Istoria Modernă a României Curs

8/9/2019 Istoria Modernă a României Curs

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-moderna-a-romaniei-curs 1/111

Istoria modernă a României – curs 1 – Nicoară

1. Modern. Modernitate

“Este legitim pentru un istoric să recunoască modernul, acolo unde oamenii din trecut nu l-au recunoscut ca atare?” (J. Le Goff)

- întrebarea obligă la multe recau!ii de ordin metodologic" acestea fiind necesarees atunci când a#em de a face cu o tentati#ă de definire a $modernită!iiromâne%ti&" a originilor" a formelor" a cronologiei sale

- ' eistă reudecata $istoriei noastre întâr*iate& – teoria +IN,R-NI+/L/I –tendi!e sociale române%ti de a arde etaele entru a aunge din urmă modeleleoccidentale (0 Lo#inescu) ,-N2/3I4 în termeni

- a #orbi desre o modernitate românească are o tentati#ă 5a*ardată %i destul dedificil de reali*at cu instrumentele concetuale ale culturii occidentale

-

disutele s6au urtat între a) ade!ii sincronismului european – alicareamodernismului românesc criterii occidentale 7I2I,/L89:I b) ade!ii autohtonismului protocrom(rotocronismului) – un curent cultural %i ideologic de*#oltat în eoca comunistă rinanii ;<=" entru a ustifica ruerea rela!iilor dintre România %i -ccident> arg? a#emroriile modele" nu e ne#oie de -ccident (eg. 7an 3amfirescu" 4dgar @au" IlieAădescu)- istoricii sunt tributari unor idei luate din alte căr!i" tenta!ia de a identifica în realitate"

e terenurile de in#estigare" formele de cultură în stare ură" în formele lor idealesau în conformitate cu modele din alte arii de ci#ili*a!ie" 7BR orice realitate e reacomleă entru a utea fi curinsă în ni%te aloane" în ni%te modele refabricate

C. Istoria concetului de $modern&

- no!iunea %i deri#atele sale imediate (eg. odernitate" modernism" timuri moderne)sunt foarte rău definite %i utili*ate> are loc un abu* neîncetat" cu#ântului conferindu6i6se diferite acce!iuni" înseamnă $totul sau nimic&" $golit de con!inut&" orice fenomenoate fi modern (0)" este un cu#ânt bun la toate

- iote*ă? în general" acce!iunea comună " modern înseamnă nou" noutate" ce#acare este în as cu timul" ce#a care mi*ea*ă e ideea de rogres

- aari!ia ideii de noutateDmodernitate se datorea*ă unui d# nou asura lucrurilor?accetarea fatului că lumea lucrurilor ce ne înconoară e în continuă sc5imbare" de

unde ideea de mi%care" de înnoire- rima acce!iune a termenului este noutatea temporală – rin raortarea la o etaă

(idee) mai #ec5e" considerată deă%ită- la origini" cu#ântul a fost un neologism ? $modernus& – atestat în sec EI en (F==)"

deri#at în#b latin modoHrecent" de

dată recentă"etrecut nu de mult

– folosit de sa#an!iiantic5ită!ii târ*ii?

,asiodorus" @riscianus- modern este ceea ce aar!ine sferei actualită!ii" ducând la asimilarea cu

$contemporan&

1

1



- dimensiunea istorică a modernului nu este etern #alabilă" ea este suusă unor delimitări în continuă delasare" deci entru orice eocă" modern este ceea cetrăie%te ea în raort cu eoca recedentă (eg. ,arol cel are – trăia într6unseculum modernum (0sec I)> sec I #a fi înglobat în 4#ul ediu" de#enind unul#ec5i în raort cu Rena%terea

- a*i modern coincide cu sec IE6E" o dată cu declinul 4#ului ediu" căruia îi

urmea*ă Rena%terea %i Reforma considerate fenomene moderne- date fie? caderea ,onstantinoolului 1K> 1MC> Reforma lui Lut5er 1K1<"

Re#olu!ia 1C<6KC- modenul trebuia să se imună în sensibilitatea oamenilor - ână la Rena%tere eita aioma? Bntic5itateaHforma absolută (0)" cei care #in din

urmă doar îi imită" 7BR se întoarce ra!ionamentul" oamenii Rena%terii %i aiodenită!ii afirmau că uteau să6i egale*e %i să6i întreacă e antici? utem folosieerien!a anterioară entru a6i deă%i H ideea de @R-GR4+ – astfel se elicăun anume conser#atorism? accetă ierar5iile trecutului (d# olitic" social"intelectual)

- #s. contemoranii? lucrurile noi sunt mai bune (noi constatăm că timurile mai

aroae de noi sunt mai bune daca ne gândim la confort" lucrurile mai #ec5i fiindmai #aloroase)

- marea re#olu!ie în gândire %i sensibilitate – ideea de rogres – ostulea*ă că oricefenomen care se manifestă ma târ*iu este suerior celui recedat> la înceut"această idee s6a i*bit de o re*isten!ă comună etraordinară astfel că a fost ne#oiede udecată de #aloare

- e#enimentul nou încee să aară suerior celor #ec5i" astfel că modernul rime%teo acce!iune ,BLI8B8IE9 (0nu doar cronologică)" o nouă ierar5i*are (încee dinsec II %i se imune în sec IEDE)

- ' imagine celebră din sec II ce re#este%te acest arado al modenului ca nega!iea ceea ce a fost înainte 6 #itraliile din ,5artres – e#ag5eli%tii urca!i e umeriirofe!ilor (eg +f Ioan 4*ec5il" arcu 7a#id O) erimă nu doar unitatea dintreEec5iul %i Noul 8estament ci %i rela!ia antici6moderni (0 dintr6o confu*ie)

- rimul care a sesi*at această suerioritatea fost Aernard de ,5artres? $noi"modernii suntem ni%te itici" dar suntem coco!a!ie umerii unor uria%i& (0insirat dinimagine)

- Hoamenii timurilor moderne s6au considerat sueriori %i erforman!ele suerioaredeoarece încororea*ă o eerien!ă mai largă" mai bogată (A de ,5artres)> ideea#a fi reluată %i de al!i erudi!i (eg. /mberto 4co)

- o sensibilitate modernă se constituie lent" rin acumularea argumentelor" un rocesde cristali*are teoretică " ultima %i cea mai imortantă treată a concetului modern

-

trăsături? accentuat sirit critic" olemic" care să ro#oace o succesiune de bre%e însistemul de gîndire tradi!ional- la originea ideei de modern? @R-GR4+/L (conclu*ie la care aunge filosofia ciclică

a istoriei? duă o $scădere& P urmea*ă o $cre%tere& Q)- rinciiul rogresului are câte#a e#iden!e?

• acumularea eerien!ei• efort %i studiu• educa!ie• metodă

- omul modern %tie să reac!ione*e mai bine ca anticii" oate să găsească solu!ii maiadec#ate H rogres inteltual %i %tiin!ific" îi ot considera e arii Bntici ca ni%teIGN-RBN:I (eg. 4instein)

- consecin!e de ordin ractic – timurile moderne le deă%esc în ci#ili*a!ie e cele$barbare&

2

2



- ideea aare o dată cu Rena%terea – anumite noi mora#uri aduc a#antae sociale>ba*ate e legea continuei erfec!ionări – es în domeniul %tiin!elor" din sec EI %ise #a imune în istoria artei

- filo*oful france* Alaise @ascal? $aun%i aici" noi utem descoeri lucrurile e careanticilor le era cu neutin!ă a le între*ăriO&

- istoria siritului modern se face rin aari!ia ,RI8I,II" tendin!ele ra!ionaliste" laice"

c5iar ateiste" unerea în cau*ă %i demiti*area #alorilor sacrosancte ale Bntic5ită!ii- aari!ia criticii –1. consecin!ă a rogresului intelectual – C. îndoială " contestare" re#oltă" oo*i!ieDrefu*- -/L -74RN H mereu nemul!umit" în căutarea a ce#a mai nou (nu neaărat

1== mai bun)- de obicei trec dret fenomene moderne ansamblurile te5nice %i artistice secifice

unei eoci – eg? a) sec EII" EIII – siritul ra!ionalist" ci#ili*a!ia citadină b) sec I 6 %tiin!a" industriali*area" ci#ili*a!ia citadină" automati*area"telecomunica!ii- în lan social" modernă e o societate dinamică" în mi%care %i c5iar re#ou!ionară"

uneori sărind barierele re#olu!ianismului aungând de6a dretul BNBRSI,9- entru genera!iile mai noi de istorici se alică o e#iden!ă? modernitatea românească

se suraune aroimati# este sec I> re#olu!iile acestui secol? olitice"industriale etc

- un sec I mai decalat – 1<C1 încee eroic %î se înc5eie cu 1M1< cu integrareaRomâniei" 7BR la o anali*ă mai atentă se constată că lucrurile nu stau c5iar a%a?dacă recitim %i reanali*ăm este de remarcat că o asemenea situa!ie este relati#recentă? eoca comunismului" datorită dogmatismului marist" care a alicat acestereere %i a fost reluat din comodiate intelectuală

- ercetele materialismului istoric au încercat să ună de acord o realitatecomleă" contradictorie c5iar cu eigen!ele metodologice ale marismului (0retindeau o R4E-L/:I4 ca să se treacă la modern" 7BR" sre eg în :ărileNordice nu a eistat acea re#olu!ie0)

- era ne#oie de 6 o re#olu!ie duă modelul britanic 6 o burg5e*ie" un roletariat alfabeti*at" numeros" con%tient de scoulsău de

$groar& al caitalismului- istoria modernă H caitalism H re#olu!ie industrială H burg5e*ie H roletaria!i" lută

de clasă- 'trebuiau identificate în realitate în stare ură0- elementele fac arte din modernitate" dar acesta e un concet mult mai larg (0 nu

eită moderniate ura0)-

ca %i instrumente de lucru de lucru trebuie luat un segment cronologic mai largentru eoca modernă %i criterii adec#ate %i mai #ariate (ersecti#a de istorie aci#ili*a!iei)

- este ade#ărat că eriodi*area oate fi subiecti#ă" dar se aleg anumite reere" eg.căderea ,onstantinoolului" descoerirea Bmericii" 8. Eladimirescu

- eistă foarte multe oinii legate de eriodi*area eocii moderne în România> C maricurente?

B.- istoricii mai #ec5i" înainte de comunism" care considerau îceutul eocii moderne în

sec EII" unde#a între . Eitea*u %i domniile fanariote

- entru cei mai mul!i" eoca modernă înceea cu $domniile na!ionale& ale lui ateiAasarab %i Easile Luu" de la T sec EII1<C1

3

3



1. Alexandu Xenopol - a#ea în #edere criteii etnoculturale- la T sec EII încee modernismul ână la 1<C1" eoca

influen!ei grece%ti- 1<C16sec I este eoca contemorană" eoca românismului

C. Dimitrie Onciul

- sf sec I6înce sec " are o teorie mai comleă – fa*eleistorice ale de*#oltării oorului %i statului român se re*intă într6o succesiune de o regularitate surrin*ătoare? în seriisimetrice ce ar a fi determinate de o lege

- teoria genera!iilor" asemănătoare cu cea sus!inută de rof.-ttoUar Loren* de la Eiena" criteriul na!ionalită!ii

- I fa*ă – sec – formarea na!iunii române%ti- II fa*ă – sec – înceutul de organi*are na!ională %i forma!ie

olitică a oorului român- III fa*ă – secole fa*a staului na!ional a) secole

b) secole H eoca

modernă %i curinde istoria statului modern din sec EII1M1<DM(0 scrie în 1MC=) în care sunt incluse domniile ământene" fanariote%i na!ionale (1<C1D)

. Ioan Lupaş- încearcă să sincroni*e*e cu istoria uni#ersală- eoca modernă H de la . Eitea*u1<C1- eoca contemorană H 1<C11MC=

. Ioan Ursu- ublică în 1MC la Aucure%i o bro%ură $,aracteri*area %i

îmăr!irea eocilor în istoria românilor&- di#ersitatea factorilor istorici" consideră ca un an nu este o

grani!ă clară- $eoca modernă încee în rimele decenii ale sec EI" o dată

cu triumful absolutismului" al Reformei" al Rena%terii" mutareacentrului de greutate în Btlantic – se roduc sc5imbări oitice"religioase" culturale" economice&

- în istoria României" înceutul sec EII 6 sc5imbări esen!ialeK. Nicolae Iorga

- transformă societatea în sensul modern – sub resiunea unuifactor etern" I- – a suus !ara unei fiscalită!i eecsi#e

- societatea românească în căutare de lic5idită!i s6a încadrat" de

ne#oie" într6un sistem de ia!ă- înceutul fenomenului – T sec EIes sec EII. Petre Constantinescu Iaşi

- 1MCK" istoric la Ia%i- adet al marismului> roune o nouă conce!ie desre

eriodi*area României- critică îmăr!irea lui /rsu- criteriu? conce!ia materialist istorică- introduce factorul determinant" nu eistă un singur fat istoric"

în cercetarea istorică nu trebuie negliat niciunul- eg factorul economico6social este i*#orul celorlalte criterii

- sincroni*area cu 4uroa – sec EI1<C1 este o eocămodernă si la noi cu două subdi#i*iuni? 1KCV61V1 W 1V161<C1

4

4



- înainte de comunism" înceutul eocii moderne era aroimati# în erioada lui Eitea*u – T sec EI sau sec EII

- cam to!i cad de acord că fenomene recum Reforma" Rena%tere" aari!ia tiarului"decoerirea Bmericii au ro#ocat muta!ii însemnate" consecin!e rofunde %iorientarea ci#ili*a!iei române%ti sre modernism

- s6a rodus un decala între istoria României %i cea a 4uroei o dată cu aari!ia,-/NI+/L/I

A.1. Miail !oller

- în 1M< aare rima edi!ie a manualului lui i5ail Roller (X)"care rescrie istoria României

- istoria de*#oltării societă!ii H cea a modului de roduc!ie- reere %i aloane – criteriul? de*#oltarea for!elor %i rela!iilor de

roduc!ie ce determină caracterul unei orânduiri> surauneorânduirile este eoci

- orânduirea caitalistă – es duă răscoala lui 8E1M(regimul burg5e*o6mo%ieresc)

- edi!ii succesi#e au acreditat o asemenea #ersiune – aducânddecalaele la dimensiuni enorme – entru a demonstra tareleregimului burg5e*o6mo%ieresc

2. "ratatul Academiei- 1M= – materiali*are a noii conce!ii a materialismului istoric"

care a re*ol#at roblemele fundamentale- orânduirea socială" modul de roduc!ie" luta de

clasăHinstrumentele eriodi*ării?• eoca modernă – orânduirea caitală• Re#olu!ia burg5e*o6democratică din 1<<Hînceutul eocii

moderne1MHînceutul re#olu!iei oulare- 7BR în refa!a de la #ol

3. Andrei O#etea- re#ine asura teoriei lui Roller" readucând limita la 1<C1" îi da

mi%cării lui 8udor caracterul de re#olu!ie" în documenteaărând ca $răscoală&

- arg? 1<C1 t că $nu suntem obliga!i să îmingem orânduialafeudală ână la milocul sec I

- câ!i#a ani mai târ*iu a a#ut loc 7e*baterea simo*ion de la Ia%i" unde s6a stabilit căeoca modernă nu încee de la 1<<" ci data corectă este 1<C1 sau duă unii c5iar T sec EIII(eg. Leonid Eoicu – C T sec EIII" înceutul eocii moderne)

- se cade de comun acord că e ne#oie de o R4E-L/:I4" dar aoi aar nuan!ări>autorii s6au decis t integrarea întregii erioade de la feudalism la caitalism

- B – încercau o sincroni*are a ci#ili*a!iei române%ti cu sa!iul euroean- A – au comllicat lucrurile" încurcându6i c5iar e ade!ii săi (eg. necesitatea unei

re#olu!ii) – eg? decalaul 1<< O sau că era ne#oie de o re#olu!ie înainte de 1<< H1<C1sau c5iar

1V< – Ytefan @ascu? răscoala lui Soreaoate fi identificată cu o re#olu!ieoulară> c5iar 1K1 (7oa) ca ră*boi !ărănesc eagerare0

5

5



- ne#oia de a reconcilia eoca istorică cu orânduirea – incoeren!ă în eocacomunistă

- se fac gra#e confu*ii – în manualele %colare Răscoala lui Sorea – la istorieuni#ersală – eoca modernă %i la istorie a românilor la e#ul mediu

- duă comunism – o anumită indifern!ă- istoricii mai #ec5i a#eau diferite criterii? eg. rinciiul dinastic" olitic" economic

2BL+ C categorii de factori?1. de natură IN84RN9" organică %i structurală2. rocese similare la !ările #ecine" aoi la fenomene clasice

din sa!iul occidental (2ran!a" Bnglia)- re*ultatul unui comle de factori – doar o ersecti#ă globală oate satisface

eigen!ele %i o #i*iune globală de comun acord ca aar!inând eocii moderne• economic

- abandonarea unei economii naturale" domeniale- cre%tere a economiei de sc5imb în care" din aroae în aroae" rolul

reondernet îl are -N47B- camăta" acumularea de caital" scrisori de sc5imb %i acti#ită!ile

bancare sunt înlocuite cu rocese mult mai comlee?1. rodus t ia!ăC. comer!ul de mare an#ergură. mari comanii comerciale

- aceste fenomene ies cel mai bine în e#iden!ă datorită? fiscalită!iiecesi#e care obligă contribuabilul să roducă t bani (0)

- sc5imbarea este %i una mai rofundă" sensibilitatea colecti#ă are oaltă raortare la bani" nu mai este sonsiderat unealta 7ia#olului" cieste sursa ce aduce confort" statut social" fericire

-

un alt fenomen? în societatea românescă" cariera unor ersonae dinrim6lanul scenei olitice e legată de acti#ită!i comerciale (0de bani0)

• social - c5iar dacă nu a#em de a face cu nici un fenomen de degradare a

ri#ilegiului na%terii" doar ca nu mai este suficient (0)să a#anse*i –contea*ă %i meritul ersonal %i calită!ile indi#iduale

- în eoca modernă aar $oameni noi& – eg. Easile Luu- consecin!ă – de*#oltarea lentă a indi#idualismului ca #aloare esen!ială

a modernită!ii- ' la noi – deficitar din acest d# – sura#ie!uiesc solidarităti de clan

(eg. startegii matrimoniale) fam ,antacu*inilor - se imune tretat comunitatea de stare" cometi!ia t reu%ite sociale

în arale cu $in#entarea& unor forme de solidaritate etnico6na!ionale(#s străini6greci" e#rei0 discurs securi*ant)

- o nouă mentalitate? une în discu!ie emanciarea categoriilor aser#ite%i une în discu!ie forme de muncă libere" salariate

• politic - organi*area unui discurs tot mai coernet %i mai bine elaborat al

$binelui de ob%te&- rinciul ra!iunii de stat- o nouă artă a gu#ernării? t a6i ini!ia e rin!i> sco surem? $fericirea

suu%ilor& (eg. aria 8ere*a" Iosif II" fanario!ii)- monar5ul nu mai este stăânul arbitrar" absolut" ci $cel dintâi sluitor al

statului& (Iosif II) suuscetă!ean (C" genera!ii)

6

6



- ractic în organi*area statului modern se constituie?1. institu!ii ermanenteC. rela!ia indi#i*ibilă stat6legi scrise. cutuma e transusă în reglementare scrisă sau înlăturată

- statul de#in cel care6%i suune monoolul #iolen!ei – o eercită înmanieră licită" în interes roriu (sec EII nobilii nu mai au #oie să

organi*e*e true militare)- organi*area statului modern – î%i asumă func!ii ce înainte erau

asumate de ersoane sau comunită!i – reglementate rin lege- ece!ia" scutirea de la normă tot mai u!ine0 (sec EII – egalitatea în

fată legii încee să câ%ige teren H re*isten!e notabile)- o nouă mentalitate? o #i*iune desre lume ar!ial reînnoită H

consecin!e în lan cultural %i religios- din sirit ractic" abandonarea limbilor sacre (0 sla#ona" greaca)

imunându6se limbile #ernaculare- în lan religios" Reforma (08ransil#ania)" ,ontrareforma" reac!ia

ortodoiei au efecte rofunde?

1. rimele ublicări de tete în limba românăC. discurs religios mult mai logic. ra!ionali*area credin!ei. eliminarea misticului

- e de altă arte" un stat modern trebuie să fie dotat cu o administra!ieermanentă tot mai stufoasă H e ne#oie de ersonal calificat" care să%tie citi" scrie %i socoti

- H #alori*area %colii – de*#oltarea în#ă!ământului de rang mediu sau înalt" ael la stat t educa!ie

- însumarea educa!iei" originii nobile" calită!ilor ersonale" cre%tereaeconomică H succes în #ia!a ublică

• în planul mentalităţilor - sc5imbările cele mai rofunde sub asect artistic" #esimentar"

alimentar" modul de #ia!ă – tot mai re*ent un ata%ament fa!ă denouate (modă" bani" lu" rafinament)

- sc5imbarea atitudinii în fa!a mor!ii – dramatism" frică – este greu deaccetat e fundalul unei #ie!i cotidiene marcate de rogmatism %i#iolen!ă – dau c5air sen*a!ia unui sfâr%it de lume" a unui ciclu istorci

- $degradarea& sistemului de #alori ec5i#alat cu na%terea modernismuluiH toate aceste trăiri dramatice" #iolente aar!in culturii de facturăbarocă Zsec EII6EIII H Aaroc0 în fa!a sintagmei $umanism târ*iu&[

- iote*ă de lucru? dacă accetăm că cele de mai sus se suraun este un fenomenmodern" constatăm că ele se regăsec" în nuan!e diferite în segmentul dearoimati# C secole? 1==61<== H aici trebuie căutată na%terea modernismului(Ră*#an 85eodorescu – demonstra!ie bună la ni#elul artei – ece!ie? culoarealocală

- nu trebuie scăată o anumită secificitate" uneori foarte uternică" care dă unicitatefenomenului românesc H modernitatea româească nu se aseamănă cu ceaoccidentală (eg. ora%ele occidentale – burguri #s la noi – ma5alale)

- fragmentarul" o anume de*ordine în idei %i în lucruri" o lisă de consisten!ă careeistă rămăn constante în siritul românesc

- unde#a duă 1==" realitatea românească se înscrie într6o rimă #ârstă amodernită!ii? premodernitate> fenomenele #iitoare moderne înce să se cristali*e*e

7

7



- 0 trebuie !inut cont %i de re*isten!a la modernitate? necesită c5estionări" clarificări –deoarece a #enit de la străini" fanario!i etc.

- drumul sre modernitate este cel al unei căutări febrile" a unor solu!ii %i re*ol#ărifa!ă de un mediu comle %i cotradictoriu H roces lent" ne e 5otărâtă să leabandone*e e cele #ec5i

- trăsătura generală a societă!ii agrariene" sedentare se lasă mai greu

antrenate în ritmul modern al modernită!ii

8

8



,/R+ C – NI,-BRB+a!iul %i oamenii la înceutul eocii moderne- Eec5iul Regim – sec EI6EIII (ână la Re#olu!ia 2rance*ă)> nu aar!ine nici 4#ului

ediu %i nici modernită!ii> este un regim de tran*i!ie- ca orice fenomen istoric comle" modernitatea s6a născut în cadrele acestui #ec5i

regim" într6o e#olu!ie lentă" modificări aroae nesesi*abile

,aracteristicile Eec5iului Regim %i cum s6au modificat ele în cursul câtor#a genera!ii- din unct de #edere al reliefului" sa!iul românesc la înceutul timurilor moderne nu

era radical diferit de cel de a*i• eistau mai multe *one acoerite de ăduri• în *onele de câmie" întinderi mari neoulate sau oula!ie foarte rară> re*en!ă

redusă a localită!ilor" natură sălbatică> natura domina omul" care nu a reu%it întimul eocii moderne să îi deregle*e ritmul

- din unct de #edere al coordonatelor geografice" România aa!ine 4uroei ,entral6-rientale> frontiera cre%tini6I-

- :ările Române se numărau la înceuturile timurilor moderne" rintre statele cu întindere milocie din 4uroa• @rinciatul 8ransil#aniei – aro KM.=== Um\\ ] comitatele din @artium (eg? +ătmar"

Ai5or etc) – aro 1==.=== Um\• :RDEala5ia (în documentele străine) – aro =.=== Um\• oldo#a – aro K1.=== Um\sunt incluse între !ările milocii> mai mari ca 4l#e!ia" 7anemarca

- la înceutul eocii moderne" :ările Române ofereau călătorilor un eisa aradisiac" ogeografie luuriantă> rin contrast cu ce oferea natura" aroae to!i remarcă o staredestul de recară" c5iar nenorocită a locuitorilor săi

- 8ransil#ania – aro 1CM61M – călător din Aoemia – 2rolic5 – climă temerată"foarte cald #ara în unele *one> ământ foarte bogat (aur" argint etc)" grâul cre%te foarte

bine (locuitorii? doar âine de grâu)" cresc cai de #i!ă alească> foarte multe sălbăticiuni în ădure (ur%i" lui etc)> râuri bogate în e%te

- :R – imagine mirifcă? cel mai binecu#ântat ământ din întreaga cre%tinătate> călugărul@aul +trassbourg – imagine edenică? 7unărea %i râuri line de e%te" albinele daumierea de la sine" aer foarte roasăt" sănătos

- oldo#a – imagini aradisiace> natură darnică> călător din ,roa!ia – @etru Aogdan –11? foarte bogată în fructe" grâne" e%te> caii moldo#ene%ti> două râuri mari

- ână la sf sec EII" duă ră*boi" tot a#em descrieri aradisiace• ie*uit din Aurgundia" 2ili – 1<M? rin oldo#a – una din cele mai frumoase %i

încântătoare din 4uroa> oldo#a asemeni +ena> rea eusă turcilor %i tătarilor •

engle* – 4dmund – în suita ambasadorului GA la ,onstantinool – rin8ransil#ania? ământ foarte mănos – nu era ne#oie de îngră%ământ" aur foarte mult

@oula!ie- sec EII? foarte dur entru toată 4uroa (ră*boaie" eidemii – ciumă – din 1<> ultima

mare eidemie de ciumă – 1C=" arsillia> la noi – continuă în sec EIII" ână e la1<CMD= – ră*boiul ruso6turc – I-6true din Bsia" ce aduc microbul> ra#agii? c5iar T dinoula!ie)

- sec EII6EIII – la aro 1C ani câte o eidemie mare de ciumă• duă acea de la Bdrianool? carantina – călătorii" aro = de *ile• eidemiile? fracturi în e#olu!ia demografică

- er total" eistă o cre%tere a oula!iei 7BR useurile eidemice fac ra#agii> din 1=născu!i" aro ^ sura#ie!uiau (mortalitate infantilă ridicată)

9

9



- în contrast cu imaginile luuriante desre ământ" oula!ie este slab rere*entată sublimita a ceea ce utea sus!ine bogă!ia ământuluieg? oldo#a este mai bogată ca 8ransil#ania" 7BR eistă !inuturi ustii din cau*atătarilor • :R – înceutul sec EII" de%i era oulată înainte" din cau*a ră*boaielor%i

nă#ălirilor I-Dtătarilor doar === sate – fiecare a#ea aro K= de case• 8ransil#ania – o*i!ie geografică mai ferită> sentiment de securitate – oula!ie mai

numeroasă- estimări demografice

• rimele decenii din sec EII – :ările Române? recul demografic datorită ră*boiului"#aria!iilor meteorologice" eidemiilor" foametei

• entru oldo#a – estimări? aro ==.=== – la 1= (înainte de Easile Luu)> aro<==.=== în timul lui Easile Luu> aoi scade dramatic> densitatea demografică –aro < locuitoriDUm\ (cam la fel ca în /ngaria" @olonia> mult în urma 2ran!ei – locuitoriDUm\" Italia – = locuitoriDUm\)

• :R – e#olu!ie asemănătoare> lisesc datele concrete> K6==.=== locuitori – e la

umătatea sec EII• 8ransil#ania – sa!iu mai oulat> mai multe localită!i" mai mari totu%i e#olu!ie

demografică ce #aria*ăsf sec EI – aro V==.=== locuitori – doar *ona intracaratică> @artium – <=.===locuitori> Aanatul – sub I- – aro ==.=== locuitori> total? aro 1.<=.=== – înainteară*boielor lui i5ai Eitea*ulduă 1== – recul demografic drastic – ână la înceutul sec EII? aro 1 milionlocuitoricre%tere relati#ă ână la milocul sec EII – aro 1"< milioane locuitori (din careM==.=== în @rinciate)recul demografic la înceutul sec EIII – 1"K milioane locuitori

sec EIII? arado – conuncturi nefa#orabile 7BR cre%tere demografică mare –aradoul din cau*a surselor care sunt foarte esimisteC umătate sec EIII? mai bună înregistrare a oula!iei – erioada restatistică –recensăminte ar!iale

- sec EIII? cre%tere demografică" c5iar dacă eistă $scurtcircuitări&• :R – aro 1V==61V1= – 1 milion locuitori> scade sre 1VM61V= la aro VK=.==>

aunge e la 1VM= la 1"K milion oameni• oldo#a – e la 1VMD= aro ==.=== suflete" 1VV – V==.=== locuitori" 1<= –

V==.=== locuitori (minus Auco#ina0)" 1<1= (înainte de a ierde Aasarabia) – <1K.===

locuitorisec I – ambele @rinciate – aro 1<C= – cam două milioane locuitori> aro 1<= – îmreună a#eau cam trei milioane locuitorisec I6I__? situa!ia se dublea*ă" ba c5iar mai mult? aro V6< milioane locuitori

- densitate? similară cu statele din *onă• diferă duă *onele geografice• *onele subcaratice" -ltenia – mai dens• +4 oldo#ei" :R – oula!ie rarefiată> 1VV – V"VlocuitoriDUm\ fa!ă de 1= locDUm ² în

*onele centrale ale oldo#ei" 1 locDUm\ între +iret %i ,ara!i- cre%tere demografică mai ales în ultimele trei decenii ale sec EIII? de la 11"< loc la

1" locDUm\

8ransil#ania – sec EIII? greu de erimat situa!ia demografică

10

10



- aro 1VVC? statistica gu#ernatorului – oula!ie totală? C.=1=.=== locuitori –contribuabili aro 1.<K=.===• etnic %i confesional? maoritatea români (1.CK.MV) din care aro 1 milion

ortodoc%i" restul greco6catolici> aro K==.=== secui %i unguri> C.M sa%i> aro1=.=== e#rei

- în @artium – 1V<V – aro MC.=== locuitori

- Aanat – 1V<V – aro M=.=== locuitori" din care cam umătate români8otal – sf sec EIII? aro .MV.=== locuitori

Sabitatul- carateristică dominantă? reonderen!a R/RBL/L/I- satul rere*intă forma de locuire cea mai numeroasă:R – la înceutul sec EII – aro C1== de sate" al căror nr cre%te în sec EII ână e laC<==

• al!i istorici estimea*ă între C6.=== sate>dimensiunea satelor #aria*ă din cau*a? *onei" reliefului" conuncturii socio6olitice• eistau case cu 1K case (1 casă – mai multe familii)" dar %i cu K=61== case> duă

estimările demografilor" satele milocii" care erau maoritare" a#eam cam =6K=gosodării

eistau uneori %i scăderi demografice bru%te" datorate eidemiilor" ră*boaielor" dar etotal" sec EII a înregistrat o cre%tere demografică" cu o medie anuală de ="C

oldo#a – cam la fel> sate mai mari între +iret %i un!ii ,ara!i" sate mai mici în est>• la înceutul sec EII? aro K== a%e*ări> în 1< (7escrierea oldo#ei) aro ===

(eagerare000)- una din caracteristicile a$itatului rural rom%nesc la &nceputul epocii moderne'

preponderen#a masi() a lemnului şi a materialelor uşoare de construc#ie* +oarterar' ,id- c)r)mid)* aceasta d) o not) special) a$itatului

eg? mărturii din eocă – călător din Bsia" Paul din Alep- pe la milocul sec X/III (cuatriar5ul acarie al Bntio5iei) ne spune c) &n aceast) #ar) casele erau din lemn-$%rne- sc%nduri* cu acoperiş &nalt- &n dou) ape* c)l)torul remarc) con+ortuleuropean 0 &n case exist) scaune- mas)- iar &n loc de mo$ilier' co(oare şi co(oraşepe pere#i* un cuptor cu un orn de lut sau +aian#) la cei $oga#i2* iarna- casele suntmai calde dec%t $)ile- număr relati# redus de construc!ii din lemn" nuiele sunt case e bune> mai ales cele ale

oamenilor cu stare 3exist) şi palate din lemn* maoritatea sunt &ns) semi$ordeiesau $ordeie

- în #i*iunea unui călător suede*" casele române%ti nu se ridică la eigen!ele sale? casemult rea oase" odăi de locuit în dosul casei fără ferestre" casa e asemenea unei

înc5isori – $*ăbrele&- a(antaele acestor case' se construiau relati( rapid şi ie+tin- erau uşor de p)r)sit

&n ca, de primedie• entru a clădi casa? câ!i#a ari în ământ" gard din nuiele" lut" acoeri% cu iarbă %i

stuf • *estrea gosodăriei? străc5ini" oale" linguri de lemn• com+ortul interior las) de dorit' nu au p)turi- exist) rar perne

4 nici &n 5ran#a sec X/III nu se tr)ia mai $ine la #ar)444

"ransil(ania

- di+er) &n +unc#ie de geogra+ie şi natura etnic)6con+esional)- speci+icul rural este caracteristica general)* satul 0 789 locuitori* iar un autor german ciar consider) c) oraşele arat) asemenea unor sate

11

11



- odat) cu domina#ia I: 0 organi,are $un)- gri) +a#) de disciplin) – estimăricantitati#e tot mai bune?• "ransil(ania – înc sec EIII – 1C= localită!i? ; oraşe- << t%rguri" 1MC sate• Partium – din 1 localită!i? = t%rguri" restul sate• >anat – duă 1V1<? <MC localită!i> 1VC61VCK – doar KKM localită!i" datorit)

r),$oaielor ce au pustiit mai mult de ?@@ localit)#i- nu are targuri sau orase

:a$itatul ur$an 0 ciar dac) satul domin)- exist) oraşe- ciar surprin,)tor de multe- ci(ili,a#ia ur$an) are o culoare local)> +ace ca multe din oraşeB s) +ie asemeni

t%rgurilor- satelor* p%n) t%r,iu- oraşul (a a(ea un aer speci+ic cu pronun#at i,oriental• ! 0 sec X/II' << t%rguri şi oraşe• "ransil(ania 0 s+ sec X/II' ? oraşe li$ere regeşti* 1< oraşe* 8 t%rguri

,um arătau ora%eleX- Moldo(a 0 cele mai r)s)rite

• Eucea(a – (ecea capital)> stare de decaden!ă acum> călător? nu are ,iduri" dar

în aroiere eistă o cetate frumoasă %i uternică e un deal> oameni mai %lefui!i –leg)turi cu Polonia- Ungaria* domnul are o >iseric)- gr)dini- palat* eistă %i unspital- c5iar dacă nu rea mare %i $)i turceşti

• re%edin!a ermanentă a oldo#ei este Iaşi – un ie*uit îl re*intă ca e un oraşmare- negustoresc- pe drumul Polonia 0 Constantinopol- um)tate la şes- iar um)tate pe coasta unui deal* nu are ,iduri* l%ng) palat exist) un lacprea+rumos şi o m)n)stire* locuin#ele sunt mai ales din $%rne- +oarte pu#inesunt din p)m%nt 0 au prid(oare şi $alcoane- acoperite cu pari sau şindril)$oierii42* palatul domnului este din ,id* Iaşiul apare asemeni unei metropoledominată de acti#ită!i comerciale de mare an#ergură – aro 1C – a#ea =.===locuitori (toată oldo#a a#ea mai u!in de ==.===)> în 1" un italian –Aartolomeo >asseti 0 estimea,) popula#ia oraşului la aprox 1@@.@@@ su+lete*

compo,i#ie etnic)? cosmoolit (ca toate ora%ele din +4 4uroei) – esp moldo(eni-greci- armeni ortodocşi- pu#in unguri cal(ini sau catolici- turci şi e(rei 0 pentrunego#- &n trecere

- ! –• (ecea capital) era "%rgo(işte şi lupta s) r)m%n) primul dintre oraşe 0

datorit) po,i#iei strategice" unii domni o referă (atei Aasarab" ,onstantinArânco#eanu)> la &nceputul sec X/II – Aartolomeo Locatelo men!ionea*ă un palat+oarte $un &nconurat de ,iduri %i estimea*ă un nr mai mare de =@@@ case> un

ora% mare" cam ca Ble %i 7amasc (sune un călător din -rient)> desre locuitori sesune că sunt cei mai citadini %i mai culti#a!i> a#eam de a face cu un mo,aic etnicde aro C=.=== suflete – maoritatea rom%ni- dar şi s%r$i- $ulgari- mul#inegustori greci

• 7BR se (a impune >ucureştiul – asemenea unei mici metroole> călător olone*men!ionea*ă la 1? ora% mai frumos construit ca Ia%iul" dar mai mic" nu eistă întărituri> Aisericile sunt frumos îmodobite

1=@< 0 engle,' aer elegant al oraşului" factură secială> case mai $une &n urulpalatului domnesc' din şindril)- ,iduri- cu gr)dini &ntinse* str),ile' podite cutrunciuri masi(e 0 asemenea unui pod ne&ntrerupt pentru a acoperi mocirlaPodulB Mogoşoaiei2

Bntonio aria del ,5iaro (italian)? 1K ani la Aucure%ti ca secretar al domnilor români –+orm) aproape rotund)- &ntindere destul de mare- case r),le#e şi &ndep)rtate- cugr)dini* nu are mai mult de K=.=== locuitori

12

12



palatul domnului este din piatr)- cu scară din marmură" săli mari boltite> se daumese la *ile mari> eistă încercări de organi*are a grădinilor duă moda italiană(domnul Ytefan ,antacu*ino – în câte#a luni ridică un mic alat cu < încăeri %i ogrădină ătratică asemenea celor italiene – în milocul ei eista o loggia" ridicată de,onstantin Arânco#eanu)monumente aritecturale' $iserica şi m)n)stirea Mitropoliei- $iserica lui !adu

/od)- $iserica lui Miai /od) 0 pe trei dealuridou) anuri mari şi +rumoase" cu incinte mari? Yerban Eodă (#enitul entrumănăstirea ,otroceni) %i Arânco#eanu – 5anul +f G5eorg5e (eistă o mănăstire încinstea +f.G5.)

- "ransil(ania – are o tradi!ie #ec5e• din punct de (edere al statutului uridic- modului de (ia#)- aritecturii-

a$itatului exist) sensi$ilit)#i citadine prin excelen#)• imagine foarte comleă> secific dat de ersisten!a unor ri#ilegii medie#ale (sa%ii

– eclusi#i%ti" doar 5interlandul era românesc)• la &nceputul Fpocii Moderne' oraşele sunt asediateB de no$ilime- care ridică

sau cumără case în interiorul *idurilor> apoi- (a +i r%ndul clasei milocii şi maseirom%neşti

• principalul era Al$a Iulia – gimna,iul- reşedin#a principelui* duă 1== declindemografic %i urbanistic" trăie%te din gloria de altă dată" cetate lină de ruinele#ec5ilor alate %i rămă%i!e romane" $iserica cea mare este &mpodo$it) cumonumentele multor regi şi principi* pentru un c)l)tor din Danemarca'aceeaşi impresie de declin

3 oraşele s)seşti impresionea,) prin organi,are şi ur$anism7a#id 5rolic – deceniul sec EII? oraşele mai +rumoase sunt locuite de saşi şi sunt= la num)r

• Ei$iul – e (edeta* locul de &nt%lnire al repre,entan#ilor saşilor- Uni(ersitateas)seasc)* elegan#)- $un) organi,are- comparat de 5rolic ciar cu /iena*case +oarte &nalte- $astioane şi şan#uri ad%nci- case cu #igl)* str),i sc)ldate dep%raie 0 un soi de sistem de canali,are* oraşul d) un sentiment de securitate',iduri &nalte- era &n milocul unui interland de sate rom%neşti* locuitorii' maiales post)(arii* exist) un liceu or)şenesc şi o tipogra+ie

• >raşo(ul – ciar dac) e aşe,at marginal e +oarte populat* a pro+itat de rolul deplac) turnant) a spa#iului rom%nesc* oraş populat- t%rguri s)pt)m%nale- ,idurigroase şi $astioane- dar nu are şan#uri- cl)diri m)re#e- acoperite cu şindril)*p%r%iaşe care car) p%raiele la (ale* &nconurat de mun#i +rumoşi* case mari depiatr)- $iserici mari- $i$lioteca cea mai $ogat)* comer# intens- +oarte multena#iuni

• Cluul – cel mai important mai ales la s+ sec X/II3&nc sec X/III* po,i#iestrategic)' ciar &n interiorul Principatului- oraş no$iliar- pre+erat pentrucon(ocarea Dietei* oraş &ntins- $ine populate- cereale ie+tine* aici- ungurii cenu sunt primi#i &n celelalte şase oraşe* casa &n care s3a n)scut Matei Cor(in*pu#in locuitori germani şi aceia magiari,a#i* a,il pentru (agan$on,ii din altep)r#i* coloratur) con+esional)' exerci#iul toleran#ei (eg? antitrinitarieni" arienietc)> catolicii – strada ănă%turului

- dup) instalarea I: &n "ransil(ania 0 o dinamic) ciar moderni,are a oraşelor deaici- rogram de moderni*are? asanări (Aega – în 8imi%oara)" se stabilesc dimensiunile

caselor - mărimea ora%elor din 8ransl#ania

13

13



• sec X/III 0 "ransil(ania ' 11 oraşe li$ere regeşti? Blba Iulia" Aistri!a" Ara%o#" ,lu"edia%" +ebe%" +ibiu" 8ârgu ure%" G5erla" +ig5i%oara" 7umbră#eni

&n Partium 0 ?? Aaia +rie" Aaia are" +atu are &n >anat' "imişoara• aro 1= din oula!ia 8ransil#aniei – la ora%• numărul locuitorilor este mai mic decât cel al Aucure%tiului sau Ia%iului

cel mai populat 0 >raşo( – 1VCV? 1V.VMC locuitori+ibiu – aro 1.===" ,lu6Naoca – 1.MC<" +ig5i%oara – aro K===8imi%oara – MVM" +atu are 6 <V<

,/R+/L – NI,-BR`

Originile statului modern

- gene*a unei structuri etatice moderne este roblema fundamentală- a*i" multe institu!ii au mo%tenit aceste structuri- u!ine informa!ii în istoriografia română

• lisa de*baterilor %i cercetărilor face dificilă re*ol#area roblemei- seciali%tii? criteriile dup) care se poate sta$ili modernitatea unui stat sunt str%ns

legate de o anumit) de,(oltare a +iscalit)#ii- armatei- usti#iei- personaluluiadministrati( speciali,at- autoritatea persoanei ce de#ine autoritatea suprem)-teritorialitatea

- al!i seciali%ti? imortan!a raortului cu legeaDnorma uridică scrise" ce ermite reglareatuturor conflictelor" de orice natură – usti#ia de(ine prima +unc#ie aunui stat- maiales a unui stat modern

- &n spa#iul rom%nesc? are loc din aroae în aroae un recul al cutumei %i a(ansulunei legisla#ii scrise• "ransil(ania 0 sec X/I 0 primul tratat scris' "ripartitul lui Ger$oc,i (1K1V)sec EII – Brobatae et ,omilatae ,onstitutiones (5otărârile 7ietei adunate într6uncod legislati# scris)• ara !om%neasc) 0 milocul sec X/II' Pra(ila de la Ho(ora- ndreptarea legii

- statul modern monopoli,ea,) (iolen#a legitim) prin trupe- poli#ie etc2 > eg? 2ran!a – sec EII? inter*icerea duelurilor> în 8ransil#ania" dup) (enirea a$s$urgilor- statulangaea,) armate- marii seniori nu mai au (oie – ultima insurec!ie a nobilimii este laRăscoala lui Sorea (1V<> duă" îmăratul desfiin!ea*ă de iure dretul)

- sec EIII? o mul!ime de reglementări ale 7ietei sau legiuiri reglea*ă asectele #ie!iisociale" rela!iile indi#idului cu ceilal!i %i cu statul

- specialiştii &n istoria Furopei centrale o+er) criterii pentru sta$ilirea modernit)#ii• su(eranitatea regal)6princiar) s) se &ntind) asupra tuturor

supuşilor6cet)#enilor • usti#ia regal)6princiar) s) nu +ie re,er(at) doar no$ililor • existen#a unei administra#ii regale6princiare la ni(el local6regional• s) nu existe armate locale ale marilor seniori• prin#ul s) ai$) resursele sale +inanciare- di+erite de cele +urni,ate de domeniul

propriu- iar impo,itele şi taxele s) +ie pl)tite pentru celtuielile dinadministra#ie şi armat)

14

14



• $a,ele ideologice s) &nt)reasc) autoritatea statului sau cel pu#in s) elimineteoriile anariste ce usti+ic) dreptul de egalitate a ordinelor- şi &n ca,ul &n carear ap)rea o ruptur) no$ilime3su(eran- no$ilimea s) nu ai$) dreptul legal de ase re(olta

întrebare? cele trei entită!i olitice române%ti se încadrea*ă %i în ce măsură răsund laaceste criteriiX

- un sociolog german" rofesorul în Bnglia în sec " Norbert 4lias – $+ocietatea de,urte& ($rocesul ci#ili*ării& – la noi)? curtea rinciară %i societatea de curte ar fisecifice ale de*#oltării societă!ii umane în această lungă tran*i!ie societate feudală –societate industrială – între sec EI6secI – interludiu unde este societatea de curte>• eg? 2ran!a lui Ludo#ic IE? la ultimele 2ronde – re#olte ale nobilimii" Ludo#ic IE

aduce nobilimea de utere mare la curte" entru a i se lua ade#ărata utere(eercitată de su#eran" consilierii %i mini%trii săi" nobilimea de robă) – aristocra!ii înser#iciul regelui – aici se nasc manierele de #ia!ă ci#ili*ată

• uterea trece în mâinile unei su#eranită!i• duă modelul Eersailles6ului" monar5ii euroeni construiesc alate unde nobilimea

este adusă sub controlul su#eranului (sec EII6EIII) – rol o*iti# în sensul că tonuldat de sus e animat de celelalte categorii ale societă!ii• &n spa#iul rom%n' se poate identi+ica procesul de trecere lent) de la o

societate patriaral) la una mai dinamic) &n care $anul şi aspira#iile sociale aurol important*

• conclu*iile lui 4lias? instalarea #ie!ii de curte de fa#ori*ată de centrali*area statuluiodată cu monooli*area fiscală %i a armatei de su#eran

- 1;@@31J@@- &n spa#iul rom%nesc' regimul politic din cele dou) Principate şi din"ransil(ania $alansea,) &ntre dou) tendin#e 0 monarie ereditar) şi regimno$iliar

- regimul otoman? rincie în fruntea statului – de#ine $gosodar& – rol? administrarea!ării – transfer de utere condi!ionat militar – administrator al treburilor ublice• autoritate nelimitată eercitată în toată lenitudinea sa" cu tot amestecul otoman• din sec EII" duă i5ai Eitea*ul" stingerea dinastiei" rolul în alegerea domnului în

are !ara (clerici" rere*entan!ii ora%elor etc)• e măsura întăririi autorită!ii otomane? $mila lui 7umne*eu %i a rea uternicului

sultanDîmărat& – desacrali*are a uterii – $democrati*are& a accesului la utere• fenomen lent" conser#area formelor %i #ec5iului ceremonial lasă imresia

nesc5imbării 7BR se roduce o sc5imbare în con!inutul uterii?i. rin!ii sunt numi!i tot mai des de sultan – fanario!i numi!i de @oartă> u*an!ă?

aari!ia unor domni fără legături cu :R? Gasar Gra!iani" 7umitra%cu,antacu*ino" a#rocorda!ii>ii. con!inutul autorită!ii domne%ti suferă sc5imbări – artă olitică a gu#ernării rin

adatarea la realită!ile olitice ale momentului" a unor #ec5i manuale" 5ristoa#e"oere scrise de domni" care conturea*ă realită!ile olitice

eg? n#ă!ăturile lui Neagoe Aasarab către fiul său 8eodosietratate de olitologie? sfaturile către Bl.Ilie%" sfaturile către oise o#ilă" sfaturilecre%tin olitice ale lui Bntim I#ireanu entru ,.,antacu*ino" Role del @rincie(,easornicul domnului) – Bntonio de Gue#ara – instrument teoretic al unei gu#ernărimoderne000 autoritatea suremă încetea*ă să mai fie buna sau reaua credin!ă" ci de#ine o

îndeletnicire ce se în#a!ă (arta gu#ernării) 000• rin!ul încee să fie g5idat în gu#ernare de interesul de stat

15

15



• scoul gu#ernării? $fericirea suu%ilor" binele (comun) de ob%te" rotec!ia săracilor& –rin!ul ideal? domn dret" legitim" ce gu#ernea*ă în acord cu !ara (Radu i5nea"iron Aarno#sc5i) #s domnul tiran? ce gu#ernea*ă duă roria #oin!ă (Nicolaea#rog5eni" Gasar Gra!iani" Ytefan 8om%a" Radu i5nea)

@robleme acestei ideologii olitice

- din a doua umătate a sec EII – transformări în societate %i clasa boierească- două conce!ii desre scoul gu#ernării

• domnia urmăre%te reali*area unei monar5ii absolute• nobilimea dore%te institu!ionali*area unui regim nobiliar

- în sa!iul românesc" datorită discontinuită!ii în familiile domnilor %i inter#en!iileotomane? domnie entru oameni cu #agi înrudiri domne%ti %i străini> scade autoritateadomniei" boierii articiă la deci*ia olitică

- se ridică o boierime nouă (5omini no#i) – eg? G5.G5ica" G5.7uca (fanariot)- racorda!i la realitatea timului lor (eg? Ytefan 8om%a – călător în 4uroa" mercenar)- concuren!ă asiduă a boierimii grece%tiDorigine sud6dunăreană – catali*ator entru

boierimea ământească" care e tot mai reocuată de natura rerogati#elor saleolitice" încee să reflecte*e asura condi!iei lor %i să se autodefinească mai bineentru a se diferen!ia – aar rimele genealogii

- rol imortant în elaborarea unei con%tiin!e de sine a nobilimii ământene• nobilii olone*i• nobilii mag5iari din 8ransil#aniaeg? mul!i nobili din :R – nobili olone*i (eg? Ytefan @etriceicu" o#ile%tii etc)> nobili cede#in nobiliDrin!i ai IS sau I:000 rin această" nobilimea română încearcă să acceadă la acela%i statut cu nobilimea

occidentală0000- două tendin!e

1. instaurarea unei domnii ereditare" c5iar %i în condi!iile rela!iilor cu turcii" de rin!i ces6au insirat din monar5iile euroene (eg? i5ai Eitea*ul entru a î%i imune fiuldomn ereditar" Radu i5nea – fiu Ble ,oconul în :R" o#ile%tii – fii" neo!i> ateiAasarab – înfia*ă coii> Easile Luu" ,.,antemir – e cei doi fii" tratat cu IS %i îndiscursul lui 7imitrie ,antemir la #enirea lui @etru I la Ia%i? a#antaele domnieiereditare> Yerban ,antacu*ino – cere turcilor să recunoască în :R %i oldo#a>fanario!ii)

7BR datorită circumstan!elor nu se aunge la dinastii ereditare – sec I? rinciestrăin entru a se utea re*ol#a ambi!ia boierilor C. sec EII" nobilimea încearcă să î%i ăstre*e uterea rintr6un regim nobiliar insirat

de @olonia sau 8ransil#ania> aristocra!ia română #a constitui ade#ărate artide caresă imună rincii ce să le sluească interesele – $domnie de artid& rin caredomnul să fie controlat de boieri %i să aere interesele boierilor – eg? ,antemir Aătrânul – î%i construie%te o artidă rorie (nu are rude multe %i influente) –boierna%i

- aceste rocese? confruntări ce uneori iau accente dramatice> masi#e tăieri de boieri cerăresc boierimea românească• olitica lui Yerban ,antacu*ino sau Arânco#eanu? eliminarea fi*ică a ad#ersarului$discilinarea& boierimii (rin #iolen!ă în numele statului – boierimea de curte"inaugurată de domnia lui ,onstantin Arânco#eanul)

- fanario!ii rimesc mână liberă de la turci să aibă un comortament desotic (agresi#i

sau deso!i lumina!i)- confruntarea continuă între domni6boieri> se termină în eoca fanariotă în fa#oarearinciilor

16

16



• domnia #a ierde anumite calită!i? func!ii administrati#ă cu întărirea fanario!ilor –reformele lui ,onstantin %i Nicolae a#rocordat rere*intă reforma de gra!ie entruboierime? ierderea mo%iilor" boierime e lacul rin!ului e lan olitic care îi oferăsalariu entru func!iile ublice –calitatea de boier este condi!ionată de eercitareaunei func!ii ublice (transformarea boierimii în func!ionari de stat)

- institu!iile olitice se men!in dar se sc5imbă• sfatul domnesc – instrument imortant în gu#ernare" la îndemâna domnului> sub

fanario!i" se transformă în 7i#an – aneă a domnului în gu#ernare> acelea%i familiiintră în comonen!a 7i#anului? considerat locul ca un atrimoniu de familie (eg?Arânco#enii" ,antacu*inii)

• sfatul de ob%te – rămă%i!ă a #ec5ilor adunări de stări din 4#ul ediu> numairere*intă oinia !ării" ci e con#ocat de domn în mod ece!ional (ră*meri!e curi#ire la finan!e" la desfiin!area unor dări etc)> nu e desfiin!at" dar rămâne la ocondi!ie recară> utea întruni 1C ersoane" etindere maimă? 1= ersoane>marile c5estiuni olitice intrau în cometen!a +fatului 7omnescD7i#anului" nu rea a+fatului de ob%te (rol imortant odată cu Regulamentele -rganice)

Eec5iul regim social- se roduc transformări imortante ce #or conferi o fi*ionomie secifică societă!ii

române%ti" mai ales la ni#elul claselor sociale• boierimea %i clerul erau stările ri#ilegiate• starea ? como*i!ie – oră%enime" !ărănime" me%te%ugari" negustori" !igani robi

(:R)" suu%i străini – ri#ilegii diferite- se consideră că eista un imobilism social" totu%i era o societate dinamică" în care e

lângă ri#ilegiul na%terii" meritul ersonal %i calită!ile indi#iduale au fa#ori*at multeersoane

- eclusi#ism social rin căsătorie? obligat să suor!i o resiune în interiorul sa!iului

românesc" dar %i din I- (ri#ilegiul na%terii nu conta la ei) – eg? grecii %i sud6dunăreniicare fac cariere boiere%tiDdomne%ti în :R

- #enirea fanario!ilor #a atenua rigiditatea dintre stări- la ni#el social – modifiare a con!inutului stărilor

1. $oierimea• $oierime' $oierime r),$oinic) aprox 1;@@ – milocul sec EII) – se trans+orm)

&ntr3o $oierime de curte su$ >r%nco(eanu şi ultimii domni p)m%nteni 0 apoi &n$oierime administrati()- de +unc#ie6rang su$ +anario#i

• cele mai mari +amilii &ncep s) r)m%n) +)r) mem$rii &n condi#iile masacrelor dec)tre domni

•

sec EII? coagularea unor mari +amilii" care rin înrudiri formea*ă fac!iuniboiere%ti – imun c5iar domni %i regim olitic? o#ile%tii" ,antacu*inii" Roseetti etc• se ridic) noi +amilii de origine modest)- prin merite personale şi datorit)

a,ardului – mari demnită!i• $oierimea greco3le(antin) p)trunde &n num)r mare- &mprosp)t%nd clasa

$oiereasc)- dinami,%nd3o şi concur%nd3o• rinciala for!ă economică %i olitică a !ării" de%i numeric este u!ină – sec EII –

din oula!ie" iar sec EIII – 6K> în 1<= eistau KM boieri de toate rangurilecu func!ii ublice>

• st)p%nirea asupra p)m%ntului o+erea calitatea de $oier ereditar)•

! – acces la boierime %i rin merite rorii• calitate condi#ionat) şi de +unc#ia pu$lic) – sorirea atrimoniului indi#idual %ifamilial" mai ales în eoca fanariotă

17

17



• Constantin Ma(rocordat re(olu#ionea,) starea no$iliar) codi+ic%nd rangurilea. marii $oieri6#eli!i – 1M dregători" cu fuc!ii e lângă rin!i> lăti!i b. neamurile – marii boieri care eercitaseră func!ii ublice" dar acum nu> scuti!i de

imo*itc. ma,ilii – au de!inut o func!ie ublică" dar nu o mai de!in> scuti!i de anumite obliga!ii>

ma*ilii furni*au toate celelalte categorii de func!ionari

- măsurile lui ,onstantin a#rocordat? finali*area unui roces ce înceuse să semanifeste sub Arânco#eanu %i ,antacu*ino? deosedarea de uterea olitică" dar li sedă o utere economică (rin care sunt mai strâns controla!i)

- 1VVK? Bl.Ipsilanti modi+ic) rangurile $oiereşti- datorit) num)rului mare de+unc#ionari' 8 categorii 0 adaug) clasele - 8 0 $oiernaşii6$oierii mici- DA!apartenen#a la $oierime e condi#ionat) de exercitarea unei +unc#ii pu$lice

- proces de creştere a num)rului $oierilor prin cump)rarea titlului no$iliar –rocesul de înnobiliare a stării a treia (datorită a#antaelor oferite" mai ales e laneconomic)? ermitea noilor #eni!i (de origine modestă) să romo#e*e astfel afacerile>eg? a#rog5enii #ând titluri boiere%ti entru a face rost de bani (înnobilări for!ate c5iar0)

- sec EIII6I – conflicte boieri ământeni6greci• naturali,area +amiliilor greceşti – In "!- resimtitor mai numeroase decat in MD1<1= – oldo#a? 1V greci din K boieri1<C= – :R? C greci

- rotiendada – boierime mare ce se consideră un gru eclusi#" cu ideea că suntsingurii care ot conduce :R> atrimoniu mare de familie

- stil de (ia#)' moda $aroc) în sec EIII de in+luen#) central european) polone,)-austriac)2 K elemente orientale* sec EIII? orientali*area modului de #ia!ă %i a modeimasculine> a doua umătate a sec EIII se manifestă o influen!ă euroeană" datorităcontactului cu solda!ii ru%i %i 5absburgi" fără să disară stilul oriental – atitudinecosmoolită rin #estimenta!ie" dansuri etc (Neagu 7u#ara)

-

#ec5ea clasă boierească legată de ământ %i de modul de #ia!ă aristocrat setransformă din interior – mai ales la boierimea mică %i milocie se obser#ă – adatarea#alorilor occidentale• noua boierime aduce #alori sociale %i asira!iile olitice noi

- înceutul sec I – cele mai moderne ma%ini agricole e domenii boiere%ti %iimlicarea în acti#ită!ile lucrati#e – transformare a marii burg5e*ii

- educa!ia? romotoare a noului sirit reformist entru moderni*area societă!ii române%ti

<. clerul- maoritar ortodox)- comunit)#i catolice şi protestante- dou) mitropolii cu c%te dou) episcopii K mare num)r de m)n)stiri- maoritatea marilor prela#i – din familii boiere%ti" dar erau unii %i cu origini modeste"

care aung la mari demnită!i- reo!ime de origine greacă sau sud6dunăreană- starea prin intermediul c)reia cei cu origine modest) puteau accede la un statut

superior - rol politic 44' mitropoli#ii şi episcopii 0 s+etnici ai Di(anului şi prin#ului- influen!a grecilor în biserica din :R? aogeu în secolele EII6EIII> rin ătrunderea

elementului grec (dar în realitate" în :R" în eoca fanariotă – V din 1C mitrooli!i"4iscoia Râmnic – C greci" 4iscoia Au*ău – 1 din K> oldo#a – o singură mitrooliede origine greacă – scandal la 1VK= – conduce o ade#ărată re#oltă entru că #roia să î%i #ândă calitatea unui alt grec> 5otărâre rin care se inter*ice accesul străinilor> %i unsingur eisco)

- preo#ii de paroie 0 maoritar din r%ndul #)r)nimii* condi#ie trecut) din tat) &n +iu-pentru c) o+erea un statut important şi a(antae materiale

18

18



- condi!ie materială diferită între clerul înalt %i clerul aro5ial (aro frunta%i ai satului)- clerul &nalt' $ine +ormat din punct de (edere teologic (sa#an!i" autori de tratate etc)"

marea maoritate sunt r)u şcoli#i- ignoran#i- scutit de o$liga#ii +iscale- dar exist) do(e,i c) era o$ligat s) contri$uie la $una

stare material) a #)rii- reforme entru rea%e*area clerului

• mai %colit entru a #eni în folosul statului• mai edificat în morală entru a imune reguli stricte" morale

- ,onstantin Ma(rocordat- &n scim$ul scutirii de taxe- &i o$lig) s) patrone,e şcolileşi alte opere de caritate

- mănăstirile sunt scutite de tae" egumenul e ales de călugări- mănăstirile înc5inate – roblemă ce tot re#ine în erioadă datorită imlica!iilor

economice• unul dintre rimii ce iau măsuri – atei Aasarab – inter*ice înc5inarea mănăstirilor

entru estul ortodo> Bleandru Isilanti – 1V<K? limitea*ă numărul reo!ilor reo!ii? 1<== – este K== în :R" este V== în oldo#a> 1<1< – este 1=.=== în :R

-

condi#ia clerical) era una r%(nit)- mai ales de #)r)nime- pentru c) o+erea un altstatut social

?. starea a treia- dificil de #orbit la noi de o burg5e*ie- categoria cea mai numeroas) şi cea mai dinamic)' $urge,ie incipient)6clas) de

miloc- caracteristic)' caracter ur$an- alc)tuire' maoritatea locuitorilor oraşelor6t%rgurilor- negustori- meseriaşi-

pro+esiuni li$erale aco(a#ii- doctorii2- supuşii str)ini- marea burg5e*ie nu era foarte numeroasă> alcătuită din elita nobiliară a ora%elor"

negustori ce se ocuau cu comer!ul la mari distan!e" cămătăria" *ărăfia> osibilitatea dea romo#a• marii negustori – totangii (X) – roduc!ie agricolă> #ite t I- sau 4uroa centrală>• acti#ită!i rofitabile? arendarea #ămilor sau ocnelor de sale• atitudini diferite fa!ă de muncă %i #ia!ă> sirit întrerin*ător

- categorii +)r) o conştiin#) de sine proprie* &ncearc) s) &şi cumpere titlurino$iliare pentru a +i mai $ine (),u#i

- extrac#ia etnic) – discu#ii' pre,en#a unor armeni- sud3dun)reni- e(rei- greci-al$ane,i- italieni- +rance,i DA! maoritatea rom%ni* coloratură secifică a clasei cese #a afirma în eoca modernă

- supuşii str)ini'• duă uciuU6ainargi aar consulatele uterilor străine la Aucure%ti %i Ia%i> suu%ii

străini? străini a%e*a!i în :R care erau suu%i ai marilor uteri sau români ce seuneau sub rotec!ia marilor uteri

• în comer!" manufacturi• au $ene+iciat şi de scutiri de taxe- pri(ilegii etc> eg? tarif scă*ut ca negustori

entru bunurile imortate %i eortate (maim din #aloarea mărfii)• $ene+iciau de statutul de extrateritorialitate 3 udeca#i de consul• persoan) şi domiciliu in(iola$il• puteau de#ine propriet)#i +unciare•

maoritatea su$ protec#ie austriac)' K= familii> în 1<C – == familii>• mul#i erau +alşi str)ini- rom%ni ce cereau statutul pentru pri(ilegii• contribu!ie la emanciarea :R" eliminarea monoolului otoman etc

19

19



• disar cu indeenden!a" când trebuie fie să ote*e entru cetă!enia română" fie săse întoarcă $acasă&

- e(reii' se are că rimii #in din 8urci – comunită!i etnico6religioase• în oldo#a" din Gali!ia %i Rusia" datorită ersecu!iilor • acti(it)#i c)m)t)reşti- comer# cu alcool din Polonia• mul#i de(in supuşi austrieci datorit) intereselor • pu#ini &n mediul rural• legin' nu putea cump)ra p)m%nt 0 arendaşi• numeric? oldo#a 1<= – 11.VC e#rei> 1<1 – .MK e#rei> Ia%i? de la C== la

1VK== e#rei – V din oula!ie> :R – 1<C1 – o singură comunitate cu 1CV familii> în 1<1 – .1 e#rei" maoritatea în Aucure%ti

- #)r)nimea era starea maoritar)* diferen!ieri?-

• #)r)nimea li$er)- mici proprietari? lăteau imo*ite %i a#eau diferite obliga!ii fa!ăde stat> gruată în comunită!i ob%te%ti> mai re*entă în *ona submontană" erau

comunit)#i $ine &ncegate* satul &şi men#ine dreptul de autoconducere- fiind oersoană uridică ce a#ea osibilitatea să se #ândă sau să facă clasă> satul 0responsa$ilitate colecti() +a#) de stat

• #)r)nime neli$er)6rum%ni- (ecini – +)r) propriet)#i> se a%e*au cu în#oială eământul altor rorietari (boieri) entru un num)r de ,ile de munc)* +iscalitatemare – de*membrarea satelor – emigrări masi#e> anumi!i mari rorietari ofereaucondi!ii a#antaoase entru atragerea for!ei de muncă> 1C *ile muncăDan

• reforma lui ,onstantin Ma(rocordat' des+iin#area rum%niei şi (eciniei – obligă eboieri să elibere*e e !ărani (desp)gu$ire 1= taleri) – disare calitatea uridică deom neliber %i denumirea de rumânD#ecin 7BR apare o rela#ie proprietar p)m%nt 0

cel care se aşe,a cu +amilia pe p)m%nt' &n#elegere• #)ranii de(in un soi de proletari agricoli

- ro$ii #igani &n )rile !om%ne 0 treapta cea mai de os a societ)#ii• atesta!i din 4#ul ediu> acelea%i condi!ii ână în 1<<? nu au drepturi politice- nu

se pot c)s)tori cu alte categorii şi s) ias) din condi#ia lor • 1VV – Grigore G5ica? inter*ice #ân*area %i lăsarea ca mo%tenire a !iganilor • 1V<K – Bl.Ma(rocordat' emancipare prin c)s)torie• unii sunt eli$era#i prin testament7BR &n ciuda acestor &ncerc)ri de emancipare nu se reuşeşte nimic'• statut marginal- respinşi de societate•

datorit) modului special de (ia#) s3au men#inut p%n) t%r,iu ca marginali• utili prin preocup)rile lor • situa!ie unică în 4uroa +4

20

20



8. Nicoară" curs

Eec5iul Regim fiscal %i moderni*area- ideea de Reformă imlică măsuri economice %i social6olitice> sco? să ună de acord

realitatea economică %i socială cu eigen!ele re*entului sau cele imuse de oconunctură eternă

- sec EII6EIII? @rinciatele 6 eigen!ele reformatoare în materie de fiscalitate" dinartea I-

!ela#ia Principate3IO'- a doua um)tate a sec X/I' ca urmare a degrad)rii st)rii politice şi economice a

IO- domina#ia sa asupra )rilor !om%ne de(ine presant)eg? creştere +)r) precedent a o$liga#iilor +a#) de IO- mai ales cele &n $ani-

materiali*ate rin tribut %i alte c5eltuieli legate de ob!inerea sau (re)confirmarea domniei- duă i5ai Eitea*ul" sumele ce ies din !ară sunt eorbitante" într6o cre%tere continuă>

a%adar" consecin!ă directă asura status6uo6ului? +iscalitatea excesi()- resim#it)+oarte dur de to#i contri$ua$ilii

- numărul obliga!iilor fiscale aunge c5iar la C= e an" dar sunt rincii ce erce %i = ean

- eistă mai multe uncte de #edere ri#ind cre%terea fiscală> unul ar fi?• cererea de bani" de lic5idită!i a dus la o orientare sre economia de ia!ă (entru a

face rost de bani0) %i la o dislocare a economiei naturale

21

21



• roducătorii sunt obliga!i să #ândă enmtru a a#ea lic5idită!i• se roduc mai ales bunuri agricole" dar foarte multe #enituri se ob!in din cre%terea

animalelor • banul regla riorită!ile roduc!iei %i nu necesitatea de consum a roducătorului

- datorită ră*boiului de 1K ani" marele domeniu boieresc se de*organi*ea*ă• #)ranii sate de rum%ni- (ecini2 şi contri$ua$ilii +ug* +enomen in(ers

propor#ional cu ne(oia statului 6 se aunge la Legarea de Glie 6 1C<" ironAarno#sc5i(oldo#a) ] 1KMK" i5ai Eitea*ul (:R) 6 nu foarte eficiente

- m)surile de asanare a situa#ie se impun &ntr3un ritm +oarte lent* exist) ore,isten#) reduta$il) la nout)#i

- &n plus- era o societate esp agrar)- deci conser(atoare

- primele m)suri care au &n (edere creşterea num)rului contri$ua$ililor propun orelaxare +iscal) care să ducă la o cre%tere globală a #enitului 6 gândire modernă îndomeniul fiscal

- primele m)suri concrete' iron Aarno#sc5i" &n Moldo(a 3 sta$ileşte c) (ecinii

+ugi#i &nainte de 1;<1 pot re(eni &n satele lor- +)r) nici o o$liga#ioe* re(enirea lor duce la organi,area de ELO>OIIHsate noi" de coloni*are> au anumite +acilit)#i+iscale" dar contribuie la #eniturile generale ale statului? dare fiă" termene fie" lăteaumai u!in decât ceilal!i contribuabili (sistem al !UP"FI)

- &n ! 6 a%e*area fiscalită!ii se face la 11 7BR reforma cea mai imortantă îi aar!inelui atei Aasarab? sistem de măsuri• e seama #istieriei !ării #eniturile mănăstirilor înc5inate (na!ionali*are ar!ială 6 a

unor mănăstiri mari)• sistem de imunere 6 sistemul "ALF!ULUIdare pe a(ere- direct propor#ional)

cu a(erea• des+iin#area NPAE"FIplata o$liga#iilor +iscale de cei r)maşi &n locul celor

+ugi#i* desfiin!area astfel a răsunderii colecti#e 6 rima bre%ă în sistemul acestatradi!ional în al răsunderii colecti#e în fa!a imo*itelor

- din a doua umătate a sec EII lucrurile se comlică" datorită conuncturii? ră*boaie"eidemii" foamete

- ini!iati#a unei reforme fiscale? Bntio5 ,antemir (fratele lui 7imitrie ,antemir) 6 1MM• generali*ea*ă R/@8B asura tuturor 6 o dare fiă în atru rate anuale• celelalte imo*ite" es cele etraordinare (eg? E`,`RI8/L 6 totu%i" dare ec5itabilă"

entru că se lătea duă nr de #ite 6 #aloarea> fusese adus în oldo#a de,onstantin 7uca" iar înainte" în :R 6 de Arânco#eanu) sunt desfiin!ate

- măsuri similare? 1V=1 6 ,onstantin Arânco#eanu

• stabile%te o dare fiă" anuală" în atru rate7BR ne#oia de bani entru a satisface cererile I-? 1V= 6 C tributul fa!ă de turci 6a%adar Arânco#eanu imune o dare etraordinară? #ăcăritul 6 comromite esen!areformei din 1V=1

- sec EIII? cei mai răsări!i din fanario!i #or relua măsurile din 1MM" 1V=1- Nicolae Ma(rocordat' set de m)suri ce (i,au o sta$ilitate +iscal)* rupta 3 rate

7BR în 1V1" constr%ns de necesit)#i ia şi el un al 83lea s+ert c5iar în anul în carealică Reforma (000 Augetul? se leca de la c5eltuieli" ce se îmăr!eau la contribuabili)

- :R 6 1VC 6 Nicolae a#rocordat încearcă să reorgani*e*e finan!ele? o dare lătibilă de ori e an 7BR contribuabilii tot fugeau• 1VC< 6 @ecetluiri 6 asemenea unor c5itan!e fiscale> documente indi#iduale? roces

de indi#iduali*are a resonsabilită!ii în fa!a imo*itelor

22

22



- Grigore G5ica 6 între 1VC61V imune o dare fiă în atru sferturi %i surimă năasta?regătesc siritul ublic %i mentalitatea colecti#ă entru noi reforme

- deceniile %i ale sec EIII 6 ,onstantin Ma(rocordat' re+orme gradate ce pleac)de la +iscalitate şi se extind asupra tuturor aspectelor din (ia#a societ)#iirom%neşti• un ordin al sultanului îi dă mână liberă entru orice măsură necesară a%e*ării !ării"

mai ales duă ră*boiul dintre 1V61VM %i reintegrarea -lteniei în :R• 12 $oierimea e &mp)r#it) pe categorii

<2 cei care au +unc#ii pu$lice primesc salarii?2 o singur) dare- pl)ti$il) &n patru s+erturi2 des+iin#ea,) r)spunderea colecti() +a#) de +isc82 des+iin#ea,) d)rile &n natur) 3 con(ertire &n $ani

• măsurile fiscale sunt înso!ite de altele? aarat de func!ionari care să adune dările %ialtul ce să #âne*e abu*urile

• f imortant? abolirea resonsabilită!ii colecti#e %i restrângere masi#ă a categoriilor fiscale ri#ilegiate

•

acest pacet de m)suri a condus la preocup)ri ale controlului num)rului decontri$ua$ili' catagra+ii- recens)minte +iscale- al!i fanario!i au luat %i ei astfel de măsuri- din ăcate" reformele în materie fiscală nu au dăinuit entru că?

• re*en!a turcilor • raacitatea domniilor fanariotese aunge la trilarea sferturilor> ba c5iar la C= de sferturi e an> eresia? a da bir cu fugi!ii

- a#em de6a face în siritul ublic al fanario!ilor cu tendin!e de moderni*are- ca %i în alte ăr!i ale 4uroei" desotismul luminat a încercat o reorgani*are fiscală

7BR trecerea de la Eec5i Regim la modernitate #a duce la noi ruturi" discontinuită!i>aceste măsuri" reluate %i reorgani*ate de fanario!i #or duce la o atitudine modernă înfinan!e

"ransil(ania- principala unitate +iscal)' POA!"Anum)rul de la cas)- cum se nasc imo*iteleX

• impuse mai ales de r),$oiul cu IO 6 fiecare gosodărie dădea bani- &n ultimele decenii ale sec X/I' un nou sistem de calcul- care ia ca etalon

num)rul de animale de#inut de un contri$ua$il• 1 iobag 6 ce de!inea atru boi sau cai? MM dinariHaro cu un florin (#alora 1==

dinari)> 1 florin întreg entru comitatele din @artium

• alte animale mici 6 eg? 1= oi ec5i#alau cu boi 6 c5iar cu umătatea etalonului? doiboi erau K= dinari>• dac) era mai pu#in de um)tatea etalonului' scutit de daresistem +unc#ional doar &ntre 18=J318J@- apoi se re(ine la sistemul por#ilor +iscale

- lata acestor dări se făcea ini!ial o dată e an" aoi de două ori e an- din aproape &n aproape se impun d)ri extraordinare tuturor categoriilor4 Nu

eistă ri#ilegia!i în ca*ul acestor dări)" ce înce să se ermanenti*e*e- c%nd a(eau ne(oie mare de $ani- principii "ransil(aniei impuneau EU>EIDII

(aro =6K= dinariDoartă fiscală)? entru între!inerea ,ur!ii rinciare %i ridicareacetă!ilor

- din 1KMK nu se mai lăte%te darea fa!ă de sultan" dar sumele #or fi con#ertite în dare"entru între!inerea garni*oanelor> darea? între ="MM61"CK florini

- 1=? gu#ernarea generalului Aasta

23

23



• trecerea de la @or!i la numărul de animale sau alte bunuri ec5i#alate cu numărul deanimale (eg? iobagii ce au #aci" boi sau cai 6 K= bani> dacă nu a#eau 6 C= bani eca> locuitorii ora%elor libere rege%ti 6 K= bani sau C= bani e ca> sa%ii a#eauri#ilegii" dar %i obliga!ii)> sistemul? ,-N8RIA/8I- 6 scoul era să rămână singuruldar acest lucru nu #a fi resectat

- sistemati*area imo*itelor" dar realită!ile sunt dure• 1= 6 +tările %i -rdinele 8ransil#aniei decid cre%terea obliga!iilor fiscale? cei ce

de!ineau un bou lăteau C bani> fiecare animal mic #alora C bani> caii de familiede se masculin ce nu a#eau a#ere lăteau 1C baniDca" iar #ădu#ele fără bani 6 baniDca

• set 1=V 6 criterii? numărul de sesiiH1DC 5ectar 6 duă 1 sesie întreagă (C< bani)" o umătate de sesie (1 bani)> secuii 6 la fel ca nobilii 6 doar dacă a#eau mo%ii încomitat

• 1=<? in#entarierea contribuabililor> criteriu fiscal? numărul de animale> 1= cai defamilie alcătuiau o oartă fiscală 6 lucru ce rămâne de ba*ă tot sec EIII

- sistemul nu #a fi resectat cu stricte!e•

1;8J- 1;;@ 3 ani de cri,)' K capita#ia sau darea pe animale (es în secuime)- ora%ele săse%ti? sumă globală" adunată aoi rintr6un sistem rogresi# e #enit- darea obi%nuită este lătită de iobagi" meseria%i" mici nobili> în situa!ii ece!ionale %i

de magna!i> i se adaugă darea generală 6 obliga!iile fa!ă de I-- 1C 6 Ha$riel >etlen 3 prima re+orm) +iscal) sec. X/II

• <@ +lorini pe an &n patru rate* din a doua umătate a sec EII? dare în două rate- rinciele %i 7ieta de!in uterea %i în acest domeniu

• 7ieta era cea care #ota cuantumul contribu!iei rous de rincie- în situa!ii etraordinare?

• 1=C 6 Aasta 6 dare de 1"K floriniDoartă entru între!inerea truelor imeriale> ,luul6 trebuie sa dea un total de K== de florini

• Aasta mai imune o dare? CK dinariDoartă• 1KV 6 dare entru răscumărarea nobililor transil#ăneni lua!i ri*onieri de tătari" în

urma eedi!iei în @olonia a lui G5.RaUoc*i II- dup) instalarea I:' creştere a o$liga#iilor

• tri$utul +a#) de IO este &nlocuit cu suma +ix) +a#) de I:' K=.=== taleri &n timp deace %i ==.=== florini renani &n timp de r),$oi

- situa!ie secifică a 8ransil#aniei? bunurile fiscale sunt bunurile ce au intrat în osesiastatului duă seculari*area din sec EI? dima bisericească %i anumite rorietă!i carerămâneau fără stăân

- de e teritoriul săsesc" fiscul lua doar un sfert din dimă- dup) instaurarea I: şi p%n) &n 1=?@ se p)strea,) sistemul por#ilor* apoi' sistemul

CALCULILO!' p)stra impunerea colecti() şi modul de reparti#ie (eci- 1V=" 7ieta 8ransil#aniei? 1== de unită!iDcalculi rearti*ate în felul următor?

• V 6 comitatele %i districtele nobiliare• < 6 scaunele %i districtele săse%ti• 1V 6 scaunele secuie%ti• < 6 ora%ele libere rege%ti

- Dieta nu dorea s) e(iden#ie,e capacitatea real) de plat) a contri$ua$ililor- dar I:tre$uia s) controle,e cum(a situa#ia' un nou sistem

- sistemul +iscal se (a moderni,a la milocul sec X/III• 1VK 6 sistemul >etlen• 1V 6 sistemul >uco• 1VM 6 sistemul >rucQental

24

24



au ra#ionali,at pro+und +inan#ele "ransil(aniei şi au reali,at un sistem modern'• darea pe cap şi darea pe a(ere la +el ca a,i42• indi(iduali,area impo,itului pe +iecare contri$ua$il• impo,itul direct propor#ional cu a(erea• +iscalitatea e scoas) de sut atri$u#iile Dietei- care pierde o p%rgie a puterii

- şi I:- &n sec X/III' impo,ite extraordinare• pe lux 3 $iuterii• pe cai- ecipae- caleşti• pe mu,ic)000surataă e calendar %i ocurile de noroc

Cum au +unc#ionat sistemele &n >anatR- 1V1M? cucerirea- contele 2lorimond ercHgu#ernator (burgund de origine)? roune dări direct

roor!ionale cu a#erea duă o conscri!ie temeinică- unitatea imo*abilă? caita!iaDcasă 6 e caul unei familii ] rimii C fii ce au mai mult de

1K ani• dup) a(ere' &n +unc#ie de (aloarea $unurilor mo$ile- esp animale• capita#ia era de K florini e gosodărie> lătibilă în rate• pentru +iii c)s)tori#i? florini> pentru +iii nec)s)tori#i? "K florini• negustorii şi meseriaşii? florini

- reforma administrati#ă (1VK161VK) 6 conduce la o cre%tere a cunatumului contribu!ieicelor două dări (a#ere %i caita!ie) ] adaugă taa duminicalăH= crei!ariDsuus 6diferen!iată în func!ie de %es" deal" munte ] tabele foarte clare ale contribuabililor

- 1VM 6 contele ,lariHgu#ernatorul 6 reformă fiscală?• cele trei categorii? câmie" deal" munte• caita!ia e modificată• taa duminicală %i cea e ământuri 6 înlocuite de imo*itul funciar

- meseriile erau imo*itate diferen!iat> eistă categorii de meseria%i? lăteau între K6K=de florini

- sistem CADAE"!AL+oarte clar) e(aluare a terenurilor* &ncep s) apar) c)r#ile+unciare

- I: 3 una din p%rgiile esen#iale ale politicii lor &n "ransil(ania' impunereano$ilimii la tax) (es imo*it funciar) 7BR se confruntă cu o re*isten!ă incredibilă a

acestora• 1V= 6 Iosif II era co6regent? rima încercare de a taa nobilimea" e ământurilenobiliare

- datorită acestor măsuri fiscale" IS scot din 8ransil#ania tot mai mul!i bani• 1M1 6 7iloma Leooldină re#edea K=.=== taleri e tim de ace" ==.=== florini

renani e tim de ră*boi 7BR• 1M= 6 <==.=== florini renani• 1MC 6 M==.=== florini renani• 1M 6 <==.=== florini renani• 1MKD61V== 6 aro M==.=== florini renani 00000000000C fa!ă de

7.Leooldină0000000- 1VK? instituirea rimului sistem modern de fiscalitate? comisie în frunte cu Gabriel

Aet5len ce era cancelarul ,ur!ii

25

25



• localit)#ile sunt &mp)r#ite &n trei clase- &n +unc#ie de cali,atea p)m%ntului şidistan#a +a#) de pie#ele de des+acere pentru produse agricole- dar şi &n +unc#iede num)rul de (ite6gospod)rie

(1) clasă? Ara%o#" +ibiu(C) clasă? edia%" ,lu" Aistri!a" 8ârgul ure%" 8urda" +ig5i%oara" Blba Iulia" G5erla"

2ăgăra%i" +latina

() clasă? Biud" Reg5in" 7e#a" 7e" -dor5ei" +ebe%+iecare era &mp)r#it) apoi &n patru ,one- dup) gradul de rodnicie al p)m%ntului

- IS 6 în aro 1== de ani au încercat să îi oblige e românii din 8ransil#ania să reducănumărul de sărbători• 1V==61V<? scade nr de sărbători t ortodoc%i (KC duminici]C *ile) %i greco6catolici

(KC duminici]1 *ile)- caita!ia era diferită în func!ie de condi!ia uridică %i de a#ere

• iobag 6 C florini• eleri 6 florini•

!ărani liberi 6 florini• în general? taele de e ământul săsesc 6 mai mari> iar ământul sa%ilor lătea o

sumă totală mai mare• nobilii 6 cu 1 singură sesie %i !ăranii liberi 6 C florini %i = crei!ari

- exist) scuti#i de d)ri• preo#ii religilor recepte şi por#ile canonice p)m%nturile date ca s) se

&ntre#in)2• no$ilii 3 dar nu erau scuti#i de impo,it +unciar

B#antae 6 lusuri ale sistemului•

ornea de la unitatea roducti#ă (eg? nr de #ite) entru a construi suma totală• ne#oia unei rectificări eriodice în func!ie de situa!ia de e teren• entru erfec!ionarea sistemului 6 o comisie 6 rounere a generalului Auco" care

în 1VC simlifică sistemul? nu eistă diferen!ă între locuitorii de e ământ regesc%i cei din comitate" secuime

- deoarece caetele de #ite au de#enit elemente de imo*itare" oamenii le6au #ândutentru a lăti mai u!in ] anumite ământuri au rămas neculti#ate (t că nu eistaimo*it) 6 a%adar" Auco imune un imo*it standard? t ământ culti#at sau nu

- caita!ia? oră%enii 6 florini" !ăranii liberi 6 florini" elerii 6 florini" iobagii 6 C florini"#agabon*ii 6 1 florin

- 1VM? gu#ernatorul -7onnel rime%te din artea ,ur!ii ordinul de a e#alua osibilitateaimo*itării nobililor" ia +amuil ArucUent5al a#ansea*ă un roiect în acest sens• sunt imo*itate toate ământurile• dacă a#eai un #enit de un florin" lăteai 6 crei!ari

,onsecin!ele?- sistem de imo*itare modern? #enituri tot mai mari

eg? 1V 6 8ransil#ania 6 1 milion CCK. florini 1"K crei!ari 1VM 6 8ransil#ania 6 1"="=K= florini 1 crei!ari

- institu#iile care administrau str%ngerea impo,itului•

Comisariatul suprem pro(inicial• Fxactoratul pro(incialambele" subordonate Guberniului 8ransil#aniei t a asigura?

26

26



• decontare la tim a sumelor colectate• #s abu*urile func!ionarilor fiscali

- Iosi+ II are ca prioritate' s) impo,ite,e şi no$ilii- dar &ncercare ,adarnic) datorit) &mpotri(irii &ncr%ncenate a acestora• reac!ia uternică a stărilor 6 eg? 7ieta din ,lu 6 1VM=61VM1 6 reac!ie foarte dură?

roune scutirea de imo*ite" c5iar a micii nobilimii> moti#? aără !ara• dieta din 1VMC 6 c5iar o comisie" entru un nou sistem de imo*itare 6 sub

conducerea lui Bl.Aet5len> cer re#enire la cuantumul datoriilor conform 7ilomeileooldine> rounerile #or fi sanc!ionate doar în 1<<

- fiscalitatea este uternic resim!ită la ni#elul contribuabililor • călător britanic 6 1V=C" tae grele 6 mai mari decât cele din #remea stăânirii I-

- re*ultatele acestor eforturi?• conscrieri mai eacte ale contribuabililor (de la aro <.=== în 1V1 6 se aunge la

aro 1=.=== în 1VMK)• contribu!iile cresc %i ele

- în ciuda cre%terii globale a sumei" contribuabilul a lătit în medie cam florini renaniaro #aloarea unei erec5i de boi

- +iscalitatea a pro(ocat un sistem insecuri,ant' +enomen al e(a,iunii +iscale 3 +ugacontri$ua$ililor

- abu*uri legate de erce!ia imo*itelor %i ser#itu!i legate de transortul unor materiale(reconstruc!ia drumurilor" odurilor) 6 deranau contribuabilii

- sistemul modern IS de fiscalitate nu a reu%it să imo*ite*e nobilimea (aro K6 dintotalul oula!iei)

- din 1VM 8ransil#ania aar!ine unui sistem fiscal modern 6 ână e la milocul sec I>aoi? lucrurile se sc5imbă este tot în IS

CU!EUL 8 IE"O!IA !OMSNIFI- în societate românească are loc un roces foarte comle de reformare- încercarea de reunere în oeră a Eec5iului Regim" e la 1<== ro#oacă nemul!umiri>

eistau %i alte moti#e de nemul!umire• pre,en#a grecilor şi a elementelor alogene' naşterea unui sentiment

na#ionalB &n "ransil(ania- se (a naşte &n rela#ie cu saşii- secuii- magiarii2• +iscalitatea excesi()•

pre,en#a principilor +anario#i 0 se cere &nlocuirea lor cu principi rom%ni saudintr3o dinastie european)' contesta#ie şi re(olt)> catali*atorul? re#olu!iafrance*ă – 1V<M

27

27



roiecte de reformare a societă!ii- în ciuda roiectelor de reformă ale unor fanario!i" nu se ridică la eigen!ele noului sirit

din 4uroa? siritul critic %i contesta!ia se #or eercita mai ales în ceea ce ri#e%teesen!a regimului fanariot speria#i de perspecti(a teoretic) a paşal%cului2 şipre,en#a grecilor &n structurile politico3administrati(e

- factorii olitici din cele două !ări au considerat #enirea lui Nicolae a#rocordat ca un

accident" ca o solu!ie de moment> reali*ea*ă e arcurs că au de a face cu un nouregim olitic• credeau că regimul nou nu #a fi o solu!ie de durată" fanariotul – aratră*net între

boierii ământeni %i I-• se $a,au pe puterile creştine pentru a re(eni la domn p)m%ntean

- sec EIII – la ni#elul sensibilită!ii olitice române%ti? dorin!a de a scăa de turci cuautorul uterilor cre%tine• Bustria – olitică sre 4st> ca romotoare a catolicismului? ri#ită cu reticen!ă" mai

ales cu eerien!a cu 8ransil#ania (greco6catolicii0)• @olonia – decade•

I: – ortodoă> uternic curent mesianic în mentalitatea românească> !arii au culti#atacest rol de eliberator al ooarelor ortodoe – din ra!iuni de olitică eternăa eistat în sec EIII %i c5iar din sec EII din artea muntenilor %i moldo#enilor – curentde a%tetare mesianică a unui eliberator (ca de altfel la ni#elul întregii @eninsuleAalcanice) – Rusia" rin acea de la uciuU6ainargi (1VV) %i6a arogat dretul deaărătoare a ortodoc%ilor - le#antinii – la ni#elul #ie!ii olitice %i ierar5iei Aisericii? nemul!umirea românilor - s3a n)scut &n societatea rom%neasc) un sentiment antigrecesc şi anti+anariot 0

ecouri p%n) &n 1JJ- li se imput) grecilor şi str)inilor toate relele posi$ile' nout)#i &n domeniul

+inanciar- corup neamul $oieresc- sunt +)r) scrupule 0 o nou) sensi$ilitate

na#ional)- e+ectele secundare ale unui proces de identi+icare şi solidaritate etnic)- se elaborea*ă la ni#elul imaginarului o nouă formă de solidaritate? na!iunea

românească – catali*ator? grecii %i străinii" rin scoaterea în e#iden!ă a diferen!elor - tot discursul na!ional #s noii străini? e#reii – c5estiunea e#reiască> roblema

naturali*ării lor> în ,onstitu!ie (1<)? condi!ionarea calită!ii de cetă!ean de cea decre%tin> în erioada interbelică? discurs antisemit

- au eistat ână târ*iu gruări de boieri români care re#eneau cu truele austriece sauruse%ti duă camanii #s I-" încercând să instaure*e un regim na!ionaleg?• în Bustria – familia ,antacu*ino (Grigore" Radu" Ytefan)> Radu ,antacu*ino

in#entea*ă ordinul ,antacu*in – asemenea unui ordin masonic> Ytefan merge în I:"unde de#ine general

• în I: se află %i urma%ii lui 7imitrie ,antacu*ino – eg? Bntio5" 7imitrie- eerien!a rimului fanariot? Nicolae a#rocordat

• atitudine dură %i intolerantă mai ales îmotri#a boierilor munteni – unii" refugiu în8ransil#ania %i comlot cu autorul truelor de la +ibiu %i Ara%o#

• 1V1K – ră*boiul austro6turc – IS %i boierii in#adea*ă untenia> iar a#rocordat fugeână în raiaua Giurgiului – anică în ora%? turcii cred că sunt ataca!i de nem!i –alarmă falsă> domnul se întoarce la Aucure%ti %i ia măsuri asre îmotri#a boierilor munteni

- în Rusia – urma%ii lui 8oma ,antacu*ino – care a fugit duă îmfrângerea de e @rut(conducea truele trimise de ,onstantin Arânco#eanu)

- ac!iuni?

28

28



• în 1VK oldo#a #s ,onstantin Raco#i!ă" iar :R #s atei G5ica (fra!ii Ytefan %iAarbu Eăcărescu au condus mi%carea – sco? restaurarea domniilor ământene"7BR #or fi rin%i %i eila!i în insulele grece%ti> Aarbu Eăcărescu este tata luiIenăc5i!ă Eăcărescu)

• 1VK<61VKM – #s Ioan ,allimac5i" în oldo#a• 1VV #s Grigore ,allimac5i în oldo#a

- ră*boiul ruso6turc? 1V61VV – aduce un boier ământean în :R" dar nu se #a uteamen!ine• ,onstantin Isilanti este ne#oit să facă fa!ă unei consira!ii conduse de boierul

,ândescu – :R• oldo#a – consira!ie #s Grigore G5ica III

- reformarea institu!iilor statului – în rela!ie cu loile masonice> 1VV61VVK (accente#iolente)? oula!ia ora%ului Ia%i în frunte cu mitroolitul asedia*ă alatul domnesc

- aoi" boieri moldo#eni fug la Sotin? contribuie la căderea %i moartea #iolentă a luiGrigore G5ica III

- ac!iune îmotri#a lui oru**i" 7BR anolac5e Aogdan %i ,u*a sunt rin%i %i decaita!i

- agita!ii? 1<1=" 1<11 în :R" în timul lui Ioan G5.,aragea> 1<1<" 1<1M – în oldo#a" îmotri#a lui +carlat ,allimac5i" datorită carantinei imuse de acesta într6un cartier - *eci de roiecte de memorii care urmăresc să reforme*e rinciatele" cu sriinul

marilor uteri euroene• duă 1VV" uciuU6ainargi – roiecte de reorgani*are olitică în rela!ie cu

e#olu!iile oliticii eterne %i interesul arilor @uteri – $c5estiunea orientală& – *eci dememorii către îmăratul IS" !arul I:" Naoleon" sultanul I-

- alte ini!iati#e ale moderni*ării statului• economic – ra!ionali*area fiscalită!ii• reformarea institu!iilor •

statutul interna!ional al @rinciatelor • forma de gu#ernământscop' rec%ştigarea independen#ei şi &n paralel a$olirea regimului +anariot

- preocupare pentru agricultur)- manu+acturi- +inan#e- institu#iile gu(ernamentaleideea prin#ului str)in- la 1==2

- &n aceste memorii- sunt puse toate pro$lemele modernit)#ii şi moderni,)riisociet)#ii rom%neşti> momentul forte? înceutul deceniului " sec I – în directălegătură cu elo*iile re#olu!ionare din +4 4uroei" ca urmare a re#olu!iei france*e –sârbii" grecii" românii entru emanciare na!ională (0 Re#olu!ia lui 8udor – 1<C161<CC)

- re(olu#ia de la 1J<1 a &nceput ca o mişcare anti otoman) &n contextul general al

re(olu#iilor $alcanice- &n leg)tur) cu Fteria greceasc) şi creştinii din >alcani- &mpotri(a IO- spriini#i de I- Fteria era o societate secret) de tip car$onarB- &n+iin#at) la Odessa &n 1J1'

cuprindea o $un) parte din patrio#iiB greci din Diaspora* a inclus şirepre,entan#ii altor popoare $alcanice- pentru a le mo$ili,a &n lupta (s IO• obiecti#e confu*e? oscilare între un roiect 5imeric al restaurării IA" cu !arul rus –

ână la reali*area unui stat grecesc indeendent• conduc)torii Fteriei au l)sat s) se &n#eleag) de la &nceput c) proiectul era

spriinit de !usia> Bleandru I era re*entat ca fondatorul 4teriei- existau centre şi &n !om%nia? Aucure%ti" Ia%i" Gala!i> mem$rii' mai ales greci- dar şi

$oieri rom%ni* plan' r)scoal) &n )rile !om%ne pe post de di(ersiune 0 &n+runtarea decisi() urma s) ai$) loc &n Pelopones şi Hrecia Continental)- 1J<@- toamna? Iordac5ie -limiotul – comandantul găr*ilor din :R %i 2armac5e +a#a

au luat leg)tura cu "udor /ladimirescu* l3au ini#iat &n pro$lemele Fteriei- eteriştii –

29

29



toamna" întâlnire la Ismail" în + Aasarabiei – lan? re#oltă generală a Aalcanilor" nuestimau o inter#en!ie în @rinciate" decât dacă I- ar trece 7unărea> Isilanti urma sătreacă în Grecia continentală" entru regătirea re#oltei

- lanul de la Ismail #a fi modificat? înceerea ră*boiului de indeenden!ă în @rinciate"entru că? numero%i greci %i mai multe %anse de succes entru a ermite inter#en!ia I:6 grecii serau că ar fi utut duce la ace %i la indeenden!a lor

- se sera %i în simatia" solidaritatea claselor române%ti 7BR românii sunt foarte duri cugrecii- o $un) parte din administra#ia Principatelor eg' domnul Moldo(ei- Miail Tu#u2

erau sus#in)tori ai Fteriei sau ciar mem$rii ai ei- ătrund în oldo#a – ar fi ermis inter#en!ia I:" iar o răscoală în @rinciate ar fi ermis

încetinirea înaintării sre @eloones a I-7BR 4teria nu a e#aluat corect situa!ia

• rom%nii doreau emanciparea de su$ IO- dar nu exista simpatie pentru greci 0odioşi ca domni şi administra#ie

• concuren#a grecilor' $oierii rom%ni doreau eliminarea lor DA! +ric) dede,ordine- anarie

- ca şi &n Eer$ia şi &n mediile rom%neşti exist) preocup)ri pentru re(olte şi caleaarmelor 0 calea aleas) mai ales de p)turile milocii- dinamice (do#ada? 8udor Eladimirescu)

- dup) moartea domnitorului Al.Tu#u 0 Comitet de O$l)duire &n +runte cu trei mari$oieri2 – CV ianuarie 1J<1 0 "udor /ladimirescu 0 &n#elegere cu aceşti trei $oieri-ce &l deleag) comandant al poporului &n arme

- Declara#ia de la Padeş6"ismana 0 cemare la ame- mani+est de ridicare la lupt)-dreptul la re,isten#) +a#) de opresiune (asemenea Re#olu!iei france*e)• &n paralel- "udor trimite sultanului Br*ul – denun#) proasta gu(ernare a #)rii-

imput%nd3o +anario#ilor

- cele două documente se contra*ic în mai multe uncte" dar ambele erau #s fanario!i"deci imlicit #s I-- &n urma Proclama#iei 0 aprox J@@@ #)rani particip) la Adunarea Norodului- ce

de$ordea,) &n a+uri şi (iolen#e- sc)p%nd de su$ controlul lui "udor 0 dep)şescinten#iile ini#iale (distinc!ia făcută de 8udor la ni#elul boierilor nu e în!eleasă de !ărani)>aro C=== arnău!i

- martie – Ipsilanti trece Prutul* aunge la Iaşi- preia controlul administra#ieiMoldo(ei şi d) o Declara#ie c)tre popula#ie 0 &ncepe r),$oiul (s IO- garantea,)pacea şi securitatea 0 las) s) se &n#eleag) c) are &n spa#e pe #arul rus

- < martie" Ipsilanti şi domnul Miail Tu#u trimit #arului ce se a+la la Lu$lanaCongres al E+intei Alian#e2 o scrisoare prin care &i cer autorul* se spera &ntr3o

inter(en#ie a I- Ipsilanti a stricat ast+el planurile diploma#iei ruseşti' de*a#uarea ac!iunii lui Isilanti

%i cere consulilor ru%i din @rinciate să de*a#ue*e mi%carea lui 8udor Eladimirescu• trimite sultanului o adres) prin care &l acu,) pe Tu#u de tr)dare* marea

$oierime +uge &n >uco(ina* Moldo(a 0 anarie- în -ltenia" "udor se &ndreapt) spre >ucureşti* 1< martie" la Elatina 0 o nou)

proclama#ie' a+irm) independen#a )rilor !om%neşti şi &ncredere &n trupeleruseşti

- CK martie" &n apropiere de >ucureşti' $oierii +ug la Hiurgiu şi >raşo(- Ei$iu- "udor- &n#elegere cu $oierii asupra unor o$iecti(e minimale' $oierii s)

recunoasc) legalitatea mişc)rii lui "udor şi s) cear) a$olirea regimului +anariot- documentul esen#ial pentru &n#elegerea o$iecti(elor' Cererile Norodului

!om%nesc 0 com$ina#ie de program politic- proiect de Constitu#ie* +)cut pu$lic &n aprilie 1J<1

30

30



• ca o ironie a sor!ii" acest document nu cere elicit alungarea fanario!ilor de e tron"ci doar ca fanario!ii să fie înso!i!i doar de câ!i#a greci %i să ure e o ,5artă dedreturi ] să eiste o armată na!ională

- rela!iile 4teriei cu 8udor sunt tot mai tensionate> 4teria controlea*ă N4 unteniei" iar 8udor +E :R• pro$lema comun) a lui Ipsilanti şi "udor' in(a,ia IO* "udor scrie iar la Poart)

pentru a usti+ica mişcarea* neag) leg)tura cu Fteria- dar &n mai IO o$#ine dinpartea I dreptul de a resta$ili ordinea &n Principate

- I- intră în !ară la CK mai" iar "udor +uge spre Oltenia* la 1M iunie" Fteria e &n+r%nt) deI-? Isilanti se retrage e Ealea -ltului> al!i eteri%ti sunt înfrân!i în oldo#a

- @rinciatele au fost ocuate de I- ână în 1<CC? erioadă foarte dură – cronicăublicată a unui bucure%tean• m)suri aspre de persecu#ie şi (iolen#e &mpotri(a grecilor • consecin#) imediat) şi indirect)' domnii +anario#i sunt &nl)tura#i* domni

p)m%nteni 0 (ictorie a interesului na#ional şi patriotic- con+u,) la &nceput- cu o$iecti(e şi strategii nu +oarte clare- mişcarea lui "udor

este important) prin consecin#ele sale- c5iar %i cele ce nu au fost scontate1<CC61<? domniile ământene %i ocua!ia rusească- 1<CC – restaurarea domniilor ământene? rogres în de*#oltarea statului> sc5imbare de

regim olitic? înlocuirea regimului fanariot> transformarea sistemului olitic românesc înceând cu institu!ia centrală – de#ine na!ională

- sec I? conce!ia organicistă – dacă te6ai născut e sol român e%ti român- c5iar dacă structura organi*ării de stat men!ine #ec5ile institu!ii" restaura!ia domniilor

ământene are o #aloare simbolică> înseamnă restaurarea #ec5ilor libertă!i" ce eistau înainte de fanario!i – a încuraat manifestările de solidaritate na!ională în urul domnieice era eonenta intereselor na!iunii

- Grigore G5ica (1<CC61<C<) – untenia• domnie *buciumată" debutea*ă în atmosfera marcată de oo*i!ia marii boierimi

rusofile %i mo%tenire financiară de*astruoasă a regimului fanariot• olitică în fa#oarea claselor – limitare a obliga!iilor contribuabililor" imune

categoriile ri#ilegiate la imo*ite sulimentare• duă 1<C" uternică oo*i!ie – mai ales oltenii" #eleită!i autonomiste• în sensul unui rogram na!ional? la 1<C transferă administrarea mănăstirilor

înc5inate către ământeni• tensiunile sociale cresc datorită oo*i!iei boierimii? mi%cări contestatare – eg? 1<C

– condusă de +imion e5edin!eanul %i G5i!ă ,u!iu

• con#oacă un soi de comitet boieresc entru reforme• înfiin!ea*ă o societate literară entru de*#oltarea în#ă!ământului" resei" teatrului –

condusă de ,onstantin Golescu" Grigore ,antacu*ino• cre%te numărul celor ce au studiat în -ccident (Italia" Germania)> rimele doctorate

în %tiin!ă ob!inute în -ccident• în urma resiunii I:" la 1<CV" mănăstirile înc5inate date din nou în administra!ia

călugărilor de la locurile sfinte- în oldo#a" Ioni!ă +andu +turd*a (domnie dificilă)

• conflict cu marea boierime conser#atoare" condusă de i5ail +turd*a• asaltat %i de reten!iile boierimii mici %i milocii> doresc statut egal cu marii boieri –

ciocoime> roun la 1 I 1<CC – $constitu!ia căr#unarilor& – cer domnului să ob!inăde la I- un firman de confirmare> ciocoimea îi nume%te $căr#unari&Dcomloti%ti –

31

31



reac!ie de resingere" c5iar numele de ,onstitu!ie fiind considerat ca atingândautoritatea domniei

• rogramul fiscal? dări entru mitroolie %i eiscoii> rima adunare ob%tească –re#endică de la I- instituirea unei armate na!ionale" legi în limba română> e ceredomnie ereditară entru a întări rinciiul dinastic> trecerea mănăstirilor înc5inateca în :R ână în 1<CV

- erioada 1<CC61<CM – etaă imortantă în rocesul de euroeni*are a c5estiuniiromâne%ti• rinciiul inter#en!iei – stabilit în ,ongresele +fintei Blian!e – duă 1<C1" IS %i GA?

inter#en!ie comună euroeană în loc de inter#en!ia unilaterală a I: – entru aăstra ec5ilibrul *onei %i al 4uroei

• I: abandonea*ă olitica aneării" în fa#oarea cre%terii influen!ei în *onă %i imuneriiunui rotectorat asura rinciatelor dunărene

• V octombrie 1<C – ,on#en!ia de la BUUerman – reflectă sc5imbările? :ărileRomâne nu mai aar ca arte integrantă a I-" ci sunt men!ionate într6un actrere*entati#> tot acum? în legătură cu regimul olitic intern – domni dintre boierii

ământeni numi!i de Bdunarea Generală a 7i#enului e V ani" iar I- doar confirma>domnii nu uteau fi înlătura!i decât în ca* de delict constatat de I- %i I: deodată" segaranta libertatea comer!ului" se cerea elaborarea unor regulamente generale entr reformarea administra!iei

- ră*boiul ruso6turc – acea de la Bdrianool (1<CM)• moment imortant în euroeni*area :ărilor Române – act adi!ional ri#itor la

@rinciate? indi#iduali*area e lan interna!ional• oficial" rotectoratul rus asura @rinciatelor> garanta autonomia lor în raort cu I-

%i garanta administra!ie na!ională %i rincii ale%i dintre români> garan!ie et5alegul 7unării

• I- restituie @rinciatelor Arăila" Giurgiu (raialele)• :ările Române uteau institui la 7unăre cordoane sanitare• constituirea unui cor înarmat" entru ordine internă• libertatea comer!ului" a na#iga!iei e 7unăre – ,omisie a 7unării la Gala!i

- ână la lata desăgubirilor de ră*boi de către I- către I:? ocua!ie – 1<CM61< a@rinciatelor de ru%i

- regimul ocua!iei a a#ut un rol imortant• în loc de domni? un re%edinte al celor două 7i#anuri – sediul la Ia%i> %i un #ice6

re%edinte la Aucure%t> rinciala atribu!ie? aro#i*ionarea armatelor de ocua!ie %imen!inerea ordinii

1. contele @a5len – a gu#ernat ca re%edinte din arilie 1<C<6ianuarie 1<CM• mai ales măsuri sanitare îmotri#a ciumei• organi*area gu#ernării? 7i#an unic di#i*at în trei – eecuti#" udecătoresc" adunare

rere*entati#ă (Bdunarea -b%tească – organ administrati# surem %i curte deael)> înceut timid de searare a uterilor

C. generalul Jertuc5in (X) – feb6oct 1<CM• comisiile din câte atru boieri – sco? redactarea Regulamentelor -rganice

. generalul @a#el iseleff • organi*are a Aucure%tiului• organi*ea*ă carantine %i ser#icii sanitare – a înfiin!at sitale• rimele lucrări statistice – oula!ie" localită!i• 7i#anuri seciale de ael• rimul buget %colar

32

32



• guldenul olande* – unitatea monetară con#en!ională• o arte din #eniturile mănăstirilor înc5inate – să re#ină @rinciatelor • rimele batalioane ale mănăstirii na!ionale

- 1<= – Regulamentele -rganice sau roiectele sunt înc5eiate? ,omisia de Re#i*ie dela +t @etersburg intră în ac!iune

- 1<1 – suuse arobării unor Bdunări etraordinare de re#i*ie• :R – merge raid> 1<1• oldo#a – durea*ă mai mult> marii boieri #s abolirea unor ri#ilegii> 1<C

- Regulamentele -rganice – asemenea unor ,onstitu!ii• rogres în institu!ionali*area searării uterilor în stat• uterea eecuti#ă? domnitorul ales de boieri" rere*entan!ii ora%elor %i ude!elor • uterea legislati#ă? domnul" rere*entan!ii boierilor" ude!elor> ini!iati#a legislati#ă"

sanc!iona legile" adunarea #ota legileadunarea #ota bugetul %i imo*itele• usti!ia? domnul întărea 5otărârile instan!elor" dret de gra!iere %i de mic%orare a

edeselor • mini%trii erau resonsabili în fa!a domnuluiRegulamentele -rganice au creat deartamenteleDministere? eista un ministru deinterne" finan!e" secretar al statului – nucleul conducerii> total? deartamente ] usti!ie" cultele" %eful mili!iei

- :R – ude!e conduse de ocârmuitori %i îmăr!ite în lă%i> oldo#a – !inuturi conduse deisra#nici %i îmăr!ite în ocoale• ,onsiliul oră%enesc – K ersoane alese de oula!ia urbană cu un anume #enit

(Ia%i" Aucure%ti)> oli!ia ora%ului? condusă de marele aga> Aucure%tiul îmăr!it în Kculori" iar Ia%iul în c#artale – sistemati*area caitalelor> canali*are" iluminat cu

etrol" a#are- seararea usti!iei de administra!ie> ierar5ie? tribunale de rima instan!ă" tribunale

ude!ene %i tribunalele de la Aucure%ti" Ia%i> eistau %i tribunale comerciale> instan!asuremă? marele di#an

- @rocuratura – rocurori" udecători" a#oca!i- s6au desfiin!at 5a*nele" mutilarea" confiscarea a#erii> se introduc garan!ii ri#ind

libertatea ersoanei %i a domiciliului> reorgani*area enitenciarelor - în materie fiscală

• sistem de imo*itare? dare ersonală (maoritatea oula!iei) %i atenta (negustorii"meseria%ii)

• disar #ămile interne %i scuti!ii de lata dărilor • scuti!i de imo*ite? u!ini boieri" clerul" militarii• institu!ia modernă a Augetului de +tat

33

33



CU!E ;Regulamentele -rganice- imo*itele sunt reduse la două? darea ersonalăDcaita!ia (maoritatea cetă!enilor) ]

atenta (negustorii %i meseria%ii)- desfiin!ate? #ămile interne %i cadourile rimite de dregători- totu%i" se ăstrea*ă o ece!ie? marea boierime %i neamurile ] clerul ] militarii 6 #or fi

scuti!i de imo*ite- entru rima oară? A/G48/L 6 rela!ie re*onabilă între cât se adună %i cât se c5eltuie

- organi*area sanitară? un comitet al sănătă!ii ublice- organi*area în#ă!ământului? %colile rimare" institute de fete" colegii entru băie!i- măsuri de de*#oltare economică? eloatarea minelor %i ocnelor" încuraarea

manufacturilor" libertatea comer!ului" curs unic al monedelor ce circulă în cele două !ări- se #alidea*ă dretul ca moldo#enii să aibă rorietă!i în :ara Românească %i in#ers- statuea*ă rorietatea funciară? 1D din mo%ie re#ine rorietarului cu titlul de

rorietate delină" iar CD rămâne !ăranilor

- 8ratatul de la Bdrianool %i Regulamentele -rganice au accelerat rocesul demoderni*are a :ărilor Române• sinteti*ea*ă o arte din cererile clasei olitice române%ti 7BR sunt elaborate la

+t.@etersburg• limitarea su*eranită!ii I-• cadru mai larg de organi*are a institu!iilor olitice %i administrati#e• cre%te influen!a I:? sistem legal de inter#en!ie> I: 6 arbitru între domn %i Bdunarea

-b%tească- Regulamentele -rganice rere*intă o fa*ă nouă" care instaurea*ă un regim mai

degrabă aristocratic" în care boierimea de!ine o bună arte din ârg5iile uterii>• acte cu #aloare constitu!ională• să le comarăm cu contetul> doar Aelgia a#ea din 1<= o constitu!ie 6 Bustria de

eemlu era un imeriu• rere*intă un fel de eeriment al Rusiei• fortifică etatismul (rolul statului %i al institu!iilor sale)

7omniile regulamentare- rogres al ci#ili*a!iei" ideilor culturii- cre%tere naturală 6 e#olu!ie er total a 4uroei ] consecin!ă a re#ederilor R.-.- reluare a modelelor euroenei5ail +turd*a (1<61<M) 6 oldo#a- oinii foarte diferite desre ersonalitatea sa? unii îl consideră un om de o cultură

deosebită" instruit" la curent cu cultura" economia" olitica" dilomat abil" gosodar eficient" 7BR al!ii îl acu*ă că ar fi fost orgolios" ambi!ios fără limită" lacom" autoritar

- între 1<C161<= se afirmă e o*i!ii conser#atoare în #ia!a olitică românească> lider almarii boierimi rusofile> #s siritul re#olu!ionar

- conce!ia olitică? ordine" stabilitate olitică" ec5ilibru social- arti*an al unui absolutism luminat> conce!ia e#olu!ionistă" rogres lent" gradual>

dore%te reforme controlate de sus- în lan social %i olitic este influen!at de gândirea conser#atoare %i de @a#el iselef" iar

în lan economic" influen!a economistului Nicolae Yu!u 6 libersc5imbismul- legisla!ia romo#ată reflectă tendin!a reformatoare %i moderni*atoare- mai ales domeniul usti!iei %i legisla!iei sunt reformate

34

34



• în usti!ie? instan!e seciali*ate" eliminarea ingerin!elor administra!iei" simlificarearocedurii

• traduce codul de legi în română %i traduce codul enal france*- lege din 1<K? administrarea a#erilor mănăstirilor înc5inate- 1<? lege entru administrarea a#erilor Aisericilor 6 sub controlul statului a#erile

mănăstirilor" eiscoiilor" mitrooliei- consulatele străine? limitarea lor - legea rangurilor? asimilea*ă rangurile boiere%ti cu cele ci#ile> astfel" #a accelera

de*agregarea boierimii tradi!ionale %i #a cre%te sensibil numărul boierilor> boierimea setransformă într6o clasă de întrerin*ători caitali%ti

- ameliorarea drumurilor - organi*area ser#iciilor de sănătate ublică- de*#oltarea în#ă!ământului

• Bcademia i5ăileană 6 reorgani*ată duă modelul occidental> de*a#anta? limbafrance*ă în loc de limba română> folosită ca un soi de einieră entru resonsabiliidin administra!ia ublică suerioară (condi!ie? în#ă!ământul suerior)

-

mili!ia na!ională se transformă în armată- organi*area municială în ora%e> sistemati*are %i moderni*are edilitară• ser#icii ublice de oli!ie %i omieri• salubri*are %i canali*are• sistem modern de o%tă• un fel de oli!ie rutieră

- e lan social? măsuri ro !ărănime" încercând să o facă sol#abilă> lege ce reglementaraorturile rorietari6!ărani> ianuarie %i februarie 1<< 6 două legi? domnul de*robe%terobii !igani ai clerului %i statului

- ad#ersar al re#olu!ionalismului> a rerimat consiratorii" tinerii liberali etc• regim de cen*ură foarte se#er? controla resa" erimarea ublică> sec I 6 idee? e

mai bine să nu la%i anumite idei să circule ublic- în rela!iile interna!ionale? olitică de ec5ilibru între I- %i I:" entru a nu une în

dificultate interesele !ării> roseritatea oldo#ei în timul lui i5ail +turd*a> 1<M? lasă în #istieria ublică două milioane ia%tri %i nici o datorie ublică

:R 6 e ba*a Regulamentelor -rganice? doi rin!i1. Bleandru G5ica (1<61<C) este numit %i nu ales" cum ar fi trebui> colaborator al lui

@a#el iselef - ini!ial? oo*i!ia unor mari boieri (eg? ,âmineanu) ce se doreau ei ale%i ca domn- slab în gu#ernare" nedilomat

- roblema financiară mo%tenită este agra#ată %i rin datorii> de aceea #a trebui săcrească caita!ia cu =- îmotri#a lui se constituie o oo*i!ie uternică" formată din

• Bdunarea -b%tească 6 în urul lui Ion ,âmineanu 6 amlă mi%care îmotri#aregimului reglementar %i amestecului Rusiei

• +aloane 6 consirati#itate" societă!i secrete> 1<= 6 mi%carea re#olu!ionară (mai alestineri cu #ederi liberale 6 eg? N.Aălcescu> înfrântă) 6 1<1" în :R" mai ales în *ona7unării" mi%cări anti6otomane 6 slăbe%te o*i!ia domnului ce #a fi demis în toamnalui 1<C" în urma unei anc5ete reali*ate de I- %i I:

• în stradăC. G5eorg5e Aibescu (1<C61<<)- se afirmă ca om olitic în erioada reglementară> func!ia? secretar de stat- unul din liderii oo*i!iei îmotri#a lui Bleandru G5ica

35

35



- rima arte a domniei" rela!ii cordiale cu i5ail +turd*a %i Bdunarea -b%tească a :R 6trece o serie de legi imortante (eg? 1< 6 limitarea resta!iei !ăranilor entru lucrul%oselelor)

- în 1<" Bdunarea -b%tească resinge rounerile sale? cri*ă- abil %i sulu" neutrali*ea*ă oo*i!ia marii boierimi- februarie 1<? domnul limitea*ă rintr6un soi de decret atribu!iile corului legislati#> #a

gu#erna el rin decrete6legi? a#ea arobarea I- %i I:- conce!ie reformistă? modificarea usti!iei" lucrări edilitare" reforma enitenciarelor - încearcă să re*ol#e c5estiunea mănăstirilor înc5inate 7BR e%ec" din cau*a oo*i!iei I:- duă 1<" o nouă adunare aleasă" care îi e fa#orabilă> legi #otate astfel?

• legea clerului? controlul statului asura #eniturilor ecle*iastice• de*robirea !ăranilor • naturali*area străinilor • reorgani*area în#ă!ământului

- domnia sa 6 mai mare ec5ilibru olitic" între I- %i I:- abdică în 1<< %i fuge la Ara%o#

,ontestarea regimului organic %i roiecte mai radicale- ideile de reforme moderne aar!in clasei boiere%ti %i clasei milocii- se deă%e%te eclusi#ismul marii boierimi> se afirmă clasa miloacie 6 eg? ,onstitu!ia

,ăr#unarilor" oldo#a" 1<CC 6 declara!ie de rinciii %i înlăn!uire sistematică de măsuricare ri#esc organi*area statului• democratismul este doar ideologic" teoretic> in#ocă articole din 7eclara!ia

7returilor -mului %i ,etă!eanului" fără a încerca să le alice• in#ocate? domnia legii" limitarea dreturilor domnului" libertatea indi#iduală" a resei>

garantea*ă dretul de rorietate> un sfat ob%tesc 6 organ rere*entati#" cu largiatribu!ii? legi" imo*ite" îndrumarea economică" organi*area în#ă!ământului" alegere

mitroolit %i eiscoi" numire în administra!ie• reglementa calitatea de cetă!ean al oldo#ei

- roiectul din 1<CC? ini!ial eti!ie adresată I- în numele noii boierimi> inaugurea*ătradi!ia constitu!ională în @rinciatele Române

- :R 6 reorgani*area socială %i statală este #ă*ută în matricea na!ionalită!ii• lo*inca unită!ii na!ionale> o doctrină" o tendin!ă olitică• in#ocarea @atriei? entru a olari*a toate energiile %i aduna to!i cetă!eniiconce!iile de atrie" na!iune sunt întemeiate e rinciiile Iluministe> reclamainstaurarea rinciiilor liberale la ba*a organi*ării olitico6statale

- ne#oia moderni*ării regimului olitic• referată? monar5ia constitu!ională• ideea rin!ului străin

- eistau %i gânditori ce militau entru o reublică" dar erau f u!ini- dretul la rorietate %i garantarea ei în sensul rorietă!ii moderne- scrierile olitice definesc libertatea ersoanei" domiciliului" asocierii" religioasă"

egalitatea în fa!a legii

Romantismul este un curent literar %i ideologic- militantism acti#" care angaea*ă toate straturile societă!ii> cu o!iuni diferite? de la

reformism la re#olu!ie 6 aceste foarte multe o!iuni reflectă e*itările eocii între legalism%i insurgen!ă

36

36



- mi%cările olitice na!ionale" mai ales duă 1<= (%i ca un ecou al re#olu!iei euroenedin acest an)

- o nouă genera!ie în #ia!a olitică> formată în %colile euroene" sensibilă la #aloriledemocratice" sincroni*are %i cooerare cu mi%cările euroene

- factorul olitic? mai ales mi%cări olitice 6 enun!au roblematica %i rogramul re#olu!ieide la 1<<

- regătesc siritul ublic entru re#olu!ie

1. mi%carea lui ,âmineanu este un eemlu tiic- liderul oo*i!iei din Bdunarea -b%tească a :ării Române%ti- forma de lută? mi%carea legală 7BR aelea*ă %i la solu!ia consirati#ă %i calea

dilomatică- în rela!ie cu emigra!ia olone*ă (foarte acti#ă) %i uterile occidentale (2ran!a" GA) 6

trimi%i emisari entru sriin- cadrul fa#orabil al întrunirilor societă!ii 2ilarmonica 6 înfiin!ată în 1< de ,âmineanu

%i IS Rădulescu> sco cultural" dar masca o loă masonică 6 contribu!ia lui 8a#ernnier 6doctor france*

- lan? insurec!ie comună româno6olone*ă 6 rin!ul Bdam ,*artorsUi 6 cartier generalla @aris

- ce dorea mi%carea?• eliminarea rotectoratului rus• răscumărarea tributului otoman• asigurarea uterii su#erane• rincie ereditar • înlăturarea ingeren!elor străine în administra!ia internă a !ării• unirea românilor sub acela%i scetru• bunăstarea tuturor claselor sociale

- insurec!ie comună? româno6sârbă- ragmatic? cere gu#ernelor de la ,onstantinool" @aris" Londra să îl înlocuiască e

domnul actual- documentele?

• Bctul de /nire %i Indeenden!ă• @roiect de ,onstitu!ie 6 gamă largă de dreturi ci#ile %i olitice ce aar!in

liberalismuluireflectă o #i*iune reformistă" secifică ac!iunilor legale

- Ion ,âmineanu rin!e ereditar ] insurec!ia 6 nu au întrunit ade*iunea tuturor artician!ilor

- ,âmineanu roune atunci o altă formulă? i5ail +turd*a ca domn al celor douărinciate unite- e%ec? lisa de sus!ine a arilor @uteri- moment imortant în seria mi%cărilor ce regătesc 1<<

• de*ideratele societă!ii române%ti 6 mai ales cele cu caracter constitu!ional• miloacele e care le folose%te

- rere*intă ultima manifestare a genera!iei iluministe din mi%carea na!ională 7BR deaau aderat %i rere*entan!i ai tinerei genera!ii

- 1<<6înceutul lui 1<M 6 ,onura!ia confederati#ă a lui Leonte Radu• oldo#a" mai mult de V= boieri> #s i5ail +turd*a" entru îndretarea !ării"

înlăturarea Regulamentelor -rganice" domnie ereditară

37

37



• acu*a modul în care se organi*au alegerile entru Bdunarea -b%tească" modul încare se #indeau slubele" abu*urile marii boierimi" distribu!ia #eniturilor mănăstirilor unor articulari

• nemul!umirea boierimii mici %i milocii că nu are acces la func!ii ublice• roune înlăturarea rotectoratului I: cu garan!ia colecti#ă a arilor @uteri (mai

ales GA" 2ran!a" Bustria" @rusia) ] organi*area unei confedera!ii? oldo#a" :R"+erbia – $cordon sanitar& entru 4uroa #s I-" I:

• domnul să fie ământean sau străin" ales de toate categoriile locuitorilor • între boieri să nu eiste deosebiri" doar egalitate• uterea eecuti#ă? domn" +enat – 1C membri – control al uterii• uterea legislati#ă? adunarea ob%tească – C membri" ale%i de toată boierimea• uni#ersitate la Ia%i" %coli elementare în !inuturi" monedă na!ională" de*robirea

!iganilor" libertatea tiarului• reflectă un unct de #edere aristocratic %i ilustrea*ă latforma de e care se

integrea*ă boierimea în mi%carea na!ională %i onderea mare e care o oacă înoldo#a boierimea> în oldo#a" sec I – mai ales sirit conser#ator" nure#olu!ionar

- olitica de consira!ie %i comlot? logi masonice" organi*a!ii sub#ersi#e sau modelulcarboneriei italiene

- solu!ia re#olu!iei> noua genera!ie? tactici de ti conura!ie sau insurec!ii ale membrilor societă!ilor secrete

- în :R – camioana acestor societă!i secrete – societă!i secrete duă modelulfrancmasoneriei" mascate de societă!i culturale?• societatea doctorului 8a#ernnier – societatea 2ilarmonica> mi%carea lui

I.,âmineanu•

france*ul Eaillant – societate condusă de itică 2iliescu> a regătit mi%carea din1<=• 2ră!ia – din 1<> a regătit momentul 1<<

- tran*ac!ia comlot6re#olu!ie se face rin mi%carea din 1<=Hoera unei noi genera!ii>rima care asumă %i de*#oltă ideea re#olu!iei într6un cadru social mai larg

- ini!ial? societate secretă> rogram %i lanuri? rin desc5idere mai largă sre oor"ree#aluând rolul său în societate

- mi%carea de la 1<= se re#endică în linie dreată de la mi%carea lui 8udor Eladimirescu> reia modelul său de insurec!ie> reconi*ea*ă reali*area rogramului dee latforma solidarită!ii %i unită!ii na!ionale – imlica în strategia generală 8ransil#ania"oldo#a" eistând un sistem comlicat de legături

- er ansamblu" 1<= anticiea*ă cel u!in în inten!ii re#olu!ia de la 1<<" dar la o scarămai redusă

- rogramul? toate comartimentele societă!ii• emanciare %i îmrorietărirea !ăranilor • conducere democratică

- eista un roiect de constitu!ie> forma de gu#ernare? reublica – rere*entare reală"regim de dreturi %i libertă!i democratice" legisla!ia coresun*ătoare" armatăre#olu!ionară

- rol imortant în toate aceste roiecte re#olu!ionare" mai ales tinerii afla!i la studii sau îneil> unii dintre ei erau membrii ai unor loe masonice france*e

- +ocietatea studen!ilor români de la @aris• includea o mare arte a rotagoni%tilor re#olu!iei de la 1<< din oldo#a" :R>

legătura în 8ransil#ania

38

38



• a sinteti*at %i enun!at obiecti#ele re#olu!iei de la 1<<• rimă#ara lui 1<<? lan al re#olu!iei în ambele rinciate

- conclu*ie? e*itarea între reformă %i re#olu!ie• 1<=61<< – cri*ă de con%tiin!ă> solu!ia re#olu!iei" fără însă a abandona comlet

mi%carea legalistă• înainte de 1<<" mi%cările? calea memoriilor" eti!iilor" oo*i!iilor în Bdunări 7BR %i

re#olu!ie ] insurec!ii• siritul ublic de la noi se sincroni*ea*ă cu 4uroa #remii

Ideile olitice din rim6lanul #ie!ii olitice- a%otismHideologie %i mi%care olitică ce acoeră inter#alul de duă 1<C1" se

cristali*ea*ă în siritul ublic duă 1<=" sfâr%e%te ca doctrină %i sirit militant? 1<KM –,u*a

- 1<C161<KM – a%otismul s6a definit ca o doctrină eclectică" care suraune sirituluiromantic dominant o comonentă iluministră imortantă

- fa#orabil siritului reformist %i ac!iunilor din cadrul legalismului

- romantismul olitic include ideologia liberalismului" conser#atorismului" socialismului"na!ionalismului

Liberalismul- comonentă imortantă> se afirmă în societatea noastră în relungirea iluminismului"

mai ales a siritului critic" e fondul influen!elor occidentale (mai ales siritul re#olu!ieifrance*e)

- în ro#inciile române ce aar!in IS" liberalismul are ca surse teoretice iluminismulolitic> e#olu!ia de la teoria dretului natural la democratismul liberal• modele entru 8ransil#ania – liberalismul IS" german" mag5iar

- în rinciate" mai ales influen!ă france*ă> modele ca Jules ic5elet" 4dgar huinet- ideile lui +a#ign – urist german de origine france*ă> influen!ă mai ales asura

oldo#ei %i 8ransil#aniei> ba*at e %coala istorică a dretului intersectată culiberalismul> influen!a sa se oate #edea la +imion Aărnu!iu (8ransil#ania) %i i5ailolgălniceanu (oldo#a)

- liberalismul este îmotri#a oricărei domina!ii ce afectea*ă libertatea indi#iduală %icolecti#ă

- ideile liberalismului occidental sunt alicate la noi la C ni#ele?(1) la ni#elul ne#oilor restructurării sociale e lan intern? democra!ie %i egalitatea

rere*entan!ilor claselor sociale(C) la ni#elul emanciării na!ionale> na!iunea este o ersoană uridică> trebuie să fie

liberă- ro#inciile române din IS" în rima fa*ă a liberalismului? ideea libertă!ii religioase %i

na!ionale> din deceniul cinci al sec I se cere libertate socială %i olitică- rere*entan!i?

• boierii de di#erse categorii" intelectualitatea> nu eistă o burg5e*ie uternicăroriu6*isă – entru oldo#a %i :R

• intelectualii" clerul înalt" func!ionarii – entru 8ransil#ania- 1<=61<<? liberalismul trece rintr6o rimă etaă" a clarificării doctrinale> se încearcă o

adec#are a liberalismului occidental la realită!ile din :ările Române> eg? rin mi%carea

din 1<=- 8ransil#ania – ga*etele lui George Aari! de la Ara%o# – ideologia liberală subsumată

ideii na!ionale

39

39



- literatura istorică" uridică" economică? moti#ele liberalismului

,onser#atorismul- se re#endică din filosofia organicistă %i istorismul euroean (mai ales cel german) %i

ostulea*ă un rogres lent" gradual" controlat" a%a cum îl conceea i5ail +turd*a- re#olu!ia de la 1<< contribuie decisi# la cristali*area conser#atorismului> indi#idualită!i

marcante- criticat %i desfiin!at deseori" confundat cu reac!ionarismul- seamănă cu cel euroean 7BR se re#endică dintr6o realitate %i tradi!ii rorii- gene*a %i e#olu!ia sa sunt în rela!ie directă cu modul în care are loc moderni*area

societă!ii române%ti? fa*e re#olu!ionare îmletite cu fa*e e#oluti#e- este rodusul sec I> nici un rere*entant nu a dorit întoarcerea în trecut" nici marea

boierime conser#atoare de la noi – eg? di#anurile Bd65oc au renun!at de bună#oie larangurile boiere%ti

- întemeiat e un concet organicist6istorist> e#olu!ionist? de*#oltarea trebuie să aibărădăcinile în e#olu!ia na!ională a societă!i române%ti" adec#ată tradi!iei %i secificuluioorului român

- mai ales îmotri#a rogresului în salturi> re#olu!ia rere*intă o rutură în e#olu!iaorganică

- au romo#at ideea de na!ionalism organic" ordine %i discilină socială" armonie socială între clase

- aare în eocă ca o eresie a reac!ionarismului" deoarece era raortat la liberalism %isocialism" dar nu e a%a

+ocialismul %i utoiile- insirate mai ales din socialismul france* re6marist? +aint6+imon" 2ourier> dar

nesistemati*at- moment imortant? 1<61< – I.S.Rădulescu oulari*ea*ă rin $,urierul românesc&

ideile lui 2ourier? ideea asocia!ionismului 7BR solu!ia lui ISRădulescu – fond umanistde nuan!ă cre%tină

- eemlificarea? eerimentul din 1<K61< – 85eodor 7iamant – falanster e mo%iaunuia dintre boierii Aălăceni

- în aralel" elita română de la @aris – eistă un cerc cucerit de ideile lui +aint +imon- în timul re#olu!iei" rere*entan!i ai a%otismului ce au romo#at aceste idei au fost

,e*at Aolliac" ar!ial N.Aălcescu" ,.B.Rosetti• anumite ăr!i din oera lor? influen!e socialiste în c5estiuni economice 7BR

a%otismul este dominat de na!ionalism

Na!ionalismul- dă o unitate doctrinară- ână în 1<KM a estomat afirmarea indeendentă a curentelor amintite înainte- militantism olitic" ne#oia de a solidari*a gruele acti#e olitic" datorită statutului uridic

al @rinciatelor - ca doctrină %i mi%care – origine? re#olu!ia france*ă %i Naoleon – au fa#ori*at afirmarea

indi#idualită!ilor etnice %i na!ionale în 4uroa- două conce!ii desre na!iune

(1) siritualist contractualistă – de sorginte france*ă (4rnest Renan)> na!iunea –lebiscit de fiecare *i

(C) naturalistă – influen!ă germană? olUsgeist> limba este element de natură culturală

foarte înrudit cu biologicul> efect negati#? enofobia- indi#idualitatea na!iunii este definită clar de romantism" înso!ită de ideea definirii

na!iunii ca ersoană uridică – ar trebui să aibă toate dreturile liberale? libertate"

40

40



dretate" dret la erimare> sinte*a liberalism %i na!ionalism> în lan doctrinal? ideeaauto6determinării olitice a na!iunii" afirmarea geniului creator al fiecărui na!iuni>eliberarea de sub străini

- conce!ia olitică a auto6determinării? rinciiul de na!ionalitate resuunea inciden!afrontiere na!ionale %i olitice 6–re*ultă? stat na!ional" democratic" indeendent

8ransil#ania- reformismul %i moderni*area făcută de IS- duă instalarea IS? autoritatea imerială" re*isten!a stărilor – re#olu!ia lui 2rancisc

RaUoc*i II (1V=61V11)> înfrângerea curu!ilor? acea de la +atu are – consolidarea IS- aria 8ere*a (1V=61V<=) – coeren!ă a reformelor

• ri#ilegierea sa%ilor ca element germanic• stilumarea românilor t că erau f mul!i• func!ionari străini în administra!ie• rotec!ia catolicismului• aarat administrati# loial

• reforme economice" fiscale" regim #amal care fa#ori*ea*ă comer!ul în interiorul IS• o# social? inter#ine în rela!ii rorietari6iobagi> 1VM? ,erta @uncta – scade

obliga!iile în muncă în sc5imbul unor a#antae ce le dă stăânitorilor de ământ- tendin!a de recatolici*are %i Aiserica greco6catolică> ână în timul lui Iosif II rolul

ie*ui!ilor e tot mai mare

Iosif II – olitică absolutistă în 8ransil#ania- accelerare a moderni*ării institu!iilor - cancelaria aulică a 8ransil#anieiOOOOOOOOOO..- 1V<1 – edictul de ,onci#ialitate – dret de a de!ine rorietă!i" de cetă!enie" de a

în#ă!a meserii entru to!i $sa%ii& din 2undus Regius" indiferent de etnie – lo#e%te înri#ilegiile sa%ilor %i cele nobiliare – entru că rorietarii de case în ora%ele libererege%ti erau imo*abili

- 1V<1 – 4dictul de 8oleran!ă- 1V< – atenta ri#ind căsătoriile

• căsătoria de#ine rima oară un contract ci#il• urisdic!ia bisericii în materie matrimonială este anulată

- reformă administrati#ă? elimină ri#ilegiile uni#ersită!ii sa%ilor - din 1V<" limba germană de#ine limba oficială" înlocuind limba latină- 1V<? reformă udiciară – usti!ia este desăr!ită de administra!ie- 1V<K – disare denumirea de iobag

- la sfâr%itul domniei" Iosif II retrage reformele? reac!ii contradictorii• sa%ii refac /ni#ersitatea săsească %i organi*area municială ] o atitudine olitică –

sco? loialitatea fa!ă de IS" raorturi bune cu nobilimea" men!inerea celor ordine• ungurii %i secuii – rotec!ia intereselor> nobilimea mag5iară urmărea unirea

8ransil#aniei la /ngaria" entru a î%i men!ine ri#ilegiile 7BR Leoold II – îmăratdin 1VM= – se încoronea*ă rege al /ngariei %i era îmotri#a unirii acesteia cu8ransil#ania

1VM= – con#ocarea dietei 8ransil#aniei consacră restaurarea ordinii constitu!ionalei. ideea limbii mag5iare ca limbă oficială> romo#area ei %i în culturăii. ideea uniunii cu /ngariaiii. 1C roiecte de legi> cod coerent %i logic000rere*intă ultima constitu!ie $conser#atoare& a 8ransil#aniei• românii – +LE – latformă olitică

41

41



- ână în 1<= intră într6un con de umbră- dar din 1<=?

• efer#escen!ă olitică %i ideologică• eoca reformelor liberale• na!iunile 8ransil#aniei? roriul discurs olitic• mag5iarii din 8ransil#ania – legătura cu cei din /ngaria> marea nobilime – ideologie

liberală (baronul ._esselen X)> mag5iarii – sentiment de insecuritate – ericolul îng5i!irii numerice de români> se elaborea*ă solu!ii?

a. uniunea 8ransil#aniei cu /ngaria – legată de reorgani*area structurii IS ]liberali*are a institu!iilor transil#ănene ] u%urarea situa!iei !ărănimii ] integrareacaracterului multietnic în /ngaria

b. mag5iari*are – #s caracter lurina!ional" ce bloc5ea*ă de*#oltarea" entru că eistăarticularisme locale

reforme sociale ] dreturi constitu!ionale în sc5imbul mag5iari*ării %i loialită!ii fa!ă demag5iari

- unitatea statală %i surema!ia limbii mag5iare? garan!ii entru o de*#oltare modernă a

statului – /8-@I,- aro 1<= – ne#oia moderni*ării e condi!ionată de accetarea mag5iari*ării- 1<1 – dieta 8ransil#aniei ia în discu!ie un roiect de lege al limbii mag5iare ca limbă

de stat? reac!ia sa%ilor %i românilor? luta entru limbă #a lua accente gra#e ână în1<<

- tema libertă!ilor religioase – fa#ori*a de*#oltarea na!ională românească- mi%carea na!ională românească a#ea obiecti#e ragmatice? culturale %i religioase

• din 1<= – re#igorare datorită liberalismului? ideologie modernă – re#endicarearomânilor în #ia!a ublică a 8ransil#aniei

1. roblema asimilării – ierderea limbii %i na!ionalită!ii

eg? Aărnu!iu – 1<1 – legat de legea limbii> limba este etalonul %i instrumentul culturalal unui oor> roune modelul unui stat multina!ional cu o e#olu!ie culturală aralelă• C eiscoi? Easile oga %i Ioan Lemen – ro români• eiscoia de la Ala" intelectualii• sco? românii să de#ină o a $6a na!iune&

- sa%ii sunt %i ei interesa!i de rolema limbii" 7BR doreau ăstrarea ri#ilegiilor rinmen!inerea status uo6ului

- legat de limba na!ională? unii erau gata să accete comromisul limbii mag5iare" al!iicer statut asemănător entru limba germană

-

oo*i!ie na!iunea saonă? teritoriu na!ional saon (ca în 4l#e!ia0)- amenin!a!i de i*olare %i asimilare #ăd ca o sal#are alian!a cu IS- altă roblemă? ericolul asimilării cu românii> imortan!a unită!ii saone

• 1< – le roun românilor să se asimile*e în limbă %i cultură cu sa%ii- sa%ii sunt cei care #or cere aoi organi*area unui stat lurina!ional

- îmotri#a tuturor (liberali" na!ionali" romantici) olitica cur!ii de la Eiena• uniunea 8ransil#aniei la /ngaria nu e agreată entru că? mutarea centrului de

greutate sre /ngaria• admite doar? centrali*area statului %i germani*area

42

42



CU!E = 0 IE" !OMSNIFI 0 ".NICOA!R4E-L/:IB 74 LB 1<<- e la 1<<" întreaga 4uroă era curinsă de un sirit re#olu!ionar" atmosferă

contestatară> i*bucne%te re#olu!ia în 4uroa – încuraea*ă genera!ia olitică română săalice modelul re#olu!ionar –sco? reforme" democrati*are" moderni*are

- rin rograme" artician!i" ac!iuni olitico6militare" re#olu!ia de la 1<< din :ărileRomâne aa!ine modelului euroean central %i +4

oldo#a – rimă#ara6#ara 1<<-

în conce!ia unor istorici" re#olu!ia din :ările Române ar fi o singură re#olu!ie" iar înacest ca* oldo#a ar fi doar înceutul- rol imortant? românii de la @aris – rogramat e locuri %i date desfă%urarea

e#enimentelor> lanul era ca la < martie? i*bucnire simultană în oldo#a %i :R 7BRe#enimentele s6au reciitat

- în martie 1<<" oldo#a – %i datorită demersului lui i5ail +turd*a de a re*ol#a cri*aolitică internă – desincroni*are %i lisă de coordonare• tabăra radicală nu a auns în oldo#a %i nu a articiat la e#enimente> mi%care în

care a re#alat calea legală %i non6#iolentă• oo*i!ia #s i5ail +turd*a s6a acti#at" angaând în rândurile ei boierimea mică %i

milocie" c5iar elemente din marea boierime %i tinerii intelectuali• e#enimentele din martie 1<< continuă manifestările legale ale acestor categorii"

într6o conunctură internă %i eternă fa#orabilă – înlăturarea Regulamentului-rganic %i a regimului +turd*a e cale a%nică" eforturi graduale

• a i*bucnit grăbită de ac!iunile lui +turd*a- la CV martie 1<<" întrunire de rotest? alege un comitet %i roune o eti!ie către

domnitor? $@eti!ia6roclama!ie& redactată de Easile Blecsandri – K uncte> semnată defoarte mul!i> rere*intă rogramul minimal în luta îmotri#a lui +turd*a" sus!inut detoate for!ele• adresată domnului %i cercurilor rotectoare (es I:) – se elică modera!ia cererilor • resectarea Regulamentului -rganic (entru a asigura I:)" siguran!ă ersonală"

eliberarea de!inu!ilor olitici" resonsabilitate ministerială" reforma în#ă!ământului"gardă cetă!enească" bancă na!ională" di*ol#area adunării %i alegerea altei adunări –rere*entati#e" desfiin!area cen*urii

- ac!iunea #a fi rerimată %i datorită unui foarte bun ser#iciu oli!ienesc- unii dintre frunta%i sunt eila!i în I-" al!ii trimi%i la mo%ii (domiciliu for!at)- adunarea din martie a fost o adunare legală> sco? de a se asigura că I: nu inter#ine în

oldo#a- eti!ia a fost difu*ată în Ia%i %i în mediul rural" entru a legitima ac!iunea oo*i!iei> de

aceea aar %i bro%uri în mai6iunie" cu rileul #i*itei trimi%ilorDcomisarilor I-" I: în@rinciate (eg? roclama!ia @artidului Na!ional din oldo#a) – e acu*at +turd*a %iregimul ] aărată mi%carea de acu*a!ia de re#olu!ie

- calea legalistă %i reformistă este men!inută în oldo#a în 1<<? două comitete" cu sediila Ia%i %i ,ernău!i> sco? rograme de reformă

- mesa către emisarul I-? necesitatea reformelor entru a men!ine status uo6ul

43

43



- 7BR în timul anului 1<< mi%carea moldo#enilor s6a radicali*at• @rin!iiile noastre entru reformarea atriei – la Ara%o# – cel mai radical rogram al

re#olu!iei? abolirea ri#ilegiilor" institu!iile !ării ba*ate elibertate]egalitate]fraternitate" îmrorietărirea !ăranilor fără desăgubire" unireaoldo#ei]:R %i indeenden!a lor

• rere*entati# entru oldo#a – 7orin!ele artidei na!ionale din oldo#a –

eemlifică curentul e#olu!ionist – reformism controlat" gradual? reformism controlat"manifest al $căii moldo#ene%ti&" #s re#olu!ie" linie a reformelor graduale> denun!ăregimul regulamentar (regulamentul organic – rutură în e#olu!ia graduală aoldo#ei" entru că legi" rinciii %i institu!ii străine)" restituirea dreturilor oldo#ei

] roiect de constitu!ie" insirat de -ccident" es Aelgia (1<1) – tradusă în oldo#a(1<V) – 1C= de articole %i esen!a? rinciiile constitu!ionale – su#eranitate" seara!iauterilor în stat" dreturi %i libertă!i cetă!ene%ti> unul din autori? i5ail ogălniceanu>roiectul #a sta la ba*a ,onstitu!iei din 1<

:ara Românească- re#olu!ia din 1<<? duă modelul ari*ian ] conce!ie clară desre re#olu!ie- societatea secretă 2ră!ia a regătit oinia ublică ] eista o minoritate re#olu!ionară

acti#ă ce a întocmit rogramul re#olu!iei- locuitorii au fost la @aris %i au articiat direct la e#enimente (eg? N.Aălcescu) –

eerien!ă0 ] tratati#e cu re#olu!ionarii france*i ] cu emigra!ia olone*ă de la @aris(rin!ul Bdam ,*artorsUi)

- lanul a fost de*bătut în < martie" când s6au întâlnit to!i românii la @aris> aoi" re#in în:R %i în numele societă!ii 2ră!ia ac!ionea*ă e două lanuri(1) lanul olitic – alian!ă %i cu alte gruări (eg? a lui Ion6Seliade Rădulescu) –

negustori" liberali" boierime – ,omitetul Re#olu!ionar ce a#ea sarcina de a întocmilanul %i de a redacta actele re#olu!iei

•

tactica insurec!iei? comromisul artician!ilor – sub semnul solidarită!ii> rogramulnu #a fi foarte liberal entru a nu îndeărta marea boierime liberală• se întocme%te o roclama!ie ce urma să fie adresată către oor – sens de na!iune

română – curinde toate categoriile sociale" inclusi# marea boierime – solidari*are(C) direc!ie militară – atragere de ofi!eri %i unită!i ale mili!iei na!ionale" entru a răsturna

regimul eistent- rotagoni%tii re#olu!iei #edeau re#olu!ia ca răsturnare a gu#ernului %i regimului ]

instaurarea unui nou regim• a eistat %i o minoritate ce a sus!inut un rogram social radical (eg? Aălcescu –

unctul 1? îmrorietărire fără desăgubire a !ăranilor)- lanul? e M iunie să i*bucnească simultan în ude!ele @ra5o#a" Eâlcea" la Isla* %i

Aucure%ti 7BR în M iunie i*bucne%te doar la Isla* – din cau*a reresaliilor lui Aibescu>• mare adunare oulară? frunta%i ai re#olu!iei" membrii ai mili!iei na!ionale" !ărani din

*onă• IS Rădulescu cite%te rogramul• se alcătuie%te un gu#ern ro#i*oriu• aoi? traseul ,aracal – ,raio#a

- la 11 iunie" la Aucure%ti? oula!ia ora%ului %i !ăranii din *onă iau cu asalt alatul luiAibescu" entru a sanc!iona ,onstitu!ia %i a acceta un nou gu#ern

- în noatea de 161 iunie Aibescu abdică %i fuge la Ara%o#" entru a $nu fi comlice lao rebeliune& 7BR uterea? re%eden!ia mitroolitului Neofit ] membrii ai Gu#ernului? IS

Rădulescu" Ytefan Golescu" ,5ristian 8ell" G5.ag5eru" G5.+curtu ] secretari?N.Aălcescu" Bl.G.Golescu" ,.B.Rosetti" Arătianu

44

44



• gu#ernul nu eercită uterea eecuti#ă" ci o încredin!ea*ă ministerului constituitduă modelul celui din Regulamentul -rganic

- 1K iunie? e câmia 2ilaret ce e roclamată câmia Libertă!ii" se cite%te roclama!iare#olu!iei – $@roclama!ia de la Isla*& ce nu e o constitu!ie" ci doar o declara!ie dedreturi> e ba*a ei urma să se redacte*e o contitu!ie> rinciiul egalită!ii în dreturiolitice %i ci#ile – fiscal" în#ă!ământ" între see> rinciiul fraternită!ii? dreturi %i datorii

egale" solidaritatea na!ională este ideea dominantă" conota!ie cre%tină a ideii defraternitate• roclama!ia înscrie re#ederi ce trebuiau use în alicare? regim democratic ba*at

e rinciii liberale – o adunare constituantă să elabore*e o ,onstitu!ie• institu!iile centrale – adunarea rere*entati#ă – toate stările societă!ii• domn resonsabil" e K ani" ales din toate stările societă!ii• la ni#el local se roune descentrali*area administrati#ă %i eisten!a func!ionarilor

ublici• re#ede contribu!ie generală" bancă na!ională" în#ă!ământ gratuit în limba română"

abolirea edesei cu moartea" autonomie legislati#ă" înlăturarea regulamentului

organic- duă asta? gu#ernul ro#i*oriu – instituirea unui nou regim olitic

• 161 iunie – rimele alegeri de administratori în ude!e 7BR nu s6a reu%it o înlocuire integrală (doar în din 1V – cele din -ltenia)

- abdicarea domnului lăsase nere*ol#ată roblema uterii- se #a constitui gu#ernul ro#i*oriu cu un re%edinte ] K membri cu #ot deliberati# ]

secretari de stat cu #ot consultati# (model? directoratul france*)• gu#ernul ro#i*oriu a#ea utere eecuti#ă %i legislati#ă• caracter etraordinar • sco? organi*area noului regim e ba*a celor C1 de uncte ale @roclama!iei•

gu#erna rin decrete legi- ministerul era o institu!ie ce nu era subordonată gu#ernului ro#i*oriu> a#ea atribu!ii

eecuti#e- comisarii de roagandă? numi!i la ini!iati#a lui Aălcescu" duă model france*" încă din

rimele *ile ale re#olu!iei> sco? să elice constitu!ia în teritoriu ] organi*are de găr*ina!ionale în ude!e ] alegeri entru adunarea constituantă• aro 6K comisariDude! – es tineri intelectuali" c5iar ardeleni refugia!i" ce #or

conduce aoi re#olu!ia din 8ransil#ania (eg? 8reboniu Laurian)- gardă na!ională – duă model france*> înfiin!ată rintr6un decret din 1 iunie" #a fi

foarte greu de organi*at- armată de #oluntari – în loc de mili!ie ământeană

- di#ergen!e legat de sistemul de #ot? uni#ersal E+ cen*itar - din rimele *ile" gu#ernul trece la alicarea rogramului? egalitatea e#reilor" abolirea

edesei cu moartea" eliberarea de!inu!ilor olitici" desfiin!area rangurilor boiere%ti" 1iunie? desfiin!area cen*urii – aare resa olitică" di#erse gruări sociale %i fac!iuni(Bmicul ,omercian!ilor" @runcul Român" @oorul +u*eran)" se stabilesc culoriledraelului (ro%u" galben %i albastru) cu de#i*a dretate – fră!ie" eliberarea !iganilor robi

- o mare roblemă este cea agrară? disensiuni• eistă o minoritate condusă de Aălcescu – unctul 1? îmrorietărirea fără

desăgubire a tuturor !ăranilor •

IS Rădulescu %i maoritatea? amânare" ână la întrunirea Bdunării ,onstituante –roblemă ce !ine de cometen!a ei

45

45



roblema rămâne în susensie 7BR entru re*ol#area ei se #a reali*a o comisie",omisia @rorietă!ii – condusă de Ion Ionescu de la Arad – inginer agronom – 1 !ăran%i 1 rorietar din fiecare ude!> sco? elaborarea unui roiect de lege ce ar fi fost suusaoi Bdunării ,onstituante> între M august61M august – M %edin!e> aoi" comisia estedi*ol#ată (solu!ia? îmrorietărire cu desăgubire" 7BR nu eista un lan concret)

- regimul olitic este modificat datorită inter#en!iei I-• 1M iulie" +uleiman @a%a intră în :R %i condamnă re#olu!ia" nu recunoa%te regimul

din :R> cere o locotenen!ă domnească entru a încee tratati#ele" 7BR c5iar dacăromânii accetă" ei cer ca locotenen!a să aibă membri (de fat" acela%i gu#ernro#i*oriu sub alt nume) – solu!ia e resinsă de I-" se admit doar membri înlocotenen!ă> se aunge la formula ISRădulescu" Nicolae Golescu" ,5ristian 8ell –anun!ată la C< iulie e ,âmia Libertă!ii – recunoscută de +uleiman %i de consuliistrăini – ce reiau rela!iile cu :R

• +uleiman con#inge locotenen!a să modifice unctele radicale %i să le re*inte aoisultanului rin intermediul unei comisii formate din ersoane 7BR rounerilesunt resinse de sultan" iar 2uad @a%a îl înlocuie%te e +uleiman" considerat reamoale – 1 setembrie" 7ealul +irii" iar în 1K setembrie intră în :R %i truele I:

- caimacan? George ,antacu*ino ] reinstaurarea Regulamentului -rganic

- acti#itatea eternă a regimului re#olu!ionar • un inister al 8reburilor din Bfară• 7umitru Arătianu este trimis agent dilomatic în IS" aoi în /ngaria• Ioan aiorescu este trimis e lângă arlamentul german de la 2ranUfurt• Bl.G.Golescu la @aris• Ion G5ica la ,onstantinool

- modificarea statutului uridic interna!ional al :R• su#eranitate e teritoriul :R? desfiin!area urisdic!iei consulare• func!ia de aărare a statului? armata

8RBN+ILEBNIB- elita românească? marcată de io*efinism %i relungirile sale – notă de legalism %i

dinasticism (caracteristică %i a altor ooare din imeriu)- statutul românilor ca na!iune – nu aar!in sistemului olitic din 8ransil#ania ] erau

di#i*a!i %i unct de #edere administrati#" olitic (@artium" @rinciat)" bisericesc(ortodoc%ii – mitroolie la arloit*" greco6catolicii – !ineau de /ngaria)

- ideologic? conce!ie organică %i ragmatică" îmbina liberalismul %i na!ionalismul> cer?

dret la eisten!a olitică a na!iunii române- desfă%urarea re#olu!iei? s6au indi#iduali*at două lanuri

(1) comortamentul !ărănesc" tradi!ional(C) comortamentul liberal" aar!ine burg5e*iei

- elita burg5e*ă" intelectuală" ecle*iastică – rima fa*ă? în #ec5ea tradi!ie legalistă• martie6arilie – la Eiena" @esta re#olu!ia – influen!a!i" intelectualii români au e*itat?

unii arobau" al!ii de*arobau• re#olu!ia din IS? simatii euroene> ga*eta lui George Aari! %i 8imotei ,iariu –

ade*iunea românilor • raort între rogramul re#olu!iei mag5iare" atitudinea Eienei" oula!ia mag5iară %i

românii din 8ransil#ania- 1K martie – re#olu!ia la @esta – rogram? recunoa%terea dreturilorDlibertă!ilor

indi#iduale ale cetă!eanului" desfiin!area cen*urii" egalitate în dreturi" tae entru to!i"resonsabilitatea gu#ernului" mag5iara limbă na!ională" unirea 8ransil#aniei cu /ngaria

46

46



- rograme na!ionale destinate fiecărui gru etnic din 8ransil#ania" Aanat• ungurii %i secuii – idealurile re#olu!iei mag5iare• românii" sa%ii" %#abii" sârbii – anumite uncte de di#ergen!ă fa!ă de unguri" secui

- entru a stabili o conduită uniformă românească? consfătuiri olitice la Ala" ,lu" 8ârguure%" Bbrud" Ara%o# – martieaoi" adunări oulare mai largi" entru a testa atitudinea oorului %i a da greutate

elementului românesc• Aanatul %i #estul doreau mai ales autonomia Aanatului" seara!ia bisericii de

mitroolia de la arloit* %i crearea unei mitroolii române%ti- martie]arilie – tactica legalismului asemenea celorlalte na!iuni din 8ransil#ania (rela!ie

non6#iolentă cu IS)- rol imortant? manifeste ale elitei

• Aărnu!iu – $@ro#oca!iuni& – unctul de #edere al românilor fa!ă de re#olu!iamag5iară (#s unirea cu /ngaria)> recunoa%terea românilor cu dreturi egale cucelelalte na!iuni" desfiin!area %erbiei

• Bron @umnul – înceutul lui arilie – ideea unei Bdunări Na!ionale a românilor

(1) = arilie" la Ala – sco? de a regăti marea adunare din mai(C) la +ibiu – 5otără%te o singură întrunire na!ională" la Ala- +imion Aărnu!iu – CD1 mai – discurs în ,atedrala de la Ala în fa!a intelectualilor

români• îmotri#a ideii de limbă dilomatică mag5iară %i na!iune olitică• dretul eisten!ei na!iunilor egale în dreturi în 8ransil#ania

- D1K mai – Bdunarea Na!ională – a consacrat organi*area olitică a românilor %ifu*iunea lanurilor !ărănesc]elitar • @eti!ia Na!ională – documentul fundamental rogramatic al re#olu!iei de la 1<< în

8ransil#ania? indeenden!a na!iunii române]rol entru ea în #ia!a olitică"rere*entare roor!ională cu nr oula!iei în 7ietă" administra!ie" usti!ie" militar> în usti!ie %i administra!ie – limba na!ională> adunare na!ională anuală> indeenden!abisericii române %i crearea mitrooliei> libertatea industriei" comer!ului" tiarului>desfiin!area cen*urii> dreturi %i libertă!i democratice

- organ eecuti#? CK membri" re%eden!ia o are Bndrei YagunaH,omitetul Na!ional –sco? coordonarea acti#ită!ii olitice>

- re*ultă? două institu!ii 6Bdunarea Na!ională ] ,omitetul Na!ional

- re#olu!ia de la 1<< din Aanat %i #est rime%te o altă orientare• cooerare cu /ngaria" a#ând ca sco autonomie olitică %i confesională a Aanatului• Lugo" iunie 1<< – adunare>

• mai ales îmotri#a sârbilor – referau alian!a cu mag5iarii? trimit c5iar deuta!i în@arlamentul de la @esta

• au eistat %i gruări ce doreau colaborarea cu IS %i românii din celelalte ro#incii

- rogrese ale re#olu!iei din /ngaria? Eiena sanc!ionea*ă rogramul" inclusi# unirea8ransil#aniei la /ngaria – imas entru ac!iunea legalistă a românilor

- confu*ie e care Eiena o între!ine> men!ine o dualitate a uterii în 8ransil#ania• uterea olitică – Guberniul – mai ales nobilimea liberală mag5iară• comanda generală de la +ibiu – ro6dinastie

- martie? în!elegere /ngaria %i IS> rela!iile dintre Guberniu %i comanda generală de la

+ibiu se înrăută!esc- mare%alul Rade*Ui? #ictorii în Italia ] sârbii %i croa!ii se răscoală #s @esta – re*ultăe%ecul tratati#elor mag5iari6IS

47

47



- setembrie 1<<? rutură re#olu!ia mag5iară6Eiena• se aunge la ră*boi ci#il între cei ro IS %i cei ro mag5iari

- tot în setembrie? a treia adunare na!ională de la Ala – ultima fa*ă a organi*ăriire#olu!iei române din 8ransil#ania• reformarea @eti!iei Na!ionale? accent e de*ideratul social %i olitic• rogram de autodeterminare a românilor • denun!ă oficial unirea 8ransil#aniei la /ngaria ] cere su*eranitate română• organi*area 8ransil#aniei autonome" redesc5iderea 7ietei (rere*entare

roor!ională cu numărul oula!iei)" gu#ern ro#i*oriu" constitu!ia austriacă?oficiali*area rela!iei cu Eiena" care romitea egalitatea na!iunilor din ro#incii

• înaintea*ă arlamentului austriac un memoriu? ro unirea @rinciatelor Române cu Bustria (asemenea demersului lui Ioan aiorescu la 2ranUfurt)

• abandonarea legalismului %i înceutul insurec!iei- la ni#elul teritoriului 8ransil#aniei? organi*are în refecturi %i legiuni – organisme

administrati#e %i militare subordonate ,omitetului Na!ional> în loc de 1K cum trebuia săse înfiin!e*e" C nu s6au înfiin!at de loc" iar unele au fost doar efemere – succese s6au

înregistrat în *ona +ibiului" + 8ransil#aniei- la ni#elul satelor? sufragiu uni#ersal" entru a alege rere*entan!ii uterii- în un!ii Buseni? ,onsiliul de Ră*boi? refect" #ice6refect" tribuni

- octombrie 1<< – comandantul truelor austriece din 8ransil#ania declara nelegitimăordinea instaurată de re#olu!ia mag5iară

- V octombrie" ,omitetul Na!ional Român – încearcă o reconciliere cu mag5iarii? cererecunoa%terea na!iunii române" iar la < octombrie face ublic un manifest rin care ustifică rutura de mag5iari %i recunoa%terea constitu!iei austriece• românii din Aanat" ,ri%ana" aramures – colaborare încă cu mag5iarii•

românii din Auco#ina – sus!in formarea unui stat român aar!inând IS" în contetulde*baterii de la 2ranUfurt %i celei de la @raga – ideea unei autonomii na!ionaleromâne aar!inând ISlan? C< decembrie 1<<" adunarea de la +ibiu – reali*area unei autonomiiromâne%ti (Aanat" Auco#ina" 8ransil#ania" @artium)

- iarna anului 1<M" la Eiena? un document care cerea unirea Auco#ina" Brdeal" Aanatsub un gu#ern• deuta!ii trimi%i la Eiena e CK februarie 1<M înaintea*ă memoriul – cerea? unirea

românilor din IS într6o singură na!iune – federali*area IS e rinciii na!ionale 7BR#s federalism era constitu!ia austriacă ( martie 1<M)" ce făcea doar romisiuni deegalitate entru na!iunile din imeriu

• re*ultă nemul!umiri- C arilie 1<M 6români" sârbi" slo#aci – @eti!ia Na!iunilor /nite

• indeenden!a slo#acilor • unirea românilor din IS %i stat roriu• delimitarea Eoi#odinei sârbe%ti

- eforturile românilor la Eiena se întemeiau e re*isten!a armată a românilor din8ransil#ania îmotri#a mag5iarilor

- Iosif Aem? #ictorii în 8ransil#ania – re*ultă retragerea truelor IS- din 1<<6#ara 1<M – tentati#e de acificare români6mag5iari – mai ales rin

intermediul emigra!iei din 2ran!a 7BR re#olu!ia mag5iară %i cea română #or aunge la

sfâr%it" fără a reu%i să î%i îndelinească rogrameleAuco#ina – #ictorie a re#olu!iei

48

48



- 1V<? ierde indi#idualitatea istorică" fiind inclusă în Gali!ia- Gali!ia – conflict? oloni6ruteni – o arte din ruteni #or stat autonom rutean ce să

aar!ină I: sau IS" e de altă arte unii #or autonomia Auco#inei" al!ii se oun- două tiuri de comortament olitic

(1) !ărănesc – răscoale? alungarea arenda%ilor" incendierea rimăriilor (C) elitele – boierii" intelectualii" clerul ] frunta%ii celorlalte gruuri na!ionale (mai u!in

rutenii) – memorii- CC martie 1<<" ,ernău!i – adunare – se alege un comitet condus de 4udoiu

Surmu*aUi• găr*i na!ionale duă model #iene*• document? @eti!ia :ării? autonomie ro#incială" 7ietă rorie – toate stările" în func!ii

cei ce cunosc limba !ării – adică limba română să fie limbă oficială" facilitareacomer!ului cu oldo#a" egalitate religioasă

• eti!ia #a fi înaintată la 1 august 1<< Eienei" ublicată în germană la Eiena %i înromână în re#ista $Auco#ina&

- succes? Auco#ina a trimis în @arlament la Eiena V rere*entan!i !ărani? !ărănimea se

integrea*ă în mi%carea elitelor %i comortamentul său legal> a%adar" fu*iunea celor două lanuri- #ara 1<<? noi memorii ale altor gruuri ce nu erau incluse în @eti!ia :ării- martie 1<M" constitu!ia IS? satisfac!ie Auco#inei – #alida rogramul lui 4udoiu

Surmu*aUi- 1<M61<K= – ac!iunea deuta!ilor români din Eiena – să ob!ină rin memorii

satisfacerea de*ideratelor na!ionale- singura re#olu!ie din IS căreia i se satisfac cererile

• reunoa%terea autonomiei %i desrinderea olitico6administrati#ă de Gali!ia> ână în1M1< #a a#ea rere*entan!i în @arlament la Eiena

49

49



,/R+ < – Nicoară@reliminariile /nirii 1<KM- noul statut al @rinciatelor duă 1<<

• duă înfrângerea re#olu!iei s6au us e taet roblemele moderni*ării %i formăriistatului na!ional> aoi" duă 1<<" s6au luat măsuri reformatoare? reali*area idealurilor ce erau /nirea %i moderni*area structurilor institu!ionale

- 1<M61<K – #ia!a ublică se află sub semnul con#en!iei de la Aalta Liman (localitate în sudul

Aasarabiei)" înc5eiată de I- %i I:• restabile%te regimul regulamentar 7BR modificări în sens autoritar]limitea*ă autonomia@rinciatelor

• susendarea adunărilor ob%te%ti• numirea domnului de sultan e V ani• în locul di#anurilor alese" di#anuri doar cu atribu!ii fiscale – #otau bugetul

- #or fi numi!i domni?• Aarbu Ytirbei în :R• Grigore Bleandru G5ica în oldo#a

- reformele celor doi domni au regătit instaurarea regimului ,on#en!iei de la @aris (1<K<)" aucontinuat eforturile din timul Regulamentelor -rganice" de consolidare a statului %i institu!iilor

conform etatismului• mai ales în domeniul agrar – 1<K1? a%e*ămintele agrare – raorturile rorietari6săteni"consacră caracterul burg5e*6caitalist al roduc!iei asura ământului %i libertă!iimuncii

• măsuri administrati#e" edilitare" urbanistice• reorgani*area armatei %i a în#ă!ământului – eg? înfiin!area unui în#ă!ământ ractic"

limba română de#ine limbă de redare" accesul unor categorii cât mai largi la în#ă!ământul ublic

- G5ica s6a ilustrat rin atitudine liberală• accetă întoarcerea eila!ilor moldo#eni din timul Re#olu!iei – c5iar le dă func!ii

imortante în administra!ia ublică (mini%trii" resonsabili)- Ytirbei a dus o olitică conser#atoare? îmotri#a întoarcerii re#olu!ionarilor din eil

- în 1<K i*bucne%te ră*boiul ,rimeei" iar @rinciatele sunt ocuate de true IS" domnii G5ica %iYtirbei fiind ne#oi!i să se retragă ână în setembrie 1<K

• aoi" Ytirbei #a continua olitica conser#atoare? cen*ură foarte dură" c5iar inter*ice*iare

• G5ica – din 1<K? olitică liberală %i na!ională" sus!inut de elementele liberale dinadministra!ie> #a a#ea c5iar o atitudine unionistă? elaborarea de roiecte ri#ind codul %irocedura ci#ilă" codul enal %i comercial> eista o atmosferă ro6unionism> e lanetern se orientea*ă sre 2ran!a – fa#ori*a ătrunderea caitalului france* în oldo#a>cen*ură mai u!in dură? aar ublica!ii recum $România Literară& (editor Easile Blecsandri)" $+teaua 7unării& (editor i5ail ogălniceanu) ce erau ublica!ii unioniste

- ,ongresul de ace de la @aris (1<K) – în urma ră*boiului ,rimeii• contet interna!ional ro /nirea celor C @rinciate• centrul de greutate al lutei entru /nire se mută la Ia%i %i Aucure%ti

50

50



- 1<K" oldo#a? regruare a for!elor unioniste în urul lui i5ail ogălniceanu %i domnul G5ica>la CK mai 1<K se înfiin!ea*ă +ocietatea /nirii – boieri" intelectuali" oră%eni" ce în = maide#ine o societate mult mai largă" care grua toate categoriile sociale

• rogramul acestei societă!i? unire sub rin! străin (referabil de rasă latină" c5iar france*dacă s6ar utea)

• organi*are oficială a mi%cării unioniste e cale legalistă? resă" adunări" bro%uri"

manifeste – cu concursul domnului- în :R? mi%carea unionistă se gruea*ă mai greu datorită regimului restricti#- #ara" 1<K? cei doi domni sunt susenda!i (se termină mandatul) %i sunt numi!i?

• oldo#a – caimacan 8eodor Aal% – olitică anti6/nire• :R – caimacan Bleandru G5ica – olitică ro6/nirerolurile s6au sc5imbat

- :R – comitetul central de ac!iune coordonea*ă comitetele ude!ene unioniste" entru a mobili*aoinia ublică

- 1<KV" în oldo#a? comitetul electoral al /nirii care reune%te rere*entan!ii tuturor for!elor unioniste" tuturor ideologiilor %i orientărilor olitice> la 1 martie 1<KV – rogramul?

• unire• autonomie %i neutralitate• rin! străin" ce să nu aar!ină familiilor domnitoare din !ările limitrofe• adunare ob%tească – interesele na!iunii• anularea urisdic!iei consulare• garan!ia marilor uteri euroene• reforme entru a moderni*a societatea românească – rinciiul dretă!ii" egalită!ii în

fa!a legii" resectul rorietă!ii

- :R – comitetul central al /nirii – în frunte" este aleasă e martie 1<KV o conducere unitarăcondusă de re%edinte ,.B.,re!ulescu %i #icere%edin!i G5eorg5e ,osta 2oru % ,onstantinAosian> adotă un rogram în atru uncte

• unire• rin! străin• autonomie %i neutralitate• gu#ern constitu!ional %i adunare ob%tească rere*entati#ărinciii? dret la rorietate" egalitate în fa!a legii" libertate indi#iduală

- 1= martie 1<KV" gru de mari boieri unioni%ti – ublică un rogram roriu? se sus!ineunionismul (unire" rin! străin) 7BR diferă la ni#elul rinciiilor de organi*are internă

- încet" încet" coordonare oldo#a6:R- oldo#a – mai radicali – cer o singură adunare ad65oc entru alegerea domnului- eistă un consens între rinciate – do#ada? rogramele" 7BR eistă %i o!iuni diferite (eg?

roblema agrară) datorită ideologiei (liberali #s conser#atori)> totu%i" o!iunile diferite sunt

amânate ână duă /nire" entru că asta era rioritatea

,on#ocarea adunărilor ad65oc- con#en!ia de la @aris a 5otărât con#ocarea entru a #edea care e atitudinea cetă!enilor" dacă e

sau nu ro6/nire- ,ongresul de la @aris reconi*a un rol consultati# entru aceste adunări %i formulare de

rouneri către uterile garante" ri#ind #iitorul @rinciatelor - firmanul dat de sultan în 1 ianuarie 1<KV entru con#ocarea lor" stabilea următoarea

comonen!ă• clerul înalt (mitrooli!ii" eiscoii)" rere*entan!ii egumenilor • doi rere*entan!iDude! entru marii rorietari•

un rere*entantDude! entru micii rorietari• un rere*entantDude! entru oră%eni• un rere*entantDude! entru !ăranii fără ământ

51

51



000 clerul înalt" marii rorietari %i oră%enii #otau rin #ot direct" ceilal!i #otau indirect" rindelega!i

- ace%ti rere*entan!i" entru rima oară în istoria :ărilor Române" sunt ale%i e rinciiul a#erii(rinciiu modern) %i nu e cel al originii sociale

- în oldo#a" caimacanul Nicolae Eogoride (agentul I-" IS) falsifică alegerile din luna iulie"iscându6se un scandal olitic" roteste unioniste %i ale uterilor străine fa#orabile /nirii

• la -sborne – întâlnire Naoleon III]regina Eictoria (GA) – comromis? alegerile entruadunarea oldo#ei sunt anulate 7BR 2ran!a mai reduce eigen!ele în materie de /nire

- la CM august 1<KV au loc noi alegeri? câ%tigă unioni%tii- în :R" la V setembrie 1<KV au loc alegerile? câ%tigă tot unioni%tii (@artida Na!ională)

în :R" în di#anul ad65oc – es liberali radicali – rima adunare rere*entati#ă la care articiă%i rere*entan!ii !ăranilor

- toamna 1<KV? adunările de la Ia%i %i Aucure%ti• @artida Na!ională a încercat să imună o sferă mai largă de ac!iune decât cea fiată de

arile @uteri• rol la de*#oltarea rela!iilor de colaborare oldo#a6:R

• a formulat o solu!ie în sensul dorit de maoritatea românilor? unificarea e ba*arinciiului de na!ionalitate %i au de*bătut roblemele fundamentale ale creerii unui statromân modern (aro ca la 1<<)

- V octombrie 1<KV" rounerea lui i5ail ogălniceanu – adunarea din oldo#a a adotatunctele mi%cării unioniste ca 5otărâri finale

• dreturile? autonomie conform caitula!iilor din 1M" 1=" 1K11" 1 (dret istoric)• unirea în stat cu numele de România• rin! străin" monar5ie ereditară" dinastie din 4uroa 7BR mo%tenitori crescu!i în religia

!ării (ortodoă)• neutralitate• adunare ob%tească – toată na!iunea să fie rere*entată• garan!ia colecti#ă a marilor uteri

- M octombrie 1<KV" Bdunarea :R – uncte – rogramul mi%cării unioniste> asemeneaoldo#a" c5iar %i în formulare? unire" autonomie" neutralitate" rin! străin" adunare ob%teascărere*entati#ă

- diferen!e? oldo#a dorea garan!ia colecti#ă a arilor @uteri" e când :R cere gu#ernconstitu!ional

- c5estiunea $rin!ului străin& aăruse din sec EIII> acest rin! era #ă*ut ca un arbitru al #ie!iiublice române%ti

• eistă foarte mul!i candida!i (aro =) la tronul oldo#ei" :R – îmotri#a lor" mai bineun rin! străin

•

#s rin! din I-" I:" familie din IS- duă #otarea rogramului unionist" în adunarea :R – regruare a conser#atorilor> radicalii auamânat de*baterile legate de organi*area internă a !ării

- în oldo#a" asemenea robleme au fost de*bătute? re*ultatul a fost transmis %i la Aucure%ti• dretul noului stat de a înc5eia rela!ii comerciale cu alte state• desfiin!area urisdic!iei consulare• accestul tuturor în func!iile de stat• a%e*area dreată %i generală a imo*itului• libertatea cultelor • reonsabilitate ministerială• seararea uterilor în stat

• organi*area comune• imo#abilitatea udecătorilor • indeenden!a oldo#ei de @atriar5ia de la ,onstantinool

52

52



• resectarea dretului %i libertă!ii indi#iduale" a domiciliuluisingura resinsă? solu!ia roblemei !ărăne%ti• mai cer? întrunirea celor două di#anuri ad65oc> sco? lege electorală comună

- în di#anurile ad65oc" boierii au renun!at de bună#oie la rangurile boiere%ti (ostelnic" #istier etc)" accetând să de#ină o clasă modernă" cetă!eni egali în dreturi cu orice al!i cetă!eni – nu

e o clasă reac!ionară- la înceutul anului 1<K<" firman otoman? înc5eia acti#itatea di#anurilor ad65oc" ce au a#ut osemnifica!ie deosebită? au reus e taet %i au formulat de*ideratele rogramelor de la 1<<"entru a le institu!ionali*a e cale legală %i constitu!ională" în acord cu marile uteri euroene ]un în e#iden!ă rocesul de oliti*are %i acti#are a unor noi categori sociale (eg? !ărănimea)

Btitudinea arilor @uteri- 1< mai 1<KV? comisia euroeană instituită de ,ongresul de la @aris încee acti#itatea> sco?

ba*ele noii organi*ări a @rinciatelor duă informare la fa!a locului• remarcă ade*iunea oula!iei la /nire" dar er ansamblu" comisa – foarte multe

contro#erse" datorită atitudinilor diferite a marilor uteri? ro sau #s /nire- C= martie 1<K< 6 raortul fiscal – conclu*ii imortante în ri#in!a necesită!ii reformelor

moderni*atoare• rima arte înregistrea*ă #oin!a de /nire• a doua arte înregistrea*ă reformele rouse entru noul stat• anea? oiniile fiecărui comisar – adică unct de #edere al fiecărei !ări

- 1<K<" duă raort" centrul de greutate al efortului entru unire? ,onferin!a de la @aris – solu!iemai u!in definiti#ă> e seama românilor lasă ultima deci*ie – efortul olitic în urul alegerilor entru adunările electi#e %i în urul lucrărilor acestora

•

art M al ,onferin!ei de la @aris – caimacanii sunt înlocui!i de o comisie din ersoane"cu sarcina de a regăti alegerile> în :R" cele ersoane aar!in for!elor conser#atoare"iar în oldo#a tendin!elor liberale

• o singură institu!ie comună? nalta ,urte de Justi!ie %i ,asa!ie- cele două tabere sunt di#i*ate în urul mai multor candidaturi

• conser#atorii? sus!in e i5ail sau Grigore +turd*a în oldo#a" e Aibescu sau Ytirbei în :R

• liberalii sus!in e N.Golesc" Bl.7imitrie G5ica" Ion ,.,antacu*ino t :R %i #reo =candidaturi t oldo#a

- la C< decembrieDM ianuarie înce lucrările Bdunării din oldo#a• ianuarie" deuta!ii unioni%ti – candidat unic? Bl.I.,u*a – la K ianuarie e ales în

unanimitate- :R – dominată de conser#atori> liberalii mobili*ea*ă masele entru a face resiuni asura Bdunării

• la CC ianuarie adunarea electi#ă încee lucrările – renun!ă raid la candida!ii rorii %i îlalege în unanimitate e ,u*a – for!are a re#ederilor con#en!iei de la @aris

- dubla alegere rere*intă o uniune ersonală" doar la 1< se #a recunoa%te de arile @uterică ,u*a e domn legitim> iar ână în 1<" ,u*a #a a#ea două gu#erne diferite? unul la Ia%i"unul la Aucure%ti

8ransil#ania în erioada 1<M61<= – neo6absolutismul- re#olu!ia de la 1<< este înfrântă în urma unui ră*boi ci#il sângeros (#ictime? români" mag5iari"

austrieci)

- toamna 1<M" IS – două robleme caitale(1) e termen scurt – restabilirea ordinii interne %i stabilită!ii

53

53



(C) e termen lung – găsirea unei formule de organi*are" ce să re#ină re#olu!iile (ce duc laierderi de #ie!i" bunuri" neîn!elegeri între ooare)

- entru a re*ol#a aceste robleme s6a lecat de la remisa? gradul mare de libertate oferit înmod nea%tetat societă!ii a dus la re#olu!ie? doar disfunc!ii %i neca*uri" conflicte ireductibile cenu se utea solu!iona rin comromis> de aceea" olitica Eienei entru următorul deceniu?abolutism %i moderni*are

- 1<M61<= – olitică neo6absolutistă> sco? centrali*area monar5iei" eliminarea autonomiilor locale ] reformism de sus ] moderni*are (es domeniul economic" în#ă!ământ" cultură" usti!ie"administra!ie)

- olitica i6a surrins e to!i? cei care au lutat îmotri#a Eienei %i cei ro6Eiena – ambelecategorii erau nemul!umite că re#olu!ia nu le6a materiali*at idealurile

- în lan olitic" toată uterea" în mâna organelor centrale de la Eiena> conducerea de sus în os>societatea nu articia al luarea deci*iilor" entru că se considera că societatea ci#ilă a a#ututerea în timul re#olu!iei %i s6a auns la ră*boi ci#il" nu la concordiaDace

- deci*iile cele mai otri#ite cu binele general nu uteau a#ea altă sursă decât autoritateacentrală ($bunul îmărat&)

- c5iar %i liberalii austrieci au accetat că duă eerien!a dramatică a re#olu!iei e mai bun ungu#ern autoritar

-

din unct de #edere al cadrului constitu!ional• martie 1<M6decembrie 1<K1 – e în #igoare constitu!ia imerială acordată de curte întimul re#olu!iei" cu re#ederi liberale? autogu#ernare limitată a ro#inciilor" egalitate îndreturi t toate na!ionalită!ile din IS> nu #a fi alicată niciodată> este abrogată îndecembrie 1<K1

• decembrie 1<K161<= – nu eistă constitu!ie" ci rinciii fiate de uterea centrală- îmăratul 2ran* Iosef (din decembrie 1<< e tron) e autoritatea suremă eecuti#ă %i

legislati#ă• autat de un consiliu imerial" format din oameni de stat cu eerien!ă (ministru de

interne? Bleander #on Aac5) – $regimul Aac5& – controla gu#ernatorii ro#inciilor • IS – în ro#inciile de coroană deindeau direct de Eiena (Aoemia" Gali!ia" 7alma!ia"

/ngaria" 8ransil#ania" Auco#ina" Eoi#odina sârbească %i Aanatul 8imi%oarei) – resectatradi!ia istorică

- ino#a!ie? Aanatul %i Eoi#odina #or fi unite ] desăr!itea Auco#inei de Gali!ia (la 1<<)> rol? maibun control al Eienei

- /ngaria rebelă la 1<< a fost $edesită&? unele comitate din sud au fost încororate Aanatului"iar cele din @artium (3arand" +olnocul de iloc" ,5ioarul) la 8ransil#ania

- românii" nemul!umi!i că în urma re#olu!iei nu au intrat to!i într6o singură unitate subordonatăEienei? rotest %i *eci de memorii (1<M61<K1)

organi*area ro#incială-

gu#ernatorii – atribu!ii ci#ile %i militare> func!ia rincială? de a transmite %i alica decreteleautorită!ii centrale• recruta!i din marii demnitari ai IS> nu erau ersonalită!i ro#inciale• în 8ransil#ania 6 gu#ernatorii?(1) feldmare%alul Ludig #on _o5lgemut5 (1<M61<K1)(C) rin!ul arl #on +c5ar*enberg (1<K161<K<)() rin!ul 2riedric5 #on Liec5tenstein (1<K<61<1)re%edin!a? la +ibiu (asemenea guberniului austriac)• utere legislati#ă %i eecuti#ă locală• răsundea doar în fa!a mini%trilor de la Eiena• uteri aroae nelimitate entru a alica instruc!iuni•

nu con#oacă 7ieta> sriin? guberniul – func!ionari austrieci sau adu%i din alte ro#inciiale IS – rol eecuti#- ro#inciile sunt îmăr!ite în districteDcercuri – subîmăr!ite în subcercuri

• 8ransil#ania? aoi 1= districte – VM subcercuri

54

54



• Aanat %i Eoi#odina – K districtese di*loca #ec5ea organi*are în comitate

- desfiin!area regimentelor de grani!ă (române%ti %i secuie%ti) ] *onele lor administrati#e seciale(Năsăud" -rlat)

- este limitată autonomia sa%ilor – /ni#ersitatea săsească ierde func!ia uridică- în fruntea cercului? un refect – subordonate toate autorită!ile locale (administra!ie" usti!ie"

andarmii locali" organele fiscale)- limba oficială era limba germană (func!ionarii erau aroae to!i din ro#inciile germane) ]

birocra!ie foarte stufoasă- oula!ie atent sura#eg5eată> aarat de urmărire a delinc#en!ilor – oli!ie a ora%elor %i

andarmerie militari*ată (din 1<K1) ] oli!ia olitică secretă- măsuri? starea de asediu din timul re#olu!iei e men!inută (nu eistă întruniri ublice" eistă

cen*ură" fiecare *iar era suer#i*at de un cen*or)- măsuri reformatoare %i moderni*atoare

• introducerea unui nou sistem fiscal – suortarea egală a sarcinilor ublice (eistă taee ământ" case" #enituri" articole de consum)

• sistem udiciar modern? seararea de administra!ie (1<K=)" noi roceduri enale %i codulci#il austriac (adatat duă codul lui Naoleon) – #a fi model entru codul lui ,u*a

(discilina austriacă) ] elimină articularită!ile usti!iei locale din IS• domeniul confesional – romo#are a catolicismului (maoritatea oula!iei din IS)" folosit

alături de loialismul dinastic %i germani*area administra!iei entru unitatea sirituală amonar5iei> T din oula!ia română era greco6catolică – beneficii – eiscoia Alade#ine în 1<K mitroolie" oferind indeenden!ă %i restigiu Aisericii catolice

• reforma agrară – decrete de desfiin!are a iobăgiei (1<K – /ngaria %i Aanat" 1<K 68ransil#ania)> alicarea reformei agrare

(1) fo%tii iobagi sunt îmrorietări!i cu loturile e care le de!ineau – formarea uneirorietă!i milocii> a#antae mai ales entru !ăranii români

(C) fo%tii eleri sunt emancia!i de ser#itu!i> rela!ii de ti contractual cu rorietariiaceastă reformă este mult mai radicală decât a lui ,u*a %i #a re*ol#a roblema rurală ] a

românilor din 8ransil#ania – se #a forma o clasă de rorietari milocii destul deconsistentă> se introduc căr!ile funciare#a e#ita fărâmi!area rorietă!ii !ărăne%ti în 8ransil#ania nu #or eista mari mi%cări !ărăne%ti (cum a fost în :R în 1M=V)

,onclu*ii la regimul neo6absolutist- de%i fără concursul societă!ii" c5iar îmotri#a tendin!elor sale" măsurile au fost entru

8ransil#ania un as înainte? moderni*are generală (stat %i societate)- regimul Aac5 a consolidat sc5imbările refigurate la 1<<" cu miloace diferite" dar re*ultate

foarte bune- c5iar dacă nu 1== reformator? eistă oli!ie secretă" îmăratul utea emite %i re#oca măsuri

fără controlul societă!ii – re*ultă ro#i*oratul unor măsuri – nu eistă continuitate în

administra!ie> lisa transaren!ei olitice" a articiării cetă!enilor – se între!in racticineeficiente- 1<= – i se #a une caăt rin instituirea unui regim liberal? reforme constitu!ionale" cu

articiarea unei ăr!i imortante din oula!ia IS

55

55



,/R+ M – A-,YBN7omnia lui Bleandru Ioan ,u*a- erioadă foarte imortantă entru rocesul de moderni*are a României – social %i

institu!ional> entru că" une în alicare regimul ,on#en!iei de la @aris – act cu #aloareconstitu!ională> una din sursele ,onstitu!iei de la 1<> imus de arile @uteri ca ba*ă uridică entru organi*area #iitoare a @rinciatelor> rinciiile constitu!ionalismuluimodern" asemenea celui din -ccident• minus? nu asigură solu!ia /nirii deline• lusuri? dreturile %i libertă!ile omului ] cetă!eanului> seararea uterilor în stat>

desfiin!area rangurilor nobiliare> regim arlamentar modern – de*#oltarea unei #ie!iolitice e alte coordonate (ermite agregarea unor forma!iuniDgruări olitice de tire6artid)> sistem electoral de ti burg5e* – de ti cen*itar (nu mai e ba*at eorigine socială0) ] caacitar

• regimul ,on#en!iei de la @aris este regimul domniei lui ,u*a> a reali*at tran*i!ia în@rinciatele /nite de la regimul oligar5ic aristocratic al Regulamentelor -rganicesre regimul arlamentar %i constitu!ional din 1<

- Regulamentele -rganice au instaurat un regim ce a ermis osibilitatea moderni*ării@rinciatelor Române 7BR monoolul uterii este tot în mâinile boierimii (u!ineconcesii locuitorilor ora%elor) #s 1<

- cadru interna!ional diferit" contet marcat de statutul uridic interna!ional nou" câ%tigatde @rinciatele /nite datorită ,onferin!ei de la @aris• rotec!ie colecti#ă a arilor @uteri

- intern? re#ederile constitu!ionale ale ,on#en!iei de la @aris- cadrul etern %i intern au determinat situa!ii contradictorii> au făcut dificilă func!ionarea

mecanismului statului %i fac osibilă cristali*area acelor gruări olitice agregate înfunc!ie de o!iunile doctrinale ale liderilor %i rotagoni%tilor

- fa*a ,u*a? în cristali*area artidelor olitice moderne – o fa*ă de tran*i!ie• din 1<KM" siritul a%otist" solidaritatea na!ională e în regres> a%otismul

încetea*ă să mai func!ione*e entru că obiecti#ul cel mai imortant" unirea" s6a

reali*at" ce se #a întâmla în #iitorX ,e cale trebuie urmatăX – liberalism"conser#atorism" unimism" semănătorism" ooranism" socialism – curente de ideice roun fiecare o cale aarte> cel ce e #i*at în rimul rând e artidul %i curentulliberal

56

56



- duă sc5ema lui enool" fa*a ideologică din formarea artidelor se înc5eie la 1<KM –a%otismul disare ] îmăr!ireaDsegregarea sectrului olitic în mai multe #ariante• de la ,u*a la formarea artidelor moderne? tran*i!ie• fa*a ideologică fusese inaugurată duă Re#olu!ia lui 8udor când se conturaseră

cele două mari doctrine? liberalismul" conser#atorismul- arlamentarismul modern ermite agregarea în artide" care să î%i disute uterea"

c5iar %i formula unicamerală a fa#ori*at de*baterile %i alian!ele> regim arlamentar –artide

- în :R" în bătălia olitică? gruări de nuan!e• $albii& – conser#atori roriu6*i%i• $ro%ii& – liberalii radicali> de la $comuni%ti&• liberalii modera!i

- scena olitică e mai di#ersificată %i structurată datorită unui fenomen social imortant>structura societă!ii %i mediului urban în :R diferită de oldo#a> ână în 1<<" fa!ă deoldo#a" unde boierimea era uternică %i economic %i olitic" în :R" boierimea s6a

concentrat mai ales în caitală" în re%edin!ele de ude!e> mai u!in reocuată deeloatarea marii rorietă!i" mai ales interesată de func!ii- astfel" în :R s6a utut constitui o burg5e*ie (alogenă %i auto5tonă) ] au influen!ă

datorită gruării lui I.,.Arătianu" ,.B.Rosetti ideile liberale radicale- liberalii modera!i din :R? elemente din mediul urban %i boierime conser#atoare"

aroiată de conser#atorismul german" e#olu!ionismul organic %i istoric" rogres lent"gradual" controlat (alternati#ă la re#olu!ie)> elemente de ec5ilibru

- în oldo#a nu eistă burg5e*ie auto5tonă în mediul urban – era dominat de elementealogene (sud6dunărene? greci" albane*i" macedoneeni> oula!ie ce a emigrat din8ransil#ania – $ungurenii& – meserii %i comer!)• tabăra liberală de aici – mai ales ersonalită!i marcante" ce atrag o clientelă olitică>• mai omogenă e aici tabăra conser#atoare" datorită rolului boierimii (ce controlea*ă

toate sectoarele #ie!ii ublice)

- în timul lui ,u*a" liberalii %i conser#atorii ] condi!iile re#ederilor electorale ale,on#en!iei de la @aris – @arlamentele din oldo#a %i untenia" @arlamentul unic din1<C – tot timul maoritate conser#atoare

- ,u*a – maoritar conser#atori în @arlament – au imrimat o anumită re*isten!ă %ioo*i!ie fa!ă de rogramul său reformator> de aceea" rocesul reformator nu a a#utcontinuitate %i liniaritate" ci o e#olu!ie oscilantă" ritmuri diferite – %i datorită statutuluicontradictoriu interna!ional" garan!ia colecti#ă ce a limitat în unele asecte libertatea de

mane#ră eternă %i uneori c5iar internăre*ultă în 1<K61< – finalul domniei lui ,u*a – o imagine a confruntărilor • @rinciate 6 uteri garante• rincie – for!e olitice

- în istoriografia română• B.7.enool – rima lucrare %tiin!ifică cu metodă desre domnia lui ,u*a• ,.,.Giurescu – $Eia!a %i oera lui ,u*a Eodă& – rima oară une în circula!ie ar5i#a

lui ,u*a• 7an Aerindei – $4oca /nirii& – nu anali*ea*ă re#ederile legisla!iei" reformele" ,I

efectele reformelor ] introduce concetul de 4oca /nirii (încearcă identificarea eicu a%otismul)

• cu timul" s6a desrins din lucrările seciali%tilor o eriodi*are în trei etae a eociicu*iste

57

57



(1) C ianuarie 1<KM – decembrie 1<1 – erioadă de consolidare a /nirii(C) 1<C (de la unirea delină? rimul gu#ern %i arlament unic) – C mai 1< (lo#itura

de stat) ? erioada constitu!ională() C mai 1<611 februarie 1< – regimul de gu#ernare autoritară %i ersonală a lui

,u*a

1. efortul central al oliticii @rincielui? sre eterior" entru consolidarea" recunoa%tereadublei alegeri %i recunoa%terea interna!ională a /nirii deline- tânăra diloma!ie română s6a ba*at e sus!inerea dilomatică a 2ran!ei> a îmbinat

metoda dilomatică (delega!ii în străinătate) %i miloacele de for!ă (armata0)- erioadă de instabilitate olitică" datorită imaturită!ii sistemului" di#i*ării for!elor olitice?

mare număr de gu#erne în cele două !ări- dubla alegere este recunoscută doar de statele unioniste> celelalte refu*ă – ână la

urmă %i GA #a acceta" dar IS" I- nu #or ceda 6resing ideea dublei alegeri> moti#?erau imerii multi na!ionale – es IS resinge ideea rinciiului na!ionalită!ii ca ba*ă aunui stat" iar I- este îmotri#a /nirii deoarece o considera $înceutul sfâr%itului&(destrămarea I-)

- la ini!iati#a I- – ,onferin!a Interna!ională a arilor @uteri – martie 1<KM" entru are*ol#a c5estiunea

- 2ran!a" în toată această erioadă" a sriinit %i sfătuit diloma!ia românească- i*bucnirea ră*boiului franco6austro6sard? diloma!ia IS s6a reliat ] ,u*a %i6a mobili*at

armat" concentrând6o la 2lore%ti – entru a utea amenin!a atât Brdealul cât %i 7unărea – IS a cedat %i a recunoscut oficial dubla alegere>

- %i I- a fost ne#oit la resiunile arilor @uteri" în setembrie" să recunoască unirea000 acesta a fost un rim succes dilomatic interna!ional" osibil %i datorită

imerfec!iunilor ,on#en!iei- ,on#en!ia de la @aris a fost denumită %i un $act65ibrid&" $monstrus&" entru că

curindea foarte multe contradic!ii? mari libertă!i #s număr relati# redus al celor careacced la utere în sfera oliticii> sistem administrati# greoi %i gu#ernare comlicată(două @arlamente" două Gu#erne" două caitale" două armate etc)? necesitateaunificării deline" de la confedera!ie (C ianuarie 1<KM) la stat unitar

- marea roblemă a 4uroei de +4 duă re#olu!iile Aalcanice (formarea Greciei" +erbiei"@rinciatelor Române)? toate aceste state au o roblemă comună? au mo%tenit dinsistemul olitic otoman o administra!ie corută (eisten!a de ri#ilegii" autonomii) –roblema centrali*ării administra!iei" entru a func!iona institu!iile statului> cre%terearolului statului nu rea a fost osibilă

- unirea delină? rin fu*iunea celor două state- ,ostac5e Negri a înaintat memoriul (ce cerea un Gu#ern" un @arlament" o armată)

elaborat în numele rincielui către I- %i uterile garante 7BR contetul era unulnefa#orabil- duă #i*ita lui ,u*a la ,onstantinool (semnal că dore%te să asigure un grad mai mare

de autonomie de mane#ră în lan etern) –succes> a facilitat înaintarea memoriului îndecembrie 1<=

- I- – re*er#e %i amenin!ări – erceea unirea ca un atac la integritatea I-> ideea unei,onferin!e Interna!ionale – set. 1<1 s6a întrunit 7BR @arlamentul are ini!iati#a uneireuniri etraordinare> ,u*a nu a sanc!ionat 5otărârea entru a e#ita reresaliile I- 7BRconferin!a era usă în fa!a fatului îmlinit – accetă unificarea arlament" gu#ern"armată" caitală (Aucure%ti)" unire administrati#ă %i legislati#ă 0000cu condi!iile in#ocatede IS" I-? unire doar în timul lui ,u*a

- firmanul sultanului în 1<1" urmat de roclama!ia lui ,u*a

58

58



- @arlamentul unic" unicameral – accelerare legiferare %i sus!inut de ,u*a – ce a#eadret de ini!iati#ă legislati#ă> ,u*a a creat un organism ermanent t a crea legile dinunct de #edere te5nic – ,omitet ro#i*oiu – legea resei

- rimă#ara lui 1<C" oiect de lege rurală redactat de ,onsiliul ,entral 2oc%ani – roiectconser#ator" combătut uternic de i5ail ogălniceanu (#s Aarbu ,atargiu0) –@arlamentul a trecut roiectul de lege în iunie 7BR nu a fost sanc!ionat de ,u*a

- asasinarea lui Aarbu ,atargiu duce la reluarea conducerii gu#ernului de Nicolaeret*ulescu (iulie 1<C) – %eful liberalilor modera!i %i aroiat al lui ,u*a- ba*a lui ,u*a în această erioadă au fost c5iar liberalii modera!i – din ăcate o ba*ă

foarte îngustă – entru a face să treacă legile a#eane#oie de o for!ă olitică>- Nicolae ret*ulescu #a imune un ritm mai alert măsurilor eecuti#e entru unificare

administrati#ă? sănătate"na#iga!ie" ,onsiliul +uerior al Instruc!iunii ublice (regătealegea Instruc!iei @ublice)" 7irec!ia generală a Br5i#elor statului

- #ara 1<C? ,omisia 8e5nică – mai multe roiecte de legi" cum ar fi înfiin!area,onsiliului de +tat

- sesiunea 1<C61< – roiecte de legi din <> doar atât" datorită oo*i!ieiconser#atorilor? rin!ul trece la măsuri eecuti#e (decrete" regulamente)

- Nicolae ret*ulescu a înceut rearati#ele %i entru trecerea bunurilor mănăstirilor înc5inate – aro din surafa!a agricolă a !ării• în 1<C" a#erile mănăstirilor înc5inate la $casa& statului• decembrie 1<C? datoria mănăstirilor în bugetul statului entru sănătare %i instruc!ie

ublică- oo*i!ia cu conser#atorii" re#ederile contradictorii ale ,on#en!iei – re*ultă ideea unei

gu#ernări ersonale ca miloc de a romo#a reformele- încă din #ara 1<" ,u*a – rin ,ostac5e Negri (rere*entant la ,onstantinool) –

memoriu? măsuri entru a re*ol#a conflictul legislati#6eecuti#- în aralel" ,u*a un roiect de ,onstitu!ie – transmis gu#ernului I- %i ambasadorilor

uterilor garante (mai ales gu#ernul france*) – romo#a gu#ernarea ersonală"autoritară? $roiectul ,u*a din 1<& – imita!ie a ,onstitu!iei france*e din 1<KC –Naoleon III ] influen!a legii electorale belgiene• acest roiect a agra#at raorturile domnitor – oo*i!ie %i a fa#ori*at aroierea

etremelor (ro%ii" albii) – se na%te $monstruoasa coali!ie&- al treilea gu#ern? gu#ernul ogălniceanu – din toamna 1<

• gu#ern care a romo#at dialogul cu legislati#ul –s6au reali*at multe obiecti#e? seun ba*ele celor două 2acultă!i (Ycoala +uerioară de Litere %i de Ytiin!e) – dincare se #a forma în 1< /ni#ersitatea de la Aucure%ti (din 1<= se înfiin!ase/ni#ersitatea din Ia%i" entru a da satisfac!ie ie%enilor)

- toamna 1<" la desc5iderea lucrărilor legislati#ului" ,u*a a anun!at reformele?

electorală" agrară" a armatei" instruc!iunii ublice" legea comunală" seculari*areaa#erilor mănăstire%ti

- din toamna 1< ână în rimă#ara 1< – 1< roiecte de lege? seculari*area a#erilor mănăstire%ti" înfiin!area consiliului de stat" legea comunală" legea consiliilor ude!ene"legeaOOOOOOOO..> nu a sanc!ionat acum legea Instruc!iunii @ublice

- este considerată aroae cea mai roducti#ă erioadă- din #ara 1<" ,u*a? regătirea dilomatică a legii seculari*ării a#erilor mănăstire%ti"

deoarece mănăstirile înc5inate de!ineau o ondere mare• rounere în rima fa*ă egumenilor? solicita seculari*area contra desăgubire %i

înfiin!are sital" %coală•

decembrie 1< – roiect adotat de ,ameră" cu maoritate de #oturi> CK dinteritoriul !ării intra în stăânirea statului român• regăte%te legea agrară din 1<

60

60



- rimă#ara 1<" ,u*a" suune de*baterii ,amerei legea agrară 7BR ,amera îi dă #otde neîncredere lui ogălniceanu> ,u*ă nu accetă demisia lui ogălniceanu %i arerogat ,amera

- CD1 mai – sesiune etraordinară – ,amera reetă mo!iunea de neîncredere #sogălniceanu> ,u*a o di*ol#ă – $lo#itura de stat din C mai&

] roclama!ie către oor %i armată> lebiscit entru a aroba +tatutul 7e*#oltător al,on#en!iei de la @aris ] roiectul de lege agrară- +tatutul 7e*#oltător al ,on#en!iei de la @aris – a adus modificări imortante ,on#en!iei

de la @aris" ce era actul fundamental• retrocedare către statul român a unor atribute ale su#eranită!ii – acum intră în

delinătate atributele su#eranită!ii statale• introduce corul onderator" #iitorul +enat – modifică @arlamentul" de#ine bicameral• utere mai mare rin!ului• cometen!ei mai mari eecuti#ul decât legislati#ul• ,u*a – rol în stabilire comonen!ă cor onderator

• modificare regim electoral – acces mai largas înainte e calea transformării sistemului olitic românesc într6unul burg5e*- această erioadă a fost cea mai fecundă din unct de #edere al reali*ărilor %i

reformelor • bine regătită rin măsuri anterioare? înfiin!are ,onsiliu de +tat (organism te5nic"

entru a regăti legisla!ia)" sc5imbarea legii fundamentale (+tatutul 7e*#oltător al,on#en!iei de la @aris) – cre%te uterea rin!ului> domnul – singur" ini!iati#alegislati#ă

- maoritatea membrilor ,orului @onderator sunt numi!i de ,u*a> atribu!iile ,amereiscad în detrimentul ,orului @onderator

- regim electoral? alegători direc!i %i alegători rimari" rin delea!i> scade censul %i cre%teastfel numărul alegătorilor – în @arlament ătrund %i alte categorii sociale

- actul adi!ional la ,on#en!ia de la @aris este recunoscut de marile uteri în #ara anului1<• statul – dret de a modifica legile ce ri#eau gu#ernarea internă• este eclusă orice inter#en!ie din afară

- gu#ernul –decrete legi> între sesiuni arlamentare (eg? iulie6decembrie 1< – =decrete legi) – reforma agrară" sistem măsuri %i greută!i" unificare legi enale %i ci#ile",amera de ,omer!" ,4,6ul" /ni#ersitatea din Aucure%ti" ba*ele @olite5nicii – Ycoalade 7rumuri %i @oduri

- 1DC august 1< – legea agrară

• articolul 1 – clăca%ii – rorietate delină e loturile lor e întinderea stabilită rinlege• îi îmarte în frunta%i" clăca%i" ălma%i• dacă nu eistă ământ destul – comletări din rorietă!i stat• dintr6o mo%ie ri#ată" !ăranii nu utea de!ine mai mult de două treimi• titlu de rorietate rimesc doar clăca%ii? cei ce a#eau ământ în osesie> dacă nu

a#eau ământ în osesie" rimeau doar surafa!ă mică entru casă %i grădină>dacă nu – se uteau muta e mo%iile statului ($însură!eii& se uteau a%e*a emo%iile statului entru a rimi ământ)

• legea aără integritatea rorietă!ii date !ăranului? inter*ice înstrăinarea tim de =

de ani• reglementa accesul %i dretul !ăranului la ădure" isla*" fâne!e• desfiin!a claca" dima" cor#e*ile

61

61



• rinciiul dretei desăgubiri (t clacă" dimă %i celelalte obliga!ii) – e%alonate e 1Kratedretul istoric al !ăranului – in#ocat de la N.Aălcescu încoace – l6a lucrat atâ!ia ani"să fie a lui0000,u*a dă satisfac!ie rorietarilor rin desăgubiri – nu entru ământ" ci entrusarcini feudale> a%adr" nu este entru dretul istoric

- semnifica!ia legii• 1<=KD1<1= – a%e*ăminte domne%ti – boierii? rorietate asura unei ăr!i a mo%iei• 1<1" 1<C – Regulamentele -rganice fac un as înainte – dret delin de

rorietate asura 1D din domeniu• 1< – se etinde dretul de rorietate (0 nainte" doar boierii) asura clăca%ilor>

trecerea la rorietate burg5e*ă în domeniul funciar - lege contestată de $ro%ii& (eg? Arătianu) datorită caracterului moderat al legii (doar

5aDfamilie – surafa!a medie)- imerfec!iunile legii – consecin!e? marea roblemă este redesc5isă la înceutul sec

%i a culminat cu răscoala din 1M=V•

insuficien!a întinderii loturilor de îmrorietărire – de*ec5ilibru din unct de #edereal eficien!ei între cele două tiuri de rorietate(1) micăDde ti fermă – aro 5a(C) imensă" de sute de 5a – lucrată %i cu metode modernefunc!ia economico6socială a lotului nu s6a ustificat în tim?• !ăranii – înstrăinare sau fărâmi!are de loturi• sf sec I – foarte mul!i !ărani fără ământ• mul!i !ărani nu erau clăca%i – rămân în afara îmrorietăririi> mul!i au emigrat sre

mediul urban? un înceut de aglomerare urbană- consecin!e imediate ale legii? scădere dramatică a roduc!iei medie la 5ectar" a

roduc!iei totale de cereale a !ării" goana duă ământ arabil entru a face fa!ăne#oilor ie!ei %i concuren!ei (cereale de calitate" ieftine – căutate din /ngaria ână în-ccident) – caracter cerealier • des!elenire fâne!e" i*la*uri" scande numărul de animale crescute (aro 1DC)• a obligat marii rorietari ce ierd for!a de muncă să facă in#esti!ii în moderni*are?

eloata!ie caitalistă a rorietă!ii6ma%inism (lug modern" semănătoare)• c5iar %i !ărănimea" duă 1<V=" in#este%te în in#entarul modern> rela!ii de muncă de

ti feudal înlocuite cu $în#oieli& (contracte libere)• ni#elul de #ia!ă al !ăranilor miloca%i cre%te economic %i social

Legea Instruc!iunii @ublice – decembrie 1<- rima lege modernă de în#ă!ământ duă o lungă erioadă de studiu %i e#aluare a

statelor cu eerien!ă- 1< – ,omitetul Instruc!iunii ublice – trimi%i rin alte !ări entru a studia legisla!ia 6

raoarte #alorificate- legea 6 caracteristici?

• reglementea*ă unitar toate ramurile în#ă!ământului (de la ni#el elementar 6suerior)

• instituie rinciiile a%otiste? libertate" acces" obligati#itate" gratuitate• a unificat %coala rimară de la ora% %i de la sat (materie" număr de clase)> unificat

%colile fete" băie!i – ca sistem" rogramă

• liceul? de %ate clase – ondere mai mare discilinelor umaniste> ciclul inferior – clase

62

62



• a introdus în#ă!ământul rofesional – $Ycoli reale& de agricultură" de arte %i meseriietc

• ni#ele? rimar" mediu" suerior - rima oară" legea re#ede necesitatea regătirii didactice a cadrelor didactice- introduce concursul entru ocuare osturi didactice- rinciiul inamo#ibilită!ii cadrelor uni#ersitare – nu uteau fi sc5imbate c5iar a%a>

concesia făcută rofesorilor uni#ersitari" entru că a refu*at autonomia uni#ersitară- ministerul cultelor %i instruc!iunii ublice coordona în#ă!ământul>

• ,onsiliul @ermanent al Instruc!iunii – format din cinci oameni forma!i rin decret> rolconsultati#

• în aralel? ,onsiliul General al Instruc!iei – cor rere*entati#> membri numi!i>re%edintele? ministrul educa!iei

- alte măsuri? adotare ,od ,i#il – moderni*at în domenii în care Aiserica a#ea monool(căsătoria" di#or!ul)

- dec 1<? romulgat decretul organic entru înfiin!area unei autorită!i sinodale centrale

entru robleme bisericii ortodoe române – înceutul desrinderii de ,onstantinool>legătura? doar în robleme dogmatice %i sirituale> înso!it de rima lege entru numireaeiscoilor – ,u*a a instituit astfel un control asura Aisericii ortodoe (eg? numeaeiscoii) – mare agita!ie în rândul clerului suerior din România %i ecouri în8ransil#ania> număr mare de eiscoi %i6au dat demisia – declarând că legea enecanonică ($i%carea entru canonicitatea Aisericii ortodoe& – în timul lui ,u*a> i6asus!inut %i Yaguna)

- 1<K sunt romulgate C de legi (cea mai imortantă? legea de organi*are udecătorească" înfiin!area înaltei cur!i de usti!ie" ,onsiliul edical +uerior" codulenal %i cel rocedural)

- erioadele C ] – serie de măsuri entru? încuraarea industriei" Aursele de ,omer!"

sus!inerea creditului" unificarea sistemului fiscal (sistem modern de imunere %ierceere a imo*itelor)- în timul lui ,u*a" reforme moderni*atoare ce un ba*ele statului modern român ] au

ro#ocat transformări în erioada următoare în societate" economie" industrie" miloacede transort %i comunica!ie

63

63



,/R+ 1= – I+8-RIB R-jNI4I" A-,YBN- erioada domniei lui ,u*a a fost o erioadă ce a însemnat un rogres incontestabil e

calea moderni*ării %i instituirii caitalismului- reformele au us ba*ele unui stat nou> de aceste reforme au beneficiat mai multe

categorii de cetă!eni decât înainte• unificare institu!ională" legislati#ă

- /nirea din 1<KM %i dubla alegere a lui ,u*a rere*intă triumful rinciiului dena!ionalitate %i această aser!iune se regăse%te în olitica eternă a lui ,u*a

- olitica sa eternă #a duce de asemenea la de*#oltarea unor ini!iati#e în conformitatecu interesul na!ional? scade su*eranitatea I-" cre%te autonomia olitică – astfel" s6auus ba*ele unui contet fa#orabil ob!inerii indeenden!ei> entru a utea reali*a acest

rogram de olitică eternă" ,u*a este obligat să concentre*e toată conducereaoliticii eterne în mâinile sale" să de*#olte o olitică consec#entă" liniară" entruafirmarea autonomiei !ării" încercând să oace o misiune rorie în concertul oliticeuroean – a aelat la misiuni dilomatice (1<KM61<1)" e care în absen!a unor rere*entări dilomatice rorii le6a folosit (misiunile dilomatice) entru a con#ingeuterile garante de rogramul său (eg? Arătianu" Golescu etc)

- a doua direc!ie? ideea de a crea agen!ii dilomatice în diferite centre imortante• agen!ia dilomatică română de la ,onstantinool e ridicată la acest rang duă

1<1" la @aris duă 1<=" iar la Aelgrad din 1<- gu#ernul ,u*a a areciat imortan!a oliticii eterne %i a creat un minister de eterne"

cu o organi*are asemenea cu cea a ministerelor din !ările de*#oltate ale 4uroei? din

1<C

64

64



- rima etaă? recunoa%terea dublei alegeri a /nirii deline" cre%terea autonomiei !ării" aatributelor su#eranită!ii %i crearea unor condi!ii interna!ionale fa#orabile entrudobândirea indeenden!ei" de*#oltarea unei olitici de solidaritate cu românii în afaragrani!elor !ării

- în toate cele trei erioade ale domniei lui ,u*a? cre%te autonomia !ării> concret?• eforturile de limitare a urisdic!iei consulare %i a imitiunii consulilor străini în

afacerile !ării• suunerea străinilor legisla!iei fiscale din România• ac!iuni eterne ale României – eg? transort de arme sarde" transort de arme

entru +erbia" roblema deta%amentului olone*" emigra!ie mag5iară – $rotectorii&au încercat să le imună românilor o anumită atitudine" 7BR ,u*a a făcut cum era în interesul !ării

• a sus!inut mi%cările de eliberare din 4uroa ,entrală %i cea de 4st• două con#en!ii de cooerare cu mag5iarii• a sus!inut emigra!ia olone*ă" rela!ii bune cu +erbia" Grecia> a încercat să su!ină

românii din IS" iar de la el a înceut ractica de a introduce un buget românesc

entru %coli din 8ransil#ania" re#iste" institu!ii- rogres cultural deosebit în timul lui ,u*a> a integrat România în ritmul reformator %i

moderni*ator al societă!ii euroene

- 1<? onstruoasa ,oali!ie – s6a intensificat duă C mai 1< – ână la lo#itura de stat- 1<K – erioadă neagră entru ,u*a" ierde colaboratorii (c5iar e ogălniceanu)>

arile @uteri erau 5otărâte să îl susende din domnie" 7BR nu era regătit nici un omsă îi ia locul

- 11 feb 1< – lo#itura de stat – obligat să î%i semne*e abdicarea> susect? nu eistănici o încercare de re*isten!ă>

- locotenen!a domnească? rincialele for!e – liberalii (N.Golescu)" conser#atorii (Lascăr

,atargiu)" rere*entan!ii armatei (N.Saralambie)- domnia lui ,u*a? înc5eie o erioadă înceută de re#olu!ia de la 1<<" rere*intă

institu!ionali*area unor idei %i roiecte rouse de re#olu!ie> a înc5eiat tran*i!ia sreregimul arlamentar modern" sre o societate ce încee să semene tot mai mult cucele euroene

- rin modelul de reformism ce l6a imrimat" de sus în os" a obligat structurile olitice"institu!ionale %i le6a determinat e cele social economice să se adate*e noilor tendin!e

- ca în toate !ările balcanice" statul a a#ut un rol foarte imortant în moderni*are> al unuiagent acti# %i ino#ator

8ransil#ania în eoca liberală- înainte? 1<M61<= – neo6absolutism – ,onstitu!ia din martie 1<M era una liberală"

ce a recunoscut egalitatea de %anse" de dreturi entru toate na!iunile %i confesiunilemonar5iei" dar e desfiin!ată la sf 1<K1• 1<M61<K1? efer#escen!ă olitică> societatea românească – tentati#ele elitei olitice

de a î%i imune rogramul re#olu!ionar din 1<< e cale legală" rin măsurile %ireformele romo#ate de Eiena> românii eloatea*ă conduita olitică din timulre#olu!iei" cea ro IS

• ractic" *ecile de memorii reiau cererile concrete" unctuale de la 1<< (autonomie"uni#ersitare română" roblema mitrooliilor române%ti)

• deuta!ia românească re*entă la Eiena (1<M61<K1) – liderii marcan!i de la 1<<?

Iancu" @aiu etc

65

65



entru a sus!ine acestă mi%care" @aiu Ilarian %i al!ii sus!in în 8ransil#ania o mi%careeti!ională rin trimiterea de lenioten!e din di#erse *one ale 8ransil#aniei în sriinuldeuta!ilor români• satele din Brdeal sunt sfătuite %i trimit lenioten!e? radicali*area satului

- eoca neo6absolutistă încee de fat din 1<KC – eistă două uncte de #edere în istg1. marist – a acu*at centralismul" germani*area" încălcarea dreturilor %i ri#ilegiilor

na!ionaleC. istoriografia sec I – ar!ial confirmată de istoriografia austriacă contemorană?

reformism constructi# %i fa#orabil na!iunilor ce nu au a#ut un rol dominant ână în1<<> ca să îl deosebească de regimul lui etternic5

rogram comarabil cu cel al lui etternic5" e multile lanuri> entru că" c5iar dacănu a îngăduit manifestări olitice entru na!iunile din Bustria" a făcut foarte mult entruafirmarea na!ională %i confesională a ooarelor din monar5ie

- rogres cultural" mai ales %colar – %coli de ni#el rimar" c5iar secundar (constructi#ismul lui Yaguna – eg? Institutul de la +ibiu> tiografii" se redesc5id saudesc5id Ycoli NormaleD@edagogice)

- încee să se cristali*e*e o elită intelectuală românească? func!ionari- cel mai imortant re*ultat al acestei eoci? mitroolia greco6catolică – în urma

sinoadelor rotooe%ti din 1<< %i a contetului determinat de ac!iunea eiscouluiortodo Bndrei Yaguna (cerea %i el itroolie -rtodoă) %i contetului interna!ionalfa#orabil (mai ales duă 1<K> true ruse%ti la grani!a IS)• 1<K? este arobată înfiin!area mitrooliei greco6catolice (deci*ia emisă din 1<K=

când Roma a agreat dea ideea)• scaun mitroolitan la Ala" rima oară entru români? satisfacerea unui de*iderat

mai #ec5i al românilor> a ie%it de sub urisdic!ia de la 4s*tergom %i a intrat sub aRomei

stare conflictuală între bisericile române%ti din Brdeal – deceniul > ortodoc%i #s greco6

catolici? tensiuni" disute interconfesionale foarte uternice- ac!iunea bisericii catolice (câ%tigă teren în #est? Aanat" Ai5or etc) este u%urată datorităconflictului bisericii ortodoe române #s cea sârbă" ca urmare a ac!iunii lui Yaguna deseara!ie ierar5ică %i de cerere a unei itroolii române%ti

- neo6absolutism? rogres entru românii din IS e lan %colar" confesional" economic>românii nu au fost acceta!i în breslele ardelene %i #or intra într6o institu!ie nouă?,amerele de ,omer! %i Industrie (aung c5iar să de!ină maoritatea aici)" unde #or a#eafunc!ii de conducere %i uteau romo#a interesele economice ale românilor

- legile agrare? atentele din 1<K" 1<K• conscri!ia de la înceutul sec I? s6au declarat iobagi ca să nu fie suu%i la unele

obliga!ii• înfiin!area tribunalelor urbariale (entru a solu!iona disute !ărani6rorietari> elita

românească a oferit asisten!ă uridică)- renun!area la sistemul absolutist? în contetul interna!ional – IS este înfrânt în fa!a

+ardiniei %i a 2ran!ei ] contesta!ii uternice formulate de unele na!iuni din IS"nemul!umite %i de măsurile cu caracter confesional luate de Eiena (eg? 1<KK –concordat IS6Roma) ] de cele centrali*atoare" germani*atoare – reorientarea oliticiiEienei? gu#ern liberal la conducerea IS

- liberalismul #ine la utere în 1<= în IS> este un liberalism diferit de cel de la 1<<" maiales rin caracterul său moderat %i rin încercarea gu#ernului %i a cercurilor liberale de

comromis entru sal#area integrită!ii monar5iei- în fa!a asalturilor na!ionalismelor liberale ale IS? modelare a liberalismului austriac?1<= – reforme timide de liberali*are

66

66



• con#ocarea +enatului imerial – în care românii sunt rere*enta!i rin Yaguna (t8ransil#ania)" Bndrei ocioni (t Aanat)" baronul @etrino (t Auco#ina) – resta!iedeosebită? au sus!inut re#endicările mai #ec5i (1<<61<KM) %i au stimulat relansareamilitantismului olitic românesc

- mi%carea română la înceutul eocii liberale a fost marcată de lisă de unitate" deabsen!a unui for coordonator> românii nu erau regăti!i entru sc5imbarea din 1<=" nu

erau organi*a!i" c5iar eistau uternice disensiuni interne> absen!a unor institu!ii oliticerorii (biserica %i %coala erau singurele institu!ii legal recunoscute)

- disutele confesionale – 1<KK? momentul de maimă tensiune>- centrele de utere %i deci*ie ale românilor – în diferite ora%e? nu oate fi #orba de o

cooerare a centrelorD*onelor române%ti" ce î%i ăstrea*ă articularită!ile" îndefa#oarea unei ac!iuni olitice unitare• Aanatul – încororat la Eoi#odina sârbă %i Aanatul 8imi%oarei• arele @rinciat al 8ransil#aniei• Brad" Ai5or" +ătmar" aramure% aar!in delegatului mag5iar • Auco#ina – @rinciatul Butonom al Auco#inei

7BR cu toată această di#ersitate olitică" în anii 1<=61<1 se face un efort de organi*aredeosebită? aroiere a centrelor - rima institu!ie în care s6a manifestat unitatea de ac!iune? +enatul imerial (cei trei

senatori) – au ac!ionat unitar> românii s6au situat e o*i!ii liberale %i au sus!inutorgani*area IS de e o*i!ii federaliste" cer regim constitu!ional %i organi*area IS eba*a regiunilor istorice (ro#inciile ce eistau din 4#ul ediu)

- CK februarie 1<KM? to!i românii din IS aduna!i în rere*entan!a la tron> au cerutorgani*area monar5iei duă rinciiile federalismului

- atitudinea deuta!ilor români din +enatul imerial continuă ână într6un anumit unctrogramul a%otist (eg? Yaguna ledea*ă entru autonomia ro#inciilor ce au a#utdret de stat> egala îndretă!ire a na!iunilorDconfesiunilor din monar5ie)> deuta!ii

români sunt sus!inu!i rin adrese de sus!inere %i solidari*are – eg? Ara%o#" Ala"comunită!i din un!ii Buseni

- 7iloma din octombrie 1<= ] @atenta din feb 1<1 – sunt cele două actefundamentale ce legiferea*ă organi*area IS e ba*e liberale> au consacrat organi*areaimeriului duă rinciiile federalismului istoric (autonomia – doar ro#inciile ce au a#ut în trecut dret de stat)> regim autonomist6federalist" cu multe concesii făcutefederalismului• dret de a a#ea gu#ernDarlamente" diete rorii – dat de 7iloma 1<=• @atenta din 1<1 – corectări în sens centralist

2ederalismul- cel de la 1<=61<1 diferă de roiectele din 1<< foarte mult- 1<<? federalism e ba*a rinciiilor na!ionale" indi#iduali*area a 1= gruuri în IS- 1<=? elita românească s6a raliat la ideea federalismului istoric" romo#at de centrul de

la Eiena> abandonea*ă ideea unirii tuturor românilor din IS într6un cor oliticromânesc> cer?• autonomia 8ransil#aniei> moti#? sal#area 8ransil#aniei de anearea la /ngariaoate fi considerată o cedare fa!ă de 1<< 7BR a fost o adatare la realitatea olitică

istoricul +imion Retegan? 8ransil#ania e un simbol entru autonomia românească- autonomia 8ransil#aniei s6a reali*at rin cele 7iloma din 1<= %i @atenta din 1<1m

e când Brad" aramure%" +olnoc încororate în Regatul /ngariei

- elita din Aanat a reluat rogramul olitic din 1<M? două roiecte ce cer fie autonomie aAanatului în IS (asemenea 1V1<61VVM) sau încororare Aanat într6o autonomiena!ională românească în IS (alături de 8ransil#ania" Auco#ina" @artium)

67

67



- no# 1<= – mare conferin!ă na!ională a românilor din Aanat• erimarea #oin!ei autonomiste a Aanatului• refu* de a fi încorora!i la /ngaria• cer crearea unui căitănat românesc în Aanat

7BR cererea este resinsă de Eiena – dec 1<=? Aanat" @artium (Brad" Ai5or" "+olnoc) intră în comonen!a /ngariei – 1<1? di#i*are a corului na!ional românesc dinunct de #edere olitic

• Aanatul %i @artium aar!in /ngariei• 8ransil#ania e autonomă? gu#ern %i dietă rorie• Auco#ina e autonomărogramele olitice ale românilor – diferen!e de ordin rogramatic" de tactică

Românii din Aanat- în absen!a unei tradi!ii statale sus!in te*a federalismului etnic na!ional- 1<=" Eicen!iu Aabe%" bro%ura? $,au*a limbii %i a na!ionalită!ilor din Bustria&> aare %i în

germană• eresia rogramului olitic sus!inut %i romo#at de Bndrei ocioni – rela!ii

deosebite cu Eiena• interesant e fatul că e un manifest al na!ionalismului liberal românesc> na!iunea

este o treată sre rogres %i libertate" miloc de ridicare a omului la erfec!iuneamorală> influen!a lui a**iniX? italian

• re*ol#area roblemei de na!ionalitate să aar!ină tuturor ooarelor" nu doar unor gruuri> e ne#oie de articiarea tuturor na!iunilor la de*baterea rogramelor deorgani*are

• bro%ura oune dretului istoric dretul na!iunilorDgin!ilor • resinge ideea unei na!iuni dominante dar %i ericolul limitării autorită!ii Eienei

(credea că IS oate oferi garan!ii entru reali*area federa!iei e na!iuni)- roiectul de federalism de la 1<= al lui Aabe% anticiea*ă conce!ia lui Burel

,.@oo#ici> lansea*ă discu!ia ro6federali*are a IS între!inută de 1<<61<M rin cele*ece autonomii na!ionale

n 8ransil#ania – nu eistă o #i*iune unitară- Aărnu!iu? face recomandări ardelenilor să se men!ină e o*i!iile de la 1<<> a

elicitat în scrisoarea către ardeleni ce a #rut la 1<<? roblema românească seconcentrea*ă în trei elemente fundamentale – teritoriu" dret %i na!iune unitară

- Aari! este mai ragmatic> îndrumător de oinie> nu a rodus tete cu #aloare

ideologică> ideea con#ie!uirii cu celelalte na!iuni ale 8ransil#aniei> #iitorul 8ransil#aniei?legalismul olitic> a sus!inut reluarea rogramului de la 1<< datorită 7ilomei de la1<= %i @atentei de la 1<1

- Yaguna? ragmatism> a sus!inut un rogram realist" minimal" cu sriinul direct al ,aseide Eiena• autonomie rinciat – sus!inută de IS entru a contracara oo*i!ia clasei mag5iare"

ce a negat reglementarea constitu!ională din 1<= %i cere re#enirea la ,onstitu!iadin 1<<

• recunoa%terea românilor ca na!iune rin lege secială• egala îndretă!ire a românilor asemenea celorlalte na!iuni din ro#incie•

limba română să fie %i ea limbă oficială a statului (alături de mag5iară %i germană)- 7iloma de la 1<= %i @atenta de la 1<1 declară neconstitu!ională oo*i!ia mag5iară?

ungurii au intrat în asi#ism olitic> 7ieta /ngariei e susendată

68

68



- oo*i!ia clasei olitice mag5iare nu a fost unită> s6au adăugat sârbilor" slo#acilor ces6au ous noii organi*ări constitu!ionale

- se de*#oltă o mi%care olitică românească entru afirmarea rogramului autonomist"stimulată de re#irimentul mi%cării na!ionale a tuturor ooarelor din monar5ie> auseculat disuta Eiena6@esta entru su#eranitatea asura 8ransil#aniei• clasa olitică din /ngaria dorea unirea 8ransil#aniei al /ngaria dar Eiena se

ounea- de*iderate autonomiste a#eau croa!ii" sârbii" slo#acii" ce5ii? conferin!e> entru a

conser#a idealurile na!ionale – maoritatea" în teritoriul lor na!ional- mi%carea românească s6a integrat reede în acest curent" de*#oltând o comonentă

olitică maoră ce ecranea*ă celelalte manifestări cu caracter na!ional în absen!a unor institu!ii olitice rorii recunoscute na!ional – efort de întrunire a unui ,ongresDBdunăriNa!ionale române%ti – tradi!ia? #ec5ile soboare biserice%ti sau adunarea de la Ala(1<<)• ,ongresul Na!ionalHinstitu!ie olitică ermanentă" ce oate fi un organism

rere*entati#oliti*are crescută a acti#ită!ii na!ionale

- 1<< – noile îmreurări? elita românească a e*itat să facă ael la oor" limitându6sela întrunirea unor organisme na!ionale arobate legal" rere*entati#e entru elitelena!ionale" biserice%ti" birocratice

- 7iloma de la 1<= %i @atenta de la 1<1 – restaurarea autonomiei 8ransil#aniei (celmai imortant obiecti# de la 1<<)? au creat o efer#escen!ă na!ională" ce a fostcomarată de istorici cu cea din timul re#olu!iei – mari seran!e entru clasa oliticăromânească• mi%carea olitică – la ni#el elitar (cei doi ierar5i? Yaguna" Yulu!iu)" în cadre legale"

reafirmând ade*iunea românilor la rogramul de la 1<<- 1= decembrie 1<= – memoriu – comisie condusă de Bl.Yterca Yulu!iu

•

recunoa%terea uridică a egalită!ii na!iunii române cu celelalte na!iuni rin actimerial solemn• un român în ostul de cancelar al 8ransil#aniei• limba română să fie limbă oficială• con#ocarea dietei democratice a 8ransil#aniei• recunoa%terea institu!iei ,ongresului Na!ional ca organism ermanent

#ec5ea tactică a memoriilor %i delega!iilor (0) trimise la Eiena- în aralel cu mi%carea elitară" la ni#el local – comunită!iD*one ce sus!in elita" ierar5i"

rin memorii" eti!ii adresate cercurilor conducătoare" dinastiei" gu#ernului- rima #ictorie? con#ocarea ,onferin!ei Na!ionale – entru a stabili o conduită unitară a

na!iunii> să definească atitudinea românilor fa!ă de 7iloma din 1<=> sco? să re*inteo*i!ia na!iunii române la #iitoarea conferin!ă con#ocată la Blba Iulia entru a de*baterinciiile de organi*are a 7ietei 8ransil#aniei

- iarna 1<1? conferin!a de la +ibiu – rere*entan!ii tuturor !inuturilor române%ti• solidaritate na!ională este barieră confesională• re*olu!ia conferin!ei e înaintată sub formă de memoriu (continuitate cu 1<<)

îmăratului• na!iunea română să fie o na!iune olitică indeendentă• cere articol secial de lege entru eisten!a uridică a na!iunii %i egalitate cu

celelalte na!iuni•

cere lege electorală democratică (criteriu? roor!ionalitatea)• înfiin!area unei societă!i literare române%ti – #a fi B+8RB

69

69



- interesele IS? a#eau ne#oie de recunoa%terea 7ilomei din 1<= %i @atentei din 1<1>,onferin!a de la +ibiu a estimat ade*iunea românilor la rinciiile 7ilomei din 1<= %ientru că oferea mari osibilită!i de afirmare a na!iuni române> o*i!ie ro6dinastică

- liberalismul austriac de la 1<= oferea un minim de dreturi colecti#ită!ilor na!ionale" ce@esta nu le accetase nici măcar la 1<<? i*olare a @estei între 1<=61<1 –oortunismul clasei olitice române%ti? au încercat să eloate*e momentul entru a

reali*a organi*are olitică ermanentă• ,omitetul Na!ional @ermanent #a fi nucleul olitic central> rol? coordonare" urtător

de cu#ânt al intereselor românilor fa!ă de IS %i celelalte na!iuni> se roclamăcontinuatorul ,omitetului Na!ional desemnat de re#olu!ia de la 1<<

rolul unui artid olitic românesc modern" în condi!iile noului regim arlamentar %imarc5ea*ă trecerea la organi*area olitică a na!iunii duă criterii moderne1. se renun!ă la formula re#olu!ionară" a ac!iunii de masă" în fa#oarea ac!iunii legaliste

elitareC. tendin!a clasei olitice române%ti de a trece la o democrati*are a re#ederilor

electorale – una din condi!iile succesului olitic românesc> rinciiul număruluiaceastă mentalitate duce la eliberarea de comleul tradi!ional al na!iunii iobăge%ti" defatul că a fost considerată ca atare- clasa olitică românească are origini sociale modeste" este născută din efortul Eienei

de a ridica func!ionari români ce să fie îmotri#a mag5iarilor" sa%ilor ce a#eau oeerien!ă de secole> această clasă olitică românească este eresia unei emanciăriolitice

- liberalismul %i reformismul austriac din erioada neo6absolutistă au dărâmat sec5eleleregimului constitu!ional medie#al %i au imus în mentalitatea colecti#ă ideea egalită!iideline a na!iunilor %i confesiunilor – climat fa#orabil transformării mentalită!iiromâne%ti> face osibilă articiarea românilor în cometi!ia olitică

- noul regim constitu!ional rere*entat de 7iloma din 1<= %i @atenta din 1<1 oferă

cadrul constitu!ional fa#orabil unei asemenea manifestări- 1<1" militantismul românesc are na din cotele cele mai înalte? dinamism" efort olitic(la ni#elul ,omitetului @ermanent" dar %i la ni#el local – urisdic!ii locale" comunită!irurale – satul românesc este acti# olitic? alege notari" imune limba română ca limbăoficială în sat – ca urmare a emanciării sociale a !ăranilor> 1<K" 1<K)

- eistă diferen!e în modul în care se erimă elita %i satul" au comortamente oliticediferite – se amestecă de*iderate sociale %i olitice> tot acela%i sentiment deemanciare indi#iduală %i colecti#ă

- recetare a rinciiilor democratice" a ideii de libertate" egalitate" ână la cele mai de os ni#eluri> solidari*are sat6elită olitică>

- nu e egală imlicarea satului? mai acti#e în + 8ransil#aniei" din fosta grani!ă militară"

Aanat" ,ri%ana" 3arand – ni#el material suerior> tendin!a de emanciare a satului? seintroduce fără rea multe consultări limba română ca limbă oficială %i se desemnea*ănotari din oameni de încredere ai satelor

- restaurarea administra!iei 8ransil#aniei se face în beneficiul #ec5ilor ri#ilegia!i• românii sunt eclu%i din func!iile de conducere> o minoritate ătrunde în

administra!ie" dar nu e măsura a%tetărilor românilor efortul olitic românesc? dublarea demersului central al liderilor" rin ac!iunile urisdic!iilor locale• rogram olitic? rinciiile liberale" ideea de na!ionalitate %i egalitate" ideea de

roor!ionalitate (în con#ocarea 7ietei" organi*area comitatelor)- disută ideologică între

• liberalii %i ade!ii 7ilomei de la 1<= ] @atentei de la 1<1• fo%tii ri#ilegia!i – dret istoric" continuitate cu legisla!ia de la 1<<

70

70



- o mare concesie? admiterea limbii române în oficiile ublice locale" fără a i serecunoa%te legalitatea la ni#elul comitatului

+imion Retegan? 1<1 rere*intă o mare eerien!ă olitică> test entru români în #edereacon#ocării 7ietei ulterioare

- ,onferin!a regnicolară din februarie 1<1 de la Blba Iulia

• na!iunile din 8ransil#ania să î%i eună unctul de #edere legat de organi*are? dretistoric sau idei democratice" liberale

- roblema 7ietei 8ransil#aniei era foarte imortantă entru ec5ilibrul din monar5ie>oo*i!ia mag5iarilor" rotestele ce5ilor %i croa!ilor făceau ca o*i!ia 8ransil#aniei să fiefoarte imortantă entru sal#area 7ilomei din 1<= %i a rinciiilor sale

- di*ol#area 7ietei /ngariei> în toamna 1<1 – con#ocarea 7ietei 8ransil#aniei – în/ngaria se intră în asi#itate? au imus o stare de indeci*ie la Eiena

- ână în toamna lui 1<C Eiena nu ia o deci*ie ri#ind 7ieta 8ransil#aniei> doar acumEiena #a răsunde fa#orabil memoriilor olitice române%ti anterioare" anun!ând căobiecti#ul #iitoarei 7iete a 8ransil#aniei este egalitatea uridică a românilor %i o nouălege electorală entru întrunirea 7ietei

- cum se elică această o*i!ieX Eiena a decis să îi sriine e românii maoritari din8ransil#ania" entru a sal#a noua ordine constitu!ională – rere*entan!ii 8ransil#aniei în+enatul Imerial erau o necesitate

- memoriul lui Yulu!iu %i Yaguna – cer un nou ,ongres Na!ional – e arobat• arilie 1<? a doua ,onferin!ă Na!ională de la +ibiu – a dobândit un rol foarte

imortant în ocul olitic din IS• ade*iunea românilor la rinciiile 7ilomei din 1<= %i @atentei din 1<1• a sinteti*at ostulatele generale ale na!iunii într6un memoriu adresat casei de

Sabsburg %i accetat aroae integral de îmărat

A-,YBN – ,/R+ 11- în siritul ideilor liberale ce au gu#ernat #ia!a olitică din 8ransil#ania %i Eiena – idei

regăsite în discursul olitic românesc• egala îndretă!ire• libertatea na!iunii de a se erima roor!ional cu numărul de locuitori• dretul de rere*entare în structurile olitice" economice" administrati#e• solidaritatea na!ională – concet foarte #e5iculat (de cele două biserici române

entru unirea tuturor românilor sub ,omitetul Na!ional @ermanent" condus deYaguna %i Yulu!iu) – această idee a fost un mare succes olitic? s6a deă%itconfesiunea interconfesională (1<K61<KV)" cei doi ierar5i accetă să ac!ione*e

comun la Eiena rin sus!inerea unor obiecti#e comune? cancelar român al8ransil#aniei" rere*entare cât mai bună a românilor în usti!ie" administra!ie"structuri olitice> succesul" cât a fost (nu trebuie eagerat)" acestei ac!iuni solidare a

71

71



fost %i re*ultatul unei olitici distincte a Eienei fa!ă de români (7iloma din 1<= %i@atenta 1<1 au fost contestate de clasa mag5iară – oo*i!ie duă susendarea7ietei de la @esta" ] slo#aci" ]sârbi)

- succesul organi*ării constitu!iei e ba*a acestor acte a fost determinat în mare artede atitudinea românilor (Eiena are ne#oie de români c5iar în +enat) – eforturi entru a îi atrage? rere*entarea românilor în +enat este imortantă – ei sus!in federali*area

- 1<1 – concesii făcute românilor - 1<C – e*itări entru o deci*ie tran%antă în ri#in!a lor %i entru a se bi*ui e ei" dar

decide în final să se ba*e*e e ei? con#ocarea 7ietei 8ransil#aniei- re*ultatele ,onferin!ei Na!ionale din +ibiu (1<) sinteti*ea*ă rincialele re#endicări

• recunoa%terea românilor ca na!iune egală în dreturi cu celelalte na!iuni ale8ransil#aniei

• ceea ce decurgea din eaaceastă ,onferin!ă formulea*ă un rogram însu%it aroae total de Eiena – rogramulnoii 7iete

- românii sus!in ideea federalismului" ce este diferit de federalismul rous în 1<< dealte na!ionalită!i %i c5iar de români? etnic" na!ional" întemeiat e crearea a 1= autonomii• 1<1? îmbinarea federalismului #iene* cu centralismul #iene*? nu are în #edere ca

subiect al autonomiei na!ionalită!ile" ci fostele state ce au a#ut eisten!ă de dret întrecut (dret istoric) – regres în ceea ce ri#e%te asira!iile unor români (eg? Bndreiocioni)

(1) Aanatul nu a a#ut eisten!ă de dret(C) 8ransil#ania accetă federalismul etnic din ragmatism (+.Retegan)

EIB:B @-LI8I,` B 8RBN+ILEBNI4I

- C1 arilie 1<? con#ocarea 7ietei•

mesaul imerial rere*intă rogramul 7ietei %i a fost transmis e 1 iulie- atât rescritul de con#ocare a 7ietei" cât %i rogramul rous de îmărat rele#ă

ascendentul dobândit de români în olitică în condi!iile asi#ismului mag5iar • românii sunt tot mai imortan!i entru ec5ilibrul în IS %i sal#area organi*ării

constitu!ionale- rogramul 7ietei – insira!ie dinsre rinciiile liberale ce au gu#ernat sistemul

constitu!ional (1<=61<1)• recunoa%terea rin lege a na!iunii române %i a confesiunilor sale• limbă na!ională în administra!ie %i usti!ie? româna• elaborarea %i romulgarea unei noi legi electorale•

rere*entarea 8ransil#aniei în +enatul imerial• reorgani*area administrati# teritorială duă criterii moderne• organi*area usti!iei? 8ribunal +urem al 8ransil#aniei• modificarea legisla!iei agrarea – 1<K" atentacele a#ansate de clasa olitică română duă 1<= sre cercurile Eienei

- noua 7ietă este con#ocată %i organi*ată e ba*a unor re#ederi electorale mai largi"democratice – modifică caracterul acestei institu!ii ce a fost ână acum simbolulregimului de stări %i ordine• regulamentul electoral liberal – reonderen!a deuta!ilor ale%i fa!ă de cei

numi!iDregali%ti (1C= ale%i la = regali%ti)•

alegerea e ba*a #otului cen*itar %i caacitar

72

72



• lărgirea electoratului fa!ă de cei ce a#eau dret de #ot 7BR nu libertate comletă adretului de #ot> această lege e ba*a căreia s6a format 7ieta e în continuareacomromisului ri#ilegii – egalitate în fa!a legii

- 7ieta 6 tran*i!ia de la regimul olitic medie#al (stări %i ordine)" întemeiat e ri#ilegii însre institu!ii moderne" arlamentare> această lege %i 7ieta rere*intă o etaădistinctă în rocesul moderni*ării sistemului olitic ardelean în conformitate cu

rinciiile liberale- robabil acest moment n6a fost con%tienti*at" dar în mentalitatea colecti#ă e considerat

un moment de turnură" iar rea din eocă i6a atribuit o #aloare aroiată de 1<<• rin arcurgerea surselor istorice ale timului" 1<K=61<KC – 1<= se obser#ă o

distinc!ie ante %i ost re#olu!ie (delimitare a timului istoric rin acest e#enimentcrucial)

• duă 1<K mai ales se obser#ă aceea%i tendin!ă" dar entru 7ietă (1<) – ână la1<<1 (artid unic0)

de ce o asemenea manifestare a mentalului colecti#X1. sentimentul colecti# de efort %i demonstra!ie de solidaritate entru că au con%tienti*at

că au de#enit o na!iune olitică" în sensul că articiă la cometi!ia olitică cu acelea%idreturi cu celelalte na!iuni" că intră în constitu!ionalismul transil#ănean îmreună cuceilal!i

C. introducerea #otului cen*itar %i caacitar dobânde%te semnifica!ie aarte ] 1<K?oula!ia rurală beneficia*ă de legea agrară rincare iobagii (nu %i elerii – doar dretde casă %i grădină) sunt îmrorietări!i – fatul că au de#enit rorietari" iar unii aurimit %i dret de #ot îi transformă în cetă!eni ai statului" cu dret de a intra încometi!ia olitică• raortul de for!e 6 datorită maorită!ii? la sate" liderii olitici ai momentului arecia*ă

că succesul electoral era deendent de conduita !ărănimii- în condi!iile regimului arlamentar modern" entru liderii olitici a de#enit o roblemă

deosebită elaborarea unei tactici adec#ate" care să asigure succesul electoral încondi!iile în care români nu a#eau nici o institu!ie olitică de ti artid (cu ece!ia,omitetului Na!ional Român @ermanent)

a. entru români – roblema comortamentului olitic> nu eistă institu!ii" eerien!ăolitică' intelectualitatea încearcă să fructifice structura ierar5ică a celor două biserici? ierar5ii – core%edin!i ai ,omitetului Na!ional Român @ermanent" o structură $instalată&"eloatată cu succes

b. resa a fost de mare autor" îndrumătoare a societă!ii" contribu!ie la reu%ita solidari*ării• inteligen!ia (înaltul cler) î%i asumă reonsabilitatea conducerii" ca %i cei din

administra!ie> fo%tii conducători de la 1<< – rol imortant" sunt foarte acti#i înacti#i*area olitică a unei na!iuni fără institu!ii %i eerien!ă olitică adec#ată

- cei doi ierar5i" rin colaborare %i solidaritate" rere*entau nucleul solidari*ării?facilitea*ă acti#area oula!iei ână la ni#elul rural – eistă solidaritate între elitaolitică %i clasa olitică de rând

- surrin*ător (remarcă resa0) este comortamentul olitic al !ăranului" acum cetă!ean"ce afi%ea*ă o con%tiin!ă a libertă!ii" na!ionalită!ii> acest !ăran e emanciat de marilesaie? 7umne*eu" îmărat" autorită!i – eliberat de asi#ismul care rin tim atransformat aceste categorii într6o masă amorfă• în camania electorală" fo%tii iobagi #s fo%tii rorietari nobili" dar nu o confruntare

#iolentă" ci în termenii arlamentarismului modern

- succes semnificati#" c5iar dacă nu la ni#elul a%tetării elitelor

73

73



- în 7ietă? < deuta!i români" deuta!i mag5iari" deuta!i sa%i – diferen!ă deraorturi

- maoritatea deuta!ilor români? din comitate" districtele 2ăgăra%" Năsăud" u!ini dindistrictele săse%ti %i ora%e

- mag5iarii – maoritatea din ora%e" secuime" comitate" districte (mai ales Ara%o#)- sa%ii – ora%ele libere" scaune

- electoratul• mag5iarii – ora%e" comitate• sa%ii – ora%e" @ământul regesc• românii – comitate (mediul rural)ână acum românii articiaseră la #ia!a olitică doar rin cler" iar acum sunt maoritari – eocă liberală %i de emanciare (în 1<K 8ransil#ania era înaintea /ngariei rinmoderni*area institu!iei ca atare? entru rima dată deuta!ii nenobili sunt în număr maimare decât cei nobili – abolirea ri#ilegiilor)

- legisla!ia 7ietei (0 Retegan)•

consacră uridic rin lege secială egalitatea na!ională" a limbii %i confesiunilor române cu celelalte na!iuni ardelene> sfâr%itul ,onstitu!iei medie#ale• reali*area unui obiecti# olitic maor inaugurat de +ule" rin reformism" nu rin

re#olu!ie- o arte a rogramului din 1<< este institu!ionali*at acum e calea legală a legilor %i

reformele de la +ibiu- amestec interesant în reali*ările legislati#e" de liberalism %i na!ionalism" îmbinare

organică %i armonioasă a dorin!elor de la 1<<61<1- o comonentă maoră a blocului etnic român din IS a reali*at cele mai imortante

de*iderate olitice rin legile din 1<K61<K> românii din Brad" +ătmar" @artium" Aanat6 alt statut olitic

- 7ieta înc5eie un ti de mi%care a românilor? #ec5ile cadre ale constitu!ionalismuluiromân" %i în acela%i tim un înceut" un nou ti de regim olitic (desă#âr%it de dualism)"un regim olitic modern

- momentul 1<61<K – un simbol al emanciării olitice române%ti" rămânând înmemoria colecti#ă a românilor %i duă anularea legilor la ,lu" în 1<K> se #a inaugurarin 7ualism noul curs al oliticii Eienei" de comromis cu /ngaria

- în eoca liberală se inaugurea*ă %i o nouă etaă în efortul deus de Yaguna entru înfiin!area mitrooliei ortodoe

- ,onferin!a eiscoilor ortodoc%i din #ara lui 1<= – atriar5ul sârb Raacic – idee decentrali*are a bisericii ortodoe din sistemul arloit*" să i se subordone*earloit*ului toate diece*ele ortodoe din IS> el era atriar5 doar cu titlu ersonal"arloit*ul fiind doar mitroolie• astfel" ar fi fost incluse %i diece*ele ortodoe ce deindeau doar siritual %i

dogmatic ână acum de arloit*? 8ransil#ania %i Auco#ina- roiectul este resins de românii din senatul imerial" ce cer în august 1<=

restaurarea mitrooliei entru to!i românii ortodoc%i din IS- îmăratul a decis în toamna lui 1<=? interesele românilor ortodoc%i să fie resectate –

rintr6un act imerial? rima re*olu!ie imerială în fa#oarea Aisericii ortodoe române %i îi cere lui Yaguna rouneri în acest sens (t reali*area mitrooliei române)

- Yaguna con#oacă sinodul diece*ei 8ransil#aniei" care?•

cere restaurarea mitrooliei ortodoe" sunând că nu a fost desfiin!ată rintr6un actal autorită!ii olitice" ci degradată la eiscoie în urma /nirii cu Roma (1V==)

74

74



- moartea atriar5ului sârb une roblema succesiunii la arloit* %i determinăcon#ocarea congresului na!ional bisericesc• Bndrei ocioni lansea*ă un ael către românii din diece*ele 8imi%oarei %i

Eâr%e!ului de a nu articia la congres (asi#ism0) ] se desemnea*ă o delega!ierere*entati#ă a eiscoatelor ortodoe cu maoritate română" entru a sus!ine latron seararea ierar5ică %i a cere o mitroolie entru români – demonstra!ie de

solidaritate cler %i credincio%i ortodoc%i- Yaguna a eloatat contetul olitic fa#orabil românilor %i ascendentul de care s6a

bucurat în cercurile olitice imeriale- conducătorul diece*ei Auco#inei refu*ă să intre în noua mitroolie ce urma să îi

unească e românii din IS" 7BR buco#inenii au denun!at o*i!ia ierar5ului %i s6ausolidari*at cu Yaguna

- în #ara 1< se face ublică? lui Yaguna i se cere o rounere concretă referitoare al înfiin!area %i organi*area mitrooliei ortodoe române> Yaguna transmite uncte dineti!ia deusă în martie 1<C la Eiena %i cere• o singură mitroolie ortodoă română în IS cu eiscoii sufragale la Brad %i

Auco#ina ] noi trei eiscoii sufragale? 8imi%oara" ,aransebe%" ,lu• seara!ia de ierar5ia bisericească sârbă – să se decidă într6un congres al românilor • sârbii ăstrau eiscoiile – eg? Eâr%e! – sub autoritatea arloit*

- martie 1<" sinodul eiscoiei 8ransil#aniei? eti!ie înaintată îmăratului" ce cereroiectul %agunian ] adotă regulamentul de organi*are a noii ro#incii mitroolitane(Hrima constitu!ie bisericească adotată de români)

- 1< – congresul na!ional bisericesc la arloit* entru a alege noul atriar5• se une roblema atitudinii românilor – nu #a mai fi ca în 1<C (asi#ism0)" ci se

decide articiarea la congres> în momentul desc5iderii congresului" deuta!iiromâni fac o declara!ie rin Eincen!iu Aabe%? anun!ă desrinderea de biserica

sârbă" ca act al #oin!ei na!iunii] se trimite un memoriu îmăratului rin care se ustifică atitudinea? caracterul na!ionalal bisericii ortodoe române trebuia institu!ionali*at rin mitroolie indeendentă %icongres roriu (mireni %i cler) entru o biserică na!ională

- îmăratul trimite un rescrit imerial sinodului Aisericii ortodoe de la arloit*? îirecomandă seara!ia ierar5ică %i crearea mitrooliei ortodoe române

- în acest sinod se #a aroba seara!ia ierar5ică a bisericii române de cea sârbă> seăstrea*ă o legătură de coordonare rintr6un sinod general

- C decembrie 1<? rescritul imerial rin care se înfiin!ea*ă oficial mitrooliaortodoă română ] Yaguna este numit mitroolit al românilor ortodoc%i din 8ransil#ania%i /ngaria• se arobau doar două eiscoii sufragale? Brad (ce eista) ] ,aransebe% (era

creată) – actul de na%tere al itrooliei ortodoe române• acest gest a suărat e bănă!eni" care au a#ut o contribu!ie esen!ială la restaurarea

mitrooliei %i nu au rimit eiscoia de la 8imi%oara• înce din iarna 1<K tratati#e entru seara!ia ierar5ică 7BR e%ec al negocierilor

entru seara!ia a#erilor" bisericilor %i a altor bunuri – tratati#ele se relungesc ânăla înceutul sec > înceutul I__ găse%te nesolu!ionate ca*uri de mănăstiricerute de români în Aanat %i aro5ii mite ce erau disutate

- mitroolia ortodoă română a fost creată rintr6un act al uterii> duă instaurarea

dualismului" Yaguna cere ca noua ro#incie mitroolitană să fie în acord cu nouaordine constitu!ională" cere articol de lege secială dat de arlamentul /ngariei

75

75



- ministrul mag5iar al cultelor – C iunie 1<< – recunoa%te mitroolia autonomăortodoă" egală în dreturi cu mitroolia sârbă – a%adar" re#ederile legii din 1VMC dată în /ngaria sunt etinse %i asura ortodoc%ilor din /ngaria – dă autonomie delinăbisericii ortodoe ] dret de a reglementa afacerile bisericii" %colilor etc rin organismroriu? congresul na!ional bisericesc

- august 1<<? congresul na!ional bisericesc arobă statutul organic al bisericii ortodoe

române din /ngaria %i 8ransil#ania> încununarea muncii lui Yaguna" constitu!ieinsirată din regulamentul din 1<• autonomia structurii biserice%ti la toate ni#elurile (de la aro5ie la mitroolie)• sinodalitate la toate ni#elurile• rol acti# al laicilor în #ia!a bisericii

,onclu*ie- ascensiunea romantismului %i relungirile iluminismului au oferit un cadru cultural

deosebit? moderni*are a #ie!ii culturale române%ti" ce a însemnat edificarea anumeroase institu!ii•

mărirea re!elei %colare la toate ni#elurile (rimar" secundar" edagogic)• de*#oltarea asocianismului cultural român? asocia!ii culturale – maramure%eană"

B+8RB" arădeană• aari!ia %i multilicarea resei culturale" a tiografiilor" bibliotecilor • aari!ia unei elite intelectuale ce tot mai mult" mai ales duă 1<V" trece de rimele

ni#eluri ale instruc!iei (rimar" secundar)" intrând în #ia!a academică suerioară dinIS> iar duă înfiin!are din 1<VC a /ni#ersită!ii mag5iare de la ,lu" #or #eni aici înnumăr mare" elita intelectuală alături de rogresul economic (sf sec I – înc sec) – une roblema unei noi direc!ii culturale %i olitice

7/BLI+/L- în 1<K sunt inaugurate tratati#ele /ngariei %i IS – finali*ate rin comromisul din

1<V" ce une ba*ele dualismului- îmăratul este obligat să modifice direc!ia olitică" ca urmare a dificultă!ilor e lan

intern (mai ales mi%cările de na!ionalitate 6 es cea mag5iară) %i este obligat sămodifice regimul datorită înfrângerilor suferite de Bustria în ră*boiul cu @rusia (1<) –casa de Sabsburg adotă o nouă solu!ie olitică entru a re*ol#a unitatea %iintegritatea IS

- e%ecul liberalismului austriac (1<=61<K) – intern %i etern – duce la tratati#e cu lideriiolitici liberali austrieci fa#orabili unei colaborări cu dinastia din /ngaria

-

1< – negocierile sunt întrerute de ră*boiul cu @rusia" dar #or fi reluate în 1<V? esteinstalat cabinetul Aeust – a finali*at tratati#ele înceute de 7eac 2erenc* (X) %i BndrasIuliu (X)

- cu rileul tratati#elor" mag5iarii cer restituirea măcar ar!ială a legisla!iei de la 1<< –es încororarea 8ransil#aniei la /ngaria %i recunoa%terea 5egemoniei mag5iare înestul monar5iei

- februarie 1<V – îmăratul a restabilit ,onstitu!ia /ngariei %i legile din 1<<> rin legea1C din 1<V" dualismul e instalat ca sistem de stat• înceta eisten!a 8ransil#aniei ca entitate olitică• era desfiin!ată cancelaria aulică a 8ransil#aniei de la Eiena

- în rimă#ara lui 1<V" gu#ernul mag5iar condus de contele Bndras Iuliu? rime%te

arobarea entru a institui su#eranitatea delină asura afacerilor 8ransil#aniei- încoronarea lui 2rancisc Iosif ca rege al /ngariei? legitimarea noii forme de stat" rin

ersoana monar5ului

76

76



- rin noul sistem olitic se crea*ă două entită!i statale distincte? Bustria" /ngaria – ce î%iadministrau searat afacerile interne> ministere comune erau cel de eterne" armata %ifinan!ele> /ngaria disunea de armată rorie" arlament %i gu#ern roriu• se lic5ida autonomia 8ransil#aniei" ce intra rintre !ările coroanei /ngariei" alături de

,roa!ia" +lo#acia" Eoi#odina- #ara 1<V? e di*ol#ată 7ieta 8ransil#aniei" iar îmăratul recunoa%te oficial anularea

5otărârilor dietei de la +ibiu

- comromis de factură constitu!ională entru a se menaa imeriul> clasa conducătoaremag5iară este asociată celei austriece la conducerea B/

- integrarea 8ransil#aniei ca structură aar!inând /ngariei s6a făcut tretat• s6a men!inut un tim un gu#ern ro#i*oriu" condus de un comisar regal> sco? de a

încee rearati#ele entru integrarea %i cooerarea cu na!ionalită!ile• legea secială din 1<<? emanată de un cabinet liberal – anearea 8ransil#aniei>

găsim rinciii liberale atenuate de elemente tradi!ionalei. recunoa%terea egalită!ii ci#ile" olitice" în dreturi a confesiunilor

ii. recunoa%terea unei serii de ri#ilegii anterioare- disari!ia 8ransil#aniei ca entitate olitică a însemnat surimarea Guberniului %i a7ietei> este men!inută doar /ni#ersitatea săsească – ca organism de autonomie alsa%ilor – 7BR e deosedată de multe rerogati#e

- men!inută institu!ia comitelui săsesc %i a udelui regal entru secui – dar sunt numi!i degu#ernul regal de la @esta

- mai este men!inut codul ci#il austriac %i legea minelor din 1<K- ână la integrarea delină a 8ransil#aniei – un dualism în lanul legisla!iei" ce a fost

eliminat rin adotatea unei noi legisla!ii de @arlamentul /ngariei- e men!inut regimul se#er al resei inaugurat în 1<KC

- legea cea mai de*bătută în @arlamentul /ngariei este legea na!ionalită!ilor din 1<<• ilustrea*ă ideologia clasei olitice din /ngaria" ce a stat la ba*a comromisului>

temeiul? dretul istoric %i rogramul de la 1<<• /ngaria ca stat na!ional în grani!ele coroanei +f. Ytefan• o singură na!iune olitică %i limbă oficială recunoscute? mag5iara• nu a recunoscut eisten!a unui stat multina!inal" sau a unor indi#idualită!i na!ionale

e teritoriul /ngariei• 7BR a recunoscut libertă!i indi#iduale %i colecti#e entru cetă!eni

- îmotri#a liderilor mag5iari se #or ridica na!ionalită!ile" ce #or crea un roiect comun alindi#idualită!ilor din /ngaria – cerea recunoa%terea acestor indi#idualită!i %i s6a soldat

cu un e%ec- totu%i" legea e una liberală? admite utili*area limbilor #ernaculare în administra!ielocală" tribunale de rimă instan!ă" biserică" %coli confesionale> mai admite dreturicolecti#e – asocia!ii" funda!ii" fonduri entru a romo#a economia" limba" cultura" arta

7BR #a fi amutată rin legisla!ia ulterioară> nu a fost astfel usă în alicare înintegralitatea ei- #a mai fi atenuată %i de sistemul electoral restricti# entru na!ionalită!ile din

8ransil#ania? se men!in sisteme electorale diferite în /ngaria %i 8ransil#ania (cens multmai ridicat decât în /ngaria – de*a#antaa oula!ia maoritară)

- legisla!ia dualistă a reluat o arte din rinciiile liberale ale legii din 1<< 7BR aatenuat erimările fa#orabile ale legisla!iei de înceut

77

77



- 1<<" legea %colară – lege liberală> a introdus dretul de eisten!ă entru %colileconfesionale" dretul comunită!ilor na!ionale de a finan!a %colile" de a stabili limba deredare" 7BR %i dretul de insec!ie a statului (#s autonomia Aisericii0)

- legea 8reford (X) – 1<VM? limba mag5iară ca materie obligatorie în %colile elementare- 1<< – legea rin care la ni#elul %colilor secundare confesionale s6a etins dretul de

ingerin!ă al statului

- 1<< – recunoa%te rin lege autonomia celor două mitroolii române 7BR îngrădiri?modificări imuse în statutul organic al Aisericii ortodoe române- 1<V1? introdus controlul olitic al gu#ernelor asura comunelor %i organi*at corul de

andarmi

- dualismul? onderea etniilor dominante – cre%te la " 7BR maoritatea oula!ieiaar!inea altor na!ionalită!i ce au fost lasate e o o*i!ie de inferioritate în noul regimolitic" mai ales în teritoriul aflat sub urisdic!ia @arlamentului de la Audaesta

- organi*area olitică %i administrati#ă a B/• domina!ia elementului german în E %i a celui mag5iar în 4• organismul central? @arlamentul delega!ilor – = delega!i" trimi%i de @arlamentele

din /ngaria %i Bustria• %eful statului mag5iar? îmăratul ca rege> /ngaria a#ea gu#ern %i arlament

(bicameral – camera 7euta!ilor ale%i la fiecare ani ] camera agna!ilor" ceasuerioară" numi!i de rege) roriu

- legile t administrare• legea municiiilor din 1<V= – comitatele" districtele" scaunele sunt înlocuite rin

comitate organi*ate unitar> subdi#i*iuni? lă%ile> ora%ele sunt îmăr!ite în municiii(mai ales comitatele %i ora%ele mai mari) – ora%e cu consilii sau magistrate (dretde autonomie – rere*entan!ă comunală)

• legea din 1<V – uniformi*area unită!ilor administrati#6teritoriale %i o nouă arondare

a comitatelor ] anularea autonomiei săse%ti ] transformarea /ni#ersită!ii săse%ti într6o institu!ie cu caracter cultural> limitarea autonomiei comitatelor (subordonareala uterea centrală) ] searea uterii udecătore%ti de cea eecuti#ă> accentuareacentrali*ării %i consacrarea domina!iei clasei olitice mag5iare

- eemlul ,roa!iei• 1<< îi este acordată autonomia rintr6un comromis secial înc5eiat de coroană

duă modelul din 1<V> se asigura ,roa!iei autonomia legislati#ă %i administrati#ă• limba sârbo6croată era limbă oficială• deuta!ii articiau la de*baterile @arlamentului mag5iar dacă se discutau robleme

de interes comun• banul ,roa!iei era %eful statului – uteri mari administrati#e %i legislati#e> era numit

de îmărat la rounerea Gu#ernului /ngariei- gu#ernele de la Eiena %i @esta s6au confruntat cu oo*i!ia na!ionalită!ilor - noua organi*are olitică a di#i*at blocul sârbesc- în Eoie#odina" 7alma!ia %i duă 1<V< în Aosnia6Ser!ego#ina" s6au format artide

na!ionale" 7BR unitatea sla#ilor de + a fost uternic afectată de diferendele ce îisearau e sârbi" croa!i" musulmani

- olone*ii din Gali!ia adotă din 1<< asi#ismul olitic- ucrainienii – dublă resiune? B/" nobilimea olone*ă- ce5ii sunt cei mai bine organi*a!i? din 1<V trec la curentul asi#ist> între 1<<61<V1

contestarea dualismului" 7BR tretat" mi%carea de oo*i!ie olitică a înceut să suferedin cau*a sci*iunii aărute între două gruări olitice" #iitoare artide? 8inerii %i Aătrânii

78

78



,e5i> în 1<V" duă ce au oscilat între o olitică ro6france*ă %i una ro6I: ce5ii adotăasi#ismul" militând mai ales entru autonomia ,e5iei

- slo#acii sunt cel mai rost organi*a!i> au mai ales un rogram de ridicare culturală aslo#acilor

,onsecin!e ale integrării 8ransil#aniei la /ngaria

- etinderea artidelor olitice centrale din /ngaria %i în 8ransil#ania- disari!ia institu!iilor olitice rorii în 8ransl#ania- în /ngaria nu eistă legisla!ie secială ri#ind artidele olitice

• legea electorală? ermitea gruări olitice în erioada alegerilor • se admitea eisten!a cluburilor arlamentare

- noul regim olitic une caăt formulei liberale %i #a urma un declin al rocesului deliberali*are a #ie!ii olitice in /ngaria

- liberalism6na!ionalismul mag5iar? erodat %i moderat încă din anii 1<=" renun!ând laideea statului mag5iar indeendent" romo#ată în 1<<> liberalii mag5iari au auns dinoo*i!ie la utere" arteneri cu fo%tii inamici de la 1<<

- olitica fa!ă de na!ionalită!i a rere*entat o atenuare a rinciiilor liberale> aceastăorientare %i moderare a liberalilor mai ales duă 1<VK a aduc la conducerea /ngarieiartidul liberal condus de 8isac ,alman (X) t 1K ani

- în /ngaria se face sim!ită tot mai mult influen!a conser#atorismului• 1<VK – înfiin!at artidul conser#ator – -.Janos (fost liberal0) ublică $@olitica

conser#atorilor unguri& – sus!inut de gentr %i marii rorietari nemul!umi!i deolitica economică liberală

- cele două artide liberale mag5iare? @artidul Indeenden!ei %i @artidul a%otist – s6au îndeărtat tot mai mult de ideile a%otiste" fa#ori*ând ascensiunea conser#atorismuluiagrarian" anticaitalist" antiliberal" antina!ional

- camera magna!ilor era dominată de marii rorietari" conser#atori> iar în camera

inferioară erau mai ales arenda%i" rimari" func!ionari" administratori de mo%ii" dintrecare o arte erau conser#atori- cele două artide ce romo#au ideile liberale erau loiale dinastiei %i sus!in cre%terea

rolului /ngariei în sistemul olitic eistent- este adotat modelul olitic engle* – aristocra!ia oacă un rol maor în #ia!a olitică

• din 1<V – lege electorală nouă – domina!ia olitică a marilor rorietari- cele două fac!iuni liberale fu*ionea*ă în 1<VK? arele @artid Liberal condus de 8isac

Brman (X)- centri%tii ce au stat în oo*i!ie intră în artidul de gu#ernământ

- na!ionalită!ile sunt obligate să se adate*e> lisite de institu!ii rorii" autonome" ce le6

ar fi romo#at interesele" sunt obligate să cree*e institu!ii olitice cu caracter na!ional"ce se #or adăuga celor culturale" biserice%ti" îmletindu6se cu acti#itatea lor

- dacă ână în 1<V mi%cările na!ionalită!ilor erau coordonate de biserică %i institu!iiculturale" duă etinderea artidelor olitice din /ngaria în 8ransil#ania %i @artium" s6aimus formarea unor institu!ii rorii" entru a coordona re*isten!a acestora fa!ă denoul regim %i olitica lui de asimilare

- elitele na!ionalită!ilor nu s6au integrat în noul regi" ci au rămas în mediul lor na!ional• intelectualii" ierar5ii bisericilor" o arte a func!ionarilor – institu!ionali*area oliticului

în 8ransil#ania> a deins de factorul cultural %i de ierar5ii bisericilor - formarea institu!iilor de ti artide – generată în ambele ăr!i ale B/ – la croa!i" sârbi"

ce5i" slo#aci" sa%i" români- sa%ii – elita? un roblema conser#ării autonomiei E+ integrarea în noul sistem olitic>

se #or foma două gruări

79

79



• +a%ii noi sunt entru integrarea în regimul dualist> noul comite al sa%ilor desemnat îiaar!ine 7BR regimul nu admite întrunirea /ni#ersită!ii sa%ilor

- tretat" atribu!iile autonomiste ale /ni#ersită!ii +a%ilor disar" comonen!a fiindu6i %i eamodificată în fa#oarea arti*anilor +a%ilor Noi

- mai 1<VC" Bdunarea de la edia%" cele două gruări s6au unificat %i au adotatrogramul na!ional al sa%ilor • recunoa%terea dualismului %i statului na!ional ungar 7BR să nu intensifice

centrali*area• fostul ământ regesc să fie un comitat autonom ce#a mai mare

- cu toate concesiile făcute de sa%i" în 1<V /ni#ersitatea săsească ierde orice atribu!iiolitico6administrati#e

- 1<V – ia na%tere artidul oular săsesc – sco? comromis cu uterea

- entru români – ierd dreturile câ%tigate datorită 7ietei de la +ibiu (es egalitateana!iunilor %i cea confesională)> ei nu au a#ut nici înainte institu!ii olitice rorii

7BR au #ă*ut în autonomia 8ransil#aniei singura cale de sal#are a indi#idualită!ii na!ionale-

atitudinea lor fa!ă de noul regim? nerecunoa%terea actului dualist %i sus!inerearestaurării autonomiei 8ransil#aniei ] recunoa%terea %i alicarea legilor #otate în 7ietade la +ibiu (1<61<K)

- comromisul dualist a găsit elita românească neregătită" nu eistă unitate în ceea ceri#e%te atitudinea fa!ă de noiul regim• a%adar" comortamente olitice diferite în Aanat" @artium" 8ransil#ania" etc

- duă 1<< a înceut un roces de laici*are a mi%cării olitice" 7BR nu era înc5eiat>diferen!ele confesionale" mai ales cele din 1<K61<V" se manifestă între cei doi ierar5i?disare ,omitetul Na!ional @ermanent> nu mai eistă nici un centru coordonator entruacti#itatea olitică

- contestarea noului regim olitic se #a face în cadrele legale eistente• luta arlamentară• re*isten!e etra6arlamentare• efortul făcut de liferii olitici entru organi*area unor institu!ii de ti artide olitice

- în rima fa*ă a mi%cării de re*isten!ă• deuta!ii români (din Aanat" ,ri%ana" > în urma alegerilor din 1<K) sus!in în

arlamentul /ngariei autonomia 8ransil#aniei> organi*a!i în club arlamentar na!ional" din 1<K adotă acti#ismul mai ales t că

i. legea electorală era mult mai a#antaoasă decât în 8ransil#aniaii. tradi!ia era un acti#istă încă din 1<<61<M – deuta!i români de aici în

@arlamentul /ngariei- deuta!ii români din 8ransil#ania aung %i ei în rimă#ara lui 1< în @arlamentul/ngariei %i se organi*ea*ă într6un club arlamentar condus de Ilie ăcelariu> acti#itatearlamentară deosebită #s solu!ia dualistă %i t autonomia 8ransil#aniei

- moment imortant? @ronunciamentul de la Ala – 1<<• cu oca*ia unei Bdunări entru ani#ersarea a C= ani de la re# 1<<• ini!iati#a lui Ioan Ra!iu %i George Aari!iu• semnat de foarte mul!i rere*entan!i ai elitei române%ti• reia rinciiile din mai 1<< %i le comletea*ă?autonomia 8ransil#anieirecunoa%terea legilor #otate de dieta de la +ibiuredesc5iderea dietei 8ransil#aniei" rere*entare roor!ionalănu recunosc @arlamentul /ngariei %i nici dretul acestuia de a legifera t 8ransil#ania

80

80



- @ronunciamentul rere*intă un moment de cotitură în mi%carea olitică na!ională aromânilor> aarent" este un memoriu înaintat îmăratului 7BR el nu re#endică ce#a" nue scris în siritul eti!iilor tradi!ionale" ,I este destinat să denun!e cercurilor aulice"oiniei ublice din B/ %i interna!ională" situa!ia creată rin instaurarea dualismului> săarate contradic!ia dintre starea de dret %i cea de fat ] să facă ublice rincialeleuncte ale rogramului olitic românesc ] să dea o orientare unitară ac!iunii olitice a

elitelor române- difu*at rin resă e lan interna!ional> o nouă tendin!ă în mi%care olitică a românilor?

seria memoriilor destinate să denun!e oiniei ublice interne %i interna!ionale oliticade asimilare fa!ă ce na!ionalită!i

- de*baterea arlamentară din urul roiectului de lege al na!ionalită!ilor - unificarea roiectelor român" sârb" slo#ac – sus!inute de cei mai buni oratori în frunte

cu Bl ocioni (1<<)- ideologie ba*ată e afirmarea indi#idualită!ilor na!ionale %i recunoa%terea egalită!ii în

dreturi cu mag5iarii" austriecii" a limbii lor na!ionale %i a confesiunilor lor

- de la con#ocarea dietei mag5iare din 1<K entru a lic5ida dieta de la +ibiu" elitaromână %i6a us roblema #iitoarei tactici – două curente în mi%care na!ională1. asi#ismul olitic – ca tactică entru românii din 8ransil#ania> să încerce să

conteste legitimitatea %i legalitatea noului regim> în aralel s6a romo#at în #ia!aublică românească consolidarea institu!iilor culturale %i a bisericii

- atitudinea solidară a românilor din 8ransil#ania %i România – es solidari*arealiberalilor din Aucure%ti (camanie antidualistă f uternică – eg? *iarul $Românul&)

- cri*ă a loialismului românesc fa!ă de ,asa de Sabsburg> tot mai mult" o arte a liderilor olitici români? neîncredere fa!ă de cele două centre de utere eistente (Eiena"@esta)" îndretându6%i seran!ele sre România %i regele ,arol I• aelul la curtea imerială nu mai era osibil din 1<V" entru că su#eranitatea

asura 8ransil#aniei aar!inea @estei- anii 1<K? încee o uternică disută> ierar5ii celor două Aiserici – determinată tocmai

de atitudinea celor doi rela!i fa!ă de Eiena %i @esta• se încearcă reacti#area ,omitetului @ermanent format în 1<1 ca for coordonator"

7BR e%ec datorită diferendelor %i o*i!iei adotate de Yaguna" ce era t acti#ism #sYulu!iu ce era t asi#ism

- se #or forma două centre de utere? +ibiu – acti#ism" Ala – asi#ism- elita intelectuală laică – ini!iati#a formării unei institu!ii olitice moderne de ti artid

• organi*area olitică în cadrul legii electorale eistente ce ermitea asociereaolitică cu rileul camaniilor electorale (la fel ca în GA)

• în teritoriul ce aar!ine fostului Regat al /ngariei (,ri%ana" Aanat" ) – ini!iati#a îiaar!ine lui B.ocioni – ianuarie 1<M? ael entru înfiin!area unui artid alromânilor bănă!eni" în ersecti#a alegerilor din martie 1<M

- se întrune%te în feb 1<M conferin!a de la 8imi%oara – ocioni sus!ine organi*areamodernă de ti artid" care să articie la #ia!a arlamentară – luta entru idei rinartide olitice> cei mai mult de K== de artician!i arobă organi*area artiduluiRomân din Aanat ] rogramul său• solidari*area cu na!ionalită!ile din /ngaria• colaborare cu românii din 8ransil#ania• sus!inerea lutei t autonomie a ,roa!iei

• sus!inerea rinciiilor liberale %i democratice

81

81



• acest rogram recunoa%tea dualismul ca o stare de fat 7BR î%i rounea să îlcombată în colaborare cu celelalte na!ionalită!i (la 8 a articiat %i o delega!ie aartidului na!ional sârb din Eoi#odina)

• tactica? acti#ismul – luta #s dualism în cadrul legal" mai ales în @arlament

I+8-RIB R-jNI4I – ,/R+ 1C

- la ,onferin!a de la 8imi%oara este adotată tactica acti#istă" o o*i!ie diferită de a unei ăr!i aromânilor ardeleni – asi#ism din 1<K61<• liderii olitici ai Aanatului au reconi*at ac!iunea anti6dualistă în cadrele legale eistente

(mai ales @arlament) – recunoa%tere tacită a noii situa!ii de duă 1<V- @NR din Aanat a trimis în @arlament 1= deuta!i în erioada 1<M61<VC> ei #or intra în ,lubul

@arlamentar al Na!ionalită!ilor" cu deuta!ii sârbi>• acti#itate arlamentară intensă" au colaborat cu stânga (@artidul 7emocrat /ngar) din

/ngaria" entru a imune o nouă Lege a Na!ionalită!ilor" e ba*a roiectului din 1<<• au sus!inut %i alte roiecte" mai ales cele ce #i*au na!ionalită!ile" libertatea industriei %i

libertatea de asociere• idee maoră? democrati*area aaratului de +tat – de aceea au fost îmotri#a unui roiect de

lege ri#ind instituirea unei udecătorii de stat" formate din uri%ti numi!i de gu#ern• au sus!inut roiecte sociale – #i*au alicarea atentelor din 1<K" 1<K• au fost îmotri#a legisla!iei dualiste %i au sus!inut de*ideratele românilor din 8ransil#ania %i

re*isten!a lor fa!ă de dualism" sus!inând autonomia 8ransil#aniei (e.g.? luări de cu#ânt alelui Bl.ocioni în această roblemă)

-rgani*area olitică a românilor din 8ransil#ania- la înceutul anului 1<M? au înceut organi*are olitică conform tacticii asi#iste" fa!ă de

#iitoarele alegeri• argument? românii din 8ransil#ania ot trimite deuta!i doar în 7ieta 8ransil#aniei

- ianuarie 1<M" la iercurea" românii %i sa%ii s6au declarat entru asi#itate olitică> tot mai

multe cluburi electorale de la ni#elul comitatelor li se alătură- Aari! %i Ra!iu au ornit această idee %i cu suortul resei (Ga*eta 8ransil#aniei)E+ gruul mic din urul +ibiului %i a lui Yaguna" ce erau entru acti#ism

- duă 1<V" românii din /ngaria a#eau două tactici olitice> entru unitatea ac!iunii se întrune%te ,onferin!a Na!ională – sco? organi*area unui @artid al românilor din 8ransil#ania %istabilirea conduitei unitare fa!ă de următoarele alegeri• ini!iati#a? Ilie ăcelariu – a con#ocat elita olitică românească la ,onferin!a de la iercurea

+ibiului> conferin!a a fost recedată de consfătuiri reliminare la Ara%o#" 8urda" ,lu" Bbrudetc (au sus!inut mai ales asi#ismul) – sco? să dea mandat delega!ilor la conferin!ă

• acti#i%tii din urul lui Yaguna au încuraat aderen!ii să articie la ,onferin!a de la iercure- V martie 1<M – ,onferin!a? mai mult de == de delega!i ale cluburilor electorale comitatense

• în desc5idere? Ilie ăcelariu – entru solidaritatea olitică a românilor • Eisarion Roman – sus!ine organi*area unui artid olitic deasura o!iunilor olitice

di#ergente> tot lo*inca solidarită!ii olitices6a 5otărât formarea @NR din 8ransil#ania" adotându6se rogramul %i tactica

- rogramul @NR din 8ransil#ania relua rinciiile rogramatice de la 1<< (mai u!in celesociale)• reafirma dorin!a de colaborarea e icior de egalitate cu toate na!ionalită!ile indeendente"

libertatea na!iunii române e ba*a rinciiilor de libertate" egalitate" fraternitate• rere*entarea roor!ională în 7ietă• func!ionari români în administra!ie" usti!ie" armată• restaurarea autonomiei 8ransil#aniei (unirea cu /ngaria e ilegală0)

- în ceea ce ri#e%te tactica" maoritatea au fost entru @B+IEI+" datorită sistemului electoral

discriminant eistent în 8ransil#ania" defa#orabil na!ionalită!ilor ] se face ael la legisla!ia#otată în 7ieta de la +ibiu %i anulată

- concetul de asi#ism> semnifica!ie

82

82



• nerecunoa%terea de românii din 8ransil#ania a noii formule de stat dualiste %i boicotarea luie această cale" roclamând re*isten!a fa!ă de regimul olitic din /ngaria" ce anulaautonomia 8ransil#aniei

- ,onferin!a a ales un ,omitet 4lectoral ,entral – ales la iercurea" condus de Ilie ăcelariu- s6a 5otărât înaintarea unui memoriu elicati# îmăratului" ce să re*inte o*i!ia oficială a

românilor> a fost redactat ini!ial de Aari!iu 7BR nu a întrunit sufragiile comisiei desemnate înacest sco• memoriul din 1< – de G.Aari!iu %i I.Ra!iu se imune iar

- disuta acti#ism6asi#ism? asi#ismul reurtea*ă un succes categoric" a#ând menirea de aclarifica o*i!ia românilor din 8ransil#ania fa!ă de dualism

- imortant este fatul că această ,onferin!ă a consacrat emanciarea mi%cării românilor de subtutela ierar5ilor" laici*area olitică• ierar5ii #or fi marginali*a!i• ,omitetul central electoral e unul laic

- reac!ia acti#ismului a fost una de critică a 5otărârii ,onferin!ei de la iercurea> iar reac!iaautorită!ii a fost di*ol#area ,omitetului ales" fără ca această măsură să ducă %i în realitate la încetarea acti#ită!ii ,omitetului" ce #a a#ea o eisten!ă c#asi6legală> 0 măsura" totu%i a lo#it înre*isten!a românilor

- între cele două artide din Aanat %i 8ransil#ania au eistat elemente de aroiere" uncterogramatice comune• eg? Aanatul sus!ine autonomia 8ransil#aniei

7BR s6au adotat două tactici diferite? acti#ism entru Aanat]@artium" asi#ism entru8ransil#ania – era necesară aroierea celor două organi*a!ii olitice" în #ederea unificării lor entru a sus!ine o olitică solidară din unct de #edere na!ional- această aroiere s6a înfătuit tretat" cu dificultă!i" alimentată de tensiunile confesionale

• centrul de greutate al acti#ismului era în urul curiei de la +ibiu (ortodoă0)" iar cel alasi#ismului în urul Alaului> 0 nu utem absoluti*a

- artidele organi*ate în 1<M nu erau nici ele unitare" omogene> eistau di#ergen!e de ordinrogramatic

1. @NR Aanat- la sfâr%itul anului 1<M? rima di*iden!ă" datorită nemul!umirii tinerilor din artid fa!ă de

rogramul adotat la 8imi%oara %i fa!ă de organi*area la ni#elul structurilor locale ale artidului• modelul entru tinerii de aici? $tinerii ce5i&

- decembrie 1<M? $,lubul românilor tineri& ia c5iar denumirea de artid> atitudine mai radicalăfa!ă de dualism %i statut foarte modern

- în rimă#ara lui 1<V=" tinerii au sus!inut ca %i candidat e ircea A.+tănescu" ce sus!inuserogramul lor?• libera întrunire• desfiin!area ,asei agna!ilor din @arlament %i +enat liberal• emanciarea femeii• scăderea imo*itelor

- dar gruarea tinerilor a a#ut o #ia!ă scurtă? cam duă un an umate re#ine în $artidul6mamă&" însă condi!ionat? duă ce se accetă anumite uncte din rogramul lor

- gruarea arădeană a tinerilor î%i #a ăstra indi#idualitatea în cadrul artidului %i rolul imortant în radicali*area @NR Aanat" mai ales fa!ă de dualism

- @NR Aanat – structură organi*atorică mai consistentă> a constituit organi*a!ii locale" s6a etinsână în teritoriul ,ri%anei %i însre " la ini!iati#a bi5orenilor? clubul electoral bi5orean

7BR la alegeri a a#ut re*ultate sub a%tetări (cau*a rincială? diferendele de ordin confesional> auafectat lo*inca solidarită!ii na!ionale" corul electoral românesc)- rimă#area 1<VC" ,onferin!a Na!ională organi*ată de @NR Aanat la înc5eierea ciclului

arlamentar 1<M61<VC" sub resiunea gruării tinerilor? modificarea statutului @NR Aanat• au articiat rere*entan!ii românilor din ude!ele Aanat" Ai5or" Brad" 3arand" ,rasna" +atu

are" +olnocul de iloc

83

83



• s6a remarcat rounerea lui Bleandru ocioni de formare a unui cor olitic na!ionalromân în monar5ie> rounere imortantă în #ederea unificării artidelor

• au recunoscut ca legitim asi#ismul 8ransil#aniei? fa#ori*area dialogului cu @NR8ransil#ania %i aroiere @NR6uri

• atitudine antidualistă fără ec5i#oc %i adotarea ca formă de ac!iune olitică a di#ersificăriimetodelor de re*isten!ă" rin îmbinarea lutei arlamentare cu manifestări ublice

îmotri#a dualismului• sistem electoral discriminatoriu? de aceea cer #ot uni#ersal – remieră în istoria

de*ideratelor olitice ale 8ransil#aniei• au accetat unctele cu caracter social din rogramul $tinerilor&7BR cu toate aceste ino#a!ii" rogrese ideologice" etindere geografică" în alegerile din 1<VC"@NR Aanat a a#ut un e%ec de roor!ii? C= de deuta!i români în @arlament" dintre care doar Verau rere*entan!i @NR Aanat – electoratul era confu*" confu*ie între!inută de for!elegu#ernamentale

- Bl.ocioni" Eicen!iu Aabe% – #or lua o măsură etremă? demisia din @arlament %i încuraareacurentului ce sus!inea generali*area asi#ismului rintre to!i românii din /ngaria %i aroiereade 8ransil#ania

C. @NR 8ransil#ania nu a reu%it să rogrese*e la ni#elul organi*ării institu!iilor locale datoritădi#ergen!elor acti#ism6asi#ism %i lisei de unitate din interirul gruării asi#iste" dar %i datorităordonan!ei ministeriale ce a inter*is func!ionarea artidului

- Ioan Ra!iu – ,onferin!a confiden!ială de la 8urda – constituie un nou ,omitet? 7euta!ia,entrală – cere organi*area urisdic!iunilor locale – a%adar" s6au creat organi*a!ii locale" însăau a#ut o eisten!ă efemeră> totu%i" s6au intensificat legăturile cu @NR Aanat• s6a etins concetul de solidaritate na!ională %i asura românilor din Auco#ina• multilicarea legăturilor cu mi%cările altor na!ionalită!i din /ngaria %i cu oo*i!ia mag5iară

- di#ergen!ele asi#ism6acti#ism erau cel mai mare obstacol în organi*area artidului la ni#ellocal• eg? Ala – atitudine critică îmotri#a celor ce au sus!inut artidul liberal mag5iar

- toamna 1<V1 – un sfert de #eac de când Yaguna era eisco? conferin!ă entru a deă%icli#aele confesionale %i olitice %i entru acti#area structurilor locale• un comitet ad65oc" ce #a re*ista însă foarte u!in

- se amlifică disutele asi#ism6acti#ism? con#ocare ,onferin!a de la +ibiu e K6 mai" o,onferin!ă acti#istă – s6a constituit un ,omitet Na!ional cu scoul regătirii unei noi ,onferin!eNa!ionale• tot la această ,onferin!ă s6a făcut o anali*ă a regimului dualist %i s6a rous articiarea

românilor la #ia!a arlamentară• relica a urmat e CV iunie 1<VC – ,onferin!a de la Blba Iulia" o conferin!ă asi#istă –

in#ita!i" rere*entan!i acti#i%ti> s6a rous o nouă interretare a asi#ismului" rounându6se în rima fa*ă articiarea românilor la alegeri arlamentare %i aoi boicotarea lucrărilor

@arlamentului de către deuta!ii ale%i – semn de aroiere asi#ism6acti#ism7e ceX 7atorită acensiunii curentului asi#ist %i ne#oii acute de a ob!ine o solidaritate na!ională• la Blba Iulia au fost mul!i delega!i? C1> do#adă a rogresului organi*ării olitice a românilor

din 8ransil#ania %i a rogresului organi*ării cluburilor electorale locale- cu toate aceste rogrese" la Blba Iulia" re*olu!ia finală a fost entru asi#ism general %i

nearticiarea românilor la alegeri

- ini!iati#a @rim6ministrului /ngariei în 1<VC entru a desc5ide tratati#e cu românii? l6a in#itat emitroolitul Ioan Eancea" iar acesta a transmis cailor celor două Aiserici dorin!a rim6ministrului mag5iar de a colabora cu ei %i cu rincialii lideri (Ra!iu" Aari!)• Yaguna a resins clar articiarea la aceste negocieri 7BR Eancea a dorit să articie• asi#i%tii trimit remierului mag5iar un memorand e structura @ronunciamentului de la

Ala? cer autonomie rin lege secială" duă model croat 7BR tratati#ele e%uea*ă %idatorită oo*i!iei @arlamentului ce nu a #rut să negocie*e cu liderii românilor

84

84



- răsândirea acti#ismului în #ia!a olitică a 8ransil#aniei #a fi orită odată cu #enirea la utere agu#ernului 8is*a alman" duă 1<VK> măsurile luate de acest gu#ern au confirmat o!iuneasus!inută de asi#ism %i au fa#ori*at asi#ismul" ce rogresea*ă raid

- 1<VK – încee un nou ciclu electoral• ianuarie 1<VK" ăcelariu are ini!iati#a con#ocării ,onferin!ei Na!ionale a @artidului entru a

reafirma asi#ismul %i a discuta roblema unificării @NR6urilor (Aanat ] 8ransil#ania) înnumele solidarită!ii

• ,onferin!a – în mai 1<VK – rere*entan!i români din ambele gruări> e reafirmat asi#ismul"men!inerea rogramului de la 1<< %i a de*ideratului autonomiei 8ransil#aniei> s6a ales un,omitet ,entral al @artidului" iar solidaritatea era tot mai uternică" c5iar dacă la ni#el localstăteau mai rost din unct de #edere al organi*ării

- C= iulie 1<V< – ,onferin!a de la +ibiu• G.Aari!iu? raort centrat e ideea solidarită!ii %i leda entru asi#ism• arobat asi#ismul> ales un nou ,omitet ,entral 4lectoral" cu re%edin!a la +ibiu

- insucces @NR Aanat în alegeri arlamentare? au consolidat artidul• #ara 1<<=" românii din Brad – re*olu!ie? ab!inerea de la alegeri> urma!i de cei din alte

regiuni (eg? 3arand)- aroiere dilomatică %i tactică- alban la utere? olitică mai dură fa!ă de minorită!i

• a%a se aunge la unificarea artidelor în 1<<1 la +ibiu? @NR a adotat noul rogram 7BRromânii din Aanat au dretul de a continua tactica acti#istă" entru că era mai fa#orabilăentru ei legea electorală

• din 1<<V %i Aanatul trece la asi#ism

@RIN,I@B84L4- ,on#en!ia de la @aris? tran*i!ia de la Eec5iul Regim la un regim modern arlamentar? re*ultăagregarea gruărilor olitice

- rocesul de formare a artidelor olitice moderne în Româniaenool? $Istoria artidelor olitice& – e#olu!ia forma!iunilor olitice române%ti" liberali %iconser#atori" are două etae

1. ideologicăDdoctrinară – se înc5eie e la aro 1<KM> încee imediat duă 1<C1" înmi%carea de memorii %i eti!ii ale boierilor? cristali*are doctrinară a celor două curente>rocesul se accentuea*ă în timul anului 1<<

,ornea %i 3amfir? a%otismul încetea*ă ca ideologie unitară odată cu /nirea @rinciatelor (solidari*area slăbe%te în fa#oarea o!iunilor olitice moderne)- regimul ,u*a a fa#ori*at constituirea gruărilor? conser#atoare" liberali radicali ] au oscilat

gruările de centru" moderate" care sub ,u*a au încercat să reali*e*e un artid de centru" cesă le adune" entru a ec5ilibra sectrul olitic românesc di#i*at între $ro%ii& %i $albi& 7BR aue%uat

- ,u*a %i6a întemeiat domnia e gruări moderate gen ret*ulescu" ogălniceanu" cerere*entau o ba*ă olitică îngustă? a%a se elică $falimentul& său• rin marginali*area gruărilor olitice" a îmiedicat cristali*area unor forma!iuni olitice mai

amle" mai uternice> mai ales duă 1< – rocesul de agregare al unor forma!iuni oliticemai mari a stagnat

- din 1<" noul cadru institu!ional %i constitu!ional a ermis un nou regim arlamentar" modern?e necesară etinderea gruărilor olitice> consolidarea" lărgirea lor

B. liberalii- 1< eistau mai multe gruări? liberalii radicali" liberalii modera!i (I.G5ica)" liberalii moldo#eni –

2ac!iunea Liberă %i Indeendentă din oldo#a (în urul lui N.Ionescu – intelectuali> etinderelocală" doar la ni#elul oldo#ei> o orientare liberal radicală ce se re#endică din ideile lui

85

85



Aărnu!iu" rofesor de dret ublic la /ni#ersitatea din Ia%i> atitudine reublicană îmotri#adinastiei străine" enofobi" antisemi!i" cer redistribuirea rorietă!ii funciare> îmotri#a unimismului> mai e numit %i $@artidul 7ascălilor& – mai ales rofesori din în#ă!ământulsecundar> nu a#eau #eleită!i entru a aunge la utere> doreau de*#oltarea curentului de oinie în oldo#a e ideile lor> au a#ut eisten!ă autonomă ână în 1<VK – îng5i!i!i de @artidul Liberal>organi*area locală în cluburi de mici dimensiuni> al!i lideri? @etru +uciu" Grigore ân*escu>ideile? răsândite mai ales de la catedră" entru a atrage simati*an!i tineri)

- eistau %i gruări liberale mai mici? cea a lui Eernescu" cea a lui ogălniceanu – fo%ti cu*i%ti" ce în rimii ani (1<V61<<) e*ită să intre în #ia!a olitică>

- Aoerescu" Aosianu" ,ristea Bntel (X) – sunt ersonalită!i indeendente ce se #or ralia raidnoului regim

A. conser#atorii- în 1<" aceea%i incertitudine> datorită diferitelor o*i!ii a#ute fa!ă de detronarea lui ,u*a- Lascăr ,atargiu" 7.G5ica" Grigore i5ail +turd*a au fost îmotri#a lui ,u*a> generalul

4manuel 2lorescu a fost cu*ist- mai omogeni" cel u!in în oldo#a

• Junimea – gruare olitică" afirmată mai ales în ultimii ani ai lui ,u*a (aro duă 1<)>

aare ca reac!ie fa!ă de modul în care s6a făcut moderni*area României> intră în acti#itateolitică din 1<

B. 1<61<V1 – liberalismul e în declin> ne#oia de maorită!i arlamentare – a%adar" era ne#oie deorgani*a!ii mai largi

- $ro%ii& au stagnat din acest moti# în rima fa*ă> totu%i" ei a#eau coeren!ă" discilinăorgani*atorică> c5iar %i6au etins nucleele din !ară" aungând să aibă influen!ă este ilco#(eistă totu%i o ba*ă socială slabă în oldo#a – burg5e*ie urbană slabă" mai ales alogenă)>• duă 1<< erau singura forma!iune mai înc5egată> militea*ă entru înc5egarea unui mare

artid liberal- 1<" +ocietatea Bmicilor ,onstitu!iei? roagandă olitică entru a sus!ine rinciiile

constitu!ionalismului" rin intermediul unor emisari? organi*ea*ă reuniuni> câ%tigă teren înrândurile burg5e*iei oră%ene%ti 7BR %i liberalii radicali erau eterogeni? din cam toate straturileora%ului• întruniri" banc5ete entru resiuni asura eecuti#ului %i a face ublice ideile rogramatice

ce îi animă• sunt minoritari în #ia!a olitică românească? au aelat la aceastră stradăHclasa de os din

ora%e" ca miloc de resiune olitică> îi aduc în stradă entru a î%i imune unctul de #edere- înc5egarea unei forma!iuni olitice mai mare – în etae> sco? de a încorora diferitele fac!iuni

• tactica radicali? de a e#olua în etae1 rima – constituirea unei coali!ii a cât mai multor forma!iuni liberale

• 1<V – $ro%ii& %i liberalii modera!i ai lui ogălniceanu – @actul de la ,oncordia> a#eaune#oie de influen!ă în oldo#a – necesitatea colaborării cu 2ac!iunea Liberă %iIndeendentă de la Ia%i> re!ul lătit de radicali? accetarea unor condi!ii imuse de2ac!iune" mai ales măsuri îmotri#a e#reilor" atitudini enofobe> succes? gu#ernarea e încredin!ată de ,arol cabinetelor liberale (1 martie 1<V – 1 noiembrie 1<<) –,.B.ret*ulescu" Yt.Golescu" Nicolae Golescu (0 cabinete)

• creierul coali!iei din 1<V? I.,.Arătianu – administra!ie formată din elemente liberaleradicale" în urul căruia înglobarea marelui artid liberal

- re*isten!a loelor masonice – dominate de conser#atori> dar eistă %i elemente liberale> liberalii?subminarea re*isten!ei loelor masonice din interior? comitate ti $carbonar& #s distrugere loesau transformare în elemente liberale

- liberalii constituie structuri organi*atorice?• Aucure%ti – ,omitet ,entral• Ia%i – ,omitet entru oldo#a• comitete ude!ene

86

86



- 1<< – când au fost obliga!i să ărăsească gu#ernarea (mai ales resiuni B/) a#eauorgani*are uternică> lider accetat e I.,.Arătianu" idealog e ,.B.Rosetti

- coali!ia liberală (,oncordia) nu re*istă (1<V61<<)? resiune ari @uteri" radicalii sedistan!ea*ă de 2ac!iunea Liberă %i Indeendentă ] lecarea lui ogălniceanu (1<< –formea*ă @artidul oderat îmreună cu G5ica)

- radicalii rămân cei mai uternici liberali" au oularitate în rândul oula!iei urbane %i dorin!ade artid unicDmare• dorin!a aceasta #a orni acum %i din rândul gruării moderate" dar neeistând un nucleu nu

#a a#ea succes• ână în 1<V" ideea unui artid mare liberal" aanaul liberalilor radicali

- duă 1<V=" rutura G5ica6ogălniceanu – radicalii? ini!iati#a entru noua coali!ie" ce să includăto!i liberalii• Gruarea G5ica era moderată" mică" dar cu mari ersonalită!i? ogălniceanu" G5ica"

7.B.+turd*a" Ioan Aălăceanu etc- 1<V= se reali*ea*ă coali!ia? ogălniceanu" G5ica" 2ac!iunea Liberă %i Indeendentă 7BR nu

re*istă decât ână în 1<V1" de ceX Nu s6a us roblema coali!iei" rămânându6se doar la stadiulde coali!ie

- marea cri*ă dinastică din 1<V1? e rimul lan trec for!ele conser#atoare> Lascăr ,atargiu>

liberalii aunge în oo*i!ie – #or duce roiectul artidului mai dearte

A. 1<61<V1 – conser#atorii – frac!iona!i" nu eistă organi*are- func!ionau mai mult în urul unor lideri olitici- în oldo#a" unul din rimii conser#atori ce #i*a ralierea? Grigore i5ail +turd*a

• 1< – ,omitet ,entral la Ia%i" organ de resă $,onstitu!iunea& 7BR e%ec- Junimea – #s 2ac!iunea Liberă %i Indeendentă" delimitându6se clar de radicali" liberali> inclusă

în rândul conser#atorilor" asemenea lui G..+turd*a" anolac5e ,ostac5e 4ureanu- lan de reorgani*are – 1<V? îmotri#a eansiunii liberalilor în oldo#a 7BR nu aderă toate

gruările- %i în untenia" din 1<" au loc astfel de tentati#e? 7imitrie G5ica" Easile Aoerescu – încearcă

să alcătuie un @artid are al -rdinei• conser#ator moderat" a încercat să #orbească în numele întregului conser#atorism dar a

e%uat• Aoerescu a fost aroiat de ogălniceanu" dar acum #rea un artid de centru %i încearcă

alian!ă cu conser#atorii modera!i ai lui 7.G5ica- @artidul are al -rdinei are o orientare centristă" dar nu rea au mare ade*iune- 1<V" tentati#a centristă este reluată de *iarul $8erra& – se gruea*ă Juna dreată (@.@.,ar"

@.@ascalX) – conser#atorism moderat" entru democra!ie> ,5.8ell" 7.G5ica" @etru a#rog5eni"E.Aoerescu• sfâr%itul lui 1<V? manifest olitic ce ărea a fi actul de na%tere al unui artid conser#ator

7BR a fost o colaborare #remelnică- idee reluată de 7.G5ica" E.Aoerescu – *iarul $@resa&> o*i!ie centristă" moderată> serau să

atragă liberali ca G5ica" ogălniceanu- gruarea de centru – oficial? act semnat la Sotel ,oncordia 7BR ână în iarna lui 1<V= – o

arte din gruări leacă (eg? a lui ogălniceanu)- totu%i" în #ara lui 1<V= – un nou manifest al celor două nuan!e moderate (conser#atori %i

liberali)? anun!ă @artidul -rdinei (4.2lorescu" ,onstantin Arăiloiu" Grădi%teanu" 8ell" 7.G5ica"E.Aoerescu) – eterogen

2ormarea @NL liberal- înc5egarea @NL – re*ultat al unui roces comle" lung" de clarificare rogramatică %i

doctrinară• 1<V161<VK – anii marii gu#ernări conser#atoare 6teren foarte #ast de colaborare %i

organi*are a liberalilor afla!i în oo*i!ie• încă de la înceut? aroierea liberalilor e lan ideologic %i necesitatea unei clarificări

ideologice – congresul @resei Liberale ($Românul&" $8rometa ,ara!ilor&" $G5imele&"$Informa!iunile&) – toamna 1<V1" Ia%i? raort asura situa!iei !ării %i stabilire conduită

87

87



comună> rol? difu*area ideii de coagularea ideologică %i doctrinară – rogram comun?elemente liberale %i na!ionale

• aoi" ne#oia unei integrări organi*atorice – set 1<V1 ia na%tere ,lubul /niunea Liberală –a organi*at cluburi similare în ora%ele din România

• 1<VC – liberalii radicali roun o reunire a tuturor oamenilor olitici de con#ingeri liberale într6o /niune Liberală

•

1<V – an al negocierilor> aroiere radicali de ceilal!i liberali" mai ales de cei ie%eni• 1<V – fu*iunea a#ansea*ă mai ales aroiere moldo#eni6munteni – entru sus!inerea

ideilor democratice %i datorită aroierii alegerilor din 1<VK• ianuarie 1<VK – ,omitetul ,entral 4lectoral – coordonarea acti#ită!ii olitice la scara !ării ]

Ligă 4lectorală entru a regăti electoratul• mai 1<VK – alian!ă la ni#elul corurilor? un ba*ele unei alian!e arlamentare> accelerare

integrare organi*atorică• #ara 1<VK? ,oali!ia de la a*ar @a%a – ba*ele @NL> toate fac!iunile liberale? radicalii lui

Arătianu" modera!ii lui ogălniceanu" Ioan G5ica" B.G.Golescu" Eernescu" 2ac!iunea Liberă%i Indeendentă ] di*iden!a conser#atoare a lui anolac5e ,ostac5e 4ureanu

• iunie 1<VK – ublică rogramul (rinciiile olitice" sociale" economice) în $Blegătorul

liber&• K iunie 1<VK – $Românul& dă ublicită!ii numele liderilor liberali ce au intrat %i @artid %i auales un comitet de CK membriHorgan conducător? I.,.Arătianu" 7.Arătianu" N.2le#a" B.G.Golescu" .ogălniceanu" anolac5e ,ostac5e 4ureanu

• nucleu organi*atoric? $ro%ii& – e structura lor se constituie structurile @NL- #ara 1<VK? final al acestei organi*ări" fu*iune" integrare

• sediul? a*ar @a%a (casa lui)• organi*a!ii locale – eg? @ite%ti" Ia%i – foarte uternice• cu oficiosul? *iarul $Românul&

- 8inerii Liberali? /niunea 7emocratică Română – lider? N.2le#a- #ara 1<V – uniunea organi*atorică se înc5eie – mare artid olitic în urul lui I.,.Arătianu %i

,.B.Rosetti – îi elimină e anolac5e %i e ,ălinescu2ormarea artidului conser#ator - 1<V=" 1<V1 – România trece rintr6o cri*ă olitică" cri*ă dinastică – mi%cări anti6dinastice %i

încercarea lui ,arol de a da o nouă constitu!ie ] scrisoarea desc5isă adresată 4uroei entrua recunoa%te indeenden!a României %i a întări dinastia> la ba*a mi%cărilor antidinastice?radicalii liberali

- în fa!a ericolului de destabili*are a !ării" Lascăr ,atargiu? reunire a gruurilor conser#atoare> eaccetat ca lider • L.,atargiu se une în sluba lui ,arol %i e accetat• în coali!ia conser#atoare mai intrau? 7.G5ica" anolac5e" 2lorescu" Grigore i5ail +turd*a"

,5.8ell" N.ret*ulescu" @etre a#rog5eni" G5.,osta 2oru" Junimea" Juna 7reată• organul de resă? $@resa&" $Indeenden!a Română&" $,urierul Aucure%tiului&" $-inia

@ublică&• coagularea unei mari coali!ii conser#atoare în urul lui L.,atargiu" dar nu eistă un artid

olitic" entru că s6a ăstrat indi#idualitatea" nu eistă o organi*a!ie centrală %i niciorgani*a!ii locale

- cre%te influen!a conser#atorismului german? contet interna!ional fa#orabil- Junimea are o o*i!ie aarte în coali!ie" c5iar dacă l6a sus!inut e Lascăr ,atargiu> nu se

identifică integral cu ansamblul conser#atorismului• roria indi#idualitate doctrinară

- 1<VK – di#ergen!e în sânul coali!iei• anolac5e trece la liberali – a*ar @a%a

• Easile Aoerescu – se desrinde în toamna lui 1<VK• 7.G5ica – în iarna lui 1<Vacu*ă e L.,atargiu de o*i!ie retrogradă %i autoritarism ecesi#

88

88



- rimă#ara 1<V? reluată ideea artidului centru cu 7.G5ica %i G.G.,antacu*ino – un ba*ele@artidului ,onser#ator Liberal 7emocrat – f.eterogen> sco? forma!iune de centru" *iarul$@resa&

- noul organ de resă" $8imul& – 1<V> se crea*ă în urul lui anolac5e> organi*a!ieconser#atoare cu statut roriu (1<V<) – nucleul #iitorului artid> gra#itau în urul lui Junimea %igruarea lui Grigore i5ail +turd*a• în #ederea fu*iunii organi*atorice? camanie a *iarului $8imul&

- februarie 1<<= – L.,atargiu" 2lorescu" 8itu aiorescu" Easile @ogor" La5o#ari etc – ausemnat rogramul %i statutul artidului conser#ator> actul de na%tere al @artidului ,onser#ator

- noul artid? model organi*atoric – cel liberal• ,lub @olitic ,entral – nucleul conducător> << membri• con#oacă Bdunarea Generală a @artidului – ini!ial? tot << membri• constituie ,luburi ude!ene în toată !ara" duă modelul liberal• ,omitetul @ermanent? re%edinte" #ice6re%edinte" K membri Heecuti#ul

- sre deosebire de modelul liberal doresc un sistem mai uternic centrali*at" în care eecuti#ulsă facă oficiile de conducere a treburilor olitice 7BR ,lubul @olitic ,entral subordonea*ăfoarte strâns cluburile ude!ene

- rimul %ef al artidului? anolac5e ,ostac5e 4ureanu – rogram %i ână în set 1<<1 e înfrunte> acum se desă#âr%e%te organi*area artidului %i e ales Lascăr ,atargiu

- set 1<<1 – aduce în interiorul artidului toate gruările ce au e*itat în 1<<= – eg? 8ineriiJunimi%ti

- 1<<1 – rima eliminare? Grigore i5ail +turd*a – #a forma $7emocra!ia Na!ională& colaborândcu ,5.8ell" dar entru scurt tim> #a re#eni în artid

- 1<V – in#itat la gu#ernare @NL – tocmai entru că era mai uternic" înc5egat" unitar> dominăână în 1<<< – marea gu#ernare liberală• în oo*i!ie" artidul conser#ator – să atenue*e efectele reformelor liberale

89

89



CU!E 1? 0 Istoria !om%niei- >ocşan1<V<61M1 – Eia!a olitică în România- duă ră*boiul de indeenden!ă" cucerirea indeenden!ei na!ionale a României –

consecin!e entru #ia!a olitică românească %i entru sistemul olitic românesc- din 1<V – se oate #orbi de o stabili*are a #ie!ii olitice interne" ca urmare a #enirii

@NL la conducerea !ării – ână în 1<<<? marea gu#ernare liberală> stabilitate datorită?• oliticii ec5ilibrate a dinastiei? a sus!inut @NL la gu#ernare• restigiul e care l6a câ%tigat @NL în urma câ%tigării indeenden!ei" roclamării

regatului %i a rogramului reformator - la ni#elul artidelor olitice? stabili*are a rogramelor" doctrinelor" structurilor (1<<=6

@artidul ,onser#ator) organi*a!ionale" în urul nucleelor de lideri %i a conducerilor centrale stabilite rin actele de na%tere a artidelor

- eistă organi*a!ii centrale" clarificare doctrinară 7BR eistă %i anumite modificări alestructurilor organi*atorice esen!iale ale artidelor" ce nu au afectat totu%i integritateaartidelor? di*iden!e din ambele artide

B. din cadrul @NL- 2ac!iunea Liberă %i Indeendentă – se deta%ea*ă tretat> oscilea*ă între @,6@NL- Liberalii modera!i din urul lui ogălniceanu %i cei din urul lui Eernescu? s6au roclamat

Liberalii +inceri

- duă ră*boiul de indeenden!ă" @NL se etinde decisi# este ilco#" în oldo#a? se înc5eie %i acest roces (în oldo#a" @NL o*i!ii imortante)

- di*iden!ele" mai u!in e#idente ână în 1<<1> odată cu roclamarea Regatului %i noulroiect de re#i*uire a ,onstitu!iei? disensiuni> unele gruări trec c5iar în oo*i!ie

- factor ce a contribuit la deta%are? roiectul de re#i*uire a ,onstitu!iei" ce nu a fostagreat în câte#a uncte fundamentale de aria radicală din @NL" gruată în urul lui

,.B.Rosetti" 7.Arătianu- alt factor? colaborarea @NL cu unimi%tii" mai ales încercarea lui Arătianu de a folosi unimi%tii îmotri#a di*iden!elor" aducându6i la gu#ernare %i dându6le o*i!ii imortante(eg? ambasa @@,ar la Eiena – duce la semnare tratat cu 8rila Blian!ă)

- în rest" stabilitate olitică internă> fa#ori*ată %i de garan!iile de securitate ob!inute deRomânia rin actul din 1<< (aderarea la 8rila Blian!ă)> @NL reu%e%te să treacă rin@arlament" să legifere*e reforme în siritul doctrinei liberale> eg?• legi ri#ind garantarea dreturilor cetă!ene%ti" alegeri libere• îmrorietărire însură!ei ] lutători în ră*boiul de indeenden!ă• lege entru restituire loturilor – 1<VMDlegea Rosetti – loturile rimite de la ,u*a %i

înstrăinate

90

90



• înfiin!area ANR – ca bancă de scont – în urul ei se #a cristali*a sistemul bancar %ide credit românesc" ce #a de#eni un imortant fief al @NL – se #a construi o elităeconomică %i olitică cu utere deci*ională mare)

- alte legi romo#ate de @NL?• descentrali*are administrati#ă• organi*are inister de 4terne în conformitate cu noul statut al României" de duă

1<V<? rere*entarea României e lan interna!ional• legea entru înfiin!area Bcademiei Române (1<VM) – continuarea #ec5ii +ocietă!i

Bcademice (,arol" 1< – reluat un #ec5i roiect al lui ,u*a)• organi*area armatei

- încununarea? martie 1<<1 – roclamarea regatului> domnitorul ,arol de#ine rege?cre%te restigiul dinastiei %i al României în sa!iul central %i +4 euroean

- entru a face fa!ă di*iden!elor ce se manifestă în artid" I,Arătianu a încercat să aducă în scenă %i alte for!e olitice" entru a le contrabalansa? aroiere de Junimea (clar conser#atoare0 – ambi!ia lui @@,ar de a ocua func!ii ublice)• de ce a mai dorit Junimea această aroiereX @entru că roclamarea regatului nu a

fost sus!inută de conser#atori" iar Junimea s6a aroiat de @NL entru că se doreaindeendentă fa!ă de @,onser#ator? din martie 1<<1" @.@.,ar face ublicrogramul olitic Junimea în @arlamentul României" semn al indeenden!ei lor fa!ăde @artidul ,onser#ator

- rogramul $4ra Nouă&?• democrati*area României s6a făcut de sus în os ] situa!ia eistentă în 1<<1"

trebuia considerată unctul maim al democrati*ării> acest unct nu trebuia deă%it în #iitor" nu mai erau necesare noi reforme olitice" România trebuia să consolide*erogresele de ână în 1<<1

• rgramul s6a numit $4ra Nouă& – considera că desc5ide o nouă eră în e#olu!iaolitică a României %i dorea să se deta%e*e de rogramul @artidul ,onser#ator" ecare îl considerau insuficient în raort cu doctrina %i o!iunile lor rogramatice?i*olare Junimea în #ia!a olitică %i aoi" aroiere de @NL (@.@.,ar de#ineambasador la Eiena)

- integrarea Junimea în gu#ernare n6a fost arobată de aria radicală a @NL" care încee să se deta%e*e tot mai mult de @NL condus de I.,?Arătianu> ână în 1<<1"gruările ce se deta%ea*ă intră în oo*i!ie cu @NL %i încearcă să facă un front comunsub denumirea -o*i!ia /nită (Liberalii +inceri" Liberalii odera!i" 2ac!iunea Liberă %iIndeendentă ] 0 @artidul ,onser#ator) – ână în 1<< se cristali*ea*ă> în 1<< – intră în coali!ie mai largă> ulterior #a fu*iona în @artidul Liberal ,onser#ator (foarteeterogen)Hoo*i!ia @NL

-

deta%area acestor di*iden!e %i trecerea lor în oo*i!ie entru că?• moderarea doctrinei %i a rogramului olitic a @NL" auns la gu#ernare? au

abandonat lo*incile radicale de la 1<<• radicalismulHcurent olitic ce eista în întreaga 4uroă %i se deta%ea*ă de liberalii

roriu6*i%i (eg? Italia)> două gruări au ilustrat în articular afirmarea unui curentradical românesc? 7umitru Arătianu" ,.B.Rosetti – desrinderea lor de @NL încee în 1<<C" duă roclamarea regatului %i duă ce rogramul de re#i*uire a,onstitu!iei e făcut ublic de @NL> desrinderea se înc5eie în 1<<

• în #idul lăsat la stânga? artidul liberal- care e ba*a socialăX

• entru 7.Arătianu" ,.B.Rosetti – mai ales burg5e*ia urbană" mică %i milocie" ce nuagrea*ă mereu solu!iile olitice rouse de liberali> au fost o 2ac!iune radicală deoo*i!ie> din 1<<K intră în -o*i!ia /nită – @artidul Liberal ,onser#ator

- ână în 1<<" @NL trece rin @arlament legi?

91

91



• 1<<C – în#oieli agricole• 1<< – modificarea ,onstitu!iei> domină oera lor legislati#ă %i a contribuit la

fărâmi!area for!elor olitice> I.,.Arătianu a#ea ca sco? scădere nr colegi electorale"lărgire dret de #ot #s 7.Arătianu],.B.Rosetti ce doreau colegiu unic> liberaliisinceri ] @.,onser#ator erau îmotri#a oricărei re#i*uiri

7BR @NL de!ine maoritatea în ,ameră – trec rocesul de re#i*uire a ,onstitu!ie?

colegii electorale (C entru +enat)" denumirea de Regat" desfiin!area găr*ii ci#ice"etinderea legilor %i asura 7obrogei

- 1<<161<<? cea mai fertilă erioadă entru consolidarea olitică %i economică aRomâniei> cristali*area unei societă!i de ti burg5e* %i afirmarea societă!ii caitaliste

- 1<<K61<<V – @NL alunecă sre o olitică autoritară a lui I.,.Arătianu (în artid %igu#ern) – se i*olea*ă tot mai mult în interiorul artidului %i #a face loc nemul!umirilor"controlea*ă centrali*area de sus în os – erioada #i*iratului lui I.,.Arătianu

- gruarea lui 7.Arătianu %i ,.B.Rosetti disar" se toesc în -o*i!ia /nită – radicalismul#a fi continuat de alte gruări radicale" cum ar fi cea a lui @anu sau Gruarea 8inerilor (lansată de I.,.Arătianu %i condusă de Nicolae 2le#a – stânga0)

- din 1<<K" @artidul Liberal ,onser#ator – toate gruările de oo*i!ie (ână în 1<<V) –camanie etraarlamentară ce duce la căderea gu#ernului Arătianu" în 1<<<

- la C= martie 1<<< – Junimea" în frunte cu 85.Rosetti- de ce cădereX

• 1C ani au dus la u*ură• #iolen!a oo*i!iei – a scos în stradă oula!ia" a ridicat satele din urul Aucure%tiului

- de ce regele a adus la gu#ernare o gruare mică %i cu influen!ă slabăX• regele a#ea ne#oie de consolidare %i suorta mi%cări antidinastice ale -o*i!iei

/nite• Junimea – entru că a#eau un rogram relati# clar" coerent (1<<1 – $4ra Nouă&)" ce

a#ea c5iar re#ederi ce #i*au solu!ionarea roblemei !ărăne%ti• ne#oia de a lini%ti satele re#oltate în 1<<<• entru că -o*i!ia /nităD@artidul Liberal ,onser#ator nu era un artid olitic> nu

a#ea %anse de a re*ista în tim – Junimea nu a intrat în @artidul Liberal,onser#ator

• ra!iunile de olitică eternă – continuitatea oliticii eterne" alături de 8ria Blian!ă(@.@.,ar a negociat %i semnat aderarea României la 8rila Blian!ă)

- rogramul de gu#ernare al lui 85.Rosetti? $Bel către alegători& – o serie de re#ederi• descentrali*area administra!iei• consolidare rorietate mică %i milocie

- ini!iati#e unimiste?• introducerea formală a mo%tenitorului tronului în #ia!a constitu!ională a României• două legi imortante?1. legea entru înstrăinarea unei ăr!i din bunurile statului• un sfert din mo%iile mai mari de == 5ectare" re*er#ate entru a fi arcelate %i

#ândute în loturi de 1=6CK 5ectare !ăranilor ce doreau> loturi alienabile %i di#i*ibileC. legea ri#ind în#oielile agricolemăsuri luate în fa#oarea satelor re#oltate în 1<<<

- gu#ernul 85.Rosetti este obligat să se retragă la sfâr%itul lui martie 1<<M – urmea*ă oerioadă de instabilitate olitică? s6au succedat gu#ernări – Lascăr ,atargiu" anu(ână în februarie 1M<1) – au regătit terenul entru unificarea conser#atoare – ce să

aducă la conducere un gu#ern de largă concentrare conser#atoare- din feb 1<M1" câte#a luni? 2lorescu – regăte%te gu#ernarea conser#atoare din 1<M161<MK

92

92



- 1<<M61<M1 – @artidul Liberal ,onser#ator se destramă – di*iden!e conser#atoare re#in în @artidul ,onser#ator

- 1<M161<MKHeresia unită!ii for!elor conser#atoare• clarificată situa!ia din sistemul olitic românesc> disare @artidul Liberal

,onser#ator • imresia de unitate a taberei conser#atoare – Junimea intră la gu#ernare în 1<M1 cu

ansamblul artidului- cristali*area a două arii din ambele artide olitice?

1. entru cercurile cu interese burg5e*e – industriale" financiareC. entru cercurile marilor rorietarirogramele celor două artide – diferen!ele se estomea*ă

(în te*a de doctorat" 2lorin @laton #orbe%te de această aroiere" adotarea unui stil de#ia!ă de către 1" asemănător cu C> adatarea la economie a C)

• #a fi dificil entru rege să ote*e %i se aunge la sistemul $rotati#ei gu#ernamentale&(atru ani fiecare artid)

- în 1<MC" @artidul ,onser#ator ublică rogramul de gu#ernare? $Bel către alegători& –

reia foarte multe elemente enun!ate în 1<<1 de $4ra Nouă& %i de gu#ernul unimist din1<<<• legi cu caracter agrar • reforma în#ă!ământului• legea minelor • reorgani*area armateirogramul rele#ă fatul că unitatea din tabăra conser#atoare s6a făcut în urul ideilor Junimii %i că Junimea ca %i gruarea #a a#ea un cu#ânt decisi# de sus în erimareadoctrinară %i rogramatică a @artidului ,onser#ator

- marea gu#ernare conser#atoare s6a remarcat rin câte#a legi cu un imact deosebiteconomic %i social• 1<M – legea în#oielilor agricole – demonstrea*ă reocuarea gu#ernului

conser#ator de a se adata la ne#oile societă!ii române%ti" obligat să î%i asume %iun rogram agrar> dorin!a Junimii de a da o solu!ie c5estiunii agrare

• legi ri#ind degre#area administra!iei centrale %i sarcini fiscale %i întărireaadministra!iei în lan local

• 1<MK – legea minelor – insirată de unimi%ti> această lege a nemul!umit mariirorietari din @artidul ,onser#ator" ce îl elimină e @.@.,ar de la succesiunea@artidului ,onser#ator

- 1<MK" regele aduce la gu#ernare @NL – refăcut în erioada oo*i!iei> a adunat

di*iden!ele ce re#in- moartea lui I.,.Arătianu în 1<M1 – #a fi urmat de fratele său" 7imitrie Arătianu" re#enit

în @NL> în final" a fost ales ca lider @NL? 7.B.+turd*a (ână la înceutul secolului )- curentul radical se afirmă rin @anu (tradi!ia lui ,.B.Rosetti) – rogram aroiat de cel

socialist? a %i colaborat cu sociali%tii în alegerile locale (lo*inci recum? $îmrorietărirecontinuă a !ăranului&" $salariu minim e economie&" $creare sindicate rofesionale& etc)> în 1<M se #a constitui @artidul +ocial 7emocrat – cu mari reten!ii

- tentati#ă de înfiin!are a unei @artide :ărăne%ti – ,onstantin 7obrescu Brge% – dăublicită!ii un rogram ce oscilea*ă între un rogram radical %i cel unimist" ri#indroblema !ărănească• #ân*are mo%ii de către stat %i #ân*are mo%ii ale ,oroanei• acordare loturi !ăranilor ce a#eau mai u!in de cinci 5ectare• Aancă Rurală

93

93



- oate că regele i6ar fi dorit tot e liberali la utere" dar e%ec? #in conser#atorii în fruntecu Lascăr ,atargiu" ce moare însă – se ridică roblema succesiunii la conducerea@artidului ,onser#ator

- c5iar dacă negocierile anterioare îl indicau ca %i succesor e @.@.,ar" legea minelor determină rorietarii funciar să îl elimine e @.@.,ar de la succesiune? câ%tigăG5eorg5e Grigore ,antacu*inoHNababul – mare rorietar> consecin!e imortante

entru @artidul ,onser#ator • îndeărtea*ă Junimea de la unificarea delină cu @artidul ,onser#ator • indi#iduali*ea*ă gruarea unimistă

- G.G.,antacu*ino – arilie 1<MM6iulie 1M== – eresia unor for!e olitice eterogene> nua rere*entat întreg @artidul ,onser#ator

- 1<MM" rogram de gu#ernare al @artidului ,onser#ator – nu rea a adus lucruri noi>România se afla într6o cri*ă financiară gra#ă?

- liberalii în oo*i!ie – refac unitatea (reincororare di*iden!e" mai ales 7raeli%tii %irecunosc autoritatea delină a lui 7.B.+turd*a)> ce e nouX Intrarea social6democra!ilor în 1<MM în @NL – $8rădarea genero%ilor& – social6democra!ii intră aroae 1== în @NL – eresia re#i*ionismului ce a bântuit social6democra!ii din 4uroa> ce suneare#i*ionismul? în societă!ile mai ales agrare" înaoiate" nu se ustifică o solu!ie social6democrată> unicul artid ce oate duce la democrati*are este @NL• negocierile? din 1<M< – ,onstantin +tere (social6democrat)• $intrarea genero%ilor$ în @NL a consolidat aria stângă a @NL – mult mai la stânga

decât 7.B.+turd*a• genero%ii #or romo#a candidatura lui Ionel Arătianu la conducerea artidului?

moment ce a sc5imbat raortul de for!e în @NL – consisten!a stângii ] gruul din urul lui Ionel Arătianu

- acti#itatea gu#ernului conser#ator • măsuri entru a redresa situa!ia financiară deficitară a !ării> contractare îmrumuturi

eterne – c5iar de*astruoase? scandaluri financiare (eg? scandalul gruului france*ce a rimit concesiunea amenaării ortului ,onstan!a)> cre%te fiscalitatea? aro1M== era foarte greu de suortat>

• măsuri entru întărirea aaratului administrati# %i reresi#" ca urmare a roagandeisociali%tilor la sate" ] cri*ă agrară de roor!ii

• se rofilea*ă olitica conser#atoare entru a aela la caitalul etern" străin – $aor!ilor desc5ise$ – fa#ori*a #enire caital străin %i s6a încercat să se dea o lo#iturăcaitalului liberal concentrat în urul ANR

- roblemele financiare care au afectat oula!ia rurală %i urbană – o grea lo#itură datămeseria%ilor români" lo#i!i de concuren!a marii industrii" ruinând masi# meseria%ii mici

(1<MM61M== – erioadă foarte grea – mi%cări sociale)- cri*ă în timul lui GG,antacu*ino – încearcă solu!ii de comromis• fu*ionare liberali cu unimi%ti – dar tratati#ele au e%uat datorită condi!iilor grele use

de Junimea (eg? să nu se lărgească dretul de #ot)• tratati#e entru constituirea unui gu#ern de concentrare conser#atoare?

G.G.,antacu*ino %i Junima – tratati#e la ni#elul liderilor" dar e%ec datorită disutelor eistente în tabăra conser#atoare entru surema!ie în artid

- unitatea e lan gu#ernamental s6a reali*at datorită dificultă!ilor financiare? #ara 1M== –regruarea for!elor conser#atoare> re!ul unită!ii? în!elegerea ,antacu*ino (re%eden!ieartid) 6@.@.,ar – de#ine remier" conduce gu#ernul

- iulie 1M==6feb 1M=1? în fruntea gu#ernului @.@.,ar – eonentul unită!ii for!elor

conser#atoare> se lansea*ă 8ac5e Ionescu ca %i conser#ator" dar în oo*i!ie 6 a#easus!inerea imortantă în @arlament a ersonalită!ilor conser#atoare nemul!umite

95

95



- unificarea for!elor conser#atoare nu e rimită fa#orabil de to!i conser#atorii? disutaburg5e*i6mari rorietari se adânce%te tot mai mult – demonstrea*ă că fu*iunea a fostuna de conunctură" datorită ne#oii redresării financiare a !ării

- nu eistă un rogram coerent al gu#ernului conser#ator entru a re*ol#a roblemafinanciară> @.@.,ar nu aduce nimic nou fa!ă de G.G.,antacu*ino – combătut c5iar demembrii roriului artid

• se ba*a e concesii în domenii imortante (eg?etrol)" cre%tere imo*itelor – re*ultăoo*i!ia liberalilor %i nemul!umiri sociale? demisia gu#ern @.@.,ar în februarie 1M=1

- di#ergen!ele rere*intă %i eresia unui conflict• tinerii conser#atori – elemente burg5e*e" conduse de 8ac5e Ionescu• marii rorietari – ,antacu*ino – nu doreau concesii %i renun!are la o*i!iile din

artid> nu reconsiderare rogram artid (de%i eistă robleme mari în societateO)- în februarie 1M=1" la conducerea !ării? @NL – în sânul lui se simte #ântul înnoirii %i

sc5imbărilor rofunde în organi*are" doctrină" rogram- cri*a financiară" ne#oia de a re*ol#a această roblemă %i de a restabili creditul !ării e

lan etern %i intern" aduce @NL – ce a#ea roiecte olitice ce #i*au rogresul

economic %i olitico6social• de*#oltarea industrială• ri#ind solu!ionarea c5estiunii !ărăne%ti etc

- atu6uri entru @NL?• rogram mai aroiat de roblemele !ării• eista garan!ia că noul gu#ern (7.B.+turd*a) #a ăstra orientarea eternă a

României (8rila Blian!ă)• cât au stat în oo*i!ie" @NL au refăcut unitatea – aarent doar" entru că acela%i

fenomen ca %i în ca*ul @artidului ,onser#ator? luta unei gruări tinere" liberale" înfrunte cu 4ugeniu ,arada (doreau la conducerea @NL o ec5iă nouă" condusă deIonel Arătianu %i eliminarea bătrânilor liberali" ce nu a#eau roiect reformator no#ator)

- gu#ernul liberal? o serie de ini!iati#e necesare %i foarte bine gândite?• legi entru redresarea situa!iei financiare – o olitică de economii drastice bugetare

– scăderea c5eltuielilor fără recedent> scad c5eltuielile olitice" olitică de scăderea salariilor etc

• altă formă entru redresarea financiară? con#en!ia cu ANR – mare succes liberal>@NL de#ine $stăânul ANR&" ce #a fi rincialul instrument de redresare financiară a!ării

- în această erioadă a gu#ernării liberale" @artidul ,onser#ator se află în oo*i!ie –di#ergen!ele se adâncesc" mai ales datorită lutei entru surema!ie în artid• Junimea – congresul unimist – entru a câ%tiga ade*iunea a cât mai mul!i

conser#atori" se roclamă singurii continuatori %i rere*entan!i ai @artidului,onser#ator> dau tot mai mult imresia că doresc să de#ină un artid de sinestătător

• Junimea câ%tigă teren în @artidul ,onser#ator în detrimentul conser#atorilor tradi!ionali

- legisla!ia gu#ernului liberal este remarcabilă" cu efecte immediate• 1M=C – legea meseriilor – legea isir (X) – entru a otoli nemul!umirile

meseria%ilor" ruina!i de marea industrie> instituie corora!iile de meseria%i – în careintrau lucrători %i atroni" iar gu#ernul liberal câ%tigă un mare ascendent în rândul

meseria%ilor • entru !ărani – insirator +iru Saret – a de*#oltat la sate o mi%care în fa#oarea!ăranilor ($5aretism&) – e fondul curentului lansat de sămănătorism> crearea unor

96

96



cluburi" cămine culturale" biblioteci" editare ga*ete entru oor? entru luminare %iascensiunea acestor categorii sociale" crearea unor cooerati#e %i bănci oulare?efecte socio6economice

- în siritul acestui curent?• 1M= – legea Aăncilor @oulare – sus!inută de +iru Saret> în#ă!ătorii sunt

mobili*a!i în sate să constituie Aănci @oulare – ,asa ,entrală a Aăncilor @oulare

era organismul central7e ceX motri#a cămătăriei în mediul rural> îmrumuturi a#antaoase mai ales entru!ăranii sol#abili

- 1M=" mare secetă – @NL – măsuri entru sriinul !ăranilor? distribuie orumb- în urul %i cu sriinul Aăncilor @oulare se nasc ob%tile săte%ti – sco? îmotri#a

intermediarilor (marii rorietari arendau" arenda%ii subarendau)> ob%tile săte%ti unloturi de ământ în arendă la diso*i!ia !ăranilor

- noul tarif #amal rotec!ionist – tariful ,ostinescu- 1M= – c5estiunea etrolului – lege rin care se une caăt secula!ilor cu terenul

etrolier> inaugurea*ă o olitică rorie a @NL în c5estiunea etrol? $rin noi în%ine& –nu eclude colaborarea cu caitalul străin 7BR în condi!ionea*ă să cooere*e cucaital românesc %i să dea osibilitatea de manifestare caital românesc %i săasocie*e for!e de muncă românească

- 1M=C – legi de organi*are a oliticii generale %i comunale – scoasă de sub controlulfor!elor olitice

- 1M= – entru organi*are comune rurale autonome – ce a#eau acces la #ia!a olitică a!ării

- @NL s6a retras de la conducerea !ării în 1M= %i datorită di#ergen!elor din sânulartidului" datorită tinerilor liberali sus!inu!i de $genero%i&> cu sriinul -cultei Liberaledin urul ANR au us mâna e artid %i e *iar ($Eoin!a na!ională&) – doreau să ducălucrurile ână la ultima consecin!ă

- decembrie 1M= – gu#ernarea G.G.,antacu*ino – s6a îmăcat cu 8ac5e Ionescu>gra!ie ac!iunii lui 8ac5e Ionescu din 1M=K" 8urcia recunoa%te statutul de minoritateentru oula!ia română din acedonia (dret de %coli" biserici" de a constituicomunită!i)

- legisla!ia conser#atoare?• legea entru rotec!ia muncii femeilor %i coiilor – inter*icerea muncii de noate t

coii• legea entru înfiin!area casă de asigurări entru !ăranii români• legea concesiunii etroliere• 1M= – organi*are Jubileu Regal – area 4o*i!ie la Aucure%ti – in#ita!i %i

rere*entan!ii românilor din /ngaria> manifestare de unitate – a a#ut loc %i osesiune etraordinară a @arlamentului dedicată Jubileului Regal – adotate roiectede lege

• legea rin care sunt reluate un sfert din datoriile !ăranilor la bănci de stat• desc5idere credit entru înfiin!are un sital ruralDude!• legi entru scăderea fiscalită!ii %i asigurarea securită!ii sanitare a mediului rural

- Jubileul a fost combătut de liberali" Junime" sociali%tii din urul *iarului $Româniauncitoare&

- @artidul ,onser#ator a fost măcinat de luta entru %efie? di#ergen!e acute" aare unnou cometitor" 8ac5e Ionescu – re*ultă mari gruări în @artidul ,onser#ator

1. gruarea cantacu*inistăC. gruarea tac5istă. gruarea caristăDunimistă

97

97



1]C – @artidul ,onser#ator roriu6*is" condus de ,antacu*ino- e fondul cre%terii lutei entru %efie între 16C – cele două gruări culti#ă e unimi%ti"

con#in%i că entru a se men!ine la utere au ne#oie de colaborarea Junimii- răscoala 1M=V? demisia gu#ernului conser#ator – încercare? ,antacu*ino %i @.@.,ar de

a reface unitatea" dar e rea târ*iu – regele? aduce @NL la gu#ernare" condus de7.B.+turd*a

- căderea @artidului ,onser#ator? datorită ac!iunii di*ol#ante a gruării tac5iste(nemul!umirea tinerilor conser#atori %i a elementelor burg5e*e" de modul în care ae#oluat @artidul ,onser#ator)" seriat de îmăcarea osibilă 1]• %i datorită acti#i*ării unor for!e noi în lumea rurală ce au contribuit la declan%area

rurală 6–în urul băncilor oulare• Easile ogălniceanu – @artid :ărănesc efemer • arti*an N.Iorga %i +irtu Saret• cercurile sociali%tilor

- răscoala 1M=V – consecin!e imortante entru sistemul olitic românesc• aar curente olitice noi" tendin!e de moderni*are %i ino#are" artide noi

• sistemul olitic românesc – unul multiartidist- liberalii – gruarea tinerilor liberali în urul lui Ionel Arătianu – nouă linie în artid?

rogramul din 1M11- @artidul ,onser#ator este ărăsit de 8ac5e Ionescu

• conser#atorii tradi!ionali ai lui ,antacu*ino %i ,ar ierd tot mai mult din audien!a laelectorat

- martie 1M=V" liberalii la gu#ern> rima reocuare? calmare sate• lansare manifest regal – anun!ă latforma de gu#ernae – reforme unctuale" entru

a da satisfac!ie !ărănimii răsculate• negociere a lui 7.B.+turd*a – ael către toate artidele entru colaborare %i unitate?

au răsuns uternicii conser#atori – 8.Ionescu" La5o#ari" @.@.,ar – re*ultărerimarea răscoalei (rol imortant? B#erescu – ministrul de ră*boi) ] amnistiegenerală în august 1M=V

- ofensi#a tinerilor – trec la moderni*area @NL ] #s 7.B.+turd*a – anun!ă noua orientarerogramatică" de a une mâna e toate organismele artidului" c5iar o nouă tactică

- legile adotate de liberali• legisla!ie agrară – urmărea să instale*e raorturi mai ec5itabile între diferitele

categorii sociale• ianuarie 1M=< 6legea în#oielilor agricole – două forme de în#oieli? bani sau dimă>

sriin !ărani" entru că limita dretul de arendare" introduce retribuire în bani a!ăranilor" contracte scrise" re!uri maimale entru arendă> măsuri entru alicare

corectă? organisme seciale (eg? ,onsiliul +uerior al Bgriculturii – eistă consiliiregionale %i insectori)

• arilie 1M=< – Legea #s trusturi arendă%e%ti – #s darea în arendă mai mult de ===de 5ectare

• ianuarie 1M=< – legea entru udecătoriile de ocoale – entru a sura#eg5eacontractele de în#oieli

• februarie 1M=< – legea ,asei Rurale – sco? ac5i*i!ionarea mo%iei mari rorietari ]#ân*are în loturi de K 5a !ăranilor> îmrumuturi comunelor entru lata isla*urilor ]intermediar în a facilita !ărani 6 arendare ământ

• administrati#? organi*are comune" lă%i" aarat administrati# la sate (1M=< – legea

andarmeriei rurale)

- decembrie 1M=< – demisia 7.B.+turd*a – cau*e de sănătate? Ionel Arătianu

98

98



- ianuarie 1M=M? Ionel Arătianu con#oacă ,ongresul Liberal ce îl alege ca lider - noua linie olitică #i*a rogram de reforme? colegiu unic" re#enirea familiei Arătianu la

conducerea @NL- duă răscoală @artidul ,onser#ator se îndreată cu a%i ree*i sre ie%irea din #ia!a

olitică• încercare? unificare fac!iuni conser#atoare sub conducerea @.@.,ar 7BR ad#ersar

foarte uternic – 8ac5e Ionescu – la sfâr%itul 1M=V anun!ă ie%irea gruării sale din@artidul ,onser#ator ] ianuarie 1M=<? un manifest rin care anun!a inten!ia demoderni*are a @artidului ,onser#ator %i adatarea sa la situa!ia concretă dinRomânia> sfâr%itul lui ianuarie? con#oacă arti*anii săi din ude!ele !ării %i eroclamat %eful artidului nou

• înceutul februarie 1M=<? @artidul ,onser#ator 7emocrat – ,ongres? face ublicrogramul> cu reten!ii de gu#ernare" datorită oularită!ii lui 8ac5e Ionescu ] alteersonalită!i (eg? enool) – @,7 H eresia ne#oii unui nou curent în #ia!a oliticăromânească" entru a accentua rocesul de moderni*are

- @,7 – dă ublicită!ii manifestul6rogram" în noiembrie 1M1=• artid monar5ic – de*#oltarea armatei %i aărarea rorietă!ii funciare> alian!a cu

@uterile ,entrale> două colegii (#s 1 ca @NL) la ,ameră> creare ,onsiliu Legislati#>cre%terea randamentului agriculturii %i a ni#elului eloatării ământului

• în ca*ul rorietă!ii – sus!in crearea rorietă!ii milocii- @NL – demisia la înceutul lui 1M11" dar regele nu dă gu#ernarea @,7" ci lui @.@.,ar>

de ceX• nemul!umirea înfiin!ării noului @artid ,onser#ator cu reten!ii de gu#ernare• o*i!ia filogermană a lui @.@.,ar• c5iar %i liberalii erau de acord să fie urma!i de cari%ti

- gu#ernul @.@.,ar? decembrie 1M1=6martie 1M1C• rol? mai ales unimi%tii – 7BR a întrunit %i celelalte di*iden!e conser#atoare• sc5imbarea de gu#ern s6a făcut în lini%te

- rogramul de gu#ernare? eus în decembrie 1M1= – reactuali*area manifestelor rogramatice din 1<<1" 1<M= (X)• nouă legisla!ie entru rotec!ia meseria%ilor %i breslelor • garan!ii muncitori #s oresiunea atronală• agrar? crearea rorietă!ii milocii ] cei care au mai u!in de 5a sunt scuti!i de

imo*it funciar• reformă administrati#ă a clasei olitice

- atitudinea artidelor din oo*i!ie• @NL – ianuarie 1M11 – dă ublicită!ii noul rogram electoral ce rere*enta noua

direc!ie sub conducerea lui Ionel Arătianu• rotec!ia %i consolidarea rorietă!ii mici %i milocii e cale naturală• credit agrar" în#ă!ământ agrar • necesitatea de*#oltării industriei• re*ol#area conflictelor de muncă %i rotec!ie socială entru muncitori• în#ă!ământ te5nic %i rofesional• de*#oltarea în#ă!ământului" a usti!iei• rima oară? reforma electorală %i ne#oia re#i*uirii ,onstitu!iei %i adatării ei rin

cre%terea numărului artician!ilor la #ia!a olitică-

@artidul ,onser#ator 7emocrat 68ac5e Ionescu- noutatea sistemului olitic românesc? arilie 1M1= – @artidul Na!ionalist 7emocrat• CDC arilie – ,ongres 6 condus de N.Iorga

99

99



• neo6conser#atorism – alicarea te*elor sămănătoriste în #ia!a olitică românească>conser#atorism !ărănesc

• re#i*uirea îmrorietăririi din 1<• coloni*ări e mo%iile satului• inter*icere aduceri muncitori %i coloni%ti străini•

reîntregirea rorietă!ii !ărăne%ti- 1M1= – congresul de reorgani*are a @artidului +ocial 7emocrat – influen!e a lo*incilor bol%e#ice din Rusia> rogram demagogic" radical" u!in alicabil

- gu#ernarea conser#atoare @.@.,ar a debutat în tensiune? condi!ii interna!ionalenefa#orabile – cu gu#ern uternic" entru ca România să facă fa!ă> singura solu!ie? îmăcarea celor două ramuri conser#atoare (#ara6toamna 1M11 – eforturile regelui –negocieri cu 8ac5e %i @.@.,ar – set6dec 1M11 – runde de negocieri)

- conser#atorii au romo#at o legisla!ie interesantă?• roiect lege entru ieftinire trai %i unificare legi finan!e entru ec5ilibrare buget• măsuri îmotri#a trusturilor" cartelurilor" re!urilor de monool• legea meseriilor – 1M1C – rogres fa!ă de cea din 1M=C? creau atât bresle" cât %i

corora!ii entru a romo#a de*#oltarea meseriilor" erfec!ionarea cuno%tin!elor te5nice" rotec!ie socială" creare credit muncitoresc

• legea de încuraare a industriei din 1M1C – măsuri sulimentare entru rotec!iaindustriei na!ionale

• legea mo%iilor de mână moartă (cele care rămâneau fără stăân) – arcelate %i#ândute !ăranilor (aro CK=.=== 5a> loturi între KOCK 5ectare)

- legisla!ie a#ansată %i nu retrogradă> rogres în societatea românească- oo*i!ia s6a retras din @arlament %i atacă Gu#ernul entru o serie de măsuri e lan

intern %i etern? @.@.,ar î%i dă demisia %i e înlocuit de 8itu aiorescu (conser#ator %iel) – martie 1M1C6octombrie 1M1C•

înrăută!irea raortului de for!e din @artidul ,onser#ator" accentuarea diferendelor>se aunge la $di#or! olitic&? 8itu aiorescu" @.@.,ar• obiecti#ul noului gu#ern? reducerea disutelor din oo*i!ie" refacerea concentrării

conser#atoare? tratati#e cu @,7 condus de 8ac5e Ionescu (continuă negocierile dintoamna lui 1M11)

- cri*ă balcanică? imortan!a solu!ionării gu#ernamentale> înc5eiere tratati#e aiorescu68.Ionescu" în octombrie 1M1C? un nou gu#ern" de colaborare> sco? să facă fa!ă cri*eibalcanice %i s6au descurcat remarcabil• România încee deta%area de alian!a cu @uterile ,entrale• 1M1C – @acea de la Aucure%ti – aoi" gu#ernul aiorescu se retrage

-

Ionel Arătianu ublică în setembrie $+crisoarea – rogram de reforme& – anun!ă?• colegiu unic la cameră• re#i*uirea ,onstitu!iei• erorierea marii rorietă!i entru !ărani

- decembrie 1M1 – demisia gu#ernului" iar la conducere #ine Ionel Arătianu- conducerea @artidului ,onser#ator de 8itu aiorescu? i*olare" instabilitate> 1M1" în

fruntea artidului aunge Bleandru arg5iloman• în cadrul descomunerii" de*organi*at datorită lutelor fratricide

- februarie 1M1" camania electorală" sub semnul rogramului de reforme al @artiduluiLiberal• Bdunarea ,onstituantă – acti#itate în #ederea re#i*uirii ,onstitu!iei ] reforme

(colegiu unic" eroriere)- în momentul i*bucnirii rimului ră*boi mondial" sistemul olitic era dea unul

multiartidist

10

10



CU!E 1 0 IE"O!IA !OMSNIFI- >ocşanoderni*area #ie!ii economice române%ti (1<V<61M1)- duă momentul dobândirii indeenden!ei? consecin!e imortante e lan economic"

oferind României o osibilitate mai mare de mi%care în cadru interna!ional %i oosibilitate de romo#are a intereselor economice române%ti

- cel mai imortant câ%tig?• dretul României de a înc5eia nestânenit acorduriDtratate interna!ionale• crearea sistemului na!ional monetar %i reali*area sistemului bancar • cristali*area unui sistem de comunicare (mai ales căi ferate)

Indeenden!a

- rere*intă ie%irea României de sub influen!a legisla!iei #amale otomane %i a regimuluicaitula!iilor cu arile @uteri – #a fi osibilă de*#oltarea unei olitici economiceindeendente duă interesele na!ionale

- în contetul stabilit de duă 1<V< (erioada liberală)" e lan economic efecteleIndeenden!ei? efort constructi# în toate domeniile> reocuare a Gu#ernului entrumoderni*area sistemului monetar" de*#oltarea economiei %i integrarea României însistemul caitalist mondial

- unul din rimele rograme economice ale ,abinetuluiHesaul 7omnesc re*entat,orurilor Legiuitoare la desc5iderea sesiunii 1<<=61<<1> Hrogram liberal? legi %ireforme caitaliste liberale în toate domeniile

- legisla!ia gu#ernării liberale (1<V61<V<) a stimulat de*#oltarea caitalistă" de%i

efectele acestui rogram reformator #or aărea abia la sfâr%itul erioadei liberale %i înerioada de aoi – aro 1M== ot fi înregistrate efectele benefice ale legisla!ieieconomice liberale

10

10



- olitica liberală a acestei erioade? două obser#a!ii interesante• olitica economică a Gu#ernului de duă 1<<< rere*intă două fenomene

caracteristice ână la 1M==1. abandonarea oliticii libersc5imbiste e lan economic %i trecerea la o olitică

rotec!ionistă" ilustrată mai ales în domeniul #amal %i rotearea industrieiauto5tone

anterior – eg? tratate cu B/" Germania – caracter libersc5imbist" din #remea lui ,u*aduă 1<<= – abandonarea acestei olitici ca %i în marile state euroene (oliticărotec!ionistă)C. introducerea ma%inismului – înceutul re#olu!iei industriale ca roces general" ce

gre#ea*ă întreaga industrie românească" c5iar dacă fenomenul se manifestă înroor!ii diferite în diferite ramuri ale industriei române%ti> e acest fond al înceutului re#olu!iei industriale se remarcă o substan!ială cre%tere a onderiicaitalului străin" ce a sus!inut cre%terea roduc!iei în diferite ramuri" de%i semanifestă inegal

- rotec!ionismul – ciudat să #orbe%ti de o olitică liberală de rotec!ionism" dar a%aeramoda în 4uroa

1. rotec!ionismul gu#ernării liberale nu a fost de la înceut ca o olitică coerentă" bineconturată" ci a fost elaborat în tim" cristali*ându6se ca olitică economică generalăână în 1<<V (finalul erioadei liberale)> erioada entru elaborarea doctrinară %ialicarea ractică a oliticii liberale rotec!ioniste? 1<<C61<<V – legi de roteare aindustriei

C. de%i asumat ca olitică economică" nu e alicat comlet" fiind limitat în efectele sale deeisten!a unor con#en!ii comerciale anterioare" care au caracter libersc5imbist %i au îmiedicat alicarea unui rotec!ionism total

. rotec!ionismul a fost re#endicat %i sus!inut doctrinar de o serie de ersonalită!iromâne%ti" mari economi%ti (@+ Burelian – traduce lucrarea lui 2riedric5 List – +istem

na!ional de economie olitică" 7ionisie @o ar!ian)• rol imortant în definirea oliticii rotec!ioniste? ,ongresul economic din 1<<" cesus!ine renun!area la ,on#en!ia economică cu B/" solicitând adotarea unei oliticirotec!ioniste entru toate industriile din România etc

- ce s6a în!eles în eocă rin rotec!ionism economicH• olitică internă? re#edea aărarea ie!ei interne de concuren!a străină• acumularea raidă cu sriinul statului" a unor imortante caitale• măsuri legislati#e entru încuraarea roduc!iei auto5tone

- structura României era reonderent agrară %i legisla!ia fa#orabilă din timul lui ,u*a afăcut osibilă migra!ia sat6ora%• de*#oltare industrială• moderni*are rin introducerea ma%inismuluientru a imulsiona de*#oltarea sistemului economic românesc dominat de agricultură

Legisla!ia economică- rimele măsuri rotec!ioniste? deceniul < – introducerea unor tarife #amale noi>

erioada 1<<C61<<V? legisla!ie bogată – legi entru încuraarea industriei 5ârtiei"*a5ărului" tetilelor etc

- 1<< – eira ,on#en!ia comercială cu Bustro6/ngaria – #aloare olitică maoră rinfa#ori*area eternă a României în cadrul unei autonomii mai largi" dar efecte negati#erin concuren!a făcută de rodusele B/ meseriilor %i roduselor române%ti•

la 1= ani de la semnare" condi!iile imuse de 7ietă entru relungire erauneaccetabile %i au fost refu*ate de Gu#ernul României – ră*boi #amal cu B/Hefecte no#ie entru comer!ul %i industria 8ransil#aniei (arteneri tradi!ionali ai

10

10



României) ] entru comer!ul cu #ite" cereale al României ce a#ea ia!ă dedesfacere în B/

- în condi!iile abandonării ,on#en!iei comerciale cu B/ %i a ră*boiului #amal" curentulro6rotec!ionism reu%e%te să imună o rimă lege imortantă? tariful #amal generalrotec!ionist din 1<< – rinciiile de elaborare sunt?• scutiri de tae la eort entru materiile rime ce eistă în cantită!i suficiente în !ară• tae #amale reduse entru materiile rime sau rodusele industriale ce nu eistă

suficient în !arărima mare lege rotec!ionistă" dar efectele nu sunt deline datorită eisten!eicon#en!iilor cu alte state cu olitici libersc5imbiste

- tariful din 1<< contribuie la de*#oltarea industriei caracteristică erioadei de duă1M==

- dincolo de legisla!ia din 1<<C61<<V" olitica rotec!ionistă a Gu#ernului a fost încununată de legea entru încuraarea industrieiH&ăsuri generale entru a #eni înautorul industriei na!ionale&• legea de încuraare a industriei române%ti ce atingea toate ramurile•

a#antae entru orice in#estitor român sau străin ce înfiin!a o societate cu caitalminim K=.=== lei %i func!iona *ilnic cu CK lucrători" folosind utilae (ma%ini moderne) – o singură condi!ie trebuia resectată

- a#antaele legii?• scutiri de imo*ite" de #amă la imort• reduceri de tarife e căile ferate• folosirea gratuită a unor terenuri entru construc!ie de fabrici> cu condi!ia ca două

treimi din lucrători să fie cetă!eni românifa#ori*a marea industrie relucrătoare ce utea îndelini condi!iile

- fenomenul din România e caracteristic %i entru 8ransil#ania• duă 1<K= – erioadă interesantă entru de*#oltarea economiei

- 1<K= – desfiin!area #ămilor dintre ro#incii- industria auto5tonă din 8ransil#ania a rimit o mare lo#itură" ce s6a utut remedia

datorită comer!ului cu România- în /ngaria ca %i în România sunt adotate legi entru rotearea industriei (1<<1"

1<M=)" introduse cu efecte ar!iale" entru a nu concura rea mult rodusele B/

- în legisla!ia economică" imortante urmări entru de*#oltarea industriei %i entruintrarea caitalului românesc? legea minelor din 1<<K" a gu#ernului conser#ator • resectă dretul de rorietate asura solului

• statul conser#a dretul de rorietate asura minereului din subsolmai multe re#i*ionări

Re#olu!ia industrială %i introducerea ma%inilor - urmare directă %i imediată a oliticii rotec!ioniste- s6a manifestat sub asect?1. cantitati# – cre%te numărul de întrerinderi ($stabilimente industriale&)" mai ales din

domeniul industriei mari relucrătoare• ână la 1M== se înfiin!ea*ă un număr mare de întrerinderi noi" din care C ale

industriilor mari – <.=== lucrători• cele mai multe întrerinderi au aărut datorită legii încuraării industriei din 1<<V• în 8ransil#ania – fenomen asemănător? cre%tere de este ori – este == de

întrerinderi aung să aibă este 1== lucrători

10

10



C. calitati# – în toată economia României %i 8ransil#aniei asistăm la o restructurare aramurilor %i moderni*are în toate ramurile economice ca efect a introduceriima%inismului• nu mai e eresia unor fenomene i*olate" ci acum" introducerea ma%inismului

(re#olu!ia industrială este un fenomen larg)• re#olu!ia industrială? moderni*area roducti#ită!ii" cre%terea calită!ii" cre%terea

roducti#ită!ii• în industria relucrătoare" 1M=161M=C – este K== întrerinderi ce folosesc o for!ă

motrică de aro K=.=== cai utere" furni*ată de for!a aburului- în ciuda rogreselor din România" în*estrarea te5nică continuă să fie deficitară %i

in#ocată de seciali%tii români• o# al în*estrării te5nice" România deindea de industria constructoare de ma%ini

din statele industriale din 4uroa- alt indicator la ni#elului scă*ut în în*estrarea te5nică? for!a motricăD1 muncitor?

comara!ie cu alte !ări 6 România era sub ni#elul Rusiei (cel mai redus ni#el din 4uroaindustrială)

,ronologia re#olu!iei industriale în România- deceniul M al sec I? debut al re#olu!iei industriale la ni#elul general" al întregii

economice 7BR e o cronologie didactică entru că în unele ramuri (morărit" industriaalcoolului)" de la înceut se orne%te cu o ba*ă te5nică ma%inistă> în alte ramuri(industria *a5ărului" ciment) se introduc tretat> în altele a#ansat" dar nu terminat(5ârtie)

- consecin!e entru moderni*area transortului e aă %i a comunica!iilor - uneori a#ansea*ă lent" dar este tot a a#ut ca efect cre%terea industriei

eg? anc5eta din 1M=161M=C – este C.=== de unită!i roducătoare de mărfuri cu nr. de=.=== lucrători – din ele" este K== se încadrea*ă în statutul de fabrică

- caracteristică a industriali*ării României? inegalitate în ramuri %i rearti!ie geografică• rocesul de industriali*are a ornit de la #alorificarea resurselor eistente în !ară –

elanul industriei u%oare (alimentară – onderea cea mai mare în industria mare)• caital redus ce a articiat la industriali*are" entru că caitalele in#estite erau mai

mici> industria u%oară" aoi c5imică" industria lemnului etc (caital foarte mic)• industria u%oară atrage caital industria %i etern

- sub asectul efectelor" #aloric #orbin" industria alimentară dă este K= din #aloareaindustriei mari

- una din cele mai imortante consecin!e a re#olu!iei industriale? moderni*areaeconomiei – descoerirea %i #alorificarea de noi surse energetice•

roblema energetică este actuală %i constantă• consecin!ă industrială? de*#oltarea industriei etracti#e" mai ales a etrac!iei

etroliere – #eritabil boom la sf sec I – înceutul sec ? duă 1M== se aunge laaro M==.=== tone

• elica!ie? dincolo de ne#oile noilor industrii" răsândirea motorului cu combustieinternă a creat un interes entru etrol %i re*er#ele etroliere? interes etern foartemare> caitalul străin? MV din totalul in#estit în ramura etracti#ă

• alături de industria etracti#ă" sunt rogrese în etrac!ia cărbunelui? sus!inereamineritului 7BR cărbunele nu aunge să acoere decât K= din necesarulconsumului din România> în 8ransil#ania – datorită eloatării Eăii Jiului – roduc!ierecord în 1M== (aro M==.=== tone)? furni*or de cărbune entru industria dinRomânia

• descoerirea unor noi surse energetice a încuraat rosec!iunile geologice> 1<MC" în România" rimul birou geologic (eg? Grigore ,obălcescu)

10

10



• e acest fond? crearea rimei u*ine de energie electrică (1M==)" destinatăiluminatului ublic

• amenaarea căderilor de aă %i folosirea energiei lor în industrie- statul a ucat un rol imortant în industrie rin legi rotec!ioniste" reu%ind c5iar să

modifice onderea unor ramuri (5ârtie" ciment" *a5ăr)• nu a resins caitalul străin" ci era uternic în industria alimentară (france*" belgian"

B/" engle*i) %i industria etrolului- aroae o treime din întrerinderi au luat na%tere ca societă!i anonime" mai ales în

industria etrolierăeg? +teaua – caital engle* %i mag5iar – rafinăriile Burora %i Româno6Bmericane" la înceutul sec • aro 1M==" România aunge să rducă 1"C din roduc!ia mondială de !i!ei

- industriali*area? concentrare a roduc!iei• cre%terea numărului de societă!i e ac!iuni în industrie? aar uniunile de monool

(cartel – eg? morărit – 1M=K" roduc!ia de sirt – 1<MV" *a5ărului" 5ârtiei" asocia!iaetroli%tilor)

• aceste întrerinderi? este K= din totalul caitalului in#estit în România

- rearti!ia geografică era inegală• untenia – cea mai industriali*ată" de!inând este umătate din întrerinderile mari

– ude!ul Ilfo# cu Aucure%ti• oldo#a – Neam!" Aacău" Ia%i• -ltenia – ,raio#a• 7obrogea – ,onstan!a

- în 8ransil#ania se indi#iduali*ea*ă câte#a centre?• Yteg în Aanat – căi ferate

• Sunedoara – 1<<C" înceutul construc!iei marilor întrerinderi metalurgice> 1<<?intră în folosin!ă rimul furnal• Ealea Jiului

Bgricultura- rinciala ramură economică- cele mai imortante fenomene1. cre%terea surafe!elor culti#ate – aunge ână la K din totalul !ării – este cinci

milioane 5ectare culti#ate" din care M cereale> ână la 1M== se desă#âr%e%tecaracterul cerealier al economiei României> consecin!e?• cre%tere a roduc!iei de cereale foarte mare" ca urmare a cre%terii roducti#ită!ii

muncii %i a cre%terii surafe!elor • recolta de grâu? este două milioane tone• cre%te recolta de orumb" or*" secară (de la C6 ori)• se culti#ă lante industriale (tutun)" leguminoaseonderea cerealelor în industrie

C. cre%terea roducti#ită!ii muncii datorită introducerii ma%inismului în agricultură?secerători" ma%ini de treierat etc• mai ales e marile rorietă!i de!inute de marii rorietari – rere*intă 1 din

gosodăriile agricole> mica rorietate? M 6 rorietate agricolă în gosodărie• ondere mică – M 6 rorietatea milocie• cu tot efortul entru introducerea ma%inismului" se oate #orbi de o slabă de*#oltare

te5nică în România

10

10



• în*estrarea te5nică redusă se datorea*ă %i fenomenului arendării? rinciala formăde eloatare a ământului? cre%te re!ul aren*ii> ca urmare a sub arendării –ătură destul de rofitoare" îmbogă!ită (intermediarii) – inter#ine statul îmotri#a lor

- amestec contradictoriu în agricultură de elemente ale economiei caitaliste %i racticice amintesc de cele medie#ale• elemente caitaliste? tocmeli agricole" arenda în bani" munca salariată" noi culturi

(lantele te5nice)" ma%inism• obliga!ii în dimă" în muncă – relungesc anumite ractici ale Eec5iului Regim în

agricultură- dincolo de aceste asecte" roduc!ia agricolă a României era destinată eortului? <=

din grâu" V din orumb" V= din secară" aroae tot ore*ul- tendin!a agrară de a se orienta sre ia!ă> de de*#oltare a mărfurilor roduse- duă 1M==" scădere a eortului" de%i roduc!ia agrară se dublea*ăDtrilea*ă – datorită

concuren!ei Bmericilor ] industriali*ării ce orientea*ă roduc!ia agricolă sre noileramuri industriale

- efectele de*#oltării caitaliste în agricultură %i a desă#âr%irii caracterului cerealier a

României? marcarea unui ec5ilibru• cre%terea #itelor scade datorită transformatului ă%unilor" fâne!elor în surafe!eculti#abile

• ră*boiul #amal cu B/ – lo#itură imortantă dată cre%terii animalelor %i eortului de#ite române%ti

- legisla!ia în agricultură• 1<<C – legea în#oielilor agrare – rogres fa!ă de legile anterioare (1<" 1<VC)>

îmbunătă!irea situa!iei !ărănimii> desfiin!area eecu!iei entru nelata clau*eicontract

• 1<M – modificarea %i comletarea legii din 1<<C

,omunica!ii %i transorturi- moderni*area de la sf sec I a economiei na!ionale imune di#ersificarea %i lărgirea

căilor de comunica!ii %i transorturia. statul oacă un rol imortant –inter#ine %i ia controlul asura căilor ferate? concesionate

unor trusturi străine- răscumărarea căilor ferate – 1<M=" cu linia Roman6,erna#odă6,onstan!a" aoi

Roman6Aoto%ani- aro 1M== – statul administrea*ă ,2R- statul face eforturi" in#esti!ii entru etinderea căilor ferate? noi linii

•

1<<V" construirea @odului de la ,erna#odă (Bng5el +align)• 1<M – legătura cu liniile ferate din /ngaria6Bustria

- ca urmare a acestui effort al statului" la 1M==" România are este 1== Um căi ferate- 8ransil#ania" Aanat 6 re!ele de căi ferate încă mai timurii- Aanat %i România (aro 1M==) – este V=== Uilometri căi ferate- sumele lătite in#estitorilor străini entru răscumărarea căilor ferate sunt foarte mari

(+trousberg)" dar re!eaua nu satisface ne#oile economice ale Românieib. de*#oltarea căilor flu#iale e 7unăre- se înfiin!ea*ă o sec!ie de transort de 7unăre- sf sec I? sec!ie entru transortul maritim – entru de*#oltarea transortului a aă- cumărarea de #ase- rute? Arăila6,onstan!a" ,onstan!a – ,onstantinoolDRotterdam- dragarea bra!ului +ulina %i regătirea entru na#iga!ie

10

10



- moderni*area orturilor? a instala!iilor ortuare %i ora%elor – Arăila" Gala!i – statut deorturi libere> aoi %i +ulina" ,onstan!a" 8ulcea

- moderni*area docurilor" anteorturilor" maga*iilor (eg? în ,onstan!a)- se oate #orbi de o seciali*are a orturilor române%ti în eort? Gala!i – lemn" Arăila –

cerealec. moderni*area %i lărgirea re!elei de %osele

- 1M== – este CK.=== Um %oseled. moderni*area %i lărgirea sistemului de o%tă %i telegraf

+istemul bancar - necesar un sistem modern bancar entru caitalism? de*#oltarea economică care

moderni*ea*ă sistemul bancar %i credit- 1<<= – înfiin!area Aăncii Na!ionale a României ca bancă de scont %i circula!ie

• fa#ori*ea*ă înfiin!area de bănci comerciale seciali*ate – C de bănci noi? Aanca Bgricolă" Aanca de +cont din Aucure%ti" Aanca din ,raio#a etc

- articiarea caitalului străin la aari!ia unei bănci" eg? 1<MV – Aanca GeneralăRomână cu credit german

- înfiin!area de credite• creditul agricol entru agricultură

7BR ne#oia de caital nu a utut fi acoerită astfel încât continuă rolul mare al cămătăriei

,omer! intern %i etern- datorită de*#oltării industriei %i agricole- rol imortant? introducerea sistemului interna!ional de măsuri %i greută!i

• înfiin!area ,amerelor de ,omer! %i Industrie în România %i 8ransil#ania• aari!ia în#ă!ământului comercial

- cre%tere a circula!iei mărfurilor stimulată de cre%terea roduc!iei" moderni*area

miloacelor de transort" de*#oltarea urbană- comer! etern? balan!ă negati#ă în România ână în 1<<" datorită ,on#en!iei cu

Bustria- imort în România? roduse industriale – eorta materii rime" cereale" lemn în

2ran!a" Bnglia" B/" roduse animale în B/• bilan!ul negati# se men!ine ână la sf sec I datorită ră*boiului #amal cu B/

- arteneri de eort? Bnglia" Aelgia" Italia" Germania> urmare a ,on#en!iei au B/ din1<<C

- duă 1M==" o nouă fa*ă în de*#oltarea caitalistă> trăsături?• a#ansul re#olu!iei industriale în forme calitati#e noi" rin cre%terea onderii fabricii în

raort cu atelierele mici• în contetul interna!ional de e la 1M==? modificarea raorturilor dintre re!ul

roduselor industriale %i roduselor agrare• cre%terea eortului de roduse agrare? ameliorarea balan!ei României• modificări te5nice în domeniul industriei• cre%te onderea marilor întrerinderi caitaliste? societă!i anonime" caitaluri etc• cresc caitalurile

Industria- de*#oltarea accentuată ca o generali*are a re#olu!iei industriale

• industrie delin mecani*ată? roducti#itate mai mare- sectorul industrial din economia românească se etinde cu efecte direct fa#orabile

entru cre%terea roduc!iei forestiere %i agricole

10

10



• re*ultat al lărgirii ie!ei interne? roduse agricole" animale" cereale etc – #enituri maimari

- în lan social? accelerarea rocesului de urbani*are %i cre%tere demografică> cre%tereaonderii oula!iei salariate – etindere a consumului %i ie!ei interne

- ră*boiul #amal (1<<61M=1) cu B/ – efecte noci#e entru agricultură" mai ales entrudomeniul animalier • agricultura – afectată %i de marea cri*ă agrară ce a marcat economia în a doua

umătate a sec I? cresc re!urile datorită concuren!ei roduselor Bmericilor %iRusiei – se lo#e%te în marea rorietate" în gosodăriile mici %i milocii> re*ultăroduc!ie agrară orientată e ia!a internă (eg? industria morăritului" alcoolului"ălăriei" alimentare etc)? o arte a marilor rorietari sunt interesa!i de o oliticărotec!ionistă a noilor industrii" aungându6se la interferen!a între intereseleeconomice %i olitice ale burg5e*iei cu ale marilor rorietari – interesele marilor rorietari? entru sistemul bancar" industrial – fenomenul de îmburg5e*ire e unfenomen social

I. 1<< – rin tariful #amal rotec!ionist s6a introdus o olitică economicărotec!ionistă> reînnoit în 1<M1" 1<MC> e ba*a oliticii rotec!ioniste? ,on#en!ia cu Bnglia" 2ran!a" Rusia" Germania" în care se include %i re#ederi cu caracter rotec!ionist

- acordul din 1<M – insuficient entru economia românească> 1M= – elaborat %i în 1M= – adotat noul tarif #amal (tariful ,ostinescu)Hetaă nouă în olitica rotec!ionistă aRomâniei" introdusă ca necesitate datorită? noilor ramuri industriale" intensificareaconcuren!ei străine

- noul tarif #amal din 1M= erimă interesele unei industrii mai de*#oltate" di#ersificate?tarife mai mari (ână la CK)

- noul tarif fiea*ă criterii economice la ba*a taelor #amale entru rincialele cateogriide roduse•

reduse – entru rodusele ce nu eistau în România• mari – entru rodusele auto5tone

- se ăstrea*ă caracterul rotec!ionist anterior" cu o diferen!ă de nuan!ăII – a doua direc!ie? încuraarea industriei- legea entru încuraarea industriei – necesară datorită noilor ne#oi? lege în 1M1C –

gu#ern conser#ator - diferit fa!ă de 1<MV? a#antae %i meseria%ilor ce folosesc cel u!in (X) lucrători %i

cooerati#elor? cel u!in C= lucrători" caital redus- legea etinde încuraarea e diferite categorii? legea curinde o arie mai mare a

industriei" curinde industria mare %i milocie" c5iar %i industria mică- accent nu e caital" ci e for!a motrică- a#antaate rioritar ramurile ce #alorifică bogă!iile na!ionale? facilită!i

• rimea sre #ân*are teren• folosirea gratuită a căderilor de aă• scutiri de tae e imort de utilae• reduceri de tae• ac5i*i!ia roduselor lor de stat? statul #ine în întâminarea lor 7BR statul încuraa

doar industria relucrătoare" nu %i cea etracti#ă- cre%te ritmul de de*#oltare a industriei" mărimea %i calitatea întrerinderilor

eg? ână la ră*boaiele balcanice se înfiin!ea*ă = unită!i economiceDan în România –se trilea*ă cre%terea? se aunge la 1K== întrerinderi sre __I• maoritatea sunt înterinderi încuraate de cre%terea onderii întrerinderilor mari –

VK 6 cre%te calitatea %i dimensiunea lor • cre%te #aloarea roduc!iei industriale (se trilea*ă)

10

10



• cre%terea consumului de materii rime %i combustibil• cre%te numărul de cadre seciali*ate (aro = din ersonal adus din eterior)

- ba*a te5nică a industriei mari? transfer calitati# %i cantitati#• cre%te caacitatea motrică de C6 ori• cre%te numărul celor ocua!i în industrie•

cre%te caitalul in#estit• cre%te roduc!ia- în*estrarea energetică? cre%te eficien!a muncii" a caitalului in#estit

7e*#oltarea industrială – ordinea?1. alimentarăC. lemn. materiale de construc!ii. metalurgică" tetilă" 5ârtie" etrol" c5imică" a ielăriei? lisea industria siderurgică %i

construc!ia de ma%ini ce să asigure utilaele moderne? deendentă de eterior - caitalul etern încearcă să6%i sorească influen!a" in#estind în ramuri rofitabile sau în

care să oată de!ine monool (lemn" ciment)- ondere? 1D – industria relucrătoare" a etrolului" forestieră> 1D – alimentară> 1D –

altele %ate- modificări de structură în industria etracti#ă

• intern? combustibil entru încăl*it" necesarul entru celelalte industrii• etern? a treia !ară eortatoare de etrol (__I – 1"M milioane tone eortate)?

cre%te #aloarea industriei etracti#e (1=)" datorită etrolului – se aunge la unde*ec5ilibru? surlus de etrol %i roduse etroliere – deficit de cărbune (România edeendentă de imortul din 8ransil#ania)

- continuă rolul imortant al industriei rema%iniste" acoeră acolo unde industriamecani*ată nu utea acoeri cererea

- la înceutul sec " aroae toată oula!ia salariată era în mediul urban

+tructura economiei române%ti duă 1M==- cre%te ca imortan!ă sectorul industrial datorită caitalului in#estit" dominând rin

industrii mecani*ate ce relucrea*ă %i etracti#ă? caitalul in#estit aici – <= din total?cea mai mare ondere a acestei industrii în sector (X)

- re#olu!ia industrială a re#olu!ionat cea mai mare arte a roduc!iei române%ti? în diferitefa*e în România

7BR suntem dearte de asectul calitati# al re#olu!iei industriale (roduc!ie de ma%ini demare fine!e te5nologică)? industria mare mecani*ată – sectorul cel mai a#antaos" eficient

social %i economic- cunoa%te un uternic roces de centrali*are- forma generală a centrali*ării caitalului? societă!ile anonime e ac!iuni

8ransorturile %i comunica!iile- rinciala trăsătură? etinderea ba*ei ma%iniste- etinderea re!elei de căi ferate %i trilarea traficului de mărfuri e ele? rol foarte mare în

lărgirea roduc!iei %i sc5imburilor comerciale- fa#ori*area legăturilor dintre diferite ramuri" sectoare ale economiei" între ia!a internă

%i eternă• căile ferate rere*intă rincialul consumator al roduc!iei interne de cărbune %i a

celei imortate> se consumă %ină %i material rulant• astfel" rimele întrerinderi ale industriei române aar în legătură cu re!eaua căilor

ferate – +ocietatea ,ăilor 2erate – cel mai mare caital %i cei mai mul!i lucrători>

10

10



- de*#oltarea căilor ferate %i maritime – <K din eort e aă• +ocietatea de Na#iga!ie e 7unăre• +ocietatea de 8ransort de mare7BR nu a#eau #ase suficiente entru ne#oile de transort? maoritatea cu #ase eterne

- %osele – moderni*are %i lărgire- telegraf – este M=== Um

• telefonie rurală %i urbană în toată România" ce leagă !ara cu 4uroa

Bgricultura- cre%te în continuarea surafa!a culti#ată cu cereale> cre%te roduc!ia de cereale"

datorită cererii eterne mari• cre%te surafa!a cu aro 1 milion 5ectare" datorită des!elenirilor" defri%ărilor • roduc!ia totală de cereale – <K milioane 5ectolitri (la __I)• se accentuea*ă caracterul cerealier al agriculturii – cultura de cereale? <K din total

(fâne!e %i isla*uri – M" li#e*i %i lante industriale – )• comara!ie cu 2ran!a? nici o !ară nu a#ea o ondere atât de mare entru

surafe!ele cu cereale %i atât de redusă entru celelalte – slaba de*#oltare acre%terii animalelor – de*ec5ilibru industrie cerealieră6animalieră

• cea mai mare surafa!ă? orumb" aoi grâu• marea rorietate se de*#olta încă– de%i arenda%ii culti#au grâu entru eort" iar

mica rorietate – orumb entru consum roriua. de*#oltare intensi#ă? cre%tere a roduc!iei la 5ectar

eg? grâu – 1 5ectolitriD5a – deasura altor mari roducători- eorturile de cereale române%ti erau rentabileb. calitatea grâului românesc – unul dintre cele mai bune din lume> foarte cerut" entru a fi

amestecat cu grâul roriu (eg? /ngaria)-

eort? II loc la grâu" I loc la orumb- negliarea unor roduse de mare randament ] negliarea sectorului animalier - consecin!e sociale?

• caracterul se*onier al culturii cerealelor imus de roduc!ia de cereale• ne#oie de lucru – câte#a luni• nefolosirea masi#ă a mâinii de lucru – câte#a luni> datorită caracterului etensi# al

agriculturii• gosodăria !ărănească nu oate de*#olta o agricultură intensi#ă• %etelul – cre%te datorită numărului animalelor folosite la trac!iune? se dublea*ă nr

cailor (se înlocuie%te folosirea boilor cu caii în muncile agricole – din a doua

umătate a sec I) 7BR ondere la eort foarte mică – maoritatea orientându6sesre bo#ine" orcine etc- rogresele ma%inismului în agricultură? ma%ini de treierat" semănat – cre%te

roducti#itatea la 5ectar> înlocuiesc animalele7BR te5nica rămâne deficitară" entru că ma%inile erau aduse din imort- cu toată înaoierea %i încadrarea în sistemul economiei6caitaliste" agricultura era

rinciala sursă a #enitului României• asigura alimenta!ia oula!iei• furni*ea*ă cea mai mare masă de mărfuri

- o situa!ie secifică a agriculturii? arendarea întrerinderilor agricole mari (ână la V=)?subaarendarea lor !ăranilor la re!uri mari• înceutul sec ? este === intemerdiari – câ%tigă mari beneficii• !ărănimea acu*ă marea lisă de ământ (sub K= din rorietă!ile agricole)

110

110



- roblema agrară în România? fărâmi!area ecesi#ă a micii rorietă!i> cre%te numărullucrătorilor cu bra!ele – introducerea unui sistem caitalist (munca e bani)

,omer!ul %i creditul- comer!ul etern cre%te datorită cererii eterne – dublare a roduselor eortate- cre%te cererea de utilae %i te5nologii? se modifică structura comer!ului" gradul %i

onderea roduselor în comer!ul etern românesc

• c5iar dacă cantitatea se dublea*ă la eort" onderea cerealelor scade înansamblul economiei române%ti (<<6V=)

• scade eortul de roduse animaliere %i cre%te cel al lemnului• scade eortul de cereale datorită cre%terii eortului de etrol %i lemn (1D din

eortul românesc)? România e una din marile eortatoare de etrol- imortul e dominat de roduse refabricate

• scade onderea roduselorDbunurilor de consum• cre%te onderea ma%inilorDutilaelor

- comer!ul e dominat de (la imort %i eort)• Germania" Bustria – domină imortul românesc

• 2ran!a" Bnglia – mai u!in- s6a consolidat sistemul de credit" s6a di#ersificat? triumfă sistemul caitalist – de la

cămătărie la societă!i (de credit) anonime? statul în!elege ne#oia de credit e ia!ă• eistă un mediu rielnic sistemului bancar? stabilitate" siguran!ă" conunctură

fa#orabilă în economie• 1M1 – C1K societă!i de credit (cre%tere de K ori)

- creditul se orientea*ă rin diferite institu!ii – seciali*ate e finan!area marii rorietă!i%i eloatării agricole" ar!ial e finan!area micilor gosodării? inter#en!ia lui +iru Saretentru eliminarea intermediarilor

- rol mai mare entru băncile comerciale %i ANR•

acordă credit în industrie %i comer!• cre%te imortan!a lor – M mari bănci ( cu caital străin)

- cre%te rolul băncilor milocii? credite entru !ărani- rinciala sursă de credit auto5ton? ANR (dobândă K6) – di#ersificarea %i etinderea

sistemului de credit

,onclu*ie? 1<V<61M1 – a a#ut loc un roces de de*#oltare %i cre%tere generală"moderni*are %i de*#oltare a economiei române%ti

111

Istoria Modernă a României Curs

Documents

Transcript of Istoria Modernă a României Curs