BIBLIOTECA DE CULTURA CATALANA

Editor:JANA BALACCIU MATEI

Traducerea acestui volum a fost sprijiniti de

LA TRADUCCIo D'AQUEST LLIBRE COMPTA AMBEL SUPORT DE

tN.tt !.Xil'ilt*uLtsn!$r i cl{tolt tatalilr*i

BARCELONA

JAUME SOBREQUES I CALLICo

ISTORIACATALUNYEI

Traducere din limba cataland:JANA BALACCIU MATEI

EDITURA MERONIABucuregti,2019

CUPRINS

Despre autor......... ..i.............. .............5

Nota traducitoarei.....

Introducere ....................................... 9

Antichitatea............. ...... 15

Preistoria.. ...................17

Colonizarea greaci.... ...................22

Iberii ............b.... ..........25'Romanizarea............... .................29

Vizigotii... ...................36

Fomarea gi consolidarea unui stat suveran ...................39

Nagterea Catalunyei .....................41

Catalunya islamici ......48

Consolidarea statului-naliune ..........

Regatul Mallorca...

Expansiunea mediteraneeani.......... ...............64

Ohngnperioadidecnzd...........!......... .........75

ln confederafia hispanici.......... .....81

Non-unitatea Spaniei sub regii catolici ..........83

Catalunya Habsburgilor............... ..................87

R5zboiul de succesiune gi I I septembrie 1714.............. 109

Edificarea unei firi moderne .......117

Dezvo ltarea economicd in seco lul XVIII....................... 1 I 9

Revolu{ia industrial5. ..................126

Lunga luptd pentru supraviefuire nafionali ...131

A Doua Republici 9i autonomia ...................145

Rizboiul civil gi dictatura.. ...........151

Rdzboiul civil ......... ...153

Franchismul qi represiunea............... ............159

Tranzifia qi consolidarea democratici ..........169

Traloa;ilia gi consolidarea democratici........ ...171

Spre independenfd..... ..................178

Istoria Catalunyei. Scurti cronologie ...........197

Hn4i ale Catalunyei......... ............237

lmpirfirea teritoriali a Catalunyei ............. ..................245

Genealogia confilor gi regilor catalani ..........249

Lucriri apirute inBIBLIOTECA DE CULTURA CATALANA

a Editurii MERONIA

Victor CatalASingurdtate (Solitud)Traducere din catalani de kina CilinCuv6nt-inainte de Jana Balacciu MateiRepere cronologice de Xavier Montoliu192 pag., 1998, ISBN 973-98844-0-7

Merc} RodoredaOglinda spartd (Mirall trencat)Traducere din catalani gi cuvdnt-inainte de Jana Balacciu MateiRepere cronologice de Xavier Montoliu240 pag.,2000, ISBN 973-98844-9-0

Manuel de PedroloManuscrisul eelci de-a doua origini @l mecanoscrit dcl segon ortgen)Traducere din cataland de Maria-Sabina Draga gi Xavier MontoliuCuvdnt-inainte de Jana Balacciu Matei160 pag.,2000, ISBN 973-99451-8-0

Ramon SolsonaCeasuri oprite (Les hores detingude$Traducere din cataland de l,avinia ComanCuvdnt-inainte de Xavier Montoliu184 pag., 2001, ISBN 973-8200-08-03

Miquel LlorLaara in oro.$ul sfrnlilor (Laura a la ciatat dcls sanfr)Traducere din catalani de Jana Balacciu MateiCuvdnt-inainte de Iolanda Pelegri208 pa9.,2001, ISBN 973-8200-09-l

1.

256

PREISTORIA

Totul conduce spre ideea c6 specia uman6 cea maiveche a triit in Africa in urml cu 2 500 000 de ani. Eraaga-numitul Hono habilis, care transforma, deja, pietrele inunelte pentru diferite ftrtrebuinfiri. Resturile urnane cele maivechi din Peninsula Ibericd gi din Europa occidentald au fostgdsite la Atapuerca (Burgos) 9i dateazi de acum 800 000 deani. Este vorba deqpre Homo antecessor(precursorul omului).

CSt despre teritoriul catalan, cele mai veohi resturiumane sunt cele gdsite ln Cova de I'Arag6, o pegterd dincomuna nord-cataland Talteiill (fr. Tautavel). Dateazi dec. 450 000 de ani.

Perioadei preistorice numite Paleoliticul Inferior (intreI 000 000 9i 100 000 i. Hr.) ii corespunde situl arheologic celmai vechi cunoscut in Principat. Este vorba despre cel de laPuig d?en Roca (Girona), vechi de 500 000 de

-ani, cea mai

veche rmirturie a existenlei umane in principat. Este deaceeagi vfust[ cu cele de la Cpva de I'Arag6, Taltetill(Catalunya de Nord, fr. Tautavel) gi de la Sima de Atapuerc(Burgos). Aceleiagi perioade ti aparfin resturile de uneltelitice gi resturitre faunistice gdsite la Cau del Duc de laTorroella de Montgri gi la Cau del Duc d,Ulld, din acelagimasiv, cu o vechime de 300 000 de ani.

t7

ISTORIA CATALUNYEI

Din perioada Paleoliticului Mijlociu (100 000 - 40 000

i. Hr.) dateazdmandibula feminini de la Banyoles, nu departe

de Girona, cu o vechime de 45 000 de ani. Corespunde unui

membru al ultimelor comunitdli de Homo neanderthalensis gi

anunld aparilialui Homo sapiens, a speciei umane existente''Unul

dintre siturile cele mai semnificative din Paleoliticul

Mijlociu se afld la Abric Romani2, de la Capellades, cu

materiale cuprinse intre 75170 000 qi 40137 000 i. Hr' OferI o

bogatd infoimalie despre flora 9i fauna acelor ani at6t de

?ndepdrta{i, ca qi despre unele forme de viafd a locuitorilor.Este evidenta folosirea focului, nu numai pentru combaterea

frigului, ci qi pentru afumarea 9i conservarea clrnii.Un interes arheologic excepfional prezintd situl Cova

del Reclau Viver, in Pla de I'Estany. Aici s-au gisit resturi ce

merg de la Paleolitic pdni in Neolitic, Epoca Bronzuluiqi epoca romani. Peqtera a fost locuit[ 30 000 de ani 9i a

ie*ut activd pdn[ acum 15 000 de ani. in buni parte, deci,

corespunde Paleoliticului Superior (in urmd cu cca 40 000 -l0 000 de ani).

Paleoliticul Superior ,,este epoca oamenilor moderni

[...] care au ajuns acum c. 45 000 de ani in est 9i acum

i. +O OOO de ani in vest" (J. Maroto). S-au rdspindit in toatd

Europa, venind din Asia, cu origini africane.-tn Paleoliticul Superior, mai ales spre sfrrqit, apar

primele picturi rupestre. in E peninsulei se genenlizeazd

scene cu reprezentdri animalieri gi vdndtori cu arcuri. inCatalunya, se remarci picturile gisite la Pietat d'Ulldecona,

una dintre cele mai bogate zone din Principat in asemenea

reprezentdri. Sunt pictate scene din viala cotidiand qi bdrbafi

cu arcuri gi sdgefi.

2 ,uAddpostul Romani", descoperit in

Romani.

18

1909 de arheologul Amador

t9

Preistoria

Din Epipaleolitic (intre l0 000 9i 5 700 i.Hr.) sauinceputul Neoliticului (incepdnd din 5 700 i.Hr.) dateazdpicturile din Cova dels Moros3 (Cogul, comarca4 Ganigues):,,Valoarea lor acfuald gi ceea ce le diferenfiazl de restulreprezentdrilor este o faimoasd sceni cu figuri feminineprinse intr-un dans ritual de fertilitate" (Isabel Bo). Dintresiturile caracteristice perioadei epipaleolitice, meriti menf io-nate situl Sota Palau din Campdevdnol (comarca Ripollds), dela Filador (Margalef de Montsant), Sant Gregori (Falset), Rocde Migdia qi Cingle Vermell (Vilanova de Sau) sau Cova delParco (Alds de Balaguer).

in Paleoliticul Superior s-a produs o notabild cregtere apopulaliei, prin adaosuri de populafie veniti din Asia prinEuropa.

Oamenii Paleoliticului gtiau, in mdsuri gi cu priceperevariabile, sd facd unelte, rdnritoare, stripungitoare, ha4roane$1, spre finalul perioadei, obiecte din os gi din coarneleanimalelor. Practicau vdndtoarea gi erau culegdtori. Era vorbadespre mici comunitd{i umane nomade, in miqcare in clutareacelor mai bune condilii de viafi.

Din 5 500/5 000 i. Hr. incepe epoca preistorici numitdNeolitic (cuvdnt de origine greacd insemndnd ,,piatrdnoui").Se caracterizeazd mai ales prin: perfec{ionarea tehnicilorfolosite in producerea uneltelor din piatr6, nu doar tiiatd, ci giglefuitd; genenlizarea gi perfecfionarea agriculturii (cereale,leguminoase, fructe) gi cregterii animalelor (boi, vaci, porci);aparifia nucleelor de populafie stabile; perfecfionarea

3 Este unul dinfie cele mai importante gi mai bine cunoscute situri dinPeninsula lberic6, inclus in Patimoniul Mondial UNESCO.4 Comarca, diviziune administativ-teritoriali (aproximativ similardunui distict francez), subordonatii unei provincii. Astdzi in catalunyasunt 41 de comdrci.

ISTORIA CATALIJNYEI

sistemului comercial qi aparifia ceramicii. Prin toate acestea,

Neoliticul este prima qi una dintre cele mai importante revo-

lufii triite de umanitate de-a lungul existenfei sale. in timpulacestei lungi perioade apar inhumdrile in gropi individuale 9i

in mici necropole.Din cele 40 de situri arheologice conservate pe terito-

riul catalan din epoca neoliticd, meritd amintite cel de laDraga (Banyoles), Plansallosa (Tortelld), Can Isaac (Palau-

savardera), Bdbila Madurell (Sant Quirze del Vallds), Fabra

(Amposta), Frare (Matadepera), situl 120 (Sadernes), Reclau-

Viver (Serinya), Toll (Moia).in ultima parte a Neoliticului apare folosirea aurului qi

argintului pentru obiecte ornamentale. in finalul Neoliticului(intre 2 300 gi 2 000 i.Hr.) se generalizeazi ceramica numiticampaniformd. Este vorba despre vase in formd de clopot cu

decoraliuni geometrice. in Catalunya uzul lor a fost datat

intre anii rnen{ionafi mai sus.

intre prima jumdtate a mileniului IV i.Hr. qi a doua

jumdtate a mileniului III i.fu. s-a dezvoltat cultura mega-

litici, al c[rei nume trimite la construirea de monumente, mai

ales funerare, ridicate din pietre de mari dimensiuni. Monu-

mentele megalitice cele mai emblematice au fost galeriile

mortuare, dolmenul sau masa de piatrd, un mormtnt colectiv,gi menhirul, bloc din piatrd infipt in pdm0nt. Monumente

megalitice s-au conservat la Alt Empordi, la Selva, Maresme,

Vallds, Osona, Solsonds, Rossell6/Roussillon 9i Conflent.

Dolmenul de la Romanya de la Selva (aproape de Girona) este

cunoscut sub numele de Cova d'en Daina (Peqtera lui Daina).

in mileniul II i.Hr. a pdtruns pe teritoriul catalan,

din Orient, metalurgia. Folosirea bronzului (intre I 800 9i

700 i.Hr.) a constituit un rnare pas inainte pentru umanitate.

Cel mai important sit din Catalunya este cel de la Llavorsi

Preistorla

(Pallars Sobird), in care s-au gisit 148 de obiecte din bronz.Remarcabile sunt gi cele de la Ripoll, Sant Aleix (pallarsJussd) gi Espluga de Francoli. S-au gisit topoare, pumnale,sibii gi, de asemenea, brifiri cu rol ornamental. in perioadafinali a bronzului (1 100-700 i.IIr.) s-au constituit grupdri dehabitat cu inten{ii de urbanizare. o bund dovadE o constituie,,localitatea" Gen6 (Aitona, Segnd) din sec. XI i.Hr.

Substratul etnic s-a imbogifit, incepdnd din anul 1 100i.Hr., odati cu sosirea, prin Pirinei, a unor grupuri umanevenite din nordul qi centrul Europei. Sunt populafiile numiteindoeuropene. Practicau incinerarea, ceea ce a dat nagtereculturii cdmpurilor de urneo caracterizatd prin tipul de inmor-mintare: dupi incinerarea cadawelor, cenu$a era depozitatd"intr-o urn[ insofiti de obiecte caf,e aparfinuseri defunctului,iar urna era acoperiti cu pimdnt sau pietre. in Empordd,Vallds gi Maresme s-au pistrat necropole aparfindnd acesteiculturi, unul dintre cimitirele cele mai semnificative fiind celde la Pla de Bruguera (Castellar del Vallds).

De la jumitatea sec. VIII pdnl la jumdtatea sec. MI i.Hr.devine vizibild prezer\a fierului, introdusE at6t de populatiilec0mpurilor de urne, cdt gi de cele din Mediterana feniciand.In acest moment se produce trecerea de la epoca bronzului lacea a fierului, care se intinde pdn[ la jumitatea sec. VI i.FIr.Situl Barranc de Gdfols, din Ginestar (Ribera d'Ebre), estesemnificativ in acest sens. Suntem la porfile procesului deiberizare.

2l

COLONIZAREA GREACA

Grecii au fost prezen{i pe coastele Italiei 9i Siciliei incS

din Epoca Bronzului. in Peninsula Iberici nu au ajuns pdni in

sec. VIII i.Hr., iar asezdri comerciale stabile nu au intemeiat

decdt doud secole maitdrziu. Singurele sigure sunt Emporton

(Enpurie$ Si Rhode (Roses), in Catalunya. Degi nesprijinite de

vestigii arheologice , inoarele literare vorbesc ai despre aSezfui

grecegti pe coasta de rdsirit a Peninsulei: Mainake (Mdlaga?),

Hemeresl<opeion (D1nia? Calp?), Alonis (Benidorm?, Santa

Pola?) giAIva Leuke (Alacant?), locuri care pand astdzinu au

fost identificate, degi prezenla geacdin zond este bine docu-

mentatd din sec. VII i.Hr.Cum am spus, arheologia a putut confirma doar aSezd'

file Emporion gi Rhode. unele dintre celelalte ar putea fichiar de origine fenician5.

itt ""-i privegte pe fenicieni, originari din Orientul

Mijlociu, putem afirma cd, deqi documentele scrise vorbesc

despre fondarea Gadirului (Cildiz) spre I 100 i.Hr', ce gtim

sigur este cd pdnd la sfrrgitul sec. VIII i.Hr. pecetea lor real6

ni rt va face simlitl in diverse locuri din Andalusia 9i

N Africii, de unde igi vor extinde activitatea comercialfl spre

zona de influenla greac6. Fenicienii avntaxcat, aqadar, rutele

pentru colonizarea greacd in Occident.

aa 2a

Colonizarea greactr

in jurul anului 600 i.Hr., greci venifi din phocea, oragdin Asia Mic5, au fondat Massalia (Marsilia), cel mai impor-tant centru comercial grecesc din Occident, SiAgatha (Agde),iar in a doua jumitate a sec. VI i.Hr. colonia Emporion(Empuries), nume care in greaci insemna ,Bia!d-, de la caregi-a luat numele cornrca Empordd de pe coasta meditera-neeani catalani. La origine o micl asezare comercialI,situatd in actualul nucleu al satului Sant Marti d'Empuries(Palaid polis salu oraqul vechi), despre care ne vorbegtegeograful grec Strabon in sec. I i.Hr., in purin timp (de lainceputul sec. V i.Hr.) noul orag (Nedpolis) a dobdndit ostructur[ bine consolidatd: s-a desprins de Massalia, Si-aconstruit un prim zid gi a inceput sd batl monedi de argint,ceea ce indici existen{a unei colonii cu un grad notabil deautonomie politicd gi un comerf internafional intens.

Agezarea greacd Emporion, un ora$ de nu mai mult degase hectare gi circa doud mii de locuitori, a fost unul dintrecentrele comerciale cele mai importante de pe coastapeninsular6. Grecii au ac{ionat ca puternici agenli de cultu-ralz;are asupra popula{iilor indigene, contribuind decisiv laaparilia lumii iberice. Una dintre contribufiile cele maiimportante la cultura indigend a fost in zona agriculturiicerealiere (grdu gi orz). Momentul de v6rf al Emporion-uluitrebuie situat in sec. II i.Hr., cdnd s-au produs importanteschimbiri urbane qi construcfia unui nou zid.

Degi izvoarele literare vorbesc despre fondarea, de citregreci din Rhodos, a coloniei Rhode (Roses) la inceputul sec.VIII i.Hr., totul sprijini ideea cd aceasta a fost operaEmporion-ului. Sdplturile ftcute la Ciutadella de Roses (spregran4a cu Fran{a) duc la concluzia ci nucleul originar alcoloniei dateazd din primul sfert al sec. IV i.Hr. pe de altiparte, contrar a ceea ce de-a lungul timpului s-a afirmat,

ISTORIA CATALUNYEI

cd Rhode a fost o creafie a Emporiorl-ului" astdzi gtim cd

,ooriginea coloniei trebuie contextualizatd in dinamica colo-

niald qi comerciald impulsionatd de Massalia, care, din sec. Vqi, mai ales, la inceputul sec. IV i.Hr., iqi intlrise controlul

asupra zonei ei de influenfd de pe coastele golfului Lyon prin

crearea de noi aqezdri" (M. Mir6 - M. Santos). Rhode a

crescut in a doua jumitate a sec. IV i.Hr. 9i a ajuns la deplina

inflorire in sec. III i.Hr. Una dintre dovezi este baterea de

monedi proprie, drahma de argint cu un trandafn pe revers.

Emporion gi-a extins influenfa asupra unui teritoriu mai

arnplu decdt cel strict urban gi, dincolo de valoarea sa

stritegici de redistribuire comerciald a produselor agricole

din imprejurimi gi a produselor negustorilor greci in spafiul

mediteraneearL, a avut un rol integrator cu comunitatea ibericd

autohtond. De asemenea, mult timp a pistrat legituricomerciale cu nucleele punice din sudul peninsular, care

aveau o importantd prezen[6 in zona de risdrit qi in insula

Eivissa/Ibiza.A1 Doilea Rlzboi Punic (218-202 i.Hr.), dintre Roma

gi Cartagrna, in conflict aproape un secol 9i jumitate(264-146 i.Hr.) pentru dominaJia in Mediterana Occidentald,

a fost pretext pentru debarcarea romanilor la Emporion(21S i.Hr.), cu obiectivul de a bloca trecerea pe uscat a

trupelor cartagrneze in drumul spre Peninsula ltalicd. A fost

inceputul prezenlei rolnane pe teritoriul catalan

Trebuie spus ci grecii nu au modificat trdsdturile etnice

ale populafiei. Una dintre mogtenirile lor cele mai importante

constd in faptul ci au facilitat, prin prezenfa loro sosirea

romanilor.

24

IBERII

inlelegem prin cultura ibericd pe cea care, incepdnd dina doua jumdtate a sec. VII i.Hr., a definit formele de viaf6 alesocietd{ii indigene, irnbogdfite prin aporturi feniciene ligrecegti, dintr-o ampl[ regiune care mergea de la Languedocgi Rossell6 pdnd in Andalusia. Lumea iberici a awt oexistent[ lndelungat5, din 600 i.Hr. pdni in 50 i.Hr.

Structura de guvernare a comunitdfilor iberice se bazape puterea unipersonald cu caracter oligarhic. Societat ea eraimparfitd in clase bine definite, exista o bund organaarcmilitari gi c[petenii cu mare putere militard gi prestigiupersonal. Este cazul faimogilor Indibil qi Mandoni din tribulilergefilor (Lleida), a ciror faim5 miticd a ajuns p6nn in zilelenoastre. Revolta lor contra ocupa{iei rornane (200 i.Hr.) le-apermis sd strdng[, a$a cum vom vedeao o armatd puternici, odovadi a solidit[fii organizirii iberice gi a ostilitEfii cu care aprimit ocupaf ia roman6.

Iberii erau agricultori, crescltori de vite gi comercianfi.Cultivau cereale (grdu, orz, ovdz), legume (linte, mazdre,latir), verdefuri, fructe uscate (migdale, alune); fabricau ulei(degi nu inainte de sosirea romanilor). Diverse indiciiarheologice demonstreazd cultivarea vilei-de-vie din sec. vIIi.Hr. la Font de la Canya (Avinyonet del penedds) 9i existi

ISTORIA CATALUNYET

dovezi ale vinificdrii in perioada iberic6. se crede c6 ambele

au fost aduse de fenicieni. Pdmdntul era lucrat cu plugul de

fier, iar rotalia culturilor qi ingrigarea pimdntului au fost

practici ldsate mogtenire generafiilor viitoare. In satul

toixoneres (Calafell) s-au gisit dovezi ale producerii berii.

Creqterea animalelor era dezvoltati (capre, oi, porci), se prac-

ticau vanitoarea gi pescuitul. De asemenea, artuatatul textil(tors gi fesut) de mare calitate, obiect de export. Agezirile

iberilor, deseori cu puternice ziduri, erau construite in locuri

strategice, spre a ugura apdrarea pe dealuri sau in zone cu

mari denivel5ri.Popoarele iberice au intrefinut schimburi comerciale cu

coloniilo greceqti (Emporion gi Rhode, dar 9i Massalia) gi

punice, exportau gi importau produse pe prafa meditera-

neeanl. Cartaginezii qi grecii au reprezentat deseori un

instrument spre a face posibili circulafia produselor de

manufacturd iberice, precum feslturile din in 9i l6nd. Din sec.

III i.Hr. au inceput sd bati monedd.

ln pre-Catalunya ibericd s-au produs unelte din metal

destinate comerfului, intre care foarte apreciatele arme din

fier. Indicii de produc{ie siderurgica au fost gdsite la Gudrdies

(Vendrell), la Torre dels Encants (Arenys de Mar) 9i Puig

castellar (santa coloma de Gramenet) q.a. Iberii produceau,

de asemenea, plumb qi argint.Populaliile iberice de pe teritoriul catalanpol fi grupate

in doud )on"i, ""ude

pe touttd 9i cea din interior. in prima se

afl6 ilercavonii (Baix Ebre), cesetanii (Camp de Taragona),

laietanii (intre rdurile Llobregat 9i Tordera, pe coasta

barcelonezi) gi indige{ii (Selva 9i Empordi, in contact cu

grecii). Printre cele din interior sunt de menfionat ilergelii(S.grtd, Baix Urgell, o parte din Aragon 9i Prepirineii

ieiJatani), in N acestora, pdnd la Pirinei - iacetaniio lacetanii

Iberii

(cursul superior gi mijlociu al Llobregatului), ausetanii(Osona, pdnd la Guilleries), sedetanii (cursul mijlociu alEbrului), suesetanii (intre sedetani gi ilerge{i, p6nd la Pirinei),ceretanii (Cerdanya), bergistanii (Berguedd), castelanii(Garrotxa), arenosinii (Vall d'Aran) gi andosinii (Andona).

Iberii erau religiogi gi ofereau ofrande zeitdfilor. Ritulfunerar ocupa un loc important in obiceiurile lor in practicaincineririi.

incep6nd din sec. IV i.Hr., iberii au avut un sistempropriu de scriere semisilabicil,bazatd pe alfabetul de 28 desemne. S-au plstrat numeroase inscripfii iberice, dar nu s-auputut descifra.

Au construit orage bine consolidate. Tarragona gi Burriacatingeau 10 hectare. Alte orage importante erau Castellet deBanyoles (Tivissa), de circa patru hectare gi jumdtate, gi Molide I'Espigo (Tornabous). O aqezare notabili a fost probabil gi

cea de pe muntele Montjuic (Barcelona). Dintre agezirile maimici meriti menfionate siturile Torre dels Encantats (Arenysde Mar), Tur6 d'en Boscd (Badalona), Tur6 de Can Oliver(Cerdanyola), Adarr6 (Vilanova i la Geltru), Oldrdola,Masies de Sant Miquel (Banyeres del Penedds), Vilar (Valls)gi Puig Castellar (Santa Coloma de Gramanet).

in comircile meridionale ale Principatului (Baix Ebre,Montsid, Ribera d'Ebre, Terra Alta) s-au pistrat vestigiiale unor importante aqezdri iberice: din ibericul antic(600-450 i.Hr.) - aqezarea de la Moleta del Remei (Alcanar)gi de la Sebes (Flix); din ibericul,deplin" (450-250 i.Hr.), pel6ngd Castellet de Banyoles, menfionat deja, aqezarea de laColl del Moro (Gandesa) 9i de la Astut (Tirenys); din ibericultdrziu (250-50 i.Hr.), cea de la Sant Miquel (Vinebre), dejarela{ionati cu lumea romand.

27