ISTORIA - upload.wikimedia.org · istoria bisericii romaanpti f a vieth religioase a romilor de n....

ISTORIA

BISERICII ROMAANPTIF A

VIETH RELIGIOASE A ROMILOR

DE

N. IORGA

VOLUMUL al II-lea.

VAIENII-DE-MUNTE

TIPOGRAFIA CNEAMUL 11011/INII:SCD-1909.

Cateva inedite de arhierei

veacul al XVIII-lea

GlIEDEON, EPISCOP DE ROMAN

(Ghedeon, episcop Romanschn" , 1734).

DANIIL, EPISCOP DE ROMAN

(Dannl, episcop romanschn" , 1731)

2(791 00"

GIIEDEON, EPISCOP DE IMF(Ghedeon, episcop husschu" , 1731)

NEOFIT MITROPOLIT MUNIEAN

(Neofit Mitropolitul Ungrovlahn")

rf»et6( C(-(4

ANTONIE, MITROPOLIT AL MOLDOVEI

(Antonie Mitropolit Su.eavschii").

GIIEDEON, MITROPOLIT AL moLDoVEI (Ghedeon, Mitropolit Moldovlahii").

NUSAIL, EPISCOP DE H 1I) UTI(Misail episcop Räd." ; 1733).

CARTEA a Ill-a

EPOCA ROMA- NEASCA.

PARTEA I-a.

LUPTA PENTRU DESXV -ARSIREA

UNIRII ROMANILOR DE PESTE MUNTI.

CAP. I.

Politica religioasd a lui Vodd Brdncoveanutipdriturile muntene din epoca sa.

putin timp duph soborul din Februar 1697 si ur-mdrile lui, Viddica ardelean Teofil murI, alegerea urmasuluisdu se fAcil In conditiile obisnuite. Spre Bucurestii Mitropo-litului plecd un tinerel cdiugär, de neam bun, dela Ciugud,Atanasie nghel, care ducea ca dansul recomandatii puternicedin partea nobililor ardeleni, calvini, pe cari-i castigase cu bani.De o plata fäcutd in maulle lui Teodosie ca sh fie ales, nupoate fi vorba ; el ddda, duph spusa unuia dintre nego-ciatori, negustorul Dindar, numai optzeci de lei (Tea mal-tdmital, 1. Alegerea se facù dupd datina creatà pe vremealui .5erban Cantacuzino, si, In lanuar 1698, Atanasie erasfintit ca Mitropolit pentru Ardeal.

Data aceasta, noul Viddied nu primi conditii dela Gu-vernul ardelean, ai cdrui membri nu mai erau slobozi sd-sidea la iveald tendintele calvinizatoare. Invdttituri pentrapurtarea sa le primi el dela Bucuresti chiar.

Aici Vodd Brancoveanu, om bogat, darnic i mandru,n'aved o politicd religioasä asa de sigurd ca a Inaintasuluisdu, cum, de alminterea, si in politica propriu zish el sedovedise mai sovältor decat acesta, dupd stricarea bunelorlegaturi cu Dosofteiu de Ierusalim. S trict ortodox fireste,

in recognitionem ; Sale i preofi, p. 178, nota 2.

4 ISTORIA BISERICII ROMINEFI

fhrä sh aibh fath de catolici mhca.r acea curtenire caredeosebise pe 5,erban-Vodd, el tiprtrise, pe de o parte, 01'0románesti, de cuprins religios i literar, bune pentru ce-tirea boierilor si a preotilor : la 1691, Radu Greceanu drbastfel la ivealà o frumoasà carte, lucratrt de dänsul cu aju-torul fratelui Serban si supt supravegherea lui Constantin,Cantacuzino Stolnicul, « illargeíritarele» lui loan Gurd-de-A.ur,dntaritoriu sabornicestii si apostolestii a Rhshritului Desea-reci i adevaratei pravoslavnice credinte Indirepthtoriu»,.prefänuth In limba tuturor aca sà poatä. lietecare RumArt,ce si putinä. Invathturh ar avià., sä. Inteleagro.

Pe de alth parte, un chlughr din Iviria sau Ivir,Iberia Caucasului, fost rob al Turcilor, Antim, om cu (leo-sebit simt pentru arth In toate Infätiärile ei, tiphrid, intdiape seama lui, se parel, lucrrtri grecesti care dovedesc fiinta,unui curent ce duced, nu numai la Inzestrarea cupe socoteala Románilor, a bisericilor din Räsaritul grecesc,,ci si d'Are grecizarea Bisericii ronzdnegi.

Pe lângh Pareneticele imphratului Vasile Macedoneanul,chtre fiul shu Leon, pretheute (1691) in greceasca popo-ralh de Hrisant, nepotul, trimes Indath, in 1692, prinIn Apus, pentru studii, al Patriarhului de Ierusalim 2; palângäc(Manualull, lui Cariofil, care räspunded la unele In-trebhri de naturä teologich ale Stolnicului Cantacuzinc).(1697), pe lángh panegiricul Sf. Constantin, alchtuit de pre-dicatorul Curtii, Gheorghe Maiota (1697) 8,- altele, de ace-lasi, In 1706-7, la Ramnic 4 -, se dau In greceste, prin os-teneala lui Antim, cdrti de slajbd bisericeascd. Astfel eslujba Sf. Grigore Decapolitul, fAcuth In aceasth limbh de

Cartile poartA numai insemnarea c sfint lucrate de aAntim iero-monahulo. Asupra lui, v. 1st, lit. rom. in secolla al XVIII-lea,p. 419.

V. cele dota lucrAri ale pAr. Chrys. Papadopulos.Pentru Maiota, v. 1st, lit. rom. in secolia al XV111-lea, I, rpp. 49;.

417, 429.4 Bibliografia Romanci, I, pp. 468-9, 478-9!

POLITICA RELIGIOASi A LUI TOD' ,BRANCOVEANU 5

Mateiu al Mirelor 1, si cea, In legatura de zi Cu aceasta, aS. Paraschive, cu toate eh In nanastirea Bistritei oltene,care nu erà ainchinataD si nu adapostia calugari g,reci,laudele Sfa.ntului ocrotitor fuseserá, cantate parka atunci Inslavoneste. La Mitropolie, si nu Inca in Snagov, altä.nastire neinchinata, unde fù numit apoi i ca egumenstrainul Antim, ce-si gas1 indata adäpostul prielnic intrezidurile ei 2, se publica la 1693 o minunata Evangheliegreco-romaneasca, prin care putem vedea mai bine gan-durile unora dintre arldereii prihegi i boierii de alt neamcari incunjurau pe Brancoveanu. S,;i aceasta e dupa gre-easca al (sic) Bisearicii oranduiala asezatb, ca i tipari-tura mai veche a lui erban.-Voda ; partea greceascà e me-nitä. pentru slajba, iar cea romaneasca numai pentru ca«si in casele voastre cu cetaniia ei adease sà và IndeletnicitiD,serie tipograful. Teoria lui Dosofteiu al Nloldovei ca. Scrip-tura foloseste numai daca e Inteleash, teorie primita panala 16S8 si In Tara-Romfineasca, e Inlocuita prin aceia capatimile rele din Mima otnului si anumai din cetanie sidin auzire sa omoara.v. tu sfarsit, nu numai pentru Greciide departe, ci i pentru Romänii de aproape, se da, la4697, Antologhial, Sbornical din Snagov, care cuprindeIn el tot ce trebuie ape tot anul»: slujbe la sfinti sauaacolutib), Psaltirea Intreaga, Octoihul, Orologhiul sau Ceas-lovul, Penticostariul, Triodul; volumul de aproape o miede pagini erà tiparit cu clieltuiala unui fost categumen alLavrei celei Mari din Atos, Galaction Vidalis, i ingrijit deun Panaioti din Sinope. O noud editie apare la 1709. Ig-natie, egumenul grec dela Nucetu, da, in 1705, o Slujbaa Sf. Visarion, care se cantà de sigur In hiserica lui. i oslujba pentru Tarnosirea hisericilor se tiparl, de A.uxentie alSollei, apentru a se imparti In dar arhiereilor», in 1703.SO, mai citam Psaltirea de Snagov din 1700.

V. mai sus, vol. I, pp. 251-2.2 /St. lit, tO»2., 1, pp. 419-21.

Dupd imprejurärile nouä din Ardeal se dä. la Snagovgreceste «Märturisireav lui Petru Movilh, la care se adauge-o chrticich a lui Visarion Macri despre «cele trei mai marivirtuth5 (1699). Unul din ingrijitorii acestei lucrAri, Se-vastos Chimenitul, publich apoi o tälmhcire a stirbatorilor,

(Heortologion» in 4701, apoi o «Invätäturä dogmatich. aBisericii Rdsdritene» (4703), tratand despre imparthsenie

sfintenia Fecioarei, iar cellalt, Ioan Comnenul, isi tiph-reste o descriere a Muntelui Atos, In 1701, descriere, carercu Slujba SI. Ecaterine dela Muntele Sinai, se retiphrestela 47101, iar urmasul acestuia la Scaunul din Silistra, Ata-nasie, alt ghzduit al 13rancoveanului, editeazä la 1710, «Pa-noplia dogmaticb a vechiului imphrat Alexie Comnenul.Acestea pe lAngh discursurile grecesti ale fiilor Doinnuluircari laudä pe sfintii patronali ai neamului lor a .

Liturg-hia greco-araba, dath si pentru acei preoti sirieni carinu stiau deck greceste (1701), Ceaslovut big, lot din I 702, Psal-tirea arabh din 4706, lucratä In Alep, Liturghia georgianh,din 1710 si Evanghelia din 1709 In aceiasi limbh se adaughla aceste lucrdri, ca jertfe fäcute de Bräncoveanu pentranahrirea numelui säu in phrtile Rdshritului. Sänt si lucräride comandä, care nu stau deck In leghturä tipografich cutenle noastre, ca slujba Sfintei Chiopolitis din 1702, plhtithde un Grec din Chios, sau cutare cuvAnt despre preotie allui Hrisant (1702).

Ca o curiozitate interesantä, ca o carte bunh pentrif ainvätä Inch o limbh sträind, si RIM niciun gaud la Intrebuintarea ei practich, dade4 la lumina Antim In 1698 o Gra-maticä slavonä destul de intinsh. Când, cu titlu si prefataromâneasch, s publich, la 1696, Slujba slavonh a StintilorConstantin i Elena, se spune eh s'a fhcut slavoneste, ne-fiind la «izvoadéle grecesth. Un Ceaslov apare la 1703. Nu-mai despre Psaltirea de Buzäu din 1701 se spune ch e ti-

Bibl. .Flom., I, pp. 481-2.2 ibid., I, pp. 449 i urm., 452 §i urm., 457 0 urrn., 468-9.

6 ISTORIA BISERICII ROMANESTI

POLITICA RELIGIOASA. A LUI VODk BRANCOVEANU 7

*Rd (pre limba cea obicinaitd, a sel cell prin besearecilerumanesti, sloveniasca, flindu i lipsa de aciasta pre la be-searici de aeasta data», adaugindu-se cä e de nevoiepentru invatamant, care se stie di se razima pe invatarea de-arostul a Psaltirii : (pre la scoale pentru inválatura copii1or»1,

Nu se puteà inlaturà lush asa de usor ca vechea zdreantAslavona noul vesmant al limbii romanesti. Numit episcopde Buzau la 10 lunie 1601, Mitrofan reprezintà Inca acolo,In coltul de catre Moldova lui, curentul romanesc pe care-1incepuse dascalul sau, acum pribeag in Polonia. inca (lela1691 el tipäreste In Buza.0 o traducere romäneasca, tiparitade dansul, dar talmacità cu amestecul lumii dela Curte, aPravoslau.nicii märturisiri, serse de Petra Movild. Numaipeste trei ani teascurile Mitropoliei dau o Psaltire, Cu «ca-tizme», tropare, molitfe, epashalii de 50 de ani», eexapsalm»,edupa oranduiala greciascal ; aceastä lucrare, revazutadupä textul Bibliei dela 1688, erà insa menith, nu sä sedea preotilor spre Intrebuintare, ci sa. se Imparta numai,pentru cetire, «in liar pravoslavnicilor crestini». Tot asàCu Evanghelia dela Snagov din 1697, care da numai inteoforma ediorthositä mai Cu multa nevointa» textul cunoscut,pentru cetirea de catre cei ce nu stiu slavoneste.

În acelasi an, ca o urmare a aceleiasi miscari, Moldova rds-pandià o Tdlcuire a Lit urghiei, talmacire facutä de Cacavela,indreptatd de un necunoscut i tiparitä de Antioh-Vodä Cante-mir, prin ingrijirea boierului Lupa Boghn, care iscalestePrefata.

Sd se adauge traducen i dupa editiile grecesti ale acelorasimesteri, ca acea «Carte sau lumina"», din 1699 care e reclareaIn romaneste a cärtii lui Maxim Peloponesianul, retiparirisau prelucräri, ca aceia ce cuprinde einvatatura preotilorilpe scurtti de Sapte Taini ale Besearecii», publicatie dinBuzau, cu titlu si pentru Moldova (1702)2. intamplator se

Bibi. Rom., I, p. 445.2 ¡bici., p. 539.

dau carti de momia religioasä sau de instructie poporalain materie de religie, precum Out Invateiturile creOine0ifi loarea Darurilor, traduse amandoud de Filoteiu, un Romancare se calugarise la S fetagora, Sfautul Munte, si-si puted zice,stand, se pare, la Sf. Ecaterina din Bucuresti, metoh al Sinaii 1:aSfetagoretulp, ori Pildele Filosofeti din 1713, pe care le ti-pareste, In traducerea lui Antim, Grecul ce purta afacerilede negot ale lui Voda In Ardeal, Manos Apostolu, ori, Insfarsit, aantologia de sentinte» ale filosofilor, aSfatuirilecretino-politice » ale lui Antim Ivireanul (1715).

Mitrofan de Buzau urtnd singur dincolo de Milcov tra-ditia cea huna. La 1697 el Indräznià sä deje un Triodslavo-roman, iar in 1698 inceped., pe temeiul Vietilor deSfinti ale lui Dosofteiu, illineiele romanesti, avand tipicul,parimiile i sinaxariul In limba noastra, traduse si de RaduGreceanu. 5i In prefata acestei carti, lucrate acu mare sal.-guire», aca i noaptea o am facutu-op, spune episcopul, suptischlitura sa, ca tipograf, si nu a superiorului sau Teodosie,ain unele vremi In loe de zip, el arata eh, mai Inainte, dinneintelegerea slavonei de catre preotii de pe la sate, a oran-duialele Besearecii nu sa faced deplinü, nici Vietilesä citiia, ascultdtorii neinteleganda si prorocestile citanii»

intelese doar dupa acel sunet cu care se multdmiaugrecizantii : aarama sunanclii era, au tinbale striganda sàauziia». intr'un singur an de zile iesira toate cele dona-sprezece volume, proclamAnd, se poate zice, introducerealimbii românesti In slujba Bisericii, asà cum dorise Do-softeiu al Moldovei. Oetoihul din 1700 al aceluiasi Mitrofan,urmä aceasta lucrare revolutionard, de cel mai mare folospentru neam, dar tiparitorul nu cutezä, ori nu putii, sà deaIn romdneste dock tipicul si nu cdntarile insesi, rdmase Inslavond. In Triodul buzoian din acelasi an se prefäceau,din greceste numai tipicul, sinaxarele si cetaniile, lasandu-sein limba slavonii cdntarile. Daca acestea se pastrau In forma

Radu Greceanu, ed. t. Grecianu, p. 347.


traditionala, nu trebuie, am spus se creada ca-1indemna. pe Mitrofan numai frica de a strica ortodoxia saude a calca, datinile, ci mai ales greutatea de a pune cuvinteromänesti pe melodiile obisnuite. Dovada ca in Triod unelecantári sant si traduse.

Mai tarziu, Mitrofan urmat opera de prefacere inromaneste a cartilor de slujba, macar Inteo parte a lor.El da., la 1699, Molitvenieul, chruia-i mai zice, dupa datinade a se adaugl si numele grecesc : at uhologhionil», unMolitvenie mic acarele cuprinde intru sine tema treabaBesearecii, ce sá cuvine preotilor» : tipicul singar e ro-manesc, pe cánd Dosofteia al Moldovei daduse molitveleinsesi In aceasta limba. La 1701 iesia. Penticostarita, ce numai fusese Upara pana atunci la noi nici *bite° forma.Liturghia lui din 1702 are tipicul In romaneste, pe candPsaltirea, ca pascalii si paraclisul Maicii Dotnnului, e numaio editie noud. Urtneaza un Nou Testament, care reproduceCu indrepfa.ri pe cel ardelenesc si e, ca si acesta, o carte decetire, nu una de slujba (1703), si un Apostol Intocmai caacela din vremea lui Serban Cantacuzino (1701).

CAP. II.

Arhierei greci la Curtea lui Brâncoveanu.

De o parte era deci tendinta fireascá a prelatilor greci,fugiti sau asezati mai bine la noi, de a introduce in Bise-rica Terii-Romanesti slujba elineascd. Spre acea5ta mergeausfaturile unui Patriarh Dionisie Seroglanul, mazil de Cons-tantinopol, care Incunund pe noul Donan i murl In Bucu-resti, ingropandu-st la Radu-Voda, unde se aseza i trupul luiGheorghe Castriotul, marele boier grec iubitor de neamul

Radu Greceanu, ed. citatC p. 11.

ARHIEREI GRECI LA CURTEk LUI BRiNCOVEANU 9

ISTORIA BISERICII ROMINESTI

sau 1, ca i Indemnurile unui Iacov, urmasul lui DionisiePatriarh pana la 1690 , care muri si el in tara 2, ale unuiAtanasie, fost Patriarh al Antiochiei, care, venit In tara la1700, traduse din litnba araba pentru Constantin-Vodd, la1702, istoria pe scurt a Bisericii sale 3, ale unui Gherasim deAlexandria, care cerù Brancoveanului sà tipareasca treivolume din Ioan C-ura-de-Aur, si anume didahii si cuvantari,pe care le raspinse dascalul Marcu, urmasul lui Sevastos4,in sfarsit silintele unui Ieroteiu de Silistra si ale unor ar-hierei balcanici ca aceia cari slintira biserica Sf. Gheorghe :Dionisie de Tarnova, Clement de Adrianopol, Auxentie deSofia, Maxim de IIierapolis, Neolit de Sevastia, Mitrofande Nisa, NIacarie de Varna 5.

Ciliar l'ara sà alba un plan hotarät de grecizare, el,cari nu puteau face liturghia decat In limba lor, tre-buiau sä lucreze, fie i numai prin exemplu, pentru intro-ducerea limbii grecesti in biserica. Calugarii si preotii nostri,arhiereii de tara erau de t'ata, tragAnd neapärat si inväta-minte, cand batranul Gherasim de Alexandria slujià, im-preura ca Hrisant, urmasul lui Dosofteiu la Patriarhiade Ierusalitn, In zilele de Craciva si de c(B)goiavlenie» aleanului 17036, - cana, cu un an inainte, Domnul ascultaliturghia serbatorilor de iarni dela Climerit fostul Mitro-polit de Adriatiopol si (lela Atariasie noul Mitropolit deDarstor, Dristra sau Silistra 7,- cand, In Iunie 1707, IIrisant,

V. 1st, lit. rom., tabla ; Gelzer, Patriarchat von Achrida, ApendiceCono, lit. pe 4903, p. 391. Piatra lui de mormAnt se vede inca, In-scriptii, I, p. 250; a lui Dionisie, ori nu s'a pus, ori a disparut. Pentrupetrecerea lui in tara, i Radu Greceanu, p. 30; Erbiceanu, Cron. grecirtabla.

2 Daponte, in Erbiceanu, o. c., p. 93.8 An. Ac. Rom., XX, p. 224 §d urm.4 Erbiceanu, Cron Greci, p. 204; cf. p. 145.6 Radu Greceanu, p. 175; cf. p. 180.

Ibld., pp. 180-1.7 Ibid., p. 166.

ARBIEREI GRECI LA CURTEA LUI BRANCOYEANU 11

primit la Dundre cu carata domneasca, vtori Postelnicbuluc-basa de Seimeni, intrand In sunetul tuturor clopo-telor in Bucuresti, faced la Sf. Gheorghe, biserica SfantuluiMormant, slujba cu strdlucirea potrivita demnitätii sale dePatriarh 1, cdnd se sfintià cate o biserich facutá. de Domn,ca Sf. Gheorghe ce! Non, a carei zidire se datoreste tre-cerii lui Hrisant pe lana Constantin-Voda 2,- cu un stralucitsobor de Patriarhi si de arhierei sträini, cänd Gherasimde Alexandria slujia la nunta Domnitei Balasa, nas fiindprin procuratie IIrisant de Ierusalim cand Atanasie alAntiochiei cunund pe sora Balasei, Sarta 4, cand, in sfarsit,la tnoartea lui Teodosie, noul Mitropolit al Terii-Romanesti,savarsiau ceremoniile de cuviinta un Patriarh de Alexandriasi unul de Ierusalim, cari luau parte si la sfintirea luiAntim, fostul tipograf 5.

urmasi ai lui Dosofteiu al Moldovei In ceia ce pri-veste ideile lor de romanizare a Bisericii i munca lor pen-tru acest scop, ar fi vrut sä deà cartea sfanta ca i slujbabisericeasca intelegerii tuturora. Altii, iarasi, Intre cari trebuiesa se numere si Mitropolitul Teodosie si urmasul, dura 271anuar 1708, al acestuia, Antim 6, iar de nevoie mai multdecAt de huna voia lui Mitrofan al Buzaului, intelegeauinlesneascA, pe preot prin tipicuri romdnesti, sà foloseascätuturor credinciosilor, facând sà li se deà in romäneste ce-

p. 169.2 V. i Inscriplii, I, pp. 305-6, no. 763. Biserica fusese mantuita la

1699; ibid.Radu Greceanu, p. 485.

4 Ibid., pp. 98, 100; cf. p. 123.6 lbid., p. 481 §i urm. Cf., pentru toti ace§ti arhierei greci, ei tabla

editi,d date de stefan Grecianu din opera lui Radu Logofatul despreDomaia Brancoveanului.

6 Data in Radu Greceanu, p. 481; pe piatra de mormAnt a lui Teo-dosie, Inscriptii, I, p. 240, No. 540. AreA la rAposare 87 de ani i ju-nigtate.

12 ISTORII BISERICII ROLINE$TI

tirile, Insh phstrau pentru cântdri, care nu erau usoare detranspus in alta limbh, i chiar pentru molitfe, limba sla-vond. Acestia biruird prin acel lung sir de cärti bisericesti,tipdrite la Buzdu, care au o mare insemndtate, prin aceia&A, In locul manuscriptelor rare, rele i ca totul neintelesepreotilor de sate, in locul formelor divergente ale cdrtilorde slujbd, se ddded acum prin tipar un singar rdnd de cArtiasezate dupd cele mai sigure si bogate grecesti i avAndindicatii de folos In limba de obste, dar mai ales prin a-mestecul acestei limbi care In scurt timp trebuià sà cuce-reasca i molara, unde pdtrunsese si mai Inainte, prinpublicatiile lui Dosofteiu , i cântarea, In toate formele ei.

CAP. 1II.

Politica 164arnica a Mitropolitului Atanasie de Ardeal.A doua Unire cu Roma.

Potrivit cu aceste idei se fäcù deci pentru Atanasie alArdealului, ales de Climent al Adrianopolei, de Auxentie alSofiei si de Neoflt al Sevastei, impotriva altor candidati,Mitrofan si Dionisie, instructia din 16971, iscälitä. de Teo-dosie, pe care noul ales 11 numeste apreaosfintitul sdu stdpän

biruitor a toatä. tara UngrovlahiiD, si de Patriarhul Do-softeiu. E ca o Mdrturisire de credintá. a Bisericii muntene,si merad a fi analizatä In amänunte.

N'a päzi acdte tocmeale ce are Scaunul Ungrovlahii, ne-schimbate», deci acanoanele si hothdrile stintelor säboaresi ale Sfintilor Pdrinth, supuin.lu-se da puteri si la stäpa-niriD numai in alucrurile ceale politicesth. Tainele le vapästrà cum e obiceiul, botezand cu ((alza curatb si fárdpreot doar la vre-o nevoie, in casd, iar In bisericd numai

Pomenia §3i de scriitorii greci ; v. Chrys. Papadopulos, Ltoct&toç,p. 44.

POLITICA FITARNICI A MITROPOLITULIJI ATANASIE 13

Cu pichturi de untdelemn in apa si Cu slujbh de preot, in-trebuintandu-se mirul si cuminecätura in toate cazurileInstiintare impotriva botezului simplu al calvinilor, primitde catvà timp in Biserica Ardealului. Impotriva ritului ca-tolic, va impartäsI cu «paine de grau curatä si dospitd»,iar nu cu azima Latinilor , va admite prefacerea pmnii sivinului mestecat Cu apa. In trupul i sangele Domnuluinu dupä. Invätatura de ratäcire a lui Cariofil va high-dul de o potriva Impärtasenia ce se zice asupt amandouaspeciile» mirenilor ca i clericilor, pe cand Apusenii o pas-trau numai pentru cei din urma. «La taina preotiei» nu seprimesc cei insurati mai mult deceit °data ori cari ar fitinut «vädavà sau lasata de bärbat sau curva»; insurareaa doua aduce pierderat darului. Nunta Intre rudele prevä.-zute de canoane va fi oprita, si se ingaduie Ardelenilornumai obiceiul lor vechiu al Instiintarii publice Cu trei zileinainte. Duhovnicii vor fi alesi cu multä socotealä, pentrua putea infatisa ortodoxia cea mai sigurä ; spovedanieimpärtasanie se vor face In fiecare post, sau macar In pos-tul cel mare si In zilele Pastilor. Maslul se va pästra, fa-cändu-se de septe preoti, ori macar de doi. La ingroparinu se vor tineà in seamä opririle calvine, ci se vor savarsi,dupa rit, «cantärile, slujbele, cazaniile si alalte ce shut toc-mite si oränduite de soborniciasca Bisiaricä,si asiamenesä faca pomianile si liturghiile i muele». Icoane vor ti

In toate bisericile, si (nu numai spre podoabä, ci sprecinstea», potrivit cu hotararile sinodului al Vil-lea impotrivaiconoclastilor ; dar särutarea lor se va face «cu cinste», si nucu eadevarata inchinäciune», pastrata lui Dumnezeu singur-- deci se loviò. si In eresul calvin si in datina pagana asatenilor ; luminile, tämaierile se vor pastrà pentru aceiasicinste a icoanelor. Sfintii prooroci, mucenicii sant «mijlociisi solitori» catre Domnul. «Far' de pravoslavnica credintäniciun om nu sä poate spasi», deci concesii de dogma, fiesi cu pastrarea ritului intreg, nu se pot face. aCa sä nulungim vorba, poruncim Arhieriei Tale sä pazesti dogmeler

I4 ISTORIA BISERIOIT ROMÀNESTI

tainele si ndravurile Bisericii Rdshritului, neclintite», dupäPravoslavnica Mdrturisire a lui Petra Movilh, care s'a ti-Ora In rom5.nes1e ; dar, la vre-o nedumerire, ede vremece limba rumdniasch iaste putinä si ingustä», trebuiese alerge la textul grecesc, care e a temeiul».

Preotii trebuie sä fie a oameni de cinste», bine alesi, Thirdsimonie si mild, cari sä. se Ingrijeasch de zestrea deplind aBisericii. Ei vor cet1 Evanghelia, vor face cazanie, vor spunerugdciunile, eatäta la bisiarici, cdt si la pogribanii», In limbapoporului : da Sdrbi si la Rusi pre limba sloveniascd, iardla Rumäni pre limba rumhniasch». In schimb, chnthrileliturghia : eslujba Bisearicii, adechte Ohtaiul, Miniaelealalte cdrti ce sh canth. Duminicile si sdrbhtorile i slujbade toate zilele», se vor face neapärat slavoneste, dar nurumdniaste sau intealt chip» ; e ingeiduit insà ca ele sd sefacä i apre limba eliniasch». i Evanghelia chnd se cetestela Liturghie e mai bine sd fie slavoneste, dar se poate siIn romaneste, nu Insä in fiestece fornad, ci numai in ceape care i-au dat-o dascälii din Tara Româneascä supt Voe-vodul ce domneste.

Din vremea calvineascä se vor pdstra sinoadele, nu pen-tru judechti si cercetdri, ci pentru a se inlliturd propaganda,ce s'ar fi strecurat intre preoti, a eprorocilor mincinosi» siaapostolilor mincinosi». Odata sau de cloud ori pe an, sevor aduna, nu toti preotii de protopopi nici nu se maivorbeste ci numai a1ei i intfälepti i cinstiti preoti»,fàrä vre-o Impdrtdsire deci a clericilor strdini ori a mire-nilor de once natie. Aici ash rdsepesti mähnirilerile, si sä tai Indoirile, i aà s'A a luci pacea Bisericii».

Dezlegdrile In pricini cu indoiald le dä Mitropolitul mun-tean, cu sinodul shu, cu arhiereii sträini, adascalii» si da-taleptii» ce-1 Incunjurä. Si el e supus In asemenea cazaniapelului la Patriarhul Mu din Constantinop91

Condica Sid ntd, ed. Leviodax, p. 328 §i. urm.; ed. Glienadie, p'744 §i urm.

POLITICA FITARNICI A MITROPOLITULUI ATANASIE 15

In aceste instructii, in aceastä «sfäluirel. se oglindeste,nu numai dogma complecta, asa cum o statorniciserà teo-logii din veacul al XVII-lea, lämurind-o in lupta cu calvinii

Cu catolicii, precum i in cea cu pärtenitorii lor din mijloculortodoxiei, dela Chiril Lukaris pänä la loan Cariofil si lacugetatorii religiosi inräuriti de lezuitii din Moscova, dar siierarchia perfecta, asa cum se impusese in urma

infruntdrilor, anatemelor si indreptärilor atAtor ar-hierei greci In chlätorie de cucerire.

Stim care erau anume legäturile Bisericii muntene cu ceadin Constantinopol dupä povestirea cronicii oficiale a Bran-coveanului cu privire la intronarea lui Antim.

Pentru a nu se lasà. alegerea In seama unui sinod epar-chial, Teodosie dezigneazä in scris pe urmasul säu, i diataaceasta care hotäräste i asupra Scaunului metropolitan seceteste inaintea clericilor adunati, impreunä cu hoierii,numai de formä, pentru a-i 11 un urmas. Ei recunosc peAntim, voit de inaintasul säu ; Vodä chiamä pe Antim»acolo in casa cea vlädiceasch», cärja, dupä dreptulgm de stäpän al terii. Apoi un Trimes plead, la Constan-tinopol acu cdrti la BiseriCa cea mare, la Patriarsia Tari-graduluil. unde, totusi, adesea BrAncoveanu face el pePatriarhi «ca duph oränduiala bisericeased sä-i trimitäecdosis si metathesis, ca sä poatä fi arhiereuEcdosis pentru intdrirea alegerii, metathesis pentru strä-mutarea din Scaunul RAmnicului pe care-1 avuse pänä.atunci Antim. Patriarhul numeste pentru aceastä din urmäceremonie un «exarlm dintre clericii dela Curtea lui Cons-tantin-Vodd, pe fostul Mitropolit de Adrianopol, Climent. Pestedouà zile dela sosirea acestuia, la 21 Februar 1708, se face «me-tathesim A doua zi, Gherasim de Alexandria, un Patriarh,face liturghie Inaintea Domnului, apoi Marele-Postelnic mergeCu caräta domneasch la Antim in Mitropolie, de-1 proscali-sege la Curte. Intrd «pre scara cea mare, pen Divanb,Vodä-i särutà mâna, fäcandu-i apoi frumoasä. °ratio de

46 ISTORIA BISERICII ROMANE$TI

'Astoria ce i s'au dab 1 Deci acuma nu-i ramäne decksh-si anunte Inceperea arhipdstoriei colegilor din tot cu-prinsul ortodoxiei.

ANA intors In Ardeal, Atanasie nu statù pe gänduriserie Imprtratului, prin Iezuitul Ladislau 13aranyi, cä el e(unit cu sfdnta Bisericä. romano-catolicap si, deci deasta era vorba, de fapt, poate pretinde si i se intareascaprivilegiul din 1697; el i se add dela Viena la 14 Aprildin acel an 1698, adaugindu-se la 2 Iunie si ordinul cu-venit catre autoritäti a. Dar Guvernul calvinesc al Ardea-lului 11 trecù supt facere, i atunci Atanasie se hotaristrangä un nou sinod pentru proclamarea solemna a Unirii 3.

Färä multa discutie se priml acolo Unirea (21 Octombre)Cu Besearica Romei cea catholicascap, ca amädularile cestiiBisearici sfinteD, dupd formulariul latin scris In fata 'Incadela 7 ale lunii4, dar last-Ind la o parte in traduccre men-tiunea celor patru puncte, adäugind cä li trebuie neapärataprivelighiomurileD, färä care nu pot tral. Aceasta a fostcea d'intku forma a achrtii de marturie, siu gura tradusdin latine0e, dar Atanasie, care aveà totusi putinä cinsteIn sutletul srtu, nu se Invol a-si pune pecetea cu cei treiarhangheli a Mitropoliei, 'Anä nu se adause, de aceiasimänä, dar economisindu-se putinul spatiu ramas panà lasfärsitul foii, ca nu intelege Unirea deck cu conditii,anume : apr.e noi i rdmasitele noastre dint' obiceaiulu Be-searicii noastre a Rasäritului sà nu ne clateasca.', ci toatetaramoniile, sarbatorile, posturile, cinnt IAA acumil, as&si de-acumil nainte sä firnù slobozi a le tinea, dui:A calin-dariula vechitu) ; se adängl ca Atanasie sa nu fie scos dinSc,aun cpana in moartea Sfintii Sale» ; urmasul lui va fi

Radu Greceanu, pp. 181-2.Nilles, p. 201; Mag. ist., III, p. 278 si urm.

3 Cf. Nilles, p. 241.4 V. ¡bid., p. 206; Atanasie spune apriat îns cl sinodul a fost

themat la 24; ¡bid., p. 200.

POLITICA FITARNICX A MITROPOLITPLIII ATANASIE 17

ales de sobor, In chip liber ; 11 vor intdr1 aSfintia sa Papasi Înnáltatulü inptirattl», in locul Vladicai i DOMnului depeste munt,i, iar sfintirea o face «Patriiarhuld de suptubiruinta innfilti[mi]i Sale», deci cel sarbesc din Carlovat, ;

protopopii se asigurau cá nimeni nu se va amestecriIn rostul !or. Altfel sit n'aibä nicio valoare isaiturilepecetile noilor membri ai Bisericii Romane 1.

Astfel iscdlira si pecetluirä in ceard protopopii Hategului,Inidorii, Sassebesului, Blajului, Catei, Nimigei, Bistritei,«Haportei», Ordstiei, Bistrei, Cdlatei, Giumalului, Lapusului,Daii, Armeniului, Chioarului, Colunului, Mohului, Raco-vitei, Salistei, cei doi din Fägdras, cei din Tija, din Vint,din Uifalau, din Gurghiu, din Tichindial, din 13eghis, dinLeapindea, din 5ieut, din Similfaiu, din Silva, din Ohaba,din Cugir, din Cb.lin, din «Kora», «Sdcal», «Keza» si incaunul, cei mai multi, protopopi fará hotar sigur al pu-terii lor, preoti de sat, cari, pentru hani, purtau un titlumai mare decat al popilor obisnuiti 2. lar, cancl venl randullui Atanasie insusi, el adause cà Unirea se intelege pdstran-du-se «toata leage nostra, slujba Besearecii, leturghiiaposturile sh stea pre locil», i Iiisandu-se el, AtanasieVlddica, «In pace», nchdrbutdluit3. Nu se poate, din parteaunor elerici, o mai vdditti urmdrire a interesului material,o mai mare neincredere fatA de aceia chrora li intind manaspre Unire si o mai mare iubire pentru rosturile Incldtinate,de care In ruptul capului nu se pot despb.rti, ale vechiiBiserici In care trdise neam de neamul lor, luptandu-se,cu puterea sau cu viclesugul, pentru pdstrarea lor, ca ceamai sigurd scard spre Dumnezeu si esphsenia sufletelor».

O scrisoare solemnä fù redactatd In numele lui Atanasie,cAtre Impdratul, cerandu-se privilegiile, care nu zdboviril,flind date lnainte de 16 Novembre si apoi, dupd incheierea

1 Nilles, p. 208 §i urm.2 Cf. Cu lista din 1700, la incai, III, pp. 305-6.

Nilles, p. 211.

48 ISTORIA BISERICII ROMINqTI

pdcii Cu Turcii, cari cedau Impdratulai Ardealul, la 16Februar 1699 1

CAP. II.

Urmärile nemijlocite ale Unirii.

Vestea Unirii umpla de mânie pe nobilii calvini ai Ar-dealului, cari pierdeau prada cea mai obisnuitä, a legii lorhicalcatoare, dar, mai ales, un numar mare de iobagi, cari,In vesmant preotesc, indepliniau aceleasi sarcini si fdceauaceiasi robotd ca i eranii ceilalti. Plangeri la Viena, prinTrimes anume 2 prigoniri sdlbatece, ingroziri, tdinuire adiplomelor Impdrätesti, total fa pus In lucrare pentru azaddrnicl o schimbare religioasa, fie si numai aparentd,care ar fi dat Casei de Austria, noua stdOna a terii, sutede mii de credinciosi legati strans prin comunitatea reli-giei ; In multe pärti, furia anomnilon de pdmant merse asade departe, Meal dd la la primant capistile papistasesti aleValahilor 3. in sfar.;it, pentru a impiedeca scdparea unuinumdr prea mare de Romani de supt jugul cel greu aliobagiei, Guvernul, lucrand cu dela sine putere si Impo-triva vederilor Unirei, hordra, Inclatd dupd publicarea,

a diplomei de privilegii , la 26 Septembre 1699, &AIn cel mai mare sat din tarn', ajung doi preoti, cä preotiinoi nu trebuie sä se fad. decat &yä ce se va orandul o cer-cetare, si de membri ai clerului latin, cari vor vedea dacddoritorul de preotie a mantuit o scoald catolica, cd Vlddican'are drept de afurisenie, cä preotii faca parohie n'au decatse clued' la mändstire i cà num ti pdmânturile parohiilorpot fi scutite de dijind ; cu preotii ce nu si-au ales nicio

Nilles, o. c., pp. 200-1, 224 0 urm. ; Mag. ist., III, pp. 235 0 urm,2 Nilles, p. 219.3 Ibid., p. 220.

URMARILE NEMIJLOCITE ALE UNIR!' 19

lege sträinä e si mai räu ; ei pot fi bätuti ca once oameni.de ränd 1. Afarä de punctul Inchiderii In rnänästire a preo-tilor farä parohie si de supunerea la dijmä a tuturor ave-,rilor preotesti care nu se tin de parohie, cardinalul-primat2.dmise punctele dietei, la inceputul lui 1700, cu toatà pro-testarea siriodului unit care se tinuse la 26-30 Saptembre16992 si deelaratia catolieilor di nu Inteleg a bruscd astfellucrurile 3. In sfarsit, Bisericii celei nouà unite i se daduradourt lovituri mari clerul din partile Inidorei declara canu-i trebuie nici Papa, nici superintendent, ci ca-i ajungvechile datine romaneti, iar, din rändul preotilor celormai carturari si mai isteti, se ridica Ion Circa, sau Tircä,din Batiz, si, strangänd iscalituri de preoti, cauta a se facerecunoscut ca episcop ; urmärit de catolici, prins, pus infiare, el atla adapost, ea unul ce se daduse drept unit cu.ealvinii, la sinodul din Cetatea-de-Baltd, In casa acestoradela Alud 4.

Totusi pAnà la o data asà de tärzie cei din Tara-Romä-,neasca nu aveau Inca Liri sigure despre gändurile i fap-tele lui Atanasie, sufraganul eu juramânt i instructii alMitropolitului Teodosie i ucenicul In materie de dogmä almarelui teolog Patriarhul de Ierusalim. Astfel la 15 lunie1700 Constantin-Voda Inthriä. Mitropoliei Balgradului satulMerissanii din Tara-1omäneasc5, veche danie a lui MihaiViteazul, ca i cum nimio nu s'ar fi Intämplat 5. Pe de alfaparte, Atanasie ìnsui tipärià. la 13 dg,rad, cu un meter

Mag. ist., III, p. 295 si urm.; Nilles, pp. 227-9.2 Mag. ist., III, pp. 299-301; Nilles, pp. 238-40, 241-2. Ordin impA-

pàrAtesc pentru observarea privilegiilor, Decembre 1699; Mag. ist.,III, pp. 3JI-5; cf. si Hurmuzaki, V, pp. 510-1; Mon. Comitialia Trans.,XXI, p. 431 si urm.

3 Nulas, pp. 242-4.4 Bid., pp. 220-2.6 An. Ac. Rom., XXI, p. 288, nota 4; Mag. ist., III, pp. 305-6; Ci.

pariu, Archiva, p. 453 si urrn.

90 'STOMA I3ISERICII ROM:iNEFI

trimes de Teodosie, Alibi Istvanovici, deci : flul lui Istvan,care-si zice, In cirilice : «ex Ung,rovlachias», finden ?tu eradin Ungrovlahia adevaratrt, ci din Ardeal, o noun editie aCazanici calvine, zice acum, dupd moda greceascaa timpului : Chiriacodromion (el tiparl i o Bucoavna, ceacl'intAiu In romaneste, tot In acest an 1690)'. Cu acestprilej, Vladica lasrt pe tipograful Mitropoliei sí numeaschpe Voevodul ocrotitor «luminatoriul credintii pravoslav-nice», «patronosu adevaratu al Stintei Mitropolii de aicidinu Ardealu» si sà w,igure crt nu s'a facut vre-o «strd-mutare In potriva SEìntei Scripturi, au In ränduiala dog-meloru ce tine si porunccaste pravoslavnica Beseareca a Rrt-saritului».

Cu sfdrsitul acestui an Insh, masca era aruncata. La 4Septembre 1700 se stranged un mare sinod, la care luard parte,pe langa protopopii din [698 dintre cari numai prea pu-tini lipsirrt , multi alt,ii, i din locuri lnsemnate : astfelVasilie din Brasov si colegii sai din Sibiiu si Balgrad, apoicei cari lipsisera din randul protopopilor fagaraseni : delaVistea, dela Avrig, dela Berivoiu, dela Bdusor, dela Cal-bor, peste apa Oltului ; pe lAngrt cel din Gurgbiu i altprotopop din Secuime : cel din Ha romsec ; apoi, de sus dinpartile Bistritei, cel din Sangiordr., un nu mar de pro-topopi din deosebite Tinuturi, dela Supt-Paduri, Vidrdsau,Chitoiu, Chiuesti, Lemin, Bacaiu, Saldobagiu, Comlis, Cobia ;Ungureni din Sarvad, Basesti, din Baia-de-Cris, din Santulsi Lazuri cei din Marainuras, In sfArsit, din Sighet i Erasul-de-sus.

C:ea mai mare parte din Maramurnseni 111sà tineau cuVlaslica losif Stoica, nemes avänd un ostas cälare Inarme numit Inca de Apairy cel d'intdiu, sfintit In Mol-dova si desfacut de atarnarea arde]eanä, ca aepiseop pra-

BM. Rom., I, pp. 369-70, no, 113.

URMARILE NEMLJLOCITE ALE ENIRII 91

voslavnic, cu mila lui Dumnezeu, al Maramurmului, exarli.al stavropighiei patriarsesti tarigrridene» actul din 1391fusese Impártasit de Maramuraseni i lui Dosofteiu al Mol-dovei «administrator al Mitropoliei Balgradului, Arden-lului s. c. I. 1», pecetluind cu pecetea brilgradeana a celortrei Arhanglieli 2. El tineà cate un «partiales sabor» prinsatele Tinutului, judecd in procese bisericesti, impartià sin-ghelii i antimise slavone i strangeä. venituri. Stated prinemandstirile» de prin sate, la Giulesti de pilda, dar si InIIust apoi, si-1 recunosteau protopopii din Visdul-de-jos,din Giulesti, din Jalova, pentru erasul-de-sus, erasul Co-sdului si erasul Sighetului, precum si multi preoti, pe langa

asesori, fruntasii oarmeghiei» sau ai comitatului 3.Dacd n'au venit, cum se spune anume, preoti din partile

Satmariului, trebuie sä se caute lamurirea intaiu in faptulcä protopopii de acolo ajunsesera aproape neatarnati,apoi in aceia cd, in vecinatate, «In Tinutul Orazii si comi-tatul Bihorului, pana la Gelmariu», cdpátase, la Ianuar 1691incd, vicariatul catolic «in partile Ungariei asupra Româ-iiilori par tibus Hito g ariae siyer Valachos), pe cari seMudase cd-i va face uniti «si cu sila», un lsaia, «Sfeta-gore i Grec, paroh in Careiu, apoi in Dobritin, carestlita in mijlocul satelor romane,sti din tara Oasului, lamrindstirea Bicsadului, pand la uciderea lui de hoti (15Maiu 1701). Isaia aveà supt ascultarea lui pe toti proto-popii de pe acolo, pilad ce sarcinile grele ce aruncii asuprdlor aduse plangerile unei párti din cler, cu protopopul Pan-taleon dela Baia-Mare in frunte4.

Acolo era. un Tinut de Ungiiri, Rusi si Greci, cu epis-copi cari se chiamä, cand Volosinovsclii din 1670-5,cand Teofan Mavrocordat din 1677 , cänd Ieremia Lip-

Studii i doc., XII, p. 293, no. y ; cf. pp. L-uu.2 Ibid., p. 234, no. in.3 V. Budu, o. c., pp. 56-31.

Studii i doc., XII, pp. xux-L.

22 ISTORIA BISERICII ROMANEM

nitchi 1685-8 , chnd Metodie Racovetchi eepiscop deMuncaciu, Machowicza, de Zips, de Krasnobroda, Maramurds,si prin toatä Tara-UngureascaD, in 1688, 011a ce, la urmaun Chiot italianisat, episcop de Sivas, inthiu, apoi de Mun-caciu, Maramuras si Zips, pe Ihngd care se adaugh Machowsi Komarom, ajunse «vicariu apostolic al poporului de ritp;recesc in toatä. Ungarian si, cu autoritatea unui esfetnic alimparatuluin, fdcit Vlädici pentru Romhni si tipärì pentrumAntuirea lor sulleteascii. un Catechism, din care o a douaeditie ieì dupd moartea lui, la 17261.

C:ei 55 de protopopi, infdAish.nd 1582 preoti, luarh In des-batere doud chestii : Unirea Intliu i apoi reformarea, dupdcanoane, dupä idealul legii crestine i dupà cerintele ritu-lui si ale datinet, a clerului romhnesc unit. impotriva Uni-rii se rostird Brasovenii si Sibiienii, dar mai ales cei dinpArtile Inidorei, insti, la urmd, ortodocsii din cele d'inthiudouh locuri, si calvinii din al treilea, se Invoird a-si puneiscäliturile, si nemesii raghraseni, veniti in mimar mare, seardtarä foarte bucurosi 2.

In a cloua sedinta se hotarh primirea Unirii In aceiastformä ca la 1608; se addogi iards;i, dar in afarti de formaactuluT cel d'intdia nu, va fi fost gdsit bun i pentraaceasta,dt erituln si «disciplina» nu se vor schimbh si ca,mergAnd acasd, fiecare protopop va face sà se iscdleascdactul de juratul säu 3, de doi preoti «comisartn, de freí,batrdni din Ilecare sat 4.

Abià la 11 ale lunii se hotdraril articolele de reforme.Unele din masuri amintesc astätuirean munteand din 1698

supt pedeapsä de gloabà pentru preot 12 honni si sat

Cf. Studii doc., XII, pp. xLvw-ix ; XIII, pp. 9-10, no. 9; Bibl..Rom., I, p. 439, no. 400; II, p. 27, no. 490.

2 V. N. Densusianu, in Revista critico-literara, I, si CestiunileBlaj, 4893.

8 V. vol. I.4 Cf. 3Iag. ist., III, p. 307 si urm.; Nilles, p. 215 i urm.

URMXRILE NEMIJLOCITE ALE UNIRII 23

24 vor fi In once bisericä. icoanele Mantuitor ului, aleMaicii Domnului si ale Sf. Nicolae ; oddjdiile i odoarelese vor tinea. curat ; se vor observa cu sfiatenie cele patruposturT, supt amenintarea alipsirii de la biserich» ; sa se cins-teased shrbdtorile insemnate cu rosu la Ceaslov, facandu-sepolieleu si cetindu-se evanghelia ; se va boteza cu mir, cdcialtfel preotul va fi scos din preotie ; se va tunde preotulce se va alla insurat a doua oarä ; oamenii vor fi indato-rati a merge la bisericä, In zilele de Duminecd i sarbrt-tori, MIA' gres, iar cei ce nu vor asculta si vor lipsl a treia°ark vor fi alepädati dela bisearicdp, neavänd dreptul de afi Ingropati crestineste, ca In vechile aponturip ale lui SayaBrancovici; se hotdräste ca fiecare credincios sä stie Tatd1Nostru, Crezul, Cele zece porunci ; tot din acelasi izvor eoranduirea ca preotul sä fach slubä aDuminecile sau sdr-bätorile de trei ori si Vinerile i Miercurile, de doud ori,iar pre post In toate zilele» Acelasi izvor 11 are oprireade a despärti In afard de soborul cel mare.

De limba slavonä nu se pomeneste nimic, (lar rostul ce-lei româneti se hotdräste astfel apopii sä facd slujliä catvor putea romaneste, evanghelia i poveaste, sä Inteleagàcrestinih, i sä fad)", apoucenieD Dumineca si särbdtoarea,dacd nu vreau sä, pldteasca gloabd 12 florini. Sd nu se cu-nune fugan, strdini, afrätiip ; logodna sà nu se facd fdrdpreot. Diacii doritorii de a se preotl se vor dove& cu ciirt1dela protopopi a fi oameni cinst4i i aadeviirati duhov-nicb), stiind aPsaltirea de intelesD, aglasurileD, atainele Bi-sericiiD, i vor mai Invdtd patruzeci de zile la Mitropolie.

Acum Incepe partea oarecum originald. Preotii vor tre-bul sd aibä toti, si cei de pe aiurea, «carte dela VIddicap.Vor purtà haine lungi, apleasä sau potcaro, nu avor Imblàla ctircimd sau beati prin tärgD, nu vor atrage Mac, Ind-car In ce feliu de chip; nu vor asudub) si nu vor Idsä pecredinciosi sa Led asà. ; nu vor priml In bisericd pe aoa-

1 Cf. Mangra, o. c., pp. 81-2.

24 ISTORIA BISERICII R0MINE5TI

menu räi, hoti, curvarb), ci-i vor dà judecdtii cuvenite; nuvor ingddul «jocurip i «tragere pe ulitä. sau Intr'alt chip»;ei nu vor merge la judecata mirenilor in procese mixte ;vor cere satului sa." le tie un atärcovnic» sau acrasnec»; vorluà de la sateni, dupd vechiul obiceiu, claia de gräu, fer-dela de ovas, si li se va sluji cloud zile pe an.

Protopopii numesc pe preoti i primesc ca multdmitd opiele de vulpe; ei tin «soboare de eparbie», ca supt calvini,si pot pedepsi, «cu cei doi popi bdtrani si cu soborul sdu»pe preotii ce lipsesc ; ei vor veni la soborul cel mare, pre-zidat de Vladicd, impreuna cu titorii-jurat), aducand flecareadoi preoti bfitranil Cu el 1. Pe urma, protopopii, crezetn-du-se preâ ingustati, impuserd Vladicdi a li se pdstrà drep-tul de despärtenie fara stirea lui i, in vederea venituluide piei de vulpe marturisite i allele nemiirturisite, facurdsd se ingäcluie preotirea fard alta clausd cleca.t aceia, foartegenerald, ca diacii vor fi «vrednici i lnvatati» 2.

in schimb, la 6 lanuar 1701, protopopii, cari arata sà nuse fi despartit, 57 la numar, declarau cá poftesc» pe Ata-nasie singur, cara a se amestecà mirenii in ducrurile vlä.-dicestip, si la aceastd declaratie se uneste i «protopopCrdstea san. protopop Staicu ot Brasov» 3.

Atanasie, care aveà inch doi stdpâni, lucrase, dei temar,dar thud meter sfatuit, cu o dibhcie deosebith. Aveet arnem-doud metnile pline de daruri : cu una intindea imparatuluisi lui Kollonics declaratia latind de Unire MIA conditii siclause de garantie, iar, cu alta, Muntenilor ortodocsi actulromânesc de reforme. Pare sigur, aducandu-se innaintemdrturia protopopului Avram si a tipografului Nicolae,Atanasie ar fi infdtisat lui Vodd Brancoveanu Unirea toatdca un lucru numai de formd, fdcut in vederea iertdrii portiilor

1 RomAneste, in Mug. ist., III, p. 312 si turn, cf. Nilles, p. 250 si uno,2

3 Studii i doc., IV, pp. 71-2, No. Lxvi.

URMARILE NEMIJLOCITE ALE IJNIRII 23

.ce se luau dela preoti panh atunci 1 Indreptatire pentru carei s'a si intarit stapanirea Merisanilor. Si lui Dindar, Bulgarulcare spiona pentru Domnul muntean la Sibiiu, Vla lica-irhspunse deslusit cä nu e unit» 2. nirh a pomen1 Cu unsingur cuvant de o schimbare a sa de lege, el mustra. as-pru, In Novembre, pe Brasoveni, in fruntea carora sthteaunegustori greci, de o stricta ortodoxie, pentru ca nu voiaush recunoasca declaratia de Unire, ischlith si de protopopulVasilie dela dansii ; anoi shntem Pan'acum amfost fiiul phcii, lar, deaca mä veti mäniià, voiu sä fiiu caun leu tradat de fii säi (!)» 3.

Un astfel de act nu-i ajungea lui Atanasie ca t lie sigurch nu-1 va scoate nimeni. El avea nevoie de intariredin partea Bisericii catolice. Si, pentru a o caphta, se puseacum pe lucra, cu atat mai mult, cu cat .tia ce pari aducImpotriva lui dustnanii pe cari si-i castigase : ca joach inmijlocul protopopilor la manastire In zilele de serbatoaremare, ca beà la ospete ca in acarciuma», ch se incunjurade Tigani cari stiu bine si jocul si bäutura, ca umblh cuarme si viineaztl, ca rud ele lui calcä pe preoti In picioaresi mdnanch veniturile Bisericii, ch se fac preoti de cei carinu stiu Tathl Nostru, i anume pentru bani, i chiar dachsant lnsurati a doua oard ; ca se despart oamenii de t'Ami,ba chiar i preotii, pentru doi, trei Ilorini ; cä nu se imphr-thsesc credinciosii decit la moarte, cd tine diaconi copii,cà pretinde prea multi bani dela clerul shu, eh are secre-tariu calvin, cä n'a schimbat Crezul in ce priveste purce-derea Dultului Sfânt, in ultima-i tiphriturd pentru copii 4

uUnionem... tantum ad oculum et popas unitos ob remissas portiones.Si unus alterve non obsisteret, qui huius Unionis auctor extitit, disso-1utam fuissen; Nilles, p. 261.

2 lbid., p. 267.3 Stinglie, Documente privitoare la trecutul Rometnilor din &Itei, I,

p. 5 i urm., pp. 8-9, 40-11.4 In nuper edita postilla; Nilles, p. 264. E vOrba, firegte, de Bucoavnd.

06 ISTORIA BISERICII ROMANEFI

aceasta o spune si Vladica armenesc Virzirescu , carea fost scoasa Cu mai putin decdt banii ce a strAns (lelatoatd lumea ; cà n'a filcut scoald de preotie. Invinuiri Inmare parte adevdrate si pe care le crezurd i unii dintreIezuitii ardeleni, cari erau de pdrere sä se caute pentrulege nou'd orn nou, Mil a pripl totusi lucrurile 1.

1 lbid., pp. 263-7.2 lbid., p. 272.3ibid., p. 273.

lbid., p. 276.

CAP. Ill.

IntArirea Unirii de cálträ Curte.

Incri din 1699, Atanasie isi ardtase dorinta de a merge'la Viena sä negocieze in numele noii sale Biserici ; el plecdnumai in iarna anului '1700-1, in sunetul clopotelor sipetrecut de vre-o douá'zeci de protopopi i vre-o suta depreoti, luind cu el pe vicariul Meletie si pe negustorul bAl-grddean Stefan Rat, unul dintre etitori» 2. Sosid la 5 Fe-bruar 1701 In Capitala impArdtiei, trei ani dupd ce mer-Bese la Thrgoviste spre a fi ales si sfintit ca arhiereu or-todox 3. Avn cinstea de a vedet luminata fath d Mdriei Saleimpardtesti si ha parte la conferinte cu insusi cardinalulKollonics i ca vice-cancelariul Arilealului, cerfind cu acestprilej, pe längii ce stim cà dorià, si plata zaherelei datede preotii romfuli ostilor germane, pentru a se intrebuintaacesti bani la ridicarea de scoli 4. I se dddit titlul de con-silier impärätesc, pe care-1 Camilli din Maramurds,i se ddrul pentru el si urmasi un lant de aur cu chipulmilostivului imphrat, i se fdgadui aducerea la indeplinirea privilegiilor si degiviirsita scutire a clerului sdu de egiugiobhgescul, «shijbd», de ehonorarim sau cinsteD catre donmil

INTIRIREA UNIRII DE CITRA. CURTE 27

mosfilor, de vami si «alte mai multe tarhaturi si greutatiadäuri» ; i se supuserà «pärtile exterioare», Bihorul

Crisurile, uncle si lucera, a se face recunoscut 1. in schimb,la 7 April 1701, el prima ca «Mitropolit» al säu pe car-dinalul-primat al Ungariei, ca Patriarh al sau pe Papa,«sfäntulu Papa de Roma». Mitropolitul muntean, chiriar-hul de panä atunci, ii este acum numai «Bucuresteanul» ;Domnul Terii-Romanesti, vechiul «patronus» si binefäcdtorIn toate priviniIe, stäpanitor peste Romanii liberi, e nurnitaCraiul sau Voda Tardi-Muntenesti» ; amindoi sant «sisma-tich i eretici», si cu niciunul din ei nu va mai Fistraaprietesug» , nu va mai tinea «curáspundeatie», supuindnoilor sai stäpani once scrisoare va ti «de lipsä» a li tri-mete. Numai «catolici sau dreptu uniti» se vor mai vecleala aCurtea» lui din Migrad. Va tiphrl Catehism nou,care se si publicá. In 1709, cu litere latine, la Sibiiuc'arti neatinse de eresie, revhzute de un «teolog» 3. Se in-voieste sa fie stintit din nou, ca unul ce s'a incredintathirotonia cea d'intaiu a putut sä fie gresitä si filrd pretaceastä umilintà i se iarta, ce-i drept, In forma solemna, dar esigur cä Atanasie a fost dispensat macar de Kollonies 4.Va priml langd el ca supraveghetor i sfätuitor acel «teo-log» catolic pe care si unii dintre Iezuiti 11 credeau preàImpovärá.tor i jignitor pentru bietul «episcop» chut Inepitropie ; 11 va priml «ca un pärinte dätätor de sfat», cudrept insä de a-1 Intovärdsl 1n vizitatii canonice, de a hotáraIn chestii de despärtenie sau «lephdare din besearech», innumirea preotilor, In globirea Ion, In punerea de «tasch»,adecái taxä, si, In sfirsit, In toate cele , ca unul ce se sitnteel Insusi, «In multe nainvätat, nemuncita si necercat» ; «Leo-logul» va aveà dreptul sä-1 mustre, si el datoria de a priml

Nilles, p. 388.2 Bibl. Rom., I, p. 480, No. 156.3 Cf. gi Nilles, p. 312.4 lbid pp. 107-109.5 ibid., p. 264.


adojeneala», ha chiar sfatuitorul va putea sä oranduiascd «im-bunari», pornindu-se deocamdata cu ingdduirea cuminecdturii«si din sarbatorile Pastilor urmandu-se indatacu incercarea de a se introduce calendarul cel nou 1. Nicigospodaria Bisericii n'o va mai avea el, care ingaduise 'Anaatunci pe tath i frati sd-si faca afacerile cu preotii i dieciidoritori de a se preoti. Va II un «socob al intregului clerunit, care se va trimete cardinalului ; episcopului i se va danumai cate un florin pe an de catre Ilecare preot ; taxele vor 11botarate, rapte pentru once slujba bisericeasca, iar «hasna

proventusul din economie Besearecii sau Mitropolii, ceva esl, o fi suptu grija coratorilom Se lndatoreste, cu umi-lintá, a nu rabdâ jocuri la Mitropolie, a nu aduce «inuieril)la petrecere, a nu lua parte la «vanatoare armata i Cusulietm. i, daca nu s'ar tineit de aceste conditii si ar calcàsi a treia oard porunca «teologului sain, va putea fi scosdin Vladicie, ca un dregator oarecare, vinovat fata de Sta-panire : «de s'ar vedea. bine Bisearecii rumanesti cu a Romiiunite din Vladicie sà ma' scoata si in locul mieu altul caresa tina lucrurile mai din sus scriite (!), uniciunii foarte delipsa, va pune Vladica» 2.

Va recunoaste oricine, dupa cetirea acestui act autentic,In care se oglindeste sufletul josnic al unui om farà dem-iiitate si fdra, rusine, al unui arhiereu uitator de toatedatoriile si juramintele sale, al unui Roman flira simt deneamul säu, cä, intre deosebitele forme de Unire cu Bi-serica Romei, pe care le-au intrebuintat neamurile ajunseIn stapanirea Austriei, niciuna n'a fost asa de rusinoashde brutala. Oricate foloase culturale, mari i netägaduite,ar fi adus Unirea, foloase pe care Atanasie, cand fagaduiala Balgrad, cu banii Bisericii sau cu pomana de 0.000 de

1 Nines, p. 24.2 Romikneste, in Popovici, Uniunea Romanilor, p. 153 i urm., ex-

trase in Sate fi preoli, pp. 185-8; cf. Nilles, p. 289 si urm.; y.si ibid.,p. 99 si urm.

iMPOTRIVIREA LA iNDEPLINIREA UNIRTI 29

florini ai lui Kollonics, (cosculä.» de calieceaste si ruma-neaste : valachicarn et latinam» diploma imparäteaschvorbeste de trei scoli, la Bhlgrad, Hateg si Fagaras 1,nuputeà sh le int,eIeag i sh le prevada, declaratia lui dinApril 1701 e de sigur cel mai injositor act public savarsitpänh atunci de vre-un VIAdich romlinesc.

Aceste indatoriri nu se publicarà insa niciodata, si, cand,la instalatia lui, in ziva de 25 lunie, mergea ca un Craiu,In cucie aurith, incunjurat de clerici i nobili catolici inrädvane, intovárhsit, cu cruei i prapure, de vre-o mie depreoti, cu cei cinzeci i patru de protopopi ;ti lui in frunte,si salutat de o multime de dourt mii de oameni, de toatelegile i neamurile, cand, in bAtrana mhnastire a luiVodh biruitorul, groful Apor cetià recunoasterea, cu datade 19 Mart, a lui Atanasie ca episcop adevarat, din noufacut, in locul Mitropolitului fals ce fusese, cand Iezuitulneamt Carol Neurauter, noul deolog», adhugl intarirea pri-vilegiilor episcopului romanesc, pe cand eroul zilei ii vafi oprit oeftii la stralucita imbrhtisare subjugatoare aaurului, numai cativa initiati stiau si intelegeau ca aceastäzgomotoasä petrecere se serbeazd pe ruina unei veda or-ganizhri bisericesti si pe rhmhsitele sfä.siate ale trupuluiBisericii romanesti unice, intinse Ihrd intrerupere phnà lahotarele neamului 2.

CAP. IV.

linpotriviri la indeplinirea Unirii.

SerlAtoarea din Migrad, pentru VIAdicie innoit i pentrulege imphrdteasch nouh, fusese stricath, prin protestul zgo-motos fdcut la usa bisericii Mitropoliei de trei Romani, un

1 Nilles, p. 298.2 Cf. ibid., pp. 287 qi urm., 320-2; incai, III, p. 312 §i urrn.

preot i doi mireni, din Brasov se pare, cari strigau cà nupot inghdul ca biserica lui sh tie inchinath alteireligiil. Peste putin se faced., In forma prevdzuth de legi,de chtre nobilul rorndn Gabriel Nagyszégy, o pldngere deacest fel, adhugindu-se In ea amenintarea cd, dacà se facesird Romdmilor, ei ar puted sa priveascd, la o intAmplare,

chtre alti stapini ; sau sä iash din tad, care nu e doareincunjuratri cu zid de piatra». 0 mare parte dintre ora-senii cei mai bogati, unii dintre ansii Greci din Companiagreceascd de comert care-si aved inch de mult reprezin-tanti in cele mai insemaate centre ardelene si In unelelocalitrtti din Ungaria 2, nu mai voirä sd calce In biserica me-tropolitanh, ci facurd sa li se slujeasch in biserica ceadin ora s3, ardtind in gura mare cd-si vor aduce preot bun,ortodox, de peste munti. Arestarea lui Nagyszégy nu potollfireste tulburarea din spirite, care faced sa se teama Gu-vernul de o rascorila4. Tara Fdgdrasului nu priml niciUnirea, care se daduse acum la ivealh cu toateei de prefacere si de urnilire; in Fagaras chiar, Branco-veanu facuse de o bucata de vreme o frumoasa bisericd 6,isprdvith In 16086 si inzestrath cu privilegii de ctitorul eidarnic 7 : preotii de acolo, platiti din Tara-Romdneasch, vorfi stat in fruntea nemultamitilor, mai ales mesteri delatehiul tdbacilor, cari aveau privilegii dela Rdlaíczy cel d'in-tdiu si erau deprinsi cu Inrdurirea calvineasca 8. Cdt pri-veste nemesii din Tara Oltului, cu toatd credinta lui Kol-lorries crt s'au cdstigat, in 1702, 412 de frunilii dintre ei °,

1 Nilles, p. 322.2 Studii i doc., XII, p. y §i urm.8 Ibid., XIII, p. 34.

Nilles, p. 331 §.1 urm. ; Sate i preofi, p. 196 urm.Radu Greccanu, p. 86.

6 Studii fi doc., XIII, p. 94 §.1 urm., no. xtsut.7 Att. Ac. Rom., XXI, p. 288, nota 1.8 Studii i doc., XII, p. xix }1.1 urm.

Nilles, p. 24.

30 ISTORIA BISERICII RODIANEgI

IMPOTRIVIREA. LA iNDEPLINIREI UNIRII 31

aplecärile lor chtre calvini, de nobleta chrora erau legatiprin boieria lor, shnt cunoscute. In Apusul terii, Hategul

Inidora, cu toath buna primire ce se facuse lui Atanasiela Ilia si Deva, nu voiau sh stie de Vlhdica inoit, Cu ateologyIn coasta. In Inidora, unde biserica Sf. Nicolae fusese lu-crath, In bun stil rotnhnesc, dela 1631 la 165i, cu chel-tuiala protopopului calvinizant Innhs, un nemes dupd nume,a familiei sale, a protopopului Nicolae, precum si a multor-negustori bo,gati de acolo 1,«Grecii» din Companie si altilocuitori erau mai bucurosi de legea cea veche a Craiului,tu rhul chreia se deprinsesera, decht cu legea cea noua aimphratului, al chrii bine n'avusera inch prilej sh-1 guste ;Indatd dupd sinodul, slab frecventat, din lunie 1701protopopii furh chemati din nou In Novembre -, la 16Iulie i VIddica si cArmuitorul lui de multa vreme, LadislauBaranyi si Iezuitul conduchtor al Casei din Balgrad ca si, In-tamplator, acela al Casei din Cluj, diideau voie protopopilorGheorghe si loan, precum si tuturor credinciosilor lor dinInidora, oras si Tinut, sa trdiasch «precum au trhit pänhacuma, dupa obiceaiul pravilii grecesti si romhnesti», «cutoate tocmealele Bisericii, neadaugänd i nescäzhnd», cusingura conditie sà asculte de Vliidich, «precutn au ascultatsi mai inainte de Vladici si de cine le-au fost purtätori dechstigth, i «sh nu huleasch.» legea imphratului si cele patrupuncte, de care nu shut datori sa se tie 3. Astfel se lucrdsi din partea catolicilor ca din a calvinilor, cari erau In-vinuiti in aceste Imprejurhri tulburi, nu cer deck osimpld declaratie ischlith de Unire cu ei si cä amestech,adevdrata Unire cu punerea supt ocrotirea altei I3iserici 4.

Cht privete Banatut, el rä maned in vechea lui alchtuirecredintä, räzimându-se si pe masa compacta a Shrbilor de,curand atrasi in tarà prin tot felul de privilegii imphrd-

Studii i doc., XIII, pp. 417-9.2 Nilles, pp. 323-8.3 Vag. ist., III, pp. 322-3.A Nilles, p. 299.


testi ; RomAnii b1inateni, cu centrele lor Lugojul si Caran-sehesul, se departau (le calvinismul adoptat inca' in veacutal XVI-lea, (loar pentru a se apropia de cea mai siguräortodoxie, iar nu peritru a trece la catolici ; preoti din acestephrti nici nu se pomenesc in sinoadele de Unire tinutedela 1097 incoace.

Mai bine deck toti se tinurä. 'lusa Sibiienii si Brasovenii,Un batran acompanist», care fusese in 1672 birau al ne,gustorilor «greci» din Sibiiu, aCaloiani» Pater sau Pater la-nop, care aveil mosii in Tara Româneascd, unde DomniiIi ziceau «prietenul) lor 2 care-si daduse fata dupä. Din-dar, agentul, pomenit si mai sus, al lui Voda Brancoveanu 3,facuse, incii din Martie 1701, cän 1 Atanasie se allò. la Viena,.dela 'Migrad chiar, aspre mustrari acestui arliiereu cu doukfete, cerAndu-i a se deslusl fatà de mireni, cari au i eidreptul de a lila o hotarire, i amenintandu-1 cu pedeapsacAlcatorilor de juramaut, cu afurisenia Patriarhilor, cu mus-trarea grea a vremilor ce vor veril asi nu peste 20 sau30 de ani, ce si peste 100, tot Sfintia Ta yei fi ocilrat»,daca va schimba «legea, au rea, au bunà», pe care credin-ciosii nu vreau nici intr'un chip sa o mige 4. in Iunie, Bra-sovenii declarau cá, prirnirea celor patru puncte ajaste ade-vArat papistas, a fi», si cb, pentru aceasta ei n'au nici ceamai mic,d aplecare 5. Nu numai (ccofele cu icre negro», dartoate peschesurile i veniturile fuNI Mate apostatului epis-cop din Balgrad. Pater Ianos, Dindar, Andrei Banul zis si

David Corhea, toti oamenii Domnului si hoierilormunteni, lucrau de zor pentru a phstril Sibiinl In ortodoKie.Brancoveanu Insusi serse, In lulie, la Brasuv pentru a In-,stiinta pe prietenii lui, negustorii de acolo, ca ImpAratul n'a

Mudii qj doc., XII, p. vit.2 lbid., V, pp. 126, 129, 138.

lIurmuzaki, Fragmente, III, p. 70 ; Llpedatu, Prinos Sturdza, pe303 §i urm.

4 Ibid.5 Sting he, o. c., I, pp. 5-6, 28: Cipariu, Acte i fragm., pp. 268-9.

ingaduit aepiscupului de acii din Ardeal» sa strice Cu silalegea oamenilor 1. Din Maramuras in sfarsit fù chemat inzadar la Viena Vlädica ortodox Iosif Stoica ; peste catevaluni, el se intoarce l'arä a fi jurat ori iscalit ceva 2.

Acum, In sarsit, cAnd nu mai puteà fi iertata nicio sla-biciune i nicio zabavd, Mitropolitul Terii-Romanesti vorbllimpede si tare. BatrAnul Teodosie, care fusese indemnat lao masurd energica si de catre Dosofteiu al Ierusalimului,sosit In Tara-Rom5neasca in iarna anului 1702 3, undestàtù cateva luni de zile, fAcand si mir In abisericaApostoli, care se chiama Arhimandritul», i informat dupacuviinta si de boierii ce fuseserä trimesi la nunta calvina aguvernatorului ard3lean, BAnffy, Cu Ladislas Székely 4,Incepea, pomenind lui Atanasie, catre care nu scrisese demult si care, urmand vechea lui politica In doT peri,scrisese el, cerandu-i Octoihul de Buzdu, precum si celelalte(100 cärti de cintari, iesite acolo, Triodul si Pentieostariul,butciliar «daa comanace),despre afaptele lui care cu rusineIsi vor af15. sfArsit... Te-ai inselat de cinstea lumii, pentrucare, aruncAnd cu piciorul sfánta maidi Biserica räsariteanä,mai presus de clansa ti-ai capatat consacrarea», care e o ade-varata «batjocura» (comoedia). ...Esti unit si ai mare lega-tura cu aceia cari s5.nt protivnici dogmelor noastre, ce sAnttemeliile Bisericii noastre rdsäritene... Ti-am vetzut jura-mdntul, care ni s'a adus... Facen voi o tipografie, falsificancarn cum voiti, si't vedea cum ven arde cAndva in Iad.»Nu va ayeà de-acum, din Tara-Roinaneasck nici carti, nicivenituri, nici scrisori, nici amila cea mare» pe care ogäti5. Vodd ; nici datoria lui Teal catre Teodosie, de caroscrisese Atanasie, n'o mai voeste Mitropolitul muntean.Cu acelasi Trimes, veniau i scrisorile de afurisanie dela

Stinghe, Doc., I, p. 15 si urm., p. 17 si urm.2 I. Puscariu, in An. Ac. Ront., XXIII, p. 7; Vechile cpiscopii, pp.

103-4.3 Chrys. Papadopulos, tioataeoc, p. 59 ;. Radu Greceanu, p. 115.4 Radu Greceanu, pp. 114-5.

iMPOTRIVIREA LA iNDEPLINIREA UNIRII 33

34 ISTORIA RISERICII ROMANESTI

aPatriarhii si Mitropolitii Rhshritulub, scrisori din cares'a pristrat aceia a Patriarhului de Constantinopol, Calinic,care, din punct de vedere ierarhic, avea si chemarea sä.vorbeasch Totdeodath Ardelenii eran Instiintati ca nicisä mai sarute mana falsului ceia ce ar fi de o po-trivd cu aa sdruta mana unui birâu, sau a unui cadiu, saua unui calvin 2D.

Teodosie mai astepta vre-o indreptare din partea lui Ata-nasie, pe care Calinic Insd, numindu-1, pentru pdcatelesale, aSatanasieD, II despoià de demnitatea arhiereascd. Dad.lush Mitropolitul muntean nu lud mdsura, fireascd, de achernà soborul de alegere si a dà lui A.tanasie excomuni-catul un urmas ortodox, aceasta se datoreste numai grijeilui Vodd. Brancoveanul, om prudent inainte de toate, de anu se stria., pentru lucruri hisericesti, cu un vecin asa deputernic, cum era Impdratul. Se Inchiserd granitele comu-niunii duhovnicesti, si A.rdealul, pierdut pentru ortodoxie,sau socotit ca pierdut, in urma repetitelor manirestatii ca-tolice ale celor cincizeci si doi de protopopi ai lui, rdmasea-si crtutà singur de rosturile sale religioase. Cel mult dad.Brincoveanu serse la Viena ca aceleasi plangeri cu carescrisese i Patriarhul Calinic 3, cdpiltand rdspunsul cd Ro-manii din Ardeal vor fi tratati In materie de lege cumvreà stäpanul lor, Impäratul, precum cei din Tara-Roma-neascd asculth si In aceastà privintrt de Domn 4. Nici necu-viintele adresate batra.nului atliereu muntean, lui aTeodosieBucuresteanul, asti-zis arhiepiscop 3, de dare cardinalul Kol-Ionics nu schimbara aceastrt politicd a släbiciunii si a dibd-ciei, a Inchindrii vesnice la doi stä.pämi.

Se hoar', de sinodul pe care Atanasie 11 stränse la 4702,

Nillee, p. 344 §i urro.2 Stinghe, o. c., I, p. 34 §i urm.3 NilIes, p. 354.4 ibid.6 Ibid., pp. 353-4.

iMPOTRIVIREA LA INDEPLINIREA UNIRII 35

ca tinerii st se trimeath la scolile din Sh.mbhta-Mare, dinViena, la Sí. Barbara si la Colegiul pazmanian, cu tipografie,

unde se intemeiò un Coleg,iu Iliric pentru uniti inRoma, la Colegiul grecesc sau i la cel unguresc, la cel ger-manic, si ca, In lipsa chrtilor muntene, si cele din Venetiaiiind prea scumpe 2, noi si bune chrti aortodoxev s5, se tipa-rema. la Migrad. Dar, peste cinci ani, pentru ca sa-si poathacoperl «Mitropolia», Atanasie amaneth la Sibiiu «matricula

istromenturi tipografii» 3, cu care tiphrise inca la4702 un catechism catolic : Petnea Prancilor. Rhscoala luiFrancisc 116.1(úczy zhdarnicise toate planurile, si ea stricätoatä bucuria dela Inceput.

Reprezintantul nationalithtii unguresti si al separatismului41rde1enesc in lupth. cu Austria chutä sh-si gilseasch printre

máni, nu numai luptAtori, din cari ayù, ca si bunicul säu,destui viteji, dar si dipetenii. Tirch alergh din Moldova,ulule fusese, in 1706, si se sfintise de sigur4,la Craiu, alcarui Viadica, «Ardialului episcop RomänilorD, cum isch-leste, se ziced, i puttl, in clipa norocului celui mai mareal stälphnului sau, sà ied in stápà.nire si Scaunul bhlgrAdean.Itikcíczy er5. catolic, Viddica Ion fusese calvin ; data aceastainstl, el se ala ca ortodox l'ara patä, hirotonisit de orto-docii i dusman neimpticat al Unirii5, pe chnd3n Maramurhs acelasi principe &huta sà puie la Muncaciuun episcop rus unit, gintit la Chiev8.

Cand se duse Craiul neatarndrii, Ion plech si el, fh.ra

Nilles, pp. 27-8, 139.2 lbid., p. 26.3 Studii fi Doc., XIII, p. 96.4 Un episcop evalahv din Croatia, Miakid, sfintit in Moldova inainte

de 1667; Nilles, pp. 715, 746-7. El se amesteci in conspiratia lui Petru2riny i moare in temnita dela Gratz.

6 Cf. Studii si doc., IV, p. 72, no. Lxvii ; Sate fi preoli, pp. 200-1;.Studiif i doc., XII, p. Lir.

a Nilles, pp. 864-7.

36 ISTORIA BISERICII ROMANETI

fi avut leghturi cu ierarhia munteanA. La '1707, Atanasie,intors cu catanele, fäcea sä. se Intdreascd Unirea intr'unsinod, la care luara parte Insä numai treizeci de protopopil.Dar Kollonics, a cärui operd personalci era. Unirea, murl Inacelasi an, si cu dansul dispärn tragerea de inimd, crutareasenlimentelor firesti ale cuceritilor, spiritul de jertfä si pu-terea de munc5.2. La 1111, partidul ortodox izbutià chiaravänd In frunte pe un Vasile i fratele srtu Petru, al crtrorarost nu-1 cunoastem, sä strängá pe protopopi laolalth pentruo declaratie solemml In favoarea legii veda ; cu toatä im-potrivirea ateologului», Atanasie instisi iscrtli. silit deGuvern Si de Hevenesi, alt luptätor pentru Unire, care tralplinä. la 1715, sä revie asupra acestei iscälituri si sä scoatädin sobor pe autorii loviturii Impotriva Unirii (18 Novembre).Dar, cand stranse un nou sinod la 1712, pentru a da impresiaunei Uniri generale, el putn srt numere nurnai treizeci si patrade protopopi. in antil urindtor, la 10 August, se stingeätandr, dupä ce se spoveduise deologuluiD stritin 3, si la In-mormantarea lui se auzirä doult cuvantäri, dintre care unaIn latineste, alta In ungureste 4.

CAP. V.

Noul Vlddicä ardelean loan Patachi.

La moartea lui Atanasie, partidul legii vechi cäutrt sä im-puie un Mitropolit ortodox, si din Tara-Romaneascä sad dincpärtile turcestb se si ivirä trei candidali, despre rezultatulstrAduintelor si scrisorilor crtrora n'avem litsä nicio stire 5.

I Nilles, pp. 372-3.2 Bid., p. 5.8 Ibid., p. 390.4 Ibid.5 Nilles, p. 394: aIam terni se ex Transalpina et partibus turcicis

insinuant, corda nonnullorum sollicitantes, schisma vetus ressuscitaturia;cf. p. 395.

NOVL ILIDICI ARDELEAN IOAN PATACHI 37

Urmasul lui Atanasie, Ioan Giurgiu Patachi, nobil din phrtileDobAcei, scolar al Iezuitilor din Cluj, Viena si din Roma, doctorIn teologie, misionar al catolicismului roman, unealta a ateo-logului» shu romano-catolic, Intors numai pentru Vladicieinapoi la ritul aConvalachilor» shi, al ascumpului sau neamromAnesc», pentru care se declard gata aa-si vhrsa sAngelesi sudoarea, ziva i noaptea» 1, dar cu dreptul de a semisi in ritul stialh peste margenile puse Uniriiprin grija de mAntuire a ritului i datinelor, pe care o avu-sera Inaintasii &Ai. Si Inch prin alegerea lui de cAti pro-topopi nu tina, dar mai mult FzIghrhseni 2, si de atitori»,Mihai Puiu iStefan Rat 3,RomAnii din Ardeal scapara deepiscopia Iezuitului ungur Szunyogh, care se declarà ashtulde deliciile Valahilor», sau a Iezuitului german WenceslasFranz, care fusese si ales la 9 Septembre 1713, fard caImphratul sà voipsch lush a-1 inth.r1 4 : Patachi primi diecesadin mAna Ungurului Regay, care urmase ca loctiitor Ger-manului Iosif Bardia, defensori i directori In timp de va-cantä. Nu ca unul ce pleach fruntea Inaintea unei asprenevoi, ci intelegnd i pretuind schimbarea, el pleca dinBrdgrad, ande se darAmase Mitropolia lui Mihai Viteazulpentru a se puted zid1 cetatea cea nouà si de uncle se iz-gold Vlhdicia pentru ca epiicopul catolic, adus inapoi in Sca-unul shu, prin diploma dela 11 Decembre 47l5, sa nuaibh in apropierea lui un alt episcop, cu situatia indoitaindoielnich (1716). Preotii i protopopii romani, multi lanumdr, cAntarà rughciuni pentru slintirea cethtii ce se ri-dicA pe ruinele ctitoriei lui 6.

Nilles, pp. 87-8.2 ibid., p. 403 qi urm.3 ibid., p. 401.4 ibid., p. 394 i unit.5 Un intliu episcop catolic, Andrei Illyes, numit in 1696, nu se pu-

tuse sustinei; Mártontry fù ales In 1713. ibid., p. 449 §i nota 1.6 ibid., p. 453.

38 ISTORIA RISERICII ROM ANETTI

Se creä atunci pentru Patachi la Viena o episcopie deVagaras, care corespundea vechii episcopii calvine din TaraOltului 1. Pentru Inthia oard Papa intervenì (le-a drept'uloranduirea Bisericii unite a Romanilur, si, lasand la o partetot ce fdcuse mai inainte, el Interneiò, la 18 Maiu 1721, odiecezä nouti unitd, desfactita' din cea ardeleand catolich : aFägärasului singar, dandu-se lui Patachi, episcopulnesc al Impfiratului inca de la 23 Decembre 1715 2, bise ricabrancoveneasca a Sf. Nicolae, unde se meza in Augubt 1723,dupa cetirea pe romaneste a diplomei i (lupa un discurslatinesc dela deolog.». Erà si acesta un folos, (jinda., alt-fel, dupd cererea lui Martonfly, episcopul rornatio-catulic 3,Roma ar fi supus pe Uniti autoritatii acestuia, care pretindeaca episcopul romanesc sa-i fie vicariu, purtand vre-un titiuoriental. Astfel, pentru a doua oara Patada Inlaturà prinprezenta sa o si mai grea loviturd pentru neam. Nuniairuinta lui, in doi ani cal statù la Viena, impdcd In aceastdprivintä Curtea si Curia papala.

Autoritatea lui Patachi se intindea asupra tuturor Uni-tilor. Avea mosii date de Impärat, ectitorub) diecesei, pela Gherla si la Besimbac. Maramurasenii nu voiau sa.-1 re-cunoasca Irisa, tiind ca urmas al lui Iosif Stoica si al luiSerafín de Petrova pe alt ortodox, Dosofteiu ; Banätenii,protopopii, 12 preoti si 40 de sate, izgonira pe pravoslav-nicul Moise, sfintit dela Turci, care luà mita si veniturinelegale, i cerurä. In loe pe Unitul Petronie, la 1717.Crisenii dela Beius, dusmani ai Unirii, primiau pe Vla-dica sarbesc din Indu sau lenopole, care se asezd inAradul vecin5. in pärtile apusene ale Banatului, in sfarsit,

a Nilles, p. 418 si urna.2 Ibid., p. 409 §i urm.8 Ibid., p. 418.4 Bid., pp. 445-6.

Studii i doc., IV, p. 80-1.

NOUL YLADICI ARDELEAN IOAN PATACHI 39

credinta veche era apäratd de VIddica de Vdrset, exarh alMitropolitului din Migrad 1.

Patachi tinù In coltul lui de tard sinoade pentru vechile pa-cate de betii i despdrtenii, pentru venituri, pentru impunereatctichieiD 2 in portul preotilor uniti, fdra chciuld, dar l'Aràcomanac, pentru Inlaturarea superstitiilor pägd.ne, de amu-guri sau alte ierbiD ce se mAndncá. la Pasti 3, de llore inajunul serbdtorilor, ca la Jina, de a.tdrguriD ale fetelor demäritat, ca la Manastur, de hramul Maicii Domnului fäcd-toare de minuni ; pentru baterea cu lopetile a celor ce nuvin la bisericd, afarà de imite lucruri carele acuma nu le'mputut da afarà, iard, cänd li va veni vremeaD, se vor da in;tire*. In Sibiiu, el se bucura de ascultare, si, la ingropareaprovincialului iezuit Rudolf Lewenberg, in 1715, protopopiiromdni si vreo treizeci de preoti furd de fatd, purtdnd sisicriul pe umeri 5 aici catolicii cdntau i latineste In zivade Corpus Christi, edad preotii romdni cetiau, in oddjdii,Evanghelia pe limba lor °. La 1716 un preot romAn primise,Cu o cuvantare romdneascd, pe Martonlfy la poarta bisericiicatedrale smulse de Guvern din maulle calvinilor, si preotiiromdni Ii cantará romd.neste ecteniile. in aceiasi bisericdin aceiasi zi, protopopul romdn fù lasat sä faca slujbd dupdritul grecesc 7. i la Cluj erau destui uniti, gata sá primeascdlegea catolica intreagd, la ale cdrii ceremonii luau parte siale cdrii daruri le opriserd 8 La Hateg, In 1729, protopopulse invoid sa thIniálceascd din ungure;te instructiile misio-narilor iezuqi 2. Nunaai negustorii greci, din Beiu i aiurea,

1 Nilles, pp. 804-6.2 Camilafca; cf. Nilles, p. 862.3 Moldovauu, Acte sinodali, II, p. 108 §i urm.; Petru Maior, p. 378

q't urm.; Nilles, p. 465 /ti urm.; Stingite, 1, pp. 127-8.Ibid.

5 Ibid., p. 448.6 !bid.7 Ibid., pp. 451-2.

Ibid., p. 454.p. 928.

40 ISTORIA BISERICII ROMANOTI

se tinurd strans de ortodoxie, i bisericile brancovenestidin Ocna Sibiiului 1, din Poiana Mdrului i Sämbdta-de-sus,pe mosiile lui BrAncoveanu, cea din Porcesti, a lui Mateiu I3a-sarab a, puturd slu,j1 pentru addpostirea ortodoxiei. In 1715,Cu militie dupä dansul, unisionaru1 lui Patachi mee in Ma-ramuräs pentru a vizità provincia, In care stätù opt luni ;

VIddica Dosofteiu ar fi frigdduit sä se uneasca si el, dupdmoartea arhiepiscopului Terii-Romänesti si asezarea in Mi-grad a unui anou arhiereu de rit grec si unit Cu BisericaRomandT. 4. Apoi al doilea Vladich unit muri, la 29 Octombrest. v. 1727 5, nu numai fard srt-1 planga, dar aproape t'Arasä-1 stie nimeni.

Ardealul aveà atunci patru sute de preoti protiviticiUnirii sau bdnuiti de credintd fatd de ortodoxie, cari nuveniserä s ieà binecuvantare si poucenie» la n'Oras. Cucatva timp inainte de moar tea sa, Patachi insusi o spune5;cdlugäri strtini rätdciau prin tard, ì sätenii, neavand in-credere In preotii uniti, cari spuneau Intaiu oarele ca-nonice» s,i apoi, dupd. intrerupere, Liturghia 7, mergeau&lusa pentru taine i alte nevoi sufletcsti ; in marastiridistruse mai pe urrnd, ca acelea din Stefanca, din Plosca 8, dinFeleac, se Ostra ortodoxia neatinsä, i sinoadele episcopului sealcdtuiau din accitivd cinstiti frati protopopi jurati i cu altipreoti In teleptin 9, iar primirea hotdrarilor erà. lasatd In seamaprotopopilor cari lipsiau, si a asoboarelor depline)) din vechileaeparhii)) calvine 1°. Nutnai etreizecip de protopopi dar

1 Studil i doc., XIII, p. 139.2 lbid., p. 152.3 Nilles, p. 444 si urm.

lbid., p. 444.6 Cf. si ibid., p. 479.6 lbid., pp. 463-4.7 Ibid., p. 495.8 Studii oi doc., XII, pp. 79, 121, 129, etc.9 Nilles, p. 465 i urm.

lbid.

ischlesc abid. seisprezece se adunard In 1728 la Ma-,nästur, supt conducerea rectorului iezuit din Clup, pentruca sà auda cuvAntarea ungureascA a lui Adam Fitter, Ie-zuitul ales episcop In soborul prezidat de episcopul catolic

pästrat adirector dupà ce declarase cä nu primeste 2.Ja Mänästur chiar, unde la 1722 popa Ioan seria slavoneste 3,la ,ona, la Stilova, Joc, Cluj 4, erau protopopi cari luptauImpotriva papistasilor si-si bäteau joc de sinoadele chematesi stärdnite de Iezuiti de alt neam, cari une ori nicimdneste nu stiau. Ei aveau legdturi cu Tara-Româneascasau cu Maramuräseanul Dosofteiu, l'Amas statornic In or-todoxia lui 5, si supt oblAduirea duhovniceascä a cäruia unpopil Chirila de Aciva, din varmeghea Sätmariului, prefacedIn romäneste, dupá un original slavon, un Anthologhionsan Minciu ales pre scurt (170245), addugind aceste ob-servatii caracteristice : «Noi, Rumänii, tcarii simtem lntruaceVia Tinuturi, amestecati printre alte limbi, simtem caträmbita, de o rdsufld, si nu-i lntäleagem glasul ei ; asià sitocmealele svintilor le audzima Intr'altâ limbâ..., i niciunufolos nu luodmil, iarâ alte limbi au de stiu toatä. ScripturaIn limba loru, adecd. cumu-s Sirbii, Rusii, Grecii, iard, dupdaceia, jeluind si ai nostri spre Intälesulti sloveniei, au in-torsu multu (len cartia sloveniascä pre limba noastrd cearumäniascä, cu lndemnaria milostivului Dumnedzeu, si deacma lncä avem nedeajde sä ni se Inmultascd Scripturapre limba noastrd» ; el Insemnd eh, In acele zile cdndse luptà sà ded slujba ortodoxä In româneste, «Ezovitii)),apapistasib) se sträduiau, cum stim si mai de sus, sä surpeaSionul cel dela Räsärittni, pentru dAinuirea cäruia seroagä scriitorul a.

Nilles, p. 491.2 Ibid., p. 487 §i urm.3 Studii 0. doc., XIII, p. 101.4 Thid., p. 196.5 Nilles, p. 494.5 StI4liii Vi doc., XIII, pp. 435-6.

NOITL YLADICA ARDELEAN IOAN PATACHI 41

PARTEA. II-a.

BISERICA ROMÄNEASCA DIN PRINC1PATE

LA iNCEPUTUL EPOCEI FANARIOTE.

CAP. I.

Moartea Patriarhului Dosofteiu. Noul Patriarh Hrisant.

In acest timp, nu numai Principatul muntean, dar siI3iserica Terii-Romdnesti, chreia politica lui .. erban Canta-cuzino li ddduse drepturi de superioritate asupra Ardea-lului, erau prea slabe pentru ca sd incerce un amestecefectiv si folositor in aceste incurcate imprejurdri ardelene.

La 1707, intre 6 si 7 Februar, murid in Constantinopol, lavrdsta pe seizeci si sese de ani 1, Patriarhul indreptkor alor todoxiei si luptätor pentru dzInsa, Dosofteiu : «mare orrn,serie cronica oficiald a lui BrAncoveanu, «si invästat foarte ;an phstorit turma pravoslaviei ca un vrednic pdstor ; lumindmultd. si Bisericii lui IIristos au fost, stiut de monarliii siDomnii mari ; toti ereticii si cdti erd improtivnici pravos-lavii se temed de el, cd putere mare si tare aved, si lacuvAnt, si la scris ; mare pagubd s'au cunoscut cd s'aufacut la norodul pravoslavnic, si rar om in chip si vred-nicie se va puteà allá ca eh) 2; (multh nevointd au puspentru credinta pravoslavnicb, adauge un scolar al Iezui-tilor, Nicolae Costin insusi, «multe cdrti au scos in tiparimprotiva ereticilor, cu filosofia ddscdliei lui ; cd era unom prea invdtat si indrdznet la cuvAnt, si nu veghid voia,din dreptate afard, nici a Domn, nici a boier, nici a bogat,

1 Chrys. Papadopulos, o. c., p. 53.2 Radu Greceanu, p. 166.

46 ISTORIA BISERICII ROMANEgI

nici a sdrac : panä. i improtiva Agarenilor de multe ori cucuvantul s'au pus)) 1. Nepotul i urmasul sdu, Hrisant, tandrcunoscator de multe stiinti si Intelegdtor de multe idei,In materie religioasd, ucenic al dascalor celor mari dinApus, ascultdtor al celui mai mestesugit dintre Grecii uniti,Nicolae Papadopol Comnenul din Padova, care era. corespon-dentullui Brancoveanu pentru lucrurile romane i catoliceprin el afld astfel Vodd alegerea lui Clement al XI-lea, si-1 fe-licita 2,- care puna. sperante In sentimen tele lui prielnicecatolicismului 3, nu mai reprezintd acelasi lucru ca energicu-iInaintas, care crease, se poate zice, In *Ole rasdritene opolitica ortodoxa militantd. ti gdsim pe noul derosolimi-tearn, adesea Intrebuint it carvi era numai Mitropolit deCesara in galcevile i phcile dintre cele (loa'. teri 4; el venila Bucuresti indath dupä alegerea sa, In Maiu 1707, tocinaicand Atanasie pribegià la Sibiiu si Ion Tara., Vladica sfintitIn Moldova, tinea Scaunul Billgradului ea non Mitropolit pra-voslavnic. Dar nicio inraurire a lui IIrisant nu se poate des-copen, politica Domnului lnsusi ramaiind neldniurith, dinmotive de prudenta socotitoare, Intre aCraiul» de rascoala

marele Impdrat al Apusului 5. Hrisant, primit ltnpära-teste, se multdmeste a sfintl biserica bucuresteand hichi-nata Locurilor Sfinte, Sf. Gheorghe cel Nou, care, In formape care i-au dat-o mesterii Brancoveanului; si nu In aceia,schimonosith, care i-a fost impusd in veacul trecut, era unsträlucit monument al architecturii muntene ajunse la cea

1 P. 53. Pentru petrecerea lui la Bucureqti in 1702, v. Doc. Cala., p.141 si uno.

2 Hurmuzaki, IX 1, pp. 366-7, no. DXXII.a Nilles, p. 102: el: il piu ben affezzlonato all' Uuione di tutti i

prelati grecin. Pentru activitatea lui curat literarl §.1 culturall, v. Ist.lit. rom. in secolul al XVIII-lea, tabla.

4 Ist, lit. rom., I, pp. 379-82..5 V. prefata la Iorga, Operele lui Constantin Cantacuzino, p. xx.

Cf. Giurescu i Dobrescu, Documente, p. 143 §i un. Pentru venirealui la Bucureqti, Radu Greceanu, pp. 169 §i urm., 174-5.

NOUL PATRIARH HRISANT 47

mai deplind, mai sigurh i armonioasd a ei dezvoltare 1.Erà Incá la noi la sfaqitul anului, i lud parte la inmor-mantarea Mitropolitului Teodosie si la asezarea in Scaunularhipdstoresc a Ivireanului Antira , pe care talentele sihärnicia sa 11 ridicaserd 'n scurtà vreme asà de sus. Ple-cänd la Ierusalim In cursul anului 1707, el nu pare sd flvenit In terile dela Dundre, unde-1 astepth cardtd dom-neascd, alaiu cu sunet de clopote, tain imbielvgat, Inchi-ndri de biserici i mdnastiri i basmdli cu galbeni, deckIn 17t1, dud campania lai Petru-cel-Mare la Prut si stram-torarea acestuia de Turcii pe cari prea mult ii despretuise, 11puserd In masura sa joace un rol politic destul de insemnat,ca mijlocitor de taind 2. Mai tärziu el intemeiazd la Sf.Saya din Iasi, pe làngä o scoald greceascä in stare sd steâaldturi cu Academia din Bucuresti,dela cellalt rnitoc al Sf.Mormant, noua mAnastire, ea chilii multe si frumoase, aSf. Gheorghe, supt conducerea unui Sevastos Kymenites(1702) i a nepotului sau, Gheorghe Hypomenas din Tra-pezunt,o tipografie bine Inzestrata, cd.re dada in 1715 Li-turghia slavo-romaneascii i Ardtarea Credintei ortodoxe alui Ioan Damaschin, in greceste. Hrisant insusi a scris Predici,

aparute dupd moartea lui, la Venetia, la 1734,Invdtdturi sau Didahii, dar el (Mil teascurilor din Bucu-resti editia sa, cerutd de Constantin Cantacuzino Stolnicul3,a falsului Curopalat, despre oficiile Curtii bizantine, adausd.cu tratatul despre Taine al lui Gavriil de Filadelfia cuuna din omiliile lui Ghenadie Scholarios (1715), apoi, Inacelasi an, marea lucrare despre Patriarbii din Ierusalima unchiului sau Dosofteiu 5. Aici In I3ucuresti se asezase o

Cf. stam pa din Radu Greceanu, ed. t. Greceanu, p.154, Cu cele spusein Iorga, Viafa qj Domnia lui Barba tirbei, ; extras din cAn. Ac.Rom.» pe 1905, pp. 119-20.

2 lst. lit. rom, in secolul al XVIII-lea, I, p. 322 §i 1.11112.3 Bis. ortodoxei, XIV, p. 423 §.1 urm.4 V. mai sus.6 V. lauda lui, de N. Costin §i Axintie Uricariul, in Letopisife, II,

pp. 53, 461-3.


tipografie greceasch mai bunh deck toate celelalte, In mh-nästirea Tuturor Sfintilor, pe care o InAltase MitropolitulAntim, mäntuind-o in anul de duph chderea lui Branco-veanu, la '1715 1

Pe child autoritatea teologich superioard a Patriarhuluiocrotitor lipsia astfel, Insusi prestigiul Mitropolitului Terii-Romänesti, schdeä prin loviturile ce se dhdura lui Antim

CAP. II.

Cdderea Mitropolitului Antim.

Ca Ivirean mhcar, Antim trebuià sä aibä oarecare simpatiipentru Rusia ortodox.ä. a Tarului Petra, care proclamàgindul, ce are, de a scoate din robie pe crestinii din Rhsh-rit si a Intemeià din nou Impärkia pravoslavnica la Tari-grad. Oricat ar li laudat pe Iezuiti cand ii dadeau plhcutareprezentatii de teatru 2. Tarul, care InIhturase pe Patriarh sise facuse insusi, Impotriva orichror canoane, cap al llisericiimuschlesti, erà aimphratul crestinD, cel adevhrat i neatinsde erezie. Legkurile cu NIoldova., pornite pe vremea lui Va-sile Lupu i Mateiu liasarab i urmate supt Domnii ce ve-nith Indath dui-A dansii, nu furá cu totul rapte nici duphanii turburhrilor, in cursul Domniilor dela Turci, care ve-niau la ränd. Supt Antonie-Vodd din Popesti, negu torimuseali veniau pe la noi, aduchnd cu ei, de sigur, i alt-cevá dccat mhrfuri, si cu dänsii se luau la drum, spre ora-sul de Scaun al dephrtatului Tar, chlughri doritori de milit 3.

Li sfaritul anului 1673, pribegii Domni Constantin Ser-ban si Stefan Petriceicu, cari furä goniti In curänd de Turd

1 hzscriptii, I, p. 280 si urm.2 Cf. Nilles, pp. 385-6.3 Memoriile lui Radu Popescu, in Mag. ist., V, p. 103.

CIDEREA MITROPOLITULUI ANTIM 49

asezati de Poloni, cu mica lor oaste, la Rascov, ldngaNistru 1, se inchinau, printeun calugär dela Sf. Munte, Taru-lui Alexie, care li rdspunded cu fagaduieli mari, la 10 Mart1674, atunci cand treckoarea lor Domnie dela crestini se in-cheiase acum2.erban Cantacuzino, urmarind visurile lui demarire, ajunse la Incheierea unui tratat formal cu Tarul, la28 Decembre 1688, prin arhimandritul Isaia dela Sf. Pavel,alt Atonit, care duced la Moscova ceasornice de aur ; daracum, cand tratatul sosi, acel care-1 ceruse nu se va mai alldprintre cei vii 3. Ispravile noi ale Rusilor, luarea de dAnsiia cetätii Azovului, unde fù asezat ca Mitropolit fugarul Do-softeiu al Sucevei, trezisera un rAsunet de simpatie si res-pect la noi 4. .5i pe vremea BrAncoveanului, veniau negus-tori obisnuiti dela (Moscul Imparatub), cu vesti inadinsexagerate, despre ostile, tunurile, coräbii,le, ce are pregatitepentru ca, atunci cdnd va gasi cu cale, sh gporneasch. peMare la Tarigrafh. Ìn razboaiele lui se luptau si o seamade tineri moldoveni si munteni, cari nu gäsiau de lucru cuarmele ama la ei 8 Brdncoveanu puned sa i se thlrnaceaschdin nemteste prezicerea lui Acxtelmeier, despre viitorul luiPetru si al Rusilor sài, carora alinparatul Imparatilor, Dom-nul le-a fagaduil domnia Rasäritului 8L Una din tipariturilemuntene, qinvatätura dogmatich» dela 1703, iesi inteo edi-tie pentru Rusia imparateasca, purtdnd o dedicatie catreTar 7' Ba ciliar, un negustor grec duse scrisori ale Dom-nului catre puternicul stäpdnitor din Moscova 8 Cdnd, dupho lndelungata asteptare, Petru pornl Impotriva Turcilor, la1711, eintreband departe esta Tarigradub, i Brdncoveanu

Studii fi doc., IX, pp, 159, 168.2 StUrd2a, Actc fi doc., I, p. 9 qi urm.3 Ibid., p. 12 i urm.4 Magazinul istoric, V, pp. 453-4.5 Cr. Iorga, Doc. Callimachi, I, p. xxv gi urm.6 An. Ac. Rom., XX, p. 25 i urm.

Bibl. Rom., I, p. 451.8 Operele lui Constantin Cantacuzino, pp. xvi-vn; Documente pri-

vitoare la Constantin-Vodci Brancoveanu, p. 3 ì unn.

50 ISTORIA BISERICII ROIIANqTI

se asezd In tabära dela Urlati, pánd ce se vor lamuri im-prejurdrile rrizboiului 1, Antim vorbi pentru acea unire cucrestinii pe care Domnul Moldovei, un erudit nepractic siun tändr idealist, o sávársise fard sä cugete prea multla urmäri. Rázboiul insd se mántul in pagaba crestinilorsi a celor ce puseserd sperante in ei.

La inceputul anului 1712, in ziva de 13 Ianuar,de Nisa, dela mándstirea Dionisatului din Atos, se infritisdla Mitropolit, care nu erd un dusman al Grecilor, pentrua-i cere aparetisisD, amenintAnd, din partea Domnului, caresi apucase a frigAdul Mitropolia acestui strdin, cä altfel «vascrie la Tarigrad sd-1 i cateriseascd». «Doudzeci i patrude capete de pArät. i se drtdurd in mänd, si e pacat ca nune s'au pdstrat tot asá ca i aprtrarea lui Antim : s'in] insacd i se imputd gospodaria de la Snagov, de unde fusesescos duprt septe ani de muna., datoriile ce apasau Mitro-polia, lipsa a septe pungi de bani, din care se gira trei,calitatea lui de strain. Cererea, atät de jignitoare, incälcdsi dreptul Mitropolitului de a fi judecat, nu la Constanti-nopol, de Patriarh si de soborul lui, ci In tard, episco-pii locali si de oaspetii ce se atlau la noi. Antim merse laCurte, vorbind de-a dreptul Doninului, ii infatisrt in scrisdesvinovatirea, pentru a se sti de urtnasi cä el nu se sim-titl gresit cu nimica, dar adaose cä e gata a face vela .116-riei Sale plecAnd din Scaun, fará insd a thi formal o «pa-retisisv, pe care o crede rusinoasa. in mentoriul sau, elarath ch datoare e toata lumea si tara Insäsi, prin Domnulei, ha chiar cu peste 200 de pungi, in asa de grelele «in-tdmpläri ale vremiii. ; cat priveste neatnul lui strrtin, «InHristos sAntem toti una : si apoi n'ain fost numai eu epis-cop si Mitropolit strdin in Tara-Románeaseá, ci au fost

altii multi, precum sà vdd in condice si precum se po-liticiaste In toatd Biserica, precum au stAtut i alti Domni

Cronica lui Radu Popescu, in Mag. ist., IV, p. 23.

CADERA MITftOPOLITVLII ANTIM 51

de tard s;i streini, ca si In toath lumea, cd. Dumnezeu auIncut lumea slobo la pentru toti». Ildspuns care dovedesteek de mult scdzuse in 13iserica noastrd, pe acele timpuride impeotritare cu tot felul de elemente straine a vietli pu-Hice, simtul Iegäturii firesti si neapdrate l'Are neam si al-cOluirea, conducerea bisericeascd. De alminterea, Antim pu-bese versuri grecesti de-asupra usii de intrare dela manas-ti:.ea sa, a Tuturor Slintilor, asezase fdra Indoiala un egu-men grec in chilii si, prin «testamentub lui al doilea, din

Iulie 1715, el credeà cä vor fi acolo (load tipograliiau,na greceasca si alta eoincineesea» 1.

Dupa dou'd sdptdmAni, Antim venia din nou la l'oda, cuhunuriri asupra banilor ce i se puneau In sarcina, qu fa-i4aduiala ea-i va gds1 i cu declaratia ca o acaterisire» a sanu poatP fi deck «batjoeurd Besearicei lui Dumnezeut-;fintelor Taine. BrAncoveanu se Mil sa duca 011a la capatJupta impotriva Mitropolitului sdu, care rdmase astfel InSiaun panrt la sinrsitul acestei strdlucite Domnii2.

Domnul iertase; Mitropolitul nu se ardth tot asa de nobil:el lud parte la Intelegerile dintre Cantacuzini si phrtenitoriilor, cari voiau sá rdpuie pe Constantin-Vodo 3; a fost deintá si la sfatul din 1711, pentru alegerea unui nou sta-p:Initor, si el slinti pe Sjefan-Voclä, tiul Ini Constantin Can-tacuzino Stolnicul, pentra Domnia cdruia se luptd de multdvreme partidul de opositie. Pe cAnd Patriarhul Hrisant sest:Aduià sa scape viola lui Brancoveanu si a neamului sd.u,Antim nu l'ad,' nicio Incercare pentru aceasta, dovedind

ed ave& mai multe insusiri deck inimä si cd era

Didacitii, p. xvitt 4i urno. ; cf. Dinulescu, Antiin Ivireanul, in oÇan-/lela» pe 1886, p. 74 j urm.; Biserica ortodoxa, IX, p. 63 qi urm.; Su-plitnentul Condicii

2 DenrinovAtirea se aild la cap5tul Did«halor lui Antim ; v. maideparte.

3 V. Memoriite lui Radu Popescu, in Mall. ist., V, p. 177; cf. Cro-llica aceloia§i, ibid., IV, p. 27-8.


mai bun meter i luptätor politic deck arhiereu i episcopcrestin.

Si Cantacuzinul murl, impreunä cu tathl i unchiul sduiautorii mdririi si nenorocirii lui, de moarte silnied dinmdna Turcilor, la 1716. in loc, veni Grecul Nicolae Ma-vrocordat, dar un Grec credincios Turcilor i hotdrAt sä,pästreze pentu dAnsii Principatul muntean, In rdzboiul carese deschisese cu Germanii. De si acestia aveau scris pesteagul lor catolicismul i tdrau dupd dânsii harnica militieneagrd. a (cEzovitilorl, Antim, care nu se puted despärti departidul acrestinl al Cantacuzinilor, lucrd pentru a da Bu-curestii In mkia catanelor. Gaud Vodd cel nou fugl, la 18August, pAndi la Cdlugdreni, de frica acestora, cari se zvonidsh se apropie, Mitropolitul trebul sh-1 intovardseascd.

La acest conac el ar fi arAtat 8crisori, dela inlocuitorul sdu,cä Nemtii au si intrat In Bucuresti, cu beizade6. Iordachi,lui Serban-VodA. Domnul trecù atunci la Giurgiu, iar Antim,fArä càpdta voie dela Mavrocordat, se intoarse Inapoi laScaunul de Domnie si Incercd o actiune impotriva... Grecilor,ea aceia pe care o Meuse Inaintasul sdu Teodosie 1 ; fostulpredicator al Curtii supt Brkicoveanu, Grecul italian loanAbrami, care däduse vestile cele false, erd si el In complot,Oricum, IndreptAtirea pe care Antim o aduse, ed n'ar puted,srt lase färd pastor turma sa, nu poate fi aruncatd ea zd-darnicb.: in lipsa Domnului, dupà cea mai veche datinkMitropolitul aved puterea si räspunderea, si, dacä Inainteacrestinilor navälitori nu puted sá iasä. Domnul Turcilor,erà dator sä. se Infdtiseze, cu scutul crucii, pentru el, pentrulocuitori si tared., arhiereul lui IIristos. StrAngerea unuinumär de boieri,--mazilb, cum spune cronicarul pdtimasal Curtii sau ba, Wed parte iardsi din datoriile lui, chcinumai cu un Sfat de boieri VIddica puted sä. cArmuiascä.2..

I V. 1st. lit. rom., I, pp. 189-00.3 Mag. ist., IV, p. 48 §i urm.

CIDEREA MITROPOLITULIII ANTIM 53

Cand Mavrocordat, care chemase pe Tatari, se intoarse infruntea Turcilor Pasei din Giurgiu i tai6 la fantana luiBadu-Vodd, spre uimirea tuturora, pe boierul Brezoianuveni pentru Antim ceasul greu al rdspunderilor (August1716). Iaräsi i se va 11 pretins demisia, si o va fi refuzatiardsi, cu aceiasi statornicie. Atunci se cerit, cum amenity-lase Brancoveanu, judecata Patriarhului, cdruia Domnulgrec trebuià sä lie si mai mult aplecat a-i da acest dreptnecanonic. De acolo, dela Cosma al III-lea, o trechtoarefigurä de inghduit al Turcilor, venirrt iute egramatele)) caredeclarau pe Antim acriminalD, i chiar evräjitorD, Mean-du-i-se deci procesul pe altd bazd cleat a purtdrii lui po-litice. Nu numai eä erà ecaterisib, dar, liisandu-i-se cafitateaLie calugar, i se hotdria, dela Poartd, si locul de pocäintd,Ja Muntele Sinai, unde peste putin fa surgunit si Patriarhulmazil Ieremia 2. FA dat in seama unor Turci de cariMavrocordat putea fi sigur, i, multdmitä acestora, el nuajunse niciodatd la noul sälas ce i se pregáltise : se spunecal 1-ar fi lnecat In apele Tungei, In Tracia, si fostul medical lui Brancoveanu, nepotul lui Abrami, care fusese in-temnitat si el, Vanderbech, scrie cà Nicolae-Vodd «nu s'aingrozit mat-1.A manile sacrilege cu sängeleD Mitropo-litului prigonit de clansul 3. Acestea toate se petrecurd intre,A.ugust si Novembre, cand catanele prinserd In Bucuresti,unde se credea asa de sigur in paza Turcilor cu tunuri,pe Mavrocordat. In 1717, urmasul lui Antim, care nu eraaltul deck Mitrofan, ii lud In cercetare gestiunea i, pentrudatorli, sechestrà averea mänästirii Tuturor Sfintilor 4, Incare, tocmai In August 1716, fdrd niciun rand din partea

Cf. Ilurmuzaki, VI, pp. 160-1, no. Lxxxix ; Vanderbech, in Engel,Gescia. der Walachey, II, p. 12 ; Del Chiaro. Cf. Bis. ortodoxd, XV,pp. 388-9, 395 §i urm.

2 Mag. ist., IV, p. 148.L. c. Cf. Didahate, Prefata, p. xvii; Cipariu, Acte i fragmente, p.

p26; Condica Slant& p. 111 s't urm.; Cron. lui Radu Popescu, p. 51.4 Bis. ort., XV, p. 397 §i urm.


Mitropolitului, se tipdrise eIstoria Sacrd.» a lui AlexandruMavrocordat Exaporitul, tatäl Domnului. Afará de o in-stiintare Cu privire la atril, o singurä publicatie strainamai iesì acolo, dupd intoarcerea lui Nicolae Mavrocordatdin surgunul sdu la Sibila, cartea scrish In acele lunide °diluiä silith si de studii impuse, cunoscutul sauDe officiis grecesc, operd a unui cdrturar in spiritul Re-nasterii, fard niciun element mai pronuntat de religiozitate,Cu alát mai putin de ortodoxie.

Antim n'a fost, afara de frumoasele lui Didahii, rc-manesti, fdcute dupd modelul Didabillor lui lirisant No-taras, un scriitor, deì 1111/Atase romaneste foarte bine Incursul anilor petrec4i In tard. Aceste cuvantdri de rnus-trare si sfdtuire sant pline de o elocventä energica si si-gura 1. Dar mai ales si aceasta intereseazd din punctulnostru de vedere ele aratä hotärarea Mitropolitultii de acuratIo o Bisericd decd.zuta ca moravuri. Pornind (lela In-credintarea lui cd. «are treabil cu toti oamenii cati sant In.Tara-Romaneascd, dela mic ptind la mare, si pana la uncopil de tat5., afard din pdgani si din ceia ce nu santo leage Cu noi», cà «de gdtul sau spanzura sufletele cre-dinciosilor», el tine de räu pe boierii deprinsi a batjocurifelurile pe care sdnt siliti a le manca. In posturi, «verzelerlegumile», cari nu sufär apà, ci se mangaie de Infranareadela frupt prin abragh, beare, serbet, mied» ; pe ferneile Cugfleacuri dracesti» pe obraz i cu hiele grdmarla pe dege -tele care nu mai stiu inunci, pe crestinii cari suduie,

ca de o vitejie, «de leage, de cruce, de cuminicatura,de morti, de comandare, de lumanare, de suflet, de mormant,de colivä, de prescuri, de ispovedanie, de botez, de cununiesi de toate tainele Stiatei Bisericip, pe credinciosii cari intraprin biserici «de-si face cu ochiul unul altaia mai rau decdtpe la carciume», pe toti cei ce nu Inchid pravdliile si nu

Cf. ist. W. rom., I, p. 430 i unn.

LEC-Un-111LE BISERICIT MUNTENE CU CONSTANTENOPOLUL 55

se opresc de a cumpärà, he si dela negustorii turci, Inzilele de präznuire si in Dumineci 1.

Spre a face dia preoti ceia ce In adevär trebue sä fie,pentru cinstea lor i pentru folosul societätii crestine, eltipirì pentru dansii la 1710, doi ani dupä ce se sul In Scaun,o «invätäturä bisericeasca.», pe care fiecare dintre ei trebuiesä o aibá. In manh, urmandu-i poruncile sub pedeapsrt ar-hiereasc4 a. Apoi, la 1711, in cel d'antaiu an al Domniei lui§tefan Cantacuzino, el impartia in tot cuprinsul Terii-Rornanesti «Capete de poruncrt», pentru a vesa preotilorea stapanitorul cel nou i-a scutit de once fel de dare «derandu Cu tara» - ramaind, fireste, darea lor preoteasca deo-sebitrt, asa cum o asezase i Grigore (Mica, cu patruzecide ani in urtna, printr'o Invoialä deosebita, o rupia. Cuacest prilej, el, Mitropolitul, invatrt pe pästorii satelor a facetestamente, fume, a serie foi de zestre cum trebuie,a se feri sa cunune pe cei fugitj de pe aiurea, cari ii aupoate solide pe acolo, a nu arunca in roble pe nimeni priningaduirea de casätorii intre Romani si Tigani, adrtugind sihotararea sa In ceia ce priveste pe «Rumanii scapati (liiirumanie», eari vreau sti se preoteascft 3.

CAP. HL

Legdturile Bisericii muntene cu Constantinopolul lafnceputul erei fanariote.

O alta Insemnatate mai are Insä pästoria lui Antim, Incepluddela incercarea de izgonire din 1712 panrt la tragedia din 1716.De acum lnainte legatura dintre Mitropolia Terii-Románesti

Patriarhia constantinopolitaná se face si mai stransh : de

I n'id., pp. 430-2. Didaltiile au fost tipitrite intaiu de Melhisedec(1886), apoi de C. Erhiceanu (1888).

2 Bibl. Rom., I, p. 481, no. 158.8 Un exemplar in Ribl. Ac. Rotn.: cf. Bibl. Ro»).. 1, pp. 492-3, no. 108


la Constantinopol li vine mdrirea Mitropolitului i prin Cons-tantinopol el isi poate pierde cärja, libertatea, viata. Asätrebuiau sä judece mai ales Domnii noi, tarigrddeni, cari,Cu Nicolae Mavrocordat, incep a domni dela '1716 lnaintelIn Bucuresti.

In timpul petrecerii sale la Sibiiu, Nicolae-Vodd, ca unom Invdtat, bine crescut si, mai ales, ca un om interesatpoliticeste, avù legálturi de prietenie cu Iezuitii din acestnou centru catolic ; dacà n'avena nicio urmd despre darurice ar fi fdcut, ori ajutoare ce ar fi dat, bisericii romänestidin acest oras, sau capelei comunitdtii grecesti, In cave slujbase faceä pe limba sa 1, In schimb ni s'au pdstrat scrisorilesale latinesti cdtre un Pater Bardia, vicariu al Romäniloruniti, cdtre un Pater Miel", cdrora le trimeteä, pe längdvinuri bune din tara unde se intorsese, i cdrti tipdrite sauserse chiar de dänsul, ca Exaporitului ori acelDe officiis al lntelepciunii i eruditiei sale proprii 3. Fiulsdu Constantin se gändi sä dea Iezuitului Peterffy, reco-mandat pentru aceasta de colegii sài, Barcina de a serielatineste, pe intelesul Europei, i in cá.t mai multe volume,istoria Principatului muntean 4. CAlduzit de Nicolae Ruset,care se M'ea catolic si ajunse comitele Rosetti, locuind InArdeal ca pribeag, apoi martirul comite Nicolae de Rosetti,care trdià la Bucuresti supt aripa ocrotitoare a episcopuluide Nicopole, Anton Becich 6, un misionar episcop väzù Bu-curestii In 1745 i aflä gändul lui Constantin-Vodä de addrui terii un Colegia iezuit, cu invátatura de o potrivdIn latineste si romäneste 6; el cdutà preceptori iezuiti

§i doc., XII, p. y §*1 urm.2 Nilles, pp. 401, 1009 §.1 tvm.3 lbid.4 lbid., pp. 4024-5; cf. Iorga, Haruntivuri enlose in Ungalia, Pesta,

1904, pp. 58-60.6 ht. lit. rom., I, pp. 197-8.

Arch. soc. ,;4i. lit. din Lqi, V, pp. 549-50; in acelea§i notite dinArchiva Propagandei, §tiri despre sentimentele prielnice catolicilor pecare le avea Constantin Cantacuzino Stolnicul.

LEGATCRILE BISERICII MUNTENE CU CONSTANTINOPOLUL 57

pentru beizadelele sale. Vdrul lui Vodä, Grigore Ghic,a, tri-mese la Roma pe fiul unui boier al sriu, de neatn francez,Gheorghe Millo, la Roma, in Colegiul Propagandei 1

De fapt Insd, acesti Greci erau cei mai buni ortodocsice se pot inchipul. In a doua Domnie a lui Nicolae Mavro-cordat petrec in tard. bdtranul Atanasie de Antiohia, carese si stânge aici 2si episcopul de Betleem, care std la Sf.Gheorghe ca administrator al mosiilor si celorlalte averiale Sf. Mormânt 3. Afarä de clridirile sale, despre care vafi vorba indatä. mänästirea Vdcrtrestilor, uncle se tinastdzi hotii, o gäti pentru scopuri de binefacere : estreiniish-i priimeascd, pre goli Imbrace, Ildmanzii sä-i sature,bolnavii sd-i caute, pre cei din temnite s5.-1 cerceteze cu

panä va sta. mändstireaD 4, el cheltui larg, totdea-una, pentru primirea oaspetilor dintre arhiereii Rdsdritului,.cari veniau sd-1 vadd. Mult timp asteptat, Patriarhul HrisantBog la Bucuresti In luna lui Septembre din anul 17'27.La Väcdresti II asteptau, In casele domnesti, beizadeleleConstantin si Iancu ; a doua zi, la 14 Septembre, Mitropo-litul Daniil Ii ieì inainte, cu tot clerul sdu ; la Curte, inziva de 15, Domnul se cobori OM in pridvor pentru a-1intampina. Dupä. ce stdtii mai multe luni In chiliile delaSf. Gheorghe, dupd ce sluji la cununia lui Constantin-Voda,dupä ce-si Men i ctildtoria in Moldova, la plecarea sprelocurile lui räsdritene, Nicolae Mavrocordat petrecit panala scäri pe oaspetele de cinste, Incdrcat de mila boierilor b.Patriarhul cel nou de Antiohia, Silivestru, pictorul, predi-catorul, se allá la 1749 In Bucuresti, unde pentru el se.clddi frumoasa bisericutd a Sf. Spiridon, a cdrii pisanie

Ibid , pp. 550-1.2 Cron. lui Radu Popescu, 1. c., pp. 135-6.

Ibid.lbid., p. 149.

5 Ibid., pp. 429-30, 452 si urm.: 171-0.

58 ISTORIA BISERICII ROMiNESTI

se memtuie Cu ränduri arabice 1; In Iasi el a tiraraantimise si o Liturghie greco-araba 2. loan Mavrocordat,fratele lui Constantin, fostul «beizaded. Iancu», i Gri-gore Ghica a II ocrotirä si ei. Patriarhul Mateiu de Ale-xandria stdtù si el o bucatd de vreme intre Romani 4, alchror Domn, Constantin-Vodd, Ii cdstigase Patriarhia, fa-cându-se chiar In Bucuresti, la 1746, ceremoniile «mutdriiD(lela Mitropolia Libiei la Scaunul patriarhal 5. Vestitulerudit Chesarie, In mirenie C:onstantin, Daponte, predica-torul Mavridakis, Mauroides,i;i. allä rostul la Curtile Mavro-cordatilor si la a lui Grigore Ghica 6.

Mitropolitii din acest timp ai Terii-Romdnesti sAnt pri-viti de Domnii constintinopolitani cam aà cum impdratiide odinioard ai Rdstiritului priviau pe Patriarhii lor. Togacinstea la toate prilejurile, Intdiul loe In Sfat, ìntâiul locla ceremonii, intâiul loc In adunarile de obste pentru luareasocotelelor sau Inläturarea cu Western a obiceiurilor rele7.Temnita, sabia ucigasului, pe care «Fanariotii» Indräznesca le Intrebuintà t'ata de boieri, nu sd.nt pentru ei. DarsAnt numiti de Domn, dupd o simpla forma de alegere, siei stiu bine cd prin Patriarh Domnul Ii poate inlaturà Inonce clipä. Once arnestec In afacerile politice le e oprit :acum nu se vor mai veded Mitropoliti si episcopi de partidmergdnd In fruntea gloatelor ridicate Impotriva Domnuluistrdin, care stricd datinele i despoaie ldcasurile slinte. Ar-hiereul e strAns legat de rostul lui bisericesc, si, dach vreasti treac.d" peste lndatoririle lui de ierarh, literatura reli-

inscrip(ii, I, pp. 267-8.2 Erbiceanu, Cron. greci, p. 403.3 Scrisoare a Patriarhului catre dAnsul, Papadopulos Kerameus,

'Isp. 116X., I, pp. 212, 247.4 Cron. greci, p. 401.5 Condica Sfanta.' 1st. lit. ron., tabla.7 V. §.1 Cronica lui Radu Popescu, pp. 140-1.

gioasa, tiparul de cärti pentru biserici i credinciosi ii dauo indeletnicire. Usile cämärilor si ale chiliilor s'au inchisasupra clerului de toate treptele, care nu mai are aceiasivoie de a se amestecä. In lame pentru ca s'o Inväluiascii sis'o tulbure. Cat despre grija ortodoxiei In genere, caldespre vechile legäturi glorioase i folositoare cu alti Ro-mani, din tara Imparatului vecin, de acelea nici nu poatelì vorba intr'un timp can(' Voevozii nostri se simt prea(moral" primind scrisoarea generalului din Ardeal, carechibmieste cu scumpätate si titlurile pe care le da acestorveci ni.

CAP. IV.

Greci i Romani in clerul muntean de dupa Antim. Ilia-nastiri grece§ti in Principatul Terii-Romane0.

"Mitrofan de Nisa a fost un Mitropolit färä niciosi a cArui arhipästorie a trecut cu totul fara urmä 1.

Il mostenì la 1720 2 un Daniil, Român dela Aninoasa,care a dat Bucurestilor biserica Vergului3 si a TuturorSlintilor, pe päretii cäreia se vede chipul säu 4. Avii caurma;, doi ani dupä moartea lui Nicolae-Vodà, la 1732, peun t;tefan, care nu e Grecul ce fusese egumen la bisericabucuresteana zisä. «Arhimandritub 5, ci un ucenic romanal lui Teodosie, langä care si-a atlat, In 1738a murit la23 Septembre locul de odihnä. : fù eclesiarh al Mi.

Corespondenta lui lIrisant, mai ales cu privire la Antim. in Bis.ortodoxa, XV, pp. 778-80, 782.

2 Condica sfania, p. 119; Biserica ortodoxa, XIV, p. 70.3 Inserip(ii, I, p. 326.4 Bid., 1, pp. 279-80, no. xv[.6 Doc. Cant., p. 131 §i urm., no. Lx.

Inscriptii, I, p. 240.

GRECI tROMINI IN CLERUL MUNTEAN 59


tropoliei supt acesta i apoi, dela 1720, episcop al Buzäului,In locul lui Daniil : luase Scaunul metropolitan fä.ra atrece pe la Rämnic, caci Oltenia se gisiä atunci in stäpà-Eirea Germanilor 1. Numai acum un Grec, din Creta, NeolitKretikos, care purtase titlul Mirelor din Asia si capatase,crescAnd fiii lui Constantin Mavrocordat, drepturi la luarea-aminte i recunostinta. Domnului, urca scarile tronului Mi-tropolitilor Ungrovlahiei 2, pe care era sä-1 tie Orla' ce altGrec, Filaret, Ii urma In 1754. La Buzan, Misail (4732-41),fost dichiu la Thrgoviste, aratä s'a fi fost Romän, iar Me-todie (1741-8), pänä la alegere eclesiarh al lui Neofit,Filaret insusi, care stätuse ca egumen la manästirea cucalugari greci a Sfintei Ecaterine din Bucuresti, se tin deacestalalt neam 3.

Cum se vede, pAna pe la jumatatea veacului Scaunelearhieresti ramän ale calugarilor de tara, si la Rämnic,precum se va arata in alt capitol, datina dreapta i hunase pastreazä inca si mai mult timp. Totusi un foarte maremimar de manastiri se aflau acum in atärnare de Locurilerasäritene. De Sf. Mormânt, deci de Patriarhia Ierusali-mului atärnau : Sf. Gheorghe Nou, ctitoria Brancoveanului,Cu patru metoase ale sale, dintre care unul erà Stelea dinTärgoviste ; Vacarestii, dati de ctitorul lor, Nicolaevrocordat, cu dota metoase, dintre care unul mänästireaBarbu din partile Buzäului, facutä., ca i Tärsorul cel nou 4,cdinti a bunului i crestinul Io Antonie-Voda Vistierie) 5;Caluiul Buzestilor, al lui Petru Cercel si al lui Mihai Vi-teazul, cu schitul sau Tintarenii din Dolj ; Sf. Saya dinBucuresti, acuma darâmata ; biserica fama In Bucuresti

1 Cf. Lesviodax, pp. 441-2; Condica Sfantii, no. XLIII.2 lbid., p. 405; Erbiceanu, Cron. greci, p. 113; cf. ht, lit. rom. in se-

colul al XV111-lea, I, p. 514 i urm.3 Lesviodax, p. 442.4 hiscripfii, II, pp. 4-5.6 lbid., I, p. 67, no. xxxr.

GRECII I ROMANII ÍN CLERUL MUNTEAN 61

de aliatul lui Mihai-Voda, Stefan Räzvan, Biserica Räz va-nului, care s'a impartásit de aceiasi soartá ; Platárestii luiMatei Basarab, schiturile Negoiesti i Gruiul, din Ilfov ;Comana lui Radu-Voda Serban si a Cantacuzinilor, ne-potii lui de tlica t. Muntele Sinai avea : bogatii Märgineniai lui Draghici cel batrán i ai lui Constantin CantacuzinoPostelnicul, Impreuna cu mitocul sau, Verbila, schit din alXVI-lea veac ; Antim, arhimandritul Sinaii, fäcù, la 1742,din non biserica, ce se aflà. In ruine dupa un cutremur 2;liiserica din Rämnicul-Sarat, claditá de Stefan-cel-Mare, cuun schit, si, de mai multa vreme, din a doua juma-tate a veacului al XVII-lea macar, manastirea bucures-teard a Sf. Ecaterina. La Scaunul Alexandriei erá. Inchinatäbiserica mai nota a Zlatarilor din Bucuresti i, In tara,manästirile Segarcea, Stanestii, cal:átate inca din zilele luiChiril Lukaris, i schitul valcean Arhanghelul. A Patriar-hului Antiohiei era numai bisericuta Sf. Spiridon din Bu-curesti, de care a fost vorba chiar acum. Shrindarul dinacelasi oras, biserica lui Mateiu-Voda, cu schitul ilfoveanBalamucii si mkástirea Mislea, a lui Radu Paisie, se tineaude manastirea greceascä. Sf. Pa' rinti din Ianina. Mdriás-tirea slavona de acolo, Jita, avea biserica Sf. loan dinBucuresti ; mänastirea Katzikia, tot a Grecilor, schitul De-dulestii, In judetul Rátnnicu-Sárat ; manästirea Velas, atreia greceasch, schiturile Bäbeni si Cordesti (Rämnicul-Särat). Bisericuta Intemeiata In Bucuresti de Mitropolitultitular de Stauropolis, Ioanichie din Ostanita, la 1724, afost Inchinata de dänsul inanästirii Gura din eparhia Po-gonianei, de unde Insusi Isi trägeä. obärsia 3,i schitul mus-celean, Valea, avänd, de bunà seama acelasi ctitor, cäpataaceiasi stapani ; o altä mandstire din aceiasi eparhie avea

I De aici vine aflarea acolo a unui patrahir al egumenului de Va-clre§ti din 4781; ibid., p. 87.

2 Ibid., p. 93.Ibid., p. 358, no. f..Xxx.


schitul Bradul din Buzdu, o a treia, IIanul Grecilor. Gor-gota din DAmbovita, Butoiul i Bucovätul, se tineau Incamai de mult de mänästirile de pe stáncä. ale Tesaliei, Me-teora. Nucetul era al Intindstirii Duscu dela Tricala 1.

5i mai bine impártit era in sfársit Atosul, cu stravechile sivestitele sale mänästiri, cace adäpostiserä ea «pro tos» pe celde-al doilea Mitropolit al Terii-Románesti, Grecul Hariton ;Cotrocenii, ca mándstirea Valeni-de-Munte i dota schituri,erau ai obgii Intregi ; Rada-Val:A din Bucuresti, Stelea, dinacelasi oras, si Tutana argevanä a Jai Mihnea-Voda erau aleIvirului ; a Simopetrei, impreunil i cu schi-turile Izvoranu, al Mitropolitului Luca, si Besteleiu, dinArges ; Sf. Apostoli sau Arhimandritul din .Bucuresti setinca de Stavronichita ; Slobozia lui Ienachi, ctitorie a luiMateiu-Voclà, i schitul praliovean Apostolachi ajunseseraale Dochiariului ; Cäscioarele din Vlasca, frumos schit dinveacul al X alea, cu pietre de mormánt ale celorctitori, recunostea superioritatea Pantocratorului ; Plum-buita, reparata de Mateiu Basarah, trimeted prisosul laXeropotam Clocociovul i Slatina, din Olt, le al/ea C:otlu-muzul; Jitia din Dolj platià la Sf. Pavel ; schitul doljeanRoaba la Xenofont ; cel dela Baia-de-Aramd la Chilandariu ;Hotaranii din Romanati la Dionisiu, iar schitul din dealulSpirii, clädit de «Spiridon doftorul», mort la 1705 2, laMoni Grigoriu 3.

iSlobode» rämdseserd Insa destule mánastiri, de care, cutoatä fajina lor cea rea, aFanariotii», cari, ca sträini, tre-buiau sá. tie In seamä multe, nu cutezau a se atinge ; ra-mäseserä destule mänästiri mai mici, care nu au deocam-datä o Insemnátate pentru viata culturalä si religioasi,Intre ele si Ostrovul, a lui Neagoe-Vodii, Vifordta, refacutade Radu Mihnea si de curánd dreasä, márith i impodobità

1 CE i Studii i doc., III, pp. 85-6.2 Inscripiii, I, p. 336.3 ArAtarea dependentei, dupl Lesviodax, p. 460 §i urm.

GRECIT I ROMANII IN CLERUL MUNTRAN 63

Cu chilii de BrAncoveanu 1, Cáldárusanii lui Matei Basarab,mandstirile oltene dinteun Lemn, Surpatele, Manual: cead'inthiu, a lui Mateiu-Vodá, dreasa de .5tefan Cantacuzino,care e ctitor i la Sf. Apostoli din Bucuresti 2; cea de-a doua,fácutá de iznoavii prin evlavia darnic5. a Doarnnei lui Cons-tantin Brancoveanu, Marica 3, ziditoarea la Bucuresti a bise-ricii Dintr'o zi, Muga biserica Ienii, a fratelui ei, Paná. Ne-goiescu 4; cea de-a treia, ctitorie a lui Ilrâncoveanucare gAsise in loc o Nata biiericutä de lemn 5.

Pentru mai multh siguranta c nimeni nu se va atingede ele, unii ctitori i Domni luaserd dela un titnp másurade a face din mänästiri, chiar din cele mai vechi, mai marisi mai bogate, metoase ale Mitropoliei i episcopiilor : deScaunul Targovistii se tineii un mare numar din mánás-tirite si schiturile Dámbovitei si Prahovei, ca Zamtira, ziditade váduva lui Manu Apostolu 6, agentul de negot si de afa-ceri al lui Brâncoveanu. Episcopul Ra.mnicului Isi aveà cAteo biseridi la Bucuresti «Patruzeci de mucenici» si laCraiova Sf. loan Boteztítorul 7, apoi un numár de schiturivalcene, pe cánd Scaunul Buzdului stdpanià si mänhstirifrurnoase, ca Vintila-Vodä si Berca.

Neatinse de vre-o cotropire i incunjurate de alte lacasurisupuse lor, státeau vechile i noile manäsliri doninegi :Tismana, crireia erban Cantacuzino-i dáciù un strälucit

aier, iar BrAncoveanu, supt egumenul Iosif, ripide de argintsi care mai primi, In aceastá epock daruri dela neamulBrAiloilor,aici se odihneste neastAmpäratul calugár Dosof-

1 Rada Greceanu, pp. 228-9.2 Inscriptii, T, pp. 266-7, no. 1x.8 Ibid., 1, pp. 182-3, no. txxin : Radu Greceanu, pp. 227-9.

lbid., pp. 265-6, no. viu ; pp. 268-60, no. xi.5 lbid., pp. 172-3, no. LXVII.6 V. mai sus ; Inscriptii, II, pp. 76-80.7 Actele acestui mitoc le-a publicat episcopul Ghenadie de Ramnis

In Biserica Ortodoxii pe '1891.

64 ISTORIA BISERICII ROMINESTI

teiu Bräiloiu, numit asa In hatärul marelui Patriarhdela Glogoveni1; Cozia, care däduse pe Mitropolitul Teoddosie si din care mai rashrirà In veacul al XVIII-lea ear-turari bisericesti, ca Ghenadie, traducdtor, care se incercasi In versuri de cuprins religios2; Govora, dreasä, suptegumenul Paisie, de Brancoveanu, la 17012; Bistrita, pecare el cheltuise s'o dreagä Inca pe când era numai Spätar-Mare al terii, in 16834, dandu-i apoi, ca boier i ca Domn,rsfesnice de argint si de bronz, ripide, discuri, Evangheliifrumos legate 5, pe cänd Andriana, sotia vàrului säu erbanCantacuzino Vornicul, ctitoare si la biserica Banului din Buz6u,(lupa moartea Intäiului sot6, adängià bisericuta bolnitei7;Arnota lui Mateiu Basarab, unde Bräncoveanul Idea doar-o fäntänä, cica sh fie de multd ajutoriti läcuitorilor In sfäntamänästire, i Domnii Meale pomeanä In iveaci», supt egu.,menul Varlaam ; Strehaia, unde el inoi, la 4693, zidurilecare nu mai cuprindeau acum un episcop 9; Brancoveniifunde se Ingropä, längä tatäl i bunul sotului ei, Stanca,mama lui Constantin-Vodä, i unde acesta dAdii proportilmarete bisericutii vechi si mici foarte» a lui Mateiu-Vodri

fäcù din nou biserica bolnitei ; Sadova lui Mateiu, undeiaräsi anepotul» säu va li adaus i Innoit ; Gura-Motrului ;Glavaciocul, unde Constantin-Vodä pästrä drintr'o reparatie'vechea bisericA a lui Vlad CAlughru111; Cdmpulungul, care

tefulescu, 7'ismana, p. 112 i urm.lorga, Douci biblioteei de miltuistiri: Ghighiut fi Argemi, p. 30'

gi urm.3 Inscriplii, I, p. 479, no. 369.4 'bid., p. 193 gi urm.3 lbid.

Ibid., pp. 362-3. no. ; Buletinul comisiunii Monumentelor Is-¡erice, an.

7 !bid.. pp. 201-2.[bid., p. 205, no. 437.

9 (bid., p. 211.10 Ibid., II, p. 71 qi urm.u LA0datu, Vial Ceilugdrul.

MINISTIREA BRANCOVENEASCX A HUREZL LUI 63

erà prea trainic lucrata de Mateiu-Voda, ca sà fie nevoiede o noua cheltuiala din partea urmasului su ca lung5.Domnie, evlavie i darnicie, cladindu-se numai la 1718,de andstavnicul» Teofan, biserica bolnitei 1; Vierqul Goles-tilor, unde fdcusera prefaceri mai de curAnd Stroe Leur-deanul2 i unde la 1702 erà egumen roman Iosaf, pe mor-mantul caruia e o inscriptie In limba lui si a terii 8 Ar-g esul, unde doar facusera daruri de obiecte pentru moasteConstantin Cdrnul si Doamna Balasa, fiind egumen poateacel Stefan, mort de ciumb., dupa care ven1 Teodosie, careridicA la 1661-2 o cruce In amintirea lui4; Rdneaciovul ;illareuta, care fU ceruta numai dupa 1750 de Alexandru-Voda Ipsilanti 5 Dealul, mult scazuta, unde se pastreazainch o cruce dela Matein Basarab si Doamna Ilina 6, i, InsfArsit, Snagovul, care iesise abia de supt ingrijirea lui An-tim tipografuh, de pe urma caruia, dupa sfarâmarea chi-liilor, dardmarea zidurilor si cobordrea sinouratatii de astazi,a mai Minas, dela mesterul tuturor artelor, un potir, lucratpentru dansul, la 1694, de Ghioca zlataru17.

lnscriplii, I, pp. 135-6.2 ibid., pp. 142-3, n-le 289, 291.8 ibid., p. 144, no. 293.4 ibid., p. 155, no. 319.6 Cf. ibid., p. 84.

Ibid., p. 102, no. 202.lbid., p. 162, no. 333.

CAP. V.

Manastirea brAncoveneasch a Hurezului.

DrA.ncoveanu nu se mult5.ml cu prefacerea, marireaimpodobirea vecbilor cladiri manastiresti, care formeazägloria cea mai curata a Domniei lui, nu se multAml numaicu baltarea din nou a Mitropoliei din Targoviste, undeli

66 ISTORIA BISERICII ROMANErI

ingropd o nord, Balasa, si un ginere, Scarlat Mavrocordat,si a bisericii domne,.sti din acelasi vechiu Scaun de stdpál-nire, in care-i pldced sä petreacd pe fiecare an cdtevi zilecu zidirea de biserici frumoase pe fiecare din mosiile sale

la Potlogi, de pildd, tanga strAlucitele Curti domnesti,stricate -de vremuri si de Vandafi, cari lucreazá fArd rusine

astdzi a, ori la Mogosoaia 3, in margenea Bucurestilor, laDoicesti 4, si in Ardeal chiar, pe pdmânturile sale, precumla Poiana Mdrului, urmat tiind de Constantin Cantacuzino,care a clddit la mosifie lui ; de Mihai Cantacuzino Spatarul,care a Idsat minunata bisericd a Cultei 3, mandstirea pra-hoveand a Sinaii, inchinatd dela inceput Sfdntului Munte,unde a facut drum de hagiu el insusi si mamá-sa, DoamnaElena, bisericuta dela Fundenii Doamnei, cu podoabe deflori, lampi, päuni, intipdrite 'n tencuiala ; de Toma Can-tacuzino, nepotul lor, care a zidit biserica dela Filipestii-de-'Aclare 6 (Filipestii au clddit la Bucov 7 si la Mdtesti 9, larVdc,drestii in satul dambovitean cu acelasi nume 9). El volsá ¡ase, pentru ingroparea sa si a neamului sdu, ca i pentruaddpostirea unei vieti cillugdresti, care sd poatd fi indrep-tarja, pentru cultivarea artei religioase si a scrisului biseri-ces; o mändstire iba *eche. tu acea Oltenie, atat debogatti In mdndstiri vechi, slobode, bogate i mAndre, princdlugarii carora se tima munca i avântul in Bisericd, elalese un loe singuratec, in pdduri dese, prin munceleleValcii, i fácù sá se clhdeascd acolo, cu cele mai bune

1 Inseriptii, I, pp. 102 yi urm., 117 §i urm.2 lbid., II, p. 47.

kid., p. 5 §s'i urm.4 lbid., pp. 361-2; cf. DrAghiceanu, I. c., pp. 28-9.5 Sculeturile din pridvor i priveli§tea ei generala in Istoria Roma-

nitor pentru poporui rorndnese.Descrierea celei d'int&iu, de G. Mandrea ; a celei de-a dona de Zi-

gara Samurca§, Bucure§ti, 1908.lnseriplii, H, p. 256 §t't urm.V. edi¡ia Iorga a Cronicei lui Constantin Cipitanul, Prefat.a.Inscripiii, H, p. 283, no. 820.

MiNISTIREA. BRANCOVENEASCI A HUREZULIII 67

materiale i Cu mesterii cei mai destoinici, mandstirea Hu-rezului sau a Hurezilor. Inceputá la 1690, ea puteA fi sfin-IRA numai peste trei ani de zile, urmandu-se si mai departela infrumusetarea ei, supt Ingrijirea unui egumen rävnitor

priceput, unui neobosit gospodar, a lui Ioan arhimandritul,care, In toatä viata lui urmAtoare, n'a cdutat nicio marireIn atara de cuprinsul Idcasului ridicat supt ochii si dupdpovetele lui.

Hurezul poate fi privit ca tipul definitiv al arhitecturiireligioase a Romanilor, alcátuitd prin contopirea elemen-telor venite din Moldova cu cele, mai putine si mai putinInsemnate, aflatoare In principatul muntean. Frumos pridvorpe stalpi lucrati cu o mare bogátie de podoabe ; incdpdtoarebisericd in chip de cruce, cu un rand de alti stalpi tot asade mestesugit sculptati intre tinda femeilor si naos ; flori depiatrd in jurul uii celei mari si a tuturor ferestilor, doulturnuri usoare sprijinite pe bolti trainice, apoi chilii cucerdace räzimate pe stalpi de o frumusetá neintr, cutd. ;paraclise raspändite prin desisul de copaci ai livezilor, de-stivarsesc un Intreg de armonie bogatd, de lux cinstitdiscret. Dupd aceastd capodoperd a lui Vucasin pietrarul,a lui Manea vtitaful de zidari, Nicolae Mavrocordat a pututcheltul din bielsug pentru mAndstirea de intrecere a Vd-cdrestilor (mantuitd. la 1722), unde biserica are stálpimai rdbdtitor sdpati la pridvor i In cerdacurile Curtilordomnesti, pentru frumosul paraclis al Mitropoliei 1; arhie-reul de Stavropolis a putut stränge inteun cuprins mai mico sculpturd de capitèle i privazuri care uimeste mai multprin lipsa aproape totald a spatiului neimpodobit ; GrigoreGhica a putut da proportii mari Idcasului de ingropare delaPantelimon, in dreapta cáruia se ridicA inaltul mormantde marmurd al ctitorului dincolo de canoanele de fru-musetá ale Hurezului n'a mers Insd nimeni 3.

inscripta, I, p. 242 gi urm.2 Ibid., p. 70 gi urm.3 V. i articolul cu admirabile desemnuri gi planga al d-lui Al. LA--

pgdatu, In Buletinui Comisiunii Monumentelor Istorice, L

68 ISTORIA BISERICII RO3IANETI

Hurezul ava dela inceput multe venituri, mosli si catevaschituri-metoase, al Polovracilor, cla lit de boieri din veaeulal XVII-lea 1, al Ramestilor s. a. 2. Averea manastirii celeinoua nu se putea apropia Insa, fireste, de a vechilor ma-nastiri domnesti, pe care randuri intregi de Voevoziboieri le lmpodobisera cu daniile lor. Pentru a o pastralnsa bine, pentru a impiedecà once amestec al ierarhilorstraini sau si al celor de tard, ctitorul cera Patriarhuluidin Constantinopol sa creeze in folosul Hurezului stiu Incao stavropighie, pe langa a Tibannei si a Argesului. aGra-mata patriarhala din Februar 1702 hotaria cä niel Mi-tropolitul, nici episcopul de Ramnic nu vor fi priviti laHurez decat doar ca oaspeti ; Domnul i boierii nu pot in-raurl Intru nimic viata manastirii. «Cu stirea si Cu sow-

ctitorului, sau a celor cari, dupa moartea lui, 11 vorreprezinta, se va alege egumenul. Pentru a se stl dela in-ceput ca nu e vorba de o Inchinare, actul spune ca Pa-triarhul nu va trimete niciun cleric numit de el la ma-nastirea-stavropighie, ci va priml numai, °data pe an, undar de 30 de oca din ceara de pe pamänturile Hurezului 3.

Asteptarile lui Brancoveanu de a se face din Hurez uncentru de cultura se dovedirà insa zadarnice. «Nastavnicull,eclesiarhul, ieromonahii, calugarii de rand Isi cdutara numaide slujbä ori de gocipo larie, cand nu se luptau, Impartiti Inparticle, prin intrigi si mita, pentru a se alege egumeni 4.Un sinonr carturar se ridica din mijlocul Ion, mai tArziu,Lavrentie. Dar nici ace3ta nu ramase Fi manastire, ci trecala Episcopia de Ramnic.

Caci nu anume imprejurari intamplatoare sau lipsa deoameni faceau ca manastirile, din care pornise toata mis-carea de arta si de literatura a trecutului, sa nu mai poata

$tefulescu, Polovraci, Bucure0i, 4907.2 Studii Lti doc., XIV, pp. vu-vin.3 Mid., p. 5 i urm.; cf. 0 pp. vut-ix din Prefata acelei carti.4 V. Prefata la vol. citat din Studii ?i, documente.

DaNASTIREA BRANCOVENEASCA A HUREZULUI 69

raspunde chemarii lor, ci faptul ca episcopiile, oprite prinvointa Domnilor celor noi dela once politicA religioask siInca mai mult dela politica propriu zisa, chemau la ele toatàpriceperea, toat6 rama, toata munca pe taramul bisericesc,lasà in umbr4 manastirile, care din ce in ce mai multlAnceziau in grija dijmei de strans, a viilor de cules, a pà-durilor de stapAnit si a carmuirii glaselor de Tigani.

PARTEA A 11I-a.=.

B1SERICILE ROMANESTI DIN PRINC1PATE

iN LEGATCRI

CU RUSII SI IN LUPTA CU GRECII.

CAP. I.

Biserica moldoveneascd dela moartea lui Dosofteiupftna la 1750

legäturile ei cu puterea domneasca.

Mitropolitul Dosorteiu, pribegind In Polonia pe urmaostasilor Craiului Sobieski, nu luase cu dansul numaiodajdiile scumpe, odoarele vechi, folositoarele carti de stg,-pänire ale Mitropoliei Moldovei, ci si sufletul ei Insusi.Urmasul shu, Saya, n'are niciun fel de insemnAtate fostepiscop de Roman pe urma lui Ioan din Seoul, el nu si-alegat numele nici mdcar de stramutarea Mitropoliei.

Arhiphstorii moldovenesti slujisera pdnh atunci, laughCurte, In biseric,a Sf. Nicolae cel Domnesc, dreash de AntonieRuset 1, care o hnpodobi cu clopotnitä nouä., cu ziduri de in-ounjur, cu cismed, cu sfesnice de aramh si vase de argint, cuun mormânt gatit pentru el, In care Insa nu-i er4 dat sh seodihneascä, mazilia grabnich aruncAndu-1 la C'onstantinopol,unde rhbda chinuri grele, pentru a-si vadlavutia,peste putin timp2. Facand din ea o biserich inchinath Mi-tropoliei sucevene i hotb..rand aca sh lije amfindouh un.Scaun de Mitropolie, nedesphrtite, a toath tara Moldoveiv,Antonie-Vodh Incredinth noul lacas al Sf. Nicolae lui Do-softeiu la 20 Mart 1078 3. Duca-Voda, care mAntul i zu-

Melchisedec, Notife, p. 252 si urm.2 V. N. Costin, pp. 44-6.8 Erbiceanu, /st. Mitr. Moldaviei, pp. tvut, 3-4: Sludii doc., V,

p. 90, no. '65.

74 ISTORIA BISERICII R031111ErI

graveala la SI. Nicolae 1, nu se multamise insa Cu acme&hisericutit Intunecoasa i Doamna lui, Anastasia, ctitorala Agapia cea veche din deal", undo a Meat casá de lo-cuinta, incepù zidirea unai Was .anume al Mitropoliei. Pelocul, intrebuintat ca tintirim, al bisericii de de mult stri-cate a SfAntului loan, Biserica Alba', elangä feredeiele)lui Vasile Lupu3, si pe altele, cumparate, 'Ana la a Mitro-polia cea veche) a SI. Nicolae, S3 facil (din pajiste) aclädire notia, care era ispravita la 1682, cAnd se sapauIn piatra dela proscomidie numele ctitorilor, IncepAnd cuDabija-Voda, tatal vitreg al intemeietoarei, care el-A flied. aDoamnei (Dabijoqii), Ecaterina-Dafina, si a boierului Di-mitrie Buhus4: Inca dela 1688 se ingropá aici a douasotie a lui lordachi Ruset, Inrudit cu Dabijestii prinsatoria lui d'intdiu cu Maria, sora dupa mami a DoamneiAnastasia 5.

In aceastä biserica a Strateniei, dusa pAnà la capatinainte de 1683, and se niântui cea din urmä Domniea Ducai-Voda, de eiipravnicul) ei, Patrascu Jicniceru16,se slujiò. deci Inca diii zilele Mitropolitului Dosofteiu 7. In-torcându-se dui:a 1693, ca mama de Domn, in stapdnirealui Constantin Duca-Vodä, care a premenit biserica delaCopou 8, Anastasia adause apoi ctitoriei sale zestre demosii, din ale Dabijäi-Voda, In partite BArladului,din alta obarsie, smulgdnd una dela mhnastirea emai detot pustie» a Hadâmbului9.

1 N. Costin, p. 18.Inscriptii, I, p. 29, no. 65.

3 N. Costin, p. 20.V. Studii vi doc., V, notele la cap. I. Inscriptia in culegerea adesea

citatA, II, pp. 171-3.5 Ibid., p. 173, no. 465.e N. Costin, p. 20.7 Cf. Erbiceanu, ht. Mitropoliei Moldaviei, p. 1 qi urm.; cf. ibid.,

p. XLIV i urm.8 hiscriptii, II, p. 146.9 Erbiceanu, o. c.; Studii ei doc., V, pp. 95-3, no. 87.

BISERICA ISIOLDOYENEASCI SI PUTEREA DOMNEASCI 75

Supt Saya, de altminterea, clerul moldovenesc decazuseadanc, in urma tulburarilor, a razboaielor straine- purtatepe pamantul nostru, a sillasluirii joimirilor poloni In ma-nästirile noastre. Saya Insusi, care era Inca la 1682 egu-men al Putnei 1, nu-i apuna, la navalirile lor in acele parti,dar In curánd A.ndrei Dymidecki, Nicolae Roguszki, Woi-cechowski, Dobrowski ori arohmistrull roman AlexandruDavidel, pe cánd starostia de Cernauti o tima alt ofiterpolon de neam românesc, Turculet 2, poruncira. in Ti-nutul manastirilor bucovinene. Stim di manastirea Sla-tina, a lui Alexandru-Voda Lapusneanu, s'a apustiitp Incel mai deplin Inteles al cuvantului ; In 1691 Polonii po-runciau in Cetatea Neamtului, si-si poate Inchipul ori-cine in ce hal se va fi gasit manastirea de lan,ga dansa 8.Suceava erì atunci in manile lor ; biserica din Hallan a luiStefan-cel-Mare, ca si cea, din aceiasi epoca, dela Papautilang,a. Botosani, poartá si astazi pe tencuiala lor iscaliturilescrijelate ale luptatorilor Craiului Ion, cari veniau delaStefanesti pe Prut si mergeau la Cotnari 4. La Agapia ca sila Secul petrecura catva timp ostasii straini 5. La Putna, cumormantul lui Stefan, veni o ceatá de Cazaci, dragani sijoimiri inhältati cu dansii si cerura sa li se dea In mana turnulunde banuiau ca se afla bogatiile ascunse ale boierilor ; ne-dandu-li-se, ei aprinsera manastirea si nu se Invoira a ostinge cu apustile de apa» ce aveau, decat atunci cand lise ciadura cheile 6. Starea manastirilor Moldovei era asa denenorocitá, link Patriarhia de Ierusalim vazii cii n'are nici-un castig de la ele si dada Inapoi Moldovenilor, la 1703,Pobrata, Tazlaul lui Stefan-cel-Mare 7, Casinul lui Gheorghe

1 Doc. Bistrifei, II, p. 36, no. ccxxv ; cf. Erbiceanu, /. c., p. Lvul.2 V. Doc. Bistrifei, I, Prefata.3 Ibid., pp. 82-3, no. cccxxrv ; Hurmuzaki, Supl. II 8, p. 231.a Inscripfii, 1, pp. 7-8.5 Cronicile Mol lovei.6 Neculce, p. 480.7 Inscrip(ii, II, p. 220 li urm.


Stefan 1 si Distrita strAveche, care ramasera astfel slobode04 la venirea In Moldova, pe la 1743, a Patriarhului Par-tenle, caruia Constantin Mavrocordat ii adaugl Soveja, care,pe vremea rhbolului, fusese un adApost al abudusIdilort,de peste munte g.

Astfel dupà, tneheiarea paca din 1690-700, Domnul deatunci al Moldovei, Antioll Cantemir, dadfi Mitropolitului In-grcinarea de a cerceta care e starea mandstirilor ape la muntesi pe supt munte) si ce s'a facut cu veniturile lor «tutea-cIaste cumpliti vremilo, cand si egumenii de pe atuncise lnvoiau cu ostasii i hotii sträini pentru a le jaful. ValnlAturà, cu ajutorul boierului ce i se pune la Indemand, peonce aom hielen si fAcator de rAul, va aduce lnapoi de pela rude si acurtile boierestiI, (din prisacile boierestib, undelngrijiau de stupi, de pe la todai», unde ptiziau vitele, pecalugarii fugan, la apost-igul ion; va luà abucateleD acel,lora dintre ei facuserà acum gospodarie deosebittiasi dupà trebile lor Imblam) si alnherandu-le, le va trimetemanastitilor 3. Si Inca nu se insirau toate scAderile si pa-catele timpului, cAci vedern pe un Mttropolit, urmas al luiSaya, Ghedeon, cump5rand, ca multi altii, mosli vandute deegumenul, riecredincios, al Rascei In Tara-RomâneascANicolae Mavrotordat sfararnà astfel de vánzdri si afuri-sind pe aceia cari s'ar- atinge, dup6 moartea lui, de aceasttiavere, avara numai dacä o m'asura de obste ar atinge s: pealti Conplirätori 4. Si, Inurind, el Hisa Mitropolia datoarecu septe pungt de bani la camàtarii turci61

PorUnca tui Antioh-Vodi mai prevedea i aducerea laCurte a egumenilor cu purtAri rele, ca asá se giudece prefaptele lor cu °cual. Era o nouä dovada a decdderii ,si pier-derii simtului de demnitate. In adevAr, ind din 24 Februar

Inscriptii, I. pp. 25-6.3 V. Uricariul, H, p. 400 §i urm.; Neculce, p. 420.3 Erbiceanu, o. c., p. 10; Studii i doc., V, pp. 97-8, no. 91.4 Erbiceanu, o. c., p. 41; an. 1722.3 lbid., p. 42.

BISgRICA MOLDOYENEASCA I PUTERE1 DO3INEASCi 77

1649, supt Vasile Lupu se hotarase ca In rosturile cl ruluisa nu se amestece parcalabi, globnici ori desugubinari, ci,potrivit Cu pravila, pusa de curan 1 in ciaste, «arara demoarte, oridte gresiale vor 111, niciunu judetu mirenescu sän'aiba treaba a-i jadea.; numai carele va face moarte, den ceide besiareca, cu acela va aya. treaba Domnia, jara la alte vine

gresiale sa nu alba nime nicio treaba cu dansii, fara numaiVladicii». Deci acu episcopii sa aiba treaba Mitropolitul, cutoti episcopii» prin urmare : Mitropolitul cu soboruleiara cu calugarii si cu calugaritile i Cu preutii si cu diaconiimirenesti i cu, tercovnicib, ba ciliar i cu casele preo-tilor, gfeciorii neinsurati», cu poslusnicii rnanastirilor si cucnaimitii lor, zice un act din 1607, si anaimitele» (1694)1,

i, in sfarsit, cu bresle In lebatura cu Biserica, precumerau ale saracilor, sau (miseilorn, si ale cioclilor 2, «.ca saaiba treabd a-i juded si a-i certa si a-i globl, cinesi dup6deala sa, episcopul diecesan. Daca e graba de pedeapsa,clericul vinovat va puteà sa fie numai prins pentru a fi dus laScaunul judecatii episcopale. Dupa aceiasi pravila vor juded.episcopii, de-a dreptul, sau prin protopopii lor cate unulde fiecare episcopie i cate unul de fiecare oras de Scaun;toate cazurile canonice : ecuscrii, cumatrii, cununii, sangeamestecat, aceia ce petrecu din arara de lea,m), fie in oras,fie in sate slobode, ori avand stapanul lor 8.

Tot odata, in vechile adreptatip ale preotilor din veaculal XVII-lea se cuprindeà ca ei sa nu plateasch birul detara, ramaind, fireste, a plät1 Vladic6i adajdea vladiceasca)sau epoclonul episcopieb 4, a cb.rii sunitt ni-o da DimitrieCantemir, domnescul istoric dela inceputul unui nou secol200 de aspri sau bani si o piele de vulpe ori de jder 5 §ji

Melchisedec, CrOn. lIttOlor, I, pp. 418 i urm., 130.2 V. Cron. Ront., I, p. 316 i urm., 331 i urrn.; II, pp. 4, 8 i urm.;

Studii f i doc., VI, p. 428 §i urna.Melchisedec, Cron. Rufilor, I, pp. 119-20: cf. §i p. 143.

4 Acela§i, Cron. Ront., I, pp. 331-3.5 Descr. Moldaviae, p. 147; cf. Cron. Hufilor, pp 144-5.

78 ISTORIA BISERIC1I ROMANErI

lacii vleidice§ti, poclon in natura. Episcopii, din partea lor,dadeau lui Voda, dupa plac, un dar 1. La 1657 inca se stiacä adesiatina de stupi si desiatina de yin) si alte dijme eleclau si preotii, dacà nu sant anume scutiti 2, dar, cdnd, la-1707, Mihai Racovita puse pe episcopii, pe mdndstiri si pepreoti adeseatina terane;te), interesatii protestara, aducandinainte cà tau avut scuteald, pre obiceiul carele au fostlegat dela Domnii cei batraniv. De fapt In 1706, AntiohCantemir declard ca preotii si diaconii din Roman sântscutiti, intre alte sarcini, si de desetind si gor;tina3, si pemosiile SI. Mormant nu se Ma gostina oilor4. Dornnultrebui sa deli privilegia cu jurdmant, in Lille, pentru caapoi asd-zisul abuz sa. se Intoard.6. Mandstirile Sf. Mor-mint aveau incd din cea d'intaiu Domnie a lui ruptet Cutestament, iarasi 4legata Cu blesteml, ca ad (lea o singuradajde pe an, in patru sferturi, asa cum ceruse PatriarhulDosofteiu, care trebuid ascultat 6, si, in a doua stapanire alui, Antioh Cantemir intinsese aceasta osebire de catre tarasi asupra tuturor celorlalte manastiri7. in vremea lui Du-softeiu Ind, la imprejurari grele, se luase bir si dela preoti,pentru cheltuielile facute Cu trecerea de doua ori a Sulta-nului prin tara, impotriva Poloniei 8.

Astfel aceasta Diserica moldoveneasca, odinioara asa deingrädita de privilegii, ramase, ca si cea munteand pe vremeaeanariotilorl, si mai mult cleat dansa, la poruncile Dom-nilor straini. and ajunge sa vorbeasca de dânsa, in clasica

1 Si ipsi sua sponte ei aliquid donaverint ; ibid.2 Melchigedec, Cron. Hu¢itor, I, p. 423.i Acela§i, Gron. Rom., 1, p. 321.4 Uricariul, H, p. 104.5 N. Costin, pp. 56-7.6 Concesie pentru mAnAstirile Sf. Mormint, Iunie 4705; Uricariul,

IL p. 400 gi urm. Cf. actul urmAtor, din 42 Septembre, acela§i an.7 N. Costin, p. 52.2 Melchisedec, Cron. RuOlor, I, p. 440.

BISERICA MOLDOVENEASCI SI PUTEREA DOMNEASCI 79

sa «Descriere a Moldoveb, Dimitrie Cantemir declara caVoevodul are toate drepturile asupra episcopilor, si deci aMitropolitului, acele drepturi pe care Patriarhia din Cons-tantinopol nu le-a cerut si nu le poate cere fata de oBiserica asemenea In rang si demnitate cu cele patriarhale:(Domnul singur are dreptul de a cerceta viata si invataturacandidatilor si a hotari pricina de scoatere a episcopilorsau a-i despoia de demnitatea lor» . Mitropolitul are numaiehemarea de a-si hirotonist sufragantii si a Ina act de pie-carea lor. Schimbdrile bisericesti le face tot Domnul, cusingura (Linen viintarep, aconsimtirel (consensus) a Mitropo-litului, care, in schimb, are dreptul, curat tearetic, de a seImpotrivi la masurile domnesti ce jignesc legea. Episcopiiau de lucru Cu preotii lor, lar, cat priveste pe calugäri,4ei n'au nici un drept In asezarea sau scoaterea egumenilorsi arhimandritilor, ca unii ce trebuie sti stea numai inainteaScaunului Domnieb. Singure apticatele mai usoare) se ju-deca si pedepsesc In cuprinsul llisericii, pe calea ierarhica.In cazuri canonice chiar, episcopii au numai drept de ra-port la Domn, daca. acesta a judecat odata pe OM. In sfarsitDomnul poate pedepsI pe Mitropolit, iar pentru pedeapsaMariei Sale e numai Dumnezeu in cer si pe pamant, aunealta)lui, Sultanul 2.

i dupä astfel de teorii lucrau Domnii din acest timp,.cei de tara mai Cu varf deck TArigrAdenii, vechili im-paratesti, cu simt de raspundere si frica de stapan. Var-laam, urmasul lui Mitrofan, episcop de Hui, in al doua-zecelea an poate de pastorie, e invinuit de Antioh Cantemirca. nu juded drept, si Voda-I striga in Divan : «Popo, cenu giudeci drept, cand Ili vin cartile mete? Ti-oil radepletele b, silindu-1 sa iasii cu blestem din randul clericilor

I Solius enim principie est de candidatorum vita et eruditione ex-quirere et exauctorandorum causam dirimere sententiamque depositionisierre, ; p. 146.

2 kid.

SO ISTORIA BISERICII ROAIXNEFI

inalti si al boierilor de sfat, martori ai acestei nemai po-menite rusinil, §i, cand acest episcop, altfel In adevdr omnedrept si risipitor, fard tragere de inima si harnicie, e silitsa plece, supt Mihai Racovità, care insa n'aveä aceleasiapucdturi hrutale, se spune de dânsul apriat in carte dom-neasca deschish : eca cine a fostu si episcopu, n'au grijitu pegiuru dänsa [Episcopia] nimicav 2. Despre urmasul sau, unSaya de Pängarati, se spune, In cartea domneascd dela 19Ianuar 1709, ca aDomnia Mea amu socotitu cu totu sobo-rulu sfintet BesiarecI de am pusu acolo episcopu la HusID 3.lar In vestirea catre protopopii de Tinuturi, cu data de 20:((Bine vränd Domnia Mea, si lmpreund cu tot Sfatul DomnieiMeale, am socotitu si am ales de am pus acolo la PiscopieHusilor pe -Svintia Sa chir Saya, sa fie piscopl, ramäindca preotii toti sa se Infatiseze noului numit, aca sa-I vazdsi si-I cearci pentru vrednicie preoteascd», izgonind pe ceinevrednici, dupd. pravild 4.

Nenorocirile t,rii din anul de razboiu 1711, cAnd, pe urnr-tRusilor, cari se duceau indarat, Tatarii pradara cumpla.tara, haina prin trddarea fata de Turci a lui Dimitrie Can-temir, si ramasa fara Domn, atinsera greu subreda si sd-racita Biserica a Moldovei, care, inteun timp cand Tara-Romäneascä se umpled de biserici minunate, puteà sd arate-doar reparatia lui Antonie-Vodd la Sf. Nicolae, noua Mi-tropolie a Doamnei Anastasia si biata manastioat a de hotardela Miera Putnei, la care cheltuira pe ränd batränul Can-temir, ingropat definitiv acolo, si fiul sdu Antioh5. De pe-urma focului tataresc nu timase in Episcopia dela Huideck piatra goala, apiatra in jeristep, spune cel d'intaiaDomn din sirul Constantinopolitanilor, Nicolae Mavrocordat 6-

1 N. Costin, p. 55.2 Cron. Hu$ilor, I, p. 171.3 lbid., p. 173.4 ¡bid, pp. 478-4.5 V. Inscrip¡ii, I, p. 23 s't urnt.6 Melchisedec, Cron. Hemilor, I, pp. 185-6, 198-9.

BISERICA MOLDOVENEASCA I PUTEREA DOMNEASCI 81

(atunci se va fi nimicit si mAnAstirea Clatia de tángA Iasi).Mitropolitul Saya paretisise Inch din 1700-1, urmAndu-i Misailde Roman, cAlugAr din Secu, tot ash de slab ca si ansul,lar dela 1708 inainte Ghedeon, dela Agapia, risipitorul, ase-menea cu Varlaam de Hui, tineh Scaunul Mitropoliei.

Pe vremea lui, un al treilea räzboiu pustil mAnAstirile,umplAndu-le cu catane si pribegi, cari-i ajutarA. La Casin§i in alte mtinhstiri din munte se fAcurA cuiburi de ostasinemti, cari venirA si spre Iasi, ca sh gAteasch lui MihaiRacovitA soarta din 17'16 a lui Mavrocordat. in CetAtuiastatil inchis Vodd, si Tatarii se luptarA cu oamenii Iui Fe-rent pe coastele dealului. Ei merserä pe la indnastirile-ce-thti pentru a gonl pe dusmanii Sultanului. Tinuturile Neam-tului, Sucevei, Bachulai, Romanului furh jhfuite si arse,si la plângerea VIddichi Pahomie de Roman 1 se adauge aMitropolitului Ghedeon, care se tâng. uieste pentru averealui Mata de catane si Tatari2. Episcopul Gheorghie de Ro-man fugise spre PAngArati, cu privilegiile Episcopiei sale,quricele, si ispisoacele, si vesmintele, si arginturiD, dar ca-M'e se inecarA In Bistrita 8. La 1723 Ghedeon murl, si lashMitropolia impovArath de datorli.

Nicolae-VodA si-a dat toate silintile ca sA aduch in bunästare si cele bisericesti. Punctul de vedere al sAu in ce privestelegaturile Domniei Cu VlAdica il aduse si aici insA : oprireadela politich a clerului, supravegherea lui de aproape In cepriveste cheltuirea veniturilor, supunerea strictä fatA deierarhia patriarhalA greceascA. Astfel, cänd, in Moldova,care primise, pe vremea batrAnului Cantemir, trei Patriarhi,Iacov si Dionisie de Constantinopol si Gherasim de Ale-xandria 4, si care fusese cercetata de Hrisant, veni, la 1715,

1 Melehisedec, Cron. Roin., I, p. 351.2 Erbiceanu, o. c., pp. 11-2.

2 Melchised ec, Cron. Ront., II, pp. 6-7.4 D. Cantemir, Vita Congtantini Cantemyri, in fine.


intorcandu-se la 1721, Samuil de Alexandria, el 11 daruiCu manastirea Hangului 1, fachndu-1 judecator suprem intreIorest de Husi si Ioa,nichie de Braila, chnd 11 lasa a dà. In mhnaacestui din urma, ea facand parte din raiaua turceasch,satul de peste Nistru al Dubasarilor s. Acelasi act poartl, sialta iscalitura decat a afericitului parintele Papa si Patri-arhul dela AlexandriaD, anume a unui fost Ohridan, Gri-gorie, care nu cuteaza a-si mai zice acum, In 1715, Patriarh,ci numai earhiepiscopp 8.

Mitropolitul Gheorghie se pare a fi de prin Do-rohoiu 4 -, care urma lui Ghedeon la 1723-4, venise din ma-nastirea Neamtului si pastorise sese ani la Roman, umlefusese o bucatä de vreme ieromonah pe lAnga. episcopulSaya al 111-lea, urmasul, de pe la 1715, al lui Pahomie 5.El se aratä un bun gospodar, pldtind greaua datorie alnaintasului san si daruind Mitropoliei, pe care o inzestraseCu toate cele de nevoie, si un numär de mosii 8. Incadela 1723, el Intemeiase, In asfänta Mitropolie In Iasu, undeeste hramulti Stretenii Domnului Nostru Isus HristosD, otipografie de româneste si slavoneste, la cara lucrà IeremiaSimeon, dupa cht se pare un mirean 1. intr'un Sbornic,aparut la 1723 8, el dada la iveala povestea trecerii prin Mol-

1 intAritA apoi de fiul slu ; Neculce, p. 420.2 Kelchisedec, Cron. Ro m., I, p. 336 §'t urm.; II, p. 5; Cron. Hufaor,

I, pp. 490-1.2 Acela§i, Cron. Hutlilor, I, pp. 490-1.4 t MOViia lui VlAdica Gheorghies la Saucinita ; Studii g doc., V

p. 536, no. 25.5 Melchisedec, Cron. Rom., II, p. 1 §i urm. Supt el la 4745, Pa-

triarhul Hrisant cercetA Episcopia. Cf. Studii f i doc., V, p. 100, no. 400.e Erbiceanu, o. c., p. 42; 24 Decembre 4729.7 Ultima carte tipAritA inainte de aceasta a fost Sinopsis dela Sf.

Saya, a Mitropolitului Ghedeon ; v. mai sus.8 ht. lit. rom., I, p. 437; cf. Viata prea-cuviosului parintelui nostru

Paisie, tiparitä de stareNt Mardarie ; Neamt, 4836, p. 58; MinunileMaicii Do»zntclui, Neamt, 4817, pp. 448-54 ; Uricariul, I, p. 398 §*1 urm

REFORMELE Mil CONSTANTIN-1'0Di MATROCORDAT 83

dova, supt Alexandru-cel-Bun, a tdnarului Impdrat bizantinloan Paleologul, care, intre altele, si-ar fi ardtat recunos-tinta trimetänd Mitropolitului Iosif icoana Sf. Gheorghe, omitrd si Cel d'intaiu sacos, in locul felonului intrebuintatpänd atunci, precum si diploma patriarhald a neatärndrii de ori-ce Patriarhie a Mitropoliei Moldovei, al cdrii arhipdstor era sàvie de acum inainte a ca un Patriarh, precum este Ohridulsi Ipecul si Chipruh. Cum se vede, nu un adevAr istoric, ciun räspuns la amestecul Patriarhilor rdsariteni in afacerileBisericii moldovenesti, la purtarea dictatoriala a lui Samuilde Alexandria, sprijinit de Nicolae Mavrocordat 1. Gheor,shienu ardt6., fireste, unde se aflä escrisorile sobornicestiv dinTarigrad, ci spuneä led s'au pierdut pe vremea Polonilor,Ja '1691; Nicolae Milescu le-ar fi talmacit la 1655.

CAP. Il.

Reformele in 13isericd ale lui Constantin-Vodä Mavrocordat.

Venind Domn, in April 1733, Constantin Mavrocordat, unnou Mitropolit, dela '1730 (?) Antonie, gds1 in acest omluminat, care erà stapânit de idei noud, filozofice, de gospo-darie oranduitd si de räspändire a culturii, un puternicsprijinitor intru aducerea in mai build stare a unei Bisericiasà de mult si des incercate. inteun hrisov, foarte frumosredactat intr'o româneasca desdvärsitd se stie cd al treileaMavrocordat trimeteä inapoi rapoartele grecesti ale isprav-nicilor sai , Domnul evlavios si iuhitor de InvdtAturd aratdcä a fost si el, dupd datorie, la hramul Mitropoliei si cdAntonie, la avoroava) ce au flout impreund, i-a spus Ince rea stare se afld Biserica lui, cad «nicio mila dela Domniicei mai denainte noastrd n'au avut Sfanta Mitropolie)). asà,

1 Cf. 11.1 Melchisedec, Cron. Rom., I, p. 86 si urm.

84 ITORIA BISERICII R03IINESTI

incht, acu veniturile ce are, abià urneste cheltuielile CaseiD.Plin de veneratie fath de «maica bisericilor), el s'a hothräta o impodobl cu zugraveala, a-i face zid de imprejmuiresi a cladi chilii, in care asezh scoala slavona ce func-tionA pe langh cea greceascä , adäugind obisnuitele scu-tiri si venituri mhrunte 1. Peste catevà luni, la 30 Maiu,Constantin-Vodä. 'licúa mäsura din 1715 a tattilui shu, luathsi din Indemnal lui Samuil 2, de a se scuti de once däjdiiclerul mirean Intreg : ade acumil 1nainte ceata bisericeascb,din toath t ear a Moldovlahiei, carei da de doa ori Intr'unuanu dajde la Visterie, sä fie de totu nesuparatip. ,S,tim las&dintr'un act al urmasului shu, Grigore Ghica-Vodd, cä preo-timea sprijinià acum scolile printr'o dajde specialä, de patrugalbeni pe an, pe care acesta o scade la un singur galben 8,din care trebuià sa se ajute si scoala dela Ierusalim 41 Inschimb, Constantin Mavrocordat cere clerului a-si chutà declatoriile sale, Mil a trece «din orasu In orasul, farà a seasezá aln locuri fdrä. bisericiD. Preoti vor fi numai oamenicu a viatA cinstith, fhrä defdimare), cu qtiin¡d de calle,a slujiti si pedepsiti infra 'mina petrecere, pentru eh curatitrebuie sh fie cei ce sh apropie de cele prea-curateD 5,

Peste trei ani Rusii phtrundeau In Moldova, nou.1 Doranmoldovenesc Grigore Ghica Mavrocordat trecuse la Bu-curesti se retrage6. Inaintea lor, iar generalul Mannictil'Ara, 1n Iasi, supuind orasul la o grea contributie de rhz-boiu. Mitropolitul Antonie t'acù fath de Rusi ceia ce fkuseDosofteiu fata de Poloni : se dde cu ei, la 1739, 1u4nd QUsine abucatele si altele ce au fost mai ramas a? /atropo-

1 Erbiceanu, /. c., pp. 13-4. Urmeazd un act din 1735 pentru preotiidele biserica Sf. Nicolae Domnesc.

2 Studii fi doc., V, pp. 100-1, no. 101.2 Cf. Melchisedec, Cron. M'afilo., I, p. 205.4 ist. lit. rom., I, pp. 450-1.5 Melchisedec, Cron. Hu,ilor, I, p. 199 si urm.

REFORMELE Ida CONSTANTIN-YODI MATROCORDAT 85

liei) 1 In Noverare din acest an, el se d'U inca la HarlAu,lAngA Domn, impreuna cu episcopul de Roman, lnochentie,cAruia. Ghica-i dddù voie sà poarte pateritA Impodobita cuarg-hit si dincolo de hotarele eparbiei sale 2; indrith Insa, elparAsià tara pentru a nu se mai intoarce niciodata 3. FartizAbava i se cauth un urmas : Vodà lasA la o parte pe Ioa-nichie de Roman, pe Teofil de Husi si pe Varlaam de Ra-dAuti si numl pe un Grec invatat, dintre cei de pe lAngAel, pe Nichifor, calugArit la Neamt poate anume pentruaceasta , ecare era. socrir AgAi Lupuluil 4, al lui LupuAnastase, care erà la 1748 biv Vel Stolnic 5.

CA noul Mitropolit, cel d'intdiu strain care tinti caria dearhierarh al Moldovei, a fost un rau cArmuitor nu se poatespune. In easezAmAntulp de reforma al lui Constantin-VodA,dat la 1741, se prevede ca ráspopii, ipodiaconii si alti clericifaki sa fie pusi la bir ; preotii vor primi o invdtáturà prea-labila dela (obraze invdtate, care vor fi rAnduite dela pAstoriinAroduluip, si nu numai in dogme : (cele trebuincioase alepravoslavieb, ci si In datoriile lor preotesti fatA de cre-dinciosi. Mitropolitul si episcopii, ca si manAstirile, vor aveAsd tie dascAli pentru copii, precum tot ei vor tineA scoli sila tArguri, la sate mariD ; programul va fi «ruga si cre-dintan, Crezul, Tainele, ((cele privitoare la Dumnezeu... peinlales)D, cetire si scriere. CalugArii se vor face cu voiaMitropolitului numai ; ei nu vor puteA fi avhcari au prisk-cari au pAcurari si alte ca acestel, ci vor stA la mánastire.Egumenii se vor alege de sobor, in rAndul intAiu dintrelocuitorii manAstirii ; ei vor da seama soborului. Vor fi pevia [A, si, pentru a-i scoate, trebuie cercetare in scris 3. SA

1 Letopisiti, III, p. 1 ; Erbiceanu, 1. e., p. 15.2 Melchisedec, Cron. Rom., II, pp. 23-5.8 O scrisoare cAtre el fa Papadopulos Kerameus, gap. 13t6L, IV, p.

.867 (441).4 V. 0 Neculce, p. 413.8 Studii f i doc., V, p. 107, no. 130.6 Uricariut, IV, pp. 400-2.

86 IsTORIA BISERICII ROMANESTI

adaugim cä pentru alegerea episcopilor si Mitropolitilor sehotari a se face sinod, cu votare in regula: avem astfe/actul, apraxia» din 1742, prin care Nichifor, care-si zieeami mila lui Dumnezau Mitropolit Sucevi prè-cinstit siexarhu plaiulub (!) ca si Mitropolitul muntean , ara-aca la Hui, in locul liber, prin trecerea lui Teofil la Roman, achemat pe Ierofteiu, si «pe pravila Cu sortuv a fost ales, «de ceice s'au adatu la noi arhierei si de Dumnezau iubitori episcopi),Teofil si Varlaam de Rädäuti, cfrati si intocma slujitorinob, hirotonisindu-se apoi de Mitropolit 1 Abuzul numiriide Domn si de boieri era deci inlaturat si, astfel, cândmai tärziu locul de episcop al Rädautului ajunse slobodprin trecerea titularului la Mitropolie, arhiereii se stränserä,numai cu eporunca, indemnarea si slobozeniav Domnului,la Curtea Domneasca 'lusa, , i nu la Mitropolie, si aici (pu-sera inainte, spre aliare si alegere cinstitului si vredniculuiobrazu... hotarAri canonicestiD si, din trei cAlugäri : egu-menul Putnei Dosofteiu Herascul, Lazär si Ghedeon, delaalte manästiri, aleserä, ftira a fi de t'ata vre-un cleric sträin,pe cel d'intäiu2. Pentru paretisiri insa se pästrä vechiulobiceiu de a se (inchina omoforulu pe sväntulu preastob,dar apateritb, cärja, data de Domn, aintru manuleD acestui«Incorunat) stäpAn, «cu stirea si blagosloveniia) Mitropo-litului si «a tot svintitului säbor si cu voia a ¿oil blagorod-nicului Seinatu al Mari Sale Domnuluip 3.

in 1742, Constantin Mavrocordat preeizä dorintele sale Ince priveste clerul. Vor fi scutiti de däjdi toti clericii. CA-lugarii se vor face duph recomandatia Mitropolitului &groDomn, care-i va eceate dela bir lnainte ca 6 ta iiie calu-

1 Studii fi doc., VII, pp. 341-2.2 Melchisedec, Cron. Iliqilor, II, pp. 431-3.a Cf. demisia din Maiu 4728 a lui Calistru de RAdltuti I Hasdeu,

in Foita, Maiu 1860, p. 66; Studii §i, doc., V, p. 405, nota 1 ; cf. Mel-chisedec, Cron. ~ton II, p. 128 cu aceia din 1752, 40 Maiu, alui Ierofteiu de Hui; ibid., L P. 224.

cAreasci Preotii vor invatà patruzeci de ziletainei bisericestb, vor fi ispititi de Mitropolit si de episcopi,vor trece prin treptele de tircovnici, ipodiaconi si diaconi,lnainte de a primi darul. Dela rAvna lor pentru stiinta vaatarrnà i inaintarea lor mai departe 1.

Supt Grigore Ghica. Intors in Scaun se hotarl asezareade scoli slavone la fiecare episcopie, cu amen inv4ati lasiovenie ori i la rumanie, ori din cei iesiti dela scoaleledela lasi, ori dintr'altii) ; epis.copii sà facä i anecontenità cer-tetare scoalelortn 2. La Sf. Nicolae, Sf. Vineri i Sf. Saya, dinlasi, un preot trebuia sa cerceteze apopoarale) de dona ori pesaptamemA, pentru iitori, gamestecare de sängeD, acopiinebotezatil si ealtele cae sAnt hisericestiD, dAnd stire si dece strAini se ivesc ; copiii (alela trei ani in sus, hiel carenu va 11 de hrantb, vor merge la scoala de einvAttituri cresti-neiltiT.; cei de mazil, de negustor i calte bresle de tinsteDvor urmà pà.na la 12, cei de preoti pAna la 20 si mai de-parte 3. Duca Sotiriovici din Thasos, adus i insurat in

incepir. 1110. dela 1713 o tipografie nouti.4. ta sfdrsit,prin arhimandritul Marclui Schit din Galitia, ca i prin Pri-=tul Poloniei, Ghica-Voila caut5. sä capete Inapoi, ceia cemai incercase si Antioh Canternir, moastele Sf. Ioan cel'Non zestrea lnstrainata a Mitropoliei 5 .

1 Melehisedec, Cl'On. ROM., II, pp. 26-7.2 uricariza, I, pp. 62-7; Melchisedec, Cron. Ron., II, pp. 32-3: Cron.

litafitor, I, pp. 218-9.8 Erbiceanu, o. c., pp. 46-7.

'4 ¡bid., pp. 23-4; 1st. lit. rom., I, pp. 447-8.Erbiceanu, o. c., p. 17 §i urm.

REFORMELE LUI C0NSTINTIN-V0Di MLYROCORDAT 87

CAP. III.

Miscarea impotriva grecizArii Bisericii Moldovei.

impotriva lui Nichifor insA, ca i impotriva lui AntimMunteanul, se alcatui o legatura de rasturnare, pe temeiulstrainatatii lui, a slabiciunii pe care o simte la batrAnetasi mai ales al calcärii, pentra bani, in folosul altui arhiereu,a fagAduielii ce daduse la asezarea lui in Scaun ea (vaalege pre urma lui pre unul din episcopii pamanteni, sA-1aseze la Scaunul Mitropoliei, ca sa nu se stramute obiceiulterib). Noul Domn (dela 1749), Constantin Racovita, Romande obArsie, desì crescut si el intre Grecii din Constantinopol,cari-1 purtau dupd voia lor, sill in ce imprejurare anume7nu stim, pe Nichifor sa plece. Aleg crea urmasului sau,Iacov, din Putna, RomAn, fiu al calugdrului Aneirian de laRadAuti si al Marianei 1, egumen al Putnei dela 1.744 la1.745, episcop de Radauti pe urma lui Varlaam, Inceph-toral tipograflei de acolo , incA din 17472, se fila' insobor, la 13 Novembre 1750 e, lasAndu-se la o parte epis-copul cu drepturile cele mai multe, Ioanichie de Roman.Domnul cel nou voise astfel.

Se strânse apoi pentru ziva de 1.-iu Ianuar 1752 un soborde reformA. LuarA parte la el VIAdicii de tarA : Ioanichie,noul episcop de Roman, pAmAntean, dela Tutcanii Neamtului,din vita Hasänestilor 4, urmas al lui Teofil, care murise la1.747 5, 1-iu Septembre ; Ierofteiu de Hui, care, venit in Seaunla 1744, erà sA plece peste Meya luni 6; Dosofteiu de Rd-

Kozak p. 79 ; Dan, Putna, pp, 40, 120; Inscriptii, II, pp. 12-3.no. 29.

2 wickenhauser, Radau:, pp. 42-3 ; Cron. II, pp. 130-11DupA Condica SfAnta a Moldovei; Melchisedec, Gran. Ifulitor, 11, p. 431.

4 MeiChiSedee, Gran. Rom., Il, pp. 30-4.5Ibid., p 29.5 V, pp. precedente.

88 ISTORIA BISERICII R0MANE5TI

MISCAREA IMPOTRIVA GRECIZIRII BISERICII MOLDOTEI 89

alt Putnean, ca i Iacov, precum Putnean erà sa fieurmasul lui Ierofteiu, Inochentie. Altà dqtà, dupa acesti

ierarhi ai Bisericii moldovenesti veniau egumenii dela mh-ndstirile inchinate Srántului Mormant : cel dela Hangu, (lelaSf. Saya din Iasi, dela Galata, Barnovschi, Barnova, Cetatuia,a chror vreme de inchinare o stim, deja Sf. Gheorghe dinGalati, egumen roman la 1749 1, dela Tazlhu, Casin,Bistrita, Pobrata, si poate eh i egumenii dela manistirilece se tineau de Atos : Dobrovatul, inchinat de Vasile Lupu,dar phstrá. nd egumeni romani 2. Capriana, ctitorie a lui§tefan-cel-Mare, daruita de Antioli Cantemir la 1698e; celdela Aron-Vodh, supusa mhnastirii din Chalke 4. Acuma, loculintaiu, dupa episcopi, 11 are egumenul Putnei, Calistru, fostulsi actualul egumen de Neamf, Lazhr, care functiona la 1749,

Nicanor ; Misail, un arhimandrit dela Bisericani, manhstirea chili lnsemnatate literarà se va Ihmuri indath. ; Ioanichiede Moldovila5, pe care navalirile n'o atinseserd si care rh-mhsese intre cele mai vechi manhstiri slobode ale terii ; Ca-listru al Voronefului, si el scutit de nenorocirile vremil ;Natanail dela Stint' Ilie langa Suceava tot mhnaAire dea lui tefan-cel-Mare ca si precedenta Teofan de .Hu-mor. Apoi Nicanor al Bogdanei, din Tinutul Bachului, eti-torie noua, a marelui boier Solomon Barlddeanul si a sotieilui, Ana, mdnastire binecuvktath, la deschiderea ei, In4070, si de Dosofteili al Ierusalimului 6si adapost in 1076

Mitropolitului Teodosie : pradath de catane, ea se Mtn-muse din nou 7. Tot asà rilshrise din ruinh Slatina, care-si

Arch. Rom., I, ed. a 2-a, p. 97.2 ibid.3 Uricariul, III, p. 272 0 urm.4 Tn actul pentru eveciniin din 1749, iscIlesc patra egumeni grec

din aceastà categorie, pe lingti doi egumeni de origine boiereascA dela.alte mAndstiri; Arch. Rom., ed. a 2-a, I, p. 97.

5 Wickenhauser, Moldowiza, p. 136 0 urm.5 Melchisedec, Naito, p. 117 0 urm.

ibid.


trimete egutnenul, pe Partenie, urmasul de curand al luiGhedeon. Egumenul Dragomirnei e Atanasie, al Solcai, To-rest, amandoua ramase slobode de Incalcarea greceasca.talnim apoi pe egumenul dela manästirea noua. a Floreq-tilor, In phrtile Biirladului, pe alt Antonie, egumen deAgapia. Numai acum se vede isctilitura romaneasch a unuiIorest de Hangu, urmasul Grecului Atanasie, care la 1749se iscalià Cu mandrie aarhimandrit al Patriarhului Ale-xandriei si egumen al Hanguluil. Secul e reprezintat prinegumenul Partenie, Petngarafii, spre care Pahomie de Ro-man lsi Indreptase averile Episcopiei In zile grele de raz-boiu, prin Saya. Mai Intalnim In sfarsit iscaliturile celor cestateau In fruntea mhnastirilor Ilisesti, Runcul, s. a. 1 poateera de fata si Naftanail §eptelici, neam de boier, al litt§cei 2.

Sinodul luh In cercetare purtarile, protivnice datinei, aleproin Mitropolitului Nichifor 8,i, razimandu-se pe marturialui Gheorghie al II-lea despre autocefalia Scaunului moldo-venesc, despre care si Dimitrie Cantemir spune ca nu da-toreste ajutorul obisnuit catre Patriarhul din Constantinopolsi ca acesta are numar dreptul de a fi Instiintat desprealegerea unui Mitropolit, pe care neaparat trebuià sa-1 re-cunoasca, hotarl ca de acum inainte (din pamântenise aleagh Mitropolit sau episcop, iar strein niciodatanu se priimeaRch, nici sä mai lntre altul strein la pastoriavre unui Scaun, cu mijlocire de bani, sau mdcar ,si farabani, sau macar cu prieteni, ispraveasca Inprotivapravilei i obicPiului pamantulub 4.

Cu aceasta Mitropolia moldoveneasch era scutila de co-tropirea Grecilor tocmai In timpul cand, prin Neofit deCreta, Grecii luau pe mult timp In stkAnire MitropoliaTerii-Romanesti. Curentul romanesc pornit din multele

Erbiceanu, o. c., pp. 24-6.2 Studii f i doc., V, p. 106, no. 427.8 V. asuprA-i s't Neculce, p. 413.

Erbiceanu, I. c.

MANASTIRE BISEEICANILOR 9

mänastiri slobode ale Olteniei fusese biruit acolo, dupäalipirea din nou la trupul terii a celor cinci judete, stä-pänite peste doukeci de ani de cätre Austrieci. Pe canddincoace curentul românesc din slobodele mänästiri buco-.yinene biruise, pästränd pentru Români toate locurile dearhierei ale Moldovei.

CAP. IV.

Mänästirea Bisericanilor, Pahomie i introducerea in MoI-dova a noii vieti schivnicesti din Rusia.

Biserica din acestälalt Principat mai are un caracterdeosebitor. Ea se apropie cea d'intàiu de Rusii muscali, cucari se Ab. In botar, si primeste cea inräurirea loe,.In acelasi timp c6'.nd ea insilsi li inraureste. Aici strabateintäiu o putere care de mai multe Gri, Cu staruinta indh-ratnicd ce o caracterizeazä, a incercat, nu numai intrebuin-tarea arhiereilor nostri pentru scopurile ei politice de cu-cerire in Rasarit, dar si un fel de comuniune biiericeasc6

cultural-religioasä cu puternicii vecini de peste Nistru.

Bisericanii de Jäng5. Bistrita Neamtului, dupa ce dec&-zuse cu totul in yeacul al XVI-lea /, se impartasise debinefacerile lui Miron-Voda Barnovschi, care-i Mea zidimprejur, In zilele egumenutui Partenie, un bun gospodar ;.tPAtrasco Basotä, Marele-Logofat, i sotia sa, Grozaya, cla-dirti turnul despre Miazanoapte tot atunci, la /626.-7; TomaCantacuzino i Eftimia, jupaneasa lui, facura pe ce! delaRastirit ; Dumitrasco Buhus, Soldan, Dumitrasco Stefart,ziditorul turnului dela Miazki, Iordachi Cantacuzino, fratelelui Torna, ctitorul pridvorului i trapezariei, adaugira altelucruri de nevoie pänä la isprävirea totala a mänästirii, in

ANTA lusa danii dela Mitropolitul Nicanor.


-1637-8, cind, supt Vasile LupL4 tot Partenie inoitorulpdstrd. egumenia. Daniile venira si mai tftrziu, supt egumenica Mitrofan, Iorest si Serafim. Cel d'intain s'ar puted sd fietipo,sraful care ajunse episcop de Hui si de BuzAu. Caciscrisul de acArti sârbestb ajunsese indeletnicirea de cape-tenie a calugdrilor de aici, cari au lasat o Intreagd biblio-teca, intr'un timp cdnd lucrul scrisului si td1mdcitului in-cetase in toata Moldova 1. Dacd aici s'a scris la 1652 deMisail calugarul, poate cel ce a facut insemnari la Cronicalui Urecbe, un Apostol românesc 2, daca aici se va fi till-mdcit Viata lui Andrei din Greta 3, felurite Cazanii, inva-taturile lui Calist Catafighiotu14, cele mai multe sAnt inslavoneste si arata eh Bisericanii au fost ultimul adapostal culturii vechi bisericesti In acea limbd.

De aici plecd, la o datd care nu se poate statornici usor,Chemat poate de fostul Mitropolit al Moldovei Dosofteiu,care trecuse acuma din Polonia In Rusia Tarului, un Pa-bomie, cAlugär invAtat, care ajunse in noua sa patrie, altTinut bisericesc de slavonie cAzi asa puted sd inteleagael lucrurileMitropolit de Voronej. Mandstirea lui de postrignu-1 pierda din vedere, si peste cdtvà timp ea trimeted intara Muscalilor pe Antim Cretul, egumenul ei, ca sh strângd,mild si Cu acest prilej di. Vadd si pe afratele) de odinioard.Antim pled. In Domnia lui Mihai Racovith, deci dupd 1716,si el se Intoarse la 15 Tune 1722, aducând cu sine si unTetravanghel moschicesc, ce-i fusese ddruit de eclesiarbullazdr, al lui Pabomie5.

I Lista lor cum erau odatl, la Melchisedec, Notite, p. 76 si urm.;cele pAstrate pSnA azi §i acilpestite la Bibl. Ac. Rom., In Llpedatu,Manuscrisele (tact Bisericani fi Rd§ca, din Bis. ort. ; Bucureqti,4906. , Pomelnicul rominesc rg istoricul nanAstirii in vol. XVI din.Studii fti doc.

2 Mss. 69, 85 ale Academiei Romine.3 Melchisedec, 1. c., p. 79, no. 14.4 Lltpedatu, pp. 27-8, 33.s Melchisedec, Notite, pp. 79-80.

MiNiSTIREA BISERICANILOR 93

Pe acel timp, de alminterea, nu era lucru rar sh se vadhIn Moscova chiar preoti brasoveni veniti pentru mila 1. Deacolo veni ceva mai tarziu preotul Statie, fiul lui VasileGrid, care-si, ziceà, deci, dupd moda ruseasch, Efstatie Va-silievici, ca sh-si deà la scoalh pravoslavnich fiul, DimitrieEvstatievici, cunoscutul scriitor, secretariu episcopalinspector de scoli. Dimitrie Cantemir, pribeag in Rusia, undeerà sfatuitorul in ale invtithturii si stiintei al lui Petru-cel-Mare, tovarhsii i fiii acestuia, fiul, plecat din Moldova siel, al lui Antioh Cantemir, beizadea, Constantin, ToaderCorbea. din Brasov, fratele Ceausului David, omul Spdtaruluimuntean Mihai Cantacuzino4 acel Teodor Corbea care atradus la 1720 Psaltirea in versuri românesti, dedicAnd-ostapAnului sau 2 acum i3pisarití i ecanteleariu» al Ta-rului, Sevastian, nepot al lui Toader, faxa a mai pomenlpe fugarul Toma Cantacuzino, care trecuse la Rusi In 1711,toti acestia erau gata sh sprijineasch pe oaspetii noi? venitidin tenle ion de obArsie 8.

Mitropolitul Ghedeon din Agapia avù leghturi cu Rusii,Innaintea chrora ies1 la Tutora, pentru a primi pe TarulPetru, ablagoslovindu-1 cu cruce, si cu aghiasmh stropindu-1».Imphratul crestin merse la Trei Ierarhi de se Inchin&moastelor Sf. Paraschive. (Acole, atunce s'au tamplat siMitropolitul Ghedeon, vi-1 poftià ye Imphratul ca sh seadzaIn Scaunul cel domnesc, si n'au vrut ; ce tot in picioareau sthtut 'Ana ce au cântat psaltii acsion i ectenial. Elmerse la trapezare si väzù pe egumenul grec. Cu Domnul, p rie-tenul sâu Petru cerceth i Golia, in care gäsi. (4.6 feluri demestesuguri lesesc, grecesc i moschicescv, i (Sf. Nicolae celDornriesc, pentru a se intoarce apoi In tabdra 4. Mitropolitulcantti un paraclis pentru incheierea tratatului de supunere,

Un caz, la 4635; Stinghe. 1st. besearecei ?cheailor, p. 20,2 1. lit. ronv., I, pp. 436-7, etc.

V. fi Brapvta fi Romanii, pp. 335-6, no. 16.N. Costin, pp. 402-3.

94 1STORIA BISERICI1 ROMANESTI-

pe care pusesesi isc5litura lui, in bisericuta adomneasca prepoartall. Pentru aceste intelegeri ale lui cu Muscalii carifagaduiau ca Domnul nu se va atinge de boieri k fära de isca-litura Mitropolitului2», trebul s5 doseasca o seama devreme, cad intre fuga lui Cantemir si sosirea lui NicolaeMavrocordat erau in Iasi, pentru stapanire si aparare; nu-mai aegumenii si negutitorib, fara Vladici si fall egumeni.and Nicolae-Voda infra In oras, Pahomie de Roman singurse afla pentru a.-4 face slujba de intrare in Domnie, si ce-remonia hi savArsita, nu la Mitropolie, ruinata ori profanata,ci la Sf. Nicolae 8.

Urmasul lui Ghedeon, Mitropolitul Gheorghie, pastrasi el relatiile cu Moscova : de aici, din tara de slavoniecuratä si stricta, si nu dela Munteni, unde razbatuse 'n Bi-serick precum se va vedea, ash de puternic limba pro fanga poporului, facil el 8á i se aduca d2 Mineie moschicesti,cu doua Trioade si Liturghii canonice, de toate trebile ar-hierestb, si din aceiasi suma de 300 de lei mai lua si ealtecarti, care nu s'au mai pomenit) 4.

Am vazut pe Mitropolitul Antonie Putneanulsi din RusiaMitropolitul aBealogrodului gi Oboianuluip trimetea daruriPutnei 5- parasind tara pentru a intovaras1 °stile rusesti intara lor, unde si ramase. Cerut de Grigore Ghica, din Bolin,unde se OA Cu ativà boieri ostateci, el nu vol sà maivad5. dchii Domnului dela Turci, pe care-1 trädase, ci mersepana la Chiev, iar de aici fil r5.nduit Mitropolit al Gaza-cilor, la Cernigov. Elisaveta, urmasa Tarinei Ana, 11 facilapoi, dupg doi ani dela aceasta fuel, deci in 1741, episcopde Bealogrod, unde mai tr51 Inca cinci ani 8, Ora la 2 la-

1 Neculce, p. 319.2 ibid., p. 306.5 Axintie Uricariul, p. 131. Cf. !flak lui pomenire, ibid., p. 156.4 Erbiceanu, Mitt.. Mold., p. 12.5 Dan, Putna, p. 51.6 Neculce, pp. 411-3.

nuar 1748, cand se stanse I. in timpul cat Antonie era pelanga Rusi, protopopul de Iasi, loan, apreut domnescu i omde triabaD, statù la inddmana lui Vodä pentru slujbe 2.

Gel mai insemnat in ce priveste cultura dintre arbiereiiMoldovei acestui timp, Pahomie de Roman, a stat in ne-contenitti atingere Cu Muscalii. Din Tinutul Bistritei, delaaGleditn, din pärinti terani, muncitori in acest vidiel alSasilor, el se facù intaiu calugdr la Neamt ; cu soborul deacolo, fugi noul monah la Strämba. La intoarcere, dui:Aincheierea pacii, in 1700, el fu facut preot, apoi ecli-siarh si, in starlit, egumen al Neamtului. Faima lui Dimi-trie de Rostov, stantul dela Pecersca, 11 face sa alergeacolo, lasand, dupd canoane, egumenia sa moldoveneascd,1703-4; aici, la noul invatator de schivnicie, petrecù el catvatinap, ani intregi de zile. Intovdräsi pe Dimitrie in alatoriilelui de propovaduire i fa mandru cand cdpata din mânilecalauzului sau sufletesc (Rostul de aurD al acestuia, cartecare gasi si la Romani destula raspandire.

Intors in tara, Mihai-Vodd. Racovitd, caruia nu-i despld-ceau Rusii, in toate privintele, fdcù din Pahomie, care seascunsese 'n munte, la schitul, intemeiat de dansul, al Po-crovului, la moartea episcopului de Roman Lavrintie dela1701 urmasul acestuia, farä ca schivnicul intors din TaraMoschiceasca sä fi avut pand atunci obisnuitul rost arhie-rese la Rddauti. Pdstoria lui incepe la 18 Decembre 1706,hirotonia fdcandu-se indatd, la 18 Ianuar 1707. Aduse laRoman cdrtile slavone pe care si le castigase In timpulpetrecerii sale peste Nistru i dadù limbii slavone vechileei drepturi, pe care a trebuit s'a vie Constantin Mavrocordatpentru a le smulge, strtimutând cu el din Tara-Romaneascddatina cdrtilor de slujbd in româneste. Trecù MI% sa seprimejduiased, schivnic lipsit de intelegere pentru frimântd-rile si preschimbdrile lumii, prin zilele grele din 171.1.: 1-am

Letopisife, III, pp. 184-5.2 Studii §i doc., VI, p. 441.

MINXSTIREA BISERICANILOR 95

96 ISTORIA. BISERICII ROMANETTI

vazut sfintind pe Domnul aturcescl Nicolae Mavrocordat.Mai stä.tii numai trei ani in episcopie, si la 10 April 1714el se (limed iarasi in gracia pustie a Pocrovului, pe careSamuil de Alexandria, fiind rugat de ctitor, II declara liberde once amestec arhieresc. Peste trei ani apoi, Pahomie,banuit de Mihai-Voda Racovith ca a fost inteles in navalireacatanelor asupra Iasului, fugise pana la Lemberg inainteaTatarilor rdzbunatori ai lui WA se duce iar in Rusia,läsand In local lui la schit un ucenic dupa regula Sf. Di-mitrie, Macarie, care nu s'a clintit niciodatä de acolo. DelaChiev el serie in 1721 celor de aicasa, cari träiau fiecarede-o parte, in chilioara facutä de dansul si Pahomie-siMeuse una da Muncel, cu mana mea, ca multa osteneala,si am destupat si am curätit pamantuI si tot locul, candam sezut eu lui Macarie, acalugarasului popaNicodim, ucenicul raposatului Ghedeou», lui Sofronie si

Mihail, lui Mardarie si Lazar, ucenicii sti, diecilor (de tar&sau streini», cari veniau pentru invatatura, aratând ce li lasalor si ce lag Neamtului, unde daruise carti rusesti, pe langacdtevà publicatii românesti din Principatul vecin. Fostulepiscop de Roman se stdnse in 1724 la PecPrsca din Chiev,unde se pastreaza si acum, cu tnulta cinste, in paraclisulSfantului *Stefan, moastele lasate de dansul 1.

Peste cativa ani, i Putna-si aved, sihästria, intr'o Injghe-bare de lemn a lui Ilie Cantacuzino, i calugarul Silivestrusau calughrul Arsenie scriau acold vieti de pustnici oricarti de-ale lui Dimitrie de RostaV, supt carmuirea (stare-tulub Dosofteia mort la 1754 8

Sila, ocrotitorul Mitropolitului Antonie, care Sila ca-latorise la 1729, cu voia Mitropoliei, la Chiev, sa vadb.Lavra, si un sihastru Natan urmara mai departe normele de

1 MelchisecIec, Cron. Rom., I, p 322 i urtn.2 Dan. Putnct, pp. 80-1.

ibid., p. 145.

MilaSTIREA BISERICANILOR 97

retragere studioase ale noului Sfant Dimitrie 1. Cutare ma-nuscript de E Lestvita sau scara virtutilon, a lui loan Sinaitul,arata si pana azi actiunea acestui curent rusesc in manas-brea lui S, tefan-ce!-Mare 2 Calugäri ca ierodiaconul VenedictPavlincovschi dovedesc ea si oaspeti din Rasaritul evlavieicelei mai noua aflasera adäpost in Putna 3. Biblioteca, Insfarsit, e plina de tipärituri liovene, chieviene si amoschi-cestil 4, ba chiar de altele din Vilna, din Cernigov. Si, candvedem pe un monah Antonie strangand pomeni pentru unschit din partile Bacaului, la 1741 5, si mai bine ne putemda sama. de puterea acestei miscari spre ascetism si la noi.

Prin Pahomie Moldoveanul ajuns episcop la Voronej, prinapledirile catre Rusii din Moscova ale Mitropolitilor Ghe-deon si Gheorghie, prin fuga cu ostile imparatesti a Mi-tropolitului Antonie, care-si Ola alte eparhii in pamânturileTarului, prin calatoriile la Chiev ale lui Pahomie si intro-ducerea in Moldova de catre ansul a schivniciei duphnormele lui Dimitrie de Rostov, si, s'a adaugim, prin in-troducerea normelor liturgice a moschicesti) in anume ti-parituri ramnicene, Triodul din 1731 si Molitvenicul din1747, se incepe un schimb de inra.uriri intre ortodoxiaromaneasca si cea ruseasca, menit sa aiba si mai mari ros-turi in dezvoltarea mai departe a istoriei noastre, In Mol-dova, ca si in Tara-Romaneasca, si in Ardeal chiar.

1 Ibid., pp, 82-3: cf. Doc. Callimachi, tabla.2 Ibid.8 lbid., p. 83.4 ibid., p. 84 §i urm.5 Dan, Rana, p. 94.

PAR TEA A 1V-a.

INTRODUCEREA LIMBII ROMANESTI

IN SLUJBA SI IN CANTAREA BISERICEASCA.

GAP. I.

Opera episcopului Damaschin.

Yn cea mai mare parte din Domnia Brancoveanului, tiph-riturile iesite de supt teascurile muntene sant sfloase in ceiace priveste inlaturarea limbii slavone. Am urmarit pe celeiesite la Buzau si in locurile unde grija tiparului o aveaea simplu. calugar, ca egumen, ca Mitropolit, Antim Ivi-reanul. i la Ramnic, unde a stat ca episcop numai pu-tina vreme, dela 16 Mart 1705 pana la 1708 1, Antim n'a,indraznit Ed desavarseascä schimbarea de limba bisericeasca.Cea d'intaiu lucrare a sa in acest nou loe de munca, An-tologhiul din 1705, e, se pare, slavona. Slujba Maicii Dom-nului din anul urmätor are numai lamuriri românesti ;Octoihul din acelasi an e ca si cele obisnuite pana atuncisi Molituenicul din 1706 pastreaet vechea infatisare a car-tilor de rugaciuni pentru preoti.

Numai catre sfarsitul pastoriei ca Mitropolit a lui Antim,la 1712, se publica in Tärgoviste un Octoih care spune intitlul sail chiar ca e eacuma intai talmacit pre limba ru-maneasca, spre inteleagerea de obsteD, si predoslovia lä-mureste ca intreaga carte a celor mai insemnate cantari afost atalmacita de pre vorba cea greceasca si sloveneasca

1 Episcop ales, nu numai de arhiereii terii, ci §i de trei strAiniCondica sfdntd. Alegerea de arhierei strAini, alcituiti inteuu fel decomisiune alegAtoare, se mai intAmpinA. Cf. Istoricut eparhiei Rdntni-cului, p. 90.

102 ISTORIA BISERICII ROMINEf TI

pre limba noastrà cea rumhneasch.1, si anume apentru cash poath si ciata besericasch f i copiii cre§tinilor carii sanevoesca la invafeitura Sptei Scripturi sa o cagige prelesne 1, sa o citeasca', nu numai in Foule fi in casete sale,ce §i in sfintele beseareci, spre lauda prea-slävitului Dum-nezeu». Cum se vede, pentru indreptAtirea acestei insemnateinoiri se aducea inainte intrebuintarea Octoihului si ca ocarte de scoalh si putinta de a-1 cetl chiar acash. Cand la4713 aphril insà pentru inthiasi data Liturghia in rom6.-neste, când, la 1715, urmá si putlicarea Ceaslovului, inDomnia cea nouh a lui ,§tefan-Vodä Cantacuzino, nu maiputea fi vorba de ingdimari si scuze : datina strhinh primiseo loviturä de moarte.

Ca savArsitor al acestei schimbhri fericite s'a ardtat 1 uncletic care inch din vremea lui erban Cantacuzino lucrila tiphriturile muntene daca el este ecieromonah Da-maschin, zugraf), ce shpà stampe frumoase pentru Apos.1tolul din 1683 2, ceia ce e, de alminterea, probabil candasamAnh cineva ischlitura artistic complicatd, in trei mo-nograme meter invhlätucite, a shphtorului in lemn cuischlitura tot asà de frumoasa si nu mai putin neinteleasäla intaia vedere a lui Damaschin episcop de RAmnic 2. Amvhzut vorbindu-se necontenit in Prefetele chrtilor de prinanii 1680 de adaschlii) cari fAceau thlmdcirile, si iath ch.Mitropolitul Teodosie serie apriat, in scrisoarea de mustrarecatre VA:Hm apostat al Ardealului, cd Octoihia din Buzau1700 a fost e fdcut aproape din nou ca multh muncà dedaschlul Damaschin al ntstrul : intrebuintandu-se de tra-duchtorul in latineste cuvAntul ascholiarchav, se vede usorde ce fel de däschlie e vorba.4. Era deci daschl la scoala

1 Upèclatu, Damaschin episcopal f i dascalul din «Conv. lit.),XL Bucure§ti, 4906.

2 Bibl. Rom., I, p. 259.8 V. lstoricul Eparhiei RtImnictqui, p. 105.4 aMilterem tibi Octoicon magno labore a scholiarcha Damasceno

nostro fere ex integro compositum) ; Nilles, I, p. 345.

slavond din Bucuresti acea scoald pe care apoi Branco-veanu o zidl de iznoavd la Sf. Saya dela 1707 la 1709 1,

precum in Moldova, ceva mai tarziu, la 1740, Iosif mo-nahul erà adascal in scola sloveneascb din Iasi 2.

Cum se vede Damaschin, dascAl de slavoneste, ucenic allui Mitrofan Moldoveanul, avea pe la 1700 mai mult grijaunei noud oranduiri dupd modèle grecesti a cärtilor decare e nevoie in bisericd... La 3 Octombre 1702, el ajungeepiscop de Buzdu in locul InvAtätorului sdu 8, pana ce,la 1708, el trece in locul lui Antim la Ramnic, färä ca insirul tipdriturilor buzoiene sa se vadä vre-o indrumarenoud. Aici el nu mai are la inddmand tipografia, pe careAntim o adusese Cu el si pe care o duce inapoi, iar soartatipografiei dela Buzdu, care dela 1704 chiar, deci dela ale-gerea lui Damaschin, dAduse numai Apostolul slavon dinacel an, n'o stim. Cele trei cärti romanesti pe care le ddAntim cu cheltuiaIa sa in 1712 si 1713 n'au, fireste, altautor, deci nu Intelegem cum Damaschin, acum episcopal Ramnicului, s'a Invoit ca lucrdrile sale sà treacit suptalt nume, ca pe vremurile cand era numai un adascdb.

La. 1715, Damaschin, afazand cà Romanii nostri stau inbiserica ca boii, neIntelegand ce se ceteste si ce se canta

iese fard niciun folos din bisericip, se hotära, (din in-demn dumnezeiesc, cu multh osteneald..., a preface cdrtiledin limbile greceascd si sloveneascä in limba noastrd proastd.(simplicem) romaneascà si a le da la lumind.) 4. Ce-1 im-piedeca, intelegem : dacd ostasii impdratesti, catanele,la pacea dela Passarowitz din Tara-Romaneascd, ei rämaserdIn judetele de peste Olt, din care fiul lui erban Canta-cuzino, beizadeà Iordachi, ntiddjduise a-si face o Domnie

Urechil, 1st. gcoatelor, I, p. 12; An. Ac. .Rom., seria I, IV, pp.124-5.

2 Studii i doc., VI, p. 442, no. 1668.Condica Sfantei, pp. 91-2.

4 Declaratia din 22 Novembre 1725 a lui Damaechin cátre generalulTige, in Lip6datu, p. 8.

OPERA EPISCOPULUI DABIASCHIN 103


nou5.. §, i totodatA imprejurdrile rAzboiului fAcurà ca sloveleMitropoliei chiar sa fie amanetate la un negustor din Fa-gAras, dela care le cereà lnapoi in zädar Mitropolitul Daniilla 1724, cdnd si Damaschin se straduià s4 capete materialultipografic pentru dänsul 1.

Damaschin nu erà impotriva carmuirii crestinQ, Cu con-ditie ca drepturile Bisericii sale sä r6mAie neatinse si caostasii nemti sA iasA din mànästiri, din care in vremea rtiz-boiului 1st fAcuserä cvartire si cetdti 2. DesI aceste cereri fuelprimite, Imperialii nu puteau privi cu ochi buni Biserica romA-neascd din Ardeal. Aici ei nu nddAjduiau, mai ales dupà ex-perienta facutA dincolo, a pute5. Indeplinl opera de Unire cucatolicismul, dar Guvernul intelegeà inc5. dela inceput sArupä once legAturà ale Oltenilor cu Bucurestii, sà-i facA aintrà in organizatia Bisericii ortodoxe a SArbilor colonizanpe teritoriul impilrätesc, si 86 opreasca pe episcopul deRAmnic dela once amestec in politia Manastirile aveaus5. primeascä egumeni orânduiti de Ban si apoi de gene-ralul comandant 3.. Se prevedeà si o revizie a tuturor titlu-rilor de stäpanire In pämdnt pe care le aveau nanAstirile.In acest sens fii redactat privilegiul impArAtesc din 22Februar 4719.

Damaschin incerca sä. se impotriveasa Urmând exemplulArdelenilor, el cherna la 29 Novembre 1719 in chiliile delalitfrez un sinod, la care luar4 parte egumenii de Bistrita,Arnota si Govora, ceilalti sfiindu-se sä. vie, iar cel delaHurez, care era Inca loan, nelndräznind sä. iscaleasca. Secull ca episcopul de IlAmnic, fiind MitropolA de Amaiasi pe aceiasi treapt5. cu Mitropolitul din Belgrad, fost sufragantal Patriarhiei din Ohrida, sA nu fie supus vecinului sAude neam sarbesc. Slobod de once atarnare, el ar fi hotdrAtonce numire de egumen, el ar fi reprezintat manAstirile

1 Soc. Brafovului, in An. Ac. Rom., XX, p. 157 (265): Stinghe, Doc. I,pp. 64-6.

2 Dobrescu, 1st. bisericii din Oltenia, pp. 40-1.2 Ibid., pp. 17-8.

lnaintea ImpAratului, el ar fi luat socoteala la Craciuu, cusoborul, fiectiruia. Lana el la Ramnic s'ar fi asezat oscoalà de preoti, Guvernul fiind slobod sà aseze la Craiova,mide chemase, pentru Bulgarii catolici, dela Chiprovaci,adusi acolo cum fusesera adusi la Vinti In Ardeal si aiurea,In Banat, pe episcopul Stanislavich 1, o scoala latineascd,pentru care erâ vorba, In 1731, a se aduce calughri piarumscholarum. Vechile drepturi ale mänastirilor, vechea lorranduialä trebuiau sA fie restabilite 2 Aceste dorinti nu se-tinur6. In seamA, si decretul imperial l'A publicat la Sibiiu,lnaintea lui Damaschin ciliar, care fusese chemat si elpentru aceasta Inaintea Mariei Sale generalului. La 1725 sesupunea episcopia Ramnicului Scaunului sarbesc din Bel-grad 3. Poclonul vladicesc se destiint.ä mai tarziu. Curteanumià pe egumeni dupa recomandatia administratiei localesi fficea pe cate unul, ca pe acela din Segarcea4, sil sedeclare unit, precum uniti erau anume oameni puterniciai Guvernului oltean, Levantinul Nicolae dela Porta si Ar-deleanul Pavel Dobra din Zlatna, vames de Ramnic, tra-ductitorul la latineste, la 1722, a Pravilei5 si, Impreund cutoatà familia lui, care e si amintita pentru aceasta pe opanzA ce se pastreaza Inca, sprijinitorul de capetenie, (bine-facatorul si darnicul patron) al Bisericii unite de acolo 6.Scutirea de oierit si vinariciu nu se invol, si o parte dinintinsele venituri dela targuri si \T'ami furit confiscate, cusau farä despagubire : anume aprestatib) furà impuse manas-tirilor. Iar calugarii dela Brancoveni putean serie : a.Sa sestie cfind ne-au scos Pivoda din chilii atara pe toti calugari ;

1 V. Gesch. des rum.Volkes, II, pp. 152-5 ; Hurmuzaki, VI, pp. 443, 495-7.a Hurmuzaki, VI, 339-44.8 Dobrescu, pp. 23-4, 51-5.4 lbid., p. 44.5 An. Ac. Rom., II', p. 202; Sulzer III, p. 73; Studii e doc., I-II,

pp. 451-3, no. XI; p. 453, nota 2.6 Studii fi doc., XIII, p. 241, no. 2.

OPERA EPISCOPULUI DAMASCHIN 105

leat 172b1.1.

de Bistrita,protestk Cuciului 8.

Un al doilea sobor tinut In 1725, cu egumeniiHurez, Segarcea, Govora, Arnota si Ulula,un oarecare succes, numai In chestia vintiri-

CAP. II.

Urmasii lui Damaschin.

Preotii ajunserd acum a pldt1 birul de-avalma. Iar, cAnd, la5 Decembre 17258, Damaschin se stânse, alegerea ce edrept, dupä datink de un sobor a urmasului sdu zdbovlsepte luni de zile, afacerile episcopiei fiind, girate de ecle-siarhul Dionisie, pdnd ce se luard toate informatiile tre-buitoare. II-Are cei trei clerici propusi, Mitropolitul sArbesctrebul sd facá alegerea, si egumenul de Govora, .5tefan,asupra cdruia el se oprl, asteptd, dupd Intdrirea lui de Curte*,prin diploma latink o hirotonie care nu-i venl, superiorulski fiind ocupat la Viena, pana la moartea, prin otravd,s'a spus, la 20 August 1727, a acestui biet ipopsiflos, electus,In neglijarea cdruia se jignid lntreaga Bisericd româneascda Olteniei 5. Al doilea episcop ales supt regimul german,Inochentie Tismdneanul, egumenul de Brancoveni (Sep-tembre 1727) fù luat dintre candidatii recomandati de ge-neralul singur, si impottivirea Mitropolitului din Belgraifaduse zähava Intäririi sale de Guvernul central pAnd la '11.Maiu 1728, si, ciliar dupd aceasta, Intdrzierea hirotonieipánd la sfarsitul anului 8. Inochentie merse la Belgrad In1731 ca sä iea parte la alegerea unui nou Mitropolit pentru

i Inseripiii, II, 72, no. 4. Cf. Dobrescu, p. 35 §i urm.2 Dobrescu, pp. 39-40.8 Stinghe, 1st. bis. &heailor, p. 82; Studiti §i doc., V, pp. 141-2.4 Bis. ort. rom., XXVII, pp. 1397-9.5 Cf. Stinghe, Ist. bes. &heailor, p. 85; Doc., I, p. 140 0 urm.;

Dobrescu, o. c., p. 40 §*1 urm., 90.6 Dobrescu, passim.


IJILMAM LTJI DAMASCHIN '107

Särbi i Romdni 1, si luä parte la sinodul noului ales, inNovembre 1732, aducAnd plangeri pentru acarea dreptu-rilor sale de judecatä 2

Inochentie e acela, care, urrnd anume exemple din Ardeal,cerand ea preotii sä poarte tonsura Catolicd, dn amintireacununii de spini a Domnului Hristos3 3.

Certe noud izbucnird la alegerea urmasului säu. Neas-tampäratul cdlugár-boier Dosofteiu BrAiloiu void pe Ghe-nadie Cozianul, tálindcitorul (Ithiceb i autorul de fru-moase versuri bisericesti 4, care erà sprijinit si de Sárbi.Administratia nu-1 vol insä, i alese pe Climent de Bistrita,fiu de sateni din Pietrare, al lui Radu Modoran si al Pa-raschivei 5. Abia in Maiu 1737 Inochentie murise la 1-iuFebruar 1735 Climent isi putil Ïuà Scaunul In stdpanire,anume dupd hirotonisirea de cdtre Mitropolitul belgrddeancare nu-1 voise 6. Rilzhoiul il apucá indath, si el, cuprinzAnd Insine toatd nemultärnirea clerului oltean, a boierimii oltene,a terii oltene, in de obste, Impotriva unei armuiri destoarcere i jignire in precise si fine forme apusene, sepuse supt scutul Turcilor. La 1739, intorcand u-se In RAmnic,el gäsid numai ruine, dar, ca mângaiere, stäpdnire roma-neascä si ortodoxä.

ta schimb pentru toate aceste pierden i se cAstigä ti tlulde cexarh Severinului si a toatd. Mehediia si altor pdrti po-runcitoriu3 7, doar apoi i faptul cd Romanii din Brasov, alecdror legaturi cu Tara-Romäneascd trebuiau sä se rupd.,

Mid., p. 94; Studii fi doc., V, pp. 145-6.2 Dobrescu, o. c., p. 109.3 Ibid., o. c., p. 110.4 Iorga, Doud biblioteci de meincistiri, p. 26 i urm.5 lstorieul eparhiei Ramnicului, p. 136.C Dobrescu, o. c., pp. 115-30.7 Bibl. .Rom., I, p. 49.

108 ISTORIA BISERICII ROMANEgI

avara voie a infra In legatura de supunere ca Ramnicul 1.Acum preotii ardeleni si banateni cari nu voiau sa primeascaUnirea nu mai aveau acuma o granita de trecut pentru acápalâ antimisele si binecuvantarea unui episcop ortodox,care nu putea fi supus la banuiala In ceia ce priveste sen-timentele sale fata de pravoslavie. In sfarsit, lnteo vremecand un diacon dela Tismana, Logia, putea. sa Infiinteze langaVarset la hediste, cea d'intaiu scoala romaneasca din Bänat 2,satele ce se tineau de legea veche mai mult de jumatatedin Ardeal, Ii avura la lndemana edil& de slujba sin-gure, de care aveau nevoie.

CAP. III.

Nougle tiparituri muntene.

Una din masurile luate de Patada, Vládica de Rigaras,cu deplina Invoire, cu lndemnul chiar al Guvernului nr-delean, fusese oprirea cärtilor schismatice de peste munti.In locul lor Insti, el nu era In stare sa dea altele, si ceimai caldurosi partenitori ai Unirii printre preotii nostriacolo nu eran di Intrebuinteze (loar la s'upä cärti latinesticatolice. Deci se cumpararä si de acum Inainte, cu preturimari, tipariturile muntene din epoca lui S.erban Cantacu-zino si a Brancoveanului. Privind asupra listei cartilor In-trebuintate In bisericile ardelenesti glisim adeseori si Molit--veniee slavone din 1699 si 1706 si cel romanesc din 4713,Apostolul slavon de Buzau din 4704, al lui Damaschin,Triodul lui Mitro fan, din 1697, Ceaslovul romanesc din 1715,o Psaltire slavona din 1709, Evanghelia româneasca dinSnagov dela 1697, Liturghiile romanesti din 4743; Octoihul

Stinghe, Ist. bis. &heailor, pp. 79-81, 400 i urm.; cf. Dobrescu,pp. 55-6; 131.

2 marienescu, Petra Maior, p. 15.

NOTJÀLE TIPIRITIIKI MUNTENE 109

slavon din Rämnic, al lui Antim, si cel romanesc, din TANgoviste, dela 1712, Penticostariul buzoian slavon din 1701,Mineiele lui Mitrofan de Buzdu, ddruite bisericii domnestidin Fägdras, pentru predici intrebuintându-se Chiriaco-dromiul din Migrad.

Damaschin tähndcise, precum stim, toate &lile liturgice ;pe tanga aceasta el prefdcuse in romaneste, la 1704, Tdlcullui Andrei de Cesar& Capadociei la Apocalips, tradus dinelineste in slavoneste de acuviosul preot Lavrentie Zizaniiavi.Tdlcul Evangheliilor, de Teofilact al Bulgariei, un Cate-chism de pravoslavie neindoielnicd 2, si poate chiar, dacanu e vechea instructie a Mitropolitului Antim caro preoti,Invaldtura despre §eapte Taine, traducere a lucrdrii luíGavriil de Filadelfia, din slavoneste 3. El umblá sä rdscum-pere, cum s'a spus, tipografia, oprità la Fägdras, in zälog,a lui Antim 4, trimetänd acolo pe eclisiarhul Dionisie.

La 1720 insä, Daniil Mitropolitul, care-si trimeteä pentruacelasi scop tipograful, Saya, egumenul romän dela m'AndstireaAntim4, ii lila inainte, dänd, nu fati invoirea lui, cred, o adoua editie din Octoihul dela 1712. Am Osa exemplare dinaceastä carte, ca stema amänduror terilor, pentru dreptu-rile lui Nicolae-Vodä. Mavrocordat asupra Moldovei si pentruDomnia lui trecuta in Moldova, in biserici ardelene, si sepomenesc si altele afidtoare prin bisericile Banatului 5. Urmd,In 1721. incd, ce! d'intäiu Molitvenic românesc cdci nucred ca in Tara-Romaneascd, unde pornise miscarea de ro-manizare a cärtilor de slujbd., sa se fi 66Sit cineva pentrua reina intr'o nona editie Molitvenicul slavon ; indatd., dupä.cerere, se trimeteau la Brasov paisprezece exemplare, cu3 3 1/2 lei unu16. O nota editie iesiä numai la 1729, in-

1 Doud biblioteci de mandstire, pp. 25-6.2 Publicat la 1897 de Gherasim Timus, episcop ae Arges.4 V. si Upddatu, 1. c.4 V. mai sus.5 Bibt. Rom., II, p. 4.8 An. Ac. Rom., XX, I. c.

110 ISTORIA BISERICII RODIANEM

trand fiti in Ardeal. Octoirle cu obstel pe care le cereapopa Radu din §cheiu in acelasi timp, nu se putura tri-mete, cad, serie Mitropolital Daniil, nu se mai aflà nielinAcar unub) 'tu sfarsit, un nou tipograf, Roman si acesta ca si Saya, preo-

tul Stoica, reedità la 1723 Evanghelia romaneascä, in-tr'un volum de o frumuset.a fara *eche, care strabatiipretutindeni, in Ardeal, mide se gasesc exemplare cu gra-mada, cat si in Moldova, unde pana astazi o afli intaiaeditie trebuie sh fie de prin 1712-3 asezatti pe masa al-tarului. Apoi la 1724 se dadeà a doua oar& Catavasieriul,Cu rughciunile pentru inmormântarea aaieruluip, de acelasipreot Stoica, in aceiasi Domnie munteanA a lui Nico-lae Mavrocordat ; singurul exemplar ce se cunoaste s'aaflat in Ardea12. Octoihul iesi din nou numai la 17268,apoi, flind mult cerut, la 1731, iar Triodul la 1726, dupào Slujbei a Sf. Andrei platita de fostul protopop bucu-restean Nicolae. Liturghia din 4728 puneà in mana preo-tilor cartea de revolutie din 1713. Penticostariul lui Da-maschin iese intaiu la 1743. Numai Ceaslovul din 1731.pastra textul slavon; el apArir dupa rnoartea lui Nicolae Ma-yrocordat. Se spune chiar cä teascurile din Tara-Roma-neascl ar fi dat la 1725 o lucrare despre (Taina stantuluiBoten 4.

Frumoasa Caxanie nouA din 1732, Chiriacodrarniul Mi-tropolitului stefan, incheie vrednic .acest sir de cArti inoi-toare n Bens românesc 8, adesea reeditate apoi, ale Ma-vrocordatilor.

L. c,2 Bibt. Bomr, JI, p. 22, no. 184.8 Ibid., p. 29, no. 492.4 lbid., p. 23, no. 187.5 Editii .11,0.14 : Psajtirea, 1735; Ootoihul, g736; Liturghiile, 1741-2,

Intrebuintate i In Ardeal: Molitvenieut, cu obeltuiala Jui Anania deCesar6a Paleatinei, 1741, idem,; Catavasieriut, 1742 ; Jnai bogat multdeck celelalte; idem; Evanghelia, 4742; ,,tleaftietut Naicei Domnului,

NOTTALE TIPIRITURI MUNTENE 111

Mai tarziu i cArti de teologie incepurA sA aparA in Bu-curesti, unde tipografia se avezase la VkAresti, 1ang6. scoalA,apoi la Mitropolie precum o nouà editie din anvdtAturilebisericestip ale lui Antim, ea VlAdicAi Antimih reeditatela 1746, in Ramnic i eintrebArile bogoslovestip, lAmuririasupra credintei adunate de boierinasul Ianache, fost aldoilea Postelnic, indreptAtoriul Penticostariului, ambele din1741. Minunatele Predici, Cazanii, ale lui Ilie Miniat setipAresc supt Neofit la 1742, iar la 1746 Märgaritarele Gre-cenilor au a doua editie. La 1745 se simtise nevoia uneinouA editii din ePravoslavnica MArturisire» dela Buzdu.

Mici tipArituri grecesti, ca brosura impotriva teoriilordespre Purcederea Sf. Duh ale lui Nicolae Comnenul, sautratatul despre superioritatea Ierusalimului, ori Acolutiiledin 1736 ale luí Daponte penfru biserica Sf. Spiridon Vechiuse datoresc unor cheltuitori dintre Greci 1. Dad nu An-thologhiul, din nou tipärit, la 1736, in romaneste, Psaltireaslavonä. din 1745 infAtiseazA datina.

La 1724 si Damaschin, tipAreste o Invälitturd despre ;eptetaine, reeditatA la Iasi in 1732 2, care n'aveA niciun scopde polemicA impotriva catolicismului pornit pe rAzboiu, citrebuià numai sA lAmureascA pe preoti, InvAtAndu-i, intrealtele, sA nu fad rnir i sA nu stinteascA alti preoti, che-mAri care sAnt amAndouA numai ale arhiereilor. Din aceastAcArticickretipAritA la Iasi in 1732 si 1745, tibia dacá aiesit Ja ivealA un exemplar ; Ardelenii unill o discutA InTeologia dogrnaticci i moraliceased din 1801. indatAdupà aparitia ei, directorul general din Ardeal Jceril Bono-tealA episcopului, care trimese la Sibiiu douA exemplare.

1742: a treia editie din Apostol, 4743, a patra e din BuzAu, in ace-14 an, episcop fiind Metodie ; Octoihul, 4746; Ceasiovul, 1747 ; Liturghii,4747; Molitvenic, 4747; lialtire, 4748; Ceastov, 1749; Evanghelie,4750.

Bibl. Bom., JI, p. 35; cf. p. 411.2 Dup. Popp, p. 79.


Ca o urmare, In Novembre 1725, generalul Tige, aflandcd se pregdteste la Ramnic tiparul unei noud lucrd.ri, seinforma pe langä episcop, cerand s i se comunice manu-scriptul. Damaschin asigurä. In rdspuns cd are destule cdrtide dat la tipar, dar cd-i lipseste un atipograf incercab, ca

banii trebuitori, pe care niciun patron nu e la lade-'nand ca sä.-i dea. Cat despre cartea de care erà vorba,nu poate ascunde nicio primejdie : In Venetia se vand IAAnicio Impiedecare astfel de cärti stravechi, i traducenislavone merg prin toate terile dela Dundre, prin «Polonia»

(Rusia cea Mare) ; el 1'1811,0 e credinciosul Impdratuluisi se roagd, cu clerul sdu, pentru biruinta. Mariei Sale asu-pra vrAjmasilor 1. Se pare cd totusi o Psaltire romaneascd.a iesit la Ramnic In 1724, cl.ci un bibliograf ardelean maivechiu o Inseamnä lntre cartile noastre bisericesti2.

Dupd moartea lui Damaschin, i, In timpul cand nu era.episcop la Ramie, Mitropolitul de Belgrad, putandu-si luàapucdturi de stdpan, acesta trimese (1726), ca unul ce seprivia ca arhiereul cel mai Malt peste Romani si peste Sarbide o potrivd, pe un Sarb al WI, pe Ilie din Cernavoda, laRamnic, pentru ca, lntrebuintand slova de acolo, sä tipk-reascd o ecintaie InvdtAturd pentru tinerip, o Bu,coavnei, caaceia din Ardeal a Unitilor, apdrutd din mitt la 1744 InCluj, am tipariuld cinstiti Academii) si lttcrul BändteanuldiMihai Bec1cherechi ca (Painea Pruncilorl a lui Ba-ranyi ; curtenind pe acela dela care erà sä astepte episcopia,viitorul Vlädicti Stefan, Indreptatorul ecuiintelor romanestip,isdleste slavonqte, ea «nedestoinic iernmonah), supt ver-suri de laudd pentru Mitropolitul Moise, al (tot poporuluicrestin de supt puterea prea-luminatului Imparat Roman),

anume si al (Ungro-Vlahiei Impardtestip. Cartea ava In1749, se pare, o 'loud editie, numai romaneascd.

LApddatu, pp. 8, 14-5, 19. Descrierea unui exemplar, foarte neln-destullitoare, in Bis, ort., XIV, p. 439.

2 Bibl. .Rom., II, p. 23.

NOUILE TIPARITURI MIINTENE 113

Dupd manuscriptele lasate de Damaschin, bune traducenidin greceste, facute de un muncitor cu stdruinta, Rämni-cenii Incepurd tipäriturile lor pe vremea episcopului Ino-chentie. Cu laude in versuri catre a prea-sfintitulu arhiepi-scopu si Mitropolitu alu Belgradulub, aprea-pravoslavnicusi dreptu intru toateD, esveatnicu prea-minunatu) al aChe-sariului innaltatuv, se &Ada Intaiu, la 1730, Molitvenicul, inaceiasi forma se pare, ca si cele doua care iesisera pesteOlt, dar cu oarecare adiorthosiriv si aintocmiril si cu adau-girea unor molitfe maid. Episcopul, care erä, unul din nce-nicii lui Damaschin, spune limpede cá neamul romänescnu se mai aindestuleaza) cu cartile slavone si grecesti, cise cultivd acum acu talmdcituri In limba noastrà rum5.-neascd, cea de mosie in patriia noastrd.». Deci, spune el,emu socotitu a inbogati santele besearici cu inmultireasfinteloru cdrti in limba patriei noastre rumânestil si pentrumite osibite locuri ce s'au obidnuit cu ac1astdsu limbil. aBA indestull). Triodul din 1731 e !ma o editie noud, eacumuintr'acestu chipu fälmäcitb ; lucrarea, easezatd in stihuri siIn cuvinte) de Damaschin, tipicul e lush' schimbat dupa celrusesc, a moschicescuD dela 1682-3, din zilele atnparatulubIvan , e un aTriodu deplimn, despre care tiparitorul vor-beste astfel : «de alte cArti in limba noastra s'au mai ti-pdritu, iaru acIastà carte panä acumu mai nainte dinu ti-pografie nu s'au datu, in lumina limbei noastre cei ruma-nesti sd se fie tiphritu, precumu niel intealte pdrti, undesd an patriia rumäneascd, nu s'au mai tiphritup. Erd celmai bun Triod, si de aceia toate bisericile mai bogate dinArdeal se grabird sa-1 cumpere 1 Se pare cd. In 1731 aiesit si un Apostol, la Minnie gau la Bucuresti.

Ieremia Atanasievici lucrase Triodul; la 1733 insd seallá la Rämnic chiar acel preot Ion Fd.g,drdsanul, care ti-

1 Cf. §i. declaratia episeopului Climent ea Triodul a fost atAlmleit peingles de rAposatul §i. lubitoriul de Drunnezen chir Damasehin, epis-copul R4inmieu1ui; Inscriptii, II, pp. 35-6, rm. 5.


nuse la el un timp tipografia lui Antim 1 El fù pus adior-tositoriu», indrepthtor al manuscriptelor si al tiparului, deInochentie, iar ca meter i se dhdù aladuld Gherghievicitipografulu). Liturghiile pe care le scoasera ei la ivealhIn 1733 reproduc de sigur cartea de acelasi fel care iesisela Bucuresti in 1728. Si Catavasierul din 1734 e numai oretiphrire. Dar Antologhiul din 1736-7, cu care incep pu-blicatiile noului episcop Climent, cu un an inaintea tra-tatului liberator si totusi cu cAt ifos nu se pomeneste intitlu annältatulu Maestatù inphrat ahí Romei) si «drectorul»comite de Wallis ! e cea d'inthiu lucrare de acest fel :Hurezeanul Lavrintie o a diorthosisel, o potrivise in aceasthformä rezumatä, coprinzänd peste 650 de foi, slujba anuluiintreg. dupä. (Mineiulu celu rumânescuD, gatit de Da-maschin 2, care \roa sh-1 deä in tipar, la 1725. !rica o carteprimita cu nespusä bucurie pretutindeni si introdush ra-pede in toate bisericile neunite si, fdrà indoialh, chiar inmulte din cele unite, ale Ardealului ; o a doua editie trebulsa se dea inch din 1745, afland si ea o largh rdspandirepeste hotare chiar.

De acum inainte, cele douä curente de chrturhrie reli-gioash in romäneste se unesc, si Rämnicul nu mai dh, inasteptarea altui avânt cultural, decat retiphriri ale lucrhri-lor, cu care puteh sä se mindreasch, fdcute de episcopulsäu cel mare, Damaschin 3.

Totusi pentru intäia cara se dh (1743) Penticostariul aces-tuia, tradus din slavonh, greach si latina, pe când el aparesi la Bucuresti, precum Ir t acelasi an Apostolul se retiph-reste simultaneu la Bucuresti si la BuzAu 4. Evanghelia dela

1 V. Iii mai aus.2 Cf. Bibt. Boin., II, p. 53 cu Upédatu, o. c., pp. 16-17. V, yi ce se

spune la editia a doua ; Bibl. Ront., II, p. 81.8 Editii noul : Octoihul, 1111741-2 ; Evanglielie, 1746; Psaltire, 1746;

Apostol, 1747; Catavasieriu, 4747, cu cAntece de atea: esteaoa de susdrAsares, etc.; Liturgliii, 1747; Catavasieriu, 1750.

8 Unde apare la 1747, supt acela§i episcop Metodie, un Molitvenic.

1746 e ea o lucrare noud, pe care Lavrintie o declarh deo-sebith de aniscari izvoade grecelti sau i rumânesti, tiparitemai denainte», fiind aalchtuith dupä talcuiala lui Theofilactu»de Insusi Damaschin, care traduse i acest Tcilc, ce slujeste

lui Lavrintie spre a se indrepta. Molitvenicul din 4747,tiphrit tot pe wremea episcopului Climent, nu e lucrat caacel din Buzgu, cu care iese In acelasi an, duph vre-un(Molitvenicu grecesch», Molitvenicul buzoian reproduceIrish pe acela din 1713 , ci este iarasi o nouà thlmäcire a luiDamaschin, randuith din nou duph austavulu celu mosChi-cescul. Inainte de a da carja In mana ucenicului shu Gri-gorie, care-i urmd, la 8 Maiu 1.748, Climent pusese in lucru,prin tipograful shu Mihai Atanasie Popovici, o nouh editie aCazaniaor din 4732, spuindu-se lush In titlu ch scrierease tiphreste intaiai data... O chrticich de invAtAturh pentrupreoti, ca a lui Antim, Preofia, cu titlu roman i slavon,iese in 1749 supt numele episcopului celui nou. Acestadädfi la 1750 si o nouri traducere a Octoihulai, mai deplindecat lu formele anterioare, traducere al chrii autor era totmeritosul Damaschin1,si lucrdrile de chpetenie ale acestuiawed eau altfel mal toate lumina.

Meritul de a fi tiphrit Inthiu cärti de slujbh in Moldova,unde Nicolae Mavrocordat dhduse ultima Liturghie sla-

Arona, in vremea Mitropolitului Ghedeon , revine Mitropo-litului Gheorghie i lui Vodh Mihai Racovith. Pe cand tipa-rul muntean se opreste, pe cand moartea lui Damaschinline in loc pe Ramniceni, Moldovenii dau la ivealh. in 1726un Antologhion, lucrat la Iasi de un Ieremia Simeon, mirean.Cartea cuprinde Octoihul, in parte Catavasieriul i slujbaMaicii Domnului, dar Octoihul iesl, in acelasi timp, i deo-sebi ; cán tarea toatet se petstreazei incei in slavone0e, suptInrauriri pe care le cunoastem acum. S.i Psaltirea din 1731.a Mitropolitului Antonie e slavonh.

Supt Nichifor Peloponezianul, la 1743, incep tiphriturile

I Cf. tti LAp6clatu, pp. 15-6.

NOUILE TIPIRITURI MUNTENE 115

116 ISTORIA BISERICII ROILINErI

lui Duca Sotiriovici din Thasos, Grecul insular cu numeleslavizat si cu aplecare pentru tiparul românesc, druia-i in-cbind toald viata sa. Prin acesti doi Greci, Mitropolitul simesterul tipograf, Domn fiind tot un Grec, dintre Mavro-cordatesti, cari adusesera si päna atunci destule cdrti ro-!Muesli, din Principatul vecin, se publicd o foarte bundPsaltire româneascd, sau, cum zice Duca, emoldoveneascdv,scoasä nu numai din g,receste, ci si din ajidovestev, si in-zestrath cu note, despre aistoria numelor jidovestiD si cuepashaliiv. In anul urmator, o carte de slujbä, CatavasierutarumanescD, apare, dar nu de supt aceleasi teascuri, ci laRAdduti, unde Vladica Varlaam Meuse o tipografie, cu unmeter din Brasov, Grigorie Stan in Brasov tipdrise das-cdlul Petcu §oanul si cel d'intaiu Calendariu românesc,dupà unul slavon , cu un chlugh'r din Neamt si un mireandin Iasi, pe langd alti a drugariD si apilcariD si un aposlus-nic). Urmeazd Ceaslovul din 1745 al lui Varlaam..5i epis-copul ce vine dupä. Varlaam lucreazd pentru aceastd rds-pändire a cdrtilor bisericesti, dând, in acelasi an 1745, celed'intaiu Liturghii românesti care au Azut lumina In Moldova.

In acest timp, Duca, dela care avem si versuri pentru anuntä domneascd la 1.749 2, tipdreste si mai departe pentruMitropolit. Sinopsis din 1714 apare din ncu, româneste, la1747, in acelasi an cu un Triod dat apre limba moiclove-neascd, spre desdvArsita intäleagere si urmata folosinta ldcui-toriloruD. Pentru Mitropolitul Iacov insusi el incepe apoi,dupd aceastä necompletd publicare de ctirti bisericesti, unnou sir de tipdrituri, pornind, la 4750, cu un Canon alSf. Spiridon, In vederea bisericii ea acest hram pe careConstantin-Vodd Racovitä o incepeä In Iasi pentru aceastäarticica db, cheltuielile Constantin Razul Vornicul si unin tdiu Ceaslov moldovenesc. Traducerile acestea se poatesti le fi facut dasedlul Iosif dela scoala slavond 3.

1 Bibl. Rom., II, p. 48, no. 207.2 Ziarul Patriotic& n-1 din 22 Februar 4907.8 V. gi mai sus.

NOUALE TIPARITURI MIINTENE 417

Cdrtile iesite in Domnia lui Constantin Mavrocordat)si acelasi lucru se poate spune despre toate cdrtile cuprinseIn aceastä. epocd, nu erau menite numai preotilor munteni,ci se indreptau intregii Romhnimi : sAnt fdcute, spune unscriitor de prefata, aca sa creasca si sa sä latasca cu-vântulu Sfintei Scripturi, nu numai in tara Mariei Tale,.ci in toate ferile §i Tinuturile ce vorbesca inu timba ru-nutneascd1. i mai cetim : (Ca oarece faclie fiindu, nupusa suptu acoperemhntu, ci in sfeasnicu si, luminAndu, nunumai celoru dinu casd, adecd, dinti Tara Mariei Tale, ciluturoru celorit ce vorbescit in timba runutneasca».

Dela tipariturile din veacul al XVIl-lea nu se vorbiseasà. Pe langh un mare folos literar de unificare a limhii,cdci peind la publicatiile moldovenesti incepute in 1743 togaRonihnimea a intrebuintat in bisericd numai aceste dirtirhanicene si bucurestene, se chstigà astfel si un altul. Dacaprefacerea de dogma din Ardeal rupsese leghturile ierarhice,.cu atâtea silinti dobandite, cartea bisericeascd, menitä sdstrabatd once granitd politich, duchnd identitatea de cre-ilintä si de datinti pe lAnga identitatea de graiu si gralie,claeleh neamului nostru de pretutindeni, in alta forma re-ligioasd, unitatea fireascd si legitimd de care el are nevoie.

PARTEA A V-a.

iMPREJURARI ARDELENE DE LUPT-A

IMPOTRIVA UNIRII.

CAP. I.

Vlädica loan Inochentie Clein.

mijlocul de viatti-Impreunä. sufletul a Români-lor, pc pare-1 alchtuiau aceleasi cärti bisericesti, a fostpierdut 1110. In urma unei miscari chtre vechea ortodoxiedin partea Ardelenilor, la cari aceastä miscare fusese tre-zità tormai prin nedontenita intrebuintare a chrtilor din(rara», prin deasa hirotonire de preoti dincoace de munti,prin sluboda chlhtorie a chlughrilor dela mändstirile oltene

muntene la mAndstirile ce se mai pästrau Incá in Ardeal,multe, desl mici, pu t,in locuite i eu venituri neinsemnate,prin cilrtile de iertare ale Patriarhilor ce se salasluiau

trecator In Bucuresti si Iasi, ale episcopilor chlatori, caacel de Polyane 1, ha ciliar ale egumenilor dela Atos 2, si,nu mai putin, prin phstrarea in Maramurhs a unui episcoportodox, stintit In Moldova, cu bate ofertele de Unire pecare le l'Acuse Seraiiin de Petrova 8.

Aliscarea ajunse Cu putinth prin eriza ce se puteh asteptiIn noua Biserich unja a Românilor, eriza pe care trebuiäs'o provoace cererea, oricat de tArzie, a drepturiloregalitate cii alte anatiip, de mult recunoscute, care fuseseràfaghduite VIAdichi i protopopilor dela inceputul veacului,

Stud i doc., XII, p. 25, no. xxxvi : cf. p. 35, no. Lxvr.2 Scrisoare a celui din Cbilandar cAtre Sibiieni, ibid., pp. 19-20, no.

XXVI; cf. p. 32, no. Lv.3 lb:d., p. 284 si urm.


In schimb pentru primirea, strAinh de once dezbateri si deonce convingere noud. 01:Mata prin ele, a celor apatrupuncte» de prefacere dogmaticA, precurn pentra Ora-sirea atdtor credinciosi din sate, a unor credinciosi dinorase, asa de pretiosi prin sprijinul L darurile lor, a pa-tronatului Terii-Ronihnesti, Iti darla, unit cu mo1i, milesi pocloane.

Dupä moartea lui Patachi, a chrui mostenire a fost con-fiscad, pentru motive necunoscute, Iezuitul Adam Fitteravù griji diecesei fkgArOserie. La 17 April 1728 se orAnduiàdela Curte sinodul de alegere, pe care aveh prezidezeepiscopul catolic al Ardealului, ajutat de un Iezuit. Cei treicandidati cari se infatisard Imparatului, fura loan losif Ho-dermarschi, fost episcop rusesc al Muncaciului (1707-15)si, de un timp, retras la mOnOstire, apoi parohul unit dinFägdras, un Maghiar, si, in sfArsit, un rolar in vrhstà detreizeci si cinci de ani al rolii lui Kollonics dela Shrnbtila-

Ioan Micu din Sadu, Janga Sibiiu. Dupä moartea luiHodermarschi se imbulzirà apoi la episcopia unid, a Românilorun Grec, Macarie Musachi, cu numele de familie albanezvestit in veacul de mijloc, si un Shrb, §tefan Voinovici.Fitter eri pentru Micu, singurul RomAn dintre candidati

singurul a cArui viatà trecutd nu puteà trezi nicionuiala. La 25 Februar din anul urmator, fù numit decidela Viena acest Mica, cdruia i se cerii ea acest prilejasculte in cele duhovnicesti de primatul lingariei, tieteolog pe Muga ansul i sh pAzeasda strict aSfAnta

Nou1 episcop sau, cum se iscAlià. insusi : aepiscop-numit»,nu erh mticar cdluggr, ci un simpla ro-lar bOträn careddded sperante. Trebuia crescut in toatä foro% pentrudemnitatea nouä ce i se dhduse, ca sing,urului .dintre Ro-rahni care l'acuse studii mai limite de teologie, fie si numai

Nilles, p. 497 si urm. ; cf., in toate, Bunea, Episcopul loun Ino-cenfiu Klein, Blaj, 4900.

VIADIC1 LOAN INOCHENTIE RUIN 123

la SAmbata-Mare. Mdntuind Intàiu coala, el trecit la ind-ndstirea Sf. Nicolae din Muncaciu, mandstire unità, si dupdlcdtd.và vreme, episcopul Ghenadie Bizantie, care izbutl un,timp sà inlAture pe VIddica rominesc neunit i nerecunoscutde Guvern Dosofteiu, puind In locu-i peste Romana de acolope fratele fostului episcop Hodermarschi, Procopie 1, II stintidca Inochentie episcop de n'Oras, la 25 Octombre 1730, dupdce Papa se Invoise a recunoaste pe acest candidat de sigur-putin obisnuit 2. Impäratul II t'Acuse Ind din Septembre1729 baron al Imperiului, ca i episcopul catolic al Ardea-lului ; aved drept stí ieà parte la lucrärile dietei ardelene.Afaceri ale diecezei si marea afacere a neamului, creareaunei nona situatii politice pentru ansul, ca rdsplatd aUnirii, II tinurd. la Curte pAnd In 1722. Apdril In diecesdnumai ca s'A tie sinodul din acest an, care a fost i unuldin cele din urmä ale Bisericii unite, del, dupd sfaturileteologului, acest asezämAnt vechiu se sldbl, flind Inlocuitcu Incetul In bate, dupd moda catolicilor i dupd exempluldat si de Patachi, cu un conzistoriu permanent de doispre-zece protopopi, alesi Mata pentru totdeauna4,si ca EA In-cerce recunoasterea sa de chtre inddrä.tnicii schismatici dinBrasov, cari insà nu voiau sä tie de alt episcop decat decel pravoslavnic al Rdmnicului 5

Vdzand cd o comisiune numità, dupa cererea sa, de Gu-vern pentru a lud In ccrcetare Ingustdrile de venituritdgdduirile de dreptate ce se faceau, lnpotriva diplomelordate In anii Unirii, clerului romdnesc alipit la religia cato-lid, nu face niciun spor 6, Micu-Klein cdci diploma debaronat li schimbase numele, si rie acum Inainte el nu se

V. Studii fi doc., XII, p. [AV.2 Nilles, p. 503 si urrn.3 Bunea, o. c., p. 9.4 Mold ovan, Acte sinodati, IL, p. 96; Nilles, p. 520 si urm. Un ak

doilea sinod se tine In 1739; Bunea, o. c., pp. 19-20. Al treilea la 1742,.Acte sinodati. Un al patrulea la 1744 ; v. mai departe.

5 Stinghe, Doc., I, pp. 160-1.Nilles, p. 512 s't urm.

124 ISTORIA BISERICII ROILINEVI

mai iscall altfel decät cu acest ciudat nume nemtec,--el merse nou la Viena ca sii sttiruie pentru multa.mireWcuveriita clerului sdu, dar, in acelasi timf), si pentru drep-'turile intregului su ne'am rontanesc, pe care-1 proclama'acel mai vecbiui in tara, de pe vremea lui Traian incastapan pe acele locuri ce s'au dat mai tarziu ca afundusregius), mosie crdiasca, Sasilor 1. Ralpingerea cererilor salede 6 a doua comisiune nu-1 facii sa-si piardd nadejdea, ci,'fara sa tie in seamh cat de mult avea nevoie Viena de pri-vilegiaii i cat de putin de bietii Romani, asade multi, dar asa de saraci, asá de neluminati i lipsiti deerice constiintà a drepturilor si a chemarii lor, el urmä simai departe la usa Consiliilor imparätesti plangeri care Incurdnd trebuiau sa culmineze in cererea fatish de a se facedin Romani, incorporati constitutional de mult, prin diplomaimphrateasca, a patra natie a terii, cu aceleasi drepturi deamestec in Guvern ca si celelalte, mai putin numeroase,mai noua, mai lipsite de credinta, i mai ales &Unte in erezialuterana, calvind, unitara.2. Dieta intreaga so ridicd In pi-cioare de dona. ori, In 4736 si In 4737, pentru a protestaimpotriva obrázniciei rara margeni, a cutezantei neingti-duite din partea Valabilor si a Vladicai lor, fie si sprijinitde Curte. Abia. in 4738 se dadii 'un raspuns la plangerilelui Klein, si acela asa incat Romanii nu-1 puturd prim13.

Cand, dupä doi ani, in locul unui Imparat puternic sibiruitor, stäpanind in liniste i cu autoritate, Ungaria ayaIn frunte o principesh Variara, fard experientd, amenin-

NToties fata natio prae ceteris in TransilVania constitutis non modolonge antiquissima, verum etiam numerosissimas ; Nilles, p. 519. «Nosenim, tempore Traiani, adhuc antequam natio saxonica Transilvaniamintrasset, in terra illa regia haeredem egimus integrasque possessioneset pagos usqueduna possidemus, licet millenis miseriis et variis oneribus,uipote a potentioribus, oppressi... "Veri haeredes in terra seu fundo regiosumiso ; ibid., p. 528.

2 V. Nilles, p. 549.8 V. capitalul respectiv din Bunea.

VLÀDICA MAN INOCHENTIE CLEIN 125

tatd din toate partite cu armele de vecini cari se invoisegde mult pentru a-si impart). patrimoniul Ilabsburgilor, si-tuatia se Will pentru episcopul romanesc, care ajunsese,din cap al unei minoritati despartite de datina, condud-torul firesc, luptatorul chemat pentru viitorul, pentru dem-nitatea si cinstea unui neam intreg. Dupa ce Viau un nousinod de obste, la 174'2, pentru recunoasterea teologuluiBalogh, de curand numit, episcopul trebul sa lase iarasidieceza in seama vicariului, avicardsuluip din Juc si a celuidin Bia, pentru a deschide din nou lupta la Viena, undenu erau urechi pentru cereri asà de drepte, dar cu totulrevolutionare si putand avei urmarile cele mai primej-dioase pentru interesele austriace. tiA patra natie) si usu-rarea sarcinilor iobagimii romanesti, lasandu-i-se slobode-cinci zile din sAptamand pentru lucrul sau, introducerea indietà a notariului, a celor doi vicari, a teologului, numireaepiscoptflui ca sfetnic imparatesc, cum fusese doar si Ata-nasie, figurau in programul lui Klein 1. 0,nouä raspingereera de asteptat, si ea venl. Data aceasta, se tdgadul si di-ploma leopoldind din 1701. Romanii cdpdtard doar cevascutiri pentru preoti si. dreptul de a inaintà in dregatorli.Episcopului insa Cancelaria-i dAdA sfatul sa-si numeascäun agent la Viena si, In loe sa mai supere Gurtea cu cererizadarnice, sd-si caute de diecesa lui, in care cdpdtase, dela1735 ind, in locul Fagdrasului si Gherlei, Blajul, vechiudomeniu al principilor ardeleni, cu indatorirea de a faceo scoald si o tipografie, care nu functionau ind.2.

Guvernul impdrAtesc pdrasia deci pe Inochentie si petoti ai sdi in seama dietei ardelene, si aceasta, ca in 1744,fact' sd se audd strigite de manie impotriva (Valahilory (man-diti la vesnica lipsa de drepturi, la vesnica robie si umilintl

Omul care crezuse In dreptatea ce se afla totdeauna laViena, de unde n'o pOate smulge nimeni, era acum zdrobit

1 Bunea, p. 65 si urm.2 Nilles, pp. 529, 533 §i urm.; Hurmuzaki, VI, p. 569 §i urm.

126 ISTORIA BISERICII ROMANRSTI

de infrângere. Odata ce Unirea nu putea aduce inaltareaprestigiului Scaunului eau si dezrobirea poporului roma-nesc, pe care ravnise sa-1 capete intreg pentru Biserica sa,

din Maramuras, unde se ilia la cearta cu Bizantierefuza sfintirea urmasului acestuia, Blajovschi, pentru chnu voià sh vie la dânsul ca la un Mitropolit al sä.0 1, panaJa Brasov, unde crezuse prin infdtisarea lui sà poatà castigàpe negustorii din Scheiu 2 --, el incepu sh se indoiascanevoia teologului strain ce-i stated in coasta si de alteinoiri, pana ajunse sä deplanga poate scaderea rostului Bi-sericii sale, care fusese Mitropolie odata 8

O miscare se porni pentru ortodoxia pärintilor, a buni-Jor i strabunilor, i Vlhdica fù *At, poate chiar de ateologmsi de altii din preajma sa, ca are un amestec inteinsa, caduph latineasca lui muncita vreà s fach a se auzl la Vienaglasul românesc aspru al multimilor inthratate. Fù chematsh se indreptäteasca, si, dupa ce arunca, in soborul extra-ordinar din Iunie '1744, vorbe grele, care furâ indata cu-lese, Inochentie pornl, dar nu numai la Ymparatul, ci in-data dela Viena la Papa. De aici se apara, se ruga, starul,pretinse ; de aici excomunica el, la '1746, pe teologul iezuit,In care vedea pe incephtorul nenorocirii i pribegirii sale,pe uneltitorul dibaciu al unei catolicizäri depline a Roma-nilor, pe intrigantul cu douà fete care lucreaza pentru a nule se da nimic pana nu vor phrhsi cea mai de pe urma amin-tire a ritului stramosesc4. Apoi afurisenia cazii asupra vi-cariului, a cucernicului vicariu, aspru la posturi, in care&rhea legume cu uleiu de in, &supra luminatului vicariuPetru Pavel Aaron (25 August '1747); pe când in urmalui Ardealul se aprindea de räscoalti, asupra chreia sutiavantul vechilor suferinte i patimi, Inochentie, sfätuit

Studii tti doc., XII, p. 'ay. Blajovschi se sling in vechea mAnAstireunitlt dela Uniev, unde se tipAriserit artile lui Dosofteiu al Moldovei.

2 Stinghe, ht., besearecei $cheailor, p. 116 §i urm.Nilles, p. 592.

.4 Sate ?i preoji, pp. 240-1.

RiSCOALA IMPOTRIVA UNIRII 127

clericii din Roma, si bolnav de suparare, *Asia, In Maiu4751, demnitatea episcopala, pentru a face, °data cu des-partirea lui definitivä de eparhie, pacea bisericeasca Intr'Insa.Acolo la Roma se stanse el tarziu, la 23 Septembre 17681.

CAP. II.

Rascoala Impotriva Unirii.

Ortodoxia romaneasca din Principate nu avea aplecari sprelupta, tinuta fiind In frau si de frica Domnului efanariob,care nu dorià nimic mai putin deck sa supere pe Lupa-ratul vecin. Maramurasanul orb care statea ascuns In ma-nastirea Uglea 2, erà bucuros zä nu fie Inchis In vre-onastire, cum cereau dusmanii, si egumenii Putnei,pastrau legaturile cu metohul lor din. Moiseiu i cereause respecte acolo ortodoxia, precum aaicea, In tara noastraa Moldovii, sant manastiri si biserici, si au pace, de-si tintogá randuiala i dogmele Apusulub 2, nu erau catusi deputia primejdiosi. Sarbii, desl se aflau in cuprinsul mo-narhiei chiar, erau mai neastampärati si gata de razboiu-pentru desfiintarea Unirii. Inca mai de mult, un episcopde Crusedol, din partile Imparkesti prin urmare, Nicanor.Melentievici, razbatù pana la Brasov, unde facii unpreot, pe care negustorii nu-1 puteau face la Rknnic, deoare ce locul de episcop era slobod acolo*. Episcopatul

aioanopolschiD, se Intarise bine, sprijinit fiind de

1 Cf. i G. Bogdan-DuicA, Procesul episcopului Clain.2 Studii ;i doc.. XII, p. uy.

lbid., p. 237, no. :u. Cf. culegerea de inscriptii i insemnAri ad luBArlea, in Studii fi doc.

4 Stinghe, 1st. besearecei ?cheailor, pp. 131-2 0 urm.; Hermana, Dasalte und neue Kronstadt, I, p. 193 0 urm.; Stinghe, Doc., I, pp. 173

urm., 188 rji urm.

128 ISTORIA BISERIOII ROMANE$TI

toata organizarea militara a Särbilor, de aober-capitanD, deachpitanilD i ofiterii aCrainei», margenii incredintate pazeilor. La 1724, Vlädioa Sofronie de Ravanita, care stateä InAtad si numià duph acest oras mai mare dieceza lui, izbu-tise a capátà pe protopopul din Chbesti si pe preotii dincinsprezece sate ; el cherna si pe protopopul din Beius, caretrimesese sol de supunere, pentru a-1 poftl la Arad, cu doiapreoti alesi) i doi aoameni dintre mireani, spre a primlsinghelie i numire dela un arhiereu al acredintei celeipravoslavnice a Besearecii Rdshritului, a TerusalimuluiD, aldegii crestinestil 1. VIddica särbesc linistià pe acei caridoriau de dänsul, spuindu-le, prin scrisori rornhnesti bineserse de duhovnicul Arsenie, ch el nu cere altä dajdie,la sate si preoti, deck cea obisnuith si de inaintasii sai2.Protopopul Bihorului priml sh se Intoarch la legea veche,de care se tineau acum i alte sate 8 la 1731 Mitropo-litul Vichentie de Migrad, allator la Viena, pentru aconfir-matiel), puteà cere, in calitatea lui de apravoslavnic Mitro-polit al Beligradului si a tot crestinescului norod ce sh atasupt stäpAnirea Marirei Impárhtesti arhiepiscopceia ce trebuiä sh-i inalte autoritatea In ochii Romänilor,superior al eparhiei romänesti h Rämnicului,cereà ajutorkinesc dela credinciosii shi din a orasul de Dumnezeu phzitMarele-Varad [Oradea-Mare] si in varmeghiul biharschip, a decuränd inträti In sta-ulul oilor adevhrate14. Vichentie, pechic' av eä Scaunul Timisoarei í Lipovei, dhduse sh-i facao chrticich de invhtaturi crestinesti asupra Sfintelor Taine,care apätù numai la 1765, In Iasi 6. Episcopul de atunci al

Isaia, nu-si ziceà numai i de Arad, ci adhugià latitlurile sale si pe acela al Oradei, puind-o chiar In rändul

Studd t?i doc., IV, pp. 80-1, no. LXNV.2 lbt 1., pp. 81-2, no. Lxxvr.B .Ardeleanu, II, p. 24.4 Studti fi doc., IV, pp. 83-4, no. LVCIX.

ir, PP. 164-6, no. 343.5 Studii §i doc., XI11, pp. 8-9, no. 8; Bibl. Rom.,

intaiu 1, cu toate ch. In acest oras sthteá, Inch dela sfarsitulveacului trecut, un episcop catolic, care luptá din rhsputeripentru a VI-lei In ascultare si pe Románii din provincia sa 6,cu toate ch, In sfársit, de Camillis, apostolul Unirii, izbutise achpatà adeziunea preotilor din jurul orasului si din tot 13i-horul 9. Nici intoarcerea, la 1736, catre Unire a protopopuluiGheorghe de Beius, a celui de Orade si a doi alti earhi-diaconiv nu aduse trecerea Intregului Tinut la legea Im-phrhteasch, si neo-unitii trebuira &I vadä cum supt ochiilor se aduna la Hagymád, un sobor, al preotilor ce nuvoiau sä se desfach. de Arad*: Se Incepurà aici lupte, careaduserh odath primirea cu focuri de pus* trase asupracalului shu, a episcopului pravoslavnic din Arad 9.

Cu scrisori dela Sarbi, dela Insusi Patriarhul Arsenie, seIntatish deci, In clip cand Inochentie Klein treceá prin crizahothrâtoare, un chlughr, Visarion Sarai, asihastrulv, pe caresatele românesti din jurul Dobrei, apoi din al Devei si Orlis-tiei, In sfArsit Shlistea, II primirh ca pe un Mantuitor din eresulpierzhtor de suflet al legii anemtestb. In sunete de clopotesi incunjurat de pazitori Inarmati, dintre ostasii sárbi aigranitei si dintre terani, el trecii In voie dintr'un loc inaltul, vorbind, intro multe altele, cu si, mai ales, fhrhrost, de drumul greu la Ierusalim pe care-1 face, la Ieru-salimul credintei celei sigure si drepte. Purtá icoaneprinse de comanac si spuneà eh adesea Maica Domnului ise aratá pentru a-i da InvAtAturi si a-i face proorocli 6. Gu-vernul se insphimânth de urmhrile pe care putea sh le alb&propaganda lui, si Sarbul, care vorbid insh foarte bine ro"-mâneste, oprit de a merge mai departe, perl de supt ochii

I kid., p. 84, no. Luca.2 Ardeleanu, II, pp. 21-2.8 Ibid.4 Nilles, pp. 525-6. no. iv.5 Ardeleanu, II, p. 25.8 Nilles, p. 558 §i. urm.

RISCOALA IMPoTRIVA PNIRII 129

130 !ROMA BISERICII ROMANEM

acelor cari crezusera ea prin el isi vor curatl sufletele devina cea grea ce facuserä ascultand pe preotii uniti si fiindde fata la slujba lor 1.

Dar miscarea pornise acum, si nu se putea oprl asa delesne ea drumul spre Ierusalim al calugarului sarbesc. Inca.din 1,741, negustorii sibiieni nu voiau EA stie de preotii dinBungardul vecin, cari se plang episcopului Inocbentie : (curoam fi spurcati, asa ne tin, pentru cä santem uniiatip ; faceausfestanie dupa ei si apoi liturghie, In acest lacas pe care-1 cre-deau profanat 2 Efemeriul, preotul companiei grecesti, dinSibiiu era un &Mugar din Atos, care aducea din Tarà-Roma-neaseä deosebite carti eschismatice) si erà socotit ca. lntetesteJumea impotriva Unirii 8. Salistenii vecini erau priviti ca apa-eitorii cei mai Indarjiti ai ortodoxiei 4, si calugärii dela Por-cesti, la vama, dela Arpasul rágardsan, dela Scoreiu santparati ca uneltitori primejdiosi4. Si In alte locuri, starea despirit va fi tot aceia,i.

Plecarea lui Inochentie dadii astfel semnul unei adevaraterascoale Cu caracter religios. Din Roma, el numise In locullui A.aron, vicariul-general inläturat pentru necredinta, peprotopopul din Balomiri, Nicolae. Acesta privia Unirea ca omasura politicä numai, care se dovedise gresita. Silit de Gu-vern sa plece, el trecù muntii, si fii primit foarte bine deGrigore-Voda Ghica, Domnul muntean, care-1 fácil egumenla marea manastire din Arges 6. Fiind aproape de hotar, elnu pierdù niciun prilej ca fra. Indemne la lupt6 pe Arde-

I V. monografia pe care d. Gh. Bogdan-DuicA a consacrat-o lui Vi-sarion; 1896. Un fals sepiscop pe Ierusalims urml apoi, venind dinMoldova; Bunea, p. 472.

2 Studii fi doc., XII, pp. 44-2, no. txxvir.8 lbid., pp. 52-3, no. xcix.4 Bunea, p. 494 §i urm.5 lbid., p. 495.8 Hurmuzaki, NI, p. 602.

RiSCOALA iMPOTRITA IINIRII 131

lenii lui, 0, pentru a lovi impotriva Unirii, el merse panh laPetersburg, la imphrhteasa Elisaveta, care tot pe acest timpWI din nou, cu cheltuiala ei, biserica Sf. Nicolae din S, chei 1,0 care, aliath a Mariei-Terezei, interveni de fapt, prin am-basadorul ei, pentru a se opri once prigonire a ortodoxilor,de aceiasi lege cu dAnsa.

Acum, In toate satele ronanesti aproape, teranii cheinaupe aepiocopul Ion, de,spre care intelegeau eh sufere, cinestie pe unde, pentru ansii. in zhdar trimese Guvernul,pentru a-i linisti, pe episcopul de Muncaciu, Olsavschi, carehi primit solemn de Iezuiti la Cluj, in cele d'intaiu ziledin anul 1746, merse la Manästur, /I salutat romaneste deun Iezuit ungur, Mai, impreunh cu protopopul si o seamade preoti, slujba Bobotezei, in sat si tinù chiar un sinodlocal 2. El prezidd mai tArziu si un sinod de obste, carecerii privilegii pentru cler 0 intoarcerea lui Klein in die-cez5.3. Tinerii Români intorsi dela Roma, unde invAtaserhcu banii diecezei, Grigorie Maior, Caliane, Cotore, nu vedeaunici ei alt mijloc de a potoll tulburArile. and cancelistiiCamerei mergeau prin sate cu asigurarea scrish a imph-chtesei eh' nu e silit nimeni la schimbarea Unirii In lege4nemteascM) ori a Neunirii In Unire4, nimeni nu voia 864crea.dh. Dach In partile Bistritei se cereà shtenilor sh jurecele patru puncte, ei treceau in Moldova, precum din par-tile Sibiiului, unde mai toate satele romanes.ti erau Irnpo-triva Unirii 5, ori ale Sa.s-Sebesului, lume,a, ingrozith de ivo-nurile ce umblau, pribegia in Tara-Româneasch6. Dach au-

1 pe langi Sate fi preofi, Stinghe, Istoria besearicei ?cheailor,I, p. 219.

s Nines, pp. 572-3; Bunea, p. 193 si urm.s Bunea, pp. 245-6; Apendicete T.4 Nilles, pp. 574-6; Sate §i preoti, pp. 245-6.s Bunea, p. 200.6 ¡bid.

132 ISTORIA BISERICII ROMANIMI

toritatea Incercà sa se amestece, gloatele Indräzniau sh lo-veasca pe cei ce luau apärarea preotului unit, pus pe fug6.1..

De o Inäbusire cu armele prin militid nu puteò. A fievorba : omul birnic era scump pe atuncea, si i se iertaumulte, chiar dacá erà numai un eValah). Catanele furä. In-cvartirate prin sate numai pentru pazä si oprirea de turbu-räri nouä. Dar oastea erà cerutà aiurea : dupg mantuirearäzboiului pentru mostenire, trecurd numai citiva ani deliniste nesigurà si apoi, la 1756, Incepa asà-numitul rkboiude septe ani. Ardealul trebuià potolit cu Incetul, fAcandu-sesi oarecare concesii, nefiind aceasta o vreme potrivitä pentruasprime.

Cad de Unire se desfäcurä acuma Brasovul si toata Taraifarsei, cea mai mare parte din satele Secuimii, care-si luauantimise dela episcopii de Roman, Sibiiul, cu satele Incunju-rätoare In frunte Silistea si Räsinarii , Tinu tul SebesuluiSäsesc, pärtile Solnocului si Dobâcei 3, unele phrti hätegane,In care preotii ascultau de egumenul-VlAdia din Silva, caremdnästire veche et-à unul din centrele revolutiei religioase 3,,anume sate din *tile Balgradului, Inräurite, de bunäseamä., de cälugärii dela Rämeti, In sfarlit granita toga,si, pe läng4 aim, cele mai multe orase, unde, prin averesi dibäcie, stäpânian Grecii din Companie. AsigurArile pecare le dAdur5. In 1750-1 teranii, supt Inräurirea conving-toare a militiei asezate prin casele lor un fel de drago-nade austriace In Ardeal, ca acelea pe care le IntrebuintäLudovic al XIV-lea, regele Franciei, impotriva calvinilorsal, aducand, nu convertirea, ci trecerea lor In Germanianu pot aveà. nicio Insemnätate ; peste putind vreme asà-zisii Intorsi la Unire Isi fäceau cruce ca groazà la vederea

1 Bunea, passim.2 Bunea, p. 203.2 Ibid., p. 217.

INTEMEIAREA EPISCOPIILOR NEUNITE IN ARDEAL 133

la vederea preotului unit si n'ar fi calcat pentru nimic inlump in biserica legii sprijinite de Carmuire 1.

CAP. III.

intemeiarea episcopiilor neunite In Ardeal si laOradea-Mare.

faca dela 1.2 Iulie 1748, pentru a nu pierde Cu totul pentrucatolicism pe Romanii din partile Orazii, Guvernul fusesesilit a le da un episcop unit anume pentru ansii, si fusesefoarte bucuros ca poate gasl pe un Macedonean care pri-mise dogma romana, pe Meletie Covaciu, care fusese maiIn urmh paroh la Dioszég; pentru a nu se alai crea o die-ceza unita a Romanilor, Meletie DI facut episcop in par-tibus, de Teght, andu-i-se numai sarcina de a administraIn aceste locuri 2. Va fi facut si el ca si Klein novitiatul Jaide calugar la Muncaciu, al eArui episcop 11 si consacra la4750 2. Se intitula adinii mila lui Dumnezeu si ScaunuluiApostolicescu arhiereu sfintei Biserici Rasaritului Orezi-Marisi alu Biharu varmedi, Grecilor, Rumanilora si Rusilor, i-proeiv 4, dar, de fapt, Inca din 1752-3 Orddenii li smulseràcea tutti mare parte din noua sa dieceza 6 j Sinesie calAtoriseCu oaste de neamul s5.u, care ajutà s'AA dea un prestigiudeosebit si o nebiruitä putere de convertire. Comisiunea tri-intliA de Curte gisi cá numai opt sate mai vreau sA stie deMelotic. Silintile lui la Viena de a-si Cápala o huna organi-zare a diecezei rgmasera zgdarnice : Intre ortodoxia cuceri-toare a Jul Sinesie si Intre bänuitorul si exclusivistul cato-

I Cf. Bunea, pp. 255-6.2 Cf. Miles. p. 603 qi urm.8 Ardeleanu, L. c.

8 Studii f i doc., XII, p. 295 no. 1.6 Ardeleanu, L. c.

134 ISTORIA BISERICII ROMANE§TI

licism al episcopului latin de Oradea-Mare nu se afla loc.pentru dansul. La moartea lui Meletie, In 1770, Roma nicinu vol sh-i deà un urmas. Se numl doar, la 5 Novembre1775, un sufragan roman al singurului episcop ce putea fiIn Orade, cel romano-catolic, i acest sufragan, Moise Dra-go, sau, fiind neme, Dragosi, din Turda, fost paroh Inorasul uncle avea acum puterea episcopalh, chphth In sfarsit,la Novembre 1777, situatia nouä de episcop unit al Orhzill;el fa sfintit de noul episcop ardelean, care venise duph Klein

duph fostul vicariu Aron, Grigore Maior, tanarul teolog-din anii 1750. Bine (lama& cu venituri,Imparhteasa-i dadisintinsul i mänosul domeniu al Beiusului episcopia ceanod ajunse cea mai bogath din cate le aveau Romanii deonce confesiune.

Inch din 175'1, anul renunthrii lui Klein, umblà printreRomani o scrisoare neiscalita, care-i indemna cearhepiscop neunit, adevarat ortodox. (Din toate satele sh mer-geli la guvernator i sit rhspundeti eh nu voiti sh avetiepiscop unit», si le se spunea anume eh, dach nu vreau s'aajungä eNemtiv, trebuie sh-si cearä un episcop dela Carlovät,vatra pravoslavniciei celei mai adevhrate. Dach strâng ungalben de fiecare sat si nu merg cu emána goalb, fie si-gun cà vor izbandl g. Poate ch scrisoarea, care vorbeste destäruinti la eusa Imparatuluh, venia. dela Trimesii la Vienaai neunitilor din Scaunele Sibiiului, Miercurii, SebesuluiShsesc, Orästiei si Dobrei, cari plecaserh la Impärätie1749 2.

Deocamdath nu putea vorba de Indestularea unei ce-reri asa de Indraznete. Dar rhzboiul, greul rdzboiu pe care-Ipurta Imphrateasa, fad' minunea de a cAphtà Romanilorneuniti un VIAdich. Inch din 1759, dupä recomandatia lui

Ardeleanu, i.c.2 Niles, pp. 601-2; Ardeleanu, t. c., pp. 401-2.3 Bunea, p. 250.

INTEMEIAREA EPISCOPIILOR NELTNITE IN ARDEAL 135

Kaunitz lnsusi, a marelui ministru austriac, se dadii grijapastoririi acestor oi ratacite unui pastor de Incredere, carenu le puteà aduce lnapoi la vechea turma, dar trebuifi sä leimpiedece de a se risipl prin vecini. Aceasta grea misiunese Incredintd Jui Dionisie Novacovici, episcopul Budei si alCanapilor Mohaciului, care ajunse astfel, nu Vlädica al Ar-dealului, ci numai Vladica. In Ardeal 1.

lnstalarea lui Dionisie, caruia nu i se puteà da macar oresedin, nici atribul venituri, ar mai fi zabovit, daca, dinsatele românesti, hotarate a-si padti à legea veche, n'ar fira.E3arit asfintiv de felul lui Visarion Sarai, pe care poporul,ce ridicase cruci In amintirea lui, la margenea drumurilorpe uncle trecuse, nu-1- uitase Inca. Astfel preotul- IoanMolnar Incepii sz) predice la un balciu, In versuri improvi-zate Iar peste pu[in, in 4760, conducerca iiuicftrii o luaun alt preot imbrricat In haine teranesti, ducand cu elfalsa carte linparateascrt apentru alungarea preotilor uniti,avand in juru-i straji si (turd dAnsul un alaiu potrivit cusfintenial. Episcopul cc! nou al unitilor, ales In 1752, fugldin Sibiiu lnaintea teranilor rasculati, cari-1 amenintaraIn Blaj a. Preotul rasculat, Sofronie, aveA fara Indoiala siel legaturi cu SArbii, si se zicea: evicartis al Stintiei Sale delaCarlovet? 4. Puterea duliovniceasca a fanaticului, care nuerit lipsit de oarecare sarlatanie naiva, ajunse asi de mareIn tot Ardealul, hick Curtea trimese, In 4761, pe gene-ralul Buccow, ca sä faca pace. La 6 April, RomAnii din Sildiuii cerurä un episcop, ori macar alipirea bisericeasca a Ar-dealului la Carlovät, nelndraznind sa pomeneasca numeleRàmnicurui, care se allá In tara strainá, da Turd», iar

Hurmuzaki, Doc., VII, pp. 49-20, no. xvIll; Fragm., H, p. 459gi urm.

2 petru Maior. let. bisericeaqa, p. 411 i urm.8 Sate fi preofi, pp. 252-3. Cf. mai ales Bunea, Petru Paul Aaron,

Blaj, 1902.4 Studii i doc., IV, pp. 86-7, no. Lxxxu.

136 ISTORIA BISERICIL BOMINE$TI

Inca din 10/2, Mart, .Sofronie stid ca s'a dat voie de viataIn ortodoxie pentru Românii In Ardeal si ca amaicav 60-rateasa a trimea si un aarhiereu pravoslavnicvi. Cueà insä,Cu acest prilej, pentru popii pravoslavnici, acele privilegiicare nu se aduceau la lndeplinire pentru preotii uniti, ailegii pe care o voia si era gata oricand sa o apere imparatia.Capäta numai asigurarea ca preotii, dändu-si portia dom-nului de pamânt, ca mai inainte, vor fi scutiti, poate, deadarea pe cap), si instiintarea ca. Budanul le-a fost dat deVladica si trel uie sä.-1 asculte. Cu o proclamatie ultima Inacest sens, cu o audienta la generalul si cu daruri din parteaacestuia, se mântuie cariera acelui care iscdlia acum numaiapopa Sofronie de rit grecesc, neunit, din Zlatna, dupa °ran-duirea bisericii Ierusalimuluig. Temându-se de urmarilefaptelor sale, el trecii. In Tara-Romaueased, la Ramnic siapoi la Argesul lui Balomir 3, pe cand anorodul) il asteptaInch' multa vreme acu dragul 4. La 14 1unie, Dionisie eraprezintat solemn la Brasov, cu militie si ospat, In bisericaSf. Nicolae, cea lnoita de Imparateasa Rusiei 5.

Inca dela 28 Decembrie 1761 avem o scrisoare catreacest nou Vladicd din partea lui Grigorie de 11.5.mnic, ur-masul lui Climent dela 8 Maiu 1749 , care episcop olteanli zice : apururea Intru aristos frate doritv, li vorbeste deadatoriia cea fr,ateasca si unirea credintii si a dragostii», deepiscopia sa, dela /mparateasa, asupra aneamului rumanescneunit läcuitori Tranzilvanieb, de «bunele tocmiril ce afacut, si-i trimete doua exemplare dinteo carte cu biogra-fiile arhiereilor si aImparatilorv sarbi, tiparita la el, InRämnic, de alt «frate» sarb, Sinesie din Arad, dusmanulcel mare al Unirii. Grigorie cere sd i se ierte hirotonisirea

1 Sate 6 preo(i, p. 254 0 urm.2 Ibid., p. 261, nota 1.3 Studii li cipe., IV, pp. 93-4, no. L X XXVII.4 ibid.i Sate 6 preofi, p. 261.

fiului unui vechiu prieten al shu din Rhsinari si &Meaastfel asigurarea cà de acum lnainte °data ce Ardealulare un episcop ortodox el nu se va mai amestecà in hi-rotonli pe acolo, al chror drept 11 are Dionisie singur 1. In1763, Grigorie mai stäruie pe langh vecinul shu pentrn unBalgrAdean care fusese si panh la arhposata intru fericireElisavet Petrovna, marea Impäräteash a toatei Rosiiap, Ni-codim 2, ajuns egumen al Bistritei 3.

Pe acel timp Guvernul, oprind ca groaznice ameninthriemigrarea peste munti, luà cele mai aspre mäsuri lmpotrivavechilor tovarhsi ai lui Sofronie, ca protopopul Simion dinMigrad, Invinuit eh a dat de veste apropiata intoarcerea tulburätorului, cu Tatari. Se Indarj1 prigonirea celor carimai aveau leghturi cu Românii de dincoace sau cu chlu-garii ale cäror mänästiri fuseserd date jos !Ara erutare,iar el, in cea mai mare parte, aruncati peste botare. Cudurere si manie cei dela RAmeti spuneau In pisania Mea-sului lor eä ed'inthi au fost zugrhvit... In zilele lui MatiiasCrai, va leatu 6879 [1486-7]» §i Insemnau pe o carte biseri-ceasch munteand, pe care stiurd sh o ascundh : acandii austricatil necredinciosii mänhstirea dela RAmeti si cea delaGeoagiu, la ani 1762, in Avgustii 23, inteo zi Shmbdth,spre perirea lorul 4. La Prislop, la Silva, mAndstire pe carePetru Pavel Aaron o ajutase si sprijinise OO. In 1759chiar eand se dAramh chiliile, izgonindu-se chlughrii,cari fug la Sibiiu, unul din ei 'Auge sfärsitul vestitelobsti, care dAduse Ardealului pe ce! d'intaiu Mitropolit, silnfiereazh in actul Unirii partea lui In adevar däunatoare :

Sil se rAsneascADe fratii din Tara-Romineaseit

din Tara Moldoveneascit,

1 Studii §i doc., IV, pp. 87-9, no. Lxxxin.2 lbid., pp. 90-1.P Sate §i preofi, p. 268, nota 2.4 Studii §i doc., XIII, pp. 158-9, no. 10.

1NTEMEIAREA ,EPISCOPIILOR NEDNITE IN ARDEAL 137

frati cari, din nenorocire, nu sant destul de tari ca saopreasca asemenea jafuri profane :

Am asteptat sA vie de peste munte,Fili mei romini, sà ne ajute,Dar leara lor erà cotropitA,De Turci i de Greci jAfuiti 1

CAP. IV.

Noua tipografie a Bisericii unite.

Se poruncise i oprirea totalä a cartilor românesti deslujba. In sfarsit tipografia, gat de mult timp asteptatapregatitä, se orandul la Blaj, In randul intaiu pentru capreotimea unita sa nu mai trebuiasca a alergi la tipari-turile pline de eresuri si Insufletite de spiritul shismei aleVIddicilor nostri. La 1747 Inca, tipografla putea sá lucrezerIn manastirea Sf. Troite, si un meter muntean, DimitriePandovici, dadea In tipar porunca prin care se opriau baniiturcesti a. La 1750 se publica aici (Floarea Adevaruluil,carte de polemica adunata de Insusi episcopul i calugarii,din jurul sau, pentru a lovl In dusmanii dogmei i ai Bi-sericii sale, parând totusi ca propovaduieste numai (pace&

dragostea de obste» 8. La 1753, tot pentru luminareacredinciosilor, Aaron tiparia un Catehism, care iesia dinnou supt titlul de Inveifeiturei cre§tineascet la 1756, iar in1757 si latineste, cu dedicatii catre mari dregatori influentiai Ardealului. In acelasi an 1753 se dadeà i cea d'intain cartede slujba, Strastnicul, care nu fusese tiparita inca dincoace

1st. lit. rom. in secolul al XV111-lea, II, pp. 458-64. Pentru dis-trugerea mAnistirilor, Bunea, o. ult. cit. Pentru a eelor din PloscaGioagiu, care aveau i coli, v. Sate fi preoli, p. 274.

2 Studii i doc., XII, p. 46, no. xci.Bibl. Rom., II, p. in. E pomenitA si in plingerea cAlugArului

din Prislop ; Buciumul, I.

138 ISTORIA BISERICTI ROMINEgi

(reeditat la 1773). Liturghiile blajene sant din 1756 (Mil--01.U, cu adaus, la 1775), iar Molituenicul, lucrat, de un.fugar din Oltenia, Ioan Ramniceanul, din 1757. Acaftistuldin 1763 (reeditat la 1774), Psaltirea, din 1764 (noult rditiela 1780), Evanghelia, din 1765 (retiparita la 1776); Polus-tatrul iese a patra °ara In 1773. 0 ciudata Cazanie culitem latine si ortografie ungureasca, tradusa pentru (con-siliaritan Margareta Tomeian i tiparita de David Birò Pia-ristul, e din 1769 1 Atanasie Rednic, urmasul, dela 1764, allui Aaron, aveà la lndamand pe Sandu Ierimia tipografulvean si pe Petru Pupovici Ramniceanul. Urmeazul Orolo-ghiul din '1766 (a cincea editie, 1778), Apostolul din 1767, Ca-tavasierul din 1769 (retiparit la 1777). Tocmai la capat:apare Octoihul din 1770. Triodul nu s'a dat.

La 1777 Grigorie Maior, episcop din 1772, publica Arhiera-ticon, tradus din greceste, (si ujba arhiereascb, Inteo cart ideade 44 de pagini,noutate Intre ca.rtile de slujba ale Românilor.Un Sibiian, Petru, lucrà In 1759 la Pdstoriceasca datorie, o en-ciclica a episcopului, In cuprins lusa de '159 de pagini, pe careo Intregia, la 1760, el Insu;i, prin Pastoriceasca poslanie sanDogmatica inväteiturd, razimatä pe cunoasterea unui mare-numar din cartile slinte i bisericesti, tiparite mai de multale Românilor ; iar Cotore, acum vicarius), prin Cartea,pastorald din acelasi an. Pe aceasta cale se urmeaza si maideparte 2, dandu-se la 1761, In latineste si româneste, (Ade-varata mangaiere) (Epistola consolatoria), iar la 1762, iarasiIn cele dona limbi, o scriere a episcopului despre eSaboruldela Florentiia), al vechii Uniri din 1439, iar operele lufIoan Damaschin privit ca sprijinitor al dogmei catoliceiese la 1763, numai In limba latina. Seria se inchide atunciniciunul dintre episcopii urmatori nu mai dau asemenea

Cf. Bibl. Rom., 11, pp. 494-2. RetipArire, Buda, 4799.2 Pentru o inchinare latintt a tipografilor atre episcop, v. Studit

doc., XII, pp. 10-1; Bibl. Rom., II, pp. 153-4.

NOCA TIPOGRAFIE A BISKRICIT IMITE 139'

opere de teologie si invatOturà lnaltäT, panti la Vlidica Bob,ln 1784.

Cum se vede, pentru lucrul cartilor liturgice, cu ajutorulmesterilor de tipogralie dela noi din taril si pe temeiul

facute de Damaschin al Ramnioului, i-a trebuit,noii Biserici unite nu mai putin de dolikeci de ani, in treiepiscopate ce se urmeazä. Gehl ce pornise Aaron, Intemeie-torul mAnastirii Sf. Treime, Fd manästirii sale proprii, n.1scolii de preotie i pentrn popor, al scolilor mai inalte In1754 2, fit continuat de Rednic i mantuit abià de GrigorieMaior. Certele ce izbucnirO dupai moartea lui Aaron, candunii yoiau pe Klein, adus Inapoi din Roma, iar altii peMajor, cu care alesul Rednic avù necontenit de lucru, ne-Intelegerea vesnica a acestnia al doilea A.tanasiecu cd-Jugärii-canonici din mandstirea sa, retragerea Jui, silitä.Guvern, In 1782, rivalitatea Intre Scaunul din Blaj si ce!din Oradea, uncle nici Dragosi, nici urmasul säu, fostul vi-cariu ardelean Ignatie Darabant (dela 1788), nu ajutarä nicila intarirea Unirii, nici la inzestrarea Bisericii unite, carese feria de once atingere a sbismaticilor din Principate, cucArtile trebuitoare slujbei. ['and la ispravirea ocesteilntregi, clericii ardeleni uniti trebuirà sä se indrepte tot laobilnuitele tipärituri inuntene, °rick de mutt le-ar fi opritCarmuirea. Le intalnim pe acestea tot ma de adesea In bi-sericile de peste munti, ha chiar mai adesea deck editiilebläjene incuviintate de Iliadic:1 i cicei mani i cercetatede aproape,In ce priveste dogma, de teologal care se pristrä. Inpreajma episcopilor pana la desflintarea Ordinului Iezuitilor.

Cat priveste pe Novacovici, un episcop ca, el, necunos-ator de limbl, de tard, de oameni, dezgustat de o situatieza.re-1 fäceà sä. rezideze Inteo chsutä teräneasca din ROsi-

Searte ritspunsui despre Uhire, hi 4780; Bib/. Rom., II, p.RO. 431.

2 1st. lit. rom., II, p. 69.

140 ISTORIA BISERIOII ROMANESTI

NOUA TIPOGRAFIE A BISKRICII UNITS 141

nari 1, ad primeasch jignirile lui Aron unitul i sd-si auda,fiind Sdrb, Raf, porecle ca acelea de rap i tratoiu) ; un Otflbdtrin i bolnav, lipsit de autoritate, Ingrozit de balul moralal unui cler ce se tined de b5.tdi i petreceri, si de furia cefaced sd se ciocneascd necontenit neunitii shi, cari-i cereauscutul, i unitii, pe cari din porunca Guvernului erà datorsa-i crute, 85.-i curteneascd i linguseascd, n'avei rAgaznici bani, niei voie, i nici priceperea 86 lucreze cdrti. Se-cretariul säu cel d'intdiu a fost Vasile Miroliub, SArb care stiàromaneste, i aducei cdrtile din Ramnic, desi nu le platid 2;urmasul lui e acum Brasoveanul Dimitrie Eustatievici.E fiul preotului Eustatie dela Brasov a, scriitor, crescut inChiev, In cea mai stricta ortodoxie, traducdtorul tIndrep-tdrii pAchtosuluil, care se tipdri cu cheltuiala episcopului deTimisoara, i pentru credinciosii din dieceza aceluia, la lasi ;avem dela acest harnic prelucrätor o sumä de lucrdri de ca-racter religios i moral, «Economia lui Florin cel mare), oparte din Analele lui Baronius, thlmäcite de preotul braso-veau Stefan, «Izvoadele pentru lucruri de obste si de chilin,In scrisori de multe chipuril. E si alcAtuitorul unei gra-matice romanesti, ceru t5. de Constantin Mavrocordat, Do mnulmuntean ; e apoi indemndtorul unui Rada Tempea, unui RadaDuma si altor daschli si carturari bisericesti ai Brasovului.A stat toed via ta lui In cele mai stranse leghturi cu Rusia,In care el Inv5.tase scoala lui Petru Movild, (Academia Mc-ghild-Zoborostiandl, 1 cu Tara-Rom5.neascd, de unde vor fiintrat slobode toate cartile Vedem pe daschlul din Bal-grad, Ion, mergAnd peste hotar, dupä cdrti, la Munteni, In17635, pe preotul Isaia din Apoldul-Mi, fdcand acelasi drumpentru acelasi scop, pe tipograful Dimitrie Ldc5.tus, un Ar-delean, viind din Bucuresti cu Evanghelii, Molitvenice, Ca-

V. Neamul romdnesc in Ardeal ;I Tura-Ungureascd, p. 1.81.2 Studii 6 doc.,1V, p.91, no. Lxxx.v.3 V. Bra§ovul 6 Rominii, tabla.

1st., lit., rom., II, p. 271 i urm.; Brapeul i Romdnii, p. 318.6 Studii f i doc., IV, pp. 93-4, no. Lxxxint.

142 ISTORIA BISERICII ROMANISTI

tavasiere, Ceasloave, ha chiar cu exemplare din noua editieromâneascA a lui Simion de Tesalonic, pentru desfacere

Cu toate cá Sarbit dela Carlovit si cei dela Arad rivniauIncti la Biserica neunita din Ardeal, viind episcopii lor 'Anala Hälmagiu pentru a smoml, cu toate cä impartiau antimiseale e vicariusului» lor Sofronie 2, care se atli. in 1769 UnaBusii ce intraserá in Bucuresti ,si mai träl inc6 paná dupá4774 8,Ardealul l'Amase alipit, in ceia ce priveste pe Ne-uniti, de episcopia. sárbeascá. a Budei, i, dupä moartea luiDionisie Novacovici, alt Sárb, Ghedeon Nichitici, Juä, la1783, si grija satelor ardelene ce se tineau de ortodoxie

bunä parte dintre preoti, i acel din Migrad 4, sesfintesc i supt acesta in Tara-Románeascä. i supt el, capana atunci, supt lnaintasul säu, bisericile intrebuintaumai departe cártile iesite de supt teasctuile din Ramnic,Bucuresti si Iasi.

l'Ana la inceperea unei ere nona in viata bisericeascá aRománilor, cátre sfärsitul veacului, prin miscarea de indrep-tare a Putnenilor, prin marea miscare de inoire a Paisie-nilor, prin mantuitoarea ráspändire a ideilor din scoala ar-deleand, aceste cärti reprezintä partea cea mai intere-sana dm cele ce se cuprind in viata deosebitelor Bisericice au in seama lor grija duhovniceascá a neamului.

1 Sate i preofi, p. 267 qi nota 2.2 lbid., p. 274 ti urm.

Gen. Cant., pp. 460, 477; Hermann, 1. c., p. 257 i urm.; Sate fipreofi, pp. 282-3.

Studii #i doc., %HL p. 33.

PAR TEA A VI-a.=..

BISERICA DIN PRINCIPATE

IN

ERA RXZBOAIELOR RUSO-TURCESTI.

CAP. 1.

Biserica munteana in epoca Mitropolitului Grigorie.

In ce priveste Biserica principatului muntean, ea nu sedezvoltä in alta privintà decat in a publicatiilor. In Bucu-resti, Mitropolitul Neofit, care a scris un tratat despre mi-ruire catre Constantin-Vodd Mavrocordat si a redactat vizi-tatiile sale pastorale din 1746-7, ultima In grecestel,mantuie In liniste pastoria i lata ca urmas al sau pe altGrec, Filaret 2. Numai la 28 Iulie 1760, un Roman, Gri-gorie, fost eclesiarh al Mitropoliei i episcop al Mirelor (In1740), iea Scaunul Ungrovlahiei, om fara multa cärtu-rarie, del instalase la scoala greceasca impreuna cu Da-ponte 3, dar cuminte i evlavios 4. Avù si o parte in viata po-litica a terii, dar numai ca membru tara Insemnatate alDivanurilor, fie cá se ducd. In Rusia ca cererile boierimii

clerului, In 1770, ori ca mergea in Ardeal sa ceará a setrimete lnapoi la tata' lor beizadelele fugare 5. Era un omde moravuri bune si simple : Ii placeau cronicile i, spune

Bis. ort., II-III, XIV, p. 654 si urm.; 748 si urm.; Papadopulos-Kerameus, gap. Bi6X., IV, p. 89.

2 Rev. teol., EI, p. 373 ; Bis. ort., XV, pp. 263-1.5 Erbiceanu, Cron. greci, p. 143.4 Sulzer, III, p. 500: cein ungelehrter, sehr alter, aber ehrwùrdiger

Prälatc.5 VAcArescu, in Papiu, Temar, II, p. 288; Hurmuzaki, Doc., VII, pp.

3434, no. 200: Fragmente, V, p. 446 0. urm.

la 1785, eclisiarhul &Mi, da masa, In loe de vorbe, poftiiicetaniez 1

Inceputä. Inteun räzboiu, armuirea lui Grigorie se luan-tuie in altul. La sese ceasuri de seara din 18 Septembre1.787 2, el se stänge, si, in ziva de 9 Octombre, Cozma deBuzäu, arhiereu de moda veche 3, 11 iei locul, prin alegeresi cu obisnuita Intdrire din partea Patriarhului de Constan-tinopol. In cursul unui al treilea räzboiu, Cozma moare, la12-3 Septembre 1792 4: si, la 23 din aceiasi lung, Filaret,de Mire 8, apoi de 11.5.mnic, vicariu al Ungrovlahiei In 47756,om sfânt, care cereä lumii sh cânte acatavasii si irmoase,iarti nu cântece curvesti si drAcestiv 7, Grec, trece In locullui,inläturänd pe ucenicul lui Grigorie, Grigorie al Sidei,In ImprejurArile obisnuite 8.

Stätù abià un an; primise In Oltenia cu toata cinstea pegeneralul austriac Enzenberg, ca sd-ii räzbune cA Mavro-gheni, Domnul de acelasi neam cu dánsul, cgruia Turcii lidäduserd tara pe mänä In acesti ani de primejdie pentru std-pánirea lor la Dundre, ti luase cu sila prea multi bani, si-1surghiunise la Craiova e. Bänuit de Domnul, foarte crediticiosTurcilor, pe care-1 capad. Principatul muntean la Inceputulanului 1.793, Alexandru Moruzi, Filaret al II-lea demisioneazaIn Septembre 1793, fäcänd loe I ui Dosofteiu Filitis din Ianina,fost egumen In Bucuresti, la mänästirea Sf. loan 1°, si episcop,

I 1st. lit. rom., I. p. 522 si nota 3.2 Melchisedec, in Rev. p. ist., arch. f i /ii., vol. V, pp. 148-9; Bueiu-

mul, I, p. 144.8 La Buzlu dela 4 Septembre 4764, dupA ce fusese protosingbel la

Mitropolie; Cipariu, Acte i Fragmente, p. 226 §i urm.; Cond. Sfantd,p. 239 gi urm.

4 18t. lit. rom., II, pp. 370-1.5 Cond. sfeintd, pp. 225-6.8 Sulzer, III, pp. 499-501; Cond. Sfdntcl, p. 229.7 Bibl. Rom., II, p. 177, no. 355.8 V. articolul mieu despre dansul, in Conv, lit. pe 1901.9 1st, lit. rom., II, p. 370.l0 Cipariu, l. c. ; Cond. Sfdnici, p. 219.


BISERICA. MUNTEAITÀ IN EPOCA MITROPOLIT. GRIGOIME 147

(lela 11 Octombre 1787, In eparhia Buzaului, ales la 11Octombre, si lOsand acestuia o mare datorie I.

0 rudä a lui Dosofteiu, care serie numai greceste, In toatescrisorile lui, Costandie, li urmase la Buzgu B. Cum vom vedei,prin Partenie de Minnie, si a treia dieceza a Terii-Roma-inesti o avea la aceasth data un Grec.

Ramnicul pastrase insO mai bine panA atunci datina Vladi-cilor români, la cari tinea boierimea olteana. Mid Climent IsiMgt carja, prin actul de aparetesis» din 8 Maiu 1749, pentran se face schivnicul Cozma, ucenicul sä.u, deci alt clericdin scoala lui Damaschin, Grigorie, egumenul Coziei, viito-rul Nlitropolit, fiu al lui Gheorghitä, Socoteanu , li ieä. locul B.

A fost, nu numai un bun Roman, scriind numai rom5.-neste si bucuros sä deà neamului sOu cat mai multe all'pe care sd le lnteleagd, dar si unul dintre cei din urmaarhierei cari Incercarà, luptand impotriva Grecilor, a cdrorputere se mAria necontenit In conducerea Domniei, dacl unIn carmuirea terii, sä. dea Bisericii rolul politic pe care-Iavuse odinioarl. Supt Constan tin Racovitä., Roman numaien numele, el se intelese pentru o actiune de opozitie cubdtranii boieri de tard Constantin Dudescu si Barbu VOcA-reseu si, In fruntea boierilor Craiovei, el merse cu para 0111Ja Adrianopol. Grigorie smulse astfel lui Racovità concesiilntinse : gonirea epitropului Domniei, Postelnicul Geanet,si a altor sfdtuitori nesuferiti boierimii romanesti, trimetereaJa Constantinopol, fie si In locul, ce ingOduià mare Inraurire,de capuchehaie, a vestitului Stavarachi, cumnatul lui Geanet ;numirea a doi boieri români pe langl acest reprezintant alDomnului si despArtirea intre Vistieria terii si a Domnului,care trebuia sd conziste numai din vAmi, ocne si un vAr-sdmant de 3.000 de pungi pe an.

I 1st. lit. rom., II, p. 371.2 La 18 Octombre ; acelea§i izvoare.3 Istoria eparchiei Ildmnicului, p. 141.

In acelasi timp, se prevedeä i scoaterea MitropolituluiFilaret, ca unul ce erò. sträin se imitau deci ImprejurArilemoldovenesti din 1750, i punerea In loe a lui Grigorieinsusi. O solie, alcátuità din Mihai Cantacuzino, viitorutBan, general rus si scriitor, si din epitropul mändstiriispitalului Sf. Pantelimon, Sand u Bucsänescu, merse la Ariria-noriol ca sä roage de intoarcere pe päräsii Domniei 1. CAnclIrisa Racovitd, sprijinit pe puterea Jai Constantin Branco-veanu Spatarul, cäpätä dela Turci trimeterea In fiare a luiBucsdnescu, ramas capuchehaie pe Iiinga Poarth, si firmanpentru prinderea i surgunirea la Famagusta Ciprului aVächrestilor 2, G-rigorie ;Mi sa sufere pentru fapta sa in-drttzneatä, pe care de acum inainte niciun episcop nu er&s'o mai Incerce. La 23 August 1755 11 vedem scriind egu-menului de Hurez, alt boier, cu sulletul tot as:à de räz-boinic, Dionisie 13alkescu, pentru a-i spune easteaptasi nadäjduieste dinu zi in zi mäntuirea) si a se rugA de ainterventie, (di boiarii, cu preotii, cu negutdtoriip, pe lanaDomn, Divanul säu i Brancoveanu In deosebi, ca srt Iieiertat, i s5. poatd (veril la locul saui, fie i pltitind Incaodatä cat i s'a luat i dänd chizesi pe rugAtori pentruscoaterea lui din cine stie ce mänästire de surgun ; deacumu Innainte), adauge el, cu cerbicia infrântd, anu vorumai fi ceale ce ati fosta pänä acurim de spre partea noastra,ci vomu fi cu totulusi ton alu Märiei Sale credinclosa siCu dreptate13.

ScApAnd din aceastä urgie, Grigorie se Ingrijeste numaide lucrurile eparhiei si de facerea bisericilor. Mihail, egu-men de Cozia, nepotul lui Teodosie Mitropolitul, prefkusela 1737 biserica din 1681 a acestuia ; negustori din SibilaInoiserl Inca dela 1747 biserica Maicii Domnului din BAnanioalti negustori ardeleni Ricura mai tArziu, cu ajutorul lui Gri-

Gen. Gant., p. 124 ti urm.2 Ibid.8 Stud i doc., XIV, pp. XXIX-XXX.


RISERICA BtUNTEANi IN EPOCA MITROPOLIT. GRIGORIE 149

gorie, acum mazil, biserica Tuturor Sfintilor (1762-4), siacesta singur zidise din temelie la 1750-1, stralucitul paraclisal episcopiei,cand biserica episcopala chiar o l'Acuse din nou,In bun stil de tara, ce nu se mai poate recunoaste acum, inzidirea nouä din vreme a lui Voda Stirbei, inaintasul si parin-tele sau duhovnicesc, Climent, care e si ctitorul bolnitei. Gri-gorie prefacù in episcopie, reparând-o fara indoiala, bisericaSf. Dumitru din Craiova, azi inlacuita prin alta, biserica In.care aseza resedinta sa l. Bolnav si bätran, el *aseste debuna. voie Scaunul sau, la 21 Maiu 1764 Insà. tot inteoDomnie a lui Constantin Racovita, si fijad asa de putinobosit si nedestoinic, incat la 26 Iulie 1770 fi' pus de Ma-noli-Voda. Gianl 2 Mitropolit al Ungrovlahiei, in locul celuilaltGrigorie, care trecuse inca dela inceput de partea Rusilor sise AA fugar, ca si al Buzdului, Cozma 3 Fata de Grecii dinBucuresti, cari aclamau pe Muscali, Grigorie, reprezintandpolitica romaneasca a Oltenilor, primia mai bine, supt unDomn ce fusese boier al Craiovei, stäpAnirea turceasca. Fuglodata cu Domnul ski la sfarsitul anului, dar nu trebuie sauitam ca puterea lui Manoli-Voda timi in judetele oltenesi pana in Octombre 1771. Acela ce, adapostit in schitulde munte al Saracinestilor, era. numit une ori aladicaSaracinescul), putii sa iscaleasca de aici inainte g proin Mi-tropolit). Murind la 28 Decembre 1777, noaptea, el fil in-mormântat In tinda Episcopiei, inteo vreme când carja olinea un arhiereu de insemnatatea lui Chesarie 4

Tot un continuator al scolii lui Damaschin, Partenie,eclisiarhul lui Grigorie in zilele grele de prigonire, tradu-cator al Liturghiei Sf. lacov, din greceste 5, si al Slujbei

1 Istoricul eparhiei Rdmnicului, p. 443. Pentru celelalte, v. In,..scriptii, H.

2 Cf. Cipariu, Acte §i fragmente, p. 226 §i urm.a Condica Sfintd, pp. 179-80, 192-3 ;cf. G. Lahovari, in Conv. lit.,

XXVI, pp. 4068-74.4 Bis. ort., XXVIII, p. 1446.E lbid, XXVI, p. 221.


Sf. Nicodim, Partenie egumenul dela Tismana, birul pe ceidin Cozia si Bistrita si se alese episcop in 4764 1. El numai traia in 1770 2, cand sa spune 3 d. Grigorie n'a pututfi hirotonisit indata, din cauza fuga lui Cozma de Buzäu sia mortii lui Partenie.

CAP. II.

Noua epoca de tipärituri rornaneti : episcopulChesarie de Ramnic.

Chesarie, noul episcop, fi' pus de Rusi dupä incheiareaDomniei lui Manoli Gianl. Desl unui frate al sha i se zicea,Halepliu, State Halepliu 4, Chesarie e numit (Rom'ànull,de catre Daponte, cunosatorul cel mai bun al intreguluicler contemporan. Invätase la Bucuresti, In ,scoala gre-ceasca, pe atunci conclusa de Alexandru Turnavitul, adecaTarnoveanul, Grec din Bulgaria (-1- 4761) 2, sise calugarila Mitropolie, ramaind pe Muga Mitropolitul Filaret Micha-litzi, Zantiotul, lar apoi pe Janga Grigorie al II-lea 2. Ajunseprotosinghel, apoi arhimandrit, intovärasl pe Grigorie in ea-Litoria de inchinare la Petersburg, si, d upa o lungd vacantaa Scaunului ramnicean, ajunse vicariu, prin vointa Rusilor,Ja Ramnic, la 26 Decembre 1771 1, iar episcop de rapt nu-mai la 26 Decembre 1773, multamitä tot lui Rumfentov,generalisimul imparatesc 2. Cunoscator de greceste, latineste,

1 lstoricul eparhiei Ramnicului, p. 146.2 Cf. ibid., pp. 448-9.8 Cipariu, 1. c.4 D. Petrescu, frate al prefectului Politiei din Bucure§ti, mi-a co-

municat ca d-sa, ruda a lui Chesarie, are actele familiei §i cit in loade Stan e a se ceti : State.

5 Erbiceanu, Cron. Greci, p. xxvii.e .Ibid., p. 144.7 Cf. Bis. ort., XV, pp. 263, 602.8 Cond. S'anta% pp. 194-5.

frantuzeste, bun cuvantator, autor al unei scrieri desprerttzboiul In care fusese amestecat? cartea ar fi fost para-frazatä de dascalul-calugar iesean Ambrosie Pamperis1 ;tiparitor de carti a dat la Venetia o editie a lui GrigoreDialogul, tradus in apla de Daponte2; miluitor cu 150 depungi al tuturor saracilor, e o figura in adevär luminoasa,

avea dreptate acel simplu negustor care-i pomenik lainceputul anului 1780, moartea in Bucuresti, cu aceste cu-vinte : (Cat va sta Tara-Rum[à]neasca, arhiereu ca Cliesarie

va mai dobandb 3. Marele tiparitor din Ramnic dadaun asà de puternic avant cultural episcopiei sale, Inca furlsiliti sa.-1 urmeze i cei doi Greci cari-1 mostenira prin vointalui -Alexandra Ipsilanti si a lui Mihai-Voda Sutu, Filaret,fost de Miralichia (Mart 1780), si Nectarie Moraitul, fost ar-mandrit al acestuia (Octombre 1792) 4.

Ìn acest timp, teascurile din Ramnic si Bucuresti se in-tree and la lumina noua editii din cartile de slujba.Intäiu se lucreaza numai la Minnie, multämita lui GrigorieSocoteaau. Preotul Constantin Atanasievici, tipograful cu-noscut din zilele lui Climent, si apoi urmasul sau, Cons-tantin Mihailovici preotul, dau din non Antologhiul ('1752;reeditat apoi de Partenie la 1766), Catavasieriul (1753),Ceaslovul (1753), Liturghiile (1.759; editie noua, supt Par-tenie, la 1767) ; ilfolitvenicul (1758; ed. 2-a, 1768), Octoihul(1763), Psaltirea (1754; retipärita la 1764, atotti in stihuri,pentru mai lesne cetitoriului si inteleagerea deplinal), Triodul(1761), iar Penticostariul numai in 1767. Pe MO acestea,

1 lst, lit. rom., I, p. 525.2 Posed un exemplar din aceastA rarisiml carte (1780). Prefata cu-

prinde laude pentru Chesarie.FurnIcA, Din istoria comerfului la Romani, Bucure§ti, 4908, p.

105 i urm. De acolo 'se vede ci o sorA a lui Chesarie eri sotia luierhan Oteteli§anu.4 Greci erau, la BuzAd, cei doi Filitis, dela mutara lui Cozma In

Scaunul metropolitan.

EPISCOPUL CHESARIE DE RIMNIC '151


lasandu-se multele aslujbe» de sfinti ce asteptau netiptirite 2,se tiparl In româneste, pentru Intaiasi data, duph tipärituraslavona din vremea Branco veanului, Slujba Sf. GrigorieDecapolitul, ale chrui moaste se VIstrau la Bistrita, si decislujba sfantului de hram lncepA a se face romaneste acolo ;o Slujba a Sf. Nicodim de Tismana se cladù pentru acelasiscop la 1767, de episcopul Partenie, care fusese egumenacolo g. 0 gramatich slavona din 1755 nu e retipärirea celeia lui Antim, ci o carte nouh, comandath de Patriarhulsa.rb din Carlovdt, precum acelasi Patriarh si Sinesie alAradului publica la Ramnic in 1761 o aPravilä de rugh-ciunil, In limba lor, cu un cuprins curat national, dandu-senumai Vieti de-ale sfintilor, crailor si printilor s'arbesti,intre cari e si Maxim Mitropolitul Terii-Românesti 3. Toateaceste lucrari ale lui Grigorie si ale urmasului shu romanPartenie au fost date la lumina cu a diorthosirea) Hureze-nilor Lavrintie si Rafail, acesta un viitor egumen al md-nhstirii sale, stramutati pentru acest lucru la Episcopie, si,la urmh, supt ingrijirea unui Than, unui Grigorie, uceniculepiscopului.

Mitropolitul Filaret Michalitzi nu O., mult timp, nimioromanesc din tipografia bucuresteanä. Ba chiar Intalnim oPsaltire slavona pe care i-o lucreazh un nou meter tipograf,«Barbu Bucuresteanull, In 1754, si o editie a doua din Slujbagreceasch a Sf. Visarion, pentru mangstirea lui din Larisa, zisaDuscu, de care tineau la noi Nucetul si biserica Banuluidin Buzau, editie plätità de Insusi Mitropolitul si de frateleshu, S. atrarul loan 4. Dach la 1756 se publica la Bucuresti Psal-

i Ale Sf. Nifon de Cilicia, Sc. Vasile ce! Nou, Sf. Saya, Sf. EfremSirul; v. 1st. lit, rel., p. 218.

2 E cartea din a1763, a lui Partenie, care a slujit apoi lui stefandin 1839 ca Ed redacteze Viata Sfantului; v. mai sus, I, p. 44, nota 1,unde e a se indreptA astfel.

8 V. qi. Studiti ,,Ii doc., IV, p. 88; Mangra, Slujba sfinfirii bisericii,Arad, 4905; Bibl. _Rom., H, p. 157, no. 327.

4 Cf. Lesviodax, p. 465; Sludil o doc., III, p. 85 s't urm.

tirea romd.neascd, meritul e a lui Cozma, viitorul episcop deBuzdu i Mitropolit, care tipAreste si la Buzdu Psaltirea din1767 si Catavasieriul din 1768 , iar lucrarea in 1759 a Mo-litvenicului se face de cdtre Grigorie al Mirelor si de un Neofit,dintre cari cel d'intaiu erá eclesiarh al Mitropoliei ; ei sipastreazd opt parale din cele 40, deci un leu intreg,careerau pretul cd.rtii 1 In 1760 inceped Mitropolia lui GrigorieInsusi.

Bdtrdnul boier Constantin Dudescu, ocrotitorul lui Da-ponte si una din cdpeteniile miscdrii din 1754 impotrivaGrecilor, indeamnä la cea d'intaiu publicare, plAtith de unBulgar lije, oaia tirlei cei crestinesti a Ohredeiv, a Vietilorde pustnici, Lafsaicon-ul lui Eraclid de Capadocia, tradusodatd, cu cheltuiala lui Ioan de Hurez, in Mamie, de unPolon ce fusese dascAl la Brasov, inainte de 1700, Alexandru

cevà mai tarziu in Moldova, de Pahomie al Romanuluipoate 3. Thlmdcirea a fost fácutd, data aceasta, de un Teo-filact Clucer de Arie, care, in 1759, iscAlise la Iasi, ca fostLogofät de Vistierie, brosura a Despre lemnul Crucii) si pecare fostul Eau stapAn, Scarlat-Vodd Ghica-1 chemase InTara-Romaneascd.

incep acum tipdriturile bucurestene ale lui IordachiStoicovici tipograful, cu Evanghelia din chiar acest an 1760.Apoi, tocmai in 1764, cdr,ti de slujbd, un Apostol (editiinouä, 1774, 1784), un Molitvenic, foarte putin rdspAndite,se dau la Mitropolie, supt Mitropolitul romAn ; un Ceas-

1 Bis. Ort., XXIII, p. 128.2 Bianu, in Col. 1. Traian, 4882, p. 599 §i urm.; 1st. lit. rom.. I, p.

434; Bev. Rom., II, pp. 448-20; Bis. Ort. pe 1887, pp. 103-5: lst. lit.pp. 218-9. El a tradus din nou Penticostarita, In 4694, i Psaltirea,

An 1697, dar lucrArile lui n'au fost tipArite.8 1st, lit. rel., p. 218 si nota 6.4 BIN. Boni., II, p. 162, n-le 335, 337.

EPISCOPIJL CHES %RIK DE RAMNIC 153

L54 ISTORIA BISERICII ROMANESTI4

lot) poartä data de 1767 (ed. a 2-a, 1778), un Penticostariuaceia de 1768 (ed. nouh 1780, 1782) ; Octoihul bucuresteane numai din 1774, Evanghelia, dia 1775, Psaltirea, din acelasian (ed. nou'd 1780), Antologhion, din 1777, iar Liturghiiledin 1780 si Catavasieriul din 1781. Se db. in 1.779 si SlujbaSf. Dimitrie din Basarabov, ale cgrui moaste fuseserg adusela Mitropolie, in 1774, de Rusi. Nu cunoastom Gazanialui Grigorie, publicata in 1763 ', dar ea trebuie BA fietot cea din 1768, si deci numai o reeditare a CazanieiInuntene obisnuite , apärutà intaiu supt Mihai Racovitd,desi alte asemenea Evanghelii cu Invdtbauri, undo anterioareanului 1700ca a lui Stefan ieromonahul din Cozia, 1.688 2-se aflau in manuscript.

Grecii isi tdcuserà, cu banii Patriarhiei de Ierusalim, OAtipografie, ea neamului ortodox al GrecilorD, '13copato.w, careda, la 1767, o nouä editie din alarturisirea Ortodoxtb alui Petru Movild, iar la 1768 o Aaacncalfce xpicrtuvoctgreco-turceascA, catehism pentru Rdsarit.

Aici erau mesteri si ediorthositori grech). Literele fuseseaduse de Domn, Scarlat Ghica, din eTara FranceascAD, decidin A.pus. Tot in 1768, acesti straini dau Inca °data brosuradin 4728 a lui Hrisant, despre eSuperioritatea Sf. Mormdrib,adlugind hrisovul slavon al lui Nicolae Mavrocordat, pentrudarea de mile catre Ierusalim. Sind se incheie in sfarsitcu un Comentariu la Gramatica lui Gazi (1768), ca o Tale-gerev din Psaltire de acelasi ierodia,con Neofit, si cu invg-tatura ortodox4, a lui Meletie Pigas, despre care se spunelush' cä s'a tipArit la Mitropolie, unde noul Domn, GrigoreGhica, stramu tase deci aceastä slovA a Grecilor.

Rdzboiul ruso-turc opri, apoi, tiphriturile, si Slujba Sf,Alexandra de Constantinopol, pe care Alexandru-Voda,

1 Bis. Ort., XI, p 7.2 Bibl. Acad. Rom., mss. 2319, 2672; cf. 1st. lit. rel., p. 219.

fiul lui Scarlat Ghica, o gatise de tipar, a trebuit sa fielucrata la Venetia, in 1771, de fratii Glykys, vestiti printiparu! lor, cheltuiala flind a lui Ienachi Vacarescu poetul,care nu era in zadar dikaiophylax al BiseTicii celei Maridin Tarigrad si care a facut i daruri mänastirii Duscudin Luisa

La Ramnic, Chesarie incepe a tiparl la 1776, dand unOctoih. E o simplä retiparire, precum e si Triodul din1777 (reeditat la 1786), Ceaslovul din 1779 si cel din 1781,Psaltirea din acelasi an 1779 (reeditath la 1784), Cazaniadin 1781, cu care el isi faceà numai datoria de a inzestraelerul din eparhia sa cu cartile de slujIbä trebuincioase,acelasi timp cand Mitropolia (ladea altele, dupa acelealieizvoadeD mai vechi, pentru preotimea de peste Olt. Filareturmasul sau, care-I imita, desì Grec , in toate, asaprecum Partenie imitase pe Grigorie S000teanul, da apoiun nou Triod i un Motitvenic la 1782, un nou Acaftist,la 1784, nn al doilea Ceaslov din aceasta epoca, la 1784,un Catavasieriu, o Evanghetie la aceiasi data. Penticostariulse publica de catre acelasi Filaret la 1784-5, iar Liturghdlela '1787, cánd iese inca o aSlujba.b, a Sf. Stelian. Era vorbade un Orologhiu Mare, care se lucra la 17822, §i o a douaCazanie vazii lamina dupa mantuirea razboiului celui nou

Supt Chesarie ca si supt Filaret, dela '1778 pana la 1780,dupa o intelegere cu Mitropolia i Episcopia din Buzancare trebuiau sa-si imparta lucrul se dada bisericilorromanesti, care le primira cu o nespush multamire, (lela uncapat la altul al teritoriului cuprins de ele, Mineiele, VietileSfintilor cu slujba lor. Aceasta mare opera, talmacila, .nudin slavoneste, ci din greceste , se razima pe manus-criptele lui Damaschin. Chesarie, care, inca de pe cand era

Studii 6 doc., 111, l. ult. C.2 1st. lit. rom., II, p. 372.8 Bid., p. 373.

EPIS OPCL CHESARIE DE RAMNIC 155

15(3 ISTORIA BISERICIT ROBINNESTI

la Bacuresti, ca eclesiarh al Mitropoliei, almacise « futre-bdrile si rdspansurilev lui Simion de Tesalonic, tipdrite la1763, lncepii dela capht prefacerea Mineielor dupd aceaforma greceasca autenticd, si cm.erlem cd tot el a si dus operala capdt, Cu toate cä in titlul volumelor aphrute su pt Fi-laret dela April inainte , el Isi atribuie anevointa sitalmdeireal. Grigorie Mitropolitul ar ti ajutat si el, apuneFilaret insusi, dar, de sigur, mai mult revázand, decat inadevar cheltuind mund pentru destivarsirea scrieriI edrtilorbisericesti. C:lerici invatati, ca Grigorie Ramniceanul, episcopSidis, ca Iosif, acesta ucenic al lui Chesarie, eclisiarhuldela Ramnic, trebuie sd-si fi avut si ei partea lor In tra-ducere, ca si In buna ingrijire a unui tipar, din nenorocirelipsit si de slove netede si de teascuri bune 1.

In vremea cand aceste tipdrituri se perandau la Ramnic.Mitropolitul Cozma publica numai un Octoih (1792), lar luiFilaret, ajuns in Scaunul bucurestean, nu-i era dat sa poatdlucra in tipografia din nou oranduità dedil Catavasieriuldin 1793. Adevaral si puternicd viatd avh insd aceastdtipografie metropolitand supt Dosofteiu Filitis. In seurtultimp de patru ani de zile, supt numele arhiereului, dar, defapt, cu priceperea si prin munca acelui Grigorie Ramni-ceanul, cdruia i s'ar fi cuvenit de sigur Scaunul episcopal,pe care Grecii 11 impiedecard de a-1 chiíta, apdrurd «seseranduril de carti religioase si liturgice, si anume,precumapune acest autor al Prefetei la Triodul din 1798, cel din urmddin sir, (Molitveanice, Ceasoslove, Psaltiri mari (1796),Liturghii (1797), Pravoslavnica Invdtáturd si Triodul). Urn A,la 1800, Cazania bucuresteand a lui Dosofteiu, zish ca siacea din Migrad, veche acum de peste o sutd de ani sialcdtuità in altd erh. de puternicd lnraurire greceasch. :Chiriacodromion, precum Mol itvenicului celui nou din1808 i s'a zis, ca si pe vremea Brancoveanului, cEuholo-

1 V. 0 Scriitori bisericegi, in An. Ac. Rom., XXVIII, p. 15 ;si urm

ghiva. Din vremea acestui Mitropolit, care 16sa pe Romaniet' lucreze supt numele lui cgrtile lor românesti, avem onouà editie a Slujbei Sf. Dimitrie din Basarabov, la care seadauga cu acest prilej in& una, tradusa dup6. loan Cariotil,polemistul religios din veacul al XV1I-lea, Viata Sf. loanRomanul, eacolutiaD lui, precum i, pentru intaia oat% inPrincipatul muntean, Viata Sf. Ioan dela Suceava, patronulMitropoliei moldovenesti. Odatä cu venirea Rusilor, se mantul

pastoria lui Dosofteiu, care, cum vom vedek inseamna)se inteimplä, BA insemne, prin ivirea din mijlocul cleruluinostru sau prin cobotarea in mijlocul lui, a unor perso-nalitdti exceptionale sau distinse, i aliceva decat ravnapentru tiparirea din nou si rAspandirea tot mai largä, intot mai multe sate, a dirtilor de pe care preotul umil alteranilor cetià cuvânt dumnezeiesc si cuvant de laudd alui Dumnezeu in auzul i cu intelegerea multimii celeimari a credinci-osilor.

CAP. III.

Miparea de inoire bisericeasca a alugärilor din Putna.

In cursul acestei jumAtAti a doua din veacul al XVIII-lea,Putnenii lac in Moldova ceia ce Ràmnicenii izbutiserti aface in Tara-Romdneasc5, i Mitropolitul Iacov calauzestepe acesti Moldoveni asà. precum Chesarie c5.1Anzise pe 01-tenii lui. Constantin Mavrocordat, care si panä atunci aju-tase i poruncise chiar aducerea in Moldova a cartilor ro-manesti tipärite peste Milcov, luà masuri strasnice pentritcultivarea clerului säu. Biserica dela Curtea domneascadin Iasi se prefacit in scoalä pentru preotimea din togatara, scoal de voie ori de nevoie, cu preotul InvdtrttorIn amvon i cu ciohodarul la usà. Cronicarul contemporauIenachi liogAlniceanu, care, cam slab cArturar, pare sti se

MINAREA DI NOIRE A aLUGiRILOR DIN PIITNA 157

I58 ISTORIA BISERIOrf RONANESTI

4 speriat tot asi de mult ca si bietii preoti cu suman siopinci, de prin cele mai depArtate si singurateee sate alemuntelui, zugräveste astfel aceastä scoalä a Märiei Sale :(Alai dedese porund, de strangei toti preotii, diaconii ora-sului la biserica Curtii, si, dupà ce-i bhgau dimineata inbisericA, pund ciuhodari la usä si nu läsi nici pre unulsä iasri afar* puindit-le un preot ce-1 avegt Maria Sa in-vätat la carte greeeasc5, si româneascA 1, de se sua. In am-von de le ceta dupä cum se cade a sti fiestecare preotoränduiala Bisericii si a Botezului si a Ispovedaniei. Decare foarte se spb.riese preotii, si care nu prea sta carte,se apucà de invätà de al doile carte ; mAcar ca dedesernare poronc6 11litropolitului si episcopilor sä cerceteze precei ce vord sk se preoteascä sau sä se diaconeasck si Edvadä a, de vor stl darul deplin, si asà sa le dee dualpreotiei si ulu diaconiei 2)

Prin porunca sa din 1742, Constantin-Vcdä, inoind scu-tirea de diíri a clerului intreg, orândua ca toti preotiiA se infätiseze la episcop, pentru ca in patruzeci de zile

sä invete neapitrata cunostintä a eintelesului tainei biseri-cesti», ca once candidat de preotie sa fie intAiu eispitibde arhiereu asupra pregAtirii sale si BA inainteze pe randpAnä la vrednicia de preot ; cälugärii nu vor mai umblipe drumuri, si ei nu vor puteà fi primiti deal de Nitro-polit a.

Masuri bine venite si pe care le intregi Grigore AlexandraGhica-Vodä, reformatorul pe atatea terenuri, care hotäri,la 15 Iulie 1764, ea nu se vor mai face preoti färä numrtr,cA mita va aduce dupà sine caterisirea, ca once numirede preot va fi precedatä de o cercetare a cunostintelor can-

1 Pentru situatia preotilor dela ebiserica ca mare de spre Gospod @Ibiserica de spre Gospojdas in 1762, y. Erbiceanu, Mitr. Mold., op. 28-9.

2 Letopisite, III, p. 213.3 Cron. Rom., II, p. 25 si urm. Nona scutire §i. carte de diaconie, p.

74 §i urm., p. 90.

MIWAREA DE MOIRE A CILUOIRILOR DIN PUTNA 159

didatului, cd nu se vor mai face biserici fdrd socoteald,pentru trufia unuia si a altuia, cari, negandindu-se la stareaaldcasuluil adevdrat, care e sufietul, clAdesc abiserici siparaclisuri proaste), Ricand astfel ca altele vechi sa rdmaiein pustiu si ruind, cd se vor rdspinge prinosurile intere-sate sau aducdtoare de gälceavä ale celor rhi, jertfele luiCain 1. AceIasi Domn orandul la 1765 numirea de proto-popi destoinici la fiecare Tinut, aca rgi cerceteze, atat pentrupreoti ce se vorti aria pe la Tinuturi, catu si bisericile, sisd lndrepteze toate, cate vort1 fi trebuintd de Indreptat12.Preotii buni se cuvine Insä a fi Wile tratati de dreggtori :ASA-i pui sa saddv, porunceste el ispravnicului, acinstindu-idupre cum se cuvinev, pentru a se ridica prestigiul 'de-rului inaintea locuitorilor 3; pand si anagnostii, cetefii, vorfi scutiti de bir, si toti membrii clerului nu vor mai aveasä gazduiasch pe nimeni in sib'. ; lumea va fi silità a mergeJa bisericd.

1r-A Nichifor, Mitropolitul grec, cu tipograful sdu dinThasos, purator de nume slavizat, Duca Sotiriovici, pornisetipdrituri moldovenesti, in care pe incetul pätrundeâ silimba româneascd. Lucrate de Ardeleanul loan Simionovici,de Grigore Stanovici si de Sandul din Bucuresti, cdrtile,numai romanesti, ale lui Iacov, traduse in cea mai mareparte ade pre elenie), poate cu Intrebuintarea tipdriturilormuntene, se insirä dela 1752 pand la sfarsitul pdstorieimarelui Putnean. Atunci cand Vodd Ioan Callimachi Cam-pulungeanul, care avea langd (Jamul pe un frate Mitropolitde Salonic, dela April 17454, Gavriil, grecizat intrudiva prin lunga lui petrecere in Constantinopol, pe Mg&Joan, care fusese multd vreme Mare-Dragoman al Portii,starn1 un conflict cu Iacov, Mudcä acesta nu voià sd se

1 Melchisedec, Cron. Ihqilor, I, op. 279-88.2 lbid., p. 293 s'i urm.3 kid., p. 295 si urm.4 Documentele Callimachi, I, p. 399 0 urm.

160 ISTORIA BISERICII ROMANqTI

plece la inoirea vacdritului, odatä, inläturat cu blestemarhieresc, i aduse In Scaunul Moldovei, la 20 Fehruar17601, pe acest Gavriil 2_ tipärirea cartilor romanestimeazä. Un Leon Gheuca, Mitropolit dela 1786, un IacovStamati, nepotul lui Pahomie de Roman 3, grit i ei harnicitipäritori, In mdsurd mai mare (leal Grecii din Scaunulmuntean.

Supt ingrijirea unui Evloghie, dascAl la scoala slavonadin Iasi si unul dintre cei din urmä reprezintanti ai vechiislavonesti stdpAnitoare, se adurà un Antologhion, unApostol (1756), un Catavasieriu (1778), un Ceaslov (1763;a 2-a editie, 1777), o Evan ghelie (1762), o Liturghie (1759),impänatä., cum marturiseste si Prefata, cu multe cuvinteslavone, nu ing, din apricina de mândrie3, ci pentruLiturghia anu este Cazanie sau istorie..., ci tocmadumnezäesti si de Duhula SfAntu suflate cuvinte3, un Mo-litvenic (1764), patru Psaltiri (1752, 1757, 1766, 1782), ti-piirite i pentru folosul scolilor de curänd intemeiate 4, sidup6, socotinta lui Iacov 5, ca si dupti, a lui Kritias, MareleEclesiarh al Bisericii constantinopolitane,scoli pe care Mi-tropolitul le Inzestrà 1 cu un Bucvariu, cu cel d'intdiualfabet-carte de cetire, care poartà data de 1755. Se re-tiparl Penticostariul muntean si se prefacii din elinesteSlujba Tarnosaniei. Cum se vede ing, cärti asà de neap5.-rate ca Octoihul i T riodul, ca Min cele trebuira impru-mutate si mai departe tot dela Munteni, 'pana te, in sfArsit,Leon Gheuca dädù la 1786 cel d'intaiu Octoih moldove-

inscriplii, II, p. 176, no. 471.2 Doc. Callimachi ; I, p. cxnt i urm.,

I. c., pp. 241-2 Erbiceanu, Mitr. Mold., p.3 Dupl Melchisedec, Cron. Rom.4 Erbiceanu, Mitr. Mold., 44; cf. 13)c.

riul, III, p. 13 si urm.6 Uricariul, 1, pp. 67-74.

&t'A lenachi KogAlniceanur40; Cron. Rufilor, H, p. 135,

Callimachi, 1, tabla ; Urica-,

M'INCA 'DE CiRTURARI A CiLUGiRILOR PIITNENI 161

nesc 1. Vietile Sfintilor fuseserA traduse de Evloghie, dinporunca lui lacov, la 1758 incA, dar volumele, frumos cali-grafiate de Gheorghe, fiul lui Evloghie, nu vAzurA niciodatllumina 2. Sjefan Bosie, un boierinas cucernic, adAusese, la1751, o (Adunare de rugAciuniv, motive culese din Psal-tire de vechiul Patriarh constantinopolitan Ghenadie Scho-larios.

Mai tArziu, cAtre sfAritul veacului, dupà Gheuca, pevremea Incerchrilor de amestec grecesc si rusesc pe carele vom cunoaste indatA mai de aproape, pe vremea rAz-boiului ruso-turc, precum si supt Iacov Stamate se adaugAPsaltirea din 1.790, Ermologhiul, cartea de cAntdri, din 1792,si al doilea Catavasieriu, din vremea ocupatiei lui Potem-chin, si, in sfArsit, cArtile lui lacov Insusi : Liturghia din4794 si Psaltirea din 1802.

CAP. IV.

Nunca de cärturari a diugarilor putneni.

Cum se vede, miscarea pornitA de Iacov nu tinii decAtsupt cel d'intAiu urmas al sAu. DupA ce pArAsi cArja ar-hiereascA, fostul Mitropolit se adApostise la Putna, unde ise fAgAduiserA de Domnie cele mai mari inlesniri 8. GAsi peegumenul Cal istru stApAnind o veche cladire pe care oaflase aproape in rtliM, dar care se ridicase pe IncetulCu cheltuiala Mitropolitului, care-si (puse toatA agonisita)pentru a Mari zidurile si turnurile, a cumpAri odoare siicoane, fAcAndu-se astfel al doilea ctitor, ceia ce-i dAdt1dreptul de a strAmutâ in pridvor oasele pArintilor sal,

6 Pentru unul tradus la 4768-9, supt Grigorie-VodA Callimachi dee Andrei dascAlul, Bra§ovans, v. Cernica, p. 14, no. 91.

2 Dan, Putna, pp. 81-2.3 V. Doc. Callimachi, /, pp. 427-9, no. 29.

dintre 6,ari tatal fusese Ingropat intaiu la Radauti, si degatl Ïui Insusi loc, de odihnd acolo : supt lespedea

frumos sapata, dupa modelul vechilor pietre domnesti, ise coborl trupul? din care viata se desfacuse pe Incetul, la1.5 Maiu 1778, dupa ce Iacov fusese cateva zile, In rasa aspraa schivnicilor, parintele Eftimie 1. Yntr'unul din mormintelealaturate, in al lui Stefan-cel-Mare Insusi, acest .evlaviosbun arhiereu, care simtia numai foarte putin pentru in-delungatul trecut de lupte i suferinti ale neamului, vd-zuse scormonindu-se de oamenii Carmuirii, In zilele cAndel pdstoria Moldova, si scotandu-se pietre scumpe i mar-gdrita.re, ce slujirà apoi, din porunca. lui care nu lndraz-neste tusk in scrisoare, a numl pe a mortul acelav pentrua face cununi la sfinti. Nu numai cu acest prilej clerulromaneso al epocei, cel moldovenesc mai ales, dovedia canu poate sa yard si dincolo de margenile chemarii salestrict religioase i cä privià. Biserica lui Hristos ca unasingurd, pe care neamurile n'au voie s'o schimbe, nicimacar sa o InrAureasca, ea având un rost mai inaltobarsie neashmanat mai sfantd. Cana ispravnicul scotociiin morminte ca sa vadd ce au putut ascunde cdlugariiocupati la reparatie, Mitropolitul se gandià numai la celucrare noud de giuvaiergiu s'ar puteà face pentru sfintiifO.ra de moarte din margdritarele ramase In neagra cent*omeneasca, albe cum e credinta cea adevarata, din pietrelece Astrau dupd trei veacuri de Intunerec aceiasi flack&pe c,a.re In once Imprejurari credinciosul crestin o Os-treaza pentru Dumnezeirea careia sirnte bucurie a i sejertfi 2

Putnenii se temuserd ca marele lor ocrotitor, lnoitorulbisericii i chiliilor, are de gaud sa faca din mAndstire unmitoc al Mitropoliei ; temerea lor aduse poateCu blestem, din partea tuturor arhiereilor moldoveni, dat6

1 Dan, Putna, p. 40: cf. 1st. lit. rom., I, pp. 533-5.Dan, o. c., pp. 46-7.

162 ISTORIA BISERICII ROMANErI

.MUNCL DE .CIRTIMARI A CiLlIGIRILOR PUTNENI 163

la 5 lanuar 1756 Inca, prin care se opria once supunerea ditoriei lui Stefan-cel-Mare catre once autoritate 1. La1757 se dhdù egumenului privilegiul de a purta genun-cheriu sau nabedernita, cruce la gat, mitra si carja, ca arhie-reii, privilegiu care s'a respectat i pana astazi 3,- precumse cuvine celui ce stä in fruntea unei astfel de manastiri,ce (din ceput s'au cinstit a sa numl cea mai intái, cap tu-turor manastirilor pamântului Moldovii, sangurä de sinestapanitoare, nicairP supusk 3. Cand, in 1762, IacovIn chip trainic sfilasul la Putna, cu totul ispravita, avandpe egumenul numit de dansul la toate poruncile lui, elIncerca, In sfarsit, sä faca din mänästire, asà de bine asigu-rata si asa de mult cinstita, si un nou focar de culturabisericeasca 4.

Supt Calistru ca i supt Venedict, supt A.ntonie i Pahomie,urmas,u1 sau earecare munca de carturari se simte laPutna. Pe Muga lucrari indoielnice sau ma putin Insem-nate 435. notaria tusa Slujba Sf. Onofreiu, prefacuta dinBlavoneste, din a Trifoliul slovenescl, de egumenul (manas-tioareiv cu acest hram a lui Stefan-Voda Petriceicu, lana.Siretiu, Mitrofan, la 1764 6, trebuie sä se dea valoarea cu-wenita operei lui Vartolomeiu Mazareanu, ucenicul Mitropo-litului Antonie, egumen dela 1757 inainte, cu Intreruperi,ard-s1 faceà diata la 1-iu lanuar 1779, dar care a raposat numaitarziu dupd. aceia. Erà un canoscator bun de slavoneste, unworbitor ales si bogat, care ni-a läsat o foarte frumoasalauda a lui tefan-cel-Mare, rostitä in ziva obisnuita a po-meninii 7; era un harnic gospodar si un indrknet unel-

1 Dan, Butna, p., 96.2 lbid.8 Uricariul, XIV, pp. 179-80.4 Dan, .o. c., p. 98.5 lbid., p. 99, no. 142; p. 424; Doc. Callimachi, I, p. 451, no. 76.

Lip6datu, Manuscrisele dela Bisericani pi Bc4ca ; din Bis. Ort.,4906, p. 18.

1st. lit. rom., I, la sfirpit.

164 ISTORIL BISKRICII ROMINEM

titor politic. Il vedem mergand si el in Rusia Tarului, cuCalistrat si cu un chlugár dela SihAstrie, la 1757, cândd'Ata dreptul de a purtà semnele deosebitoare ale unuiarhimandrit 1 ; se intoarse cu odäjdii, prapuri, icoane si cumulte carti vechi slavone si noud rusesti, pe care Vartolo-rneiu aved de gdnd sä le traducä. Ajuns egumen de Solea,el Mea o a doua cdlätorie ruseascd, pe vremea ImpärateseiEcaterina, impreunä si cu egumenul Moldovitei, care incepedsi el sa se uite spre Rasara, Venedict 2. Fdceau parte dinsolia de inchinare a terii, care mai cuprinded, din Moldova,pe episcopul Husilor, Inochentie Putneanul, fost dichiu la 11.5.-dauti 3, care läsä in loc pe episcopul de Roman, Leon 4,, iardin Tara-Romdneascä. pe Mitropolitul Grigorie. Ca un scriitorde chemare ce erà, Mdzareanu a ldsat o scurtà povestire aacestui drum al sha, in care se incrucisá cu un tänguitoral suferintelor sale pentru ortodoxie, parohul dela San.-Micldusul Banatului, Mihai Popovici, care, dupà ce vhzù pa-late, grddini, Musee, Curte imphrdteascd in toatä strAlucireaei, se intoarse acasd, cu siguranta O ImpdrAteasa Ecaterinanu va ldsi niediri sä piará pravoslavia 6. Dupd cuvântdrisolemne si privelisti frumoase, dupd inchinarea la moasteledin Petera Chievului, care inlocuià acum pentru multiRomdni, mai ales din Moldova, Locurile Sfinte ale Ierusa-limului, cei doi egumeni si episcopul de Hui se intoarserdIn tara incdrcati de darurile amaicei) 601-Mese, de Cär,Muirea crestind a careia ar fi fost buni-bucurosi. Dupd intoar-cerea din Rusia acestei (malee) milostive, Vartolomeiu fii nu-

1 Uricariul, XIV, 1. c.2 pe atunci mAnIstirile din Bucovina se treziau toate la o noui

viatit. Dragomirna l'A ridicati din ruine la 4762; Doc. Callimachi, 1,p. 456, no. 93; cf. p. 460, n-rele 440, 442. Cf. l'i Ipolit Vorobchievici,Sfdnta meindstire Dragomirna, Suceava, 1908.

3 Melchisedec, Cron. 11.witor, I, pp. 225-6.4 Arch. rom., I, pp. 454-2: 20 Novembre 4769.5 Cilltoriile lui s'au tipkrit in Tribuna poporulut din Arad pe 4901,

§i de acolo in bro§urS.

NUNCA DE DARTURARI A CiLUG/RILOR PUTNENI 465

mit ilndreptator al gcoalelor domnesti, episcopesti i manasti-resti a' Moldoveiv, si el Insusi tima scoala de preoti, un felde mic seminariu putnean, In mandstire, avánd si un dascalde psaltichie tocmai din Patmos, pe calugarul Barion 1.

Vartolomeiu Mazareanu a dat si o suma de traducen i dinruseste pentru literatura profana: Calendare, leatopisete,ha chiar traducen i din greceste ale Fabulelor lui Esopunor eapoftegmeN a dat o bogata forma Merara condicilor demanastire ; a prescris cronici moldovenesti, a cuprins, poate,lii cuvântari i dialoguri icoana Moldovei decazute, prin lene,dezbinare, trufie 2 A talmacit carti pentru schivnici, catreviata carora, supt Inraurirea noului curent rusesc, pornitde Dimitrie din Rostov, era aplecat si el ca si mai toticalugarii carturari ai Moldovei : astfel, Leastvifa, dupa In-demnul egumenului Bisericanilor, Varlaamsupt Misail deBisericani se tradusera si Invecfciturile 1111 Doroteiu Sta-retul, ale eavveiv Dorofteiu, chiar In acea veche manastirede munca pe terenul cultural ; e Ordnduiala chipuluicelui mare ingeresc, Invdicitura dulce sau livada infloritit,Crinii Tarinei, foarte mult cetita ; In sfársit calugärul put-nean a voit sa creasca numarul cartilor de slujba, tradu-cand, dupa aizvoade moschicestil, Pavecernicul, Canonu/la pavecernitd, Plânsul Nascatoarei de Dumnezeuv, Pa-

Paraclisul Sf. Petru i Pavel, pentru hramulSolcai, Liturghia arhiereascd 8 Trebnicul lui Petru Movila,aadech randuiala pentru izbavirea celor neputinciosi

Urecbil, in An. Ac. Rom., X, p. 183 i urm.; ed. lui Miron Costinde acelasi, I, pp. 684-5 ; acelasi, /gorja Romdnilor, I, p. 945, nota 1«cf. S. Fi. Manan, in Revista politicd din Suceava, 1889, no. 7. Manan adat si o editie a Condicei Solcài, serial de Vartolomeiu (Suceava, 1902).

2 Afarl de Cuvintul pentru tefan-cel-Mare in Arch. rom.,1alte scrieri de aceastA naturl, in Arch. soc. t. i lit. din kifi, IV, p..327 s't urm. Cf. 1st. lit. rom., I, p. 537 i urm. Dar acestea ar puteit

fie si ale boierului IonicA TAutu din 4821, supt Inunde cAruia a sifost lipiria una din ele intr'unul din ziarele muntene dela 1848.

V. si Melcbisedec, Cron. Huqilor, I, p. 311.

166 =ORLA BISERICII BOXANEST/

viforarea i nasalnicia de duburile cele necuratel., vecheacarte de molitve din 1646 a marelui arhiemu

Putnenii erau insa, din cauza Mitropolitului lacov, scosCu silnicie prefacuta de catre noul Mitropolit Gavriil,relatii intru catva dusmanesti cu Scaunul din /asi. Dar acoloerà singura tipografte, caci la o inviere a tipografiei dinRadauti, al cara material fusese stramutat tocmai do Iacovla Iasi, nu se gändii simeni, si cu atk mai putin episcoputDosofteiu Herescul. fiu de boierinas, deprins a lasä, viata säse scurgä lin si dela care n'a ramas nimic deck un turn de do-pote, fara proportii i fara valoare arhitectonica, la resedintalui radauteanä. Erà lipsa de intelegere, neputinta uneiconlucrari intre Mitropolie i manastirile de sus, in care setrezise iaräi, urmand mirara Rusilor, viata calugareasca, sidintre care Putna adäpostià pe Mitropolitul Iacov, Solca ave&pe Mazareanu, Moldovita pe tovarasul de misiune al acestuia,Sänt'Onufrie pe alt egumen scriitor, iar Dragomirna, dreasala 1762 de Filip Catargiu 2, adapostik din Septembre 1763,In locul celor doi-trei calugdri de tara ai egumenului Teo fan,pe cei seized i patru de frati hotärâti la avia.ta obsteascav,la rugaciunea, la gospodaria, dar mai ales la lucrul impreunapentru cultura, supt calduzirea unui nou oaspete de pesteNistru, Paisie Veliciovschi 8,, care venià lusa, cu cei maimulti dintre dânsii, din Atos si din Tara-Româ.neasca, undestätuse un timp in schitul Varzaresti, de ranga hotarulMoldo vei 4.

Acest Rus din Pultava, fiu de protopop, ucenic al roliidin Chiev, la care invata si Eustatievici Brasoveanul, viitoruiinspector al scolilor romänesti neunite, plecase din manas-

V. Dan, Putna) p. 160 si_ urm.; iar mai ales lista definitivd dinUpddatu, 1. c4 p. 48 i urm.

V. mai sus. p. 164.3 Uricariul, IX, facsimile al isctiliturii sale.4 tirile despre Paisie, din eAdunarea cuvintelor celor pentru ascul-

tares, Neamt, 1817, Prefata.

iNCEPUTUL LITERATURII TEOLOGICE LA ROMANI 167

tirea sa de frica Polonilor prigonitori In ajunul chderiiRegatului lor, supt pretextul tocmai al acestor vraibi con-fesionale intárziate, si se Intorsese la Pecersca, noul LocSfaat al ortodoxiei slavo-românesti. Trecánd prin Moldova,unde ucenicii lui Dimitrie de Rostov i urmasii acestoraerau prea, bucurosi sh primeasch un efrate» din «TaraRuseasch, el phtrunse rana la mandstioara Poiana Ma-rului, din judetul Ramnicului-Sdrat, unde gásl un staretde neamul sdu, aspru schivnic dupä. InvAthturile Patriar-hului Silivestru de Antiohia 1, pe Vasilie, cel d'intaiu In-temeietor de «lhcas pentru viata comunhD, de ob§tejitiecalughreascä si autor al traducerii lui Nil dela Sorsca, cetireplacuth shimonahilor i foarte rhspandith deci si al antrebh-toarelor räspunsuri adunate din Sfa'.nta Scripturb. Limbaro mâneasca o deprinse Paisie stand aici laolaltá cu harnicii

evlaviosii supusi ai phrintelui Vasilie. Petrecii apoi la Atoe,In mAnhstirea Pantocratorului, fIcAnd linguri si lnvtitandgreceste. La Atoe, In schitul Sf. Ilie si la Simopetra, sedeshvars1 el si In cunoasterea limbii elinesti, la ucenicul sauieromonahul muntean Macarie, scolar al lui Turnavitu, caGrigorie, ca i Chesarie, ca si marele dascal Manase Eliade,lumina lnvataturii grecesti a timpului, mirean toata viatalui, dar avand necontenite leghturi cu cei mai mari si maivestiti clerici ti timpului 3.

CAP. V.

inceputul literaturii teologice la Romftni.

Pe atunci un Inceput de literatura teologicci, tradush in-taiu din slavoneste, dar Indath din greceste, de-a dreptul, dela

1 V mai sus.2 Iorga, Manuscriptele maneistirii Cernica din (Bis. Ort.) pe 1902,

p. 6, no. 42; p. 42, no. 50 : Ghighiu i Argel, pp. 23-4, no. 6.3 Cf. Ist. lit. rom. cu Scrisori de boieri olteni i cu Scrlitori

izvorul insusi, se injghebase in terile noastre. Pe cAnd, laBucuresti, doar preotul Radu dela Treisfetitele traducei peAntihristul rusesc din 1703 2, pe cdnd cetitorii de carti re-ligioase cb.patau dela dascAlul de slavoneste Staico Dioptrasaü Oglinda lui Filip Solitariul a, Oltenii incepuser6., suptIndemnui lui Damaschin, care avei gata si Talcul Evan-sheliilor de Teolilact al Bulgariei s. Un Mihalcea Logoftitul-de tain6., care-si zicei Litterati in loe de Litteratus, pelatineste, porra tot acolo randul ctalmAcirilor de pe grecie) :fusese la capuchehaielacul românesc din Constantinopol,impreuna cu Iorga Buicliul, autorul ziarului Campaniei In111or6a 4, pAnA pe vremea lui Stefan-Voda Cantacuzino si alui Nicolae Mavrocordat, i, °data Cu intrarea celor cincijudete In sapanire germanA, veni de se asezd acolo. Ornevlavios, el cheltui o parte din economiile sale pentru amol pe la 1726 schitul valcean Tarea, metoh al Titireciu-lui, flcut pe la 1680 de un calugtir grec din Tricala, Dio-nisie. Dup5. intoarcerea Olteniei la Principatul muntean,Mihalcea e imbrAtisat, pentru invätatura i priceperea sa,de Constantin-Voda Mavrocordat, care-i dá, ea' traducA Co-moara lui Damaschin Studitul, de Salonic, de Sol un, lucrarepe care o sbarseste In 1747, addugindu-i i alte epte cu-vinte de suflet folositoare si un Tá.lc la aTatAl NostruD.Logolltul dada si almAcirea Cuvintelor lui Efrem Sirul,dupà editia venetiana din 1720 5, iar la 1729 el Incercasechiar o lucrare de compilatie, din deosebite acgrtifesti i duhovnicestil, celinesti, grecesti i arApesti), pecare o intitula poetic : eMänunchiu de florb sau Chita (lo-rilor, inchinând-o episcopului de RAmnic, Inochentie 5.

Cernica, p. 24, no. 174.V. D. Rousso, Studiibizantino-romdne, Bucure§ti, 1907, p.9 i urm.

3 LApddatu, Damaschin, p. 18.V. Cron. Muntene, din (Ami. Ac. Rom.* pe 1899 (XXI).

5 V. i Ghighiu pi Argeg, p. 57, no. 17; ms. din 1781.6 Llpèclatu, Bisericani i Ralea, p. 35 §.1 urm. V. 9*1 Uricariu/, VII,

p. 20.

168 ISTORIA BISERICII ROMANESTi

Tiparituri teologice romanesti incep intaiu in Tara-Ro-maneas* unde Mitropolia da la lumina o nota editiedin Inveifeitura bisericeascd a lui Antim, mai mult o cir-culara pe inteles pentru preoti in Moldova se tiparisepentru acelasi scop, la 1732, (Invatäturi preotesti despreTainel1, iar la Ramnic se publica la 1740 Preofia, cu da-toriile clerului mirean 2. Apoi apar Intrebeirile bogoslovefti

cu reispunsuri, culese din scrierile marelui Atanasie deAlexandria, pe care le (talcuieste» un necunoscut urmas allui Mihalcea, Ianachi, fost al doilea Postelnic, deci, chiarprin dregatoria pe care o avuse, i Inca supt Domniasa de invatati ca Mavrocordatii, un bun cunoscator allitobii grecesti vechi si nota. Se poate ca acelasi Ianachesa fi prefacut In románete, duph cererea MitropolituluiNeofit Cretanul, cuvantarile omiletice, vestitele (Cazanii depraznuire) ale predicatorului grecesc mai nour .dela fax-§itul veacului al XVII-lea, Ilie Miniatul s. Apoi pana la1750 nu se mai dä aici decät o noud editie a ePravoslav-nicei Marturisiriv, la 1745, si alta a (Margaritarelor», inanul urmator.

Acum leenii, supt Mitropolitul Iacov, Incep si ei cu lu-.crari de teologie. Se da. la 1.751 (Sinopsis adeca adunarea.a celorn drepte tainii,, cu canoane i altele ce trebuie dataina duhovnicieiv, carte care, de alminterea, se mai publi-case, dincolo de Milcov, i poate chiar In Iasi, la 1747. (Adu-nare de multe invattituriv, din 1757 4, e insä o lucrare nota,

Bibl. .Rom., 11, p. 48, no. 206.2 Cf. §i lnvataturile pentru ispovedanie ale Mitropolitului Grigorie,

1761; Bis. ort., XI, p. 7. Pentru o Invajatura arliiereasai din Iasi,4771, y. Bibl. Rom., II, p. 197. A treia editie din circulara lui Antim,In Bucuresti, 1774; Capetele de porunca ale aceluia.si, ibid., 1775.

8 Cf. si 1st, lit. rom., I. p. 45, nota 1; p. 429.4 Pretinsa editie din 1753 e o greseall a lui V. Popp, p. 79; se

apune in titlu c4 s'a tipArit supt Scarlat-VodA Ghica, i acesta nu domniiIn 1753.

INCEPUTUL ITTERATUHII TEOLOGICE LA ROLAN' 169

170 ISTORIA EISERICIL ROMANEgI

opera a lui Iacov lnsusi, care declard el a ealcAttlit dinamulte Scripturi» anima cereascil floare, adecd -cdrtulie),pentru folosul preotilor, ca qi mai vechea Sinopsis. Tot la1.757, predicatorul Nicolae Mauroeides isi dd in original, aici,la Iasi, aMreaja apostolilorD, UsocrroXocov 86)mov. §tim c6Teofilact, fostul Logofdt de Vistierie, a dat o cArticicd (cl--spre Lemnul Sfintei Cruci, si aceasta tahndcità din grecestede-a dreptul, de al doilea boierinas cunoscdtor al limbii eli-nesti. Indreptarea pacatosului cu duhulu blandeylorii, dip1765, e un manuscript slavon al lui Vichentie Ioanovici,fost episcop de Arad, trimes spre publicare (le Pavel Ne-nado vici, Patriarhul de Carlo vdt.

Dar aceastd tipäriturd Indemng pe Mitropolitul Gavriil s&porunceasca a se face din greceste o noud traducere ro-mdneascd a cartii, pe care o intituleazd, spre a se deosebtde cealaltä, andreptarea phditosiloru, adeca invdtatura.cdtrà celu ce sa pocdieste, cumii sa.' cade sd se ispovea-duiasch) ; Evloghie daschlul iscaleste numai ca diorthositoriu.Numai In 1771, prin sarguinta acelui Toma al doilea Lo-gofdt, Toma Cara, din care Rusii, cari ocupau Moldova,ar fi vrut sa." facd legislatorul acestei teri 1, se lucrâ o.

(Alcdtuire inauria), traducere a cdrtii Evreului convertitSamuil Rabbi, care scrie impotriva iudaismului, Inca otälmdcire din grecesee, dupd textul din Lipsca, 1769, Ricasau ieropolitica lui Vartolomeiu Ma.'zdreanu din ruseste,dupd o editie dela Pecersca, din 1712, rdmase insd 'simai departe in manuscript, cum rdmase si altd traducere,din 1747, a lui Ghenadie Cozianul 8.

In Minnie apare la 1760 cea d'int'aiu carte de combaterea Unitilor ardeleni, cari deschiseserd ei rAzboiul prin publi-

1 V. davAtAturd a insu0 stdpinitoarei Iddriri Eeaterinii H edtritorinduita epitropie preste aleatuirea ardtdrii a unii noao legluitoareCondied, almleitd..., care s'ad tAlmdeitd de Thorne 2 Logofett, ; la0,1773. Cf. 1st, lit. rom., II, pp. 446-7.

2 Y. Ghighiu §i Argef, p. 29 0 urm., no. 49.

iNCEPUTUL LITERATURLI TEOLOGICE LA ROMANI 171

catiile dela Blaj ale lui Aaron 1: « Ca r t e sau lamina Cu dreaptedovediri pentru Vavilonulu celu, tdinuitu, carele iaste laRdmleanb; e tradusd dupd originatul grecesc al lui Nil deSalonic, fdrd a se ardta prin cine s'a fäcút lucrarea. Che,sane, viitorul episcop de Rämnic, ischleste lusa ca tradu-cdtor a doua Prefatd, la cantrebarile si rtispunsurilep lama-ritoare le dogmà ale lui Simion de Salouic, apdrute la.Bucurestii In 1765. Traducerea chtii lui Nichifor TheotokisiCorfiotul ajuns Mitropolit de Cazan, Impotriva lui Camillissi a Unirii, scrisa duiSä. 1763, apärii numai In cea d'intaiujumatate a veacului al XIX-lea 2. Iar Cuvintele lui NichiforTheotokis, traduse din porunca lui Filaret la 1793 8, nuse publicara niciodata.

Macarie, prietenul lui Paisie si fost egumen de Bistrita,apare ca traducator la 1775 numaif când se da, din ma-nuscriptele lui, la Bucuresti, volumul de Omilii al vechiu-lui Macarie Egipteanul, un ascet si acela. Mai lucrase ver-suri, o bucoavnd, un dictionariu, o gramatic6.4, un (Mic pri-nos) Fecioarei 6, apoi, poate, o (arte de suflet folositoareD 6, atraducere a Tálcurilor Psalmilor de Teodoret (1787 1), Ha-ritovreiton Paradeisos, e Tainica Flordriev si poate (Scaralui Iacovy 8, Tipieul, cOglinda tainicd a vietii calugdrestb,«Calist; Viata. lui Dimitrie de Rostov, loan Scdrariul, Sf,Chiril de Alexandria, Bogoslovia, rálcul Apocalipsului, etc.%.dar lucrarea de cdpetenie --1- mAntuitä. In 1782 abià a acestui

I V. mai suft.2 Ghighiu fi Argef, pp. 17-9.8 Cernica, p. 23, no. 151.4 1st. lit. Tora., II, p. 275 81 urtu.5 Ghighiu fi Argeq, p. 58, no.-19.6 Bisericani f i Rara, pp. 12-3.7 14. lit. rom., If., p. 391; Bis. ort., XII, p. 673 81 urm ; XVIII, p.-

298 8i. urm., 303 8i. urm., 695 0 urm.8 cernica, p. 23.g Studii fi doc., VII, pp. 309-10.

om Invatat si harnic, patimind Insa de multe ciudatenii,In traiu, de sigur, ca si In scrisul neobisnuit, In stilul plinde neasteptate si nelngaduite cuvinte, e traducerea ViefilorSfinfilor din greceste, lucrare uriasa, care a vazut tiparulnumai tärziu, dupb." oarecare prefaceri, in Moldo va, tocmaiIn tipografia Intemeiata anume mai tarziu de Paisieni, Inrandul carora se Inscrisese printre cei d'intaiu. El murlla o data necunoscuta, lasánd dupa el faima d., atunci candGrecii aveau pe un Manase Heliades, el erà a dascalul celn'are) pentru Romani 1.

Aceste traducen arata sfarsitul total al influentei slavoneIn Tara-Romaneasch : cel din urma destoinic dascal de aceastatimba fusese stralucitul caligraf preotul Floru, traducatorulTalcului Psaltirii ; lasa numai ucenici slabi, cum e Cons-tantin dascalul, cari nu pot ata alaturi cu un Evloghie dinMoldova a. O nouä legatura. Intre slavona inviata, mai alespentru cetirea si talmacirea Vietilor Sfintilor, celor vechi sinoi, dintre schivnicii Inchinati numai lui Dumnezeu,si limbagreceasca, acum cultivata, nu de Greci, nici pentru Greci,si mai putin pentru grecizare, ci pentru largirea si adânci-rea studiilor de teologie, pentru Inzestrarea Bisericii si Im-bogatirea literaturii prin carti talmacite rara mijlocire dinaceasta limba, era s'o faca Paisie, ai carui ucenici, (Slovenivsi Romani, In curand nu mai putin de 350, asobor) fara*eche, ca numar, ca pregatire, ca evlavie si ca fel de viataharnic si ideal incepurä Inca dela asezarea Ion In Drago-mima, la 4763, rostul lar cultural In hotarele Bisericii, carese largiau tot mai mult.

1 Cernica, p. 24, no. 162; cf. p. 23, no. 156; p. 25, n-le 497-9, 200-1.2 pentru Floru, v. Cernica, p. 17, no. 115; Ist. lit. rom., I, pp. 421.

457: Melchisedec, In Rev, p. ist., arch. #i fil., vol. IV, p.. 523; Urechi 1.1st. Ron., I, p. 822.

'172 ISTORti BISERICII ROBILBESTI

CAP. VI.

Biserica din Bucovina anexata la Austrianoul Guvern strain.

La sfar§itul rdsboialui ruso-turc din 1768-74, Austria po-runci trupelor sale Ed Inainteze pe teritoriul moldovenesc,vecin ca Galitia de curAnd anexatä, la cea d'intaiu Impar-tire a Poloniei : peste putin, prin conventia din Palamutca(1776), Turcia cedà, fara ad aibd dreptul ceia ce face din.aceastd conventie un act nul In dreptul gintilor, tot TinutulCernautului, un numar de-sate -din al Hotinului, ca i Ti-nutul Sucevei In mare parte §i al Campulungului Intreg.Se ndscoci un nume pentru noua provincie impardteascase Os' potrivit unul slay, necunoscut oficialitatii moldove-nesti sau poporului roman, Bucovina.

in (Bucovina» era cuprinsä cetatea Sucevei, unde statedInca dichiul Mitropoliei, acum Metodie, aratând cd astfel acesta.era Scaunul arhiepiscopal vechiu i adevdrat, apoi Drago-mima lui Paisie §i a soborului ; Putna, In care lacovmai träià Inca; Humorul, ce statea poate tot supt egu-menia lui Calistrat 1; Voronetul, carmuit de Macarie 2j Sant'lije, ca alt egumen Macarie 3; Solca lui Mazdreanu, care sebucurase la Inceputul rdzboiului, crezind ca poate Insemniacum In fruntea condicelor sale de documente numele (pr.&blagocestivei Insu§i-stapanitoarei marei Doamnei noastre Im-peratritii Iecaterini Alexievni, a toatd Rosie §i a diadohuluiei, bine-credincIosului Domn §i mare cniaz Pavel Petrovich) 4,

Sucevita, aproape uitatd. Mdnastirea Todirenilor, din Bur-

1 Doc. Callimachi, I, pp. 464-5.2 V. Condica meindstirii Voronetta, ed. Sim. Fi. Marian, Suceava 1900,

Ibid., p. 35.Inceputul la Condica miind stirii Solca, ed. cit.

BISERIOA, DIN BUCOVINA F NOUL GUVERN 173

174 ISTORIA BISERICII ROMANESTi

dujeni, a lui Toader, fratele lui Ieremia Movild, inchinatdde mult, l'Amase la Moldoya, 1.

La inceput, partea instrdinatd a Moldovei pdstrd vecheaei alcdtuire bisericeascd, dichiul indeplinind í functii epis-copale, fdrä a fi impiedecat de niméni, iar grija arhiereascdasupra targurilor i satelor avand-o Dosofteiu Herdscu, epis-copul de Rädduti, care nu se crezuse indatorit a rAmaneaIn Moldova turceascd. El luà parte si la ceremonia teatralda inchindrii i jurdmantului locuitorilor abucovineni) cdtremarea Impdräteasd crestind. dezrobitoare 2. Numai in 1781,se lud hottulrea de a impiedecà once leglturi si pe terenulbisericesc intre partea anexatä si teritoriul domnesc, si, la24 April din acest an, Mitropolitul Gavriil trebul -sd renuntela drepturile lui metropolitane 8. Fdrä a se intreba la Cons-tantinopol, ftird a se observa vre una din formele pe care.tle impun canoanele, Austria proceda' In chestiaBisericii bucovinene tot asa precum procedase Rusia dezurand (1771) in Moldova ocupatd.

La moartea episcopului de Baila, Daniil 4, aceasta impär-tise, in adevdr, dieceza raialei cucerite, pentru moment, intreeparhiile Buzdului (Brdila insäsi)i Husului (Ismail, Reni,China, Cetatea-Albd, Tighinea-Bender) i Rddautului (Ho-tinul, unde, la 1765, dupd, cererea lui Daniil insusi, Paltriarhia constantinopolitand se invoiso a numi pe Neofit,egumenul dela Sf, Gheorghe din Bucuresti, autorul unui.comentariu la Gramatica lui Gazì si al unei Alegeri dinPsaltirev, viitorul eflmeriu, al Grecilor din Sibiiu 8). Apoi

Manan, InSerigiuni de pe manuscripte i ciírti veda din Buco-tuina, Suceava, 1900; pp. 46, 49-50; cf. inscriptiio 1, no. L.

2 V. 1. GrArnadA, In Zafa Romdneascil pe 1908.3 Wickenhauser, Radautz, P. 46 i urm.4 Pomenit futre ctitorii bisericii basarabene dela CAugani ;

U, pp. 14-5, no. xvn.5 Bibt. Rom., II, pp. 190-1, 193; Scriitori bisericegti, pp. 5-6. Pentru

impArtirea diecezei 4Proilavului», v, Melchisedec, Cronica Hugului, I,p. 342 i urm.

Guvernul provizoriu rusesc dAdit episcopia Ilotinului unuiAmfilohie, probabil Putnean, care trebul sá stea si pe urmiIn Moldova, la mAngstirea lui Zagavie, langg Harldu, ori la

scriind cea d'intaiu geografie dupà Buffier, tradus initalieneste, cea d'intäiu aritmeticd, pe boga Gramaticateologhiceasca a lui Platon de Moscova, din 1795

Tot astfel acum, dintr'o zi in alta, Dosofteiu ajunse, i priráLag ajung5., episcop liber, scutit de once amestec, al BucovineiImpgrAtesti, dandu-i-se i drepturi asupra mAngstirii Marelui-Schit din Galitia, intemeiatd in veacul al XVII-lea, se pare,

avand supt ascultare Sucevita. Era un fel de MitropolitCu patentd dela Viena, fOrg titlu i fdrd recunoastere in cu-prinsul lumii ortodoxe, un funcionar bisericesc de nuantgrasdritean6 al Guvernului Statelor austriace. In loe ca unarhiereu sà-i vesteasch schimbarea esentialà de situatie,aceastai se semnificg prin generalul comandant, Enzenberg, care bine-vol SA.-1 cerceteze in chiliile din 114dAuti 2. Un consistoriu, pecare Biserica ortodox5, nu-1 cunoaste si cum n'a functionatvre unul In Moldova ori In Tara-Româneascd, dar cum 11avuserg episcopii de N'Oras, incà dela loan Patachi, i se alipl,pentru a-1 stätul si a-1 spiona 3. Dosofteiu se declarl gata,chiar dela aceastg intalnire, sg iea protocol de purtArile preo-tilor i sä Infraneze pe cglugäri, asigurand si el pe ofiterulstrg.in cg cesti clerici triiesc in de obste moral. Enzenbergarg.tä cg are de gand sà restrangg numgrul cgluggrilor, sgserie averea mgnAstirilor, sg aleagg egumeni el insusi, inteunsobor de cglugtiri, i cu doi egumeni vecini 4, s'O linpiedececOrtile bisericesti din Moldova, de1 recunostea cd n'are cuce le lnlocul, cele din Blaj fiind unite 5. Administratori ,strginierau sg intre in mAnästiri, care vor forma o singurg orga-

ht, lit. rom., II, p. 388 §i urm., p. 519, nota 3; Cron. Ro in., II.2 Wickenhauser, 1. c., p. 48; cf. Zieglauer, Geschichtliche Bilder.

lbid.4 lbid., p. 50 qi urm.$ lbid., p. 53.

BISERICA DIN BUCOTINA I NOUL GUVERN 175


nizatie economicA supt controlul Guvernului ; schiturile sevor Inchide neaparat. Contabilitatea i statistica, regularita-tea? precizia, trebuiau sa iea locul, In toate, vechilor datine

canoanelor itnutabile. Generalul era sigur cá, prin de-cretele i executile sale, e In stare a reforma o Bisericd.plind de *ate, ceia ce se potrivià, alminterea, cu Intregulsistem de guvern anti-clerical al lui losif al II-lea 1. La 1783el tara pe Dosofteiu in Cernäuti, unde decretul din 12 De-.cembre 1781 mutase, necanonic, episcopia, i unde el trebul.ad laca din banii sdi o bisericä mai cuviincioash pentru ca,sd alba unde se inchina. Arhimandritul Meletie, proegu-menul Antonie din Putna §i un Gherasim primird sá.impreund Cu Bal, averea ma'ndstirilor 2.

Cu aceasta Incepa, supt bdtranii ochi ingkluitori aiDosofteiu, prigonirea. Egumenii de Vorone i Sânt' Me afurd izgoniti, M'EA niciun drept, ei fiind pe viatä i rdspun-zatori numai LO de un sinod ; coi de Solea i Humor,atrimesi la pocdianie In mändstirile lorp. Guvernul militarvol& o si mai asprä pedeapsd a alui Macarie din Sant' llie),trimeterea lui aiurea, aceia§i surgunire pentru Antim deHumor §i Metodie, urmasul la Solea al lui Vartolomeiucare fugise In Moldova, ca i Voroneteanul, vecinul sdu,*'§i, pe 15.'ngd ei, pentru doi protopopi §i un numdr de preotii

cAlugäri 6; singur Venedict de Moldovita se invrednid demultAmirea noilor stdpanitori6. Se cera chiar episcopului,pe un ton de portmcd, sd pofteascd pe adomnul Mitropolit(Herrn Metropoliten) din Moldova a ceda averea In moqiia Mitropoliei sucevene1, pe care o mina biserica aSf..

I V. o hotdrire a lui ibid., la p. 68.2 lbid., p. 54.8 Cf. p. 452 gi urm.

kid., p. 58.5 Bid., p. 74.

Ibid., p. 61.I kid., pp. 64-5.

BISERICA DIN BUCOVINA I NOUL OUVERN 477

Glieorghe din Suceava) 1. §i, ani de zile, se purtd cu dAnsulluptA InviersunatA pentru a-i despoià Biserica de Cot-

manul dat de vechea DoamnA Anastasia, de chiar teritoriulradAutean si de douA sate in Mold ova 2, in schimb pentru

lead, mai mare ori mai micA, easA cum se obisnuiestepretutindeneal. In eidar aduse inainte Dosofteiu cä nupoate aicà pravila, nici pArtisl ce nu e al sAu, el care e«de treizeci de ani cununat cu aceastA eparhiel 8 si 'adeprins ash-si afle odihna) acolo in RAclAuti, in zddar planselacriml calde inaintea prigonitorilor 4 : i se ingAdul numai,de mi15, sA phstreze Rädäutul in cAti ani mai are de trAit.D.A. vorba acum sti-1 supuie Patriarhuiui sArbesc de Car-1ovht2 si aceasta se si fAcù, la 6 Decembre 1783, incbestii de dogmA mai ales, lar la 8 Decembre 1786 in toate,episcopul bucovinean fiind chemat la sinoadele sArbesti.I se trimesese de acolo, ca aindreptAtorp, un fel de teologoriental, arhimandritul dela Sistatovicl, Ghedeon Nichitici.Se prevAzù chiar sA se creascA popil tineri in studii maiinalte si in stiinte la Lemberg 6, pe lAngä cA se incepii

scoalä de preotie In Bucovina chiar 7. Se hotArA apoi in-data «sA lipsascA cAlugArii deja economiia mosiilor), afarA doarde o grAdinitti pentru aier 4, §i sa se imputineze lAcasurilelor mai mArunte, ba chiar sä se pArdseascA unul ca Dra-gomirna, pentru cä e ealcAtuit din asà de multi oamenistrAnsi laolalta si deosebiti, cu faimA rea, si mai e si lagranitAv °. Enzenberg voià sä pAstreze doar Moldovita, Su-

I V. rAspunsul Mitropolitului, In Erbiceanu, 1st. Mitr. Mold., p.309.2 ibid., p. 67 0 urm.3 lbid., p. 78.4 lbid.5 Ibid., pp. 86, 92.6 Ibid., p. 90 gi urm.7 V. Torgu Toma, in Junimea literard din Cernautt pe 4908.9 lbid., p. 97.9 aDa dasselbe aus so viel möglich zusammengebrachten und ver-

schiedenen, nicht woll beleumundeten Lenten besteht, und an derGrenze liegti; ibid., p. 91. Se inchise §i mAnAstirea de femei Petrluti ;


cevita si Putna 1 ; numdrul preotilor va fi restrdns, din atdteasute ce erau, la... 90.

O singurd mdsurd stâ.rni indignare si produse o energicdprotestare : aceia a secularizarii mascate. La 10 Ianuar 1784,Dosofteiu, apoT Nichitici, acum episcop neunit al Ardealului, siarhimandritul Gherasim ardtau cä o astfel de hotdrare nuse poate fdrd un sobor de obste si 4 daniile DomnilorMoldovei sânt fäcute pe vecie 2 ; se cera ajutor la Carlovdt.Se rdspunse cd e vorba numai de o aluare in administratie),care, fiind voia ImpAratului, se va face neapärat. Dacaepiscopul si noul sdu indreptdtor, un Ardelean, arhiman-dritul Földvari, (Feldioreanuly, nu ~serä in hotardrealor, egumenii atinsi de mäsura Guvernului declarard acumcä sánt botarati a plecá din tard si cä nu vor mai ascultàde episcopul Bucovinei. E bine sä cunoastem numele acestorclerici cari furä judecati in Consistorii si surguniti, dupädestituire, in alte mAndstiri sau zvárliti peste botar: Iacovde Putna, Antohie de Sucevita, Artimon de Solea, Venedictde Moldovita, Antonie de Humor, cel mai greu lovit ; fiiiertat numai, pentru boald, Ioanichie de Dragomirna 4 :Ignatie de Voronet se depdrtase singur. Ei nu cutezardinsä a duce mai departe impotrivirea si se rugard de iertare,dar Venedict, un minunat gospodar cum recunosc sidusmanii 4 si Antohie treceau in curAnd si ei granita 4.Supt conducerea Germanului Beck administratia a fonduluireligionarl se organiza acum, in 1785 6. Planul de (regu-lare a manästirilor) din 29 Apri11780 fii iscá.lit apoi de Do-

ibid., p. 92, cf. pp. 410, 114-5 , apoi Horecea, kfAmliestii, Zamostia,Luca, c BOA no si a Christacek s.

1 lbid., p. 98.2 Ibid., p. 401.5 Ibid., pp. 103-5.4 Ibid., pp. 158-7.6 V. raportul, ibid., p. 194.6 Ibid., p. 120.

BISERICA DIN BUCOVINA sI NOUL GUVEBN 179

softeiu, lmpotriva cons,tiintei 0 vointei lui exprimate, la4789: mandstirile erau reduse aproape la nimic, In toateprivintelei. Numirea egumenilor era sd se facd din Carlovdt.S, ese protopopi (de Cernduti, Ceremu§, Nistru, Berhomète,Vicov, Suceava ; vicari la ampulungul Moldovenesc 0 lace! Rusesc) 0 doi vicari erau sä ajute pe Dosofteiu,ran-duiald care tinii pand. tarziu In veacul urmAtor. !II ace1a0an, el Inchidea ochii In temnita-i onorabild, din Cernduti 2.

Urmas,ul lui, Sarbul Daniil Vlahovici, dela mAndstireaCovila (t 20 August 1822, dupd o pdstorie de 33 de ani 0ingropat la Dragomirna 8), nu §tia dei condusese §coalade preotie a Inaintaplui sdu sd Inalte prestigiul uneiBiserici deckute. Acesji episcopi ai Guvernului nu dAdurdmdcar noii Biserici dirtile trebuitoare, 0 Octoihul din 1804rhindne o raritate : 0 aici cartea din Principate hran] pecredincio0i Tinuturilor Instrdinate. Austria ruinase presti-gial, valoarea culturald 0 national a Bisericii române0i dinBucovina, precum incerc,ase a face acela0 lucru Cu Bisericaromâneasca din Oltenia, o jumätate de veac mai lnainte.

1 Ibid., p. 121.3 Cf. fi articolul d-lui I. G. Sbiera, in (Enciclopedia Romantic din

Sibiiu.$ Cf. inscriplii, II, p. 12, no. 28; cf. Vorobchievici, Dragomirna, p. 39.

PARTEA A VII-a..-=

iNVIEREA SPIRIT ULUI BISERICESC

PR1N

REFORMA LU1 PAISIE DE NEAMT.

CAP. I.

Paisie i paisianismul in Principate.

alugAri fugan i din Bucovina catolicilor, a prigonitorilorsamavolnici, a revolutionarilor mireni, cAlcAtori de canoanesi nimicitori de datine alergarb. in Moldova, trezind la onota viata mtinAstirile putin locuite si !Ara vre-un rostcultural din Moldova l'Amasa supt ascultarea Domnului 1.Un Meletie Ghica, fugar apentru cà n'a gAsit de cuviinthse trice obiceiurile terii i randuiala ortodoxieip, ajunse parala Pitos i Smirna. Ìn Slatina lui Lapusneanu se asezafugarul Macarie de Voroney, In Mica, Venedict de Mo1-dovita.8. Schiteni, dela Schitul-Mare din Galitia, intemeiar6,in judetul Botosani mänästirile nouä. Colula si Zgbireni 4,dintre care cea d'intAiu fusese bogat dAruitá de boierul ctitordin veacul al XVI-lea, Vistierul lui Rare, Teodor 5. Varto-lomeiu MAzAreanu, care nu zdbovi nici el s5. *Asease&ttuccrvina, dupti inceperea creformeit m'cinAstiresti la

lanuar 1779, neprevAzand-o, el Idsä Putnei intreagalui avere6, se adhposti la Roman, uncle erà, la in-ceputul unui veac nou egumen al mgnästirii Precista,

Wickenhauser, o. c., p. 407.2 Melchisedec, Cron. Ha ftilor, I, p. 358 i urm.

Melchisedec, Cron. Rom., H, p. 115; Wickenhauser, 1. c.Erbiceanu, Ist. Mitr. Mo/d., pp. 339-40.

6 V. cap. Cotiula i Vorona din Studii ;I doc., XVI.Manan, in Rev. pot., 4889, no. 7; Urechil, in An. Ac. Rom., X, p. 208,

nota 2.7 UrechiA, 1. c., p. 233, nota.

cutd din nou de episcopul nemtean Ioanichie, inteun timpand Constantin Racovita clädià la Focsani mdnästirea Proo-rocului Samuil, inchinatd poate Alexandriei, si la Iasi md-nästirea Sf. Spiridon 1, toate trei Cu spitale. Vartolomeiulnsusi venise la egumenia Precistei dupd Gherasim Put-neanul, care era egumen acolo la 1787, când prefliciibiserica 2 avti el insusi ca urmas si pànd la 1826 pealt Bucovinean, Gherasim 3.

In sfärsit, Paisie Veliciovschi fii printre cei dintdiu caritrecurd in Moldova pravoslavnic,ä, stdpanita de un Domnpravoslavnic, cu fria de Dumnezeu si respect pentru Bi-seria Ina in anul ludrii Bucovinei, la 14 Octotnbre4775', el isi faca intrarea in mdastirea Secul, inapdtoareclddire ca multe chilii, in care, de mult timp, nu se maidesfdsurd vre-o muna de aici insd, din noua ctitorie alui Varlaam, veniserd episcopii de Hui Varlaam I-iu (1.690si urm.), Iorest (1.714-27) si Ghedeon (1728-34) 5-, mandstirepe care i-o ddtuise Grigore-Voll Ghica. Numdrul dratilor»din csoborull sau se inmulti insa asa de rdpede, incätConstantin-Vodä Moruzi, urmasul lui Ghica, simti, in August1779, nevoia de a-i mai da un Ideas din cele vechi pentrua face ad domneasa In el noul spirit de harnich munaIn scrisul si almdcitul artilor.

Neamtul, dupd petrecerea in zidurile sale a Polonilorintku, a cdtanelor nemtesti pe unid, se alla in stare proastd,del din mijlocul alugärilor sai, cari nu erau mai luminatisau aprinsi de rivnd deck ceilalti, se ridia la 4718 epis-copul de Roman, apoi Mitropolit,Gbeorgbie, cel de Hui,

1 Cf. insorip(ii, II, p. 156 :ti nrm.; Melchisedec, Cron. Rom., II,pp. 64-5.

2 inscriplii, II, p. 22, no. 2.2 Ibid., no. 1.4 La 21 Infle eri la Dragomirna; eAdunareas, 1. C.5 Saya, inainta§n1 lui Ioresk dela,1709. fusese din. P&ngffrati ;

Melchisedec, Cron. Ilutnlor, I, p. 472.

184 ISTORIA BISERICII ROKANErI

PAISIE I PAISIANISMUL IN PRINCIPATE 485

Varlaam, care a fnst egumen acolo dela 4716 la 1720 1,apoi, la 1735, alt episcop de Hui, Teofil, care fusese, timpde zece ani macar, egumen nemtean. Teofil trecii, In 1743-4,Ja Roman si de aici, peste putin, in Septembre 1.747 elinurise la zi 'ntaiu din aceastä. luna , oasele i se stramutaula mandstirea lui de postrig, unde, fiind el un cärturar deslovenie, ca toti arhiereii din generatia sa, o inscriptie maimult In aceasta Inseamnä local de ingropare, in prid-vorul bisericii lui Stefan-cel-Mare 2. Ioanichie, episcop deRoman (1747-69), e si el tot Nemtean : e si ctitorul schituluiVovedenia, de nona viatä. In sihastrie 8, si el sprijine pe cal.--turarul staret de Neamt Grigorie 4; fratele san. Nicolaepana la capatul vietii ca monah acolo, la Neamt 6 ingropatiiind apoi In mänastire, ca i Ioanichie insusi. E Insa, cel dinurmä arhiereu care porni de acolo, caci i urmasii lui Teofilla Hui, Ieroteiu (1744-52) si Inochentie (1752-82), si cel delaRoman ai lui Ioanichie unde, adaugim, Atanasie, celdin 1724 la 17336, fusese Putnean Leon Gheuca1 santcalugari din Putna, din rä.ndul carora faceà parte, de al-minterea, i Gavriil Mitropolitul, care petrecuse acolo Inainteanorocului sau 8.

Intr'o frumoasa scrisoare, Paisie spune cum a primitt'Ara voie grija manästirii sale celei nona, cum asoboruli,san dela Secul 1-a petrecut pana la Neamt cu lacrami, cumn'a putut adaposti mai mult de vre-o cinsprezece vechiucenici de-ai säi 1n chiliile putine ce se patean locul aici,

1 Melchisedec, Cron. HuOlor, I, p. 206.2 Cf. Melchisedec, Cron. Hu?ilor, I, pp. 206-14; Cron. Rom.,

pp. 28.9; Notife, p. 6.3 Melchisedec, Cron. Rom., II, pp. 51-5, 65 si urm., 80 si urm.4 lbid., p. 78.5 lbid., pp. 86-7.6 ti urmeazi, scurt timp, Daniil de Solea; Melchisedec, Cron. Rom.,

II, p. 21.7 lbid., p. 95.8 lnscrip(ii, 11, pp. 175-6, no. 471.


cum e nevoie de lucru mult pentru a se aduce in bunAstar e aceastà mai veche mAnAstire a Moldovei intregi, cum celd'intftiu gAnd la sosire i-a fost sA se inchine icoanei MaiceiDomnuldi fAcAtoare de minuni, pe care ilse invrednicise detrei ori a o tineâ Cu pAcAtoasele lui mAniy, atunci cAnd,IncA tAnA'r, fAceà drumul la Sfantul Munte 1. AveA de gAndsLi zideascA bolnitA si chilii nouA, Cu douA ránduri, asá curase vAd astázi, sA faca o notA reparatie a clddirifor bisericesti,dupti aceia, veche de aproape jumAtate de veac, a episco-pului de Roman, Pahomie. El trAl aici pAnA la 15 Novembre'17942.

In linistea bog,atA dela Neamt, Paisie, scriindu-si epistolelede indrumare cAtre toti cei ce tineau de regula lui, si chiarcdtre cei de acash,. din Pultava, isi pregatl de lucru uce-nicii cárturari (Slovenii) : Sofronie, urmasul sAu in egu-menie (1794-1.803), Ioan, care a fost si el egumen (t 1812),seninul bAtrAn Dosofteiu 2, pe Dorofteid, ucenicul lui Sofro-nie, pe Stefan ierodlaconul, traducAtor (t 1. 1807), pe tovarAsiiLt tálmAciri ai lui Stefan, cdascAluly Isaac, trecut in rAndu-rile schivnicilor, scolarul acestuia, Iosif, apoi Stratonic, An-tonie, Rafail, dar mai ales Gherontie. Spiritul cel nou pAtrunsela Agapia Veche, unde in 1.789 stAteA astaretult Macarie(12 pArinti la obste) ; la Hangul, se pare, al eArui monaliGalaction se lndeletniciA cu copiarea cArtilor ; la Disericani,unde Veniamin, arhimandraul si egumenul din 1.803, parea4 un Paisian 4 Vi unde será. Mitrofan, ctilug?.trit de Paisie3;la Rasca, unde Antonie egumenul se aflá cármuind peacciasi vreme 6, dupá" Chini arhimandritul, tAlmilcitorul celuid'intAid Tipicon si acela- care (au adus luminata manAstire

Studii i doc., VIL, p. 159 çi urm.2 Melchisedec, Notilo, pp. 6-7.3 ir. §1.1 1st, lit. rom., II, p. 393.4 Lip6datu, Bisericant i Beqca, p. 31.a Ibid., p. 33.6 Ibid., p. 32.

PAISIE "$1 PAISIANLSMUL IN PRINCIPATE 187

la cea lui Duninezeu placuta viata calugAreascAP, fiind i In-Atátorul ierodiaconului Gherasim, tare a fost apoi celd'intaiu tipograf muntean 1, al lui loan i Meletie, striitori.Un Agafton, Ruq, intemeit schitul Vorona, In pAdurile Bo-tosanilori schit de aSloveni», din aMalorosia) i Bucovina,Moldoveni i Romani, stransi din toate pärile. Schituriledela munte, Vovidenia, Pocrovul, Tarcdul, aveau schivnicidupa vechea randuiala a lui Thmitrie de Rostov, cari seunira la miscarea paisiana.

Munteni se adausera la asobom un Rafail din Hurez 2,un Grigorie din Bucuresti, care se meza la Caldarusani,manästirea lui Matei Basarab, al cArii egumen Dosofteiumort la 1807 3, arata sa fi ascultat si el de-a dreptul inv6-taturile marelui dascal de calug'grie noua; Chiriac Ramni-ceanu14, care ajunse calugär la Caluiu ; Gheorghie, carestatii in fruntea manAstirii Cernica de Janga'. Bucuresti,fundatie a familiei *tirbei. Schitul Iezer, Poiana Marului,poate Varzärestii, Ghighiul de Janga Ploiesti, Dalhautii,Ciolanul din BUZi1U, Chela prahoveana, din 4835-9 5, toga.'Altea de spre Moldova a Principatului muntean suferkbinefachtoarea inraurire a lui Paisie.

pentru càlugarite,care trälau la Socola, zidita de o fatà aL6pusneanului, apoi la aSoberul MRicelorp din Iasi, bisericaSf. Paraschive care se mai pastreaza inca 2,- fati' Paisie unMea§ ales, la Varatec ; la 1802 apoi, Alexandru-Voda Moruzi,adeta Mitropolitn1 Veniamin, mutA pe cele din Socola laAgapia, eh sa se faca loe Seminariului 7 aici erau sa inveteCu adascal batran procopsit la iftvat4tural atarte greceascaelineaactip, alegandu-se si dintro .ele apoi. Adaocale», i st de,prinda alucruri tie Entina, adicti ousaturi, hmuluri,

1 gid., pp. 45-6, 49r51.2 dernica, p. 15.8 $114Ciii fi doc., VII, pp. 308-9.4 V. 1st, lit. rom., II, p. 381; nota 3.6 V. litscriptii, I, pp. 68-9; IT, p. 247 t oral.6 ¡bid., II, pp. 198-9 no. XLIV.7 Uricariul, VII, p. 128 i urm.

188 IbTORIA BISERICII RO3IANErI

si cusuturi de vesminte arhieresti i alte iscusite lucruri,care acestea sant peittru cinstea i folosul lor i pentru po-doaba PatrieiD.

De alminterea, aici un Domn chiar, fusese cucerit deideile reformei, i astfel la Maiu 1776 Alexandru-Vodrt lp-silanti hotäria ch in obyejitii nu vor intrà deck cei aispi-titi Cu cercarea cuviincioasl, de vin adecä cu gandil de spOse-nieD, oameni maturi, Intregi la minte i slobozi, lipsiti de greu--MO de familie ; el mai addugia cä fratii nu vor avea aincurdi-tura alisverisurilorD, despartindu-se de lume cu total, printr'oadiatA de moarten, cA ei nu vor ravni alta mancare deckacea proasta i lesne castigatA a obstii), nici alte vesmintedeck -aceale sgracesti si lesne cumpOrateD, ct nu vor ph-rasl manhstirile si nu vor Ihsà pe nimeni sä. vie In ele amcantece lumesti sau Cu necuvioase faptel, cä. atat (chino-viarhul, adech nacealnicul obstejitieiv, Cat si skeuophylaxul,pazitoria de vaseD, si economul sA fie de cash si aneschim-

bath), iar egumenul nici va vinde, nici va cumphramArgenindu-se a chivernisl bine averea ce a ghsit 1

În toate obstejitiileD, care au in fruntea lor un ana-cealnic) sau astaret) i cuprind multi chlugäri-preoti sicalugari-diaconi, si un numär de ad uhovnici) alesi, se Tadchipuri de-ale lncepAtorilor curentului reformei religioase :Paisie insusi, Gheorghie de aCtildkusani i CernicaD, Do-rofteiu, care urmä. lui Gheorghie in -cea d'intaiu manAstire.

apoi episcopii, Mitropolitii de care va vent vorba indatä.,tritiser6 duph norma paisiank Inainte de a Ilia ln man&paterita de arhierei. ta vechile dulapuri se mai pAstreaza,ori se mai phstrau pan& la stramutarea lor la AcademiaRomank pe 'Ana tiphrituri slavone, grecesti, romanesti,une ori i latine, cArti de sluj136, de cetire, de teologie,adesea i unele cOrti profane , chrtile iesite din TAbdit-toarea munca a mai multor talmticitori i caligrafi. Mai

I Studii doc , V, p. 551 0 urin., no. 4.

BISERICA MOLDOVEI SUPT GHEUCA I STAMATI .189

mult din cele care pPivesc augdria : Sf. Petru Damaschin,al lotdrärile pe scurb ale Sf. Vasile, aCuvintele) aceluiasi,cRasoforulp sau cartea adespre Tundere i alte serien alelui Nichifor Theotokis, (Marco Pustnieull, (Catafighiotub,aStavroillia), Iubirea Crucii adecd. , Ion Scdrariul, Viatalui Dimitrie de Rostov, a Sf. Calist, cOglinda tainicà avietii augtirestb, Teodoret, Chiril de Alexandria, (Cealepa tru cArti ale Bogoslovieip, Talcul Apocalipsului, IsaiaPustnicul, (Cuväntul pustnicescp al lui Ni], (Scara Raiuluipde Ioan Sinaitul, Efrem Sirul, Paterice, intre care cel (lelaPecersca, (Capete lucrAtoare» ale lui Nichita Stethat, d'u&din mAndstirea constantinopolitand Studion, Sf. Grigore Si-naitul, Simion Noul Bogoslov, Invätdturile si scrierile luiPa isie a. 1.

CAP. II.

Paisianismul i Biserica Moldovei supt Mitropoliiii LeonGheuca i Iacov Stamati.

Deocamdatä /l'Are aceastä viatä vioaie a mändstirilor de«obtejitie i intre oticialitatea bisericeascd nu erd o legAtur&stränsh nici mäcar in Moldova. Mitropolitul Gavriil tralpänd la 20 Februar 1786 2 ; el ldsa ca schimbtirile nepriel-nice ortodoxiei si rosturile românesti sd. se indeplineascaIn Bucovina rara sd se ainestece, i dada Mitropolia ca lo-cuintd. Domnului, dupd focul ce-i mistuise Curtea, el in-susi addpostindu-se in mdndstirea Golia, unde si murl. Pevremea lui se fama biserica Sf. Gheorghe de langd Mitro-polie, in care bisericä Gavriil, ctitorul ei, slujià mai bu-euros decat in adevdratul ideas metropolitan al Doamnei

1 Cf. Cernica; Lapellatu, 1. C.; Ghighiu f i Argef, Studii f i doc.. VII, Z. C.2 Doc. Callimachi, I, pp. cLxxxv, 407 Erbiceanu, Mitr. Mold., p.

xLvni; inscriplit, II, pp. 175-6.

190 ISTORIA IIISERICII 11011iNEV1

Anastasia Duca, Stratenia, cara fiind, prin vanzarile nechib-zuite ale lui Gavriil, ineunjurata de privalii jidovesti,caSf. Gheorghe, de altfel, care avea. docuirea Jiçlovilor panaaproape de altarul fit prefacutd apoi, la 1796, in pa-mis al scolii inalte de greceste, al Academiei domnesti,intemeiate de Grigore Alexandru-Voda Ghica 1. Ca a fostbun si darnic, atatal cel prea-bland i prea-iubitor al tu-turora, ca.* celor saraci, mangaierea celor intru nec,azurip 2,nu e de ajuns pentru a-i acopen i greseala de a nu fi stiutsa reprezinte, cu demnitatea si hotarärea cuvenita, in astfelde imprejurari grele, Biserica sa.

Un fecior de boier, Leon Gheuca, crescut pe tanga Ga-vriil, care-I facù i protosinghel al Mitropoliei, ajunsepe rand episcop de Roman, la 2 Februar 4769, supt Gri-gore-Voda Callimachi, nepotul lui Gavriil, lasändu-se cuvoie la o parte si Inochentie de Hui i Dosofteiu de Ra-drt.itt 3, apoi si loctiitor de episcop al Husilor, la plecareaIn Rusia a lui Inochentie, in 20 Novembre 1769g, §i, in sfarsit,la 1786, inlocuitor al patronului sau statornic, ca Mitropolit,cu toata indrazneata incercare a Patriarhului pe IONAPoarta de a se face numire de Mitropolit prin el si soborulBAIA 4. Era un om Inca tanar si de o crestere aleasa, care in-vata frantuzeste limba pe care o stia i Chesarie de Min-nie, care cetia. de Mercure francaisp, Enciclopedia i IstoriaMoldovei de Carra ca episcop, care-si Meuse biblioteeaJa Mitropolie, reparata prin ingrijirea lui i inzestrata eucase de locuilita i paraclis in ele, cu doua mosii mug, Ro-tarii i Prisacanii 6, care avù prieten ca vestitul fabulist siparinte al literaturii sirbesti, Dositeu Obradovici, creseatorul

Erbiceanu, I. c., pp. mix, 41-2.2 Doc. Callimachi, I, p. 407.8 Mtichisedec, Cron, Rom., II, p. 95 i urm.4 Arch. Rom., I, p. 151 §i urm.: Melchisedec, Cron. Hupaui, I,

pp. 306-7.6 Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 451-2.6 ibid., p. 'tux.

BISERICA MOLDOTEI SUPT GHEUCA I STAMATI 191

lui Grigore vi lui Alexandru Callimachi 1. Primi dela Obra-dovici dedicatia unei predici de Zolikofer, tradusa in sal.-bevte, vi comanda traducerea unui alleliodor sau istorieetipiceasca» 2. Cand era numai protosinghel, ceruse lui Ma-zäreanu sa-i prefaca in romanevte (chica ieropoliticb3. Voiasä dea cetitorilor moldoveni in tipografia metropolitana Cuge-tärile lui Oxenstierna vi pe Télémague al lui Fénelon. Atalmacit insusi o carte de «multe invkaturi) mai mult mo-rale deck religioase, din limba franceza 4. Cum se vede, unarhiereu foarte lumaret, a carui iubire pentru noua litera-tura franceza, revolutionara vi deista, se poate intelege candne gandim cà invatatul episcop grec al Cazanului vi Astra-hanului, Evghenie Bulgaris, care a fost vi pe la noi, tradu-ce& din Voltaire insuvi vi ca Charles XII al aceluiavi aftàun talmacitor calugar din Iavi, pe Ghervasie 5.

In timpul cand Mitropolitul avea grija traducerilor salevi a celor pe care gasise cà trebuie sa le comande, tiparulromânesc e in mina unui Rus, lega.tor, sapätor, meter ti-pograf, protopop, econom, exarh chiar al Mitropoliei Mol-dovei, din timpul razboiului din urma, cánd el, venit in Mol-dova inca dela 1764, va fi tinut locul lui Gavriii,' MihailStrilbitchi. Acesta daduse in Iavi o Psaltire, In 1.784, apoi,poate, un Antologhiu vi un Molitvenic in 1785, Octoihul dela47866, o noua editie a Prävilioareip muntene, invataturapentru duhovnici, din 1781 (1784), o traducere a Alfaviteisuilete§ti de Dimitrie de Rostov cea d'intdiu lucrareasceticd ie§itd de supt teascuri romdnegi , ha chiar un

1 V. Tichindeal, Fabule, ed. Russu, pp. xvt si urm.2 Ist, lit. rom., II, pp. 383, 438-7, 448, nota 3.8 Picot, Notice bibliographique sur le protopope Mihail Strabickij,

Paris, 4905, pp. 4-5.4 Melchisedec, Cron. Rom., II, pp. 442-5.5 Cf. Sulzer, II, p. 37, nota a; Xenopol v't Erbiceanu, Serbarea ;mo-

lare; din la;i, p. pa6 V. §i mai sus.


Calendariu pe 1785 si Incà o brosur5.1, toate cArti bi-nisor lucrate de Strilbitchi insusi, ca si de fiul sau Poli-carp, din care fAcii apoi un podporucic impärätesc, i im-podobite cu planse de mAna celui d'intAiu. Nu rämänesupt noul Mitropolit, ci trece la Mohiläu, pe Nistru, uncle.face sä apark in Iunie 1786, o a doua Psaltire, inchinatknu Dommilui moldovenesc, un Mavrocordat, ci ImpäräteseiEcaterina Insài. Rusii, nävälind in Moldova, aduc cuIn 1788 pe Strilbitchi, care erà si putintel spion, purtânclscrisori, In 1787, lntre Mitropolitul Leon, care corespundeksi cu Austriecii 2, cerAnd pe langà ei sprijin lui Dosofteiual Bucovinei, ca unul ce era si el (patriot acestii tidloase.patrii 37),- Si intre Rusi 4. Catavasieriul säu se publich astfelIn Iasi, la 1788, toamna, si un Molitvenic nou iese de suptteoscurile sale la 1789.

Er6. ajutat, In lucrarea acestor clouä cärti,si de paisianulGherasim, din Neamt. Apoi singur el dä Psaltirea1790-1, Catavasieriul din 1792, Ceaslovul din acelasi an.In acelasi timp cInd facea aceste editii in titlul carora se-pomenesc membrii familiei impärätesti din Rusia si gayer-natorii Principatelor, un Potemchin, un Besborodco,Stril-bitchi räspändeste prin slovele sale : gramatice, dialoguri,chrti de cetire ruso-românesti, prin care sä se deprindä.Moldovenii cu limba noilor stäpint Ba chiar cär) numairusesti, un Apostol din 1791, o traducere din englezesteprivire la dogma crestink se publicà de dfinsul, pe längä.un numär de cärticele românesti Third insemnAtate. De al-mintrelea, cänd dupä pacea din Iasi, trupele rusesti ie*4din Moldova, Strilbitchi nu rämase &cat pentru a-si ispräviPsaltirea din acest an, care poartä numele domnesc al luiAlexandru-Vodä Moruzi, i apoi 11 gäsim la Dubasari, alt

I Picot. pp. 18-9.2 Arch. rom., II, p. 292 i urm.8 V. i Erbiceanu, 1st. Mitr. Mold., p. 317.4 V. Picot, p. 7 §i urm.; Urechig, in An. Ac. Rom., X, pp. 19-20 ; 1st-

Rom., III, 148-9.

RTSERICA MOLDOVEI SUPT MULTA L STAMATE 193

tilrgusor de granitä pe Nistru, de unde trimete la 1794 unCeaslov romänesc 1 si un Bucvar rusesc, iar in 1796 oAlexandrie, tipärita de dänsul lii tipografia sa avolnical, areca loe de publicare Mobiltiul, entre hotariulil Rossieiintre alü Moldovieb, unde se intorsese deci si unde va fimurit, caci nu mai a vem alte stiri despre dansul 2.

inca In cursul anului 1788 poate, Mitropolitul Leon, careera greu bolnav la Galata pe vremea serbatorilor Craciu-nului 3, murise. El lasase, plecand din Roman, acest ScaunGrecului Iacov, egumenul bisericii Barnovschi ; prin baniacesta capätase sprijinul Curtii lui Alexandru-Voda Mavro-cordat, si prin bani hiruise In lupta pentru episcopiaRoman pe Venedict de RAsca si pe dichiul dela Hui, de sigurun Putnean, Iorest ; Mitropolia fiind in manile Domnului,alegerat se facil in biserica Dancului 4, din care ConstantinDuca facuse, prin 1703, o manastire, inchinand-o la cicaPatruzeci de Mucenicii) din Atos 5. Iacov pastorl, incunjuratde Greci, numai pasma la 25 Octombre din anul asezariisale ca episcop, 1786, si moartea-1 prinse pe nepreväzute laFocsani, dupa ce trecuse asupra Episcopiei vechile sale datorii

adaugise altele noua pana la 80.000 de lei, suma asä. deImpovartitoare pentru venitul de 7.500 de lei al Romanului,Incât nimeni nu mai vol sà-i primeasca mostenirea. Dup&o vacanta de Scaun mai lungä i dupà o chibzuire oficial&pentru plata banilor fara dobanzi, se facii supt Alexandru-Voda Ipsilanti, urmasul lui Mavrocordat, ce fugise In Rusia,alegerea unui nou episcop de Roman, la 19 Iulie 4787: peMuga Varlaam de Agapia, un Paisian, se infatisard doi dinfugarii bucovineni : Macarie dela Slatina si un fost proe-

1 melchisedec, Cron. Biquini, II, pp. 467-9.2 Pentru toate, v. Picot, o. c., passim.3 Erbiceanu, 1st. Mitr. Mold., p. 319.4 Melchisedec, Crol. Rom., II, p. 415.6 Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 330-4.

194 ISTORIA BISERICII ROMANETTI

gumen al Putnei, Antonie, un mâncdcios trAndav, careizbutl 1.

Patriarhia de Constantinopol se amestecd la vacanta me-tropolitand, nefiind Domn care s'o infräneze. Episcopul deRoman si noul episcop de Hui dela 1782 Iacov Sta-mati, un Ardelean (n. 1748), cdlugdrit la Neamt inaintede venirea lui Paisie (la 1765) si ajuns protosinghel alMitropoliei dupd alegerea lui Leon ca episcop de Roman,primira ecdosis ca O. f acá o alegere pe care, in astfel detimpuri de rdzboiu, eisird mai bine s'o amâne2. Rusiipusera atunci ca etiitoriu de loculu eparhiei Moldovlahiei»pe un arhiereu de-ai lor, din Ecaterinoslav, Ambrosiasi la Sf. Spiridon, in 1788, ei voira sa puie pe unearhimandrit gren ce slujise pe flota biruitoare a luiOrlov si, pentru ca acesta nu cunostea de loe im-prejurarile, i se adaugl ca informator si cdlauz spionulStrilbitchi, care putù sa poarte acum titlul mdret de apro-topop al Moldovei, Terii-Roma'nesti si Basarabiei3D. Am-brobie merse pAnd la Neamt, pentru a face arhimandritacolo pe meritosul Paisie4. Retragandu-se la sfarsitul raz-boiului, in 'armar 1792, fard macar o alegere formará. deMitropolit5, ci numai dupd vointa lui Ambrosie si a Co-mandei rusesti, fa sfintit Gavriil BAnulescu, un CAmpu-lungean din suita lui Ambrosie, care fusese deci prin Rusiasi purtà de curand titlul de episcop al Achermanului 6.La 9 lanuar 1792 Strilbitchi inchina Catavasieriul lui Am-brosie, iar Ceaslovul aceluiasi apropie numele lui Gavriil,aMitropolit a toatd Moldova)5, de al noului Domn Constantin

i Cron. Rom.,la locul respectiv. Cf. Wolf, Beschreibung der 31oldau,I, p. 149.

2 Cf. Melchisedec, Cron. Rom., I, pp. 151-2.8 Picot, p. 20 si urm.4 Adunarea citata.5 V. declaratia in acest sens a lui Iacov in Erbiceanu, 1st. Mitr.

Mold., pp. 321-2.6 V. Stefanelli, in An. Ac. .Rom., XXIII.

BISERICA MOLDOVEI SUPT GHEUCA SI STAMATI 195

Moruzi 1. Curtea Rusiei ii trimeted In April feliciari si ocruce de briliante. Mortni nu vol insä pe acest nou arhi-prtstor al Moldovei ; el Mat pe Patriarh s5.-1 inlature si s.1hotArasch, in April 3, o nota alegere, si data aceasta iesi, prinlunie instiintarea lui e din 22 ale acestei luni , Iacov epis-copul de Hui, om vrednic de Mitropolie, care primiseeparhia sa aprAdata pän5, in scAndura si aruncatä ingred datorie de 75 de pungi de bard», de Alexandru Cons-tantin Mavrocordat-Vodd, rApitorul mostenirii lui Inochentie,si o ]asase acum cu totul sloboda. Faptul ca el räscumpa-rase prinsii turci din manile Muscalilor, cheltuind pentruaceasta '16.000 de lei, si ca, la descoperirea acestei dovezide mild pentru pAgAni, el fusese mAnat in tahilra dela Ho-tin pentru a-si dà seamd, 11 recomandau in deosebi Portii 3.Gavriil I'd luat, In Maiu, cu sila din Iasi si dus la Poarta,uncle Patriarhul vol sa-1 ded In mar-Ale Trimesului Rusiei ;adapostindu-se totusi, la urma, In aceastà tar4, el cApAtaepi8copia Gotiei In Crimeia si Ordinul Sf. Andrei 4.

lacov erd uh arhiereu invatat, stiind ceva greceste si sla-voneste, poate si frantnzeste 5. A fost si aici un foarte bungospodar, care a zidit casa de resedintà a Mitropolitilor sia scos pe Evreii cari, cu carti de vânzare f,i de bezmenale lui Gavriil Calimachi, se asezaser6. In jurul bisericilorStrateniei si Sfântului Gheorghe 6; eland Mitropolia vechepe Iângá. Academie, el lsi alese pentru slujba sa archie-

1 Picot, p. 27.2 Erbiceanu, 1st. Mitr. Mold., p. 320.8 Cf. Melchisedec, Cronica Humlui, I, pp. 346-7, 367 ¡ii. urm. Mai

ales insemnata notiti de pe pp. 366-7.4 Cf. Acte fi. fragmente, II, pp. 345-6, 348; Melehisedee, I. c., p. 367,

nota ; pomelnicul din Erbiceanu, Mitr. Mold. ; Stefanelli, 1. c.6 Memoriul, cu idei inaintate, in chestia §colilor, pe care-1 iselle§te

el Uricarial, III, p. 13 §i urm.. pare BA ile InsA mai mult al luiScarlat Ghica, boier care fAcuse studii in Apus.

6 Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 42.

196 ISTORIA BISERIMI ROMINESTI

reasca biserica noud a lui Gavriil 1; o mare reparatie, in1797, cuprhase arnándoul clAdirile si boltile negustorilor ceJe incunjurau 2.

Pdstorl unsprezece ani, scdpánd si de intriga, care voiä.,In 1796, sd-i id. Scaunul, si de cutitul unui nebun, care-1rdn1 In acelasi an 3. Chiar dela inceputul stäpanirii salearhieresti, ierodiaconul Gherasim si tipograful cel nou,popa Mihalache firqte deosebit de S trilbitchi dädeau oLiturghie, In 4794; o Psaltire urmä nuinai in. 1801, apoiun Apostol si un Molitvenic4. Afara de aceasta se dddù oeditie notá din cartea rabinului Neo fit, Infruntarea Jido-vilor (1803), operele lui Amfiluhie de Hotin, ha chiar unCalendariu §i romanul Critil si Andronius, iesit de suptteascurile Mitropofiei la 1794.

La 10-11 Mart 1803 Iacov Stamati muriá de dropicd,si-i urmAun fiu de boier mare, un ucenic al lui Paisie, un scriitorsi un om de intluentä., eclesiarhul, egumenul de Sf. Spiridon,episcopul de Husi din 1792 si apoi dp Roman delaIunie 1796 6 , Veniamin Costachi, in mirenie Vasilie, fiullui Grigoras ,Negel 6. Cu un an Inainte, o retipdrire a cdr-ticelei Mit;opolitului Gheorghie despre icoana din Neamtincepeà acolo sirul tipdriturilor 7. Paisianismul triumfà siIn organizarea episcopald a Bisericii moldovene si in lite-ratura bisericeasca a Romänilor.

1 .Thid.2 Cf. Wolr, passim §i. ateza» par. M. I. Michaileanu, 4895.4 Ll. cc.4 Picot, l. c., p. 14, nota 2.5 Cron. .Rom., II, p. 160 s'i urm.; Mitr. Mold., p. 42 s't urm.6 V. brosura mea despre dinsul in 013ibl. Minervein.7 Picot, o. c., p. 15.

PARTEN A VIII-a..=UNIREA CURENTULUI RELIG1OS PAISIAN,

SPRIJINIT DE

ARHIEREII DIN PRINCIPATE,CU

NOUL CURENT NATIONAL DE PESTE MUNTI.

CAP. I.

Episcopul de Arges Iosif.

Pana atunci, paisianismul reformator prin credintd, disci-plind i muncd Merara' cautase alte drumuri pentru a iesi laiveala. Paisie trimesese la Bucuresti pe unul dintre a fratii»mai tineri, pe Gherontie, dorind sd aibd, pe längä atätiacunoscAtori de slavoneste, si un traducätor din limba eli-neascd. Ucenicul staretului din Neamt Isi fácù studiile lanoul dasc6.1 grec din Bucuresti, Lambru Photiades. Aici soimprieteni cu un Muntean, Grigorie. Din porunca Mitropo-litulul Dosofteiu, ei amändoi dddurd la 4794 o editie ro-mä.neascd. a (CArtii folositoare de sutlet), care se rdspändiasà de räpede, incät trebui retipkrita la 1799 si 4800 1. Eitalmdciserd si vestitul Pile al lui Teofilact, opera de carose vorbeste prin anii 1790 2. Infla se hotdrärä la acel pelerinagiu spre Atas din care se intoarse numai Grigorie, cdciGherontie murl pe cale in Filipopol, la mdnastirea SfintilorAnarguri 3, ei mai gdtird i alte lucrdri de teologie dupàoriginale eline.

Iii acelasi timp se gäsià tot in Tara-Romäneasch un ar-hiereu, ucenic al lui Cbesarie, fost protosinghel la Rämnic,lngrijitorul tiparului supt episcopul Filard, care, fiind nds-

Uricariul, XXIV, pp. 396-7.2 Scrlitori bisericeSi, pp. 33-4.8 Prefata la 'Encsopii sGro Oetcov aortauov ; cf. §i a Checragaritc/ui

din 4844 §d Bis. ort., Xil, p. 532.

200 1ST ORIA IITSERICII ROMANETTI

cut in Lovistea VAIcii, poate din neam de Ardeleni, trebuiAEd aibA legAturi cu Ardealul, de care-1 apropiò numirea saca Int.Ail' episcop al Argesului, ridicat ca Scaun arhierescdin ruinele sale, in August 1794 1, pentru adoauA judete,aded. al Argesului si al Oltuluiz 2. In sfArsit legaturile saleIn Bucuresti 11 fAcuserA a cunoaste pe Gherontie si Gri-gorie si a pretul curentul paisian. Astfel cArturAria olteapha lui Damaschin, Grigorie si Chesarie, noua miscare arde-lea* care IncepeA, cum se va vedeA chiar acum, BA apropiede Romanii de dincoace, si pe neunitii treziti la culturA, sipe Uniti, scApati de exclusivismul catolic, si, In sfArsit, cAlu-gAria reformatA a Moldovei, se unesc in losif de Arges, ori,cum i se ziceA, si cum isi ziceA, insusi, a A rgeul). A.supraoperei si insemnAtAtii acestui lnaintas al lui Veniamin Cos-tachi se cuvine a ne opri.

Iosif, care a fost si un foarte bun gospodar, drep,Andminunata bisericA a lui Neagoe-VodA, in gare bAciuiserA doiani de zile Turcii, pe timpul rAzboiului din urmA, si clAdibisericuta Sf. Nifon, fAcAnd si, din nou, casele de locuinttiarhieresti, a fost un statornic patron al Nemtenilor, a cArorMyra pentru Bisericä si carte, ale cAror curate gAnduride imhunAtatire a vietii mAnAstiresti si de inältare a cul-turii clerului in de obste era in mdsurA a le intelege. Incadin 17962 el stià cA Gherontie si Grigorie, (cdoi *Intl cA-lugäri din Moldova), au gata Talcul lui Teofilact, pe careel ar fi vrut s5.-1 vac% tipArit in Ardeal, cu cheltuiala co-respondentului shu obisnuit, marele negustor sibiian HaaiConstantin Pop a. FAcù 85 se tipAreascA la Bucuresti, innoul asezAmAnt privilegiat al boierinasilor Clinceanu si To-

I Cond. Sfantd, pa 279 §.1 urm. Cf. Zilot RomAnul, in Rev. p. ist.,arch. Id fit., vol. V, p. 73.

2 Cond. Sfantei, I. c. Tomos-ul patriarbal pentru noua diecezi un a'apublicat ai nici pretextul intenaeierii ei nu se cunoaate mai de aproape.Cf. pentru eparhial3uaului, la 4544, «Tunualla (Mihai Cantacuzino), trad.Sion, p. 401 §i urm.

2 Scriitori bisericegi, pp. 33-4.

SCHIMBAREA SPIRITUM IN MARICA UNITX 201

pliceanu, cari lntrebuintau pentru cärtile bisericesti pe uncalugär din Neamt, Isaia, o noua editie dintr'o carte decombatere a (Volteristilor, paganilor adeca, celor l'ara deDumnezeu, ai veacului acestuia), Apologhia contra celorfard de Dumnezeu, traducere a lui Gherontie singur, dupaDimitrie de Rostov, se pare 1. La 1816, episcopul de Arges,care erà lnsusi un scriitor, dada la Neamt o editie a tradu-cerii sale din Atanasie de Paros, Trwrop.il seo Oi:wv b°1111"Wv,(Prescurtarea despre dumnezeestile dogmeb. i Paraclitichi,alta talmäcire a lui, iese tot in mhnastirea lui Paisie. ElM'al pe Grigorie sä traduca «ThIcuirea pe scurt) a lui Ni-chifor Calist Xantopulo i rugä pe staretul de Neamt Ghc-rontie sa 6 tiphreasca, la 1814. Din programa' noii scolimonastice moldovenesti, el nu primià aväntul de Instrhi-nare de lume, setea de suferinta meritorie fata de Dumnezeu,al Nemtenilor : se facea Mg, din toga Mima, partas la operalor de cultura, prin care acesti smeriti calugari si-au cks-tigat recunostinta tuturor timpurilor.

CAP. II.

Schimbarea in sens romAnesc a spiritului in Biserica unitä :Samuil Klein, Sincai i Petru Maior ca räzvratiti religiosi.

Privirile lui Iosif se Indreptau insh, nu numai chtrernuncitoarele chinovii ale paisianismului, ci si catre frun-tasii ierarhiei si ai literaturii románesti in Ardeal.

Pana si In rändurile Unitilor se facuse acolo o schimbareprielnich pentru strangerea din nou a leghturilor cu Ro-mánii din Principate. Cea d'intaiu generatie de clerici unitiavuse adese ori intransigenta aspri sau fanatich a neofitilor,trufia celor cari pentru intAiasi data gusta o cultura mailnalth sau se impartásesc de onorurile i Inlesnirile mate-

Pentru edilia din 1803, y. /st. lit. U, p. 403, nota 1.

202 ISTORIA BISERNII ROMANE§TI

riale pe care once oficialitate le are la indAmând pentru asmomi i cucerl. Titluri ca acelea de baron, de sfetnic im-*Mese, daruri de tot felul, dela frumosul lant de aur cumedalia stdpânitorului parid la apanagiul de domenii, re-latii Cu fruntasii Bisericii catolice, studii la Unguri sau inA pus numai Inca din SäIncel, calugdrul rlsaia, care atradus (Vedeniile Sfântului GrigorieD invdtase la Chievulortodox, iar cAlugärui Leontie Moschuna erá dintre uceniciidascalilor greci de neamul säu 2,fdcuserd din episcopiicanonicii, din profesorii bldleni de pana pe la 1770 nistedespretuitori ai vechii ortodoxli umile si särace i ai celor cari,In Ardeal chiar, sau dincolo de munti, trdiau in acelasi intune-rec dogmatic si in aceiasi lipsä de culturä sau de drepturi.

S'ar ti crezut ca tinerii, cari, pe urma unui Aaron, unuiRednic, Maior, Cotore i Caliani, unui Meletie Neagoe, cariprin invdtatura in strdindtate-si cAstigaserd cele mai inalteranguri bisericesti, mergand si ei in Apus vor duce si maideparte aceste porniri de izolare fatä de ceilalti Români,de adoptare tot mai deplind a catolicismului, in fond casi in forml chiar. Se vdzili Insd indatä cd cei mai bunidintre ei,un Samoil Klein (n. Septembre 1745), de acasaManiu Micu, fiul protopopului din Sad, frate al Vlddic5iInochentie, si al surorii protopopului Neagoe din Brostenisi Armeniu ; Gheorghe incai (n. 1753-4), vlästar al boierimiifagArdsene, venit din inca-Veche i purtat pe la reformatiidin Osorheiu, pe la Iezuitii din Cluj i Piaristii din BistritaPetra Maior (n. c. 1760), din pArtile Bistritei, fiul protopo-pillui dela Cdpusul- de-CAmpie, crescut la Osorheiu i Cluj,cauta alte drumuri. Dela inceput, daca tustrei se cälu-garirä3 in mändstirea de viatä asprä a lui Aaron, viataaceasta de caznd pentru sfintirea prin randdri i infranare,prin släbire i duren, in vesnice posturi cu maztire au

Cipariu, Acte f i fragmente, p. 407; Studii fi doc., XIII, p. 156.2 V. pentru el, §i. Studii ci doc., XII, p. 42, no. Lxxvin.

Samuil, la 44 Octombre 1762; incai, in 4774.

SCHIMBAREA SPIBITULUI IN BISERICA UNITi 203

fasole au finte fiartd, dar cu niciun uleiu direashn, disciplinaaceasta, pe care Vlddica Rednic o Mari inc5. atoatä legean,serie acelasi Samuil Micu, aar fi vrut sd o facd chluggrisi sd supund pe toti la viata grean 1, li displäcù. Incepùsd li cada greu si lndumnezeirea actului Unirii, pe care cdtde putind cercetare istoricd II puted reduce la adevgratalui valoare, si nepotul episcopului Inochentie, al celui care,l'IV() clipä de deznadejde, se arätase gata A taie legdturile cucatolicismul, spune apriat ea' aManasie [Rednic] In toatd Du-mineca, la exortatii, atdta Idudit scolarflor Unirea, pAnd ce uniiIsi pierdeau gustul de a-1 mai auzln g. Certele dintre calu-gdri, cari-si rddeau de a bdtaia lui Dumnezeun si de aaju-toriul Preacestin, 11 dezgustard adânc 3. Desl Klein ajunseaprefectn la mAnästirea Sf. Treimi, apoi eclesiarh si con-zistorial pe lângd acest bun gospodar de bisericd si scoalacare erd. Rednic cel agreu la fire si nu lesne iertAtoriun,des1 trecù bucuros la Colegiul pazmanian din Viena, undeinvdtd naai departe filosofie si teologie, ajungdnd apoi efe-meriu, duhovnic la Colegiul Sf. Barbara, Intemeiat la Vienapentru scolari uniti,el nu Captad mai multa tragere deinimd pentru calugArie, dar nici pentru Unire ca act [Dan-tuitor de suflet si deschizdtor, prin legea cea noud, a unuimai bun viitor romAnesc. Isi intrebuinti vremea In a traducedin Pdrintii rasariteni, ca Sf. Vasile ce! Mare, Sf. Dorofteiu,pe cari-i cetiau asa de mult si paisienii din Principate sidin cari a Cuvintelen celui din urma aparurd la Rdinnir, In17844. Peste cäteva luni, el faced sa apard la Viena, cutiparul lui Kurzbeck, doud mici studii In legaturd cu da-tinile «Bisericii grecesti rilstiritenen, despre Cdsatorie sidespre Posturi 5, si do! alti RomAni invritati, protopopul

1 Ist. lit. rom., II, pp. 162-5; Cipariu, dete fi fragmente, p. 124.2 In fragmentele din Cipariu, p. 105.3 lbid., pp. 146-7; 1st. lit. rom., II, p. 166.4 Traducerile, din 4768 qi 4769, in msele 920 din Bibl. Serninariului

blAjean si 1366 din Bibl. Episcopiei de Orado.5 De matrimonio, 4781 cf. ms. 4367 din Blaj 9i Dissertatio de

iciuniis graecae orientalis Ecclesiae, 4782.

Para, care studiase la SI. Barbara, si parohul din Bistrita,fost elev al Institutului pazmanian, 11 parau la Gran earispanditor de idei schismatice si dusman al Sfintei Uniri,fiind pe langa aceasta un prost si aun om de nimical 1.Cartea de rugAciuni pe care o däduse tot acolo la 1779,aRogacioni de sera), avea mai mult scopul de a incered onouä ortografie a limbii romanesti, intoarsä spre obarsiaPi, pentru mai deplina vádire si mai marea glorie a co-borarii din Romani , Cu litere latine 3.

La Viena se imprieteni cu Klein cellalt mare scriitor alBisericii unite romanesti, Gheorghe Sincai, care petrecuseJa Roma dela 1775 3 pan6 pe la 1780, luand doctoratul inillosofie si teologie, si void acum sa invete, stand la Sf.Barbara, dreptu14, sa lucreze in biblioteci pentru istorianeamului si sd. Idge relatii cu inv6tati ca Benkii si Comides 5..,,i acest tanàr unit n'aveà respect pentru aUnintaD, carelasa neamul afara credintb 6, pentru Papa si Iezuitii,pe cari-i crede in stare a falsified si diplome, pentruLatinii din preajma ImpAratului, cari, la inceputul vea-cului, dnselaserb, pentru motive politice, pe Romani,and ceva apopilor), dar %sand pe anobili cu buzele dram-boiatel ,si uitând ca total de ajugul bietilor prostiD, iobagii.

.5i Petru Major venise dapä aceleasi studii romanedar fdra diplome, si ea aceleasi ptireri despre alialienb) sidespre a monarhia l'apei) si infalibilitatea, anesmantnicia) lui,despre dreptul de a convoca si prezidà sinoadele, pretentiilede stApanire universalä, domeniul temporal sau a vremealniclde care se zápdciau alti studenti trimesi la Roma, si el scriá

1 cNullius frugi homos; casinus ed Brain). AO 1-ar fi judecat siepiscopul Maior ; Nilles, pp. 317-8.

2 Ed. a 2-a, Blaj, 1801, supt titlul de Acathistu.3 Urechil, 1st. Rom., T, p. 1172, nota 1.4 incai, Cron. Rom., II, p. 431; Orodias, in Archivu, p. 247 0 urm.5 1st. lit. MOM., II, p. 202 si urna.6 incai, Cron. Rom., I, pp. 353, 417; cf. II, p. 213, 215, 354, 437;

III, pp. 285-6, 288, 297, 363, 413-4, 455-6.

204 ISTOBIA BISERICII ROMANESTI

SCHIMBAREA SPIRITULIJI IN BISERICA UNITÀ 205

astfel, nu mai tarziu deck In 1783: (0 de-ar fi al:dratDumnezeu neamul rotná.'nesc de acest feliu de oameni in-vdtati si teologi, cari numai cu autentie, cu tiful si cuvdlfa ce au in haine si In locul Idcasului sau, vrati sd in-vingd pe toti ; de spun cevd. dela Roma, sä taci, sa inlem-nesti, sd casti gura. De aräti din Sfintii Parinti, din Soboaresi din istoria cea veche a Besearicii asupra pdrerilor lor,indatd esti schismatic, si mai Mu decdt ereticii... Romei'Inca din vreamurile ceale de mult incepuse a-i rasdricoarnele !1).

Urmâ. Indata abdicarea episcopului Grigore Naior, in 1782si in locu-i fil numit (21 Octombre ; consacrat 6 Iunie 1784)Ioan Bob (n. 1.709), fiu de neme s chiorean catolic si de Ungu-roaica, Candida Titnandi, si ucenic al Iezuitilor din Cluj; fusesenovice la Blaj numai cAnd aved 25 de ani si mdntuise toata In-vdtdtura ; functionase ca profesor de sintaxa si gramatich. In lo-cul lui Grigorie Maior si plecase iarasi Intre Iezuiti, pdnd când ise dadurd functii administrative la Blaj, pentru ca sa meargäapoi la noud studii In Sdmbäta-Mare. Acesta tined strdns laUnire si nu veded mai departe deck cercul datoriilor salede administrator al averii bisericesti. 0 dusmänie fireascdse starni deci intre bogatul, maretul, pomposul episcop,care se incunjurd la 4807 de un corp de canonici ascul-tätori 2, si intre cei doi tineri csalugdri, cari-si autard deacum Inainte o altd. indreptare.

La 1784, Klein cered sd fie scos din rAndul calugarilor.Aceia,si cerere o facù si Sincai, care, venit In Blaj Inca dela1780, mAntuise de tiphrit Catechismul cel Mare, aprobat deteologii *tefan Sabo sj Ioan Halmaghi,carte de scoala, el

1 Procanonul, ed. C. Erbiceanu, Bucure§ti, 1894; extras din iBis.ort.s, p. 47.

Aceste idei le exprima el intr'o cercetare de drept asupra canoanelortd stormelii biserice§tis, espre folosul mai cu sama a Rominilors,Procanonul.

2 Nilles, p. 665 §i. urm.

206 ISTOR/A BISERICII ROMINE$TI

Insusi, fiind catechet, apoi director al scolii de;Stat de acolo'.Acestalalt conduchtor sufletesc al generatiei sale se pusesein serviciul scolilor ceior noud pentru popor, pe care ledeschisese armuirea cu spirit laic, anti-religios a lui Iosifal II-lea, i däduse Românilor fria dela 1781 Bucvariulfb.rd colorit religios din Viena, Aritmetica din '1782 (ed.noud, Blaj, 1785), Bucomma romano-germana dela Sibiiu,din 1783 (ed. noud, 1188; Blaj, 1795), chruia-i corespundeun Alphavit blajean din acela.si an. .5incai, care lucrase cuSamuil Klein o gramalla româneasa In limba latinä, apd-rutä tot pentru proclamarea nobilei origini a graiului si aneamului, In Viena, la 1780, pregatià pentru aceleasi scolinoud eeà d'intaiu gramallcä latina-romând, aspre folosulscolilor valabico-nationaleD, ce aparit, Cu traducen i nemtestisi unguresti a exemplelor, la 1783, in tipografia Seminariului.O aIstorie a Naturii sau a FiriiD erà gata de tipar 2

Doisprezece ani intregi, Sincai avù grija invatamäntalui laicin limba româneasca, läng,d Eder, directorul Sasilor si Eusta-tievici, al neunitilor, intemeind vre- o trei sute de scoli inorase si in sate 8. De Vladica nui pasä rada. fdrd. In-cunjur de dänsul la '1792 4. Numai la 1794 Sincai fù rdpusprin judecatd de Bob, care facit sä i se iea locul i sä fiechiar inchis, pAnd. in '1795, incepändu-se astfel ratdcirea luiprintre Unguri cu scurte popasuri la Oradea lui Darabantni la Viena , care-i tinit pand la moarte.

In acelasi an, Petru Maior, iritat de incercarea, ce fdcuseBob, de a smulge protopopilor -- in cari Maior, el insusiprotopop la Reghinul-Sdsesc, dela '1784, dupä ce fusese pro-fesor de logia, metafizica i drept natural la scoala

alta cu acest titlu i litere latine apitruse la Buda, in 4780, odatlzu un Catecbism, prescurtat cu acelea.,i litere; Bibl. .Rom., II, p. 250cf. /st. lit. rom., II, p. 205 gi nota 7.

2 1st. lit. rom., II, p. 205./st. lit. rom., II, pp. 204-5; Hurmuzaki, VII, pp. 443-4.

4 Ciparill, Archivu, p. 480; Papiu, $incai, pp. 403-4.

SCHIMBAREA SPIRITIMUI iN BISERICA IINITÀ 207

din Blaj 1, vedeä pe urmasii a chorepiscopilon de odinioarh,ultimele drepturi ce mai ptistrau, scrià (Protopopadichiap,Nedreptatea fdcutd protopopilor, tratat despre (putearea,drep-turile sau privileghioaneleD lor, carte ascutith in polemicaimpotriva (papistasilor». Cu Biserica romana n'a rupt-o nici-odath, si si-a pästrat panà la sfArsit corespondenta cu Pro-paganda, dar, and 11 vedem numind pe Bob (V1hdica Uni-ti]on, iar pe pästorul sarb al Romänilor de legea vecheaepiscop al Neunitilor» 2, intelegem bine ch nici Maior numai erà legat cu inima de Biserica bläjeanh.

Cererea de a pärdsi cdlughria, pe care o fäcurä. Sincaisi Maior, fusese primith, dar se refuzase, in Ianuar 4785,cea fa.cuta de Klein, indemnându-1 la aliniste» si porun-cindu-se ca el esa fie pästrat in mänästire))3. Nu i se addacestuia nici parohia din Sibiiu, pe care o ceruse, dar in1790 el trecii In acest oras la o rudh a sa, Efrem Muntiu14.Pe atunci Samuil cel invätat dedicà lucräri de ale salePatriarhului ortodox din Carlovht, cu care ar fi stat inleghturi inch. din 1784 5, si se puteà crede eh a OrbitCu totul Unirea. Cand Guvernul ardelean trimese, in 1794,spre cercetare Istoria Bisericeased, tradush dupá a lui Fleury,de Klein, impreunh cu dedicatia incriminatil, i se zice preotneunit 6, si canonicii lui Bob, consult* declarà a in ade-var cartea, lucratà si duph eautori catolich, cuprinde insine azgura neunirii) (schoriam disunionis). Se credeà chiarch el vrea sá se facä episcop al neunitilor, pentru careBob 1-ar fi inchis bucuros, cum a si cerut Guvernului, in.4797, la mänästirea din Muncaciu 7.

1 Ist. lit rom., II, pp. 234 si urnk.2 istoria Bisericii Romdnilor, Prefattl; cf. p. 360.5 Ordinul, in bibl. din Orade, ma. 1336.4 Ms. 885 din Blaj.5 Archivu, p. 717.5 Ibid., p 715.7 Ibid., p. 675 qi urm.

208 ISTORIA BISERICII RONANESTI

CAP. III.

Biserica neunitä i cea d'intku organizare a ei.

Vrádica neunit Dionisie Novacovici murise In Scaunul sauunguresc la 8 Decembre 1767 1, dupa ce statuse pand lasfArlit mai mult In Ardeal. Cu prilejul mortii celui d'intaiuSilrb care a avut grija sufleteasca a Romanilor din aceastttarä, se hotari cä este o episcopie a acestora, i anume unaco.xempt5.1, cum se declara si episcopia Radautylui chip&ruperea silith a legaturilor cu Biserica metropolitana a Mol-dovei. in Octombre 1768 administraren ei provizorie sedada episcopului särb din Vare, Ioan Gheorghievici, carefil chemat intäiu laViena pentru a priml instruetii 2. Urmasullui Dionisie ca episcop de Buda, Sofronie Chirilovici, fostulstilt vicariu budan si fost staret la manästirea Sf. Mihaiiclin Grabg, cäpatil apoi grija Episcopiei neunitilor ardelenisi ungureni, la 1-in Decembre 1770: dupa cererea intreguluider ortodox al Romänilor, i se ingadul a-si luà resedintala Sibiiu 8. De Pasti 1n 1772, el er6. la Belgrad, i avemscrisoare a lui cu aceastä datti, in care-si zice numaiasmerit episcop neunitilor In Ardealp 4. Dupa dänsul, del&care nu ni-a ramas, se pare, niciun antimis 5, yea(6 Novembre 1783; instalat 1-iu Iulie 1784) al treilea.Sarb, Ghedeon Nichitici ca protopop In pärtile Abru-dului, 11 gasim pe la 1780 °, care statuse deci un timp

1 P. Maior, 1st. Bis., p. 131.2 Bunea, P. P. Aaron fi Novacovici, p. 258 fi nota 4.8 ibid., p. 254, nota 1.4 Studii fi doc., XII, p. 86, no. ct.,xn.5 Pentru antimisele deosebitele Biserici i diecese romAnefti, v. Stu-

dii 0 doc., XII, pp. Lxv urm., 297 i urm.; cap. respectiv; XVI, p.423 f't urm. fi cap. Sinaia.

6 Studii 0 doc., XIII, p. 28, no. 6. Pentru numire i instalare,Mateiu Voileanu, Momente din viata biser. a Romdnitor, Sibiiu, 1902,pp. 25-6.

RISERICA NEIINITÀ V CEA D'INTAIIJ ORGANIZARE A EI 209

mijlocul Romänilor din Ardeal, apoi pe Muga cei, de curändluati in stapAnire, ai Bucovinei, si a carui aduci re in Ardeala folosit ,si in rascoala de iobagi a lui Horea, in care i se pastràsi Ini un rost de impticiuitor prin predica si blestem 1; anti-misele lui, care poarta datele de 1781 si 1780, li dau titlul,mai limpede, de apravoslavnicu episcopu alu Marelui Prin-tipa ta alu Ardealulub a. Mari la 6 Decembre 1788, si, panala numirea succesorului sau, vedem preoti romäni mergändpentru hirotonie la episcopul sarb al Timisoarei 3.

Al patrulea episcop ortodox de neam sarb, Gherasim Ada-inovici, trai si el supt conducerea directorului scolar Eu-statievici, care intocmià la 4790 Cazaniile, adezvoaltile sita lcui tele Evanghelii a' Dumineciloru, a' sarbatoriloril si a'oarPscarora zile, spre trebuinta catehetiloriA si a' dascalilortiuniti», tiparite la Bart, in Sibiiu cea d'intaiu tiparituräoficiala a Bisericii pravoslavnice ardelene, pe când 011aatunci avem numai cele douä tiparituri sibiiene, din 1789,ale clascalului brasovean Rada Duma, Preotia sau indrep-tarea preofilor, o nouä editie, si incà un catehism pentruscolilc, anormalicestip neunite. Erà in legaturi stränse cuierarhia särbeasca, si-1 vedem luAnd parte, in August 1790, laalegerea, in Timisoara, a Mitropolitului särbesc. Aveà areze-dentiev la Sibiiu, si grija ei rämänea, cu prilejul unor asemenealipse, tot in seama carturarului preot din Räsinari, caligrafulSava: Popovici 4. Gherasim iscall impreuna cu Bob, care, inacest caz deci, il recunoscii, acea (cartel, de plangere a tu-turor Romanilor catre Imparatul drept si milostiv, acelSupplex libellus Valachorum, pe care-1 redacta Iosif Me-hesi din Cluj, fiul protopopului din Manästur si ajuns prinmeritele sale sfetnic imparatesc. El murI in 4796, la 13 April,si clerul romänesc isi arata si acum, ca si dupa moartea lui

1 V. mai sus, cap. despre Biserica bucovineanA.2 Studii fi doc., XII, p. 301, no. xx.$ 'bid., XIII, p. 78, no. 189.4 Studii fi doc., XII, p. 412 Ili urm. ; XIII, p. 156.

210 ISTORIA BISERICII ROMÀNESTI

Nichitici, dorinta de a nu mai aveA un SArb ca episcop 1,si astfel silintele lui Dimitrie Sercovici de a cApAtA Scaunulsibiian ramaserA zddarnice ; preotii si protopopii voiau nea-pOrat pe Vladica (din neamulu si sangele seta, in loculstrAinilor cu cfoarte putina pentru binele cel de obs,te tra-gere de inima si purtare de grije) 2.

Locul lui Adamovici 1-ar fi voit Klein, si Guvernul spunelAmurit, la 30 Maiu 1796, ca el ar fi vorbit cu unii dinclerul neunit, fägaduindu-li ca, dupa alegere, a.r lepOdàUnirea3-. Lucrul n'ar fi de mirare intr'un timp cAnd unuldin canonicii uniti dela Orade, invätatul Nichita Horvat,lAudat ca scriitor si de Klein, ráced 8'a' aparA la Viena oPoslanie asan dreapta oglina a pAcii, dragostii si unimii,prin carele cu dreapte dovediri cei uniti sa mAntuescil dehulele carele lor li sA aruncA, laya J.Veunifii, niel iritici afi, niel shismatici, mai ales in neamul romeinesca a nusa putea aeve zice, pentru a neamului rumeinescu folosfi meingdiare» 4. Asa credea. si Klein, care, in marea sa is-torie a Romanilor de pretutindeni, rAmasá netiphritb., n'areun singur cuvAnt rbiu despre Neuniti si deplange, dintretoti RomAnii supusi ImpAratului, numai pe cei din pArtileSAtmarului, cari ascultA de un episcop rus, al Muncaciului,si pe cei din Banat, cari au in Biserica lor stApAni sArbi 5.SA nu se uite apoi cA, Scaunul din Sibiiu rAmAind mult timpneocupat, vicariatul II avii, dupa ortodocsii Ioan Popovici deHondo! si Nicolae Hutovici (1805), unitul secretariu de Ca-merá. Aron Budai (t 29 Mart 1847), fratele poetului, grama-

1 Cipariu, Archiva, pp. 719, 737. Data mortii in SiebenbilryischeQuartalschrift, V, p. 479.

2 Cf. lila stefan 1-16rAgu§ Preofimea romand in veacul al XVIII-lea;din aTelegraful Romana pe 1907: Lupa, Az erdélyi gar.-kel. egyhciz qi.Mateiu Voileanu, Momentc din viala bisericeasca a Romdnilor orto-doxi dm Transilvania, 1780-4787; Sibiiu, 4905; Ilarion Pu§eariu, Do-cumente pentra li» ba tii. istorie, Sibiiu, 4889, 1897, 2 vol.

a Cipariu, Archiva, p. 717.4 Studii f i doc., XIII, p. 16, no. 27.5 Ist. lit. rom., ii, p. 493.

LIICRIRILE DE TEOLOGIE ALE SCRIITORILOR ARDELENI 2H

ticului i lexicografului Ioan Budai Deleanu 1. Klein se dusepeste putin la Oradea, unde i Darabant i canonici ea SamuilVulcan si Corneli li erau prieteni si la lntors tinù predica Inbiserica neunità a Turzii 2. La 1798 Insà i se poruncl deGuvern sá nu pkbeascii Blajul, unde va fi bine tinut lamAnästire : din partea lui, el Muse totusi asigurarea ca InSibiiu si In Imprejurimi a sfAtuit pe tkgoveti i sateni sAtreac4 la Unire 8 si cA a izbutit sa distrugA ura fatà deUniti, rugAndu-i a trAl eca ; el aminti ch a fost rugatA. predice la Rasinari i Saliste, cela ce n'a putut face InsaDecAt sà steà Melds, voià mai bine et treacA la ritul ca-'toile 8. De fapt 1114 el erà, cum spun si In certi-ficatul lor, iscAlit de Ioan Popovici de Hondol, ca vicariu, side Aron Budai, ca notariu, numai ahulitoriu de lnparachie-rile intrà neamul nostru In rdridul legal) 6 Abià peste vre-opatru ani putù el sh apIece, dupä ce, predicand ultima oarti,spuse cuvintele, grele pentru puternicii din Blaj, ca anici-odatà n'a cugetat di din piaträ va stoarce apal T.

CAP. IV.

lucrärile de teologie ale celor trei marl scriitori ardeleni.

inainte i dupg aceste Imprejurki de pätimasci prigonire,Lei doi tovarasi de lucru ai Jul Klein lucrau, unul,la dirtile de scoalä si apoi la greaua operd a Cronicei sale,

cipariu, Archivu, pp. 749, 737; Organui uminarii pe1847,no.14.cipariu, Archivu, p. 748.

8 Cei din Gura-RAului declarl cl ar face §i asta, dacA ar fi ajutatiproces Cu Saga; ibid., pp. 719-20.

4 Ibid., p. 720.5 Ibid., p. 7:36.6 Ibid., p. 737. i in 4805 Românii neuniti igi cerurA episcop de

-anationula lor, pe Nestor loanovici, care fusese efeclor InvAtat, darA-sArac de averes §i invAtase in stritinAtate (Stinghe, Doc., 11, pp. 263-6).

7 Ibid., p. 739.

iar cellalt, Maior, la tratate de polemicA ce rAmaserà neti-precum i la culegerile-i de predici : (Propovedaniile

ingropAciunea oamenilor morti», aDidachiile, Mich Invatd-tu rile pentru cresterea fiiilor, la ingropticiunea pruncilormorti» (1809) si (Predice sau invätäturi la toate Duminicile

serbAtorile) (1811), la un Téléma que romAnesc, ce se tipii.r/In 1818, la scrieri lilologice1, apoi la o lstorie a inceputurilorromAnesti, (Pentru inceputul Românilor in Dacia», care sepublica in 1812 abia i, in sfàrsit, la lstoria Bisericii Ro-

anume eatat a acestor din coace, precum i arelor din eolo de Dunare)), care, inceptind a Se tiprirl la1813, fù oprità i confiscatä pentru criticile ei Indrknetespre a fi preschimbata apoi i irnprirtita sau vandut6 nu-mai In aceasta formrt

Cum se vede, Maior aducea servicii din cele mai maripredicatorilor, dandu-li in mAng cuvântari alcAtuile inteo-asd de curghtoare limbri. Iar, in Istoria Bisericii Romdnilorde pretutindeni, carte fäcutä numai in scurtul spatiu alnoptilor de iarnd din eunsprezeace sriptrirnani)), dar foartelarg conceputä si cuprinzatoare, el trateazA vechile timpuride viatti religioasg, fArà osebire, epoca VIAdiciei de BtilgradIn Ardeal, Unirea, care e de (credint5), si nu de eleagersi are in vedere scopuri materiale ce n'au fost atinse, ajun-gindu-se In schimb la rusinea tiraniei (teologuluip si laprigonirea impotriva Neuniilor, ca si cum nu s'ar st1 (dimai multe mute se prind cu miiare decAt cu otet) 3. Seating, In partea despre credintA, ca i in a doua, despre ie-rarhie, ImprejurArile mai nouà la Blaj, la Orade, la Mun-caciu i la Sibiiu, care urmeaz5, dupà el, vechiului ScaunbàlgrAdean ; critica nu lipseste pe alocurea, dar Maior MO-duise a spune si mai multe despre efaptele cele scAlciateale celor putearnici)), ce trriiesc inc. Toata urmarea,

1 V. 1st. lit. rom., tabla.2 Cf. §i Cipariu, Acte §i fragm., p. 145 §i urm.: din partea8 P. 55; cf. Cipariu, Acte f i fragmente, p. 163 i urm


LIICRIRILE DE TEOLOGIE ALE SCRIITORILOR ARDELENI 213

privire la istoria bisericeasca. a Principatelor si a Românilordin 13alcani, lipseste.

Dar era de sigur o nona, n'are si binefacatoare ideieaceia de a tratà la un loe istoria Bisericii Românilor de supttoate stapanirile, i ivirea acestei opere aratd cat de multsläbise in acest timp antagonismul zadarnic, excluzivismulfanatic, oarba pornire de a invräjbl oamenii din acelasineam in numele aceluiasi Dumnezeu 1. Studiile de limbh,de istorie, coborandu-si rezulta.tele si in judecarea eveni-mentelor religioase, indreptasera astfel, in parte macar, rauleel mare pe care-1 t'acuse pofta de traiu bun, ambitia dedrepturi, vanitatea de onoruri, frica de once Guvern, apreotimii de dincolo.

In acest timp, munca fara preget a lui Klein, la Viena,la Blaj, la Sibiiu, la Balgrad, la Orade, da Romänilor dedincolo o intreagd literatura bisericeasca.

Cercetánd ca luare aminte textul biblic in originalul grecsi in cel latin, el incepa o talmacire noua a Bibliei intregidupa Septantd, inoind fata de Biblia din 1688, mai ales inVechiul Testament ; o mantui singur in trei ani la 1786, sicartea enormä fa publicata, dupa o revizie, probabilmult rabdatoare deck competentd, de Bob, in tipograliametropolitana, la 1795 2, - monum en talä. lucrare, desl de ovaloare Merarä mai mica decat vechea traducere, dar totusiIn stare si singura sa dea un vesnic nume acelui ce a sd-varsit-o. Pe Janga' aCuvinteleD Sf. Vasile si ale lui Dorofteiu,Klein mai traduce pe Anastasie Sinaitul, pe Ioan Gura deAur, pe Chiril de 1erusalim, pe Pahomie, Grigorie de Na-zianz, Ioan Damaschin, Sf. Epifanie, Sf. Erren' i Sf. Cle-ment,mai toti parintii pe cari un rand Intreg de scolariai lui Damaschin, Grigorie i Chesarie ale chror lucrhrile cunoaste Klein si le lauda Ii talmdcisera dincoace de

1 Cf. /st. lit. rom. II, p. 259 0. urm.2 Cf. Cipariu, Archivu, p. 700.

214 ISTORIA BISERICII ROMANEgl

munti. Astfel el fa lndemnat sh serie insusi Propovedangle.sau invaiatitri la ingropaciunea oamcnilor morti, care Id-zurh lumina Inainte de ale lui Maior, la 1784, lucrarepentru popor, facuta, spune Insusi scriitorul, nu Cu (clubs-trie ritoriceasch, nici cu graiu de vorbä lnnalta si addnca,ci mai de josu si mai prostu, ca si cei prosti sh intaleaga,si sa se foloseascau, vrQdnich Insa de toata luarea aminte prinlimpeziciunea acelui stil familiar pe care Klein singar, intretovarasii sai Invatati, II are. Spre sfarsitul vietii sale el pre-ghtid o noua editie mhrita sau o carte noua de predici, deContii (conciones)1. A dat cea d'intaiu traducere (4803) aImitafiei lui Hristos, pe care Bob o tiparl la 18t3 supttitlul ri licul de «A Thomii dela Câmp (Kempis!) de Urmarealui Hristos patru cartiu, fara a pomeni numele taltnacito-rului. Asà se intAmpla si cu alta lucrare a lui, adesea re-tipariti, lin Segneri, vestitul predicator iezuit, (Povatuirechtre cel ce se pocheste».

Lucrhri de teologie, prelucrari si traducen, fuseserä. In-cepute si de altii : se citeaza, de Cotore, «Despre schis-maticiia Greciloruu 2, (Cartea de religia si obiceiurile Tur-ciloro, o aIstorie a schismei Grecilor» chipa Maimbourg 8,o noua Pravila de canoane, rAncluita alfabetic ; loan Hal-magbi teologul scrisese eInvatatura pentru prostil ; pre-pozitul Stefan Popp un tratat despre Botez4; Ioan Mar-gineanu aPildele si invataturile Sf. Scripturiu ; loacbim Popp*Tcologia dogmatica, de care erd profesor la Blaj ; DimitrieIvasco, canonic si protopop la Muncaciu, o Teologie dog,matico-morala; Chiril ropa, parohul de Sibiiu si protopopde Hateg, alta Teologie momia 5.

1 Ist, lit. rom., IT, pp. 174, 176.2 Als. 921 din Blaj; cf. 1st. lit. rom., II, p. 178.3 Klein, in Cipariu, Acte f i fragm., p. 404 0 urm.; cf. in lnstructia

publica, II, p. 72.4 lbid.3 V. Ifi. Studii $i. doc., XIII, p. 111. Pentru Adunarea de rugaciunt

din slavonl, a lui Nicolae Popa din Cimpeni; ma. 926 din Blaj.

LUCRXRILE DE THOLOGIE ALE SCRIITORILOR ARDELENI 215

Klein dadii Insà cel d'intaiu un curs sistematic de in-vdtaturi inalte bisericesti, prelucrand Logica, Dreptulfirii, Etica, Politica, illetafizica 1 mantuite Inca inaintede 1796, Teologia morala, amoraliceascar dupd Wen-ceslas Schwanz , pe care Bob o opreste intaiu, pentrua o tiparl pe urma, la 1796, retinand inca la el exempla-rele, de frica unei noua editii a autorului 2. A lucrat, iniarna lui 1789, la Orade, Canoanele s fintelor sobo ara a .

(Praxis consistorialisp trebuie sa se adaoge, (Praxisul fo-rului bisericescD. Un tratat despre revelatie, acredinta cres-tineascd cea descoperitd), e citat si el in notele lui SincaiJa cOrodiasL Vasile Filipan lucrase o Istorie bisericeasca dupauri original latin. Tot Klein insa, dupa truda de multi ani,ispravi traducerea marii opere a lui Fleury, care erà gata la4799, dar nu se publica niciodatd.4. O prescurtare, alstoriabisericeasca pe scurt pentru folosul iubitorilor de invdta-turap, era. gata In 1790. I se ceruse de Bob si un Talc mailarg al Vechiului Testament, pe care-1 refuza, ca toate caintovardsise ca mici lamuriri Biblia tradusd de el b.

O viata de on', ()rick de lunga, nu se poate intrebuintâmai bine : cel putin, Om la dansul, nimeni nu facuse atata,niel mdcar, mai de curand, harnicul Macarie din Caldaru-sani i Cernica.

Cu atatea, asà de bune si asa de telurite manuscripte,episcopia din Blaj si-ar fi putut cas:tiga un mare nume sio Insemnatd situatie culturala, punand tiparul sau intruajutorul celor trei insemnati scriitori ai Ardealului, si maiales al lui Klein, care-si trichina toata priceperea si munca

1 lnatr. Publica, II, p 72.2 Arch ivu, p. 715 si urm.3 Papiu, incai, p. 120, nota.4 MSS. in Bibl. Seminariului din Blaj. Insirarea lor, in 1st. lit. rom ,

IL p. 169 s't urm., p. 408 s't urm.6 Traducen i profane (Linda din Marmontel, B lizariu si din Lactan,

veris narrationibus.

216 ISTORIA BISERIOII

sa fara pdreche Bisericii. Din teascurile lui Bob celintelegere pentru cultura mai Inaltä i menirea ei aparedoar, la 1786, un frumos Acaftist. Ani intregi de zile apoi,tipografia blajeana nu mai dä. nimic.

Pe acest timp Guvernul ardelean parasise Sibiiul, carepasta insä o mare insemnätate, nu numai In ce privestenegotul, cam deckut, dar mai cu deosebire in domeniulsocial si in al spiritului. Stim cä Vladica neunit izbutise ase stramuta acolo. aGrecil bogati, din Compania de negot,Cu efimeriul lor aduei de peste Dunare, vorbiau i scrim,"totusi mai mult româneste. Un Avram Mebesi, un TeodorAaron, un Popovici de Hondo!, fruntasi ai inteligentei ro-mfmesti, locuiau statornic aice. Din Sad pornise, pentru casa invete medicina la Viena, unde se facù oculist, un frateal agitatorului neunit preotul Molnar, zis Tunsul pentruca i se thiase pletele, Ioan Molnar 1. Dupa o calatorie deafaceri in Tara-Româneasca i dupa un rol de pacificatorIn numele Guvernului fata de rascoala lui Horea, elnumit protesor de specialitatea sa la Universitatea de curandIntemeiata In Cluj. Era ocrotitul baronului Bánffy, guver-natorul Ardealului, si-i dedica o gramaticä germana a limbiiromânesti, singura intinsh i practica, si care pentru aceiaavù mai multe editii (cea d'intaiu, la Viena, in 4788.) Eràsi un bun gospodar i, pe langa Retorica lui i Istoria uni-versalä. dupä. Millot, menite scolilor romanesti mai inalte,ca si o parte din prelucrarile lui Klein, el ttilmaci i potrivldupa nevoile poporului nostru carticele despre cresterea al-binelor («Povatuire cu praxis catre sporirea stupilor)) :poate i alte lucrari de economie vin dela dânsul 2.

in 1789, Molnar, care era efilosof) dupa noua retetäfranceza a lui Voltaire i, inch' mai mult, francmason

Cf. Hurmuzaki, Fragmente, II, pp. 434-5; Petru Maior, 1st. Bis.Rom., p. 140 g't urm. ; Popea, Mitr., p. 143; Cipariu, Archivu, p. 625;1st, lit. rom., II, p. 286 i urm.

2 V. 1st. lit. rom., II, p. 246.

LIICRARILE DE TEOLOGIE ALE SCRIITORILOR ARDELENI 217

doctrina pe care o aflau si Românii din Principate princate-o traducere, se gandia a tiparl pentru Romanii salun ziar, de cuprins economic si moral, supt forma poporalaa Invataturilor unui popa. Miron din Valea-Frumoasa 1 Voiasa-I tipäreasca la tipografii sibiieni de pe vremuri, Hoch-Ineister sau Petru Bart, care, acesta din urma, Ili poftit Incurand sá vie la Bucuresti, de Mitropolitul Filaret, pentrua conduce tipografia metropolitana 2. Neizbutind cu acestproiect, desl Guvernul Isi dadii aprobarea, numind ca re-vizor pe directorul Eustatievici, nici cu acela, mai tarziu, alunei foi de noutdti politice pe vremea räzboaielor Revolu-tiei fRanceze (1793), Molnar, pe care Impäratul II facuse nobil :«de Mallersheinn, atunci in 4793, forma indata planul uneiasocietati de invatati din Valahia) si al unei biblioteci literaresupt supravegherea episcopulai neunit Gherasim, bibliotecäla care aveau sa colaboreze scriitori români din A.rdeal sidin Ungaria, ca si cei din Principate, spuindu-se chiar, inpetitia lui Petru Bart, ea' e vorba de o societate bucures-teana. Apoi schimba numele, dupä observatii oficiale, inacela de aSotietate filosoficeasca a neamului românesc inMare-Printipatulu Ardealuluil. Un apel catre Romanii din¿ara, publicat la 1795, pune in vedere aparitia, cu banide boieri si arhierei bogati, a unor tratate de Geografie,Fizick Matematica, Filozofie, Istoria Românilor, de a Teo-loghie moraliceasca a Rasarituluil, precum si (mite istoriibisericestip. Acestea sant insa manuscriptele lui Klein, sinu trebuie sa uitam petrecerea In Sibiiu pe acest timp amarelui traducator religios.

Biblioteca rämase lush in stare de proiect. La Sibiiu setipa.ri numai, pentru specula, pe langa unele marunte carti

1 Ilarie Chendi, Inceputurile ziaristicei noastre, OrA§tie, 1900.2 Scriitori bisericefti, p. 22: eRAposatul a inceput corespondentA cu

tipograful de aici, ca sA vie acolo §i BA aseze tipografia lui la Sf. Mi-tropolie ; cum a §i. venit, dar nu vi-a ajuns scopul, pentru el a &itparetisit din Scaunul Mitropoliei pe rAp. chir Filaret».


profane, o nota editie din Pildele filosoflee§ti (1795), dinAlfavita sufleteasea (1803) si Liturghia, cea d'intaiu carteliturgicá pentru Neunitii Ardealului, la 1798 (ed. a 3-a, 1809),Ceaslovul din 1809 Klein Ii da aici Acaftistul, la 1801,iar Hagi Constantin Pop tipareste pe socoteala lui un Acaf-tist al Sf. Cruci, In 1802 1. Brasovenii, cari aveau cärturarica Rada Duma si Radu Tempea, dela 1797 director alscolilor neunite i gramatic 2, dau la fratii Boghici, dela eide-acasa, carti de cetire sau de slujba, ca retiparirea Florii Da-rurilor sau publicarea «Randuielii Mortulub (1807-8, 4810).

Era lnsa la Buda o mare tipografie, din veniturile areiase hranià Universitatea i, pentru a folosi acesteia, GuvernulII daduse privilegiul de a tiparl carti cu litere cirilice. Pentrurevizia din punctul de vedere al ideilor cuprinse lntr'insele fanumit la 1803 Samuil Klein, care scapa astfel de temnitamOnastirii din Blaj 2. El l'Amase aici pana la moarte, In 13Maiu 1806 4, ingrijindu-se, intre altele, de vestitele Calen-dare, In care-si tiparl si o parte din Istoria Românilor. Prinprezenta lui Klein la Buda, stapan peste cel mai frumossi nu cel mai scump tipar, prin ravna pentru religie a luiMolnar, pe care Insa incai il batjocureste °data ca schis-matic pentru ca sprijinise pe alt concurent la local de co-rector, Onisor 5, prin asezarea la Arges a lui Iosif, pasta-toral mostenirii marelui Chesarie i patronal paisianilor, sestatornici o leghtura prielnica bisericesti a Romanilordin toate Tinuturile. Tiparituri-model, care se cumpararkdincolo ca si dincoace de munti, o semnalara lndata.

inca din 1793, prietenu! lui Iosif si al lui Molnar, Bagi

Cf. Scriitori bisericegi, p. 42.2 Ist. lit. rom.. H, p. 290 qi urm.

Ibid., II, p. 173 toi urm.IH, pp. 429-30; Cipariu, Archivtc, p. 739: ingropat Ja 15

in cripta parohiei catolice din Riczváros.3 1st, lit. rom., II, p. 212.

LITCRXRILE DE TEOLOGIE ALE SCRIITORILOR ARDELENI 219

Constantin Pop, bogattil negustor siblian, cerei voie sd re-tipareascd Mineiete lui Chesarie, dar el primi, pe Ifingabinecuväntarea, cerutä prin Iosif, a Mitropolitului Filaret,si Instiintarea ed acesta se gändeste Insusi la o a doua editie.Filaret lsi pardsì lug, peste catevd luni, Scaunul, si Mitro-politul Dosofteiu Filitis, care publicä din nou, prin shrguintasinghelului Grigorie Rämniceanul, fostul egumen de Vieros,Pravoslavnica märturisire, apdsändu-se, In Prefata, asuprabiruintei ultime a pravoslaviei In hotarele Terii-Românestisi ocdrând abuzele impirtite ale hulitorilor celor ce mdsäesoIn urmele incepatorilor de dejghindri, carii cu coada lor autarat dupà sine atätea multimiD, nu aril niciun fel de in-telegere cu Ardelenii, cari si pentru cdstig se pregdtiau delucrul Mineielor celor noua. A_bià. In 1795 Hagi ConstantinPop isi face iarasi oferta. In vremuri grele de ciumd, eanu aduce nicio urmare, dar Iosif, care nu prea era bunulprieten al Mitropolitului, tipdreste la Sibiiu, farà a se aratälocul, o Alegere a rugdciunilor din Psaltire, pe care o cu-noastem din tipäriturile moldovenesti, si o Slujbd a Sf. Nifon,ocrotitorul Argesului 1 Era vorba ca Min eiele A fie lucrateCu banii lui Pop la Mitropolie a. Anul urmdtor aduce pro-punerea de a se tipärl insä la Sibiiu Tälcul lui Teofilact,pe care Chesarie incd-1 aveà gata dupd izvodul lui Damas-cbin3, iar cevä mai tärziu i se dd de stire negustorului cd,dad. vechiul Mc trebuie Indreptat dupd greceste, Ghe-rontie si Grigorie au altul, tradus tocmai din acea limb5.4.La aceasta datti. Molnar intervenise, caci losif stià. acum,In 1796, «rdivna ce are pentru procopsirea si intemeiareaneamului nostru românescD 5. Afacerea se tot zdbovi. si in1800 nu mai era vorba de publicarea aMineelor de luna),

I Scriitori biserice§ti, pp. 23-5.2 lbid., p. 27.2 Ibid., pp. 28-9.4 lbid., pp. 33-4.5 lbid, p. 31.


Ja Buda sau la Ramnic, la Bucure§ti, ci de o alegere, unAntologhiu, in trei volume, avand numai la sfintii cu asár-bAtoare pe deplinD slujbe, iar la ceilalti a stihirile vecer-nieiD 1; Bart fácil insemnarea cheltuielilor pentru o mie deexemplare.

1 lbid., p. 40.

PARTEA A IX-a.I=1

UNIREA TUTUROR CURENTELOR

RELIGIOASE iN OPERA

LUI VENIAMIN, MITROPOLITUL MOLDOVEI.

1 Scriitori bisericeiti, p. 34.2 studii i doc., VII, p. 162.

CAP. I.

Noile tipärituri iwne.

Inca diu 1796, Iosif asigur6. pe Pop ca o parte din ereo-filacta ar li gata O. o ieà aunu episcopu alu Romanuluidela Moldova» 1, cu care erau In lep,atur5. Gherontie i Gri-gorie, traducatorii. Episcopul nu e altul cleat VeniaminCostachi, care, copil liind, fugise de-acasa pentru a mergela Neamt, dar fusese totusi calugirit, nu in lampl dorital lui Paisie,care avei cu el si un fecior de boier din fa-milia Ruset 2,-c1 la Hui, de episcopul Iacov. Ajuns Mitro-polit, in 1803, si deci stäpAn al teascurilor din Iasi, Venia-min isi incepù tipAriturile cu vestita Apologhie a lui Dimi-trie de Rostov, care ies1 tot In acest an. Alta carte cAlu-ggreascti, tradusa de Gherontie i Grigorie, (Intreb6rileAspunsurile oarecare bogoslovestip ale Sf. Atanasie, iese desupt teascurile iesene tot In 1803. Si la 1805 Nemteanullerodiacon Gherasim dädeà acel Mc al lui Teofilact, pentrutip6rirea cAruia peste munti vorbisera aceiasi almAcitorinedespArtiti, prin Iosif, la 1796. In acelasi stil curat, curgätor,plin de perioade frumoase dupa sintaxa originalului i cu-prinzand numai azieeri de obste uneltite i cunoscute intreamAndouà terilep, erà tradusa i (Descoperirea Cu amAnuntul

pravoslavnicii credinte», de Ioan Damaschin, In prefataeàreia cei doi cAlugAri numesc cu recunostintb. pe Venia-

024 ISTORIA BISERICII ROMANEVI

min actitor al limbii noastrel (1806). Incti o carte despre cele§epte Taine, o nticuire a lor, ponte tipdritä i mai inaintedupä un text slavon, e tradusä din nou de Veniamin Insusigi tiparitä in mijlocul noului rdzboin ruso-turc, la 1807. Inaceastd din urmä carticicit e, pe nedrept, urd impotrivaUnitilor, tAlmdcindu-se in tipariturile lui Bob gresit cuvantulde athrenh, intrebuintat de cauonicul Vaida, pentra a seIn sei nna : locuitori din Tara-Romäneascd ; dar, cand Veniamin,alaurt astfel, pelara cä ar fi zis ortodocsilor din Principateatärani i prosti, el flind asa), pe un (din Blaj oarecarele,desäi t de s)coteald si plin de fumurip, el arata cd pänd laIai ajungeau i tiphriturile Birijenilor astfel vecheacirculatie a dirtilor In tot cuprinsul clerului del lintbrt ro-úìà neascì si, restatornicise acum.

Planul lui Veniamin era si mal mare : el yola sit se lea.la intrecere cu acei Uniti despre cari gorja asà de aspruIn Socola eran sí se aseze escoale de pararlosirea bogos-loviei si de thlmacirea Sfintelor Soripturiv, adascali procop-siti In limba moldoveneascdp, pentru a Invdtá Adogmele)pe a feciorii de preoti i liaconiD. Tot odath. al ti adascali Indepline gtiinte) eran asa tälmdceascd cárti bisexicesti, ca,eetind upenicii, sd se invete stiintele i dogmele bunei Cre-dintip, In acelasi timp, Moldova se facea adäpostul callare-tilor reformei in Psaltichie : Veniarnin prild pe protopsaltulBisericii celei Mari Petru din Efes, dadit, la 1805, 300.de lei pe lund, apentru ca sit paradosasca muzica) 1, si o a.treia categorie de dascAli trebuia ad pregäteascä pe viitoriipreoti si in aceastd privintd 3. Astfel, inainte de Munteni, cartse gandiau ingt i ei la un asemenea institut 3, Moldovenii.!si avurd Seminariul.

Erbiceanu, Mitr. Mold.. pp. 345-6.2 Uricaritil, VIT, p. 428 si urm.; III, pp. 39 43: Foaia pentra minte,

inim;i literatura, 1848, pp. 25-6; Erbiceanu, Mitr. Mol4, pp. 345-6Cf. N. Popescu, Dascaul de canteiri Macarie ieromonahul, Bucureltb1908.

Bis. ort., XVI, p. 109.

NOILE TIPXRITIJRI IEENE 225

Räzboiul aduse oprirea publicatiilor iesene. Rusii, stäpänidela sfärsitul anului 1806 pe amândoul terile, credeau chnu vor mai trebui sä iasä din ele, provincii incorporate laimpärätia lor si din care goniserà pe consulii si agentiiPuterilor, ca unii ce nu mai aveau niciun rost In teritoriidefinitiv anexate. Gavriil Banulescu fii adus din Rusia, undefusese Mitropolit de Chiev, dar trdia bolnav si retras, inchdin 1803, cu pensie de 3.000 de ruble pe an 1, pentru a fifäcut exarh peste Moldova ca si peste Tara-Româneasca.Partida Bals din Iasi si partida Filipescu din Bucuresti ce-rurä., odatä cu scoaterea lui Constantin-Voda Ipsilanti, regental Principatelor, si chemarea dela Dubasari a lui Gavriil.

Dupà multe dovezi de neincredere si dusmanie oin parteaautoritätilor rusesti, Veniamin se retrase la mänästirea Neam-tului, si, In Februar 1808, el demisionä aratänd el are ne-voie sä petreacä la munte, a pentru mantuirea suiletului sidin pricina släbiciunii sänätatii» s. Trebuiä., dupti chiar ce-rerea sa, sa-si iea locuinta in mänastirea Slatina, dar el rti-mase la Neamt, unde petrecù pänä. la 1812.

in locu-i veni, dela Dubasari (Maiu), Gavriil, si, dupä ckevasaptämäni, el treceä, la 10 Iulie '1808, si 1n Tara-Româneasca,ande se cäpätase prin aceleasi mi jloace plecarea Mitropoli-tului aturcesc» Dosofteiu Filitis 3; era intoväräsit de (mira-cul» lui Veniamin, arhimandritul Filoteiu 4 al Mitropoliei, side Cbiril, Mitropolit al Proilavului 6.

Gavriil incerca O. faca o mare reformä a clerului ro-n:Mese din amândouä Principatele : Incepù, vestindu-iacutirea de once dare catre S tat si in 1809 el hotari, cAlu-gärilor sä nu se amestece la clucrurile politice si ale lumii»,eh nu cate mosii In arendà, sà nu locuiasa «in casa mi-renilor»ca dascali sau in altà calitate, iar egumenii fura

1 Cf. si Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 339.Ir /bid., p. 45 si urm.8 Cron. lui Naum Rimniceanu ;Erbiceanu, in Cron. ved., pp. 279-80.4 lbid.b Gavril stltd alci pina la August ; Bid., p. 280.

226 ISTORIA BISERICII ROMANMI

poftiti a nu face imprumuturi cazul lui Chiril dela Mi-hai-Vodd, osandit si in Divan, care pradd mandstirea Cu300 de pungi si care scdpä de rdspundere fticAndu-se ...asupus francez», erà recent 1, MIA iscAlitura exarhuluiinsusi 2. Iosif de Arges, cel mai vrednic dintre toti clericiimunteni, fit pus cefor al tuturor mAndstirilor din lard, siinchinate si neinchinate», la 23 Mart 4809 3. Gavriil mdr-gen1 numdrul preotilor de sate si al chluggrilor, num1 pro-topopi de judete si era. conzistorii. Se luard si cele d'intdiumdsuri impotriva egumenilor greci.

In Moldova, el nu s'a gAndit a face alt Mitropolit, peand in Tara-Romdneascd, prin ucaz al Tarului, S.ef alDisericii rusesti, in care acum prin dreptul de cucerire eràcupring si a noastrd, Dosofteiu fil ascos» si trimes insurgun la o mAnästire din Moldova, iar in locul lui fit numitun Grec din Mitilene, fost de Arta, Ignatie 3, la 15 Ianuar4810. Gavriil pästrd lug si dupd. aceasta drepturile sale deexarh al Sinodului, si astfel slujba la incoronarea Taruluin'o Mat in Bucuresti Ignatie, care yen! numai la 5 Maiu,ci tot Gavriil 5.

in vremea lui Gavriil, mesterii de tipar din Jai daunumai cartea de rugdciuni din 4809, pe cAnd in Bucu-resti, Ignatie nu cheltuieste nici pentru Octoihul din1811, reeditat dupd. ce! din Minnie, 1810, al lui IosifArgeslul. In urma Oa din 4812, el treat in Italia, la Pisa,unde vedem ed. i se dedicd un Sogno di Scipione, din gre-ceste '', §i uncle se aflà. §i dupd 4821 7. Gavriil rdmaseexarh pe jumätatea de Moldova care se smulse de Rusi cuacest prilej, dandu-i-se numele, fals si farä niciun rost, de

1 lbid., p. 283.2 ibid., p. 285. Pentru reforme, ip. Arbure, Basarabia, p. 742 gi urm.$ lbid, p. 286. intorsul lui Gavriil la Bucureqti, in ziva de 8 Ia-

nuar 4840; p. 289.3 Ibid., pp. 289, 294.5 Ibid., pp. 294-3.I Papadopol-Calimalt, in Rev. p. ist., arch. §i fil., IV, p. 426; cf. Bis.

ort., XVI, pp. 347-8./ Biaau, In Revista nouii, I; Scriitori greci, p. 40.

NO1LE TIPLIITURI IE$ENE 227

« Basarabia» 1. Mostenitor al episcopiilor de Cetatea-Albd, deHotin, de Proilav si Dristra care, de spre partea Turcilor,se pdstrà si la 1.825 2, episcopi fiind in acest timp Calinicsi. Antim e, el rAmase aici pand la sfdrsit (t 30 Mart 1821),cu titlul de aexarb, Mitropolit al Chisindului si Hotinului 4/I,avdnci ca a vicariu)) pe un episcop de «Acherman si Bender»,Daniil, Dimitrie Sulima 2, fost evicariu» si la Iasi e.

0 sinapld hotärdre lmdrdteasd, un nou aucaz», ajun-sese si pentru aceastd spdrcuire a teritoriului metropolitan.al Moldovei, aldtuit canonic de vechii Domni earl lute-meiaserd Biserica. 0 aduhovniceascd tipografiel a Basara-biei, se Meuse si un Seminariu , filled ind. din 1815noua Liturghie basarabeanti, apoi un Ceaslov, si la 1820Molitvenical si (Rânduiala sfintirii Bisericii». Simi drtilorromânesti se oprI aici destul de rdpede, si, ceia ce eri simai du, nu se Ingidul mdcar pätrunderea celor din Mol-dova, credndu-se vesnicul cordon de carantind Impotrivalbolii periculoase a comuniunii sufletesti Intre membrii unuineam färd noroc 7. CAnd Nemtenii Isi cerurd mosiile din Ba-sarabia, Mitropolitul Gavriil, care primise In dar o Psaltirede-a lor, li Indrepta la abundvointa Impädteascdp 2, iar

1 La inceput, in 1807, locuitorii Basarabiei reale, ai foastei raiele tin.-.cesti fuseserA supugi provizoriu Mitropolitului Moldovei; Erbiceanu,Mitr. Mold., p. 349. Pentru schimbul mogiilor din Basarabia ale Mi-gropoliei ca un Iordache Vartolomeiu, ibid., pp. 355-7 gi urnt, 390:

2 Melchisedec, Cron Hiqilor, II, pp. 464-5.3 Inaintagul lui Chiril din 1788 gi urm. fusese, la 1777, un Joachim ;

ibid., p. 460.4 Scrisoare a lui Gavriil cAtre staretul Silivestru de Neanal qi Secu ;

ChiginAu, 6 Novembre 4847; in Studii f i doc., VII, p. 349.5 Melchisedec, Cron. Hufilor, II, p. 161; cf. Arbure, Basarabia, p.

550 gi urtn.6 Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 352; Arbure, p. 747.7 Un mare numdr de schituri firA cArturari, clAdite In veacul al

XVIII-lea, trecurl astfel la Rugi, pe MO minAstirea lui tefan-cel-Mare,Chipriana, mAnAstirea HAncului de pe vremea lui Duca si schitul aba,anterior anului 1700.

3 L. c. in nota 4.

228 ISTORIA BISERICTI ROMINESTI

colonia lor, a Noului Neamt, pe care o intemeiard pentrua nu le pierde, nu-vi castiga un rost cultural romanesc.

In addpostul lui sigur i fericit dela manastirea Neam-tului, Veniamin va fi dus cu dansul mevterii sal dela Mi -tropolie, cei cinci zetari, zece drugari, patru pilcari, patrusprobari, doi prefacatori si pisätorul de chinovar I, cari-i lu-craserä. in Iavi. Cu ei, utipografull Gherasim putir sä tipa-reasca i aici carti din acelavi izvor. Astfel incep, supt ochiiacelui care dusese paisianismul la triumf, lucrarile tipogra-fice nemtene, si inca din Iulie 4807 apareà volumulpentru luna Septembre, de lnceput al anului in vecbea so-cotealä., al Viefilor Sfinfilor, pentru prefacerea din grecevtea carora intaia lucrare de acest fel duph a lui DosofteiuMitropolitul Moldovei se ostenise un calugar asloveamyce nu mai era in viatà acum, ierodiaconul Stefan. Anul ur-mator dadù apoi dona carti de Psaltichie, dupä sistemulcel non. In 18H Gherontie publica apoi Cazania, Chiriaco-domion, pe care Veniamin insusi o talmacise.

Peste un an Moldo va intreaga 11 cherna sa-vi iea inapoi,Scaunill in primire.

CAP. II.

Tipdrituri ardelene i noul vir de tipärituri al luiVeniamin Costachi. Veniamin i tulburärile din 1821.

Inca dela 1807, se implinia gandul lui Iosif de Arges dea da la iveala Nineiele indreptate dupa ale lui Chesarie,vi anume inlaturandu-se :Vietile de sfinti luate delacele culese de prin [ilade i aducándu-se alcdtuirea lorin potrivire cu originalele grecevti 2. La 'Buda 'Fin inte-legere cu Klein! se facù tiparul, dupä ce vi Molnar revi-zuise din punct,de vedere al limbii textul, indreptat in.toato

Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 44-5.2 V. Scriitori bisericegti, pp. 24-5.

TWARITURILE LUI VENIAMIN COSTACHI 229

privintele de Iosif 1. Din aceasta stralucita carte, colectii,atrupurip, se vandura indata pana in Moldova, cu 80 deflorini nelegate si 94 legate 2 Pretutindeni se intalnescimarile volume pe hartie alba, tare, cu frumoasa Merlmascata i titlul inflorit cu chinovar, poate cea mai fru-inoasä lucrare tipografica pe care, In desfasurarea ei, aavut-o Biserica noastra.

Pe dud Mineele din Buda carora li urma la 1807 unAcaftist, tot al lui Klein de sigur, si la 1808 o Psaltire,pentru slujbä, nu pentru scoalä, erau primite cu bucuriepretutindeni unde se slujià romaneste, ca o adevdrata bine-lacere, la tipografia din Blaj se lucrau brosuri ocazionale,ea pentru instalarea lui Vulcan, In 1807 3, LogicaDreptul Firii de Klein aparura la Sibiiu cate o micalucrare a episcopului Insui, precum (Forma clerului si a pas-torului celui burn (1809), volumele din care se alcatuiestecartea de concurentä a canonicilor, Teologhia dogmaticamoraliceasca, dupa Tournelly, opera din care 01.0 iesiradeosebit la 1801, 1802, 1804, eke un Catechizm in editienoua (1815), (CATO de invätaturi crestinesti despre deser-taciunea lumii i datoria lumii in fiestece dab ('1807), iar,dintre cartile de slujba, Triodul din 1813, Evhologhiul din4815, Strastnicul si Evanghelia din 1816. La Orade, SamuilVulcan (n. Blaj, 1758) fostul profesor la seminariul SI. Bar-bara, seminariu dus pe la Erlau si Lemberg inainte de a fiinchis foarte mult serbätorit de scriitorii timpului,romani,dar i straini, cari aflau la el masa Intinsa si prietenoasagazduire, precum i, intamplator, ajutoare in bani, mai facùpe langa seminariul sau si o tipografie. Dar, dintre cano-nicii cari-1 incunjurau, numai unul, Gheorghe Farcas 4, lucra

1 Cf. 1st. lit. rom., II, pp. 175, 212,.0 doc., XII, pp. 162-3, no. cccxxxvin;Ort., XVII, pp. 32-4.

2 studii si doc., l., c.3 Cf. 1st. lit. rom., H, pp. 416-7.4 Orodias, in Archival lui Cipariu,

.al Oradiei din 4900 0 I. Ardeleanu, o

289 nota 1, 377 nota 7; StudiiScriitori greci, pp. 9-40; Bis.

pp. 295-6; Schematismul featly. c., II.

230 ISTORIA BISERICIf ROMANE§TI

pentru Bisericd, (M'id o Istorie bisericeascd, pe langd un Taleal Psalmilor si altul al Noului Testament, care lusa rama-sera netipdrite. Iar, cat priveste pe Neunitl, nu poate fivorba de un tipar al lor pentru carti de slujbA, fie si latipografii particulare : Psaltirile sibiiene si brasovene din1.810 (Boghici), 1811 (Sibiiu), 1812 (ibid.), cate un Paraclis(1815; tiphrit de Constantin Manzovici) ori Acaftist (Sibiiu,1821), nu constituie literatura religioasd de care poateavea nevoie o Bisericd.

Deci cártile de slujbä rdmaserd a le lua Ardelenii dinBuda. Octoihul, din nou tradus din greceste, la Neamt, (deoarecarii pdrintil si corectat de Iosif al Argesului, apare la1811 1, dupä ce o altd editie se d'ad use la Ramnic 2, In anulprecedent, cu mai putin lux. Evanghelia din Buda are datade 1813; Triodul se publicd la 4816, cu binecuvantareaPatriarhului din Carlovät, care o dAduse si unei frumoaseCazanii de Viena, dela sfarsitul veacului trecut (1.793)3.Apocalipsul apare acum Intaia oard ca o carte deosebitd. Teo-logia pastorald a lui Klein (1817), cdr ti religioase pentru scolisau cantdreti se adaug In timpul cat axil locul de revizorPetru Maior, care si murl aici la 4821. Lid. din 1816 In-demndtorul si corectorul cdrtilor liturgice din Buda, Iosifde Arges, tipdrise la Neamt, In Moldo va el avea lega-turi si cu Gherasim, urmasul lui Veniamin la Roman *Epitonit Tsilv Ostoro Soyp.duov a lui Atanasie din Paros, caro-nu se puteau publica la Buda pentru cuprinsul ei de dus-manie l'ata de catolicism si pentru polemicile cu tsebrni-rile strdinel si a necurätiile apusenesti afumatep.

Atelierul cel mare de lucru pentru Bisericd e Irisa In

1 Cf. vi Scriitori bisericegti, pp. 45-8.2 Aici urma&sul lui Filaret, episcopul Nectarie, un Grec din Mor6a,

dela 16 Decembre 1812 Mitropolit, dà Molítvenicul din 1793, Apostolul,Evanghelia din 1794 si Psaltirea din 1796.

3 V. Bibl. Rom., II, pp. 350-1.4 Scriitori bisericegti, p. 45.

Moldova, la Neamt, unde 1 Veniamin publicä cel d'intaiuTipicon, tradus de Nemteni din greceste (1816), un Octoihca acel din Minnie, datorit acelorasi traductitori (douä editii),Ceaslovul mare si mic (1817), Psaltirea, Evan ghelia din 1818(ed. noua, 1821), Rugeiciunile (1819), Liturghiile, pe care In-susi Mitropolitul le Indrepta, In 1819. Psaltichia ¡ese a douaoara acum. Cartile folositoare cälugarilor se imbulzesc latipar : gasim Scara Sf. Ioan Sinaitul (1814), Checragarion alSi. Augustin, opera a lui Gherontie si Grigorie, incbinataMitropolitului ca unui eVoevod ravnitoriu si ca cu foc su-flätoriu lmpotriva eresurilor si a nedumnezeirib ; Indelet-nicirea iubitoare de Dumnezeu, a lui Evghenie BulgarisCAtoXgaxfa epul6Oso0 (1815), Raso foral (tot 1815), Intreba-toarele raspunsuri din S f. Scripturd ale staretului Vasiledela Poiana Marului, eAdunarea cuvintelor celor pentruascultarev a lui Paisie, Efrem Sirul, tradus de NemteanulIsaac, Cartea folositoare de suflet din 1819. ., i ImpotrivaUnitilor, pe cari trebuiau sa-i atace Cu lnviersunare acesticlerici cari stateau supt lnraurirea intolerantei rusesti, sedau tratate de dogma si polemi0, dela mica traducere din«frantuzestev, din egallicester, a Mitropolitului, eCarticica ln-demanateca In potriva celor ce bolesc la ceal pentru ade-yam' si covarsirea Sfintitelor Scripturiv (1819), pana laeAdunarea dogmelorv, Apologhia din 1816, tratatele luiNichifor Xantopulo, intre care si Antifoanele. Urate carti,pe bartie vanatä muscaleascä, dar opere de lmbogatire aliteraturii religioase a Romanilor si de prefacere a scrisu-lui Ion prin elimba noao romäneascav, pe care traduchtoriio pun Cu mandrie In fata elimbii prea proaste si neunel-titev de panä atunci.

Revolutia greceascä. dela 4821, tulburarile pe care leproduse si intre Romani, ocupatia de catre Turci a Prin-cipatelor, Impiedecara deocamclatd urmarea acestei opere

1 La Ia§i iese o aingurA lucrare neinsemnad.

TIPiRITURILE LIN VENIAMIN COSTACER 231

232 !STOMA MEWL( ROMANE§TI

folositoare, care puneà la dispozitia cAlugdrilor traducdtoriinijloacele Idnesti si sprijinul Mitropoliei Moldovei. Ve-niamin Costachi, care, dupd datina terii, luase cdrma uneiChimacAmii dupd fuga peste Prut a lui Mihai-Voda Sutu,inteles cu eteristii, in mânile cdrora Idsi acuma puterea,nu putù sd vada pe loctiitorul Pasei de Silistra si pe os-tasii acestuia. AsteptAndu-se, ca multi altii, la un arnestechotdrator al Rusiei pentru a aduce o noud ordine de lucran,el treen in Basarabia si, stiind cb.", de fried, a fdcut molitfä.lui Ipsilanti, cdpetenia Grecilor räsculati, in schimb, Isitrimesese ierochirixul, pe Ghenadie Roset, la Brdila, casd asigure de credinta terii pe Turci , el rdmase in add-postul sdu basarabean din Cofineduti paná destul do tärziuIn noua Domnie de tali a lui loan Sandu Sturza. Aveicu dansul pe protopopul de odinioard al Hotinului, ocupatde Nemti, Leon Asachi, invdtat preot galitian, din careVeniamin, urmând exemplul dat mai inainte de Gavriilexarhul cu Strilbitchi Rusul 1, Meuse un aprotoprezviter atoatä. Moldavia», cu unele drepturi arhieresti 2 Ceilalti doiepiscopi ai terii, Gherasim de Roman fugar bucovineansi Putnean, fiul preotului Clipa din Vicovul-de-sus 3 .0 fostdichiu la Slatina, si Meletie de Hui, trecuserd si ei gra-nita, dar pentru a merge In Bucovina, pe nand GreculGrigorie de Heracl6a, unul dintre arhiereii cu titluri inpartibus cari se addpostiau dela un timp pe Iângà unulsau altul din Mitropolitii nostri, fAcea uneltiri politice laChisindu. Bietul dichiu, Isaia, Mat singur la Iasi, nu stiâcum sä mai impace necontenitele cereri ale ostasilor strdinisi pägani. Cel pntin el era ldsat acolo sd Ingrijeascd deeparhie, pe cand Gherasim de Roman fd mazilit de co-

I Cu privire la tipariturile acestuia, sA se adauge la cele spuse malsus gtirile noul si indreptArile cuprinse in fase. IV din vol. II al Bi.Oliograliei Ronutnegi, pe care o primesc in cursui lucrArii.

2 1st, lit. rom., II, p. 512. El se gindiA, in April 4822, fugar laGrozing, a merge in Rusia pentru inchinarea moastelor; Erbiceanu,Mitr. Mold., pp. 230-1.

8 Melchisedec, Cron. ilufilor, I, p. 389. A fost la Hui dela 4796 la 1803.

TIPIRITURILE VIII VENIAMIN COSTACHI 233

mandantul turc, care puse sd i se fach un nou episcop,Meletie, la Tarnova, atentat neauzit de grosolan impotrivadatinelor si drepturilor Bisericii noastre I care nu avùinsh, fireste aite urmari, chci Gherasim isi l'A mai tâniuScaunul in sthpânire, cargosind)) si prigonind OLA la moarteasa, in 1826, pe acela care indraznise a-1 inlocui in asemeneaimprejurAri g.

Calad Veniamin putù sh vadd färä nicio teamh Moldovasa, Mitropolia erà aproape ruinath, ca si biserica Sf. NicolaeDomnesc ; Seminariul dela Socola stdtea pustiu si, dintredaschlii de curand adusi din Ardeal, un Fabian-Bob, rudaa episcopului unit, un Costea, un Manfi, un dr. Vasile Pop,Brasovean, pe cari-i chutase de-a dreptul acash la ei invd-tatul fiu al protopopului Lazhr, Gheorghe Asachi, numaicel d'intliu se intoarse a. La munte, Slatina lui iubith, undese gandise a se retrage si unde-§i preghtise ultimul adhpostsi locul de ingropare, ca si Secul, cel d'intaiu ideas al luiPaisie, erau in ruine : cea din urmh mänhstire fusese cethtuiade apärare deznadAjduith a eroului chpitan Iordachi, carese arunch in aier impreunh cu turnul de unde improscasecu gloante pe Turcii urmAritori. La Neamt, Gherontie (tipo-grafulD trebul sä-si ascunda teascurile, ca si colile trase dinEvanghelie 4, §i sti-si ingroape litera. Trebuia multa munchpreghtitoare innainte ca Mitropolitul, care si in surgunulski basarabean lucrase, traducând tIstoria Scripturii Ve-chiului Testament», alstoria Scripturii Noului Testament»si (Funia sau frAnghia intreitb o discutie a dogmei ,sh poath incepe tiphriturile sale. Nu treceau insh decat putineluni, si, inch in 1823, teascurile, mutate la Iasi, porniaulucrul.

1 Melcbisedec, Cron. Rom., II, pp. 187-8.2 lbid.2 V. ht. lit. rom. in veacul al XIX-lea, I, p. 103 0 urm. Pentru

dascAlii ruld precedenti, Arbure, pp. 745-7.4 Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 228.

CAP. III.

Biruinta curentului paisian in Principatul Terii-Românesti.

Pe aceastä vreme Scaunul muntean ajunsese si el, printeoadeväratä revolutie nationalä, in stäpAnirea Românilor.Urmdnd traditia Mitropolitilor greci, Ioan-Vodä. Carageknoul Domn al Terii-Romdnesti dupä retragerea Rusilor In1812, nu chemä inapoi pe Dosofteiu, a cdrui viatä se n-clieiò tärziu, In ziva de 14 Decembre 1.826 1, laBrasov, unde a fost si el ingropat In biserica flcutäde bogatul boier Grigore Brdncoveanu, in cetate chiar,Inzestrata prin testament cu rnosiile Poiana MäruluiSambdta-de-sus. Dar Garaged hi cdutd alt Grec. Erà foartepotrivit Moraitul Nectarie de RAmnic, si el fù ales. Nec-tarie uit.d cu totul exemplele date de Inaintasii säi i tipdriun mare Molitvenic §i o Apologhie, a lui Dimitrie deRostov, se pare, pe cand Grecul pe care-1 lasase InScaunul ramnicean, Galaction de Govora, nepot al lui Nec-tarie, dädeà Liturghiile, o Inveileiturel pentru spovedanie §itraducerea, de cdlugdrul Rafail, a Viefii Sf. Vasile cel Nou 2.

De oare ce la Buzäu erd Costandie Filitis, nepotul fostului111itropolit Dosofteiu, Iosif al Argesului se gad a Infätisdsingur elementul românesc In Episcopat. Multi boieri cuiubire de neam socolirä, cä aceasta nu se poate ingddul.Ei cerurd i izbutirä a cdpatà dela slabul Domn bdtrAnAlecu Sutu jertfirea Mitropolitului mancä.0 i trândav, casi a episcopului buzoian, lmpotriva crtruia nu se puteauaduce Invinuiri de imoralitate. Pe and Buzdul erà. cäpatat

Lesviodax, pp. 407-9; Bragovul §i Romdnii, pp. 247-8, 266 §i urm.Urmatsul eau, Nectarie, se stinse tot acolo, la 43 Octombre 4825. Bra-fOVUI Románii, pp. 247-8; Studii gi doc., XIII, pp. 68-9.

a Ca ucenici ai lui Nectarie trebuie al se insemne un Daniil, unIoanielaie de Stratonichia ; v. testamentul sau, in Bragovut gi Romanii,p. 266 i urm.

Tt4 ISTORIL ISERICII ROMINqTI

BIRUINTA CURENTULUI PAISIAN IN MUNTENIA. 235

de un Român dintre boierii Ithtelti, Gherasim, a cáruimamg fus ese o Balkeane6.1, Mitropolia o luà, poate nufalsa bani, un alt Roman, un tallar arhimandrit, fost pinaatunti egumen de Tismana, Dionisie Lupu, titular de Sivas(n. 25 Februar 1769) pe care contemporanii sal II laudapentru vorba neteda, dezinteresare, iubire a culturii si pri-cepere In ale Bisericii ca si In ale Statului 2.

Dionisie lacea parte din scoala Ramnicenilor. Era aspru fatide egumenii ce imprumutau pe socoteala rnanästirii lor 8, CU si-moniacii, cu preotii l'ara carte. N'a facut, ce e drept, si el un se-minariu ca acel din Moldova,exarhul Gavriil planuise unul ,dar a trimes in strainatate pe cei d'intaiu bursieri meniti a fiprofesori la scoala mai inalta romaneasca, deschisa de Gheor-ghe Lazar, si intre ei se allá, si un tallar cleric, Euftosin Poteca,ucenic al Academiei domnesti, care inca din 4818 tipariaJa Buda o traducere a sa, (Mal nainte gatirea spre canos-tiinta lui Dumnezeu» 4. Cu banii Eforiei mersera in Apuspentru a studià muzica Nil Nicolae Poponea si Macarie,care-si zicea (Portare) al Mitropoliei, si acesta din urmä,un inoitor In nota)a psaltichiei, stapanit de ideile reformeibizantine a lui Petra Efesiul, care l'Acuse la Bucuresti tipqrde psaltichie greceasca, publica la Viena in tipografia Arme-nilor mechitaristi, Cu privilegiu pentru lucrarile In limbirasaritene, trei e:11i de baza ale miscarii de prefacere:Theoriticonul, Anastasimatariul si Irmologhiu15. Din partealui lusa, Mitropolitul n'a putut sa dea altceva decat un

1 Zilot, Cronica, in Rev. p. ist, arch. f i fil., V, p. 75.2 lbid.,; cf. Bis. Ort., XII, p. 271; XIV, p. 410; UrechiA, in Tine-

rimea romana, noua serie, I.5 Bis. Ort., XIII, pp. 274-2.4 Cf. 1st, lit. rom. in veacul al X1X-lea, I, p. 61 §d urna5 N. M. Popescu, Macarie ierornonahul, passim. Mai arziu a lucrat

Antologhiul, Stihirariul, lrmologhiul calofonic, Poicestniarul, Litur-ghia, alte cintAri 0., pentru episcopul Chesarie, Prohoclul, strArnutat,pentru intAia oarti, poetic, din greceqte. care s'a tiparit la Burla la1836; v. N. M. Popescu, Editia Prohodului ieromonahului Macarie§i ediiiile altora, in tBiserica Ortodoxis pe 1908.


(Cuvant) al lui Hrisostom si o Prescurtare a Psaltirii, deSf, Augustin (4820).

Dionisie fugl in Ardeal dupa retragerea din Bucurestia Mi Tudor, caruia i se supusese mai mult de frica, laca-lind In buza tunului indreptat asupra casei din Belvederea lui Dinu Galescu memoriile de plingere si indreptatirecatre Poarta ale Domnului pandurilor. Ca si Veniamin, elastepta in exilul sau de huna voie inceperea printeo nouleucerire a erei rusesti definitive. La chemärile staruitoareale Domnului numit de Turci In 1822, Grigore DimitrieGhica, el raspunse ca e greu bolnav de picioare si nupoate ven11. Vodä trebul sa-1 inlocuiasca, si, chipa multetanguiri umilitoare catre Tar si cei de pe Janga dansul,Dionisie, asezat din marinimia lui Grigorie Ghica in la.-nfistirea Dealului, se stinse In Bucuresti 2.

Dintre ucenicii lui Chesarie, Iosif de Arges, de candida-tura caruia la Mitropolie fusese vorba in 1819, murise la27 Octombre din anul urmator, fäcand loe unui spiritualsi intrigant Grec, cu spiritul voltairian, Ilarion dela Dealu,care stiù al inteteasca la rascoala pe Tudor, dar nu fù instare sa-1 si scape a. El Irisase un ucenic, pe Nicodim Gre-ceanu, dela Caldarusanii paisieni, care face la Sibila in1811 o tiparitura, dupa Polizoi Contu, anvataturi de multestiinte folositoarel, revazuta de insusi Iosif, caruia i se sidedica opusculu14.

El declara' ca s'a ostenit aspre folosul neamului roma-ileso), precum Veniamin in lucrärile lui din 1822 aveh. In

I V. §i. Erbiceanu, Prefata la Cron. Greci.'a VI Hurmuzaki, X, tabla. Murl la 7 Februar 1831, In casa-i dela

Bucure§ti, in mahalaua Batiatii, §i. a fost ingropat la Mitropolie ; Les-viodax, p. 410,

8 Bis. Ort., XIII, pp. 208 gi urm.; 274; XIV, pp. 419-22.4.. Cf. Fapiu, ffincai, p. 81; Bis. Ort., XIV, p. 444; Scriitori biseri-

ce§ti, p. 50.

BIRUINTA CURENTULM PAISIAN IN MUNTENIA 237

vedere aintrebuintarea românestil tinerimi». A.stfel de Wei,luate din cetirea unor scrieri ale ArdelenilorIndatä ventIstoria originilor romanesti de Petra Maior le aveäun chluggr dintr'un neam de terani venit din Jina Ardea-lului, langd Sibiiu (n. In Corbi, 27 Novembre 1764), NaumRamniceanu, care stdtuse pe langd episcopul Filaret, 0,inainte de a-s1 incepe lucrdrile scolare, morale si literaresi de a au* dupä o lungä carierà de cantäretodihna la Cernica, unde mur1 dupd 25 Novembre 1834, did-torise 'n Banat, venind din Sibiiu pana. la Lipova si la ma-nästirea Hodos-Bodrog (1788).

Ìn Sibiiu fusese asezat in Septembte 1810 (si sfintit la 21Apri11811), ca episcop romänesc parohul Sas-Sebesului, VasileMoga, om cinstit, bun bisericas, dar cu totul lipsit de Insusirilemat inalte ale preotilor. El ingriji de o mai build crestere a cle-rului Au, dar nu still 86-1 inzestreze cu arti, fiind poateprea slab, prea sgrac pentru aceasta. Moga, care nu stiù sä Os-treze pentru Ardeal pe Gheorghe Latdr, aveä oarecare le-ga.turi cu Principatele, si in 1820 el &adeà voie dasalilorde latineste sd piece la (Iasi, in Tara-Romaneascd) lar,and el gospoddrià ticnit pe neunitii lui, in Banatul supusierarhiei sarbesti, miscarea literard noud dd i lucrdrile pentedbisericd ale preotului din Becicherecul-Mic, Dimitrie Tichin-deal (n. c. 1755), care, In dorinta lui, &eased la un profesor-catehet al scolii pedagogice, de a face ca si clerul roma-nesc bAndtean sd stie mai mult deal almbrdcarea si dez-brticarea, zicerea Evangheliilor, deschiderea i inchidereadverilor, iesirea Fa oarineni, arätarea i intrarea In altariuv,tipArl la '1808 (Epitomul saü scurte arätäri pentru Antabesearica, pentru ve0hinte1e ei i pentru durnnezeiascaturghie care' se Avarsaste Intr'Insa, asijderea si pentrupreotul si slujitoriul lui Dumnezet, prin scurte intrebdri-siräspunsuri) i a'Veá"gata un trgat despre setbdtori dilpd

Studii fi doc., XII, p. 209, No. Lv.

238 MORI/ BISERICII ROMINEM

SArbul I. Muscatirovici, o Teologie Pastorall, una Dogma-tied si o Istorie a Bisericii, care nu vdzurd. lumina 1.

Dar .marea osteneald pentru a dà chrti de slupd, de teo-logie, de polemicA, se cheltuid tot la Jai. Nici alegerea caMitropolit muntean a lui Grigorie Nemteanul (n. Bucuresti,c. 4765), pe care Ghica-Vod6-1 descoperl in pacea-i stu-dioasd dela alddrusani 04 WU in (loud. zile, din diacon,preot si episcop 2, la 40-1 Ianuar 1823, nu strainutd tiparulIn altä parte. Cele mai multe lucrdri fdcute de Grigorie cunedespartitul sdu Gherontie iesiserd. la Iasi sau la Neamt,ori si la Bucuresti, lnainte de aceasta, afard de cele ramaseIn manuscript : Chirlacodromiul In 1801, Teofilact (1.805),Teologia lai loan Damaschin, in 1.806, Adanarea de dogmea lui Atanasie, in 1816, Antifoanele, in 1817, ea si o An-iirisis greceascä impotriva lui Neofit Duca, marele dasehlbucurestean, apentru fecioria» chlugäreascd ; Cavintele Sf.Casian, Exaimeron al Sf. Vasile, in 1827, aPentru preotie)a lui Grigorie de Nazianz si a lui loan Hrisostomul, Cu.-vant al lui Ghenadie Scholarios, In 1827, Patericul in4828, Cuvintele lui Fotie si lui Grigorie Palamas, desprePurcederea Sf. Duh impotriva Latinilor, Cuvintele luiBryennios, Fatal §i imparfirea de grdu ale Sf. loan Hri-sostomul, care, acestea cloud, apArurd la Buzati, in 4833e.Ca Mitropolit el WA doar ckevà. prea putine carti deshijba" : retipärirea Viefilor Sfinfilor dela Neamt, precumvi o cArticid de polemicd lmpotriva Armenilor, mai multo curiozitate bibliograficA, deck o scriere menità sd poarteluptd reald irnpotriva unei primejdii gerioase, Pentru ere-surile Armenilor (1824), apoi Pravoslavnica Ma'rturisire(1827), Spifele neamurilor §i, Sfdtuiri cdtre duhovnicl(1827)'. Pan& la noua IAN/lire a Rusilor in 1828-9, cam'

I 1st. lit. rom. in sec. al XV111-lea, H, p. 422 0 urm.2 Hurmuzaki, X, p. 209 0 urm., n-1 mama.3 V. Leaviodax, 1. c.2 lbid.

.el nu vol sä se plece voii lor si fu expediat, la 40 Februar4829, In Rusia, de unde se Intoarse zdrobit si aproape demoarte 1, pastorind numai dela 22 August 1833 pând. la 22Iunie 18342, Grigorie a fost, ceia ce nu erà tocmai de as,-teptat, mai mult un mare moralizator prin exemplu, decat1111 lumindtor al clerului säu. &Merl dau altii, ca Euf rosinPoteca, lntors din Apus, dupd studii de filosofie si stiinte,care traduce Discursul asupra Istoriei Universale al JulBossuet, apoi Cuvântdrile lui Massillon, opere de-ale misti-cului rus Alexandre de Stourdza, trata te de scoald, si pre-&ià chiar o lucrare asupra mandstirilor muntene, dupàce, luAndu-i-se catedra de filosofie dela scoala romAneascd.a Sf. Sava, unde lucrd dupd linia trasd de marele säudascal Gheorghe Lazdr, el se addposti ca egumen la Gura-Motrului, unde se si stinse la 1859 abià 3. Si protosinghelulMitropoliei se face .cunoscut prin vre-o traducere din gre-ce§te.

Dacd deci pentru Invdtdtura innaltä a limbii grecesti Aca-demia din Bucuresti rämase pânä la Inchiderea ei, In 1821,cea mai bund s'i mai cercetatä scoald, Mitropolitul Ve-niamin, care-si avii si el bursierii : la Chalke pe GheorgheSdulescu, crescut supt umbra lui, mai tdrziu In Apus ungrup lntreg de tin eri, pentru carierd profesoralä In domeniulaic, trimese si el la Bucuresti pe un Iancu Nicola, si altichid tineri, lnainte si dupd 1821, cArtile pentru tinerimeatromdneascd» si pentru clerul romdnesc ortodox, a moldo-v1a-Meese)), aromano-dachicescD, spune Veniamin, ca un PetruMaior, un Naum Ramniceanu, in Prefata eFuniei intreitev,apar in Moldova 4. Astfel, pAnd la rdzboiul din 1828-9, Ve-

1 Hurmuzald, X, p.625 §i urna.2 Lesviodax, p. 413.3 G. Dem. Teodorescu, In Rev. p. ist., arch. §t fil., II, p. 1 §i urm.;

cf. ht. lit. rem. in veacul a/ XIX-lea, I, p. 61 §*1 urm.6 §i In timpul tulburArilor dela 1821, Neml.enii apucA a da In lagi

Ina'. teitura peirinteascii a Patriarhului Antim de Ierusalim, supt Ingri-Area episcopului de Hui, rAmas vicariu metropolitan.

BIRIIINTA OURENTULUI PAISIAN IN MUNTENIA 239

240 'STOMA. EISERICII ROMINE$TI

niamin publica Psaltirea, Antologhiul, Evanghelia,rile tilfaicei lui Dumnezeu, Liturghiile din 1834, In formade (Evanghelistariu), un Molitvenid, pe care-1 intituleaza,(WO ruseste, aMolebnic), apoi cel d'intaiu Ermologhiu decantari nona, care razbate, pe cant]. al lui Macatie,totusi pentru toti Romanii i recomandat pretutindeni, secumpara foarte putin si se pastreaza mai mult ca o curio-zitate 1. Cacti nouà de literatura noastra religioasa santalte publicatii iesene, ca Maslul i Aghiazmatariul.

Dar, in acelasi timp, se da o literatura teologica, not&Cu desavarsire, din nou talmacita de parintii din Neanit,In manastirea lor sau In cele ce erau legate cu Musa, orlide Mitropolit chiar, In care se destepta tot mai multmare de scriitor, ravna de luminator al legii, la Iasi. P8la.nga cele trei lucrari de traducere facute la Colincauti,inua(aturile hristianicegi privesc mai rnult clerul mirean ;Cartea folositoare, Nevazutul reizboiu, Invafatura ereeiLneascci, un Catechism explicat, Apantisma, care spune luptasi In titlui sau, reprodus de-a dreptul din greceste, alcatuiescun Intreg arsenal de discutie dogmatical. Cea d'intaiu Pro-vila pentru judecata canonica e aceia a lui Veniamin, si totel dä Bisericii romanesti culegerea intreaga a canoanelor,Pidalionul. Un aIubitoriil de IntelepciuneD, lucrare a Mitro-politului, apare apoi, pe vremea octpatiel rusesti, la 1831.Din Ilie Miniat traduse el, dupá 1828, Piatra Scandelei,pentru combaterea catolicismului, care, de curand, cu toatalmpotrivirea Mitropolitului si a boierilor, capatase un in-Wa episcop de Bacäu rezidand In tali, care pu cunosteamulta vreme (leek modesti Prefecti franciscani sati parin

Dupa Evghenie Bulgaris el dá' Indeletnicirea sprebuna murire. Erà färä pareche aceasta. indelungata nuinca,facuta eu at:Ma tragere de inima, Intre oameni cari-1

biserice§ti, p. 51 §i urn".?Studiti fr doce, I-IL, p. 4.63 i ark'. Pentra dorinta catolicilor din Cerni

de_a-ai face hiserick in Hu0,./Afelehisedeo, Coon. Rio, I, pp. 29344;.v. td pp. 428-9.

geau de multe ori, dar altä data indrtizniau, sal ridice insultasi pânä la curätia cugetului si la rodnicia faptei sale 1. Laurm6. el 16sä, dupà atátea ti:166H, §i (3°0," lucrari In manu-script, Talcul Psaltirii, tradus, cum vAzuram, si la Orade, siTrimeterile Sf. Pavel a. Astfel Veniamin puteà serie färd laudAde sine aceste cuvinte : (115.dejdea care am hranit si brPmescin sufletul mieu cA, inmultindu-se Oirtile si stiintile inlimba natiei, dacA nu eu, dar urmasii mei se vor invred-niel a se folosi de euros invätat si incuviintat si a cAstig4norod luminat in stiiuta hristianicestilor invataturi, m'aufäcut neadormit si neobosit in talmäcirea sfintelor cArti,din care multe stau netipb.rite, pentru neinlesnireD.

1 V. Doc. Callimachi, II, p. 74 tii urm. li ciad sil la Roman, episcopliar, cutare poet de cenacul boeresc a luat in batjocurfi viata lui privatA.

2 Publicate, acestea, mai dlunAzi, de pAr. Atanasie, episcop de RAmnic.

EIRUINTA CURENTULM PAISIAN IN MUNTENIA 241

PARTEA A X-a.}.LUPIA BISERICII CU STATUL SI LUAREA El

,

IN STAPANIRE DE ACESTA.

OROANIZAREA

BISERICILOR DE PESTE MUNTI.

CAP. I.

Sfaxsitul vechilor curente de cultura bisericeasca.

Cei trei mari ierarhi din acest timp, Veniamin, Iosif siChesarie, avura ucenici si urmasi, cari se intAlnesc si pAnape pragul vremilor noastre. Dela marii lor dascali ei mos-tenira smerenia calugareasca Veniamin a fost ingropatafara' din manastirea Slatina, iar Grigorie al Terii-RomA-nesti afard din Mitropolie, si nici dela unul nu s'au pastratepitafe , iubirea pentru cartea bisericeasca, pentru tiparulto isericesc, pentru cultura speciala a clerului, fiind toti do-ritori de tiparituri si sprijinitori de scofi, macar in mdsurape care li-o ingaduià un nou veac, indreptat spre alte tinte.Ca si aceia, ei furä buni gospodari, cari stiau la ce trebuiesa se cheltuiasca banul Bisericii. Ca si dAnsii, In sfArsit, maiales in ultima faza a manifestarii lor, acesti arhierei furlstrabatuti de acel spirit apatrioticD, de care erà stapAnitaintreaga societate contemporana, spirit care Meeà pe lancuNicola sa dedice inca din 1829 lui Veniamin, ocrotitorulsail, dupä ce lucrase o a Culegere de IntelepciuneD, cudoi ani lnainte , un Manual de patriotism, In care ames-Led. lauda Mitropofitului Moldovei si a Mitropolitului mun-tean cu amintiri emotionate ale obArsiei romane, si care sesimte asà de puternic in spusele lui Macarie emuzicantulDdespre apatriotii rAvnitoriD ce trebuie neamului, despredorinta ce ar aveA-o el (de a-si Impart1 cartile de pomanaD

intre Rominii din toate partile, despre lumina pe care o-a§teapta inca poporul sau 1.

A. BISERICA MOLDOVEI.

De lánga Veniamin se desfacil fratele lui Alexandru Bel-diman, autorul poemei despre Eterie, acel Filaret, impo-dobit cu titlul de onoare de Mitropolit Apamias, al Apa-meii, care, dupa ce fa aproiestosp al Slatinei moldovenesti 2,.trecii in Tara-Romaneasca supt Grigorie paisianismul des-fiintase acum hotarele religioase ;si ajunse acolo egumenla manastirea domneasca a Campulungului, pe care a 1,i re-parat-o fa 1833 ca sa

...lase nemuritoriuAl slu nume pre pAmint la cei ce-s vietuitori,

apune el insu§i pe o tabla amintitoare 8

Un al doilea ucenic al lui Veniamin, &T'a vrasta, e UDfiu de boier cum se vede, exemplul Mitropolitului facuse§1 pe alti urmal ai famillilor nobile ea se duca la manas-tire pentru a se pregatl sa fie arhiereii Moldovei , So-fronie Miclescu (n. C. 1790), care luk Scaunul Hus,ilor la1-iu lunie 1826', (lupa tfncerea la Roman a lui MeletieBrandaburul, Bucovinean din Suceava (la 114, 1803). So-fronie era un arhiereu care primise Mina invatathra, §iavem deja dänsul scrisori greces.ti bine stilizate r¿i frumos-caligraliat-e. El a ajuns, in 1851, Mitropolit al Moldovei peurma lui Meletie (TI- 1848)1 cel d'hit* succgsor al ha Ve-niamin, pe care nici pe departe n'a fost in stare sa-1 ajunga,§i in nicio privhita.

Veniamin R6set, alt cohorator al unei mari familii, ruda-cu copilul ca.reli faca. la 1775 indtfttura pe* langa PaisieIn mtin5stirea Secul, fusese egumen In noul schit paisiani

1 Scriitori bisericefti, pp. 51-6. Cf. Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 414.a Inscriplii, 1, p. 'M, no. 14. De carind s'a glsit, imi spune d. Al,

Upgdatu, corespondenti lid vi Veniamin in aceastil califato.s inSCripiii, I, pp. 184-5; cf. Erbioeanu, Mitm Mold., pp. 418-4.4 Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 269.


SFARMUL VECHILOR CURENTE DE CULTURA 247

al Doljestilor 1, dupä ce Veniamin Mitropolitul 11 va fi facatinsusi cAlugar, dandu-i numele sau si oprindu-1, un timp,pe lIngh dänsul ca arhidiacon si arhimandrit. Pastoria-i laRoman incepe dupa stramutarea lui Meletie Brandaburul,la 2 Februar 1844. Inlocuit un timp cu Chesarie Sinadon, deMihai-Voda Sturdza, impotriva eáruia uneltise cu tineriiboieri, rudele sale, el se Intoarse indata in Scaun, pe care-1ocupa apoi rara intrerupere pana la moartea sa, care seintámplä putin timp dupä ce candidatura sa la Mitropoliecazii in 1851 2, fata de a lui Sofronie Miclescu.

Un alt Roset, Ghenadie, erà egumen la Slatina, arhi-mandrit si ierochirix la 1825e.

Pana la sfärsit stätù pe länga Veniamin, dupa demisiaacestuia In Ianuar 1842, Meletie Istrati, fiuI unui razesdin pärtile Romanului si fratele scriitorului, al agitatoruluipolitic impotriva Unirii, Nicolae Istrati. Dela Slatina el trecitla 1851. In randul arhiereilor, patru ani Incheiati dup4moartea, In 18 Degembre 1846, a lui Veniamin 4.

Si inlocuitorul sau, ca vicariu, Iustin de Edesa, apoiVarlaam Cuza, dela Sf. Spiridon, Nectarie Hermeziu, careDi ales ea aI doilea vicariu la Roman In 1856, AtanasieTroados, si ciliar Calinic Miclescu, nepotul lui Sofronie (n.Suceava, 16 Apri11822), Mitropolit al Moldovei dupa izgonirealui Sofronie (1865), iar apoi ce! d'intaiu Mitropofit al Roma-niel. (1875), se ridicasera tot supt ochii lui Veniamin Costachi.

DesI ultimi reprezintanti ai unui curent in deddere,nicio lnsusire a sufletului lor, nicio rävna la munca Meradnu aminteste aceasta crestere de dtre cel mai mare dindascalii bisericesti mai nol ai Moldovei.

I V. r;i'l Erbiceanu, Mier. Mold., pp. 289 ei urm., 463-4. Chipuri deale lui la Seminariul Veniamin din Iaai.

a Melchisedec, Cron. Rom., II, p. 203 l'i urm.3 Inscripfii, I, p. 51, no. 16.3 V. Melchisedec, Cron. Hugilor, I, p. 456 qi urm.


Dedderea noii vieti calugäresti oranduite de Paisie sevede Inca mai bine la obarsie chiar, In ma.nastirile suroriNeamtul si Secul. Tipografia se inchise in curand, dupace mântuise Viefile Sfinfilor si daduse Octoihul si Psaltireadin 4836; ea lucra insa, si in 1847, cand da Triodul ce!nou. S. coala care era vorba sä se fad. in 1843 Inca, fiind pre-vazuta prin casezamântul) domnesc din acest an, razimat elinsusi pe testamentul lui Paisie, la 1832 se vorbise chiar,pe aceastá cale, de amestecul Guvernului, de un spital sio scoalä 1 , nu se deschise deck la 1853, si calugarii,cari uitasera toata datoria si tot trecutul lor, n'o IngaduiraIn manastire, ci-i &Mull fiinta, mai mult pentru mirenideck pentru clerici, la Targu-Neamtului. Planul cel maredin 1855 de a se face doua grade, dintre care ce! superior

gimnaziul cu opt ani si, mai presus de ele, si o Fa-cultate teologicä de patru ani, cu profesori doctori In teo-logie, cu internat, cu colectii de tot felul, cu bibliotecä siferma-model, ramase In proiect numai. Dela o vreme (din1856) iaräsi se trimeserä la Targu-Neamt toti ucenicii, afarade acei cari voiau sä asculte lectii de curata teologie, casa urmeze zadarnicele aclasele facultative) dela trei necu-noscuti clerici, dintre cari doar unul avea diploma de doctor.Dupa iesirea din Domnie a lui Voda. Ghica, se declaramängstirea lipsitä de mijloace, si, dedfiintandu-se scolile dintarg garä de una primara, se redusera anii de studiu aiseminariului. Acesta fit apoi completat papa la opt claseprinteo porund a Caimacamului din vremea razboiului Cri-meii, Bals, dar numai pe hârtie, el ramaind numai coumbra). Biata scoala de preotie cu patru clase numai, setara apoi pana la focuI din 1862 2

Tot in zadar ceruse Guvernul provizoriu, in 1858, caNemtenii sä faca scoli pe mope manästirii, fie si cu dascali

1 V. Dobrescu, Studii de letona Bisericii romclne contimporane,I, Bucuresti, 1905.

2 Dobrescu, 1. c.

dintre cAlughrii ecei mai bAtrani, cuviosi si Cu stiintA decartel), In stare a da feciorilor de terani cunostinta cetitului,scrisului, a socotelilor si a catechismului 1. lar fagAduiala luiGrigore Cuza i Mihai Kogglniceanu c5. din partea Carmuirii,se va avea grija unei eradicale reforme :o 2, nu avit urmari.

B. BISERICA MUNTEANA.

rn Tara-Romaneasc5, urmasul lui Grigorie, pe care-1lnlocuise in timpul petrecerii suite peste Nistru, e Neofit,egumen la Sf. Gheorghe Nou, episcop al Ramnicului dela1824, când se retrage, silit, Galaction, pana la 1840. Eraun Bucurestean (n. 1-iu Ianuar 1787) si fusese grAmAticul luiGalaction8, ceia ce inseamnà o crestere grecedsch,niciun ideal de muncd literara ori tipograficA in folosul

/naintasul ski d5.duse douà Liturghii (1813, 1817),o Viat5. a Sf. Vasilie si invafatura Tentru ispovedanie (4843);supt Neofit nu se mai lucreazti nimio la tipografia dinRamnic, precum in Moldova nu mai lucreazä nimio urmasiilui Veniamin in Scaunul metropolitan.

Urmasul ski, ales la 14 Septembre 1850, Nifon, ndscutIn Bucuresti, dinteo familie de b15.nari, Bulgari de obArsie,spuneau dusmanii lui*, titular de Sivas, a fest egumen laCozia (1844), bun urmAtor al datinelor de ctitorie i cul-tura. In muntii Buzäului, el Mal, din marea avere.pe careo strá'nse cum il l'Asa constiinta, un schit de cAlugäri, sidAdii cAlugäritelor din Tara-Româneascä, pe care le gdsim§i in alte mänAstiri nouà de langli. Bucuresti, Tigkesti,Padrea, fácutd de Cernicanul Timofteiu la 1813 5 si adausa

Acte oficiale atingatoare de starea de acum a monastirilorNeamful f i &cut, f. an.

2 Bro§ura eitatá, p. 52.8 Bis. Ort. Rom., XXVII, p. 491.

Bolintineanu, L'Autriche, la Turquie et les Principautés danu-.biennes, Paris, 4854.

6 Inscriptii, T, p. 73.

SFIRSITIM VEDHILOR °URENTE DE CULTURA 249

250 ISTORIL ROMINE§TI

de Insusi Calinic, In 1847, si porogarla frutooma biserieanoua dela Zarnfira In Prahova Nefiind aestule carti bise-ricesti, care se adueeau acam çlin Molgova §i din Ardealfiar tipografia din Buzau fiinçi socotitä ca enecompleta),Nifon hotärl facerea din nou a tipograflei metropolitane,asa de pustiita, !neat mai ramasesera doar avre-o catevaocà de slove ruginite, care nu se mai pot Intrebuintal. Seadusera la 1850-1 douti teascuri, o masina din Viena si'Artie de 5.000 de lei. La 19 Februar 1852, Mitropolia n-tUnä ea tipografia e (Intru tot gompleta si a

Inceput cu ajutorul lui Dumnezeu tiparirea cartilor bise-ricestiv2. Aid se daqura Apostolul din 1851, Liturghiiledin 4853, Molitfenicul din 1854, Triodul din 1856, Evan-ghelia din acelasi an, Chiriacodromiul, dupa cel din Buzau

i acesta dupa cel din Nearnt , la 1857, Mineiele Insfarsit, la 1862, cele mai multe din aceste carti suptprivigberea. lui Dionisie Romanò, despre roatul ctiruiafi vorba mai departe.

Nifon a Intemeiat Seminariul Regulamentului Organic,eu mult innainte de a prevedea prin testamentul sat' Se-minariul personal care-i poarta numele. El a prezidat si laintregirea smpt $.tirbei-Voda a operei de reparatie, gospo-dareasca, dar absurdä si criminala din punct de vedere alistoriei si artei, pe care o incepuse la Bistrita, total pre-facutä, la Tismana desfigurata, la Dealu, Bibescu-Vodä. LaArnota, Mislea, Mitropolia Targovistei, la Stelea, la Tailor,la Vieros, stilul veghiu nu fit schimbat, dar la CurteaVeche din Bucuresti, la Sf. Gheorghe Nou din acelasi ora,.la Antim, la Sf. Spiridon Vechiu, tot caraeterul bisericilorfù nimicit, Cu o inconstienta paid, de un Villacrose, unTabai si deosebiti Unguri sau Nemti 3.

1 Ibid., 11, p. 76 i urm.2 vkzia 4u1 tirbei-Vbdii, II, pp. 28, 400.8 inscripiii, II, p. 80 0 urm.; Viala lui tirbei-Vpdd, H, p. 118urm.

SFIWT1114 NECHILOR CURENTE DE CULTURA 251

Un bAtrAn Cernican (n. Bucuresti, 1787), fost egumen almanAstirii Cernica multi ani de zile, Calinie, ales la Ratnnioin 1850, fiind si candidat de Mitropolie al Rusilor, fAceiparte dintre Paisieni : el se insearnna doar printr'aceiaaduce inapoi Episeopia dela Craiova, mide se mutase, spremarea multAmire a lui Neofit, dupA focul din 1847, si re-.pul toate clAdirile, aducAndu-le in starea, cu totul prefA-euta, de astAzi 1. EI intelegeA sA pule in miscare tipografia,pentru asezarea cAreia hotAri casele ce slujiserä odinioaraea bolnita a ealugarilor. Vechi lucrAri apar astfel din nou,si se dau in mAnile preotilor : Cartea foarte folositoare desaflet, Preofia, Mdrturisirea Ortodoxa', ha chiar i cAte Q tra-ducere mai nota, ca Jura'indaul preofilor, fdrä a se maisemnA un nuniAr de earti de ritual 2. Ca un bun ealueár-ee erà, _Calinic repara sehitul PopAnzAlestii i inaltA dinnou FrAsineii 3. Ca i Grigorie, ca i Veniamin, el duceA viatiaspri de schivnie -,si nu vtia pretul banului, pe eare-1prastiè. darnic In faceri de bine'. TrAind in stintenia munensi a infi.AnA.rii, el era inchinat ca stAnt de eredinciosii dineparhie, si pArerile de rail ale tuturora se indreptari muittimp catre mormânttil sAu, pe eare-1 voise la Cernica, !millui de invb.tAturA si de pregatire duhovniceascA, underetrAsese (t April 1868). Traind pana departe in timpurinona pe care el nu le mai intelegeA, nici pentru a le coml-bate, preeum ar fi lost datoria sa, erutat de dAnsele, ve.,nerat pentru o vrAstA ea a sa i pentru o astfel de viatichiar§i de cei mal antireligi4 din noul curent apusean,care st5.0.n16. Statul cel non, el inclieie cu vrednicie viruieuratilor eAlugAri iä.arginti, al etitorilor de eArti si o.-din de indhinare, al suiletelOi de arhietiei eari o clipl mg

Corespondenfa dui 'tirbei-Voclii, tabla.i V. Bis. Ort. Rom., XVIII, p. 10; Istoricul eparluei Rdntssicalui,

p. 168 41 urm.8 Istoria eparhiei .Rdi muicului, pp. 164-5. Cf. gi cartea protoiéreuld

ralmnicean Meletie fliluttf 1908, fentiu iluktratil.4 lbid., p. 165.


inchipuit c4 fapta ori gandul lor /leap& de supt ochiulpriVighetor al lui Dumnezeu 1..

Grecul Ilarion de Arges trebui 854 päräseascä episcopia,pentru grelele sale *ate politice din 4824; Grigore Ghicafäcù 3ä se aleagä In locul fugarului dela Brasov, care nuvoià sä se mai intoarc5., pe Grigorie Râmniceanul, arid-mandritul Mitropoliei, care lucrase pänä atunci la publi-carea de arti, dar nu mai aveà putinta de a o face Innoul säu sälas. Murind el pe vremea Rustlor, In 1828,acestia adusera inapoi pe Ilarion, care duse tot viata luivecbe de Voltairian frondeux, IAA pricepere pentru inte-reseIe deosebite ale neamului nostru. El a tinut, färä folospentru cultura romAneasca, Scaunul Argesului pand la 7-8Ianuar 1845, cAnd mud. Dupä locotenenta unui Samuil deSinai (Sinadon), Argesul cäpätä in sfârsit un arbiereusensul vechimii evlavioasa si muncitoare, pe Climent, care,(patriot dela mänästirea Spitalului Sfantului Pantelimon»,cum 1si zice insusi, fusese dela 4827 egumen la Gäiseni,unde, dupä aceiasi märturie, cs'a ostenit de a fäcut multelucruri vrednice de pomenire», i anumecum e cazul cuViefi/e Sfinfilor din 1830, acu bani din simpriia sa, iar nucu bani din rezerva» 2. La Arges, 11 vedem pe Climent in-grijindu-se de starea dark:di-1ga a bisericii lui Neagoe, capietrele din turnan i (miscate», Invelisul spart, zugrAvealaBtricata, marmura de jos sfärâmatä, llorile de piaträ cäzute,si numai intelegerii Caimacamului Alexandru Ghica-Vodä,care-i rdspunse cA cartisticele sculpturi i podoabe trebuescpipäite cu respect, si de artisti superioril, se dato reteWintistirea Argesului n'a fost si ea prefAcuth dup5 modeleapusene2. Aici la Arges erà sä pästoreascA In sfArsit cAtvAtimp, dela 1873 la 1875, acel Iosif Naniescu, In care pai-

1 V. §i Istoria eparitieti Rtimnicutui, pp. 465-6, mai ales dupit Bis.Ort., XXII, XXIV.

2 Inscripfii, II, pp. 50-1.11loare la 7 Octombre 1862. Dobrescu, p.114.Domnia lui ?tirbei-Voclel, II, p. 420.

SPAR§ITUL VECHILOR CURENTE DE CULTURA 253

sianismul da o ultima floare tdrzie de netntinata viati side Inchinare catre Dumnezeu si lumina ce se revarsä dela el asupra sufletelor omenesti.

Si Gherasim Rätescu, dela Buzau, ales 1n 1819 de dus-manii G-recilor, erà dintre Paisienii cei mai adevarati, färdBa alba Insà niel invdtatura lor, nici rAvna lor de a rdá-pan& lumina asupra celorlalti. Dupa cinci ani de pastorienula din punctul de vedere al culturii bisericesti, el pd..-

rasa Scaunul sau pentru a se face schivnic la Mida-rusani, manastirea de ob§tejitie care fázuse abia pe Grigorieparasindu-si chilia de sardcie si munca : aici a rabdat el as-primile ashimei celei maril pana la 1844.

Un Bucurestean trecut prin obisnuita pregatire manasti-.reasca, Chesarie, crescut In spiritul lui Iosif de Arges, ed-pdta. eparhia Buzdului la plecarea spre schimnicie a IttiGlierasirn. O piatra de mormänt la episcopia Buzaului apunecine i-a fost mama, si inscriptia e as& de frumoasd, ea o-glindeste asà de bine pietate fiasca si credinta absoluta. Insutletul care singur traieste si nu se stinge in lumina de-sitvdrsitd a cerurilor, incdt ea merita sa fie reprodusa : (MIIntrebi, o cetitorule), dictase Chesarie, (cine sAnt eu : SALAmica episcopului de Buzdu Chesarie ; zac supt aceasta recepiatra, asteptand judecata cea mai de apoi. O vai si vai! 73 aniam trdit : am venit, am vazut ; am plecat ; nalucä toate mi s'auparut. S.i tu dar ceteste si intelege cela ce cetesti; vino-iIn simtire, si, abatandu-te dela rau, fd binele, caci si tumdine poimdne vei fi asemenea ca si mine; 1839, A.prilie 1» 2,Nascut In Saliste la 1784, trecut, ca multi tineri Ardelenis'Ovni din aceste sate ale marginenilor mocani, la manas-tirite mai apropiate din hotar, poate la Ciolanul spre carese Indrepteaza evlavia lui, el ajunse vdtav al Mitropoliei,

1 Inscriptii, I, pp. 364-5.

apoi, In Noll 1826, episeop de BuzAu, dupd -ce se väzuseea Gherasina nu cugeti sase mal intoareä din adapostul säu 1.

Chesarie nu era un scriltor, si mimic nu ni-a limas seriadela clänsul. Nu erà un om invatat, un cunoscb.tor de gre-eette, de frantuze§rte, poate de Jatine,ste, ca tJarion. N'aveä,ea acesta, care a tinut o strälucità euvAntare la mormäntulMitropolitului Grigoriei darul cuväntärii retorice Inflorite.Nu eri nici un schimnic cu viatä cje sfânt prin infrunta reatuturor suferintelor, prin insträina,rea çle toate 13unurilevietii celei mai modeste, ea Rarnniceanul Calinic, ori chiarca Gherasim, pe care-I inloculà. Dar activitatea lui inteli-gent& gospodäria lui ehibzuitä, cälugaria lui cinstitä, spi-ritul lui de organizatie, talentul lui de armuire, lute°lungä pastorie de douäleci de ani, care tinii pänä la 30Novembre 1846, toate aceste insusiri fac dintr'insul ofigurä deslusitä, puternica i dau drept celor ce 1-au väzutlucränd i prezidând lucrul initiat de dänsul a-1 numl aen-Josald umbräD, a-i pomenl emultele in putin timp jertfirispre gloria Domnului, patráei i eternei sale memorii), a-áprivl mormântul unde totusi astäzi 1 se aratä. craniulexpus la aier liber ! ca asacru) 2

Episcopia din Buzäu a fost ridicatà de clansul din ruine,fiindu-i aturlele slabite de cutremure i clädirea intreaghtdespodobità de toatä frumuseteal, ba inch si prädatà deeteristi in 1821. Se poate zice cä. el a fticut aici ceia ceMeuse Iosif la Arges, ori Veniamin la Husi. Din nenorocireprin därâmared vechilor turnuri fAcute la 1740 de episcopulMetodie, prin inläturarea stalpilor ce despärtiau pronaosulde naos, prin inläturarea vechii catapitezme, a vechilor pri-vazuri dela feresti, Acute acum, spune cu mändrie insusiepiscopul, acu mestesug arhitectorescl, prin distrugereavechii zugräveli, aceastä reparatie radicalä, ineeputä cu a;4

Hurmuzaki, X, p. 348, no. ccccxin.2 inscriptii, I, p. 365, no. 5. Cf. Viata lui Oirbei-Vodcl,

254 iStORi LaERICII RONktinTI

SEIR$ITUt VECHLOE CIIRENTE DE (.IILTURi 255

de bune iiitentii vi urmata Cu lata a'rävna si grea d'el-tulald.), a stricat cu total Vechiul caracter al Bisericii luiMatel Basarab, inoità in veacn1 al XVIII-lea 1. Pe vremea siprin indemnul lui s'a fleta In 'Thikän vi Biserica SfidtilorA.postoli, pe tare el o gfintiä. là 18332. MIndstirea iolanula fost ridicatä din nou, ddin temelie) chiar, cajtitänd, numaiapb.rintii schituluil, ori apravoslavnicii creltiniv, la 1828 a.Supt el s'au clb.dit vi bisericile din Brdila, cdpdtatd. de Tara-Romaneascd prin tratatul dela Adrianopol, in 4829, vi Mi-pità la episcopia Buzdului, Impreund cu toga foasta raiä4.

In acelavi timp, pe Janga Semipariul Intemeiat de dânSulvi al cdrui rost in dezvoltarea ulterioard a Bisericii 11

vom vedeä. , Chesarie aduceä. dela Neamt pe cdlugárultipograf Gherontie vi incepeä, cu dä.nsul vi ucenicul säu,Meletie, un nou vir de chrti bisericevti, in intelegere CuMitropolitul Grigorie, de care erà, vi trebuià sä fie, stränslegat. Traducerile acestuia din loan Gurd-de-aur se publicaaici in 1833, si tot In Buzdu se dau Viefile Sfinfilor, noudleaMineie) din 1830-6, dupd cele nemtene si Theodoretul din1840. In aceleavi minunate litere, aduse din Ung,aria, episcopulde Buidu tiphreste, pe DATA o Evanghelie, cea de-a patraeditie a Bibliei, dupä a lui erban-Vodä, a lui Clain vi aRuvilor, ca.ri o publicaserd la Petersburg, de curänd. E oeditie reväzutd, cu anumite schimbari la un text care hl-trebuinteaza de o potriva pe cel bucurevtean vi pe ce! bid-jean 5.

Ucenic al lui Chesarie a fost, in sfärvit, Iosif Nanie sau Na-niescu, de loe din Rkläu, in Basarabia, care, dupd ce primlcinul calugäresc dela Chesarie, care-i dliù numele invdtdto-

i lnseripfii, I, pp. 3634, no. 929.2 Ibid., p. 363, no. 928.8 lbid., p. 67-8.5 Cf. ibid., II, pp. 52-3.5 V. obeervatiile d-lui Gh. Co§buc, in Viata literard pe 1907.

250 ISTORIA RISERIÇII ROMINErI

rului si a modelului sdu Iosif de Arges, precum insusi pri-mise dela Iosif numele marelui Chesarie de Minnie, care-Iformase , ajunse egumen la ,S, erbdnesti peste Olt 1 De aicitrecù la Gäiseni, fiind acum protosinghel, ii gdsi ur-mele bunei gospodärii a lui Climent ; si astazi se vdd acolo,in simpla bisericti de sat, cu locul cotropit de brigadirilsilnici ai Eforiei Spitalelor Civile, policandrul si sfesniceledaruite de egumenul Iosif. La Bucuresti nu se mai ptistreazdnimic din frumoasa bisericd a Särindarului, in care acestminunat bisericas a stat ca egumen, cu rang de arhiman-drit, dela 1863 inainte, fiind si profesor de religie la liceelebucurestene ,si chiar, cdtvà timp, director al Seminariului.L-am vdzut episcop de A.rges, inviind vremurile cuvioaseale lui Iosif cele d'intaiu.

Ales Mitropolit al Moldovei la 1875, acest Basarabean,care a Wait pAnä la adanci bdtrânete in chiliile grad-cioase de längd märeata Mitropolie a lui Veniamin Costacbi,zidita dupä planurile lui Glieorghe Asachi insusi si sfintitäde un Rege al Romaniei, a fost, ca si marele Veniamin,cel vesnic milostiv si darnic, päzitorul cinstit al uverii r5.-mase Mitropoliei, in clddiri, odoare si odäjdii, slujitorul cre-dincios in biserica Dumnezeului gu si, neasämdnat iubitorde culturd, a fost inel de aur intre bronzul vechilor timpuride carte bisericeascd si fierul aspru al noii culturi laice re-varsate si asupra Bisericii. Care a fost Ieseanul, Moldovea-nul, Românul cu iubire pentru legea strämosilor sdi care sä,nu fi vdrsat o lacrima calda cind trupul bdtrdnului de opt-zeci si doi de ani se cobord, la 1902, cälugäreste, afaradin zidurile bisericesti, in care el, sfânt viu, stdtuse inchi-nându-se treizeci de ani intre chipurile sfintilor nemuri-tori ? 0 epocd din istoria Bisericii romdnesti s'a incheiat inclipa cand genele lungi albe se aplecarl pe obrajii supti deviatd asprd., pecetluind pentru vecie lumina ochilor vii.

1 V. Inscripiii, I, pp. 465-6, no. Lxiv.

CULTURA LAICA I STATUL DUI NORME APUSENE 257

CAP. II.

Cultura laid i Statul dupg norme apusene in luptalor cu Biserica romaneasca.

A. COLILE NOUA..

Alte scoli decat mdnastirile, alte cetiri cleat ale vechilorvolume de ascezä, alt mediu decat al afratilor) din obge-jitie, al LA traditie decal aceia care printeun lung sir de ie-rarhi se urea panä la Alexandru-cel-Bun al Moldovei sipana la Alexandru fiul lui, Basarab al Terii-Romanesti da-dura, in forme prescrise de un Stat, incalcator in putereaaltor doctrine de &armoire decal ale Voevozilor, o alta, ge-neratie de arhierei Bisericii romanesti.

Actiunea scolilor celor nouà trebuie urmarita intaiu.

Dad ar fi träit, Seminariul din Neamt, In chiliile insu-fletite de Paisie, cu profesori purtand rase de calugäri, arfi pregatit clerici potrivit cu datina. Seminariul iesean insa,nu. El avuse, Inca inainte de 1821, profesori ardeleni, caBob, poet, nepot de Vlädica unit, fost unit el insusi, caVasile Pop, doctor in filosofie, autor de scriere latinä asupraobiceiurilor poporale romanesti, de bibliografie, de articoleprin foile din Brasov 1; ca Mama si Costea, crescuti in ace-Iasi spirit national si laic. Ei nu-1 putusera da nici Bise-ricii unite, din ce in ce mai izolate, i nici Bisericii neu-nite a lui Moga ( 1.1 Octombre 1845) 2, care, supt con-ducerea seminarialä a lui Gheorghe Haines, fostul preot labiserica brasoveneasca a Brancoveanului 8, nu gäsia lega-tura cu cultura timpului sau pregatiá preotii numaicu acetanie curatä färä opinteale sau poftirire sau roper°a cuvintelor.... cu lovirea cuvantului la actent sau

1 V. 1st, lit. rom. in veacul al XIX-lea,2 Se anima la Sas-Sebeq in zina de 19 Novembre 1774; Stud ii i

doc., XIII, p. 181, A, no. 10.Ist, lit. rom. in sec. al XV1I1-lea, II, p. 470.

258 ISTORIA. BISERICII ROMINESTI

Cu a scrisoare dezvoaltd si slobodd..., priiveghind tare dascalulla aceaia ca sd nu despartd slogurile», cu acathihisisul celmic, de rost bine, din tabld in tabld.), cu cetirea Apostolului,Evangheliei si Liturghiei acu glas-cuviincios», cu a patru partiale arithmeticii», cu (61110.61e bisericesti si asezarea slujbelordupd tipic», cu norme de crestere ca starea cu trupuldrept, pdrul pieptlinat, unghiile Mate, fata si manile spd-late» 1, educatie ca aceia a vechilor nostri ucenici de md-nästire, cari totusi o dddeau si pe agreciev, invdtau Octoihu 1tot s'i aseamnele psaltichiely, heruvicul, priceasna, rânduialaVecerniei si a Liturghiei, aaxioanele de preste an si aghioa-sele», deprinzandu-se a cAntà a de rdsunà mandstireav, darnesocotindu-se aindestulati cu atata Invataturd» 2. a Cursuplscoalei candidatilor de preotie» din Sibiiu nu addugià multla aceastd invb."täturd, si putini iesiau lnainte la venirea ar-hiereului in paraclis, In a capelb, pe când cei mai multiase trägeau la usd» de frica ignorantei lor 8. Ca la Blaj,scolarii dela Socola invdtau teologie inaltd, filosofie, limbdgreacä si latind, lar pe urma toate ramurile culturii supe-rioare religioase se introduserd In program.

Regulamentul Organic din 1832 prevedea studii pentru oncepreoti, si el hotdrià prefacerea Seminariului intr'o A.cademie or-todox4 ca la Chiev, cum si ajunse de fapt prin reforma dela1839, care dupd. dreptate-i (MA numele de aSeminariu Ve-niamin» 4. BAndteanul Damaschin Bojinca, scolar al Semi-nariului ortodox din Arad (dela 4822), jurist, Ingrijitoral aBibliotecii» ce apdrea pentru toti Romanii la Pesta, casi urmasul sä.u, Bucovineanul Vladimir Sohupan, vre-unucenic de-al episcopului Isaia Bdlosescu, erau oameni apu-seni, In stare sä condued dupd cuviinth. o astfel de insti-tutie. Dar calitatea inferioard a profesorilor ce se puteauaved, un preot Teodorescu, un Lupu David, un Olarescu,

1 Stud ii fi doc., XII, p. 201; cf. p. 209, no. Lv.2 Scriitori bisericegi, p. 28, nota 2.2 Studii §i doc., XII, p. 208, no. my.4 V. Adamescu, /storks Sentinariukti Veniantin, Bucuresti, 1904, si

lucrarea mai veche a d-lui C. Erbiceanu.

CULTURA LAICA 1 STATUL DUPI NORME APUSENE 259,

un Veniamin Popescu, si chiar a celor adusi din Bucovina,Cu cultura laica si fard credinta in natie a Ardelenilor,Procopovici, Nasiovici, Mandicevschi, impiedecara inaltareaunei scoli, pusa totusi in asà de bune conditii materiale 1Bojinca aduse, de alminterea, si profesori de peste munti,pe Dimitric Stoica si pe Maramuraseanul Gheorghe Vida,calugarit ca Gherman, care incepii cea d'intaiu editie a lui,incai 2. Dela 18518, Seminariul aved opt clase.

Cand, pentru a satisface anume vechi prejudecati, numarulanilor de studii si al materiilor se imputina, doritorii deculturd dintre preotii cari facuserti mai mult deck scolilede catehism dela episcopie sau cele organizate cu acelasiindreptariu prin ordin domnesc in anii '50, aveau la indemanamarea scoala ieseana a mirenilor. Cu venitul a trei mosiismulse Greeilor dela Trei Ierarhi, ea se intemeiase prinAsachi, prin Saulescu, intors de la studii, si supt ocrotireadirecta a lui Vcniamin si a boierului Mihai Sturza. Ajun-gand Domn la 1834, Mihai facil din aceasta mare scoaläde romaneste Academia profana, zisd «Mihaileanb, dupänumele aceluia care mai tarziu numai, trebuia s'o loveascti,prefacand-o acum intr'un pension francez pentru nobili, incare clericii ridicati din popor nu mai aveau ce A caute.Pawl atunei link portile Academiei erau larg deschise fii-lor de preoli sau de säteni cari voiau sa-si desavarseasedstudiile. Iar cine voià sa mearga mai departe in domeniiBpecial bisericesti era trimes de Veniamin, care pastràstranse legtituri cu arhiereii rusi, care purta pe piept Or-flinul SF. Ana si care aduceA mirul din Rusia*, la Chiev,unde, si acuma ca si supt Petru Movilà, ca si pe vremealui Teodor Corbea si a lui Eustatievici Brasoveanul, SO'

nfla cm mai Malta scoalä de abogoslovie» a Romanilor.

1 Adamescu, Ist. Seminariului Veniamin, pp. 62 3.2 Erbiceanu, Ist. Sem. Veniamin, pp. 59, 75.8 Urechiti, 14. ;ecocideIon III, p. 29.A Alelchisedec. Gro n. Ifitt:ilor, 0 Cron. Rom. V. gi mai sus.

260 IbTORIA BISERICH BOALINE$TI

CAP. III.

Biserica Bucovineand in acest timp.

A. Noll CLERICI : SCRIBANII SI GENERATIA LOR. EPISCOPUI,MELCHISEDEC.

LI acest amestec al apatriotismuluil de acasä, a! ideilorde origine romand, de simpatie pentru A pusul francez, pentrirlimba, pentru civilizatia lui liberald, pe de o parte, cu or-todoxismul strict, pe de alta, ce se rdzimà pe nestrdmutatecanoane, se fort-rid un alt ränd de conducdtori si reprezin-tanti de cdpetenie ai Bisericii noastre.

Do1 din ei sunt fiii unui preot din Burdujeni 1, tärgusorla care s'au gändit in zilele lor de mdrire, ddruindu-i,pe-längh vechea mändstire a lui Teodor Movilä si a lui MironCostin, stdpinitd la 1785 de Grecul Anania de Sivas si zugrd--vita atunci de alt Grec, Veniarn in din Troia sau a Troaclal 2,biserica lor, care, facutd de Filaret, cuprinde mormäntutlui Neofit 3, si un spital de pomenire. Fiul cel mai mare alpreotului ban, NicGlae, calugarit ca Neofit 4 In schitul pai-sian GoroveI, noud fundatie a cdlugärilor din Neamt, ventla Iasi ca preot romän la Trei Ierarhi, din care arhimandritulgrec trebui Ed piece cu vremea ; el predich la MitropolierCu titlu oficial, bled din 1838, dup.' ce mântuise cursurileAcademiei. In acest an el indrizneste a tipärl cu litere la--tine stià si italieneste , Iran) ortografie indreptatä deprofesorul ardelean C6inpeanu, adus la Seminariu de Bo-jinca, un Catichis sau inväldturi de cdpitenie a' Bisericiiortodoxell. Cu Eftimie Murga, Bandtean, care fusese chematsi el ca profesor la Iasi, tändrul cleric merge la Bucuresti,

1 aFiu de Levita, II zice lui Filaret un articol de- ofense publicat inABucovinas, no. 29.

2 Sate §1 mcitaistiri, p. 6.8 kid.A V. Erbiceanu, Neo fit Seriban, sin Bis. OM.) pe 1888.

ea sä urmeze cursurile dela Sf. Saya. Intrk In conflict, el,preot care traducei pe Luciantradus Mg si de alti clerici,lnainte de dânsul , care cetii frantuzeste, admirà pe Vol-taire ca si a filosofulo Mitropolit Gheuca, si Meek versuri!nationalistecu Filaret Beldiman, reprezintantul vechii scolipaisiene, ba chiar cu Mitropolitul. Fa Inchis la Neamt, undeIse credeà el se poate pocki mai bine. In surgun, faceflea, la Folticeni, la Neamt chiar, unde Indreaptà manuscriptulPidalionului, ca sk se imbuneze ca astdpanul) 1 In 1846el erk paroh la Sf. Vasile din Ias1 si director al scolii mi-renesti inferioare din Trei Ierarhi, In care calitate, precumti In aceia de profesor la Seminariu, el serie cArti de coall.Mai tkrziu a fost unul din luptb.'torii pentru Unirea Princi-patelor 2. Biruitorii, pentru cari luptase cu o neobisnuitàenergie, 11 facurd episcop titular de Edesa si loctiitor al Ar-gesului, uncle Inlocuià pe un strict cklugAr fkrä amestecIn politick si fard idei conducätoare luate din Apus, bi-ment (-1865). In lupta pentru organizarea canonick a Bise-ricii României, lupta de care va ii, vorba In deosebi maideparte, el fii nutnit episcop al acestei eparhii, dar, suptlnrAurirea fratelui ski bate, el refug carja care i se In-tindeà cu simplu decret domnesc. Inteo serie de lucrdri,el combtitit lntreaga politick religioask a lui Vodà Cuza 3.In (Duplul paralel intre Bisericile ortodoxe si confesiunileapusenev (1852), a reprezintat punctul de vedere strictortodox fata de unii tineri indiferenti supt raportul confe-sional, iar In (Istoria Mitropolitilor Moldoveiv (Paris, 1857)Indrkznise a se atinge de puncte grele din istoria Bisericiinationale. A tracias din nou Meirgitritarele lui loan Gureide aur si a compus Cuvinte bisericefti (Bucuresti, 1868),ba chiar o Calatorie la Patnclatul Sfeint (ibid., 1875). A

I y. Ili Ist. lit. rom. in veacul al XIX-lea, I, pp. 176-8.2 V. bropra aa Unirea tii neunirea Principatelor.8 TiLlarile broprilor §i. la Dobreacu, o. c., pp. 424-5.

BISsRICA BUCOVINEANi IN ACEST TIMP 261


mai scris Epistolii (1843) si InvcIfetturi. A murit retras inBurdujeni, unde stätuse dela 1872 la 1884 2.

Fratele lui Neofit, Vasile (n. 1811), scolar al lui Bub, in-cepù ca profesor laic al Academiei, scriind o retorich, o gra-matich francezà, o geografie 2. In 1838, e trimes la Chievpentru studii teologice; aici 11 face chlu,c0.r, in 1811, Mi-tropolitul Filaret, Cu un an lnainte de a-si isprdvi studiilesupt auspiciile lui A. A. Stourdza, ale chrui opere misticele traduce, duph. Efrosin Poteca, in acelasi timp chnd pre-gateste, inthia cell duph Petru Maior, Cu gAnduri epatrio-flee), o alstorie Bisericeasch a Românilono 3, care, redactathIn ruseste, se phstreaza intr'un manuscris de (400 de coalt) 4.Ca egumen al Socolei, el sth in fruntea Seminariului Odela 1848, and, el fiind socotit om primejdios, iar Seminariul apepinierd de revolutionari, Filaret fii izgonit, numhrul claselorreducandu-se la patru. Supt revolutionarul Domn GrigoreGhica el alchtuieste o lege prin care clerul mold ovenesc arfi chpAtat, pe iângä seminarii eparhiale, un mare Seminariucentral, cu un curs de gimnaziu, si o Facilitate, o Academieca aceia in care invätase el. Nu izbuti sh o realizeze, darconduse cu destoinicie, impodobit si cu titlul de arhiepiscopStavropoleos, seminariul, pand in epoca Unirii. Atunci purl&lupta canonica langii fratele shu, refuzand a fi episcop im-potriva canoanelor.

Din seminariul lui Filaret si al lui Neofit Scriban au iesitun mare numAr de tineri preoti cari puteau stà pe aceiasitreapth a culturii cu mirenii cari facuserä studii mai bune.sa amintim pe fratii Erbiceanu, dintre cari unul, Gheorghe,

1 V. asuprd-i il'i D. Lascar, Neofit Scriban, tezd de licentii, BucurP§ti,1898. Cf. articolul arhimandritului luliu Scriban, in Enciclopedia Ro-mina., III, pp. 917-8.

2 1st lit. citate, I, p. 174. Cf. teza Or. C. Vasilescu despre el.8 ist, lit. citatd, I, p. 478; Hurmuzaki, Supt. I, vol. IV, p. 228.4 Cr. Iuliu Scriban, in Enciclopedia RoInclna, III, p. 918.

-

erà bun cunosctitor de greceste, iar cellalt, d. ConstantinErbiceanu, fost profesor al Facultätii de teologie din Bucu-resti si membru al Academiei Romane, a imboghtit prinnenumärate contributiuni documentare cunostinta trecutu-lui nostru bisericesc ; a poi pe Ioan Mandinescu, autorulunei Istorii Universal° foarte pretuitä pe vremea ei. PrinSocola a trecut Ghenadie Endceanu (n. 6 Februar 1837 InIasi), care caldtorl pentru completarea studiilor, la Atena,

dela constituirea Regatului grecesc, lncepe a fi si eacereetatá de teologi --- si la Chiev, fù profesor de grecestela seminariul Statului In Bucuresti, apoi director la Semi-nariul a Nifonv, profesor la noua Facultate de teologie din Ca-pitala Regatului romdn, In sfarsit, dela 1887, episcop la Min-nie, unde gospoddria sa a ldsat urme. El a scris, pe ldriga artide sward, si un numär de studii istorice folositoare, desprePetru Movild mai ales, si a pastrat, In vizitatiile sale 1, multeinscriptii de peste Olt. E editorul (Condicii sfinteD oltene sitipdritorul multor documente din colectia, foarte bogatd, pecare si-o alcdtuise si care se OA astdzi la Academia Ro-'nand (t la Neapole, 14 Ianuar 1898) 2

Inca un episcop muntean ies1 din scoala Scribanilor : Io-sif Bobulescu, tot din Burdujeni (n. 15 Decembre 1818),preot Insurat Cu nepoata lor ; profesor la Seminariul Socolape vremea Unirii si tovards de luptä al lui Neofit si Fila-ret ; arhiepiscop de Sivas, egu men la St. Spiridon din Iasi,dela 1880 episcop al Rdmnicului deci Inaintasul directal lui Ghenadie ; retras la 1886 si mort patru ani maitdrziu.

Sti addugim pe protosinghelul Teoctist Scriban, profesor,pand la 1856, la acelasi Seminariu, pe Romul Scriban, al cdruinume chiar e o proclamatie de nationalism cu bazd romand,

1 Visite canonice, insotite de note istorico-arheOlogice ; Bucureati, 18922 V. C. Erbiceanu, In Bis. Ort. pe anul 4889; Rutu, Geogralla ecle-

siastica a judefului Vdtcea, p. V. a'i urm.

BISERICA MICOVINEANI IN ACEST TIMP 263

264 ISTORIA BISICRICII ROMANKTI .

redactor la (Dacia Romacull .prin anii '60, un AugustScriban, un Ghenadie Sendrea 1, un Marchian Folescu, egu-men la Copla si Intemeietorul celei mai vechi si mai bunescoli primare din Botosani 3, cum se vede, tot clerici dinpärtile de sus ale Moldovei, in apropierea Bucovinei.

Acolo insá bunul episcop Isaia Bhloseseu, näscut in Putnasi crescut In scoala de mänästire de acolo, egumen al Dra-gomirnei in 1793, apoi al Putnei, iar dela 1823 episcop,fAcii in adevär un cInstitut teologic) la Cernäuti si uncseminariuv superior si Veniamin trimese acolo pe la1826, pe atanärul Iordachil, dandu-1 in seama episcopuluisi a superiorului dela Seminariu, Ardeleanul MelchisedecLemeni 8, - dar nu stifi s.-i insufle acel pronuntat spiritnational care a facut märirea Seminariului moldovenescdin Socola.4. lar urmasul säu, Eugeniu Hacman (n. 1.793),nepotul egumenului de Dragomirna, student la Viena, undeinvätä româneste pe viitorul impärat Ferdinand, cAlugarla Carlovät (1823), profesor la (Institutl si, la patruzeci siceva de ani, episcop in locul simplului sä.0 predecesor, afost un organizator de scoli romanesti cu caracter confe-sional ea in Ungaria , un Roman militant, care a introduslimba sa In locul celei latinesti in scoala cea Inaltà de teo-logia. Dar nu poate fi vorba de un rol al Mi, care sa sepoata comparà eu acel jucat de fruntasii generatiei patrio-tice a clerului din Principate, si mai ales din Moldova 5.lar, cat despre politica pe care a urmat-o in organizarea bi-sericeasca a Românilor din monarhia vecina, aiurea se cu-vine a o inrätisà si a o juded din punctul de vedere na-

1 V. Neofit Scriban, Cuvdnt la inmormantarea episcopului Ghana.die $endrea, Iasi, 4861.

2 BotusAnenii i-au inchinat dupl moarte o bro§urd, azi foarte rarit,3 Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 415-6.4 Tarnavski, in Enciclopedia Romdnel, I, P. 377; V. qi Erbiceanu,

Mitr. Mold., pp. 464-6, 473-4.5 Cf. Sbiera, ibid., II, pp. 639-40.

BISERICA BUCOVINEANi IN ACEST TIMP 265

tional, permanent si ireductibil, cAci de un punct de ve-clere canonic ortodox nu se poate vorbl la niste episcopicari dela inceput pand la sfarsit au mers dupd indicatiile

tatului.

Dar cel mai insemnat dintre clericii formati in noulmed in national, care aveà legäturi insd cu Rusia, prin PaisieInsusi, prin Inaintasii sai din veacul al XVII1-lea, si, deeurand, prin Veniamin, e Melchisedec.

Si el un fiu de preot, din pirtile Neamtului, unde dra-gostea pentru aughrie era de vre-o jumätate de veac Ininima tuturor tinerilor de prin sate cari se credeau che-mati la alta menire decat lucrul câmpului. Ndscut la 45Februar 4823 1, In casa, binecuvantatd cu unsprezece copii,e. parohului Petra Stefdnescu din Garcina, Mihail invdtd la§coala Sf. Ioan, apoi la a Trei Ierarhilor din Piatra vecind,hisericd nona, facutd in cursul anului 4837 si sfintita numaitarziu, peste zece ani, de Iustin al Edesei, care a mai fostpomenit ; iconomul Vasile Stefänescu, care se ingrijI dexidire, poate sä fie o rudd a preotului din Garcina g. La4834 intrd in Seminariul Socolei. Il pdraseste pentru a fidual de sat in Serbesti, pe mosia Cantacuzinilor din ra-mura lui loan Canta cronicarul, care e si ctitorul din noupi bisericii,plind pand astdzi de bune chrti din veacul alXVIII-lea a, impreund cu un Tipicon care fi' dat satuluide insusi Mitropolitul Veniamin. Mihai Stefdnescu se In-toarce apoi la Seminariu dupd inmultirea claselor acestuia,§i la 4843 el era profesor la aceastd seoald inaltd a cleruluimoldovenesc. La 4848, dupd Meyà luni de surgun in md-ndstirea Neamtului, unde, adeck ar fi fost trimes in vedereaIntemeierii unui seminariu 4, el pleacd la Chiev, ca °data

1 V. C. C. Diculescu, Episcopia Meldasedec, Bucureli, 4908, p. 4,potro. 4.

2 V. inscripta, II, p. 24 no. 50.3 Cf. Melchisedec, Noafe, pp. 432-3: Inscripta, H, p. 233 §i urrn.A Diculescu, pp. 7-8.


dascalul sdu, Filaret Scriban, si Cu acelasi sprijin al puter-nicului Alexandre de Stourdza ; In trei ani iea titlul de-macristru in teologie, pe care numai Filaret 11 cdpdtase pang0atunci ; ca si acesta, e fácut calugdr de Filaret al Chievului,Se Intoarce la catedra sa, si la 1852 Mitropolitul Sofronie,care urmase vicariului Mardarie de Aparn6a, 11 numeste pro-tosinghel. Trece la Hui ca sd conducä Seminariul inceputde Meletie Istrati la 1856, cand capdtd si rangul de arhi-mandrit. Rdmâne si dupd moartea lui Meletie, pe care-Iplänge pentru peirea inainte de vreme, pe urma amärd-ciunilor produse de politica nenorocitä a fratelui Eau ; eacum pe längd Ghenadie de Tripole, Sendrea, care tine-locul de episcop ; capätd dela acesta, dela ministrii DimitrieCantacuzino si Milmi Racovith, Imbunätätiri la Seminariu 1,In 1860 e ministrul de Culte al lui Kogalniceanu, dar nu-mai trei zile, Ad unarea nevoind a suferl ca aun ctilugarysä steâ pe banca ministeriald 2 Dela 1862, dupd Sendrea,tine el, tot cu titlul de Tripoleos, locul de episcop, lar la1864 e numit titular la Dunärea-de-jos.

Deprins din Rusia sä asculte de voia stäpAnului terii sicunoscand din studiul istoriei bisericesti a Moldovei, cucare se ocupà de un timp, desele amestecuri ale DomnilorIn rosturi religioase, care dupä canoane nu-i puteau privl,el nu protestd impotriva tiraniPi necanonice a lui Vodä-Cuza. Ajunge episcop la Roman in 1879.

Aici a trdit el treisprezece ani (I- 16 Maiu 1892), in ve,chile chilli ddrä.mate de längd biserica lui Rares, färd a se.plänge de Ingustimea traiului sdu, nici a-si cere clddiri maipotrivite si cu demnitatea lui de episcop si cu valoarea luIpersonald. Imbrilcat simplu, sträin de lumea mireand aclaselor mai lnalte, purtand cu mändrie vesmäntu-i rosietecde saiac miindstiresc, Melchisedec a d us o viata care poatefi un exemplu oricui. Odatd a mers In Rusia, cu o misiune

1 Cron. Hufilor, I, pp. 458-60.2 Diculescu, pp. 42-3.

EISERICA BUCOVINEANi IN ACEST TIMP 267

a principelui Carol, pentru a incredinta pe cei marl deacolo cat de falsa e calomnia ca Romania e o tall prigo-nitoare de ortodoxie, care-si pregäteste trecerea la catoli-CiS111 (1868)1. Motive de partid 1-au tinut de-o parte deMitropolie.

Opera lui Melchisedec se tine intaiu in domeniul stiinteiteologice. Pentru Seminariul dela Hui prelucreaza el, dupaizvoare rusesti, o Liturgicet (1853), un Tipic (1854), o noud2'eologie dogmatica, la 1855, apoi o Scurtd introducere in§tiintele teologice (1856), in sfarsit, dupa cererea lui Me-letie 'strati, Catehismul ortodox (1858). A publicat In 1860o Introducere la Biblie, la '1863 o Tcologie pastorald §i la1883 Cuvinte ale Sf. loan Gurä de Aur. Dela un timp insä,studiile de istorie a Bisericii romanesti .11 castigti, si el dape rand pretioase documente, cu note archeologice si ld-muriri Inteun stil limpede si lipsit de once pretentii, inCronica HuOlor (1869) si Cronica Romanului (1875), lacare voia sa adauge o Istorie a Mitropoliei, rämasa In ma-nuscript, precum si, de sigur, Istoria episcopiei RAddutului.Vizitatfile si le-a Intrebuintat pentru a strange inscriptii debiserici si mänastiri, care alcatuird volumul säu de .Notifeistorice §i archeologice. E editorul unei parti din opera luiTamblac, caruia i-a Inchinat un studiu. Ca membru al Aca-demiei Romane, el a publicat In Memoriile ei inscriptiilebucovinene, pentru intaiasi data intr'o forma corectä, si,trecand In domeniul istoriei bisericesti muntene, a tratasparti dintr'insa In biografiile lui Aiitim ('1886), lui Filaret alII-lea si lui Dionisie Romanò de Buzau. Atentia lui s'a opritIn sfarsit si asupra legilor strdine care au avut credinciosi pephmantul Principatelor, si actiunea catolicilor, a calvinilor,a unor secte ortodoxe ratacite, ca Lipovenii, au allat In elun cercetator destul de obiectiv. A scris si o lucrare depolemica, ecPapismul si starea actuald, a Bisericii ortodoxe

1 Cf. Dobrescu, in Cony. lit. pe 1907, §i mai ales Diculescu, Utt epizoddiplomatic, 1907 0 o. c.


In Romdnia) 1 Mai putin fericit a fost Cu incercarea luide a introduce neologisme In cdrtile liturgice, pe care lerevizul 2.

Activitatea lui Melchisedec a provocat emulatie In rdn-durile clericilor Inalti ai României. Ghenadie Endceanu si-adat silinta de a se tineà de colegul sdu In Episcopie. Iar,dupd Ghenadie, episcopul de RAmnic Atanasie, Moldoveandin partile Vasluiului, a crezut eh' nu se poate serbd, dinparte-i, mai bine jubileul regal din 1906 decAt dAnd, cuajutorul celor mai bine Inzestrati dintre cei ce-1 Incunjurd,o foarte bunä carte cuprinzand dstoricul eparhiei Rdm-DiCUILli) 3.

B. SEMINARIILE MUNTENE.

In alte Imprejurdri se dezvoltd noua viata de culturd aclerului In Tara-Romdneascd.

Aici seminariile superioare prevdzute de RegulamentulOrganic se intemeiazd Incd de pe vremea lui AlexandruGhica, col d'intdiu Domn al noului regim. Intr'un timp cândIn toate ramurile invdtAmântului se cautau profesori arde-leni, cAnd Damaschin Bojinca erà adus pentru a cid o noudviatd Seminariului din Socola, se Intelege de ce scolile depreoti ale Muntenilor Incepurd si ele cu director], catechetisi profesori In mare parte de peste munti. In Seminariuldin Bucuresti, care-si deschise cursurile la 2 Septembre1836, putin timp dupd *moartea Mitropolitului Grigorie, Alnumit (profesor primariup Nicolae Ballisescu, mai tdrziucdlugárul Nifon (intrd. la Cernica, Inainte de a pleci dinnou gdincolop, pentru un rol in revolutia dela 1848), delaHasag in Tinutul Sibiiului. Acest autor al celui mai bun

I V., pentru lucrArile lui inedite, Diculescu, o. c., pp. 97-8, 119-21,123 ili urm.

2 V. Ghibu, Limbo ccirfilor bisericefti, Sibiiu, 1905.i V. Kalinderu, Discurs de intrare la Academia RomAnA.

BISERICA BIICOYINEANA IN ACEST TIMP 269

dictionariu latin-român, din nenorocire neisprAvit, erà ajutatde Zaharia Boerescul, profesor de teologie dogmatid.pastoralrt si de limba latina, si el, duprt cat se pare, totArdelean 1. Erà vorba pe atunci si de o publicatie religioasäa lui Bältisescu, care e cunoscut si ca un bun cuvdntlitor 2.

Seminariul Mitropoliei muntene aved numai patru clasesi erà asezat in chiliile vechii tipografii dela Antim, undestätit Oat la 4840; in 1842 i se face loe in acelea delafundatia Banului Mihai Cantacuzino zis M5gureanul, c15.-dita la 17:56 de egumenul Sarindarului, Sofronie, la (Schitul-Mdgureanului)8. Incerckile de a-1 asezd statornic, lnteocRidire proprie, nu izbutird ; supt urmasii lui Raldsescu,scoala aved, pe la 1850, vre-o sutà de interni, afarA deexternii gi de simplii ecandidati ce se hirotonisesc dupAgrabnice trebuinte) acestia alti cinzeci4. O indreptarese aduse numai in Domnia lui Voclà Stirbei, când, dupaocupatia strainti, Seminariul se deschise solemn, cu 50 descolari, la 24 Main 1851, dar numai cu dourt clase 5. Ve-niamin Catulescu erd, ainspectorp la 1852 6; Ardeleanul Dio-niiie Romani:), director i profesor de religie, in 1855 7.

La Minnie, pen tru Seminariul apreparandiab al lui Neofitse incepurà lucräri Inca din 1835, potrivit cu legea din 2Novembre 4834; ele se mAntuir6. numai In '1837, si la 8Novembre un an mai tArziu cleat la Bucuresti Incepcursurile, cu 30 de scolari interni i numai doi profesori.Unul din ei, cel de cApetenie, era vice-protopopul de pAniatunci al Brasovului, Radu Tempea, care-si ziced. Templan,adus anume pentru aceasta in tara. Tempea erà un bun

Gazeta Transilvaniei pe 1838, p. 38.2 V. 18t. lit. rom. in veacul al X1X-lea, I, p. 288.

Viata lui ?tirbri-Vodci, II, p. 101. Peiatru biseric5, v. inscriplii,I. pp. 297-8.

4 Viala lui ?tirbei-Vodci, I. c.5 Vestitorui roinánesc pe 1851, no. 43.6 ibid., pe 1812, la no, 89; cf. no. 55.7 Ibid.

270 ISTORIA IIISERICII ROMANESTI

cuvaatator, si el a tipdrit d'iscursurile sale da sfintirea stea-gurilor Terii-Romanestip (1834) si la deschiderea. Semina-riului (1837); cel tinut la examenul scolarilor sai in 4845 aramas in manuscris. Alai e cunoscut prin prelucrarea saOglinda statului politices° §1 bicericesc, aparutd. ceind erainca la Brasov, in 1835, si prin opera sa de Pravildtnanuald din 1841 1. La 1844 el erà incd (inspector si pro-fesor al teologhiei moralel 2; peste un fIll se retrdgeltJa schitul argesean Flämända, unde a si nmrit. Pe làngtiacest Brasovean, dinteo vestirä famitie de cdrturari si in-fleta de cele mai frumoase sentimente pentru neamul shu,intalnim si un preot, Vasile Teodorescu, ctiruia i se ziceeArdeleanulD 3. Si Ioan Procopie, al treilea profesor, e Ar-delean. Seminariul a fost mulat, dupd focul dia 1847, laCraiova, apoi dupd. arevolutiel (1851) in miintistirea Buco-vät, a doua oara In Craiova, pdnd ce episcopul Calinicfdcii din nou locul in Rdmnic.

La Buzdu, Ardeleanul Chesarie chemd pentru Seininariupe Gavriii I. Munteanu, un vär al profesorului FlorianAaron. Munteanu, ndscut in Vingard, la 1812, fù profesorpoate dela deschiderea scolii, In ziva de 15 A.ugust 1836,cu doutizeci de candidati la preotie. Erà si un bun scriitor,Cu dorintä de a folosi natiei i Bisericii prin chrti; el, carea tradus aPatimile lui Werther) (1842), e si traducdtorulunor Meditatii religioase in doud. volume (1838-42), alunei nota versiuni din aUrmarea lui Thistos) (1845), alunui manual de aSinopticb (1846). Tot prin initiativaEpiscopia incepe a tipäri cea d'intdiu foaie bisericeasca Inromaneste, (Vestitorul biser.cescv, foaie religioasd i mo-

N. lstoria eparhiei .114mnicului, p. 287 si urm. ; Baiulescu, Nono-grafia comunei biserieefti gr.-or. rometne a Slintei Adorntiri din ce-latea Brapvului, Bra§ov, 1898, p. 422.

2 Cf. §i 1st. lit. rom. n sec. al XV111-lea, II, p. 294, nota 4.$ 1st. eparhiei Reimnicului, p. 290.

rala», care a dat, pe laugh' materiale amestecate, i cuvantariale lui Ilarion de Arge i Poteca 1.

La aceasta publicatie tovarasul lui Muntean era un cleric-.de obarsie din Säliste (n. 1806), care trecuse t3i prin manasti-rea Neamtului, prin tipografia lui Clinceanu i Topliceanu,prin scoala dela Sf. Saya i prin camarile episcopului Ilarion,

aici la Buzau se Ingrijiä. de Seminariu ca i de tipografie,Dionisie Romanò g. Profesor Inca din 1832, el lsi tinit loculpana in 1842, cand, Inainte de moartea lui Chesarie i Mun-teanu päräsi Buzäul trecând la Minnie, In 18158 - el treatla Seminariul Mitropolitului, ca director, post pe care-1 avilpana la Revolutie. Încä inainte de 1845 el scrisese Catihi-sul i alte carti de scoala pentru seminarii, ctirti pe carele complectara apoi doi Bucuresteni, Anton Pann, cunoscu-tul scriitor al poporului, prin eartile sale de cantari dupasistemul nou, Anastasimatariul i Teoreticonul,si AlexandruGeanoglu Lesviodax, prin Istoria bisericeascd pe scurt, tal-macita din greceste, cu multe si Insemnate adausuri, i dupadocumente, privitoare la eparhiile romanesti muntene si lalïtropolia Moldovei, precum i cu extrase din Condica spintd.

Dupa 1848, Dionisie Incepù sa dea la lumina to mica bi-blioteca religioasä si morala, adunare de rugaciuni 4, In carese Oa traducen i de un Ilie Benescu, un Plesoianu. TotDdata, din lndircinarea Mitropolitului Nifon, el tipareste, un an.de zile, a doua. revistá pentru preoti, F,coul eciesiasticl.Stahl un timp la mandstirea Sadova, i apoi merse Inapoila Ne,amt, unde avù, câtvà timp, i staretia si de undescos samavolnic de Guvern, la Septembre 1856. Supt Cuza-Voda e loctiitor de Buzau, In locul stersului Filoteiu,ur-magul lui Chesarie, i Ardelean ca i acesta , pe care Mi-

ht. lit. rom. in veacul al XIX-lea, 1, pp. 287-8; Gbibu In Tele-graful ronteln, LIV, pp. 397-8.

2 p. 365 no. 933.8 htoricul eparliiei lielmnicului, p. 290.

Viala lui $tirbei-Vodd, II, p. 100.0 ibid., p. 54; cf. asuprn luI, ten d-lui Gh. Popescu.

BISERICA EUCOVINEANI IN ACEST TIhiP 271


nisteriul Il inIturd pentru nebunie (a murit la 16 August1860 numai 1). Numit la Hui ca episcop, el trece la Buzdufunde a rdposat la 1873.

Dionisie, care a strins si o mare bibliotecd, ce se pdstreazaastbzi la Academia Romänä, a ldsat un mare numdr demanuale, c,are se pot pune alb.turi cu ale lui Melchisedeca tradus Con f esiunile Sf. Augustin, strälucitul G eniu atCre§tinismului de Chateaubriand, dourt lucrdri cdlugdresti,Aranualul adevii ratului religios, Mdngdietorul celOr in-,tristql, celor bolnavi §i celor balrdni, din frantuzeste separe, ca si cdrtile lui de scoald. Unionist ca si Filofteik[talle iubitor de neatn, ultimele lui cuvinte nu cuprind ru-gticiunea sulletului ce se desface din legAturile sale, ciaceastil singurd cepere cátre Dumnezeu : aDoamne, nu pe-depsi România dupà pdcatele fiilor eh) ; aceste cuvintesdpate si pe mormdntul säu a.

Din aceste seminarii muntene, cu cele patru biete claseale lor seminariul metropolitan cu septe clase, prevdzutde legea din 1847, nu se internelè decat in vrernea noastrdfCu gospoddria lor slabh3, nu rdsdri o asemenea pleiadd declerici cul ti, patrioti, constienti de acei din Moldova. O singurrtpersonalitate mai insernnatd si mai distinsti, lese din eleami Atanasie Stoianescu, din Bucuresti, fost paroh la capelaortodoxá din Pesta, director la Seminarjul din Ramnic,egumen la Sadova si Firundnda, pe care Neofit voià sa-1aresteze la 1848 pentru amestecul in Revolutie 4 Si care,,scdpánd de aceastrt urgie arbiereascd, ajunse el insusi ar,hiereu Troados la 1859, apoi, In 1865, episcop necanonic,treator, la Roman, iar la 1873 statornic si canonic episcop

Inscrip(ii, I, p. 366, no. 934.2 lbid., p. 365, no. 933.3 Un scandal la Buzdu supt Filoteiu, la Viata iui tirbei-Vodá1

pp. 103-3.4 V. Cuvantul Adevdrului pe 1903

ORGANIZAREA BISERICILOR ROMANEM PESTE HOTARE 273

de Ramnic : el a fost acela care, Cu trei ani lnainte demoartea sa e Ingropat ca un Paisian, la Cernica , abinecuvântat Vile României nou5, care la Corabia treceauDunArea spre biruintà 1

1 lstoria eparhiei RcImnicului, pp. 166-7.

PARTEA A XI-a.. =4.

AMESTECUL STATULUI IN BISERICA

DIN ROMANIA.

ORGANIZAREA El. ALCATUIREA DEFINITIVA

A BISERICILOR ROMANESTI

DE PESTE HOTARELE ROMANIEl. TNCHEIERE.

CAP. I.

Lupta 0 infrangerea Mitropolitului Veniamin.

Cu acesti oameni, atatia dintre ei foarte luminati, uniibine inzestrati sufleteste, si toti garb.' de acel Neofit care,urand Revolutia dela 1848, a fost silit sA o serveascA, atrAdat-o, i-a prigonit afiliatii, pentru ea pe urmh sa cadltot pentru pkatele sale revolutionare (27 lulie 4849) ,desävärsiti patrioti in eel mai vechiu si mai frumos intelesal cuvântului, Biserica româmeasca ar fi putut Ilia un nou.avant si serie un bogat capitol in istoria timpurilor noul.Ceia ce a lmpiedecat-o dela aceasta, a fost amestecul Sta-tului, care, dela Chiselev Ora in timpurile de azi, a luat-oIn stApanire, une ori incetul cu incetul, alte ori prin loviturimari neasteptate, smulgandu-i pe rand mosiile, averea cealaltà,drepturile, autonomia sprijinità pe canoane, cultura proprie,scolile speciale, autoritatea si prestigiul, urmand intru aceasta,cand exemplul Rusiei cu Biserica robità, cand al Apusului,cu Biserica pe alocuri cu totul izgonitä afara din viataoficiala, dupa ce !ma i s'au luat mai toate mijloacele care-ipot ingklui BA se tie de sine.

Acest proces de interventie, incAleare si aservire, de carefnu sant vinovati oamenii, adesea plini, dad. nu de cre-.dintà si de eunostintele necesare, mdcar de bundvointA, ci cu-rentele generale, ideile europene, si nu mai putin exemplulfiituatiei Bisericii neamului In provinciile romanesti pier-elute, rgmâne OA studiem in dezvoltarea lui.

278 ISTORIA. BISERICII ROMANESTI

Mitropolitul Veniamin pare sä fi avut si o conceptie su-perioara despre drepturile sale, despre chemarea sa ca sefal Bisericii. Din corespondenta sa cu Sofronie de Hui, 11vedem luand dela sine hotarári in chestiile cele mai insem-nate privitoare la dansa. El hotaráste, fard sii mai intrebepe cineva, aducerea mirului dela Chiev 1, el dd norme incaz de despdrtenie, inlaturand vechiul sistem al ecartii»prin care pe cale de contract privat un so t puteà ingtidutpe celalt sa plece 2; el se pronunta pentru botezarea dinnou a neortodoxilor cari se convertesc, veche discutierezolvitä astfel in trecut , sau, daca' se impotrivesc, macarungerea cu mir si postirea dupa norma ragriteana 3; el opreste

dupa porunca din Constantinopol insa casatoria asu-ditilorD, a supusilor strainT, Cu pamântenii 4 ; el cauta saaduca la ortodoxie secta ruseascd a scopitilor 5; el prevedeca un barbat insurat sau o femeie maritata cari voiesc samearga la mandstire, sa faca' trei ani de incercare 6; el ca-teriseste pe preotii cari cununa pe cei inruditi de sange /,si pe preotii cari ieau chezasie asupra lor 8. El porunceste epis-copului sa nu faca speculd cu schimharea antimiselor pela bisericile de Bate 9, si micsoreaza pretul lor.

Cand egumenii greci, din neamul vinovat de tradare, sântscosi din tara, cum ceruse si o partida dintre boieri ", seopri si publicarea scrierilor Sf. Vasile si Grigorie, cu co-mentariile profesorului Vardalah, cum se indatorise prin

1 melchisedec, Cron. Ilufilor, I, p. 437. La 1823 el se cera. dinConstantinopol, ca §i dezlegarea in unele cazuri cdnonice ; Erbiceanu,Mitr. Mold., pp. 402-3.

2 melchisedec, Cron. Hufilor, I, p. 431.8 lbid., pp. 428-9.4 Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 259.8 Melchisedec, o. c., pp. 431-2.8 lbid., pp. 435-6.7 Ibid., p. 435.8 lbid., pp. 427-8.9 Erbiceanu, Mitr. Mold., p 274.lo Cf. Hurmuzaki, X, p. Lux yi urm.

LUPTA I iNFRINGEREA MITROPOLITULUI YRNIAMIN 279

contract Mitropolia 1, Veniamin numeste pe egumenii ceinoi, romani, ai mbastirilor Inchinate a si pe preotii-iconomidela bisericile din orase care fuseserà OA atunci puse Inrandul mrmastirilor. El alcatui singur regulamentul cel noude viata calugAreascA In cuprinsul lor, hotkand sA fie acoloun duhovnic, un diacon, doi cantareti, un eparaclisiarh»,un eprescurariu), un chelar, pe MO slugi 8, introducan-du-se si slujba ca ea mängstirilor care sant cu sobor deptirintip si oranduindu-se epanahizi sau pomenirip pentructitori, oprindu-se once imprumut, once cheltuiala nein-voitb. de Mitropolie, inchizandu-se portile mAnästirii pentrulocuitorii ei, oprindu-se cAlugArii de a luà prin sate rostulpreotilor de mir °.

Once incalcare din partea Guvernului intamping Impo-trivirea lui. Astfel de Incaldri lncep IncA supt regimulturcesc din 4821. Astfel Caimacamul S,tefan Vogoridi, gransde nevoia ocupatiei turcesti, porunci lui Meletie de Hui,loctiitor de Mitropolit, &a' adune veniturile Scaunului me-tropolitan, pentru a le da ca ajutor terii, cum se cerù siepiscopilor ; tot atunci se 1uä si jumMate din venitul ma-nAstirilor neinchinate, scutindu-se ob§tejitiile cele mari:Neamtul, Secul, Agapia si Varatecul. Mosiile MitropolieiNIA arendate la mezat, in cursul aceluiasi an greu, 1822 5;Meletie fù silit chiar sa facA Imprumuturi pentru a sc5.pàtara de nevoile Intretinerii Turcilor °. Clerul fil supus uneidajdi pentru a jutorul Carmuirii stramtorate1, dar nu ezap-ciindu-sel prin dreg-Mori mireni, ci prin oameni arhieresti.Dela mAnästirile Inchinate, trecute, cum vAzuram, In seama

1 Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 281-2, 433-4.2 ibid., pp. 262-3, 264 0 urm.2 ibid., pp. 265-6.4 Cf. §i. ibid., p. 434.5 ibid., pp. 239, 242.e lbid., pp. 244, 399-400.7 lbid., pp. 247, 254.


adurelnicilor» egumeni de tara, se lila cea mai mare partedin venit, liisandu-li-se numai un aanalogonldeocamdatape doi ani, de o treime, pentru tinerea In 'puna stare sipentru reparatiile de nevoie 1. Veniamin se planse la 18251n ceia ce priveste felul de administratie, de catre Stat, a mosii-lor, pe care acesta Intelegea, si supt noul Domn Ioan SanduSturza, sh le exploateze pentru trebuintele sale. Grija lorse dase In adevar unei comisiuni din care facea parte Mi-tropolitul cu doi mireni, Gheorghe Buhus si DumitrachiGhica.9, si se adäugià ca ersarcina trebuintelor ce are PreaStintia Sa Parintele Mitropolitul, nelasandu-i vremea de asta deavalma lucratoriu impreuna cu boierii randuiti», i s'acerut a numl un inlocuitor, pe egumenul Isaia Giusca, delaSocola 3, si aceasta impotriva socotintei clerului Inalt si aboierilor cá trebuie un comitet la Mitropolie, alcatuit dindoi boieri, dar si din Mitropolit, din toti episcopii, (t'Ara denicio amestecare particularnica sau a Domniei», 1:lastran-du-se la Mitropolie si partea pentru (Intrebuintari a pa-mântului, ca In sanul patriei, spre a se cheltul dupä ana-foraua zisului comitet14. Nu °data el, a intrat in conflictCu Domnia supt acest non stb.panitor 5.

M'id Rusii ocupa tara In 1828, ciocnirile Intre autori-tatea politica. si Biserica nu Inceteaza, ci cresc, noii cal.-muitori flind deprinsi de acasa dela ei cu stäpanirea prinucazuri si reglemente a eparhiilor si a manastirilor supusetu totul Tarului-Patriarh. Veniamin poruncl ca oamenii bi-sericesti sa se Indrepte mai Intaiu catre el si apoi catreGuvern, ca aanaloghia», partea ce revenia clerului la chel-

1 Ibid., p. 264 §.1 urm.2 /bid., p. 405.3 Cf. §i ibid., p. 406 §i urm.4 /bid., p. 208.5 Sturza a ingiduit lui Veniamin mitnilstirea Flore§tii pentru a pune

acolo malee; ibid., pp. 452-6 §i a dat bani pentru faCerea Mitropolieicelei nota.

LUPTA I INFRINGEREA MITROPOLITULUI VEN IAMIN 281

tuiala draturilor pentru oaste sa se hotareasca de autori-tati de Ltd Cu protopopii sau, cum se zicea acum, pro-foiereii cari aveau, lute° organizare mai complicata, dupa_ea ruseasca, a Bisericii, supt ei pe proesto0 sau blagoeini 1

si preotii BA nu primeasca astfel tidulele de plata decat-dela superiorii lor 2. Nu se dadù ascultare cererii generaluluiprezident Palin de a se strämutà garb.' din Iasi cimitirul,pentru motive de sanätate si abuna politieneasca oranduialb3.Va fi fost silit insa a urma ainvitarii) lui Palin de a face mi-lostenil saracilor de ziva Impäratului, ha chiar de a strangebani pentru statuia lui Caramzin 4.

Pentru averile manastiresti inchinate se num1 alta comisiemixta, in care exarhii Atosului, Ierusalimului si Sinaii sta-teau laugh' Teodor Bals si Costachi Conachi poetul 5 si langadoi arhierei ai terii, numiti de Mitropolit, si cea d'intaiugrija a Rusilor fusese a declarà cä drepturile de proprie-tate ale Sfintelor Locuri skit restatornicite °, potrivit si cufirmanul pe care-1 capataserd la '1827 7, dar pe care Domnii,intelesi cu Tura nu-1 observaserd 8; prisosul rezultat dinexploatarea mosiilor treeeà in pastrarea Liana din Odesa 2.in sfarsit, lui Chiselev li revine indoielnicul merit de aa voit sa prefaca intaia oarä mänastirile de rugaciuni siculturd ori arta bisericeasca in adaposturi pentru lepada-turile si naufragiatii societatii : In adevar, plictisit de ve-derea cersetorilor pe strazile lasului, el oranduise trime-terea la manastiri a intregii calicimi ; Mitropolitul Veniamin

1 Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 355.2 melchisedec, Cron. Hufilor, I, pp. 429-30.3 Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 278-9, 282-3.4 Ibid., pp. 287-8, 481.5 Ibid., pp. 440-1, 442-4.3 tAverile statitoare a' Sfintelor Locuri s'au dat iarA§i precum ell

din ceput rinduites ; ibid., p. 449.7 Hurmuzaki, X, p. 608.8 Uricariul, I, pp. 372-6.9 Erbiceanu, Mitr. Mold., l. c.

282 ISTORIA BISERICII ROMINRSTI

zdddrnici insd aceastd mdsurd, propuind ca episcopiile sii secotizeze pentru ca sd asigure celor ce nu pot trAl cleatprin pomand un ajutor de treizeci de bani pe zl 1

in Tara-Romaneased stim In ce chip sdlbatec s'a purtatacelasi Guvern rusesc fatd de Mitropolitul Grigorie. Gene-rali grosolani ca Joltuhin, efllosofi» fdrd religie, avand urdlmpotriva cdlugarimii, ca Pavel Chiselev, nu puteau res-pecta vechile privilegii ale Bisericii noastre. Cand o noudcomisiune incepii sa lucreze viitoarea Constitutie a Princi-patelor, Regulamentul Organic, Minciaky, fostul consul,prezida boieri luati intr'ales, dar niciun cleric nu lud partela dezbaterea proiectelor, pentru care Neolit, loctiitorul deMitropolit muntean, protestä. In fruntea protipendadei, ldsatesi ea la o parte 2.

Astfel alcdtuit, Regulamentul poartd pecetea anti-cleri-calismului francez si a stdpanirii Bisericii de Stat ca InRusia. Viata canonicd deosebitä pe care o dusese pandatunci Biserica româneased, e initituratd fdrä crutare sifärä pietate, fdrä simt istoric si fall intelegere a dreptu-rilor ce derivd din prescriptii cu caracter nesträmutat sidintr'o practica de atatea veacuri. Episcopii si Mitropolitiise aleg de adundrile obstesti extraordinare, cuprinzand unnumä.r covarsitor de laici, si clerului nu i se mai vine cle-at sarcina de a-i sfint1 dupa datind. Randuiala seminariilorse prevede prin lege, ca si titlurile pe care trebuie sä. leAd viitorii preoti. Se preggteste In sfarsit o noud ad mi-nistratie a Intregii averi bisericesti si crearea unui Minis-teriu al Bisericii, cLogofdtul trebilor bisericesth.

in spiritul legii celei noud de organizare vedem In Prin-cipatul muntean pe «Logofatul trebilor bisericesti) BarbuStirbei inläturand pe preotii sfintiti In Bulgaria si pum-

1 Melchisedec, Cronica Hufilor, I, pp. 430-1.2 Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 457-8; cf. si Bis. Ort., XVII, p. 482 ¡

XXIII, p. 1013 si urm.

AYERILE EPISCOPIILOR LUATE IN STXPINIRE DE STAT 283

du-i la bir cu teranii, hotarAnd cA In niciun sat nu vor fimai mult de doi preoti, dAnd numirea lor In puterea pro-topopului, dar si a proprietarului si a juratilor, asezdndeforii la bisericile din orase, cu raspundere fatà de a ma-ghistratl, Impuind arendarea averilor lor Inaintea acestuiasi a ministrului I.

CAP. II.

Luarea in stäpAnire de catre Stat a averilor episcopiilor0 mänästirilor de tara.

Inc5'. dela 1835 S tatul cel nou luà asuprä-si grija mosiilorce se tineau de mAndstirile neinchinate : nu se gdsi nimenidi proteste, regimul rusesc impunAnd tdcere si lui Venia-min, iar Mitropolia munteand fiind vacantä dupà moartea luiGrigorie, rAmäseserA vicari amAndoi episcopii, pánA la ale-gerea, tocmai in ziva de 29 Iunie 1840, tot supt Alexandru-VodA Ghica, a lui Neo fit, care nu era dintre cei cari vor-bese, cu primejdia lor, In folosul institutiei pe care o repre-zintä.. Nu se fäcù mAcar, ca in Bucovina, un fond special,din care sA se acopere IntAiu cheltuielile pentru Biseria. ;averea ddruith de ctitori numai pentru rugdciuni mAntui-toare de suflet si pentru pomenirea numelui lor trecù laun loe cu celelalte izvoare ale Vistieriei. MAnastirile cucsobor), In Tara-RomAneascA : CAldArusanii, Cernica, Cio-lanul, Sinaia, Poiana-MArului, DAlhAutul, Ghighiul, Chela,Predealul, Nifon ; cele de calugdrite din acelasi PrincipatTiOne,stii, Rdtestii, Pagrea, MänAstirea dinteun Lemn, SA-murcAsestii 2, mAnAstirile corespunzAtoare din Moldova a.avurA 5.ceiasi soarth ca si celelalte.

1 Viata lui f'tirbei-Voda-, I, p. 11; dupi darea lui de seam5 din 4840.2 V. Rev. p. ist. arh. f i fil., va. II, p. 40. In Foaia din Brapv, pe

1848, pp. 280-1, se atacä sietemul saristoeratics al gaatelitilor egume-


Dupd aceastd d'intaiu mdsurd venl, in 1840 la Munteni,a doua, «luarea abdministratiei mosiilor i averilor eparhieidela Mitropolit si dela episcopi, dandu-se in mana capuluiaDepartamentului Credintei). Pentru a se putea face acelasilucru in Moldova, unde Veniamin aveà nevoie de toateveniturile Mitropoliei pentru tipografie i pentru binefacerilesale, erà nevoie sd se deà la o parte marele i sfantul re-prezintant al Bisericii de odinioard, slobodà in a face bine

stdpand pe toga mostenirea trecutului. E1. nu se impo-trivi, si la 18 Ianuar 1842 1i &idea dealisia 1, zicandu-se afi impovdrat de ani, dar mai ales cu totul incapabil de alua asupra-si rdspunderea unei schimbäri care lovià in ca-noane. Pe cand el plecà spre mandstirea Slatina, unde sestinse, impacat cu gandul cd atoate mijloacele cate impre-jurdrile 1-au inlesnit, le-a intrebuintat spre renastereasporirea natieb, pentru einflorirea Sfintei Biserici si patriei)

chemand aindurarea lui Dumnezeu asupra acestii crestineteri» 2, Domnul, acelasi Mihai Sturza cu care lucrasealdturi pentru intemeiarea scolii romanesti, inainte i dupd4821, lua, in 1844 Veniamin muri numai la 28 Decembre4846 , mäsurile revolutionare pe care vecinul sdu munteanapucase a le lua inert din 1843.

Averea Scaunelor arhieresti spune legea munteand

ne0i» i aproisto0lor coltatis din manastirile muntene. Se cere «con-centrarea) in citevi manastiri cu numar that de 100 de caluggri,dintr.e cari 20 de frati. Cere insä i esa ni se ieh mo§iile din mauilemoastre çi sa. ni se randuiasca o leafa potrivita chemarii noastres, pelanga. smasA comunAs i uniformA cAlugAreascA.

I V. id mai sus, cap. precedent.2 tiri foarte interesante in Foaia din Bralov, pp. 193-5, 205 0 urm.

E vo. rba 0 de un episcop care nu e anitscut paminteana 0 care ray-ne§te pe calea simoniei mo0enirea lui Veniamin, pazit eu oaste in Sla-lina, cerut de popor 0 de Rusia 0 amenintat cu moarte. Acolo p.207 çi in iBucovina» din Cernauti se ataca violent 0 Scriban, direc-torul Seminariului. Scriitorul din eFoaias il declara clipsit de cuno§-tintele unui teologi, pe and cellalt li ataca numai caracterul.

V. 0 Andrei Vizanti, Veniamin Costachi, la§i, 1881.

AVERILE EPISCOPIILOR LIIATE IN STIPiNIRE DE STAT 285

se impArtiä. In septe, si numai patru septimi erau sä fie aleMitropolitului sau episcopului, care va tined, ca once func-tionar räspunidtor, estate de personal) pentru esimbrii) pecare Adunarea va trebui sä le recunoascti (in cea d'intdiusesie) ; va avea, pe Iânga alp eamploiati), un evicariu) siun (Consistoriu), lntarit de Domn, fiinded tare InclinareCu partea mireneascd). (State ) se vor inaintd, se vor eau-pune) si pentru SeminareMitropolitul trebuid sä tie cloud ,care vor aireà neaphrat de douä ori mai multi scolari deckpand atunci. Banii pentru reparatii se vor värsa intr'o eCasdde rezerd) ; si pentru milostenii se va face co listd Intl-ritä Cu pecetea Mitropolitului). Pddurile se vor vinde einObsteasca Adunare), In folosul aceleiasi Case. Darurile cre-dinciosilor se vor trece eintr'o condicà snuruità), pece-tluird cu pecetea Mitropolitului si adeveritd de Logordtultrebilor bisericesti) 1. In Moldova se reproduserá intocmaiaceste mdsuri de umilintä si jignire, and doar In mânileMitropolitului, dator cu o contabilitate in reguld, nu patruseptimi din veniturile averii ce i se confisca färd drept siMA indreptAtire, ci mai mult, cinci septimi 2. 0 Casä. Cen-trald primi de acum inainte banii pe cari In acestAlalt Prin-cipat li socotià si controlà Vornicul averilor bisericegi, noulministru de Culte.

Aceastd stare de lucruri cereà o singurd lntregire : se-cularizarea averilor mandstirilor inchinate, cu privire lacare Regulamentul ordnduise cd o parte din veniturile Ionva fi datd Statului pentru opere de culturd si binefacere.inca dela 1835 ar fi voit-o Stirbei, care zugravià starea lorticdlositd In cuvinte energice de revoltd : iHalal de mdnds-Urea In care se mai gdseste o candeld apring inaintea alta-rului 1 Halal de biserica In care ard cdteva Mai si undeun preot in zdrente, nepldtit, mai vine sa ceteascA litur-

I Ti. in Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 490-2.2 V. Manualul administrativ, II, pp. 261-7.

286 !STOMA BISERICTI R0MANqT1

ghia) 1. Se hotara., neputandu-se MA o masurä pe care n'arfi ingaduit-o Rusia, sprijinitoarea statornica, pentru scopuricurat politice, a Grecilor abuzivi, cari nu mai reprezintauacum o singura lege ortodoxa. In forma ei cea mai curata,ci un neam osebit de celelalte i avand scopurile sale lu-mesti bine definite, ca moiiIe manastirilor Inchinate sase arendeze pe cate trei ani numai i fara." a se da banid'inainte, ca egumenii sä nu mai invoace protectia i srt

nu mai ceara judecata consulatelor, ca ei sa nu distruga,din lticomie de bani, padurile 2. Multamitti Rusilor, manas-tirile din Rasarit, imbogatite prin situatia privilegiata pecare noua organizare o Meeà proprietatii mari, putura,bovI zece ani observarea prescriptiilor regulamentare, rattoate silintile Dom,nilor din acest timp, mai ales ale JulIroda Bibescu 3. Supt Voda Sjirbei numai, se ajunse laarendarea mosiilor manastirilor inchinate, prin Stat, carevoia ridicarea unei parti a pretului de arenda de cat.°

avand in vedere Insa mai ales grele nevoi budgetaremomentane 5 Sfântul Mormant si Patriarhia din Alexan-dria incheiara o invoiala cu Guvernele Principatelor, darla incasarea sumelor prevazute nu se ajunie niciodata,Atosul tiindu-se In atitudine de dusmanie ; Rusia facandsa i se auda glasul poruncitor, i chiar agentii la Constan-tinopol ai lui Stirbei Ghica din Moldova se multainisedeocamdata cu o mica subventie tradând interesele aceluicare-i numise si-i plätià 6. In zadar afirma Domnul mun-tean ca, de fapt, anici nu mai sant, ca sa zic asa, manas-tiri pe pamântul muntean, ci numai biserici ruinatei. In1855 se dadii un nou asalt, tirbei cerand numai sfertulcuvenit, iar Grigore Ghica, prin C. Negri si D. Ralet, car'

1 Raportul lui, citat, din 1840.2 Viola lui tirbei-Vodii, I, p. 11.

V. .liègne de Bibesco, H.4 Corespondenta lui $tirbei-Vodd, passim..5 Viola lui $tirbei-Vodd, I, p. 36.

Ibid., pp. 38-9.

AYERILE EPISCOPIILOR LUATE IN STiPiNIRE DE STAT 287

merserà in misiune la Constantinopol, nu mai putin dedona treimi 1 Indatä Domnii cädeau, i Conventia de la Paris,dAnd o nota l'ata tuturor lucrurilor, zdbovI, prin art. XIII,tolutia, fäcând astfel necesarä lovitura lui Cuza-Vod5., se-cularizarea violenta si fará despggubire, dupä traditiile Re-volutiei francese, din ideile cäreia se inspirò. noul Domn.

De acum inainte, supt Domnii regulamentari, umbre sfi-case se urmeaza, dupä placul partidelor din Adunäri sau,dupg Revolutie i conventia de la Balta-Liman 2, din Diva-nurile ad hoc, ca acelea care, alcAtuite din boieri mariRusia ceruse un colegiu de sese mireni si sese egumeni,dAdurd, in 1850 1, Moldovei pe Mitropolitul Sofronie, peepiscopul de Hui Meletie Istrati, iar Terii-Romänesti petuspatru arhiereii : Nifon, ca Mitropolit, Climent la Arges,Filoteiu la Buzäu, Calinic la RAmnic. Jocul boierilor, influ-entele consulilor 1i aveau partea lor In aceste alegeri cuabilete), in care ai fi gäsit once alta decAt cohorarea, afir-mata de Biserick a Sfântului Duh. Cel putin StirbeiGhica avurä curagiul de a face alegerile, pe cand

lor,ferindu-se de lovituri din partea unei opozitii, ves-nic räzvrätite, de boieri neastAmpärati, cari, In cadrelestrAinte ale Regulamentului, se jucau de-a Conventionalii,Masera peste once mäsura i cuviintä Scaunele arhierestivacante 3.

Cât de -departe eri de la acesti slabi episcopi säraci, ple-cati cAtre societatea mireang care-i alesese dup6. lungi va-cante, §i indusidmiti intre sine prin aceiasi ambitie de a

kid., pp. 40-1.2 Viata lui Oirbei-Vochl, II, p. 26 ei urm. ; Melchisedec, Cron. .Rom.,

II, p. 216 ei urm.: Cron. Hiqilor, I, p. 456.Un cleric moldovean Se plange de aceasta in Bucovina pe 4809,

No. 22: Episcopiile rAmii . vacante cite cinci, zece ani, atit pentrucandidatii se intrec care si dea mai mult pentru darul ce-1 vzIneazi,

pentru7ca Iticomia alegitorilor nu mai cunoafte nici o margine,pa poate fi multamiti nici cu cele mai insemnate sume de aurs.


fi Mitropoliti ne mai fiind acum vechea normd de lnain-tare normald pana la idealul pe care-I avuse Veniamin fcln tot anul indagar odatd a se aduná arhiereii eparhiilorimpreund cu Mitropolitul lor, a se sfAtul si a face chibzui-rile putincioase pentru sporiul theoseviei si cresterea bune-lor ndravuri sau moralitätii evanghelicesti lntre credinciosiiBisericii, ca nici credinta fdrd faptä, nici fapta fdrä credintrisd se vaca rämasa.) 1 1

De la noul regim al lui Vodä-Cuza se astepta si o noub.',.trainied organizare a Bisericii. Domnul Romdniei-Unite nuera om s'o zdboveased. Avea in gand secularizarea averilormdndstiresti inchinate, dar, in acelasi timp, stdpanit In toatede ideile franceze, sfätuit de oameni cari n'aveau, cu ace-leasi idei, cunostintele speciale de istorie si canoane cares'ar fi cerut, el voià sd desävarseascd opera, inceputd deAlexandru Ghica si Mihai Sturza, a dezbrdcdrii de onceautonomie, putere si auto ritate a Bisericii, surgunitd in re-giuni pur spirituale care sant, bisericeste, vecine cu moartea,

ti mai indemna si putea sli-1 indreptäteasca la asemeneamb.'suri inca ceva : situatia creatd de curand celorlalte Bi-serici romdnesti, de peste Carpati si de peste Molnita.

CAP. III.

Organizarea cea noui a Bisericilor romanesti de peste munli,

A. BISERICA UNITA. SUPT VLA.DICA LEMgNY.

La 7 Octombre 1830 nimia In Blaj Ioan Bob, ori, curnise seria el : Ioan Bobb de Bapolnok-Monostor, bogatul epis-cop al Românilor uniti, si era irigropat cu pompa, cuvan-and româneste o atristd predicare» unul din.tre canonicifsdi, traductitorul din nou, din evreieste, al Psalmilor (4835)r

1 Melcbisedec, Cron. Rufilor, 1, p. 439.

ORGANIZAREA BISERICILOR DE PESTE MINT' 289>

Teodor Pop de Ujfalu 1. isi Asa toata averea ccleruluiOW saracl 2. AMà dupä doi ani, In 1832, Episcopia capataun titular, pe fiul de neme s Ioan Lemény (numit la 23August), stipt 'Astoria cdruia curentil de culturä si deinaintare politica a neamului unguresc patrunse si In Bi-serica romimeasca a Unitilor, fixandu-se chi'ar si un sorocdupa care limba ungureasca trebuià sa se introduca inslujba. Episcopul tinuse un discurs magi-11hr la lngropareaInaintasului ski; el se simtià cä face parte din clasa sta.-panitoare de limba ungureasca ; interes pentru cultura nea.mului din care totusi Meeà parte, lntelegere pentru meni-rea lui fireasca, pricepere In a gasl drumul firesc pentruprogresele lui nu se puteau cere de la unul ca dansul,Ceasul absorbirii in Biserica romano-catolica a midi epls-copii unite ardelene nu 'Area ad fie departat.

in gimnaziul bldjean, unde erail profesori un SimionBarnut, un Timoteiu Cipariu, eprofesor de teologhiel si laSeminariu, care cetia cartile lui Radu Tempea si traducenide-ale Mitropolitului Veniamin si care Mai bucuros dru-mul la Bucuresti pe vremea lui Alexandru-Voda Ghica 8,acolo era spiritul cel nou si dorinta de lucru pentru neam.Seminariul cu patru ani de curs sau scoala emoralitilorpde adouä ierniz ori cbiar Facultatea de teologie cu patruprofesori nu erau strabatute de Insemnatatea momentului.Doar In scrisul unui loan Rusu, care alcatuieste o geografieIn trei volume, In prefata careia face nationalismul cel mairdspicat 4, se vede ca si printre clericii uniti erau oamenigata de o lupta nea*ata 5. Lemény o vazù Insusi cAndscoase pe o parte din pro feseri de la locurile lor.

1 Studii si doc., XIII, pp. 23-4.2 Nilles, p. 672.3 Scriitori mireni, pp. 28-30.4 ht. lit. rom. in veacul al XIX-lea, H, p. 229; cf. I. Raliu, in iFoaia

soolastian din Blaj, 4907.5 Despre scrierea de caracter religios a unui Sigismund Pop, profe-

sor la noul gimnaziu episcopal din Beius, Foain din Brasov, 4846,pp. 367-8.

290 ISTORIA. BISERICII ROMINESTI

Cipariu e, de fapt, personalitatea conducatoare aici, si, --cu toate protesthrile din 1842 ale clerului din Blaj 1,in do-meniul bisericesc. In 1833, dupa cinci ani de profesorat laSeminariul teologic si cu un an inainte de a lui si catedrade studii biblice acolo, tanarul preot (n. 21 Februar 1805),viitorul canonic (dela 1.1 Ianuar 1842) ieà si conducereatipografiei diecez2tne, pentru care-I vedem 2 comandând literaprin Eliad. Supt privigherea lui, care in literatura religioasaa dat numai thrziu, la 1.854, f tiinfa Sf. Scripturi, iar la1859 Istoria biblicci a Testamentului Ve,chiu, se publica,dupa normele sale de ortografie, cea d'intaiu carte de ru-gaciuni cu litere latine, care era menita sa se imprastielarg, Orologhiariul din 1835, caruia-i urma abla la 1870un Liturghiariu.

B) BISERICA NEUNITA. SI ANDREI ,S, AGUNA.

Dincolo, la Sibiiu, Moga isi trhia ultimii ani de bath-neta, ajutat in conducerea diecezei si sfatuit de sotul fiiceisale Angela, Moise Fulea, protopop al Sibiiului Oa. la 1850,dela care avern doar o carticicä a anaravurilor bune» si onouh Bucoavnd P.

Nici in Banat nu se zäria o licarire mhcar de vremi maibune, si suprematia Shrbilor ramdsese neatinsa. inca. Iar inOradea-Mare a Unitilor, dupa Samuil Vulcan (t 25 Decem-bre 1839)4, care-i capatase, dela episcopia unitä ruseascha Muncaciului, cele septezeci si cloud de parohii din *tileShtmarului, baronul Vasile Erdélyi, rectorul Seminariului,facut episcop la 2 August 4842 si instalat la 1843, null

1 Foam pe 1846, pp. 367-8.3 Scriitori mireni, 1. c.3 Pentru cea d'intaiu, v. §i. Studii f i doc., XII, p. 202, no. XXXVIII.4 Srhematismus historicus venerabilis cleri dicecesis Magno- Vana.

diensis, 1900.

insemnA stapanirea duhovniceasa mai mult de cum a fAcutLemény, vecinul fail de eparhie.

Numai prin neasteptatul fenomen al numirii in fruntea.cliecezei neunite a unui om ca Andrei S, aguna, i anumeIn ajanul anului de crisa 1848, se datorete, in legatura cuputernicul curent de viata ce domnia intre tinerii scolariai lui BIrnut, ai lui Cipariu, cari erau i cetitori ai foilorlui Barit, iar, pe langa aceasta, fuseser6. Inrauriti de cu-rentul nationalist unguresc, Invierea spiritului romanesc.lîiamândoui Bisericile si definitiva lor organizare.

La 13 Iulie 1846, Guvernul ardelean Instiinti pe Andreiaguna, arhimandritul de Covila, cd e numit administrator

al diecezei ramose vacante prin rnoartea octogenarului Moga.Noul numit, nAscut la 1-iu Ianuar 1809 st. n., In oraselul un-.44 uresc Miskolcz, era fiul unor negustori macedoneni i fu-sese crescutdupa ce marna-sa, vkluvA, 11 Mai, o clipa,din interes, catolic - de unchiul stiu dup6 mana, AtanasieGrabovschi, care-si avea. Casa de comert In Pesta. Pe acellimp, printeun Boiagi, printeun Roja mai ales 2, intre Aro-manii asezati in viitoarea Capit 115. a Ungariei i Intre scrii-torii romani cari se mandriau Cu obArsia romana a nea-mului si cautau a o pune in lumird prin lucrärile lor degramaticd i istorie, se statornicise o strans5. legiturg. LuiGrabovschi li dedica Alexandra Teodorovici-Teodori, preotIn Pesta i unul dintre alcatuitorii marelui Dictionariu din_Buda, Istoria Universal!, tradusä chip& originalul sarbescal egumenului dela nanastirea banb."tean6 a Sf. Gheorghe,Pavel Chenghelat, i, In ainstiintareaD sa pentru o ebiblio-ted romaneascA lntocmità In dou6sprezece pArtip, Carca-lechi, indraznetul editor de arti romanesti, lnseamna pe Ata-nasie si pe Constantin Grabovschi ; Elena Grabovschi facei

Lupa§, In Cony. Literare, 1909, no. 1,2 V. ht. lit. rain. in sec. al XVIII-lea,

ORGANIZAREA BISERICILOR DE PESTE MIINTI 291


parte dintr'o societate a femeilor romane din Pesta la 18151,Aceasta crqtere explica graiul curat románesc al lui Ata-nase *aguna,caci Atanase i-a fost, ca i unchiului, numeled'intaiu frumoasele lui sentimente pentru neamul ro-manesc pe care trebuià sa-1 in teleaga ca i acei bogaticedoneni, jertfitori de bani pentru cartea romaneas* delaTisa pana In departatul Pind al obarsiei famillei lor.

Dupä gimnaziul facut In Pesta chiar, aguna merge la 1829pentru studii teologice la Varlet, unde era episcopia oar-beasca, i pentru Românii din aceste parti. D. Atanasie§aguna, theolog in Vare», dar stand si In Pesta, e in-sernnat la 1830 intre prenumerantii la Antropologhia luíVasici-Ungurean. Patriarhul de Carlov61, .5tefan Stratimiro-vici, dela care Macarie Bucuresteanul cereà Vele sa-si ti-pareasca cartea de cantari si care statei in leghtura cubogatul MacedoUean Sina 2, II lua ca notariu consistorial siprofesor. La 1833 se WA &Lugar la Hopova, In Sirmiurm6nastire de Sarbi, unde rezidase vicarit episcopului dinaceste pärti a. Inaintancl repede, prin meritul sau ca si prinexcelentele Telatii ce avek tanarul Andrei trece fin gra-dele de diacon, protodiacon i archidiacon, singhel si pro-tosinghel. In 1842 era arhimandrit, si ajunsese ca pro-fesor la Varset, unde era episcop Maxim Maximovici, darunde, intre scolari, unii prin nu mele lor chiar, Popescu,.Scumpie, arata obarsie romaneasca, i unde se rataciau siRomani olteni, ca acel client al lui Vasici, dumnealuiGheorghe Hagi Pedestrasescu, robul Muzelor si al poeziei, dinValachia Mica). La 4845 Incepò egumenia lui Saguna la Covila,uncle erau calugb.ri romani. De aici II lua numirea lm-parateasca In locul de administrator al episcopiei Isleunitilor%

Neujahrsgesehenk den Herren und Frauen; 132rgern und Bare,gerinnen walachischer Nation, zu Pesth, am Abend des 31-tea December1849, dargebracht vom Petrowitsch K. Pier. (sic) ; cf O. Lugo§ianu, inBevista Noud, VIII, pp. 278-84.

2 scriitori bisericeei, p. 54.B Nilles, pp. 749, 754.

peste vre-un an (le zile, in sobQrul Jin Turda (2 Decem-bre 1847), el capatk 27 de valid pentru episcopie. impa-ratul 11 numì i, de Durninica Tome in anul 1848, cand eràacum foc de räscoala la tara, noul Viddica erà stintit la Car-lovat, spre marea multalnire, nu numai a supusilor gihi or-todoxi, ci 0 a Unitilor, 4intre cari cel mai mare cu miutea,Cipariu, cuuoscan3lu-1 dupä p lucrare a 1u tipärita in Foaialui Barit, raluta. calciuros, In Organul LuminFiil? pr acestvirtuos tmare barbat rorn,an)o. In Sibiiu era prima (24 April)cu fade, ca un erou biruitor.

Istorief politice Ii apartine conferinta nationala din Blaj,initiata de cancelistii, de tinerii functionari románi din can-celarii, dela Muras-Osorheiu, chiar ziva sfintirii lui§aguna, afara din Ardeal acea mai.e zi Ae 3 Maiu 1848,tare vazit S.agima? abia miruit ca episcop ,4 pemandrul neme s Lemdny slujind alaturi la marea serbarede pe Tárnave, unde teranimea chemata de 13arnut arata prinnumarul htitudinea sa ea Românii din Ardeal si Ungariavreau sa fie iieam deosebit meritul ce! mare 11 ave5. de.6igur deel episcop care venia de departe In resedinta riva-lului sau firesc, diva fetal de a intelege til unui Bob siMoga. Trebuie sa se spuie numai ca, atat Lemétii, catConsistoriul 6ibiian, in lipa episcopului, èhemasera, clupaintelegere tu auvernul, numai pe protopopi i cativi fruntasikpriceputil si adesteptiv, pe cart acestia aveau sa-i aleaga B.Pentru istoria Bisericii 4 Sing de cel mai mare interes ho-tararea mnteronfesionaht privitoare la Musa : allatiunea ro-mana prrtinde cá. Pisericd romeinci rcird disti4cf& fie

sa ramanâ de confesiune liberá, independent'd dela ori-care altd Bisericd, egala In drepturi si foloase cu celelalteBiserici ale Transilvanlei. ta cere restabilirea Meiropoliziromdne si a sinodului general anual dupd vechiul drept,In care sinod sá fle deputafi biserice§ti i mireneftiL In

Cf. Ist. lit. rom. n veacul al XIX-lea, II, pp. 242-3.2 Gaz. de Transilvania, 4848, n-le 31-2; Popea, Memorialul,

ORGANIZARE). BISERICILOR DE PESTE MUNTI 293

294 ISTORIA BISERICII ROMANRSTI

acelasi rand sa' se aleagel si episcopii romeini liben prinmaj oritat ea voturilor, fcirei candidatiune. La aducerea-amintedespre vechiul drept al Românilor de a avei Mitropolie sísinod general anual, s'a proclamat de popor Mitropolia ro-mana transilvand cu aplause unanim 1).

Supt aceastd hotdrare iscdlia Lemény intaiu §i dupd elSaguna, pAränd cd aratà astfel vointa lor de a face partedin aceia§i Bisericd romaneascä liberd, ca titlul legiuit deMitropolie. Amandoi furd ale§i, cu Cipariu, mi Fulea, cucanonicul Vasile Rat §i protopopul Popasu, pentru a mergela Viena cu actele adundrii.

Episcopul cel nou al Sibiiului fusese primit la Mdarade deo deputatie de canonici §i stAtuse in gazdd la colegul Fati 2 lar,dacd spusese cd se va apza in a mijlocul pieteb) Blajului, aceastanu venia din exclusivism confesional, ci ca riispuns unor stu-denti bläjeni cari nu-1 voiau la Curtea episcopului lor, dus-man al profesorilor s. Adunarea fusese deschisd cbiar deS.aguna, ca el dea nota prudentei §i a ordinei.

i el, In circulara sa, a Idudat-o, pe c,and Lemény i-a dez-aprobat urmdrile §i a gdsit cu cale ad aminteascd deslusitcd sant doud legi §i doi patriarbi 4. E de observat insd cd S,a-guna serie din Blaj, la 4 Maiu, iar Lemény din Cluj, abia.la 14 Iunie.

De alminterea inspiratorul adundrii, Bärnut spusese ld-murit cd toate cuniunile)), politice ori religioase, au fostnadd strdind spre ea strica. pe Romani», cari au nevoie doarca se uni intre sine. §i, dacd, din prudentd, cuvantatoruladause,-- innainte de a trece la aprozelitismulp episcopilorpana la Bob, -- co crimd in contra pilca nationale», i la

I Se prevedei§d dreptul de prezenil In dietá pentru episcopi, si chiarpentra canonicii lor. V. actele In Papiu, Istoria Romdnitor, II, qi inPopea? Memorialut, p. 56 li urm.; prezentarea la Viena, de agunarPopea, p. 432 §i urm. V. qi lucrarea pAr. Ilariu Purarin despre Mi-tropolia sibliani.

2 Popea, o. c., p. 71.3 lbid., p.*76.4 lbid., pp. 77,-.9.

-

certe ca a lui Atanasie Vladica i lui Popa Sofronie, unulCu cicoana sinodului de la Fiorenta), cellalt cu apaldria Inbatb, §i de a semnala cum Bob a renegat libelul de aparareal Romanilor ca (fat al unor spirite neastamptirate) canu e vorba de tuniune dogmatica confeaionala, religionara)ci enationalav, terk,imea arati desluOt ce crede despredezbinarea religioasa strigand (Da, sà ne unim ; sa nu maifie uniti i neuniti i neuniti Intre Romani I)

lad* judecatorul istoriei politice e chemat a spune dacalegaturile lui *aguna cu Ru0i in dezvoltarea unei revolutii,

care mana pe Lemény la dieta, de unire cu Ungaria, dinCluj, 11 spaimanta cu amenintarile de moarte ale plebeiMA peste putin paraseasca. Scaunul, murind, despretuitIn manastirea Franciscanilor din Viena, -- au fost prielnicesau neprielnice neamului. Aceste legaturi puteau fi mteptatedin partea unui ucenic al §colilor de teologie sirbesti.

Dupg restatornicirea prin Rugi a autorith.tii unui tá'nar Im-pa.rat, dela care ,*aguna qtepta, fait al se fi inplat cu totul,binele Românilor, se gandl Guvernul din Viena, care avei, nunumai o datorie de platit Romanilor, pentru loialismul lor, duspana la primejduirea averii 0 la jertfa vietii, dar 0 interese deservit prin acest popor, la organizarea lor bisericeasca de-finitiva. Biserica unita, creatiunea lui Leopold I-iu, trebuiàsA mearga innainte. Aceasta se 0 hotark cu toata politicaanti-imperialista a lui Lemény 2, in conferinta din Viena,la 18 Novembre 1850, aprobandu-se de imparat la 12 De-cembre din acela0 an. Pa0i de nevoie se facura la Roma,

aici se redacta, In Novembre 1853, restabilirea pentruUnitii de limba romaneasca (linguae romenieae), inoireavechii Mitropolii de Balgrad, and u-se noului Mitropolittitlul de aFägära i Alba-Iulia) 2. Biserica Orazii-Mari serupse din legatura cu Scaunul primatial unguresc ; pentru

Ibid., p. 423.2 Ibid., pp, 208-7.

Bula, in Schematismui dela Oradea-Mare, p. 73 al lulu.

ORGANIZAREA BISERICILOR DE PESTE MUNTI 295

296 ISTORIA EMRICH ROMINESTI

Banat se fad" noua episcopie a ,Lugojului, iar pentru par-tile maramurasene, in rostui episcopiei Vadului de odinioara,episcopia dela Gherla, cu un vicariat permanent in Sighet,unde, cum stim, In chip statornic statusera, in. tot veaculal XVIII-lea, vicar& romani ai episcopului rusesc unit dinMuncaciu (15 Decembre) 1. Roma coma doar noului Mitro-polit Alexandru Sterca S. ulut (n. 18 Februar 1794 la Abrud,fost paroh in Bistra si S. imlau ; episcop dela 1.8 Novembre 1850,dupä vicariatul lui Simion Crainic.; consacrat la 22 Iulie 4851)sa faca, inainte de a-si lua demnitatea arhiepiscopala, pro-fesia de credinta impusa Orientalilor de Urban al VIII-leasi sa se indatoreasca a da raport serie la fiecare patru anidespre starea diecezei catre Cong,regatie 2.

Alexandru Sulut, om bland si pagnic, a pastorit pan& la7 Septembre 1867, avand grija fundatiilor imparatesti si anoii gospodarii metropolitane. Chiar dupa ce Saguna ajunsesi el Mitropolit, nu avù nimic de lmpartit cii dansul, si,precum se vazusera alaturi amandoi episcopii români laactul de ctitorie al natiei politice romanesti, tot alaturi sta-tura la hctul de ctitorie al culturii neamului, prin intemeia-rea, la 1860, a unei (Asociatii) menite s'o reprezinte si s'odezvolte in aceste toarti libere 8.

Urmasul Rau? Than Vancea (n. 48 Maiu 1820; preot in Vasad siMacau ; Profesor in Orade ; in Iulie 4865 episcop In Gberla ; la21. Octombre 1868 mamit Mitropolit), vestit prin fundatiile sale,a dat, dupa crearea, in 1867, a une! Ungarii autonome, delacare se puteau, astepta fireste prigoniri din punct de Ve-dere national maghiar , din nenorocire o directie romand1)o1iticii sale, In loc A se apropie cal mai 4.nult de puterearealat4 poporului Au si, in lupta &eascà ce erà sa sedescluda, sa intinda mama frateasca. Bisericii din Sibiiu.Totusi, precum, supt temény, cugetarea tinerilor, a frun-tasilor intelectuali ai Bisericii unite, a scrliforilor si pro-

1 Cf. ibid., p. 70 s'i. urm.2 Cf. Nilles, p. 675 si wan.2 Iorga, in Prinos Sturdza.

ORGANIZAREA BISERICILOR_ DE PESTE MUNTI

fesorilor? 'treeeà departe peste ingustul cerc confesional,care nu e tras niel in ceruri si a chrui brazdh nu se vedeniel pe pamânt, in tarina buná a sufleteloi. simple? astfel,&cà din curentul strict catolic a rhshrit o personalitatenesimtitoare pentru neam, i guvernamentala On& la dez-gust ca episcopul Ioan Szab6 din Gherla, urmasul bunului,chrturar loan Alexi (autor de gramatich româneasch ;1854 1.862) sau o personalitate pompoash i deprinsä prearnult a cedà in fond, ca episcopul de Orade, Dimitrie Radu,venit dupd smeritul binefächtor prin scoli i danii MihaiPavel (dela 1879), ori un bun bisericas si un primitorprieten ca episcopul Vasile Hossu din Lugo, sau perso-nalitatea atat de corectd, in strictele margeni? ale Bisericii,a Mitropolitului Victor Mihdlyi de Apsa, urmasul lui Vanuakdela 1894), in schimb oameni ca I. M. Moldovan, chnonic,membru al Academiei Române, autor de serien i polemice,editor al «Actelor sinodalh, ucenic al lui Cipariu si con-tinuator al spiritului liber din vremea lui Sincai? Klein siMajor, ca Augustin Bunea, canonic? membru corespondent,a1 Academiei Rom:1m, istoric bine informat sr sigur, carenu se supune tuturor prejudechtilor confesionale, ci segAndeste si la neamut sau, cuvantator inzestrat, in glasul..cdruia vibreazd, chid trebuie, §1 SiMtIll national, aphritor aldrepturilor românesti ale Bisericii sale, astfel de oamenise ridich la acele Inältimi morale, spre care singure, onces'ar zice din punct de vedere bisericesd? merge recunoas-terea si stima unui popor.

Planul conduchtorilor mischrii dela 1848 de a face dintot neamul românesc din monarhia austriach deci soco-tindu-se t 13änhtenii, chiar Bucovinenii credinciosii uneisingure Biserici metropolitane ei cereau chiar batrAnuluiImphrat Ferdinand Ed se pro-dame «Mare-Duce al Roma-nilor», pe cand noul suveran Francisc-Iosif adause in bu-rand la titlurile sale numai pe acela de Mare-Duce al Pu-covinei , nu fusese phrdsit odatà cu entuiiasmnl celor

298 ISTORIA RISERICII ROMANESTI

d'intaiu cupe. La 25 Februar 180, Saguna insusi, moralproprietar Mocioni din Banat, loan Stoica, Malt functional'ardelean, protopopul din Brasov Ioan Popasu, TreboniuLaurian, care reprezintä o politica liberald laid., une orideosebità de a episcopului de Sibiiu, un numdr de fruntasidin oficialitatea ardeleand si bdndteanä, dar, impreund cuei, si Eudoxiu Hurmuzachi, cel mai ales dintre sefii româniIn Bucovina, viitorul istoric al poporului sdu si membrulbucovinean al dietei impdrAtesti Mihail Butnariu (Botnar)cereau, intre altele, deschiderea econgresului general alintregii natiip pentru a-si alege, pe land. un (set* national»(Nationaloberhatipt), un asenat roman) (romeinischer Se-nat), un ag,ent la Viena, si «un sef bisericesc neatärnat,intdrit de Maria Sa si cdruia sd-i fie subordonati cei-,lalti episcopi nafionali» ((wines selbststándigen, von IhrerMajestát zu bestátigenden Kirchenoberhaupts, dem diefibrigen Nationalbischòfe untergeordnet werden sollen) 1,Se amintiä cti (Românii au avut odata un cap bisericescfchruia ceilalti episcopi li erau supusi, si anume nu laBlaj, sau la Fagdras, ori la Sibiiu , ci la Alba-Julia 5) Co,mitetul na)onal din Sibiiu, in care unitul Timoteiu Cipariusi unitul Bdrnut stdteau lángd neunitul Nicolae Baldsescutfostul director al Seminariului din Bucuresti, aprobd acestecereri 8. Deocamdatä se ceril, la moartea lui Sjefan Popo-vid, episcop sarb la Värset, alegerea unui urmas român,cu privire la majoritatea româneascä a credinciosilor siaducandu-se inainte si cererea Malta de adunarea roma-neasca interconfesionald din Lugoj, in 1848; se recomandätot odatti ca administrator staretul Patrichie Popescu 4. Ro-manii voiau o Facultate romäneascd de drept la Blaj, cu tocatedrd pentru InvatAtura legii grecesti neunitev 5. Se con-

1 Ibid., p. 249.2 ibid., p. 263.3 ibid., pp. 254-6.4 ibid., pp. 355-7.5 lbid., p. 361.

testa dreptul sinodului sArbesc, chemat la Carlovdt, de adiscuti si afacerile bisericesti ale Romdnilor, afirmdndu-seel Biserica neunitd e, prin limba ce Intrebuinteazd excluziv,ca si prin vechea traditie metropolitandl o Bisericd naio-Bald 1 si amintindu-se purtarea intreagd a episcopilor sdebi,dintrA cari Stratimirovici spuned limpede cd nu uräste ni-mic mai mult adecat graiul romanescp. Bdratenii, dinpartea lor, cereau sd fie scosi din Voevodina din nou creatasi uniti cu fratii lor de peste Murds 2, pe cand Ordzeniivoiau un Prefect al tuturor Românilor la Blaj a. agtuia,lntors la Sibiiu .In cursul anului si ghzduit In casa Brue-kenthal, negocià prieteneste peutru chsätoriile mixte, cuMuncaciul si cu Blajul? Para a priml lnsd rdspuns prielnicdin ultinvil centru bisericesc unit, (care din toate puterilese nevoid a sustined starea sa suprematizAtoare d'Inaintede 1848», serie ,Saguna, asi nu vrea IA stie de jurdmântuldela Blajl 4. Dar Sulut, atunci vicariu 1n Minh', li mintoata prietenia si-1 numid eneinvins atletv, dorindu-i izbAndd(In arena natiunii noastre) 5.

in sfarsit, In 1850 se deschiserd la Viena conferintelepentru organizarea ortodoxilor supusi Austriei, si ele tinurdzece luni de zile, si in cursul anului urmAtor. Ele nu du-serd. la niciun capdt 6. In curAnd Guvernul retrase patentaimperiald din 4 Mart 1849, care, odatA cu Constitutia, dadeiIlecdrui popor Indreptdtirea sa nationald pe toate terenu-rile. In curand III chemat sinodul pentru alegerea de epis-copi la Vdrset, la Timisoara si la Arad, unde Românii rdz-bdtuserd Inc& din 1829,multdmità silintilor fdcute de fostiiscolari, crescuti In spirit national, ai preparandiei (1ntemeiate

5 Ibid., p. 388 §i urm.2 ibid., pp. 391 §i. urm.3 Ibid., p. 398.5 lbib., p. 363.5 Ibid., pp. 363-4.6 V. Purariu, .Documente, II.

ORGANIZAREA BISERICILOR DE PESTE MUNTI 299

Ja 1813) si ai In'stitutalui teologic (care dateazd din 1822), Infrunte ca interesanta personalitate a luí Moise Nicoard 1,prin episcopul Nistor Ioanovici dela mdastirea Bezdinului

apoi, dupd moartea acestuia, la 1830, prin Gherasim Rat,care stdpanl. Scaunul pand la 1850. El nu fù primitca dusman al Sarbilor? sd ieà parte la congres.

In 1860 ,Saguna era In Senatul Imperiului, cu Mocionipentru 'Banat i baronul Nicolae Petrinò pentru Bocovino.noufi confetintd, chemath la Viena In aceat an, cerù larki, la21 August, un singur sinod bisericesc pentru toti Romanii,sinod din care gá fad parte si mirenii ceia ce ar fi fostun adevfirat Parlament al' neamuluil a si o singurd Mitro-polie a futurora ; ceia ce Insemna msd acum? dupd creareaEtropoliei difi Blaj, numai o Mitropolie ortodoxei. Pe te-meiul acestui acta tmpdraful orandul, la 27 Septembre,adunarea sinodului din darlovdt pentru a 4A. modalitateadespdttirii biseticesti de cdtre Sarbi.

Bucovina era, cum stim, supusd acestora. Deci i epis-copul Hacman fii poftit la Sinod. El se fleclarase la 1849,pe vremea canfl corespundea prieteneste cu §ag,nna, pentruBiserica româneascd unicA. Acuma insd, vkand cd ea nu-ipoate reveni lül, epigcopul, care astfel reducea. p chestiede aceasta Inseinnatate la o mizerabild afacerer de gloriolätsersonald si de egoism local, fAcii ä se declare printr'unsinod preotesc cä doreste Mitropolie i pentru Ardeal, darsi pentra sine.

Sinodul ceI mare din CarlovAt a p-utut fi sträng numaiin August 1863, si Hacman vbrbi aid In sensul de mai sus.Se boar' In adevdr Mitropolia lui Saguna, pe care imp&ratul o recunoscii la 24 Decembre ; iar mai pe urind

1 V. Mangra, in Tribuna pe 4908.Ideia participArii mirenilor da conzistorii i la apelatopies &Odra

in dorintele dela 4848 ale Sirbilor ; y. Foaio din Brapv pe 4849,p. 36.

300 ROMANMI

ORGANIZAREA DISERICILOR DE PESTE MONTI 301

cel d'intaiu Parlament maghiar o inmatriculd, la 1868. Totodatd se Mai din Caransebes UTI caun .episcopal roma-nesc, In paguba episcopului sarbesc de Varset, unde Kos-suthistii numiserd pentru scurt timp ca administrator aldiecezei vacante pe Romanul Ignatie Vuia. Cel d'intaiuocupant a fost, dela 6 Iulie 1865, una din personalitätileconqucdtoare in timpul Revolutiei, protopopul Brasovuluisi organizatorul scolilor de acolo, loan Popasu (n. 20 De-cembre 4808, din pdrinti dela Valeni-de-Munte), care in-vdtase la Blaj si la Viena 1 El 0. pdstorit pang la 5 Fe-bruar 1889.

Eparhia Aradului ajunse acum slobocia de once legaturdCu Sarbii si se incorporä la noua Mitropolie romaneascA.Procopie Ivacicovici, episcop Inca din 1850, trecù astfeldela ascultarea fata de Carlovät la subordonarea fata de§aguna. Stapanirea lui arhiereasca tine pand la 1873. lar,pentru Bucovina, Hacman avù sä poarte o indelungatilupta cu mirenii din dieceza sa, cari voiau si ei partici-parea la sinod castigatä de Ardeleni. Numai In 4870 se El-

cura in Cernäuti pregitirile pentru proclamarea autonomiei.La 23 Ianuar 1873, Hacman ajungea arbiepiscop si Mitro-polit, capatand ca sufraganti pe episcopii de Zara si Cat-taro. in bucuria triumfului mescbin, el murl la Viena, inziva de 12 April st. n. din acelasi an. Congresul bisericesc,pentru care se &Mull atatea lupte nu se stranse nici suptTeolil Bendela (1873-5), nici supt Teoctist Blajeviciu, cinumai in, 1882, dud, fostul paroh si invdtätor SilvestraMorariu,Andrieviciu, ajuns Alitropolit (la 12 Mart 1880), llstranse pentru a da un statut ca al lui aguna, care ins&n'a fost nici, intarit, nici inlocuit, pand astäzi. De curand,pentru vicariul Bucovinei a fost inviatd episcopia de 415.-

,1 Andreiu Ghidiu §i. losif BAlan, Monografia orafului Caratisebep,

Caransebe§, 1903, p. 121 0 urm.; cf. Andrei BArseanu, 1St. fcolitorPrafovului, passim.


anti, lnsd numai ca un titlu onorific : cel d'intaiu 'Arta-tor a fost par. Vladimir de Repta (Novembre 1898).

§aguna a fost din toate punctele de vedere Intemektoruldiecezei sale. Cand a va.zut intaiu Sibiiul asa cum I/ lasaseMoga, cuvinte de plangere-i sunarl de pe buze : (Stam caun nemernic Si nu zariam nici mdcar un semn, cat de mic

neinsemnat, al unei episcopil romanesti In Sibiiu. Unicacasä numitd a clerului, dar si aceia In starea cea mai pri-mitivd, era totul ce se putea. zice : al nostru» I. O simplascoall de catehism, care MAIM un invatilmant de sase luni ;niciun asezamant pentru pregatirea lnva.tAtoriior dela celecateva scoli de sat rAmase din zilele lui Eustatievici siTempea ; nici m'acar inceput de tipografie. Saguna facii unSeminariu de un an, ale carui cursuri furä intinse apoipana la doi, la trei ani (1863), si care poarta. astdzi, Insemn de amintire recunoscatoare, numele de SeminariulAndreian. Prin el s'a prefacut vechiul cler incult, capatandputeri noua care cunoste,au mäcar practica bisericeasca.Preparandia de Invatätori e opera lui, care a Intins foartemult Intreaga organizatie scolard confesionala, supusa pa-rohilor i protopopilor sai. La 1852,cam in acelasi timpCu a lui Nifon, Mitropolitul muntean,tipografia sa diece-zanA Incepù sa deà clerului ardelean neunit cArtile pecare le astepta de mult. Ìn formatul i Cu litera tiparitu-rilor din Buda, se publicara, dupa o revizie a textului sta-bait de inaintasi, Euanghelia, Psaltirea, Mineele, etc. Mi-tropolitul a seria lnsusi, prelucrand din sarbeste, pentru caSeminariul Ban sa aibà o Istorie bisericeascei (1860). Cuparti consacrate Romanilor, un Compendia de drept ca-nonic (1868), un Manual de canoane sau Enchiridion (1872),o carte de Pastoral&

Acesta e rolul sau bisericesc, cdruia-i stä aläturi un rolpolitic si national de care n'avena a ne ocupa aici.

Popea, o. c., p. 5.

MIMENIREA LIII §AGIINA 303

CAP. III.

Mostenirea lui aguna.

aguna, mort la 16 Iunie 4873 (e inmormântat in II&§inari) a ldsat doi ucenici, ca si dansul strict ortodoxi, easi dansul de o corectitudine exemplard in viata privatdsi in administratie, ca si dansul, in sfarsit, oameni culti si scrii-tori buni. Unul, fiu al preotului din Sdcele, e Nicolae Popea(n. 1.7 Februar 1826) ; student la Cluj pe vremea turburd-rilor din 18's8, teolog la Viena, apoi cancelist la Guvern,e luat de aguna ca secretariu la moartea BrasoveanuluiGrigore Pantazi, in 1854. La 1870 fù numit vicariu in nouafaletituire a Conzistoriului, si apoi arhimandrit (1871), dupdce jucase un rol politic in dietele ardelene si in Senatuldin Viena. Scrisese cartea de istorie si polemieä (VecheaMitropolie a Românilor din Transilvania si Ungaria) (1800),menitä sl ardte ed Scaunul sibiian e singura Mitropolieadeväratd istoriceste, apoi Viata lui Saguna (4879) si dä-Use culegerea de documente apärutä supt titlul de (Me-morialul Mitropolitului Sagunal (I, 1889), cand, la 1889, elfi,i ales episcop de Caransebes, dupd ce de doud ori cázuse,la alegerea de Mitropolit, din partea unui sinod, care nupretuieste totdeauna insusiri ca ale sale : in 1873 fAcuseloe Jul Procopie Ivacicovici (n. 1809), episcopul de Arad(dela 1.853), care, crescut intre Sarbi, avù curajul de atrece Pa.triarh de Carlovat, iti 1.874 (t 1881), iar in 1874lui Miron Romanul (Bihorean, n. 1828), fost e:Mugar laHodos-Bodrog si profesor la Arad, unde fá episcop dela1873 (t 43 Octombre 1898). La Caransebes venl adancdezgustat si nu mai avil inima sä lucreze ea organiza-tor sau scriitor, pentru a continua opera inceputá dePopazu prin Seminariu si Preparandie. La alegerea din4898 a izbutit episcopul de Arad, pl.. loan Metianu, din7Arne§ti (n. 4828), care si-a fdcut studiile in Seminariul lui§aguna si fusese mult timp protopop la Bran, iar, in cele

politice, deputat la dietele ardelene 1 Popea a raposat laCaransebes, duph ce Academia flomanh-1 primise intremembrii sdi, la 1908.

Al doilea rolar al lui Saguna se afld in viata. E ph.reIlarion Pu4cariu, din Bran (n. 5 Septembre 1842), arhiereufoarte cult, care a scris un mare numar de lucrhri pentruscoalrt, o Islorie bisericeascä pe scurt, o Islorie

Metropolia Romanilor ortodoxi din Ungaria i Transilvaniapsi a dat materiale pretioase in doud volume de documente,

De cand Guvernul unguresc bhnuitor poate aprobà saurAspinge pe alesul Sinodului si are, prin adausul a leafapreoti/or, salariul de Stat sau congrua, dreptul de a Namesteca in viata ,Bisericiii románesti, a chrii gestiune fi-nanciarà o poate i controla, situatia unui episcop s'a fAcutfoarte grea, si nu e de mirare, deci, daca personalithtiputin räspicate iese la luminá in rangtirile oficiale ale celedouh. Biserici, ca unele ce nu atrag fulgerul prin prea marealor innhltime.


CAP. IV.

Biserica bucovineanä in cea din urmä a ei fazi.

Biserica metropolitanh bucovineang, o Mitropolie intr'atarh de 500.000 de oameni, dintre cari o treime de peor,todoxi, cu sufragani, mai impovaratori decat folositori, tocmafin Dalmatia, trebuià sO se invartä inteun cerc stramt, frtrásh poath atingq, supt paza .neobosith a Guvernului, vre unadip chestiile mari çare o asteptau : soarta fondului religio-nar, administre, de strhini in spirit strain si pentru sträinichestia sinodului mixt, dorit mai mult pentru vanitate sau

1 Locul dela Arad i-a lAsat pAr. loan Ignatie Papp.

BISERICAI SUIT £VZAVODA. SECULARIZAREL 305

pentru egoiste scopuri de partid de dtre laici ; chestia pre-tentfflor neamului rusesc; care, inmultit in tara prin va-gabondagiu, reclami pentru sine, dad nu Ind toataceza, macar o parte din ea, sau o nod eparhiepe aceastabucatica de pamant Cu juma.tate din averile daruite deDumnii §i boierii Moldovei romanesti. Dela Blajeviciu, poetpana la bfitrâneta, avem, pe langa o gramatica, un Tipicnetipärit, n Viatä a lui Isus, o Istorie biblica- a A§ezeiman-tului celui vechiu, o Cre§tineascá invcibiturci a näravurilor,

toate ie§ite la Viena, in lipsa unei tipografii diecezane.Ìn zadar Incerca sa o intemeieze statornic Mitropolitul Sili-vestru (n. 44 Novembre 4818), care dada inainte de ale-gerea sa un §ir de bune cacti pentru §coala, tinùCumtnta'ri,pe care le tipari In 4860, alcatul Psaltichia bucovineanadin 4879 si noul Tipicon din 1883 Energia sa §i spiritulmeticulos de randuiala, ca §i bunul spirit romanesc de careera insufletit, Ii creiaza o situatie exceptionala In randulsefilor bisericesti ai Bucovinei, situatie care 1)1 innáltata princomparatia, fireasca, cu urma§ul du, Arcadie Ciupercovici,care mantul In despretul public. Actualul Mitropolit, Vla-dimir de Repta, fost profesor de Universitate (dela 1904tdie§te numai pentru Biserica si Intelege prea bine greu-tatea situatiei sale pentru a Incerd, In stralucitul sAu palatdin Cernauti, vre-o actiune caracterizata in once

CAP. V.

Biserica din Romania supt Cuza-Voda. Loviturile date Bisericiimoldovene. Secularizarea averii manastirilor inchinate.

Divanul ad-hoc din Moldova, supt conducerea de fapt alui Kogalniceanu §i avand ca sfatuitori biserice§ti pe Scribansi pe Melchisedec, sefii partidului national lntre clerici, cerileau tocefalia bisericeasd a Moldo-României, flid §i membra.

I V. n-I jubilar al Candelei din CernAuti.


a unei sfinte i sobornicesti i apostolice Biserici de Rá-sttrit..,4 conformándu-se in totul cu credinta Bisericiiritului», infiintarea unei autoriteili sinodale centrale, pentrutrebuintele duhovnicesti, canonice si disciplinare, unde vafi reprezintatel i preofimea de mir a fiec5.rii eparhii,--carejertfise atáta in lupta pentru Unire si care avei atatia re-presehtanti In adunare , caracterul roniânesc al Episcopa-tului, neprimindu-se nici cimpámántenitii», crearea unorseminarii depline i pentru cálugltri, reforma pe baze Ca-nonice a monahismului, alegerea episcopilor de AdunareaObsteascit a terii, dupá canoane si adrepturile clerului abantiguo), ca si dupg «legea fundamentalá» in vigoareiadau-gindu-se la ea sinodul si areprezintanyi extraordinari aiclerului monahal i n'airean din fiecare Tinut al eparhieivelduves ; asalariare» de Stat a aservitorilor Bisericii», p6-mant pentru preotli de sate, intretinuti incá de proprietari,platá si pentru parohii catad ; cfcmd clerical], pentru toateaverile bisericesti, care vor alcâtulao singurei Casa, admi-nistratà de Departanientul averilor biserice0i) ; budget facutde sin.od gi ministru, si controlat de Adunare ; egumeni na-tionali la toate mándstirile ; drept de apel déla episcopi lasinod ; ceruditie teologicá» cerutä la episcopi; rezolvireaprin Guvern a chestiei mánástirilor inchinate

Cum se vede, un inceput de etatificare, de laicizare, dedescalugeirire a Bisericii, pe care numai clerici foarte in-dräzneti o puteau iscáli.

In acest sens si, lireste, mergAnd ceva mai departe, alucrat Cuza-Vod5.

Inca din 1859, noul Guvern al Principatelor-trnite arátáa e dispus s trateze Biserica in acelasi chip ca once ser-viciu de Stat, Episccpul ,Filoteiu çle Buzáu, stApánul uneimari averi, era nebun ; pu numai Cä i se Mil un inlo-cuitorj dar averea lui f4 luatá In administratie de putereacivi15..

V. Dobrescu, pp. 93-6:

BISERICA SLTPT CIIZA-VODI. SECULARIZAREA 30710'

Mitropolitul Sofronie, care de sigur ca nu juba pe Voda-Cuza, nu era Insa om al deschida cu nimeni. Dar,cand, ca In Bucovina Imparatutui Iosif, o comisiune mixtacercetA felul de administratie In ob§tejitii/e moldovenesti,II gial räü i dadù prilef Mrnistrului sa pronunte IuareaIn posesie a Intregii br averi. Cand cea mai mare parte dinschituri fù lnchisa printeuti simplu vot al Aduriiirii moldo-venesti 2, chemandu-se cerletori sau §colari In chilile goale,Mitropolitul trebul sA vorbeasd, prin intinsa, Intemeiata§i fru-moasa plangere, pe care, nu numai ca arhiereu, ci i cabun patriot roman, iubitor de neamul sau, o seria' In Sep-tembre 1859. Ca armare, el fa bruscat grosolan i apolsuspendat pentru neascultare, trimitandu-1 si In surgun la'Satina lui Veniamin. I se aduse invinuirea ca s'a jucat cuanatema lmpotriva functionarilor terii, administratori lamanastiri ; ca n'a vrut sa scoata pe staretul din Neamt, dprovocase o mid rascoala In manastire 4 staretul, un uitatde sine si un agent rusesc, rupsese pajura terii de de-asu-pra localului de scoala, de care stim ca de mult yola sascape 3_; ca nu vrea sa. fad. Te-Deum de ziva Domnului ;vinde desparteniile pe bani, d. face preoti farä studiile dinscolile de catechism, care fusesed arganizate In toate epar-bulle, la 1855.

Decretul pentru confiscarea averii chinoviilor ie§1 la 19Octombre 1860. Inda& Mihail Kogalniceanu, care era atunciministra al Cultelor i care confundà dreptul de a ur-rabí pe calea Ingaduitä de lege, care In acest caz nupoate decat sa se inddacineze in canoane, pe nn clericvinovat de rebeliune sau de rea carmuire cu masura, In-calcatoare §i nejustificabila din punctul de vedere al drep-

Cf. protestarea lui Melchisedec, Cron. Husi/or, I, p. 460.2 V. [Varahiil Late], Documente foarte importante pentru istoria

Bisericii i a nofiunii romline, Iasi, 4866.3 Cuvintarea lui KoglIniceanu, 30 Iunie 4860; in Monitorul Oficial

al Moldovei pe 31 Octombre. Cf. s't n-le 49, 45 din acest an. La Dobrescu,pp. 99 si urm., 442 s't urm. V. si Riispuns la petiliunea Sf. S. SofronieVarnav de staretul Timoteiu [1860].

208 ISTORIA BISERICII ROMASESTI

tului bisericesa i al oricarui drept? al oricarii dreptati, de adà Biseripii nationale 1nsei, injosinp-i prestigiul i rapindu-irostul, lovituri.din tare nu se ,mai ppate ridicd, inc.eptiancheta impotriva surgunitului din Slatina, care, asteptândpoate sprijinul Rusiei, nu void ad primeasca de bune legileArlunarii decretele Domnului. Se convoca de Guvernun sined de doisprezece arhierei, potrivit cu RegulamentulOrganic, care erd Inc& legea erii, ca sä judece pe un Mi-Impala batran, cazut Ip. pacate fata de un Domn tdnar 1.,Scandalul se curmd prin demisia pe care, cu Mel/à säp-tärnâni stiurd sà i-o iea lui Sofronie prieteni ai Bi-sericii, cari nu erau mai r'di patrioti deck chiar,Cuza-Vodasi Alihail Kogalniceanu.

Nimeni nu se gasi, nici chiar clericii cari scriau la revistaiesana Preotul, pentru a Ind apdrarea lui Sofronie. Nec-tarie Hermeziu, loctiitorul de episcop de Roman, Melchi-sedec, c,are cdpatase de curând acelasi post la Hui, II12puteau porni razboiui CII o Carmuire care ardtase ca nu seteme de nimic. Numai opozitia, conclusa de Lascar Catargiu,

cauza Mitropolitului, i, adaugindu-se si alte atacuri,in chestii politice, Ministeriul cdza la 28 Ianuar 48612, farda se schimbi o politica pe care o yoid Domnul 11184. So-fronie rämase singur in nenorocirea sa, i in curdnd, inMaiu 1861, el, treced innaintea altui judeckor, mai chematsa-1 intrebe cum a *twit turma ce-i fusese incredintata.

macar cea mai simpld piatra de mormant nu arat&uncle se odihneste acest fiu de boier mare, care statusemulti ani de zile Jci fruntea Bisericii moldovene.

Greseala si-o pläti in oarecare masurá Kogalniceanu prinlegea din 4860 a Seminariilor. Se imbogati programul scoliiinalte din &cola si se incercd. o Facultate de Teologie, cuScribanii si cu Sohupan.. Legea din 4864 trecii insa semi-nariile In organizarea general& a ,Invatämdntului, rupand

Monitorittl din 1861, no. 83: cf, no. 87.2 Xenopol, Cuza-Vodci, 1, p. 477 §i urm.

BISERICA SUPT CUZA-VOD1. SECULARIZAREA 409

si legkurile lor flrbsti tu epistopatul i dandu-li o indre--tare mireanA, cu profesori luati, n'umai pentru stiinta,&Are Weil.

La cei doi vicarl din, Homan i Hui, se adAugi astfel nouivicariu metropolitan, Chesarie de Sinai, dintre arhiereii ti-

cu nume de eparhii r6sAritene, pe cari, dela Veniaminlncoace, Patriarliii din Constantinopol ii decretau bueuros,In schitnb pentru un mic venit actual, dup6 cererea Mi-tropolitului .Moldovei sau al Terii-Româneti 2. La retra-gerea lui Chesarie, Guvernul, MA a intrebi vre-o instantihisericeascknumi ea «locotenent al Mitropoliei» pe nepotulde frate al lui Sofronie, tânarul i mlädiosul Calinic Miclescu,care apartineà mai mult clasei sale deck cercului calugti-resc in care intrase prin inraurirea uncbiului.

tu Tara-Româneascg, Guvernul princiar Itiá a se pokezdrobi sau castig5. °nand sufletul sovMelnic al lui Nifon.El mi putei sä inampine niciodatil impoirivirea unuischivnic depärtat de lume ca episcopul de Minnie Calinic,

vedem pe Cuza, care stià sä pretuiascA insusiri suflete$ticrick de deosebite de ale sale, facand omagiu, intr'o scri-soare personalà, üreligiozitt4ii i pietatiip hija. ClimentArges, care trAl panA in 1861, ert dintre aceiasi episcopican nu vreau 86 vada dincolo de margenile competinteilor locale. In Dionisie Romani), care treat apoi la Hui, segásise un bun administrator al Scaunului buzoian.

Astfel puterea laicà puff' resolvi singurà chestia mantis-tirilor inchinate, prin acelasi Kogálniceanu care Muse in1861 lovitura Impotriva lui Sofronie si a veleitAtilor de

1 lirechil, /st. &oalelor,2 Cf. Melchisedec, Cron. Hatiilor, II, pp. 170-5. Tocrtiai pe atunci

mor, dintre ace.gtia, Mardarie, al doilea de Apamea, Atanasie de Sivas,dela Sf. Spiridon, Irinarh, de Diocléa, i Ghenadie endrea, de Tripolisibid.

kt. eparitiei lidmnicultii, p. 464, nota 1.

310 ISTORIA BISERICII ROMINEVI

neatarnare ori de autonomie a derului calugaresc din tara.Se urmara negocien i la Bncure§ti, In '1860, cu delegatii tuturorLocurilor Sfinte ; din comisiune faca. parte §i juriscon-sultul C. Bozianu, apoi, dupa demisia lui, un Brezoianureprezinta in noua comisiune pe omul de Drept, iar Mel-chisedec pe omul Bisericii. Neajungandu-se la un capat, seimpun toate averile biserienti muntene la o taxa. de 10%,peste darea funciara obisnuita i se poruncele o, anchetaasupra starii In eare Greeii tin manastirile lor. (A. patraparte» din venituri e inscrisä acum in budget, cerandu-se

pentru trecut 1Negocierile ar fi trebuit sa inceapi din nou, cu Scarlat Fal-

coianu ca specialist In materie de Drept §i cu Melchisedec,pentru canoane, in primavara anului 1862, dar Locurile Sfintecereau arbitragiul dupa Conventia dela Paris, arbitragiu carenu veni. Anul 1862 inca aduce masura de a se varsa In Vis-tieriezatul arendelor 2. Peste cátevâ luni se scoate limba gre-ceasca din bisericile §i manastirile stapanite de straini 5.Odobescu, ministru de Culte, porunce§te a se upri onceincercare a Grecilor de a instraini comorile de arta ce semai pastrau In manästirile ocupate de dán§ii4 ; Brezoiahu,cu B. P. Hasdeu §1 cu boierul versat In studii istoricé St.Grecianu trebuiau sa faca o cataarafie a manästirilor cutoate averile lor. O masura generala de izgonire a egume-nilor nesupusi arata cä momentui hotaratot se apropie 5.

La 13 Decembre 1863 se vota in sfar§it secularizarea averiimanastirilor inchinate : ca despagubire se intindea. Locurilor$finte o suma de mai multe milioane, pe care Grecii o despre-tuirä lntaiu gi o pierdura pe urma, chestia ftind declarata caispravita printr'un nou vot In alte Camere.

Xenopol, Domnia ita Cuza-Vodd, 1, pp. 319-20, dupi care citatiiledin Monitoriu.

2 Monitprut Oficial di* l Novembre.21 Mart 1863.

Xenopol, pp. 327-8.5 Bid.

Noul Cod civil tradus din frantuzeste lud in curand de-rului nuntile si despArteniile, ca si actele stArii civile, ho-Wand si gradul pand la care se Ingdduie cununia lntrerude de sange.

CAP. VI.

Schisma pentru numirile de episcopi.

Tot Mid a cere vre-un tomos patriarhal, ori a chema,.'re-un sinod, de tara, pe cale pur laicd se lntemeiò la 1864,

ca judetele cdpAtate de curand In Basarabia, afard de Cahul,trecut la Hui, dar cu Covurluiul si Braila, dupd indi-catiile lui Melchisedec, care stia din studiile sale ce a fostMitropolia (ProilavuIui) , episcopia cea noud a Dundrii-de-jos, rdsplatindu-se cu ea, pentru paulte si insemnate ser-vicii, pe Melchisedec. EpaAlia, ca resedinta la Ismail, fiiintemeiatd la sfarsitul anului (17 No vembre), iar decretuliscAlit la 11 Maiu 1865.

Atunci chestia canonicittitii lzbucnise. Cuza-Voda, careinlocuise prin lovitura de Stat din Maiu 1864 Conventiacu Statu tul sdu de absolutism moderat, el care ispra.viseCu Grecii si pusese un capAt arzAtoarei chestii rurale, voisd dea. Bisericii romanesti, pe aceiasi cale de voturi si de-crete, o noud oranduiald. La 20 Ianuar trecea prin Camerdsi la 5 Februar prin Senat o lege, redactatd de respectatulprofesor Laurian, care prevedea : autonomia Bisericii ro-manesti si numirea episcopilor de catre Domn, prevAzan-du-se si vrasta cerutd (40 si 35 de ani), si judecarea deSinod In cele duhovnicesti, iar altfel de Curtea de Casatie.Un aDecret organic) din 6 Decembre 1864 crease un sinodde clerici si laici : sinodul eparhial, cu arhieretil local, treialesi ai preotilor, decanii dela Faculta tile de teologie ce sevor infiintà la Ia§i §i Bucure§ti §i rectorii seminariilor. Un

SCHISMA PENTRU NIIMIRILE DE EPISCOPI 3H

312 IbTOMIA BISERTCH ROMANIC$TIA

sinoci general va fi ales la protopopli intaiu; apoi la pre-fecturlle din oragele unde stau episcopii ; el are o misiunemai-e : hirotoneste pe arhierei, stabileste parohiile, cerce-teaza &lile bisericesti, ingaduie cálugarirea pentru careun regulament special 1 prevedei vrasta de 60 de ani, sau.50 pentru femei, ori infirmitati , supravegheaza pe epis-.copi, ii judecä in certele lor, primeste apeluri impotrivahotararilor lor si stá la dispozitia Guvernului cu sfatul skilamu ritor.

Indata dupa sanctiunea legii de catre Domn, Melchisedec*ata Dunarea-de-jos, Dionisie Traianupoleos Husul si,neplacandu-i aceasta eparhie, el fit mutat, prin alt decret, dinultima zi a aceleiasi luni Maiu, la Buzau, dându-se Husul(la 17 Iulie) lui Iosif Gheorghian, un bland cleric, fiu depreot din Botosani ti. 1829) si rolar al Academiei, preotroman la Paris si egumen la Burdujeni. Pe aceiasi cale seincerca o numire la Arges. La 18 Maiu 1865 si CalinicMiclescu ajungea. astfel Mitropolit al Moldovei, pentru eafusese loaial l'ata de Guvern, tinuse predici calugari-lor si anuntase concursuri pentru locurile de protopopi 2.Singur Nifon, pazit in toate miscárile lui, si Calinic deRamnic, indiferent pentru astfel de valmasaguri ale lumii,faceau parte din vechiul episcopat canonic.

Furtuna se inteti atunci impotriva episcopilor necanonici.Scribanii, Iosif Bobulescu erau in fruntea luptatorilor ; cuaverea, Cu numele säu, cu autoritatea cinstei si a batra-netelor sale, comitele Searlat Rosetti, care facit tii aparafoaia Eclesia, sustineà cauza canonicitatii ; un Nicoke Roz-novanu din Iasi putea visa de Domnie ; opozitia, care seindreptà tot mai mult impotriva Domnului insusi, era foartebucuroasa ca a capatat o chestie. nouti. Patriarhia de Cons-tantinopol aflá prilej sa-si rázbune pentru secularizare,

% Tot in Monitoriu, 18134, no. 273.1 Dobreseu, o. c., p. 115.

CAP. Vil.

Oranduirea definitiva a Bisericii Romaniei.

Constitutia dela 1866 lua din dorintele adunärilor ad-hoeautocefalia, sinodul unul singur, (central) si rezervachestia numirii sau alegerii da episcopi, viitorului.

Noul principe Carol impuse o lmpacare, ce nu se puteaface decált pastrand pe necanonici, dar aducand pe Patriarhsa-i recunoasca. In nadejdea unor avantagii, ca si din pla-cerea de a fi magulit, acesta se arata destul de prevenitorla scrisorile arhiereilor ce-si cereau umil iertare 1. VizitaPrintului la Patriarh, in zilele ¡:)e care le petrecii la Cons-tantinopol, hl §i mai binevenita pentru covarsitoarea vani-tate greceasca, si Ecumenicul era bucuros si de aceia capoate priml pe inlocuitorul atiranului) Cuza. e Biserica ceaMare) fii consultata si Cu privire la noua lege de organi-zare, care se lucra foarte lncet si cu paza.

Ala la 1872 Ca eri gata. Mitropolitii li episcopii tre-buiau sA se aleagA de Adunarea legiultoare, afarA de Ctero-

1 Dobrescu, pp. 136-7.2 ibid, P. 134 li. urm.

ORINDUIREA tokirnliTivi k BISERICII 'ROMÀBIEI 313

perrtra planul Doinrmlui de d da terii caleMlarul apusean,eare fil raspins lusa de o conferintà a clerului românesc.Sinoadele de calugari si preoti, prezidate de cate un pro-topop mai popular, degenerau in scandaluri si eran lipsitede once autoritate1. Discutiile, tot mal Inviersunate uneleric cu studii bune, un arhiereu, Climent Nicolau, direc-torul Seminariului din lasi, trase asupra Mitropolitului Ca-lidie (1871) duran Inca la sfarsitul Domniei luí Cuza-Voda. Se merse pana la memoriul catre consuli !

docsi, --- care se contopià pentru acest prilej pu sinodulacesta erà sa fie alcaluit, nu din episcopi 0/. partibuso detitulan i eparhiilor pierdute de ortodoxie In Asia-MictiSiria, de clienti banesti ai Patriarhiei constantinopolitane,ci de arhierei de lark având i titluri romanesti, fiecaredupa orasul cel mai Insemnat din eparhia pentru care erà.ales si santa. Se pastreaza prescriptiile privitoare la limitade vrasta a celor ee se pot alege 40 -de ani si se ho-threste, In conformitate cu dorintele dela 1857, ca, dela1892 macar, numai clerici cu titluri academice sa poarciiesl din alegere ; Domnul Intareste pe baza unui raport mi-nisterial si el investeste. QcNecanonicii) lui Cuza se pastreaza,toti.

Peste cativi ani, la 1878, Episcopia Dunarii-de-jos pierdeàBasarabia i primia In schimb cele doua judete dobrogene,asupra carora ravnia, dupa incetarea episcopiei «Proilavu-luip, Mitropolitul Silistrei i incercà sa se Intinda episcopulbulgtiresc necanonic oplosit la Tulcea.

Numai dupa ce România-si *Ma la 1877 neatarnarea,numai dupa ce Suveranul ei se proclama In 1881 rege, seMewl pasii trebuitori pentru a se capati. autocefalia. «MareaBiserica» nu se Impotriveste acelor dulci presiuni care-idau avantagii, pentru a cedi formal ceia cel de fapt, s'apierdut de mult. Astfel ministrul de Culte Dimitrie Sturdzacapad. la 25 April 1885, dupa ce sfintirea mirului se M-euse in tara la 4882, tomosul patriarhal de, autocefalie.

Sa adaugim cA Bisericii acum autocefaie 1 s'a dat vecina-tatea unei episcopli catolice de Iasi unei arhiepiscopli deBucuresti, Ele sant facute pentru strainii de aceasta legedin orasele noastre i pentru satenii unguri din Moldova,carora Primatul unguresc a Incercat in zadar, In epoca desläbiciune a noastra supt Regulamentul Organic, sa li deàun cler maghiar cu sentimente nationaliste, dusmane Sta-

314 ISTOR1A BISERICII RODUNESTI

ORANDIJIREA DEPnUTJVA A D/SER/CII ROMANIEI 315

tului 1; pe MO acesti credinciosi terani, vechi catolici,catevi persoane boieresti convertite din snobism i mod&n'au nicio. insemnátate. Episcopiile latine le conduc

cari ni pot fi simpatici, ori Sviterieni indiferentipunct de vedere national. Incunjurati Lie bánueli, i fArá,o conducere imitará, sfAsiatA de intrigi, nehothratá in ac.tiunea sa1 aceastA BisericA strAinA si meniti a rAmane strAin5,deì sprijinitA de propaganda, in, tineretul femeiesc bogatia Institutelor de crestere franceze, a maicelor dela NotesDame de Sion, care stiu sä intrebuinteze patima de in.gamfare in strAinism a unor strate sociale, n'are nicio pu.tintá de dezvoltare.

Seminariile, cázute cu totul in mana Statului, fura demai multe ori dezorganizate i reorganitate. Prin deosebite-legi se suprimará cele ce mai ddinuiau pe langá episcopii,,

urmandu-se tendintei de centralizare in toate, se Os-trará numai dou5, la Jai si Bucuresti ; un al treilea, cu-caracter particular si avere proprie, a trebuit BA rámaiecrutat, Seminariul Nifon. Preotimea a trecut prin legea dela1893 a ministrului Tache Ionescu supt un nou regim desalariare : la sate o plAteste Statul, dintr'un nou bir comunalspecial ; la orase o plátesc, cand vreau, dupá un tarif fixatde lege, comunele. Nu poate fi preot rural decat absolventul;de seminariu complet. Pentru a se avea preoti urbani cutitluri academice, Facultatea de teologie a fost intemeiatA,

aproape far& legáturà cu sinodul, care insä are fi el undrept de recomandare al profesorilor, supusi intru toatelegii de Instructie la 1884. Cei mai multi profesori santmireni, Cu studii dela Cernauti, unde, mai de mult incA,Institutul teologic se prefacuse in FacuItate, cu profesoriinvAtati ca d. Eusebiu Popovici, i ca limba de propunere-romaná si ruteanA.

Protopopii se numesc astAzi i cu voia ministrului de-

i Studii 0 doc., 1-II.

316 MORI). BISERICII 'ROMiNESTI

partid, si acesta a introdus i procurorii ecleziastici de modelrusesc, defenzorii, eari teprezinta i ei nuanta politica acelui care-i numeste consistoriile eparhiale sint numitesupt huspiciile autorittitii laice.

In sfaisit, o Casa a Bisericii, hrinita din daruri inthm-platoare si din veniturile p6manturilor parohiale sau a ra-masitelor averii manastiresti confiscate de Stat, a luat fiintaIn al doilea Ministeriu la C:ulte al d-lui Spiru Haret (1902).O tipografie a cartilor bisericesti lucreaza in Bacuresti din1882. (Biserica Ortodoxa Romana), revista slab redactata,e servita, in schimbul abonamentului, tuturor preotilor1

Preo/imea noastrit are mai multe reviste de eparhie, care- vege-teazA. Traditiile (Revistei teologices deIa Iar¡i ar trebul inviate.

iNCHEIERE.

Aceastd organizatie sufere de mai multe rele esentiale, acdror constatare e o datorie a autorului acastei carti, destn'are a face cu caracterul ei patronat de Ministeriu.

Felul de alegere al episcopilor li supune fluctuatiilor siintereselor politice, une ori chiar intereselor personale. Epis-copii nu mai pot veni din mdnästiri, dintre care cele maimulte skit astdzi inchisori, spitale, aziluri, une ori si scolisau ruine, iar celelalte sánt läsate in seama unor egumeniignoranti si färä demnitate, cari se impun alegerii episcopuluipentru un motiv sau pentru un altul. Acolo nu mai e nicicarturdrie, nici gospoddrie, nici ravnd pentru Bisericd si simtal chemärii ei : cu doud-trei mAndstiri model, dintre cele canume mai glorioase, bine org,anizate si cuprinzänd in ele se-minariile, apoi Facultatea de teologie, condusd In spirit bise-ricesc, de athierei si Tipografia cdrtilor bisericesti, cdrora litrebuie forma practica, material trainic, text curat si limb&adevdrat romaneascd in locul limbii Modernizate care a fostasa de mult si cu dreptate criticatä. I, adevarate pepinierede episcopi si arhierei, am folosi mai mult deeät eu toateparaginile de a.stAzi. 0 singurd mändstire de femei, avänd'ateliere de arte, pe care actul de fundatie al lui Venia-min le prevede pentru Välratee si Agapia, unde dour dese mai lucreazd, in valmasagul oaspetilor mireni din fiecarevarA, printre cari eterodocsi, saiac, mohair si dulceturide speculd, ar ajunge.

1 V. Ghibu, Limba carfidor bisericeeti.

Preotii scapati de tutela epitropiilor de enoria0 arputea ti consultati in tot ce prives,te parti din gospodariaBisericii, rezervand Sinodului dogma §i administratia bi-sericeascä superioark scotandu-I de supt tutela ministruluide Culte. Nici inteun caz dintre preotii traiti in mediullaic, materialist §i sceptic, amestecati in viata politick le-gati prin interesele familiei lor din preotie, nu s'ar ridicaepiscopii, prin voturi, date potrivit cu interesele unui partidastazi, ale altui partid de maine, In folosul unor preotivacluvi, fo§ti profesori §i elemente cunoscute in luptelepolitice. S'ar inlaturà astfel §i aafaceriz ca aceia dip 1896 aMitropolitului Ghenadie Petrescu, fost episcop de Arges,,a carui ambitie jigni pe unit §i servi pe altii, aducand ca-terisirea sa de sinod, care apoi, supt alt Ministeriu, ii restitul,la distant& de cateva luni (20 Maiu 4 Decernbre), situatiade Mitropolit, luandu-i fagaduiala ca va demisionk cafa-cere) care, unita cu cazul» Mitropolitului Moldovei Partcnie(1909), a sapat esential prestigiul clerului inalt In Romania.

Un fond al Bisericii, cu izvoare mult mai bogate deckale Casei Bisericii de astazi, en o conducere care sa facaa se simtl vointa arhiereilor, impuindu-li-se oricata rag-pundere pentru aceasta, fata de malta institutie a CurtiiConturilor , ar avea BA suporte toate cheltuielile clerului.Jar grija monumentelor biserice§ti, care aka cea mai cu-rata fala a noastra, nu poate fi Impartita cu nimeni de oComisiune a lor, cu caracter permanent, cu competenta de-plina §i cu puteri executive.

Credinta tare a celui ce serie aceste randuri, e ca numaiastfel Biserica romaneasca, in care au intrat, de o vreme,atatia tineri cu sentimente curate, s'ar puteä ridica dinzdrentele umilintii §i din praful ruinelor sale. .*i aceastatrebuie sa se faca, pentru ca In starea Bisericii unui poporse oglinde§te mai stralucitor moralitatea lui, conditie esen-tiara a vietii lui de Stat §i nationale.

348 ISTORIA BISERICII ROBIANESTI

LISTA MITROPOLITILOR

§I

EPISCOPILOR ROMANI.

N.B. Episcopiile se aseazi dupi vechimea lor.

I. Episcopia Cumanilor 1 (catolicd)C1J RqEDINTA LA MILCOV.

Efectiv: Teodoric, calugfir Predicator (Dominican), fost prioral Ungariei, 1227 (-1241 ?).

Titulani(Cu drepturiIn Secuime):

Vitus de Alonteferreo (consacrat ?), capelan regal un-guresc, 1332.

Toma de Nympti, Augustin, 1347-8.Bernard, mutat la Plock, 1353-1357-60, 1363, afost

episcopp.Albert de Usk f 1371.Nicolae de Buda, Augustin, 1371-5.Gobelin, d. 1386.Emeric Secuiul, 1431.Grigorie, 1433 (-1462 ?).Ladislas de Ondola, 1469 (?).Mihail, 1468-93.Paul, Ladislau, Dimitrie, tustrei 1502-11.Mihail 1512-26.Laurentiu (?), 1523 (?).

i Cumanhtdupii neamul attipAnitor, Tara-Romaneasca + Moldova,de mai tirziu.

II. Episcopia (catolici) de «Severin si pàrtile de dincoacede munti» (Trassalpina).

Predicatie a Dominicanilor in Banatul unguresc al Se-verinului 1237; voie dela Papa pentru regele unguresc dea numi. episcopi, 1238 (episcopul Grigorie din 1246 nupare set fie din acest timp).

Grigorie 1369 (?)-82.Grigorie are putere ai in Citmpulnng.

Luca (?) i Francisc (?), 1390? 1394.Nicolae, 1399.Iacob de' Cavalli, fost de Vercelli, 1412.Dionisie, 1437.Benedict (i pentru Moldova), 1439.*tefan, 1447, 1498 (atul ?), Grigorie, 1500-2.

III. Episcopia Argesului (catolich).

Picolae Antonii, Predicator, sufragant al arhiepiscopului de Ka-locsa, 9 Main 1380-1382 (?).

TitulaniFrancisc de S. Leonardo, Carmelit, 1390.Gheorghie, 1394.Andrei, 1396.Francisc, 1399.Than (?).Gheorghie, 1402.loan de Antigua Villa, 1418.Paul de Hunyad, 1421.Vitus, probabil 4432.Alti doi, numiti : 1438, 1441-51.Iacob Richter, 1458.Raimund 4466Paul de Vácz, sufragant de Alba-Julia, 1480.Andre, 1495.Andrei, 1505.Dionisie de Giltiu (Gyalu), 1512-20.Nicolae, 1644.

De_Argeil, peste Moldova §i Tara-Romineasci.

Bernardino Querini, 1590-1604 sau 1607 (?).Ieronim Arsengo (Arsenghi), fost tvicariu apostolic 0

episcop-ales al Moldoveio, rezidind la Baal'.(1580-90), 17 Septembre 1607-1611.

LIrmeazd: episcopia de Baal' 1:i episcopi de Nicopole.

Se dau datele numirii.

IV. Episcopia de Bacati (catolica).

Titulan:

Vaterian Lubieniecki, In leggurlf cu traditia locuinteíepiscopilor catolici mai vechi in minAstirea fran-ciscani din Bacilli, 1-iu Februar 1611c. 1618.-

Adam Goski, 26 Novembre 1618.Gavril Fredro, 19 lulie 1627-163tloan- Baptist Zamoyski, 8/18 Iulie 4633 (trece la

Pr zemysl).Matei Manan Kuroki, 16M-21 Februar 1661 (mutar.

la Aenos).Vicariu : Gavril Thomasii, 1660.

Atanasie Rudzins.ki, 31 Iulie 1665-68.Vicariu: Petru Parcevich, 1668-73.

Iacob Goracki, 31 lanuar 1678...Francisc Dluski, 22 Decembre 16811.

Vicariu : Vito Piluzio.Amand Victorin Czeszejko, 4693.Stanislas Francisc Bieganski, 24 Novembre 1698.Toma Hanuszewicz, c. 1709.Ioan-Damaschin Lubienlecki, 23 Februar 1711.Adrian Skrzetucki, 23 Septembre 1716.Iosafat Parysiewicz, 15 Iunie 1717 (sau 25 Ianuar 1718),Toms Zaleski (neconsacrat), .13 April 1733.Stanislas Raimund Jezierski, 20 Decembre 4737 (con-

sacrat)-28 April 1782.Dominic Petru Kai wosiecki, 1782-11 Mart 1789.

Felix-Anton Sauli, c. 1697-c. 1744.Alexandru Fischer, c. 1714-c. 4718.Silvestru de Amelia, c. 1718-c. 1724.Ioan-Francisc Bossia, c. 1724-...lacint Lyssa, c. 1740-...Romuald Cardi Damioni, c. 1744.loan-Maria Auellia, 4744--Francisc-Anton Mansi, 1746-...Clement Laydet, c. 1752-...Claudiu Gavet, 4766.loan-Hrisostom di Giovanni, 4768.

Aloisiu Landi, 4826.Inocentiu Pamfili, 4830.

loan-Carol Magni, Decembre 1831-4838.

Petru-Rafael Arduini, titular de Car-rae, 1838-43 (stramutat la Alghero).

Paul Sardi, titular Verensis, 4843-8.Anton de Stefano, titular Bendensis,

4848-59.

Prefecti ai Misiunilor Moldovei.

Episcopi in Moldova :

Bonaventura Carenzi (nerecunoscut), 26 Decembre 1808.Iosif-Bonaventura Berardi (nerecunoscut), 4 Novembre 1814.loan-Filip Paroni, titular de Roan, 13 April 4818-1825.Bonaventura Zabberoni, titular de Helenopolis, 1825-7.

Prefecti :

Huiller, c. 1760--Iosif Martinotti, c. 1777-c. 1780.Anton-Mario Mauro,c. 1770-c. 1784.Fedele Rocchi, c. 4785-19 Septem-

bre 1795.Mihail Sassano, August 1796-c.1798.Vincentin Gatti, 1798-c. 1803.Dionisie Brocani, c. 1803-c. 1805.Aloisiu Landi, c. 1805-1812.Iosif-Bonaventura Berardi, 1812.

Iosif Salandari, titular de Marcia-nopole, 1864-73.

Anton - Maria Graselli, titular deTrapezopolis, 1874-54

Ludovic Maranzoni, titular de Gbr-tyna, 4875-7.

Fidelis Dehm, titular de Colophon,1877-80.

Nicolae-Iosif, Camilli, titular de Pilo-synopolis, 4881-94.

Episcopi de Ia§i :Camilli, 1883-1894.Dominic Jaquet, 1894-1903.Camilli, a doua °ark 1903.

LISTA DE EPISCOPI 325

V. Episcopi de Nicopole, avandfgrija Principatuluimuntean.

Paul Dovanlia, 4792-6 Julie 1804.Francisc Ferrer, c. 1807-16 Novembre st. n. 1813.Fortunato Ercolani, 1815-4820 (recheinat; mutat la Cittit-di-

Castello, 1822).losif-Maria Molajoni, sosit la Bucure§ti, 2 Decembre 1825-47.Angelo Parsi, c. 1847-63.Iosif Pluym, 1863-9.Ignaliu Paoli, 19 August 1870.

Arhiepiscopi de Bucuresti.

Paoli, 27 April 1883 arbiepiscop ; f 27 Februar 48£.5.Paul Iosif Palma, 19 Maiu 4885+ 2 Februar 4892.Otto Zardetti, 14 Ianuar 1894 f 40 Maiu 1902.Xaveriu de Hornstein, 31 Mart 1896f 3 lunie 1905.Raimund Netzbammer, 46 Septembre 1905.

VI. Episcopia de Siretiu (pentru Moldova-de-sus)(catolicd.)

Cf., pentru adausuri la aceastà episcopie §i la celelalte episcoplicatolice, i dr. Wladyslaw Abraham, Biskupstwa lacinskie w3fotdawii w wieku XIV i XV, Lemberg, 1902; Carol Auner,A Romdniai magyar telepek tenténeti vddata, Timipara,1908. V. §i Schmidt, Romano-catholici per Mol daviam epis-copatus et rei romano-catholicae res gestae, Budapesta,1887, pe lana Eubel, 1. c.

Efeetivi :Andrei Wasilo Jastrzebicz, din Cracovia, sufragan al

Cracoviei, 9 Mart 1371 (mutat la Vilna, 17 Fe-bruar 1387).

Stefan Rutheni (?), 1388 (?).Stefan Martini, 8 Iunie 1394...loan Sartorius, capelan regal, vicariu de Ierusalim e

Iosafat, 1400, 1402.

Titnlari :Stefan Zajaczek, 1430.Nicolae Venatoris, din Ordinul Sf. Pavel Eremitul, 5

Mart 1413 (numit la Scardona, 1418).Toma Erneborn, Dominican, 31 Iulie 1413--

lean al II-lea, 29 Iulie 1434.

Urmare, de fapt, epiacopia de Moldova.

VIL Episcopi de Moldova Ban Baia Moldovei (catolici).

loan, Ungur, c. 1420.Petru din Czips (Czipser), 30 April 1438.Nicolae, sufragant de Lemberg, 1447.roan al II-lea Rosa, Predica tor, c. 1452-5.Than al III-lea Minulemi sufragan de Alba-Julia, c. 8

Iulie 1457c. 1476.Ioan Simon (Dawidicz) (acehisi ?), pomenit la 11 Sep-

tembre 1461.Titulan i Petru de Insula, Minorit, 29-31 Mart 1476.

Sta la Cetatea-Alba (-1484 ?).? 1502.Toma de Zagradino (?), 1497.Mihail Marinowski, 1510.

VIII. (I ortodoxi) Mitropolia Ungrovlahiei.

(MITROPOLITII EXAM AI PLAIURILOR, ADECX muNpLon ;CF. NUMIREA DE MUNTENI.)

Jachint (Hyakinthos), episcop de Vicina, tnscircinat Cu Mitropoliamunteana, cu atoata Ungrovlachia) aplaiurilor», ca exarh,delegat al Patriarhiei de Coestantinopol, Maiu 359c. 1379.

Antim, fost Daniil Kritopulos, !Main la Severin si in partile oltene,Cu titlul de cal unei pfirti din Ungrovlahia catre Severini,al aunei jumatativ, Octombre 1370-1381.

Hariton, protos, intaiu-starit la Atos, 1379-81.ca singur Mitropolit al Ungrovlahiei ; schimnic, 1381-8...

Antim, tutors In Scaun, 1389-...Atanasie, Mitropolit al Severinului, 1389-44M; rezida In tara la 1394.Macarie (?), 1442.Iosif, prin 1460.Mamie, pomenit la 23 Mart 1482-3.Teodor, inainte de c. 1510.Organizatia Patriarhului mazil de Constantinopol, Nifon, 1500-1508.Maxim (Maximian ; fost Gheorglie) Brancovici, Despot garbesc,

c. 1507...Macarie, tipograful, intre 1508 si 1514c. 4530.Mitrofan, c. 1530; pomenit 1533.Varlaam, supt Radu dela Afumati ; pomenit, 1538, c. 1541, 1544.SimiOn,Mihail, I c- 4540-Uremia,Amnia, pomenit 1545-7, 1556; -I- 3 Februar 1558; ingropat la

tninastirea Argesului, ca rudi a lui Neagoe-Voda.Simion (eel de mai sus'?), 1558.

330 ISTORIA BISERIOII ROMiNEVI

Efrem, pomenit 1560.Daniil, pomenit 1566.Eftimie, pomenit 4568-9-74.Serafim, apare 1576-8; -f c. 1590.Mihail I-iu (al lui Petra Cercel), 1586.Nichifor, pomenit 1590.

Exarhul Nichifor Parhasios pentru amilndouà tenle; numit1592; se afli in 1595.

Exarhul (?) Dionisie Rali, Mitropolit de Tirnova ; 1593-601.Mihail al II-lea, d. 1590-3.Eftimie, 1593-Maiu-Iunie 1595.Mihail, a doua oar5, Maiu-Iunie 1595-...Eftimie, a doua oarä, 159..-1605.Luca, fost de Buz'', 1605-1629.Grigorie, 1629-1637.Teofil, fost de Ramnic, 1637-48.qtefan, 1648-c. Novembre 1653.Ignatie Sirbul, 1653; retrae 1655; pomenit §i 1659.Stefan, a doua oarii, 1659- + 25 April 1668.Teodosie de Ve§tem, ales la 20 Maiu 1668, 5.:COS n primiivara

lui 1672.Dionisie dela Atos, primiivara lui 1672, -I- 24 Decembre 1672.Varlaam de Glavacioc, ales 24 Decembre 1672-26 April 1672;

dupli Septembre 1698.Teodosie de Veqtem, a doua °Eta, 26 April 1679, 27 Ianuar 1708.Antim Ivireanul, 28 Ianuar 1708 (metathesis patriarbalii la 21

Februar)-August 1716.Mitrofan, fost de Nisa, August 1716-1720.Daniil de Aninoasa, 4720-1732.Stefan, 1732- -I- 23 Septembre 1738.Neofit Cretanul, fost al Mirelor, 1738-54.Filaret Michalitzi, 1754-Iulie 1760.Grigorie, fost al Mirelor, 28 Iulie 1760- 18 Septembre 1787.Cozma, fost la Buza, 9 Octombre 1787- 12-3 Septembre 4792.Filaret al II-lea, fost al RAmnicului i vicariu (1775), 23 Sep-

tembre 1792-Septembre 1793 (demisionat).Dosofteiu Filitis din Ianina, fost de Bugu, 11 Octombre 1793-

(15 Ianuar 1810, scos ; 1812, retrae) ; f 14-26 Decembre 1826,Gavriil, exarh al Smodului rusesc, Iulie 1808-Maiu 4810.

MITROPOLIA TERII-ROMANEgI 331

Ignatie Grecul, numit 15 Ianuar, instalat 5 Maiu 1810-10 Au-gust 1812.

Nectarie, fost la Minnie 1812-1-iu Maiu 1819 (reIras ; I- 13 Sep-t embre 1825).

Dionisie Lupu, titular de Sivas, 1-iu Maiu 4819 (pribeag f821;inlocuit Ianuar 23; ± 7 Februar 1831).

Grigorie din Uldaru§ani, 10-1 Ianuar 1823-10 Februar 1829(scos de Ru§i); intors 22 August 1833 ± 22 Iunie 1834.

Vicariu : Neofit de Ràmnic, Februar 1829-22 August 1833;dela 22 1unie 1834 la 1840.

Neofit, fost la Ramnic, 29 Iunie 1840-27 Iulie 1849 (demisionat).Nifon, 44 Septembre 1850 ± 5 Maiu 1875.Calinic Miclescu, fost Mitropolit al Moldovei, 31 Maiu 1875-

j- 4886.Iosif Gheorghian, fost de Hui, 1886-29 Mart 1893 (retras) ;

reales 5 Decembre 1896 ± Ianuar 1909.Ghenadie Petrescu, 4896-20 Maiu 1896 (scos) ; reslabilit 4 De-

cembre ; retras 5 Decembre.Atanasie Mironescu, ales la 5 Februar 1909.

IX. (II) Episcopia Severinului 0 a Noului-Severinsau a Ramnicului.

N. B. Episcopii vechi de Severin ant de fapt MitropoV/i ai1Jugrovlahiei ca si ceilalt/ Mitropolit,i.

Ilarion,Ioasaf,Iosif I-iu,Prohor,Grigorie, 45..-1577.Grigorie,Saya,Onufrie,Luca,Leontie, C. 1508.Paisie, 1535.Daniil, de Severin si Ardeal, 1577-8.Eftimie dela Olteni, c. 1580.

Mihail, apoi Mitropolit, c. 1590.Efrem, c. 1590dupfi 29 Decembre 1591.Teofil I-iu, d. 20 Mart 1592c. 4601.Efrem, c. 1601c. 1612.Teofi/ al II-lea, apoi Mltropolit, c. 1619-37.Ignatie Särbul, apoi Mitropolit, 1637c.Novembre 1653.Dionisie de Cozia, c. Novembre 1653Septembre 1658.Ignatie Grecul, Septembre 4658 -f Mart 1668.Serafun, Mart 1668c. 1671.Varlaam, apoi Mitropolit, c. 1671Decembre 1672.Stefan (schimnic : Saya) de Sadova, ales 45 Ianuar 1673-1693.

EPISCOPIA SEVERINULIII SAII A RAMNICULUI 333

Harkin, 30 Iunie 1693-16 Mart 1705 (scos, ca eretic).Antim Ivireanul, apoi Mitropolit, 46 Mart 4705-28 Ianuar 1708.Damaschin, 28 Ianuar 1708 f 5 Decembre 1725.

Vicariu : eclesiarhul Dionisie (opt luni).Stefan de Govora, ales §i intarit de Imparat ; 15 Octombre 1726,

nesfintit f 20 August 1727.Inochentie de Tismana, ales Septembre 1727, intlirit 11 Maiu

f728; f 1-in Februar 1735.Climeni, (aexarh Severinului i a toati Mehadia)), ales 28 lunie

4735; instalat abia Maiu 4737; retras 8 Main 1749 (schivnicCozma).

Grigorie Socoteanu, 8 Main 1749-21 Alain 1764 (retras) (apoiAli tropoli t).

Fartenie, 21 Alain 1764c. 1770.Chesarie, vim iu, 26 Decembre 1771; episcop, 26 Decembre 4773-

f 9 Ianuar 1780.Filaret, fost al Alirelor, apoi Mitropolit Mart 1780-23 Octombre

1792Nectarie Moraitul, apoi Mitropolit, 8 Septembre 1792-16 De-

cembre 1812.Galaction, 25 Ianuar 4813 retras in 1824.Neofit, apoi Alitropolit, 1824-1840.Calinic, 14 Sep tembre 1850 f April 1868.Atanasie Stoianescu, 1865 (canonic, dela 1873) f 9 Februar 1880.Iosif Bobulescu, 30 Novembre 4880sfinlitul anului 1886.Ghenadie Eniceanu, 10 Decembre 1886f 14 Ianuar 4898.Atanasie Mironescu, a poi Alitropolit Primat, 12 Mart 1898-5 Fe-

hr uar 1909.

X. (III) Episcopia de Cetatea-Alba (titulan;rezidä In Moldova).

Tosif, frate (?) Cu Petru §i Roman-Vodd, deci de pe la 1378.Concurent : Meletie dela..., 138.Protopopul Petru, c. 1390; dichiu, vicariu, aexarhz pa-

triarhal, 1395.

XI. (IV) Mitropoliti ai Moldovei.

Ieremia, nuarit de Patriarhia conitantinopolitani pentru «Mauro-vlachia», c. 1392-1394 (trece la TArnova).

Iosif, cal Moldovlahiei», mutat dela Cetatea-AlbA, 26 Iulie 1401dupi 1407.

Macarie, acai Moldovlahiein, 1445 (?)c. 1429.Grigorie, unit, numit de Papa, 1436.Damian, ales la Constantinopol, '1437'145'1.Ioan,Samuil, I de Suceava, sau poate §i de Roman (v. Roman) ;Ioanichie, 1429c. 1451.Vasilie,Teoctist, 1451 + 18 Novembre 1477.Gheorghie Nem¡aanul, 1477-1510-1.Teoctist al II-lea (7), 1490-1c. 1503.Teoctist al II-lea, sau al III-lea, 4540-1f 15 Februar 1528

(mort ca schimnicul Teodor).Calistrat, 1528...Teofan, foit de RAclAuti, 1bL. sau 153...-1538-9.Grigorie Roca, 1541-1564.Teofan, 22 Septembre 1564-72.Anastasie, fost de Roman. 1572-8.Teofan, a doua oarA, 1578-E1 (fugA In Polonia) 4582 (inainte de

11 Septembre)c. Decembre 1587.Gheorghie Blovili, fost de RAdAuti, pomenit la 20 Decembre

1587; fugar In Tirol i Venetia, August 1591; Intors la1595, dupA August.

Agafton, fo9t de Roman, 1591 (pomenit intAiu la 25 Februar 1592).Nicanor, dupl Februar 1592c. 1594.

336 ISTOR1A. BISERICII ROMiNESTI

Mitrofan, pomenit la 10 August 1594.Mardarie, fost de RAdAuti, dup. Iunie 1595-August 1595.Gheorghie Movilä, dui:4 August 1595; fuge In Polonia, Maiu-Iunie-

1600 ; tntors c. Septembre 1600.Dionisie Rail', fost de T3rnova, numit Iunie 1600 (-Septembre).Teodosie Barbovschi, fost de RAdAuti, pomenit 1nceputul lut

1606-c. Iunie 1608.Anastasie Crimea, fost la Roman, pomenit c. 15 Iunie 1608; sco4-

in 1617.Teofan, pomenit la 25 Mart 1617-c. 1619; 1622-3 petrece in

13istrita olteanit.Anastasie Crimca, a doua oarA, c. 1619-c. 1629.Atanasie, c, 1629-f 13 Iulie 1632.Varlaam, hirotonisit 23 Sep tembre 1632-c. April 1653; testa-

mentul din urmis, 18 August 1657; f inainte de 46 Apri11658.-Ghedeon, c. April 4653-c. 1659.Saya, fost de Roman a. 1659-± 5 Ianuar 1664.Ghedeon de Seoul, 1664-c. 1670-1.Dosofteiu, pomenit 1670-1; fuge in Polonia, Decembre 1673-Ianuar

1674; Inchis 1676 7; fugar In Polonia 1686, toamna ; epi3copde Azov si Taganrog ; f 1711.

Teodosie, 1674-c. 1676-7; -I- dupA 1697.Saya de Putna, 1687- retras, 1700-1.Nisei', fost de Roman, 1700-1-4708.Ghedeon de Agapia, 1708-23,Gheorghie de Neam%, 1723-4-1730 (1).Antonie, 1730 (?)- plecat cu R41 1739 (dupA Novembre) ; Mi-

tropolit de Bialogrod si Oboian (1741) ; f 2 Ianuar 4748.Nichifor Grecul (Peloponezianui), 4739 (dupl Novembre) sau

1740-Novembre 4750.Iacov, fost la RAdAuti, 13 Novembre 1750-Februar 1760.Gavriil Callimachi, fost de Salonic, 20 Febtuar 4760-f 20

Februar 1786.Leon Gheucar fost de Roman, Februar 1786- f stirsitul WI 4788

sau inceputul Iui 1789.Amvrosie de Ecaterinoslav, vicariu, 1788-Ianuar 1792.Gavriil Bänulescu, fost la Acherman, Ianuar-April 1792 (apoi de

Go ti a).

Iacov Stamati, c. 22 Iunie 1792-10-1 Mart 1803.

MITROPOLITI AI MOLD VE! 337

Veniamin Costachi, Mart 1803Februar 1808 (retras).Gavriil Bänulescu, ca exarh al Sinodului rusesc (si pentru Prin-

cipatul muntean), instalat Maiu 1808 (numit Mart).Veniamin Costachi, 1812Ianuar 1842 (retras ; 1- 18 Decembre

1846).Meletie, fost la Roman, 1843f 1848.Sofronie Miclescu, fost la Hui, 1851-1860.Calinic Miclescu, apoi Primat, 18 Maiu 1865-1875.Iosif, fost de Arges, 1875-1902.Partenie, fost al Dunirii-de-jos, 1902Ianuar 1909 (retras).Pimen, fost al Duniirii-de-jos, ales 5 Februar 1909.

XII. (V) Exarhi maramurd§eni, rezidAnd la Sf. Mihaildin Peri, lAng5. Sighet.

Pahomie, 1391.

Apoi egumeni :Simion SalAgeanul, 1458.liare, 1494.

Unneaza episeopi de Vad.

In Muncaciu episcopi ru§i §i romäni :Petronie, recunoscut do Mihai Viteazul, 1600.Sirghie, fost egumen de Tismana, d. Iunie 1600, sfintit 4603-1614.

Alti episcopi ru§i :

Atanasie Krupeski, 1614.Eftimie, 4618.Petronie, a doua oarA, 4623.loan Grigorovici, 1627.Vasile Tarasovici, sfintit de Mitro-

1 olitul Moldovei Varlaam, 1633abdicare, 1642.

Dimitrie de Moiseiu, Romin, or-todox, 1635c. 4640-50.

Petru Partenie Rotosinschi, unit (laUngvir), 4649, sfintit in Ardeal,4651.

Porfirie Ardan, calvinizant, 1649.Ioanichie Mean, neunit, 1658-84.Iosif Volo§inovschi, cal vinizant,

4670-5.Mibail Serbin, earhimandrity de

Muncaciu, Decembre 1675.Teofan Mavrocordat, 4675.leronim Lipnitchi, 4685-8.Metodie Racovetchi, ortodox, 1688.

XIII. (VI) Episcopia Vadului («de Rhew»).

Marion, pomenit 4523.Varlaam, 4527.Anastasie, supt Petru Rare§ (1529 §i urm.).Tarasie, 19 Iulie 1546-1550.Gheorghie, 5 Ianuar 4550--

Pierderea Ciceului de Domnii Moldovei aduce, pAnii in epocaJui Mihai Viteazul, suprimarea acestui Scaun.

XIV. (VII) Noii episcopi de Vad i Maramur5q («in ArdealMaramuras»), precum i pentru Ardealul-de-sus.

Eftimie, fost al Ardealului, 157...c. 1579.Spiridon, stArsitul lui 1579, recunoscut 1585c. 1599.Ioan Cernea (Chyernay) (sti In Vad), pomenit 1599-1600.Spiridon, a doua oarà, c. 1601; intArit de principe, 29 April 1608..Teofil, de Ardeal, intArit i pentru aceastA diecezi la 21 Februar

1615.Eftimie, intArit de principe la 1-iu Iunie 1623.Dosofteiu Moldoveanul, pomenit 1ntAiu la 21 April 1622; dela

1624-5 si In BAlgrad.Venedict, 4 Maiu 1631.

Sirul lor se incheie cu anexarea diecezei de cAtre MitropolitutGhenadie Brad al Ardealului (dupA 1631; titlul de Vad 11 ieainsA acesta i la 4 Decembre 1628).

Nerecunoscuti de Guvern :Miron (de Vad) (?), August 1635Iunie 1637.Saya (de Bistra), 1651.Simion Petrascu (aprotopopp al Guvernului), numit 11 August

1652.Dumitru (de MaramurAs). V. mai sus.Savul (Sava) (episcop al pArtilor de sus), numit 12 April 1650.Mihail Mo1od4 (de MaramurAs), e. 1651-7.

Iosif de Carnilli, titular de Sivas ; unit, c. 1689.± 1726.Vicatiu romAn unit : Isaia de Atos, Ianuar 1694-1- 15 Maiu 1701.

D D Gheorghe Ghenadie Bizantie, 1705.

Iosif Stoics, Romin, ortodox, c. 1690-1711.

'Stefan sau Serafim de Petrova (Petrovan, Petrovai), toamnaanului 1711-d. 1745.

Dosofteiu Teodorovici, de Moiseiu (?), d. 4715-1728, 4733-4 (laUglea).

Iosif Hodermarszky, 1707-15.Gheorghe Ghenadie BizanVe, de Muncaciu, 1716-1733.

Vicariu peutru Romani : Procopie Hodermarszky, dela 1723-9.Simion Olszawski, 1729-33.

Vicariu: Ioan Kupceenko, 1733-9.Grigorie Bulko, 1740± 22 Novembre 1742.Ioan Blajovschi, 1743-4.

Blajovschi, 1738-42.Andrei Bacinschi, 1746-54.Daniil Havrilovici, 1754-61.Andrei Zsetkey, 1761-72.Mihail Paraszovics, 1772-78.Gheorghie Kt" izeghy, 4778-806.Vasilie Papp, 1806-8.Mthail Tabacovici, 1808-13.*tefan Andrucovici, 1813-5.Petru Anderco, 1815± 2 Iunie 1869.

Urmeazu episcopia de Gherla.

NOII EPISCOPI DE VAD SI MARAMURAS 341

XV. (VIII) Episcopia de Gherla (armasä a celei deMaramuras).

han Alexi, numit la 17 Mart 1854; recunoscut de Papá in No-vembre ; sfintit la 28 altombre 1855; -I- 29 Iunie 1862.

Vicariu pentru MaramurA§ : Ioan Pavel, 24 Novembre 1860in-ceputul lui 1879.

Ioan Vancea, numit la 4 Iulie 1865; recunoscut 25 Septembre ;sfintit 3 Decembre ; Mitropolit la 21 Octombre 1868.

Mihail Pavel, numit la 11 Septembre 4872; recunoscut de Papála 23 Decembre ; sfintit la 26 Ianuar 4873; 29 Ianuar 1879trece la Orade.

Vicariu : loan Pop, 12 Decembre 1874 t 10 Decembre 1879.loan Szabò, numit la 18 Februar 1879.

Mihail Kelényesdy, Pop, Decembre 4879-1-iu Septembre 1887.Tit Budu, 45 Novembre 1887.

XVI. (IX) Episcopia Intaiu Nitropolie de Roman saua episcopia-de-jos a targului Romanuluip .

Calist, pomenit la 30 Septembre 1445.Tarasie, supt tefan-cel-Mare, c. 1472.Vasilie, pomenit la 46 Octombre 4488 si la c. 14 Novembre 1499.Teoctist, pomenit la 17 NovPmbre 4502.Macarie I-iu, pomenit la 4513-4.Dorofteiu, pomenit la inceputul lui 1528c. 1531.Macarie al II-lea, 23 April 1531Septembre 1558.Mitrofan, fost episcop (unde ?), 4550 (pus de Ilia Ilares).Anastasia, apoi Mitropolit, 1558-72.Grigorie (?), 1572.4.Gheorghie, -F 1574.Eftimie, 1574...Evstatie, 1577c. 1584.Agafton, c. 1584-1591.Nicanor (si Inainte de Ianuar 1586 efost episcopp), 1591 (pomenit

Willi 28 Februar 1592) dupi 10 August 1594Agafton, Intors la Roman, pomenit la 13 August 1595c. 6 Maiu

1605.Anastasie Crimea, c. 6 Maiu 1605Iunie 1608.Mitrofan, 1608-13.Pavel, 1613-6.Anastasia, c. 1616c. 1631.Dionisie, fost de RAdAuti, c. 1631-3.Mitrofan, fost de Hui, 1633-41-2.Evloghie, c. 1642c. 1648.Anastasia, pomenit la 26 Mart 1651c. 40 Maiu 1658.Saya, fost la RAdAuti, c. 10 Maiu 1658c. 16 Decembre 1659.Dosofteiu, c. 16 Decembre 4659c. 1671.

344 ISTORIA BISERICII ROMANET2I

Teodosie, c. 1671-1674.Than, fo4t de Hui, 1674-c. 1685.Saya al II-lea, pomenit la 25 August 1685-dupà 4 Maiu 1686.Misail, apoi Mitropolit, toamna 1686-c. 1700-1.Lavrintie, fost de Rildàuti, c. 1702-1706.Pahomie, 48 Decembre 1706, hirotonisit 18 Ianuar 1707 ;-Februar

4714; -f- Chiev, 1724.Saya, 1714-c. 1718.Gheorghie, c. 1718-1723-4.Atanasie, 1723-4-c. 1733.Daniil, 173...Ghedeon, fost de Hui, 1134 43.Teofil, fost de Hui, c. 1743-± 1-iu Septembre 4747.Ioanichie, 15 Septembre 1747-Inceputul 1769.Leon Gheuca, 2 Februar 1769-Februar 1786.Iacov Grecul, Februar 1786-1- 25 Octombre 1786.

Vacan ta.Antonie de Putna, 19 lulie 4787--J- Iunie 1796.Veniamin Costachi, dela Hui, lunie 1796-Mart 1803.Gherasim Clipa, 20 Mart 4803--f- prirrinvara 1826.Meletie (necauonic ; pus de Turci), 1821-2.Meletie Brandaburul, fost la Hui, apoi Mitropolit, 1-in lunie

1826-18441.Veniamin Roset, 2 Februar 4844 --F 1851.

Vicariu: Iustin de Edesa, 1851-6.Nectarie Hermeziu, de Sotiriupolis, 1856-64.Atanasie Stoienescu, de Troia, 1864 11 Maiu 1865, vicariu, apoi

episcop-6 Novembre 1868 (demisionat).Isaia Vicol, de Diocléa, vicariu, Novembre 4868-4873; apoi

episcop--f- 20 Iunie 1878.Melchisedec Btefänescu, dela Hui, 22 Februar 1879--J- 16 Maiu

1892.Inochentie Moisiu, Decembre 4892-5 April 4894.Ieronim Ionescu, 25 t'ebruar 1895 - -I- 7 Novembre 4896.Ioanichie Floru, 4897-1- 28 Iunie 1899Gherasim Safirin, 17 Februar 1900.

1 4844, i pentru Meletie ca Mitropolit.

XVII. (X) Episcopi ortodocsi ratacitori prin Ardeal.

loan de Caffa, 1456.

XVIII. (XI) Episcopi de Galati (in leghtura cu vechiulexarhat de Peri).

Illacarie, constatat la 4466 §i 1469.

XIX. (XII) Episcopia de MEMO.

Ioanichie, pomenit intaiu la 25 April 4472dui:IA 4490.Pahomie, pomenit la 48 Novembre 4504 §i 1515.Teofan, pomenit intaiu la inceputul anului 4528.Teodosie, pomenit la 2 Mart 1548.Mitrofan, dl* Roman, 5 Iunie 1551...Gheorghie, 455...--f- 1558.Eftimie, 4558...Dimitrie, supt Despot ; fugar in Ardeal ; -I- in luptii, April 15651Isaia, 4572c. 4580-1.Gheorghie Movilä, c. 1580-1; fuge in Polonia, 1581; intors la

4582c. Decembre 4587.Ghedeon de Rica, c. Decembre 4587-91.Mardarie, 4594c. lunie 1595 (trece ca egumen la Drohobycz,

unde si in 1602).Amfilohie, c. Iunie 1595dupi 25 Mart 1598.Teodosie Barbovschi, dupit 25 Mart 1598 fuge in Polonia Maiu-

Iunie 4600; intors...Anastasie Crimea, pus Iunie 1600 (-Septembre); apoi...c. 6

Maiu 4605.loan, fost de Hui, c. 6 Maiu 1605c. 4609.Efrem, c. 1609c. 1615.Atanasie, c. 4615.Efrem al II-lea, c. 4617c. 4623.Evloghie, c. 4623c. 1627.Dionisie, apoi de Roman, c. 1627c. 4631.Anastasie, apoi de Roman, pomenit 13 Iunie 4639-4651 (?).qtefan (?), Iunie 4645.Saya, apoi la Roman, c. 4631-58.

EPISCOPIA DE RÀDIUTI 347

Teofan de Putna, fost la Hui, pomenit la 10 Maiu 1658-1667.Serafun, fo.t de Hui, 1667c. 1682; t dupi 1691.Misail de Secu, apoi de Roman §i Mitropolit, pomenit 4 Maiu

1686toamna 1686.Lavrintie, apoi la Roman, toamna 1686-1702.Nicolae Vasilievici, pomenit la 8 Maiu 1694 (supt ocupatia po-

loa ; fotografte a unei pagini de ms. comunicati de pir..D. Dan).

Ghedeon de Agapia, pomenit la 2 Decembre 1703-1708.Calistru, 1708 retragerea sa in Maiu 1728.Antonie, apoi Mitropolit, 1728c. 1730.Misail, c. 1730c. 1735.Varlaam, fost la Hui, c. 1735-45.Iacov Putneanul, apoi Mitropolit, 1745-13 Novembre 1750.Dosofteiu, c. 13 Novembre 1750; episcop exempt al Bucovineir

12 Decembre 1781; -f. 2 Februar 1789.

Urmeazel : episcopi exempli ai Bucovinei.

XL (XIII) Episcopi exempti ai Bucovinei, apoi aiBucovinei

Ilosofteiu, 42 Decembre 1781t 2 Februar 1789.Daniil Vlahovici, April 1789t 20 August 1822.Isaia Balosescu, 4823-1- 4834.Eugeniu Hacman, 8 Maiu 1835; sfintit 45 August ; 23 Ianuar

1873 arhiepiscop §i Mitropolit ; t 12 April st. n. din acelgi an.Teofil Bendela, 1873-5.Teoctist Blajeviciu, 4875-82.Silivestru Andreieviciu-Morariu, 42 Mart 1880t 3 April 4895.Arsenie Ciupercovici, 4895-4902.Vladimir de Repta, dela 4902.

Episcopia de Rädäui.i (titulará); dela Novembre 4898.

XXI. (XIV) Episcopii din Feleac, ldnga Cluj.

Episcopul grec din pArtile grece§ti, Marcu, inainte de 1489.Daniil (Danciul, fiul preotului Vlad, care gAzduise pe Marcu), 1489.,Petru (fratele lui Danii1), 1538.

Pentru ace§ti episcopi, v. Sate Ili preoli din Ardeal, p. 316 §i urm.

XXII. (XV) Protopopi de eghe§ti, ai Criprilor

(Cu drepturi episcopale).

XXIII. (XVI) Protopopi da-Inidoara ei ai Hategului

(Cu drepturi episcopale).

Petru de aoczaths, 4506-26.Moise Pe§tipl, 4582.Nicolae, furl lui loan, c. 4659.

Dan, 1503.Ca/v in izant i s

loan, 4538. Avrarn de Burdan, repiscopp al Bi-Petru, 4554. horului, 4641.Mihail, 4608. Petru de Ciuciu (Csucsy), numit 45

Decembre 4648.

XXIV. (XVII) Episcopia Buzäului.

Serafim, 1508.Paisie, inainte de 1535.Ieremia, pomenit la 1550.Atanasie (episcop al lui Radu Iliae), 1553-70, poate c. 1587.Luca din Cipru, apoi Mitropolit, 1587 (pomenit 1594)-1605.Chiril, 1605-1620.Efrem Trufäeel, 1620-1638.Stefan, apoi Mitropolit, 4638-1649.Serafim, apoi la Minnie, 1649Mart 1668.Grigorie, ales 4 April 1668-1691.Mitrofan, fost de Hui, 10 Iunie 1691-1702.Damaschin, apoi de Mimic, 3 Octombre 1702Ianuar 1708.Ioasaf de Argee, 14 April 1708-1716.Daniil, apoi Mitropolit, 1-iu Octombre 1716-19.Stefan, apoi Mitropolit, 14 Septembre 17191-32 (-I- 16 Iulie 1738).Misail, 8 lemur 1732-41.Metodie, 2 Ianuar 1741± 23 Mart 1748.Filaret, 24 Mart 1748-53.Antim, 1753-7.Rafail Grecul, 12 April 1757-4 Septembre 1763.Cozma, SeptPmbre 1763-9 Octombre 1787.Dosofteiu Filitis, 11 Octombre 1787-11 Octombre 1793.Costandie Filitis, 29 Octombre 1793-28 Iulie 1819.Gherasim Rdtescu, 28 Iulie 1819-1824 (I- 1844).

1 A se indrepta astfel si la Mitropolitii munteni.


Chesarie, April 1826-30 Novembre 1846.Filoteiu, 4 Septembre 1850 -I- 46 August 1860.Dionisie Roma* vicariu, 4864-5; Maiu 1865-73.Ghenadie, apoi de Arge§, 1864.Inochentie, 1873-93.Dionisie Climescu, 1894.

Lei 31

ISTORIA - upload.wikimedia.org · istoria bisericii romaanpti f a vieth religioase a romilor de n....

Documents

Transcript of ISTORIA - upload.wikimedia.org · istoria bisericii romaanpti f a vieth religioase a romilor de n....