istoria colindelor romanesti

9
Colindele sunt niște cântece tradiționale românești, anume felicitări (urări) de tip epico- liric, având în general între 20 și 60 de versuri. Colindele sunt legate de obiceiul colindatului, datină perpetuată din perioada precreștină

description

colidele strabune

Transcript of istoria colindelor romanesti

  • Colindele sunt nite cntece tradiionale romneti, anume felicitri (urri) de tip epico-liric, avnd n general ntre 20 i 60 de versuri. Colindele sunt legate de obiceiul colindatului, datin perpetuat din perioada precretin

  • .Cntecele de stea i stelarii sunt obiceiuri legate de Crciun, Boboteaz i colindat, dimpreun cu Viflaemul, Irozii i colindele cu subiect cretin. Deseori, cntecele de stea sunt numite generic colinde, dei acestea din urm nu au legtur neaprat cu srbtorile cretine.

  • n Romnia, precum i n alte ri de rit cretin rsritean, unde nchinarea magilor e srbtorit deodat cu Crciunul, umblatul cu steaua are loc n seara de Crciun, pe cnd n rile de rituri apusene, unde nchinarea magilor e srbtorit la Boboteaz, se umbl cu steaua n ajunul Bobotezei.n Austria i Germania, stelarii fac parte dintr-o organizaie ce strnge fonduri caritative pentru rile srace.Colindele se cnt n preajma Crciunului i Anului Nou. Unele dintre ele au o sumedenie de variante i versiuni, potrivit diferitelor regiuni i graiuri.

  • Iniial, colindele aveau o funciune ritual, anume aceea de urare pentru fertilitate, rodire i belug. Acest obicei era legat fie de nceputul anului agrar (adic de venirea primverii), fie de sfritul su (toamna, la culegerea recoltei. Pe de alt parte, un scop des ntlnit al colindelor era acela de alungare a spiritelor rele i de rentlnire cu cei plecai pe trmul cellalt. n acest sens, ele motenesc funciunea srbtorilor pgne ale Saturnaliilor, Calendelor lui Ianuarie i a Dies natalia Solis Invicti. Peste timp, din semnificaia iniial a colindelor s-a pstrat doar atmosfera srbtoreasc, de ceremonie, petreceri i urri.

  • Colindele se clasific n general dup sfera lor tematic. n practic, se deosebesc anumite funcii, corespunztoare destinatarului colindei (de fat, de biat, de negustor, de tineri nsurei, de logodii), a locului de desfurare (la intrarea i la plecarea din cas, de fereastr), sau a momentului (de doliu, de zori). Pornind de la rolul normativ binecunoscut al acestora, se pot descifra mai multe funcii secundare subordonate funciei de baz, care este urarea. ntre funciile secundare cele mai des ntlnite sunt cele de: comunicare, iniiere, ntrire a coeziunii grupului social, protecie, normare, manifestare a sacrului i experimentare a acestuia, onomastice sau catharetice.Peste unele colinde s-a suprapus i elementul cretin, regsibil mai ales la refren, ns acest fapt s-a petrecut abia n Evul Mediu, sub influena Bisericii. Acestea conin o sumedenie de scene apocrife, suprapuse peste elemente mai vechi.

  • n ceea ce privete tipologia colindelor, nu exist o mprire strict pe categorii. Iat dou dintre acestea:Cercetnd vastul material din domeniul colindelor, adunat de etnologul Nicolae Ursu, cercettoarea Rodica Giurgiu realizeaz urmtoarea clasificare:Colinde de trecere Anul vechi i cel nou Ziua i noaptea Colinde-balad Ilincua andrului Mireasa moart Soacra rea Maica btrn Milea Colinde-cntece Colinde de rzboi Cucul i turtureaua Clugrul i clugria Ciobanul i mielul Colinde nencadrabile Pluguoare i urri de Anul Nou Soarele i peete sora, pe Lun Seceri funest Alte subiecte Colinde de flcu Junele i calul Junele i nsurtoarea Colinde satirice Alte subiecte Colinde familiale Jupnul i jupneasa Colinde edificatoare/moralizatoare Disputa dintre gru, vin i mir Gazda ospitalier i minunile Alte subiecte

    Colinde protocolare Colindtorii Gazda trezit de colindtori Gazda i colindtorii Rugmintea de a fi primii n cas Cererea darurilor Gazda plecat la vntoare Cerb mpodobit cu daruri Alte subiecte Colinde profesionale Ciobanul stul de ciobnie i/sau rsplata oilor Ciobanul care i-a pierdut oile Mioria Pescarul i vidra Colinde de vntori Colinde de agricultori Colinde de fat Fata i cei trei peitori

  • Doina Boca ofer o clasificare puin diferit:Colinde de gazd Colinde profesionale Colinde de june Colinde de fat Colinde de peit Colinde familiale Colinde cosmogonice, mito-religioase Colinde religioase, apocrife Colinde religioase crturreti Colinde diverse (provenite din alte categorii folclorice sau distractiv-satirice)

  • Articol principal: Colindat.n ceea ce privete felul colindatului, Emilia Comiel i Ovidiu Brlea identific trei mari categorii:Colidatul celor mici Pirii sau mersul cu Mo Ajunul - cu caracter agricol, prin care se ureaz belug la grne i animale. Se ncheie cu solicitarea darurilor. Sorcovitul - prin care se ureaz sntate Colindatul cu masc Mersul cu capra (sau turca, urca, brezoaia) - rmi a culturilor dionisiace Mersul cu ursul - rmi a cultului totemic al ursului Colindatul propriu-zis, al cetelor de flci sau fete n vremurile precretine, ritualul era zgomotos, dura mai multe zile, iar festivitile cuprindeau ofrande vegetale i animaliere, mese comune, dansuri i reprezentaii dramatice. Toate acestea se desfurau primvara sau toamna. Dup mutarea Anului Nou la 1 ianuarie, n vecintatea Crciunului, aceste ritualuri au fost serbate numai n vremea celor dou srbtori cretine.

  • Ritualul se desfoar de obicei ncepnd din Ajunul Crciunului (24 decembrie), pn dimineaa zilei urmtoare. Grupul de ase pn la treizeci de tineri (colindtori) aleg un vtaf, care cunoate obiceiurile tradiionale i vreme de patruzeci sau optsprezece zile ei se adun de patru, cinci ori pe sptmn, ntr-o cas anumit, ca s primeasc instrucia necesar. n seara zilei de 24 decembrie, mbrcai n straie noi i mpodobii cu flori i zurgli, colindtorii fac urri mai nti la casa gazdei, apoi trec pe la toate casele din sat. Chiuie pe strzi, cnt din trompete i bat darabana, pentru ca larma fcut s alunge duhurile rele i s-i vesteasc pe gospodari de sosirea lor. Ei cnt prima colind la fereastr i dup ce au primit nvoirea celor ai casei, intr n cas i i continu repertoriul, danseaz cu fetele tinere i rostesc urrile tradiionale. Colindtorii aduc sntate i bogie, reprezentate de o rmuric de brad pus ntr-un vas plin cu mere i pere mici. Exceptnd familiile cele mai srace, de la celelalte primesc daruri: colaci, plcinte, fructe, carne, butur etc. Dup ce au strbtut ntreg satul, grupul colindtorilor organizeaz o serbare la care iau parte toi tinerii. Mircea Eliade n Istoria credinelor i ideilor religioase''Fa de aceast descriere, n general difer numele grupului de colindtori, numele conductorilor acestuia, precum i ordinea celor colindai. Colindele sunt interpretate prin cntarea n grup, la unison, ori n dou grupe, antifonic. Uneori, ceata se acompaniaz cu instrumente (fluier, cimpoi sau dob mic).Ritualurile care implic fiine animaliere (Capra, Ursul) se caracterizeaz prin existena anumitor roluri: animalul (un flcu costumat, care face zgomote caracteristice: clmpnit/mormit i danseaz), i un mo sau doi.