Aurelian pink la Ale-xandru cel bun. In adev& colonii i-nla0' singurl pe t6rmulsting al Dunkret all trebuit sl'§I concentreze centrele politicemaT Anteiii cat maT aprcipe de imperiul for stramoesc, pre-cum in ora011 Galata la Dunkrea, de unde puteall spera inckmacar ajutorurT extraordinare. Acest ajutor nu intarslia a venicu imp&atul Constantin cel mare, carele, invingand pe Gottpermise Romani lor a se ridica cu centrul for politic maT insus la Berlad. In curend insk alte nkvklirT barbare i maT cuseink a Bulgarilor, coprinclend tOtk partea de jos a tereT cu

*) Pravila luT Mateill Basarab.

120

GalatiT i cu Berladul, au tievoit pe Romani a se ridica i maTsus tocmaT la Roman, unde Cantemir spune a all i gasit omedalie cu inscriptie Heres Moldavia, purtand data secoluluTVI, adicg tocmaT a timpuluT navalireT Bulgarilor. Iata dar cumdocumentele pgstrate de biserica Romans sunt isvOre care nepot pune pe cale a deduce maT cu sigurantg irul evenimen-telor atat de putin cunoscute pang acum ale istorieT nationaledinaintea veculuT XIX. Din acest punct de vedere publicareadocumentelor pastrate de bisericT, intreprinsg de parintele Mel-hisedec i realisats deja pentru eparhiile Hu 01or 0 a Romanu-luT, ar fi de dorit a se face i pentru tote cele-l-alte eparhiT,monastirT i chiar bisericT comunale din tern; In tot casul tit-lurile i primatia pastrate de diferitele episcopate ale tereTsunt unul din indicele maT necontestabile despre vechile con-stitutiunT organice a le DacieT.

(18) Mersul Bulgarilor de la Nistru la Argq, nuinal cao apa, cu t&murT bine hotarite se dovedesce i pang astadiprin aceia ca nu se gasesce in tell nicT o rama0ta de Bul-garT maT sus de Hu0 i de Berlad nicT maT spre Vest sellmaT spre Nord de Argq. Aceste dovedesc el invasiunea forall fost fOrte repede 0 corespunde cu gluma Romanesca careSlice ca BulgariT se grabeati sa ajunga Ia marea cu bor, depe,te gata, adicg la Bosfor, unde limpedirea apelor permitesg se vesla cu ochiT cum umbla pqtir. Revin a slice dar ca.pOte tocmaT BulgariT, trecand ca o pens (sageta) prin inimaRomanieT, all silit pe Moldovent, adicg pe coloniT din vechiaDacia inferiOra a Romanilor, sa se retraga spre Roman adicaspre tera de sus, de unde apoT nu s'aii maT putut intOrce decat pang la GalatT, fiind ca Muntend, adica coloniT din vechiaDacie superiOra a Romani lor, gramaditi nu tarsliii de UnguriT,cariT invadail pe la Tisa de sus, se lasarg in jos pe la Predealpe la Boza 0 pe la Oituz. Ast-fel prima descalicare a Mun-tenilor ar trebui cantata cu mult maT inainte, adicg cam pe Iavecul X, dupe cum i prima descglicare a Moldovenilor cuBogdan Voda se vede a fi urmat cel putin Inca 'de pe tim-

121

purile imp6ratuluT Basiliil Bulgarotonul, cand un Domn cuacest nume se pomenesce a fi cerut alianta Bisantinilor. Mise pare ca numaT w. s'ar putea esplica lungul ,sir al Domni-lor MoldoveT care incurca pe cronicarT, i tot numaT ap sepOte esplica i titlul de Ungrovlahia purtat de MitropolitulBucurescilor, care pOte fi vechiul mitropolit al colonilor dinDacia superiOra scoborit ,i el tot atuncT cu MunteniT de laMuncaciii sell de la Blaj la Tergovi,te, cacT numirea de Un-glovlahr nu p6te fi de cat sinonima cu acea de Ungurenr,data cu incepere din vecul al X de catra MoldovenT, Roma-nilor din Transilvania, ca unora ce primisera a convietui cuUnguriT luT Tuhutum*). Tot ast-fel se pOte esplica i resbeleledintre MoldovenT i MuntenT cu incepere din vecul XIV, ca orivalitate provenita din incalcarea pam'enturilor MoldovenecTdin Dacia inferiOra a vechiuluT Albinus, prin invadarea sfortataa Muntenilor din Daeia supericira a vechiuluT Niger.

(1g) D. Roesler, in dorinta de a stabili dreptul de primaocupare a Ungurilor i prin urmare a Nemtilor dominatorTasupra pamenturilor DacieT moderne, merge pans a resturnains41 textele i traditiunile istorice unguresci, sustiind ca Un-guriT n'ail intrat in Dacia maT anteiti despre Galitia, ci pe laportile de fer. D-nu Roesler face ca femeia inelatOre caresustine ca barbatul sa nu creels ce vede cu ochiT, ci ap cumspune ea. No' am ar&at deja in alte Note precedentT cum nicTun argument de simply eruditiune nu pOte resturna o traditiune populara, precum nicT un sistem filosofic nu ail restur-nat de cand lumea vre una din legile dictate de bunul simtiiinstinctuale i naturale, al popOrelor i al Omenilor. Negre,itnicT autorul croniceT anonime, care se gasesce adoptata de Un-gurT ca istoria for autentica, nu relateza faptele ca veclute cuochiT, dar orT cum acea cronica, datand cu 500 aiiT maT ina-inte de epoca d -luI Roesler, merits maT multa credinta ca multmaT apropiata de timpul primeT invacl&T a Ungurilor, pe cand

*) Poesia popularl Mara.

- 122

adicg puteail fi maT prospete in minte imprejurgrile in cestiu-ne. Acesta cu atat maT mult ca acea cronicg scrisg de un se-cretar regesc, indata in urma invasiuneT Mari lor lul Batus-Chan, cariT pustiiserg §i arseserg Ungaria in mod de a silipe rege sg fug in Italia, le dovedesce a fi o lucrare de re-constituire nationalg a Ungurilor, sub impulsiunea directg aregeluT for Bella. Daca insa d nu Rcesler se va incerca a res-turna valOrea acestor argumente prin acea cg cronica in ces-tiune este anonimg, i se pOte respunde cl ea nu maT esteanonimg intru cat se ggsesce adoptatg de mult de cgtre totTinvetatiT lumeT §i de cgtre o natiune intregg, cu o universitatein frunte, care n'ail crutat nicT ostenelT, nicT cheltuelT, spre aurmgri drepturile loril istorice nationale. In tot casul istoriaUngurilor va remanea mult maT frumosg basatg pe drepturilede cucerire ale voinicieT Unguresci, de cat incurcatg cu argu-mentele sfortate ale eruditiunel Nemtesci.

(2o) Pentru a se intelege bine aria cu care RomaniT dela Dungre sufereail §i de Papa din Roma veche de Patriar-hul din Roma noue, trebue a se sci cu despgrtirea bisericeTcre§tine ail fost una din formele prin care se continua vechialuptg moralg pe care istoria o area ca s'a urmatil de la in-ceputul timpurilor intre dou6 lumT, intre Occident Orient.MaT inainte de Christos acestg luptg se urma intre Per§1 §iGrecT. Dupe Christos ea s'a urmat intre GrecT §i Romani.Astuc}T ea se urmeza intre LatinT §i GermanT. Maine, ea seva urma intre GermanT §i SlavT. A§ec,latT pe marginea celordoue lumT, RomaniT de la Dungre sunt destinatT de providentea fi cumiAna de echilibru intre ele. De alt-fel, fgrg o aseme-nea misiune naturalg, el nu ar putea sg existe pang astactiatat de putinT la num& tocmai in mieclul a doue lumT intregT,vecinic in luptg una cu alta. OrT ce misiune natural ins seimpune tot-dea-una Comenilor chiar prin instinctul lor, precumse impune §i mancarea, dormirea, reproducerea, etc. Ast-felRomaniT, wclatT la Dungrea de jos, au putut simti tot-dea-una,§i numaT prin instinct c cheia celor done lumT era la eT, ca,

,i

i

i

i

123 -

numaT %iind portile de o potriva inchise seu deschise pentru am-be, el' nu vor fi nimicip" de care nici una din ele, precum osiasubtire nu se sfarma de rota cea mare, reguland din contramiFarea eT cu spor a,a cat sa nu se ciocnesca seri sä se ra-tacesca. Cea maT anteiti fasa seriOsa pentru acesta misiune aRomani lor au fost despagirea bisericilor cre§tine in vecul XII.Acesta desparpre nu era alt de cat lupta intre Grecir dinOrient LatiniT din Occident. Occidentul representat prinvechiT Romani subjugase Oricntul representat prin GrecTast-fel lupta intre cele doue lumT incetase, dar cand noua re-ligiune a luT Christos aduse cu sine prefacerea vecheT socie-

paganqci pentru Vita lumea, imperatul Constantin cel Marecreclu a va inlesni acesta prefacere, (land imperiului un not':centru politic §i stremuta capitala de la Roma din Italia laBisantia pe marea Negra, adica in Orientii. AtuncT Orien-tul adica GreciT incepura sa predomine, iar Occidentul adicaRomaniT, incepura sa se apere a,a cat forte in curend impe-riul Roman se rupse in doue. Nimic din aceste nu s'ar fi in-templat daca Constantin, in loc de a se a§ecla la Bosfor, s'arfi wslat la Dunarea de jos, unde este adeveratul centru din-tre cele doue lumT. Lupta se deschise decT din nal intre celedoue lumi pe teremul christianismuluT, prin care atat LatiniTcat Grecil cautati acum adauga concursul nouelor po-pore barbare care se aretail pe scena EuropeT. Greeo cre§ti-nail in Orient, latiniT in Occident, pang cand se intelnira ia-ra,T la Dunarea de jos unde erati BulgariT §i RomaniT. AtuncTse veclu bine ca lupta nu maT era pentru crqtinatate ci pen-tru domnia lumesca, cad GreciT sustineaii ca numaT Patriarhulfor din Constantinopoli pOte fi patriah a tots lumea §i LatiniTspuneati a patriarh a tots lumea este numaT Papa de la Roma,ca cum Christos s'ar fi restignit numaT pentru 'J'arigrad serinumaT pentru Roma, numaT pentru Greer seri numaT pentruLatinT. PatriarhiT se luara dar atund la certa, care sa fie maTmare care sa fie maT mic, neputandu-se impaca nicT unul,incepura a deosebi fie-care popOrele, nu maT mult dupe nem,

tatT

a'ff

§i,

sisi

si

si

124

ci numaT dupe modul cum se inchina, asa cat a fi cu Patriar-hul din Constantinopoli nu era numal a fi crestin ci a fi §igrec, iar a fi latin era numal a fi cu Papa de la Roma, WAdeosebire de Ungur, Nemtti seil Polon. Romanii, fiind tocmaTla mijloc, adica la Dunarea de jos, furs ceT anteiti carii inte-lesera pericolul aCestor imprejurarl, dupe care omul era espusa nu mai se deosebi dupe nem ci numaT dupe lege. DacaRomanii s'ar fi tinut in totul de Patriarhul de la Constanti-nopoli, GreciT s'ar fi folosit de religiune pentru a li rapi ne-mul for latinesc, precum au facut cu o parte de Romanii dinPind si Macedonia, pe cariT invqat prin popiT for a sesocoti Greci si a scrie cu litere grecesci, dupe cum se vaaraa la nota 46. Daca ar fi remas cu Patriarhul de la Roma,ar fi perdut nemul for latinesc prin amestec de apr6pe cuUnguriT si Lesii, dupe cum Vail perdut cite -va sate de pe laRoman si Bakeu, aT caror locuitorT, de si nu vorbesc ungu-resce, dar se socotesc pe sine UngurT numal pentru ea auaceiasT lege papistasesca ca UnguriT. In asemenea impreju-rad, in afara de alte indemnurT nedocumentate, si singur ins-tinctul au poVetuit pe Romani a se tine drept la mijloc, dupecum era si positiunea for geografica, adica a nu se tine intotul nici de Papa de la Roma, nici de Patriarhul din Con-stantinopoll, ci a'si forma o biserica crestina independents laOcrida. BulgariT, cal-ft' se afla5 in vecinatate convietuire cuRomanii, se crestinara in legatura cu acesta noue biserica, primacare proclama separarea nationalitateT de lege, separgiuneproclamata mar tarditi in contra papei de la Roma de pop6-rele germane prin Luter si Calvin si pentru care BulgariT luptai pang astadi cu Patriarhia din Constantinopoli, fara O. se

sfiesca de afuriseniile eT. Romanii furl dar ceT anteiti protestantiin contra abusulul de a se face din religiune, adica din unita-tea sufletesca, o cestiune de politica adica de domnie lumesca,prin contopirea tuturor nemurilor in GrecT seri LatinT. In con-tra Grecilor, Romanii aveati nemul for Italian, in contra La-tinilor insa, neputand schimba vorba seri sa'si strice

'1-ati

si

si

a'si ne.

- 125 -mul, eT schimbara scrierea inventand literile Cirilice, pe carTle adoptard i BulgariT, numaT spre a se deosebi de UngurTi Le§T, carir, prin cre§tinarea lor de cdtre Papa de la Roma,

adoptaserd in scriere literile latine.In curand insa numal acestd schimbare nu fu de ajuns,

cAcT RomaniT, auclind in cancelariile §i in biserica papistd§escda Ungurilor aceia0 limba latind cum era vorba for din fa0d,se ametird asa cat sä socotea cd erau de un nem cu Ungurili ast-fel acqtia puteati sä pue stdpanire pe eT fard multd re-

sistenta. Dar acela0 instinct natural povtui atuncT pe RomanTa scdte pe la 1400 (pagina 44) cu totul din statul i din bi-serica lor limba strnno§escd i a o inlocui cu limba slavonda consortilor BulgarT, panel cand pe la 1600, UnguriT din Tran-silvania imbrati*d Calvinismul cu limba Ungurescd in bise-ricile lor, Roman 1T lepadara §i eT de indata Slavonismul, rein-torcandu-se atuncT la Cirilism, (pagina 72), iar astaclT se rein-torserd §i la scrierea cu literile latine str6no§e§cT (pagina 83).De nu faceati ap. RomaniT, eT panel astdc1T ar fi fost ungurittprecum ail apucatil a se unguri cate-va sate din Moldavia,.seri se greciaii precum apucara a se greci maT multi Romantdin Macedonia. Astac li iar4T, panel cand nu vor reveni cu totulla literile strthnocT in cdrtile biserice§cT, RomaniT sunt es-pu§T a se preface in SlavonT, adicd a cddea sub stdpanirea_RuOlor, cariT sunt astdsli eel maT puternicT, precum erail odi-nierd GreciT, UnguriT i Le0T. Este veclut dar cd, pentru a'§Iimentine esistenta nationald, RomaniT trebue sa mentie cu t6td..taria religiunea Orientald, ca arind in contra OccidentuluT adicd.a Nerntilor, i scrierea latind Occidentall ca armd in contra.OrientuluT adicd a. Ru§ilor.

Adaug a lamuri pentru sciinta lnvetdtorilor Wed cd.biserica Orientald se deosebesce de cea Occidentaid prin ur-mAtOrele dogme principale.

I. OrientaliT spun in rugaciunea Crezulul' cl Duhul stintpurcede de la Tatt Yl; OccidentaliT adaug cd Duhul stint pur-cede de Taal fi tie la Fiiul.

126

2. OrientaliT fac santa impartasire cu pine dospitii ; Apu-seniT o fac cu aztmd nedospitli.

3. OrientaliT boteza cufuncland copilul cu total in (WI;OccidentaliT boteza stropind nume capul copilulut cu apt,

4. OrientaliT cred ca dreptil' se duc dupe morte d'a drep-mul in Rani; OccidentaliT cred ca dreplit, inainte de a se ducein Raid, stair cat va timp in foc curlifitor numit purgatoriii.

MaT sunt multe alte obiceiurT deosebitOre, precum bar-bele si insuratOrea obligatorie pentru preotii orientalT si opritala popiT catolicT, tinerea serbatorilor de occidentalT tot-dea-unacu 12 clile inainte de orientali, etc. Aceste insa, nefacend partedin dogme, Papa permite une onr a nu se observa. Ast-felcatolicilor din Moldova este permis a serba Pascele odata cuorientalii si a purta popiT barbe, numaT spre a se putea atra-ge Romanii maT cu lesnire la catolicism.

(2i) Aflarea Romanilor in permanents pe pamenturileDacieT se maT documenteza si prin unti actti alu Ca-pitoluluT bisericei din Transilvania cu data 1231, prin o di-ploma a regeluT Ungurilor Bela 1236 si prin un act al magis-tratuluT din Sas-Sebes 1396 publicate in magasinul istoric pen-tru Dacia si in care se pomenesce despre maT multe locurTstapanite pe atuncT de Romani atat din drepta cat si dinsta.nga OltuluT. De asemenea prin un act- oficial al DivanuluTMoldoveT 1817 publicat tot in magasinul mentionat, care con-firma osebite privilegiT de care se bucurase locuitoril din par-tile VranceT, a CampulunguluT si a TigeciuluT, ca stapanitorineclintitT din cea maT nepomenita vechime pe acele locurT. Nuremane indoiela ca, urmarindu-se cu timpul tote vechile docu-mente ale diferitilor proprietarT de pamenturT din tera, se vordescoperi multe documente doveditOre permanenteT Romanilorin Dacia pentru vecul de mijloc. liana atuncT insa documen-tul de maT sus este suficient spre a dovedi cum Romanii s'atitinut chiar la locurT de campie precum este Tigeciul dintrePrut si Nistru. Acesta insa numaT pentru satisfacerea preten-tiuneT eruditilor, cariT nu pot nimic fail document; cad noT

127 -

RomaniT am veclut uniT chiar cu ochiT cum pgrintiT no§tri seaperati pang maT de ungcIT, In contra pradaciunilor Tgtgrqddin Budjag, numaT inchiclendu-se cu palancT de lemne princodri, unde Turcil Tatarir nu puteail nicT odatg resbatecu atat maT pugin barbariT nomazT, cariT nu aveati arme defoc. In tot casul ne remanerea flier unuT barbar pe intinsele§esurT de la Dungrea de jos, probezu c au trebuit sg fie ci-ne-va acolo care sg'l impedice seri sg'T alunge. Acesta estedestul pentru a se proba superioritatea Romanilor, oni cat depucinT, carii se afla astgclT aicT, asupra barbarilor orT catde numero0 laudgroO, din cariT n'ai.1 putut remanea

(22) Urmatorul cantec popular areta cum paziau Roma-niT hotarele Ieref :

STRAJA DE LA NISTRU.

IMAY tAtare, tiney calul!Ma Mare, strange'Y frlullMAY tAtare, Iasi{ malulNu cerca a trece rid :CA, pe crucea sfinteT lege,De-al ta cal yank gi tareNimic, D8ti, nu s'o alege,MAY tAtare, mitY tAtare!

III

II

MAY tAtare, dl-ne pace,MAY tAtare, stay, nu trece,MAT thtare, nu m6 faceSA - ;T fArArn capul In dece.CA, de sus de pe movilA,De-oiil svarli ghi6ga cea mare,Singur y-oil plAnge de millMAY tAtare, mAY tAtare I

MAY tittare undelY Pala?MAY tAtare unde'rf calul?MAY tAtare undeY fala?Nu'rf spuseiti O. nu tree( malul?Nu stiaT tu, mitY vecine,Ce'Y Romlnul In turbare?...CorbiY muKe acum din tine,MAT tAtare, mAY tAtare !

i i

i

i nic'f

unulii.

123

(23) In anul 1871, adica dupe 37o anT de la mei-tea luTStefan cel mare, RomaniT serbara un mare parastas national,pentru amintirea luT la mOnastirea Putna din Bucovina, undese trimisese deputatT 9i darurT oficiale de prin tote judetele 9ipartile RomanieT. Am avut ocasiune a face 9i a publica atuncT,ca delegat oficial din partea judetuluT meil natal Romanul, ur-matOrele versurT, in onerea mareluT Domn, pentru a invederacum numaT luptele Romanilor cu paganii ail dat timp Euro-pei a se lumina 9i a se intari:

LA MORMENTUL

LUG STEFAN CEL MARE,

Musa mea iea'tT lira 'n mans sa cantam o cli frumesa,A Moldovei veche slava 9i al tereT viitor,Amintirea unuT era' din mormentul sell acIT scOsa;

Odor scump neperitor I

A lul Stefan Domn cel mare vec de our ne revine ;Lumea 'T plina de-a luT nume; salty munti, codri resun;Bratul sell 9tia sa 'nfrunte multe sumetiT vecine;

Baia, Racova, ni spun 1

De la plaiurT pan' la mare se 'ntindea a luT domnie,A lul spada in resbele patru-cleci s'ail invertit,

i Romanul cu miT barbarT all 9tiut peptul sa tie,Neinvins, neingrozit I

Daca astacIT Europa all ajuns la inflorirePrin taria de lumina 9i prin simtul cel cre9tin,NumaT sabia luT Stefan 'T -ail dat timp de intocmire

In acel moment de chin.

129

Dar cgclu marele eroil ca stejarul de pe munte;Viscoll grele si furtune peste noT mil all trecut ;Pe a secolilor valurT, fgrg barcg, fgrg punte,

Perduff pote ne-am creslut 1

Insg nu. .. Stefan cel mare din cenusa lul re'nvieSi la vocea luT Romanii astIcyf iargsr s'aii sculat;S'aii sculat, si 'ntregg lumea va sg simtg, va sg tie

Cal for drept e nesecat.

Dar, asa, sg tie lumea cg va fi o Romani;C'avem terg, c'avem drepturl, c am fost ceva 'n trecut,Cl suntem un popor vrednic ce plinesce o solie

Neclintit, neabgtut.Georgiu Radu Melidon.

(24) Testamentul all fost rostit, de care insusi DomnulStefan, tand, slabit de bgtranete si ostenele, a chiemat in varaanulul 15o3, in capitala tereT Suceva , adunare generalg, sidupe santa leturgie, in fiinta de fatg a boerilor s'a curtenilor,a rostit care fiul sell, Bogdan, aceste cuvinte insemngtore:

cFiul med Bogdane, si vol toff aT mei prieteni si corn-panionT de atatea triumfurT, vedeti-me astIcIT aprOpe d'a in-turna natureT tributul el 1 Totg mgrimea trecuteT mele vieteeste asemenea uneT ngluciri, ce se perde in intunerecul noptii.Un muritor nu se anal pote inturna pe urmele sele, carele,asemenea until verme de pgment, 'sT-a petrecut vremelnicesceegrarea vieteT, cand iatg vine mcirtea, ca sa'sT is drepturilesele. Insg nu este acesta cuv'entul inspaimentareT mele, cAcTseal c minutul nascerii a fost cel anteiii pas ce am &cut el-tre morm'ent. Cea ce me tulburgf este trista ingrijire de a ve-dea in giurul nostru pe Soliman Sultanul ce amenintg scirtaacesteT terT, si carele, ca sit o Oa supune, va intrebuinta totgputerea sa. El prin acme a eoprins cea maT mare parte a Un-gariel. precum si Crimul, ce nu cunoscea maT inainte nicT um-

a. s. a T. 6068. 9

-

130

Domnitor strein, introducand intr'insul legea mahometang. Ba-sarabia a fost teatrul invingerilor luT, i Romanii din Munte-nia, crqtinT ca i noT, s'ati supus sceptruluT lul; cu un cuvent,cea maT alesa parte a AsieT i a EuropeT ascultg de legile luT.El, ne multamindu-se cu tronul imperatilor RomanT, nu'O mar-gineFe dorin ;a de a maT c4tiga terT, coprindand in inima saDomnia a tot pamentul. Dupe ce a supus atatea provincie i

a departat tote impedicarile, ore credetT, ca va cruta pe Mol-davia, ce se afla inaintea portiT luT i inconjurata in tote par-tile cu provincie de sub domnia luT? Mai ales este de temutca nu, indata ce va supune tota Ungaria, sa cadg asupra pa-trieT nOstre cu tote puterile sele. La veciniT noWi nu pot cautaPara a lacrama: de la PolonT, ca de la nisce nestatornicT i

fail putere, nu se pOte a,tepta ca sa stea inpotriva Turcilor;UnguriT de sine s'ail aruncat in flail; Germania este atat deinvaluita cu grijile de inguntru, in cat nu'T remane nicT vointa,nicT putere de a se imparta0 de cele ce se intempla pe dinafara de hotarele eT. li,a dar, cumpanind trista stare a tutu-ror terilor de 'mprejurul nostru, pare-mi-se ca nu remane altmijloc maT intelept, de cat, ca, intre relele ce ne ameninta,sa alegem acea ce se va parea mai de suferit. Inteleptul co-rnier nu intinde nicT o diniOra ventrele sele inpotriva ventu-rilor i a furtunilor. NoT nu ne putem increde in puterile no-stre; ajutOrele streine sunt departe i nesigure, iar pericolul(primejdia) este aprOpe ,i ne aparat. Drept acea se cuvinemaT bine a alege sa inblandim asprimea. sOrteT, de cat prinfremetul armelor sa tredim leul. Supunerea nOstra va fi ase-menea uneT ape versate la timp asupra acesteT flacare, ce ovedetT aprOpe d'a isbucni. Afara de acesta eil nu ved alts sca-pare spre a intempina darimarea nOstra; pentru care, in acestedupe urma minute ale vietiT mele, va sfatuesc, cu tOta dragos-tea unuT pgrinte i frate, ca sä ye sirguitT a inchiea tocmelecu Soliman Sultanul: in cat, de vetT putea dobendi de la den-sul pgstrarea legilor nOstre biseric,qtT i politice, acesta va fio pace cuviinciOsa, macar de ar fi i sub titlul de suzeranitate.

-

131

CgcT mal de folos va fi pentru voi a cerca inggduirea, de catsabia luT. Iar dacg din potrivg vi s'ar propune alte conditiunT,nu pregetatf nicT cum, maT bine a muri cu arma in mang,apgrand legea si libertatea patrieT vbstre, de cat pe ambe abe lgsa in prada nenorocirilor viegiate si a fi privitorT defai-mati aT dgrimareT patrieT. Incg sg nu ve indoitT cat de putincg Dumnesleul parintilor nostri, singurul isvor al luminilor, nuse va indupleca o diniOrg si nu se va indura de lacrgmile in-chingtorilor seT, si, revArsand cu imbelsugare darul seri pestevol, ve va trimite o diniOrg mangaere, vindecand ranele sistatornicind pe tot-dea-una viitOrea vdstrg sortg 1

Cu tocmela lgsatg prin acest testament RomaniT de din-cOce de CarpatT au pgstrat si pang astasIT esistenta for ratio-

nale fgra multg supgrare, cacT TurciT nu ail superat nicT °datape RomanT cu semg, nicT in religiunea lor, nicT in limba 4or.Din contra, RomaniT de dincolo de CarpatT, fiind silitT a seinchina Ungurilor si Nemtilor crestinT, ail fost atat superatTde eT pentru religiunea for ortodocsg, in cat o parte ail fostsilitT a'sT strica legea bisericesca si a se face Uniji, adicg ase uniT cu Papa de la Roma in cele patru puncte despartitOrebisericilor. ApoT pang astasIT UnguriT si NemtiT nu recunoscRomanilor nationalitatea de Romani si nu li permit a inv6taaltg carte de cat Unguresca seil Nemtescg. Turcil n'ail fgcutnicT odatg :mud, adicg bisericT turcescT prin orasele Roma-nescT; peste CarpatT din contra, tote bisericile de frunte suntNemtescT seil UngurescT, iar in Basarabia slujba bisericescg siEvangelia nu se citesce de cat in limba rusesca, precum sisc6lele §i cancelariile sunt numaT rusesci. TurciT au prgdat si.a. u tgiat une oil, dar pamentul ail rodit din noii, si omeniTs'aii ngscut altiT la loc, in cat astasli nicT o pagubg de acestenu se maT cunosce. Dar pe unde sunt bisericT si stole si can-celariT UngurescT, NemtescI sea Rusesci, limba Romanilor sestricg si nemul nostru pere, si &and aceste vor peri de tot nuse maT pot puree la loc si nimic nu este maT greil de cat sgnu se pcitg intelege omul in vorbe cu popa lul, cu invetgtorul

+.

133luT sea cu carmuitorul luT. Stefan ail fost dar in adev& celniaT mare Domn si om al Romani lor, nu numaT pentru res-bciiele luT de care si DomnT au avut multe si marl grele,ci pentru mintea luT in adev& mare, cu care au prevNut caRomaniT maT pucinT la num& nu vor putea sa lupte singuricu numerosiT for vecinT si c alianta Turcilor paganT este maTbuna pentru eT de cat a altor crestinT mincinosT.

(25) Punem aicT treT din psalmiT luT Dositei, ca modelpentru invetatori Si ca esercitia pentru elevT.

PSALMUL 46.

Limbele sA salte*Cu antece flake,Sa strige 'n tArieGlas de bucurie,LAudand pre DomnulSA elute tot omul:Domnul este tare,Este 'mpArat marePreste tot phmentul,Si -5Y tine euv8ntul.Supusu-ne-au glOte,Si limbele tote,De ni-s sub picioreLimb( de pre sub sore.Alesnii-ail gieParte de movie,Tent cea doritA,Carea-Y giuruitALuY Iacob iubitul,Ce-Y sine euventul.Mila sx-g arate,Cea de bunatateSpre nor ticAlt*Y,Precum ne spun mo0Y.Pre Arvid( de munte,S'aud glasurY multe

De bucime mareCu nahl strigare;Cd s'ati suit Domnul,

vadl tot omul.CAntatT In Mute,In clicAtuit multe,Cant.* pre 'mpAratul,CA nu-I ca densul abut,Sit domnescA 'n lumeCu sAntul sAil nume.CAntaft sit 'nteleg1Preste lumea largA,CA Dumnesleti p6tePre limb( preste tote,De le tmblanze5ceSi le 'mperAte,ce.Scaunul de razA,Unde va sit 6c11

Domnul de 'n a drepta,SA 'mpinesel plataPre boerY, pre glote,Pre limbs le tote.Si tine se 'naltA,Din fire simetl,I-a vedea tot omul,Cum i-a certa Domnul.

si

St -1

alit

133

PSALMUL 53.DOmne I ink spdsesteCu santul tkd nume,PI-rut judetil pe lume,§i 'ntreg ink fereste.Cu a to putere,Grija cand am muted,Tu dOmne -mI ascultdRuga de 'n Mere.a se ridicaaAsupra-nf pitganiTSi cu toff strainiY,De mk 'mpresurard.Si nu'ff stia de fried,CdcY santul ekd nume,Ce-Y vestit In lume,L'ad tntio nimicd.Ce mie mi-f ventdDomnul, sufletesce

De sunt si trupesceintreg fad smtntd.Cine mi-s cu scarbd.Le va veni rkul,Din tot de-adevkrulSi le-a adea. 'n garbd.Veste preste lumeD6mne 1ST void face,Cu jertve de paceSantulli! tuts nume;a mi-I cu ferice,and -tu mk vet sc6teDin scarbele Wee,SI n'aibd sd-m1 strict.Pismasit anif cate,Si 'ntr'a for citdere,Stand fdrd scadere,SI-T vkd de departe.

PSALMUL 48.Ascultatt acestea t6teNordde, nernurT si glote,Sd -mT tntelkga cuvantulOmul de pre tot pdmentul:BogleasiT dimpreundCu miseiT cand s'adund;SI ve spuid de 'ntelepciuneCu 'Males de .nveturY bune.Si auclul sk vk tindetY,Pildele sd le deprindeff,S'ascultatT fdra de price,SI 'ntelegetY, ce void dice:SI to teml de cli cumplied,SI nu-tT dea de clilcaid mined;Cela ce al bogltie,SI nu seat In sombtie,NicY s'aibl reddejde In frate,Sad in om la greutate.Si cu ce schimb va da omul,

SK se schimbe de la Domnul,Cu pretti tie rkscumpkrare.Sufletulul de pterciareFi-va truda ne 'ncetatk,a la iad nu va fi plati ;Acolo n'a vedea mate,Sd gandescd, cd-1 va sc6te.a mdestrul Inc d m6reCa tot omul de sub s6re ;Si nebunul cu buYaculVor pen de pre tot vecul,Si averea for rkenane,De o iati rude strdine.Cat se vor scOte din cask,Numele li s'a uita-se;Li s'a uita si mormentul,Cat i-a 'mpresura pdmentul,Ceia ce nu-sT fac pre lumeDe bundtdcf s'aTbd. nume.

-

131 -Ce folos este de cinsteOmulur farl de minte,Ce-sr dl firea omenesclPre fire dobitocescit ?De merge flrit sfiallPre calea cea de smintilit.Nu cun6sce, cit'l va duceDesmerdlciunea cea dulce,De va da ca 6ia 'n ripl,Si m6rtea '1 va sorbi 'n pripl?Earl dreptiY, d.nd de raclI,Vor privi, cum duc O. perchPre pacItos si bubacul,Sit -VT petrec/ 'n iad tot vdcul,De la slavl a se raclitSi cinstea tend sit-sr pardl.Ce ml rog, Dumnedett sante,SI'mr jar sufletul aminte,Si sl ml cupring cu mill,Sit nu'mr facI rIul sill.Earl to 6me misele,

Hrisovul lui Leon Veda

Sit nu daY de gandur( rele,Ctnd vedr pre Oen, el creste,Si casa lur se Illeste;CI dacl more, el 'AcreCu slava NY cu avere;Cu (Mitsui nimic nu duceDin averea lur cea dulce.Cit 'nteacastit lume 'n viellI-Y sufletul In dulcetl,Si tine i se 'mbunedl,I-Y drag pre meta sh'I vault;Cine 'T spune In dreptate,D'aceltt fuge departe.CM'T deprins pe tale larglCltre perire de-alargI.Si se trage pre mosieLa 'ntunerec de vecie.Ce folds este de cinsteOmulur Ilil de minte,Ce's't cid firea omenescitPe fire dobitocescit?

In contra Greener.

(26) Milostieio Bojieio Ioan Leon Voevod §i Domn attot pgmentului UngrovlahieT, fiiul mareluT §i prea bunuluT re-pausat Ioan Sfefan Voevod. Dat'am Domnia mea acestX cartea Domnii mele, ca sl fie de mare credintg tuturor popilor §idiaconilor de prin ora§e, §i din tOtX tera DomniT mete de latote santele bisericT, c541' popT §i diaconT vor fi in parfia pI-rintelui Episcopul Efrem de la santa Episcopie de la Buzei,ca sX se scie pentru nisce obiceiurT rele ce ail fost adaos deOmenT streinT in tera DomnieT mele, can obicee nimenT nu leau maT putut obicTnui; cici vNend ca, sunt de mare pagubgOrel, pentru acesta Domnia mea am socotit de am steinstots Iera, boerT marT §i mid, §i ro§ii qi mazilii, §i toti sluji-torii de am sflatuit cu voia Domnil mele. DecT verend toIT

135

atata saracie i pustiire teriT, cautat'am Domnia mea cu totsfatul tereT, sa se afle de unde cad acele nevoT pe tell, afla-tus'ati si s'ail adeverat cum tote nevoile si saracia tereT se in-cep de Ia GreciT streini cari amesteca domniile si vend temfail mita, si o precunosc pe camete asuprite, si daca yin aidin tell el nu socotesc sa umble dupe obiceiul tereT, ci stricatote lucrurile bune, si adaoga legT rele, si asuprite, si alteslujbe 1e au marit si le ail ridicat fara semi pe atata greime,ca 4' platesca el cametele lor, si sa'sT imbogatesca caselelor, si inca alte multe streinarT au aretat spre OmeniT tereT,nesocotind pe nicT un om de tell, instreinand OmeniT despredomnia mea, cu pisme si cu napasti, si asuprind saraciT faramila, si aretand vrajmasie care toff OmeniT tereT. DecT vedenddomnia mea nisce lucruri ca acelea si prada Ora, socotit'amDomnia mea dimpreuna cu tot sfatul Ore, de am facut lega-tura si jurament mare, de am jurat Domnia mea tereT pe santaEvangelie si cu mare afurisenie dinaintea cinstituluT si prealuminatuluT parintelui nOstru al tereT romanesci chir VladicaGrigorie, si dinaintea parinteluT Teofil Episcopul de la Rim-nic, in santa biserica a Domnief mele cea mare din cetateascaunuluT Domniel mele din Bucuresci, si dupe jurament cutot sfatul terel, calcat'am acele obicee rele, si le-am pus Dom-nia mea tote jos, si am scos aceT GrecT streinT din Ora afaraca pe nisce neprietenT Wei fiind, si am intocmit Domnia measi alte lucrurT bune care sa fie de folos tereT, ca si cum celelegi si obiceiuri bune, ce le ail fost tocmit ceT domnT batranTce li se fericeza vieta lor, si li se cunosc tocmelele, a ail fostde folos tereT. Asijderea si Domnia mea inca am intocmit siam inta'rit legatura, sa fie RosiT in pace de dijma si de gors-tina si de vinericiii, si sa dea bir DomnieT mele intr'un an dedoue orT, de un cal cite ughi 4o la Sf. Dimitrie, si la Sf.Gheorghe, si popiT inca sa dea bir intr'un an de doue orY laSf. Dimitrie ughi 30, si la Sf. Gheorghe ughi 3o, si (rupt)Episcopie de la Buzeil, cum au fost adetul si obiceiul si ma/dinainte vreme, 0 am ertat Domnia mea pe popT sa fie in

- 136

pace de bir de lung, i de ghaleta cu fin, i de bog, i deOie secs, i de cal, i de mTere, §i de cerg, i de imprumut,i de banT de cununie, i de mancaturT cate sunt peste an,

de nimica val seii bantuiela sa nu aibg, numai sa alba a pazisantele bisericT cu slujba §i cu pravila Dumnegeesca i in clii in ncipte, §i sa rite pe Dumneclert pentru sane tatea Dom-

nieT mele, i pentru sufletul repausatilor parintilor DomnieTmele, i pentru tOta cre,tinatatea, ca sä fie DomnieT mele po-mana, i dupe jurament pus'am Domnia mea i blestem, cumde voiii calca Domnia mea acesta legatura i jurament, acelablestem sa fie tot asupra capuluT DomnieT mele, i a caseTDomnieT mele. Iar pe care va darui Dumnecleti a fi Domn inurma nOstra t6reT RomaneFT, inc a '1 rog cu numele luT Dum-necleu sa aibg a cinsti i a innoi, .,,i a trai acesta legatura petocmelele cum scrie mar sus, iar cine va calca i va spargeacesta legatura i cartea DomnieT mele, acela sa fie proclet §iblestemat de Vladica Christos, i afurisit de 318 sand paringde la Nichea, i sa lacuiescg cu Iuda i cu Arie la un loc intrunetrecutiT vecT amin. Tata i marturiT am aFslat Domnia mea,Jupan vel Dvor, i Jupan Papa vel Logofet, i Jupan Dumi-trasco vel Vestier, i Jupan Miho vel Spatar, i Gheorghe velStolnic, i Buzinca vel Comis, i Nedelco vel Paharnic, i JupanConstandin vel Postelnic, i insumT am slis Domnia mea. Amscris eil Stoica gramaticul in scaunul orapluT BucureFiT, lunaJulie 23 Mile curgerea anilor leat 7139.

IOAN LEON VOEVOD.

Cu acesta ocasiune se pune in vederea invetatorilor ca,apa precum tote cartile i scrisorile vechT RomaneFT aretaaniT, nu de la Christos dupe cum numeram astacli, ci de lafacerea lumeT dupe cuili se vede i in hrisovul de maT sus,apoT trebue sa Inv* a gasi aniT de la Christos, scaslend tot-dea-una numerul 5508, adica anul de la facerea lumeT in cares'ail nascut Christos, din orT care numer maT mare de anT seva gasi insemnat in vre o carte seri scrisOre. Apa scaslendu-se

137 --

5508 din anul 7130 insemnat in hrisovul de maT sus, se aflga acel hrisov este scris §i facut la anul de la Christos 1622.Se adaogg cg cuventul hrisov este grecesc insemneza pecetede aur, pentru cg pe tote cartile DomneFT se punea o pe-cete mare auritg, cu semnul Vrei cu iscalitura Domnescg.

(27) Dimitrie Cantemir, Domnul MoldoveT, sfaqesce cuurmatOrele cuvinte prefagia scriereT stile intitulate : Cronicul-Ronzano-Mado-Vlachllor, compuse pe la anul 1700:

cInteacest chip dar pe Roman-Moldo-VlahiT no0ri, Ro-ma maica, din Iguntrurile stile nascendu-T, T-au aplecat i-aucrescut; Traian parintele cu obiceele armele RomaneFT in-vetendu-T, aT Daciel adeveraff mWenitori T-ail pus, §i curatsangele fiilor seT pe Dacia, care maT dinainte barbarg era, ailevgenisit-o. Acea0 dupe aceia, cu prilejul a fericitelor vremi,la atata a puterilor a vredniciilor ingltime inalat, catmarele Constantin, cgtrg densa Orachia Macedonia algturand,a lumiT Romanesci a patra parte sa plinesca o au socotit.Acesta de pe una numaT prea lesne pOte sa se dovedescg; cgde vreme ce Constantin, cu pugin mai nainte de pristgvireasa, tots imperatia in patru pgrti despgrtind §i fiilor seT tine,partea sa sa impergtesca vrend, ca un de lege pgrinte preabun Domn au socotit, a mgcar ca Dacia impreung cu celealte pArti cu mult maT inguste §i mai strimte er', insa cubungtatea, cu temperamentul aeruluT, cu curgerea apelor cuploada pgmentului, cu frumusetea campilor, cu desimea padu-rilor, cu multimea cetatilor, cu multimea a altor locuitorT,de cat cele alte parti nu numal nu mai jos, ci incg cu multa le cover0 pOte, pentru acesta luT Constantin celuT maimic intre frati mai mare in dragostea sa fiu, dreptg mo;-tenure o au insemnat'o. NicT luT Constantin de soda ca acestareit pgrut, ci Inca acea cc pgrintele 'T-o orandu-i-se, ca peo prea plgcutg mo0e cu dragg inimg imbrgt4ind-o dupe re-pausarea lui Constantin, a,a scaunul imperaciel in Dacia,'au pus. Dupe aceia fratele sell Constantin cu zavistil porni

i

0

§i

§i

§i s'ail0

§i

0

i

i

T -ail

i

- 138

cu a sa parte nelndestulandu-se si cu mans vrasmasesca asu-pra luT Constants, viind el cu &tea din Dacia si biruindu'l siomorandul, decT catre Dacia teta imperatia apusuluT s'ad adaos.Deci, dupe departarea luT Constants, de la Dacia spre Italiapana pe la vremile luT Gratian imperat, Dacia nOstra impreu-na cu Orachia si Macedonia tot sub un dregator ad fost; iarsub acest imperat navalirile Gotilor maY molt ingreuindu-se,Gratian ail chemat de la Ispania pe Teodosie marele, si sin-gur aparator si stapanitor acestor terT sä fie l'ad poftit. Soco-tind adica Gratian forte inteleptesce precum ca ostenelile silaudele luT Traian nu pOte altul sa le tie si sa le parte, ParanumaT altul ca Traian, adica Teodosie.

cTeodosie darn 'nand grija partilor acestora, nu numalcad pe Dacia cum sa cade ail aperat'o, ci Inc a si pe GotiT,cari din Tracia pana la Donn sa revarsase, cu armele atataT-au ingrozit, si cu pace atata T-ati induplecat, cat Atanaric siFritigerius HatmaniT lor, lepadand cea barbaresca selbaticie, cuprietenesc picior prin Dacia, cetatiT Jul Constantin care impe-ratea la rasarit cu plecaciune i s'ad Inchinat. Iar dupe acestaal doilea Traian (pe marele si crestinul Teodosie inteleg), culenevirea (precum ni se. pare) imperatilor, cari dupe densul adurmat, sal peke fi asa vrend cel dintru nalturT Dumnecled,puterile Romanilor nu pucin vestejindu-se, HuniT, BulgariT,SlavoniT, SerbiT si Herta', prin cats -va vreme cate-va provin-ciT RomanescT apucand, pana maT pe urma in Panonia, (careeste Ungaria cea mare), in Orachia, in Moesia, in Iliria, inMacedonia, si asa in slavita Grecia piciorul si scaunele s'adinfipt. Iar in Dacia nOstra acesta desaversit a face nicT cumn'ad putut; Inca ca virtutea acelora ce o stapanea Romanitot-dea-una batutT, gonitT si biruiti A. fie fost, si pe mosia sapururea pazita, si de a barbarilor indelungata impresurare slo-bod sa o fi tinut, vestiti scriitorT ne povestesc (pe care in testulistorieT pe la locul si vremea sa 'T vom areta). Cad acestiaaceiasT Romani sunt cari (precum singure letopisitele Slavoni-lor spun) «ix nemul Slavonesc in scurtI vreme de pe malu-

139

crile Dungrei gonindu-T, pang la apa VistuleT T-au impins, pi«pi acolo incepgturile stgpanireT for pe acelaVi loc a'pl da T-ail«asuprit. Aceptia aceiapT Romani sunt cari pe Polovti pi pc«PecinicT, vrgpma,T aT impergtieT Romanilor neprietenT, T-au«fgcut sg'pT cunOsca hotare pustiile cele de peste Nistru. A-«§i0erea cu cursul vremilor, (precum la Strincovscie se alig)«orT ca pe nisce supupT T-au domolit, orT ca pe nisce sotT T-au«avut, (cad acestul lucru curatg sciintg nu avem), pe cat pu-«tem cunOsce cu indelungatg a for slujbg atata s'aii slujit, cat«pi din limba Romanescg cat-va sg se fi imprumutat, pi cea«barbarescg a for cu densa nu pugin sg o fi tocmit. Cautgalnainte marturiile acestora, cartea 2, cap. i6. Aceptia aceiapT«Romani suntil cari, pe urma imperatiloril luT Constantin pi«maica sa Elena, cand Karolus marele scriptul impergtiei apu-«sului de a r6sgrituluT au despgrtit pi pang la Dacia coboran-«du-se, prin solir se'T cu densul lucrurile stapanireT for ail ape-«clat. Cartea 7, cap. 15. Aceptia aceiapT Romani sunt, caridui Konrat III imp&atului apusuluT, cand la Sfanta 6ste Ie-crusalitriesca prin Po Ionia pi de acolo prin Moldo-Vlachia mer-«gea la 200,000 de amenT cu sine ducend, de tots hrana picaltele, carele la cale a tots Ostea trebue, indestul all dat.«Cartea 8 peste tot. Aceptia aceiapi Romano -Moldo-Vlachi«sunt, cari pe Alexie Komneno pi pe Isach Angel imperatii«TarigraduluT, voind cu tiranie asupra for sa se ispitescg, maitmult de cincl on cu vrapmape resbOie 1-ail biruit, pi precum«Romiinul slobod prea bun ospe apt intdritat resboinic fdrdeprottvnk sa fie le-ail aretatv. Cartea 8, cap. 13, 14, 15 pii6. Aceptia aceiapT Romani sunt, cari, dupe ce LatiniT cu amg-gelg apucase Tarigradulu de la GrecT, impotriva nevalitoruluiBalduin biruitOre arme ail purtat pi Grecilor, cari pang acumpentru imp6rgtie fail nicl o nadejde remgsese, ca impotrivg deamggire ca acesta indresnelg pi arme sg apuce pi pang matpe urmg pi imp&gtia 40' rescumpere forte cu indemang pri-lej pi ajutor le-ati dat. Marinus partea 2, cartea 3. cap. 13,19 pi inainte in chronicg cartea 9, cap. Aceptia iarapt clic-

- 140

aceia0 Roman! sunt, cari singurT numai cu SecuiT puterilearmele impreunindu-0 «intre atatea AsiaticeFT EuropeFT«vestite nemurT, numaT pe a WI Batie cumpleciune Ta-«tarilor luT vra.n10e barbateFe all timpit §i locurile stile decprada barbaresca maT nebetejite ferind, prin mo0ile for tre-(catOre a le da adeverat Romane tagaduit. pentru ca«pe strimt sa clicem aicea, carele in tesatura chroniculuT pe«larg sunt sa se pomenesca, una numaT mai de pe urma,«insa de cat altele cu mult mai alesa fapta vom ma! adaoge,«care cum cu mare lauda ispravit asa minunat §i pangastA di se traganeza.) Ace0ia adica sunt aceia Romano-Mol-

do-Vlachi, cari, dupe ce au inceput prea puternicul Monarchal Turcilor atatea imperatiT §i craiT a le rasaritului a beapusuluT a. supune §i ales mai tOta lumea a partilor Cre0i-nescl mai la cea de pe urma mielie le all adus, cat stapa-nirile, carele o diniera era prea inflorite, astacli de abia mainicT de abia -macar ca a unuT trup de demult mort cu pu-trigaiul vremilor mistuit nici Osele in0rate '0 pot areta; eT,eT, clic, numaT singurT, cu minunat a fieruluT a aurului me§-tepg, cum vrAma0eT a§a lacomieT for inainte qind, vi!lu! Ahilevs Si a lu! Ulisis stramo0lor seT icOne sa fie s'ati are-tat. In veciT for slavite prea puternice au fost imperatiileGrecilor, a Per0lor, a Egiptenilor a Babilonulu!, pe careleputerea Sultanasca atat le-a5 schimonosit §i miqorat, catin clilele nostre lucrurile lor, pe care mintea omului sa be co-prinda nu putea, se pare ea nu fapte, ci vise, nu istorie, cibasme fac. Arabia fericita, pietrOsa §i cea pustie, nefericirea

pustietatea care armele Turcesci T-au mestit, nu numaT allgustat'o Africa cu a Rome pururea ravnitore Cartaginea, cidintele vieruluT omenesc atata l'a5 simtit cat intrurile stile ranacare all luat in vecT nevindecata all remas. BulgariT, SerbiT,SlavoniT (intre can se numera BosneniT), AlbaniT, BoemilDalmatieniT, nemurT carele cu mana §i cu fierul mai tOta Eu-ropa ingrozise, atata le-a5 imblanzit §i le-a5 domolit Agare-nul, cat din cea veche 0 din fire a for sirepie, macar o pica-

eT

all Si

qi

aT

§i

§i

pi

pi

si

pi

salt

pi

pi

pi

pi

pi

k-ag

pi

141

tura nu le-ail remas; fail nicT cu alts maT cunoscuta fapta s'aiihis, fara numaT cu una, i acea forte intunecata a numeluTadica insemnarea, intre alalte a muritorilor nemurl a se nu_mera pot. Prea puternica lungs i lata stapanirea Ungurescala atata stramtOre o adusese, cat a craieT sele hotare nu aiu-rea putea sä cunOsca, ara numal intre veclutT §i risipitT pa-retiT seT. Pe GermanT, rod amintrelea nebiruit, atata T-ail In-spaimentat, cat pana la portile BeciuluT de doue orT, iar prinpregiurul for de nenumerate orT, cu mOrte §i risipa fulgerilei tunetele armelor sele au adus. Ce, pentru ca aid sa nu maT

pomenim cate reutatT §i cumplirT ail facut publicaT Venetie-nqcT, de cate slavite ()strove §i de cate vertOse cetatT pe mare§i pe uscat ail saracit'o, socotim ca cea maT din launtru ItalieIntr'adins pentru cea maT vr4ma,e i cea maT de pe urma atiranieT sele manie neatinsa a o lasa sa fie vrut, §i pentruacesta armele spre crivet sa'§T fie Tutors adica asupra Le§ilor,Ru,ilor i Cazacilor, pentru ca §i pe aceste cre§tine tell, in-tr'o sughititura sa le inghita, spurcata §i a satiuluT ne,tiutOregura '§y ail cascat; carele macar ca ap, de tot biruite n'aillost, nicT aspru giuguld buT grumazT ,'au aplecat, insa faranenumerate suflete in robie prapadite a scapa n'ail putut; cucare reutatT Cate §i cate ail fost i de cate orT s'aq facut iInca sa fac, de am vrea pe amenuntul sa le pomenim, nu nu-maT puterile nu ne-ar ajunge, ci Inca §i vremea ne-ar lipsi_Insa din cele multe una numaT vrednica de insemnat, de laistoricT Le§qcT adese pomenita, de vom insemna nu fara trebaa fi socotim. ]tic dar eT precum acea de sus pronie, purtandde grija mantuinteT acestor Crivatene Norode, cu nemul Roma--no-Moldo-Vlachilor ca cu un zid prea vertos §i nebiruit sa sefi slujit, pe carele in potriva a vra,mw sariturile paganilorpuindu-le, cu peptul for intregT Inca pana acum, §i in scau-nele sele infipti i odihniff sa'T fi pazit.

cMaT uitasem a dice, care maT dinainte de tote s'aii ca-slut sa fim c;lis; nemul Tataresc, pe carele imperatia PersescapGrecesca, Romanesca, nu'l ail biruit, nicT altul Fara numaT Dum-

-

- 142 -necled, sea cgruia Dumnecleti putintele cu un deosebit chip alDumnecleescd sae voie incg adaoge, 4 se putea birui pangacum s'ail creclut; pe acestasT clic, Tgtgresc nem, pOrtg Osmg-nescg, atata rail domolit, cat nu in alt chip, ci tocmaT ca peun vengtor la venat gata, pe un ogar in prohaz gata tiinddupe voia 'sa and va atuncea si incotro inteacolo cea dinfire turbatg vrgsmgsie asT plini 11 slobode. Asisderea de multeon ca de o siganie muscgtOre si necredinciOsg ferindu-se cuprimenirile, schimbgrile, nu rare orT si cu omoririle Hanilor for(cad tote aceste in voia SultanuluT stall), IL umilesce si prile-giurile capul asT ridica 'T trage. Acestea tote, precum asa safie, pare-ni-se ca nu va fi cela ce nu stie; cad atatea si atateaimpergtil sub stapanirea sa au supus, ail cglcat, an prapadit.si ca cum n'ar fi maT fost le-au intors, cat cu multul maT preaJesne ar fi cuiva ne ogoit a le plange de cat peste tot asa cumsunt din catalog a be numera, si maT vertos vremea plansoriTde cat a scrisOrel sa fie ar alege, Soliman acela a GermanieTgrOza, a UngarieT domolitor, a Serbilor si a Bulgarilor supui-tor, a Turcilor Ulisis si a Osmanilor Licurgos, carele cum dinscrisele asa din ciisele bgtranilor seT intelegend, precum impo-

-triva Romano-Moldo-Vlachilor cu neprietenie a merge estecea maT desgversitg. nebunie, (cacT intelepciunea serpeluT ace-luia multi din istoricil crestinescT chiar sunt cari cum sa cadeo marturisesc) si asupra unuT nem ca acesta cu armele nebiruitfiind) cu arme si cu resboX mar mult a ispiti alta sa nu fie fgrgnumaT lucru de batjocurg si de primejdia slaveT Ali-osmanescT;asa Soliman forte bine sciind socotia de cate orT si catT Ma-homezT, cap' BaiazetT, catT MuratT in campiT Moldovenesci sesaramase si miT de mil de TurcT in valurile DungreT, a be Pru-tuluT, a le SiretuluT, a le BerladuluT si a be NistruluT inghi ;ise.Asa dar si intr'acest chip cu patimile si priipejdiile altora sia be sole invqandu-se, leggtura si pacea, care Bogdan fecio-rul luT Stefan Vodg marele 'T aducea, forte cu drag ail imbrg-Iisat'o si sub chipul a dgreT pe an (fgrg care pacea crestinilorcu TurciT tot-dea-una mOrtg este) cu darurT a patru-clecT de

-143 --epe frum6se, carele pgmentul MoldavieT le ngptea, indestulat afi primesce, acela ce a lIcomieT in vecT nedespgrtit rob erapi inchingtor. In acest chip dar pgrintiT nemuluY Moldovenesc,cari pe acele vremi de grija PatrieT sele precum se cade purta,mgcar ca darurT au fggaduit, pi aur, argint, dobitOce pi paserTca pominocul pamentulm for in totT aniT la porta luT prin soliTfor s'ail obliguit, insg, cu intreg sfat pi cu bung socotelg slu-jindu-se pi vremea tescumpgrand, cu virt6se pi tarT legamen-turT, puterea stapanireT sele cea monarchicesca bine 'pl-ail a..§e-dat, cinstea bisericescg, credinta cre§tinescg pi legea ortodo-xilor neatinsg pi nespurcatg '§T-ati ferit ; Acestea dar tote, nunumaT pie ci Inc g pi porunciT Coranulul cu totuluT tot impo-trivnice fiind , 'T-aii cgutat SultanuluT pi peste voia luT a bepriirni pi a le suferi; a cgruia lucru aka maT aevea pricing nuse pote da, fail numaT, macar cg cu amagelnice tocmelT picu chip de impacaluire, insg pie pe unul §i singur nemul Mol-do-Vlachilor a'pT pleca maT de mult folos sä fie imps rgtierOtomanilor ail socotit, de cat c'aii supus cu armele atatamultime de altele.

«Acestea dar pi altele de cat acestea cu mult maT minu-nate, carele in chronic inainte se vor areta, uniT din vecinT,ca dintr'o inaltg strajg oglindindu-le, adeverat Ca nu farg 6recare chip de ciste§ §i aretos a zavistieT vestoent, pe numcleRomano-Moldo-Vlachilor, cel ce sub slova vechilor scriitorT degreil zgcea pi de demult din intru inima gemea, Inca maT cuimpleticite pi maT cu incurcate rnrejulite a infapura pi cu pOlaodgjdieT vechimeT vremilor apa de tot a ascunde §i din catas-tiful celor maT ptiute pi maT cunoscute istoriT cu totul tot a'lrade pi a Serge s'aii nevoit. Ce nu scim cu ce chip frunteaatat de nesfiita '§T-ail ivit, socotind precum vor putea sorelecu tins sa lipescg pi cerul cu palma sa captupesca 1 Ins careacestea gata ne sunt apargtorT atatea, adicg Grecepci, Lati-nepcT, Nemtepci, Frantusepci, ItalienepcT, UngurepcT, LepepcT,RusepcT, Slovenepci pi apa .pi TurcarapepcT pi -Turce§cT scriitorT,cari cu top' inteun suflet armele a drepteT ratuirT apucand, im-

- 144

potriva Blojeritorilor, cu adev&ata a biruinteT ngdejde, de dreptresboT pentru noT se apucg, a.a cg, noT tIcand i odihnindu-ne, eT din vechT armaturile lor, cu tot felul de arme intear-mandu-se, pe unit cutriergtorT i a laudelor streine fgrg vremei fgrg socotelg pizmgluitorT la mendanul lupteT IT strigg. Acq-

tia ctic scriitorT, fie-care a vremilor see Insemngtor, vor ar&a,precum in mreja painguluT alte lighioe nu se pot prinde, lardnumaT musculitg i altele asemenea acestora neputinciOse i

ne inarmate muite; tar cand se templg a cgdea intr'insele nes-cal-va pgs&uice §i la fire maT vertOse jiggnuite, ele indatg orup i nevointele luY indqert se fac. Acestea cu tarT doves1Tvor vinci, (cga noT de la noT, cat IT negru sub unghie nu vomdice), precum cea d'anteiti a Romano-Moldo-Vlachilor in Daciadescalicaturg sg fi fost de la Traian marele i'mOrat. A.§-0e-rea vor ar&a precum aniT nemuluT lor, de cat a altor nemurTEuropeFT cu molt maT multi i virsta lor de cat a multoramay maturg i maT veche sg fie, ca cea ce inceputul anilorlor este de la acesta inapoT cu o mie ese-sute i slece anT §iap nicY unul dintre nemurT, (alegend pe can maT sus am po-menit GermanT), cu bgtrinetele i cu vechimea lor se pOte alg-tura. DecT vor mgrturigi precum poporul Romano-Moldo-V1a-chilor, nu din glogozalg a na§cerei de strinsurg sg fie scornit,ce din ceatenT Romany, din ostaST bltranT i din mart famililsg se fi ales. ApoT din bunT i tarT Romano-Moldo-VlachT, dinbunT i tarT pgrintY ngscandu-se, a sangelui curgtenie i a ne-muluT Evgenie nestricatg i nebetejitg sg fie ferit, precum qipang. astgclT tot ap o feresce. NicT sg gandesca cine-va cgdOrg. in atata a lucrurilor necunoscintg suntem cgslutT, (fie ace-sta a§a pugin maT slobod sg grgim), nicY sg'§T propue, a dollpretenduim precum adicg nemul Romano-Moldo-Vlachilor niclun sange de al streinilor in sangele seil sl iu fie amestecat;a acesta nu numaT a slice, ci §i a gandi arg socotelg ar fi. Devreme ce, precum maT de demult cu multe ngpgdirile a multenemurT, ap maT pe urmg, i maT virtos dupe risipa imperatieTConstantinopolitang i a altor megia§e CraiT, prin turbgtura

- 145 -Turcesca risipi §i resturnari, multe de tots stgpana, multe debun nem, §i Inca imparate§cT, crae§ci §i Domne§ci streine fa-miliT in sinul sell all primit Moldova §i tera Muntenesca, pre-cum sunt a Cantacuzinilor, a Paleologilor, a Sevasto§ilor, aGrililor, a Asanilor, a Hrisoverghilor, a Petralifilor, a Hrisos-coleilor, a Rosetilor, Evpraiotilor §i altele multe blagorodielGrece§cI florT in tera sa all sadit cea cu sangele Romanescevghenisita Dacia. Care acestea de la megie§iT Le§T Potot-chia§ciT, de la Litvani RaziviliT, de la UngurT BatoriT (din carisa tragea Stefan Voda ce'T clic Burdujea), §i Inca maY de de-mult, de la Corvini se tragea Ureche§tiT. De la DomniT, sellcum 41 clic eT Mars hi Crame§c1, Cantemire§ciT, §i din Cerche§c1CavartanT cate-va chipuri de frunte, (intre carele all fost §iDOmna luT Vasilie Voda, din care s'aii nascut Steanuta Vo-da), dupe ce all venit sub stegul luT Christos, intre cele a boe-rimeT vechT familil 'T-au primit §i 'T-ail numerat Moldova. A§aCraiT Serbe§ci all dat '§i-ail luat fetele §i fecioriT seT dupe fe-tele §i fecioriT Domnilor de tera Muntenesca. A§a BrancoveniTde la Bulgari sa se traga sa poveste§ce; a§a vechiT Basara-beFT din Basarabia (caria acum IT slice Bugec), all trecut laOlt. A§i§derea DomniT §i boeriT MoldovenescY pe fetele seeDomnilor §i Crailor streinT (luand sema bunatatiT nemuluT) ale da nu s'ail aparat, precum la istoricT citim. Dlugos cartea11. Ilia§ feciorul luT Alexandru Voda, sa fi luat DOmna peMaria sora SofieT CraiaseT luT Vladislav Craiul Le§esc; Stefancel Mare §i Bun sa fi dat pe fiig-sa Ilena, dupe Vasilevic im-peratul Moscului. Vasilie Voevod o fiica dupe Razivil DuceleLituanieT, §i pe alta dupe Timu§ Hmeolinschie hatmanul ea-zacesc sa fi rnaritat, sciut este. Trecem aicY pentru lungimeaa maT pomeni, a Bogdanilor §i a altor DomnY, cu a Palatini-lor §i a Voevozilor §i Cascelenilor Le§escl dupa lege a san-gelui amestecare ; cacT pentru tote aceste, wand Dumneslee,in Tomosul al II, al chroniculuT nostru, la locul §i vremea saanume se va slice, precum §i in cartea Gheanealogiei nemuri-

8. 8. h T. 6063 10

146

for boerimeT MoldoveneFT (pe care cu limba latinescg amscris'o) pe larg am aretat.

ging cu tote aceste, a insuratuluT §i a maritatuluT leggturgpgrintesca fiind numaT a unora maT de nem case impreu-nare, nu se va cadea a se socoti ciY dorX cu acest mijloc celde Roman sange sa to fie stricat, precum §i singurg crendu-iela firesca poftesce, partea cea maT mica ceT maT marlsandu-se. Ci pentru ca sg nu trecem chipul §i forma Pridoslo-vieT, pentru alante a Romano-Moldo-Vlachilor vredniciT, pecititorl la trupul istorieT iT invitam. )

(28) RomaniT pastreza §i pang astasli pomenirea mOrteTluT Brancovenu, in urmaterea cantare popularg.

CONSTANTIN BRAN COVEANUL.

Brancov6nul ConstantinDomn Roman si Domn crestin,De avert ce tot strangia *)Sultanul se lngrijiaSi de mode '1 hottria,CtcY viziru 11 ptria.fritio JoT de diminett,pi scurttreY luT de vi6ttBrancovenul se scula,Fata bine o splla,Barbit albt peptena,La ic6rte se 'nchina,Pe fer6strt-apoT OitaSi amar se sptimanta I

.DragiY met, coconY iubitY ILitsatT somnul, ye treziti,Armele vi le ettitYCt pe not ne-a congiuratPasa cel netmpecat IEnicerT, cu tunurT martCe sparg zidurT cat de birth,Bine vorba on sfarsiaTurcT In cast iurusia, (adz/dila)Pe tuspatru mi-T prindeaSi 'T ducea de-Y tnchideaLa Stambul, In turnul mareCe se 'nalttt langt mare,Unde zact fete DomnescY

Acest cantec popular confirm idea, ce lnct de la 1855 am publicatprin Zimbrul din lag, ct scopul, pentru care Brancovenul Vodit strangest co-morT, era pentru ca st se folosesct de litcomia Tureilor spre a cumptra cuban'( tntrunirea Romanilor sub dinastia sa si st rescumpere p6te si tributul.MC mir dar cum d-nit Rogues la 1870 pretinde ct d-sa att emis maT Antaiacestt idee, prin drama ce ati compus pe atuncT asupra acestuY subject.

si

la-

°)

147

§i soil marl IntOritescf.Mutt acolo nu zicea,CI Sultanu 'T aduceaLine foigorul lirPe malul BosforuluT..Brincovene Constantin,Boer vechid, ghiaur hainlAdevir e c'aT chititPin'a nu fi mazilit (detrona0Si. despartY a ta Domnie.De a nostri'mpiritie?CI de mutt ce egtT avutBanY de our aY }Mut,-Fir'aiT fi de mine temi,Far'a vrea ca si.'inT dal semi?De-am fost bun, rn, la Domnie,Dumnesled singur o scie;De-am fost mare pe piment,Iat'acum ci nu maT stnt!

Constantine Brincovene INu-mY gill vorbe viclene.De cf-e mild de copi!§i de vreY ca si mat fit,Lasi legea Cregtinesei§i te di 'n legea Turcesci.Faci Dumnesled ce vrea!Dar pe toff de ne-ST titiaNu m6 las de legea mealSultanul din foigorDete semn lul Imbrohor. (eillitan).DoT gelay venea curindSibtile fluturand,Si spre robT daci mergea,Din coconY ig alegeaPe eel mare $i fruntos,§i '1 punea pe scaun jos,Si cat pala ripezia,Caput lute 'T retezia IBrincov6nul grett oftaSi din guri cuventa:.D6mne I fie 'q voia ta l .Ger gela/T iaritt mergea

§i din doY 1g alegeaPe cel gingas mijlociltCu Or neted gi abid.§i pe scaun 11 punea§i capul IT ripunea IBrincovenul gred ofta§idin suflet cuventa:*D6mne! fie 'n voia tat.Sultanul se minuna§i cu mila se 'ngina:Brincovene ConstantinBoer vechid ti Domn crettin tTreT coconT tu aY avut,Din treT dot ti T-aT perdut;NumaY unul ft-a rEmas ICu stile de vreT si'l las,Lasi legea cregtinesci§i te di 'n legea Turcesci I

Mare 'Y Domnul Dumnested ICretin bun m'am niscut eli,Cretin bun a muri vreti...Tad, driguil, nu mat plingeCit inima mi se fringe.Tact gi most In legea taCI tu ceru-Y cipita I.Imbrohorul se 'ncrunta,GelatiT se 'nainta§i pe blindul copilat,Dragul tate! feciorat,La piment 11 arunca§i slilele-1 ridica.Brincovenul grett oftaSi cu lacrimi cuventa:.D6mne I fie voia ta I aApoY el se 'ntuneca,Inima-T se despica,Fe copiY se arunca,IT bocia, ff siruta,§i turbind apo! striga:AleleY I talharT piganT IAleT I voY feciorT de caratTrer coconT ce am avut

*

Pe tustreY mi T-aft perdutlDare-ar Domnul DuraneslettSI fie pe gandul meit:Sa ve stergett pe plimentCum se sterg noriY la vent;Sa n'aveft doe de 'ngropatNicY copiY de serutatTurcil crunt se oteriaSi pe densul tabltria,Haine utandre 'i le rupea,Trupu-T de pele jupea,Pelea cu pae -Q amplea,

- 148 -Pin noroia o tavalia,§i de-un paltin o legs§i Ostend asa striga:eBrancovene ConstantinGhiaur vechili, ghittur hain

(necredincios).Case ochT a to uitaDe'ff cunoscY to pelea ta?

Cant turbatTl Turd, lipta realDe jY rnanca carnea mea,Se stilt c'att murit CretinBrancovenul Constantin

(29) Un esemplu de cum protestarz vechiT boerT Roma-nese/ in contra abusurilor, se gasesce in urmItorul cantec is-toric publicat de Constantin NegruIi:

CANTEC.Caragea era un Donut (fernaria°Alt-fel prey de treba om,NumaY %era cam prada.BoieriY veslend asa,IT slicea: Maria taCu paharul IndesweDar cu bird maY raresce.

Domnul la mass -Y pofteaySi cu cotnar 11 cinstea,Pena ce 4T tribata.Boierit dud Inchina,h Maria taCu paharul indesesce,Dar cu bird mar raresce.

El Ilnsa nu-YManes, bea si jacuia,§i sernii nu he bap..Boieril se supem,*i slicea: Maria ta ICu paharul lndesesce,Dar cu bird maY riiresce.

Intio sli s'ati adunat&cult tntre eY sfat,

Card la divan Y-a chema.Pe norod a judeca,Sal slica: Ataxia ta ICu paharul lndesesce,Dar cu birul maY raresce.

Domnul dactt a veslutCa de saga s'a trecut,§i ca vor a-1 darema,Citc'f boierit nn 'ncetaA-Y slice: Maria taCu paharul Indesesce,Dar cu birul mar raresce.

F6rte mult s'a maniat;Pe doY din eY T-ati MatCa doar de eY va scapa,

i nu-Y va mat ascultal?icendu-T : Maria ta ICu paharul indesesceDar cu birul mat raresce.

I

si

dice.:

audia,

'n

§i-att

ET la m6rte se duceaVesely, vorbea si rideaFried nicT cum ardta,§i 'n gura mare striga:Ean audT Mdria to 1Cu paharul 1ndesesce,Dar cu bind ma! rhsesce.

Spun ca cum T-ad omorlt,Pe loc domnul s'a cdit,CITcY Indatd ce 'no?ta,AmdndoT i s'ardta§i-T dicea : Mdria to ICu paharul Indesesce,Dar cu biml maT rdresce.

149

Pe la schiturY, seldistriTDomnul a dat leturghiTCa doar tf va trnpdca;Dar prin somn tot tY visapicdndu-T: Maria to 1Cu paharul Indesesce,Dar cu birul may rdresce.

Neavdnd nicl cum rdgaz,De ciudd si de necaz,Muri indltimea sa.Norodul 11 1ngropapiandu-Y : Mdria to 1Cu paharul Indesesce,Dar cu birul may rdresce.*)

(30) De la Petra Major, se pastreza scrierea intitulatg:Despre inceputul Romanilor din Dacia, din care estragem aicTca model urmgtorul pasagiii:

Se adevere,spe mat de park, cd partea cea mat mare aRoma mlor nu ad e,rit din Dacia peste Dundre.

t De veT lua, aminte la impregiurgrile DacieT, cele dupemOrtea luT Traian, a adicg RomaniT prin desele incurse alevecinilor barbarT, se deprinsese a-T primi la sine si a'T suferi,veT pricepe prea usor, a Romanilor din dilele luT Aurelian liera cu mult maT usor a primi pe barbarT in patria sa Dacia,unde din mosiile sele cele manOse aveaU cu ce le sta 'nainteLde cat sa ratacescg prin alte IerT, unde sa fie tempingT deaceiasT barbarT cu mult maT mare barbarie si crudime.

''') Birurile si impositele sunt datorite a se plfiti de cKtre toff cetliteniT or!cliruY Stat, pentru ca mime prin ele se pot tine judecdtorT, strejuitorT, tnvdtd-tor! si ally functional! public!, fKr1 de care cetlteni! nu pot avea linisce 0 tn-lesnire spre a trli In pace ;i a lucra cu spor. Dar and bath! public! se chel-tuesc pentru chiefurY sa lucruff de prisos, ca pe vremea Fanariotilor, dune(ceettenif ad drept a reclama ;i a cere tndreptare.

150 -

Lor le era atata mai usor a suferi incursele barbarilor,cu cat e sciut, cg eT era inteaceleasT ngscutT, crescutY si im-bgtranitT; apoT greutgtile, cu carele s'ail deprins Omenii dinpruncie, le pOrtg tot-dea-una maT usor.

Ba Inc l se crede de sigur, cg barbariT aceia avend descop sg se aseze in Dacia, o cruta pe acesta; pensru cg, pecand se inturna din terile mai depgrtate, unde erail deprinsTa face incurse, avea aci loc de repao$ fgrg fricg, si cand seintempla de fugia de pe aiurea batutT si alungatT, aicT 41 aflascutinta si nutrimentul si tote cele trebuinciOse.

Drept aceea de si era Romgnii, uric i barbarilor, pentrucg era Romani, precum este urit barbarilor si pang astgcli nu-mele de Roman, totusi pentru folOsele cele multe carele leprimiaii de la densii de multe oni, ca de la nisce OmenT, cannu erail deprinsT, ca barbariT, a face incurse intr'alte ;61 sia prgda, ci a lucra pgmentele si a -VT pazi mgestriile stile : deaceea avea aplicare care densiT. Ail nu se afla si in cliva deastacIT terg, care sg coprindg mai multe popOre in sinul sea,si un popor din acestea sg fie urit la tote cele-l-alte, si cutote acestea pentru marele folos, ce rail de la densul, sg'lsufere prea bucurOse, asa cat, de ar voi uniT din acel poporsg pgrasescg tera sg nu'T lase, ci sg'T oprescl?

Urmezg darg, cg cea mg mare parte a Romani lor n'aexit sub Aurelian din Dacia peste Dungre. NicT au r6mas Ro-maniT in Dacia numaT prin munti, ci si la camp si pe la se-surT. Acesta se cunOsce de acolo, cgcT popOrele, carele s'ailstrecurat prin Dada, se ocupati numaT cu prgdgciunile Orilorvecine, iar nu cu lucraciunea pgmentului. Decl darg aveati tre-buintg de Romani la sesurT, si sg lucreze pgmentele, ca asasg ajute familiile barbarilor, pang cand se aflail eT in terilevecine la pradat. Asa ail custat RomaniT in Dacia cu GotiT,cu UniT, cariT alungarg pe Goff, asa cu Gepizii si AvariT, cariiesirg top din Dacia si perirg, topindu-se de razele culture im-p6rgtieT romane, iar RomaniT remaserg acolo nestrgmutatT intote timpurile, trgind cu dreptg ostenelg a.manelor stile....

151

Acesta o mgrturisesce pi scriitorul Ungur, Turotiti, carelede pi are ura ne'mpacata asupra Romani lor, totupr scrie, dupeistoriciT veer, in cronica sa partea I, cap. 17, ca: «venind Atila,ad fugit tote cele-l-alte popore, iar Romanir nu s'ad mipcatdin patrie-pr, ci steterg pe loc.*

Romanir remapr la pesurr, ad fost pOte supupi barbarilor,ce ocupara tera, iar ceT de la muntr au remas neatarnatT, carivNend, a barbaric nu fac nicT un red fratilor de pe la pe-suit au trait in pace cu eT, ba le-ad dat de multe on pi aju-tor de arme pi ostapr. RomanT de aceptia ad fost aceia des-pre cariT ne spune notarul lul Bela la cap. 44, ca. ail dat aju-tor lur Gladiii, principele roman de la Tisa asupra Ungurilor.De acel principi au fost Menumorut la Maramurepid, pi Gelidla Ardel, despre care se va maT vorbi incg maT jos la locul seq.,

(31) Georgiu §incal, ail fost primul Roman carele adscris la un loc pe la 1800 istoria Romanilor de prin tote par-Ole Dacia, an cu an. El pentru acesta au fost apa prigonit,in cat era silit sa umble tot fugar, purtand manuscrisul sedintre pele pi camapa, pentru ca Ungurii sa nu'l gasesca pi salarcla. Estragem aid urmatoriul pasagid din acesta scriere ti-pgrita pentru prima Ora la Iasi in 1853, cu spesele Domnito-riuluT Grigorie Ghica:

«Anul 1446 Fiind acuma dor CraT incorona0 in Unga-ria, Ladislav VI pi Vladislav I, partea lur Ladislav o prindeaNicolae Gara, ca mar de frunte, iarg a la Vladislav Ioann Hu-niadi pi Fristachie despre cariT Cromer scrie, despre Vla-dislav I vorbind: «Pe Fristachie, pi pe Huniadi forte T-ad da-ruit, pi pe acela rail facut Ban Croaper, iar pe acesta VoevodArdealuluT, apoT dupe putin timp Castellan Timiporer pi Ze-vrinuluT. De atuncT ad inceput a se vesti Ioann Huniadi, pecarele pi Corvin rad chiemat de pe satul in carele s'ari nascut;cacT mar 'nainte nu era vestit, fiind nascut din mums. GrecOica

152 -

§i tata Roman. UniT ail gandit ca s'ail cioplit de ChesariulSigismund. Die uniT, ca. HinedOra din marginea ArdealuluT s'arfi zidit de densul, i de la densul s'ail i numit. Dupe aceeapurtandu-se vitejeste asupra Turcilor, general inca s'ail facutde Vladislay.» Pang aci Cromer despre Ioann Corvinul settHuniadi, dar ruff se I*11 in done lucrurT: anteiii ca dice afi fost nascut Ioann Huniadi din muma GrecOica §i tat Ro-man; a doua ca viseza a fi chiemata HinedOra, care dupe Un-gurie se Slice Huniad (Hunjad), de pe numele luT loan Hu-niadi; cacT nu 'orapl acela s'ail numit de la Ioann Huniadi,ci el insu0 s'ail numit de pe numele oraplui aceluia. Pete cacetatuica dintr'insul o au zidit Ioann Corvinul. In cat este des-pre vita i sementa luT Ioann Huniadi, de cat carele maT vi-tez, Corona UngarieT n'ail avut sub sine, se scie ca pismaOTnemului Romanesc de pe timpul luT Ioann Huniadi tot intruacea s'au silit, cum ar putea stinge vestea §i lauda nemuluinostru celul Romanesc. Drept aceea numaT intru aceea i§T biz -tea capul, cum ar putea lua pe Ioann Corvinul de la RomanT,ca sa'§i inalte nemurile sele, care pe vremea aceea mult sca-cluse, iara acuma intru atata s'ati stins, cat in tera Ungurescgpu ;inT UngurT diao0 se aft, in Ardel de abia dou6 sell treTfamiliT (clic de ceT maT luminati i maT puternicT); ci stapanescacuma in Ungaria maT cu sema HorvatiT, TotiT i NemtiI; inArdeal Romanii ceT corcitT i SecuiT, carii a§a s'ari lit catin multe comitaturT maT ales in Ardel, nu se afla boierT Un-gurT de vita, fail numaT RomanT §i SecuT, prasiti intr'inseleprin casatoriile for cu Romanele i UngurOicele. Anume ti-a0putea aicT spune tote familiile §i cele din Ungaria, §i cele dinArdeal, care nu sunt, ci numaT se numesc pe sine UngurT,darn incongiur perirea, care ni s'ar putea intempla din spu-nerea adeverulut Una totu0 nu o pot tacea, adica: ca Un-guriT ceT vestiti maT 'nainte in VAX lumea, de atuncT all in-ceput a merge inapoT ca raciT, de cand s'aii despartit de Ro-manT, §i s'att insotit cu alte nemuri.)

153

(32) loan Cichindel, ail scris mar multe fabule si Inv&taturT morale, care avura atata lucrare asupra minter poporu-luT, incat d-nu Christescu in auto-biografia sa, tiparita la Bu-curescT in 1873, ni spune ca, fill de popor nascut si crescutin o padure, s'aii desteptat pe la inceputul secoluluT acestuianumaT prin citirea fabulelor luT Cichindel.

(33) Xihail Cogdiniceanu, all facut cunoscuta istoria Ro-manilor publicand, pentru prima Ora la 1852, tote letopisitilenatioliale, din care punem aicT ca model urmatOrele :

DIN INTRODVCERE.t Nadajduesc ca prin publicarea cronicilor MoldavieT, con-

tribuind la desvoltarea patriotismuluT, voirt contribui tot °datasi la parasirea utopiilor care pe multi all inselat pana acum,facendu'r a crede a triumful nationalitater sta in cel putin ao compromita. 'sera nOstra nu prin grabnice si sgomotOseschimbari se pOte ridica. Reformele blande si graduale, imbu-natatirele seriOse, respandirea instructiuneT publice, respectareadrituluT tuturor claselor, indreptarea moravurilor in familiT, in-tarirea, statornicirea, si respectarea putereT ocarmuitOre, caorgan al legeT, aceste sunt singurele elemente de regeneratiepentru not Orr ce schimbare silnica, on ce prefacere neprac-tica nu pot sa ne fie de cat fatale. and revolutiile incep, ci-vilisatia inceteza; resboiul nici odata n'ati facut de cat a mis-tui rodurile semanate in timpul pacer.

Gandul meil este gros de tote aceste privirT; asT don sarump valul ce ascunde viitorul patriei mele; asT dori sa fillmacar un minut pe tripodul PitieT, si sa prorocesc tea sinatieT mele sOrtele cele maT aurite.

In tot chipul sa nu ne speriam, de cat cand vom parasitots tintirea spre bine si progres pacinic, si vom sta cu bra-tele incrucisate, credend a tot este perdut. In noT, este cevatare, puternic, providential, care ne-ail aparat, in nisce epoce

- 154 -cand au *hit imperil mult maT sdravene. Consciinta natio-nalg epte incl vergurg ; cOja singurg 'T este imbatrenitg. Exis-tenta unuT popor este un lung an, cum a slis un scriitor fran-ces, care pi el are dilele sele de paclg pi de lumina strgluci-tore, timpurile sele de amortelg pi de mgtiOse seceripurT. SInu uitgm ca Fratru secolT de sclavie au apgsat asupra GrecieT,arg ca sg pOtg smulge din inima fiilor eT acea antics natio-nalitate, pe care palopul luT Mahomet al doilea amerinta de ao stinge pentru deapururea.

Asemenea inalte consideratiT, intemplgrile timpurilor tre-cute, adicg istoria, ni le pOte insufla maT cu upurintg. Intr'oepocg ca a nOstra piing de tote deceptiile, in care spiriteleatat de mult lucrezg pi inimile atat de viii simtesc nevoileuneT credinti, ce hrang putem sg avem maT indestulgtOre pen-tru nergbdgrile nOstre de cat cultul tereT nOstre? Cetindu'T is-toria am avea maT multi ispitg prin trecut, am pretui maTmult presentul, pi am spera maT mult de la viitor; eget ana-lele nOstre ne-ar areta vederat ca providenta nicl °data nu neail lipsit, pi ca parintit noptri, de pi au avut greutatt pi pedicTpe eare noT nu le vom intelni, eT nicl o diniOrg n'ail desng-dgjduit de denpit pi de tera lor.*

Resboiul lul Stefan Vodg, cu Matias Craiul Ungu-rose dupe letopisitiul scris de Vornicul Urechie.

alatias Craiul Unguresc, bizuindu-se puteril sele pi mep-tepugulur sea, cu care pe multt din vecinil set T-ail surpat piT-au supus, carele de multe orT resbOie fgcea cu Turcil, pi cunoroc isbandea, neavend nicT o pricing dreptg asupra luT Ste-fan Vodg, ce numaT ca sl'l pue sg fie supt ascultarea luT, casg'pt fie cuventul deplin, cand de multe oil se lguda MatiasCraiul, a cate resbOie face Stefan Vodg, tote cu puterea luTle face, pi de subt ascultarea lul face isbandg; pi vrand de cese lgudarg, ca sg arate cl'T adev&at, au trimis soil, la StefanVodg sg i se inchine. Earl Stefan n'aii primit. DecT Wslend

-- 155 -Matias Craiul voinicia luT Stefan Voda ca nu o p6te supuneall steins multa Oste a sa; i ajutor luand de la altiT, all pur-ces in anul 6975, §i all e§it in Moldova, i dicea ca cu calemerge sa duca la scaun in Moldavia domn pe Petru Voda.Si all e§it la Trotu Noembre 19; de acolo all mers la Ro-man Noembre 29, i acolo s'ati odihnit pang a §eptea 4i pra-dand i jacuind. Iar a opta di Decembre in 7 all aprins ter-gul Romanul, i all purces spre Suceva sa apuce scaunul. SimaT apoi socoti sa nu ramie vre un unghiti nepipait de den-sul, all lasat calea despre Suceva, unde '1 a§tepta Stefan Vodaqi all luat spre Bae, unde all sosit lunT Decembre 14; i acolola Bae cum nu vrea avea nici o grije, de nici o parte, '§ylasa Ostea fa'ra nici o pada, la bautri i la jacurT. De care lu-cru avend Stefan Voda scire, i prindend limba marti Decem-bre 15, all aprins tergul asupra lor, cand ei era Para de nicio grija; i fiind el' betT T-ail lovit Stefan Voda cu 6stea toc-mita In revarsatul clorilor, de all facut multi morte i perirein UngurT; ca el' nefiind tocrniV de resboiti, nimica de armenu s'ail apucat ci de fuga. NicT cu fuga putura scapa, ea fiindnOpte de nu scia incotro vor face, in tote pantile ratacea.DecT 'T vena teranii in z&Oie §i prin munti, unde vro 12,000peritT s'aii aflat. MaT apoi i singur Craill, rank de segetaforte rel.'', abia all haladuit prin potecT, de all exit la Ardeal.A§a norocesce Dumnecleti pe ceT mandri i falnici, pentru caarata lucrurile omenesci, cat sunt de fragete, i neadevrate;ca Dumnedeil nu in multi ci in putini arata puterea sa, canime sa nu se nadajduiesca in puterea sa, ci intru Dumneleilsa'T fie nadejdea, nici Para cale resbOie sa faca, ca Dumnedeucelor mandri se pune impotriva.

(34) Vasile Alexandri, all publicat pentru prima oreDoinele sell cantarile populare ale Romanilor, din care repro-ducem §i noT aicT urmatOrele bucatT, cari presinta traditiu-nile pastrate despre modul de vietuire a Romanilor din vre-mea vechie.

156

ERCULEANset

fmpartirea Daciel In trel

Plecat-ati In clTorTTrey surorT la florT.Sora cea mar mareS'a dus In spre mare,Sora cea mezinnPe mal, In gradinn,Sora cea maT mien.§i maT selbatienS'a dus, dusPe Cerna In sus.Iar In urma forMu ItT vornicT cu dorS'ati lust cnntAnd§'ati venit plangand.Iatit-un CApitan

Cnpitan Rtm lean,Cit mi se ivescePe mal se opresce,Cu Cerna gritesce:*Neil limpezieStar de'mY spune mieDespre trey surorYPlecate din ilTorY.

Sora cea mar mareS'a dus entre marePe Dunnrea 'n josLa un plaid frumos ;Sora cea mezinitS'a dus din grndint.Peste flout muntr,

a) Mt unesc cu d-nu Alexandri In ceea ce spune acest cantec a6 ur-mat a fi compus la ocasiunea Infiintnrer bitilor de la Mehadia. Sunt Inst. depitrere cd acesta nu s'att ftcutti pentru prima lord deschidere de clttre vechiT

Romany , ci numaT la o redeschidere a acelord NIT mai tarcliil spre seco-lul XII, acT numaT pe atuncY Dacia nu may era una, ci trey dupe cum null(cintecul. NumaT dtipe o asa trecere de timp se p6te Intelege necunoseinta unurcapitan R/mlean despre sOrta Dacia si tntrebnrile pline de nesciintl ce faceasudra surorilor. Erculean p6te fi dar $i numai unul din dipitaniT venitT de laGenova In secolul XI si care pentru Romany era socotit tot ca Rimlean, dupecum sciati en era toff ItalieniT, pe cand Dacia se despnrtise de Roma In se-colul III. Este de observat apoT cti cantecul acesta descrie cloud timpurT, adict.Bout situatiunT deosebite pentru cele trey provinciT surorT asa la Inceput, fliori,adia sub Tsaian sell Aurelian, Sora cea mare (Moldavia) s'ad dus entre marea(Negrn); Sora mezinT (Muntenia) ad remas pe malul Dunitret In grAdinn. Soracea may may selbitlicd (Transilvania), s'ati dus pe apa CemeT In susspre Carpatt La versul 23 'Jinn sora cea mar mare si cea mar mien, se

gnsesc tot pe loc, una plangand la stanca alta la un plaid frumos; dar soracea mezind la dus din grlidind pate noult munfr in codri cdruntr. Asa darn,barbarif nnvnlisern deja In mod de a face sit pribegiescit Romanif din Munte-nia peste munciT codri din Transilvania. Poesia acesta trebue sit fie fncutildar, In urma nitvitlirilor barbare, dar mar nainte de Radu Negru.

part!. *)

mdri,

cit

mice ,ri

-

in

l

si

In. codri caruntr.Sora cea maY mica§i cea selbaticaPlange colo 'n stand.La umbra adanca..Ercul Erculean,Capitan Rtmlean1st rapede caluYDe resenit malul,S'ajunge 'ntr'un sborLa stenca cu dor.gEsY, fail, din petraSa to vest °data!

Cum sit 'ea din petitCa sunt gela teaSi me tern de s6re...Nu m'a sdrbe 6re?

Se n'aY nicT oFag. selbatica,Ca to -oid lua 'n bratsS. maY printlY la viata,Si to -oiti coperiSi mi to -oid feriDe vent si de s6re,De-a for sarutare.

Baditd, badita,Deft sunt dragulitl,Sotie de vreYDe vreY sa me id,

sc6te din stencil,

157

Din umbra adanca,SO es la luminaCu inima ptin11.*Ercul Erculean,Capitan RtmleanCala peste petraSi loll ca 'n dataLumeT se arata0 dalbit de fata.Alba, gala URI,Vie si frumesa,Dulce, recor6sa,Cu per aurit,Pe timer! led_Cat o gi zaresceSerele s'opresce,Si facet s'aprindeSi raga -Y se 'ntindeCa un sttrutatLung si tnfocat.Iar cel ErculeanCapitan RtmleanMT -o apuca 'n brat*De prinde la vieti,MT -o strange la pept

legana 'ncet;Si-T face 'n recereDeparte de sereCuYb de floriceleCrescute la stele.,

ALGA VEDUVA SAO FEME1A ROMANA.

Sus pe maluhDunaretLa perdeoa cu cenT reYA Salghit a vadandEste-o turma de carlanYPascua de opt ciobanY;Turma SalghiT cea frum6saCa Soimul de inimesa,

La perdea 'n metlul nopterNemerit-ad haiduceY;Nemerit-ad, navalit-ad,Palosele zinghenit-att,Pe cTobanY legatu-mr-ati,Dula 'mpnscatu-i-alt.Iar pe baciul cel mar mare

fact,

M6

- -

§'o

II fereca si ma! tareCu c6tele la spinareDe striga a rdti 11 clore :,Cdpitan CaracatucYVatasel peste haTducT IPeste cincY-sute si cincTTot haiducT de ceY voinicT.De-aT facut vio data bine,11-0 o mill §i cu mine§i'mY deslega bratele,Rdti and dor sermanele I aapitanul se 'mblanzia,Bratele i le slobozia.Jail baciul cum scapa,Mama 'n Sinu-sT o bagaBucium de our cata,§i de treT orT buciuma,Valle se resuna,Frunzele se clatina,§alga 'n somnu-T l'audia,Din somn §alga se treilia,La socrti-sa se ducea§i din gura asa-T dicea:aMaica, maiculita mealN'auclisT to buciumand§i vaile resunand?Nu stiT, maid. ciobani!Rdtacit-ad carfanif,OrT drumul all ratacit,OrT haiducT i-ad navalit ?.Baba s6cra respundea :.MergT te culca fata mea,De ciobanT nu te 'ngrijia,C'asa bucium eT cu dorand lel dor de casa 16r.,S6cra bine nu sfersia,§alga iar a aucliaGlas de bucium resunand,Pan' In suflet rdsbatand..13eT I copiY, copil argatT1Somnul dulce voT lasatT§'un cal iute'm! trisauatT,

1.58

PunetT salla barbatesce,SI Incalec voinicesce..Ea pe cal se arunca§i spre Dunare-alergaHaulind -si chiuind,Buzduganul Invertind.Cat haiduciY o AriaLoc de fuga nu gaga,Tara §alga 'T urmaria§i din gura-asa racnia:.Ean Wept' Wept' asteptaStt luptam la lupta dreptaCapitan Caracatuc!,Vatasel peste haiducT,Peste cincY-sute si cincTTot haiducT de ceT voinicT ISta.r pe loc sa. ne 'ntelnimDoud vorbe sa graim§i 'n arme sit ne lovim,Ca md giur pe Dumnesleil ISI te 'nvdt ed, caul melt,Cum se legs ciobaniT,Cum se prada carlaniT..apitan CaracatucTCetas mare de haiducTSe ducea, ducea, ducea,NicT capul nu-sT Intorcea.§alga-T icT, §alga-T colea,Capul din fuga-T dila!Capu 'n .unnit remanea,Trupu 'nainte fugia,Sangele pIrId curgea,Drumul ros a se facea I

Ci-ca, marl de pe-atuncT,and vinti cete de haiduc!,Drumul for nicY cif gresesctl,NicT ca sled maY nimerescd,La perdeoa Cu calif re!A §algaT a vddanef,De pe malul Dunard.

159

MIHUL VOINICUL SAO BARBATUL ROMAN.

La delul Barbat,Pe drumul sapat,Merge haulind,Merge chiuind,Mihu copilagMindru Plums,Patinas de frunte,Copila§ de munte.Merge el cantand,CodriY dismierdandDin cobuz de osCe suna frumos.Merge cel voinicPe-un murgligor micPrin meslulPrin codrul Herta.Mu lt e frunza desa,Noptea 'ntunec6sa.

i calea petrosa IDar and se ureaSi murgul caleaPetra scapara,Noptea luminaNOptea ca slioa.Merge, man, merge,Surma li se stergePrintre frung caslutePe caraft perdute.Merge tot merestVoinicelul medDin frunze pocnind,Codrit vechT trezindSi mered graind:.Hat, murgule, hatPe costa pe plat.Ce lag to drumul§'apucY colnicul ?

Or! zeoa te-apasit,Or! saua te 'ndesa,OrY friul cu fluturtOrY scumpele rafturtOrY armele meleCe lucesc ca stele,De duet asa gredTrupusorul med ?

Zdoa nu md 'ndesit§ana nu m'apasa,Frlul nu md strangeChinga nu mL frange,Dar ce md apasa§i 'n drum nu me lass.

s'atind pe-aicYPatru-sled si cinctCincl-sled fara cincYDe haiducT LevintYDug de la parintYDe cand erad mittLa codru 'n poticT.§'acum se gasescdLa valea adanca,La muchie de stancaLa des paltinis,Mgrunt alunis ;La masa de petrit,in patru crapatit,Cu slrma legata,Cu slove sapata,Cu slove de carteCu our suflate.Iar in masa sadeGrata sa te pradeIanug UngurenVechiul hotoman,Cu barba sburlita,

noptiT, Ca

-

1G0

De rele 'nvechitN,PanI 'n brlii lungit1,Cu brig 'nvelitl.El are, mIT (rate,SKbit lungT si lateDurdI ghintuit!t,

§i mat are Inc!!Pe 'mpregiur de stanaVoiniceY LevintY

Cu armele 'n dincY.FeciorY bunt de mAnd,Cii lift, tart de vend.Mat grog InVoinict fdr' de lWPdlCu chivere nalteCu coclile lateLlisate pe spate.EY to -or suchSi s'or rapecli,§i amar de tine§i amar de mine !

Hat murgule, haTPe casta de platLasd. colnicul§'apudi drumulCd estY cu MihullLaSit tn urma-ti terraCa to fail pe semi(Istor bra;e grilse,Grose si v8n6se5i istuY pept lat,Let si 'nfAsurat ;Istul plllosel

Cu buza de-otel.Unguru'Y fdlasNu'Y primejdias;Gura luT e mareDar nu mused tare.CatY sunt eY ? cincY-clecT,

ese-slect, opt-cled.0 sutA mie?

Ease 'n cale'mT, vie,Dad. vretl sa scieCine e MihulMihul Romlnul!Murgul ca gandulLas6. colnicul§'apucif. drumul.'Hai Murgule, haY,Pe costtt de platLa pens grad,Dumbrava frum6sXCu &IA 'nverclit.1,Cu floe( Infloria

II

Eatli 'n codru, eat6,lanust de-o-datl

Cum benchetuesce§i se veselesce

mereminesce, (are gr ija)Pe gAndurT pomesce ;Cd din clad In dudAude sunandCodriT resbittendUn mandru antic,Cantic de voinic§'un glas de cobuzDulce la aurtl,De cobuz de osCe suna duios.*i iatd, si iatCd IanusT de-o-datITresare si sare§i dice 'n glas mare.iVoT vitejilorHaraminilor ((meld de artne)Ian' staff s'ascultacr§'armele-apucatT,Ca a cam auzUn glas de cobuzPrintre frunzT sunAndCodriT desmerdind.

I II

CI

SUL,

CC

- 161DecT voT sa grabiff,Curand porniffSt -T esitY In calePe deal $i pe vale,La pod la htrtop,La tuna de plop,La potica strlmta,La cararea &luta,La fOntana lina,Cu apa pufina.De-a fi veun vitezCu florT pe obrazSA nu mi'l stricatTCi sa mi'l legatT.De e vre-un fermecat,De muerl stricat,0 patina stt'T datT,Drumul sa'T lasatI!UnguriT pornescSi calea-T opresc.Ear cat IT zaresceMihu li grdesce:VoT voinicilorMoglrlantlor,Cine v'ati manatCapul v'ait mancatlSi nicT ca sfarsesce,La harfa pornesceSi se tnvartesceTotT tT risipesce.ApoY iar purcedePrin cel codru verde.Murgul se urcaSi cand el calca,Peatra scapara,N;5ptea luminaNOptea ca diva.IanusT cum Il vedeDin loc se repede:orVoT Vitejilor,

Haraminilor!DatY cu lancile,

DatT cc flintele.LasafT flintele

LasatT lancileVoT, VoinicilorMogIrlanilor 1Ca ed Mihu sunt,Si vied se vd cantUn mandril canticantic de voinicCum n'atT auditCat veac act trait..

III

Eata, mari, eatsCa Mihu de-o-dataIncepe pe locA slice cu foc,Incepe usorA slice cu dorUn cantle duiosAtat de frumos,/*anti! ca resun,SoimiT se adun,Codrif se trezesc,Frunzele soptesc,Stelele clipescSi 'a cale s'oprescEar UnguriT moltCu drag 11 ascult,Si IanusT IndataCa ne alta dataGlasu'sT Imblanzeste,MihuluX graeste,La masa '1 pofteste:.Vin' to Mihule,Vin' voiniculeSit benchetuimSi sa veselim.S'apoT amandoTNe-om lupta noT dot.EY cu to;Y s'adunLa masa se pun

8. 8. A T. 6063. 11

§i benchetuesc§i se vesclescPloscele ciocnesc,VeselT chiuesc.Dar dud a6 sfarsitDe benchetuit,Masa de-ospatat,Vinul de gustat,IanusT Ungurean,Mihul MoldoveanDe-o parte se clue,La luptit s'apuc.Cruntli-T lupta forCa e pe omor.Cine c'a picaNu s'a maY scula!Ear Unguri! tortLuT Janus! nepotTStud de mi -T privescCum mi se 'nvartesc,Cum mi se smucescCum mi se tthntescCa doT smei, ca letCa leY parale!.Eata, man, eatsCa Mihu de-odataIn loc se opresce,Pe IanusT sucesce,Sus 41 opintesceJos Inca '1 isbesce§i 'ngenuchT 41 pune§i capu-T repune,Ear UnguriT toffLuT IanusT nepotT,Stall IncremenitiDe mane higrozittMihu mi-T trezesce§tast-fel li gthesce :VoT, copiilorMogIrlanilorCare. s'a aflaDe va ridica

162 -

Buzduganul medCat este de gred,Durdulita meaCat este de grea§i zealele meleCat 1mT sunt de grele,Acela sa vieCu mine 'nfratieCa sa vitejescaNumele sa 'T cresca IsUnguriT se 'ntrecLa panthnt se plec

i 'n zadar se 'ncercNicY unul nu pateSit ridice 'n spateArmele cuicateCu-aur ImbricateCu fer ferecateoVoT miseilorMoglrlanilor !Codrul mi-1 lasatT,Jugul apucatTCa nu suntetT voT,Nu suntetT ca noTomen! de mandrieBun! de vitejie,Ci 6menY de glataBun! de sopa§i cum Slice 'nclataMihul cel voinicCu degetul micArmele ndica,Pled( pe poticitCu murgul voiosPrin codrul frunzos.§i 'n urma-T vuesceCodrul clocotesceDe-un mandru dudeantic de voinic,De-un glas de cobuzDuke la auz,De cobuz de osCe sand frumos I

lata.s

-

I

'ii

I

- 163

TOMA A LW MO$ SAU ROMANUL LA BETRANETE.

Depart; (rate, departe,Departe oi nici prea forte,Sus, pe oesul NistruluY,Pe plmentul TurculuY;Colo 'n zarea celor culmY,La gropa cu cei cincY ulmYCe resar dintr'o tulpinitCa cincY fraft de la o anima,§edea Toma a lift Moo,Boer din ;era de jos;§edea Toma cel vestitLAngA inurgu-I priponit,Cu teruoul de argintBAtut In negrul pamesnt;1,41 pe &ba cum oedeaM3ndr1 masd'oY tntindea§i tot bea Si veseleaSi din gurA-aoa clicea :.Inchinare-aoT n'am cut;Inchinare-aoT murgulutDar mi-T murgul cam nebun§i de fug'd numaY bun ;Inchinare-ag armelor,Armelor surorilor,Dar oi ele 's lemne sect;Lemne sect, otele recY !Inchina-voin ulmilorCrieoiT culmilor,CA stint gata se'mY respunziCu fremgt voios de frunzli,

vozduch s'or clAtinatii mie s'or tnchina !Eat A, mAri, cum gr(iaCA 'n departe aucliaUn nechez ce nechesa§i se tot apropia.Toma 'n cet mi se scula,Peste cAmpurY se uita

§i zAria un hotomanPe-un cal negru Dobrogean,Un cal sprinten voinicesc...PlAtea cat un cal domuesc.Ho;omanul nalt, pletos,Cum e un otejar frunzos,Era Manea cel spAtosCu cojoc mare, mitos,Cu cojoc tntors pe dos,§i cu ghiOga nestrugint,NumaT din topor cioplitl.El la Toma 'ncet venia§i din gull aoa grdia:

AIel ! Toma a ha MooBoer din tera de jos,Ce ne calcY mooiele,§i ne stricT ftnetele ?.Boer Toma a hit MooIT da plosca cu vin rob:

S i trlesd, Mane fArtate IDAV maniea dupe spateCa sit bem In giumtate.aManea cu stanga lua,Cu drepta se Marina,Palooul din sin scotea§i aoa bine'l tnvertea§'aoa bine mi-1 chitea

pe Toma mi -1 tAiaPe la furca peptuluY,La tncinsul briululb'asupra buricululUnde -T greu voiniculutToma crunt se oteria...Manea 'n scrAff se 'ntepeniaDos la fugA oi punia..AleleY I fecior de lele !CitcT ripioY Pee mele IDe to -ag prinde 'n mina mea

si

tii 'n

'T

CI

-

bile tu n'aY maT aveal.§i cum sta de cuventaMatile si le-aduna,fn cosurY si le bitga,Pe d'asupra se 'ncingia§i la murgu-T se ducea§i cu murgu-asa gala

AleleT I murgulet mic,AleT dragul melt voinic !De -at putea la betraneteCum puteaY la tinerete I*Murgul ochrsT aprindea,Nechezea si respundea :

Iatl coma saY pe mine§i de-acum to tine bineSe'tY aret la betrineteCe-am pleat la tinerete I*Toma lute 'nclilica,Dupe Manea se lua§i mere6, mered striga :sAleleY I murgulet6 mec,AIeT I murgul melt voinic,Astemete drumuluTCa si iarba campulutLa suflarea ventuluT !*Murgul mic se astemea,Manea 'n 16tuir cli seria,Toma turba ritcnea :Thiatu m'aT tflhitresce,Fugitu-mi-aT miselesceDe to -asT prinde 'n Infirm mea

164

;The tu n'aT mat avea.Stilt pe loc sit ne intalnimDone vorbeDoue vorbe oteliteCu palosile greite 1,Manea 'n leturY tot fugiaTare Toma '1 ajungia§'asa bine mi-1 chitiaCI din fuga mi-T titiaGiumetate-a trupuluTCu trey c6ste a negrulutManea 'n doue, jos ettdea,Toma murgulut cliceaAleleT I murgulet6 mic,AleT dragul melt voinicOchiY mi se painginesc.Te grabesce-alerge, fugT§i ca gandul se me ductColo 'n zarea celor culmT,La gropana cu cincT ulmT,CI ett murgule-oitt muriPe tine n'oT mat sari IIar cand sufletul mi-oid de,and nu to -oitt mat desmerda,Din copit6 s6-tT fact sapa.Lang6 uhnT -sa-mT fact o grapii§i cu dintiT se m'apucT,In tainitl sit me-aruncY.UlmiT cit 'or clatina,Frunza c6 s'a scutum,Trupul ce mi a astupa I*

MOGOS VORNICUL SAU RUDELE ROMANULUI.

In oral la BucurescTTot staT si sit privesaPe ceT septe voinice!Mandri puisorT de miter,§epte fratT ca septe brazTTotT de'aT tut Mogos cumnatT.

ET In capul podululIn fruntea norodulutAstepta pe sora for§i pe mandru-Y sotior,Mogos vornicul bogatCe glumeste ne'ncetat.

$i

sl gritim,

:

I !

sl

o

165 -ET la umbrI se culca,Bea voios si ospeta,Cu ploscuta 1nchinaDe cincT vedre s'o oca,Vadra TarigradulutMesnra 'mperatuluT.Iar fratele cel maT mare,(CI-T maT mare minte n'are)Pe drum ochi 'sT alergaSi cu glas dogit striga :falritT voT ce zIresc ee?IatI vine ca un zmeI,Vine Mogos vornicul,Cllare pe galbinul..FratiT totT mi se scula,Peste campurl se uita,§i vedea, mIri, vedeaCum venia Mops venia :.Bunl tlioa, septe fratT,§6pte fratT ca septe brazl!

Bun sosit, frate cumnate,Al venit pe ne-asteptate.Dar unde 1Y-e sociera?Ce ne -al Mut soriera?OrT p6te -c'aT si uitatCdtre noT ci te-aT legatCand pe Stanca ne-al luatS'o aducT la fratiorTPe ierna de poe orT,Cit's maT multe serbItorT;Pe veia de patru orTCI's maT multe lucrItorT ?

Ba, maT fratT, eti n'am uitatClitre voT ca m'am legat,Si cu Stanca am plecatS'o aduc la desfatat,Dar In drunml pIrdsitTurd, TItarT ne-all tntelnit,Si pe Stanca mT all rIpit.Pe StIncusa ne -all ritpit§i tu, Mors, aT fugit ?Cu ceT furl nu to -aT luptat,

Dupe eT nu to -aT luatNone ani se-T tot ailing!Si cu mOrtea se-I ajungT?.Mort dar, cane blestemat ICI tie nu ti -all fost datCa se fiT vrednic cumnatCu-aT StIncuteT septe fratT,§epte fratT ca septe brazT laSi en to tiT crunt turbo.Palosele ridica.Iar fratele cel maT mare(CI-T maT mare minte n'are)Palosul mi-1 Thvertea,In Mogos 41 asverleaDar nicT cl mi -1 nemerea.Palosu 'n vent Alia,De-un zid mare se lovia,§i 'nderept se lntorcea,Lang-1 Mogos de cldea,Si 'n plment se Ingropa§i panii 'n mInunchT intra.Iar fratele cel maT mic(CI-I maT mic, e maT voinic)Palosul mi-1 lnvertea,In Mogo§ 11 asverlea.Si prin inimI'l junghia!Cand de-odatti ce vedea,Ce vedea si nu credea?0 telegI zugrIvitti,Pe din %till poleitICu doT-sere -ce telegarTTelegarT cu clime marl,Si 'n telegI sora forlnflorind ca un bujor 1.Bunl tlioa, fratiT meT,Septe puisorT de zmeT1Dar unde vi 'I cumnatul?Ce mi-act facut blirbatul ?

L'am trimis In lad de-a dreptCu septe palose 'n pept,Ca nu -T vrednic sit traiesca§i cu noT sa se rudisca,

166

Cine 'n Ord I pitgfinesca.Nu scie a vitej6scl

i nevasta a-By pazescl 1VaT de minel ce act fdcut?VaY de von n'alT priceputCum ca Mogos a glumitCAnd de mine v'a grlit?aBine vorba nu sfersea,

Lacriimi din ochi li esea,lAngd Mogos ea clideaCu bragele '1 coprindea11 bocia, 41 desmerdaApoi sufletul si-1 dain capaul podului,in ochii norodului 1

MOVILA LUT BURCEL SAO PLUGARUL ROMAN_

trite° 4i de serblit6re,intro 41 en mandrel s6reCare lamea 'nveselea§1 Cu aur o 'nvelea.Ida mart se Ives.CI alt s6re streluceaDomnul Stefan eel vestit,Domnul cel nebirnit !El pe cal imam§i Cu multi voinici plecaDe la scara cnrtei leiLa bisericit 'n Vaslui.Clopotele resuna,St4gurile i -se 'nchina.Armasarii spumega,Pride gi-le mugca,lar poporul tot striga:41 trIesei Maria ta!'Cand aprope de intrareCe s'ande 'n depirtare ?Glas de om chinind tare:ellai, ho, ta, ho, BomanTrage brazdI pe titpgan..Stefan vodit se oprea§i din girt -aga gala:*4Au4it-ati, supGlas de Roman necitjit?fntr'o clipl Bri glisiti,§i en el aid sit fiti.

Cinci pantirl se alegea,Pe Vaslui in sus mergeaPan' Area intr'o movillUn Roman arand in silt§i movila brezduind§i din gnrit chinind:grid, ho, ta, ho, Bourean,Trage brazdit pe tipgan!.Cei pantiri desciilecaPe Roman it fereca,La Vaslui 11 aducea§i la Domnul mi-1 ducea:(MI Romine, sit n'ai tdmit,Spune nod cam to &mit?

Unlit n'am el aunt Roman!"Tdmil, n'am el 'ml-egti stIpan!Tu egti Stefan Domn cel mareCare 'n lame sitman n'are,§i en nut §oiman BurcelPuigor de voinicel !

St traegti dacit n'ai Ulna !DI-ne nod bunt MinaCum de to -al *UnitSt te-apuci de plugarit,Teems 'n timp de arbatoreTocma 'n timp de Inchinare?

D6mne, pun mina la pept§i m15 jnr ati spun cu drept-Pan'a nn-ajunge pingar

167

Aveam falnic armlsar§i o ghilga nestrujitiCa pir6ne tintuitii,Care child o invdrteamPr 6scl prin da§mani Mean',Cite opt pe loc turteam!Ale lei! pe cand eramOm intreg de ml luptamMulti plglni am mai stricat!Multe capete-am sflrmatDe Mari §i de Lifteni§i de falnici Ungureni!Iar In foc la ResboeniMi-a cl4ut ghilga din miniDe o sabie paghnl;Dar n'a ci4ut numai ea,A cqut §i mina meaCa plginu alltureal...De stand n'am ce al ml facCam ajans un biet sgrac.Nici n'am ma, nici n'am plugNici juncani ca sä-i thing!'Ha vara m'am rugatDe bogatil cei din satSl-mi dea plugul ca sit ar...Mi-a Post raga in zadar.Atunci, 1:6oine, me intorseil,

La Mari el ml dusehlUn plug mare el prinseiti§i c'un bob. '1 Injugaiii§i de lucru mg apucaiii,CI slracul n'are s6re,Nici Bile de sitrbltoreCi tot 4ile Inciitore!**)Domnul Stefan l'asculta§i din guru cnventa:(Mli Burcele Mut melt !Iata ce hotlresc

un plug cu. §6se bol§i mergi bogat de la not

movila rezl§ieCa s'o al de plugirie;Dar in verfu-1 al to -a§eziCa stejar as privegbiezi,§i Mara de-i vedeaC'aii intrat in tlra mea,Tu sit strigi cat ce-i putea:Sli Stefane, la hotarlCau intrat streinii 'nAtunci en to -oiii amp,Ca un zmeit repeli§i nici arms -a remineaDe streini in tlra ma!)

(35) Constantin Negruti, au publicat pentru prima órgproverbele dicatOrele romanesci, adicg filosofia, intelepciu-nea morala propria a poporulul romanesc., pe care o re-producemil aicT ca invqaturg pentru generatiile nOstre aurmgtorilor noSri :

*) Se pote vedea aici cum strImosii nostri erati mai cu spord de catnot , pentru emit mai munciton de cat not , fdr1 si se Incurce ca notcu fel de fel de sgrbdtori si fdr'S sit alerge dupe pensii si ajutore pentru sluj-bele fitcute terei.

ed:

Ord!

mold

ci<

la'jl

dal!

si

si

si

168

PACALA 5I TANDALA.

Dar d-ta, mo0ile n'o sa ne spuT ceva? am slis catreb6tranul padurar ce ne primise in gazdg.

Ce vrep sa ye spun, fetiT meT? respunse el. Ce saye spun voue OmenT de ierT, el omul veculuT care portti unasuta de iernT in spate? VoT ye clicep Romani, i apof vorbiTo limbs pe care ell n'o inteleg. Purtap nisce haine sucite penisce trupurT stricate in care m6 indoesc a este inima. Sun -teST asa de cigarip §i gingag in cat de v'ar vedea strebuniTvo0ri, ar plange de jale.

Tote sunt a§a, Oise unul noT rizind, dar ilia tot nusuntem lipsitT de simtul ausluluT, i prin urmare ne place aasculta pove$T frumOse din vremile trecute, i ag pune rama-qag a istoria vieteT d-tale a sa ne faca sa adormim. Ia decTin brate cea plosca burduhOsa i'ti rgcoresce gatlejul.

Propunerea acesta zimbi bOra.nuluT, care urmand sfatuluTdat, deserts plosca, ig drese glasul, i incepu:

cTrebue sa titT, fetiT meT, ca eil sunt feciorul vestituluTStrimbd-Lemne care lua §tejarul cat de gros, it indoia cu ma-nile 9i'lii facea obada de rota. El era un om forte invqat qicunoscut pe vremea luT. Copilgrise cu Ciubar Voda cu careinv6tase carte la dascalul Pascal din Podul Iel6e, ce §tia Ale-xandria pe de rost, facutg de numitul dascal Pascal, de undenu titi cum all cgclut in manele d -luT Baracu de all tiparit'o.Petrecuse tots junetia sa la curtea luT Lacusta, a luT Papua0 a luT Parle-Vodg. Ce maT vremt acele1 cand venea prima-vara i e0ati omeniT la arat, daca nu li ajungeati boi Ia plug,se duceati la UngurT sail la Leg, §i luand de-acolo OmenT, fienemeg sail pro 0T, slehticT orT mojicT nu maT alegeaii IT

injugati i are' lanurT cat vey1T cu ochiT, unde semanati ghindgde cre0eall dumbravi pentru ca sa aiba strenepotiT lemne dears. De acea luat-ap s6ma cand e ger ierng i ventul vijie, ca

-

1G9

dacA ye puneti la vatra dinaintea foculul, aucliti unele lemnetipend vedetT strecurandu-se din ele o apa ferbinte? Ace le,fetil mei, sunt sufletele Le Olor care tips lacrimile Ungurilorcare picura, cAci sufletele lorpentru pacate pe semneosandit Domnul Dumnecleil sa intre in copacil pAdurilor, pecare le-ail arat cu suclOrea lor. Ce s'd maT clic de Omenii vre-milor acestora? El eraii nalti ca brazil, voinici ca Smeil.Thal mai era nepotul Vitezului Pitra, care aveaobiceiii, cand se punea la masa, sg inghita mai anteiii epteopt bolovani ca sA'i facA poft'a de mancare.

La versta de una-suta opt-cleci anT, tat'al meu v6clendu-se fa'ail tomnatic, se insurA cu jupanesa Darica, minunatgfemee grOsA §i frumosg dar cam prostana, clicend adesea niscevorbe chisnovate la care tata -meti respundea: Troc, Marko!La patru luni dupe ce se marita, nascu o fats. Ast4 nascareFara vreme cam supara pe tata, dar popa ill lini,ti spuindu-ica asta se intemplg une onT, insI numal la facerea d'anteiti.Sorg-mea n'aii trait precum nicl doue-sute de II-4i' su-rorl ce am. In sferOt m'atl ngscut pe mine, vMindu-meaka mic ovilit ml-ail pus numele VindaM. Nascerea meacustA via4a mama, iar tatal meu simtindu-se ca au imbara-nit, chiema pe napl meti Pdcald, me incredinta Iui, §i apolmuri dupe ce mancg trey oT fripte §i buu o balerca de pelin,clicend ca nu trebue sg se duel pe cea lume flAmand insetat. El era atund de patru-sute opt-clecT trel de alit.

Naul meu PAcalA, era un om forte de duh, avea respunsla orl ce vorbA. El me puse anteiu la buchi, dar vNend caera sg me 'ngdug cu un Tverdu ce mi se prinsese in gat,hotAri a'mY spune singur tabla pe care trebuia s'o deprind pedin afara. Asta mi-au fost invetItura. Iaca ce'ml clicea el:

:Fine! De vrel sa trgqti bine sA aibi ticna, sI tosilqtI a fi tot-dea-una la mijloc de mass la coltil de Ora,pentru ca e maT bine sg fi fruntea cop de cat coda fruntei.Secli strimb grAepte drept. Nu 136.ga maim unde nu' ;T ferbe

i

i

le-ail

i

Sprind

alit i

§i

i

,ii

i

i

.pi

- 170 -Ola, nicT cauta caT moir sg le ieT potcOvele , cacT pentruBehehe veT prgpgdi 0 pe Mihoho.

Bate ferul pang e cald §i a tot lucrul la vremea luT.Nu fi bun de guru; gura bate capu. Vorba multi IT sg-

rgcia omuluT, §i tOtg paserea pe limba eT pere.Nu fi sgarcit, cgcT baniT strangatoruld intrg in mana

cheltuitoruluT §i scumpul mar mult pggube§te, lene§ul maT multalergg ; dar nicT scump la tgrite §i eftin la ding.

Nu te apuca de multe trebT o data. Cine gone§te douriepurT nu prinde nicT unul. Nu te intovgra§i cu omul bicisnic.Mai bine este sg fi c'un om vrednic la pagubg de cat c'unmi§el la dobendg. Nu te vtri in judecgtT. In Ora orbilor, celc'un ochT e impgrat. Cel maT tare e 0 maT mare, §i dreptulumblg tot-dea-una cu capul spart. La judecatorT ce intrg pea ureche, ese pe alta, cad sgtulul nu crede celuT flgmand, §imaT bung e o invoielg strambg, de cat o judecatg dreptg. Sun'aT aface cu ceT marT. Corb la corb nu'§T scOte ochiT. Ce esedin matg, §OrecT prinde, §i lupul perul schimbg, iar ngravul ba.

Nu te 'ncrede in ciocoT. Ciocoiul e ca richita : De cc '1,tar de ce rgsare §i din coda de cane sits de matase nu se maTface. Nu fi du§manos, cgcT cine face, face-i-se, §i nu e nicT ofaptg Odra plata.

Ferc§te-te de pro§tT §i de nebunT. Nebunul n'asudt nicTla del nicT la vale §i prostului nicT sg'T facT, nicT sgr facg. Elinvatg bgrbieria la capul tel. Sede pe mggar Si cautg mgga-rul. Nu '1 primesc in sat §i el cauta casa vorniculuT. Prostiadin nascere leac nu maT are. Cine se mesticg in tgrite 'RI mg-nancg porciT, ,Si apoT spune'mT cu cine te adunT, sgr spun cefel de om e§tr.

Nu te hrgni ca ngdejdea §i cu fIggduintele. Inteleptulfagadue§te §i nebunul trage ngdejde. SI trge§ti murgule sgpa0T ierbg verde. Ce 'T in maul nu'T minciung §i e maT bineacum un oil .de cat la anul un boil. ChelbosuluT tichie de mar-ggritar nu'T trebue, pentru acea nu te apuca de lucrurT marTcgcT e lesne a 'slice plgcinte, dar cu b..., de fatg mare, nu se

171

fac oule ro§ii. Dobenda mare, rope ciochinele, §i pana a nugasi mantaua, nu eraT dator. Cu rudele bea §i benchetue§te,dar negutatorii nu face, cacT de i sangele apa nu se face, §icama§a e mai aprOpe de cat antereul, dar nepotul e salbadraculuT. Frate, frate, branza e cu banT. Nu fi rapitor. Maibine nicT Oia cu douT mieT, nicT lupul flamand. SI nu vie vre-mea sa daT cinstea pe ru,ine, 0 saV ylica: c.... lupe, ce aTmancat. LasI pe OmenT in ideile Tor. Vantul bate,_ calla Tatra.Altuia IT e drag popa, §i altuia preotesa. Tot tiganu 41 laudsciocanul. pic slece, to taie una. Vrabia malaiti viseza §i cali-cul comandare.

Nu da imprumut ca sa nu'tT facT du§mani. DIV popopinteniT, §i bate iepa cu calcaiele; §'apoi, prinde orbul, scate'TochiT. Nu te bucura la ca,tigurT mid, pentru ca c'un rac, totsarac, c'un pitic, tot calic; dar cand umbli cu miere, lingetTdegetele ; Prime§te orT cer vor da. Calul de dar, nu se cauthin guru; i cine n'are ochi negri, saruta ,i albastri. Cand veTvoi sa te apucT de ceva, nu prinde iepurele cu caru. Mata cuclopot, nu prinde §OrecT. Nu te ingriji cum o s'o scotT in Ca-put. Nevoia invata pe carau§, i cine are barbs are §i peptene.

Nu te amesteca in intrigT. NicT pe Dracul sal vesli, nicTcruce Ali fac. NicT lupul pe Male, nicT balaia pe lup. Ia'tTcatrafusele §i fugT ca dracu de tamale.

Nu te 'ncrede in caracterul omului in slujba. El este obranza buna, in burduh de cane. Fagaduesce multe, dar sädea Dumnesleg, mama, sal fiti di fatal Nu gindi ca o sal scapide densul. Banul r6.1 nu se perde, §i are ac pentru cojoculWI; nicT socoti cal s'a 'ndrepta ; calul 136tran, nu mai invataa juca. Cand nu'T in slujba, e omul cel maT detreba, dar pos-tesce robul luT Dumnesleil, ea n'are ce manca; cacT minciunaboeresca trece in Cara Unguresca. Cauta sa'tT fie supu§il vred-nicT, ca sal nu slica lumea cal cum e Turcul §i pistolul. Dalepilda buns, pentru a pqtele de la cap se'mpute.

Nu fi falnic, nicT face din tintar, armasar. In urma resboiu-luT multi voinici se arata. Vulpea daca n'ajunge slice cal pute. Si;

172

nu fi din ceT cariT 4ic: Lasl-m8 sa te las, §i ia'l de pe mine alomor. Nu te certa, ca ea §tiil maT multe de cat tine. Haide,tats, sa 'tT ar6t pe mama. Nu umbla cu c.... in doue luntre,nici te mandri, cAcT mandruluT IT stA Dumnecueu in potrivA.

Nu te necaji pe sera Norocul cine'l scie? FA-me proo-roc, sa te fac bogat. Betivulul §i Dracu IT ese cu oca 'nainte;insa vremea le indreptl tote. Vremea vinde lemnele, §i nevoiale cumpArA. Tu ferbe mazAre §i tact Joel ursul la cumAtrul,pOte a juca §i la tine.

Nu te mania pe lume. Se manie vAcarul pe sat; satulnu scie nimic. Umilesce-te. Capul plecat nu'l tale sabia. Cinese 'naltA, se smeresce; §i daca adjunge cutitul la os, §i petrecTca canele 'n car, traesce ca vermele in rAdAcina hrenuluT, pangva veni vremea ca cuT pe cuT sa scOtA. Nu fi obrasnic. Vorcrede c'aT p tot butucT, §i'T da peste un omu§or care 'ti-aface cOstele pantece.

De te vor pofti la masa, to nu te trage sub mass, darnu fi suparator c'orii (Ace ca: Martie din posta nu lipsesce.De veT plgubi in vre o negutAtorie, sA'tr fie de inv6tAturA caaltA data sa nu te maT apucT de ea. 0 data vede na§ul p....finuluT; iar de veT ca§tiga, nu te maT apuca §i de altele, cadcine sare gardurT multe, i/ da cate un par in c.... §i ulciorul numerge de multe-orT la al:4. Cand ti s'or aprinde cAlcaiele, nuinbetrani, cAcT insuratul de. tenor §i mancarea de dimineta n'atigre§, §i betranul atnorezat, e ca chirosca cu pasat. FA cuno-scintA cu fata; n'o lua numaT pe auzite, pentru ca nu se ma-nancl tot ce sbarl §i se 'ntempla de departe trandafir, qi deaprope bor§ cu stir. VecIT cum all fost maica-sa, cad pe undea sarit capra, maT pe sus o sa sara iada. De-T vedeao ca nuvrea sa plAmAdescA §i VAX cliva cerne, cerceteatT casa, pen-tru ca bAtaia e din rail FiT roman verde §i rupe mata indo0. Bate §eua, sa 'ntelegA iapa, cAcT femeia 'T dracu; §edein del §i prAvale carul in vale; dar nu 'ntinde ata sa se rupA.GospodAria atT fie m6suratA, cAcT la gospodina bunA, multivinicT s'adunA; §i de §i patT ceva, nu maT to sa sell unde te

173

strange ciubota. Nu to apuca s'o pazescT; mai lesne poST paziun card de iepurT i macar ca gaina betrana, face zema bunt,feresce-te de babe. Baba betrang nu se teme de vorba grOsa.Lumea pere, baba se piapteng. In sferOt mangaete la neca-suri, gandind ca sacul §'a gasit petecul, ,i roga-te cli §i nOptesa'ti dea Dumnecleu mintea RomanuluT, cea de pe urma.

Frances, Nerntii, Rus, ce firea te-a facut,Pgmentul teil e bine-a nu uita.OrT mil e drag locul ce l'a nascut.EU, fratiT mei, orT unde vol cata,Nu maT gasesc ca dulcea Romanie,De-o i hulesc catT se hrgnesc in eaCord, VeneticT. Dar orT cum va fi, fie;Eii sunt Roman ,i 'ml place tera mea.

Lauda multi pe Francesul voios,Pe mandrul Rus, pe Nemtul regulat;La deniT spun ca-T bine i frumos;Dar, fratiT mei, eu, orl cat am umblatPe drumuri lunge cu ine ferecate,Nu me 'nvoiam; i vreti sa §titi de ce?Pentru ca'mi plac oselele stricate,Pentru ca. sunt Roman i 'ml place ;era mea L

Streine tell imT place sa le \red,Dar nu pot mult lumea a. colinda;In tera mea maT bine void sa. §ed,Cad, fratiT mei, orT unde vol umbla,N'am sa ggsesc a,a bung primireCum am deprins in ;era a vedeaSi in streinT e rece &duke;EU sunt Roman i 'ml place Ora mea 1.

La masa beil voios i vin strein;TocaT, Bordo, Sampanie chilesc;

- 174

Ba chiar inghit vinul de la Rin,Daca nu am Cotnar Odobesc;and insg am, desert pline pahare,ApoT incep sg cant vre o manea

sunt beat cat tin clilele-amarelEil sunt Roman... 'mT-e dragg tera mea.

(36) Nicolse loosen, mort in ecsil la 1849, cercetgpentru prima Org vechia organisare armata a Romani lor, pecare o reproducem aicT ca pomenire pentru urmatoriT no,triT:

«Plecand de la temeiul cum a armata Moldova ca §ia tereT Rominesci, dupe araarea cronicelor, se impertea incete de i,000 osta,T sub un cgpitan, afarg de apitaniT ceTmaT marl, cari comanda maT multe cete; a VgtaviT era ca-pete de Soo osta0; ca Suta,i1 comanda o sutg; iar cau0T,era peste clece osta,T; vom putea din notitele ce ne-ail pgs-trat Cantemir sa lgmurim cg armata se compunea din:

1. Di raband sail pedestrinzea, impgrtitT in opt capitgniisub opt apitanT, peste care era capitanul cel maT mare alDgrgbanilor (Dorobantilor) in num& de 8,000.

2. aldrafir de Terit, II,000 sub II apitanT. Ace,tiasta sub ascultarea HatmanuluT.

3. Pantird iarg§T un corp de cglarime forte insemnat.4. Done vgta0T: a CzYldra,silor de Gala /l' Fi a CeIldra-

,cilor de Tarzgrad, (I,000 OmenT.)5. Doue vatgOT: Umbliftorit de Hain §i Umblatorir de

Soroca, (i,000 Omeni.)6. Vata§ia de Fustag, (500 OmenT).7. Curtenit sail ceT ce n'ajunseserg incg in trepta boe-

rescg, §i slujea la curtea Domnescg. ET era totT nem de boerT,mergea la resboiil sub Marele Loge& ET se impartea 4,000

&lea in :a) Vata§ia Copiilor din casa luT Vodg.b) Vat4ia Aprozilor de Divan.c) Vat4ia de Paici.

si2i

2i

175

d) Valsia de PostelniceT marl si mid.e) Vgtgsia de Pg.hgmiceT.f) Stolniceil.g) ArmgseiT sub Mare le Armasiii.h) UseariT sub Usearul sail Portarul cel mare.Top acestT curtenT era maT mult o gendarmerie. VItg-

siele for era maT mid de cat ale celor-l-alte cete. De aseme-nea curtenT se afla si prin tinuturT.

8. Pu,sca,sit sail TunariY sub cgpitanul cel mare al DS-rgbanilor.

Acestea era cetele pgmentene; iar cele streine era:1. Sebnenit Hatmanesd, impgrtitT 'in zo BulucbasiT peste

care Bas-Bulucbasa de SelmenT. Acosta era pedestrimea streing,si se compunea de SerbT, BulgarT, Arngup si GrecT (io,000OmenT).

2. Patru cgpitanii de Ungurt sail NemfY, de cate 1 ,000OmenT fie-care.

3. Patru capitgniT de Cazacr asemenea.4. Cgpitgniele Tdiarilor Lipcani,5. Dou6 capitaniT de Be,s-lit, ce era Turd sad TtitarT

sub Besli-Agasi.Aceste douil cete se formarg maT tarsliti./ntocmirea ostiriT streine fu fatalg Romanilor. Rezimati

pe densa, DomniT ceT IV, tiranisa pe biep pgmentenT. De aceiao urg vecinica a domnit ne'ncetat intre ambele ostirT. La 1564,ostirea streing se macelgri mai tOtg de Hatmanul Tomsea siIlie, cand acestia se revoltg asupra luT Despot Vodg. La 1592,Aronu Voda eel cumplit o restatornici. De atuncT lupta intreambele °still s'a reinoit in mai multe randurT, si a adus marlnenorocirT -pre.

Militia 7erer se compunea:z. De capitgniile de miT, cite una in fie care judet. Fie

care capitanie se impartea in to rote de zoo OmenT sub unsuta?iti. Acestia la Inceput stall sub ascultarea Vornicilor defora; iar maT tarsliti se deter, sub Hatmanul. Dinteacesti

- 176

capitanT acei care se afla pe langg hotare. strejuia drumurile,potecele muntilor pi trecerea apelor. Iar ceT din mijlocul OriTuncle nu era temere de vrapmapT, ptrejuia la curtea Hatmanu-luT, pi se trimetea de densul in slujbele tereT.

2. SeimeniT sail SebraniT Agepti de care era in fie careterg cate patru sail cincT.

3. Calgrimea din tinuturT era sub comanda SardaruluT.Era un corp forte insemnat, pi apara tera de navarile Tg-tarilor.

4. Ceta vengtorilor de la munte. ET avea de datorie lavreme de resboili sa fie tot pe langg Domn in tabere; iar invreme de pace se intrebuinta la venatul dobitOcelor selbaticepentru masa DomnuluT. Pentru aceia of era scutitT de bir; iarpentru cheltuiala incarcatureT puscelor aveati lefg deosebitg.

5. Pedestrimea Campu-lungenT pi HangenT, armatT cusenete (pupcT) pi cu topOre lungi in coda.

6. CodreniT Tigeciulul in num& de 12,000 toff calgri.ET locuiati un cadru, dincolo de Prut despre hotarul Mari lorde Bugeac care coprindea in intrul sail maT 30,00o mile ita-linescT. ET era, dupe cum dice Cantemir cpieptul MoldoveTcel maT tare intre Prut ,i Basarabia.z. Aceptia intrecea cu vi-tejia for pe toll' ceT-1altl Moldoveni, in cat se obicinuise a sedice despre denpiT acesta vorbg: «cinci TatarT de Crim, pig-tesc mat mult de cat dece de Bugeac, pi cinci MoldovenT bi-ruesc pe dece TatarT de Crim; iar cincT Codreni, sail Tige-cenT, bat pe dece Moldoveni., Tigeciul, Campu-lungul pi Vran-cia era treT republicT can forma staturT deosebite in statulMoldoveT. LocuitoriT acestor locurT se carmuia dupe legile tor,nu primea nici un slupbapti al DomnuluT, pi nu era indatoratTcgtre densul de cat la un tribut upor pe an, a cgruia cantitatese hotgra la intrarea luT in scaun. Cele dou6 d'anteig da pHajutor de este la trebuintg. De multe on el', dice Cantemir,maT cu semg de Campulungeni, prin indemngrile unor capete revolutionare, se trggea de sub stgpanirea Domniilor, p-se da sub protectia Polonilor, care imprejurare a fgcut pe uniT

177

din istoricT aceleT natiT sa crecla a Moldova li-ail fost tribu-tara. Este cunnscut ca frum6sele institutiT republicane sunt fortevechT in Moldova; a in vecul XII inflorea inteacesta tell re-publica BirladuluT, faimOsa prin piratefia de uscat, si care seintinsese cu stapanirea pans la gura NipruluT; a cuthnd dupeaceia GenoveziT si RaguzaniT intemeiara mai multe republicTinteacest pament, ast-fel statura: GalatiT, Chilia, Cetatea Alba,Hotinul si Tigina.

Intr'acest chip ce am aretat, a fost organisata putereaarmata a Romani lor. La o trebuinta insa mare, sail cand pa-tria era in primejdie, se ridica eMaziliT si BreslasiTv teranT,maT cu sema «JoseniTe sail eel din tera de jos, si boerii cuOmeniT sari slugile for ca s apere patria amenintata. Acestiase numea atuncT aste de strcinsura sail oste in doMndd. sprea se deosebi de &tea de leld sari Lefegit.

Pentru plata lefilor ostasilor s'ale Darabanilor, pentru carepans la 1622, in a doua Domnie a ILA Stefan Tomsa BB. seoprea din tributul ce se da la Porta 5,000 ughi, se aseclase odajdie sub numire de fumarit, ca tota casa de teran se pla-tesca in vreme de pace pe an 8o aspri, iar in vreme de res-boiii 120 aspri, si la o nevoe maT mare un galben sail 200aspri. De ad se vede, observeza Cantemir, ce populata erao data Moldova, de vreme ce acesta dajdie Linea cu indestu-bare o Wire de 54,000 OmenT.

In vreme de pace armata era aseclata parte in capitala,parte prin judete. Dardbanir strejuia la curtea domnesca. Ca-pitanul cel mare cerceta strejile cliva si noptea, le pandeale schimba. In lipsa Agar din orasti el IT indeplinea locuLSeimenit asemenea strejuia in curtea Domnesca, schimbandu-se intre sine Re rand. Cazarma for era langa zidul curtiT, sise numea: Odilile Seimenesa.

Caldrasit de Tarigrad trebuia sa scie turcesce si se tri-metea cu depese.

UmblcItorit de Hotin umbldtorit de Soroca, trebuia sa

8. 8. & T. 6063. 12

§i

i

178 -

intelega limba Po long si Muscalesca, si cand cerea trebuintase trimetea in Polonia si Moscova.

Fustaiit strejuia la perdelele DdmneT si la garda curtiT,in care inchidea slujile- curtir pentru gresell maT mid. Li pa-radele DomnescT, eT mergea pe langa Domn de ambe partilecu fuscT adicg land lungT in manT. Asemenea fgcea si la resboiii.

TotT curtenit, cum am maT clis, era ca un fel de gen-darmerie si avea deosebite functil in curtea Domnesca, ap.:A.prozit de Divan, ca i CopiT din casa alcatuia garda Dom-nuluT. ET era invesmentatT pe vremea luT Stefan cel Mare, cu,cavanale 0 cu cibinice, iar in vremea RaduluT Mihnea BB.,(1623-1627) eT purta ursinite, cabanifil cu juder si cu vulpT.in vreme de pace AproziT slujia la Divanul Domnesc, implineadatoriile dupe hotararT judecatorescT si purta poruncile Domnu-luT pe la boeri. Boerul care primea printr'insiT asemenea po-runca, trebuia sg seclg in piciOre pang T-o citea aprodul. invreme de resboiii eT se afla tot pe langa Domn. Copit dineasel pgzea la camara cea cu arme sail arsenalul, la cabinetulcel mare al DomnuluT, sub ingrijirea CamarasuluT, si sta im-prejurul DomnuluT cand sedea la Divan. ET se trimetea ase-menea de Domn in tinuturT de chema pe boerT, si vatavulfor lua ate un led din sese leT ce li da dupe obiceiti fie careboer chemat. Postelnicir ceT mall si cel mid slujea asemeneain curtea DOmnesca. Pit/ail-nice& i Stolnked slujia la meseleDomnescr. Armd,reit strejuia pe cel inchisT. Uferd ducea lagasdg si slujia pe SolT. Fakir slujia MAIO Domn, si era in-cinsT cu brane de argint, cu sabiT si cu lancT cu mgnuchelesi verfurile legate cu argint si poleite cu aur.

Marele Hatman era cap al Calgrasilor, si maT mare pestetots armatg calarime si pedestrime. Cand mergea la curte,purta toiag aurit.

Marele Clucer ingrijia pentru aprovisionarea armateT debucate.

Marele ,StYtrar era general cuartir-maistru al armateT. El

- 179

ingrijia pentru corturile et, pentru tunurile si cele-l-alte arme,i aseda taberile.

Camdra,sui de Catastise purta condica ostasilor. Candse facea adunarea ostilor pentrp cercetare, el citea numelefie-caruia. Asemenea facea cand li se da lefa. Dupe aceia elda fie-caruia Capitan condica ostasilor din ceta luT, pe care ostria cu maim luT insusT, si pentru ostenela avea de la fie-careCapitan Cate un taler nemtesc.,

(37) Dimitrie Bolintineanu, mort in spital la 1874, aucantat in versurT tote bataliile si faptele marl' din istoria Ro-manilor. Dam ca esemplu urmatorele bucaV :

ROMANUL LA BATAIE.

(FERENTARIUL.)

Nu e nicT mandriea, nu e nicT mulCimea,Care in bataliT incunun ostimea;

Nu e nicT noroclCela ce se bate pentru neatarnare,Are c;lece brace, dece inimi are,

Inime de foc.

Calarasul mandru si frumos ca crinulCand pe mal s'arata tremura Vidinul

La vederea sa.Face de se miry Vita ArapimeaEnicerT, Spahil si Arnautimea

Si-T striga ura I

Pedestratul alter si cu lunga chica,Infra in ostime fara nicT o frica,

Tare ca un lei.

- I80' -Iute ca sageata tabera strebate,Bate clece singur, cinci-spre-slece bate;

Ferentariti sunt eu t

Ast-fel Rom5.naul scie ca sa mOrg:Pentra tera-dragg, pentru sotiorg

Cine n'ar muri?Unul ca acela blestemat sa fie 1NimenT sg nu-1 plangg, nimenT sg nu-1 $ie

and el va peri I...

DOMNUL IONACU.

IonaFu chiarng capiT la senat.Cu durere 'n suflet el a cuventat:«Porta cere darea astacIT ihdoitg;Iar Moldova n6strg va cgdea sdrobitg;Ins , nu-T acesta lucrul cel maT rei;Dar este c tera perde dreptul settDrepturile nOstre sunt tot ce remane,.Sunt tot viitorul terilor Romane.Si tera acesta, fiilor MoldavT,E stropitg tOtg cu sange de bravT.Cum au fost parintiT, fiT n'ail sg fie?Uscatu-s'ail ore sufletu 'n sclavie?VoT, frunta0T tei-iT sub arme albitT,De trecuta fall nu ye despartiV;VoT, PreoV, apostolT de cretingtate,Ajutaff durerea teriT ce s'abatelTu, junime vie i mgrinimcisg,Tu, ce 'n orT-ce locurT inima'ti frum6sRiurg marT gandur/ printre muritorT,Cum o primp -verg varsg d'albe florT,

1S1

VeT vedea tu ore cetele streine,Fgrgmend cu mart& terile romane.Fgra sg se rupg sufletu-ti de dor?Fara sg lup ;T Inca pentru-al tereT spor?Ast-fel dice Vodg cu glas de barbat,'$'al luT Stefan suflet pe toff s'a vgrsat.Domnul cu poporul jurg ca sg pierg,Pe campul de luptg, pentru santa tern.

MUMA LUI STEFAN CEL MARE.

IPe o stanca negrg inteun vechT castel,Unde curge 'n vale un rill mititel,Plange si susping tengra Domnitg,Du lce si suavg ca o garofitg;Cad in batglie sotul el' iubit,A plecat cu &tea si n'a maT venit.1nsg DOmna sOcrg langg ea veghieza

i cu dulci cuvinte o imbarbgteza.

IIPe &and se vestesce nOptea jumetate,La castel in porta ore-cine bate 14Eil sunt, bung maicg, fiul tell dorit;Eli, si de la Oste me intorc rank.SOrta nOstrg fuse crudg astg data :Mica mea Wire fuge sfargmata.Dar deschtdetT pOrta... TurciT me 'nconjor,Ventul suflg rece... ranele me dorl,

Tengra Domnitg la portitg sare.Ce facT tu, copal? dice DOmna mare.

182

ApoT ea la pOrtA InsasT a exit,i 'n acerea noptii ast-fel a vorbit:

cCe spuT tu, streine ? Stefan e departe ;Bratul sal prin taberT miT de morti imparte.Eil sunt a sa murnI; el e fiul mei :De nu WI acela, nu'ti sunt mums ea /!ma daca ceriul, vrend sa 'ngreuezeAnil vietii mele si sa m6 'ntristeze,Nobilul tau suflet astacIr l'a schimbat;De nu maT esti Stefan cel adeverat;Apol tu aice, fhra biruinta,Nu pod ca sa intri cu a mea vointg.Du-te la ostire 1 pentru tern moil!

i-ti va fi mormentul coronat cu florT 1:

III

Stefan se intorce si din cornu-T suns:Ostea luT sdrobitI de prin vg.I adunI.Lupta iar incepe... dusmaniT sdrobitTCad ca nisce spice, de securT lovitT,

CALUGARENIT.

In umbrosul spatiii .se revarsa zorT.TurciT dorm p'o costa smaltatl cu florT;Iar osteniT nostri si cu Domnul juneCare cer inalta sfanta rugAciune,ApoT MihaT Domnul ast fel le-a vorbit:cVoT cu care 'n Lora crud am suferit;clraducetT aminte vechia vitejie 1cUmbrele str6bune astA4T cu mandriegli6 privesc sub arme p'acest vechiti pAment;

- 1 8 3 -

«Acli marirea veche ese din morment.«Dupe cum un arbor cresce mai frumos«Cand abatT din ramuri cele de prisos,cAst-fel poporul pentru-a fi ferice«Trebue sa faca multe sacrifice.«Daca vom invinge pe apasatori,«Dorurile erei s'or preface 'n flori.(SOrele marirei va luci d'aice«Peste viitorul patriel ferice;«Daca ne vor bate, d'astaqi pe pament«I\T'om avea scapare nici chiar in morment.«Limbele streine cu despre ;uire«Pe Romani numi-vor in nefericire;«Urmatorii noWi, abatuV de dor,4Vor ro0 de vieta parinOor lor.(Insa vom invinge.... Cu arma in !liana«Nime va supune patria romana.,vice; tots cu fala stall imbarbatatiDomnul trece podul cu putini armati;Patru pag de frunte cerca sa'i opresca,Dar Romanii treer armia turcesca.Ei patrund la corturi.... intr'a lor iutimeSe intOrna; tunul bate cu asprime.Pe tot frontul lupta s'a intins;Peste tot turbarea sufletele a 'ncins.Inima romans insa nu racesce ;Dorul o insufle ;esce.Turd mai multi s'aduna... prin Romani fac cale;Ostea nostra perde tunurile sele.De crqtine corpuri luncile 's velite:Bratele sunt rupte armele sdrobite;Dar Mihaiti atepta. corp-ajutator...Veni-va nainte de perirea lor?SOrele-i aprOpe, sceptrul depune;Domnul ingenunche, face rugaciune:

i

cltii

biruintei

a-0

184

(DOmne fi din cerurT bland, ascultgtor ;(Fi cu bungtate pentru-al teu popor;Iar de cere sOrta pradg cu asprime,

(Crutg astg terg si loveste 'n mine 1

Ajutorul vine L. Domnu-a 'neglecat....Smulge 6 secure de la un soldat,ApoT cade i-osnic peste-un corp osmanComandat de Pap, pap Caraiman.intre alte prade vede treT copiTFrati d'acelasT sange, junT, frumosT si viT...Fie care 'n luptg pe pggan it chiamg

i combat cu densul fsgrg nicT o temp;insa tinerT incg, juniT frgtiorTSub securea Pasei cad ca treT dulci florT.Caraiman cu calul peste densiT pasIcDar Mihaiti sosesce, peste crudul pang :(Nu-T curajii cu prunciT a te m6sura ;(De estT bray cu mine yin a te lupta 1)Ast-fcl dice Domnul si spre Pang sbOrg;Pasa tine 'n drepta, sabie usorg,Iar in mama stanga tine stegul santCe se desfasOrg leggnat de vent.CaiT for in salturT sbOrg si s'opresc,Armele lovite, scantel si Iucesc.Lupta este scurtg. Sub o loviturgPasa cade, varsg sangele pe gurg ;Iar Mihaiii rgpesce stegul cel vestit

i l'aT seT se intOrng fgrg-a fi rank.Sabia romang scantee pe amnia ;Cirali *) din tunurT pe nemicT sfaramg.Cglgrimea turc fuge rusinos...Cglcand eniceriT ce combat pe jos ;

*) Cirali era unul din generaliT luY MiliaiU.

- 185

Cd mat multi dintr'inii catre pod s'aduna;Se strivesc, perd artul; arma nOstra tuna.Multi de cruda spaima se arunca 'n apa,trisa aid acolo clilele nu'O' scapa:Apa mocirlOsa it tine la fund;Cati silesc sa scape mat feil se cufund.TreT marl pa0 s'arunca in apa mor.Chiar Sinan Vizirul cerca sOrta lor;Un spahiu it scapa, dar pe costa lataArmia turcesca fuge sfaramata ;Sangele desfunda lutul cel uscat;De turbane, d'arme campul e 'ncarcat.Leprile randuri zac in lac de &Lige...Corbii cu gramada de placere plange;NOptea scapa restul TurcilorET s'ascund prin tufe de spaima copring.

(38) Ion Raduleseu Eliade, a reintrodus pentru primaOra scrierea cu litere latine str&iloesci in scoli in jurnale,tiparind cu asemene litere cele anteiri 5 carte din BibliaSfeintd. Reproducem aid urmatOrele bucati din introducereacu care s'a publicat acea biblie:

«Iar Vera era neNrclutd informd, intuneric pestecabis, Spzritul lid Dumnecled se purta peste ape.),

fu unica carte din tote operele mintii umane cedin conceptia sa fu destinata a strnate locurile secolii, ase purta peste apele multe din chausul elementelor diverse§i in lupta a crea o lume socially.

Biblia, din Hebref rataciti, imperechiaci cerbico0, faceun singur Israel, un singur popol solidar, predestinat a daProfetif pe Mantuitorul lumel. Acesta este minunea cea maTmare ce in lumea antica opera acest condice ce singur meritain adev6r numele de Carte (r).

Biblia, on unde aparu, indata se facu lumina la voceaeT atat-potenta: fid lumind.

,ri ,ri

pi

invinpi:

pi

pi

pi

pi

pi

1S6

Roma ne mar putand domina cu bratul desnervat, aflaputerT noe pi incepe a domina in numele VechiuluT pi NouluTTestament; cristianisa pe BarbarT, pi face dinteinpiT pe eelArita mergatorT pe calea progresulul.

Iar Ininunea ce opera in mecliul ev fu ca ajunsese a cris-tianisa pi pe cea mar egoista pi materialists din stirpe, pe stir-pea teutonica, pe GermanT pi pe EnglesT voiii se 4ic.

Cat pentru nor Romanii, ca o ramura Inca verde, des-lipita din tulpina seculars pi vermulOsa deja, din tulpina arbo-relui roman, ce ameninpa lumea de o catastrofa la caderealuT vecina ;

Deslipiti de acea radacina paging, ca o ramura Incaverde ce avea calitatile RomeT republicane pi stoice ; cadpoporul mar are Inca vieta &and se corumpe capitala trans-plantafi pi altoiti in pamentul DacieT, luaram, vieta noun, sprea nu peri dinpreuna cu cetatea Cesarilor, cu Babilonia apo-caliptica; pi spre a purta prin mijlocul a 18 secoli pi conservanurr ele pi datinele Romei antice, mantuiti de Roma imperialapi pontificals (popesca.)

Ast-fel ne afla Biblia cand aparu intre noT, ce eram canisce legiunT de Lop' ce scapa din Gomorha Neronilor, Cali-gulilor pi Dometianilor.

Biblia dar pi datinele strebune ale RomeT Cincinatilor piScipionilor, furs primiT pi cei maT salutariT aT noptri legiuitorT.

Radu-Negru facu din Romania o alta sera promisa, pi oimpaqi dupe dreptate la un popor egal in 12 judete, ca cele12 %inute ale PalestiniT, ca cele I2 semintii ale luT Israil.

Si dupa cum ordOna Moise in numele luT Dumnecleti a'pialege poporul dintre 4ece, pi dintre sute, pi dintre miT, spre a'lconduce pi judeca, asemenea pi Radu-Negru supuse la aceiapilege pi insupT alegerea pi increderea Magistraturel cele maTnalte, a capuluT suprem pi duce al NatieT.

Domnul Ord nu'pi face din patrie o mopie, o avere afamilieT sele, nu se constitue in suveran absolut, ci supus ale-geriT NatieT pi controluluT represintanOlor acestia, intre care

187

ceT mar vechT in serviciri si intr'o hierarchie deschisg la totifii patrieT, forma dodecada SenatuluT, care maT la urmg se suepang la num&ul de patru-clecT.

Iacg Uniunea vOstra, Romani Ion Aci pe Bib lie si peSante le EvangeliT venici top' fii ceT adev&atT al' PatrieT, ye-nitl de a tinde bratele nOstre si a jura inaintea CeruluT si aOmenilor Uniunea si Fraternitatea.

Uniunea eterng, pe care n'o vor putea paralisa cabaleleDiplomatief.

(39) Baritiu Georgiu, all lucrat cu osebire ca jurnalist,publicand in curgere de mai mulff anT Gazetta de Transilva-nia, insotitg deo foie pentru minte, inindi ,ci literaturd. Acestggazette all fost prima care all desceptat pe RomanT a se ocupa.cu trebile politice si na4ionale, asa cat all pus pe RomanT instare sg stea in 1848 la luptll agisa cu UnguriT, cu Turcil sicu Rush, pentru apgrarea drepturilor stremosesci.

(40) Murelianu Andrei, a desceptat pe RomanT prin can-tecile sale, asa fel cat poporul din Transilvania se ducea la1848 cu manele gOle asupra tunurilor UngurescY. Punem aid'urmatorul mars, carele are incg atata putere asupra spiritululRomani lor, in cat cantarea luT este opritg de guvernele streinede peste Carpati.

MAR5UL ANULUT 1848

in Transilvania.

Desteptg-te, Romane, din somnul cel de mOrtein care te-adancirg barbariT de tiranT!Acum, or nicT odatg, croestelT alt sOrtaLa care sg se 'nchine 7i cruziT teT dusmanT.

- 18S

Acum orT nici °data, sa aretam in lumea 'n aste maini maT curge un sange de Traian.Si a 'n a nOstre pepturT pastram cu fala-un numeTrimnfator in lupte, un nume de Roman

inalta-ct a to frunte si vecIT in jur de tineCa stall ca brazil 'n munte voinicT sute de miT.Un semn el maT Wepta si sar ca lupT 'nstanaBarbatT, batrani si tinerT, din muntT si din campit

PrivitT marete umbre Mihal, Stefan, Corvine,Romana natiune, al' vostri strenepotTCu bra ;ele armate, cu focul Sacru 'n vineVied; 'n libertate orT mOrte cere toff.

Pe voT ye nimicira a pismeT reutateSi Orba neunire la Milcov §i CarpatT;Iar noT patrung in suflet, de santa libertate,Juram a vom da main., sa fim in secolT fratT,

0 mama veduvita de la MihaT cel mare,Pretinde de la fii-T §i astadi ajutorSi blestema cu lacramT in ochT pe fie-careCe 'n ora de pericol s'ar face vendator.

De fulgere sa pera, de trasnet i puciOsaOrT care s'ar retrage din gloriosul locand patria sa mama, cu inima dui6sa,Va cere ca sa trecem prin sabie si foc.

N'ajunse iataganul barbareT semi-luneA carer ran./ fatale, i adT le maT simtim;Acum se Indesa biciul in vetrele strebune ;Dar martor ne e Domnul ca viT nu o voim.

1S9

N'ajunse despotismul cu 'ntrega lul orbieAl carul jug din secolT ca vitele 'lli purtgmAcum sg 'ncercg cruziT, in Orba for trufie,Sa ni rapesca limba; *) dar morci numaT o dam.

Romani din patru Unghiuri acum, orl nici °dataUniti-v in cuget, uniti-v 'n simcirT ;Strigati in lumea largg. ca Dacia e furataPrin intrigg si forcia, viclene micllocirT I

Preoli cu crucea 'n frunte I cacT &tea e cresting,Devisa'T libertatea si scopul eT prea sant,Murim maT bine 'n lupta cu gloria deplingDe cat sg fim sclavi iarasT in vechiu-ne parnent 1

(41) Barnutiu Simeon, ail fost cel anteiii Roman careles'ail ocupat ca profesor cu cercetarea si constatarea Dreptu-rilor publice de independents. si egalitate ale Romanilor, pebaza vechilor legT stranosesci, Punem aicT ca model urmato,rul estras din cartea luT publicatg la 1867.

Utilitatea dreptulul.

Utilitatea dreptuluT public e multiply. Studiul luT ne in-va4a sa cun6scem drepturile natiunii romane, atat comunT cualte gentl, cat si pe cele particulare si esclusive ale el; pangunde sg intinde teritorul napuniT romane, ce drept are densaa%upra teritorului seil; perit'ail dreptul eT asupra partilor avulse;cum sä se porte deputatul roman in adunarea nationale, cumsa se pOrte guvernul si diplomatul roman in relatiunilb, for cualte gen;T, ce pot eT si ce nu pot sä ceda sail ce sg pre-tindg de la guvernii altor state; cum sa se apere natiunearomans de subjugarea prin negotul strein, prin colonisatiune

') TurciT taie cu hangerul, RuiT bate cu biciul, UnguriT rIpesc limbastr6moesc/I.

190

cu streinT, prin introducerea institutiunilor streine ; aceste §ialte asemenea intrebarT de importanta, parte '§T afla deslegareain acesta parte a dreptuluT public, parte presupun §i cer cu-noscinta luT pentru ca sa se pOta deslega cum cere demnita-tea i folosul natiuneT romane.

Unul din fOlOsele cele maT positive ale acestuT studiU e:ca RomaniT sa'§T cunOsca positiunea in care se afla astacli cucele-l-alte natiunT i sä nu creda de cat numaT in puterile forproprie. ET ail creclut o data in SlavonT §i stigmatele servi-tuteT acesteT credinte le porta i astacli in limbs, in legT §i inbiserica, ca i pe ale credinteT in GrecT §i in Jidovi; astaciT,o parte cred in FrancT, cea aka in Nemti i in Ru§T; influentaacestor protectorT solidarT asupra Romanilor n'ail fost nicT o(lath la gradul de astacli; de inaintea eT numaT e sigur nicTunul dintre institutele nOstre nationale; ea ameninta tote remi-niscentele nOstre romanesci. NumaT cand vor incepe RomaniTa crede in sine§T, atuncT va incepe i regenerarea for nationale.

Pe acesta regenerare insa o retarda, afara de alte cause,§i pOte sä o §i nimicesca, cum s'a clis d'asupra, i consciintacea cacluta §i retacita a Romanilor din ambe Daciele. Streiniisciti, ea RomaniT de astacti numaT sunt a.,a pasionatT pentruarme i politica cum au fost stramo§iT lor, de aceea eT audescris ;erne romane ca nisce feude ale Sultanilor, sail ca pro -vinciT rusesci i austriace §i diplomatiT le-aU tractat dupe acesteidel false; pe RomaniT din Dacia superiOra i au publicat decolony aT Ungurilor §i aT Nemtilor, §i intru atat i ail aserbit

i i ail spariat cat nicT nu cuteza sa vorbesca inaintea Dom-nilor for despre drepturile cele eterne i ne alienabile ale na-tiuneT nOstre. Aceste rele se pot ridica numaT cu armele §icu politica, numaT politiciT no§tri pot sa indrepte opiniuneapublics despre drepturile. natiuneT romane, numaT armele nos-tre pot sa le dea valOrea cuvenita, numaT armele §i politicapotil sa regenere pe Romani. Prin arme insa nu intelegemilOstea cea uniformata dupe moda §i dresatl dupe sistema prin-cipilor europeni pentru scopurile absolutismuluT, ci intelegem

191 -

Ostea nationals; nicT prin politica nu intelegem artea celor cese fac a and pentru binele natiuneT lor si in realitate suntadeveratT agenti salariatT aT strainilor, nicT artea celor deprinsTa intriga, deprinsT-in perfidie si in perjurie, ci intelegem poli-tica aceloril barbatT, cariT cunoscil principiile cele eterne aledreptuluT, cunosc drepturile natiunel proprie si misiunea el,cunos geniul timpulul si scia sa lucreze in conformitate cuacesta dupe necesitatile natiuneT. Despre studiul acesteT poli-tice dicem noT, a utilitatea e multipla, si prin urmare ca armerita a se resuscita, a se lati si a se si pune in lucrare intote partile RomanieT.

Istoria dreptulul Romani lor.

Dreptul Romanilor fiind insusT dreptul Roman, istoriadreptuluT Roman e tot-dea-una data istoria dreptuluT Roma-nilor din Dacia. Dreptul Roman atat cel privat cat si cel pu-blic a fost in usil la RomaniT din Dacia tot-dea-una. AcestiTs'a tinut tot-dea-una de dreptul lor cu aceiasT credinte si con-stanta cu care s'ail tinut de limba lor, de parnentul lor, dereligiunea lor, de datinele lor strnnosesci, cu carele dreptulnostru e in legatura cea mei intima, asa in cat el nicT nu seva stinge cu totul dintre Romani pans ce nu se vor stingeaceste tole.

Libertatea si ecaritatea (egalitatea)f noratinilor din Dacia.

RomaniT din Dacia ca descendentT colonistilor Romani,pe care 'T-au asedat aid Traian ad a Bros et urbes colendas,sunt liberT si ecari; pentru ca:

1. Dupe dreptul Roman, carele da (assignabat) proprie-tate de pament tutulor colonistiloril, s'ail datil proprietate depament si Romanilor str6mutatT aidT, iar acest pament nu nu-maT ca era proprietatea Romanilor colonistT din Dacia, ci Incaera si scutiti de tribut ca parnentul ItalieT; decT fiind eT totTproprietarT, ca proprietari top' all fost liberT si ,ecari dupe

§i

1 9 2,

acsioma juridicl: libertatea lard de proprietate ,si proprietateafard de libertate nu e cu putinp.

2. Fiind-cg pgmentul comunilor nu se pute instraina dupedreptul for Roman, urmezg, ea satele si urbile Romanilor dinDacia dupe dreptul for Roman sunt libere si proprietari siastacIT peste teritoriele lor, si cum cg servitutele in faciendocele ce apasg asupra acelorasT, sunt nedrepte. Aci incg se.vedeprecelenta jurisprudinteT romane, cg nu recundsce numaT, cii apn-a proprietatea si libertatea ca sg nu se perdg, precum

nici ca se pute intempla altmintrelea sub imperatorele Traian,carele a restituit senatuluT libertatea consultgreT, poporuluT co-mitiale si magistratilor vechia autoritate republicang ; el ailconstituit §i Dacia asa ca libertatea sg se si conserve.

3. Institutiunile Romanilorg din Dacia, s'aii fundat sis'ai.1 intaritil si maT multi', dupe ce &ail datil dreptil de Ce-tate tuturor, cariT crag in lumea Romang : in orbe Romanoqui sunt, ex Constitutione imperatoris Antonini, Cives Romanieffecti sunt (L. 17 D. I. 5). In puterea dreptuluT Roman mu-nicipale si .comunile Romanilor ail continuat a se guverna in-sgsT pe sine ca libere, a'sT alege pe deregatoriT lorg, a tineconsilie s'ail adunarT provincialT compose din onoratiorT si dinplebe. (C. Th. XII 12, 13). Din consensul poporuld si dinidea cea politica a majoritgtii constitutionale, prin care se gu-verna statul Roman si in provincie, s'aii desvoltat si la Ro-manis din Dacia atat dreptul for cel privat, care le-a preser-vat libertatea personale si proprietatea in contra feudalismuluT,ce era sg be ridice, precum le-a ridicat in cea-l-alta Europa, catsi dreptul for public cel nedependente, carele i a aperat dedespotismul Rusesc si de anarchia Polonilor pang in 4ilelenOstre.

4. RomaniT din Dacia au fost tot-dea-una si sunt si as-.tacIT de jure liberT si ecarT, pentru cg eT n'aii avut nicT °data,n'ail nicT astacIT nicT aristocratie (boerie) ereditarie. Litre Ro-maniT stremutatT in Dacia ca colonisti n'ag fost nicT patriciT,.acestia au remasii in Roma si in Italia cu serbiT loril si cu

- 193 -latifundiele lot-1i; eT n'aveati nevoie a se muta in dephrtataDade pentru ca sa capete o bucatg de pgment. Cara se tri-meteati aid ca deregatori, all trecut Dungrea cu Aurelian,iar despre alts parte acqtia Inca n'ali pututii sa fie numaTnisce suggtorT de sangele coloni,tilor, cum erail multr din alteprovinciT; alttnintrelea n'ar fi pututil sa facg in timpil scurtilatate monumente, care atestg ,i astAIT marimea mintir i 4virtutir str&noilor no,tri. Nu, eT n'ati fost feudalT, el. all fostpatricir s'au parinti, carir s'au fost infratit cu pleba prin legilesacrate i carir all meritat monumentele ce li se decretati decgtre ordinile Decurionilor until* popor liber i fericit.

5. Pentru libertatea persOner i a proprietatiT Romani torvorbesee, maT mult de cat ar putea sa vorbescl tote dipoma-tele Regilor, proprietatea rediaOlor, care de 17 secolT pangacum linca n'a fost profanatg de o servitute feudale, ci stgastgdr marturg in contra feudalilor streinT, cum ca i personai proprietatea celor-l-alti Romani Inca a fost asemenea liberg.

NumaT din vieta politicg constituitg dupe principiile liber-tgtir Romane se pOte esplica, cum au putut sa facg Romanil-state nedependinci dupe ce s'au desfgcut de imperiul orientale,care state all fost barierile cele maT tarT ale imperiuluT in con-tra invasiunilor selbaticilor de la Nord (Gibon); adicg, precumn'ar fi putut AmericaniT sa facg state nedependenti de Angliadacg n'ar fi avut comunile for o constitutiune liberg autono-ma, pe care all adus'o eT din Anglia in America: a,a n'ar fiputut sa facg state libere nicT Romanii, dacg comunile §i Orafor n'ar fi fost intgritg bine prin institutiunile cele libere, pecare le-au adus eT de la Roma i din Italia aid in Dacia.NumaT din o view politicg basatg pe aceste institutiunT se pOteesplica in ultra, cum all putut Romanir sg'§T conserve natio-nalitatea sub Goff, UnT i sub alt i barbarY; adicg acetia, de§i invingatorT, eraii necesitatT moralmente a recunOsce superio-ritatea culturei i a civilitafiT Romane, pe care all aflat'o laRomani. Atila guverna dupe dreptul Roman, dice UngurulDecsy dupe Procopiu §i Priscu, addogand, ca barbariT nu in-

8. 8. a T. 6069. 13

si

- 191 -festati religiunea creOnilor 0 jurisprudenta lor. In urma altorbarbarT venind i UnguriT, all aflat ca Romanii au o proprie-tate libera, o agriculture infloritOre, comunitati ordinate roma-nesce, o religiune mai dernna de fiinte rationale de cat a lor,i at adoptat religiunea, agricultura, institutiunile politice roma-

nese'', in care ar fi i facut de sigur mai mail progrese candn'ar fi adoptat maT apoT catolicismul papal, feudalismul i jugulGermanilor, de care nu vor scapa nici o data. All venit i

Sa0i, asupriti §i alungati de feudalismul lorti nationale, allaflat §i el', ca nicT proprietatile bisericilor i ale monastirilorRomane nu sunt beneficia papalT, nicT proprietatea cea privataa Romani lor feud de herzogT, grafi, i baronT; all veclut, cumca bisericile Romanilor sunt libere cu ministri aleg de densele,comunele lor Inca libere cu magistrati §i deregatorT ale,i; beall imitat pe tote aceste, i '0-au facut o republica fail dearistocrats feuda4ti, nu insa dupe dreptul lor feudalistic, nicTdupe cel unguresc, care Inca nu era formulat, §i nu e formu-lat nicT acum, ci dupe dreptul, care a liberat din legaturilefeudart Italia, Portugalia, Ispania, Galia, Belgia, Elvetia, An-glia, Norvegia, Germania, carele a impedecat feudalismul denu s'ati desvoltat in Ungaria nicT o data in tots puterea lin',i Inca cu atat maT putin in terile Romane, 0 pe carele in

fine l'ati veclut eT §i pus in lucrare la veciniT lor Romani dinArdeal §i din terile Romane, in proprietatea lor cea libera,in adunarile lor, in alegerile lor, §i intru acesta institutiune .re-publicand a Romanilor, care n'atI suferit in mijlocul lor nicTaristocratie nici dominatiune ereditara.»

(42) Alexandru Hajdeu, ca profesor la Hotin facu pen-tru prima Ora o espunere de lucrarile cu call Romanii all fostalergat dupe ce.ltura in tote timpurile i cele mai vechi i cumtot-dea-una eT all fost isbutit la invetatura mai mult de cat altenemuri. Reproducem aid' espunerea in cestiune ca documentde de§teptare pentru urmatoriT nostri :

- 195 -(Estras din cuventuld tinutu in limba rusescg de catra

domnul Alexandru Hajdeu, Eforul scOleT din Hotin, catra in-vqgceiT aceleia, cu ocasiunea esamenuluT de vary din anuld1837, tradus apoT romanesce de d-nu Cava ler Constantin Sta-mati, boierid roman din Basarabia).

Aduceti-ve aminte de faptele strebunilor vostri,pomenindu -1 pre den§ii; intarici-ve cu duhul, ca 0vol insi-ve a ye face0 meri;1 In pomenirea urma-;Hoc yowl I

(Cartea I a Macaveilor.)

Ed mu intorcd maT cu semg catra voi nobilT fiT aT

MoldavieT, cgcT voT maT deaproape si maT de rudg sintepinimeT noastre, de cat ceialalp : pe'ntru ca de'n toate legg-turile politic; ilea maT deaproape leggturg a obscesceT noas-tre patriT a imbuna4 si a noastrg stare de astadi cu a voas-trg vitorime inteug nedespartita intregime pre'n mijlocireavietuirif noastre intr'aceea-si terg. De'ntre simtimentele poli-tice, precum a dis un adanc cugetgtor, este cel maT puternicacela ce se chiaing patriotism, de'n care urmeas/g, ca iubireade patrie poate avea locil numaT sub checlasiea iubiriT cgtrglocul, unde ne-am ngscut. Si pe'ntru aceea, el scoala aceastaeste infiintatg maT ales pe'ntru pamenteniT ceT de loc, si sco-purile eT tintesc spre lgticiunea educAciuniT patriotice : intea-ceasta stg fiinta si lucrarea eT; pe cand pgmenteniT altoriltell se aratg aid numaT pe un timpil, adusT fiind in acestelocurf poate maT mult pre'n intemplare, ear nu de'n datorie,(ca si paserile vgratice), intorcendu-se apoT iar in t era lor,poate chiar nicT cinstind macar cu pomenire muItamirea Orelnoastre. Pe'ntru voT tinerT pgmenteni de aice sunt cuvintelemele; ed vred sal vu aretti ug parte de'n sfaturile strebunilordnostril, cariT ad fost oamenT marl aT pgmentuluT MoldavieT;acestea vi be amt ca nisce pilde vrerinice de a le urma si vol,ca asa cu mgrirea ngciuniT noastre, carea trebuie sal o aveppururea in mintea voastrg, sal ye putep intgri cu duhuld, siurmand acelora, sal vu putep face meritT in pomenirea viitoa-

*

196

rielor noastre semintiT (generaciunT). Insemnati-vg bine, calfarm istorie nu este patrie, Pr& iubire eatrel istoria pa-trier nu poate fi vorbil de iubirea catreY patrie I))

Num&andti vechile Vile ale naciunii noastre, nepgrtini-toriulti cercetatoriti se va lamuri (convinge) de'n intem-plarilor, ca adeca ngciunea noastra a fostil tot-dea-una ma-rita, de a fost cite o data nefericita, insa nici o data n'acontenitti a fi cu fapte bune marete. Credinta dreaptg ra-sariteana, monarchia, §i patriotismulti (naciunalitatea) au fostupururea ca treT temeie neclgtite ale vieteT fiilor MoldavieT. Deaceste convingriciunT nu ne-am lepadatti nici o data pre'n im-prejurarT de'n afara, ci numaT cand n'amti avut destula puterein lguntru. Dreptti ca noT, pe'ntru grelele imprejurarT, n'amputut ajunge Inca la acea treapta a politicel, (civilisaciunir),pe carea sta astacIT cea-l-alta Europa; insa istoria noastraarata invederatti «ca in Velulti nacluita de a ne lumina nuhe-am lgsat nicT o data maT pe josti de cat altiT, chiar niciin timpurile cele maT tulburate ale t6riT noastre.»

Domnitoriulti MoldavieT, Alexandru celti Bun, 1401 panela 1433, primind diadema imp4ateasca de la imp'6ratul Ta-rigraduluT, sag Roma nou6, a intemeiat in Suceava o scoallnaltg juridica dupg modelulg celeT din Tarigrad, in carea in-vqatii profesorT, adtqf de la Tarigrad, esplicau legile numite

Vasilicale) altele ; asemenea infiinta, o scoala greaca-latina-slavona pe'ntru clerulti bisericeT, in carea insu,T metro-politulti Teoptistti propunea inv6taturile bisericeT rasaritenedrept credincioase.

Domnitorul, Iacob Despotul (1562-1564) a intemeiatin CotnarT universitate §i bibliotec vestita sub directiuneapamegistului seti vice- cancelariuluT Somer, a adusti pe'ntrupropusaciunea doT barbatT invalatT renumitY petimpurile acelea: pe Caspar Piotar, ginerele vestituluT Melihtonde'n Virtemberga, pe Ioachim Riteca, profesorul matema-ticeT de'n Cracovia.

Domnitorul, Vasilig Lupul (1634-1654), carele, dupe

sirul

si

si

si si

sisciinteloril, si

3i

si

- 197

mnrturia luT Macarin, patriarhuluT AntiocieT, a fost cel maTinvetat de'ntre to DomnitoriT depe timpul luT. Acest Dom-nitorin a latitti scoala juridicg cea infiintatg de Alexandru *celtiBun, mutandu-o de'n Suceava la Ia.0" sub nume de <Acade-mia Vasileann), unde a maT intemeiat patru clase teologicelangg catedra metropolitang §i doue slavone-romane, precum

scoale gramaticale tot acolo.Domnitorul, Constantin Duca, (1663-1696, 1701-1704)

carele pe timpul sen se tinea in lumea invetata de cel Aritaelenist, cel maT adanc tiutoriii al filosofieT luT Aristotele.Acesta a intemeiat scoale poporale pe langg bisericele desobor, ce eran in toate oraele (tergurile) tinuturilor cate una,de'ntre care scoala HotinuluT a inflorit maT indelung de catcele- 1-alte pans sub domninta Impergtita turcqtl. Celli depe urmg Efor alu eT a fost Amfilocien, e,piscopul HotinuluT,carele a tradusn romanesce geografia universalg, a tipgrieola IgT in anul 1795, impreung cu «cronologia DomnitorilorMoldavia» cea compusg de Iacob II, Stamati, metropolitulMoldavieT.

noT au ajunsil cite -va povetuirT in sureturT, de pecare se inveta in scoalele MoldavieT in veacurile XVXVI, serbesc de laudg procopselel profesorilor moldavi;asemene a ajuns §i o prescurtare (synopsie) a istoriei univer-sale de la zidirea lumir, aflatg in scrisorile cgluggruluT Iere-mia. Dar poare va dice tine -va, cg aceste pilde sunt preade rind, ca adecn un Domnitorin (ca pe aiurea) cu suflettiputernic, imacar de are minte maT agerg de cat convietui-toriT seT, band sema: ce poate fi de trebuintl neaOratg po-poruluT sen pe viitorin, prevedand cu cugetul soarta, lacare are sg, ajungg eln, pe'ntru care se nevoesce a'T pregntimaT de timpurin tarc,lia epocg a politica, pre'n feliuri de orin-duelY, ardgminte se sirguesce maT cu semg pentru poporulseti a'l asemnna cu sistema §i a'l deprinde cu politic celorlaltestapaniri; insg murind el, piere cu densul folosul dorintelorsale. In istoriea noastrg insg ggsim pilde de alt-felin, pilde

si

si

si

si

La-si

si

sisi

si si

sisi

si

si

198

cu totul private, ca str6bunii nostri in calea civiliciuniI popo-ruluT au deslegat mai nainte unele gicituri ale mintii si alesciihteT, numaT cu a for simply intelegere, cu carea in uneleprincipie ale politiceT ail intrecut cu mult pe cealaltg Europa,maT ales pre cea megiesita. Aceasta n'a fost faptg a vre unuicap mare de ocarmuitoriil ; ci acestea au fost nisce vedeniT,ce de sine ail luminat si mintea poporuluT. Aceasta a fost lu-crarea uneT intelepciuni adinci, dar proprie, nu insa imprumu-tate de la streinT. Adeverinte ne pot fi urmatoarele :

I. Pe cand in Rusia se socotia tipariciunea cartilor ca unlucru necuratil, si rnestesugil diavolesc, dupe disa marturiilorcontimporane; pe atunci in Moldavia se tiparia cu sirguintgslo.nta scripturg, cart i de ruggciune ;in limba romang, spreinlesnirea poporuluT. Cel mai rar monument al tipaririT celeTmaT vechi in Moldavia a remasti Evangelia slavona, tiparitala anulil 1512 de Cara Caluggrulti Macariti, cu 22 de anT inurma celel anteie tipografil slavone de la Cracovia. and de'ncontra in Rusia cea Anfele probg de tipariil se socoate abiape la anul 1564.

2. Mai departe : pe and in toata Europa cea-l-altg ardeaincg cumplita rupta pe'ntru inaltul adev&, rostit de mareleLuter, ace adea, limba bisericeT trebue sa fie pretutindenealimba cea vorbita de popor, al aria sunet ilu intelege si min-tea si inima auditorilor, precum intelege copilul glasul maiceTsale, si maica gigatulil pruncului sett; > pe atuncT in Moldaviacuventul lui Dumnedeil se propovedura cu toata. pacea inlimba Wit Pang la noT au ajuns cartile: propoveduirei tiparitela anul 1550 si 1641; legea none, tiparita la 1684; polidvinie,la 1649; pravila sfintelor Soboare, la 1652; si alte memuarievechie tiparite. Pe nedrept socotescil uniT, ca Domnitoriul un-gur al Ardealulul, Georgia Racoti, a hotgrit mai anteig laanulil 1643, ca in Ardeal sa se serbeasa sfAnta liturgic sitoate celelalte serbite bisericesci in limba rom'ang, caci inMoldavia pang la densul in 4ilele DomnuluT Vasiliti Lupul pela 1636 numaT la metropolie in Iasi se Linea liturgia in limba

si

- 199

slavong; ear poporul pretutindenea in toatg Ora asculta celedumnedeescr in liniba romang.

3. Mai departe: pre cand in toatg Europa cealaltg sesocotia de p6cat neertat a cugeta macar s indrepteze tradu-cerile Vulgate lor sad ale celor LXX de alcuitorr: pe atuncTin Moldavia s'ati apucat de traducerea a,edgmentuluT (testa-mentuluT) vechid de'n originalul evreesc, aflandu-se in tradu-cerile facute de'n limba greacg lating multe locurT nepri-cepute, intunecate, cu multe intelesurT. Cea maT vechigmgrturie despre astg mare trudg avernil psaltirea romanstipgritg la Belgrad (Alba-Julia) in Ardeal la anul 1651. Earin Rusia, precum este sciut, au inceput a algtura inadins tra-ducerea fgcutg de'n limba greaca cu originalul evreesc maianteiii in traducerea psaltireT la'cutg la anul 1814 cu voieasinodulni, in psaltirea tipgritg de cgtrg societatea biblicgruseascg.

4. Mar incolo : pe cand in Europa cealaltg abia se invgaunde unde limbele ra.'sgritene, abia se cunoscia folosulii

neaperata trebuintg a acelora, pe cand orientalistul inve-tat se socotia de raritate de om mare ca un peatund in Moldavia se afla in Hotin scoale foarte bune pe'ntrulimba argbeasca turceascg, in carele au inv4at Sobieski,fratele mgritulur Ioan III, Craiul Le,esc, tinerT cnejTnobilT aT pgrtiT meadg-noptiale. Aflgmli mgrturir diplomaticedoveditoarie cg Rusiea nu odatg all chiemat din Moldavia inslujbele sale btrbatT de ceT mai luminatT maT iscusitT, ince-pend de la scriitoriT de crisoave Domnesci, pang la doctorT§i preotT, ba aflgm doveglT, cg Tarul RusieT Michailovicid, pro-punendu-0 sg organiseze pravilele teriT sale, all cerutti de laMoldaviea suret (copie) de pe pravilele noastre, despre obi-ceiurile pgmentulur nostru, spre a se inchipui cu densuld lascopurile sale cele intelepte cre§tinescr.

Drept aceea Moldaviea all avut o dinioara dar mgrireasa, Si a fostu respectatg socotitg de cgtra toate stgpa-niile cele puternice streine; dar insg n'ad apucat, nici all

sisi

si

si si

sisi geniti:

si sisi alti si

sisi

si

si

sisi

200

pututil apuca sail deaveleasca deplinil a sa domneasca des-toinicie , sail a sa politick, pe'ntru ca ea dupe pusaciuneasa n'all pututti trai tie o data in desavarsita sa indeletniciresi invetare. Vieata istorica a naciuniT noastre toata estearnestecata cu. scene (iviciunT) jalnice, precum despre aceastase poate convinge orT -cine chiar si de'n pusaciunea geogra-fica a MoldavieT, dupe carea nu putea sa se desavarsasca.Este cunoscutU, ca. Moldavia a fostti puruiea nevoita sä selupte contra unorti vecinT puternicT si lacomY pe'ntru apara-ciunea estinteT sale si asta lupta ne'ntrerupta nu i-a datti re-suflu, ca sä se poata desavarsi dupe dorintt in sciinta si

- civiliciune; ea in megiesele terT avea tot atatia dusmanT ame-rintatorT in locU de prietenT credinciosT; puternicele staturTmegiese Ungaria, Polonia si Turcia se intreceail cand cu in-trigele, cand cu puterea sa-sT supuie sie-sT pe Moldavia, darea s'a luptat vitejesce si ferice contra tuturor dusmanilor celorputernicT si numerosT, si si-a aparat si scapat fiinta de su-ponere §i apunere. Moldavia ar fi avut trebuinta macar nu-maT de un prieten puternic si credinciosii, ca sa se poatainalta la cea maT inalta treapta de desvoltare in sciinte si inputere; dar ca si merita cu tot dreptul ca statele megiese simaT ales Rusiea sa-T fie recunoscatoare, pe'ntru ca. ea a ina-intat pre'n barbatiT seT sciintele si aseciamintele de culturalale acelora. DecT daca Rusia va face fapte de ajutor pentrunoT, si se aratk prietenk aparatoare noue; aceasta nu estedar, on jertfa de'n partea eT, ci o particica de'n vechia da-torie catra noT (RomaniT moldavT). Despre acest adeveril veaducti de dovada pre cati-va de'n insemnatiT nostri patriotimoldavi, cariT au intemeiat si inaintat sciintele in Rusiea, lu-minarea si aseclamintele eT de civiliciune.

I. Asa este unul, Petru Movilal, fiiul DomnuluT Molda-vieT, Simion Movilg, carele a fost maT anteiti ostasiti viteazu,vestit pre'n vitejiea aretata sub zidurile HotinuluT, ear dupeacea imbratisandil preotia, a fost metropolit CievuluT, si esteneuitat in istoria bisericeT rusescT. Acesta, ca un adeverat

-

-201ostaiii al adeveratei credinte rgsgritene cre§tine este celd

carele a fntemeiat in Rusia academia, lumina celor maTinalte sciinte sub mime de Acest aFc;larnent info-resce astadi sub numele de «academia teologicg a Cievu-luT,3 carea pre'n temeinica invetgturg a sciintelor teologiceserbesce spre laudg intemeigtorula

2. Cglugerul roman, Paul Berendi, nepotul unuia de'npretendintiT scaunuruT MoldavieT, a compus lesiconul slavon-roman, sciut sub numele luT Cutivesci, pre'n aceea a pusanteia temelie la lesicografia ruseascg, carea maT nainte cu ocli n'a fost in fiintg.

3. Nicolaid Cirnul, boer spgtar de'n Moldavia, un lirn-bist (poliglotist) rar pe timpul seri, a fost solul TaruluT,.AlecsidMihailovicid la Cutaid. Acesta a fost invetatoriulti §i educa-toriul luT Petru cel Mare, Tarul RusieT. DecT daca renumitulCirnul a isbutitu sg intipgreasca in inima invetgcelului seri,a lul Petru cel Mare simtiminte adancT, §i ideT inalte, carelele-a aretatd apoT in timpuld impargtia sale rengscanddcultivand pre Rusiea cea necultivats inainte de densul: eatuncTnoT RornaniT moldavi cu indrasneala §i cu tot dreptul ne pu-tem fgli, a noT am fost luminstorii, invetgtorir cultivatoriTRusieT.,

4. Domnitoriul Moldavia, Dumitru Cantemir, dupe depar-tul seri de'n Moldavia, a fost cel maT credincios, maT folosi-toriti maT priincios svetnic al luT Petru cel Mare, in trebilepolitica §i lumingriT RusieT; el a fost intemeietorul academic'sciintelor in Rusia, ale cgria asedaminte §i statute le-a fgcutdupe planul marela filosof Laibnitd. Invetgtura cea inaltg aprincipeluT Cantemir, simtimentele luT cele nobile, delul luTspre 'naintarea sciintelor §i nemgrginita luT iubire, ce a avut'ocatrg ngciunea noastrg romans, suflg cu infocare de'n nume-roasele luT produse literarie, carele au fostd sunt inclastAIT lgudate cu o gurg in lumea invetatg (vedT No. XXIII,§ 116, de'n tomul III at LepturariuluT).

5. Antioch Cantemir, fiiul luT Dumitru Cantemir, a fost

an-rein,

(Co legiti.p.i

sell.

i

i i

§i

i

i 0

202

cel mai mgrit poet al RusieT pe timpul seti, despre carele i

Farni celii mai adancti cunoscgtor al literatureT slavone, incldice: cg el (Cantemir) a fost 'anteiul interneietor al adeveratepoesiT rusesci. MaT pre sus de acest Antioch Cantemir, cu in-drgsnealg putemti Vice, el n'a fost nicl Lomonov. El pot fide-o potrivg, i all fost marl' dupe inriurintele for asupra litera-ture rusesci. Dar cine oare este mai de insemnat i mai vred-nic de cinste pe'ntru urma0.? acela ce a pus temelia hramu-lui? sail acela ce a saver0t bolta §i a infrumusetat peretii cuzugravealg.

6. Tot fill roman al Moldavia a fost i Herescul (Hiras-cov), barbat neuitat in istoria lumingrii Rusia, carele a fost

i literatoriti i anteiul curatoriti al universitatii de'n Moscovia.Eat nobili juni romani 1 cum ne convinge istoriea Mol-

davieT, ca strebunii no§tri all fost pururea oamenl marl', in-naintgtori de sciinte i de culturg nu numaT pe'ntru sine i

in tera sea, dar all fost i invetAtoriT, luminatorii §i cultiva-toriT 0 al' altor tell, adecg al tutulor terilor, unde i-ail alun-gat soarta vietei.

(Deci ell me voill socoti prea fericit, nobilT junT al' pa-mentului Romanesc I dacg cuvintelc mele vor lgsa in inima §imintea voastra intipgrire adeveratg §i statornicg, dacg ele vortrezi in inima voastra un cid infocat cgtra mgrirea §i pomeni-rea strebunilor noWi ; ca a§a sg ve aduceci aminte pururea:a! cuT strenepotT sunteti? §i sg ve nevoid ca vol in vieta voa-stra pa§ind pe urmele lor, §i lucrand in duhul for spre mail-rea natiund i a voastra in0-vi , Inca sa fiti cu tot dreptul i

inteadever vrednici de den0i, i de numele ce'l purtati 1

(43) Aron Pumnul, ca profesor in Cernguti, all publicatpentru prima ora un lepturarig, adecg o carte de citire corn-puse numal din scrierl curat romanesci ale tutulor scritorilorRomani din tote vecurile §i .timpurile. Acesg carte este atatde meritOrie in cat Fite inlocui singurg pe tote cele-l-altecgrti romanese, precum singurg numal mgntine pang acum

203

5piritul national al Romani lor din Bucovina, unde NemtiT nucontinesc a impedeca cu tote chipurile desteptarea nationalga Romani lor. Pub Ham aicT ca dovadg un estras din scrisOreaautografg cu care d-nu Pumnul ne-a trimis cartea sa la 1864,Si din care se pOte vedea cum a fost silit a intrebuinta chiarinselaciune, pentru a capata voie de la Nemti ca sa publicecartea sa.

(Din produsele literarie ale d-vOstre am pus in IepturaritiDrepturile Illoldavier asupra Ucrainer on' PoczelieY, etc. Insca sa pOtg trece la tipariti fgrg pe'decti., T -am schimbat titulasi am pus suprascrisul: Referinjele istorice si conzerciale aleNo /clavier cu Pocutia etc., iar testul lam lAsat neatins si, vesII,asa trece la tiparig1

(Ed am fost nevoit sa fac tot ast-fel Inca cu multe pro-duse literarie ale multor s_criptorT ruminT, cad numaT asa leam putut str&ura prin cinch' censure monarchke, germane,polonicc, runzine unite ,ci neunite, la cate este supus bietulillepturariti si sub a caror apasare natenga si dobitOca a zacutnu maT putin de cat recce anY de flile.

«Ar fi bine dacg s'ar introduce si in scOlele Principate-lor acest lepturariti, coprinclaor de totT barbatiT ceT maT demnTaT literature Romane seriOse, si tote produsele cele maT in-semnate literarie ale acelora: ca asa sa capete junimea romansdin tote provinciele o culturg literarig, uniformg, seriOsg, mo-ralg si nationalg, cad toff suntem fii aceliasT mame Nal/unitRoma'ne si prin urmare totT avem aceasi tintintg bine-cuventatgde Dumnecieti insusl ! >

Din aceste RomaniT urmezg sa invete a sci cum la ne-voie trebuie sa lucreze si sa facg binele chiar pe ascuns, ca-tandu'sT de treba MI paradg si fArg larmg. Asia inveta si unalt Roman vrednic, reposatul Poenaru, carele ail condus maTdu succes scOlele Romaniel de la renascerea for in 183o, cadalt-fel puteam fi impedecati ca la 1842. SA tacem dar, sa fa-cet insg, i ap, vom reu0 on cand, si on unde.

204

(44) RomaniT se dovedira a fi poporul cel mai ager laminte prin aceea ca, la scOlele cele marl din streinatate, undemerg la inv4atura OmenT de tot nemul, RomaniT ail reusittot-dea-una mai* mult si maT repede de cat off care alt nemde OmenT. Apor pe cand, Nemtul spre esemplu, orl cat arinveta sail ar trai frantuzesce nu parvine nici °data a vorbisi a pronuncia curat ca un frances, nici un frances ca un ger-man sad ca un rus etc., RomaniT invata forte repede a vorbisi a pronuncia on ce limba strein intocmal ca OmeniT deacea limbs. Ast-fel un Nemtil spre esemplu orT cat ar invetaall ar trai in Ora Romanesca, va dice tot-dea-una chine in

loc de cane etc. pe cand un Roman numaT dupe doT sail treianT de inv4atura pOte vorbi nemtesce asa cat sa nu'l cunOscanici NemtiT ca nu este Nemtil. Acesta lesnire de minte a Ro-manilor all facut ca noT, numaT in patru-decT anT de and aminceput a lucra maT serios, suntem maT cultivatT in propor-tiune de cat RusiT, spre esemplu, earn' lucreza de i8o anT.Este vederat dar ca un Roman se pOte cultiva de cincT orTmaT repede de cat un strein si ast-fel, numaT daca vor staruila invetatura, RomaniT vor putea precumpeni un num& destreinl pang la de cincl orT mai mare. Numal pe t&imul cul-ture dar putem spera a ni pgstra si a ni spori pentru viitorindependinta si nationalitatea, cacT numaT la minte Romanul estemaT tare de cat alte nemurT. ApoT si in genere orT ce supe-rioriate residg numaT in superioritatea minte si nu a trupuluTnici a num&uluT. Ast-fel un singur om si chiar un copil, nu-maT pentru ca are minte naturalmente superiOre de om, pOtementine o intrega turma de vite, boT, cal, etc., din cariT fie-care unul este mult maT tare de cat el. Tot ast-fel un ommai superior la minte pOte comanda si a tine in ascultare unsat de omenT sail o intrega armatg. Tot ast-fel si o natiunemaT pucin numerOsa dar maT cultivate pOte precumpgni altealte popOre mult maT numerOse dar eu maT puting putere deminte. NumaT asa spre esemplu, FrancesiT cu doue trel sutede ma de OmenT de peste noue marl si tell all putut bate

205

pe 80,000,000 Ru§T in Ora for la Sebastopoli, Romanit dartrebuie sa alerge tots la invetIturl sa sacrifice tot pentruinv6tItura, daca vor sa se menrie demnT de nemul fornu'O perda nationalitatea, adicI limba §i tera pAstratI pangastadi cu sangele str&no0lor lor. In arme nu ne mat putembizui astadt, cIcT, streinit fiind mat numero§T de cat not, vorputea avea arme tot-dea-una mat multe de cat nor. Minteins nu pOte avea nime mat mult de cat dI natura, §i Dum-neddi au volt ca Romanul sa aiba minte mat mult de cattote nemurile. A§a dar viitorul Romania este numat in scolT,§I decT astadt pe nici o altI cale nu pOte cine-va lucra matmult §i mat cu folos pentru tea de cat prin scoli. SI scinibine ca astadi o scoalI este pomana cea mat bun care sepOte face .0rei §i un inv6tator bun este mat de ajutor- pen-tru teln de cat un Mihaiu Vitezul. Sa ne desbrIcAm dar pen-tru scolt precum strnno0T no0ri mopenT desbracat pen-tru arme pentru alte pomene, data voim ca §i not la renduknostru sä scapam sa pIstrAm §i sa sporim tera stremoOscl

nemul Romanesc.

(45) Pot mentiona aid ca am avut fericirea fi eu ceid'antehl carele, in 1859, am reinceput scrierea cu litere latinestremo§esct, in corespondinta oficialI de stat, ca ef de sec-;lune la ministerul instructiund publice din Moldova, precumse pOte dovedi din archivele statulut. Esemplul acesta au fosturmat cu repejiune de cele-l-alte autoritatt publice, de cugreutate la inceput, precum se pOte vedea din corespondinteleurmate pe atuncT, cand se inapoiail de mat multe ort scrie-rile biurourilor mele ca neputand a fi cetite de alit functionarT.Not ins am tinut bine §i, pentru a inlesni lucrul, am facutabstractiune de oil ce ortografie, cerend simplu numat sl sescrie literele latine, fie cu ort ce mod. Ast-fel, in mat pucinde cind ant, scrierea tipIrirea, cu. litere cirilice au dispIrutcu totul din tote lucrarile publice private, afara din cIrSilgbisericesct. Intru cat insa slavonismul va pIstra macar §1." nth.

- -

si sa,

s'eusi

a

si

si

si

pi

pi

206

maT acest refuel, care i ofera incg biserica nOstra, Romanis-mul r6mane espus la o noun coplepire din partea Rupilor SlavY.RomaniT dar sunt datori a nu'pi conteni silintele pang la to-tala depgrtare a slavonismuluT cartilor bisericesci. Un Inceputla acesta s'aii fgcut deja prin tipgrirea cu litere latine a unuToratoriii (ceaslov) sail carte de ruggciune prin iniciativa M. S.DomnitoruluT Carol I, precum pi a Evangeliilor de peste anprin repausatul Episcop al Bu2euluT Dionisie, la care se maTpot adgogi Pentateucul de Eliade pi Biblia sacra de Societateabiblicg din Londra, Lucrarile de felul acestora ar trebui insga fi continuate maT cu inmultire pi fgrg intrerumpere, pang ladispgrerea cu totul a literelor cirilice de prin tote Daciile, cgcTnumaT atuncT periclele slavonismuluT, adecg a stgpanireT prinRuOT orientali, ortodocpi ca pi mei, nu se vor maT putea in-tOrce, precum de stgpanirea prin NemtiT OccidentalT, cariT scriilca noT cu litere latinepti, ne vom tine feriti pgstrand bise-rica nOstrg orientalg.

(46) RomaniT formezg pi astadi majoritatea locuitorilorde prin tote locurile de pcstc Dungre, ggsindu-se insg ames-tecati cu multi Bulgari in pgrtile de la Dungre pang la muntiTBalcanT, cu Greci dipcolo de Balcani pang la Marea Grecilor

cu Albanezi sail Arnguti in pgrtile despre Marea Adriaticg.Mai curati se tin Romanii in rescrucile muntilor Balcani, des-pre oranle Tarnova in Bulgaria, Monastir in Macedonia piOcrida in Albania ; se Intind insg cu putere pang pe la ora-pele, Durazzi pe Marea Adriatica, Salonic la Marea Grecilor

Silistra pe Dungrea. Avend de luptat cu treT popOre streinestabilite in permanentg printre eT pi anume: cu GreciT Inca dela str&nutarea imperiulul Roman de la Roma in Italia la Con-stantinopoli in tera Grecescg, cu BulgariT Inca din vecul VIIde cand el ail strnatut pi all remas in pgrtile despre Dungrepang la BalcanT, pi cu TurciT cariT all pus stapanire cu sabiapeste, toti creptiniT de peste Dungre Inca din vecul XV, Ro-maniT, ca sg se potg tine maT lilsat campurile pi s'aa

pi

.0

.§i

feriti, all

207

tras in muntii Balcanilor si a PinduluT, ocupandu-se maT moltcu pastoria si cu-carausia. In asemenea retragere insa,maind cu totul lipsiti de progresele realisate in lumea cea mare,ail ajuns a perde pans si cunOsterea citireT si a scriereT. Gre-cii folosindu-se de aceste imprejurari, au incercat sa faca peRomani a'sT uita limba si nationalitatea, inv4andu'i numaicarte grecesca prin bisericT, asa in cat Romanii de peste Du-nare, necunoscand alta scrisOre, scriati limba for numai cu literegrecesti. Vorba Insa au pastrat'o tot Romanesca, asa fel ca,in unele privinti, vorba for este maT coretta chiar de cat anOstra. Ast-fel este de esemplu in conjugarea verbului a fi -fire,cand ncii clicem: sint, esci, este, sin tern, sinteg sint, Romaniidin Macedonia clic: flit, fir, fie, fim, fig, sunt; de alt-fel ei pro-nunta pe f in h ca si la noT une orT: hiii, nil, hie. Unul dinsemnele distinctive a vorbel Romani lor de peste Dunarea estepunerea articoluluT masculin la pluralul substantivelor, clieend,spre esemplu, omenilt, fetiorilt, pe cand noT clicem feciorr,Oment De alt-fel, afara de unele cuvinte, vorba for este unacu a nOstra. Dam spre esemplu urmatorele bucati dupe fai-mosul Macedo-Roman Boiagi, primul carele a inceput sa pu-blice scrierT in limba de peste Dunare, pe la inceputul vecu-lui curent.

FABUL A.Un aratoriti (plugariu) aprOpe fiend sa mOra, e (0) cara

(daca, francesul car) nu avea avere se lasa a fiilor, ma (dar)li vru inima se li faca bunT aratori, li cliama (chiema) la patude morte e li clise: Fili a meT! vol vedeti a se apropie oraa mortili a meli. Tuta averea a mea cautatT tru (intru) vinia(vie cu strugurT) si va se o aflati. E filili cu mentuirea (gan-dire cu mintea) ca avea el acolo vre un tesaur (comora) ascuns,luara tru ore (pe data, intru aceasi ora) sapele de sapara cumare curundetia (curand, cu grabire) tuta vinia. Tesauru dealechea (chilipir, de lichea) nu aflara; ma vinia bine sapatadou or' actant (atat) frupt (rod) dede.

el, rg-

208

CANTARE NATIONALA.

Ruman mene, Ruman tendCe vreT frate ca maT bene,Legatura maT musata (frumosa)De ua muma de un tata?Tene jone, mene jone (june)Fruntea mea de MacedonePOrta ocli (ochi) ce topescePe barbarul ce-o mutresce: (privesce cu mutra °multi*Vin Muntene, MoldoveneCu fete MacedoneneS'invirtim o hora mare,Pentru dusmanT tremurare.

Dar fiirid-ca scrierile de maT sus sunt compuse de d-nuBoiagi in un stil maT -cultivat si maT literar, apoT adaug aidurmatorul antec cu totul popular, cules de d-nu Bolintinenuin caletoria ce au facut la Pind in anvil 1853.

Mi s'a aurit tru esta uatieCa ma dor dada nu se fatie ;and mi ticnesce cat yeti oraPerili din capul mi se rescola.Ma to ce ai casa aparte,Tu, chiara fata gura de miare,,Striga-gni si gnia s'vin ti dormiare,Ca escil vrut de sinele tale ;Ma Dumnedeti sa ni dea rebdare 1

Traducere:

Mi s'a urat intru asta vietaCacT maT de clop durere nu se fateCand ticnesce eke vr'o .6raPeril din capu'mT mi -se resond.

m6

- 209 -Dar to ce aT cash la o parte,Tu scumpA fate, guru de miere,Strigg si mie se yin la tine sl dormCAdf sunt dorit de sinurile tale ;Dar Dumneclea sg ne dea rabdare.

In tote aceste bucItT nu se aude nicT un cuvent care sUnu fie cu inteles si cu intrebuintare Romanescli. Este de notatpronuncia cuventulu lux* in loc de viajd, care este mult maTapropiath de vechia latinitate, in care litera v era representathnumaT prin litera u. De asemenea pronuncia pria in loc demie intrebuintata si la noT de popor ca o mostenire de la Go %T,dupe cum se gNsesce si in Italia (o gni) §i Francia (agneau),adicl in tote pArtile pe unde latiniT sunt amestecatT cu ger-manT. In fine pronuncia luT c in j; face in loc de face, carese gAsesce numaT la RomaniT MacedonenT, ca mostenitX de laGrecT, cu caril an stat in contact maT permanent si de 4irOpesi care all facut ca sa Ii se dea numirea de Tin/art, de careRomaniT din Dacia NT Traian, iar vorbeT for numirea de pit-sdrescd sail limba pajorilor, adia a legionarilor cu pasarea sailpajorea Romang, fiind-ca RomaniT de peste Dunare erati eelmg apr6pe de scaunul imperatieT Romanilor.

In adever BisantiniT din vecul de mijloc numiad pe Da-cia lull Aurelian de la Dungrea si panl la marea grecilor cunumele de Romania mare (Migalo-Vlaltia), care se maT pas-trecll Inca astasli pentru locurile din apropierea Constantino-poleT, numite Rumelia cu resedinta in Adrianopoli, cetate fun-data de acelasT imperat Adrian, carele all stricat podul luTTraian de pe Dunare. RomaniT de peste Dun4re se numescpe sine Aromani dupe cum in canteculti de maT sus eT charaurit in loc de unit. Numirea de Aroman insa denotI ca siualie o latinitate mai antics si maT purA, cad se scie- ca Romadin vechime, adicl pe cand era Inca numal un sat, purta nu-mirea de Arom adicA mires, ca inchinata Florilor mirositOreale campurilor, si numaT dupe ce se fhcu cetate mare de re-

al. & T. 6068. 14

-- 210

edinta, fu inchinata voiniciel luT Ercules, sub numele de Roma,care insemneza putere. Ceia insa ce se vedereza mai impor-tant din cantecul popular de mai sus, este naiva puternicadorinta a Romanilor de peste Dunare pentru Dacia lul Traian,pe care o invOca ca pe o scumpa fatii cu surd de mitre, ceare case mar la o parte, adica mai ferita de asuprirele strei-ttilor, de r6u1 carora peste Dunare Romani lor Ii s'azi urat devityd §i li se rescold pirul capulur fi nu li mar ticnesce nuto ord. V64end insa a este cu neputinta ca sa tree Dunareainapoi la sinul nostru, el nu pot face alta de cat sa rOge peDumnecleil a li da rebdare. bine fac Romanii ca nu treatdinc6ce, cad viitorul nostru Romanesc al tuturor este numaidincolo de Dunare, in Romania-Mare, la Marea SaloniculuTla Antibari pe Adriatica, facia in facia cu Italia, care esteleganul nostru primitiv. Pentru acesta stremoOT nostri daruiatitot-dea-una averi la locurile de jos, spre a fi de ajutor in luptapentru nationalitatea fratilor for de peste Dunare, cariT se aflaumat in. robia streinulur. Cand insa veclura a aceste averi bemantaii numai caluerii greci, sub cuvent de ortodogie, atunciRomanir luara inderapt aceste bunuri la 1864 incepura atrimite profesorT peste Dunare, unde deja s'ad infiintat sealRomanescY la Silistra, la Ternova, la Monastir, la Ocrida §iin alte ca sa ajute pe fratiT nostri a scapa de cartile §ide literile grecescT.

Ca sa se vasla cat de cotropiti se gasesc fratil nostri depeste Dunare de catre GrecT, sa se citesca urmatorul raportoficiale adresaa guvernuluT nostru de unul din profesoriT tri-mi§T acolo ;

Epir. Abela 1868, Sept. 8.

Domnule Ministru,

(Un an de clile se il;nplinesce de cand am ocupat cate-dra sad publice din acesta comuna §i, predail limba natio-nals la elevT, dupe cum este a mea misiune, ce o implinesc

si

si

si

parV,

SSi

- 211 -cu cea maT mare esactitate a consciinter mete, deli circurr-stantele grave m'a lAcut sg incerc amari suspinurT din causaprelatilor GrecT. Cu tote acestea cea maT mare nenorocire amea fu a n'am putut a ve comunica de timpuriti cele petre-cute i acesta, Domnule Ministru, nu din negligenta, ci dincausa lipseT de mijlOce. Numal d-luT Vrana, directorele agen-tieT de la Constantinopoli, Inca de la Februariti, anal curent,T-am raportat positiunea lucrurilor de aicT §i calomniile prela-tilor GrecT acute asupra mea.

t Acum darg via §i umil me presentezti prin acesta ina-intea EscelenteT VOstre, a ye descrie cut cea maT mare esac-titate i cu dreptg ratiune persecutiunile ce mi s'a facut.

tEscelentia VOstrg cunOscetT prin studiti positiunea fisicgi geograficii acestor parti; maT ye spun §i ea studiul ce Mali

asupra for prin esperiente. Epirul este o masg de irurT demut**, situate unele dupe altele. COstele i vgile for incintg-tire sunt semenate naturalmente in piny, brazT §i fagT , cepresintg un aspect pitoresc ; iar verfurile lor, din care curet.ape transparente, se par ca se ambitionezg care de care siise intrecg spre a atinge bolta ceresca, i pOte din acestg causgcerul 'T-a privat de darul a fi incoronatT cu arborT. Pe cOsteleacestor irurT de dealuri sunt situate propriele nOstre comuneunele maT spre vaT, altele maT spre verfurT. Locuitorii comu-nelor despre verfurT nu pot ierna aicT, fiind multg neug; altgcausg maT ester cg, fiind ocupati cu turme de oT §i capre, nicTaceste animale nu pot trgi, in asemenea pgrcl. Pentru acestecause RomaniT sunt snip a descinde cu familiile 0 animalelefor pe campiele TesalieT i se a§edg in comunele ei spre aierna. Primg-vera iarg0 se reintorc in propriele for comune.Acestg stremutare se face de la 15-25 Octombre §i reintur-ngrile de la 15-25 Aprile.

(Di, Domnule Ministru, am ocupatti catedra scOleT pu-blice din acestg comunii la z Septembre, iar la to Octombredepusel impreung cu familiile Romane, ca sii reincep cursul

212 -

meii la Zereu, in Tesalia, unde sa erneze cea maT mare partea Romani lor din comuna ncistra, precum Si din alte comune.

cIn Zereil este repedinta unuT episcop pi a unuT sub-ofi-cier de politie. Episcopul numit Ieroteti a turbat (permite-mi-se ace sta espresiune), la auclul ca RomaniT ail un institutor alfor pi dati instructiune la copiiT lor, pi, cu nicT un chip, nuvrea sa me lase a functiona.

cNotabiliT Romani, vecrend cerbicia episcopuluT, s'ad re-ferit la Caimacamul (ocarmuitorul) Turcesc din Larisa (capi-tals Tesaliel) pi scesera de la el ordin ca sa nu fie superatTAbdeliotiT de a'pT avea profesor al for aparte, intru cat voesca'l plati numaT de la denpiT pi intru cat nu va fi lucru con-traria legilor imperiuluT.

cEpiscopul vesiend asemenea ordin, incepu a tuna pi afulgera in contra mea pi a tuturor Romani lor pi respunde Cai-macamuluT, ca institutorele este trimis de o propaganda ceare rea intentiune pi alte multe, numaT sa'pT realiseze capriciulsea, cd este proprin clerulul inalt partilor acestora.

a Respunsul prelatuluT au avut de efect ca autoritatilelocale 'mT-ati cerut garantie pentru ca sa nu fug, iar la 12ranuarig veni un gendarm cu ordin ca sa m6 duc la jurisdic-tiunea din Tricula, unde, dupe maT multe cercetarr ce'mT facuCaimacamul, me elibera pe garantia sa nu deschid sc6la forao noue permisiune de la caimacamul superior din Larisa.

cAceste scene s'ati terminat pe la ic:, Februaria. Ca samaT cerem o noun permisiune, nu s'aii aflat cu cale din parteanotabililor RomanT, fiind-ca se apropia timpul de reinturnarein propriele nestre comune pi ast-fel a remas pentru viitor.

cIn acest timp predam lectiunT pe la case, atat la copiicat pi la adultT; nu tnsa regulat. Sus numitul Episcop, indemnape Romani de maT multe orT, chiar cu amenintare de exco-municare1 oftrire de la impdrtd,renie, ca sr 0 trimita pe fe-cioriT la sccila Grecesca; dar nicrunul nu vru sa faca acesta.

(Asa prima-vera, inturnandu-me la Abe la, am retnceputregulat cursul mei, de pi mitropolitul nostru 'mT,a spus confr-

-- 213 -dalemente, cg, dacg s'ar putea, sg me las de a preda limbaRoming, fiind-cg acute observIrT rigur6se din parteaPatriarchuluT, prin scrisOre sinodalg, pe care avuT on6re a oceti in original, nu putuie Ins a lua copie. Tot ce 'mT aducaminte e c se spunea: apredaT interesele nationale ysi, ca sgscapT de orce ispite, trebue sg ni scriT in estens, cum s'atifgcut lucrurile de RomaniT din eparchia ta au trimis copii deaT for in Romania ce fel de profesorT se aflg in eparchiata din Romania ? etc.3

a Din partea mea, cu respect ye spun, Domnule Ministru,ce, la vederea unuT asemenea acte iscalite de capul bisericeiOrientale de doT-spre-clece ArchiereT, la care lumea se in-ching ca la nisce peT, m'a prins o ter6re. cat de departe suntde sacra misiune a for 1 cAcT santa scripturg ni spune: AtTtairinviyatura sT nu se wank Domnul (psalm 2) dorig cu ar-riore a prooroci 1i, a vorbi in limbi, an (I Corint. XIV39). Dacg dar santa scripturg ni spune sg. Invetam IimbT, cumpot, pentru Dumneclee 1 lumindtord lumet sarea pdmeIntu-ha sg ni oprescg sg studiem limba materna. Dupe mine, cuamarg inimg, dart car4cterul acestuT act, ce este o atrocitate,o cruclime a capulul bisericeT nOstre, care se face asupra n6s-trg in al XIX secol 1

Institutore, loan Tomesen.,

ScrisOrea acesta vederezg ingitimea sufletuluT curgteniainimeT acestuT biet june invtgtor, dar apucgturile grecilor incontra Romanilor de peste Dungre nu datezg numaT din se-colul XIX. Ele datezg incg din secolul IV cand capitala im-periului Roman fu stremutath din Italia la Constantinopoli,cand Grecii incepurg a se servi cu biserica -pentru a cover0pe Romani. AtuncT inset RomaniT erail Inc in putere seapgrarg cu armele sub conducerea unuT general cu numeleVitalian, pang ce apatarg impecare prin nuoile legT ale im-pratuluT Justinian in vecul VI. ApoT cand in vecul XI bisericacresting se despgrti in doue, Grecii incepurg din noil a incurca

i,s'aa

si

si

si

°prig

si

si

§i

- 214

pe Romanii din Orient cu limbo, for prin scoli §i bisericg, pangce RomaniT de peste Dungre se unirg cu Bulgaria( i, sub con-ducerea mar anteia a Id Deleanu 0 Alusianu, apol a fra %ilorPetru i Asan, scuturarg cu totul dominatiunea Grecilor i for-marg imperiul Romano-Bulgarilor cu biserica luT independintgla Ocrida. Dar rand Turcir subjugarg atat pe Grecr cat si peRomano-BulgarT in vecul XV, eT nu mar flcurg nicT o deose-bire de ,nationalitatT ci supuserg din noti pe totT ca simpli cre-§tinT sub ascultarea PatriarchuluT din Constantinopoli. AtunciGreciT profitarg din noti de acestg ocasiune pentru a trimitepe la tote bisericele numar popT grecr cu carte,'grecescg, a§a-fel cat in trey sute de ant RomaniT, lie mai avend sub jugulTurcilor alte scolT de cat biserica, si tie mar auslind in ea altglimbl de cat pe acea grecesd, incepurg a'g strica limba forromanescg i uniT a o uita cu totul. and apor in vecul XVIIIGrecir, cu sprijinul Ru0lor, incepurg a se pregati ca sg scu-ture jugul Turcilor, ei, v&;lendu-se pucinr la num6r, se gan-dill cu multg dibgcie ca sg grecescg nig anteiii cu totul pecele-l-alte nemurr convietuitOre cu eT. Romanii insg incepurga se ap&a infiintand o tipografie romaniscg la Voscopoli, Ro-manul Macedoncan Boiagi tipgri o biblie in limba Macedono-Romang i un preot cu numele Daniil publicg un mic voca-bular in limbele Romanesca, Grecescg, Bulggrescg i Albaneztsail Arngutescg. Trebue sg mar scim cl AlbaneziT sail Arng-utir se dovedesc a fi de un nem cu vechiT DacT si sunt ast-feI forte apropiatT de Romanii de la Dungrea de jos. AtunciGrecir rldicarg pe un cgluger cu numele Cosma, cgrur dgdurgnumele de -slant, si cu ajutorul respectuluT religios ce inspirargprin el Romanilor §i celor-l-alte nemurr, nimicirg Jucrarile deap6rare a Romanilor, afurisind cu cliff patriarhicescr pe orTce crestin care ar fi invetat altg carte de cat grecescg. Ast-fel ..i RomaniT i BulgariT de peste Dungre, pentru a r6marteacre0inr, furl siliJY a scrie chiar limba for numar cu litere gre-cesci, cgcr nicT de la nor nu mar puteati apeta carte Roma-nescg,. pentru a 0 aid' domniile Romanescr incapuserg in

21

manile Fanariotilor grecf*). Indatg insg ce Romania se ggsi scg-patg la 1866 pi de GrecT si de Turd si de RusT, RomaniT siBulgariT de peste Dungre se grgbirg a trimite aicT pe tineriTfor spre a se cultiva in sensulti nationaln si ast-fel numaT insepte anT BulgariT ajunserg astgcli sg nu maT primescg popTGrecT, fgrg a se sfii de afuriseniile PatriarchuluY, carele, veciendstgruinta for au fost silit pang in fine a recunOsce biserica fornationalg, iar RomaniT de peste Dungre cer cu indrgsnelg pro-fesorT de la noT, precum se p6te vede din urmgtOrea petitiuneoficialg adresate guvernulul din Bucuresci:

Domnule Ministru,

In ora acesta inima nOstrg se afla supt mare bucurie,afland de la fetiorili ce ni ail venit a guvernul Romanesc nuau uitat pe fratili luT din ;inutul TurcieT, ci in tote clilele dgprobe de forte mare iubire ce pastrezg pentru noT. Inima nOs-trg este inundata de bucurie incg de cand guvernul Romanesca dat cel anteiti semn de iubire cgtre fratili luT perdutT, 'Landcati va junT de aicT, cu scop ca sg se invete limba for natio-nail, de care ere.' lipsiti de cati-va secolT, si dupe aceea sgse intOrne in patria for ca sg ne invete si pe noT limba na-tionalg. Acum insa noT simtim pi maT mare bucurie, veslendcg aceT a inceput sg dea frupt, fiind-cg veclem a uniT din eTsunt destinatT de guvernul RomanieT ca sg remang profesorTde limba Romang. NoT, Do-mnule Ministru, acum 4o anT, decand poporul din Turcia se afla in mare agitatiune reseal,am pgrgsit patria nostril, adicg, Bela, San-Marino, Perevolialte locurT si ne am retras pe muntiT de langa Olimp si amfacut, in eparchia VerieT, din pasalicul SaloniculuT, un sat sub

*) Dositeiti, Patriarchul Ierusalimuld, dd urmit6rele instructiunY oficiale luxAtanasid episcopal ArdeluluT, adiCi TransilvanieY In 1698: Irebuie Archiert4 toslujba bisericeY stl Ye nevem:el cu de-adinsul sd se citescd tincY pe limba slava-nisclf sag elinescif, iar nu rometnesce sail inn/ all chip. Ciparitt, Bk.} 1855.

- -

sisT

216

numele de Noua-Bela, care cuprinde la 300 case carat Roma-nescT. Acum, ve putetT inchipui, Dorm* Ministru, in ce starese aflg acest sat. Cele d'anteiii lucrurT necesarie poporuluT,adicg biserica si scdia, se aflg in srare miserabilg si copiliTnostri nuisT pot avea educatiunea trebuitOre. Acum dar, D-leMinistru, afland ocasiune favorabilg, vrem si noT ca sg avemunii profesorti de limba nostril, dintre juniT vorbitT maT sugi.W rugamil darg, Domnule Ministru,, ca sg bine -voitT a netrimite si nou6 un profesor care sg invete copili nostri limbanationalg. Credem, Domnule Ministru, c ruggciunea nOstranu va fi desarta, ci va avea resunet in inima fra ;ilor nostride acolo,,

Urmezg 4o de iscaliturT scrise cu litere grecesci si ade-verite de girantele (primarul) Pavel Petruletig, cu aretare casemnaturile nu suet maT multe la numer, numaT pentru aOmenisf ail trebuit sg pornesca la carausie.

Asa dar, infiintarea scOleT Macedonene au fost una dinfaptele marl cele maT nationale de sub Cuza-Vodg la a arilpornenire va remane alipit cu laudg si numele barbatuluT Ro-man Vasilie Alexandrescu Urechie, carele ail conlucrat atunclca Director al Instructiunel publice si au visitat in persona cumultg greutate prin Macedonia pentru a aduce tinerl de peacolo, cu ajutorulti unul Archimandritil Macedoneanti numitilAverchie. Din nenorocire D-nu Tell, ministrul InstructiuneT la1873, au desfintat si acestg scold. Dar deja ail apucat a seforma de peste Dungre tinerT, ca maT sus vorbindul Tomescu,§i ca un altul cu numele Apostol Margaritescu. Acesta luptgincg si astacli peste Dunare cu atata putere in contra tot fe-lul de piedecl si prigonirT grecesci, in cat au cgpatat deja dela popor gloriosul supra-nume de apostolul Macedonia. Sg scimdar cu totil si sg nu uitamti nicT un minut cg peste Dungreeste Romania cea mare, ca si peste Dungre este un poporintregii de Romani, care ne asteptg cu rubdare si se uita lanoT cu dor.

- 217 -Peste Dungrea cea lath,

$us la Pind si la Balcan,Mil' de fratT stall si ast6ptgPe nepotiT luT Traian.

5i, cand buciumul resungDe la muntele Carpat,EL pe culmea for s'adungTop cu brgul inarmat.

CacT, din Dacia bogatg,N'ati fost scosT in a for veac,De cat numaT ca sg pcitginmulti a RomeT leac,

Facend Dungrea sg fieUn piriii int?eg Roman,intre vechia colonie$i Domnia ILA Asan.

NumaT ast-fel miT de barbarTAll fost stinsT sati crestinap,NumaT ast-fel iar in veacurTVorn mar sta Romani curap.

Hora nostrg dar sg 'ntindemPan' la marea de amezii.Ca to fr4iT sg'T cuprindemCap al RomeT graiti urmezti 1

Georgia Radu Melidon.

FINE,

:..