ISTORIA LEULUI

ISTORIA LEULUIISTORIA LEULUI

Monedă prin excelenţă populară, talerul a avut ocirculaţie intensă în întreg spaţiul european,înregistrând o multitudine de variante tipologice.Dintre acestea, pentru istoria noastră monetară, oimportanţă covârșitoare a avut Leeuwendaalder-ul(talerul-leu sau leul), emis în Provinciile Unite aleŢărilor de Jos, având reprezentat pe revers unleu rampant (ridicat pe labele din spate). Primaemisiune de acest tip a fost pusă în circulaţie înanul 1575, în provincia Holland.

În secolul al XVII-lea, mai ales în timpul domnieilui Matei Basarab (1632-1654), talerul-leu adevenit cea mai frecventă monedă de argint cuvaloare ridicată, nu numai în Ţările Române, ci înîntreaga Peninsulă Balcanică. Fiind foarteapreciat, dar și disponibil în cantitate mare,talerul-leu a ajuns chiar să fie exportat ca marfăpe pieţele Imperiului Otoman.

Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, emitereatalerului-leu încetează. Identificarea de cătrepopulaţie a noţiunii de leu cu aceea de ban(monedă), dovada cea mai elocventă a influenţeipe care o exercita în economia noastră monetară,face ca leul să devină, în Moldova și Ţara Românească, unitate de cont, împărţită în 40 de parale. Prin urmare, calculele se făceau înmonede de calcul (lei și parale), iar plăţile, înmonedă reală, cu valoare și provenienţă diverse,la un curs prestabilit.

ISTORIALEULUI

Bucovina este cedatăImperiului Habsburgic(1775)

Pacea de la București; Basarabia este cedatăRusiei (1812)

Tratatul de la Kuciuk-Kainargi (1774)

Revoluţia lui Tudor Vladimirescu (1821)

1774 1775 1812 1821de

la m

ijloc

ul s

ecol

ului

al X

VIII-

lea

la d

omni

a lu

i Ale

xand

ru Io

an C

uza

1831-1832Regulamentele Organice auîncercat, pentru primaoară, unificarea cursurilormonetare din Principate,prin instituirea a douăetaloane, care erauraportate la un leu decirculaţie fictivă (leul decalcul), împărţit în 40parale. Etalonul de aur eraducatul olandez, evaluat la31 lei și 20 parale, iaretalonul de argint, sfanţul(moneda austriacă de 20 kreuzeri), cu valoareade 2 lei și 10 parale.

1768-1774În timpul războiului ruso-turc din anii1768-1774, armata rusă de ocupaţie aimpus folosirea în circulaţie, în ŢaraRomânească și în Moldova, a unor monedede bronz emise la Sadagura (lângăCernăuţi), care aveau valoarea fixată atâtîn sistemul monetar otoman, cât și în celrusesc: 1 para / 3 denghi, respectiv 2 parale / 3 copeici. Peavers acestea înfăţișau douăscuturi ovale cu stemeleŢării Românești și Moldovei,unite sub coroana Imperiuluirus, iar pe revers valoareanominală.

1860Din timpul lui Alexandru Ioan Cuza datează proiectul emisiunii uneimonede naţionale. După modelul francului francez, s-a propus numele de„român“ și s-a negociat finanţarea emisiunii din partea unor bănci de laParis. În anul 1860, a fost propus un alt nume, acela de „romanat“, monedăcare era împărţită în „decime“ sau „bani“ (a zecea parte dintr-un romanat)și „centime“ sau „bănișori“ (a suta parte dintr-un romanat). Intenţiileguvernului român nu au fost însă finalizate, în absenţa unei susţineri fermedin partea împăratului Napoleon III, care nu dorea să provoace un conflictdiplomatic cu Înalta Poartă. S-au păstrat doar proiectele monedelor de 10centime, 5 români și 20 români, realizate de Adrien Prévost de Longpérier,conservateur des Antiques la Muzeul Louvre.

Monedă de 2 parale / 3 copeici emisă laSadagura în anul 1772

Autorizare dată de Vistieria Ţării Româneștiîn anul 1847 pentru „vânare de aur” (1).Autorizare dată de Vistieria Ţării Româneștiîn anul 1847 pentru „vânzare de aur” (2).Documente atestând tranzacţii în ducaţiimperiali austrieci (3) și în galbeni (4) 1

2

3

Revoluţia pașoptistă(1848-1849)

Alexandru Ioan Cuza(1859-1866). UnireaPrincipatelor (1859)

Carol I, Principe alRomâniei (1866-1881)

1848 1859 1862 1866

1 FF = 1 leuPâine (1 kg): 0,11 leiGăină (1 buc.): 0,81 leiCarne porc (1 kg): 0,33 leiVin (1 litru): 0,36 leiCartofi (1 kg): 0,06 lei


Zarafii – bancheriavant la lettre La începutul secolului al XIX-lea, înŢara Românească și Moldova nuexistau bănci în sensul propriu altermenului, activităţile acestora fiindsuplinite de zarafi, negustorispecializaţi în stabilireaechivalenţelor dintre numeroaselenominaluri care circulau în lipsa uneimonede oficiale. Documentele vremiiarată că activitatea lor nu era lipsităde nemulţumiri din partea clienţilor,care se plângeau autorităţilor, fie căfoloseau cântare mincinoase, fie cădădeau la schimb monede cugreutatea diminuată sau deterioratesau chiar că puneau în circulaţiemonede false. Zărăfia s-a dezvoltatmai ales după Tratatul de laAdrianopol din 1829, care prevedealibertatea comerţului cu cerealepentru Ţările Române. În acestcontext, au crescut nevoile decreditare, astfel încât activitateazarafilor a căpătat un caracterbancar din ce în ce mai pronunţat. Înurma acumulării unor capitaluriimportante, unii zarafi au trecut de lacomerţul ambulant cu bani,desfășurat de obicei în curţile marilorhanuri, la constituirea unor mari casede zarafi și case de bancă, care seocupau și cu exportul de cereale șicu importul de produse de lux.

Curs de schimb din anul1882. Chitanţă de schimbeliberată în anul 1889 de ozărăfie din București

Proiectele de 5 sutimi, 10 centime, 5 și 20români desenate de A. de Longpérier

29 februarie 1860. Cuvântul domnitorului rostit ladeschiderea lucrărilor Camerei Deputaţilor privindnecesitatea reorganizării ţării pe baze moderne,potrivit Convenţiei de la Paris

Alexandru Ioan Cuza Napoleon III

© A

rhiv

ele

Naţio

nale

ale

Rom

ânie

i

© A

rhiv

ele

Naţio

nale

ale

Rom

ânie

i

© A

rhiv

ele

Naţio

nale

ale

Rom

ânie

i

© S

chäff

er /

Sta

mbu

liu

4

Războiul de IndependenţăÎnfiinţarea sistemuluimonetar naţional

Tratatul de la Berlinconsacră independenţaRomâniei

1867 1877 1878 1880





de la

înfii

nţar

ea s

iste

mul

ui m

onet

ar n

aţio

nal l

a în

cepu

tul P

rimul

ui R

ăzbo

i Mon

dial

Amplasarea Monetăriei din str. Kisseleff la sfârșitul secoluluial XIX-lea

© A

rhiv

ele

Naţio

nale

ale

Rom

ânie

i

1867Legea monetară din 4 mai 1867 prevedeaemiterea de monedă din aur (5, 10 și 20lei), argint (1 și 2 lei, precum și 50 bani) șibronz (1, 2, 5, 10 bani). Urmândîndeaproape definiţia francului francez,unitatea monetară a României era descrisăca având „cinci grame argint, din care 835din 1 000 argint fin și 165 din 1 000 aliaj”.Conform sistemului bimetalist al UniuniiMonetare Latine, leul era împărţit într-osută de unităţi numite bani, punându-seastfel capăt vechii împărţiri în 40 de parale.Art. 11 prevedea că monedele de aur șiargint ale Franţei, Belgiei, Italiei și Elveţiei„se vor primi în ţară la toate casele publicedeopotrivă cu moneda legală a ţării”.

1868Prima monedă din aur românească nu a fost pusă în circulaţie din cauzaopoziţiei Imperiului Otoman care ainterpretat-o drept un gest de afirmare aindependenţei României. Din acest motiv primele monede româneștiau fost bătute doar în bronz. Primii bani aufost executaţi în anul 1867 la fabricile Watt & Co. și Heaton dinBirmingham.

1870Înfiinţarea Monetăriei Statului în București. Cu acest prilej sunt puse încirculaţie primele monede din aur (20 lei) și argint (1 leu) bătute înRomânia. Până în 1880, au fost introduse și monede de 50 bani, 1 leu și 2 lei, fabricate la monetării din străinătate.

1877Primii bani românești din hârtie (biletele ipotecare) au fost emiși deMinisterul Finanţelor pentru acoperirea cheltuielilor necesare susţineriiRăzboiului de Independenţă. Designul a fost realizat de artiștii franceziBramtot și Duval, după un set de acuarele semnate de NicolaeGrigorescu. Imprimarea biletelor a fost făcută la Paris.

Carol I, Rege al României(1881-1914). Parlamentulproclamă Regatul României

Conferinţa de pace de laBucurești; Româniaprimește Cadrilaterul

Războaiele Balcanice(1911-1913)

1881 1890 1911 1913





1880Legea pentru înfiinţarea unei„bănci de scompt și circulaţiune”este actul de naștere al BănciiNaţionale a României, care aveacapital subscris în proporţie de otreime de statul român și douătreimi de particulari, precum și„dreptul exclusiv de a emitebilete la purtător”. Până laemiterea bancnotelor proprii s-aaplicat supratiparul „BancaNaţională a României” pe bileteleipotecare aflate în circulaţie.

1881Prima emisiune de bancnote aBNR are valoarea nominală de20 lei, fiind tipărită în ateliereleproprii din București, folosindclișee și hârtie cu filigranelaborate la Banca Franţei. Încursul aceluiași an, au fost puseîn circulaţie și bancnotele de 100 și 1 000 lei. Până la PrimulRăz boi Mondial bancnotele româ -nești au fost realizate de artiștifrancezi și tipărite pe hârtiefiligranată fabricată în Franţa,iniţial într-o singură culoare(albastru de cobalt), iar din 1896în două culori.

1883Prima falsificare cunoscută aunei bancnote BNR a fostînregistrată în anul 1883, când„supusul grec” Vasilache Ţucală,cu ajutorul a doi complici bulgari, a falsificat la Varnabancnote de 20 lei în valoaretotală de 21 720 lei.

1890Legea din 29 martie 1890 menţi -nea definiţia unităţii monetarenaţionale care a fost dată prinlegea monetară din 1867 (0,3226 g aur cu titlul 900‰), dar a abrogat definiţia în argint aleului. Monedele de argint deve -neau astfel monede divizionare,fiind primite în mod obligatoriu laplată pentru suma maximă de 50 lei. Noua lege prevedea cadoar monedele de aur străineemise în sistemul UniuniiMonetare Latine să se poatăpreschimba la casele publice.Până la înfiinţarea noii monetăriidin Dealul Filaret, în perioadainterbelică, monedele româneștiau fost bătute în străinătate, înFranţa, Anglia și Belgia.

1901Statul iese din acţionariatul BNR.

Schema unor utilaje de imprimare abancnotelor trimisă de Eugeniu Carada de laParis în anul 1880

Detaliu cu supratiparul BNR aplicat pe biletul ipotecar de 20 lei

România intră în Primul Război Mondial (27.08.1916). Armataromână este înfrântă pe fronturile din Oltenia și Dobrogea.Guvernul și Casa Regală se retrag la Iași. Armata germanăocupă Bucureștiul (6.12.1916)

Decesul Regelui Carol I.Regele Ferdinand (1914-1927).Începe Primul Război Mondial(28.07.1914). România sedeclară neutră

1914 1915 1916



1 FF = 1,10 leiPâine (1 kg): 0,32 leiGăină (1 buc.): 3,35 leiCarne porc (1 kg): 1,98 leiVin (1 litru): 1,17 leiCartofi (1 kg): 0,16 lei

de la

înce

putu

l Prim

ului

Răz

boi M

ondi

al la

Con

ferin

ţa d

e la

Par

is

Odată cu izbucnirea PrimuluiRăzboi Mondial, pe fondulinflaţiei crescânde, circulaţiamonedei metalice a scăzutdrastic, din cauza tezaurizăriiacesteia și a imposibilităţiirealizării unor noi emisiuni înstrăinătate. Soluţia a fosttipărirea unor bani de hârtiecare să înlocuiască monedametalică (5, 2 și 1 leu în anii1915-1916; 50, 25 și 10 bani înanul 1917).

1916-1917Ca urmare a înfrângerilorarmatei române și a iminenţeiocupării întregului teritoriunaţional, în decembrie 1916 șiiulie-august 1917, guvernul ahotărât evacuarea TezauruluiRomâniei la Moscova, în douătransporturi valorând circa 2 miliarde lei. Ulterior,tezaurul a fost confiscat deregimul bolșevic. Pierdereastocului metalic al BNR vainfluenţa negativ stabilitateași convertibilitatea leului înperioada imediat următoareîncetării războiului.

Protocol privindtrimitereatezaurului BNRla Moscova înanul 1917

Tabel privind recepţiatezaurului BNR de cătreautorităţile ruse în anul 1917

Tratatul de pace de la București între România și Puterile Centrale (7.05.1918). Puterile Centralecapitulează (29 septembrie - 11 noiembrie)

1917 1918 1919 1920

FF nu a fost cotatPâine (1 kg): 0,51 leiGăină (1 buc.): 9,00 leiCarne porc (1 kg): 3,93 leiVin (1 litru): 2,70 leiCartofi (1 kg): 0,45 lei

FF nu a fost cotatPâine (1 kg): 0,46 leiGăină (1 buc.): 17,30 leiCarne porc (1 kg): 14,00 leiVin (1 litru): 9,41 leiCartofi (1 kg): 3,08 lei



191725 aprilie 1917 – suspendareaconvertibilităţii bancnotelor; estefinalul sistemului monetarmonometalist aur în România.

1917-1918Emisiunea Băncii GeneraleRomâne. Reprezentanţii PuterilorCentrale au hotărât, la Berlin,tipărirea unor bani de hârtiepentru teritoriul ocupat alRomâniei. Ca instituţie emitentăa fost desemnată Banca GeneralăRomână (BGR), o bancă cucapital german înfiinţată în anul1895. Întregul volum al emisiuniiurma să fie acoperit printr-undepozit special constituit laReichsbank, la cursul de 80 RM = 100 lei, care trebuia săfie acoperit la sfârșitul războiuluide guvernul român. Banii BGR au fost tipăriţi laBerlin și aveau valorile nominalede 25, 50 bani, 1, 5, 20, 100 și 1 000 lei. Circulaţia leilor BNR nua fost interzisă, dar AdministraţiaMilitară Germană a impus uncurs mai scăzut faţă de cel alleului BGR (1 leu BNR = 75 RM).

1919-1920Leul a suferit o depreciere accelerată în primiiani ce au urmat sfârșitului Primului RăzboiMondial, din cauza emisiunilor masive debancnote, necesare nu numai pentruacoperirea deficitului bugetului public, dar șipentru înlocuirea banilor străini rămași încirculaţie pe teritoriul României. În plus,scăderea dezastruoasă a producţiei în urmadistrugerilor provocate de război a contribuitla deprecierea monedei naţionale. Astfel, înanul 1919, Bursa din Paris ajunsese să cotezeleul la o medie de 37,26 FF = 100 lei, în timpce, cu 5 ani în urmă, cursul mediu era 100 FF = 98,21 lei.

Tratatele de pace de la Paris (1919-1920)consacră constituireaRomâniei Mari

Parlamentul votează o nouă Constituţie aRomâniei

Reforma agrară Decesul Regelui Ferdinand I. Regenţa(1927-1930)

1921 1923 1927 1929





de la

uni

ficar

ea m

onet

ară

la în

cepu

tul c

elui

de-

al D

oile

a Ră

zboi

Mon

dial

1920Unificarea monetară a fostrealizată prinpreschimbarea în lei BNRa tuturor valutelor carecirculau în provinciileunite ale României în anul1918 (coroanele austro-ungare, rublele Romanovși Lwow și leii emiși deBanca Generală Română).

1925Statul revine printreacţionarii BNR. Urmează operioadă de stabilitatemonetară, care vaconstitui premisa reveniriila convertibilitatea leului.

1929Legea monetară din 7 februarie 1929 oferă onouă definiţie a leului: 10 mg aur cu titlul 900‰.Bancnotele emise de BNRdevin din nou convertibileîn monede și lingouri deaur sau devize străineconvertibile în aur.

1929-1933Marea Criză Economică acompromis stabilizareamonetară din 1929. Înaceastă perioadă s-ainstituit monopolul BNRasupra comerţului cuvalută.

Transport de aur la Banca Naţională în perioada interbelică

Real

itate

a ilu

stra

tă,4

febr

uarie

193

2

O relatare sugestivă din presa vremii reflectândconsecinţele Marii Crize Economice în nivelul de trai al românilor

Proiectul arhitectului Radu Dudescu pentru Imprimeria BNR

Regele Carol II (1930-1940)

Carol II instituie regimulde autoritate monarhică(10.02.1938)

Începutul celui de-alDoilea Război Mondial.România își proclamăneutralitatea

1930 1937 1938 1939





Regele Carol II Vechiul Palat al BNR înperioada interbelică

© A

rhiv

ele

Naţio

nale

ale

Rom

ânie

i

1935Înfiinţarea Monetăriei Naţionale,care este însărcinată cuexecutarea monedei metalice,toate costurile de batere aacesteia fiind achitate deMinisterul Finanţelor.

1936Are loc o nouă devalorizareoficială a leului, realizată prinreevaluarea stocului de aur alBăncii Naţionale de la 111 111,11lei/kg aur fin (preţ stabilit în 1929)la 153 333,33 lei/kg aur fin.

1937Este introdusă în circulaţiebancnota de 1 000 lei tip IV.Proiectele realizate de Nicolae Grigorescu în anul 1877,care au fost utilizate la aceastăemisiune, vor fi reluate în urmă -torii 10 ani pentru elaborarea aîncă 3 tipuri de bancnote,constituindu-se într-un adevărat„certificat de identitate” almonedei naţionale în anii ’30-’40ai secolului al XX-lea.

1930Conform Legii monetare din1929, bancnotele de 5 și 20 leiale BNR au fost înlocuite cu monedă metalică purtândaceleași valori nominale.

1932Este introdusă în circulaţie primabancnotă tipărită în tehnicaintaglio (5 000 lei tip I).

Leii Armatei RoșiiCa și în alte teritorii ocupate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial,Armata Roșie a emis și în România bancnote care aveau numele monedeinaţionale. Convenţia de armistiţiu încheiată de România cu Puterile Aliatela 12 septembrie 1944 prevedea retragerea și răscumpărarea de cătreguvernul român a leilor emiși de Comandamentul Armatei Roșii. La 1 octombrie 1944, leii sovietici și-au încetat puterea circulatorie, iarretragerea din circulaţie s-a făcut prin preschimbarea lor la cursul 1 leu sovietic = 5 lei BNR.

1941-1944Evoluţia cursului leului în perioada 1941-1944 nu a fost constantă.Moneda naţională a variat diferit în raport cu preţurile interne, valutelestrăine și preţul aurului. Un factor important l-au constituit și evoluţiile depe frontul de est în care era implicată și armata română. Semnificativăeste diferenţa dintre cursurile leu / dolar USA: 19 iunie 1944 – 1 500 lei; 1 octombrie 1944 – 11 400 / 11 500 lei. Pentru a putea face faţă cereriitot mai mari de bancnote și pentru a proteja producţia împotriva unoreventuale distrugeri provocate de bombardamente, BNR a creat secţii deimprimare și în provincie: Sinaia (1940), Govora (1942) și Rășinari (1944).

România cedează, către URSS, Basarabia și Bucovina deNord (26-29.06.1940), Bulgariei Cadrilaterul (7.09.1940)și Ungariei Transilvania de Nord (30.08.1940). Carol IIabdică (6.09.1940). Mihai I, Regele României 1940-1947.România intră în război împotriva URSS (22.06.1941)

1940 1941 1942 1943

1940În urma schimbării regimului politic dinRomânia la 6 septembrie 1940, prin abdicareaRegelui Carol II și proclama rea Statuluinaţional-legionar, nu au fost emise bancnotecare să poarte însem ne specifice noilor realităţi,ci s-a pre ferat supratipărirea vechilor bancnote.

1941Au fost retrase din circulaţie monedele de 50 și100 lei, pentru că nichelul din care erauconfecţionate reprezenta un material strategic,fiind utilizat în industria de armament.




1 FF = 4,07 leiPâine (1 kg): 32,72 leiGăină (1 buc.): 472,00 leiCarne porc (1 kg): 181,00 leVin (1 litru): 144,50 leiCartofi (1 kg): 16,00 lei

de la

înce

putu

l cel

ui d

e-al

Doi

lea

Răzb

oi M

ondi

al la

criz

a ec

onom

ică

post

belic

ă

Detaliu cu supratiparulaplicat pe bancnota 5 000 lei tip I

Evoluţia preţurilor după statisticiledin epocă. Ziarul „Argus“, 10 februarie 1946

1946-1947Prima jumătate a anului 1947 areprezentat apogeul dificultăţiloreconomice din anii ce au urmatsfârșitului celui de-al DoileaRăzboi Mondial. Salariile, în ciudamajorărilor succesive făcute de

guvern, nu reușeau să ţinăpasul cu escaladarea zilnică apreţurilor. Acum este pusă încirculaţie bancnota de 5 000 000 lei, cel mai marenominal din istoria monetarăa României.

România părăsește alianţacu Germania (23.08.1944).Armistiţiul României cuPuterile Aliate(12.09.1944)

Finalul celui de-al DoileaRăzboi Mondial în Europa(9.05.1945). Sub presiuniexterne, este impusGuvernul Petru Groza(06.03.1945)

Tratatul de pace de la Paris (10.02.1947). României îisunt recunoscute drepturile asupra Transilvaniei.Basarabia și nordul Bucovinei rămân la URSS, iarCadrilaterul la Bulgaria

1944 1945 1946 1947

1944-1945Medalia „Ardealul nostru”(„Cocoșelul”). Începând dindecembrie 1944, Ministerul deFinanţe a lansat „ÎmprumutulRefacerii Naţionale”. Acesta eraun împrumut intern, necesarpentru acoperirea despăgubirilorde război și avea valoarea de 50 000 lei, la care se adăuga omedalie comemorativă din aur,„Ardealul nostru”, asemănătoarenapoleonului francez, însă fărăvaloare nominală și cu greutateaușor mai mare (6,55 g, în loc de6,45 g). Bătută într-un tiraj de 1 milion de exemplare, medalia acirculat neoficial, ca mijloc deplată utilizat în diferite tranzacţii.

ei


1 FF = 30,61 lei26 decembrie

1 FF = 255,59 lei4 noiembrie

1 FF = 1,26 lei15 august

Vizita regelui Mihai I la Monetăria Statului, cu ocazia baterii medaliei „Ardealul Nostru”

Indicele de scumpete la 1 aug. 1939. Baza 1916 = 100

Indicele curent de scumpete. Baza 1 aug. 1939 = 100aug. 1939 nov. 1945 dec. 1945 ian. 1946

Articole raţionalizateZahăr 3 200 100 1 312 13 437 13 437Ulei comestibil 3 200 100 11 042 11 042 16 666Pâine 3 600 100 2 000 2 000 2 000Făină 2 200 100 1 555 1 555 1 555Mălai 3 800 100 3 083 3 666 3 666Carne 2 600 100 9 524 14 285 14 285Sare 4 200 100 1 450 2 875 2 875Cartofi 4 100 100 10 769 10 769 10 769Articole neraţionalizateOrez 5 000 100 18 518 25 925 33 333Fasole 3 500 100 9 166 16 666 16 666Lapte 2 300 100 8 000 10 000 13 000Unt proaspăt 3 700 100 15 463 25 773 20 610Brânză 3 350 100 17 021 25 532 29 787Vin 2 600 100 9 524 9 524 14 285Ţuică 3 100 100 10 000 10 000 10 000Bere 4 600 100 1 625 1 625 1 625ÎmbrăcăminteHaine 5 300 100 13 333 16 000 20 000Cămăși 5 000 100 13 750 16 250 18 750Ghete 4 350 100 17 143 21 428 25 000Pălării 4 000 100 10 417 12 500 12 500

Naţionalizarea mijloacelor de producţie(11.06.1948)

Regele Mihai I abdică(30.12.1947). Esteproclamată RepublicaPopulară Română

Se creează CAER(24.01.1949). Româniaeste membru fondator

de la

sta

biliz

area

mon

etar

ă la

sfâ

rșitu

l reg

imul

ui c

omun

ist 1947 1948 1949 1950

1947Reforma monetară din 15 august 1947 a introdus noi bancnote ale BNR și noi monede divizionare emise de Ministerul Finanţelor. 1 leu noureprezenta 20 000 lei vechi. Preschimbarea banilor vechi a fost limitatăîn funcţie de ocupaţie. Astfel, agricultorii puteau preschimba maximum 5 milioane lei vechi, salariaţii și pensionarii câte 3 milioane de persoană,cei fără profesie doar 1,5 milioane. Întreprinderile particulare au pututschimba doar valoarea salariilor pentru luna iulie, iar întreprinderilecomerciale nu au avut dreptul de a schimba nicio sumă, pentru a fiobligate să pună în vânzare stocurile de mărfuri existente.

1952Adoptată la 26 ianuarie 1952, noua legemonetară prevedea existenţaurmătoarelor categorii de semne bănești: bancnotele Băncii de Stat a RPR,biletele de tezaur ale statului emise deMinisterul de Finanţe și monedeledivizionare. Raportul de bază pentrupreschimbare a fost de 20 lei vechipentru 1 leu nou. Aceasta nu a fostlimitată valoric, dar sumele mici aubeneficiat de un raport de schimb maibun. Astfel, cetăţenii și întreprinderileparticulare au schimbat prima mie de leivechi la raportul 100:1, a doua și a treiala raportul 200:1, iar restul la raportul400:1; pentru organizaţiile de stat,cooperatiste și obștești s-a utilizatraportul 200:1. Sumele din conturileîntreprinderilor particulare, destinateachitării salariilor, au fost calculate laraportul 20:1, pentru restul a fost aplicatraportul 200:1.

Caricatură din presa timpului, ilustrând competiţiadintre dolarul american și leu

După

Eug

en T

aru,

Scâ

ntei

a, 5

febr

uarie

1952

1950În anul 1950 s-a trecut laun nou sistem deimprimare, taille-douce,pentru aceasta fiindimportată o mașină dinUngaria. Noul sistem,superior din punct devedere tehnic, dar cucheltuieli de producţiefoarte mari, a fost folositdoar până la reformamonetară din anul 1952.Noile bancnote puse încirculaţie ca urmare areformei, realizate iniţial înURSS, iar apoi laBucurești, au fost tipăriteîn sistem offset.

Imagini din secţiile de producţie ale Monetăriei Statului (1956)

1948-1957Organizarea Imprimeriei BNR• 1948 – reorganizarea BNR; înfiinţarea Direcţiei Emisiunii, de care ţinea

și Serviciul Fabricarea Biletelor.• 1951 – reorganizarea Băncii RPR – Bancă de Stat, instituţia intrând sub

tutela Ministerului Finanţelor; cu acest prilej, a fost creată UnitateaImprimeria Biletelor, prin contopirea Serviciului Fabricarea Biletelor cuServiciul Contabilitatea Biletelor

• 1 august 1953 – a fost înfiinţată Întreprinderea de Bilete de Bancă șiTimbre, rezultată din comasarea Unităţii Imprimeria Biletelor cusectorul de imprimat timbre și efecte poștale, desprins de laÎntreprinderea Monetăria Statului și Fabrica de Timbre.

• 1 octombrie 1956 – Fabrica de Timbre a fost comasată cuÎntreprinderea Poligrafică a Ministerului Finanţelor, rezultândImprimeria Ministerului Finanţelor.

• 17 martie 1957 – unităţile de imprimare a bancnotelor șitimbrelor au fost scoase de sub autoritatea MinisteruluiFinanţelor și trecute la Banca RPR – Bancă de Stat. A luat astfel fiinţă Imprimeria Băncii de Stat, sub tutelaDirecţiei Generale a Întreprinderilor.

1982-1983Odată cu instaurarea puterii comuniste, a fostîntreruptă tradiţia Băncii Naţionale a Românei privindemiterea de monede jubiliare sau comemorative.Excepţiile le-au constituit, în 1948, moneda-medaliedin argint dedicată centenarului Revoluţiei de la 1848,precum și emisiunile din aur și argint, din anii 1982 și1983, prin care se dorea marcarea unei aniversăridiscutabile din punct de vedere istoric, „2050 de anide la crearea statului dac centralizat și independent”.

Se creează Tratatul de laVarșovia. România estemembru fondator.România este primită înONU

O nouă Consituţieproclamă RepublicaSocialistă România

Este instituită funcţia dePreședinte al RSR. Nicolae Ceaușescu, primul președinte al RSR(1974-1989)

Revoluţia din Decembrie1989. Sfârșitul regimuluicomunist în România

1955 1965 1974 1989

1966Ca urmare a noilor realităţi politice determinate deschimbarea denumirii ţării, a fost pusă în circulaţie onouă emisiune monetară.

1990BNR este reorganizată, reluându-și funcţia debancă centrală. Monetăria Statului și ImprimeriaBNR devin regii autonome în subordinea BănciiNaţionale a României.

1991În ianuarie 1991, BNR a lansat prima emisiunepostrevolu ţionară de bancnote, având nominalulde 500 lei.

1992-1994Sunt înlocuite monedele și bancnotele din timpul regimului comunist.

1996Începând cu anul 1996, emisiunile jubiliareconfecţio nate la Monetăria Statului au fostrealizate, în mod exclusiv, în tehnica proof, princare se obţine un contrast mat/lucios între fond șielementele în relief ale monedei.

1999BNR a pus în circulaţie, pentru prima oară, obancnotă din polimer (2 000 lei – Eclipsa totalăde soare din 11 august 1999).

Aderarea României la Consiliul Europei

România deschidenegocierile de aderare laUniunea Europeană

de la

sfâ

rşitu

l reg

imul

ui c

omun

ist l

a ce

a m

ai r

ecen

tă e

mis

iune

de

banc

note

a B

NR 1990 1993 1999 2002

2005Denominarea leului. 10 000 leivechi au fost preschimbaţi pentru 1 leu nou. Este primaemisiune de bancnote fabricatăîn întregime din polimer.

2008Este realizată bancnota de 10 leidin polimer, fără intaglio.Reprezentarea pictorului NicolaeGrigorescu și a operei sale facetrimitere la istoria bancnoteiromânești care, de la bileteleipotecare până în anul 1947, afost profund marcată de operaartistului dâmboviţean.

Aderarea României la NATO

Aderarea României la Uniunea Europeană

2004 2007 2008 2014

Imagini actuale din Monetăria Statului

Pe primele monede bătute conform Legii monetare din anul 1867 nu a fost figurată efigia Principelui Carol, deoarece Înalta Poartă, în

calitate de putere suzerană a României, considera că o asemenea reprezentare ar semnifica afirmarea independenţei

ţării. Încercarea din anul 1868 de a pune în circulaţie omonedă de 20 lei din aur având pe avers efigia lui

Carol I și legenda CAROL I DOMNULUROMÂNILORU a provocat proteste diplomaticeatât din partea Porţii, cât și din partea Austro-Ungariei, care aprecia că, făcând referire și laromânii transilvăneni, moneda avea caracteriredentist. O nouă monedă de 20 lei a fost bătută în anul 1870, având pe avers tot efigiaPrincipelui Carol, dar cu legenda schimbată în CAROL I DOMNUL ROMÂNIEI.

Imaginile reprezentate pe baniiromânești au exprimat nu numaimetamorfozele identităţii naţionale, dar și evoluţiile politice care auinfluenţat ideologia oficială de-a lungultimpului. Aceste imagini au fostdestinate a exprima încredere în instituţia emitentă, în economie șinaţiune. Prin natura lor, de obiecte omniprezente în viaţa publică șiprivată, banii s-au constituit într-un adevărat „mecanism cotidian” deconstrucţie a acestei identităţi.

perio

ada

1867

-194

7 designul banilor românești

Concepută de artiști francezi după indicaţiile primite de la București,iconografia biletelor ipotecare și ale primelor emisiuni ale BNR a fostconsacrată afirmării latinităţii poporului român, prin reprezentareaalegorică a constituirii Daciei romane. Această temă nu eraîntâmplătoare, mai ales că, începând cu Legea monetară din anul 1867 șipână la începutul Primului Război Mondial, România a urmat modelulUniunii Monetare Latine.

O altă temă frecvent utilizată la primele emisiuni a fost aceea a alegoriilorPatriei, Prosperităţii, precum și a diferitelor sectoare ale economieinaţionale. Realizate în stil monumental clasicizant, aceste alegorii erau oadaptare la specificul naţional românesc a tradiţiei școlii bancnoteifranceze.

Portretele Regilor Carol al II-leași Mihai I sunt prezente nunumai pe banii de circulaţie, darși în medalistică. Făcândpandant cu reprezentărilealegorice ale prosperităţii ţăriisau ale originii latine apoporului român, ele subliniauimportanţa dinastiei însocietatea românească.

Fără să se îndepărteze demarile teme existente înaintede Primul Război Mondial,reprezentările de pebancnotele BNR exprimă noilerealităţi care definescsocietatea României Mari.Motivul latinităţii poporuluiromân nu mai este formulat cuatât de multă vizibilitate ca înperioada anterioară, dar apareacum o nouă temă, care facereferire la unitatea naţională(„Intrarea lui Mihai Viteazul înAlba Iulia”).

Reprezentările legate de CasaRegală constituie teme curentîntâlnite în perioada interbelică șiîn timpul celui de-al DoileaRăzboi Mondial.

Nu lipsesc alegoriile diferitelor ramuri ale economiei (peisaje industrialeși agricole) și culturii (cărţi, măști de teatru, instrumente muzicale),redate într-o compoziţie ce exprimă prosperitatea naţională. Expresiamonumentală ce definește perioada anterioară este mult estompată, fiindsubstituită de imaginea idealizată a ţăranilor.

Detaliu cu grup de ţărănci purtând unelte agricole, figurat pe bancnota de 2 000 lei emisiunea 18 noiembrie 1941. Desenul lui C. Serveau este o reinterpretare a originalului realizat în albastru cobalt de A. Bramtot și G. Duval după proiectul lui Nicolae Grigorescu pentru

biletul ipotecar de 20 lei (1877) verso. Până în anul 1946, motivul afost reprodus de mai multe ori pe bancnotele BNR,devenind un adevărat laitmotiv aliconografiei monetareromânești.

Transformările radicale pe carele-a suferit societatea româ -nească după anul 1945 serecunosc și în iconografiabanilor. Dacă banii emiși lasfârșitul războiului au continuatsimbo listica din perioada

interbelică, în anul 1947, chiarînainte de abolirea monar -hiei, au apărut reprezentăricare anticipau modificărilemesa jului iconografic din

epoca demo cra ţiei populare.Stema ţării, care simbolizamonar hia, a fost păstrată pemonede chiar și după reformamonetară din 1947. În cazulbancnotelor, ea se mai găseștedoar pe nominalul de 1 000 lei.

Semnificativă pentru perioada ascensiunii comunismului este bancnota de 100 lei, emisiunea din 25 iunie 1947. Tema principală este repre zentarea victoriei comunismului, cu un accentspecial pe „înfrăţirea tuturor categoriilor societăţii”.

Tendinţele care s-au pututobserva în iconografia bancno -telor emise în anul 1947 au fostconfirmate ulterior de emi siuneadin anul 1952. În locul figurilorpatriarhale de ţărani din perioadainterbelică, au apărut personajecaracte ristice proletcultismului:prototipuri ale clasei munci toarereflectând psihologia luptătoare a acesteia, determi narea șicurajul care o carac te rizau în„lupta de con struire asocialismului“.

Tot în categoria artei ofi ciale seîncadrează și repre zentarea Casei Scânteii din București (copia românească a clădirii cen -tra le a Universităţii Lomonosov din Moscova) pe bancnota de 100 lei emisiunea 1952.

perio

ada

1948

-198

9

Victoriile industrializării erau uncorolar al acestei lupte, motivcare se întâlnește pe bancnotelede 5, 10 și 25 lei, emisiunea 1952.Semnificativă este reprezentarealucrărilor de construcţie a Cana -lului Dunăre-Marea Neagră:ideologia oficială prezenta șan -tierul ca pe o „școală” destinatăsă educe tânăra generaţie înspiritul socialismului triumfător. În același timp, însă, era trecutsub tăcere faptul că șantierul eraunul dintre cele mai vaste lagărede exterminare a eliteiintelectuale interbelice.

Conform ideologiei oficiale dinanii ‘50, s-a renunţat la oricealuzie iconografică asupra latini -tăţii poporului român. Singurelereferiri la istoria naţională erauacum portretele lui TudorVladimirescu și Nicolae Bălcescu, personaje a căroractivitate revolu ţionară a fostconfiscată de ideologiacomunistă oficială și trans -

formată în „preistorie” a miș cării muncitoreștidin România.

Recuperarea istorieinaţionale la începutulanilor ‘60 se observăpe nominalurile mari,unde se revine larepre zen tareaelementelor româ -

nești de civilizaţie, prinfigurarea Palatului Culturii dinIași (50 lei verso) și aAteneului Român dinBucurești (100 lei verso).

Personajele istorice din emisiu -nea 1952 sunt păstrate, la carese adaugă Alexandru Ioan Cuzape bancnota de 50 lei recto.

Iconografia ultimei emisiuni dinperioada comunistă, cea din anul 1966, reflectă schimbărileimportante care au intervenit înepocă la nivelul ideologieioficiale. Au fost păstrate teme catriumful industrializării (5 și 25lei verso) și mecanizareaagriculturii (10 lei verso).

după

199

0

Schimbarea regimului politic în România după 1989 a determinatînlocuirea însemnelor monetare ale ţării. În ianuarie 1991, BNR a lansatprima emisiune de bancnote (500 lei), înfăţișându-l pe ConstantinBrâncuși. În anii următori, BNR a continuat să emită bancnote pe care aufost figurate personalităţi ale culturii române:Grigore Antipa (200 lei 1992), Mihai Eminescu (1 000 lei 1991, 1993, 1998; 500 lei 2005), Lucian Blaga (5 000 lei 1998; 200 lei 2006), Nicolae Iorga (10 000 lei 1994, 1999, 2000; 1 leu 2005), George Enescu (50 000 lei 1996, 2000, 2001; 5 lei 2005), Nicolae Grigorescu (100 000 lei 1998, 2001; 10 lei 2005, 2008), Aurel Vlaicu (500 000 lei 2000; 50 lei 2005), I. L. Caragiale (1 000 000 lei 2003; 100 lei 2005).

ISTORIA LEULUI

Documents

Transcript of ISTORIA LEULUI