ObiceiuriPASTELEUn alt moment semnificativ - Sarbatoarea Pastilor sau invierea Domnului marcheaza si inceputul primaverii, cu pregatiri deosebite de curatenie in casa si Tn gospodarie, cu focuri purificatoare.Femeile pregatesc din timp oua rosii sau inchistrite, cozonaci, pasca, miel, unt, cas asezate in cosuri speciale, pascarite, acoperite cu cele mai frumoase stergare, care sunt duse la biserica pentru a fi sfintite in dimineata invierii.Momentul invierii este marcat prin impuscaturi, odinioara cu sacalusurile (un fel de tunuri mici cu praf de pusca).in ziua de Pasti se organizau jocuri de oina, tinerii trag clopotele pentru a avea spor in timpul anului. A doua si a treia zi de Pasti se organizau hore la care participau tinerii imbracati in cele mai frumoase costume populare, lucrate in timpul iernii. Acestea erau adevarate parade alefrumusetei si elegantei costumelor populare.In unele localitati, la Pasti se inaugura scranciobul, prilej de distractie pentru copii si tineri.Obiceiuri calendaristice de peste an sunt si hramurile bisericilor, devenite prilej de intalnire a rudelor si prietenilor din alte localitati. Ziua hramului este ziua de sfintire a bisericii, in majoritatea cazurilor o sarbatoare crestina, zi in care, dimineata se oficiaza liturghia care era urmata de ospat in curtea bisericii. Acum, ospatul se desfasoara la casa fiecarui gospodar care are invitati. Dupa ospat, tinerii, imbracati in frumoase costume populare, participau la hora satului(stransurain zona Radauti). Hramurile si horele sunt prilejuri de cunoastere intre oameni, de a lega prietenii, deaintemeianoi familii. Invitatiile la hram sunt reciproce.Dintre toate hramurile Bucovinei, cele mai renumite sunt cele de la Suceava, de Sfantul loan sau Sanzaiene si cel de la Putna, de Adormirea Maicii Domnului sau Sfanta Maria Mare, care si-au pastrat caracterul profund religios si national. La acestea, unde rolul cel mai importantil are serviciul religios savarsit de un sobor de preoti si ierarhi ai locului si invitati, participa zeci de mii de credinciosi din aproape toate zonele locuite de romani.TRADITII DE IARNAPracticarea vechilor obiceiuri in Bucovina este strans legata de datele unor sarbatori din calendarul crestin, cum ar fi Craciunul, ziua Sfantului Ioan Botezatorul , Invierea Domnului si altele, sporindu-le semnificatiile.Cele mai spectaculoase sunt sarbatorile de iarna. Intre 24 decembrie si 7 ianuarie, la vreamea trecerii anului vechi si inceputul celui nou, se desfasoara o gama bogata si variata de manifestari artistice cu folclor literar, muzical, si corgrafic, cu o bogata recuzita.De secole, in prag de an nou, bucovinenii transfigureaza prin masti si jocuri indeletnicirile zilnice, momentele cele mai importante din viaa omului (nasterea, casatoria, moartea), ironizeaza prostia si uritul, critica asupritorii si lauda gospodarii de seama ai comunitatii.O data cu trecerea anilor, masca traditionala bucovineana a devenit obiect de arta si, desi unele semnificatii stravechi au inceput sa dispara din constiinta creatorilor contemporani, s-au pastrat, in mod aproape miraculos, structurile plastice ale fiecarui tip de insemne ceremoniale. Ceata mascatilor prezenta, in seara de ajun a Anului Nou, a mastilor pe ulitele satelor bucovinene nu este determinata doar de sensul carnavalesc al petrecerii, ci are o motivatie mult mai profunda, convingerea ca respectind si ducind mai departe obiceiurile strabunilor, oamenii vor avea parte, in anul care vine, de holde imbelsugate si livezi rodnice, de sanatate si putere. In satele bucovinene se obisnuieste ca in ziua de ajun a Anului Nou pe ulite sa umble mascatii, intr-o singura ceata, denumita diferit de la o asezare la alta: partie, banda, malanca, hurta etc. Ceata reuneste toate personajele mascate, ursul, capra, caiutii, cerbii, uritii, frumosii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. Dupa lasarea serii, ceata cea mare se farimiteaza, iar bandele rezultate incep sa mearga din casa in casa, pina la rasaritul soarelui, atunci cind Anul Nou isi intra in drepturi. Invierea ursului reda metaforic succesiunea anotimpurilorUnul dintre cele mai impunatoare personaje din Bucovina este ursul. Cultul ursului este mostenit de la geto-daci, care considerau acest animal ca fiind sacru. De altfel, chiar numele lui Zalmoxis este derivat de la blana de urs, "zalmos! " insemnind chiar blana de urs."La Gura Humorului s-a pastrat obiceiul ursului de paie. Cel care se mascheaza in urs de paie este imbracat in ajun de Anul Nou cu fringhii care au fost rasucite din paie de griu sau secara. El insoteste ceata ursului in toata noaptea de Anul Nou. In dimineata de Sf. Vasile se obisnuieste ca aceste fringhii de paie de secara sau griu, care se coseau pe haine, sa fie arse. Cei care joaca ursul nu au voie sa se dezbrace pina la trecerea in noul an", ne spune Vera Romaniuc, directorul Muzeului Etnografic Gura Humorului.Pregatirea ursului se bucura de o atentie speciala in Bucovina. In zona Cimpulung Moldovenesc, forma capului de urs se obtine intinzind o piele de vitel peste o caldare metalica, in timp ce la Bosanci si Udesti se foloseste ca suport un schelet metalic, peste care se asaza o blana de vitel sau de miel, dupa cum ne-a explicat Maria Margineanu, director al Muzeului Etnografic al Bucovinei. De la git in jos, corpul celui care se mascheaza in urs este acoperit cu blana, cusuta direct pe haine sau cusuta ca un costum care se imbraca cu usurinta.Jocul ursului este cel mai spectaculos dintre toate jocurile animalelor intilnite in cetele bucovinene. Ursii joaca la comanda ursarilor, tineri chipesi, imbracati cu haine cit mai colorate, care poarta pe spate o mantie si pe cap au sepci de genul celor militare, pe care sint lipite sfere impodobite cu oglinzi si globuri. Sub comanda ursarilor, ursii joaca in cerc, se rostogolesc, lovesc pamintul cu picioarele si, intr-un final, mor. Apoi invie miraculos, moment ce reda metaforic succesiunea anotimpurilor, succesiune care, in credinta bucovineana, sta sub semnul acestui animal, capabil sa invinga iarna si care stie cind vine, cu adevarat, primavara."Vindecarea" caprei simbolizeaza sosirea Anului Nou. Un alt personaj foarte raspindit in cetele din satele bucovinene este capra, care se caracterizeaza printr-o vitalitate excesiva, prin care reuseste sa capteze atentia asistentei. Asemanator cu capra, din punctul de vedere al dansului si al costumului, este cerbul. Masca de cerb sau capra se compune din cap, cu maxilar clampanitor si un trup realizat dintr-un covor sau o patura. Un trofeu de cerb sau coarne de capra se regasesc in partea superioara a mastii. Intre coarne se realizeaza compozitii decorative deosebite, la care se folosesc margele, oglinzi, beteala, flori etc. Capra (sau cerbul) este insotita de personaje care simbolizeaza ciobanii, mosnegi sau babe, precum si de dansatori in costume populare. In cursul dansului caprei exista un moment in care animalul se imbolnaveste si cade la pamint. Ciobanul intra in panica si poarta un dialog extrem cu capra, dialog care, in unele localitati este chiar un descintec. Cit timp capra este in agonie, membrii alaiului sint ingrijorati, dar o data cu insanatosirea animalului, reapar bucuria si veselia. Acest moment din dansul caprei semnifica "moartea" anului care tocmai se incheie si nasterea anului care vine.Calul inlatura spiritele rele. In zonele sudice, in special ale Bucovinei, se intilneste, la pragul dintre ani, dansul calutului. Profesorul Mihai Camilar, de la Muzeul Etnografic Gura Humorului, ne spune: "In Bucovina, calutul apare in trupe separate, de caluti, sau caiuti, ori in amestecuri cu alte animale. Cele mai frumoase obiceiuri legate de caluti se intilnesc la Zvoristea, Dolhesti si Fintinele. Semnificatia este aceeasi: de aparare a omului, a locuintei, de spiritele rele. Calul este animalul care inlatura spiritele rele. La casele din Bucovina, la capatul grinzilor de la case sint sculptate capete de cai pentru ca inlatura spiritele rele.Profilul capului de cal este impodobit cu panglici, oglinzi, flori naturale sau artificiale, o exuberanta de culori, o explozie de bucurie. "Bunghierii" si "uritii"Un elemnet specific Bucovinei, in cadrul obiceiurilor de iarna, este bunghierul, "frumosul" Anului Nou. Bunghierii sint intilniti sub forma de jandarmi in cetele de la Udesti, de imparati la Bosanci, unde exista un joc, imparatii de Bosanci. "Ei sint o parodiere a elementului austriac. La cumpana anilor, oamenilor le era permis sa se revolte si sa critice sub aceasta masca. De fapt, bunghierii nu sunt niciodata mascati, ei sint frumosii cetelor de la Anul Nou", spune Vera Romaniuc.MOMENTE ALE VIETIIMomentele principale ale vietii omului sunt marcate de sarbatori deosebite.Obiceiurile din ciclul vietii, cele referitoare la nastere, nunta, inmormantare sunt cele mai importante prin unicitatea lor. Desi sunt legate de viaa individului, acestea au caracter colectiv, la ele participand membrii familiei, rudele, vecinii, prietenii.Nasterea unui copil, urmata de botez si cumatrie este un eveniment important in viaa tinerei familii. De la nastere si pana la botez, chiar si dupa botez au loc practici magice care erau exercitate de moasa, care urmaresc indepartarea raului de noul-nascut si crearea cadrului pentru o viaa buna a viitorului copilului. I se lega la mana un fir de lana rosie care-l ferea de deochi. In prima scalda sau in cea de la cumatrie, purificare prin apa, i se punea busuioc, ban de argint, flori, pentru a fi sanatos, iubit de cei din jur, cu noroc.Pentru a primi taina botezului, copilul trebuie sa aiba unul sau mai multi nasi care sunt alesi de catre parinti. Acestia vin la cumatrie cu daruri, in special imbracaminte, pentru finul lor.Nunta este un eveniment important in viaa omului datorita unor practici specifice de rit de trecere la o noua viaa, cea de familie. Acest eveniment este insotit de un impresionant spectacol, ceremonial esential in cadrul vietii si culturii umane. Acesta cuprinde mai multe momente de pregatire si desfasurare propriu-zisa a acestui eveniment cat si festivitatea in sine, bogata in fast si culoare: haine de sarbatoare si obiecte specifice: naframa, plosca, baltag, etc.Un moment special il constituie "schimburile"; vornicelul mirelui aduce miresei darurile: flori, pieptene, oglinda, tulpan, pantofi, iar mireasa ii trimite mirelui darurile ei: camasa, brau, naframa. Acestea erau imbracate la cununie.Un rol important il are luatul zestrei miresei inainte de nunta sau in ziua nuntii Lada de zestre cu piese de port si tesaturi variate: scoarte, laicere, grindarase, perine sunt purtate de vatajei in acompaniamentul muzicii, ce strigaturi si chiuituri, incarcate in caruta si duse la casamirelui. in ziua nuntii mirii, fiecare la casa lui, isi ia iertaciune de la parinti si de la celelalte rude si pleaca la cununie.Inhobotatul miresei, schimbarea gatelii capului, din dimineata nuntii, marcheaza trecerea miresei de la statutul de fata la cel de nevasta, moment cu reguli traditionale prestabilite care nu pot fi inculcate.Monumente istorice (Atractii)CETATEA DE SCAUN A SUCEVEIAmplasata pe un pinten de deal, in partea de est a municipiului Suceava, construita in timpul lui Petru I Musat (1375-1391). Constructia initiala, "fortul cetatemusatin", are plan rectangular, prevazuta la capete si la mijlocul fiecarei laturi, cu turnuri de aparare de forma patrata. In timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), in fata portii se construieste un zid de protectie si se paveaza curtea interioara. Din porunca lui Stefan cel Mare (1457-1504), cetatea este puternic fortificata prin construirea unui zid incinta ce inconjoara vechiul fort. Zidul a fost construit in doua etape: inainte de 1476 s-a ridicat o "perdea" de ziduri cu grosimea de 1,5 m, avand la capete turnuri de aparare, de forma patrata si o inaltime de aproximativ 15 m. Vechea intrare a fost zidita si s-a construit o noua intrare, pe latura de sud, accesul in cetate facandu-se pe un pod, parte fix, parte mobil. Inainte de 1497 s-a construit a doua "perdea" de ziduri cu grosimea de cca. 2 m, avand turnuri de aparare lipite de zid.Cetatea era inconjurata pe trei laturi, est, sud, vest, de un sant de aparare foarte lat. In interiorul curtii se aflau incaperile domnitorului si familiei sale, ale slujitorilor domnesti, ale ostasilor, depozite pentru alimente si munitii, camere de garda, un paraclis cu peretii pictati, sala sfatului domnesc. In cetate functiona monetaria Moldovei. Cetatea este atestata documentar la 10 februarie 1388.

CURTEA DOMNEASCA SUCEAVASe afla amplasata in perimetrul vechiului oras medieval, in zona "Sipote". Primele constructii, o casa domneasca din lemn prevazuta cu pivnita, au fost realizate in timpul lui Petru I Musat. In timpul domniei lui Alexandru cel Bun au fost refacute constructiile din lemn si au fost ridicate din piatra, un zid de incinta si cateva cladiri prevazute cu beciuri, pe latura de est. Aceasta cladire a dainuit pana in a doua jumatate a secolului al XVI - lea, cand a fost distrusa de un incendiu.Peste vechea casa domneasca s-a construit, din porunca lui Stefan cel Mare, un palat de piatra prevazut cu pivnita. Curtea Domneasca de la Suceava avea forma literei L. In timpul domniei lui Vasile Lupu, Curtea Domneasca a fost refacuta, redandu-i-se vechea stralucire. Materialele scoase la iveala cu ocazia sapaturilor arheologice, dovedesc faptul ca palatul voievodal a fost lucrat si impodobit cu mult fast.

HANUL DOMNESC SUCEAVAEste una dintre cele mai vechi constructii civile din oras si a fost ridicat in secolul XV-XVI, intr-o zona a orasului medieval unde erau situate atelierele mestesugaresti, pe locul unei constructii mai vechi.Elementele de arhitectura moldoveneasca se pastreaza la parterul cladirii, cu ziduri grose din piatra (tavane boltite, intrari in arc semicirculare, ferestre semianaltate cu arcuri semicirculare, ferestre practicate in grosimea zidului, pardoseli de caramida). Etajul nu are aceeasi vechime, fiind ulterior adaugat, cand aici a fost amenajat un castel de vanatoare.CETATEA SCHEIAAmplasata pe creasta dealului Zamca, la o altitudine de 384 m, in nord - vestul municipiului Suceava, construita in timpul lui Petru I Musat, avea forma unui romb, cu ziduri groase de 3 m. La fiecare colt se inalta cate un turn de aparare de forma rectangulara. In partea estica, zidul era sprijinit de 3 contraforti. A fost putin folosita, fiind apoi parasita, probabil din cauza alunecarilor de teren.Muzee (Atractii)MUZEUL NATIONAL AL BUCOVINEIInfiintat in anul 1900, din initiativa unor intelectuali suceveni, detinator, initial, al unui patrimoniu restrans, rezultat din sapaturile arheologice incepute in anul 1895 la Cetatea de Scaun, muzeul si-a imbogatit de-a lungul timpului colectiile, si-a amplificat si diversificat in permanenta activitatea. Dispune in prezent de valoroase colectii arheologice, numismatice, fonduri memoriale si documentare, carti, reviste, manuscrise, partituri, arme, uniforme, pinacoteca. Expozitia de istorie, din strada Stefan cel Mare 33, reorganizata si deschisa in 1981, prezinta istoria Bucovinei, in contextul istoriei nationale. Ideea fundamentala, consecvent prezenta pe parcursul expozitiei, consta in sublinierea vechimii, continuitatii si unitatii elementului etnic autohton de-a lungul tuturor etapelor de dezvoltare istorica a poporului roman, in pofida tuturor greutatilor pe care le-a depasit de fiecare data, reusind sa creeze o civilizatie caracterizata prin valoare, bogatie si originalitate. In acest context, sunt puse in evidenta, evolutia stravechilor civilizatii care s-au succedat, in special a civilizatiei geto-dacice, procesul de etnogeneza al poporului roman, factorii interni si externi care i-au influentat dezvoltarea, de-a lungul secolelor. Un loc important il ocupa, firesc, perioada medievala, prin faptul ca teritoriul judetului Suceava a constituit vatra de formare a statului feudal independent Moldova, ca aici, se afla primele trei capitale ale Moldovei, Baia, Siret si Suceava, de numele careia este legata glorioasa domnie a lui Stefan cel Mare. Aici, a inflorit in epoca medievala o remarcabila arta si cultura romaneasca a carei perenitate constituie o marturie a geniului creator al poporului roman. Este prezentat momentul primei uniri politice a Tarilor Romane, sub Mihai Voievod Viteazul in anul 1600, istoria acestor locuri de la 1775, cand partea de nord-vest a Moldovei a fost anexata de Imperiul Habsburgic, moment in care acest teritoriu s-a numit Bucovina, pana la faurirea statului national roman unitar, in anul 1918, precum si etapele de integrare a acestui stravechi pamant romanesc in structurile statului roman.

OBSERVATORUL ASTRONOMIC SUCEAVASituat intr-o cladire cu arhitectura specifica. Dotat cu aparatura moderna, observatorul sucevean ofera publicului, spectacole de planetariu, ce prezinta evolutia diurna si nocturna a stelelor si planetelor, observatii astronomice cu telescopul, etc.

MUZEUL ETNOGRAFIC AL BUCOVINEIExpozitia de baza se afla situata la Hanul Domnesc. Cei care vor sa cunoasca mai profund oamenii acestor locuri de legenda, vor gasi in salile expozitiei, materializate in creatii populare de o autenticitate si frumusete artistica, ce tin de ocupatiile traditionale, obiceiuri si datini, port si interior taranesc, dovada a perenitatii. Reorganizata in anul 1982, expozitia prezinta tematic, cele sase zone etnografice din judet (Suceava, Falticeni, Humor, Campulung Moldovenesc, Tara Dornelor si Radauti), unitatea si diversitatea particularitatilor ornamentale, compozitionale cromatice. Expozitia sintetizeaza capacitatea creatoare a locuitorilor acestei zone.

MUZEUL SATULUI BUCOVINEANEste in curs de amenajare si este situat in parcul Cetatii. Este alcatuit din case originale, stramutate din diferite zone ale judetului Suceava si amplasate intr-un cadru natural adecvat. Interiorul acestor case este amenajat traditional.

MUZEUL DE STIINTE ALE NATURII SUCEAVAFunctioneaza intr-o cladire situata in Parcul Central al municipiului Suceava. Avand ca baza un patrimoniu reprezentat de:esantioane de flori de mina, remarcabile prin valoarea lor stiintifica, frumusete si culoare si nu in ultimul rand, prin diversitatea formelor de cristalizare; o colectie deosebita de amprente foliare si fragmente de trunchiuri pietrificate din principalele ere geologice; elemente de fauna cuaternara; herbarul "Flora Bucovinei"; fauna Bucovinei bine reprezentata in Colectiile de Ornitologie si Mammalogie; colectiile de gandaci de scoarta, malofage, viespi aurii, ceramicide - facand parte din Rezerva entomologica. Aceasta expozitie are in vedere doua aspecte importante: - Pamantul - o biologie geologica; - Padurea bucovineana - comunitate complexa de viaa si ecosistem polifunctional. Periodic, in spatiul rezervat, se organizeaza expozitii temporare cu o tematica diversa.

CASA MEMORIALA "SIMEON FLOREA MARIAN"Situata in municipiul Suceava, Aleea Simeon Florea nr. 4, in casa care a apartinut marelui folclorist. Reconstituie locul in care a trait si creat opere de referinta in etnografie si folcloristica intre care: "Nunta la romani", "Inmormantarea la romani", "Sarbatorile la romani", "Ornitologia poporana romana", etc. Aici exista o vasta biblioteca, publicatii de specialitate, presa romaneasca din Bucovina, manuscrise de la Simeon Florea Marian inca nepublicate: "Botanica poporala romana", "Mitologia poporului roman", documente personale, fotografii de epoca, scrisori ale unor mari personalitati ale vietii stiintifice si culturale romanesti, etc.

CASA MEMORIALA "MIHAIL SADOVEANU" FALTICENI"Casa din deal", de la nr. 68, de pe strada Ion Creanga, a fost construita dupa planurile lui Mihail Sadoveanu, pe locul cumparat de la fiica farmacistului Carol Vorel, vaduva inginerului Engel care construise drumul de fier Dolhasca - Falticeni. Aici a locuit scriitorul intre anii 1909 si 1918. "Ajuns acasa, nu ma gandesc decat sa ma reculeg si sa ma odihnesc", scria Sadoveanu in 1913.CASA MEMORIALA "EUSEBIU CAMILAR" UDESTIIn casa in care a copilarit Eusebiu Camilar si se retragea de multe ori sa scrie, este amenajata acum casa memoriala. Prin obiecte, carti, mobilier, ziare, este redata atmosfera in care a crescut si creat scriitorul. Anual, este organizat aici Concursul National de poezie si proza scurta "Eusebiu Camilar - Magda Isanos".

CASA MEMORIALA "NICOLAE LABIS" DIN MALINIInaugurat in decembrie 1975, Fondul Memorial-Documentar Nicolae Labis evoca concret si sugestiv, cu ajutorul patrimoniului disponibil, personalitatea artistica si umana a lui Nicolae Labis, semnificatia operei sale, contextul celor mai importante momente care i-au marcat experienta si creatia. Expozitia cuprinde o serie de documentare si acte personale sau de familie, documente literare, scrisori particulare si acte oficiale care-l evoca pe poet, fotografii, reviste la care a colaborat, aprecieri critice, manuscrise.Vechi targuri si orase (Asezari)SOLCAOraul Solca este aezat n partea central-estic a judeului Suceava, la poalele estice ale Obcinei Mari, n depresiunea submontan Solca-Cacica. Localitatea se situeaz la intersecia paralelei de 47 42' latitudine nordic cu meridianul 25 50' longitudine estic, la contactul dintre Podiul Sucevei i Carpaii Orientali, la o altitudine medie de 522 de metri i este strbtut de rul Solca, afluent de dreapta al Sucevei. BROSTENIBrosteni este un oras in judetul Suceava,situat in partea de sud-est a bazinului Dornelor, pe cursul mijlociu al Bistritei si are in componenta satele: Brosteni, Darmoxa, Haleasa, Holdita, Cotargasi, Frasin, Holda, Lungeni, Pietroasa.Principalele cai de acces, DN 17 B Vatra Dornei - Piatra Neamt si DJ 173 Brosteni - Darmoxa - Vatra Dornei, artera de circulatie cu variante prin Dragoiasa si Paltinis se intersecteaza in centrul tanarului oras. FALTICENIOrasul Falticeni s-a constituit pe locul unor stravechi asezari rurale. Satul Soldanesti, actualul cartier de est este atestat in 1384. Satul Fulticeanii, care avea sa dea numele asezarii urbane de astazi, este atestat intr-o mentiune documentara din anul 1435. La 15 martie 1490, intr-un hrisov scris in cancelaria Sucevei, capitala din epoca a Moldovei, se vorbeste clar despre un sat pe somuz, anume Fulticeanii.Oficial, actul de nastere a targului dateaza din 8 august 1780, cand domnitorul Moldovei (astazi provincie istorica a Romaniei), Constantin Moruzi, a poruncit sa se faca targ nou, la tinutul Sucevei. Noul targ se nastea in punctul unde se incrucisau cateva drumuri comerciale importante. SIRETOrasul Siret este un mic orasel situat aproximativ la jumatatea distantei dintre Suceava si Cernauti, pe partea dreapta a raului Siret, si de pe urma caruia localitatea isi trage numele. Amplasat in apropierea granitei cu Ucraina, Siretul este un centru urban, de interes local, cu 9371 mii de locuitori.Cercetarile arheologice si, monezile romane descoperite in zona au permis cercetatorilor sa afirme ca aceste meleaguri au fost locuite inca din timpul ocuparii Daciei de catre romani si chiar anterior acestei perioade (incepand cu Hallstatt).In parte de rasarit a orasului, pe dealul Sasca situat peste raul Negostina, se inalta o cetate, construita se pare de Voievodul Sas, si a carei asezare seamana foarte bine cu cea a cetatii de scaun de la Suceava. In partea orasului denumita Sasca s-au ridicat primele constructii de tip gotic din Moldova, pe langa o multime de alte monumente de arhitectura religioasa.CAMPULUNG MOLDOVENESCPrima mentiune scrisa, cunoscuta pana acum, despre Campulungul Moldovenesc este din 14 aprilie 1411, din vremea lui Alexandru cel Bun prin care Manastirea Moldovitei primea satul Vama, mai jos de Campulung. Cai de acces: rutiere: E576 ->la 67 km de Suceava, la 45 km de Vatra Dornei DN17 ->la 200 km intre Iasi si Cluj Napoca feroviare: magistrala feroviara nordica Suceava - Ilva Mica, electrificata si in curs de dublare

RADAUTIMunicipiul Radauti este situat la o altitudine cuprinsa intre 360 si 380 m. fata de nivelul marii, coordonatele sale geografice sunt 4535' longitudine estica si 4751' latitudine sudica, in centrul depresiunii cu acelasi nume. Prin pozitia sa la limita dintre Obcina Mare si Podisul Sucevei aceasta este o depresiune de contact. Netezimea ei este data de traseele intinse ale Sucevei si ale afluentilor principali, trasee usor bombate pe alocuri din cauza unor vaste conuri de dejectie. Vatra orasului Radauti se afla in unghiul de confluenta al Sucevei cu Sucevita si se suprapune pe terasa acesteia din urma, cat si pe conul de dejectie al Pozenului, afluent al Sucevei. Relieful usor ondulat care apare in nordul orasului se datoreaza prezentei grindurilor si a micilor depresiuni dintre ele, care in trecut erau ocupate de helestee. Toate aceste forme de relief sunt constituite din pietrisuri, nisipuri si argile - roci friabile, caracteristice depunerilor fluviale. Netezimea reliefului din zona Radautiului contrasteaza izbitor cu abruptul din vestul depresiunii.Municipiul Radauti se afla la o intretaiere de drumuri care ii asigura accesul lesnicios cu localitatile din cadrul depresiunii cu acelasi nume, cat si catre altele din afara. Din oras pornesc radial sase drumuri. Astfel, spre Siret (19 Km), DN 17A asigura o legatura apropiata cu DN 2, respectiv cu E 85, care porneste de la Marea Baltica spre Peninsula Balcanica; deci municipiul Radauti este la o mica distanta de un traseu rutier international. Acelasi drum (DN 17A), spre vest, peste Obcine, ajunge la Cimpulung Moldovenesc (75 Km), unde se intalneste cu DN 17, respectiv E571 (care leaga Europa Centrala de nordul Moldovei), deci un alt drum de importanta internationala. Legatura cu Putna este asigurata printr-un drum modernizat de 32 Km; in directie opusa, acelasi drum continua pana la Suceava (36 Km). Al cincilea drum porneste spre Fratauti, asigurand mai departe legatura cu comunele din bazinul superior al Sucevei. Accesul spre manastirile Arbore (15 Km) si Solca (19 Km) se realizeaza printr-un drum ce trece prin Volovat (5 Km). Totodata, Radautiul se afla la numai 9 Km de calea ferata internationala Bucuresti - Varsovia (punct de frontiera Vicsani), deoarece de la Doresti se desprinde o linie ce trece prin oras si se continua spre Putna, pe valea superioara a raului Suceava, pana la Nisipiu. In fine, distanta mica fata de Suceava ii asigura si legatura cu o poarta aeriana, prin aeroportul Salcea (cca. 40 Km).

GURA HUMORULUIOrasul Gura Humorului este situat in depresiunea intramontana cu acelasi nume,dezvoltata la confluenta Moldovei cu raul Humor, la o altitudine de 490m.La nord sunt culmile Obcinei Humorului, la sud Obcina Voronetului iar la vest Obcina Mare.Acesti munti sunt bine impaduriti, iar climatul de adapost confera orasului cu cca. 16.850 de locuitori un cadru placut si pitoresc.Localitatea apare pentru prima data mentionata documentar la 26 februarie 1490.

VATRA DORNEIMunicipiul Vatra Dornei este situat in inima Carpatilor Orientali la altitudinea de 800 m, la distanta egala de cele doua laturi ale lor (estica si vestica), in culoarul depresionar ce desparte grupa nordica de cea centrala a acestora.Asezat pe cursul superior al Bistritei Aurii cu cel important afluent al sau de pe cursul superior, Dorna, orasul are o pozitie deosebit de favorabila fata de cateva importante cai de comunicatie.Astfel Vatra Dornei este strabatuta de cea mai importanta cale ferata ce strabate Moldova in Transilvania, respectiv de la Suceava la Cluj Napoca (prin Dej), iar printr-o serie de sosele realizeaza legaturi cu Transilvania (peste pasul Tihuta), cu Maramuresul (peste pasul Prislop), precum si de-a lungul vaii Bistritei.

SUCEAVASpiritualitate religioasa, leagan de civilizatie romaneasca - cetate de scaun a Moldovei, atestata din anul 1388 in timpul domnitorului Petru I., a cunoscut pe deplin implinirea economico-sociala in timpul domniei voievodului Stefan cel Mare si Sfant. Mostenirea epocii medievale a Musatinilor, pusa in valoare in Muzeul National al Bucovinei, este cartea de capatai a Sucevei. In anul 1786 Suceava capata statutul de oras comercial liber. In anul 1868 devine resedinta judetului Suceava. Orasul s-a dezvoltat in perioada feudala ca o cetate si ca vechi targ aflat la o rascruce de drumuri comerciale, cele care legau Europa de Nord cu cea de Sud si Europa apuseana cu cea de rasarit. Orasul Suceava a avut doua importante puncte fortificate: Cetatea Scheia cu o scurta existenta fiind construita de Petru I Musat si daramata apoi in timpul lui Alexandru cel Bun, si Cetatea de Scaun care a fost ridicata de Petru I Musat si apoi reintarita in timpul lui Stefan cel Mare.

Monumente si rezervatii(Atractii)REZERVATIA FANETELE SECULARE DE LA FRUMOASASe afla pe teritoriul comunei Moara, la 4 km spre vest de bifurcatia soselei Suceava - Falticeni din comuna Scheia, sat Sf.Ilie. Fanetele seculare de la Frumoasa au fost studiate detaliat in 1921 de catre Mihai Gusuleac si considerate de acesta ca fiind o "interesanta costisa pontica cu resturi de flora termofila ". Este formata din doua planuri distincte orientate spre vest : in partea superioara, la o altitudine medie de 395m este o panta cu inclinatie mare (cca.50 grade), iar in partea inferioara apare o fasie de fanat aproape plana, cu mici zone uneori inmlastinate. In partea superioara, cu panta mare, solul este uscat, nisipos cu un continut marit de carbonati, iar in partea plata se gaseste un cernoziom lipsit de carbonati. Din punct de vedere al florei, Aurel Procopianu Procopovici descrie in anul 1892 un numar de 26 de specii de angiosperme (plante cu seminte inchise in fruct). Ulterior, alti cercetatori descriu flora acestei rezervatii, printre care D.Mititelu si V.Cojocaru care citeaza 483 de plante vasculare, numeroase ciuperci si muschi. Multitudinea speciilor este evidentiata de plante specifice multor zone de vegetatie si anume : circumpolare : rogozul (Carex sp.); eurasiatice : Senecia integrifolius, toporasul (Viola pumila); europene : paroinicul (Orchis ustulata); central - europene : laptele cainelui (Euphobia amygdaloides); continentale : drobul (Cytisus ustulata), stanjenelul de stepa (Iris ruthenica), deditelul ( Pulsatilla alba), veronica (Veronica incana); pontice : barba boerului (Ajuga laxmannii), vaneteaua (Centaurea sp.), zambila pitica (Hyacanthella leucophaea); mediterano-pontice : Lathyrus pannonicus; mediteraneene : usturoiul salbatic (Albium flavum), Trinia glauca; balcano-dacice : Centannea banatica. Rezervatia se gaseste la interferenta florei nordice cu cea sud-vestica, interferenta care se datoreaza localizarii fanetelor seculare la contactul dintre provincia floristica central-europeana si cea ponto-sarmatica. Ion Nemes a descoperit si aici o noua specie de insecte , Coleophora bucovinella, a carui habitat se limiteaza numai la aceasta zona. Suprafata rezervatiei este de cca.9,50 ha. REZERVATIA FANETELE SECULARE DE LA PONOAREEste situata la 9 km sud de municipiul Suceava, in dreptul satului Cumparatura (comuna Bosanci), la 1 km de soseaua europeana (E85) care duce spre Falticeni, ocupand un fanat pe dealul Strambu. Denumirea de Ponoare dateaza din 1911, cand, dupa o perioada de ploi abundente, aproape 2 ha de teren din actuala rezervatie au alunecat de pe un versant vestic cu panta mare, producand noi terase. In forma actuala, rezervatia a fost propusa pentru protectia plantelor din 1921 de catre prof. Mihail Gusuleac, fiin unul din primele monumente ale naturii din tara noastra. Altitudinea rezervatiei este cuprinsa intre 324 m si 405 m iar expozitia variaza intre cea nordica, nord-estica si sud -vestica, predominand cea vestica. Solul este specific padurilor ceea ce confirma existenta an trecutul indepartat a padurilor de stejar, a caror urme se gasesc si astazi. Zona rezervatiei este caracterizata printr-o clima temperata, cu temperatura medie anuala de 8 grade Celsius si media precipitatiilor anuale de 600 mm. Iernile sunt aspre, temperatura coborand uneori sub -30 grade Celsius (ianuarie 1975), verile relativ calduroase, media lunii iulie fiind de 20 grade Celsius. In ceea ce priveste vegetatia lemnoasa care a existat candva pe acest amplasament, cercetarile intreprinse pe baza profilului de sol (la cca. 330-340 cm) au aratat prezenta unei vegetatii formata din molid si pin, alternand cu ulm, gorun , tei si carpen. Diversitatea plantelor impune aceasta rezervatie ca una dintre cele mai importante stiintific, aici putand fi gasite elemente :eurasiatice : stanjenelul siberian (Iris siberica), frasinelul (Dictamus albus), stegoroaia ( Veratum album, Veratum negrum), ruscuta de primavara (Adonis vernalis), etc..europene si central-europene : bulbucii (Trollius europaeus), degetarul (Digutalis grandiflora), turta (Carlina acaulis), palamida ( Cirsium decusatum).Continentale : clocotis (Clematis integrifolia), sparceta (Onobrychis arenaria), galbinaria (Sematula wolffii), deditelul (Pulsatilla alba), etc. .Pontice, pontico-submediteraneene si pontico-mediteraneene : odoleanul (Crambe tataria), inul salbatic (Linum flavum), macesul (Rosa galbica), trifoiul galben (Trifolium pannonicum), Asynemna caescons, etc..Circumpolar : feriga de mlastina (Drysopteris thelypteris), dragaica (Galium boreale), iarba albastra (Molinia coerulea), soparlita alba (Parnasia palustris), etc..De mentionat este ca in perimetrul rezervatiei se afla o casa laborator unde sunt herbarizate cca. 400 de specii provenite din fanetele ocrotite de la Ponoare. Fauna este deosebit de bogata, specifica zonei colinare, iar ca element "de import " s-a semnalat in anul 1973 fazanul, specie care a migrat din padurea Mihoveni, de la o distanta de peste 25 km. De asemenea, rezervatia ofera loc de odihna pentru berzele albe care se afla in pasj de la nord spre sud, in lunile august septembrie. Ion Nemes a descoperit aici noi specii de fluturi pentru fauna tarii noastre (cca.10), dintre care mentionam : Cosmetriche potatosia (forma immaculata), Clepsus strigana, Broculatrix cristatella, Stomopteryx remisella, Phalonidia walsinghamana . Existenta casei- laborator (construita in 1969) a permis efectuarea de studii botanice si analizelor poro- palonice ce au dus la concluzii deosebite referitoare la alternanta florei din zona. S-au tras, de asemenea, concluzii incontestabile asupra unor procese ce au avut loc, de exemplu mlastina actuala luan nastere in urma unei alunecari de teren. In decursul anilor, rezervatia a fost studiata de specialisti de peste hotare (Polonia, Franta, Cehia, Slovacia, Anglia, Egipt) si din Romania : Iuliu Morariu, Clement Horeanu, Gh. Bujoreanu, Emilian Topa, Ion Nemes, Constantin Toma, Gheorghe Mihai, Taras Seghedin, Mihai Mititriuc, Nicolae Boscaiu, etc., dovedind cu prisosinta importanta stiintifica a acestei rezervatii. Suprafata rezervatiei este de cca. 24,50 ha. REZERVATIA (QUERCETUMUL) DE LA CRUJANASe gaseste pe teritoriul comunei Patrauti, fiind constituita dintr-un arboret de specii de foioase, cu participarea majoritara a stejarului. Constitutia arboretului este plina, inaltimea medie fiind de 30m iar diametrul cuprins intre 45-50 cm. Altitudinea rezervatiei este de 370 m. Suprafata rezervatiei este de cca. 39,40 ha.

REZERVATIA DE LA ZAMOSTEA LUNCADeclarata rezervatie naturala in 29 octombrie 1973, Zamostea Lunca se afla situata pe malul drept al raului Siret, la 12 km nord de drumul national Suceava-Dorohoi, drum ce trece prin comuna Zvorastea. Situata la contactul tectonic dintre orogenul carpatic si platforma cratogena moldo-podolica, lunca Zamostei se prelungeste de la altitudinea de 290 m a terasei inundabile a Siretului spre piemontul colinar. Particularitatile climatice : precipitatii abundente 700-800 mm anual, temperaturi medii 6-8 grade Celsius, fac din aceasta zona o adevarata enclava umeda. Dintre speciile lemnoase remarcam : stejarul (Quercus robur), frasinul (Fraxinus excelsior), teiul (Telia cordata), ciresul (Prunus avium), paltinul de camp (Acer platanoides), plopul tremurator (Populus tremula).Elementele arbustive sunt reprezentate de : jugastru (Acer campestre), alunul (Corylus avellana), sangerul (Cornus sanguinea), ulmul de camp (Ulmus laevis), paducelul (Crategus monogyna), salba moale (Euonymus europaea), iedera(Hedera helix) si sporadic salba pitica (Euonymus nana) - monument al naturii. Flora este bogat reprezentata prin ghiocei (Galanthus nirvalis), viorele (Scilla bifolia), mierea ursului (Pulmonaria officinalis), dalacul ( Paris quadrifolia), tataneasa (Symphytum cordatum), slabanogul (Impatrons noli-tangere), lacramioara (Convalaria majalis), cerentel (Geum urbanum), precum si prin monumente ale naturii : Frutillaria meleagris si papucul doamnei ( Cypripedium calceolus). Tot aici s-au gasit coarne fosilizate de creb, indicand prezenta de odinioara a acestei specii in luncile Siretului, biotop clasic pentru aceste animale, pana la interventia brutala a omului. Fauna este tipica zonelor colinare : mistret, caprior, iepuri, vulpe, etc. Numeroasele formatiuni vegetale (in care predomina stejarul) atrag un numar mare de pasari ce gasesc aici conditii ideale de viaa, iar formatiunile floristice confirma importanta deosebita a acestei rezervatii pentru conservarea sistemelor relictare. Suprafata rezervatiei este de cca. 107,60 ha.

REZERVATIA FAGETUL - DRAGOMIRNAEste o rezervatie de fag ce se afla pe teritoriul comunei Mitocul Dragomirnei si face parte din trupul de padure Chilia, fiind situata la o altitudine care variaza intre 380-450 m. La aceasta rezervatie se poate ajunge pe 2 trasee: drumul comunal Suceava - Manastirea Dragomirna, pana la manastire si apoi urmand drumul cunoscut sub numele de "Trei meri" pe o distanta de 1,6 km pana la rezervatie. pe soseaua nationala Suceava - Siret, pana la intersectia cu satul Patrauti, se trece de localitate si pe drumul forestier "Trei meri " se ajunge la rezervatie. Arboretul din rezervatie are o provenienta naturala in proportie de 97%. Cea mai importanta interventie silvica din acest perimetru a avut loc intre anii 1875-1880, cand s-au plantat puieti de molid, larice si pin silvestru. In jurul anului 1890, s-a plantat un hectar cu stejar si paltin. Marea majoritate a arborilor au varste cuprinse intre 110-130 de ani. Acestei rezervatii i s-a dedicat un studiu monografic - Fagetum Dragomirna aparut in volumul V din "Studii si comunicari de ocrotire a naturii", autor regretatul dr.ing. Petru Brega. Fauna este tipica pentru zona impadurita colinara. Suprafata rezervatiei este de cca. 134,80 ha.

Manastiri si Biserici (Atractii)Manastirea SucevitaMnstirea Sucevia este situat pe valea raului Sucevia i este atestat documentar la 1586 ca rezultat al iniiativei mitropolitului Gheorghe Movil. Monumentul este in realitate ctitorie comun a familiilor Moviletilor (mari boieri, crturari i chiar domnitori ai Moldovei i rii Romaneti, sec. XVI-XVII). Construit in stilul arhitecturii moldoveneti imbinare de elemente de art bizantin i gotic, la care se adaug elemente de arhitectur ale vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul, de mari proporii, pstreaz planul trilobat i stilul statornicit in epoca lui tefan cel Mare, cu pridvorul inchis.

Manastirea ZamcaManastirea Zamca, situata in extremitatea de vest a orasului Suceava, mentionata pentru prima data in anul 1415, manastirea impresioneaza prin dimensiunile sale si elementele gotice si clasice cu motive orientale. Se considera a fi ctitorita de armenii refugiati de timpuriu in Moldova, o lunga perioada de timp fiind si sediul episcopiei armene. Manastirea Zamca, situata in extremitatea de vest a orasului, pe platoul Arenilor, are propriile sale legende, care traiesc inca in zidurile sale, in cladirile ce au rezistat cu indirjire asediului timpului si al cotropitorilor. O versiune armeneasca despre povestea manastirii spune ca numele initial al manastirii a fost Sfintul Oxent (Auxentie), ctitorii acesteia fiind trei frati, Auxent, Iacob si Grigore, care au cumparat locul. Primul dintre ei a inaltat biserica, care a primit hramul Sfintului Auxentie, al doilea, capela de la apus, iar ultimul a realizat turnul cu clopotnita, care are hramul Sfintul Grigorie Luminatorul.

Manastirea Sf. Ioan cel Nou SuceavaCatedrala si resedinta mitropolitana a Moldovei timp de peste 150 de ani, Manastirea Sfantul Ioan cel Nou din Suceava este cel mai important si impetuos asezamant religios si istoric din fosta capitala a Tarii Moldovei. Celebra manastire, care adaposteste moastele Sfantului Ioan cel Nou, impresioneaza si azi prin ritmul si armonia elementelor arhitectonice, prin ingemanarea dintre falnicii copaci, arborii ornamentali si turlele semete ale bisericii si clopotnitei sau prin unitatea simfonica a intregului ansamblu.

Manastirea BogdanaAnsamblul de la Mnstirea Rca situat pe valea rului cu acelai nume, este construit n mai multe etape. n 1512 Bogdan al III-lea a zidit chiliile, iar n 1540 episcopul Romanului Macarie, mpreun cu logoftul Ioan i Teodor Bal, a zidit biserica cu hramul Sf. Nicolae. Din porunca domnitorului Petru Rare, n jurul bisericii se construiesc ziduri nalte i puternice cu creneluri i turn, lucrare terminat n 1542. Biserica este de mici dimensiuni, cu fresce bogat aurite. n perioada 1611-1617 marele vornic Costea Bacioc adaug un impuntor exonarthex mrind considerabil capacitatea edificiului. Iniial construcia era de plan triconc (avnd turla original pe naos, n prezent cea de-a doua turl se afl pe pridvorul nchis. n biseric sunt icoane vechi i lespezi funerare (sec. XV-XVI).

Manastirea ProbotaProbota, prima ctitorie a domnitorului Petru Rare, este ridicat n 1530 pe locul consacrat de o bisericu din lemn (1398) i alta din piatr (n jur de 1440) ale crei urme se mai vd n vecinatate; probota nseamn frie, desigur, a slujitorilor bisericii.Mnstirea Probota sau Sfntul Nicolae din Poiana Siretului, s-a bucurat de atenia deosebit a lui tefan cel Mare pentru faptul c aici odihneau osemintele mamei sale ( 1465).

Trasee turisticeSFATURI TURISM MONTANIn vederea prevenirii accidentelor in zonele montane sau a limitarii efectelor in cazul producerii acestora, Jandarmeria montana si Serviciul Salvamont au elaborat un set de reguli si sfaturi amatorilor de turism montan: inainte de a pleca in excursie, informati-va asupra itinerariului propus, gradului de dificultate, starea vremii, conditiile climatice locale, starea de functionare a mijloacelor de transport pe cablu; plecati pe munte doar cu echipament adecvat, lanterna, rucsac, trusa de prim ajutor;nu riscati sa plecati singuri la drum; informati cabanierul asupra traseului ales si inscrieti-va in registrul de trafic al turistilor, lasand datele dumneavoastra in acesta; alegeti traseele in functie de pregatirea fizica, tehnica si psihica a celui mai slab din grup; folositi numai traseele marcate. Urmariti marcajele de pe traseu; in cazul aparitiei dificultatilor pe traseu sau a inrautatirii vremii, retrageti-va la cea mai apropiata cabana; apelati cu incredere la patrulele de jandarmi montani si la membrii Salvamont. Respectati indicatiile acestora; nu consumati bauturi alcoolice inainte sau in timpul practicarii sporturilor montane sau a drumetiilor; nu deteriorati amenajarile turistice, marcajele sau indicatoarele.

In caz de accident, anuntati Salvamontul (telefon: +40 (0)230 313.131) sau Jandarmeria Montana (telefon: 956), specificand urmatoarele:- datele de identificare ale persoanei care anunta;- ce s-a intamplat;- cate persoane au nevoie de ajutor;- unde sunt persoanele aflate in dificultate;- cand s-a produs accidental

TRASEE TURISTICE DIN MUNTII RARAU SI GIUMALAUCampulung Est - Izvorul Alb - Poiana Sihastrie - Rarau. Marcaj: punct rosu.Acest traseu se parcurge in 5-6 ore si are plecarea din apropierea garii Campulung Est, trece prin strunga Piatra Buhii, ajunge la stancile Raraului, apoi la Poiana Sihastriei, dupa care tarseul duce la Rarau, ce are ca punct final Hotelul alpin Rarau, situat la 1.636 metri. Pe timp de vara, acest tarseu se poate parcurge si cu autoturismul.Campulung Moldovenesc - Bodea - Poiana Sihastrie - Rarau. Marcaj: triunghi galben.Acest traseu se parcurge in 4 ore. Punctul de plecare este in apropierea barierei CFR Campulung Est, traverseaza Plaiul Bodii, ajunge in Poiana Sihastriei, apoi merge pana la punctul terminus.Campulung Moldovenesc (Sihla) - Paraul Mesteacan - Muntii Insirati - Rarau. Marcaj: banda albastra.Aceste traseu, cu o durata de aproximativ 6 ore, porneste din cartierul vestic al orasului, urmareste paraul Mesteacan, ajunge in Obcina Flocenilor, apoi la Munceii Insirati si spre Rarau.Pojorata - Saua Fundu Colbului - Giumalau - Rarau. Marcaj: cruce galbena.Traseul de 7 ore porneste din Pojorata, merge de-a lungul paraului Izvorul Giumalaului, urca spre saua Fundu Colbului, ajunge la varful Giumalau, iar de aici drumul continua pana pe Rarau.Rusca - Izvorul Gimalaului - Varful Giumalau. Marcaj: punct rosu.Cu o durata de 4 ore, traseul porneste din satul Rusca apoi pe paraul Giumalau, dupa care pe un urcus mai pronuntat se ajunge la Cabana Giumalau. Slatioara - Rezervatia Codrii Seculari - Rezervatia Todirescu - Rarau. Marcaj: triunghi rosu.Traseul se parcurge in aproximativ 5 ore, trece prin Rezervatia forestiera Codrul secular Slatioara, prin Rezervatia alpina Todirescu si are ca punct terminus Hotelul alpin Rarau.Valea Putnei - Varful Sapele - Varful Alunul - Giumalau. Marcaj: punct albastru.Un traseu de 7 ore care pleaca din Valea Putnei, urca incet spre Poiana Sapele, spre Varful Alunul apoi, pe pajistele alpine, se ajunge pe Giumalau si la Cabana Giumalau, situata pe versantul sudic la altitudine de 1.150 metri.Vatra Dornei - Paraul Chiliei - Obcina Mica Poiana Ciungi - Giumalau. Marcaj: banda rosie.Traseul de 9 ore isi are punctul de plecare de la confluenta raurilor Dorna si Bistrita, urca pe paraul Chiliei pana la Obcina Mica, apoi prin padure si poieni, duce la Cabana Giumalau unde se poate poposi.Zugreni - Paraul Colbu - Rarau. Marcaj: cruce galbena.Traseul cu o durata de 4 ore, porneste din zona Cabanei Zugreni pe paraul Colbu, spre saua Fundul Colbului si izvorul Giumalaului, de unde, pe traseul cu marcaj cracu galbena, se ajunge pe Rarau.

TRASEE TURISTICE IN MUNTII CALIMANICoverca - Bucsinis - Calimanu Cerbului. Marcaj: punct albastru.Traseul de 7 ore, porneste initial din Panaci, umand paraul Bucinis, apoi pe creasta pana la Calimanu Cerbului.Dorna Candreni - Poiana Negrii - Cabana Negrisoara - Rezervatia "12 Apostoli". Marcaj: banda albastra.Traseul de 5-6 ore, incepe din Dorna Candreni, ajunge la Cabana "Negrisoaia" si apoi la Rezervatia "12 Apostoli".Dragoiasa - Tomnatic - Cabana "Coada Vacii" - Refugiul Iezer. Marcaj: punct galben.Traseul de 12 ore, se realizeaza in doua etape, pornind din satul Dragoiasa. In prima etapa se trece prin Tomnatic si dupa 9 ore se ajunge la cabana "Coada Vacii". Etapa urmatoare, pana la Iezer, se face in 3 ore.Gura Haitii - Tamau - Dornisoara. Marcaj: cruce albastra.Traseul de 7 ore porneste din Gura Haitii, ajunge la Pietrele Rosii, merge pana la Varful Tamau, apoi coboara spre Dornisoara.Neagra Sarului - Paraul Runc - Rezervatia "12 Apostoli" - Tamau - Pietrosu. Marcaj: punct rosu.Un traseu de 12 ore care porneste din Neagra Sarului si se efectueaza in doua etape de cate sase ore. Prima etapa trece pe la Rezervatia naturala "12 Apostoli", pe la varful Tamau si duce apoi la refugiu ocolului silvic. A doua etapa traverseaza Pietrosu si ajunge la exploatarile de sulf de la Calimani.Vatra Dornei - Dealu Negru - Poiana Spanzului - Rezervatia "12 Apostoli". Marcaj: triunghi rosu.Un traseu ce porneste din Vatra Dornei, destul de anevoios, dar dupa 9 ore de mers, natura, prin frumusetile pe care le dezvaluie, face ca turistului sa-i fie rasplatite eforturile.

Forme de turismTurism montanPracticarea turismului montan n judeul Suceava este favorizat de potenialul oferit de versantul estic al Carpailor Orientali. Astfel, relieful munilor Climani cu complexul vulcanic aferent, stncile cu aspect ruiniform 12 Apostoli, relieful carstic i rezidual al masivului Raru, pdurea secular de la Giumalu, gruparea cea mai ntins de muni cristalini Munii Bistriei Aurii i Munii Bistriei Mijlocii precum i Masivul Suhard i Obcinele Bucovinei ofer condiii pentru practicarea de drumeii montane, escalad, alpinism, echitaie, vntoare, pecsuit, mountain bike, via ferrata, river rafting, zbor cu parapanta, sporturi de iarn.Turism balnear

Fiind acea parte a turismului n care motivaia destinaiei este pstrarea sau redobndirea sntii, turismul balnear este folosit de o larg categorie de turiti, n mod regulat.

Judeul Suceava dispune de un potenial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice i feruginoase din Vatra Dornei ct i cele din Bazinul Dornelor, mofetele naturale de sond cu mare puritate i concentraie de CO2, nmolul de turb din Tinovul Mare, Poiana Stampei, caracterizat ca turb oligotrof slab mineralizat, bine descompus, cu coninut mare de coloizi organici i acizi humici, apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni, bioclimatul tonic, stimulent cu nuane de sedare, cu o concentraie mare de aeroioni negativi constituie materia prim pentru mii de proceduri care se efectueaz n bazele de tratament.

La nivelul judeului Suceava, se remarc n mod deosebit staiunea balneoclimateric de interes naional Vatra Dornei, care este inclus n circuitul internaional i recomandat n tratamentul unor afeciuni ale aparatului cardio-vascular, afeciuni ale aparatului locomotor, boli ale aparatului respirator, boli ginecologice, boli ale sistemului nervos etc. Tot n aceast staiune gsim izvoare speciale pentru cura intern cu ap mineral.

Turism culturalJudeul Suceava deine un patrimoniu cultural-istoric i etnofolcloric de mare valoare i atractivitate turistic: obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea cheia, Cetatea de Scaun a Sucevei i Cetatea Zamca), construcii civile (Curtea Domneasc i Hanul Domnesc din Suceava), precum i peste 25 de uniti muzeale, printre care: Muzeul de Istorie din Suceava, cu Sala tronului, o realizare de excepie, unicat n Romnia, Muzeul Satului Bucovinean din Suceava, Muzeul de tiine Naturale din Suceava, Muzeul Etnografic Suceava, Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Muzeul Arta lemnului din Cmpulung Moldovenesc, Muzeul de tiine Naturale din Vatra Dornei, Muzeul Tehnici populare bucovinene din Rdui, Muzeul de Art Ion Irimescu, Galeria Oamenilor de Seam, Muzeul Apelor i Pdurilor din Flticeni, Casa muzeu de la Solca etc.

Zonele rurale sunt pstrtoare ale datinilor, tradiiilor, meteugurilor i obiceiurilor strvechi, unde talentul i atracia ctre frumos se materializeaz n adevrate opere de art ceramic, covoare esute manual, cojocrit, esturi, instrumente populare, mti etc. Bucovina este renumit pentru muzeele sale etnografice, bine conturate i realizate tematic (Suceava, Rdui, Gura Humorului, Cmpulung Moldovenesc, Solca, Vatra Dornei, Vama, Marginea), precum i pentru importantele centre de creaie sau ateliere individuale ale meterilor populari vestii pentru meteugurile lor (Vatra Moldoviei, Ciocneti, Brodina, Poiana Stampei ncondeiere ou, Marginea, Rdui ceramic, Mnstirea Humorului, Rdui, Arbore esturi, Suceava, Rdui, Vatra Dornei, Molid, Fundu Moldovei icoane, Marginea, Gura Humorului mpletituri, Bilca, Vama, Fundu Moldovei pielrie, cojocrie); nu n ultimul rnd, prelucrarea lemnului se regsete n toate zonele menionate.

Manifestrile artistice i srbtorile populare tradiionale din tot cursul anului aduc n atenia publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor bucovinene, prin portul popular, cntece i dansuri, obiceiuri strvechi festivaluri de art plastic, de folclor, de datini i obiceiuri.

Turism religiosComponent a turismului cultural, turismul religios se cuvine a fi tratat n mod distinct, ca urmare a prioritii pe care acesta o ocup n rndul vizitatorilor judeului Suceava. Form de turism care exist de secole i care mai pstreaz nc unele trsturi n privina pelerinajului propriu-zis, turismul religios este astzi un fenomen complex care se afl n continu transformare i diversificare, pstrndu-i ns elementul de baz care l-a consacrat: religia.

Existena celor opt mnstiri i biserici incluse pe lista patrimoniului UNESCO: Moldovia, Sucevia, Vorone, Humor, Probota, Arbore, Ptrui, Biserica Sf. Gheorghe a Mnstirii Sf. Ioan cel Nou din Suceava, precum i a celorlalte lcae de cult, precum Putna, Sucevia, Dragomirna, Slatina, Rca, Bogdana, Blineti, Baia, determin manifestarea turismului religios sub dou forme: vizite la lcaurile sfinte i pelerinaje religioase cu ocazia unor srbtori de cult, a hramurilor mnstirilor i bisericilor.

TRASEE PELERINAJ IN BUCOVINA

Traseul nr. 1

Jud. Suceava, Obcina Cacica

Gura Humorului pasul Cacica ( poiana Mirelui i a Miresei)

Marcaj: band albastr

Descrierea traseului: Intrarea n traseu se face din Gura Humorului, ieirea spre Mnastirea Humorului-cca 45 min, traseul traverseaz o zon de pune, care ofer o panoram a staiunii GuraHumorului , a vii Moldovei, o parte a obcinii Mari (vf. Toaca) i a obcinii Voroneului, dup care poteca se cotinu numai prin pdure, urcnd pe vf. Piciorul nalt (798 m) i apoi pe vf. Cacica (803 m), pn la pasul Cacica( poina Mirelui i Miresei), unde intersecteaz un alt traseu turistic: Mnstirea Humorului Cacica.

Pelerinul poate continua traseul:

spre Cacica (1,5 h) - marcaj triunghi galben;

spre Mnstirea Humorului(1,5 h)- marcaj triunghi galben.

Pe acest traseu se poate continua pn la Plea i Sucevia.

Durata:

4h pn n pasul Cacica;

6 h pn la Plea;

16-17 h pn la Sucevia.

Sezonalitatea: traseu accesibil tot timpul anului

Gradul de dificultate: traseu cu grad mic de dificultate

Nivel de echipare: nu necesit echipament specia

Traseul nr. 2

Jud. Suceava, Obcina Cacica

Gura Humorului Mnstirea Humorului Pasul Cacica Cacica Gura Humorului

Marcaj: triunghi galben

Descrierea traseului: Se pleac din Gura Humorului cu maina pn n Mnstirea Humorului, intrarea n traseu se va face pe valea iganca de unde traseul va urma cca 1 km pe firul vii dup care poteca va intra n pdure, i va urca pn n pasul Cacica, unde va intersecta traseul marcat cu band albastr, dup care va continua spre Cacica Gura Humorului cu mijloc auto.

Scopul traseului este de a conecta dou localiti, una Mnstirea Humorului ( ca obiectiv mnstirea) i Cacica (ca obiectiv biserica catolic i salina).

Durata traseului: 3 h

Sezonalitatea: traseu accesibil tot timpul anului

Gradul de dificultate: traseu cu grad mic de dificultate

Nivel de echipare: traseul necesit echipament special

Traseul nr. 3

Gura Humorului Plea Soloneul Nou Cacica Pltinoasa - Gura Humorului

Marcaj: traseu nemarcat

Descrierea traseului: Traseul este pe drumuri judeene i comunale, i ofer o panoram a vii Humorului, obcinii Mari precum i zonei cuprins ntre Solone i Cacica, cu obiectivele turistice oferite de fiecare localitate n parte.

Exista posibilitatea de a se merge pe jos ntre Plea i Cacica, urmrind drumul Minerilor cca 3- 31/2 h..

Traseul nr. 4

Jud. Suceava, Obcina Triciori

Poiana Micului - Vf. Triciori Sucevia

Marcaj:

band galben - pn la vf. Triciori

band albastr pn la Sucevia

Descrierea traseului: Intrarea n traseu se face la ieirea din Poiana Micului, urmnd un drum forestier pn n poiana Triciori, respectiv vf. Triciori(1038 m)marcaj band galben. Din vf. Triciori, traseul continu pe obcina Triciori, prin poiana tiubei, pn la Mnstirea Sucevia - marcaj band albastr traseu care vine din Gura Humorului. La cca 30 min, pe versantul sting, la 200 m de culme ,exis un mic lac care ofera un loc placut de popas.

Durata traseului: 5 ore

Sezonalitatea: traseu accesibil tot timpul anului

Gradul de dificultate: traseu cu grad mic de dificultate

Nivel de echipare: nu necesit echipament de drumeie special i complex

Traseul nr. 5

Jud. Suceava

Mnstirea Sucevia valea Bercheza valea Struginoasa Mnstirea Putna

Marcaj: cruce albastr

Descrierea traseului: Inrarea n traseu se face pe valea Bercheza ( din faa mnstirii Sucevia) , urmnd aceast vale 6,5 km, dup care urmez un urcu uor de cca.1h, se ajunge pe o culme, i se coboar n partea opus, spre valea Struginoasa, intersectnd aceasta cam la km. 7, urmnd cursul acesteia pn la intrare n localitate, unde se afl i manstirea Putna.Scopul traseului este de a lega cele dou localiti, care au ca obietive turistice mnstirile Sucevia i Putna.

Durata traseului: 5-6 h

Sezonalitatea: traseu accesibil tot timpul anului

Gradul de dificultate: traseu cu grad mic de dificultate

Nivel de echipare: nu necesit echipament de drumeie special i complex

Traseul nr. 6

Gura Humorului - Pltinoasa - Ciprian Porumbescu - Drgoieti - Mzneti

Vorniceni - Moara - Bulai

Marcaj: nemarcat(vor fi marcate doar interseciile de drumuri)

Prin mijloace auto: distana este de 60 km.

sursa: salutBucovina.ro

Turism rural si agroturism

Din ce n ce mai muli turiti autohtoni i strini vin s se cazeze n casele localnicilor, atrai de posibilitatea descoperirii mediului, de schimbarea modului de via, precum i de activitile sportive din natur.

Oferta de agrement n turismul rural este reprezentat de echitaie , drumeii pedestre, cicloturism, pescuit i vntoare, vizite la stne, degustarea unor produse specifice bucatariei bucovinene.

Turism de afaceri

Turismul de afaceri este considerat principala surs de venituri pentru industria hotelier autohton. Unitile hoteliere sunt dotate cu faciliti pentru organizarea de conferine, simpozioane i training-uri. Pe lng organizarea congresului sau a conferinei, beneficiarii au parte de un ntreg pachet de servicii: cazare, transferuri de la aeroport la hotel, bilete de avion, servicii de secretariat, servicii de traducere simultan, vizite pentru participani, programe de divertisment i mese festive.

Dac n anii trecui turismul de afaceri se baza exclusiv pe industria hotelier, n ultima vreme i turismul rural a nceput s ofere soluii pentru turismul de afaceri. n accepiunea celor implicai, turismul rural este o alternativ mai interesant, n special pentru programele de teambuilding, pentru grupuri ce nu depesc 30 de persoane, deoarece ofer o plaj mult mai larg de distracii, cum ar fi focul de tabr, grtarul n aer liber, aroma mancarilor bucovinene, practicarea diverselor sporturi, excursii i drumeii.

MestesuguriTORSUL FIBRELORTorsul fibelor textile si tesutul acestora au constituit ocupatii principale ale femeilor bucovinence. Razboiul de tesut sau staticele era nelipsit in orice casa. Tesutul, ca mestesug casnic, a fost practicat pentru necesitatile familiei, dar si pentru comert.Cele mai numeroase sunt tesaturile decorative care impodobesc interiorul locuintei. Se tes scoarte, laicere, paretare din lina colorata, cu motive geometrice sau florale, stergare pentru decorul interioarelor sau pentru ceremonialul nuntii sau al inmormantarii.Materia de baza, inul, canepa si lana care se torceau in fire, se spalau, se torceau si se teseau devenind panza pentru camasi, fete de masa, stergare, scoarte si laicere. Culorile fibrelor vegetale si animale se obtineau din plante (coji de ceapa, coji de nuca, flori ed tei, coaja de arin etc.).INCONDEIATUL OUALELORLuni, 20 August 2012 Scris de Mihai Costea marimea fontului decrease font size increase font size Print EmailIncondeiatul sau inchistritul oualelor de Pasti este un mestesug de mare rafinament care necesita talent, pricepere si sensibilitate, prin care se realizeaza unicate prin decorul lor. Tehnica de inchistrire se realizeaza prin "crutarea fondului" prin desenarea cu chisita, cu ceara de albine incalzita.Paleta cromatica a oualelor incondeiate face diferentierea intre principalele centre in care se practica acest mestesug artistic (rosu-Brodina, portocaliu-Moldovita, verde, albastru-Ulma, negru-Ciocanesti etc.)In ornamentica domina motivele geometrice, astrale si amai putin cele fitomorfe sau zoomorfe stilizate. Aceste motive au denumiri semnificative: coarnele berbecului, fierul plugului, carligul ciobanului, furca de tors , steaua, soarele, calea ratacita, patruzeci de clinisoare, coada racului, coada randunicii, creasta cocosului, cercelul doamnei, crucea pastelui, grebla, steaua ciobanului etc.

OLARITULOlaritul, stravechi mestesug, practicat pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri, a carui vechime este argumentata de descoperirile arheologice din zona, acum este continuat de renumitii mesteri olari de la Radauti (Florin si Marcel Colibaba) si de mesterii olari de la Marginea, care sunt renumiti prin ceramica neagra si cea rosie utilitara (familiile Magopat si Pascaniuc).Barbatii scot lutul din locuri speciale, il aduc in gospodarie si il framanta cu mainile, picioarele, sau cu un ciocan mare de lemn, amestecandu-l cu apa. Pasta astfel obtinuta se curata de impuritati, taindu-se in felii subtiri si se lucreaza apoi la roata.Vasele de Radauti se disting prin fondul alb cu desene cu maro, verde, galben sau fondul rosu sau verde cu desene geometrice sau florale stilizate, cu alb, verde, maro, caramiziu.Centrul de ceramica neagra de la Marginea este renumit in intreaga tara; din mainile olarilor, lutul prinde viaa in forme stravechi cu denumiri specifice: ulcioare, strachini, oale de sarmale, oale cu manusa, cani de mosi dar si forme mai noi: vaze de diferite marimi, platouri, aplice.etc. Decorul acestora este realizat prin impresiune pe vasul ud si prin lustruire cu cremene pe vasul uscat, decorul fiind subordonat formei vasului.

PRELUCRAREA LEMNULUIArta prelucrarii lemnului si a constructiilor din lemn a jucat un rol important din cele mai vechi timpuri; s-au folosit tehnici si forme arhaice, cum ar fi constructia din barne sau mobilierul decorat cu fierul inrosit cu motive geometrice, obiecte din lemn imbinat fara cuie.In prelucrarea lemnului s-au specializat dulgherii care ridicau casele si celelalte constructii ale gospodariei taranesti, tamplarii specializati in confectionarea usilor, a ferestrelor si a mobilierului, rotarii specializati in confectionarea usilor, a ferestrelor si a mobilierului, rotarii specializati in faurirea carelor, dogarii care confectionau din doage, cofe, poloboace, fedelese, ciubere.

Festivaluri traditionale la SuceavaViaa n Bucovina este marcat de o serie de evenimente, srbtori i festivaluri care au loc anual. Aceste tradiii vechi sunt bine pstrate n acest loc izolat din Romnia.

Exist multe ocazii de srbtoare; n primul rnd, sunt srbtorile religioase, Crciunul, Patele i srbtorile Sfinilor importani; apoi, mai sunt numeroase festivaluri etno-folclorice, legate de obicei de ritualurile agrare ciclice; la acestea pot fi adugate numeroasele alte manifestri culturale i trguri.

Februarie

Pltinoasa Vremea eztorilor. O srbtoare a muzicii folclorice. eztoare este o reuniune n casa unui ran, o mbinare ntre cercul de cusut i o ocazie pentru cntece, dansuri, recitaluri, poezii sau glume. MartieFundu Moldovei, ultima sptmn din martie Festivalul de Muzic Religioas Bunavestire.Vatra Moldoviei, martie Flori din Bucovina.Cornu Luncii, martie Hora Gospodarilor, o srbatoare local a dansului i muzicii folclorice. MaiRdui Festivalul de Muzica Rock.Marginea, prima zi din mai Trgul de Ceramic Neagr, trg al cermicii negre fcute n sat.Drmneti Festivalul Minoritilor Convieuiri, festivalul minoritilor etnice din Bucovina, armeni, ucrainieni.Gura Humorului Festivalul Naional de Caricaturi i Epigrame Umor la Gura Humorului. IunieStraja, prima jumtate a lunii iunie Festivalul Tradiiilor de Nunt.Sadova - Strunga Oilor, oile sunt adunate la stna i oaia care d cel mai mult lapte primete un premiu. Un fel de brnza numit ca este preparat din lapte de la toat turma.Horodnic Festivalul Instrumentelor Populare Silvestru Lungoci.Mnstirea Putna o slujb special n strns legtur cu sfritul perioadei de post.Horodnic Dansuri Tradiionale, un festival de dansuri folclorice.Balca Festivalul Btrnilor, cei n vrst cnt cntece tradiionale i danseaz.Baia Baia File de istorie, un simpozion anual cu momente importante din istorie. IulieSuceava - Competiia muzicii clasice Ciprian Porumbescu.Rdui Trgul Olarilor Ochi de Pun.Flticeni eztoare de sear, demonstraii de dans i muzic folcloric.Cmpulung Moldovenesc Festivalul Internaional de Folclor ntlniri Bucovinene.AugustSuceava Trgul Meterilor OlariSuceava Costumaii vechi (dup datina strbun), o prezentare de costume i tradiii vechi.Rdui Festivalul Internaional de Folclor Arcanul. Arcanul este simbolul serviciului militar obligatoriu al secolului XIX. Recrutarea forat a tinerilor era o tragedie a ntregii familii.Fundu Moldovei Srbtoarea Arcanului, festivalul folclorului.Suceava, prima sptmn din august Festivalul Naional de Dans Hora de la Prislop. Hora este dansul tradiional n cerc.Balca Srbtoarea Sfintei Maria SeptembrieVama Hora la Vama, un festival de dans folcloric.Suceava - Festivalul etnografic i folcloric Simeon Florea Marian.Straja Comori de Suflet Romnesc, un festival al muzicii folclorice i poezie.Volova Comorile Sufletului la Volova, muzic folcloric i poezie.Gura Humorului Festivalul de Film i Diaporam Toamna la Vorone. Mici filme i documentri ale tinerilor regizori concurnd pentru un pre. OctombrieSuceava Concursul de Poezie Nicolae Labi. O competiie pentru cea mai bun poezie i cel mai bun recitator.Suceava Concursul de Art Plastic Voroneeana. NoiembrieSuceava Trgul Copiilor Meteugari, loc n care meteugarii i vnd produsele.Moldovia Festivalul de Dans i Muzic Cntecul Obcinii.Suceava, ultima sptmn din noiembrie Srbtoarea Marii Uniri, cu festival de muzic folcloric, conferine i simpozioane, precum i concerte de muzic contemporan. DecembrieSuceava Salonul Naional de Art Fotografic Bucovina 2003. O competiie anual pentru cea mai bun expoziie i cel mai bun fotograf.Marginea Datini i Obiceiuri.Flticeni Datini i Obiceiuri.Partetii de Jos Datini i Obiceiuri.Zvoritea Datini i Obiceiuri.Dorna Arini Datini i Obiceiuri.

Informatii utile Cum calatoresti in BucovinaCu masina Conducerea unui vehicul in Romania, respectiv in Bucovina, este conditionata prin lege de detinerea unui permis de conducere valabil, emis de catre autoritatile tarii tale de origine. Calatoria in afara oraselor presupune in mod obligatoriu cumpararea unei roviniete, care se poate achizitiona din majoritatea statiilor de benzina aflate in principalele localitati ale judetului si prin internet (www.roviniete.ro), la preturile: de 12 lei (3 Euro), pentru durata de 7 zile; 29 lei (7 Euro), pentru 30 zile; 53 lei (13 Euro), pentru 90 zile; 115 lei (28 Euro), pentru 12 luni. Aceste costuri sunt disponibile incepand cu 01.08.2010.

Limitele legale de viteza cu care poti circula sunt: 130 km/h pe autostrada, 100 km/h pe drumuri nationale si europene, 90 km/h in afara localitatilor si 50 km/h in localitati. Daca doresti sa inchiriezi o masina, poti accesa telefonic sau prin internet una dintre firmele specializate existente in principalele localitati din Bucovina, unele dintre acestea avand reprezentante locale si in Aeroportul Stefan cel Mare Suceava.

Cu mijloacele de transport in comunAutobuzele si microbuzele sunt mijloacele de transport prin intermediul carora poti calatori atat in interiorul localitatilor urbane din Bucovina, cat si intre acestea. In general, pentru o calatorie in interiorul oraselor biletele costa 1,5 lei si pot fi cumparate de la taxatoarele din autobuze, de la conducatorii auto ai microbuzelor sau de la casele de bilete amplasate langa statiile de autobuz. Calatoria intre localitati este facilitata de companiile de transport public de persoane, care opereaza prin intermediul autogarilor din judetul Suceava. Biletele pot fi cumparate de la ghiseu sau, de cele mai multe ori, de la sofer.

Cu taxiul O varianta mai rapida pentru deplasarea in interiorul oraselor o reprezinta calatoria cu taxiul. Tarifele practicate sunt in mod obligatoriu afisate in exteriorul masinii si variaza de la 1,8 la 2,2 lei pe kilometru. Sunt foarte usor accesibile in gari si in principalele cartiere ale localitatilor, dar si prin comenzi, la telefon.

Cu trenulPentru deplasarea pe distante mai mari in interiorul judetului, iti recomandam ca varianta usor accesibila calatoria cu trenul, aceasta realizandu-se la un pret avantajos si in perioade de timp mai mult sau mai putin rezonabile. Biletele de tren pot fi cumparate de la ghiseele din gara sau de la agentiile CFR din orase.

Cazarea si masa in Bucovina

Cazarea in judetul Suceava se asigura in unitati de tipul: hoteluri, moteluri, cabane turistice, pensiuni si vile turistice, popasuri turistice etc., cu un nivel de clasificare de la 1 pana la 4 stele sau margarete. Pornind de la asigurarea transportului catre si de la aeroport, bilete de avion, inchirieri masini, parcari auto, vizite la obiectivele turistice din imprejurimi, turistul mai poate beneficia si de alimentatie - inclusiv produse traditionale bucovinene, piscine, saune, jacuzzi, fitness si masaj, terenuri de sport, lacuri special amenajate pentru pescuit, sali de conferinte. Aceste servicii turistice se pot regasi in totalitate la unele dintre hotelurile din oras sau partial, in cadrul celorlalte tipuri de unitati de cazare.

Reteaua unitatilor de alimentatie publica cuprinde un numar impresionant de restaurante, baruri si cafenele, cofetarii, patiserii, cluburi etc. Turistii se pot delecta intr-un cadru intim, discret, in stil modern sau traditional, in functie de preferinte, cu meniuri bogate si diversificate, cu specific local, national sau international.

Comunicatiile in BucovinaOficiile postale Se gasesc in zonele centrale ale oraselor si satelor din Bucovina. Serviciile oferite de catre oficiile postale se refera in general la expedierea de scrisori, vederi, colete, bani, dar si la serviciile de fax, efectuarea de convorbiri locale, nationale si internationale.

TelefoanelePentru efectuarea unei convorbiri telefonice din strainatate in Romania trebuie sa formezi prefixul 4, apoi prefixul localitatii in care suni si apoi numarul dorit. Pentru o convorbire interurbana, trebuie sa formezi prefixul localitatii in care suni si apoi numarul dorit. In orase si in localitatile urbane sunt amplasate telefoane publice, care functioneaza cu cartele de pana la 20 lei (4,87 Euro) si pe care le poti cumpara de la oficiile postale, sediile ROMTELECOM si din unele magazine. Se pot efectua convorbiri atat pe plan local, national si international, in functie de valoarea creditului de pe cartela. Pentru a vorbi prin intermediul telefonului mobil, trebuie sa ai activat serviciul de roaming international sau sa folosesti o cartela SIM preplatita.

Internetul Desi internetul are o arie larga de raspandire pe teritoriul judetului Suceava, Internet caf-urile sunt foarte greu de gasit. Cu toate acestea, hotelurile si multe dintre pensiunile bucovinene asigura clientilor sai si servicii de Internet, prin conexiuni wireless.