ISTORIA BAROULUI DOLJ în documente (1911 1957) Baroului Dolj in documente 1911-1957.pdf · Toate...

BAROUL DOLJ și

INSTITUTUL DE STUDII SOCIO-UMANE

C. S. NICOLAESCU-PLOPȘOR DIN CRAIOVA

ISTORIA BAROULUI

DOLJ

în documente

(1911-1957)

Ediție îngrijită de dr. Șerban Pătrașcu

Cuvânt Înainte

Lucian Bernd Săuleanu

Decanul Baroului Dolj

Universul Juridic

Coperta I: Palatul de Justiție din Craiova - carte poștală circulată

în 1904

Coperta IV: Decanul Dem. D. Stoenescu – fotografie de epocă

© 2015 Baroul Dolj

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Orice

reproducere integrală sau parţială, prin orice procedeu, a unor pagini

din această lucrare, efectuate fără autorizaţia editorului este ilicită şi

constituie o contrafacere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate

utilizării sau citării justificate de interes ştiinţific, cu specificarea

respectivei citări.

ISBN 978-606-673-652-7

3

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE ...................................................................................... 17

STUDIU INTRODUCTIV .............................................................................. 19

I. Mihail Puțureanu, Istoricul fostului Barou de Avocați al jud. Dolj

1864-1948. Istoricul Colegiului de Avocați al Regiunii Oltenia 1948-

1964............................................................................................................ 33

II. Documente privind Istoria Baroului Dolj între anii 1911-1957 ........ 91

1. 1911 octombrie 22. Contractul încheiat între av. Dem.

Stoenescu și tipografii I. Samitca și D. Baraș pentru editarea și

tipărirea revistei „Pagini Juridice” ............................................... 91

2. 1914 ianuarie 1. Apelul lui Dem. D. Stoenescu către avocați

de a sprijini apariția revistei sale „Pagini Juridice” prin încheierea

de abonamente ............................................................................ 93

3. 1915 noiembrie 18. Consiliul de disciplină al Baroului Dolj

hotărăște apariția, sub auspiciile sale, a unei publicații juridice

intitulate „Buletinul Baroului de Dolj” ......................................... 94

4. 1918. Însemnările avocatului Dem. Stoenescu intitulate

„Conflictul meu cu avocatul N. Popilian” ..................................... 95

5. 1919 martie 17. Adresa Decanului N. B. Rioșianu prin care își

anunță candidatura pentru un nou mandat în fruntea Baroului

Dolj și promite înfăptuirea unor reforme ..................................... 96

6. 1921 iunie 12. Programul de activitate al candidaților, în

frunte cu Dem. D. Stoenescu, pentru alegerea noului Consiliu de

disciplină al Baroului Dolj ............................................................ 98

7. 1924 martie 7. Proiect de Statutele Sindicatului Corpului de

Avocați din Craiova pentru redactarea actelor de notariat ...... 100

4

8. 1924 septembrie 5. Înființarea de către Consiliul Baroului

Dolj a premiului „Avram Iancu” ................................................. 107

9. 1924 noiembrie 1. Numirea lui Mihail Puțureanu în postul

de bibliotecar ............................................................................. 109

10. 1925 martie 10. Convocarea Adunării ordinare a avocaților

având pe ordinea de zi dezbatarea modificărilor la Statutul

Sindicatului, votarea bugetului, înființarea Cercului de avocați,

înființarea unui ascensor în Palatul Justiției și altele ................. 110

11. 1925 august 25. Convocarea Adunării generale

extraordinare având pe ordinea de zi ratificarea cheltuielilor

făcute de Decanat cu „Cercul Avocaților”, organizarea și aderarea

avocaților la statutele acestuia, și diverse chestiuni de ordin

profesional ................................................................................. 111

12. 1925 octombrie 18. Programul serbării ocazionată de

dezvelirea busturilor foștilor decani, Gh. Chițu și A. Betolian, la

Palatul Justiției, și de inaugurarea Bibliotecii Baroului Dolj ...... 113

13. 1925 noiembrie 1. Demisia lui Mihail Puțureanu din postul

de bibliotecar al Baroului Dolj ................................................... 114

14. 1925 noiembrie 19. Decanatul Baroului Dolj respinge

cererea de demisie din postul de bibliotecar înaintată de Mihail

Puțureanu .................................................................................. 116

15. 1925 decembrie 14. Convocarea Adunării generale a

membrilor Cercului avocaților pe anul 1925, în conformitate cu

statutele ..................................................................................... 117

16. 1926 aprilie 9. Convocarea avocaților în vederea alegerii a

trei membri ai Baroului Dolj delegați în Consiliul General al Uniunii

Avocaților din România ............................................................. 118

5

17. 1926 decembrie 25. Programul serbării de Crăciun

organizată de Baroul Dolj și de Primăria Craiova în folosul

orfanilor de război ..................................................................... 119

18. 1927 februarie 16. Adresa Decanatului către Mihail

Puțureanu prin care îl înștiințează că a fost recompensat cu un

premiu de 500 lei pentru activitatea depusă la Asistența

judiciară ..................................................................................... 121

19. 1927 septembrie 30. Copie după scrisoarea de adio a

avocatului Ovidiu Gheorghiu ..................................................... 122

20. 1927 octombrie 1. Proces-verbal întocmit de procurorul Ion

Stroe privind împrejurările morții avocatului Ovidiu

Gheorghiu .................................................................................. 123

21. 1928 februarie 9. Convocarea Adunării generale

extraordinare a avocaților având pe ordinea de zi dezbaterea și

votarea bugetelor pe anul 1928, construirea unui ascensor,

decizia de a nu se mai acorda împrumuturi și altele ................. 125

22. 1928 mai 14. Adresele Președintelui Uniunii Avocaților

privind Loteria avocaților ........................................................... 127

23. 1928 septembrie 7-10. Programul Congresului General al

avocaților din România ținut la Craiova .................................... 130

24. 1928 septembrie 7-9. Diverse informații privind

desfășurarea la Craiova a Congresului General al avocaților din

România ..................................................................................... 132

25. 1928 septembrie 8. Invitație la ședința solemnă a Congresului

General al avocaților din România ținut la Craiova .......................... 135

26. 1928 septembrie 9. Meniul de la banchetul oferit de Baroul

Dolj participanților la Congresul General al avocaților din România

ținut la Craiova .......................................................................... 136

6

27. 1928 decembrie 22. Scrisoarea de adio a avocatului Nicolae

Canano adresată lui Dem. D. Stoenescu, Decanul Baroului Dolj ..... 138

28. 1928. Amintirile Decanului Dem. Stoenescu despre defunctul

avocat N. Canano ...................................................................... 139

29. 1929 ianuarie 6. Convocarea Adunării generale anuale a

membrilor Cercului Avocaților din Craiova ................................ 140

30. 1929 mai 15. Convocarea Adunării generale extraordinare a

avocaților având pe ordinea de zi prezentarea Dării de seamă a

Decanatului pe intervalul 1926-1929, descărcarea gestiunii

Consiliului Baroului și diverse chestiuni de ordin profesional .... 141

31. 1929 iunie 4. Convocarea avocaților în vederea alegerii

Decanului și a celor 12 membri ai Consiliului Baroului Dolj, precum

și pentru alegerea a trei membri ai Baroului Dolj delegați în

Consiliul General al Uniunii Avocaților din România ................. 143

32. 1930 septembrie 15. Demisia Decanului Dem. D. Stoenescu

motivată de atitudinea unor avocați din Baroul Dolj, care se

adresaseră direct Ministerului Justiției în chestiunea orarului

instanțelor judecătorești ........................................................... 144

33. 1930 septembrie 22. Convocarea Adunării Generale

Extraordinare a avocaților având pe ordinea de zi discutarea

demisiei Decanului Stoenescu și a atitudinii avocaților care nu

respectă Statutul Sindicatului, dezbaterea chestiunii schimbării

orarului la instanțele judecătorești din Dolj și altele ................. 150

34. 1931 martie 12. Convocarea Adunării Generale

extraordinare a avocaților având pe ordinea de zi dezbaterea și

votarea bugetelor, ratificarea deciziilor Consiliului Baroului din 31

ianuarie 1931, oportunitatea cumpărării vilei din Călimănești și a

imobilului din Craiova în care se află Cercul avocaților, construirea

unui ascensor în Palatul Justiției și altele .................................. 152

7


membrilor Cercului Avocaților din Craiova având pe ordinea de zi

darea de seamă despre gestiunea anului trecut și raportul

Comisiei de control, descărcarea comitetului de gestiunea sa,

votarea bugetului pe anul 1932 și reînnoirea comitetului ........ 154

36. 1932 februarie 4. Convocarea Adunării generale deliberative

a avocaților având pe ordinea de zi dezbaterea și votarea

bugetelor, oportunitatea cumpărării vilei din Carmen Sylva,

discutarea propunerii av. Presbiterianu, dispoziții privind

modificarea Regulamentului Casei de Pensii și Ajutoare,

modificarea statutelor Sindicatului actelor de notariat și

altele .......................................................................................... 155

37. 1932 februarie 8. Adresa lui G. Dem. Miulescu către avocați prin

care arată dezavantajele cumpărării de către Baroul Dolj a vilei din

Carmen Sylva (Constanța), proprietatea lui Jean Sobel .................... 157

38. 1932 iunie 19. Inaugurarea Vilei Themis, proprietatea

Baroului Dolj .............................................................................. 160

39. 1932 iunie 26. Convocarea Adunării generale deliberative

având pe ordinea de zi gestiunea Consiliului Baroului pe intervalul

1929-1932, votarea noului Regulament al Casei de Ajutor,

propuneri privind Congresul Avocaților de la Cluj, măsurile de luat

în privința avocaților care nu respectă statutul Sindicatului,

secretarii de avocați și avocații patroni, samsarii, timbrele de

pledoarie și altele....................................................................... 164

40. 1932 august 5. Convocarea avocaților în vederea alegerii

Decanului, membrilor Consiliului Baroului și a trei membri delegați

în Consiliul General al Uniunii Avocaților din România ............. 166

41. 1933 ianuarie 17. Convocarea Adunării generale deliberative


8

bugetului baroului, al Casei de Pensii și Ajutor și al Casei de

Construcții pe anul 1933 și diverse chestiuni de ordin

profesional ................................................................................. 168

42. 1933 martie 13. Raportul Comisiei de Verificare numită de

Adunarea generală a Baroului Dolj la 4 februarie 1933 ............ 169

43. 1933 martie 20. Convocarea Adunării generale deliberative

având pe ordinea de zi discutarea Raportului Comisiei de

Verificare asupra gestiunii Baroului, dezbaterea și votarea

bugetului baroului, al Casei de Pensii și Ajutor și al Casei de

Construcții pe anul 1933, modificarea unor articole din statutul

Sindicatului și diverse chestiuni de ordin profesional ................ 202

44. 1933 august 4. Scrisoarea lui G. Mil. Demetrescu către

Decanul Dem. D. Stoenescu ....................................................... 204

45. 1933 octombrie 21. Convocarea avocaților în vederea

alegerii unui membru în Consiliul Baroului Dolj, în urma

decesului consilierului Ilie S. Petrescu ........................................ 206

46. 1933. Cererea lui Dem. Stoenescu adresată Președintelui

Tribunalului Dolj, în legătură cu situația imobilului din str.

Gh. Chițu nr. 6, fosta sa proprietate .......................................... 207

47. 1934 februarie 19. Convocarea Adunării Generale

deliberative a avocaților având pe ordinea de zi dezbaterea și

votarea bugetului Baroului, al Casei de Pensii și Ajutor, al Casei

de Construcții și al Sindicatului Actelor de notariat pe anul 1934,

modificarea unui articol din Statutul Sindicatului și diverse

chestiuni de ordin profesional ................................................... 209


trei membri în Consiliul General al Uniunii Avocaților ............... 211

9

49. 1934 mai 20. Buletinul de vot pentru alegerea a trei avocați

membri în Consiliul General al Uniunii Avocaților ..................... 212

50. 1934 mai 27. Programul candidatului C. Negri pentru un loc

în Consiliul General al Uniunii Avocaților ................................... 213

51. 1934 iulie 5. Scrisoarea administratorului Vilei Themis către

Decanul Baroului Dolj ................................................................ 215

52. 1934 octombrie 29. Referatul Decanului Stoenescu privind

efectuarea de către avocatul Mișu Puțureanu a inventarului

fiecărei camere a Decanatului, a camerelor avocaților din Palatul

de Justiție și apoi a celor de la Cercul Avocaților ....................... 217

53. 1934 decembrie 3. Adresa Decanului Dem. Stoenescu către

avocați privind elaborarea unor proiecte cerute de Uniunea

Avocaților pentru întocmirea Regulamentului Casei Centrale de

Pensii .......................................................................................... 219

54. 1934 decembrie 12. Dispoziția Decanatului privind

efectuarea grabnică a unui inventar al tablourilor de picturi

proprietatea Baroului Dolj ......................................................... 221

55. 1934 decembrie 16. Necrologul Decanului Dem. Stoenescu

publicat în ziarul „Oltenia Economică” din 16 decembrie 1934 ....... 222

56. 1934 decembrie 21. Convocarea avocaților în vederea

alegerii Decanului Baroului Dolj și a unui membru delegat în

Consiliul General al Uniunii Avocaților ...................................... 223

57. 1935 ianuarie 19. Moțiunea adoptată de Adunarea generală

extraordinară a Baroului Dolj în urma condamnării avocatului Șt.

Duțulescu de către magistrații craioveni ................................... 225

58. 1935 ianuarie 20. Adresa avocatului Mitiță Constantinescu

prin care își anunță colegii că și-a depus candidatura pentru

funcția de Decan al Baroului Dolj .............................................. 227

10

59. 1935 ianuarie 20. Adresa avocatului G. Dem. Miulescu prin

care își anunță candidatura pentru un loc de membru în Consiliul

General al Uniunii Avocaților, devenit vacant în urma decesului

Decanului Stoenescu .................................................................. 228

60. 1935 ianuarie 23. Convocarea Adunării generale deliberative


bugetului Baroului, al Casei de Pensii și Ajutor și al Sindicatului

Actelor de Notariat pe anul 1935, precum și diverse chestiuni de

ordin profesional ........................................................................ 230

61. 1935 ianuarie 25. Convocarea avocaților pentru alegerea

unui consilier în locul rămas vacant prin alegerea lui Emil Sgoanță

ca Decan al Baroului Dolj ........................................................... 231

62. 1935 iunie 22. Convocarea Adunării generale ordinare a

avocaților având pe ordinea de zi verificarea gestiunii Baroului, a

Casei de Pensii și Ajutor și a Sindicatului Actelor de Notariat,

diverse chestiuni de ordin profesional, timbrele de pledoarie ... 232

63. 1935 septembrie 8. Programul festivităților prilejuite de

deschiderea Congresului General al Avocaților din România ținut

la Târgu Mureș .......................................................................... 234


Avocaților din România desfășurat la Târgu Mureș .................. 235

65. 1935 septembrie 17. Convocarea avocaților în vederea alegerii

Decanului și a celor 12 membri ai Consiliului Baroului

Dolj……………......................................................................................... 237

66. 1935 octombrie. Adresa avocatului I.B.Georgescu prin care

își anunță candidatura la funcția de Decan al Baroului Dolj,

prezentând unele puncte din programul pe care îl va realiza dacă

va fi ales ..................................................................................... 239

11

67. 1935 octombrie 1. Demisia lui Mihail Puțureanu din

posturile de secretar și de bibliotecar al Baroului ..................... 242

68. 1935. Referat privind inventarierea întregii averi mobile

care a fost donată Baroului Dolj de către defunctul Decan

Stoenescu ................................................................................... 244

69. 1935. Regulamentul Casei de Ajutor a Baroului Avocaților

din județul Dolj ........................................................................... 246

70. 1935. Declarație tip în alb pentru înscrierea ca membru activ

în Asociația Avocaților Creștini Români Filiala Craiova ............. 254

71. 1936 martie 23. Adresa Decanatului cu privire la majorarea

cotizațiilor pentru Barou și Casa de ajutor începând de la

1 martie 1936 ............................................................................ 255

72. 1936 decembrie 23. Convocarea Adunării generale

deliberative ordinare a avocaților având pe ordinea de zi

dezbaterea și votarea bugetului Baroului, al Casei de Pensii și

Ajutor și al Sindicatului Actelor de Notariat pe anul 1937,

vinderea imobilului din comuna Dobrești, județul Dolj și a averii

din comuna Leu lăsate de defunctul avocat N. Păun, datoriile

unor avocați, propunerea privind desființarea Cercului

avocaților .................................................................................. 256

73. 1937 ianuarie 14. Convocarea avocaților în Adunare

generală deliberativă pentru a discuta problema elementului etnic

național în Barouri ..................................................................... 257

74. 1937 februarie 7. Articolul „Baroul Dolj a votat numerus

nullus” publicat în ziarul Universul ............................................ 258

75. 1937 mai 24. Convocarea avocaților pentru alegerea a trei

membri în Consiliul General al Uniunii Avocaților în locul celor

actuali ale căror mandate au expirat ........................................ 264

12

76. 1937 noiembrie 4. Adresa Decanatului privind achitarea de

urgență de către avocați a cotizației prevăzute de Regulamentul

Casei Centrale de Pensii ............................................................. 266


deliberative ordinare având pe ordinea de zi înființarea unei cote

de 5% pentru plata cotizației de asigurare de 600 lei anual la Casa

Centrală de Pensii, stingerea datoriei Cercului de Avocați și

trecerea în proprietatea Baroului a întregii averi a fostului Cerc,

dezbaterea și votarea bugetului Baroului, al Casei de Pensii și

Ajutor și al Sindicatului Actelor de Notariat, diverse chestiuni de

ordin profesional ........................................................................ 267

78. 1938 septembrie 3. Proces-verbal referitor la inventarierea

averii mobile rămasă de la defunctul avocat N. Păun ............... 268

79. 1938 noiembrie 30. Programul candidatului Mitiță Dem.

Constantinescu în cazul alegerii sale în funcția de Decan al

Baroului Dolj .............................................................................. 270

80. 1938 decembrie 11. Proces-verbal privind desfășurarea și

rezultatul alegerilor pentru Decanul și membrii Consiliului Baroului

Dolj .......................................................................................... 272

81. 1939 aprilie 1. Convocarea Adunării generale extraordinare

a avocaților având pe ordinea de zi discutarea și votarea

Statutului Casei de Pensii și înființarea unui timbru, discutarea și

votarea Regulamentului Casei de Ajutor, modificări la Statutul

Sindicatului Actelor de Notariat, diverse chestiuni de ordin

profesional ................................................................................. 277

82. 1939 octombrie 16. Adresa Președintelui Casei de Pensii,

Decanul Em. Sgoanță cu privire la achiziționarea, modalitatea

aplicării și valoarea timbrelor pentru Casa de Pensii ................ 278

13

83. 1940 septembrie 5. Extras din Legea organizării corpului

avocaților publicată în Monitorul Oficial ................................... 281

84. 1940 septembrie. Adresa consilierului delegat cu poliția

profesională a Baroului Dolj, N. Popilian, privind măsurile

prevăzute de lege contra intermediarilor de procese și a celor ce

practică avocatura clandestină ................................................. 285

85. 1940 septembrie. Adresa șefului poliției profesionale a

Baroului Dolj prin care solicită afișarea la ușa instanței a unui

extras din Legea Corpului de Avocați relativ la avocatura

clandestină și la intermediarii de procese ................................. 287

86. 1940 septembrie. Adresa consilierului delegat N. Popilian

privind persoanele care, conform legii, au dreptul la asistență

judiciară ..................................................................................... 288

87. 1941 aprilie 12. Circulara Președintelui Comisiei Interimare a

Uniunii Barourilor din România prin care își exprimă

nemulțumirea și cere luarea de măsuri față de scăderea

veniturilor Casei de Asigurări a Barourilor din cauza neaplicării de

către avocați a timbrelor de pledoarie ...................................... 290

88. 1941 mai 12. Adresa Serviciului Poliției Profesionale a

Baroului Dolj privind greutățile întâmpinate din partea avocaților

în aplicarea timbrelor de pledoarie și a timbrelor pentru Casa de

Pensii a Baroului ........................................................................ 292

89. 1941 mai 22. Adresa Uniunii Barourilor din România către

Decanatul Baroului Dolj privind supravegherea demnității și

moralității avocaților ................................................................. 295

90. 1941. Regulamentul Bibliotecii Baroului Dolj ................... 299

91. 1941. Adresa Decanului I.B. Georgescu privind realizarea

Sindicatului pentru procese ....................................................... 305

14

92. 1942 februarie 16. Adresa Ministrului Justiției către Decanul

Baroului Dolj prin care îi mulțumește pentru dăruirea „Anuarului

Baroului Dolj pe anul 1942” ....................................................... 307

93. 1942 iulie 18. Statutul Sindicatului pentru Acte de Notariat

al Baroului Dolj .......................................................................... 308

94. 1943 septembrie 18. Încunoștințarea Baroului Dolj privind

fixarea cotizațiilor avocaților pentru Barou, Casa de Ajutor, Casa

Centrală de Asigurare și Casa de Pensii a Baroului ................... 310

95. 1943 octombrie 27. Extras din circulara nr. 918 din 27

octombrie 1943 a Uniunii Barourilor (Casa de Asigurare) privitoare

la aplicarea timbrului de pledoarie ............................................ 312

96. 1945 iunie 26. Apelul prodecanului Baroului Dolj, N. Popilian,

pentru constituirea „Grupului Avocaților Democrați” ....................... 315

97. 1947 august 2. Regulamentul pentru funcționarea Bibliotecii

Baroului Dolj .............................................................................. 316

98. 1947 decembrie 31. Raportul întocmit de Mihail Puțureanu

după evacuarea de către Comandamentul Sovietic a Palatului de

Justiție privind pagubele și distrugerile constatate în Biblioteca

Baroului Dolj .............................................................................. 319

99. 1948 februarie. Adresa Președintelui Colegiului Avocaților

Dolj, C. Maghețu, prin care dă referințe despre activitatea unor

avocați din fostul Barou Dolj ..................................................... 321

100. 1948 februarie-martie. Formularul tip pentru respingerea

cererii de înscriere în Colegiul Avocaților din județul Dolj ......... 325

101. 1948. Certificat tip de respingere a cererii de înscriere în

Colegiul Avocaților Dolj .............................................................. 327

102. 1948. Tabelul avocaților înscriși în Colegiul Avocaților

Dolj .......................................................................................... 328

15

103. 1948. Raportul custodelui Bibliotecii Colegiului de Avocați

Dolj privind trierea cărților și revistelor interzise ....................... 330

104. 1949 aprilie 1. Decretul nr. 132 pentru organizarea

judecătorească .......................................................................... 331

105. 1950. Autobiografia avocatului Atanasie Iliescu .............. 332

106. 1950. Autobiografia avocatului Mihail Puțureanu ........... 336

107. 1954 aprilie. Raport de activitate privitor la situația

Bibliotecii Colegiului de Avocați pe trimestrul aprilie 1954 ....... 338

108. 1956 iunie 9. Certificat eliberat avocatului Mihail Puțureanu

de către Colegiul Avocaților Reg. Craiova pentru a-i servi la Casa

de Asigurări a Avocaților ........................................................... 340

109. 1957 aprilie 22. Decizia Consiliului Colegiului Avocaților Reg.

Craiova prin care Mihail Puțureanu trebuie să predea Biblioteca

Colegiului pe bază de proces-verbal .......................................... 341

110. 1957 aprilie 30. Proces-verbal de predare-primire a arhivei

Comisiilor de Judecată ............................................................... 342

III. Ilustrații ............................................................................................... 351

17

CUVÂNT ÎNAINTE

Istoria Baroului Dolj în documente este o ușă deschisă către

trecutul pe care uneori îl privim ca pe o încăpere în care intrăm rar.

Odată intrați, cu plăcere se conturează chipuri pe care azi cu greu le-

am putea întâlni, cu interes constatăm ințiative pe care azi ar fi

aproape imposibil să le punem în operă.

Adăugarea unei pagini la istoria baroului nostru se justifică

pe deplin. Numai aruncând o privire asupra documentelor

identificăm un reper pentru a afla de unde am plecat, unde suntem

astăzi, dar mai ales pentru a modela identitatea de care are nevoie

profesia în aceste timpuri, nu tocmai line. Mai mult, publicarea

documentelor reprezintă un demers necesar în reconstituirea arhivei

Baroului Dolj, sărăcită ca urmare a deselor schimbări ale sediului.

Dacă pentru prima parte a existenței Baroului Dolj (1864-

1928) lucrarea lui G.Mil. Demetrescu este cea mai importantă

lucrare monografică dedicată unei astfel de cercetări și care se bucură

acum de o reușită reeditare, observăm că perioada ulterioară anului

1928 nu s-a regăsit în preocupările colegilor, motiv pentru care

colecția editată își propune să fie o reconstituire documentară, cât și

un izvor de informații pentru cei ce se vor apleca în viitor asupra

istoriei corpului nostru profesional.

De altfel, Istoria Baroului Dolj în documente chiar dacă

poate fi apreciată drept o lucrare de pionierat în spațiul juridic, fiind

un corpus de documente, totuși ea se înscrie în nevoia ultimilor ani

de scriere a istoriei avocaturii românești și a barourilor, menționând

exempli gratia câteva inițiative demne de toată aprecierea noastră:

Mircea Duțu, O istorie a Avocaturii române, vol. 1, Ed. Economică,

București, 2001; Mirel Ionescu, Greta-Monica Miron, Istoria

Baroului Cluj, Ed. Argonaut/Mega, Cluj- Napoca, 2012; Mircea

Duțu, Istoria Baroului din București, Ed. Economică, București,

2006; Titică Petrescu, Istoria Baroului Argeș, Editura Paralela 45,

Pitești, 2014 etc.

18

Așa cum reiese pe deplin din studiul introductiv, au fost

incluse texte și documente inedite din arhiva personală a avocatului

Mihail Puțureanu menite să zugrăvească un tablou al societății

românești din perioada interbelică, care cel puțin din perspectiva

profesiilor juridice ne dovedește că se reușise formarea unui corp de

magistrați și de avocați de excepție. Documentele ne dezvăluie o

serie de activități profesionale, publicistice și de investiții

remarcabile, menționând printre acestea Congresul Avocaților din

România desfășurat la Craiova în 1928, editarea unor reviste, precum

Pagini Juridice (1911), Buletinul Baroului de Dolj (1915), înființarea

Premiului Avram Iancu (1924), dar și investiții importante precum

achiziționarea Vilei Themis de la Călimănești(1932), Cercul

Avocaților. Nu trebuie trecute cu vederea nici momentele mai

delicate ale avocaturii craiovene, precum votarea numerus nullus

(1937) sau epurarea unor avocați în perioada 1947-1948.

Editarea este rodul colaborării instituționale dintre Baroul

Dolj și Institutul de Cercetări Socio-Umane “C.S. Nicolăescu-

Plopșor” al Academiei Române și urmarea aportului d-lui Șerban

Pătrașcu, cercetător principal în cadrul Institutului.

Arhiva baroului este parțial întregită, urmare a bunăvoinței

domnului Șerban Pătrașcu de a dona documentele pe care le are în

posesie, cu speranța ca acest gest să fie imitat, iar avocații craioveni

să contribuie în măsura posibilităților la îmbogățirea fondului

arhivistic și a bibliotecii. Nu trebuie uitat că generoasa bibliotecă a

baroului este rodul efortului mai multor generații de avocați.

Cred cu tărie că rolul unei istorii în documente este de a

conserva în memoria noastră modele profesionale de excepție.

Lucian Bernd Săuleanu


19

STUDIU INTRODUCTIV

La aproape 90 de ani de la apariția excelentei lucrări a lui

George Mil. Demetrescu1, ne-am propus prin publicarea unui volum

de documente inedite, provenite din arhiva avocatului Mihail

Puțureanu, să prezentăm noi aspecte privind istoria Baroului Dolj.

Acta Puţureanu

Volumul de faţă cuprinde, după cum am menţionat, o serie

de documente din arhiva lui Mihail Puţureanu. Cu siguranţă au mai

existat şi altele a căror urmă s-a pierdut,fiind înstrăinate2 sau distruse.

Chiar şi aşa, documentele pe care le publicăm astăzi prezintă un real

interes pentru cunoaşterea istoriei Baroului doljean.

În scopul introducerii documentelor în circuitul ştiinţific, ele

au fost grupate sub denumirea de Fondul Puţureanu3, alcătuit din

două dosare, 1 şi 2, ale căror file au fost numerotate.

Dosarul 1 conţine o lucrare de mică întindere (40 file

dactilografiate), intitulată Istoricul fostului Barou de Avocaţi al jud.

Dolj 1864-1948. Istoricul Colegiului de Avocaţi al Regiunii Oltenia

1948-1964 – elaborată de Mihail Puţureanu în 1964, la împlinirea a

100 de ani de la înfiinţarea barourilor în România. Cel mai probabil,

lucrarea a fost scrisă la solicitarea conducerii Colegiului de Avocaţi

1 Istoria Baroului Dolj de la 1864 – 1928, Craiova, Tiparul „Prietenii

Știinţei”, 1928. 2 Ştim că o parte din acte, au fost vândute chiar de Mihail. Pe 18 martie

1971, Filiala Arhivelor Statului Dolj achiziţiona de la acesta, contra sumei

de 1705 lei „un număr de 61 (şaizecişiunu) materiale şi grupe de materiale

documentare diferite din secolele XIX-XX”. 3 Precizez că este vorba de un fond aflat în arhiva personală.

20

iar Mihail, care tocmai îşi redobândise pensia de avocat4, a acceptat

să o realizeze, motivându-şi demersul prin faptul că „acest

eveniment (centenarul Baroului – n.n.), deşi n-a fost sărbătorit, totuşi

nu se poate trece cu vederea” datorită marii lui însemnătăţi.

Lucrarea este, în primul rând, o mărturie veridică, bazată –

după cum arată autorul – pe surse de încredere: „Istoria Baroului

Dolj (1864-1928), opera av. G. Dem. Miulescu, arhiva fostului Barou

şi a actualului colegiu, precum şi cunoştiinţele mele personale”.

În ciuda caracterului aniversar, din lucrare nu lipsesc date şi

informaţii interesante privind: activitatea unor decani, donaţiile

făcute de diverşi avocaţi, sediile Baroului şi ale Colegiului de-a

lungul timpului, organizarea Bibliotecii şi înfiinţarea Cărţii de Aur,

grevele declanşate de Barou ş.a.

Dacă în prima parte a lucrării, Mihail s-a inspirat din cartea

lui G. Mil. Demetrescu, aducând completări, în schimb, în partea a

doua, cea referitoare la istoricul Colegiului, face o veritabilă muncă

de cercetare. Prezintă măsurile legislative care au condus la

constituirea Colegiilor de Avocaţi, structura şi atribuţiile acestora,

activitatea profesională şi extraprofesională a avocaţilor, stabileşte cu

exactitate componenţa Comisiilor Interimare şi a Consiliilor de

conducere, relevă, prin mici portrete, meritele foştilor preşedinţi ai

Colegiului sau ale unor avocaţi.

Cuvintele de laudă aduse guvernului comunist şi partizanilor

săi, trebuie privite cu circumspecţie, ele nefiind decât un tribut plătit

de Mihail, din teamă faţă de un regim asupritor care îl exclusese din

avocatură, îi confiscase casa şi îi tăiase pensia.

Centenarul Barourilor (1864-1964) a coincis cu o relativă

îmblânzire a dictaturii comuniste marcată, mai cu seamă, prin

4 Pe 11 septembrie 1964, cu adresa nr. 2482, Mihail Puţureanu era invitat să

se prezinte la sediul Colegiului de Avocaţi „cu actele necesare repunerii

Dvs. în drepturi – stabilirii dreptului Dvs. la pensie”.

21

eliberarea deţinuţilor politici şi chiar reabilitarea unora dintre ei. În

acest context, îşi ocupă locul binemeritat, în paginile lucrării lui

Mihail, I.B. Georgescu, decan al Baroului Dolj (1939-1945) şi

primar al Craiovei (1941-1942), în vreme ce, activitatea altui decan,

Emil Sgoanţă, rămâne încă trecută sub tăcere.

Dosarul 2 are 132 file, cuprinzând o diversitate de

documente, ordonate cronologic, după anul, luna şi ziua emiterii lor.

Majoritatea sunt acte emise de Baroul Dolj: convocări, adrese,

procese-verbale, moţiuni, regulamente, referate, invitaţii ş.a. dintre

anii 1911-1957.

Nu lipsesc însă, diverse texte de legi şi decrete-lege privind

reglementarea avocaturii (publicate în Monitorul Oficial), adrese ale

Uniunii Barourilor, însemnări şi scrisori personale ale avocaţilor,

extrase din ziarele vremii.

Documentele surprind chestiunile şi problemele care au stat

în atenţia Baroului Dolj, în diferite momente ale existenţei sale şi

anume: organizarea Casei de Ajutor, aplicarea timbrelor de

pledoarie, statutul Sindicatului, avocatura clandestină şi eliminarea

intermediarilor de procese, alegerea Decanului şi a Consiliului,

dezbaterea şi votarea bugetului, românizarea corpului de avocaţi şi

multe altele.

Documentele ulterioare anului 1944, deşi puţine, reflectă

schimbările impuse de comunişti (construirea grupului de avocaţi

democraţi, epurarea unor avocaţi, cenzurarea cărţilor), iar un raport

întocmit după evacuarea Palatului Justiţiei de către armata sovietică

(1947), prezintă devastările suferite de Biblioteca Baroului Dolj.

Din perioada înfiinţării Colegiului de Avocaţi (1948) s-au

păstrat două documente interesante: un formular standard de respingere

de către Comisia de Judecată a cererilor de înscriere în Colegiu şi un

tabel nominal cu avocaţii care supravieţuiseră epurărilor.

22

Din anii 1950, câteva documente înfăţişează activitatea lui

Mihail Puţureanu în cadrul Bibliotecii Baroului şi situaţia arhivei

comisiilor de judecată a Colegiilor avocaţilor regiunea Craiova.

Editarea documentelor s-a făcut prin respectarea formei

textelor originale. Au fost corectate tacit micile erori de scriere

(precum lipsa unor litere) şi de dactilografiere (la documentele bătute

la maşină) ori puctuaţia ieşită din uz.

Sperăm că acest corpus de documente să devină un

instrument de lucru util tuturor cercetătorilor istoriei avocaturii.

Cine a fost Mihail Puțureanu ?

Numele familiei Puțureanu5 este cunoscut craiovenilor

datorită Hanului Puțureanu – declarat monument istoric – ridicat în a

doua jumătate a secolului al XIX-lea de negustorul Niță D.

Puțureanu, tatăl lui Mihail (1841-1910).

Băiat de țărani din satul Puțuri – Dolj, Niță reușește printr-o

muncă fără de preget să-și depășească condiția, intrând în rândurile

burgheziei craiovene. Afacerile cu băuturi, bine conduse, care îl pun

în legătură cu firme din țară și din străinătate, îi aduc profituri

însemnate din care va ridica vestitul han, adăpost primitor decenii în

șir pentru călătorii veniți la Craiova. Porțile hanului au stat mereu

deschise pentru tânărul avocat și poet N. Burlănescu – Alin, ale cărui

versuri înduioșau inima lui Niță.

5 Pentru cunoașterea familiei și afacerilor lui Niţă D. Puţureanu vezi

articolele noastre Hanul Puţureanu din Craiova (I) și (II) în „Arhivele

Olteniei”, nr. 27/2013, pp. 147-153; și în „Anuarul Institutului de Cercetări

Socio-Umane C.S. Nicolaescu-Plopșor ”, XV/2014, pp. 131-137.

23

Din căsătoria lui Niță Puțureanu cu Maria Dimianu, fiica unui

cizmar din mahalaua Sf. Gheorghe Vechi, încheiată în 1875, se vor naște

șase copii dintre care doar trei vor supraviețui: Zoe, Eliza și Mihail.

Mihail Puțureanu, mezinul familiei, s-a născut la Craiova în

ziua de 6 mai 1889. În 1895, micul Mihail primește o teribilă lovitură

prin dispariția prematură a mamei sale, la doar 36 de ani. Rămas

văduv, Niță Puțureanu va încredința supravegherea și îngrijirea

odraslelor sale unei inimoase femei, Alexandrina Zamfirescu, o

veche chiriașă a hanului.

După clasele primare urmate la Institutul Arnold și cele

secundare la Liceul Carol I – liceu de elită în țară – unde, fără a fi un

elev strălucit6, își însușește o pregătire temeinică, Mihail, asemenea

multor tineri craioveni, optează pentru profesia de avocat7. Moartea

tatălui, survenită în 1910, nu-l abate de la planurile sale, astfel că

între anii 1911-1915, frecventează cursurile8 Facultății de Drept din

București. După absolvire9, se înapoiază la Craiova și se înscrie ca

avocat stagiar în Baroul Dolj condus pe atunci de decanul N. B.

Rioșianu, iar în 1919, devine avocat definitiv.

6 Pe 27 martie 1900, conducerea Institutului Arnold aprecia activitatea

școlarului Mihail pe anul 1899-1900, în felul următor: „Conduita bunișoară.

Studiul în general suficient. Slab la compuneri și la lucrarea problemelor. În

meditație nu se ocupă serios, e distrat și turbulent” (Carte poștală cu antetul

Institutului Arnold, datată 27 martie 1900). 7 Din cei 68 de absolvenți ai Liceului Carol I, promoția 1898-1899, printre

care se număra și viitorul decan Dem. Stoenescu, peste o treime deveniseră

avocați (vezi Aniversarea a 25 de ani dela Absolvirea Liceului Carol I,

Craiova a promoției 1898-1899, Craiova, Tipografia „Ramuri”, 1924.) 8 Cu întreruperi: în 1911, când își satisface stagiul militar și în 1913, când,

în urma trecerii trupelor române în Bulgaria, este avansat sublocotenent și

primește medalia „Avântul Țării”. 9 Potrivit Diplomei de Licență în Drept, eliberată de Universitatea din

București, la 3 iulie 1915, Mihail Puțureanu a trecut examenul de licență cu

o bilă albă și trei roșii.

24

Între 1916-1918, participă la campania armatei române iar

după retragerea în Moldova, îndeplinește funcția de șef al cenzurii

militare în Botoșani. La sfârșitul războiului, locotenentul Mihail

Puțureanu va fi decorat cu „Crucea Comemorativă 1916-1918”.

Mobilizat din nou, ia parte la acțiunea militară a României împotriva

Ungariei bolșevice iar în 1919 este numit comandant militar al gării

din Turnu-Severin. Cariera militară10 îl atrage pentru o clipă, dovadă

fiind cererea adresată Ministerului de Război prin care solicită

intrarea în cadrele active ale armatei, însă, la scurtă vreme, Mihail se

răzgândește și revine la avocatură.

Alegerea în 1921 a lui Dem. Stoenescu în funcția de decan,

deschidea o nouă epocă în istoria Baroului Dolj, marcată de

numeroase transformări. Susținut de o serie de tineri avocați, din

rândul cărora își va recruta echipa de consilieri, Dem. Stoenescu11 va

încerca și va reuși, în bună parte, să adapteze Baroul Dolj la

realitățile social-economice din perioada interbelică, să-i

modernizeze instituțiile, să-i ridice prestigiul prin demnitate, onoare

și profesionalism. Astfel, după numai câțiva ani, în urma acestei

activități remarcabile, Baroul doljean ajunsese să fie dat drept

exemplu pentru toate barourile din țară. Din păcate și prețul plătit a

fost pe măsură. Epuizat de munca depusă (13 ani ales consecutiv

decan), dezamăgit de unele neîmpliniri dar și de așa-zișii prieteni, la

un pas de a-și pierde casa, ipotecată pentru un împrumut destinat

unor scopuri culturale, Dem. Stoenescu se îmbolnăvește și în ciuda

10 Încă din anul 1914 îi scria ministrului: „Dorind a întrerupe cursurile

facultății și a mă dedica cu totul carierei militare pentru care simt o mare

aplecare, cu onoare, vă rog D-le Ministru a dispune chemarea mea temporar

în activitate în Batalionul I Vânători, întrucât sunt locuri vacante...” 11 Pentru activitatea lui Dem. Stoenescu vezi G. Mil. Demetrescu, op. cit.; și

Mihail Puțureanu Istoricul fostului Barou de Avocați al jud. Dolj 1864-

1948 (publicat în volumul de faţă).

25

tratamentelor, moare în luna decembrie 1934. Acest om – care cu

siguranță ar merita o biografie – bun și naiv ca un copil și tocmai de

aceea victimă sigură a atâtor profitori, găsea puterea să-l sfătuiască

pe Mihail Puțureanu, într-una din ultimele sale scrisori: „În viață

trebuie să fi cu ochii în patru!”.

Nucleului reformator din jurul decanului Stoenescu i s-a

alăturat și Mihail. Fără să fie un apropiat al familiei lui Dem.

Stoenescu – precum era G. Mil. Demetrescu – Mihail Puțureanu s-a

bucurat de încrederea și prietenia superiorului său. În 1924-1925,

primește două atribuții importante în structura baroului, fiind numit

bibliotecar (adresa nr. 462/1 noiembrie 1924) și secretar al

Comisiilor de Judecată Disciplinare. Datorită profesionalismului cu

care și-a îndeplinit sarcinile își va păstra ambele funcții până în 1957,

anul pensionării sale. Lui i se datorează elaborarea Regulamentelor

Bibliotecii Baroului, inventarierea, ordonarea, clasificarea și uneori

chiar achiziția cărților. În calitate de secretar al Baroului, deținător al

tuturor secretelor, Mihail s-a purtat ca un bun coleg, dând dovadă de

tact și de discreție, având o atitudine conciliantă cu ocazia diverselor

conflicte dintre avocați.

Anul 1924 îi aduce lui Mihail împliniri și în plan personal. În

vară, pe 10 iulie, se însoară cu domnișoara Sofia Mayer (1895-1977),

fata comerciantului Friedrich G. Mayer12, supus austro-ungar, stabilit

cu afaceri la Craiova încă de la sfârșitul secolului XIX. În curând,

12 În afară de Sofia, Friedrich G. Mayer a mai avut și doi băieți: pe Friedrich

– doctor la Spitalul Filantropia și la Spitalul Militar, profesor la Școala de

Oficianți Sanitari – care a jucat un rol însemnat în mișcarea culturală a

Craiovei până în 1940, când s-a mutat la București, căsătorit cu Mărioara,

fiica generalului D. Viișiorianu; și pe Ioan – inginer și arhitect –

constructorul unor frumoase clădiri și imobile în țară (de ex. la Ploiești),

muzician, un virtuos al flautului, pictor și sculptor.

26

familia Puțureanu se va mări prin venirea pe lume a unei fete:

Olguța, și apoi a unui băiat: Bebe Niță.

Grație chiriilor încasate de pe urma hanului, moștenit de la

părintele său, la care se adaugă salariul de bibliotecar (2.000 lei),

Mihail, spre deosebire de alți avocați, nu duce grija13 zilei de mâine.

Situația materială stabilă i-a permis să practice avocatura ocazional,

pledând la bară doar în procesele prietenilor ori cunoștințelor. În

schimb, la solicitarea Biroului de Asistență Judiciară, a depus o

activitate intensă, apărând în zeci de procese interesele persoanelor

nevoiașe.

În liniștea Bibliotecii Baroului, Mihail nu pierde vremea:

citește mult și din diferite domenii (de la literatură juridică la istorie,

geografie, literatură, poezie ș.a.), își face fișe și însemnări despre

chestiunile care îl interesează (de ex. istoria duelului, viețile

oamenilor celebri). Pasionat de muzică (urmează cursurile

Conservatorului Cornetti și este nelipsit de la audițiile muzicale din

oraș), de politică (fruntaș al organizației locale a Partidului Poporului

condus de generalul Averescu), de știință și cultură (membru al

Societății Regale de Eugenie, membru în comitetul de conducere al

Societății „Prietenii Științei” din Craiova), conferențiar (ține cursuri

la Universitatea Liberă din localitate), scriitor și traducător (publică

cronici, traduceri, poezii și articole literare și politice în revista

„Flamura” și în alte părți), iubitor de artă (achiziționează de la

expoziții diverse tablouri), Mihail reprezintă, de fapt, prototipul

intelectualului din societatea craioveană interbelică, în cadrul căreia

avocații Baroului Dolj formau un corp de elită. Cei familiarizați cu

istoria Craiovei, cunosc deja aportul adus de aceștia la dezvoltarea

13 Cu toate acestea, scumpetea vieții îi dă peste cap, nu o dată, bugetul. În

Caietul pentru Încasări și Cheltuieli pe anul 1935, Mihail notează: „Încasări

114.214 lei, Cheltuieli 160.245 lei = 46.031 cheltuit în plus”.

27

orașului, Baroul Dolj fiind de-a lungul timpului o adevărată pepinieră

pentru administrația locală și județeană. Astfel, din rândul avocaților

s-au recrutat zeci de primari și ajutori de primari, prefecți și chestori

de poliție, prefecți de județ, conducători de instituții culturale,

bancare, comerciale, etc. Nu mai puțin s-au implicat în viața socială

și culturală, înființând ori patronând ziare și reviste, asociații și

societăți culturale și de binefacere. Desigur, avocații Baroului,

oameni ambițioși, cu principii și idealuri, nu pot sta departe de

politică: unii sunt liberali, alții național-țărăniști ori socialiști. Dintre

ei, câțiva își văd visul cu ochii, ajungând în Parlament sau chiar în

Guvern. Cariera lui Gheorghe Chițu, primul decan al Baroului, ajuns

primar al Craiovei și apoi ministru, a fost în permanență un exemplu

pentru toți.

Față de problema românizării barourilor care încinsese

spiritele încă din anul 1935, Mihail are o atitudine rezervată.

Excesele de orice natură îi repugnă. Deși ia parte în calitate de

asistent în Biroul Adunării Generale a Avocaților Doljeni, care în

ziua de 7 februarie 1937, dezbate această chestiune, cu totul altele

par să fi fost sentimentele și gândurile lui. Din însemnările și faptele

ulterioare, reiese că Mihail n-a văzut cu ochi buni adoptarea moțiunii

numerus nullus. Pe un document, din aceeași vreme, prin care

avocații erau îndemnați să se înscrie în Asociaţia Avocaţilor Creștini

Români Filiala Craiova, ce își propunea românizarea Baroului,

Mihail notează indignat: „Ce prostie!”. Născut și crescut într-un

cartier evreiesc (Str. Sf. Dumitru – Piața Elca – Str. Horezu – Str.

Madona Dudu), Mihail Puțureanu nu numai că n-a fost niciodată

partizanul vreunui curent naționalist, dar de câte ori s-a ivit ocazia,

și-a ajutat vecinii și prietenii evrei. Așa procedează, de pildă, după

cum mărturisește chiar el „pe timpul legionarilor când am luat

28

apărarea multor cetățeni evrei din cartierul meu cu orice risc”; sau în

vara anului 1944, când de frica bombardamentelor americane asupra

Craiovei, români și evrei laolaltă, își găsesc adăpost în pivnița

Hanului Puțureanu.

În anii celui de-al doilea război mondial, Mihail a fost

mobilizat în dese rânduri, și avansat căpitan în rezervă. În 1940, îl

găsim detașat la Marele Stat Major, Secția I, Biroul Studii-Legi

(București), în 1942 îndeplinea funcția de Substitut de Procuror

Instructor Militar pe lângă Curtea Marțială a Corpului I Armată, iar

în 1943-1945, pe cea de delegat al Cercului Teritorial Dolj, fiind

însărcinat cu rechizițiile pentru armată.

Pe 8 martie 1945, este desconcentrat și își reia activitatea în

barou, unde situația se va deteriora rapid sub presiunea elementelor

de stânga, susținute de ministrul justiției, Lucrețiu Pătrășcanu.

Decanul I. B. Georgescu fusese înlăturat și în curând va fi arestat. Se

formase Grupul Avocaţilor Democraţi (citește comuniști - n.n.) care

luase inițiativa „curățirii” Baroului și „democratizării” lui prin

îndepărtarea avocaților considerați fasciști și legionari – de fapt, a

tuturor celor care erau bănuiți de sentimente dușmănoase față de

regimul comunist din România. Epurarea Baroului Dolj a avut o

amploare deosebită. Din cei 217 avocați definitivi și 31 avocați

stagiari trecuți în Tabloul Avocaților pe 1944, mai rămăseseră, în

octombrie 1948, doar 32 de avocați definitivi și 4 avocați stagiari.

Cei epurați vor trece – în majoritatea cazurilor – prin închisorile

comuniste, li se vor tăia pensiile ori li se va refuza dreptul la muncă,

sfârșind în mizerie.

Mihail asistă neputincios la distrugerea Baroului și urmărește

îngrijorat soarta tragică a foștilor săi colegi. Fire echilibrată, respinge

excesele și extremele, sperând, ca de altfel toți românii, că toate

29

acestea vor înceta după alegerile electorale14 din 1946. Când îi este

clar că regimul comunist va mai dura, încearcă să se adapteze. Din

vasta bibliotecă personală, studiază cărțile despre bolșevism, pentru a

afla ce va urma. De exemplu, în decembrie 1946, citește cu

înfrigurare și conspectează lucrarea lui Karl Kautsky „Terorism și

comunism” în care descoperă tactica bolșevică de preluare a puterii

și modul de conducere al societății prin dictatură: „Ca la noi azi 1946

Noembrie sub Guvernul Groza” – notează Mihail.

Față de metodele represive ale regimului care zdrobesc orice

împotrivire, Mihail Puțureanu, atașat de instituția Baroului, se

conformează noilor canoane comuniste. La cei 60 de ani ai săi, face

eforturi să învețe limba rusă, se înscrie în A.R.L.U.S., lecturează

materialele obligatorii de îndoctrinare comunistă – precum Istoria

Partidului Comunist bolșevic al Uniunii Sovietice – din care avocații

erau chemați să țină conferințe sau prelegeri, ascultă cu răbdare

teoriile comuniste privind avocatul de tip nou și menirea lui în

„democrația populară”. Într-un cuvânt, se lasă reeducat deoarece

păreau să se adeverească spusele lui Molotov din 1947, consemnate

de Mihail: „Trăim într-un veac în care toate drumurile duc spre

comunism”. „Fac parte – arată Mihail într-o autobiografie din anii

1950 – din Sindicatul Comerț și Finanțe și îndeplinesc funcțiunea de

Secretar al Grupei Sindicale din Colegiu. Mai fac parte din toate

14 Printre însemnările lui Mihail Puțureanu se află și o poezie, semnată și

datată 15 noiembrie 1946, deci cu patru zile înaintea alegerilor falsificate de

comuniști:

Lumea pe dos

Petru Groza este fin

Teohari e creștin,

Pătrășcanu este drept

Și Zăroni e deștept,

Iar Maniu e fascist

Și Regele comunist !

30

organizațiile de masă în cadrul Colegiului și anume Arlus, Lupta

pentru Pace, Crucea Roșie, Soc. Sportivă „Progresul” și iau parte la

toate manifestațiile cu caracter cultural și politic ale Colegiului și

Justiției. Mi-am însușit din știința marxist-leninist-stalinistă ca și toți

ceilalți funcționari și avocați datorită inițiativei luate și perseverenței

dusă în această direcție de conducerea Colegiului. Serviciul mi-l

îndeplinesc conștiincios”. În plus, în 1946, se înscrie în Partidul

Național Popular, o creație a comuniștilor, unde activează până la

autodizolvarea acestuia.

Cu toată această dorință de integrare, Partidul Comunist nu-i

va ierta originea burgheză. După ce, în iunie 1948, Comisia

Colegiului Avocaților Dolj îi admisese înscrierea ca avocat pledant,

în 1949, Președintele Uniunii Colegiilor Avocaților face recurs

solicitând casarea deciziei și respingerea cererii de înscriere „întrucât

acesta nu are principala sursă de existență profesiunea de avocat,

având alte venituri...”. Licențiat din rândul avocaților, va rămâne

până la pensionare doar funcționar al Colegiului, păstrându-și cele

două atribuții: bibliotecar și grefier.

Un an mai târziu, în 1950, Hanul Puțureanu a fost

naționalizat iar Mihail ajunge chiriaș în fosta lui casă.

În 1959, Guvernul comunist, fără să-i dea nicio explicație, îi

taie pensia, lipsindu-l de orice mijloc de existență. Prin Decizia nr.

759 din decembrie 1959 a Comitetului Executiv al Sfatului Popular

Craiova, este „decăzut din drepturile de a primi pensia cu începere de

la 1 decembrie 1959”. Disperat, cu soția bolnavă, bătrânul Mihail

(acum în vârstă de 70 de ani), după ce i se respinge contestația, cere

ajutorul foștilor colegi, aflați în grațiile regimului comunist. Nicu

Popilian, Alexandru Urziceanu, Xenofon Vlăsceanu, Horia Tălpeanu

și alții, vor da referințe pozitive despre activitatea lui Mihail,

ajutându-l în felul acesta să-și redobândească pensia.

31

Despre ultimii ani de viață ai lui Mihail avem foarte puține

informații. În 1977, moare Sofia, soția lui, care îi fusese alături

vreme de 53 de ani. „Adorata și mult iubita mea soție – scrie

îndurerat Mihail – pe care am pierdut-o pentru întotdeauna”. În

schimb, anul morții lui Mihail Puțureanu nu ne este cunoscut, fiind

înmormântat, se pare, în Cimitirul Sineasca.

Devotat instituției, în care a lucrat peste patru decenii, nu

pierdea niciun prilej de a-i sărbători existența și realizările.

Compunea cu ușurință epigrame și poezii, mai mult sau mai puțin

reușite, pe care le citea la diverse ocazii: la alegerea Consiliului

Colegiului Avocaților din 5 septembrie 1954, la votarea bugetului pe

anul 1955, de Anul Nou 1955 ș.a.

În 1964, la împlinirea a 100 de ani de la înființarea

barourilor, Mihail Puțureanu realizează un scurt istoric al fostului

Barou al jud. Dolj și al Colegiului de avocați al Regiunii Oltenia.

ȘERBAN PĂTRAȘCU

32

Mihail Puțureanu

Avocat, Secretar și Bibliotecar al Baroului Dolj și al Colegiului de

Avocați din Craiova

33

I. MIHAIL PUȚUREANU, ISTORICUL

FOSTULUI BAROU DE AVOCAȚI AL JUD.

DOLJ 1864-1948. ISTORICUL COLEGIULUI DE

AVOCAȚI AL REGIUNII OLTENIA 1948-1964

O NOUĂ ANIVERSARE

La începutul lunii decembrie a acestui an, s-au împlinit 100

de ani de când a luat fiinţă legală în România fostele Barouri de

avocaţi.

Într-adevăr, prin legea din 6 decembrie 1864 Domnitorul Al.

I. Cuza a reglementat şi aceste instituţiuni de avocaţi, organizându-le

pe judeţe. Au existat şi înainte de 1864 la Craiova ca şi în restul

ţărişoarelor noastre de pe atunci, avocaţi, fără însă o lege care să le

reglementeze profesia.

Încercase oarecare reglementare Ipsilante în 1786 în condica

sa, Vodă Caragea în legiuirea sa de la 1817, în care avocaţii erau

numiţi vechili şi care de la 1800 puteau să fie orice cetăţean care

pricepea puţin pravila.

Pârâţii puteau să-şi aleagă vechili după bunul lor plac.

O reminiscenţă a acestor timpuri, în ceea ce priveşte aceste

alegeri de către pârâţi, a rămas şi în legea fostelor Curţi cu Juraţi,

înfiinţate prin legea penală din 1864, prevăzute de altfel şi în vechea

constituţie din 1886, Curţi care au fost desfiinţate prin înfiinţarea

fostelor Curţi Criminale la 1936.

De asemenea Generalul Rus Chiselef, care se dovedise un

foarte bun organizator, prin regulamentul organic din 1830, care a

guvernat ambele Principate Române, glăsueşte ceva relativ la

organizarea avocaţilor.

Domnitorul Gheorghe Bibescu prin ofisul său domnesc din

34

1847, dă oarecare reguli de cine putea să fie ”avocat” de aci înainte,

care n-a putut însă îndrepta această profesie, ce „ era cotropită de

oameni ce nici măcar cele mai elementare ştiinţe despre această

profesie de avocat n-avea”, după cum se exprimase el.

Îndreptarea a venit prin legea din 1864 a avocaţilor în care

nu mai puteau intra de cât titraţii, cu diplome din ţară sau din

străinătate.

Aceste barouri erau conduse de nişte organe numite comisii

de disciplină, compuse dintr-un decan şi 6 membrii la început.

În fostul Barou de Dolj, au fost mulţi avocaţi care s-au

ilustrat ca conducători sau ca simpli membrii ai lui.

Astfel avem pe Gheorghe Chiţu, care a fost şi primul decan

al acestui Barou, fiind apoi şi Ministru.

Anastasie Stolojean, fost Ministru, August Peşacov, care a

scris „O istorie a Craiovei”, şi care a fost unul din iniţiatorii şi

executorii clădirii fostului Palat de Justiţie din Craiova, terminat în

1889, ocupat actualmente de sfaturile populare raional – Craiova şi

Regional Oltenia.

Emanoil Kinezu, care a scris „Revoluţia de la 1848 a

Românilor de la Dunăre” în 1854.

Petre Chiţu, fratele lui Gheorghe Chiţu, soţul Mariei P.

Chiţu, care a tradus pentru prima dată la noi în ţară operile lui Dante

direct din italieneşte. El a fost şi decanul baroului.

Pencioiu Gheorghe, specializat în materie comercială, fost în

tinereţe socialist şi care fiind şi literat, a scos împreună cu fostul poet

Traian Demetrescu la Craiova „Revista Olteană”.

Betolian Anghel, renumitul decan, care a lăsat urme serioase

în barou în ceea ce priveşte disciplina lui.

Stoenescu D. Dem, cel mai valoros decan pe care l-a avut

Baroul Dolj, dovedindu-se un foarte bun organizator al lui, şi care şi-

a donat Baroului Dolj, întreaga sa avere compusă dintr-o casă

35

părintească şi dintr-o bogată bibliotecă ce cuprindea 2-3000 volume

cărţi şi reviste de drept române şi străine, precum cărţi şi reviste de

literatură române şi străine.

El a înfiinţat biblioteca Baroului Dolj, cumpărând şi întreaga

bibliotecă a renumitului savant profesor de drept Alexandresco D.,

compusă din 5-6000 volume române şi străine.

El a organizat cercul avocaţilor şi a înfiinţat Casa de Pensii şi

ajutor al avocaţilor, putându-le astfel da colegilor lui ajutoare de

boală şi de deces. Această casă a servit de model apoi şi altor barouri

din ţară.

În munca lui a fost ajutat de av. G. Demetrescu, ce a fost

casierul baroului şi care a scris şi vorbit despre origina Craiovei.

În ceea ce priveşte biblioteca, el a fost ajutat de fostul av.

Mihail Puţureanu, care a fost şi primul bibliotecar de la înfiinţare

1924 – până la pensionarea sa 1957.

Georgescu B. Ion, care a fost un foarte bun penalist, precum

şi un bun scriitor în materie de drept şi în materie literară, scriind în

special despre bisericile şi mânăstirile din Oltenia.

Tot el a mutat biblioteca Baroului în noua aripă a fostului

Palat de Justiţie, înglobând în ea şi fosta bibliotecă a Curţilor de apel

Craiova, biblioteca numărând în total 20 000 de volume rămase apoi

Colegiului de Avocaţi Reg. Oltenia. El a înfiinţat şi fişierul, unicul pe

ţară.

Tîlpianu Horia, care a apărat în 1936 în faţa Tribunalului

Militar Craiova, pe tov. Gheorghe Gheorghiu Dej şi alţii.

Ultimul decan al Baroului Dolj a fost Eleodor Vergatti.

În 1948 ianuarie 19, a apărut noua lege a colegiilor de

avocaţi, care a desfiinţat fostele barouri.

Această nouă reformă în viaţa profesională a avocaţilor, a

fost opera de democraţie populară, care prin Partidul Muncitoresc

Român şi Guvernul său în frunte cu tov. Gheorghe Gheorghiu Dej, a

36

schimbat în bine cu totul şi în totul ţara nostră devenită Republica

Populară.

Colegiile de Avocaţi au fost înfiinţate la început pe judeţe iar

mai târziu pe regiuni, devenind astfel în 1952 Colegiul Avocaţilor

Regiunea Craiova, iar din ianuarie 1961 Colegiul de Avocaţi Reg.

Oltenia, condus de un preşedinte şi 8 consilieri.

Dintre preşedinţii acestui Colegiu s-au remarcat, tov. N.

Niculcea Popescu, actualul rector al Institutului Pedagogic din

Craiova, sub care s-a făcut şi înscrierea avocaţilor din fostul Barou

Dolj, în Colegiu, Popilian Nicolae, care a fost apărătorul tov.

Gheorghiu Dej şi alţii în faţa Tribunalului Militar la 1936, Titus

Constantinescu, Bratu Ion, Mişu Şerbănescu şi Dincă Cornel,

actualul Preşedinte.

Azi când s-au împlinit 100 de ani de existenţă legală a

acestor instituţiuni de avocaţi, se cade ca gândul membrilor ei să se

ducă la acei colegi care l-au ilustrat în trecut şi care caută azi să-i

menţină aureola ce le-a încununat odinioară activitatea Baroului şi

Colegiului, precum şi la Partidul şi Guvernul R.P.R care are în grija

sa şi pe avocaţi de a căror soartă se interesează.

24 decembrie 1964

Mişu Puţureanu,

fost avocat şi bibliotecar al fostului Barou

Dolj şi a actualului Colegiu Oltenia

37

ISTORICUL COLEGIULUI DE AVOCAŢI AL REGIUNII

OLTENIA

Pentru a cunoaşte mai bine acest istoric este nevoie de a face

o incursiune istorică în trecutul său.

PARTEA I.

Primele lui începuturi: Baroul

Colegiile de Avocaţi din R.P.R. au luat fiinţă sub regimul

nostru de democraţie populară.

Înainte de actualele colegii de avocaţi pe regiuni, au existat

colegii de avocaţi pe judeţe, iar înaintea acestora au fost barourile de

avocaţi pe judeţe.

Fostele barouri de avocaţi pe judeţe, printre care şi Baroul de

Avocatură Dolj, au fost create pentru prima dată la noi în ţară şi

reglementate prin legea de organizare a acestor instituţiuni de avocaţi

din 6 decembrie 1864 sub domnitorul Principatelor Unite Alexandru

I. Cuza, care printre alte legi a organizat şi barourile de avocaţi.

Această lege a dat fiinţă legală şi Baroului Dolj.

A existat şi înainte de 1864 la Craiova ca şi în restul ţării

(Muntenia) avocaţi fără să existe o lege însă care să le reglementeze

profesiunea.

Printre persoanele care făceau pe avocaţii pe atunci, erau

puţine la număr ce aveau titluri universitare în ştiinţa dreptului,

căpătate de la diverse facultăţi din străinătate, mai ales în Franţa şi

Belgia, pentru că în ambele noastre ţărişoare (Muntenia şi Moldova)

nu erau astfel de şcoli, majoritatea lor fiind deci lipsiţi de asemenea

titluri.

Cunoştiinţele dreptului pe care le aveau aceştia din urmă le

dobândiseră prin practica juridică făcută prin instanţele judecătoreşti.

38

Ei bine, legiuitorii din 1864 constituind corpul de avocaţi au

cerut ca o condiţie „sine qua non” de admisibilitate diploma de

studiul dreptului.

Afară însă de aceşti avocaţi cu diplomă au fost admişi prin

această lege, şi foştii avocaţi practicanţi, care exercitaseră

profesiunea pe termen de 4 ani, precum şi acei avocaţi practicanţi cu

un stagiu mai mic, dar care au trecut un examen.

Cu toate acestea, unele comisiuni de disciplină pe care le

prevăzuse legea pentru conducerea acestor barouri, au înscris avocaţi

în urma legii din 1864 şi persoane care nu întruneau condiţiunile

legale.

La 1 iunie 1884 intervine legea care a confirmat ca valabile

aceste înscrieri, considerându-le că au drepturi câştigate, luându-se

însă măsuri ca pe viitor să nu mai fie înscrişi printre avocaţi decât

acei care se găsesc în condiţiunile cerute de legea de organizare a

avocaţilor din 1864.

Cu toate acestea, şi în timpuri cu mult mai vechi existau la

Craiova avocaţi.

Astfel, de la 1800 încoace, oricărui cetăţean care se simţea în

stare, pricepând puţin pravila, i se da dreptul să facă pe avocatul, care

în limbajul vremei se numeau „vechili”, pentru că pe atunci nu se

cereau studii şi deci nici titluri academice.

De altfel, pe acea vreme, nici pentru judecători nu se cerea

vre-o condiţie de îndeplinit pentru această funcţie, pe care o

exercitau numai boierii,ei fiind numiţi de domni.

Aceşti vechili nu se ştie precis din ce clasă socială se

recrutau sau făceau parte şi nici ce îndatoriri precise aveau.

Despre ei se ştie că erau numai simpli mandatari, pe care

părţile din procese şi-i alegeau după bunul lor plac.

Despre toate acestea avem cunoştinţă şi din „discursul de

deschiderea anului judecătoresc în 1883-1884” ţinut de Grigore

39

Columbeanu, care deţinea pe acel timp funcţia de Procuror General

la Craiova şi în care el vorbeşte „despre avocaţi şi avocatură”.

Era pe atunci un obicei devenit tradiţie mai târziu, ca la

fiecare an judecătoresc care se deschidea toamna, după vacanţa

judiciară, fie procurorul general al Curţii de Apel din Craiova, fie

primul preşedinte al Curţii de Apel din Craiova, să ţină câte un astfel

de discurs cu o mare solemnitate la care participau toţi magistraţii

din Craiova, toţi avocaţii din oraş şi cetăţenii care îi interesau materia

dreptului şi justiţia.

O reminescenţă a acestor timpuri în ceea ce priveşte pe aceşti

vechili a rămas şi de la 1864 încoace la Curţile cu juraţi.

Aceste curţi cu juraţi au luat naştere prin legea de procedură

penală din 1866, după modelul legiuirii franceze, curţi cu juraţi care

au fost prevăzute şi în constituţia din 1886.

La aceste curţi, apărarea acuzaţilor se putea face de orice

cetăţean, chiar când ei nu aparţineau sub nici o formă corpului de

avocaţi, conf. Art. 320 pr.pen.

Art. 320 pr.pen. avea următorul conţinut: „Acuzatul va putea

să-şi aleagă apărător pe oricine va voi”.

Conform acestui text de lege, acuzatul avea libertatea de

alegere a apărătorului său, fie avocat fie orice alt cetăţean.

Alegerea de apărător o putea face sau acuzatul sau rudele lui

ceea ce însemnă că ea era facultativă.

Nu numai în faţa curţilor cu juraţi, dar chiar în faţa celorlalte

instanţe penale, acuzatul în apărarea lui recurgerea la superfugiu şi

anume acela al „martorilor”.

Ei puneau martori care prin declaraţiile lor se făceau voit

apărătorii acuzatului, în ceea ce priveşte faptele, pentru că se înţelege

că chestiunile de drept rămâneau pe seama avocaţilor, dacă îi avea.

Această situaţie a alegerii de apărători de către acuzaţi, a

dăinuit până la desfiinţarea curţilor cu juraţi, care a avut loc odată cu

40

înfiinţarea curţilor criminale prin legea din 6 august 1938 pe baza art.

349, care a luat crimele pe seama judecăţii lor. Aceste curţi erau

compuse numai din judecători, adică magistraţi de carieră.

În 1786 domnitorul Ipsilante în condica sa şi Vodă Caragea

în legiuirea sa de la 1817 au prevăzut oarecare reguli pentru avocaţi.

Legea Caragea la cap. 20 par.III paragraful I, da următoarea

definiţie vechilului de judecăţi: „Vechilul de judecată este ceea ce se

orânduieşte de altul, ca să judece în locul lui”.

De aici reiese că orice persoană putea să fie vechil.

Această situaţie a dăinuit până la 1830 când a apărut

„regulamentul organic” care a guvernat ambele principate române

Moldova şi Muntenia elaborat de către Generalul Rus Chiselef, care

s-a dovedit a fi fost un foarte bun organizator. Acest regulament,

printre altele glăsuia ceva relativ şi la organizarea avocaţilor.

Într-adevăr, în art. 224 se specifica că pentru înlesnirea

părţilor în afacerile de judecată, stăpânirea să rânduiască un număr

de avocaţi; iar prin art. 225 se specificau condiţiunile de

admisibilitate ce trebuia să îndeplinească avocaţii.

Totuşi părţile erau libere să-şi pună apărători şi dintre

persoanele care nu figurau pe listele departamentului dreptăţii.

Din cele de mai sus, mai observăm că regulamentul organic

odată cu reglementarea întrucâtva a profesiunei de avocat, pentru

prima dată a înlocuit cuvântul de vechil cu acela de avocat.

Legea din 1836 a înfiinţat o comisiune care să examineze pe

aceia, care candidau pentru profesia de avocat, fixând în acelaşi timp

şi plata ce se cuvenea avocatului pentru serviciile sale.

Observăm de asemenea că această lege a prevăzut formal tot

pentru prima oară remuneraţia avocaţilor pentru apărările făcute

clienţilor.

În 1847, Domnul Munteniei Gheorghe Bibescu, în ofisul său

dă oarecare reguli de cine poate să fie avocat de aci înainte.

41

Decretul său a fost un bun început de organizare a instituţiei

de avocat.

Totuşi lucrurile nu s-au putut îndrepta, profesiunea de avocat

„rămânând cotropită de oameni care nici măcar cele mai elementare

ştiinţe despre această profesie n-aveau”, după cum spune Domnitorul

Bibescu Gheorghe la începutul ofisului său domnesc din 1847.

Îndreptarea lor nu s-a putut face decât prin legea avocaţilor

din 1864, care poartă pecetea timpului său.

Prin această lege s-au înfiinţat în ambele principatele

române, Muntenia şi Moldova, barourilor de avocaţi pe judeţe,

printre care a luat fiinţă aşadar şi baroul de avocaţi Dolj.

Aceste barouri erau conduse de câte o comisie de disciplină

după cum glăsuia art.6 cap.3 din lege prezidată de şeful baroului

numit „decan”.

Legea a fost copiată după legea franceză, după cum s-a

procedat de altfel cu toate legiuirile noastre din acel timp.

Comisia de disciplină, avea printre alte atribuţiuni şi pe aceia

de a înscrie în barou avocaţii care îndeplineau condiţiunile cerute de

legea de mai sus, precum şi de a-i supraveghea.

De această comisie depindea onoarea şi cinstea de care

trebuia să dea dovadă avocatul înscris în baroul respectiv, adică

trebuia să fie demn în exercitarea profesiunei sale.

Tot de această comisie mai depindea şi apărarea intereselor

baroului conform art.11, ea aplicând pedepse disciplinare avocaţilor

lipsiţi de demnitatea profesională.

După cum s-a constatat mai târziu, comisiile de disciplină au

avut mult de lucru cu unii avocaţi cărora le-au aplicat diferite

pedepse disciplinare pentru lipsa de demnitate de care ei au dat

dovadă şi de care s-a ocupat în primul rând unul din foştii decani.

Printre avocaţii înscrişi în fostul Barou de Dolj, pe care l-au

ilustrat de la 1864, adică de când a luat fiinţă legală, atât prin

42

profesiunea de avocat pe care au exercitat-o, cât şi prin aportul şi grija

purtată acestui barou, datorită demnităţilor pe care le-au ocupat între

timp ca reprezentanţi ai acestei instituţiuni de avocaţi au fost în ordine

cronologică a înscrierii lor în barou următorii: Chiţu Gh., Stolojean

Anastasie, Chinezu Emanoil, Chiţu Petre, Bălcescu Barbu, Betolian A.,

Popescu Al. Candiano, Pencioiu G.D., Burlănescu Nicolae, Stoenescu

D. Dem., Georgescu B. Ion, Năvîrlie I.C., Popilian Nicolae, Urziceanu

Alexandru, Miulescu G. Dem., Tîlpianu Horia, Vlăsceanu Xenofon.

Pentru a le cunoaşte aportul depus în timpul profesiunii lor în

serviciul Baroului Dolj, vom descrie pe scurt activitatea fiecărui

avocat de mai sus şi demnităţile pe care le-a avut între timp.

În această enumerare, vom trece şi pe acei avocaţi care s-au

manifestat în alte domenii decât acel al dreptului prin cultura lor

generală avută, precum şi pe acei care s-au manifestat şi politic prin

ideile lor înaintate avute.

Printre primii avocaţi înscrişi la înfiinţarea Baroului Dolj în

1864, de comisia de examinare conf. legii, a fost Chiţu Gh., având

„atestat de frecuentaţiune a cursului de patru ani de la Facultatea

Juridică din Viena şi având şi autorizaţia Ministerului conf. ofisului

Domnesc al lui Vodă Bibescu din 1847”.

Pentru via sa inteligenţă, având şi un dar minunat de vorbire

a fost ales primul decan al acestui barou, funcţionând în această

calitate de la 1864-1876.

Având etatea de 20 de ani, el a luat parte la revoluţia din

1848, fiind comisar al poporului, luptând cu tot etuziasmul lui tânăr

în această mişcare.

Bucurându-se de simpatia concetăţenilor săi, în 1867, Gh.

Chiţu a fost ales primar al Craiovei.

Datorită însuşirilor sale alese de mai sus, el a fost numit

Ministru al Cultelor şi Instrucţiunilor Publice la 1876 în guvernul

liberal prezidat de Manolache Costache Epureanu.

43

Tot în 1864 a fost înscris în barou ca avocat, Stolojean

Anastasie, care era licenţiat în drept de la Paris, şi care pentru

capacitatea sa în urma reputaţiei sale a fost şi el Ministru al

Domeniilor şi Agriculturii în 1885.

În anul 1865 a fost înscris ca avocat în Baroul Dolj, Peşacov

August, iar în 1876 a fost membru în consiliul de disciplină.

El a mai fost preşedintele consiliului judeţean Dolj, în care

calitate, împreună cu alţi consilieri, au hotărât clădirea fostului Palat

de Justiţie din Craiova, în care se află actualmente Sfaturile Populare

al Raionului Oraş Craiova şi al Regiunei Oltenia.

Tot el este remarcat pentru faptul că a scris, primul în

calitate de cetăţean al Craiovei, o istorie a Craiovei, foarte interesată

pentru istoria oraşului Craiova.

La 1867 a fost înscris ca avocat în Baroul Dolj, Kinezu

Emanoil, care pe lângă un bun avocat a fost şi un strălucit publicist

pentru acel timp, având frumoase cunoştiinţe sociale, fiind autorul a

numeroase scrieri de literatură şi de ştiinţă.

El a scris interesantul volum : „Revoluţia din anul 1848 a

Românilor de la Dunăre”, tipărită în anul 1854.

În 1868 a fost înscris în Baroul Dolj, Titulescu N. Ion, care a

intrat mai târziu în magistratură şi a înaintat până la gradul de Prim

Preşedinte al Curţii de Apel Craiova.

El a fost tata al lui Nicolae Titulescu, eminentul avocat om

de stat, fost de mai multe ori Ministru de Externe la noi şi ales de trei

ori Preşedinte al Ligii Naţiunilor de la Geneva.

În anul 1871 a fost înscris în Baroul Dolj, ca avocat Chiţu

Petre, care era fratele mai mic al lui Gheorghe Chiţu, fiind un om

inteligent şi bun avocat, el a fost ales Decan al Baroului Dolj, de la

1883 până în 1895. Petre Chiţu a depus multă râvnă pentru ridicarea

prestigiului Baroului, prin ridicarea morală a avocaţilor.

El a avut ca soţie pe Maria P. Chiţu o intelectuală de rasă,

44

care a tradus integral pentru prima oară la noi în ţară „Infernul lui

Dante” la 1883, iar în 1885 „Purgatoriul lui Dante” traduse direct din

limba italiană pe care ea o cunoştea foarte bine.

De asemenea, a fost tatăl poetei Lucilla Chiţu, care a scris

versuri în franţuzeşte foarte reuşite.

Tot în anul 1871 s-a înscris în Baroul Dolj, ca avocat

Betolian Anghel. El a fost pe lângă un avocat distins şi un eminent

decan cu începere de la 1895 până la 1909 când a şi decedat. El a fost

un aprig luptător pentru apărarea onoarei şi cinstei avocaţilor şi

ridicarea prestigiului lor, urmărind prin aceasta ridicarea însăşi a

prestigiului baroului, căutând mai ales să stârpească plaga

„samsarilor de procese”.

Din această cauză, s-a bucurat de încrederea tuturor

avocaţilor care l-au susţinut 12 ani ca decan al lor, dovedind a fi şi un

foarte bun organizator.

Datorită frumoaselor sale calităţi, s-a bucurat şi de

încrederea tuturor magistraţilor, care l-au stimat în tot timpul

activităţii sale de avocat şi de decan.

La 1876 a cerut înscrierea în mod legal ca avocat în Baroul

Dolj, Bălcescu Barbu, susţinând în cererea sa că are 10 ani de

profesie ca avocat în Craiova, cerere care i-a fost respinsă pe motivul

că nu întruneşte condiţiile legii din 1864, de a avea titlul universitar.

El a fost şi magistrat şi apoi primar al oraşului Craiova,

numit pentru aptitudinile sale.

El a fost fratele istoricului şi marelui luptător naţionalist dela

1848 Bălcescu Nicolae.

În anul 1876 luna octombrie, a mai cerut înscrierea în Barou

şi avocatul Popescu Alexandru Candiano, venit de la Ploeşti şi

stabilit la Craiova.

El este acela care dăduse o zi viaţă Republicii de la Ploeşti

1876, cerând căderea guvernului şi înlăturarea Regelui Carol.

45

Înscrierea lui i-a fost admisă de consiliul de disciplină pe

baza titlului său de Doctor de la Facultatea de Drept din Neapole ce-l

poseda.

În 1882, a mai fost înscris în Baroul Dolj, ca avocat

Tanoviceanu Ion, care a ajuns mai târziu profesor de drept penal la

Facultatea de drept din Bucureşti. El s-a ocupat şi cu istoria.

Din scrierile lui se vede că a avut idei foarte progresiste.

În 1899, s-a înscris în Baroul Dolj, ca avocat pe baza

diplomii de Dr. în Drept de la Bruxelles (Belgia) Pencioiu G.D., fiind

avocat cu renume, a fost ales în 1915 consilier al Baroului Dolj,

demisionând însă chiar a doua zi după alegerea sa, din cauza luptei

politice şi nu a intereselor baroului, adică pe motivul „că

preocupările majorităţii colegilor sunt cu totul străine de demnitatea

şi prestigiul corpului”.

Într-adevăr, alegerea de decan şi a membrilor din consiliu,

degenerase în lupte de partide politice, pentru aceleaşi motive

demisionase şi un alt eminent avocat Mihail Oromolo ce fusese ales

consilier odată cu Pencioiu.

Renumele acestui distins avocat se întemeia pe faptul că se

specializase în materie comercială.

Înainte de a studia dreptul, el a fost secretarul Camerei de

Comerţ – Craiova.

În tinereţea lui Pencioiu a fost socialist cu idei de stânga cu

care venise din Belgia unde-şi urmase dreptul.

El fiind şi un literat distins, s-a ataşat de poetul Traian

Demetrescu, având aceleaşi idei ca şi el şi au scos împreună „Revista

Olteană”, la care au colaborat amândoi.

În Baroul Dolj, a mai fost înscris ca avocat Burlănescu

Nicolae Alin, în 1903. Din tinereţea lui a fost un proletar intelectual

şi aşa a rămas până a murit de tuberculoză.

El a fost un umanist în toată puterea cuvântului. Iubirea de

46

oameni şi-a arătat-o şi prin pledoariile lui cu care apăra oamenii

nevoiaşi care n-aveau posibilitatea să-şi plătească avocaţi.

Înainte de a fi avocat, el a fost poet pentru care a avut mult

talent, literatura fiindu-i mai accesibilă decât avocatura, lăsând în

urma lui multe opere literare.

El s-a sbătut mult în viaţă pentru a putea parveni să-şi ia o

diplomă, din care spera să-şi ducă traiul, dar vremurile grele l-au

biruit, plătind cu viaţa înainte de timp, această încercare, întrucât în

1911 a murit de tuberculoză.

În 1907, Consiliul Baroului Dolj, a înscris ca apărător pe Bodescu

Teodor. El a fost tatăl renumitei artiste şi cântăreţe Marilen Bodescu şi al

fostului avocat Bodescu Aurel, înscris în 1920 în acelaşi Barou.

În anul 1920, Consiliul Baroului Dolj, a înscris ca avocat în

Barou pe d-na Duţulescu Matilda, licenţiată în drept şi litere.

Ea a fost prima femeie pe ţară, care a reuşit să intre într-un

barou de avocaţi fără nici o discuţie, nici în Plenul Consiliului care a

admis-o, nici în sânul Baroului în care intra, şi nici la Curtea de Apel

Craiova, care i-a luat jurământul chiar în ziua înscrierii ei.

Femeile au reuşit în fine, în lupta lor, dusă de peste 30 ani şi

pe acest teren, prin această înscriere în Baroul Dolj.

Acest fapt, nu s-a întâmplat cu domnişoara Sarmina

Bilcescu, care în 1891 ceruse înscrierea în Baroul Ilfov, pe care

consiliul, după multe discuţii i-o admisese, şi Curtea de Apel Ilfov îi

luase jurământul, pentru ca la sfârşit, Curtea de Casaţie să infirme

această înscriere, pe motiv că legea avocaţilor nu prevedea şi

înscrierea femeilor în barouri.

Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu domnişoara Ella Negruzi,

care ceruse înscrierea ca avocat în Baroul Iaşi, înscriere care i-a fost

de asemenea respinsă.

În 1922, a fost înscrisă a doua femeie în Baroul Dolj, ca

avocat şi anume Domnişoara Arghiropol Polixenia.

47

Acestea sunt cele 2 femei înscrise în Baroul Dolj, până la

1923, care însă n-au profesat.

În 1923, a intervenit noua lege a avocaţilor care a curmat

orice discuţie privitor la intrarea femeilor în barouri, pentru că legea

de mai sus a prevăzut expres înscrierea în barouri şi a „femeilor”.

Printre figurile proeminente ale fostului Barou de Dolj şi

printre străluciţii decani, pe care i-a avut, a culminat avocatul Dem

Stoenescu, cunoscut sub numele de „Mitu” înscris în 1903.

El a urmat fostului Decan Rioşeanu B. Nicolae la conducerea

Baroului, ce fusese înscris ca avocat în Baroul Dolj, la 1895, şi care

deşi ales de trei ori în demnitatea de decan, totuşi, în toate aceste trei

decanate, el nu s-a ilustrat cu nici o operă mai de seamă, deşi

condusese Baroul de la 1913-1921.

Mitu Stoenescu, după vreo trei ani de magistratură, a părăsit-

o, pentru a se ocupa exclusiv cu avocatura, el fiind o fire

independentă şi cu concepţii.

El a fost nu numai un eminent profesionist, dar şi un foarte

bun organizator, cum s-a dovedit în tot timpul cât a fost decan, adică

de la 1921-1934, când a decedat, datorită muncii excesive depuse

pentru instituţia pe care a înălţat-o ca nimeni altul, reuşind ca Baroul

condus de el să fie primul pe ţară şi dat de exemplu celorlalte

barouri.

El avea un suflet de elită, fiind de o bunătate rară. Nici un

avocat, nici un funcţionar judecătoresc, căci îi ajuta şi pe aceştia, nu

pleca nemulţumit de la el.

Mitu Stoenescu s-a ocupat şi cu literatura, scriind în special

în revista „Arhivele Olteniei”.

El a depus o activitate extraordinară în toate demnităţile pe

care le-a ocupat, fiind la început membru în comisiile de disciplină

ale Baroului, iar de la 1921, decanul lui.

A fost membru în Consiliul General al Uniunii Avocaţilor

48

din România, membru în Comitetul de lectură al Teatrului Naţional,

Preşedintele Societăţii Culturale, Prietenii Ştiinţei Filiala Craiova.

Având temeinice cunoştiinţe în materie de drept – fiind un

jurist de frunte – a scris lucrări juridice, colaborând totodată la o

mulţime de reviste de drept, el fiind chiar proprietarul revistei de

drept „Pagini Juridice” Craiova, întemeiate la 1907-1916 când au

încetat din cauza răsboiului, la care a colaborat cu diverse articole

juridice.

Printre lucrările juridice mai de seamă cităm: „Legea de

utilitate publică” adnotată împreună cu av. Petre Măinescu, lucrare

care a fost premiată de Academia Română.

Mitu Stoenescu ca decan a ţinut mult la demnitatea baroului,

căutând să o apere cu toate puterile şi în acelaşi timp să ridice şi

prestigiul baroului cât mai sus şi a reuşit.

Avocaţii, susţinea el, trebuiau să fie demni nu numai în

profesia lor de avocat, dar şi în societate pentru a nu înjosi numele de

avocat şi ca atare şi baroul din care făcea parte.

Printre operele lui mai de seamă înfăptuite la barou şi de care

şi-a legat numele au fost:

1. Sindicatul actelor de notariat.

Încă din 1901 apăruse o încercare de înfăptuire a acestui

sindicat, care n-a durat însă decât până la 1904. În 1905, fostul decan

Betolian A., a hotărât reînfiinţarea lui, convins fiind de necesitatea ce

se cerea pentru interesele generale ale baroului, sindicat care a

funcţionat până la 1909.

Odată cu încetarea din viaţă a acestui energic decan, acest

sindicat a căzut în desuetudine prin nemai aplicarea lui.

În 1923, Mitu Stoenescu reînfiinţează sindicatul,

înfaptuindu-l de data aceasta pe baze solide, care de altfel era şi în

asentimentul tuturor avocaţilor din Barou, în avantajul cărora fusese

49

şi creat, având în favoarea lui şi noua lege a avocaţilor, care da în

căderea avocaţilor redactarea actelor de notariat ce trebuiau şi

subscrise de ei.

Iată dar înlăturaţi în parte, jelbarii de acte şi samsarii, care

deveniseră o adevarată plagă pentru profesia de avocat şi

îmbunătăţind astfel simţitor situaţia avocaţilor din punct de vedere

material şi moral mărindu-i totodată şi demnitatea baroului.

2. Înfiinţarea bibliotecii baroului.

Odată organizarea economică a Baroului înfăptuită, domnul

decan s-a gândit şi la organizarea culturală a Baroului înfăptuind în

1923, o mare bibliotecă proprie a Baroului, separată deci de

biblioteca Curţii de Apel Craiova.

Până aci, cele câteva zeci de volume pe care le poseda

Baroul, nu puteau constitui o bibliotecă în adevăratul ei înţeles, iar

avocaţii trebuiau să facă apel la biblioteca pe care o poseda Curtea de

Apel din Craiova, într-o încăpere adecvată ei.

Ea era într-adevăr frumoasă şi ca aspect şi ca conţinut – fiind

numai de drept, şi ca număr de volume, la care aveau accesul şi

avocaţii pe lângă magistraţi.

În adevăr, în 1923, decanul împreună cu consilierii de pe

atunci avocaţi: G. Mil. Demetrescu zis Miulescu şi Dem.

Constantinescu, s-a ocupat special cu organizarea acestei biblioteci.

La organizarea ei în detaliu, a lucrat cu mult interes şi

pricepere primul ei bibliotecar, av. Mişu Puţureanu, care a elaborat şi

un proiect de regulament pentru funcţionarea ei şi care a muncit în

această calitate de la 1924 de când a fost numit în acest post până la

1957 când a fost pensionat pentru limită de vârstă.

Această organizare s-a terminat în 1925, când biblioteca a şi

fost inaugurată odată cu inaugurarea busturilor celor doi foşti decani

ai baroului, Chiţu Gh. şi Betolian A., lucrarea busturilor fiind

50

efectuată de sculptorul Cireşescu, în faţa fostului Ministru de Justiţie

G.G. Mîrzescu, când a avut loc o festivitate de neuitat.

Această bibliotecă, Mitu Stoenescu a îmbogăţit-o mai târziu

prin cumpărarea întregii biblioteci a fostului avocat şi profesor de

drept de la Facultatea de Drept din Iaşi savantul Dem. Alexandresco,

compusă din câteva mii de volume, cărţi şi reviste de drept române şi

străine şi cărţi şi reviste de literatură române şi străine, precum şi

prin cărţile de drept cumpărate de la Paris.

Ea a mai fost alimentată şi prin diferitele donaţii făcute de

avocaţi şi persoane străine, precum şi cu cărţile cumpărate din

comerţ.

Pentru a veni şi în ajutorul avocaţilor din judeţ, Mitu

Stoenescu a înfinţat pe lângă fiecare judecătorie câte o bibliotecă,

lucrată pe atunci, în fabrica Mertoiu-Goga, în ceea ce priveşte

dulapurile, ea fiind dotată cu cărţi şi reviste juridice, precum şi cu

cărţi de literatură.

Mitu Stoenescu a încurajat şi operele culturale din oraşul

Craiova, prin diverse subvenţii prevăzute în buget. El a înfiinţat de

asemenea premiul „Avram Iancu”, eroul nostru martir şi naţional,

pentru a fi atribuit anual celei mai bune lucrări de drept.

Acest premiu a fost atribuit şi distinsului avoct Dem.

Paşalega înscris în Barou în 1922, pentru merituasele scrieri de drept,

actualmente un distins jurisconsult.

3. Înfiinţarea Casei de Pensii şi Ajutor.

Pentru a veni în ajutorul avocaţilor bătrâni, care nu mai

puteau profesa şi a familiilor lor, după moartea acestora, a înfiinţat

Casa Locală de Pensii şi Ajutor, care a servit pentru acordarea de

pensii şi înmormântarea avocaţiilor, care mai înainte erau

înmormântaţi cu talerul. Iată dar, ridicată şi menţinută şi în această

privinţă demnitatea Baroului Dolj.

51

Urmare înfiinţării acestei Case locale, a fost pensionarea în

1928 a următorilor primi avocaţi şi apărători: a. Zeuleanu M. Petre,

av. înscris în Baroul Dolj la 1877. – b. Radulian Costantin, înscris ca

avocat în Barou la 1876, el a fost şi membru al Comisiei de

Disciplină a Baroului Dolj. –c. Gabrielescu Teodor, avocat practicant

din 1880 şi care a fost şi secretarul Baroului de la 1900-1905. –d.

Dumitrescu Toma înscris în Barou la 1886 şi – e. Pascu Gheorghe

înscris ca apărător în Barou la 1907. A mai fost pensionat ca apărător

şi Bodescu Teodor înscris în barou la 1907, el a fost tatăl renumitei

artiste şi cântăreţe Marilena Bodescu.

4. Ceva mai mult, pentru avocaţii bolnavi spre a veni în

ajutorul lor, Mitu Stoenescu a cumpărat o vilă la Călimăneşti,

numind-o vila „Themis”, dorând-o cu un mobilier, cum nu avea nici

o altă vilă pe atunci în ţară în eleganţă şi pe care a pus-o la dispoziţia

avocaţiilor şi a familiilor lor pentru curarisire între mare şi recreeare.

5. Cercul avocaţilor.

Tot în anul 1925, el a înfiinţat cercul avocaţilor, dotându-l cu

cărţi şi reviste de literatură, cumpărate din comerţ şi întreţinute la zi.

Preşedintele lui a fost av. Boboc M. Nicolae, care a fost vicedecan şi

membru în consiliul Baroului de la 1913-1915.

În acest cerc cultural, avocaţii se distrau, citeau sau scriau,

cultivându-se şi în această direcţie.

Prin aceste măsuri luate, starea baroului a ajuns înfloritoare.

6. Asistenţa judiciară.

El a mai înfiinţat asistenţa judiciară gratuită prin care

avocaţii erau obligaţi să apere pe oamenii săraci şi lipsiţi de mijloace

materiale. Printre avocaţii care s-au relevat cu această asistenţă

gratuită a fost av. Mişu Puţureanu, care a susţinut gratis sutele de

52

procese de acest fel, pentru care Colegiul Baroului l-a şi premiat

pentru acest gest frumos.

Mitu Stoenescu a încurajat artiştii, cumpărându-le lucrările

(picturile) pentru Barou şi cercul avocaţilor, printre care figurează

tabloul „Ţiganca” de pictorul Bulgăraş, care a fost expus şi la salonul

oficial de la Paris.

De asemenea el a acordat burse anuale la elevii de şcoală

merituoşi ai avocaţilor şi ai funcţionarilor judecătoreşti, dându-le în

fiecare an în afară de burse şi ajutoare pentru procurare de cărţi

şcolare.

În grija pe care a purtat-o şi funcţionarilor baroului, el le-a

dat în fiecare an gratificaţii de sărbători pentru munca lor depusă în

serviciul respectiv.

În sfârşit, acest decan de neuitat pentru aş dovedi şi mai mult

ataşamentul faţă de baroul lui de care a fost atât de legat - care cauză

a şi murit peste 2 ani adică în 1934, în 1932 şi-a donat casa

părintească în care s-a născut, a crescut, a gândit şi a lucrat, împreună

cu toată mobila şi în special cu întreaga şi bogata lui bibliotecă,

compusă din cărţi şi reviste de drept române şi străine, şi din cărţi şi

reviste de literatură română şi străină mai toate legate în număr de

câteva mii de volume.

Prin această donaţie el a înţeles să le pună la dispoziţia

colegilor săi avocaţi şi cărţile, iar imobilul pentru cercul avocaţilor

infiinţat de el în 1925, cerc însă care se afla într-un imobil închiriat,

ţinând astfel ca avocaţii să-şi aibă casa lor proprie.

S-a comis o greşeală de neiertat când consiliul baroului în

1945 a vândut această casă, călcând prin aceasta intenţia frumoasă pe

care a avut-o faţă de barou.

Acesta a fost decanul Mitu Stoenescu.

Avocaţii care l-au venerat pentru dragostea pe care el le-a

arătat-o prin atâtea opere înfăptuite ce vorbeau de la sine, l-au

53

imortalizat şi pe el printr-un bust de bronz, care fusese aşezat alături

de bustul celorlalţi doi decani de merit Chiţu Gh. şi A Betolian în

sala paşilor pierduţi a Curţii de Apel Craiova, din fostul Palat de

Justiţie, busturi ridicate tot de el împreună cu prietenul lui de muncă

din consiliul un alt avocat emerit Gh. Mil. Demetrescu.

Un alt merituos decan care şi-a avut o importantă parte de

contribuţie în rodnica sa activitate pentru menţinerea la înălţime a

fostului Barou de Dolj, ridicat de fostul Decan Mitu Stoenescu, a fost

şi avocatul B. Ion Georgescu înscris în Barou în 1905.

El a fost un avocat distins, un penalist cu renume şi un

publicist de seamă.

Dotat cu o inteligenţă vie, având o cultură nu numai specială

de drept, dar şi una generală, a dat lucrări nu numai de drept penal,

dar şi în materie de artă religioasă în special, în Revista „Arhivele

Olteniei din Craiova”.

El a colaborat cu articolele de drept şi la revista din Craiova

„Pagini juridice”, a lui Mitu Stoenescu, dar şi la reviste literare

printre care revista „Năzuinţa”, fiind unul din întemeietorii ei din

1924, alături de poeta Farago Elena şi alţii.

În 1935 el a scos Revista Penală care a dăinuit până în anul

1941, fiind sistată din cauza războiului, ea fiind unica de acest fel pe

ţară.

Pentru multele sale calităţi el a fost consilier al Baroului

Dolj, lucrând şi cu fostul Decan Mitu Stoenescu, iar din anul 1939-

1945, a fost decanul fostului Barou Dolj, lucrând o parte în această

calitate şi sub noul regim.

Fără să fie regimentat în vreun partid politic, a fost deputat

şi primar al oraşului Craiova, dovedindu-se în această din ultimă

calitate ca un bun părinte al oraşului.

Printre altele, lui i se datoreşte şi noua perspectivă dată

fostului Palat de Justiţie şi pieţii noi.

54

Ca decan, a continuat opera neuitatului său predecesor în

barou Mitu Stoenescu, ea culminând cu mutarea bibliotecii baroului

în noua aripă clădită a Palatului de Justiţie în etajul de sus, ocupând

ea singură 3 camere şi reuşind să contopească biblioteca Curţii de

Apel a Craiovei cu a Baroului cu cărţile şi revistele din biblioteca lui

Mitu Stoenescu, şi cu cărţile donate de unii avocaţi şi persoane

străine.

Mobilierul lucrat anume pentru această bibliotecă ce ocupa o

sală mare şi spaţioasă numai cu cărţi de drept, celelalte 2 camere

fiind ocupate cu cărţi şi reviste de literatură, cu aranjamentul cărţilor

pe dulapuri, materii şi autori, cu numărul lor de ordine, luat din

fişierul lucrat anume, cu cele trei mese mari de stejar, cu scaunele lor

în piele, precum şi cu cele 3 lustre, cu lumină electrică, îi da o

înfăţişare foarte plăcută şi spectaculoasă, care dispunea pe cititori ei

pentru lucru.

Numărul volumelor din această bibliotecă ajunsese la 20 000

cărţi de drept şi literatură, cum poate numai biblioteca Baroului Ilfov

să o fi întrecut. Dar ceea ce a adus renumele acestui Barou pe ţară, a

fost înfiinţarea fişierului în materie de drept, lucrare extrem de mare

şi de grea executată cu pricepere şi forţă de muncă de fostul avocat

Dem. Călinescu, înscris în Baroul Dolj, în 1911, care a fost în ultimul

timp al vieţii fostului Barou şi contabilul lui.

Acest fişier care ocupa o cameră special amenajată şi care a

făcut mândria Baroului pe ţară, a fost pus la dispoziţia avocaţilor şi

magistraţilor, nu numai din Dolj dar şi acelora din altă parte.

Orice chestiune de drept se putea găsi în acest cazier de fişe,

privitor la doctrină şi jurisprudenţă, care erau ţinute la zi, într-un

timp relativ scurt, cercetătorul economisind timpul pentru cercetarea

volumelor din bibliotecă a speţei care-l interesa.

Fostul Decan Ion B. Georgescu, s-a putut mândri cu această

operă care a fost unică pe întreaga ţară.

55

Printre avocaţii înscrişi în fostul Barou Dolj, a fost şi Nic.

Năvîrlie I.C., înscris în 1906.

El fiind unul din cei care a ţinut cu ţăranii în Revoluţia din

1907, întrucât era de fel de la ţară, a fost închis de autorităţile din

acel timp.

În 1907 a fost înscris ca avocat în Baroul Dolj, Popilian

Nicolae, cu o fire revoluţionară, manifestată atât în barou cât şi în

afara lui. Încă din 1906 pe când era student la Bucureşti, luase parte

la manifestaţia studenţilor din Piaţa Teatrului, suit pe baricade, în

contra protipendadei, mai ales a cucoanelor din societatea înaltă, care

ţinuse să se afirme, jucând pe prima noastră scenă – Teatrul Naţional

din Bucureşti – o piesă jucată în limba franceză, zădărnicind astfel

reprezentaţia proectată în acea seară.

Fiind un democrat convins, el a făcut politică cu Tache

Ionescu, iar mai târziu s-a înscris în partidul radical ţărănist al lui

Grigore Iunian, devenind mai târziu membru al P.M.R.

Despre activitatea sa în Baroul Dolj, vom vorbi în istoricul

colegiului, deoarece a fost şi Preşedintele Colegiului de Avocaţi din

Regiunea Dolj.

În 1908, s-a înscris în fostul Barou Dolj, ca avocat Urziceanu

Alexandru, după ce fusese un timp magistrat. Sentimentele lui

democrate şi le-a manifestat mai ales în procesul de la 1936 în care

au fost inculpaţi tov. Gheoghiu-Dej şi alţii, a căror apărător a fost.

Pentru acest fapt, actualul Guvern şi Partidul i-a acordat

pensie de merit.

Dintre avocaţii şi consilierii Baroului Dolj, acela care a fost

mâna dreaptă a fostului Decan Mitu Stoenescu pe care el l-a înțeles şi

susţinut în munca lui prodigioasă pentru realizarea propunerilor şi

înfăptuirilor acestui neuitat decan, a fost G. Dem. Miulescu zis şi G.

Mil. Demetrescu, înscris ca avocat în Baroul Dolj, în anul 1909.

El descindea din Miu Haiducu.

56

De când era student la drept a fost relevat de valorosul Decan

Betolian Anghel, fiind foarte muncitor, care l-a numit secretarul

Baroului, aşa că cunoştea lipsurile acestui barou.

Întâmplarea a făcut că atâta timp cât a fost Decan Mitu

Stoenescu, Mil. Demetrescu să fie consilier în cât operele concepute

şi începute de ei, să fie terminate tot de ei.

El a fost, se poate spune, hamalul baroului, prin munca

multiplă în toate direcţiile depuse de acest valoros consilier.

În calitatea lui de consilier i s-a încredinţat multe însărcinări,

pe care le-a dus la bun sfârşit. Astfel, a fost casierul Baroului, când

printr-o activitate rodnică desfăşurată în interesul corpului de

avocaţi, a reuşit să creeze şi pe tărâmul financiar cea mai frumoasă şi

înfloritoare situaţie din întreaga ţară.

A fost directorul conferinţelor de stagiu pe care trebuiau să le

ţină avocaţii stagiari, conferinţe iniţiate de fostul Decan Mitu

Stoenescu, asistând şi îndrumând pe tinerii avocaţi.

A mai fost de asemenea directorul biroului de asistenţă

judiciară gratuită, numind avocaţi din oficiu pentru apărarea

oamenilor săraci şi fără posibilitate de a plăti avocat.

El a fost un bun avocat şi un bun publicist, aceste două

calităţi i-au încununat opera prin interesanta lucrare care

supravieţuieşte „Istoria Baroului Dolj dela 1864-1928” după care ne-

am ghidat noi în prezentul istoric.

Fiind un om activ şi un intelectual de seamă, a depus muncă

şi extra-profesională, astfel, a fost preşedintele comitetului şcolar al

fostului Liceu de Fete Elena Cuza, azi L.T.3.

Datorită lui şi fostei directoare Ghioculescu, s-a ridicat

frumosul şi impunătorul local de azi.

El a mai fost secretarul Ligii Culturale Filiala Craiova, al

cărui preşedinte a fost un alt emerit avocat Ciocazan Constantin fiind

şi el membru în consiliul fostului Barou de Dolj.

57

El a fost de asemenea secretarul societăţii culturale „Prietenii

Ştiinţei” Filiala Craiova, al cărui preşedinte la început fusese Dr.

Laugier, pe atunci inspector sanitar al Olteniei, iar după moartea lui,

regretatul Decan Mitu Stoenescu şi după decesul şi acestuia, tov.

Profesor C. Fortunescu.

El a fost alături de preşedinte, sufletul acestei societăţi, prin

eforturile făcute ca ea să vieze, pentru că Societatea „PRIETENII

ŞTIINŢEI” din Bucureşti, murise de mult.

Această societate a dat foarte frumoase rezultate din acest

punct de vedere, în cât oraşul Craiova, care a fost „Cetatea Banilor

Olteniei” a fost şi al culturii.

Tot pentru dragostea ce el a purtat acestui oraş, s-a ocupat şi

cu istoricul lui, urmând în această privinţă exemplul fostului avocat

Peşacov August, care scrisese „Istoricul Craiovei”.

Prin conferinţele ţinute la Societatea Prietenii Ştiinţei Filiala

Craiova, căci a fost şi un bun conferenţiar, prin scrierile lui în

diversele reviste din Craiova şi anume în „Arhivele Olteniei” şi

„Ramuri”, a vorbit şi scris pagini frumoase şi foarte interesante

despre istoria Craiovei.

Aportul lui în această direcţie împreună cu acelea aduse de B.

Petriceicu Haşdeu cu volumul său „Originile Craiovei”, a lui Peşacov

August, care scrisese „Istoricul Craiovei” şi al fostului profesor

Anastasie Georgescu (Sică), care a scris în vol. I „Târgul Craiovei”, iar

în vol. II „Mahalalele Craiovei” şi cu concursul şi a altora, ca al prof.

Firu Ion directorul Muzeului Regional al Olteniei, etc. s-ar putea

desăvârşi o istorie completă a Craiovei, de care se simte foarte mare

nevoe, oraşul nostru, fiind lipsit cu totul de o monografie completă.

G. Mil. Demetrescu, care a fost consilierul Baroului Dolj de

la 1922-1935, a rămas o figură frumoasă în barou, prin munca lui

depusă dezinteresat identificându-se în această privinţă cu interesele

acestui barou.

58

În 1920, a fost înscris în fostul Barou Dolj, ca avocat Horia

Tîlpianu, licenţiat în drept de la Paris, d-sa a fost fiul distinsului

avocat Tîlpianu I. Iuliu, care fusese înscris în acelaşi Barou ca avocat

în 1908 fiind licenţiat în drept din Bucureşti.

El a avut în baroul din care făcea parte, demnitatea de

consilier din anii 1901-1905.

Având idei înaintate, el le-a infiltrat şi fiului său.

Aşa se explică că Tîlpianu Horia în timpul studiilor sale la

Paris, a frecventat cercurile de studii socialiste, unde se ţineau

prelegeri despre viaţa şi opera lui Karl Marx.

Înapoiat din Franţa cu idei democrate s-a înscris în partidul

ţărănesc, iar în 1932 ca deputat a combătut în Parlament legea

conversiunii pe motiv că e anti-democrată.

În 1933 împreună cu alţi parlamentari, având în frunte pe

eminentul jurist av. Grigore Iunian, au înfiinţat Partidul Radical

Ţărănesc, care promova atitudini progresiste şi de stânga.

Horia Tâlpianu, ca membru în acel partid, a criticat cu

vehemenţă legea pentru reprimarea unor infracţiuni contra liniştii

publice adusă în Parlament de guvernul Vaida, ca rezultat al mişcării

muncitoreşti de la Griviţa.

În 1936, cu ocazia judecării la Craiova, a tov. Gheorghiu

Dej, Chivu Stoica şi alţii, el a fost apărătorul acestora în faţa

Tribunalului Militar din Craiova.

De asemenea el a fost apărătorul şi în al doilea proces în faţa

Tribunalului Militar Craiova, care a judecat pe tov. Drăghici,

Moghioroş ş.a.

Tâlpianu Horia a făcut parte din Asociaţia Avocaţilor

democraţi al cărui secretar era pe atunci tov. Ion G. Maurer, actualul

Preşedinte al Consiliului de Miniştri.

În 1945 ianuarie, cu prima formaţie de avocaţi democraţi, el

a fost numit decanul Baroului Dolj, iar în februarie 1945, a fost ales

59

preşedintele Asociaţiei pentru strângerea legăturilor cu URSS, Filiala

Craiova/ARLUS, funcţionând în această calitate, timp de 2 ani.

În 1948, a fost ales Preşedinte al Asociaţiei Prietenilor

Scânteei în cadrul Justiţiei, Filiala Craiova.

Pe baza propunerii făcute de Ministerul Justiţiei, cu avizul

Preşedenţiei Consiliului de Miniştri, Consiliul de Stat din 1964, în

martie, i-a acordat o pensie specială / de merit /, pentru serviciile

deosebite, motivată pe atitudinea permanentă democrată şi

participarea ca avocat în cele două procese ale P.C.M.

În 1925, a cerut înscrierea ca avocat în Baroul Dolj, care i-a

fost admisă, Păun Nicolae, care fusese la început magistrat.

El fiind bolnav de tuberculoză, înainte de a muri, a donat

întreaga lui avere, compusă dintr-o casă spaţioasă cu locul şi grădina

ei din comuna Leu Jud. Dolj, împreună cu mica lui bibliotecă,

compusă din cărţi de drept şi literatură, Baroului Dolj.

El a făcut acest gest pentru a-şi arăta ataşamentul faţă de

instituţiunea care-l primise în sânul ei.

În 1938, avocatul Vlăsceanu Aurel, fratele av. Vlăsceanu X.

a cerut transferarea din fostul Barou Cluj în Baroul Dolj, înscriere

care a întâmpinat însă opoziţie din partea unor avocaţi, pe motiv că

ar avea convingeri comuniste, el fiind membru activ al Partidului

Radical Ţărănesc, de sub şefia avocatului cu renume Grigore Iunian.

Din această cauză, cererea lui a rămas în suspendie până în

1939, când a venit ca decan al baroului av. B. Ion Georgescu, care

împreună cu noul consiliu, a dispus transferarea sa conform cererei

sale.

Din acel consiliu făcea parte printre alţii ca membru, av. N.

Popilian, Alex. Urziceanu şi Nicu Iovipale.

Vlăsceanu Aurel fiind avocat stagiar, avocatul Horia

Tâlpeanu l-a luat pe lângă el, ca să-şi facă stagiul legal, iar la 6 ani

după înscriere, adică în 1945, el a decedat.

60

În iulie 1945, avocaţii din Fostul Barou Dolj, au cerut în scris

printr-o petiţie adresată decanului, convocarea adunării generale a

Corpului de Avocaţi pentru ca să se constituie gruparea avocaţilor

democraţi din Baroul Dolj, pe următoarele motive:

„Baroul Dolj este primul barou din România care s-a

constituit într-o formă sindicală, exponent al spiritului de solidaritate

colectivă încă din 1924, organizaţie prin care a dovedit că a înţeles,

cu mult timp înaintea multora, mersul triumfător al vremurilor.

Spiritul democratic a domnit în acest barou în plenitudinea

lui şi fără nici o stânjenire a vre-unui membru din barou, indiferent

de idei politice şi regim politic”.

În urma acestei adunări generale care a avut loc, a şi luat

fiinţă gruparea avocaţilor democraţi din baroul Dolj.

La 15 martie 1946, Ministerul Justiţiei cu adresa nr. 27542 a

înlocuit vechea comisie interimară a Baroului Dolj cu una nouă în

persoanele avocaţilor: Vergati Eliodor ca decan, iar ca membrii av.

Gecaleanu Matei ales pro-decan, Ion F. Popescu, Eschenasy Avram,

Paşalega Dumitru, Frumuşeanu Nicolae, Magheţu Cornel,

Ciocănescu Alex., Marinescu Dinu, Eschenasy Marcel, Colonelul

Chifu Constantin, fost magistrat şi Popescu Nicolae – Niculcea.

În sept. 1947, av. consilieri Gecăleanu Matei şi Chifu

Constantin demisionând din aceste demnităţi au fost înlocuiţi cu

avocaţii Colonel Petre Băcanu, fost magistrat militar şi Eugen Dianu

de către Ministerul Justiţiei, la propunerea decanului.

Ultimul decan al fostului Barou de Dolj, a fost av. Vergati

Eleodor înscris în Barou în 1907.

El a urmat decanului Georgescu B. Ion, conducând baroul de

la 1945 până la desfiinţarea lui, care a avut loc în 1948 în ianuarie

19, odată cu înfiinţarea Colegiilor de avocaţi pe ţară.

61

Cartea de Aur. Este foarte interesant de a aminti că în

legătură cu frumoasa, bogata şi interesanta bibliotecă a fostului

Barou de Dolj trecută astăzi în patrimoniul actualului Colegiu de

Avocaţi al Reg. Oltenia. În Cartea de Aur înfiinţată de fostul decan al

Baroului Dolj, Georgescu B. Ion, în care s-au trecut toate persoanele,

avocaţi, particulari precum şi instituţiile care au făcut donaţii

Baroului, fie în cărţi fie în bani, pentru această bibliotecă de la

începutul ei până în 1940, când a avut loc deschiderea ei în noul

local, cu mare solemnitate.

Dăm mai jos numele acestor donatori cu donaţiile lor făcute

pe ani, astfel:

1877, Constantin Bengescu, fost consilier la Curtea de Apel

Craiova, diverse cărţi de drept.

1883, Vlădoianu Barbu, Contele Televich, Principele Al.

Ştirbei, N.T. Pop, Ministerul de Justiţie, Consiliul judeţean Dolj,

Epitropiile Bisericilor din Craiova, Madona Dudu, Sf. Ilie şi Sft.

Treime, ofrande în bani.

1890, Aristia Aman în amintirea soţului său Alex. Aman,

fost Prim Preşedinte al Curţii de Apel Craiova, 500 cărţi de drept.

1898, principele Grigore M. Sturdza, 1000 cărţi de drept.

1909, Nae P. Guran, fost decan al Baroului Dolj, 1500 cărţi

de drept.

1928, Romanescu P. Nicolae, Eugen Herovanu, Petre

Măinescu, Drăgănescu Mihail, Dimitriu G., Institutul Geologic al

României, Tache Policrat, Petrescu S. Ilie, Vulcănescu Iuliu,

Rădulescu Marius, Gh. Sănătescu Staicu, C.M. Ciocazan, Ana

Jichide, Virgil Nicolaid, G. Mil. Demetrescu, D. Şteflea şi Corneliu

T. Maiorescu diferite cărţi de drept, literatură şi ştiinţă.

1929, Atanasie Duma, fost avocat al Baroului Dolj, efecte

publice în val. nominală de lei 10 000 lei, pentru acordarea unui

premiu anual din venit, unui stagiar, pentru o lucrare juridică.

62

1934, Dem D. Stoenescu, fost Decan al Baroului Dolj, 1500

cărţi de drept şi 2000 cărţi de literarură, ştiinţă, artă şi filozofie.

1940, Iulian Vrăbiescu – 500 cărţi de drept, C. Poenaru fost

Preşedinte al Curţii de Apel Craiova, 10 000 lei în efecte publice,

pentru cumpărare de cărţi din venit.

Aşa se face că această bibliotecă în 1948 poseda circa 20 000

de volume cuprinzând cărţi şi reviste române şi străine de drept, cărţi

şi reviste române şi străine de literatură, îmbogăţindu-se mai târziu

cu cărţi şi reviste de ideologie-marxist-leniniste.

Această bibliotecă a făcut fală Fostului Barou de Dolj, şi face

şi astăzi fală actualului Colegiu de Avocaţi Reg. Oltenia.

Localul fostului Barou de Dolj. În ceea ce priveşte acest

local este demn de relevat peripeţiile prin care el a trecut.

Baroul Dolj, înfiinţat prin legea din 1864, nu şi-a avut un

local propriu al lui cum îl are azi colegiu, cu atât mai mult înainte de

această lege, ştiut fiind că au existat şi pe atunci avocaţi numiţi

„vechili”.

Ei s-au aciuiat pe lângă instanţele de judecată cu care de fapt

erau în strânsă legătură, cum era şi firesc, instanţe care în tot acest

timp au ocupat mai multe localuri.

Astfel, înainte de 1864, localul Tribunalelor şi al curţilor de

Apel, erau în Casele lui Bibescu Ion, din str. fostă C.A. Rosetti, azi

strada Griviţa Roşie.

Aici mai târziu a fost Prefectura Jud. Dolj, apoi Teatrul

Naţional după arderea lui în 1928, iar după mutarea Teatrului

Naţional în actualul Colegiu Naţional Nicole Bălcescu, aici a fost

instalat cinematograful Rio, azi cinematograful 23 August.

Mai târziu, după 1864, localurile judecătoreşti au ocupat

casele Calamgiu, care au devenit proprietatea apoi a Dr. Atanasescu

Ion, instalându-se aici Gimnaziul real de băieţi, iar azi ocupat de

63

unitatea de Pompieri, din str. fostă Gabriel Pery, actualmente strada

Oneşti.

De asemenea ele au ocupat şi casele din fosta stradă D.A.

Sturzda apoi Molotov, azi Karl Marx, unde şi-a avut sediul Ospătăria

şcolară, azi Căminul şcoalei tehnice de maeştri.

După 1868,şi până la 1889, Curţile de apel şi parte din

secţiile tribunalului, s-au mutat în chiliile călugăreşti din localul

fostei episcopii a Craiovei (Biserica Sft. Nicolae - Gănescu) ridicată

de Biv Vel Stolnicu – Barbu Gănescu, care a fost dărâmată împreună

cu chiliile ei pe la 1889, clădindu-se de către fosta Prefectură a Jud.

Dolj, pe acel loc fostul Palat de Justiţie, ocupat azi de Sfatul Raional

Craiova şi Sfatul Regional Oltenia.

Construcţia acelui Palat a fost hotărâtă de Consiliul General al

jud. Dolj, în 1884 numindu-se o comisiune pentru studierea lucrării, din

care au făcut parte avocaţii: August Peşacov, care era şi Preşedintele

consiliului judeţean şi Ion Pazu, care era consilier judeţean.

În proectul lucrării acestui Palat, s-a prevăzut câte o cameră

pentru avocaţi, ataşată pe lângă fiecare sală, a „Paşilor pierduţi”,

adică o cameră jos unde erau tribunalele şi alta sus unde erau Curţile

de apel având fiecare sala sa „Paşilor pierduţi”.

Până la clădirea acestui măreţ local, avocaţii neavând camere

speciale amenajate pentru ei şi ca atare nici dulapuri pentru arhiva

lor, au trebuit să se mulţumească cu nişte camere mici şi improprii,

pe care de abia le puteau obţine de la localurile judecătoreşti.

Din această cauză hârtiile şi dosarele erau păstrate prin

sertarul vreunei mese, ele pierzându-se cu ocazia mutării, fie că erau

păstrate de avocaţii însărcinaţi anume cu aceasta, la domiciliul lor de

unde de asemenea s-au pierdut.

Aşa se face că, din actuala arhivă a fostului Barou de Dolj,

azi Colegiu lipsesc toate actele între 1864 – data înfiinţării legale a

Baroului şi până la 1875.

64

În timpul cât a durat construcţia fostului Palat de Justiţie

adică de la 1889-1894, instanţele judecătoreşti au fost mutate

provizoriu în vechile case băneşti, unde a fost după aceia Gimnaziul

Real, apoi Seminarul, din fosta stradă Sft. Dumitru azi Grigore

Prioteasa. Ele au fost dărâmate pentru degajarea actualei Mitropolii.

În acest local insuficient şi impropriu, Corpul de avocaţi a

avut o mică cameră de aşteptare pentru avocaţi.

Datorită acestui fapt, când Baroul avea vre-o întrunire, sau

alte nevoi mai mari, Decanul trebuia să se adreseze Curţilor de apel,

pentru ca să ceară o sală de şedinţă, ceea ce de altfel, astfel de cereri

rămăsese tradiţie şi în fostul Palat de Justiţie, din cauza numărului

mare de avocaţi din barou.

Tot în acest timp, localul judecătoriei a fost mutat provizoriu

în casele Puţureanu din fosta stradă Sft. Dumitru actualmente str.

Matei Basarab No 11.

De la anul 1894 data când s-a terminat construcţia fostului

Palat de Justiţie, toate instanţele judecătoreşti au fost mutate în el,

activând până în anul 1945, când în urma ocupării de către armata

sovietică a acestui Palat ocazionate de război, ele s-au mutat în fostul

liceu Regina Elisabeta, actualmente ocupat de Facultatea de

Agronomie până în anul 1947 când aceste instanţe s-au reîntors la

sediul lor în fostul Palat de Justiţie.

Ca încheiere a capitolului I privitor la fostul Barou Dolj, din

prezentul scurt istoric, mai adăugăm următoarele:

În 1947, ultimul an de viaţă a fostului Barou de Dolj, se

găseau înscrişi în el, 321 de avocaţi şi anume 228 av. definitivi, 32

avocaţi stagiari, un apărător şi 53 avocaţi definitivi, avocaţi stagiari şi

apărători refugiaţi, începând din anul 1940 din fostele barouri

Basarabia şi Bucovina.

Din acest număr global de 321 persoane au fost 307 bărbaţi,

şi 14 femei.

65

De asemenea este interesant de ştiut că toţi aceşti

avocaţi,circa 25 % nu profesau, ei fiind înscrişi numai cu numele

ţinând ca să aibă titlul de avocat şi să figureze pe tabelul avocaţilor,

întrucât unii aveau venituri fie de la moşie, fie din alte ocupaţii ca

profesori, pensionari, cum erau foştii magistraţi, foşti funcţionari

publici, etc.

Ei ţineau în acelaşi timp să beneficieze de cota legală pe care

o aveau avocaţii de la sindicat, cotă pe drept cuvenită pentru munca

prestată, ei fiind numai beneficiarii celorlalţi colegi care munceau şi

pentru ei.

Astfel se explică acest număr excesiv de mare pe care îl avea

pe atunci fostul Barou de Dolj.

Acesta este pe scurt istoricul fostului barou de Dolj, care a

împlinit în 1948, - 84 de ani de existenţă. –

Grevele.

Este absolut necesar de a trece în acest istoric al Baroului

Dolj, şi grevele de ordin profesional care au avut loc în viaţa lui şi de

care nici el nu a fost scutit.

Avocaţii au uzat de acest mijloc de luptă pasivă pentru

apărarea demnităţii lor şi deci şi a corpului din care făceau parte, sau

pentru revendicarea drepturilor lor nesocotite de Ministerul Justiţiei

sau cel de finanţe.

Prima grevă a avocaţilor de la înfiinţarea Baroului Dolj, a

fost în 1902, când un magistrat a bruscat pe un avocat ordonând în

acelaşi timp aprodului să-l dea afară din sala de şedinţă a

tribunalului.

Baroul întreg solidarizându-se cu avocatul jignit s-a

scandalizat de gestul acelui magistrat, care lovea şi în prestigiul său

şi a declarat greva.

Ea a constat în abţinerea avocaţilor de a mai susţine procese

la instanţa unde judeca magistratul vinovat.

66

Această grevă a ţinut 18 zile până când baroul a fost

satisfăcut prin avertismentul dat magistratului de Ministrul de

Justiţie.

A doua grevă care a fost de data aceasta generală, întrucât a

fost declarată de toate barourile din ţară a avut loc în 1926 ca un

avertisment dat legiuitorilor, întrucât Ministerul de Finanţe n-a voit

să ţină seama de modificările propuse de Uniunea Avocaţilor din

România, forul superior al barourilor, care trebuiau inserate legii

timbrului, întrucât legea, cum reeşea din proect, avea dispoziţii

păgubitoare mai ales împricinaţilor.

„Lupta a fost declarată pe terenul cel adevărat şi frumos, prin

formularea unei revendicări democratice, care excede şi terenul

politic şi orice alt făgaş strâmt şi interesat”.

Aşa era justificată greva în darea de seamă pe care răposatul

decan al baroului Dolj, de atunci Dem. Stoenescu, o prezenta

adunării generale extra-ordinare a Baroului la 16 mai 1926.

Greva avocaţilor a luat sfârşit la 27 martie 1926, în urma

deciziunii Uniunii Avocaţilor din România, prin încetarea cauzei

care o provocase.

A treia grevă a fost aceia care s-a declanşat în 1935, fiind

provocată tot de un magistrat, Preşedintele Curţii cu juraţi, care

ultragiase pe un avocat în timp ce îşi făcea datoria profesională,

apărând un acuzat în Plenul Curţii cu juraţi.

Se înţelege că avocaţii s-au solidarizat cu avocatul ofensat,

care n-a fost satisfăcut imediat, şi au ripostat, declarând grevă.

Este foarte adevărat că unii magistraţi se credeau sacrosanţi

şi inviolabili şi căutau prin gesturi şi cuvinte să pună în inferioritate

pe unii avocaţi prin ofensele pe care i le aduceau în incinta

instanţelor judecătoreşti faţă de public.

Or greva era singurul mijloc ca Baroul să nu fie jignit atunci

când (a la miable) nu se putea tranşa incidentul provocat din

67

megalomania unor magistraţi care-şi creiau prin această purtare

nefirească, o situaţie incompatibilă cu menirea lor.

Este de la sine înţeles că în timpul acestor greve avocaţii au

avut în vedere apărarea oamenilor nevoiaşi şi sărmani, de a căror

soartă ei s-au interesat chiar în aceste situaţii delicate ce li se creiau.

Aceste manifestări s-au întâmplat la noi sub regimul

burghezo-moşieresc, dar în ţările capitaliste ele au loc şi astăzi.

Nu numai R.P.R., dar nici o ţară socialistă din lume nu mai

cunoaşte azi nici chiar acest cuvânt, socialismul nedând loc la

nemulţumiri, care se soldau altădată prin greve, din cauza noului

sistem economic specific socialismului, popoarele acestor ţări fiind

foarte mulţumite cu soarta pe care şi-au creat-o singure.

La noi cuvântul „grevă” figurează actualmente numai în

dicţionarul limbii române, grevele rămânând de domeniul istoriei.

În ceea ce priveşte pe avocaţi situaţia lor este acum egală cu

a magistraţilor în faţa bării cărora le sunt adevăraţi colaboratori şi

căutând ambele părţi să lupte pentru aflarea adevărului material care

stă la baza tuturor proceselor, avocatul fiind considerat ca un

adevărat colaborator al magistratului.

68

PARTEA II-a

COLEGIILE

La 19 ianuarie 1948, intervine legea nr.3 prin care au fost

desfiinţate Barourile de avocaţi pe judeţe, înfiinţându-se colegiile de

avocaţi din România, la început tot pe judeţe.

Această lege, a fost opera noului regim de democraţie

populară, instaurat în urma înlăturării regimului burghezo-moşieresc,

prin care şi barourile luaseră drumul socialist ca şi celelalte

instituţiuni din ţară, conform noului program al guvernului şi al

partidului muncitoresc român, în România, care de la 30 decembrie

1947 din regat a devenit republică, purtând denumirea de Republică

Populară Română.

Tânăra noastră republică, datorită ordinei noi sociale a

schimbat în bine cu totul şi în totul scumpa noastră ţară, după cum se

poate constatată azi după 20 de ani de schimbare de regim,

schimbare în bine constatată chiar de străinătate a cărei laudă o

merită pe bună dreptate.

Aceste colegii sunt conduse de un preşedinte care a luat locul

decanului şi de membrii consiliului ca şi mai înainte.

De asemenea fosta Uniunea a Barourilor de Avocaţi din

România a devenit Uniunea Colegiilor de avocaţi din R.P.R.

Prin decizia Ministerului de Justiţie nr. 2033 din 11 martie

1948, s-au fixat numărul membrilor la Colegiul de avocaţi Dolj la

100 avocaţi definitivi şi 15 avocaţi stagiari; iar prin decizia

Ministerului de Justiţie din 6 mai 1948 s-a fixat numărul avocaţilor

de pe lângă cele 12 judecătorii din judeţul Dolj, la 50 de avocaţi

definitivi şi stagiari.

Ca rezultat al legii din 19 ianuarie 1948, Ministerul Justiţiei

prin decizia din 28 ianuarie 1948 a numit la conducerea colegiului, o

comisie interimară, compusă dintr-un preşedinte şi 6 membrii în

69

persoanele: Tov.av. Cornel Magheţu ca preşedinte, iar ca membrii:

Popescu Nicolae (Niculcea), Popilian Nicolae, Liberman Lupu,

Vlăsceanu Xenofon şi Eschenasi Marcel.

Av. Cornel Magheţu înscris în fostul Barou Dolj în 1931, a

fost mai târziu avocatul fostei primării a oraşului Craiova.

Numirea sa ca preşedinte al Colegiului s-a datorat faptului că

în acel timp făcea politică social-democratică.

Tov.av. Popescu N. Niculcea, unul din membrii Colegiului

de mai sus, a fost înscris în fostul Barou Dolj, ca avocat în 1938, ca

licenţiat în drept din Iaşi.

D-sa activase la formarea grupelor de partizani în sudul

judeţului Dolj, în legătură cu P.C.R, iar după 1944, a făcut parte din

Partidul Comunist Român.

În 1945-1946 a fost ajutor de primar al oraşului Craiova.

În 1948 ianuarie 19, Ministerul de Justiţie l-a numit în

Comisia Interimară a Colegiului de Avocaţi Jud. Dolj, ca membru,

sub prezidenţia tov.av. Cornel Magheţu.

În 1948 iunie 15, a fost numit de Ministerul Justiţiei ca

preşedinte al Colegiului de avocaţi Dolj, activând în această calitate

până la 1950.

Mai târziu tov. Popescu Niculcea fiind numit profesor la

catedra de Ştiinţe – sociale = marxism la Institutul de maşini şi

aparate electrice din Craiova, n-a mai făcut parte din Colegiul

avocaţilor din cauză de incompatibilitate între profesiunea de avocat

şi aceia de profesor.

Actualmente d-sa este Rectorul Institutului Pedagogic din Craiova.

În 1935 a fost înscris în Baroul Dolj, ca avocat,Vlăşceanu

Xenofon, având doctoratul în drept de la Universitatea din Cluj.

El avea idei înaintate, fiind un democrat convins ca şi fratele

său mai mic Vlăşceanu Aurel, îmbrăţişând un nou crez, care apărea

la orizontul ţării noastre.

70

Datorită acestui fapt se explică gestul plin de demnitate făcut

cu ocazia numirii sale de către Ministerul Justiţiei ca membru în

prima Comisie Interimară a Colegiului de Avocaţi Dolj, la 19

ianuarie 1948, când a demisionat în scris chiar a doua zi de la

numire, pe motivul că nu poate sta „alături de preşedintele colegiului

care s-a dovedit de a fi avut o atitudine anti-democratică”.

A avut de asemenea o atitudine demnă dovedind şi un curaj

civic, vrednic de amintit şi trebuie admirat şi atunci când Mareşalul

Antonescu, întrebând intelectualii dacă îi aprobă actele sale de

guvernare, el a fost printre puţinii avocaţi care au răspuns „NU”

categoric, gestul său de atunci a fost mult şi viu comentat de toţi

colegii şi magistraţii tribunalului.

Prin numirea în magistratură a preşedintelui Cornel Magheţu,

Comisia Interimară a Colegiului descompletându-se, Ministerul

Justiţiei prin decizia din 15 iunie 1948 a numit o Comisie Interimară

cu următoarea compunere: Popescu N. Niculcea, ca preşedinte,

Gabrielescu Valentin ca vicepreşedinte, iar ca membrii: Eschinasy

Marcel, Iancu Zimel, Gh. Socoteanu şi Victor Popescu.

Acestei comisiuni i-a revenit importanta sarcină de a primi

înscrierile în colegiu a foştilor avocaţi din Baroul Dolj conform legii

în vigoare când au fost primiţi în colegiu 95 avocaţi şi 16 stagiari.

În 1950, Ministerul Justiţiei a numit o nouă comisie

interimară la Colegiul de Avocaţi Dolj în persoanele: Popilian

Nicolae ca preşedinte, iar ca membrii: Vlăşceanu Xenofon, Stănescu

Iulian, Victor Popescu, Badea Viaşu şi Popescu Niculcea, iar în

1951, av. Victor Popescu a fost înlocuit cu av. I. Bratu.

Ministerul Justiţiei prin adresa nr. 60782/952, a numit o nouă

Comisie interimară la conducerea Colegiului Avocaţilor Dolj,

compusă dintr-un preşedinte şi din 8 membrii în loc de 6, în persoana

lui Popilian Nicolae ca preşedinte, iar ca membrii avocaţii: Bratu Ion,

Colhon Octavian, Titus Constantinescu, Dumitrescu Mircea,

71

Mohoşeanu Tudor, Păunescu Gh., Spiridonescu Aurel şi Vlăşceanu

Xenofon.

Tov. Popilian Nicolae, ocupase locul de consilier şi în fostul

Barou de Dolj, când a fost însărcinat cu poliţia profesională al cărui

director a şi fost, dovedindu-se în această direcţie un activist emerit.

Ca preşedinte, a avut o activitate prodigioasă. A obligat pe

avocaţi să ţină conferinţe în cadrul Societăţii pentru Răspândirea

Ştiinţei şi Culturii, depunând referatele respective.

A luat dispoziţii ca să facă de securitate la colegiu, avocaţii

şi salariaţii la zilele festive. A dispus ca în fiecare dimineaţă înainte

de începerea proceselor să se citească la colegiu, articolul de fond al

ziarului „Scânteea”. De asemenea a obligat pe avocaţi să ţină

conferinţe în cadrul „Luptei pentru pace”. A instituit procesul

modern. A instituit schimbul de experienţe cu alte colegii şi în mod

efectiv întrecerea în muncă după sistemul socialist.

Această întrecere socialistă a avut loc între Colegiul de

Avocaţi Dolj – Colegiul de Avocaţi Timiş-Torontal.

Privitor la această întrecere socialistă între cele două colegii,

tov. Popilian Nicolae a avut satisfacţia, împreună cu toţi avocaţii să

constate că Colegiul de Avocaţi Dolj, s-a evidenţiat în ceea ce

priveşte cele 7 puncte propuse pentru întrecere la Cercul de Studii şi

Cercetări Juridice, la pregătirea politică ideologică individuală şi la

Lupta pentru pace; Colegiul de avocaţi Timiş-Torontal evidenţiindu-

se la gazeta de perete, la ARLUS şi la pavoazare şi propagarea

vizuală, ambele colegii evidenţiindu-se egal la participări de mase,

cele profesionale, abonamente la reviste şi ziare şi la cotizaţii.

D-sa a instituit diferite sisteme de învăţătură şi cursuri pentru

cultura politică juridică şi culturală marxistă. De asemenea cursuri de

limbă rusă cu frumoase realizări.

În ceea ce priveşte latura politică extra-profesională d-sa a

avut o situaţie excepţională. A fost apărătorul în procesele celebre de

72

la Consiliile de răsboi (Tribunalul Militar Craiova, a tov. Gheorghiu-

Dej, Chivu Stoica, Moghioroş, Ceauşescu şi alţii) în anul 1936.

Gazeta ceferiştilor apărută cu această ocazie, a fost redactată

şi administrată în casa sa din Craiova, din str. Alex. I. Cuza.

A prezidat A.P. din regiunea Oltenia, ajutând pe acei

înapoiaţi din lagăre şi din spitale, instituind campaniile şi caravanele

pentru frontul de apus împreună cu tov.Macavei, Roşianu ş.a.

D-sa a fost numit Preşedinte al comisiei electorale pentru

alegerea primelor sfaturi populare din Craiova.

Ca preşedinte, a condus Colegiul de Avocaţi de la 1950-

1953, luptând ca să menţină şi colegiul la înălţimea ajunsă de fostul

Barou de Dolj, lucrând pentru el cu demnitate şi sârguinţă şi reuşind

în parte ca să creeze prin măsurile luate un avocat de tip nou.

Prin comportarea sa în noua politică a ţării, ca luptător şi

apărător al fruntaşilor comunişti în frunte cu tov. Gheorghe

Gheorghiu-Dej, la Tribunalul Militar din Craiova, i s-a acordat la

ieşirea sa din profesie pentru limita de vârstă (75 ani) pensia de

merit.

La 1 iunie 1950, s-a realizat o transformare structurală a

prefacerii în ceea ce priveşte raporturile avocaţilor între ei, care din

individualiste au devenit tovărăşeşti, cât şi în ceea ce priveşte

raporturile avocaţilor cu împricinaţii.

Într-adevăr, la 1 iunie 1950, birourile particulare ale

avocaţilor au fost desfiinţate, înfiinţându-se în locul lor birouri

colective de avocaţi.

Avocaţii de la această dată nu au mai avut voe să mai

primească clientelă acasă, care le era dată numai prin birourile

colective de către directorul lor, ei depunând muncă în colectiv.

Prin această lege, Colegiile de avocaţi au fost asimilate cu

organizaţiile obşteşti.

În 1952, înfiinţându-se colegiile de avocaţi pe regiuni,

73

Colegiului de avocaţi regiunea Craiova, i s-au atribuit 20 de birouri

colective de avocaţi şi anume: BCAJ Craiova, Balş, Băileşti,

Amaradia, Bălceşti, Baia de Aramă, Bechet, Caracal, Corabia,

Cărbuneşti, Calafat, Cujmir, Filiaşi, Novaci, Pleniţa, Strehaia,

Segarcea, Tg. Jiu, Tr. Severin, Vînju Mare.

Fiecare din aceste birouri colective, erau conduse de câte un

director, care repartiza procesele avocaţilor. Ei erau puşi sub directa

supraveghere a tov. Preşedinte al Colegiului.

În 1953, Ministerul Justiţiei prin ordinul nr.818 din 30 mai, a

înlocuit fosta comisie interimară a Colegiului de Avocaţi Reg.

Craiova cu o nouă comisie interimară, compusă din avocaţii: Titus

Constantinescu ca Preşedinte, iar ca membrii avocaţii: Ploştinaru

Bădiţă fost primul preşedinte al Colegiului de Avocaţi Mehedinţi în

1948, Bălteanu Romulus fost de asemenea preşedinte al aceluiaşi

colegiu, Colhon Oct. fost preşedinte al Colegiului de Avocaţi al Jud.

Romanaţi, Vlăşceanu Xenofon, Zimel Iancu, Dincă Cornel,

Vulcănescu Gh. şi Bratu Ion.

În urma alegerilor efectuate conf. noii legi a avocaţilor,

decretul 281/954, a fost aleasă Comisia de conducere a Colegiului de

Avocaţi Reg. Craiova, cu următoarele persoane: av. Titus

Constantinescu ca preşedinte, iar avocaţii: Bratu Ion, Ploştinaru

Bădiţă, Colhon Oct., Vulcănescu Gh., Stănescu Iulian şi av. Boruz

Penelopa şi Dincă Cornel, ca membrii.

Tov. Titus Constantinescu, a fost înscris la început ca avocat

în fostul Barou de Gorj, fiind un element ataşat clasei muncitoare şi

încadrându-se în noua structură a statului, a fost numit director al

Biroului colectiv de avocaţi Tg. Jiu.

În 1952 luând fiinţă colegiile de avocaţi pe regiuni, a trecut

împreună cu întreg Baroul Gorj, în Colegiul de Avocaţi Reg.

Craiova, fiind numit de Ministerul Justiţiei ca membru în conducerea

Colegiului.

74

În 1953 în locul tov. av. Popilian Nicolae ca preşedinte al

Colegiului de Avocaţi Reg. Craiova, a fost numit de către Ministerul

Justiţiei, tov. Titus Constantinescu, iar în 1954, făcându-se alegeri,

conform noilor alegeri, a fost ales preşedinte al Colegiului de

Avocaţi Craiova, conducându-l de la 1953-1956 când a fost numit în

locul său tov. Bratu Ion de către Ministerul Justiţiei.

În 1958 a fost numit iar preşedinte al Colegiului de avocaţi

reg. Craiova, activând în această calitate până în 1961, când conf.

modificării acestei legi s-au prelungit mandatele membrilor comisiei

de conducere a colegiilor de la 2 ani la 4 ani.

Noua lege a avocaţilor dela 21 iulie 1954, (decretul 281/954)

prin art. 4 impunea avocaţilor ca în activitatea lor profesională să

respecte legalitatea populară şi să apere în mod conştiincios

drepturile şi interesele acelora pe care-i apără, şi cărora le cerea să

aibă o poziţie justă faţă de munca pe care o prestează.

Nerăspunderea avocaţilor acestui imperativ categoric, era

sancţionată cu pedepse disciplinare.

Avocaţii trebuiau să corespundă muncii ce li se cerea în aşa

fel, încât să satisfacă cerinţele de asistenţă juridică a biroului din care

făceau parte.

De asemenea, în art. 5 a susnumitului decret, legea asimila

pe avocaţi cu salariaţii când spunea că aceste colegii sunt organizaţii

obşteşti cu personalitate juridică, ca pe urmă prin legea 102/958, să

considere pe avocaţi că fac munca de natură obştească.

Prin decretul 281/1954, avocatura a fost considerată ca o

adevărată colaboratoare a instanţelor de judecată.

Colegiile de avocaţi sunt constituite pe regiuni, iar Ministerul

Justiţiei este forul lor superior de care ele şi depind, sau mai precis,

după cum sună art. 6 din noua modificare a legii avocaţilor din 1958,

Ministerul Justiţiei organizează, îndrumează şi controlează

activitatea avocaţilor din R.P.R.

75

Prin modificarea legii avocaţilor din 24 noiembrie 1956, s-a

dat posibilitate de a se înscrie în colegii ca avocaţi nu numai

licenţiaţii şi doctorii în drept, dar şi absolvenţii examenului de stat al

unei Facultăţi de ştiinţe juridice sau al unei şcoli juridice.

Avocaţii.

Din acest colegiu ca şi de altfel din toate colegiile din ţară,

au făcut şi fac parte avocaţi definitivi şi avocaţi stagiari.

Avocaţii stagiari ca să devină avocaţi definitivi erau supuşi

după 2 ani de exercitare profesională, la un examen care se ţinea la

Bucureşti.

Acei care au căzut la acest examen de 2 ori consecutiv, au

fost exmatriculaţi din colegiul ca neapţi acestei profesiuni.

Avocaţii stagiari în acest timp de 2 ani de stagiu, ei luau

parte la şcoala stagiarilor, care există pe lângă fiecare colegiu, ei

primeau note calificative pentru modul lor de comportare de către

lectorii numiţi anume pentru această şcoală.

Tuturor avocaţilor din colegiu în vederea îmbunătăţirii

cunoştiinţelor profesionale şi ideologice, Ministerul Justiţiei le-a

trimis în fiecare an tematice cu diferite subiecte de drept şi de

filozofie marxistă.

Datorită acestui fapt se explică împuţinarea proceselor

disciplinare, avocaţii căutând să se adapteze noii situaţii politice

create în ţara noastră după 1944, cu urmări fericite şi vizibile şi în

Colegiul de Avocaţi al Reg. Oltenia.

La 2 septembrie 1956 a avut loc alegerea noului consiliu de

conducere al Colegiului de Avocaţi Craiova, când au fost aleşi av.

Bratu Ion ca preşedinte al Colegiului, iar ca membrii avocaţii:

Constantinescu Titus, Dincă Cornel, Preotu Dumitru, Rocşoreanu Ion,

Zimel Iancu din bcaj. Craiova, avocaţii Ristici Constantin şi Buica

Livia din bcaj. Tr. Severin şi av. Mladin Marin din bcaj. Calafat.

Tov. av. Bratu Ion a fost înscris ca avocat în Colegiul

76

Avocaţilor din jud. Mehedinţi, iar în 1951, s-a transferat în colegiul

Avocaţilor Jud. Dolj, când a fost numit şi membru în comisia de

conducere a Colegiului în locul tov. consilier Victor Popescu, şi

însărcinat cu resortul financiar.

A fost un element bine pregătit profesional şi ridicat din

punct de vedere ideologic.

În 1956 a fost ales preşedintele Colegiului de Avocaţi al Reg.

Oltenia conducându-l până în anul 1958, adică 2 ani cât prevedea

legea avocaţilor de atunci.

În 1961, d-sa a devenit incompatibil fiind numit şeful oficiului

juridic al Sfatului Popular Regional Oltenia, unde activează şi azi.

Şerbănescu Mişu, a fost înscris în Colegiul de Avocaţi

Craiova, ca avocat stagiar în anul 1955. În anul 1957 a luat examenul

de definitivare.

Înainte de a se înscrie ca avocat a fost contabil la o

întreprindere având la bază ca studii şi liceul comercial.

Datorită acestui fapt a fost ales cenzor în consiliul colegiului

din 1956.

Din 1955-1957 d-sa a indeplinit funcţia de secretar al şcoalei

stagiarilor, iar din anul 1957-1961 a fost directorul biroului colectiv

de asistenţă juridică Craiova.

În 1958, având calitatea de consilier a fost însărcinat cu

resortul organizatoric.

În 1961, dizolvându-se consiliul de conducere al colegiului,

Ministerul Justiţiei a numit o comisie interimară compusă din :

Şerbănescu Mişu - preşedinte, Dincă Cornel - vicepreşedinte, iar ca

membrii: Rocşoreanu Ion, Cernat Constantin, Ciobotaru Ecat., Stan

Dumitru şi Mladin Marin, care a înlocuit vechiul consiliu, compus

din: Titus Constantinescu - preşedinte, Rocşoreanu Ion -

vicepreşedinte, iar ca membrii Mişu Şerbănescu, Ion Predescu, Diţă

Ilie, Cernat Constantin şi Oprea Gheorghe.

77

În 1962 având loc noile alegeri în luna martie, au fost aleşi în

consiliu următorii: Dincă Cornel preşedinte, Şerbănescu Mişu vice-

preşedinte, iar ca membrii Mladin Marin, Nicolescu Constantin,

Oprea Gh., Preotu Dumitru, Rocşoreanu Ion, Stan Dumitru şi Zamfir

Marin.

La 15 august 1962, Mladin Marin a devenit incompatibil

fiind angajat profesor la şcoala medie din Tulcea, în locul său a fost

ales consilier Săvulescu Nicolae în martie 1963.

Adăugăm că, înainte de instalarea comisiei interimare din

1961, la conducerea colegiului au funcţionat tov. Constantinescu

Titus preşedinte, Rocşoreanu Ion vicepreşedinte, şi membrii tov.

Şerbănescu Mişu, Bratu Ion, Predescu Ion, Diţă Ilie, Oprea Gh.,

Dumitrescu Iulian, Cernat Constantin, aleşi în octombrie 1958 de

Adunarea generală a Colegiului.

Dincă Cornel s-a înscris în Colegiul de Avocaţi al Reg. Dolj

în 1951 şi a devenit avocat definitiv în 1953.

De la început s-a relevat o personalitate de valoare.

Fiind un element excepţional şi bine pregătit profesional,

politic şi ideologic, având şi o cultură generală, a fost numit de

Ministerul Justiţiei în Comisia interimară a Colegiului de Avocaţi al

Regiunei Craiova, în 1953 sub prezidenţia av. Titus Constantinescu;

iar în urma alegerilor din 1954 conform legii avocaţilor decret

281/1954 a fost ales membru în consiliul de conducere al colegiului.

În calitatea sa de consilier a avut multe şi importante sarcini

cu responsabilitate marcantă în colegiu, de care s-a achitat foarte

conştiincios.

Printre ele cităm: membru în comisia de disciplină a

avocaţilor, a făcut parte din conducerea şcoalei stagiarilor, a fost şi este

lector la învăţământul ideologic profesional al avocaţilor, a fost

membru în colectivul de direcţie al biroului colectiv asistenţă juridică

Craiova, a fost şi este preşedintele Casei de Ajutor Reciproc (CAR) de

78

pe lângă Colegiul de Avocaţi Reg. Oltenia, fiind de asemenea membru

în Comitetul de conducere al Asociaţiei Juriştilor Filiala Oltenia.

Din 1953 n-a lipsit din nici un consiliu de conducere al

colegiului până în 1962, când în urma alegerilor pentru noul consiliu

al colegiului de către adunarea generală a avocaţilor, a devenit

preşedinte al colegiului pe patru ani, adică până în 1966.

În activitatea sa în această nouă calitate a acordat toată

atenţia avocaţilor încât prin măsurile luate şi interesul deosebit purtat

avocaţilor, a reuşit să desăvârşească avocatul de tip nou.

Aceeaşi intenţie a avut-o şi faţă de salariaţii colegiului,

dovedind prin aceasta că este un preşedinte model, fiind şi de o

gentileţe remarcabilă şi plin de demnitate.

În munca sa de calitate este secondat cu succes de cei opt

consilieri, care-şi are fiecare atribuţiile sale precise, fiind ajutat şi de

toţi avocaţii care îi înţeleg eforturile, îl preţuiesc şi-l urmează,

precum şi de salariaţii ce-l stimează şi-l iubesc, concurând toţi prin

contribuţiile lor la bunul mers al colegiului, la menţinerea

prestigiului său, căutându-l să-l ridice tot mai sus.

În colegiul de avocaţi al Regiunii Craiova, care de la 1961, a

luat denumirea de Colegiul de Avocaţi Reg. Oltenia, a existat în tot

acest timp o permanentă colaborare a avocaţilor cu magistratura.

Localul Colegiului. Se credea că localul colegiului de

avocaţi îşi găsise ultimul său domiciliu în fostul Palat de Justiţie.

Această stabilitate însă a fost de scurtă durată /patru ani/

fiindcă ceea ce s-a întâmplat cu localul fostului Barou de Dolj, s-a

întâmplat şi cu localul colegiului.

Intervenind alte împrejurări de forţă majoră şi în viaţa

colegiului, el a fost silit să se mute din nou din localul său, de data

aceasta însă definitiv, după cum se va vedea mai jos.

În 1951 a luat naştere la Craiova, o a doua facultate venită

prin mutare de la Iaşi şi anume Institutul de Aparate şi Maşini

79

Electrice, care neavând un local mai adecvat unei astfel de meniri,

Palatul de Justiţie era singurul care corespundea scopului său, de

aceea el a fost şi ocupat de acest institut.

Oraşul nostru având acum 2 facultăţi, între care se număra şi

Facultatea de Agronomie, s-a înfiinţat şi un rectorat care s-a stabilit

tot în Palatul Justiţiei.

Facultatea având o bibliotecă vastă de specialitate mai ales

având nevoe de întreg Palatul Justiţiei şi deci şi de camerele ocupate

de colegiu cu biblioteca lui.

Din cauza acestei situaţii create, instanţele judecătoreşti şi ca

atare şi Colegiul de avocaţi, în luna octombrie 1951 ele au părăsit

Palatul de Justiţie.

În ceea ce priveşte Colegiul avocaţilor Dolj, a fost mutat în

imobilul fost al Dr. Poenaru din str. Brestei nr. 32. casă spaţioasă

care se preta pentru această instituţie.

În 1952 luna iulie, în vederea alegerilor de deputaţi din

Marea Adunare Naţională, s-a înfiinţat Frontul Democraţiei

Populare, care neavând un local propriu, Colegiul a trebuit ca să

cedeze Frontului imobilul său, el mutându-se în Calea Unirii nr. 81.

După o lună de zile însă, localul trebuind să fie ocupat de

U.C.F.S. (Uniunea de Cultură Fizică şi Sport), colegiul a fost mutat

din nou în casele din str. Severinului nr. 35, ale tov. Bărbulescu.

Cum însă camerele ocupate de el, erau insuficiente pe

nevoile colegiului, biroul colectiv de asistenţă juridică Craiova, a fost

nevoit să se mute în 2 cămăruţe din imobilul fostului preşedinte al

Curţii de Apel Craiova, C. Poenaru, iar arhiva colegiului a fost

mutată în pivniţa acestor cămăruţe, care fiind igrasioase, multe din

dosare s-au deteriorat.

Terminându-se alegerile de deputaţi, Frontul Democrat Popular

încheindu-şi operaţiile şi imobilul Dr. Poenaru devenind iar liber,

Colegiul avocaţilor şi-a reluat reşedinţa după câtva timp de peregrinare.

80

Dar nici în acest imobil colegiul n-a stat mult, deoarece în

vederea înfiinţării cetăţii universitare, el a fost solicitat şi apoi ocupat

de Institutul de Agronomie, în raza căruia cădea acest imobil.

Colegiul mutându-se în 1956 din această cauză în imobilul fostului

Nicu Popp din str. Mihai Viteazu nr. 11, ocupat până atunci de

Procuratura Militară.

În 1958, Institutul de Maşini şi Aparate Electrice, mutându-

se din Craiova, instanţele judecătoreşti, deci şi Colegiul s-au înapoiat

în fostul Palat de Justiţie, unde n-a apucat bine ca să se instaleze,

când acest Palat a fost ocupat de sfaturile populare Regional, al

Raionului Craiova şi al Oraşului Craiova, precum şi de Institutul de

Proectări Regional, rămânând totuşi aripa Palatului dinspre Bdul

Republicii în folosinţa Rectoratului Universitar.

Aşa se face că, Colegiul avocaţilor s-a reîntors în fostul său

sediu din str. Mihai Viteazu nr. 11 în care se găseşte şi azi şi care

mutare pare să fie definitivă.

Din cauza atâtor mutări pe care le-a suferit colegiul în

localuri necorespunzătoare, de multe ori pe timp ploios, multe din

dosarele avocaţilor, dosare de arhivă, cărţi şi alte materiale din

inventarul colegiului s-au deteriorat iar altele s-au şi pierdut.

Biblioteca. După cum s-a văzut din istoria fostului Barou de

Dolj, în 1941, Baroul reuşind să se mute în aripa stângă nouă clădită

a Palatului de Justiţie, unde avea şase camere şi anume:

contabilitatea, secretariatul şi camera decanului care ocupau trei

camere iar biblioteca în alte trei dintre care camera cea mai mare în

care erau instalate dulapurile cu cărţile şi revistele de drept române şi

străine, cu fişierul şi catalogul lor, o cameră mai mică cu cărţile şi

revistele de literatură română şi o cameră mică cu cărţile şi revistele

de literatură străină, în foarte mare parte franceze, şi fişierul cel mare

cu legile, doctrina şi jurisprudenţa ţinute la zi, care a făcut fală

fostului Barou de Dolj.

81

În 1951, fostul Palat de Justiţie fiind ocupat de Institutul de

Maşini şi Aparate Electrice, mutat de la Iaşi, au fost cerute şi

ocupate şi camerele bibliotecii colegiului de el.

Cum însă dulapurile erau foarte greu de mutat, pentru că prin

demontarea lor s-ar fi deteriorat şi în atare caz ele nu ar mai fi putut

îndeplini misiunea, Facultatea de Agronomie din Craiova, şi-a luat

angajamentul, ca în locul lor să confecţioneze altele în imobilul Dr.

Poenaru unde se şi mutase colegiul.

Lucrarea efectuându-se, toate cărţile împreună cu fişierul au

fost mutate în noile dulapuri din imobilul Dr. Poenaru acum

reşedinţa colegiului.

În 1958, în urma mutării Institutului de Maşini şi Aparate

Electrice din Craiova la Timişoara, fostul Palat de Justiţie fiind

ocupat de Sfaturile Populare, raion, oraş şi regional, Preşedintele

Titus Constantinescu, care conducea pe atunci colegiul, a luat

dispoziţia mutării dulapurilor din camerele ocupate de biblioteca,

instalate în Palatul de Justiţie, care s-a şi efectuat, reuşind ca această

lucrare să fie efectuată în bune condiţiuni, în locul dulapurilor aflate

deja la colegiu care au fost ridicate de foştii lor proprietari Facultatea

de Agronomie T. Vladimirescu din Craiova. În acest fel cărţile şi-au

reluat locul în dulapurile şi rafturile respective avute în 1940.

În ceea ce priveşte cărţile de drept, odată cu schimbarea de

regim din ţara noastră, după ce a devenit Republica Populară,

schimbare care tindea şi tinde spre socialism, era firesc ca vechile

legiuiri să fie înlocuite cu altele noi, conform noii sale structuri

sociale.

După cum odată cu Unirea Principatelor de la 1859, ţara

noastră şi-a copiat noile legi după legiuirile străine, cum a fost de

exemplu, codul civil pe care l-a copiat după codul civil francez

/codul Napoleon/ ca şi codul penal şi procedura penală tot după

codurile franceze iar mai târziu codul penal modificat după codul

82

penal german, care era şi cel mai înaintat în Europa pe atunci,

precum s-a copiat şi codul de procedură civilă după codul de

procedură civilă genoveză, tot aşa, prima ţară socialistă din lume

fiind URSS., ţara noastră şi-a copiat legile la început după legiuirile

sovietice, adaptându-le apoi pe parcurs necesităţilor noastre specifice.

Totodată biblioteca colegiului s-a îmbogăţit cu cărţile de

drept, de literatură progresistă şi ideologică, reuşind prin numărul lor

mare (circa 20 000 volume), să fie prima pe ţară exceptând colegiul

avocaţilor Bucureşti.

Activitatea extra-profesională. Colegiul de Avocaţi reg.

Oltenia, a avut şi o activitate extra-profesională, manifestată printr-o

activitate culturală, turistică şi artistică.

Activitatea culturală a constat în ţinere de conferinţe de

către avocaţi la Colegiul de Avocaţi reg. Timişoara.

De asemenea ei au ţinut conferinţe la diferite instituţiuni şi

întreprinderi din oraşul Craiova sau din regiune, din partea societăţii

ştiinţei şi culturii (S.R.S.C.)

Activitatea turistică s-a manifestat în facerea de excursiuni

cu autobuzele şi cu trenul.

Încă de pe timpul când la conducerea colegiului era

preşedinte av. N. Popilian a început seria excursiilor, la care au

participat avocaţii şi salariaţii colegiului împreună cu familiile lor.

Aceste excursii aveau scopul odată cu cunoaşterea

frumuseţilor patriei noastre, şi recreerea persoanelor care luau parte

la ele, ca o destindere după munca depusă de avocaţi şi salariaţi,

recreaţie absolut necesare ocupaţii lor zilnice.

În 1953, a avut loc prima excursie făcută pe ruta Craiova, R.

Vâlcea, Horezu, Bistriţa, unde au fost vizitate mânăstirile, Tg. Jiu şi

retur.

În 1955, s-a făcut excursiile dela Craiova la Tg. Jiu,

Tismana, Baia de Aramă, Strehaia, Craiova.

83

Tot în 1955 a urmat excursia, Craiova, Curtea de Argeş,

Cheile Argeşului, Cumpâna şi retur.

În 1956, a fost excursia Craiova, Tg. Jiu, Petroşani, Lupeni,

Cabana Straja, Craiova.

În 1957 s-a efectuat excursia Craiova, Tr. Severin, Ada-

Kaleh, Cazane cu trenul şi cu vaporul.

De asemenea în 1957 s-a executat excursia la Bucureşti

unde s-a vizitat Muzeul de Artă şi Tezaurul de la Pietroasa.

În 1958 a urmat excursia Craiova, Câmpu-Lung-Muşcel,

cabana Voina şi masivul Iezer-Păpuşa cu trenul şi autobuze şi drumeţie.

În 1958 a mai fost excursia Craiova-Bucureşti-Sinaia şi

masivul Bucegi.

În 1959, a fost excursia de la Craiova, Valea Oltului, Brezoi,

Valea Lotrului, Voineasa şi retur, cu maşinile.

În 1960, s-a făcut excursia de la Craiova la R. Vâlcea, Sibiu,

Alba Iulia, Deva, Hunedoara, Sarmisegetuza, Petroşani, Craiova.

În acelaşi an 1960 a fost excursia Sibiu, Făgăraş, Braşov,

Rucăr, Câmpu-Lung Muşcel, Piteşti, Craiova.

În 1961 a fost efectuată excursia Craiova – Sibiu complexul

turistic Sâmbata, Agnita, Sighişoara, Odorhei, Gheorghieni, Lacul

Roşu, Bicaz şi retur, Gheorghieni, Sft. Gheorghe, Braşov, Rucăr,

Câmpu-Lung, Craiova.

Ultima excursie a fost efectuată în 1962 de la Craiova la

Petroşani, hotel turistic Rusu, Parâng şi retur cu trenul şi apoi

ascensiune la Vârfu-Mândra. Toate aceste excursii menţionate mai

sus, au fost făcute din fondurile colegiului, începând cu anul 1963,

numai fiind prevăzute fonduri în bugetul corpului, excursiile

organizate s-au plătit de fiecare participant.

Pe lângă acest turism de masă, au fost avocaţi care au

concurat la concursul de orientare turistică interregională, fie în

oraşul Craiova, fie în regiunea Braşov, Câmpu-Lung şi altele.

84

Activitatea artistică. Avocaţii din acest colegiu, au avut şi o

activitate artistică prin corurile proprii ale colegiului la început, iar

mai târziu prin participarea şi a avocaţilor la corul justiţiei împreună

cu magistraţii, cor condus fie de un magistrat, fie de un avocat, el

producându-se la diverse festivităţi ce-i cereau participarea.

Tot ca activitate artistică trebue menţionată şi jucarea

comediei în patru acte „Doctor în Filozofie” de renumitul dramaturg

sârb Nuşici Branislav, la Teatrul Naţional din Craiova, la care

avocaţii din biroul colectiv asistenţa juridică Craiova, au participat ca

actori diletanţi, care însă prin jocul lor de scenă au rivalizat cu

adevăraţii actori de meserie.

În această piesă a excelat în special avocat Teodorescu Gh.

Ion, care a jucat rolul principal şi av. Boruz Penelopa, Zoe

Braşoveanu, Gabi Tudoraşcu şi Ecaterina Pîrlogea.

Jucarea acestei piese a fost un adevărat succes artistic pentru

colegiu. Aceasta însemna ca avocaţii prin cultura lor generală pe care

o posedă şi pe care trebue să şi-o însuşească pentru executarea

profesiunei lor, ca: filozofie, medicină (judiciară) contabilitate şi

chiar matematică, trebue să corespundă menirii lor.

Şahul. Printre alte manifestări ale colegiului de avocaţi

Craiova, au fost şi jocurile şahul şi Wolley.

Într-adevăr, în 1955, Consiliul Central al Colegiilor de

Avocaţi din R.P.R., comunica tuturor colegiilor din ţară al căror for

superior era şi deci şi Colegiul de Avocaţi Reg. Craiova,

regulamentul de organizarea campionatelor de şah între echipele

reprezentative ale colegiilor din R.P.R.

Conform acestui regulament, Colegiul de Avocaţi Reg. Craiova, a

provocat la un meci de şah şi wolley Colegiul de Avocaţi Reg. Timişoara.

Tov. av. Rocşoreanu Ion, mare amator de şah, înscris în

Colegiul avocaţilor reg. Craiova în 1953, a fost numit responsabil la

şah, domnia sa făcând parte şi din echipa de wolley.

85

La 10 septembrie 1955, a avut loc această întrecere dintre

cele 2 echipe sportive în care Colegiul Avocaţilor Reg. Timişora a

câştigat întrecerea la şah, iar Colegiul Avocaţilor Reg. Craiova a

câştigat întrecerea la wolley.

În 1958, a mai avut loc un alt meci de şah la Craiova, între

echipele sportive ale Colegiului de avocaţi Craiova şi Piteşti la care a

fost numit responsabil tot av. Rocşoreanu Ion, de data aceasta însă nu

numai în calitate de jucător dar şi în aceia de consilier al colegiului

însărcinat fiind cu primirea oaspeţilor şi cazarea lor.

La sfârşitul meciului care a fost câştigat de Colegiul

Avocaţilor Reg. Piteşti, li s-a oferit o masă colegială.

Salariaţii.

Fostul Barou de Dolj şi actualul Colegiu de Avocaţi Reg.

Oltenia, au fost şi sunt deservite în bunul ei mers de următorii

salariaţi care s-au distins în munca lor.

Puţureanu Mihail, fost avocat şi bibliotecar, înscris ca avocat

în fostul Barou Dolj la 1915 şi angajat ca salariat la bibliotecă în

1924, servind în această ultimă calitate până în 1957 când a fost

pensionat pentru limită de vârstă. Despre activitatea sa s-a vorbit în

partea I-a (Istoricul Baroului Dolj).

Călinescu Dumitru, înscris ca avocat în Baroul Dolj, în 1911,

care a fost contabil al Baroului Dolj de la 1939 până la 1946 şi care a

organizat şi lucrat fişierul, care a făcut împreună cu biblioteca

renumele fostului Barou.

Bugă Marin a fost angajat din 1925 ca salariat al fostului Barou

Dolj, în calitate de casier, activând şi la Colegiu până la 1963, când s-a

pensionat pentru limită de vârstă. A mai avut pe deasupra şi însărcinarea

de administrator al Vilei Themis din Călimăneşti, proprietatea fostului

Barou Dolj şi a actualului colegiu, fiind primul ei administrator.

În acelaşi timp a mai fost şi casierul Casei de Ajutor

Reciproc al avocaţilor (CAR).

86

A avut însă şi o sarcină politică de mare răspundere în

Colegiu, fiind în Biroul Org. de Bază câtva timp.

În toate aceste servicii s-a achitat ireproşabil, fiind un salariat

model, şi ca cinste şi ca muncă, pe care a depus-o din dragostea pe

care a avut-o faţă de această instituţie de avocaţi.

Gheorghiu Victor, a fost secretarul fostului Barou de Dolj şi

al Colegiului de Avocaţi Reg. Oltenia, îndeplinând această sarcină în

mod conştiincios până în 1957 cînd a fost pensionat pentru limită de

vârstă, activând în această calitate de la angajarea sa care a avut loc

în 1929. D-sa a mai fost şi administratorul Vilei Themis din

Călimăneşti înlocuind pe casierul Bugă Marin.

Haigazian Grigor, a fost angajat la Colegiu ca şef contabil în

1951, a fost şi este de o conştinciozitate în serviciu remarcabilă, şi de

o pricepere indiscutabilă în sarcina pe care îndeplineşte.

D-sa este ajutat în greul şi importantul său serviciu de tov.

Popescu Ion, care mai are şi calitatea de casier, în locul tov. Bugă M.

pensionat, fiind foarte priceput şi serviabil cu avocaţii şi cu

pensionarii colegiului pe care îi serveşte cu plata pensiilor.

În 1954, înfiinţîndu-se pe lângă Colegiul de avocaţi cadrele,

a fost numit ca şef mai întâi Moţatu Constantin, urmând apoi Nicolau

Gheorghe şi după aceia în 19.. , Niţu Ilie în care calitate lucrează şi

azi la colegiu, fiind foarte conştiincios şi activ în importanta sa

sarcină, dovedindu-se colaborator preţios al preşedintelui colegiului.

De asemenea trebue semnalată munca pe care a depus-o şi o

depune tov. Lăpădat Elena, ca salariată a colegiului, la început ca

ajutor de şef de cadre, apoi ca bibliotecară şi acum ca şef serv.

administrativ al colegiului.

În 1962 a fost angajat ca secretar al colegiului în locul tov.

Ştef Nicolae, care a reintrat în procuratură, tov. Iliescu Ion, fost

avocat înscris în colegiu în anul 1949. D-sa a fost un element capabil

în avocatură, după cum este astăzi şi în actualul său serviciu.

87

E o persoană afabilă cu toată lumea, fie avocat sau persoană

străină de colegiu, care face apel la serviciul său, servindu-i cu toată

solicitudinea.

Afară de aceasta d-sa a fost şi este animatorul şi

conducătorul tuturor excursiilor făcute de colegiu, la care a servit de

ghid, fiind un turist de forţă şi un cunoscător al ţării sale, ca un

îndrăgostit şi un pasionat excursionist ce este.

Dintre toţi salariaţii colegiului d-sa este singurul care face

parte din Comisia Regională de Turism şi Alpinism.

Printre ceilalţi salariaţi ai colegiului excelează în muncă tov.

Mateescu Elena, angajată ca dactilografă în anul 1954, fiind o

persoană absolut indispensabilă colegiului.

Fire agreabilă şi serviabilă, lucrează cu întreg consiliul de

conducere, preşedinte şi consilieri, cu toţi ceilalţi salariaţi: şef de

cadre, secretar, contabil şi chiar cu avocaţii când apelează la

serviciile sale de dactilografie.

D-sa execută de asemenea şi toate celelalte lucrări inerente

colegiului. Fiind demnă de admirat pentru munca sa pe care o depune

în serviciul colegiului considerată ca mâna dreaptă a secretarului pe

care-l ajută în muncă şi chiar substituindu-l în lipsă.

S-a mai remarcat tov. Aritina Nicolau care fiind angajată ca

salariata Colegiului din anul 1955, în calitate de dactilografă la cadre,

apoi ca bibliotecară, iar în anul 1960 lucrează ca secretară la biroul

de asistenţă juridică Craiova, cu sediul în localul Tribunalului

Regional Oltenia, ca auxiliară în muncă a celor trei directori ai

biroului colectiv şi anume: A. Preotu Dumitru, Săvulescu Nic.,

consilieri şi Bălteanu Romulus avocat.

De asemenea trebue menţionat şi biroul de asistenţă juridică

cu sediul la Tribunalul Oraş Craiova, care face parte integrantă din

biroul colectiv asistenţă juridică Craiova, condus de inimosul său

director av. Popescu Costel.

88

De altfel şi celelalte 12 birouri colective de asistenţă juridică,

câte au mai rămas prin modificarea şi îmbunătăţirea legii

administrative din decembrie 1964, concură prin responsabilii săi la

bunul mers al întregului colegiu prin aportul pe care-l aduc.

Pensionarii.

Avocaţii din toate colegiile din ţară, când împlinesc limita de

vârstă se pot pensiona. Limita de vârstă este socotită şi la ei ca şi

ceilalţi salariaţi – 60 ani –

Deosebirea ce separă pe avocaţi de salariaţi, constă însă în

faptul că la avocaţi nu există un text în legea lor organică (legea

avocaţilor decret 281/1954, care să-i oblige la pensionare, aşa că

pensionarea depinde de voinţa avocaţilor).

Totuşi, comisiunea de conducere a colegiului are latitudinea

de a dispune pensionarea avocaţilor, decizie care nu e obligatorie

pentru ei, ci mai mult o recomandare.

Toate colegiilor de avocaţi din R.P.R. au actualmente o Casă

de Asigurare aparte, cu denumirea Casa de Asigurări a Avocaţilor

din R.P.R., cu sediul în Bucureşti, având personalitate juridică, care

deserveşte pe avocaţii pensionari.

Plata acestor pensii se face de casieriile colegiilor de avocaţi

respective, în contul acestei case. Fondul de pensii a Casei de

Asigurări se alimentează din cota parte pe care avocaţii o plătesc din

drepturile lor băneşti ce li se cuvin chenzinal.

Au existat avocaţi pensionari şi înaintea Colegiilor de

Avocaţi, adică şi fostele Barouri de Avocaţi şi-au avut pensionarii

lor.

În vederea acestui scop s-a înfiinţat Casa de Asigurări a

Avocaţilor din România cu sediul în Bucureşti care era alimentată în

ultimul timp în vederea acordării pensiilor din: cotizaţiile anuale ce

difereau după cum avocaţii erau definitivi sau stagiari pe care ei

trebuiau să le depună acelei case prin casieriile barourilor respective

89

şi al doilea, din timbrele de pledoarii, emise de casa de mai sus, pe

care avocaţii erau obligaţi să le depună în dosarele în care pledau,

după un tarif special al acelei case, care diferea după însemnătatea

procesului.

Şi atunci ieşirea la pensie a avocaţilor, era lăsată la

latitudinea lor, dacă întruneau următoarele condiţiuni:

Să aibă etatea de 60 de ani şi o practică profesională de 35 de ani.

Afară de această casă din Bucureşti, fostul Barou Dolj, îşi

mai avea Casa sa de Pensie proprie, care condiţiona ieşirea la pensie

a avocaţilor, tot după o profesiune efectivă de 35 ani şi tot la etatea

de 60 ani.

Odată cu înfiinţarea Colegiilor de Avocaţi în 1948, şi ca

atare şi înfiinţarea Casei de Asigurări din Bucureşti, toate fondurile

fostului Barou de Dolj, aparţinând casei sale proprii, au fost preluate

în 1951 de Casa Centrală din Bucureşti din care se serveau pensiile şi

ajutoarele avocaţilor şi familiile lor ale fostului Barou Dolj, după ce

în prealabil s-a făcut o revizuire a avocaţilor pensionari.

Astăzi, după cum s-a văzut mai sus, limita de vârstă a

avocaţilor pentru ieşirea la pensie este de 60 ani şi de 25 ani cel puţin

de profesie.

La sfârşitul anului 1964, Colegiul Avocaţilor Reg. Oltenia,

avea înscrişi la pensie 50 de avocaţi pensionari, bărbaţi şi femei.

Ca încheiere şi a capitolului II privitor la istoricul Colegiului

de Avocaţi al Reg. Oltenia, mai adăugăm următoarele:

La sfârşitul anului 1964 se găseau înscrişi în colegiu 154 de

avocaţi şi anume 153 avocaţi definitivi şi un stagiar.

Din acest număr global făceau parte 143 bărbaţi şi 11 femei.

O aniversare.

Anul 1964 a fost anul centenarelor şi cu această ocazie şi a

aniversărilor.

Într-adevăr în 1964 s-au împlinit 100 de ani de la înfiinţarea

90

Universităţii din Bucureşti, ceea ce a prilejuit aniversarea ei cu tot

fastul ce i se cuvenea.

Tot în 1964, la 6 decembrie 1964, s-au împlinit 100 de ani de

la existenţa legală a fostelor barouri din România şi implicit şi a

fostului Barou de Dolj în care au intrat, se înţelege şi colegiile de

avocaţi.

Înlocuirea Barourilor de avocaţi cu Colegiile de Avocaţi

după înscăunarea noului regim de democraţie populară, n-a însemnat

numai o schimbare de titulatură, ci şi o schimbare radicală în noua

viaţă a avocaţilor, profesională.

Acest eveniment, deşi n-a fost sărbătorit, totuşi nu se poate

trece cu vederea asupra lui.

De aceia, pentru marea lui însemnătate l-am semnalat şi

inserat în acest scurt istoric al fostului Barou Dolj şi al actualului

Colegiu de Avocaţi al Reg. Oltenia.

ss Mişu Puţureanu

(fost avocat şi bibliotecar al

Baroului Dolj şi Col. Av. Craiova)

N.B. În acest istoric m-am servit ca ghid de volumul „Istoria

Baroului Dolj (1864-1928)”, opera av. G. Dem. Miulescu, de arhiva

fostului Barou şi de a actualului colegiu, precum şi de cunoştiinţele

mele personale.

Fond Puțureanu, dosar 1, f. 1-40.

91

II. DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA

BAROULUI DOLJ ÎNTRE ANII 1911-1957

1. 1911 octombrie 22. Contractul încheiat între av. Dem.

Stoenescu și tipografii I. Samitca și D. Baraș pentru editarea

și tipărirea revistei „Pagini Juridice”

CONTRACT

Între subsemnaţii Dem. D. Stoenescu avocat şi proprietar al

revistei "Pagini Juridice" şi I.Samitca şi D.Baraş, tipografi editori din

Craiova, a intervenit contractul de faţă în condiţiunile ce urmează:

1) Noi I.Samitca şi D.Baraş ne angajăm a edita şi tipări revista

"Pagini Juridice" care apare cel puţin de 2 ori pe lună, la 1 şi 15 ale

fiecărei luni.

2) Tirajul va fi de 1000 (una miie) de exemplare, iar dacă va fi

nevoie de o ediţie mai mare, o vom face dupe necesitate.

3) Administraţiunea generală a Revistei şi anume: expediţiunea

regulată la abonaţi, vânzarea la librării, încasările din abonamente,

anunciuri etc. este în sarcina editorilor, care vor ţine registre speciale,

pentru comptabilitatea revistei.

4) Preţul tiparului pentru un număr din revistă în 8 pagini de

format 4 0

= cel actual, sau 16 pagini de format 80

= inclusiv coperta de

hârtie colorată se stabileşte la suma de Lei 80 pentru prima miie de

exemplare. Sutele de exemplare ce ar necesita în plus se vor socoti

cu Lei 5.

5) Din încasările anuale ale revistei se vor scădea: costul

tiparului, cheltuelille de expediţie şi corespondenţă, cheltuelile de

administraţie, rabatul librarilor, remiza pentru încasarea

92

abonamentelor şi orice cheltueli făcute în comptul şi pentru

administraţia revistei. Restul constituie beneficiul, care se va împărţi

dupe facerea socotelilor anuale, jumătate D-lui Dem. D. Stoenescu şi

jumătate editorilor.

6) În cazul dacă vechiul editor ar face proces D-lui D.D.Stoe-

nescu şi dacă acesta se va vedea obligat să plătească acelui editor

vreo despăgubire în bani, atunci acea sumă va fi trecută la cheltuelile

revistei şi se va scade din partea de beneficiu a D-lui Dem. D.

Stoenescu, întru cât această sumă nu se va putea acoperi din

încasarea vechilor abonamente.

7) Acest contract intră în vigoare cu No. 81, care urmează să

apară la 1 Noemvrie şi se înţelege pe termen de 10 ani.

8) Nerespectarea clauselor din acest contract, dă drept D-lui

Dem. D. Stoenescu să ceară rezilierea lui.

9) În caz dacă D-nii I.Samitca şi D.Baraş vor găsi că

publicaţiunea revistei nu le prezintă convenienţă, fie din cauză că nu

se vor putea încasa abonamentele, fie din orice altă cauză, vor putea

denunţa oricând acest contract, anunţând despre aceasta pe Dl.

Dem.D. Stoenescu cu 3 luni înainte. În acest caz, eventualul deficit

rămâne în sarcina D-lor I.Samitca şi D.Baraş.

10) E u , Dem. D. Stoenescu mă declar de acord cu toate

condiţiunile de mai sus.

Craiova, 22 Octomvrie 1911. (ss) Dem. Stoenescu

I.Samitca

D. Baraş

Fond Puțureanu, dosar 2, f. 1.

93

2. 1914 ianuarie 1. Apelul lui Dem. D. Stoenescu către avocați

de a sprijini apariția revistei sale „Pagini Juridice” prin

încheierea de abonamente

Onorate Coleg,

Revista „Pagini Juridice", cu începere dela 1 Ianuarie 1914, va

intra în al 8-lea an de existenţă.

Dela întemeierea ei, gândul meu a fost întotdeauna, ca prin

articolele de principii, prin discuţiunile de interpretare şi prin

jurisprudenţele ce se vor publica, revista să prezinte interes şi să fie

de un folos real colegilor mei.

Tendinţa mea a mai fost de a deschide în acelaşi timp o tribună

a liberei discuţiuni în materie de drept şi am satisfacţiunea, că

împrejurul ei s-au adunat atât jurisconsulţi încercaţi, cu erudiţiune şi

experienţă vastă, cât şi talente tinere şi muncitoare.

Cu publicaţiunea revistei „Pagini Juridice" nu am urmărit

beneficii materiale; din contră pot afirma, că în decursul celor 7 ani ai

săi de existenţă, am făcut sacrificii materiale însemnate, deoarece din

încasările realizate dela abonaţii, care îşi dau seama că plata unui

abonament este o datorie elementară, nu s-au putut acoperi până acum

încă în nici un an cheltuelile, ce le am cu tipăritul şi expediţia revistei.

Cu începerea anului al 8-lea, dela 1 Ianuarie 1914, voiu

continua să mă ocup de interesele morale ale publicaţiunii, cu aceeaşi

râvnă ca şi până acum; voi căuta chiar să-i aduc orice îmbunătăţire

mi se va părea că intră în cadrul ei.

Onorate Coleg,

Permiţându-mi să atrag luarea D-v. aminte asupra revistei mele,

vă rog, dacă găsiţi că serveşte interesele justiţiei şi ale justiţiabililor,

să binevoiţi a vă abona şi D-v. cu începere dela 1 Ianuarie 1914. În

94

acest scop vă puteţi servi de alăturata carte poştală, rugându-vă ca în

acelaşi timp să binevoiţi a trimite pe adresa administraţiei şi costul

abonamentului pentru 1914 în sumă de Lei 15.

De asemenea sunt gata de a primi oricând, studii, discuţiuni,

jurisprudenţe etc., de care mă voiu ocupa de aproape, în vederea

publicării lor în revistă.

Primiţi, vă rog, onorate coleg, încredinţarea deosebitei mele

consideraţiuni şi stime.

DEM. D. STOENESCU

AVOCAT

Director şi Proprietar al Revistei

„PAGINI JURIDICE"


3. 1915 noiembrie 18. Consiliul de disciplină al Baroului Dolj

hotărăște apariția, sub auspiciile sale, a unei publicații

juridice intitulate „Buletinul Baroului de Dolj”

CONSILIUL de DISCIPLINĂ

al

ORDINULUI ADVOCAŢILOR

de pe lângă

CURTEA de APEL din CRAIOVA

No. 263

Anul 1915 Luna Noembrie 18

CRAIOVA

95

Stimate Domn,

Consiliul de disciplină al Baroului de Dolj, a hotărât, apariţia

unei publicaţiuni juridice oficiale sub auspiciile sale, în care să se

publice conferinţele d-lor Avocaţi stagiari, precum şi orice materie

de drept; se primesc spre publicare, articole referitoare la chestiuni

de drept, hotărâri judecătoreşti adnotate sau nu, recenzii; în fine

orice este în legătură cu dreptul şi profesiunea de avocat.

Anunţându-vă apariţia acestei publicaţiuni la data de 1

Decembrie 1915, sub titlu „Buletinul Baroului de Dolj" apelăm la

binevoitorul D-voastră concurs.

Articolele şi tot ce este referitor la această publicaţiune, se

primesc pe adresa Decanatului.

Primiţi, vă rog, asigurarea consideraţiunei noastre.

Decan,

Secretar,

Domniei-Sale

Domnului ……………………………………………………………


4. 1918. Însemnările avocatului Dem. Stoenescu intitulate

„Conflictul meu cu avocatul N. Popilian”

În 1911 eram consilier în baroul Dolj, delegat cu conferinţele

avocaţilor stagiari. Dând un subiect avocatului stagiar Mihail

Cismărescu şi nefiind exact la ziua fixată, am cerut consiliului

baroului Dolj, să nu-l treacă pe tabloul avocaţilor definitivi.

96

Consiliul printr-un proces verbal i-a mai prelungit pe un an

durata stagiului; totuşi tipărindu-se tabloul avocaţilor pe anul 1912,

secretarul baroului (avocatul N. Popilian) l-a trecut printre definitivi.

Într-o şedinţă a consiliului m-am adresat tuturor consilierilor

prezenţi, spunându-le: „că sunt falsificatori cei care au schimbat

procesul verbal şi-i voi duce la parchet…”. La aceste cuvinte

avocatul N. Popilian, m-a înjurat ordinar „de …mamă”.

Am făcut reclamaţie consiliului … care n-a mai judecat cazul;

şi m-a dat pe mine în judecată consiliului … caz care a rămas închis

în arhiva baroului.

Am făcut reclamaţie penală la Judecătoria urbană şi din cauza

lungilor termene şi a lipsei martorilor, m-am dezinteresat.

Am provocat la duel pe dl. Popilian şi martorii au încheiat

procesul verbal din 16 Februarie 1912 pe care l-am publicat într-un

ziar local având şi o scrisoare adresată martorilor, în care îmi

amintesc, că-i adresam vorbe grele D-lui Popilian (?!...), la care D-sa

n-a mai răspuns… decât la 1918 cu un articol de laudă în ziarul

„Viaţa nouă”.

Moravuri provinciale!


5. 1919 martie 17. Adresa Decanului N. B. Rioșianu prin care

își anunță candidatura pentru un nou mandat în fruntea

Baroului Dolj și promite înfăptuirea unor reforme

Craiova, 17 Martie 1919.

Strada Bucovina (fostă Horezu) No. 34

Stimate Coleg,

Am onoare a vă aduce la cunoştinţă, că Duminecă 24 Martie

97

1919, în Palatul de Justiţie din Craiova, va avea loc între orele 12 şi

17, alegerea Decanului şi a Consiliului de Disciplină al Corpului de

Advocaţi din Doljiu.

Convocarea Corpului de Advocaţi din Doljiu, făcută de D-l

Procuror General al Curţii de Apel din Craiova, este publicată în

Monitorul Oficial No. 277 din 9 Martie 1919.

În cazul când voi mai fi onorat cu demnitatea de Decan al D-tră,

voi căuta ca secondat de Consiliul de Disciplină să menţinem la

înălţimea lui, prestigiul şi autoritatea Corpului de Advocaţi, să

stabilim bunele raporturi între magistraţi şi avocaţi după cum în mod

normal ar trebui să fie, să creem un Cerc al Advocaţilor din Doljiu, o

bibliotecă şi alte reforme necesare, care deşi ni le-am propus în

trecut, nu au putut fi aduse la îndeplinire din cauza evenimentelor

prin care a trecut ţara noastră.

Sperând, că aveţi convingerea că acestă alegere interesează de

data aceasta, nu numai Corpul Advocaţilor din Doljiu, dar pe

advocaţii din toată ţara; întrucât probabil vom fi chemaţi a ne da

părerea asupra reformei legei Corpului de Advocaţi şi unificărei

legilor din ţinuturile româneşti încorporate la Regatul nostru;

Vă rog a face tot posibilul pentru a lua parte la această alegere.

Primiţi, Stimate Coleg, asigurarea consideraţiunei ce totdeauna

vă am purtat.

N. B. RIOŞIANU

Decanul Corpului de Advocaţi din Doljiu


98

6. 1921 iunie 12. Programul de activitate al candidaților, în

frunte cu Dem. D. Stoenescu, pentru alegerea noului

Consiliu de disciplină al Baroului Dolj

Iubite confrate,

Duminecă 12 Iunie 1921, se va face alegerea noului consiliu de

disciplină al baroului de Dolj.

Noi, cei de jos, însufleţiţi de dragostea ce o purtăm profesiunii

noastre şi în acelaşi timp conştienţi de greaua sarcină, ce va apăsa pe

umerii noştrii întru apărarea prestigiului avocaturii ne-am hotărât să

candidăm la această alegere.

Înainte de a ne spune cuvântul ţinem de a noastră datorie să

aducem omagiul tuturor predecesorilor noştrii foşti decani şi membrii

ai consiliului de disciplină pentru străduinţele lor, care pentru noi vor

fi un imbold la înfăptuirea ce dorim să realizăm.

Dat fiind, că avocatura este o profesiune de prestigiu, iar

prestigiul ei nu se poate menţine decât prin cinste, prin demnitate,

prin rolul ei social, prin solidaritatea membrilor ei şi prin buna stare

materială, programul nostru de activitate este următorul:

1° Înfiinţarea unui juriu de onoare între avocaţi şi magistraţi,

pentru ca conflictele, de altfel foarte rare, să nu fie aranjate pe căi

violente.

Magistraţii trebuie să înţeleagă, nu numai că noi ne facem o

religie din respectul profesiunei lor, dar că acest respect trebuie să fie

egal şi reciproc între unii şi alţii.

Nu trebuie să se aducă nicio jignire vreunui membru al

baroului; iar avocatul care nu va răspunde va trebui să fie pedepsit,

ca şi acela care atinge demnitatea cuiva, pentru că demnitatea

fiecărui avocat este demnitatea întregului corp.

2° Lupta contra politicianismului în barou şi pentru strângerea

99

rândurilor, ca să putem ajunge din confraţi adevăraţi fraţi.

3° Înfiinţarea casei de pensiuni a baroului, care în schimbul

unor cotizaţiuni depuse spre fructificare, şi din cotele sumelor

rezultate din înfiinţarea unui sindicat, ale cărui norme se vor stabili

ulterior, să se poată servi avocatului bolnav sau bătrân o pensie

compatibilă cu demnitatea lui de om şi avocat.

4° Înfiinţarea unei biblioteci proprii, necesară profesiunii, în

care se vor aşeza portretele foştilor decani şi ai acelora care şi-au dat

viaţa pentru ţară, formând o galerie care va fi biblioteca morală a

corpului nostru, pentru că cinstindu-i pe ei, ne cinstim pe noi.

5° Vom căuta să înfăptuim modificarea legii avocaţilor în

sensul unei mai bune şi reale organizări.

Acesta fiind, în scurt, gândul nostru, vi-1 împărtăşim şi Dv.

rugându-vă ca în caz de aprobare, să ne onoraţi cu încredere prin

votul ce-1 veţi da.

Cu o colegială strângere de mână.

Dem. D. Stoenescu,

Ion V. Chiurtu,

Raliu Georman,

Barbu lonescu,

Iile S. Petrescu,

Virgil Potârcă,

Ştefan Predoiu.


100

7. 1924 martie 7. Proiect de Statutele Sindicatului Corpului de

Avocați din Craiova pentru redactarea actelor de notariat

DECANATUL

BAROULUI DIN DOLJ

No. 80

1924 Martie 7

Stimat Coleg,

În conformitate cu votul adunărei generale din 27 Ianuar

1924, subsemnatul am redactat un anteproect de Statut al

Sindicatului Corpului de avocaţi din Craiova pentru redactarea

actelor de notariat, care fiind supus discuţiunei comisiunei alese, în

ziua de 5 Martie a.c., a fost aprobat în întregime.

Avem onoarea a-l supune, în proectul alăturat, şi discuţiunei

D-v., în viitoarea adunare generală a Corpului dela 23 Martie a. c.

binevoind, ca în acea zi să faceţi observaţiunile, care credeţi, că vor

fi folositoare, spre a fi votat definitiv.

Ne-am folosit în această lucrare de o parte din Statutele Sindi-

catelor diferitelor barouri din ţară şi de studiile aflate în arhiva

decanatului nostru, pe care le puteţi utiliza şi D-v., punându-vi-se la

dispoziţie, la cerere în orice moment.

Decan, DEM. D. STOENESCU,

PROECT

Statutele Sindicatului Corpului de Avocaţi din Craiova,

pentru redactarea actelor de notariat

I. Înființarea sindicatului, scopul şi durata lui.

101

Art. 1. - Între toţi membri Baroului din Dolj, actuali şi viitori,

se înfiinţează un Sindicat obligator pentru redactarea tuturor actelor

de notariat.

Art. 2. - Scopul acestui sindicat este :

a) Ca să asigure membrilor lui, printr-un tarif minimal, o

răsplată mai justă a muncii, care trebue protejată.

b) Ca să desvolte şi să întărească simţul de demnitate şi de

solidaritate, care trebue să existe într-un corp de avocaţi, prin

înlăturarea pe viitor a tuturor mijloacelor dăunătoare prestigiului

corpului, apărând pe clienţi şi avocaţi de speculaţia samsarilor.

c) De a procura părţilor acte de notariat bine redactate, din

punct de vedere juridic şi într-o limbă românească literară.

d) Ca să întemeeze, la decanat, o bibliotecă, la curent, cu

actuala ştiinţă a dreptului.

e) Ca să acorde premii de încurajare pentru lucrările

membrilor, în legătură cu ştiinţa juridică şi profesiunea de avocat.

f) Ca să alimenteze fondul casei de pensie şi ajutor al

baroului.

Art. 3. - Durata sindicatului este nelimitată.

Art. 4. - Disolvarea se va face de Adunarea Generală a

Baroului.

II. Compunerea sindicatului, drepturile şi datoriile

membrilor.

Art. 5. - Sunt membrii ai Sindicatului:

a) Avocaţii definitivi,

b) Avocaţii stagiari,

c) Apărătorii.

Art. 6. - Fiecare membru are dreptul ca să redacteze orice fel

de acte de notariat, încredinţate lor de părţi, precum şi cele date lor de Consiliu.

102

Actele vor fi redactate în termeni precişi, gramaticali şi

juridici.

Cuvintele nu se vor scrie prescurtat; numerile se vor arăta în

cifre şi litere.

Art. 7. - Redactorul şi scriitorul actului este obligat sub

sancţiunile pedepselor disciplinare prevăzute de art. 85 din legea

avocaţilor, ca să semneze actul confecţionat de el conform art. 37 din

aceeaşi lege.

Art. 8. - Avocatul şi apărătorul este responsabil de actele sale

disciplinar şi civil, trebuind să se conforme art. 50 din legea

avocaţilor.

III. Administraţia Sindicatului.

Art. 9. - Sindicatul va fi administrat de un consiliu de direcţie,

compus din:

a) Decanul Corpului.

b) Doi membrii ai Consiliului Baroului, delegaţi de Consiliu.

c) Un casier şi un scriitor comptabil, aceştia aleşi pentru

perioada Consiliului Baroului, dintre membrii Baroului.

IV. Administraţia finanţelor Sindicatului.

Art. 10. - Finanţele Sindicatului se vor administra de un casier

şi un secretar comptabil, cu retribuţie lunară de lei două mii fiecare.

Art. 11. - Casierul va face plăţile necesare, cu acte justificative,

fiind obligat să dea conturi de gestiunea sa, înaintea Adunărei

Generale, odată cu discuţia Bugetului Corpului.

Art. 12. - Casierul va fi dator să fie prezent în camera

avocaţilor dela ora 9 dimineaţa până la ora 3 după prânz.

103

Art. 13. - Casierul, în caz de absenţă, sub garanţia şi

responsabilitatea sa, va putea delega pe un alt membru al sindicatului

ca să administreze finanţele sindicatului, cu aprobarea Decanatului.

Art. 14. - Secretarul comptabil va ajuta pe casier în gestiunea

sa, va îngriji de scriptele sindicatului şi va ţine în regulă toată

comptabilitatea.

Art. 15. - Casierul va încheia socotelile la sfârşitul fiecărei luni,

printr-un proces-verbal în dublu, din care unul se va înainta

Decanatului.

V. Taxele actelor, repartizarea lor.

Art. 16. - Fiecare membru are dreptul pentru actul redactat să

fixeze clientului său un onorariu, care nu va fi mai mic decât tariful

fixat la art. 24.

Art. 17. - Aceste taxe nu se aplică:

a) Actelor personale membrilor Sindicatului.

b) Actelor soţiei, ascendenţilor şi descendenţilor membrilor

Sindicatului, când sunt confecţionate de ei.

c) Actelor redactate de membrii Sindicatului, pentru clienţii cu

anul, care vor fi arătat în scris decanatului, anterior zilei depunerei în

aplicare a prezentului Statut.

d) Procurilor date conform art. 36 din legea advocaţilor

membrilor Sindicatului de către clienţi.

Art. 18. Fiecare act, înainte de a fi înfăţişat autorităţei spre

îndeplinirea formalităţilor diferite, ori de a se încredinţa părţilor, va fi

prezentat biroului permanent al Sindicatului spre a fi vizat cu sigiliul

Baroului, spre a se efectua controlul necesar.

Art. 19. - Taxele se vor plăti în întregime casierului, de către

redactorul actului sau client, chiar în ziua autentificărei actului,

pentru care i se va libera o chitanţă descărcătoare.

104

Art. 20. - Avocaţii vor putea, în timpul lunei, să ia în contul

onorariilor lor, până la maximum jumătate din suma vărsată de ei, cu

autorizaţia Decanului.

Art. 21. - Taxele pentru redactarea actelor se vor repartiza în

modul următor şi după ce se vor face scăderile dela art. 22:

a) 50 % se va libera advocatului redactor la finele lunei.

b) 30 % se va împărţi egal între toţi membrii Sindicatului, la

finele lunei, după încheerea socotelilor.

c) 10 % se va trece la Casa de pensii şi de ajutor a Baroului.

d) 10 % la fondul bibliotecii şi premii avocaţilor.

Art. 22. - Asupra sumelor comune de 50 % din fiecare act, se va

reţine:

a) Diverse cheltueli (registre, furnituri de cancelarie, etc.).

b) Retribuţia casierului şi secretarului contabil.

c) Diurnele membrilor Comisiei de Control.

Art. 23. - Membrii Sindicatului pot renunţa la cota ce li se

cuvine, care se va trece la fondul casei de pensii şi ajutoare,

considerându-se o donaţie pe care dânşii o fac în vederea ajutorărei

membrilor în nevoe.

VI. Tariful minimal.

Art. 24. - Se vor percepe pentru redactarea actelor de

notariat, la Tribunale şi Judecătorii de Ocol, taxele următoare:

a) După valoarea actului, la actele de: vânzare, donaţiuni,

asociaţii şi desfacerea lor (societăţi) după preţul real al actului.

Arendări, închirieri, cesiuni de lucruri sau de drepturi,

schimb, uzufruct, rendită, garanţie, anticreză, ipoteci, cont curent, gaj

(amanet) întreprinderi de furnituri şi lucrări, contractul de comision,

contractele relative la exploatarea subsolului, contractele de cesiune.

Acte până la 1.000 lei inclusiv ................................ 300

105

„ „ „ 5.000 „ „ ................................ 400

„ „ „ 6.000 „ „ ................................ 500

„ „ „ 8.000 „ „ ................................ 700

„ „ „ 10.000 „ „ ............................... 1000

„ „ „ 20.000 „ „ ............................... 1500

„ „ „ 30.000 „ „ ............................... 2000

„ „ „ 50.000 „ „ ............................... 3000

„ „ „ 75.000 „ „ ............................... 4000

„ „ „ 100.000 „ „ ............................. 5000

„ „ „ 300.000 „ „ ............................. 6000

„ „ „ 500.000 „ „ ............................. 8000

„ „ „ 800.000 „ „ ........................... 10000

„ „ „ 1.000.000 „ „ .........................15000

Pentru actele care ar avea o valoare mai mare de 1.000.000 lei,

onorariul se va fixa de către părţi, fără ca să poată fi în nici un caz

mai mic de 20.000 lei.

b) Vor fi supuse unei taxe de 500 lei actele privitoare la :

sechestre, popriri, acceptări de donaţiuni, acte de depozit,

transcrierea drepturilor reale, autorizaţii de orice fel, actele de ce-

siunea rangului privilegiului şi ipotecii, inscripţiunile privilegiilor şi

ipotecilor, când sunt separate de actul de împrumut. Radierea sau

reducerea privilegiilor, actelor de ipotecă şi a rangului, actele de

notorietate, cambii pentru cei ce nu ştiu carte şi actele neprevăzute în

acest tarif, înscrieri, modificări, şi radieri de firme comerciale, şi

înscripţiile dotale.

c) Pentru procurile autentice, constatările de stare civilă,

consimţimânt de orice fel, declaraţii de orice fel şi chitanţe

descărcătoare se va percepe o taxă de lei 200.

d) Pentru adopţiuni, testamente, împărţiri voluntare sau

testamentare, transacţiuni şi în genere la toate actele a căror valoare

106

nu e prevăzută în act, se va percepe după importanţa actului şi după

obiectul juridic, în nici un caz nu se va putea lua un onorar mai puţin

de lei 1000.

Actele acestea se pot prezenta de avocat şi de părţi

Decanatului, care ar hotărî suma la care urmează să se calculeze

onorariul exact.

VII. Controlul Sindicatului.

Art. 25. - Oricare membru al sindicatului are dreptul să

supravegheze şi să controleze toate interesele sindicatului, semnalând

decanatului toate infracţiunile săvârşite contra acestor statute.

Art. 26. - Se va forma o comisie de control pe timpul duratei

consiliului de 10 membrii, aleşi de Adunarea Generală, cu aceleaşi

drepturi ca la art. 25.

Fiecare din aceşti 10 membrii va fi dator să funcţioneze o lună

pentru controlarea depunerei la Sindicat a actelor redactate de

membrii, cu cele autentificate, depunând un raport la finele lunei.

Art. 27. - Membrilor acestei comisii li se va putea aloca o

diurnă pentru timpul cât au funcţionat la control.

Această diurnă se va determina de Consiliul de Direcţie al

Sindicatului.

Art. 28. - Consiliul Baroului judecă toate chestiunile relative la

Sindicat şi aplică toate pedepsele disciplinare prevăzute la art. 85 din

legea avocaţilor din 1923.

VIII. Modificarea Statutului.

Art. 29. - Statutul Sindicatului se va putea modifica de

Adunarea Generală în conformitate cu dispoziţiile din legea

avocaţilor.

Propunerea de modificare se va putea face de Consiliul

Baroului sau de un grup de o treime din membrii Sindicatului.

107

IX. Adunarea Generală.

Art. 30. - Se vor aplica strict toate dispoziţiile din legea şi

regulamentul legii avocaţilor, privitoare la Adunarea Generală.

X. Sindicatele la Judecătoriile de Ocoale.

Art. 31. - Avocaţii cu reşedinţă pe lângă Judecătoriile de Ocol,

sunt obligaţi ca să organizeze şi să delege dintre ei un casier şi să se

conforme dispoziţiilor de mai sus, fiind într-o strânsă legătură cu

casierul sindicatului din Craiova, căruia lunar îi vor înainta sumele

pentru distribuirea lor între toţi membrii cu un raport detaliat.

Vor avea aceleaşi registre ca cele dela centrele Sindicatului.

XI. Dispoziţiuni Finale.

Art. 32. - Aceste statute s-au votat de Adunarea Generală a

Baroului, în ziua de 23 Martie 1924 şi se vor pune în aplicare în ziua

de 15 Aprilie 1924.


8. 1924 septembrie 5. Înființarea de către Consiliul Baroului

Dolj a premiului „Avram Iancu”

CONSILIUL BAROULUI DE DOLJ

PROCES-VERBAL

5 Septembrie 1924.

Spre cinstirea şi eternizarea memoriei marelui erou naţional

108

şi martir al Românismului, Avram Iancu, care a făcut parte şi din

ordinul nostru profesional;

Pentru a traduce în fapt, într-o mică măsură, ideea

călăuzitoare ce a dictat Marelui Român, testamentul său din 20

Decembrie 1850, „că luptătorii cu arma legii, vor putea scoate

drepturile națiunei",

După propunerea D-lui Decan al Baroului, făcută

Consiliului cu ocazia serbătorirei centenarului lui Avram Iancu,

CONSILIUL HOTĂRĂŞTE

Se înfiinţează un premiu de lei 10.000 (zece mii), care se va

acorda anual pentru cea mai meritoasă lucrare juridică, din orice

domeniu al dreptului public sau privat, scrisă de un avocat, regulat

înscris într-unul din Barourile din întreaga Românie Mare.

Premiul va purta numele de: Premiul Baroului de Dolj

„Avram Iancu". Modalităţile decernărei acestui premiu se vor

detalia printr-un regulament, cu elaborarea căruia se însărcinează

D-nii consilieri Ilie S. Petrescu şi D. Constantinescu.

Decan (ss), DEM. D. STOENESCU,

(ss) I. S. PETRESCU

(ss) V. POTÂRCĂ

(ss)G. GRAUR

(ss) G. D. MIULESCU


109

9. 1924 noiembrie 1. Numirea lui Mihail Puțureanu în postul

de bibliotecar

România Craiova, 1 noembrie 1924

Decanatul Baroului din Dolj

Sediul : Palatul de Justiţie Craiova

nr .462

Domnule avocat,

Am onoare a vă comunica că prin procesul verbal din 25

Octombrie 1924, Consiliul Baroului a admis cererea dvs. şi la data de

1 noembrie 1924 v-a numit bibliotecar al Decanatului cu retribuţia

lunară prevăzută în bugetul Corpului pe anul 1924/925 la Capitolul

I. art .2.

Veți binevoi a vă prezenta şi a începe lucrările.

Vă alăturam şi un buget.

Decan, ss/ Dem. Stoenescu

D-sale Domnului M. Puțureanu, avocat Craiova.


110

10. 1925 martie 10. Convocarea Adunării ordinare a avocaților

având pe ordinea de zi dezbatarea modificărilor la Statutul

Sindicatului, votarea bugetului, înființarea Cercului de

avocați, înființarea unui ascensor în Palatul Justiției și altele


Adunarea generală ordinară

a

Corpului de Avocaţi

CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj, aduce la cunoştiinţa tuturor d-lor

avocaţi, definitivi şi stagiari, înscrişi pe tabloul anului 1925, precum

şi d-lor apărători, că în ziua de

Sâmbătă 21 Martie 1925, ora 5 după prânz

sunt convocaţi în adunare ordinară, în sala de audienţă a Trib. Dolj, s.

I, în conformitate cu art. 58 al legii avocaţilor, fiind la ordinea zilei:

1. Discuţia şi votarea modificărilor de introdus în Statutul

sindicatului Corpului de avocaţi din Dolj privitoare la onorariile

pentru actele de notariat.

2. Desbaterea şi votarea Bugetului Corpului, a fondului de

construcţiuni şi a Casei Pensiilor de pe lângă Uniunea Avocaţilor

din Bucureşti și a Baroului de Dolj pe anul financiar 1925- 26.

3. Discuţia şi hotărîrea în privinţa înfiinţării Cercului de

avocaţi, precum şi hotărîrea în privinţa închirierii sau cum-

părării, pentru acest scop, a unui imobil în Craiova.

4. Discuţiunea propunerii d-lui Preşedinte al Uniunii

Avocaţilor No. 88/1925 publicată în Buletinul Uniunei, An. II,

No. 1, în privinţa Casei Baroului.

5. Înfiinţarea unui ascensor în Palatul Justiţiei.

111

6. Discuţia ofertelor d-lui Inginer arhitect Ştefănescu

pentru locuinţele eftine necesare avocaţilor.

7. Diverse chestiuni de ordin general profesional.

Dacă în această zi nu se va întruni numărul de avocaţi, spre a

se lua hotârîri valabile, conform art. 28 din legea avocaţilor şi art. 70

din regulamentul legii, adunarea se va aduna fără altă formalitate

Sâmbătă 28 Martie 1925, ora 5 după prânz

luându-se hotârîri definitive, oricare ar fi numărul celor prezenţi.

Se atrage atenţia D-lor avocaţi şi apărători, că pentru cei care

lipsesc se vor aplica strict dispoziţiile art. 61 al. 3 şi 4 din legea

avocaţilor.

Decanul Baroului Avocaţilor din Dolj

Dem. D. Stoenescu

No. 10.

1925, Martie 10.


11. 1925 august 25. Convocarea Adunării generale

extraordinare având pe ordinea de zi ratificarea

cheltuielilor făcute de Decanat cu „Cercul Avocaților”,

organizarea și aderarea avocaților la statutele acestuia, și

diverse chestiuni de ordin profesional

Decanatul Baroului de Dolj

Adunarea extraordinară

a Corpului de Avocaţi

CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj aduce la cunoştiinţa tuturor d-lor avocaţi,

definitivi şi stagiari, înscrişi pe tabloul anului 1925, că în ziua de

112

Sâmbătă 19 Septembrie 1925, ora 5 după prânz

sunt convocaţi în adunare generală extraordinară, în sala de

audienţă a Trib. Dolj, s. I, fiind la ordinea zilei:

1. Ratificarea cheltuelilor făcute de Decanat cu „Cercul

Avocaţilor” şi aprobarea referatului consilierului delegat cu

organizarea cercului.

2. Aderarea d-lor avocaţi la statutele „Cercului Avocaţilor din

judeţul Dolj” şi semnarea cererilor de a deveni membrii.

3. Alegerea a 6 membrii care vor forma Comitetul „Cercului

Avocaţilor din judeţul Dolj" pe termen de 3 ani, dintre membrii

domiciliaţi în oraşul Craiova, având un stagiu în barou de cel

puţin 7 ani, conf. art. 14 din statut.

4. Alegerea a 3 membrii care vor forma comisiunea de control

conform art. 21 din statut.

5. Diverse chestiuni de ordin profesional.

6.Diverse chestiuni propuse de membrii Baroului.


Dem. D. Stoenescu

No. 11.

1925, August 25.


113

12. 1925 octombrie 18. Programul serbării ocazionată de

dezvelirea busturilor foștilor decani, Gh. Chițu și A.

Betolian, la Palatul Justiției, și de inaugurarea Bibliotecii

Baroului Dolj

BAROUL ADVOCAŢILOR DIN DOLJ

PROGRAMUL

Serbărei desvelirea busturilor def. Decani Gh. Chiţu şi A. Betolian, la

Palatul Justiţiei din Craiova şi inaugurarea Bibliotecei Baroului Dolj.

18 OCTOMBRIE 1925

1). ora 9 ½ a. m. Primirea D-lui Gh. Gh. Mârzescu, Ministrul

Justiţiei în gara Craiova, de către autorităţile

locale, D-nii Magistraţi şi Corpul Advocaţilor

din Dolj.

2). ora 10 a. m. Plecarea din gară.

3). ora 10.20 a. m. Sosirea D-lui Ministru al Justiţiei la Palatul

Justiţiei. Prezentările oficiale în sala de jos a

Palatului.

4). ora 10.30 a. m. Deschiderea serbărei în prezenţa D-lui Gh. Gh.

Mârzescu, Ministrul Justiţiei în sala de sus a

Palatului. Oficierea serviciului religios de către

P. S. S. Episcopul Vartolomeu al Râmnicului-

Noului-Severin, înconjurat de Clerul local.

Cuvântările (în ordinea fixată).

5). ora 12 a. m. Inaugurarea Bibliotecei Baroului Dolj.

6). ora 1 p. m. Masa intimă oferită D-lui Ministru al Justiţiei

de către Corpul Advocaţilor din Dolj, în Sala

„Minerva". Vor lua parte numai D-nii

Magistraţi şi Avocaţi (invitaţi special).

7). ora 3 p. m. Inaugurarea „Cercului Advocaţilor din Dolj" în

prezenţa D-lui Ministru al Justiţiei (Sediul Str.

114

Unirei No. 47). Cuvântarea de deschidere a

Prezidentului.

8). ora 4 p. m. Plecarea D-lui Ministru al Justiţiei, la Segarcea.

N. B. Ţinuta zilei


13. 1925 noiembrie 1. Demisia lui Mihail Puțureanu din postul

de bibliotecar al Baroului Dolj

DOMNULE DECAN

Subsemnatul avocat Mihail N. Puţureanu, din Craiova

bibliotecarul Bibliotecei Baroului Dolj, în dorinţa pe care am avut-o

de a servi Baroul atunci când s-a înfinţat Biblioteca şi anume: 1) de a

o aranja şi pune la punct, al II-lea de a-mi servi colegii v-am solicitat,

postul de bibliotecar pe care Onor Consiliul prin Dvs. m-a şi onorat,

cu această slujbă, pe ziua de 1 Noembrie , 1924.

Ţinând cu orice preţ de a mă devota cu totul postului unde

am fost numit, am elaborat şi un regulament, rămas până azi în stare

de proect, făcut atât în vederea acestei biblioteci, cât şi în ceeace mă

privea pe mine bibliotecarul, şi anume, de felul cum să mă comport

în noua mea slujbă.

Nefiind însă aprobat şi votat acest regulament, am continuat să-

mi fac datoria, aşa cum am crezut mai nimerit, pentru a împăca cât

mai mult şi pe cât se putea, interesele Baroului, pe care le

reprezentam în postul meu, neglijând de foarte multe ori interesele

mele personale, de advocat şi de om.

Cum însă această datorie a mea, adică felul de a mă fi comportat

în facerea acestei datorii, în tot acest interval de un an, faţă de colegii

mei, făcându-le servicii, care nu cadrau poate cu demnitatea de

advocat şi de bibliotecar, numai şi numai de a-i mulţumi cât mai

115

mult, a avut păcatul, totuşi, de a nemulţumii pe unii Domni Consilieri

ai Baroului.

Şi pentru a nu mai da loc pe viitor şi la alte plângeri contra mea,

cu mare părere de rău, mă văd nevoit a părăsi acest post, pe care un

sentiment cu mult mai înalt decât acel bănesc, m-a îndemnat atunci

a-l solicita, sentiment care m-a animat până astăzi.

Plec cu regretul de a nu fi putut mulţumi pe toţi colegii mei,

aşa cum am dorit, rămânând însă un mare admirator, atât al D-

voastră personal, cât şi al D-lor Consilieri, care au realizat prin

mijloacele numai şi numai ale Baroului, acest desiderat al timpurilor

grele, pe care le trăeşte azi generaţia noastră, adică înfiinţarea acestei

biblioteci, pentru punerea la îndemână a D-lor advocaţi, care n-ar fi

putut să-şi procure cărţile necesare absolut inerente ocupaţiunei,

pentru care şi-au cheltuit şi anii şi banul.

Pentru acestea, cu onoare vă rog, să binevoiţi a-mi primi

dimisia, pe ziua de 1 Noembrie 1925, însărcinând tot odată pe un

Domn Consilier sau advocat, a-mi lua biblioteca în primire.

Mulţumindu-vă foarte mult, pentru încrederea cu care m-aţi

onorat în acest interval de un an, în postul de bibliotecar al Baroului

Dolj, primiţi, vă rog, Domnule Decan, încredinţarea deosebitului

meu respect, ce vă păstrez.

D-sale

DOMNULUI DECAN al Baroului Dolj


116

14. 1925 noiembrie 19. Decanatul Baroului Dolj respinge

cererea de demisie din postul de bibliotecar înaintată de

Mihail Puțureanu

ROMÂNIA

Craiova, 19 Noembrie 1925


CRAIOVA

SEDIUL: Palatul de Justiţie

No. 688

Domnule avocat,

Am onoare a vă comunica că în ziua de 17 Noembrie 1925

Consiliul Baroului a respins, cererea Dvs. înreg. la No.761/1925.

Noi vă aducem mulţumiri personale pentru munca depusă

până acum cu organizarea bibliotecii decanatului nostru şi sperăm, că

veţi contribui şi pe viitor, cu sentimentele Dvs . să realizăm aci

lucrări din ce în ce mai bune.

DECAN,

(ss) Dem. Stoenescu

D-Sale

Domnului M. Puțureanu, avocat – bibliotecar, Loco.


117

15. 1925 decembrie 14. Convocarea Adunării generale a

membrilor Cercului avocaților pe anul 1925, în conformitate

cu statutele

CERCUL ADVOCAŢILOR

din DOLJ

CONVOCARE

În conformitate cu art. 23 din Statutele Cercului, se aduce la

cunoştinţa D-lor membrii, că adunarea generală a anului acesta s-a

fixat pentru ziua de 27 Decembrie 1925 ora 4 după amiazi.

Ordinea de zi este următoarea:

1. Darea de seamă a ad-ţiei Cercului pe timpul de la 18 Oct. a.

cor. până la 31 Dec. 1925.

2. Ratificarea unei cooptări în comitet.

3. Aprobarea cheltuelilor făcute pe această epocă.

4. Raportul comisiunei de control.

5. Discutarea şi votarea budgetului pe anul 1926.

Domnii membrii ai cercului sunt rugaţi a lua parte la această

adunare personal, cunoscând că în conformitate cu art. 26 din statute,

adunarea nu se va putea ţine de cât dacă vor fi prezenţi, cel puţin o

treime din numărul membrilor cu drept de vot.

În caz când la această convocare nu se va întruni numărul legal

de membrii, adunarea generală se va ţine în ziua de 3 Ianuarie 1926,

fără nici o altă convocare şi cu orice număr de membrii va fi

prezinte.

Adunarea va avea loc la sediul Cercului.

118

Preşedinte, N. M. Boboc.

Craiova, 14 Decembrie 1925.



trei membri ai Baroului Dolj delegați în Consiliul General al

Uniunii Avocaților din România

DECANATUL

ADUNAREA GENERALĂ ELECTIVĂ

A

CORPULUI DE AVOCAŢI

CONVOCARE A.

Decanatul Baroului din Dolj aduce la cunoştiinţa tuturor D-lor

Avocaţi definitivi şi înscrişi pe tabloul avocaţilor, pe anul 1926, că în

ziua de

DUMINECĂ 16 MAI 1926

începând de la orele 9 dim. şi continuând până la ora 3 după prânz, în

Sala Curţii de Apel Craiova, secţia I,se va face :

Alegerea a 3 membrii ai Baroului Dolj delegaţi în Consiliul

general al Uniunei Avocaţilor din România, în conformitate cu

dispoziţiunile art. 61-63 din legea avocaţilor şi art. 73-84 din

regulamentul aceleiaşi legi, pentru o durată de trei ani.

În caz de balotaj, alegerea se va face

Duminecă 23 Mai 1926

la aceeaşi oră şi în aceeaşi sală, fără altă nouă convocare.

119

Pot fi aleşi membrii delegaţi în consiliul general, numai

avocaţii care au o vechime, în exerciţiul profesiunii, de cel puţin 15

ani, conform art. 92 din regulamentul legii.

Se atrage atenţia că votul e obligator conf. art. 61 din lege sub

sancţiuni severe.


DEM. D. STOENESCU

No. 10

1926 Aprilie 9


17. 1926 decembrie 25. Programul serbării de Crăciun

organizată de Baroul Dolj și de Primăria Craiova în folosul

orfanilor de război

Stimate Domn,

Baroul Dolj împreună cu Primăria Municipiului Craiova în

ziua de 25 Decembrie 1926 ora 3 d. a., făcând un pom de Crăciun în

Sala Belle-Vue pentru orfanii de războiu, vă invită a lua parte la

această sărbătoare, împreună cu familia.

Primiţi, vă rugăm, distinsele noastre consideraţiuni.


DEM. D. STOENESCU

120

25 DECEMBRIE 1926

PROGRAMUL

SERBĂRII POMULUI DE CRĂCIUN

ARANJAT DE

BAROUL AVOCAŢILOR DOLJENI

ŞI PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA

O Brad Frumos!

Moş Crăciun

Cuvinte ocazionale

Bine ai venit Moş

Crăciun ! Moş Crăciun

Datine de Crăciun

Cântece de Stea Naşterea

Domnului

Tablou alegoric

Joli mois de Mai et Noël

Fluturele şi Băiatul

Arii Bănăţene

Pentru Orfanii de

Războiu Gavotte şi

Menuet

Mulţumire pentru

binefăcători !

Orfelinatele Regina Maria şi

Mihai Viteazul (coruri)

Dem. D. Stoenescu, Decanul

Baroului Dolj.

Versuri spuse de o elevă a

Orfelinatului „Regina Maria".

G. Lungulescu, Conferenţiar

al Casei Şcoalelor.

Elevii şi Elevele Azilului

Bucureşteanu.

Cor şi coreografie, Elevele

Instit. Dima Popovici.

D-na A. Blaju, acompaniată la

pian de d-na E. Petrescu

Maior Popescu Cetate.

Elevele Inst. Dima Popovici

Poezie spusă de un elev al

Azilului Bucureşteanu


121

18. 1927 februarie 16. Adresa Decanatului către Mihail

Puțureanu prin care îl înștiințează că a fost recompensat cu

un premiu de 500 lei pentru activitatea depusă la Asistența

judiciară

Craiova 16 Fevruarie 1927

ROMÂNIA

Decanatul Baroului Dolj

Craiova

Sediul: Palatul de Justiţie

No. 182

Domnule avocat,

Am onoarea a vă comunica următoarele:

D-l Director al asistenţei judiciare a baroului a făcut

Decanatului un referat asupra activităţii membrilor Baroului delegaţi

de Asistenţa judiciară; Consiliul Baroului Dolj, în şedinţa de la 12

Fevruarie, luându-l în discuţiune v-a fixat şi Dvs. un premiu de lei

500.

Suma veţi ridica de la D-l Casier al baroului Dolj, Gh. Mil.

Demetrescu.

Vi se aduc mulţumiri pentru concursul dat asistenţei judiciare

şi fiindcă v-aţi distins veţi fi dat ca model.

Decan,

(ss) Dem. Stoenescu

D-sale

Domnului Mihail Puțureanu avocat. Loco


122

19. 1927 septembrie 30. Copie după scrisoarea de adio a

avocatului Ovidiu Gheorghiu

DOMNULE PROCUROR,

Sunt un învins în viaţă, am căzut victimă a speculanţilor şi

oamenilor răi. Să nu mi se facă autopsie şi să mă duc direct la cimitir.

Mobila din cele două odăi din faţă, antreu, jumătate mobila

din salon care este la fel cu draperiile sunt ale soacrei mele D-na

Atena Cuclelis; de asemenea şi lucrurile ce sunt în despărţirea din

pod şi lucrurile din cameră sunt tot ale dânsei.

Camera de culcare este a nevestei mele primită cadou şi

trecută în actul dotal.

(ss) Ovidiu Gheorghiu

30 Septembrie 1927.

Mobilele din odaia cumnatei mele sunt ale dânsei personal,

iar cele din camera şoferului Ilie Vasilescu, sunt ale lui personale, s-a

mutat la mine în casă, astă primăvară.

(ss) Ovidiu Gheorghiu

PARCHETUL TRIBUNALULUI DOLJ

Copia aceasta fiind conformă cu originala se atestă de noi.

Prim Procuror (ss) Indescifrabil

Secretar (ss) P. Săndulescu


123

20. 1927 octombrie 1. Proces-verbal întocmit de procurorul Ion

Stroe privind împrejurările morții avocatului Ovidiu

Gheorghiu

PROCES - VERBAL

Noi, Ion A. Stroe, procuror Trib. Dolj;

Fiind anunţat de D-l General Gheorghiu că fratele D-sale

Ovid Gheorghiu, s-a sinucis astăzi de dimineaţă pe la orele 9,15 în

casele sale din Str. Sft. Mina No.4 bis, ne-am transportat în sus zisa

stradă şi am constatat următoarele:

În camera de bae, pe un fotoliu de pae, am găsit cadavrul lui

Ovid Gheorghiu, de ani 51, de profesiune avocat şi agricultor. La cap

deasupra tâmplei drepte se vede o gaură de glonţ care a eşit prin

partea deasupra capului. Glonţul a isbit în perete şi a ricoşat, căzând

lângă cada de bae, unde s-a găsit. Jos, în partea dreaptă, în dreptul

ranei făcută de glonţ, se vede o mare baltă de sânge. Revolverul s-a

găsit lângă picioare; s-au găsit în el 5 gloanţe pe bandă; marca

Revolverului Browning Seria 113.542. Corpul era îmbrăcat cu un

costum sacou de stradă. Făcându-se perchiziţie corporală s-au găsit:

1/. O scrisoare adresată către noi; 2/. Una adresată soţiei sale D-na

Mimi Gheorghiu; 3/. Una adresată D-lui Virgil Nicolaid; 4/. Alta

adresată D-lui Colonel C. Vasiliu şi 5/. una adresată D-lui Costică

M.T. Pop 6/. suma de lei 1.080 în hârtii de câte o sută şi 20 lei; 7/.

un ceas de aur cu lanţ de aur; 8/. O tabacheră şi ochelari. 9/. O

chitanţă prin care se constată că a primit dela Banca Agricolă şi

Comercială Craiova, zece acţiuni. 10/. şi alte diverse acte fără

importanță.

La faţa locului am găsit pe D-na Mimi Gheorghiu, D-ra

Atena Cuclelis, D-nul Colonel Gheorghiu, D-l Virgil Nicolaid, D-1

avocat D. Demetriad şi D-nul Sub comisar I. Oagăr dela Circ. II-a,

vizitiul Marin Predoica, stătea lângă mort, ţinându-i capul cu un

prosop.

124

Procuror, (ss) Ion A. Stroe.

Dupe declaraţiile ce ne-au făcut toate aceste persoane,

împrejurările sinuciderei sunt următoarele:

Pe la ora 9 dimineaţa D-l Virgil Nicolaid venind de la ţară, a

trecut pe la poarta mortului şi l-a chemat afară spunându-i să aibe

grije să preschimbe nişte poliţe la Banca Comerţului. Ovid

Gheorghiu a dat 100 lei vizitiului să cumpere poliţe. Aducând poli-

ţele le-a dat jupânesei care le-a înaintat defunctului. Acesta a scris

numai un rând pe una din poliţe. Între timp s-a întâmplat sinuciderea

în bae. Venind D-na Mimi Gheorghiu dela bucătărie unde se afla în

acel moment fatal, şi vrând să treacă prin bae spre dormitor, a dat de

soţul său rănit în fotoliul. A dat alarma şi au venit toţi servitorii. S-a

anunţat D-l Dr. Voiculescu care a venit în grabă şi care împreună cu

D-l Doctor Poenaru, au constatat moartea.

În scrisoarea adresată Parchetului roagă să nu i se facă

autopsie şi să fie dus direct la cimitir. Gestul său îl explică prin

această scrisoare, ca un rezultat al împrejurărilor critice prin care

trecea în ultimul timp.

Nefiind niciun fel de bănuială asupra cauzei morţii, am

dispus înmormântarea cadavrului, fără ca să se facă autopsie dând

toate lucrurile şi hârtiile găsite asupra mortului în primirea D-nei

Mimi Gheorghiu.

Pentru toate cele constatate am dresat prezentul proces

verbal care s-a semnat de toate persoanele prezente astăzi 1

Octombrie 1927, ora 11 dimineaţa.

Procuror (ss) Ion A. Stroe.

S. Comisar (ss) I. Oagă

(ss) C. Demetriad

Avocat Str. Pasul 7 No.2.

125

Craiova.

(ss) Col. A. Gheorghiu

(ss) Virgil Nicolaid.

Am primit toate lucrările găsite pe soţul meu.

(ss) M. O. Gheorghiu

(ss) Atena P. Cuclelis.

S-au mai găsit într-un biurou din dormitor suma de lei

20.000, în hârtii de câte una mie şi un testament olograf prin care

lasă toată averea mobilă şi imobilă soţiei sale Mimi O. Gheorghiu,

datat din 1922 Ianuarie 1, care s-au lăsat soţiei sale.

Procuror (ss) Ion A. Stroe

(ss) M.O. Gheorghiu

Am primit scrisoarea

(ss) Colonel C. Z. Vasiliu



extraordinare a avocaților având pe ordinea de zi

dezbaterea și votarea bugetelor pe anul 1928, construirea

unui ascensor, decizia de a nu se mai acorda împrumuturi și

altele

DECANATUL BAROULUI DOLJ

ADUNAREA GENERALĂ

a


CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj aduce la cunoştinţa tuturor D-

126

lor avocaţi definitivi şi stagiari, înscrişi pe tabloul avocaţilor, pe

anul 1928 precum şi d-lor apărători, că în ziua de

Sâmbătă 3 Martie 1928 ora 3l/2 după prânz

sunt convocaţi în adunare generală extraordinară, în sala de şedinţă

a Trib. Dolj, S. I., în conformitate cu art. 58 al legii avocaţilor, fiind

la ordinea zilei:

1. Desbaterea şi votarea bugetului baroului, al casei de

pensiuni şi ajutoare şi al casei de construcţiuni, pe anul 1928.

2. Construirea unui ascensor dela Judecătorii până la

Curtea de Apel în Palatul Justiţiei din Craiova.

3. Deciziune de a nu se mai acorda împrumuturi, până la

refacerea completă a fondului casei de construcţiuni.

4. Discuţiune şi deciziune asupra cererii d-lui Lt.-Colonel

Gh. Danielopol, de a i se mai acorda lei 200.000 peste suma de lei

600.000 cu cât s-a cumpărat biblioteca defunctuiui D.

Alexandresco, de consiliul Baroului Dolj.

5. Propuneri privitoare la Congresul Avocaţilor din cursul

acestui an, care va fi la Craiova, conform deciziei dela Constanţa

din anul 1927.


Dacă în această zi nu se va întruni numărul de avocaţi, ca să se

poată lua hotărîri valabile, conform art. 28 din legea avocaţilor şi art.

70 din regulamentul legii, Adunarea se va ţine fără altă nouă

convocare.

Sâmbătă 10 Martie 1928 ora 3l/2 după prânz

Se atrage atenţia d-lor avocaţi, că pentru cei care lipsesc, se vor

aplica strict dispoziţiile art. 61 al. 3 şi 4 din legea avocaţilor.


127

Dem. D. Stoenescu

No. 2

1928, Februarie 9


22. 1928 mai 14. Adresele Președintelui Uniunii Avocaților

privind Loteria avocaților


No. 505

1928 MAI 14

Stimat Coleg,

Privitor la loteria avocaţilor, vă comunicăm copiile adreselor

No. 333 şi 402 din 1928, ale D-lui Preşedinte al Uniunei Avocaţilor,

rugându-vă să binevoiţi a da tot sprijinul D-v acestei opere

folositoare fiecărui avocat.

Sperăm ca Baroul Dolj să nu restitue nici un bilet; pentru

aceasta nu mai convocăm adunarea generală.

Decanul Baroului Dolj, DEM. D. STOENESCU.

Domnule Decan,

După cum ştiţi tragerea loteriei noastre a fost fixată irevocabil la

1 Iulie 1928.

În conformitate cu dispoziţiunile regulamentului loteriilor

suntem obligaţi ca cu o lună înainte de tragere, adică la 1 Iunie a. c.

să depunem suma de 3.000.000 lei <trei milioane>oferită ca premii.

Credem că depunerea sumei ar constitui şi o bună reclamă

128

pentru public ca să cumpere bilete, deoarece am putea publica clişeul

recipisei Casei de Depuneri în tot cursul lunei Iunie.

Prin adresele noastre No. 934 din 9 Noembrie 1927, 18 din 13

Ianuarie şi 183 din 28 Fevruarie 1928, am rugat barourile a ne trimite

sumele încasate din vânzarea biletelor. Până astăzi n-am primit

aceste sume dela cele mai multe din barouri.

În consecinţă, vă rugăm din nou, să binevoiţi a ne trimite de

urgenţă sumele de bani încasate în contul loteriei.

Cu această ocaziune, credem de datoria noastră să vă

comunicăm impresiunea pe care o avem că unele barouri şi unii

confraţi nu dau loteriei, concursul necesar.

Sforţările Uniunei devin zadarnice dacă se isbesc de

indiferentismul barourilor şi avocaţilor.

Indiferenţa faţă de loterie este de aşa natură că suntem datori

să dăm un adevărat strigăt de alarmă.

Cu toţi câştigăm din profesiune, când ea în interesul nostru, ne

cere să-i dăm un tribut de muncă, datori suntem să-1 dăm pentru

profesiunea care ne dă zilnic.

Primiţi vă rugăm, D-le Decan, asigurarea distinsei noastre

consideraţiuni.

p. Preşedinte, C. L. NAUMESCU.

Secretar General, G. D. Dumitrescu.

No. 333.

Domnule Decan,

Cele mai umile profesiuni din ţară, printr-un mare elan de

solidaritate şi de devotament profesional, au reuşit să-şi ridice

căminul lor. Comisiunea Permanentă a Uniunei Avocaţilor, a crezut

că ceiace au putut să facă profesiunile de muncitori, ar putea cu atât

mai mult să facă corpul nostru şi a început mişcarea pentru

construirea Casei Avocaţilor, prin ajutorul unei loterii. Pe lângă că

129

această Casă este şi trebue să fie simbolul unei profesiuni superioare

şi pe lângă celelalte utilităţi de care vi s-a vorbit, ea va fi

producătoare de venituri, pentru pensiunile şi ajutoarele avocaţilor de

care se simte aşa de mare nevoe.

Iată pentru ce, D-le Decan, nu pot să nu fac un călduros apel la

devotamentul D-v. profesional, să vă gândiţi că într-o ţară în care baroul

are atâţia vrăjmaşi, Corpul nostru trebue să-şi arate elanul şi hotărârea

sa, în tot ceiace întreprinde pentru a-şi afirma rolul şi forţa sa. Casa

Avocaţilor trebue să fie un simbol profesional, un simbol al unităţei, un

simbol al devotamentului fiecărui avocat pentru corpul său.

Noi nu cerem confraţilor să cumpere bilete de loterie, dacă

nu pot, le cerem numai să caute să desfacă bilete de loterie.

V-aşi ruga să convocaţi adunarea generală a baroului pe care

îl conduceţi şi să explicaţi confraţilor noştrii marea rugăciune pe care

le-o facem. Ceiace cerem noi confraţilor noştri este atât de puţin, în

cât numai cine n-ar vrea, n-ar putea să realizeze, şi avocatul care nu

vrea să dea nici acest mic ajutor corpului din care face parte, luptă

contra lui.

Primiţi asigurarea sentimentelor noastre cele mai distinse.

Preşedinte, DEM. DOBRESCU.

Secretar General, G. D. Dumitrescu.

No. 402.


130


avocaților din România ținut la Craiova

CONGRESUL GENERAL AL AVOCAŢILOR DIN ROMÂNIA

CRAIOVA 1928

PROGRAMUL

VINERI 7 SEPTEMBRIE:

Ora 3 după prânz: Şedinţa Consiliului General al Uniunei

Avocaţilor, în Palatul Justiţiei,

în sala Curţii de Apel, Secţia I.

Ora 81/2 seara: Masă oferită de Decanatul şi Consiliul

Baroului Dolj, D-lui Preşedinte al Uniunei

Avocaţilor din România, Comisiunei

permanente a Uniunei, Consiliului General

al Uniunei şi D-lor Decani ai Barourilor, la

restaurantul „Cina" (str. I. C. Brătianu).

SÂMBĂTĂ 8 SEPTEMBRIE:

Ora 8 dimineaţa: Primirea în Gara Craiova a d-lui Ministru al

Justiţiei, Stelian Popescu şi a D-lui Ministru

al Comunicaţiilor C. Dumitriu.

Ora 81/2 dimineaţa: Vizitarea Palatului Justiţiei.

Ora 101/2 dimineaţa: Tedeum în Biserica Sf. Treime.

Ora 11 dimineaţa: Şedinţă solemnă. Deschiderea Congresului

în Sala Teatrului Naţional

(Locurile rezervate cu indicaţii speciale

numai în benoare şi loji).

Ora 1 după prânz: Masă oferită de D-l Primar al Municipiului

Craiova, în onoarea D-lor Miniştrii (cu

131

invitaţii speciale).

Ora 4 după prânz: Şedinţa Congresului în sala de Consiliu a

Prefecturii Judeţului Dolj.

La ordinea zilei :

a) Activitatea Uniunei Avocaţilor de D-l

CONST. L. NAUMESCU, Vice

Preşedintele Uniunei.

b) Uniunea Barourilor Mediteraniene

expunere de D-l avocat GEORGE

PETROVICI, Membru în Consiliul General

al Uniunei.

c) Diverse comunicări.

Ora 71/2 după prânz: Ceai oferit Domnilor Congresişti la „Cercul

Avocaţilor din Dolj" str. Unirei No. 47.

DUMINECĂ 9 SEPTEMBRIE:

Ora 81/2 dimineaţa: Fotografierea tuturor congresiştilor (magistraţi,

avocaţi şi soţii) la Palatul Justiţii şi apoi

plecarea în corpore la Palatul Prefecturii

Jud. Dolj.

Ora 9 dimineaţa: Şedinţa Congresului în sala Prefecturii

Judeţului Dolj.

La ordinea zilei:

d) Neajunsurile justiţiei Conferinţa D-lui

AL. MUSTEA, decanul baroului Roman.

e) Secretul profesional Conferinţa D-lui

avocat DEM. PAŞALEGA (Craiova).

Ora 4 după prânz: Continuarea congresului, tot în localul de

mai sus, la ordinea zilei:

f) Priviri asupra dreptului aerian Conferinţa

D-lui GR. TRANCU-IAŞI, fost Ministru,

132

Membru în Consiliu General al Uniunii.

g) Comunicări: D-nii N. EPURE şi N.

PURICESCU (advocaţi R.-Vâlcea).

h) Moţiuni. - Diverse.

i) Fixarea localităţii congresului pe anul

1929.

Ora 81/2 seara: Banchetul oferit de Corpul avocaţilor din

Dolj, în onoarea tuturor participanţilor, în

grădina „Astoria" (Băile Comerciale,

Bulevardul Mihai Bravul). (Cuvântările în

ordinea înscrierii).

LUNI 10 SEPTEMBRIE:

Ora (Se va anunţa ulterior). Excursiune probabilă la Băile Herculane

(depinde de înscrieri).

Ţinuta zilei.

Şedinţele sunt publice.


24. 1928 septembrie 7-9. Diverse informații privind

desfășurarea la Craiova a Congresului General al

avocaților din România


- CRAIOVA 7 -9 SEPTEMBRIE 1928 -

DIVERSE INFORMAŢII

Fiecare participant la Congres va primi în Gara Craiova, un

plic, în care se vor afla: programul, invitațiunile, diverse

informaţiuni, cocarda, etc.

133

D-nii participanţi la Congresul Avocaţilor, sunt rugaţi, a avea

la butonieră, pe lângă insigna de advocat şi cocarda tricoloră.

Orice informaţiuni se pot cere de la membrii biroului de

recepţie, care vor purta o bandă tricoloră la braţul stâng.

Biroul de recepţie este instalat în gara Craiova.

*

Informaţiuni se dau şi la Barou în Palatul Justiţiei, la

biblioteca Decanatului.

*

Cuvântările la Congres şi la Mese vor fi strict în ordinea

înscrierilor.

*

La fotografia Chaland se află albume artistice cu vederi din

Craiova.

*

Recomandăm: Restaurante: Minerva (strada Unirii), Cina

(strada I. C. Brătianu), Christiany (strada Buzeşti), Terasa Florilor şi

Peste lac (ambele Parcul Bibescu).

Bodegi: Vasilică Petrescu, Minerva, Fortunescu (toate pe

strada Unirii).

Confiserii: D-na Apel (Palace Hotel), Georgescu, (strada C.

A. Rosetti), Andronescu, şi Apollo (strada Unirii).

Frizerii: Voiculescu, Cojocaru (strada Unirii).

Băi: Băile Comerciale „Mihai Bravul" (Bulevardul Mihai

Bravul) şi Băile Comunale (Bulevardul Ştirbey) - la acestea, la

bazinul de înnot, prin deosebita amabilitate a d-lui Primar, s-a admis

gratuitatea băilor.

Librării: Socec, Naţionala, Lumina, C. Iliescu, Sanft (toate

pe strada Unirii), Ramuri (strada Bibescu 6).

Fotografi: Chaland, Kraus, Dudinschy (strada Unirii).

Cinematografe: Apollo (Piaţa Unirii), Modern (Str. C. A.

Rosetti), Belle-Vue (str. Jules Michelet).

134

*

La hotele s-a admis un scăzământ de 10% din tariful oficial.

*

D-na Directoare a Şcoalei Normale de fete (str. Amaradia),

ne-a pus la dispoziţie, cu o deosebită amabilitate, numeroase paturi în

sălile instituţiei.

D-nii avocaţi încartiruiţi în această şcoală, vor avea la

dispoziţie taxicouri, pentru transportul unei grupe mari dela Şcoală,

până în Piaţa Prefecturii (vor avea un aviz indicator, cu No. 1).

*

Masa oferită de D-l Primar al Municipiului Craiova, va fi cu

invitaţiuni speciale.

*

Obţinându-se o reducere de 50% pe C. F. R. de la 1-15

Septembrie a. c. pentru participanţii la Congres, d-nii avocaţi trebue

să aibă la dânşii Carnetul de identitate liberat de Decanatul respectiv.

Biletul de tren plătit întreg la ducere, va fi valabil şi pentru

înapoere cu un certificat din partea d-lui Preşedinte al Uniunii.

Certificatul se află în acest plic şi va trebui semnat şi de Preşedintele

Uniunii Avocaţilor, la stăruinţa participantului; ambele se vor viza

pentru înapoere în Gara Craiova.

*

Pentru excursia la Băile Herculane trebuesc să se facă

înscrieri la biroul din gara Craiovei, din Palatul Justiţii din Sala

Şedinţelor şi de la Cercul avocaţilor.

135

IN TIMPUL ORELOR LIBERE SE POT VIZITA:

Bisericile: Sf. Dumitru, Sf. Treime (aci este monumentul

Domnitorului Ştyrbei), Sf. Ilie.

Muzeele: Prietenii Ştiinţei-arheologic şi al Şcoalelor (în Palatul

Prefecturii), Aman (Str. Cogălniceanu).

Liceele: Carol I, Fraţii Buzeşti.

Tipografiile: Scrisul Românesc (B-dul Mihai Bravul), Ramuri (Str.

Bibescu 6).

Bănci: Banca Comerţului şi Banca Olteniei.

Uzina Electrică (Str. Popa Farcaş).

Palatul Administrativ.

Stadionul şi Băile Comunale (Bulevardul Ştyrbei).

Palatul Justiţiei.

Parcul Bibescu: (Terasa Florilor).

Cercul Avocaţilor (Strada Unirii, 47).

Fabrica de Pâine: Traiul.

Moara: Ştefan B. Drugă.


25. 1928 septembrie 8. Invitație la ședința solemnă a

Congresului General al avocaților din România ținut la

Craiova

CONGRESUL GENERAL AL ADVOCAŢILOR

DIN ROMÂNIA


136

Stimate Domn,

Sâmbătă 8 Septembrie 1928, ora 11 dimineaţa, după oficierea

Tedeumului la Biserica Sf. Treime, de către P. S. Arhimandritul

Nifon Criveanu, se va ţine şedinţa solemnă a Congresului General al

avocaţilor din România în sala Teatrului Naţional, în prezenţa D-lui

Ministru al Justiţiei, Stelian Popescu şi D-lui Ministru al

Comunicaţiilor, C. Dumitriu.

Vă rugăm să binevoiţi a lua parte la aceste două serbări,

onorându-ne cu prezenţa Dvs.

Primiţi, vă rugăm, asigurarea sentimentelor noastre cele mai

distinse.

Preşedintele Uniunei Advocaţilor din România,

DEM. I. DOBRESCU.

Decanul Baroului Dolj,

Dem. D. Stoenescu


26. 1928 septembrie 9. Meniul de la banchetul oferit de Baroul

Dolj participanților la Congresul General al avocaților din

România ținut la Craiova

MENU

PENTRU

BANCHETUL OFERIT

DE

CORPUL AVOCAŢILOR DIN DOLJ

ÎN

ONOAREA TUTUROR PARTICIPANŢILOR

LA

137

CONGRESUL GENERAL AL AVOCAŢILOR

DIN

ROMÂNIA

CRAIOVA 9 SEPTEMBRIE 1928.

CORPUL AVOCAŢILOR DIN DOLJ


CRAIOVA 9 SEPTEMBRIE 1928

MENU

Servit de Restaurantul „CINA" în grădina „Astoria"

♥

APERITIVE

♥

ICRE NEGRE

♥

NISETRU CU SOS DE CAPERE

MAZĂRE SOTTE CU PATTEURI

♥

PUI LA FRIGARE

CARTOFI

VIŢEL

SALATĂ

♥

BRÂNZETURI

ÎNGHEŢATĂ

FRUCTE

CAFEA

♥

VIN, APE MINERALE

CHAMPAGNE MOTT

138


27. 1928 decembrie 22. Scrisoarea de adio a avocatului

Nicolae Canano adresată lui Dem. D. Stoenescu, Decanul

Baroului Dolj

NICOLAE CANANO

Advocat

STR. ȘTIRBEY VODĂ, 29.

22 Decembrie 1928

Dragă nene Mitule ,

Ai fost totdeauna extrem de drăguţ cu mine şi m-ai ajutat atunci

când am fost în situaţii neplăcute. Îți mulţumesc pentru tot ce ai făcut

pentru mine şi acum că dispar din această lume, te mai rog pentru

ultima oară să-mi satisfaci dacă poți şi această cerere a mea. N-aşi

vrea să mai cheltuiască părinţii mei cu înmormântarea mea, fiindcă

nici ei n-au o stare financiară înfloritoare, aşa că aş dori să mă

înmormânteze Baroul, în unul din locurile cumpărate la cimitir.

Te rog să iei contact cu părinţii sau rudele mele şi să mă

înmormântaţi cât se poate de simplu şi fără discursuri elogioase ce nu

merit. N-am fost în viaţă decât un suflet sbuciumat ce nu-şi găsea

locul şi care şi-a găsit acum liniştea deplină.

Îți mulţumesc călduros încă odată şi îmi iau rămas bun de la D-

ta, strângându-ţi prieteneşte mâna.

Al D-tale

(ss) N. Canano

avocat Craiova

139

N.B. Te rog transmite tuturor colegilor mei o caldă salutare de

adio.

Pe biroul meu în cutia deschisă din stânga, sunt acte de la

diferiţi clienţi şi biletele de loterie ale baroului. Te rog ia-le toate la

D-ta, iar actele păstrate la barou, să fie restituite clienţilor ce le vor

reclama.

D-sale D-lui Mitu Stoenescu

Decanului Baroului Dolj

În mână.

NICOLAE CANANO

Avocat

Str. Știrbey Vodă 29

Craiova


28. 1928. Amintirile Decanului Dem. Stoenescu despre defunctul

avocat N. Canano

În seara de 24 Decembrie 1928 la orele 7 s-a sinucis tânărul

avocat N. Canano. Mobilul nu se ştie precis: se bănuieşte o boală

incurabilă (cu un ochiu nu mai putea vedea); se zice, o pană

financiară (fusese magistrat la Craiova, supleant şi nu acceptase o

mutare la Constanţa şi apoi se înscrisese în baroul Dolj)…

Eu, fiind la „Cercul avocaţilor” am primit prin Prefectul

Poliţiei Raliu Georman, o scrisoare ce mi-a adresat defunctul

personal, cu dispoziţii pentru înmormântarea lui. Este duioasă şi prin

scrisul său sigur, pare că sinuciderea a fost premeditată şi hotărâtă.

140

Bietul copil!

A lăsat scrisori: D-lui N. Boboc, Raliu Georman, mamei sale

şi la alţi prieteni, la toţi câte un rând, de atenţie şi duioşie.

Rândurile către mine m-au făcut să lăcrimez: văd că există

recunoştiinţă!

Nu i-am fost de mare ajutor, în grelele lui clipe şi el nu a uitat

… am unii prieteni, care au uitat serviciile ce le-am făcut, chiar a

doua zi …!!...

Am luat măsuri ca să fie înmormântat de barou la Cimitirul

Ungureni, unde „am cumpărat” pentru avocaţi un loc frumos de

înmormântare.

Şi îi fu dat, bietului Ninon Canano, să-l inaugureze, în zilele

Crăciunului 1928.

Şi ce băiat delicat, drăguţ şi cu atenţie era!

D-zeu să-l ierte!



membrilor Cercului Avocaților din Craiova

CERCUL AVOCAŢILOR

DIN CRAIOVA

Craiova, 6 Ianuarie 1929.

No. 2.

Domnule Membru,

Am onoare a vă ruga să bine voiţi a lua parte la adunarea

141

generală anuală a Cercului, care va avea loc Sâmbătă 19 Ianuarie

1929 ora 18, cu următoarea ordine de zi:

1) Darea de seamă despre gestiunea anului expirat şi raportul

Comisiunei de Control.

2) Descărcarea Comitetului de gestiunea sa.

3) Votarea bugetului pe anul 1929.

4) Complectarea Comitetului conform art. 14 din statute.

5) Diferite propuneri.

Conform art. 16 din statut, adunarea generală nu se va

putea ţine, de cât în prezenţa a cel puţin o treime din numărul

membrilor având drept la vot, iar dacă acest număr nu va fi

întrunit, adunarea va avea loc fără altă convocare şi cu orice

număr de membrii prezenţi Sâmbătă 26 Ianuarie 1929 ora 18.

Primiţi vă rog, Domnule Membru, asigurarea distinsei mele

consideraţiuni.

Preşedintele Cercului,

N. M. BOBOC


30. 1929 mai 15. Convocarea Adunării generale extraordinare

a avocaților având pe ordinea de zi prezentarea Dării de

seamă a Decanatului pe intervalul 1926-1929, descărcarea

gestiunii Consiliului Baroului și diverse chestiuni de ordin

profesional


ADUNAREA GENERALĂ EXTRAORDINARĂ

a


142

CONVOCARE


lor avocaţi definitivi şi stagiari, (1907 şi 1923) înscrişi pe tabloul

avocaţilor, pe anul 1929 precum şi d-lor apărători, că în ziua de

Sâmbătă 1 Iunie 1929 ora 5 după prânz


şedinţă a Tribunalului Dolj, S. I., în conformitate cu art. 58 al legii

avocaţilor, fiind la ordinea zilei :

1. Darea de seamă a Decanatului asupra activităţii pe

intervalul 27 Iunie 1926 - 7 Iulie 1929.

2. Discuţia şi descărcarea gestiunei Consiliului Baroului

Dolj pe acelaşi interval.


4. Diverse chestiuni propuse de membrii baroului.

Dacă în această zi nu se va întruni numărul de avocaţi, ca să

se poată lua hotărâri valabile, conform art. 28 din legea avocaţilor

şi art. 70 din regulamentul legii, Adunarea se va ţine fără altă nouă

convocare,

Sâmbătă 8 Iunie 1929 ora 5 după prânz




Dem. D. Stoenescu

No. 4

1929, Mai 15

143


31. 1929 iunie 4. Convocarea avocaților în vederea alegerii

Decanului și a celor 12 membri ai Consiliului Baroului Dolj,

precum și pentru alegerea a trei membri ai Baroului Dolj

delegați în Consiliul General al Uniunii Avocaților din

România


ADUNAREA GENERALĂ ELECTIVĂ

a


CONVOCARE


lor avocaţi definitivi înscrişi pe tabloul avocaţilor, pe anul 1929, că

în ziua de

Duminecă 7 Iulie 1929

începând dela orele 9 dimineaţa şi continuând până la ora 4 după prânz

în sala de şedinţă a Curţii de Apel, Craiova, secţia I, se va face:

1. Alegerea Decanului Baroului Dolj şi a celor 12 membri

ai Consiliului Baroului Dolj, în conformitate cu dispoziţiunile

art. 60 din legea avocaţilor şi art. 73-84 din regulamentul aceleaşi

legi, pentru o durată de trei ani.

2. Alegerea a 3 membri ai Baroului Dolj delegaţi în

Consiliul General al Uniunii Avocaţilor din România, în

conformitate cu dispoziţiile art. 61-63 din legea avocaţilor şi art.

73-84 din regulamentul aceleaşi legi pentru o durată de trei ani.


144

Duminecă 14 Iulie 1929

la aceleaşi ore, în aceeaşi sală şi fără altă nouă convocare.

Pot fi aleşi decan şi membrii consilieri numai avocaţii care au

o vechime, în exerciţiul profesiunii de cel puţin 10 ani, conform art.

64 din legea avocaţilor.

Pot fi aleşi ca membrii delegaţi în Consiliul General al

Uniunii Avocaţilor din România, numai avocaţii, care au o vechime,

de cel puţin 15 ani, conform art. 92 din regulamentul legii.

D-nii avocaţi, care doresc să candideze, sunt rugaţi să facă

propunerile, în scris, la Decanat, spre a se putea tipări buletinele,

conform legii.

Se atrage atenţia d-lor avocaţi, că votul este obligator şi

pentru cei care lipsesc, se vor aplica strict dispoziţiile art. 61 din

legea avocaţilor.


Dem. D. Stoenescu

No. 5

1929, Iunie 4


32. 1930 septembrie 15. Demisia Decanului Dem. D. Stoenescu

motivată de atitudinea unor avocați din Baroul Dolj, care se

adresaseră direct Ministerului Justiției în chestiunea

orarului instanțelor judecătorești

DEM D. STOENESCU

DECANUL BAROULUI DOLJ

CRAIOVA

Craiova, 15 Septembrie 1930

145

Stimat Coleg,

Dela 1864 până la 1926 orarul instanţelor judecătoreşti în

Judeţul Dolj a variat între orele 12-6 şi 1-7, după amiază. Acest orar

nu a folosit nici împricinaţilor, nici magistraţilor, nici avocaţilor.

Astfel:

Împricinaţii, în special sătenii, cereau să se schimbe acest

orar pentru dimineaţa, ca să nu piardă două zile, fiindcă după ora 7

seara nu mai aveau mijloace de transport, ca să se ducă în satele lor,

şi pe lângă aceasta făceau şi cheltueli la hanuri, pentru pat şi masă.

Magistraţii, găseau, că nu puteau avea ore libere, pentru

studiul problemelor juridice, redactarea hotărârilor; iar cei însuraţi,

nu puteau fi la masă, împreună cu familia.

Avocaţii, nu puteau să-şi împartă orele, pentru consultaţii,

pentru studiul dosarelor şi noutăţilor juridice, pentru afacerile

particulare, etc.

Pentru aceasta am intervenit la Uniunea Avocaţilor din

Bucureşti, ca să se stăruiească la Ministerul Justiţii spre a se schimba

acest orar.

Comisiunea permanentă a Uniunii Avocaţilor, în şedinţa dela

28 Noembrie 1925 a hotărât, ca să fie consultate toate Decanatele,

asupra chestiunii: care orar ar fi cel mai bun pentru judecarea

proceselor ?

Corpul avocaţilor din judeţul Dolj, a fost convocat în

adunare generală la 5 Decembrie 1925, hotărând „că cel mai bun

orar pentru instanţele din judeţul Dolj, este orarul de dimineaţă",

având ca argumente şi motivele D-lui Andrei Rădulescu, Consilier la

Casaţie şi membru al Academiei Române, aflate în lucrarea sa

„Contribuţiuni pentru o mai bună împărţire a dreptăţii" (ediţia

1920).

Această deciziune am înaintat-o la 7 Decembrie 1925 d-lui

146

Preşedinte al Uniunii Avocaţilor cu adresa No. 754 la care mai

adăogam:

„Socotim că după ce veţi culege părerile tuturor Decanatelor,

să binevoiţi a interveni la Ministerul Justiţiei ca şi D-sa, să facă o

consultare a membrilor tuturor instanţelor judecătoreşti, ca să aibe şi

răspunsul magistraţilor, fiind convinşi că aproape toţi vor fi de

această părere.

Dacă vor fi instanţe judecătoreşti sau decanate, care să nu

admită orarul de dimineaţă, vă rugăm a interveni la Minister în

sensul, ca să binevoească a decide să se hotărască orarul pe Curţile

de Apel, în adunări generale ale magistraţilor, la care să fie invitaţi şi

avocaţii, prin decanatele respective".

Uniunea a consultat decanatele şi mai toate au răspuns, în

sensul vederilor noastre. Baroul din Timişoara, la 6 Decembrie 1925,

în adunare extraordinară, a redactat, pe larg, o decizie completă pe

care ne-a comunicat-o prin adresa No. 626/925.

La 4 Ianuarie 1930 ne-am adresat şi d-lui Prim Preşedinte al

Trib. Dolj cu adresa No. 9 în sensul celor de sus.

D-l Prim Preşedinte al Tribunalului Dolj, din acel timp, D-l

D. Şteflea, înţelegând marele rost al acestei grele probleme, a

convocat adunarea generală a D-lor Magistraţi ai Tribunalului Dolj,

care au hotărât în sensul deciziunei Baroului Dolj din 5 Decembrie

1925, conform regulamentului.

Aceste hotărâri au fost comunicate d-lui Ministru al Justiţiei,

defunctul Gh. Mârzescu, care a răspuns prin telegrama No. 3440/926

din 18 Ianuarie 1926, hotărând:

„Răspund No. 1044, am autorizat ca şedinţele Tribunalului să aibe

loc în timpul dimineţei începând dela orele 9 cel mai târziu şi în condiţiunile

stabilite de art. 1 din regulamentul serviciului interior al Tribunalului. În caz

când nu se vor putea judeca toate procesele sorocite veţi ţine şedinţă şi după

amiază", p. Ministrul Justiţiei (ss) C. G. RĂTESCU.

147

Dela data de 1 Februarie 1926 orarul, de după amiaza al

instanţelor judecătoreşti, la Tribunalul Dolj, s-a schimbat în cel de

dimineaţă.

Şi acest orar timp de 5 ani practicat în judeţul Dolj, a fost

găsit, ca unul din cele mai bune orarii, fiindcă justiţia a fost în mare

câştig, judecându-se zilnic toate procesele, ne mai amânându-se

pentru ore târzii, iar funcţionarii judecătoreşti având şi ei mai multe

ore de repauz şi ore fixate pentru masă. Voind să-1 introducem şi la

Curtea de Apel, Craiova, nu am putut isbuti.

***

La Dolj, după câtva timp de practică, acest orar de dimineaţă,

nu a convenit câtorva avocaţi, mai ales celor cărora nu voiau să se

scoale de dimineaţă, care aveau procese mai numeroase la

judecătorii, unora care nu aveau dreptul de pledare, sau cărora li s-au

înpuţinat procesele. Aceşti câţiva avocaţi, foarte puţini, (Baroul Dolj

are 213 avocaţi) voind să treacă peste decizia unei adunări generale a

Baroului, s-au adresat direct Domnului Ministru al Justiţiei, în cursul

lunei Iulie 1930, fără să ţină seama de Consiliul Baroului şi chiar de

Decanul Corpului, trimeţând petiţia spre rezolvare prin d-nii avocaţi

Horia Tâlpianu şi avocatul senator D-l Nicu Fortunescu.

Aflând de acest demers puţin cam delicat al avocaţilor

semnatari, ne-am adresat telegrafic Domnului Ministru al Justiţiei la

7 Iulie 1930 cu No. 650, în aceşti termeni:

„Mai mulţi avocaţi din Baroul Dolj, v-au prezentat o petiţie de

schimbarea orarului de dimineaţă, la Tribunalul Dolj, fără să se ia

asentimentul adunării noastre generale, al consiliului de disciplină

şi al nostru ca Decan şi nici al adunării generale a magistraţilor.

Intervenim a nu soluţiona cererea, întrucât semnatarii

telegramei nu sunt expresiunea întregului barou, ci au numai

interese personale pentru modificare".

148

Dl. Ministru al Justiţiei Grigorie Iunian, văzând telegrama

noastră, ar fi trebuit să consulte întreg Corpul avocaţilor şi al

magistraţilor din Dolj, într-o asemenea delicată chestiune. Totuşi, D-

sa în contra dispoziţiilor art. 156 din legea de organizare

judecătorească, şi celor din regulamentul serviciului interior al

Tribunalelor, a ţinut seama de sugestiunile celor puţini şi fără să aibe

în vedere marile interese, mai ales ale Justiției şi justiţiabililor, a

schimbat orarul, iarăş ca în trecut, fixându-1 după prânz.

Şi ce este mai curios, de data aceasta ne-a încunoştiinţat prin

adresa No. 65318 din 29 Iulie 1930, astfel:

„Am onoare să vă aduc la cunoştinţă că în urma cererii mai

multor D-ni avocaţi din acelaşi Barou, cererea făcută prin petiţiunea

înregistrată la No. 65.316/930, şi faţă de avizul D-lui Prim

Preşedinte al Tribunalului, prin deciziunea de azi, am încuviinţat

ca, dela 15 Septembrie a.c., şedinţele publice la Tribunalul Dolj să

se ţină în cursul după amiezei, începând de la orele 13.”

Ministru (ss) IUNIAN

Din această adresă se poate vedea că dl. Prim Preşedinte al

Trib. Dolj Dl. N. D. Viişoreanu şi-a dat avizul favorabil. Din

cercetările noastre am constatat că D-sa n-a consultat, nici un

magistrat, n-a convocat nici o adunare a magistraţilor, iar Baroului n-

a făcut nici o întrebare şi avizul pare a nu fi nici înregistrat la

Tribunal.

***

Fiindcă acest gest îl consider foarte grav şi care poate avea

urmări rele pentru viitor deoarece se ţin în seamă părerile celor

puţini, fără să fie consultate organele competinte şi legal constituite,

am protestat la Uniunea Avocaţilor prin adresa No. 694 din 1 August

1930, cerând între altele D-lui Preşedinte al Uniunii Avocaţilor:

„Vă rog să bine voiţi:

149

1. Să intraţi în legătură cu D-l Ministru al Justiţiei arătându-i

enorma greşeală ce a făcut-o mai ales, că dacă consulta majoritatea

avocaţilor şi magistraţilor, constata că nu erau de părerea celor care

au semnat petiţia, cei mai mulţi depe petiţie, fiind avocaţi

neprofesionişti.

2. Să interveniţi la Ministerul Justiţiei ca să introducă la

Departamentul său principiul, ca să nu accepte propuneri de interes

general pentru Justiţie ascultând prietenii săi şi să aibă legătură

numai cu Decanul Baroului".

***

Şi fiindcă avocaţii din Baroul Dolj care au semnat petiţia către

Domnul Ministru al Justiţiei dovedesc, că nu au legături de

solidaritate cu un corp constituit, scăzându-i din prestigiu şi

demnitate, iar unii chiar desconsiderându-şi şi sfidându-şi colegii;

Fiindcă domnul Prim Preşedinte al Trib. Dolj, n-a avut atenţia

cerută ca să consulte nu numai baroul, şi nici colegii săi, dar nici

chiar lucrările anterioare din arhiva Tribunalului său, ceeace

înseamnă că doreşte să rupă legăturile de curtoazie care trebue să

existe între magistraţi şi avocaţi, dovedind prin această dispoziţie şi

că postul său de prim preşedinte fără secţie, este nefolositor

instanţelor din Dolj şi o povară inutilă în bugetul ministerului de

justiţie;

Şi mai ales fiindcă Domnul Ministru al Justiţiei, a cărui

profesiune de toate zilele este avocatura, a acceptat o soluţie propusă

de un domn avocat, care nu face parte cel puţin din Consiliul

Baroului sau dintre cei care aveau căderea de a hotărî, fără să fie

consultat nici Decanul, Consiliul de disciplină şi adunarea generală a

baroului;

Socotesc, de a mea datorie, în interesul viitor al Corpului de

avocaţi, să demisionez din demnitatea de Decan, pe care prin voturile

150

Dvs. unanime mi-aţi încredinţat-o dela 1921, fiind convins că am

făcut totul până acum pentru îndeplinirea datoriei, şi mai ales

străduindu-ne de a menţine neştirbită demnitatea profesiunei noastre

şi autoritatea organelor legale conducătoare ale baroului Dolj.

Vă rog, conform art. 58 al. 1 din legea avocaţilor din 1923, să

binevoiţi a primi această demisiune spre a nu mai exista perpetuitate,

la Decanat, situaţie enervantă pentru unii doritori al acestei demnităţi

şi cauzatoare poate, al acestui incident, gândindu-vă chiar de acum şi

asupra persoanei viitoare pe care s-o alegeţi, fiindcă sper, că noul

Decan, va avea alte noi şi largi principii de înfăptuit, fiind legat, cu

drag de profesiunea noastră minunat de înălţătoare în toate

concepţiile ei de apostolat, când nu se au în vedere interesele pur

personale, spre a vă apăra interesele colective ale D-voastră, bine

determinate.

Primiţi, vă rog, distinsele mele consideraţiuni.

DEM. D. STOENESCU



33. 1930 septembrie 22. Convocarea Adunării Generale

Extraordinare a avocaților având pe ordinea de zi

discutarea demisiei Decanului Stoenescu și a atitudinii

avocaților care nu respectă Statutul Sindicatului, dezbaterea

chestiunii schimbării orarului la instanțele judecătorești din

Dolj și altele



a


151

CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj aduce la cunoştinţa tuturor D-lor

avocaţi definitivi şi stagiari, înscrişi pe tabloul avocaţilor, pe anul

1930 precum şi d-lor apărători, că în ziua de

DUMINECĂ 28 SEPTEMBRIE 1930 ORA 9 DIMINEAŢA


şedinţă a Trib. Dolj, S. I, în conformitate cu art. 58 al legii

avocaţilor, fiind la ordinea zilei:

1. Dimisia D-lui Decan al Baroului Dolj d-1 Dem. D.

Stoenescu, conform art. 58 din legea avocaţilor.

Discuţiuni şi deciziune de admitere sau de respingere.

2. Discuţiuni în privinţa avocaţilor, care nu respectă

statutul sindicatului şi măsurile de luat.

3. Chestiunea schimbării orarului la instanţele

judecătoreşti din Dolj de către d-1 ministru al justiţiei.

Discuţiuni şi hotărârea de luat asupra celui mai bun orar.



se poată lua hotărâri valabile, conform art. 28 din legea avocaţilor

şi art. 70 din regulamentul legii, Adunarea se va ţine fără altă nouă

convocare

DUMINECĂ 5 OCTOMBRIE 1930 ORA 9 DIMINEAŢA



Pro Decanul Baroului Avocaţilor din Dolj

152

Emil C. Sgoanţă

No. 2

1930 Septembrie 22


34. 1931 martie 12. Convocarea Adunării Generale

extraordinare a avocaților având pe ordinea de zi

dezbaterea și votarea bugetelor, ratificarea deciziilor

Consiliului Baroului din 31 ianuarie 1931, oportunitatea

cumpărării vilei din Călimănești și a imobilului din Craiova

în care se află Cercul avocaților, construirea unui ascensor

în Palatul Justiției și altele


ADUNAREA GENERALĂ

a


CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj aduce la cunoştinţa tuturor D-lor


1931 precum şi d-lor apărători, că în ziua de

Duminecă 29 Martie 1931 ora 9 dimineaţa


Şedinţă a Trib. Dolj, S. I, în conformitate cu art. 58 al legii


153

1. Desbaterea şi votarea bugetului baroului, al casei de pen-

siuni şi ajutoare şi al casei de construcţiuni, pe anul 1931.

2. Ratificarea deciziilor consiliului baroului Dolj din 31

Ianuarie 1931, în acest sens:

a) Toate ajutoarele lunare acordate până azi prin decizii, se

anulează pe ziua de 1 Februarie 1931.

b) Nu vor mai putea beneficia de pensiuni, decât, numai d-

nii avocaţi şi apărători, care nu mai profesează şi au cerut

ştergerea de pe tabloul profesioniştilor.

Vârsta cerută pentru a putea fi pensionar se fixează la 60 de

ani şi o exercitare efectivă de profesiune de treizeci ani.

c) Cererile de pensii se vor preda Decanatului până la

finele lunei Decembrie al anului în curs, iar cererile se vor hotărî

în luna Ianuarie al bugetului următor.

3) Discuţiuni şi deciziuni privitoare la construirea unui

ascensor în Palatul Justiţiei.

4) Discuţiuni şi hotărâri pentru cumpărarea vilei din

Călimăneşti a moştenitorilor defunctului C. R. Geblescu.

5) Discuţiuni şi hotărâri pentru cumpărarea imobilului din

Craiova, în care se află azi Cercul Avocaţilor.

6) Diverse chestiuni de ordin profesional.

Dacă în această zi nu se va întruni numărul de avocaţi, ca să se

poată lua hotărâri valabile, conform art. 28 din legea avocaţilor şi

art. 70 din regulamentul legii, Adunarea se va ţine fără altă nouă

convocare:

Duminecă 5 Aprilie 1931 ora 9 dimineaţa




Dem. D. Stoenescu

154

No. 3

1931, Martie 12



membrilor Cercului Avocaților din Craiova având pe

ordinea de zi darea de seamă despre gestiunea anului trecut

și raportul Comisiei de control, descărcarea comitetului de

gestiunea sa, votarea bugetului pe anul 1932 și reînnoirea

comitetului

CERCUL AVOCAŢILOR

DIN CRAIOVA

Craiova, 8 Ianuarie 1932.

Domnule Membru,

Am onoare a vă ruga să binevoiţi a lua parte la adunarea

generală anuală a Cercului, care va avea loc Duminecă 24 Ianuarie

1932 ora 18, cu următoarea ordine de zi:

1)Darea de seamă despre gestiunea anului expirat şi raportul

Comisiunei de control.

2) Descărcarea comitetului de gestiunea sa.

3) Votarea budgetului pe anul 1932.

4) Reînoirea comitetului.

Conform art. 16 din statut, adunarea generală nu se va putea

ţine, decât în prezența a cel puţin o treime din numărul membrilor

având drept la vot, iar dacă acest număr nu va fi întrunit, adunarea

va avea loc fără altă convocare şi cu orice număr de membrii pre-

zenţi, Duminecă 31 Ianuarie 1932, ora 18.

155

Primiţi vă rog, Domnule Membru, asigurarea distinsei mele

consideraţiuni.

Preşedintele Cercului, N. M. BOBOC.



deliberative a avocaților având pe ordinea de zi dezbaterea

și votarea bugetelor, oportunitatea cumpărării vilei din

Carmen Sylva, discutarea propunerii av. Presbiterianu,

dispoziții privind modificarea Regulamentului Casei de

Pensii și Ajutoare, modificarea statutelor Sindicatului

actelor de notariat și altele


ADUNAREA GENERALĂ DELIBERATIVĂ

A


CONVOCARE


avocaţi definitivi, avocaţi stagiari 1907, stagiari şi apărători,

înscrişi pe tabloul avocaţilor, pe anul 1932, că în ziua de

Duminecă 14 Februarie 1932 ora 4 (16) după prânz

sunt convocaţi în adunare generală deliberativă ordinară, în sala de

Şedinţă a Trib. Dolj, S. I., în conformitate cu art. 166 al legii


1. Desbaterea şi votarea bugetului baroului, al casei de

pensiuni şi ajutoare şi al casei de construcţiuni, pe anul 1932.

2. Discuţiune şi hotărâre în privinţa cumpărării Vilei din

156

comuna Carmen Sylva (Tuzla) proprietatea D-nei şi D-lui Jean

Sobel.

3. Discuţiune şi hotărâre privitoare la propunerea D-lui

avocat Dem. I. Presbiterianu pentru sindicalizarea avocaţilor şi

la procesele penale.

4. Dispoziţii privitoare la modificarea regulamentului

Casei de pensiuni şi ajutoare al baroului Dolj, faţă de noua lege a

avocaţilor şi la ratificarea:

a) A deciziei No. 46 din 20 Ianuarie 1932 prin care consiliul

baroului Dolj a dispus modificarea art. 16 din regulamentul

casei de pensiuni, astfel:

„Art. 16. În bugetul anual, al casei de pensii şi de ajutor,

consiliul baroului va prevede un capitol special al burselor, ce se

vor putea acorda copiilor de avocaţi, pentru studii şcolare, în

curent cu examenile şi care nu au mijloace.

Bursele se vor fixa în luna Decembrie, a fiecărui an, pentru

anul următor, fixând şi quantumul de plată".

b) A deciziei No. 43 din 20 Ianuarie 1932 prin care

consiliul baroului Dolj a dispus modificarea art. 12 din

regulamentul casei de pensiuni, a frazei a doua, astfel:

„Art. 12. Decanul este autorizat a mandata de îndată un

ajutor de lei 20000 (două zeci mii)"...

5. Discuţii privitoare la modificarea Statutelor Sindicatului

actelor de notariat faţă de noua lege a avocaţilor şi noile

necesităţi create dela ultima modificare.



se poată lua hotărâri valabile, conform art. 167 şi 168 din legea

avocaţilor, adunarea se va ţine fără altă nouă convocare:

Duminecă 21 Februarie 1932 ora 4 (16) după prânz

Se atrage atenţia D-lor avocaţi, că pentru cei care lipsesc, se

157

vor aplica strict dispozițiile art. 190 din noua lege a avocaţilor.


Dem. D. Stoenescu

No. 4

1932 Februarie 4


37. 1932 februarie 8. Adresa lui G. Dem. Miulescu către

avocați prin care arată dezavantajele cumpărării de către

Baroul Dolj a vilei din Carmen Sylva (Constanța),

proprietatea lui Jean Sobel

Craiova, 8 Februarie 1932.

Stimate Coleg,

Baroul Advocaţilor din Dolj, a fost convocat în adunare

generală ordinară, conform legei advocaţilor, pentru ziua de 14

Februarie a.c., având la ordinea zilei, de discutat şi hotărât, între

alte chestiuni de ordin profesional şi chestiunea cumpărărei Vilei

din comuna Carmen Sylva (Constanţa) proprietatea D-nei şi D-

lui Jean Sobel.

În privinţa oportunităţei şi necesităței cumpărărei acestei vile

de către Baroul Dolj, părerile membrilor din Consiliul Baroului, au

fost împărţite. O parte din membrii Consiliului, au fost pentru

cumpărare şi atunci s-a dispus ca această chestiune să fie supusă

discuţiunei Adunărei generale a Corpului. În ce mă priveşte, am fost

de la început contra acestei idei de a se cumpăra vila soţilor Sobel,

ca nefiind în avantajiul Corpului, iar Baroul neavând fondurile

necesare pentru a face o asemenea cumpărare.

158

Sunt dator a vă aduce şi D-voastră la cunoştiinţă, de ce m-am

opus la această cumpărare, mai cu seamă acum când chestiunea este

supusă discuţiunei şi hotărârei adunărei generale şi fiecare din D-

voastră, trebue să-şi dea bine seama, de ce astăzi, nu trebue să consfin-

ţim prin votul nostru sau prin desinteresarea noastră, un asemenea act,

ale cărui consecinţe ar fi foarte păgubitoare pentru Corp.

În primul rând, cumpărarea acestei vile la Constanţa, nu este

necesară Baroului sau membrilor săi. Chiar dacă o parte din

membrii Baroului, ar avea necesitate de băi la mare, numărul lor

este prea neînsemnat ca să justifice cumpărarea acestei vile, cu un

preţ de 5.000.000 lei. Şi chiar dacă s-ar pune chestiunea închirierei

şi exploatărei acestei vile şi la particulari,- cred că, Baroul Dolj are

în aceste timpuri, altceva mai bun şi mai folositor de făcut pentru

membrii săi, - cu această sumă de 5.000.000 lei, - decât să cumpere

vila soţilor Sobel, spre a o comercializa.

Este drept, că am cumpărat vila „Geblescu" de la Călimăneşti

şi sunt şi eu dintre aceia care am aprobat această cumpărare. Însă,

dacă am aprobat cumpărarea acelei vile, crezând că va fi suficient

1.500.000 lei, - acum când această vilă cu transformări şi mobilier,

costă mai mult de 2.500.000 lei, - nu ne mai este permis să aprobăm

cu aceeaşi uşurinţă cumpărarea şi vilei soţilor Sobel de la

Constanţa, cu un preţ mai mult de cât îndoit ca al aceleia de la

Călimăneşti.

Şi ce să facem cu această vilă ?

Să o exploatăm în regie, - cum va da Dumnezeu! ?-, sau s-o

arendăm, în cine ştie ce condiţiuni!

Dacă afacerea aceasta, ar fi rentabilă şi prosperă pentru

proprietarii ei, desigur că ei n-ar căuta s-o vândă, şi încă cui?

Baroului Dolj, - când ar putea s-o dea altor persoane care sunt mai

mult chemate să cumpere şi să exploateze asemenea imobile

balneare, decât un Barou de Advocaţi.

159

În al doilea rând, cumpărarea acestei vile nu este nici oportun a

se face ? Oare pentru acest scop am strâns noi, fondul Casei de

Pensiuni al Baroului Dolj, menit a forma un fond neatacabil, al

cărui venit să servească pensiunilor de retragere ale colegilor

bătrâni şi ajutoare de dat profesioniştilor, ce le vor merita în diferite

împrejurări ? Sau, ca să dăm această însemnată sumă D-nei şi D-lui

Sobel, fie pentru cumpărarea acestei vile, sau pentru salvarea D-lor

dintr-o afacere încurcată ori compromisă în care se găsesc?!

Cred că o asemenea ideie greşită la aceia care stăruesc în

înfăptuirea ei, nu va fi împărtăşită de întreaga Adunare a Baroului

Dolj şi ea va fi respinsă, atât pentru motivele arătate mai sus, cât şi

pentru consideraţiunea că fondul Casei de Pensiuni, din care se

vroeşte a se lua această sumă, - căci altul nu este, - nu poate fi

aproape epuizat, numai pentru a se veni în ajutorul soţilor Sobel, de

a li se cumpăra această vilă.

Cum acest fond, va fi greu să se mai mărească de acum

înainte, dată fiind criza economică ce străbate întreaga noastră viaţă

şi implicit şi profesia noastră, este neapărată nevoe ca să păstrăm

aceste sume ce le avem disponibile în efecte şi numerar, ca fond

inatacabil, aşa cum spune şi regulamentul Casei de pensiuni, -

pentru vremurile din ce în ce mai grele ale profesiunei de avocat.

Să nu ne hazardăm în cumpărări de vile la Marea Neagră! Să

păstrăm cu seriozitate şi bună chiverniseală, aceste economii, ce ne

vor folosi foarte mult în viitor. Să nu risipim, căci numai este timp de

risipit!!

Ca unul ce am fost totdeauna preocupat numai de interesele

superioare ale Baroului, aşa şi acum îmi fac datoria de a atrage

atenţia tuturor colegilor din Barou, asupra acestei importante chestiuni

şi îi rog să reflecteze cât se poate de serios asupra necesităţii

cumpărărei acestei vile, unindu-se cu părerea mea pe care mi-am

exprimat-o în Consiliu, de a nu se cumpăra această vilă.

160

Primiţi Stimate Coleg, salutările mele deosebite.

G. Dem. Miulescu

Consilier al Baroului Dolj


38. 1932 iunie 19. Inaugurarea Vilei Themis, proprietatea

Baroului Dolj

O ÎNĂLŢĂTOARE OPERĂ SOCIALĂ A BAROULUI DOLJ

INAUGURAREA VILLEI THEMIS

Călimăneşti - Vâlcea

Proprietatea Baroului DOLJIU

Baroul Dolj, cunoscut prin iniţiative frumoase toate bazate pe

principii înalte de morală socială, în cursul acestui an a înfăptuit, încă

o nouă operă.

În staţiunea balneară şi climaterică de la Călimăneşti jud.

Vâlcea a înfiinţat un cămin de odihnă şi de recreaţie, în special

pentru avocaţii Doljeni; ceea ce ar fi de dorit să se înfăptuiască prin

toate staţiunile balneare şi climaterice din ţară. Căminul poartă,

numele Zeiţei Justiţiei „Themis”.

Inaugurarea villei „Themis” s-a făcut în ziua de 19 Iunie a.c.,

luând parte avocaţi din Dolj şi Vâlcea şi magistraţii din Dolj:

Decanul Baroului R. Vâlcea, Dl. Epure .

Avocaţii din R.Vâlcea, D-nii Procopiu, Tănăsescu-Govora cu

sora, Victor Parhon, Paul Angelescu, Iordache

Decanul Baroului Dolj, Dem. D. Stoenescu,

161

Avocaţi din Baroul Dolj, P. Măinescu cu soţia, Barbu

Ionescu cu soţia, Teodor Măldărescu cu fetele, D.Bulat, Picu

Petrescu, C. Dianu, Puiu Dumitriu, Lozan, I. Gârboviceanu, C.Negri,

Ion Iliescu, N. Perişoreanu,I . Paulian, N. M. Boboc, T. Ionescu.

Magistraţi: D. Şteflea cu D-na, Consilier Curte de Apel

Craiova, E. Radian prim preşedinte Trib. Dolj, Neaţu ajutor de

judecător.

D-nii Otto Hesselman Craiova , arhitectul care a

transformat villa; Rovelli & Stănescu, antreprenorii lucrărei din R.

Vâlcea, Miertoiu cu D-na, care a făcut mobilierul artistic al vilei.

Preotul Bălăşel, care a făcut slujba religioasă.

Gheorghiu bibliotecarul Baroului Dolj, M. Bugă

administratorul villei, N. Ciocârdia reprezentantul ziarului

„Universul”.

Slujba religioasă a Sfinţirei Vilei a fost oficiată de preotul

staţiunei Călimăneşti, preotul Bălăşel .

După aceasta baroul Dolj a oferit o masă acelora care au asistat.

La sfârşitul mesei dl. Dem. D. Stoenescu a toastat pentru

M.S. Regele Carol al II-lea, sub Domnia căruia se înfăptuieşte

această nouă operă de solidaritate colegială între avocaţi şi magistraţi

şi trimite această telegramă :

„M.S. Regelui Carol II Bucureşti.

Avocaţii baroului Dolj inaugurând azi în Călimăneşti Vâlcea

un cămin de odihnă şi recreaţie pentru advocaţi şi magistraţi, primul lor

gând îl au pentru Regele Ţării sub a cărui domnie s-a înfăptuit această

operă. Uniţi toţi într-un cuget, punându-şi tot sufletul pentru cauza

dreptăţii şi supuşi Majestăţei Voastre, Vă urează Domnie Glorioasă.

Decanul Baroului ss. Dem. Stoenescu".

Apoi d-sa face o expunere asupra activităţii sale şi a Consiliului

baroului de la 1921, până azi, subliniind progresul recunoscut de toate

barourile, în următoarele opere:... *

162

Apoi aduce mulţumiri acelora care l-au secondat, în munca

intensă depusă şi desfăşurată spre folosul tuturor membrilor Ba-

roului. D-sa a făcut apel la solidaritate şi pentru viitor, cerând ca

operile bune ale baroului Dolj să fie imitate şi de celelalte barouri.

Între altele d-sa a accentuat, că avocaţii nu trebue să se lase

robiţi de politică, fiindcă aceasta este în detrimentul profesiei de

avocat şi ar fi bine pentru viitor, deoarece numărul avocaţilor

sporeşte, anual în mod enorm, să se facă mai multă avocatură şi mai

puţină politică.

Dl. Epure N., Decanul Baroului Vâlcea aduce elogii

baroului Dolj, pentru operile care le înfăptuieşte an de an şi pentru

solidaritatea dintre membrii săi. Laudă opera înfăptuită şi îşi arată

mândria că prima operă de acest fel, se face în Oltenia şi în jud.

Vâlcea. A făcut urări pentru dl. Decan al baroului Dolj şi pentru

membrii acelui barou şi cerând, ca Uniunea avocaţilor să-1 dea ca

exemplu, pentru celelalte barouri ca să se înfăptuiască mai multe

opere în acest fel.

Au mai vorbit D-nii avocaţi Tănăsescu - Govora, şi

Procopiu – R. Vâlcea, arătând rostul cel mare al acestei opere

sociale, D. Bulat (Craiova) arătând munca ce o depune Decanul

Baroului Dolj pentru colectivitate, sacrificându-şi suflet şi timp, N.

Boboc (Craiova), Gârboviceanu (Craiova) pentru dl. Dem. D.

Stoenescu, T. Petrescu (Craiova) pentru arhitectul Otto Heselman,

Stănescu & Rovelli care au refăcut şi construit vila şi pentru d-nii

Miertoiu & Goga care au făcut minunatul mobilier.

Dl. D.Şteflea, consilier la Curtea de Apel Craiova, felicită

baroul Dolj pentru această nouă operă înfăptuită şi arată modul cum

Decanul Doljului Dem. D. Stoenescu a căutat să realizeze legături

între avocaţi şi magistraţi, 1a care a contribuit şi D-sa, şi dă ca

exemplu, acum, acest cămin, care în regulamentul său, prevede

tratament egal între magistraţi şi avocaţi.

163

Dl. Prim Preşedinte al Trib. Dolj Radian E. aduce omagiul

magistraţilor Tribunalului Dolj pentru această operă de un aşa

minunat fond sufletesc şi arată că şi d-sa va contribui să cimenteze

mai departe legăturile între magistraţi şi avocaţi.

S-au primit următoarele telegrame, de la dl. Ministru al Jus-

tiţiei, V. Potârcă:

„Iubite Domnule Decan ,

Am fost adânc mişcat de atenţia dvs. delicată de a mă fi

invitat în numele baroului de Dolj să iau parte la inaugurarea vilei

din Călimăneşti.

Regretând mult că împrejurări independente de mine, mă

împiedică de a fi alături de Dvs. şi de ceilalţi colegi de barou vă pot

asigura de bucuria pe care o încerc, constatând odată mai mult că

baroul Dolj în frunte cu dvs. înscrie încă una din paginile frumoase

ale activităţii sale în lupta fără preget ce duce pentru înfăptuirea

operilor de ajutorarea avocaţilor .

Mă mândresc că am făcut, fac şi voi face parte din baroul

de Dolj şi ţin să vă asigur de toată solicitudinea şi de cele mai

afectuoase sentimente ce vă port. ss. Virgil Potârcă”.

De la Dl. Preşedinte al Uniunei Avocaţilor C. L. Naumescu:

„Regretăm din suflet că nici eu, nici alt coleg din Comisiunea

permanentă nu putem participa la frumoasa sărbătoare de Duminică.

Rugăm primiţi cele mai călduroase felicitări pentru noua înfăptuire în

folosul corpului, urându-vă să conduceţi împreună cu colaboratorii

dvs. încă mulţi ani destinele Baroului Dolj spre progresul şi înălţarea

lui. Preşedintele Uniunii avocaţilor ss. Naumescu”.

De la dl. Decan al Baroului Olt I. Florescu:

„Baroul de Olt vă felicită călduros pentru exemplara şi

frumoasa dvs. achiziţiune şi regretând că n-am putut asista la

inaugurare vă urează la toţi să o stăpâniţi sănătoşi şi cu voe bună.

Decan ss. I .Florescu ".

164

Iar de la Casa Regală, următoarea telegramă :

„Regele mă autoriză să vă aduc înaltele Sale mulţumiri pentru

omagiile exprimate de dvs. din partea avocaţilor baroului Dolj cu

prilejiul inaugurărei în Călimăneşti a căminului de odihnă pentru

avocaţi şi Magistraţi - Secretar particular al M.S. Regelui ss. C.

Dimitrescu”.

Villa Themis este situată la punctele drumului între

Călimăneşti şi Căciulata, într-o poziţie pitorească, 1a poalele

munţilor împăduriţi, care pornesc chiar din spatele vilei.

Va putea găzdui în 20 de camere, de la 1 Iunie până la 1

Octombrie ale fiecărui an, avocaţi şi magistraţi din Dolj, Oltenia şi

din întreaga ţară, pe preţuri foarte moderate şi cu o administraţie

specială, conform unui regulament.

* Loc alb în text.


39. 1932 iunie 26. Convocarea Adunării generale deliberative

având pe ordinea de zi gestiunea Consiliului Baroului pe

intervalul 1929-1932, votarea noului Regulament al Casei

de Ajutor, propuneri privind Congresul Avocaților de la

Cluj, măsurile de luat în privința avocaților care nu respectă

statutul Sindicatului, secretarii de avocați și avocații

patroni, samsarii, timbrele de pledoarie și altele


ADUNAREA GENERALĂ DELIBERATIVĂ ORDINARĂ

A


165

CONVOCARE


avocaţi definitivi, avocaţi stagiari 1907, stagiari şi apărători,

înscrişi pe tabloul avocaţilor, pe anul 1932, că în ziua de

Sâmbătă 9 Iulie 1932 ora 5 (17) după prânz


Şedinţă a Trib. Dolj, S. I., în conformitate cu art. 166 al legii


1. Discuţia şi descărcarea gestiunei Consiliului baroului

Dolj, pe interval dela 7 Iulie 1929 până la 14 Iulie 1932.

2. Discuţii şi votarea noului regulament al casei de ajutor

al baroului Dolj, conform noui legi a avocaţilor.

3. Propuneri privitoare la Congresul avocaţilor dela

Cluj,de la 7-8 Septembrie 1932.

4. Discuţiuni în privinţa avocaţilor, care nu respectă

Statutul Sindicatului şi măsurile de luat.

5. Secretarii de avocaţi şi avocaţii patroni.

6. Samsarii.

7. Timbrele de pledoarie.


9. Diverse chestiuni propuse de membrii baroului.


se poată lua hotărâri valabile, conform art. 167 şi 168 din legea

avocaţilor, adunarea se va ţine fără altă nouă convocare:

Sâmbătă 16 Iulie 1932 ora 5 (17) după prânz

166

Se atrage atenţia D-lor avocaţi, că pentru cei care lipsesc, se

vor aplica strict dispozițiile art. 190 din noua lege a avocaţilor.

Decanul Baroului Avocaților din Dolj

Dem. D. Stoenescu

No. 5

1932, Iunie 26


40. 1932 august 5. Convocarea avocaților în vederea alegerii

Decanului, membrilor Consiliului Baroului și a trei membri

delegați în Consiliul General al Uniunii Avocaților din

România


ADUNAREA GENERALĂ ELECTIVĂ A


CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj aduce la cunoştiinţa D-lor avocaţi

înscrişi pe tabloul avocaţilor, din anul 1925 inclusiv, că în ziua de

Duminecă 18 Septembrie 1932

începând dela orele 9 dimineaţa, până la ora 16, în sala de şedinţă a

Curţii de Apel, Craiova secţia I, se va face:

1. Alegerea Decanului Baroului Dolj şi a celor 12 membrii

ai consiliului baroului Dolj, în conformitate cu dispoziţiile art.

171 şi următori din noua lege a avocaţilor, pentru o durată de 3

ani.

167

2. Alegerea a trei membrii ai baroului Dolj delegaţi în

consiliul general al Uniunii Avocaţilor din România.

Vor vota la această alegere personal numai avocaţii care au

fost înscrişi până în anul 1925 inclusiv, conform deciziei No. 2 din

11 Februarie 1932 a subsemnatului, dată conform art. 185 al legii

avocaţilor, rămasă definitivă.


Duminecă 25 Septembrie 1932

la aceleaşi ore, în aceeaşi sală şi fără altă convocare.

Pot fi aleşi Decan şi membrii consiliului numai avocaţii care au

o vechime, în exerciţiul profesiunei de cel puţin 10 ani, de avocat

definitiv conform art. 186 din legea avocaţilor.

Pot fi aleşi, ca membrii delegaţi în consiliul general al Uniunii

Avocaţilor din România, numai avocaţii care au o vechime, de cel

puţin 15 ani.

D-nii avocaţi care vor să candideze, sunt rugaţi, să facă

propunere în scris, la Decanat, depunând şi o taxă de lei 200, fixată

de consiliul baroului Dolj, pentru tipăritul buletinelor, achitându-se

cu cel puţin cinci zile înainte la Secretariatul baroului.

Votul fiind obligator lipsa dela adunarea electivă, fără o

justificare legală, este supusă sancţiunilor prevăzute de art. 180 din

lege.

Decanul Baroului Avocaţilor din Dolj,

Dem. D. Stoenescu

No. 6

1932, August 5


168

41. 1933 ianuarie 17. Convocarea Adunării generale


și votarea bugetului baroului, al Casei de Pensii și Ajutor și

al Casei de Construcții pe anul 1933 și diverse chestiuni de

ordin profesional



A CORPULUI DE ADVOCAŢI

CONVOCARE

Decanatul Baroului Dolj, aduce la cunoştinţa tuturor D-lor

advocaţi definitivi, advocaţi stagiari 1907, stagiari şi apărători, înscrişi

pe tabloul advocaţilor şi apărătorilor pe anul 1933, că în ziua de:

Sâmbătă 4 Februarie 1933, ora 4 (16) p. m.


şedinţă a Trib. Dolj S. I, în conformitate cu art. 166 al legei

advocaţilor, fiind la ordinea zilei:

1) Desbaterea şi votarea bugetului baroului,al Casei de

pensiuni şi ajutor şi al Casei de Construcţiuni pe anul 1933.

2) Chestii de ordin general în legătură cu bugetul Baroului.

3) Diverse chestiuni de ordin profesional:

a) Sindicatul actelor de notariat.

b) Secretarii de advocaţi, neautorizaţi.

c) Intermediarii de procese.

Dacă în această zi nu se va întruni numărul de advocaţi, ca

să se poată lua hotărâri valabile, conf. art. 167 şi 168 din legea

advocaţilor, adunarea se va ţine fără altă nouă convocare:


169

Se atrage atenţia D-lor advocaţi, că pentru cei care lipsesc, se

vor aplica strict disp. art. 190 din noua lege a advocaţilor.

Vice Decanul Baroului Dolj

Emil Sgoanţă

No. 1

1933 Ianuarie 17.


42. 1933 martie 13. Raportul Comisiei de Verificare numită de

Adunarea generală a Baroului Dolj la 4 februarie 1933

Raportul

Comisiunii de Verificare

numită de

Adunarea Generală a Baroului Dolj

la 4 Februarie 1933

Subsemnaţii membrii ai Comisiunei de verificare ai gestiunei

Baroului pentru anii 1930, 1931 şi 1932, aleşi de Adunarea generală

din 4 Fevruarie 1933, ne-am început lucrările în ziua de 6 Fevruarie

1933. Pe baza cercetărilor făcute individual sau colectiv asupra

registrelor, dosarelor şi actelor ce ne-au fost puse la dispoziţie; a

informaţiunilor şi lămuririlor ce ni s-au dat de d-nii casieri şi

funcţionari ai Baroului, lucrări care au durat până la 1 Martie, am

alcătuit şi redactat prezentul raport.

Acest raport se împarte în trei capitole:

I. - Observaţiuni cu privire la proectul de buget pentru anul

1933, prezentat adunărei generale din 4 Fevruarie 1933;

II. - Observaţiuni cu privire la averea Baroului;

III. - Observaţiuni cu privire la gestiunea anilor 1930, 1931, şi

1932, în special în direcţiunea întrebuinţărei veniturilor faţă

de prevederile statutelor şi bugetelor.

170

CAPITOLUL I

Observaţiuni cu privire la proectul de buget

Proectul de buget pentru 1933, întocmit de Decanat, aprobat de

Consiliul Baroului în şedinţa din 9 Ianuarie 1933, tipărit şi prezentat

adunărei generale din 4 Fevruarie 1933, nu corespunde realităţei, în

punctele următoare, şi din motivele ce se arată mai jos:

1. - La activul Casei de pensiuni şi ajutor, figurează la Cap. 5,

imobile sub No. 4, următoarele: „Fond de pensii imobilul din

Craiova str. Gh. Chiţu (fostă proprietatea D-lui avocat Dem. D.

Stoenescu) compus din teren, construcţii, mobilier, opere de artă,

biblioteci, etc. în valoare de lei 350.000.

Deoarece marea majoritate a avocaţilor n-au nici o cunoştiinţă

despre această chestiune sau au numai vagi cunoştinţe din auzite,

vom expune aci cele constatate în această chestiune:

La 9 Decembrie 1932 s-au autentificat două acte:

a) Sub No. 3986|932, s-a autentificat un act de donaţiune prin

care d-1 Dem. Stoenescu, decanul Baroului, donează Baroului Dolj,

reprezentat prin d-1 Vice Decan Em. Sgoanţă, în baza autorizaţiei

Consiliului Baroului, tablourile sale, obiectele de artă, biblioteca,

mobilierul necesar bibliotecei şi biuroul de avocatură aflate în casa

din str. Gh. Chiţu No. 6, în scopul de a servi pentru un muzeu al

Baroului şi pentru complectarea bibliotecei Baroului. Baroul se va

folosi de această donaţiune fie de acuma, fie atunci când va organiza

muzeul Baroului.

b) Un act de vânzare aut. la No. 3987 | 932, transcris la No.

11664 | 932, prin care d-1 Decan Stoenescu vinde Baroului Dolj,

reprezentat la fel, imobilul din Craiova str. Gh. Chiţu No. 6, cu

rezerva dreptului de a locui atât dânsul cât şi mama d-sale, cât timp

vor fi în viaţă, parterul imobilului. Preţul este de 300.000 lei plătibili

astfel: Baroul cumpărător va achita cele 2 sarcini ipotecare adică

171

ipoteca către Creditul Urban din Bucureşti înscrisă sub No. 263|914,

şi ipoteca către D-na Teodora St. Pleşea, înscrisă sub No. 452|923,

sarcini care însumează capital şi dobânzi circa 250.000 lei. - Restul

de 50.000 s-a numărat vânzătorului la facerea actului.

Aceste două acte au fost încheiate pe baza ofertei făcută

Baroului, de d-1 Decan Dem. Stoenescu, ofertă care a fost aprobată

de Consiliul Baroului Dolj, în şedinţa din 8 Decembrie 1932.

În dosarul Decanatului privitor la această vânzare există concepta

unei scrisori adresată de Decanat D-lui Dem. Stoenescu, purtând No.

150 din Ianuarie 1933, prin care se confirmă d-lui Stoenescu, că în

realitate nu i s-a numărat suma de lei 50.000 aşa cum prevede actul

de vânzare, şi că această sumă i se va plăti când va cere D-sa şi după

ce se va cunoaşte exact quantumul sarcinilor ipotecare ce trebuesc,

conform actului, achitate de Barou.

Concluzia care se trage din cele de mai sus, cu privire la articolul

bugetar, este următoarea :

Nu se putea trece imobilul la activ, fără nici o altă specificaţie

la Pasiv, decât dacă imobilul cumpărat ar fi fost achitat. Ori, din act

rezultă că Baroul a contractat pentru acest imobil, datoria de a plăti

cele 2 ipoteci în valoare de circa 250.000 lei, iar în concepta

scrisoarei rezultă că Baroul este obligat a plăti restul de 50.000 lei D-

lui Dem. Stoenescu. Aceşti 300.000 lei sunt o datorie a Baroului

pentru imobil, sunt chiar o sarcină reală asupra imobilului, astfel

încât la pasiv trebue să se treacă această datorie de 300.000 lei.

Proectul de buget ar trebui deci modificat în felul următor :

la Pasiv:

Capital Lei 14.622.235. în loc de Lei 14.922.235

Împrumut la Banca Naţională pt. Villă „Themis" „ 1.250.000,

Datorii de plătit pt. Imobilul str.Gh.Chiţu 6

300.000.

Total „ 16.172.285.

http://f6.172.285/

172

Votarea bugetului cu aceste articole bugetare conţine aprobarea

implicită din partea adunărei generale a celor două acte: vânzarea şi

donaţiunea. Credem deci necesar ca adunarea să cunoască situaţiunea

imobilului şi valoarea actelor.

Imobilul cumpărat este scos în vânzare de Societatea de Credit

Industrial din Bucureşti (Dos. No. 8354 | 931 Trib. Dolj S. III), pe

baza scrisoarei de garanţie din 5 Iulie 1927, prin care dl. Dem.

Stoenescu împreună cu alţii a garantat plata împrumutului în cont

curent contractat de Societatea „Tiparul Prietenii Ştiinţei". La 2

Martie 1931, datoria era de 2.652.482 lei plus dobânzi de 12% până

la achitare. Scrisoarea de garanţie a fost investită cu titlul executoriu

No. 364 din 23 Martie 1931. Cererea de executare înreg. la 9

Noembrie 1931, a fost admisă prin jurnalul No. 23712 din 10

Noembrie 1931. S-a emis comandamentul No. 17590 din 11

Noembrie, transcris la No. 915 din 13 Noembrie 1931.

La 13 Noembrie 1931, dl. Dem. Stoenescu arătând că a primit

comandamentul cere expertiză pentru evaluarea imobilului, făcând

rezerva de a ridica orice incidente de nulitatea urmărirei sau

procedurilor.

În baza expertizei d-lui Inginer Vincentz, Tribunalul a dat

jurnalul din 3 August 1932 fixând valoarea imobilului la 1.775 000

lei.

La 3 August 1932 se face procesul verbal de situaţie. La dosar se

găseşte adresa No. 2708 din 18 Noembrie 1932 a Percepţiei I Fiscală

cerând trecerea în tabloul de distribuţie cu suma de 25.832 lei

impozite.

Termenul de vânzare era fixat la 16 Ianuarie 1933. La 23

Decembrie 1932 s-au făcut 2 contestaţiuni:

a) Una de dl. Dem. Stoenescu prin care susţine că a intentat

acţiune principală pentru anularea scrisoarei de garanţie; că rău s-a

investit cu titul executoriu scrisoarea, întrucât datoria nu era exigibilă

173

şi că comandamentul nu a fost regulat comunicat faţă de dispoziţiile

art. 74 pr. civ.

b) O contestaţie făcută de Baroul Dolj, pentru motivul că

imobilul este proprietatea Baroului conf. actului de vânzare din 9

Decembrie 1932 astfel încât urmărirea nu s-ar mai putea face.

Vânzarea şi contestaţiile s-au amânat, pentru motivul că dl.

Stoenescu a făcut la 8 Decembrie 1932 apel, pendinte la Curte, în

contra Jurnalului din 23 Martie 1931, prin care s-a dispus investirea.

În afară de această urmărire, mai există şi urmărirea începută de

D-na Teodora Pleşea, Dos. No. 1868|932 Trib. Dolj S. III. Cererea de

executare este dată în ziua de 11 Aprilie 1932, şi rezolvată în aceeaşi

zi. S-a emis comandamentul No. 7699|932, transcris la No. 230 din

30 Noembrie 1932.

Concluziunea celor de mai sus este următoarea :

1. Valabilitatea actului de vânzare este foarte îndoelnică faţă de

dispoziţiunile art. 514 pr. civ., dat fiindcă existau 2 comandamente

transcrise anterior şi în special acela făcut în urma pornită de

Creditul Industrial, cu atât mai mult cu cât comunicarea

comandamentului s-a făcut în mod legal şi regulat.

De asemeni anularea actului de vânzare este foarte probabilă, faţă

de nulitatea pauliană, pe care Creditul Industrial ar putea o opune,

dat fiindcă începuse urmărirea cu mai mult de un an înainte.

2. Actul de donaţiune poate fi cu succes atacat, atât pentru

motivul nulităţei Pauliene, cât şi pentru motivul că nu s-a făcut

inventarul estimativ pe care-l cere sub pedeapsă de nulitate art. 827

c. civ., la donaţiunile mobiliare.

Revenind la proectul de buget, observăm :

La Bugetul Casei de Construcţiuni, la venituri sub No. 1 figurează

fondul Baroului Dolj depus la Banca Banatului Lei 281.331.

Ori această sumă nu este un venit, ci un capital, şi încă un capital

174

compromis şi în orice caz imposibil de realizat actualmente. Sub No.

3 figurează împrumutul contractat de Cercul avocaţilor din care mai

este de plătit suma de lei 335.000. Nici această sumă nu poate fi

considerată ca un venit, ci tot ca un capital, capital care nu va putea fi

restituit în acest an. Împrumutul Cercului a fost contractat în 1925,

pentru procurare de mobilier şi amenajarea localului. Din acel

împrumut s-a plătit câte ceva în fiecare an, astfel că la 31 Decembrie

1929, datoria era de 390.000, la 31 Decembrie 1930 era de 370.000,

la 31 Decembrie 1931 era de 335.000, şi tot de lei 335.000 este şi azi.

Cu alte cuvinte în cursul anului 1930, Cercul a restituit 20 000 lei, în

cursul anului 1931 a restituit 31.000 lei, iar în cursul anului 1932 n-a

plătit nimic.

Vedem prin urmare că nu putem conta în anul 1933 decât pe

maximum 15 000-20 000 lei.

Cercetând registrele Cercului avocaţilor, am văzut că Cercul ar fi

avut posibilitatea să plătească în anii trecuţi sume ceva mai mari

decât cele plătite. În adevăr soldul Cercului

la finele anului 1929 era de 70.285 lei

„ 1930 „ „ 67 781 „

„ 1931 „ „ 84 181 „

„ 1932 „ „ 76 357 „

Prin urmare cheltuelile fiecărui an au fost mai mici decât

veniturile unite cu soldul anului precedent, astfel încât Cercul

avocaţilor putea să plătească oarecari sume, modeste, cu care să

diminueze datoria către Barou.

Posibilităţile acestui an nu le cunoştem, însă, este probabil că

veniturile Cercului vor fi absorbite de cheltuelile de chirie, lumină,

căldură şi personal. În ori şi ce caz Cercul nu va putea restitui decât

maximum 5-10% din restul datoriei.

Sub No. 5 în acelaşi buget figurează suma de lei 239.886, datorii

ale avocaţilor.

175

Nici această sumă nu constitue un venit ci tot un capital, capital

care nu va putea fi restituit în cursul anului 1933. Iată ce sume s-au

achitat anual din împrumuturile avocaţilor:

În anul 1930 s-au restituit 43.620 lei

„ „ 1931 „ 8097 „

„ „ 1932 „ 23 690 „

Credem că în anul 1933, nu se va achita - chiar prin procedeul

reţinerei cotelor, decât maximum 30.000 lei.

În concluziune, arătăm: că veniturile Casei de construcţiuni nu

sunt de 910.574, aşa cum se prevede în proectul de buget, ci de circa

100.000 lei, întrucât cele mai multe articole conţinute în proect

constituesc fonduri iar nu venituri. În consecinţă prevederile de la

cheltueli nu pot trece de prevederile reale de venituri, adică de circa

100.000 lei. Bugetul trebue deci rectificat în acest sens fiindcă altfel

ar însemna să se voteze cu bună ştiinţă un buget fictiv.

Cu privire la punctul 5 adică sumele împrumutate avocaţilor

trecute în proectul de buget cu 28.886 lei, este de remarcat următorul

lucru, de o importanţă excepţională: Datoriile avocaţilor sunt mult

mai mari decât cele indicate în proect.

În bugetul anului trecut datoriile avocaţilor figurau cu suma de lei

471.886. Comparând cele două bugete ar rezulta că s-ar fi achitat în

cursul anului 1932 diferenţa de 232.000 lei. Aceasta ar fi fost

surprinzător dat fiind că în cursul anilor precedenţi se restituiseră

sume foarte mici. Cercetând la Barou ni s-a răspuns că în cursul

anului 1932 s-au restituit doar 23690 lei, dându-ni-se şi un tablou în

acest sens de către d-1 Bugă contabilul Sindicatului, tablou pe care-l

alăturăm.

Scăzând aceşti 23.690 lei din cei 471.886, datoriile la 31

Decembrie 1931, după cum era trecut în bugetul anului 1932 ar

însemna că la 31 Decembrie 1932 datoriile ar fi fost de 448.196 lei

iar nu de 239.886 lei, așa cum este în proectul de buget.

176

Am cerut lămuriri şi ni s-a spus că este o eroare. Ni s-a dat de d-l

Bugă contabilul Baroului un tablou cu datoriile avocaţilor pe care de

asemeni îl alăturăm. Din acest tablou rezultă că datoriile sunt de

408.737 lei, cuprinzând datoriile a 17 avocaţi, provenind din

împrumuturi, datoria unui magistrat provenind din cumpărări de cărţi

şi datoria contabilului Bugă. În afară de aceste sume datorate Casei

de Construcţiuni, ar mai fi şi următoarele datorii: D-l C. Demetriad

lei 28.000, de la alte fonduri şi D-l N. Boboc lei 10.000 dela Casa de

pensiuni. Acestea rezultă din tablou.

Concluziunea este : Datoriile avocaţilor nu sunt de 239 886 lei

aşa cum sunt trecute în proectul de buget ci de 408.737 la Casa de

Construcţiuni şi de încă 38000 lei la alte fonduri, care nu sunt trecuţi

nicăeri în proectul de buget. Acestea ar fi cifrele după datele date de

administraţia Baroului.

În realitate mai sunt şi alte datorii, şi anume:

1) Datoria D-lui Decan Dem D. Stoenescu în sumă de 62.404

plus dobânzi, provenită astfel:

În cursul anului 1927 D-l Dem. Stoenescu a ridicat, fie prin

ridicări personale, fie prin dispoziţiuni de plată, din fondurile

Baroului depuse la Banca Banatului, lei 70.684, din care a achitat lei

8 275, rămânând dator încă 62 404 lei. Acestea se constată din

următoarele acte aflate în dosarul împrumutul P. Măinescu. Există o

notă pe care sunt însemnate următoarele ridicări de bani:

5.015 lei

20.000 „

19.900 „

3.260 „

7 509 „

15.000 „

Total . . . 70.684„

cum şi următoarele achitări:

177

5.015 lei

3.260 „

Total .. 8.275 „

pe această notă este scris de mâna d-lui Decan „cu dobândă de 15%”

care nu se vede însă socotită.

Se mai găsesc actele referitoare la acele ridicări.

Astfel: La 8 Iulie 1927 Banca Banatului, în urma dispoziţiei D-lui

Decan, trimite Societăţei „România" din Bucureşti suma de lei

20.000; la 28 Iulie încă lei 5.000; la 19 Iulie 1927 Banca Banatului

dă d-lui Dem. Stoenescu 20 dolari şi 500 franci Elveţieni valorând în

total 19.900 lei; la 3 Septembrie Banca Banatului dă personal d-lui

Dem. Stoenescu lei 15.000; Banca Banatului plăteşte Tiparului

Prietenii Ştiinţei lei 7509 iar 3620 lei trimite la Paris. Sumele de bani

au fost eliberate de la fondul de construcţiuni al Baroului pe baza

adreselor după care există la dosar conceptele scrise de mâna D-lui

Decan D. Stoenescu. Nu se vede că aceste operaţiuni să fi fost

aprobate de Consiliu şi de asemeni nu se vede că această datorie de

62.404 lei, să fi figurat în bugetele anilor trecuţi. De asemeni în

proectul de buget 1933, datoria nu este trecută, după cum nu este

trecută nici în tabloul datoriilor advocaţilor, dat nouă de d-l Bugă

contabilul Sindicatului.

2. - În dosarul împrumutului Petre Măinescu, făcut pentru tipărirea

lucrărei „Legea de expropiere" a D-lor Dem. Stoenescu şi Petre

Măinescu, se vede că atât d-l Decan, prin rezoluţia pusă pe petiţiunea de

împrumut înreg. la No. 32 din 12 Ianuarie 1927 cât şi Consiliul prin

deciziunea din 22 Oct. 1927, au admis împrumutul cu o dobândă de 15%

însă, - Datoria a fost de 208.000 lei achitându-se treptat diferite sume, s-a

redus la 77.385 lei. - Ori nici odată nu s-a calculat vreo dobândă şi nici nu

s-a imputat plăţile asupra dobânzilor. Astfel încât dacă s-ar face calculul

ţinându-se seama de dobândă, datoria D-lui Petre Măinescu ar fi nu de

77.365 lei ci cu cel puţin 50.000 lei mai mare.

http://suma.de/

178

De asemeni d-l Decan Dem. Stoenescu şi a fixat o dobândă 15%

atunci, când a ridicat sumele arătate mai sus, căci pe foaia de situaţie

este făcută menţiunea, scrisă de mâna D-sale „cu dobândă de 15%”.

În afară de aceste datorii, mai există încă altele, de mai mică

importanţă, făcută direct dela Sindicatul actelor de notariat, şi

neînregistrate nicăeri. Împrumuturile sunt făcute sub formă de

aconturi asupra cotelor viitoare dela actele sindicatului.

Aceste împrumuturi sunt în sumă de 31.981. De asemeni mai

există datorii ale avocaţilor în sumă de 21.884 lei pentru lemne

cumpărate prin Barou şi 1.400 lei pentru cuverturi de pat cumpărate

de asemeni prin Barou, în totul aceste datorii ale avocaţilor

însumează 58.265 lei.

Aceste datorii nu sunt înregistrate nicăeri, chitanţele sau

tablourile fiind ţinute ca acte de portofoliu, deşi multe din datorii

datorează de 2-3 ani. Ele constituiesc prin urmare împrumuturi sau

datorii clandestine, vizibile doar prin verificarea casei sindicatului.

Rezumând cele de mai sus rezultă:

1. Datoriile avocaţilor dela fondul de construcţiuni sunt de

471.141 lei capital, plus dobânzi de 15% la datoriile D-lor Stoenescu

şi Măinescu, iar nu de 239.886 lei cât este trecut în proectul de buget.

2. Mai există datorii de 38.000 lei de la alte fonduri care nu sunt

trecute nicăeri în proectul de buget.

3. Mai există datorii de 55.265 lei, sub formă de acte de portofoliu.

Cu privire la proectul de buget mai observăm:

La bugetul Baroului, la Venituri No. 1 este trecută suma de lei 500

000 ca fond inatacabil din excedentele anterioare, la 31 Dec. 1932.

Cercetând evoluţia acestui fond, am constatat:

Din raportul D-lui G. Dem. Miulescu Casierul Baroului, raport

înreg. la Decanat sub No. 1547 din 8 Iulie 1932, făcut cu ocazia Adunărei

generale din 8 Iulie 1932, privind epoca 1 Iulie 1929-30 Iunie 1932,

rezultă că soldul la 30 Iunie 1932 era de 581.971 lei, existând astfel:

179

221.304 lei depuşi la Banca Banatului,

345.9*7 „ „ „ Viitorului

14.696 „ asupra casierulul.

Comparând aceste date cu cele din registrul Baroului, vedem că

ele corespund cu o mică diferenţă de 1.036 lei (soldul la 30 Iunie

1932 după registre fiind de 580.881 lei, faţă de 581.917 din raport).

Pentru a vedea soldul la 31 Decembrie 1932, am cercetat

veniturile şi cheltuelile pe restul anului 1932 adică, de la 30 Iunie

până la 31 Decembrie. Veniturile sunt de 74 355, iar cheltuelile de lei

118.220, soldul fiind de 537.006.

La venituri nu sunt însă operate următoarele sume:

Cota de 5% de la sindicat pe luna Octombrie 1932 de lei 14.941

Cota de 5% de la sindicat pe luna Noembrie 1932 de lei 2.815

Cota de 5% de la sindicat pe luna Decembrie 1932 de lei 2.899

Total 20.655

cum nici cotizaţiile Baroului pe trimestrul Iulie 1932 de lei 46.650

şi Octombrie 1932 tot de lei 46.650

adică total 93.300

Aceste sume, în total 113.955, se cuvine Baroului, după cum

rezultă din registrul de proces verbal al Sindicatului actelor de

notariat. Ele urmează să fie trecute la Bugetul anului 1933.

Probabil că există şi cheltueli efectuate şi neînregistrate pe 1932

urmând de asemenea să fie înregistrate pe 1933.

Concluziunea este că fondul Baroului nu este de 500.000 lei aşa

cum este trecut în proectul de budget ci de circa 600.000 lei.

De altfel nu s-a ridicat nimic de la Băncile Viitorului şi Banatului

astfel încât sumele de 567.221 depuse la Bănci la 31 Iunie 1932

există şi astăzi. Nu vedem raţiunea pentru care în proectul de buget s-

a trecut doar 500.000 lei, fără să se treacă că diferenţa ar exista în

casă.

Cu privire la acest fond mai trebue menţionată o altă chestiune:

180

Am cerut Băncilor la care Baroul avea depozite să ne trimeată datele

precise ale acestor depozite şi ni s-a răspuns trimiţându-ne fie scrisori

explicative, fie extrase de cont.

Deoarece fondurile Baroului, cele de 567.221 lei, despre care am

vorbit mai sus sunt depuse pe numele D-lui G. Dem. Miulescu

casierul Baroului şi deoarece scrisoarea Băncei Viitorului era destul

de echivocă iar explicaţiunile verbale date de organele Băncei

cuprindeau anumite afirmaţiuni am cerut în scris Băncei Viitorului să

ne răspundă tot în scris cum consideră acest depozit, dacă liberează

fără condiţiuni şi cum s-a depus. Prin scrisoarea din ... înregistrată la

Barou sub No. ...

Banca Viitorului răspunde următoarele:

a) Banca nu vede nici un inconvenient ca depozitul acesta să fie

plătit Baroului dacă consimte şi d-l G. Dem. Miulescu la aceasta.

b) Restituirea depozitului este în funcţie de condiţiunile în care

s-a făcut depunerea, explicându-se că la 13 Martie 1929 s-a depus

efectiv doar 60.000 lei, cum şi o poliţă de lei 200.000, ţinând loc de

numerar, semnată de d-l G. Dem. Miulescu. Pe aceste baze s-a

eliberat chitanţa de depozit No. 375 din 13 Martie în valoare de lei

260.000.

c) Restituirea depozitului se va face deci dându-se poliţa de lei

200.000 iar diferenţa şi dobânzile plătindu-se în numerar. Alăturăm

copie după această scrisoare.

Ar rezulta din această scrisoare că d-l Casier Miulescu n-a avut

200.000 lei din soldul Baroului şi a dat în loc o poliţă de aceeaşi

valoare semnată de dânsul personal. Faptul ar fi grav, şi rămâne ca

D-sa să explice Adunărei Generale această chestiune răspunzând

afirmaţiunilor făcute de Bancă. Iar adunarea să decidă asupra

propunerei făcute de Banca Viitorul.

Noi, credem însă că indiferent de modul cum s-a depus suma de

bani, prin poliţă sau prin numerar, şi indiferent de chestiunea

181

personală a d-lui casier, Banca Viitorului este obligată se restitue fără

condiţiuni depozitul. Aceasta din cauză că Banca a eliberat recipisa

de depozit No. 375 pentru întreaga sumă de lei 260.000, pe care a

recunoscut-o calculând dobânzi, iar mai târziu a schimbat vechea

recipisă, dând recipisa No. 453 din 3 Septembrie 1930 în valoare de

lei 300.473 la care de asemeni a calculat dobânzi. Toate acestea sunt

menţionate în scrisoarea din 14 Feb. 1933 a Băncei Viitorului înreg.

la Decanat sub No. 235 din 14 Februarie.

Cu privire la buget mai sunt de făcut următoarele observaţiuni:

Bugetul Corpului de avocaţi se împarte în trei părţi:

a) Bugetul casei de pensiuni şi ajutor; b) Bugetul casei de

construcţiuni; c) Bugetul Baroului advocaţilor. Aceste trei bugete

trebue să cuprindă toate veniturile şi toate cheltuelile Baroului

Corpului de advocaţi. Totuşi în fapt cea mai importantă administraţie

este acea pe care o face sindicatul actelor de notariat. Sindicatul face

încasările cotelor după tariful minimal, şi face de asemeni plăţi

directe pentru diverse cheltueli din care foarte multe ar fi de resortul

casei de pensiuni, baroului sau casei de construcţiuni. Pentru a arăta

importanţa operaţiunilor vom da următoarele cifre, pentru intervalul

1 Maiu 1929 - 31 Maiu 1932, cifre luate după referatul casierului

Popescu Cârcea, referat înregistrat la No. 1550 din 8 Iulie 1932 făcut

cu ocaziunea adunărei generale din 9 Iulie 1932.

Cota de 40% din acte a fost de 12.933.759 lei.

Cheltuelile „ 5.897.606 „

S-a distribuit avocaţilor „ 4.067.328 „

s-a repartizat Casei de pensii,

casei de construcţii şi Baroului 2.978 818 „

Dar nu numai în fapt Sindicatul mânueşte fonduri şi face plăţi

dar chiar statutul sindicatului prevede prin art. 11 şi 22, cheltueli

proprii, fixând prin art. 10, 11 anumite norme de administraţie. Şi

totuşi Sindicatul nu are buget. Astfel retribuţia casierului şi

182

contabilului de 6000 lei lunar fiecare, adică în total 144.000 lei anual,

nu este prevăzută nicăeri în bugetul pe 1933, după cum n-a fost

prevăzută nici în bugetele anterioare. Este inadmisibil însă ca o

cheltuială certă periodică, permanentă şi dinainte cunoscută să se

facă mereu fără articol bugetar. Nu vedem motivul pentru care aceste

cheltueli de Ad-ţie nu sunt trecute alături de celelalte cheltueli de

administraţie. Citind proectul de buget s-ar părea că plata

personalului Baroului este doar de 165.600 lei anual, pe când în

realitate este de lei 300.600.

Concluzia : este necesar să se alcătuiască şi bugetul

sindicatului actelor de notariat, care buget să conţină prevederile

cheltuelilor prevăzute de art. 22 din statut.

CAPITOLUL II

Observaţiuni asupra averei Baroului Corpului de avocaţi.

Citirea superficială a proectului de buget dă impresiunea unei

situaţiuni înfloritoare. Situaţiunea reală este însă cu mult mai rea.

Vom examina principalele articole din activ.

La Casa de pensii :

Activul cuprins la capitolul II intitulat cont curent adică

depozitele la Băncile Banatului, Craiovei şi României, trebuesc

considerate ca aproape imposibil de realizat. Aceste bănci nu pot

restitui actualmente depozitele, nu mai plătesc dobândă, iar în caz de

lichidare este probabil că aceste creanţe ale Baroului nu vor fi

încasate decât parţial.

Aceeaşi situaţiune pentru fondul timbrelor de pledoarii de lei

36.756 depus la Banca Banatului. Aci trebuie dată explicaţiunea

cuvenită Casei de ajutor a Baroului, din timbrele de pledoarii potrivit

art.274 din legea avocaţilor, au fost cheltuite pentru plata pensiilor

curente, iar restituirea sumei pentru reconstituirea fondului s-a făcut

183

printr-o dispoziţiune dată Băncei Banatului de a defalca 36.756 din

fondul casei de pensiuni, sumă care a rămas la aceeaşi Bancă

constituind fondul timbrelor de pledoarii.

Efectele publice prevăzute la Cap. IV, reprezintă azi singurul

activ producător de venit. Este deci îmbucurător că avem titluri în

valoare de peste 9.000,00 lei. Este însă regretabil că s-a simţit nevoie

de a se face un împrumut la Banca Naţională, lombardându-se cea

mai mare parte din titluri. Împrumutul a fost contractat în cursul

anilor 1931 şi 1932, după cum se arată mai jos (datele luate din

registrul de încasări şi cheltueli al casei de pensiuni):

La 16 Iulie 1931 300.000 lei numerar împrumutat

„ 24 August „ 300.000 „ „ „

„ 24 Martie 1932 173.648 „ „ „

„ 30 „ „ 200.000 „ „ „

„ 31 Decembrie 1932 150.000 „ „ „

„ 31 „ „ 125.000 „ „ „

Total lei ………. . 1.248.648

Pentru garantarea acestui împrumut s-au lombardat la Banca

Naţională titluri în valoare nominală de 7.405.500 lei. Se plăteşte o

dobândă de 8% adică 100 000 lei anual, la care se adaogă cheltuelile

de timbru, întrucât actul este făcut pe termen de patru luni şi reînoit.

Vom observa că acest împrumut cu lombard, act de atâta

importanţă, s-a făcut fără consultarea sau aprobarea adunărei

generale a Corpului. De asemeni proectul bugetului pe 1932

prezentat adunărei generale nu cuprinde la pasivul bilanţului

menţiunea acestui împrumut, deşi la acea dată împrumutul se ridicase

deja la 600.000 lei. În bilanţul per 31 Dec. 1931 aflat în registrul

jurnal al Casei de pensiuni este trecută la pasiv suma de 600.000 lei

împrumutul pe gaj. Şi totuşi în bilanţul publicat în proectul de buget

datoria este omisă. Urmează să se explice adunărei generale motivul

pentru care s-a procedat astfel.

184

Cu privire la aceste titluri mai trebue făcută următoarea

observaţie: Valoarea reală a titlurilor este mult mai mică decât

valoarea înscrisă în buget, care este valoarea lor nominală. Titlurile

Împrumutului Naţional valorează azi circa 20 % iar Renta

Împroprietărirei valorează circa 28% (Argus din 10 Fevruarie 1933)

astfel încât titlurile în valoare nominală de 9.083.500, au actualmente

o valoare reală de circa 2.600.000 lei.

Desigur că în principiu titlurile puteau fi trecute cu valoarea lor

nominală, dar ar fi fost necesar sau să se menţioneze la activ şi

valoarea reală, sau să se treacă la pasiv diferenţa de curs.

Aceasta cu atât mai mult cu cât titlurile n-au fost cumpărate pe

valoarea nominală ci pe un preţ mai mic, astfel încât din chiar

momentul cumpărărei exista o diferenţă de curs foarte importantă.

De altfel bilanţul per 31 Decembrie 1932 aflat în registrul jurnal

al Casei de Pensiuni prevede la pasiv o sumă de 4.899.375 lei drept

diferenţă de curs la titlurile Baroului, capitalul fiind de lei 9.327 232

lei. Bilanţul publicat în proectul de buget pe 1933 nu mai prevede

însă la pasiv vreo astfel de diferenţă de curs iar capitalul este majorat

cu valoarea acestei diferenţe de curs, fiind trecut în sumă de

14.922.235 lei

Nu înţelegem pentru ce s-a făcut această modificare, atunci când

a fost vorba ca bilanţul rezultat din registre să fie adus la cunoştiinţa

adunării generale.

În ce priveşte capitolul V: Imobilele, vom remarca că primele

două adică imobilul din comuna Leu Romanaţi şi imobilul din com.

Dobreşti Dolj, sunt supraevaluate faţă de valoarea lor de astăzi, şi că

nu produc nici un venit. Imobilul dela No. 3, Villa „Themis" a costat

sume enorme pentru amenajare şi mobilare, dar venitul său este

aproape nul. Căci în proectul de buget pe 1933 este prevăzut un venit

de 10.000 lei şi cheltueli de 20.000 lei.

Bugetul Casei de Consumaţiuni: Fondul de 281.331 lei, depus la

http://yaloare.alqr.de/

185

Banca Banatului se găseşte în situaţiunea celorlalte depozite la

Bănci, adică în imposibilitate actuală de ridicare şi în probalitate de

pierdere. Fondurile dela No. 3 şi 5, adică împrumutul acordat Cer-

cului advocaţilor şi datoriile advocaţilor constituesc de asemenea

creanţe a căror încasare este foarte problematică şi care nu produc

nici o dobândă.

Cu privire la bugetul Baroului vom remarca de asemeni că fondul

de 500.000 lei depus la Bănci se află în aceeaşi dificilă situaţie.

În concluziune: averea Baroului este mult mai mică decât s-ar

părea; o bună parte din această avere este pierdută; cea mai mare

parte este imobilizată, iar activ producător de venit nu există altul

decât efectele publice, care şi ele sunt puse în gaj.

Capitolul III

Observaţiuni asupra gestiunei

Examinând veniturile şi cheltuelile, am observat următoarele:

Principala sursă de venituri o constituiau încasările Sindicatului

actelor de notariat. Conform art. 21 şi 22 din statutele sindicatului

60% din onorariile minimale pentru redactarea actelor se liberează

advocaţilor redactori, iar 40 la sută se reţin la Sindicat, urmând ca 20

la sută adică jumătate să se împartă egal între membrii sindicatului,

iar restul de 20 la sută să se repartizeze astfel: 5 la sută casei de pen-

siuni şi ajutor, 5 la sută Bibliotecei Baroului, iar 10 la sută fondului

de construcţiuni.

Din sumele de 40 la sută se vor deduce cheltuelile pentru furnituri

de cancelarie, retribuţiunea Casierului şi secretarului contabil,

diverse subscripţii şi ajutoare, abonamentul la Buletinul Uniunii şi

subvenţia Cercului de advocaţi.

Subscripţiile şi ajutoarele despre care vorbeşte art. 22 lit. c., din

Statutul Sindicatului sunt desigur ajutoare mărunte, iar nu ajutoarele

186

propriu zis despre care vorbesc art. 7-10 din regulamentul Casei de

Pensiuni. Căci aceste texte arată că ajutoarele se plătesc din bugetul

Casei de pensiuni, iar bugetele votate cuprind prevederile de ajutoare

tot la bugetul Casei de pensiuni.

Ar fi urmat ca după deducerea cheltuelilor prevăzute mai sus să

se facă distribuirea cotelor 20 la sută către advocaţi câte 5 la sută

către Casa de pensiuni şi către Bibliotecă şi 10 la sută către Casa de

Construcţiuni, rămânând ca aceste trei instituţiuni să facă plăţile şi

cheltuelile respective potrivit prevederilor lor bugetare.

Ori, în fapt s-a procedat altfel: Din cota de 40 la sută s-au făcut

direct plăţi şi cheltueli din acelea care priveau Casa de pensiuni sau

biblioteca. Iată câteva exemple, extrase din registrul de procese

verbale al Sindicatului:

În Ianuarie 1930, cota de 40 la sută a fost de 509.894 lei.

În Ianuarie 1930 cheltuelile au fost de 163.760 lei. Restul după

deducerea acestor cheltueli a fost distribuit jumătate advocaţilor şi

jumătate Casei de Pensiuni, bibliotecei şi Casei de Construcţiuni.

Ori, în cheltuelile de 163.750 se cuprindeau şi următoarele: 27.000

lei plata pensiilor advocaţilor, 24.000 lei ajutoare periodice, 26.024

lei cărţi pentru bibliotecă etc.

În Noembrie 1930, cota de 40 la sută a fost de 305.926 lei, iar

cheltuelile de 180.552. În aceste cheltueli intrau pensiuni în sumă de

48.500 lei, ajutoare în sumă de 45.940 lei, diurne pentru delegaţii în sumă

de 20.000 lei, etc. Doar suma de bani rămasă după deducerea tuturor

acestor cheltueli a fost distribuită advocaţilor şi celor trei instituţiuni.

Prin procedarea de mai sus o mare parte din cheltueli au fost

suportate de către membrii Sindicatului, prin aceea că în loc să se

plătească aceste sume din veniturile Casei de pensiuni, casei de

construcţiuni şi bibliotecii, ele au fost plătite direct din cota de 40 la

sută înainte de distribuire, adică pe jumătate au fost plătite din cota

cuvenită membrilor Sindicatului.

187

Dăm mai jos cifrele pentru anii 1930, 1931, 1932:

Cota de 40 la sută pe aceşti trei ani, a fost de 9.903.443

Cheltuelile „ „ , 5.105.617

S-a distribuit avocaţilor drept cotă de 20% 2.643,043

Din cota de 40 la suta de 9,903.443 lei, ar fi urmat să se scadă

potrivit art. 22 următoarele cheltueli:

1. Furnituri de cancelarie pentru Sindicat (cele pentru Casa de

pensii şi Barou sunt trecute la bugetele respective), după aprecierea

noastră, circa lei 10.000 anual, adică pentru cei trei ani, lei 30.000.

2. Retribuţia Casierului şi contabilului,

pe trei ani circa lei .... 520.000

3. Diferite subscripţii şi ajutoare (afară de acelea trecute în bugetele

Casei de Pensiuni şi Baroului) circa lei 15.000 anual adică pe trei ani

lei ... 45.000

4. Subvenţia Cercului avocaţilor, care a fost de 240.000 lei în 1930,

205.000 lei în 1931 si 60.000 lei în 1932 total

pe aceşti trei ani … 505.000

Abonamentul la Buletinul Uniunei a fost trecut în bugetul casei

de construcţiuni

Total Lei . . 1.100.000

Scăzând aceste cheltueli de 1.100.000 din cele 9.903.443, rămâne

o sumă de 8.800.000, din care jumătate, adică 4.400.000 circa, se

cuveneau avocaţilor.

Din această sumă trebuesc cotizaţiile pentru Cerc, Barou şi Casa de

pensiuni, cotizaţiuni pe care Sindicatul le-a reţinut din cote de 40 la

sută. Explicăm că pentru anii 1930, 1931 şi 1932 cotizaţiile avocaţilor

au fost de 1.1**8 630, din care 395.090 s-au reţinut din cotele de 20%

cuvenite avocaţilor iar 773.760 lei s-au reţinut direct din cota de 40%.

Scăzând deci aceşti 773.760 ar rezulta că se cuveneau avocaţilor lei

3.627.000 lei s-au distribuit avocaţilor numai 2.643.000 adică cu circa

un milion mai puţin decât se cuvenea. Această diferenţă de l.000.000

188

lei este calculată nu numai pentru anii 1930, 1931, 1932. Este probabil

că şi în anii anteriori s-a procedat la fel.

2. În situaţiunea de azi depunerile în valoare totală de lei

3.352.162, la băncile Banatului, Viitorului, Craiovei şi României

sunt compromise, restituirea lor fiind foarte problematică. Este locul

de a constata că sume foarte importante au fost depuse la Bănci de

categoria a 2-a sau a 3-a, iar la una din Băncile de principală

importanţă, nu s-a depus nimic, iar la o alta s-a depus târziu iar apoi

s-a retras depozitul. Explicaţiunea constă probabil în sentimentele

sau resentimentele pe care conducătorii Baroului de asemeni le-au

avut faţă de anumite Bănci. Poate că nu este fără importanţă

împrejurarea că unii membrii din Consiliul Baroului erau şi membrii

în consiliul de Ad-ţie ai unora din aceste Bănci.

Adăogăm că şi art. 4 al regulamentului Casei de pensiuni

prevedea că fondul se va depune spre fructificare la o bancă

principală din Craiova.

În orice caz ar fi trebuit luate oarecari măsuri atunci când au

început să se întrevadă dificultăţile acelor Bănci. Remarcăm că în

şedinţa din 17 Ianuarie 1931, Consiliul Baroului a hotărât ca îndată

ce sumele de la Bănci ajung la o sută de mii lei, să fie transformate în

efecte publice. La acea dată însă unele din bănci erau deja în

imposibilitate sau dificultate de plată, astfel încât nu s-au mai putut

cumpăra titluri decât pentru câteva sute mii de lei efectivi.

Consiliul Baroului a mai dispus, în şedinţa din 24 Iunie 1932, să

se acţioneze în judecată Banca Craiovei pentru restituirea

depozitului. N-am văzut să se fi făcut acel proces până azi.

Credem că ar fi bine ca Baroul să acţioneze pentru restituirea

depozitelor, toate Băncile, care nu mai plătesc nimic şi care în

special nu mai plătesc dobândă. Acţionarea ar face să curgă dobânda

legală la depozite şi ar da posibilitatea de a se recupera o sumă mai

mare atunci când se va face lichidarea.

189

3. Vom mai constata că în general cheltuelile au fost

exagerat de mari ceeace a avut de efecte diminuarea fondurilor.

În special în ce priveşte fondul Casei de pensiuni, ar fi fost de

dorit, acesta era şi spiritul regulamentului de altfel, ca diferitele

cheltueli de ajutoare şi pensiuni să se facă din veniturile fondului, iar

cotizaţiile şi cotele de la Sindicat, să servească, cel puţin în partea,

cea mai mare, la alimentarea şi majorarea fondului.

Ori, rezultatele sunt că fondurile în loc să crească s-au diminuat.

Astfel fondul, numit inatacabil, al Baroului, care la 1 Ianuarie 1929

era de 750.000 lei, a ajuns azi la 500.000 lei, după cum arată proectul

de buget. (La mai mult însă în realitate). Fondul de numerar al Casei

de Construcţiuni a scăzut de la 645.521 lei, cât era la 1 Ianuarie

1930, la 281.331 lei cât este la 1 Ianuarie 1933.

Din aceeaşi cauză am ajuns la situaţiunea de a nu avea bani

suficienţi pentru plata regulată a pensiilor. Pensiunile, s-au redus

simţitor şi ca număr şi ca sumă. Pe când în luna Fevruarie 1932

totalul pensiunilor era de 49.500 lei lunar, în Fevruarie 1933 totalul

acestor pensiuni este de 20.250 lei, ceeace face o sumă anuală de

243.000, faţă de 423.000 lei cât s-au plătit în anul 1932. Ori şi plata

acestor pensiuni reduse se face cu greutate. De aceea a fost nevoe la

un moment dat să se întrebuinţeze fondul timbrelor de pledoarii.

Vom da aci câteva date asupra veniturilor şi cheltuelilor: În ce

priveşte Baroul:

În 1930 veniturile au fost de 525.205 iar cheltuelile de 401.307

„ 1931 „ „ 313.480 iar chelt. de 383.710

„ 1932 „ „ 242.899 iar chelt. de 273.071

Constatăm prin urmare că balanţa ultimilor doui ani a fost

deficitară, cheltuelile întrecând veniturile cu toate că o parte din

cheltuelile Baroului au fost plătite direct de la sindicat din cota de 40

la sută. Veniturile anului 1932 s-au redus la 45 la sută faţă de

veniturile anului 1930, pe când cheltuelile respective s-au redus doar

190

la 65 la sută. (Deşi prevederile bugetare de cheltueli erau reduse la

54 la sută faţă de prevederile anului 1930). În ce priveşte Casa de

construcţiuni constatăm acelaşi lucru, că în anul 1932 veniturile au

fost de 112.219, pe când cheltuelile au fost de 117.867 adică

rezultatul a fost deficitar.

În ce priveşte casa de pensiuni şi ajutor, bilanţul aflat în registrul

jurnal, arată că în cursul anului 1932 veniturile au fost de 1.185.766

lei, iar cheltuelile de 132.294, beneficiul net fiind prin urmare de

1.053.472. Cum aci nu sunt socotite însă şi cheltuelile făcute cu vila

„ Themis", care cheltueli se urcă la 2.553.712 lei pentru anul 1931,

se vede că rezultatul a fost un important deficit. Aşa se şi explică

ridicările din capitalurile depuse la Bănci şi împrumutul de 600.000

lei la Banca Naţională.

Pentru anul 1932, bilanţul arată venituri de 931.863 lei şi

cheltueli de 637.859 lei adică un beneficiu net de 294.004.

Şi aci trebuesc adăogate cheltuelile pentru mobilarea şi amenajarea

villei „Themis", în sumă de 1.028.016 lei, astfel încât rezultatul este de

asemeni deficitar, ceeace explică majorarea împrumutului dela Banca

Naţională, de la 600.000 lei la 1.248.000 lei.

4. În ce priveşte Vila, vom remarca că achiziţionarea ei a

fost ocaziunea unor cheltueli extrem de mari. Atunci când s-a hotărât

cumpărarea vilei, s-a crezut că cheltuelile se vor mărgini la preţul de

cumpărare.

În adevăr raportul înreg. la No. 1477 din 31 Oct. 1930, al

Comisiunei compusă din d-nii: Decan Dem. Stoenescu şi consilier

Sgoanţă şi Predoiu nu arată că ar fi nevoie de importante reparaţiuni,

ci de transformări care ar costa câtva însă se pot face mai târziu, şi

conchidea că achiziţionarea villei este utilă întrucât va da un venit

net de 100000 lei anual, adică 8 la sută la capitalul învestit. De aceea

raportul, ca şi adunarea generală spun că plata vilei se va face din

depozitele de la Bănci.

191

Rezultatul a fost că preţul total al vilei, cu amenajări şi înzestrare

de mobilier s-a ridicat la 3.581.000 adică la de 2 ori şi jumătate suma

avută în vedere. Din această cauză plata nu s-a mai putut face doar

din depozite şi a fost nevoite de un împrumut de 1.250.000 lei.

Vila a necesitat lucrări de zidărie, vopsitorie, instalaţiuni de apă

şi lumină, parchete, etc., în valoare totală de 1.195.342 lei. Ori,

desigur că ar fi trebuit să se atragă atenţia Adunărei Generale că vila

ce se cumpără va avea nevoie de lucrări de amenajare (în afară de

cele de mobilare) de o valoare de 3 sferturi din preţul de cumpărare.

De asemeni lucrările de mobiliere au costat foarte scump. Astfel

doar covoarele şi preşurile au costat 100 888 lei, iar lenjeria 170.487

lei.

Cât despre rentabilitate ce va fi nu de 8 la sută cum se credea, ci

aproape nulă şi chiar deficitară dacă ţinem seama că plătim dobânzi

pentru împrumut.

5. Ca exemplu de cheltueli exagerate se mai poate acelea făcute

cu delegaţiile pentru congresele avocaţilor. În anul 1929, s-a dat

40.000 lei drept diurne de deplasare delegaţiilor Baroului Dolj la

congresul avocaţilor; în anul 1930 s-au dat 24.000 lei; în anul 1931,

s-a dat 24.000 lei, în anul 1932, s-a dat lei 34.000 lei.

De asemeni o cheltueală care ar trebui să înceteze este acea cu

biletele de reprezentațiuni teatrale. S-au cheltuit mii de lei pentru a se

cumpăra câte un benuar la reprezentaţiuni teatrale în special la

trupele străine. Aceasta în afară de bilete pentru reprezentaţiuni de

binefaceri pentru care de asemenea s-a dat un concurs larg. De

asemeni delegaţiile şi deplasările pentru vila „Themis” au costat

foarte mult.

6. Vom observa că fondurile n-au fost întrebuinţate totdeauna în

scopul prevăzut de statute. Astfel s-au acordat împrumuturi dela

fondul de construcţiuni cum şi direct dela Sindicat.

De asemeni am băgat de seamă că pe când art. 21 din

192

regulamentul Sindicatului şi dispune să se repartizeze Casei de

Pensiuni 5 la sută din cotele sindicatului şi 10 la sută Casei de

Construcţiuni, în fapt s-a procedat întotdeuna invers dându-se casei

de pensiuni 10 la sută, astfel pe intervalul la 1 Martie 1929, până 3l

Mai 1932 s-au distribuit Casei de Pensiuni lei 1.544.386, iar casei de

construcţiuni lei 717.216, date luate din raportul din 8 iulie 1932, al

Casierului Popescu-Cârcea.

De asemeni în proectul de buget pe 1933 la veniturile casei de

pensiuni este prevăzută o cotă de 10 la sută. Ar trebui modificat sau

regulamentul sau situaţiunea de fapt.

7. În ce priveşte ajutoarele ele au fost de asemeni foarte mari.

Vom remarca că ajutoarele date funcţionarilor baroului şi

persoanelor străine de barou au fost foarte mari comparativ cu cele

date avocaţilor. S-au acordat ajutoare unor funcţionari care aveau

deja salarii destul de mari, după cum s-au acordat ajutoare şi unor

avocaţi care aveau deja ajutoare periodice sau aveau împrumuturi

nerestituite.

8. În ce priveşte contabilitatea vom remarca următoarele:

Contabilitatea este ţinută după regulele contabilităţii în partidă dublă,

se constată dese ori în rezistări tardive de operaţiuni, ceace face

foarte dificilă cunoaşterea exactă a situaţiunii din acel moment.

Astfel foarte multe operaţiuni făcute, timp de câteva luni sunt

înregistrate în ziua de 31 Decembrie a anului (la casa de pensii), iar

la verificarea casei sindicatului am găsit un număr de acte privitoare

la exerciţiul închis dar neoperat.

Contabilitatea după sistemul adoptat de a se împărţi fondurile în

trei bugete şi trei administraţii deosebite, este dificilă şi greoaie.

Am constatat că la casa de construcţiuni nu există nici un fel de

registru şi prin urmare nici contabilitate în regulă ci doar chitanţe şi

acte justificative. La casa de pensiuni există registru doar dela 31

Iulie 1931 încoace.

193

În ce priveşte Decanatul am constatat că nu toate procesele

verbale ale Consiliului Baroului se trec în registrul respectiv.

Astfel unele procese-verbale cu privire la împrumuturi şi la

cheltuelile vilei „Themis” nu sunt trecute în acel registru.

De asemenea nu există un registru în care să se treacă deciziunile

d-lui Decan cu privire la actele patrimoniale, există doar registru de

deciziuni disciplinare şi de înscriere.

Ar fi necesar ca deciziunile prin care să acorde împrumutul de

către Dl. Decan, sau prin care D-sa ia alte măsuri cu caracter

patrimonial să fie trecute într-un registru.

Am terminat şi semnat acest raport azi 13 Martie 1933.

Anexăm următoarele:

1. Tabloul împrumuturilor. 2. Tabloul sumelor restituite din

împrumuturi. 3. Scrisoarea Băncii „Viitoru” 4. Tabloul de ajutoare

date avocaţilor.

De asemenea se alătură opiniile personale complimentare ale D-

lor N. Popilian şi Constantinescu, în număr de 4 anexe.

ss. N. Popilian

ss. M. Policrat

ss. I. Constantinescu

ss. Guside

ss. T. Oanţă

ss. Paşalega

ss. I. Gârboviceanu

194

Anexa No. l

La raportul comisiunei de verificare numită de Adunarea generală

a corpului de Advocaţi în şedinţa dela 4 Februarie 1933.

Situaţia juridică a gestiunilor Consiliului Baroului Dolj

Toate budgetele cu trei ani în urmă şi altele mai depărtate nu au

fost întocmite sub forma unui budget obişnuit.

Budgetul trebue să fie întocmit astfel ca să se arate prevederile

veniturilor dintr-un an aranjate pe articole şi în acelaşi timp să se

reasă prevederile cheltuielilor pe acelaşi an, înşirate tot pe articole.

Diferenţa dintre cheltuieli şi veniturile prevăzute formează

excedentul dacă există. În cursul anului budgetar trebue să se cheltuiască

dela articolul prevederilor de cheltuieli corespunzător cu articolul

prevederilor dela venituri. La sfârşitul anului se întocmeşte un cont de

gestiune care trebue să se supună în prealabil aprobării Adunării

generale pentru ca să se constate dacă s-a cheltuit conform prevederilor

budgetare şi dacă cheltuiala este justificată cu acte. Numai după ce se

votează contul de gestiune şi se stabileşte balanţa cheltuielilor se păşeşte

la votarea budgetului întocmit în vederea anului următor.

Niciodată nu au fost prezentate conturile de gestiune conform

legei de contabilitatea statului sau conform uzului întrebuinţat de

societăţile care se administrează prin consilii de administraţie, încât

Adunarea generală a corpului de Avocaţi să-şi dea seama dacă

consiliul de Ad-ţie al Baroului a executat sau depăşit prevederile.

În felul cum s-au prezentat budgetele, cum este şi budgetul anului

pe exerciţiul 1933 ele nu sunt prevederi budgetare în adevăratul sens

al cuvântului, sunt un amestec din inventarul averei înşirat pe un

tablou alături de venitul acestei averi pe o singură coloană intitulată

„venituri" iar pe coloana „cheltuieli" se văd înşirate capitole care nu

corespund cu cele dela venituri şi acesta mai ales în ce priveşte

budgetul casei de pensii şi ajutor şi casei de construcţiuni. Astfel că

195

niciodată corpul Advocaţilor n-a putut şti dacă cheltuielile prevăzute

a fi făcute pe un exerciţiu budgetar să fac din venitul averei sau din

fondul averei corpului. Aşa se explică că s-a hotărât de Adunări să se

facă cumpărări de imobile fără ca să se ştie că nu există capital şi a

trebuit să se facă faţă prin împrumuturi, ceace nu s-ar fi făcut dacă

Adunarea generală avea cunoştinţă de neexistenţa capitalului sau a

venitului cu care să facă faţă plăţii preţului imobilului cumpărat.

Este de neînţeles cum s-a hotărât cumpărare de imobile şi cum

consiliul de Ad-ţie a dispus să se facă reparaţiuni de un milion şi mai

bine şi să se cumpere mobilier de aproape un milion când casa

corpului nu poseda disponibil şi a trebuit să se facă împrumut. Dacă

s-ar fi întocmit budgete reale nu s-ar fi ajuns la asemenea rezultate.

Budgetul anului 1933, prezentat Adunării din 4 Februarie 1933

nu era însoţit de contul de gestiune al anului precedent şi vorbea

numai de votarea şi desbaterea budgetului Baroului şi al caselor

pendinte de el, astfel cum se obişnuiesc şi la celălalte Adunări.

Aţi auzit din raportul comisiunei despre erorile ce conţinea acest

proect de budget, noi ne vom mărgini să relevăm că fondul de cinci

sute de mii de lei trecut la articolul I din budgetul Baroului intitulat

„fond inatacabi1” din excedentele anterioare la 31 Decembrie 1932,

este un fond inexistent în felul arătat de comisiunea numită de D-

voastră, pentru verificare. Sumele împrumutate conform deciziunii

Baroului trecute la punctul 5 din budgetul casei de construcţiuni

înglobate în cifra de 239.886 s-au găsit aproape îndoit datorate de

Advocaţi iar nu atât cât se vedea scris la acest punct de altfel întreg

bugetul casei de construcţiuni prevăzute pe 1933 nu se va putea

realiza din veniturile în el trecute decât dacă s-ar face cheltuiala tot

dela sindicatul actelor de notariat, subtilizându-se cota fiecărui

Advocat din cei 40% rezervă pentru sindicat până la mizerabila sumă

de 100 de lei cât ni s-a împărţit în unele luni.

Pentru că nici până astăzi nu am văzut publicat întocmirea

196

budgetelor Baroului şi al caselor sale în mod real şi nici contul de

gestiune, pentru că nici dupe amânarea Adunării generale nu ni se

aduce un budget şi mai ales pentru că onoratul consiliu nu înfăţişează

Adunărei generale pe anul expirat al gestiunii casierului sindicatului

actelor de notariat dupe cum prevede art. II al. 2 din statutele

numitului sindicat suntem de părere, având în vedere şi raportul

comisiunei de verificare ca onorata Adunare generală să nu aprobe

bugetul Baroului Dolj şi al caselor sale pe exerciţiul anului 1933.

Anexa No. 2

II) Verificarea gestiunei Consiliului Baroului şi descărcarea de

această gestiune în Adunarea generală deliberativă dela 9 Iulie 1933

este neexistentă.

În moţiunea ce s-a aprobat de adunarea generală din 4 Februarie

1933, când s-a numit comisiunea de verificare s-a cerut amânarea

Adunării şi s-a admis ca să se facă de comisiune, verificarea

gestiunei Baroului pe anii 1930,1931 şi 1932 deoarece s-a stabilit că

descărcarea nu se făcuse în mod legal, în urma unei verificări a

gestiunii pe numitul trieniu.

Într-adevăr Adunarea din 9 Iulie 1932 a fost nelegal convocată şi

în contra dispoziţiilor art. 66 din legea pentru organizarea corpului de

Advocaţi: 1) În loc să fie convocată în şedinţă ordinară în una care

prevede expirarea termenului pentru care este ales consiliul, s-a

convocat cu 4 luni mai înainte astfel că era o imposibilitate de a se

verifica întreaga gestiune a fostului Consiliu şi descărcarea din

această cauză, chiar dacă s-ar fi făcut verificarea, descărcarea era

inexistentă. 2) Votarea descărcării gestiunei nu s-a făcut conform art.

168 din lege.

Într-adevăr, acest articol cere ca hotărârile luate cu jumătate plus

unu din numărul celor prezenţi să se facă cu vot secret sau pe faţă,

dupe cum va decide majoritatea Adunării. Din procesul verbal al

197

Adunării nu se vede trecută decizia majorităţii Adunării de cum

trebue să se facă votarea. În acest proces-verbal nu se constată cum

s-a votat şi dacă s-a votat cu vot secret sau pe faţă pentru fiecare din

chestiunile supuse deliberării Adunării. Se constată numai că la

fiecare chestiune se face vorbirea următoare: „asupra acestei

chestiuni ne mai luând nimenea cuvântul se admite”. Deci votarea

neexecutându-se legal toate deciziunile trecute pe seama Adunării

sunt neexistente. 3) De altfel nici nu erau depuse conturi de gestiune

ale caselor Baroului şi deci în cazul când s-ar fi votat se descarcă fără

verificare şi în mod fictiv.

Dovadă că se raportase greşit de către casier şi contabil mersul

gestiunii este surprinzătoarea raportului nostru de verificare. Acte

justificative n-au fost depuse acelei Adunării şi nici noi nu l-am avut

în vedere pentru verificare fiindcă nu au dată certă, fiind neînre-

gistrate la Ad-ţia financiară iar recepţionarea lucrărilor şi obiectelor

cumpărate s-a făcut în mod arbitrar.

Pentru aceste motive, constatând descărcarea pretinsă a fi fost

dată fostului consiliu pe gestiunea trienului său, de Adunarea

generală din 9 Iulie 1931, este inexistentă şi având în vedere cele

constatate de raportul comisiunei noastre de verificare, suntem de

părere ca să nu se voteze bugetul pe exerciţiul anului 1933 pentru că

nu s-a făcut verificarea gestiunilor trecute care trebue să fie preluate

de actualul Consiliu cum şi pentru celelate motive arătate în raport şi

că trebue şi să ne întrunim în Adunarea extraordinară care s-a cerut

onoratului consiliu să o convoace, petiţiunea fiind semnată de o

treime la Nr. Advocaţilor înscrişi în Baroul Dolj.

În vederea deliberării acelei Adunări, cerem ca Adunarea

convocată pentru astăzi să hotărască numirea unei expertize din

contabilii autorizaţi sub supravegherea unui delegat al Adunării care

să socotească cu amănuntul toate cheltuelile şi distribuirea averei

corpului.

198

Dacă Adunarea crede că îşi poate face convingerea din cele

relatate de aci atunci vrem să hotărască asupra ilegalităţilor ce s-au

comis şi să se ia măsuri pentru averea corpului să fie restituită,

lăsându-se asigurări de conservare asupra D-lui Preşedinte al

Consiliului Baroului Dolj care este D-nul Dem. Stoenescu şi a

casierului Gh. Miulescu responsabili atât pentru faptele D-lor

personale arătate în raport, cât şi pentru întreaga gestiune care s-a

administrat în felul arătat în raportul nostru. Credem că este cazul ca

Adunarea să hotărască să se defere justiţiei toate chestiunile arătate

în raportul comisiunei de verificare pentru a se stabili gradul de

responsabilitate al Administratorilor fondului Baroului şi a caselor

care depind de dânsul.

Anexa No. 3

Situaţia Juridică a villei „Themis"

Vila s-a cumpărat cu preţul de 1.400.000 de lei dar cu cheltuelile

de reparaţie şi înzestrare de mobilier ne costă astăzi 3.580.000 lei,

adică de două ori şi jumătate suma avută în vedere. Neputându-se

ridica din depozite, a fost nevoe de un împrumut de 1.250.000 lei.

Propunerea în Adunare a fost făcută numai la preţul de 1.400.000 lei

iar raportul D-lor Stoenescu, Sgoanţă şi Predoiu arată că vila se poate

întrebuinţa imediat, reparaţiunile putându-se face mai târziu,

conchizând că se poate dobândi, venit net de 100.000 lei, ori se ştie

ce s-a întâmplat şi că în anul trecut şi în anul de faţă se vede înscris la

buget cheltuelile întrecând venitul dupe cum se arată în raportul

comisiunei noastre.

Din această cauză şi fiindcă în bugetul în care era trecut preţul de

cumpărare al vilei de 1.400.000 lei se trecuse la venituri valoarea

nominală a titlurilor ce posedăm iar nu valoarea lor reală Adunarea a

consimţit la cumpărare. Dacă s-ar fi ştiut că va fi nevoe să ne

199

împrumutăm de 1.250.000 lei adunarea n-ar fi consimţit, facem

opinie la concluziile celorlalţi membri ai comisiunei de verificare.

Este de neînţeles de ce consiliul Baroului deşi s-a văzut forţat să

facă împrumut, neputând realiza ridicarea impozitelor, n-a

simplificat lucrurile pe transformare conform vederilor raportului sus

arătat şi a făcut atât lux cu înzestrarea de mobilier până la 800.000

lei.

Şi cu atât mai mult este de neînţeles acest procedeu cu cât

Consiliul cunoaşte viciile actului de cumpărare şi era periculos să se

facă atât de enorme cheltueli pe un loc al cărui act putea să fie

reziliat. În această chestiune o să supunem aprecierii Adunării

generale următoarele constatări : Dupe ce D-nul Şerban Geblescu a

făcut ofertă pentru 1.400.000 lei Consiliul a delegat pe d-l consilier

Sandulian pentru ca să se facă un raport despre „situaţia juridică a

vilei" şi acest domn consilier pe baza actelor puse la dispoziţie de

ofertant şi cele culese de D-nul Av. Măinescu, conchide că nu se

poate cumpăra decât trei părţi din vilă deoarece între succesorii lui G.

R. Geblescu fiind şi D-na Margareta Vorvoreanu, aceasta are un act

dotal aut. Trib. Dolj, S. III la No. 6|915 în care se află clauza că „tot

ce va dobândi în viitor prin succesiune devine dotal şi supus

regimului dotal din cod. civ. R.

În urma acestui raport nu se respinge oferta, probabil fiindcă

ardea cineva de dorinţa de a ne vedea cu un cămin de recreaţie numai

şi numai la Călimăneşti. Nu se gândea nimeni că poate era mai de

folos să se cumpere o casă în Craiova, fiindcă, nici nu se bănuia că

vom ajunge într-o zi ca să fim daţi afară din camera mare ce ocupăm

în Palatul Justiţiei şi ar fi prins bine acum o casă a Advocaţilor în

unul din imobilele din jurul palatului ce erau şi atunci şi azi de

vânzare la preţul sumei care ne costă vila „Themis".

Cel care avea această dorinţă, face să apară la dosar o

declaraţiune a D-nei Margareta Vorvoreanu prin care aceasta declară

200

că renunţă la succesiunea ce are în vila „Themis" rezervându-şi

pretenţiile în alt imobil. Având în vedere că soţia dotală nu poate

conforma cod. civ. R. să renunţe sau să transigă fără autorizaţiunea

Tribunalului, asupra averei dotale şi nici să micşoreze sau să schimbe

fondul dotal în timpul căsătoriei, iar acţiunea durând timp de 10 ani

şi după desfacerea căsătoriei Consiliul, deşi nu respinge oferta cum

credem că ar fi trebuit, încuvinţează vânzarea însă o condiţionează

având în vedere raportul d-lui Sandulian şi decide în ziua de 19

Martie 1931 ca să se facă cumpărarea vilei în condiţiunile următoare:

I) Se va face actul de cumpărare pe cele trei părţi care se pot

vinde.

II) Se va face act de partaj sau acţiune de domni vânzători pentru

ieşirea din indiviziune a acestui imobil.

III) Preţul se plăti dupe terminarea acţiunei.

IV) Se va pune şi în Adunarea Generală.

Cetindu-se de noi procesul verbal al Adunării generale din 5

Aprilie 1931 se vede că dupe alte discuţiuni cu multă aplicare făcută

se înserează la punctul No. 4 şi următoarea frază: „se ia în discuţiune

cumpărarea vilei din Călimăneşti studiată şi admisă de Consiliul

Baroului, dosarul 71|930. Se admite cumpărarea vilei pe preţul de

1.400.000 lei şi deleagă pe d-l decan cu facerea actului conform

ofertei. Notăm cuvintele „conform ofertei" sunt scrise de aceeaşi

mână însă cu caractere mai mici şi înghesuite şi pare cu altă cerneală.

Având în vedere că nu s-a pus în cunoştinţa Adunării hotărârea

consiliului şi nici condiţiunile dictate de consiliul care nu admisăse

cumpărarea decât în acele condiţiuni iar nu pur şi simplu, conf.

ofertei cum se scrie în procesul-verbal al Adunării, noi opinăm că s-a

surprins buna credinţă a Adunării, care Adunare de altfel nehotărând

conform modului legal prevăzut de articolul 168, această hotărâre

este neexistentă, şi din această cauză răspunderea integrală a

procedeului întrebuinţat prin care s-a ajuns la facerea unui act de

201

cumpărare a cărui valabilitate este nulă sau în cel mai fericit caz bună

numai pentru trei părţi, o are d-l Decan Dem. Stoenescu şi că trebue

ca Adunarea să ia măsuri contra domniei sale atât disciplinar cât şi

pentru ca Baroul să fie asigurat de pagubile ce se pot încerca.

Anexa No. 4

La raportul comisiunei de verificare al gestiunei Baroului numită

de Adunarea Generală din 4 Februarie 1933.

Subsemnaţii membri, cu privire la fondul inatacabil trecut în

fostul proect de budget, la veniturii No.1, în valoare de 500.000 lei

observăm acelaşi constatării ca restul comisiunii, însă diferim cu

privire la concluziuni şi suntem de următoarea opiniune.

Dat fiindcă, din răspunsul Băncii Viitorul se constată că fondul

este depus pe numele G. D. Miulescu casierul Baroului, care a înţeles

să răspundă personal faţă de Barou, deoarece a depus o poliţă de

200.000 mii lei semnată de Domnia Sa personal pentru crearea acelui

fond reţinând numerariul luat dela Barou, suntem de părere că

Domnul Miulescu este responsabil personal faţă de Barou, înţelegând

ca domnia sa să răspundă imediat această sumă de bani, iar onoratul

Consiliu să ia imediat măsuri de asigurare asupra averei personale a

D-lui Miulescu. Deosebit trebue ca Miulescu să fie judecat

disciplinar iar în cazul când nu se vor aduce imediat în casa Baroului

sumele care sunt arătate în raportul comisiunei cu privire la fondul

dela Banca Viitorul, afacerea să fie deferită Justiţiei.

Din niciun act nu se vede că D-nul Miulescu a fost autorizat de

Consiliul să facă operaţiunea mai sus arătată. Banca Viitorului nu are

nici un raport juridic direct cu Baroul.

(ss) N. Popilian

(ss) I. Constantinescu

202

* Lipsă în text.

** Lipsă în text.


43. 1933 martie 20. Convocarea Adunării generale deliberative

având pe ordinea de zi discutarea Raportului Comisiei de

Verificare asupra gestiunii Baroului, dezbaterea și votarea

bugetului baroului, al Casei de Pensii și Ajutor și al Casei

de Construcții pe anul 1933, modificarea unor articole din

statutul Sindicatului și diverse chestiuni de ordin profesional



a

CORPULUI DE ADVOCAŢI

CONVOCARE

Decanatul Baroului Dolj, aduce la cunoştinţa tuturor D-lor

advocaţi definitivi, înscrişi pe tabloul advocaţilor pe anul 1933, că în

ziua de:

Sâmbătă 1 Aprilie 1933, ora 4 (16) p. m.

sunt convocaţi în adunare generală deliberativă în sala de şedinţă a

Trib. Dolj S. I, sau eventual a Curţii cu Juraţi, în conformitate cu art.

166 şi următorii din legea advocaţilor, fiind la ordinea zilei:

1) Discutarea raportului Comisiunii de verificare, asupra

gestiunii Baroului şi descărcarea Consiliului de gestiunea sa pe

anul 1932.

203

2) Desbaterea şi votarea bugetului baroului, al Casei de

pensiuni şi ajutor şi al Casei de Construcţiuni pe anul 1933.

3) Modificarea art. 25 şi următorii din Statutul

Sindicatului şi discuţiuni asupra măsurilor de luat pentru

aplicarea strictă a statutului de către d-nii membrii.

4) Modificarea articolului 22 al. f. din Statutul Sindicatului.

5) Discuţiuni şi hotărâri asupra modificării art. 21 din

Statutul sindicatului avocaţilor şi în special la repartiţia cotelor

lunare.

6) Diverse chestiuni de ordin profesional:

a) Secretarii de advocaţi neautorizaţi.

b) Intermediarii de procese.

c) Protestul Baroului Dolj privitor la proectul

de lege pentru înfiinţarea unui nou impozit de 10%

calculat asupra valorii locative a imobililor unde se

exercită „profesiuni libere".

Dacă în această zi nu se va întruni numărul de advocaţi, ca să

se poată lua hotărâri valabile, conf. art. 167 şi 168 din legea

advocaţilor, adunarea se va ţine fără altă convocare:

Sâmbătă 8 Aprilie 1933, ora 4 (16) p. m.

Se atrage atenţia D-lor advocaţi, că pentru cei care lipsesc, se vor

aplica strict disp. art. 190 din noua lege a advocaţilor.


Dem. D. Stoenescu

No. 2

1933 Martie 20.


204

44. 1933 august 4. Scrisoarea lui G. Mil. Demetrescu către

Decanul Dem. D. Stoenescu

Craiova 4 august 933

Dragă Mitule,

Astăzi, dispunând de câteva ore libere, aşa de rare pentru

mine, m-am hotărât să-ţi răspund la scrisoarea ta, transmisă prin

colegul Popescu-Cârcea întors de la Călimăneşti.

Îmi ceri ştiri de aici. Nu prea am să-ţi dau nicio noutate.

Chiar în Barou, ca niciodată este linişte. Nimic interesant, decât lipsa

de afaceri, de care se plâng mulţi din cei rămaşi aici. Totuşi,

Tribunalele au de lucru, ca şi unii din colegi care ştiu să-şi mai

recruteze clientela. Ceilalţi ca de obicei … oftează.

Eri, a venit de la Buziaş şi Dl. Ciocazan, care s-a interesat de

tine. Tipografia am închis-o, am concediat lucrătorii. A mai rămas

personalul de ad-ţie.

De la Credit, - deşi i-am înştiinţat, n-am primit până acum

nimic. Mult m-a supărat şi această afacere. Unii, - se plâng că de ce

am închis-o, - dar pentru a merge înainte în condiţiunile de acum, era

o nenorocire pe capul meu. La fiecare săptămână: impositele rămase

aşa de mult în urmă. Acum Primăria, a cerut la Tribunal, înfiinţarea

de sequestru judiciar, - am amânat afacerea pe la 10 August, - i-am

spus şi D-lui Ciocazan, a dat şi el din umeri. Aşa fac toţi.

Am fost într-o zi şi pe la tine, acasă. M-me Stoenescu, este

bine, era cu familia Daniel. Are grijă de tine. Cred că ai scris şi

dânsei câteva rânduri.

La Craiova, când cald, când temperat, când vânt.

La Barou, mă ocup cu de toate. Bine că a venit Popescu-

Cârcea şi m-a scăpat de Casieria Sindicatului.

Mişu Puţureanu n-a mai venit. Într-o singură zi, a apărut,

slab şi grozav de schimbat. Văzându-l aşa, i-am spus să numai vină,

205

căci îl înlocuiesc eu la Casierie până va veni Popescu-Cârcea. Şi de

atunci nu l-am mai văzut. Nu ştiu, dacă este mai bine, sau nu.

Pentru Congresul de la Galaţi, încă n-am aranjat nimic. Dl.

Crăsnaru, vine regulat, aproape zilnic şi se interesează, dacă mai este

ceva nou.

Lista delegaţiilor încă n-am format-o, fiindcă la mine nu s-a

înscris nimeni, iar eu n-am să chem iarăşi pe nimeni. Pe la 15 Aug.

voi vedea cine se interesează. Trebuie să trimit şi cei 5 000 lei. Şi

este aşa de greu de luat bani de la Casierie; banii trebuie să-i scoţi cu

cangea de la Dl. Popescu-Cârcea.

Ca să vin la Călimăneşti nu pot. Îmi trebue multe. Şi pentru o

zi sau două, n-am ce căuta.

Poate să mă duc cu un grup de escursionişti la 13-15 August,

să vizitez mănăstirea Horezu pe care n-am văzut-o nici o dată şi ţin

mult s-o văd, şi dacă se poate şi cu bani puţini.

Ai acolo la Călimăneşti, colegi de ai noştri destui cu care să

te distrezi.

A venit în timpul din urmă şi Dl. Popilian. Sper că se va

convinge că n-am avut nici un amestec în mânuirea fondurilor de la

Vilă şi că nu este cazul să mai facă ce a făcut.

Amicul Sgoanţă este la post şi facem faţă la tot ce este nevoe

aici. Îmi pare bine însă, că te simţi bine cu sănătatea. Să dea D-zeu să

te restabileşti complect.

Eri, am văzut într-o trăsură, pe strada Unirei, - se ducea

desigur la Parcul Bibescu, - pe Ilie Petrescu… Era foarte slăbit şi

schimbat la faţă. L-am salutat, dar n-am putut vorbi.

Primeşte salutările mele deosebite,

Amic G. Mil. Demetrescu


206

45. 1933 octombrie 21. Convocarea avocaților în vederea

alegerii unui membru în Consiliul Baroului Dolj, în urma

decesului consilierului Ilie S. Petrescu


ADUNAREA GENERALĂ ELECTIVĂ SUPLIMENTARĂ

A


CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj aduce la cunoştiinţa D-lor

avocaţi înscrişi pe tabloul avocaţilor definitivi, din anul 1933 tipărit,

că în ziua de

Duminecă 12 Noembrie 1933

începând dela ora 9 dimineaţa, până la ora 16, în sala de şedinţă a

Curţii de Apel, Craiova Secţia I, se va face:

Alegerea unui membru în Consiliul Baroului Dolj, conf.

art. 194 din legea avocaţilor, fiind vacanţă prin decesul

consilierului Ilie S. Petrescu.

Cel ales va îndeplini mandatul predecesorului său pe restul

timpului de funcţionare până la 25 Septembrie 1935.

Vor vota cu vot secret (conf. art. 180 din legea avocaţilor), la

această alegere personal, numai avocaţii înscrişi definitivi, care au o

vechime de trei ani, în afară de stagiu conform art. 185 din legea

avocaţilor.


Duminecă 19 Noembrie 1935


Poate fi ales membru în consiliul baroului numai avocatul care

207

are o vechime, în exerciţiul profesiunei de cel puţin 10 ani, de avocat

definitiv conform art. 186 din legea avocaţilor, în care nu intră şi

stagiul.



pentru cheltuelile alegerilor şi pentru tipăritul buletinelor, achitându-

se cu cel puţin cinci zile înainte la Secretariatul baroului (art. 174 din

legea avocaţilor).



legea avocaţilor.

Decanul Baroului Avocaţilor din Dolj.

Dem. D. Stoenescu

No. 4

1933 Octombrie 21


46. 1933. Cererea lui Dem. Stoenescu adresată Președintelui

Tribunalului Dolj, în legătură cu situația imobilului din str.

Gh. Chițu nr. 6, fosta sa proprietate

DOMNULE PREŞEDINTE

Pe baza deciziunii Comerciale No.15 din 24 Martie 1933

pronunţată de Curtea de Apel Secţia II, BANCA DE ORIENT,

societate anonimă din Craiova, str. Cogălniceanu, a cerut Curţii de

Apel S.II să se facă comandament asupra imobilului din Craiova Str.

Gheorghe Chiţu No. 6, fostă proprietatea mea, prin Trib. Dolj S.III.

La 2 Maiu 1933,acea cerere s-a admis :

208

S-a cerut ca licitaţia să înceapă de la suma de lei 100.000 (una

sută mii).

La 29 Maiu 1933, subsemnatul prin petiţia înregistrată la No.

19308/33, am arătat:

a) Că imobilul nu mai este proprietatea mea, ci a Decanatului

Baroului Dolj, obţinută prin actul autentic No.3987/1932.

b) Că asupra imobilului mai sunt creditori ipotecari :

1) Creditul Funciar Urban Bucureşti

2) D-na Pleşea din Craiova.

c) Că există o urmărire a Societăţei Naţionale de Credit

industrial S.A. din Bucureşti, având un dosar special de urmărire

No.8357/931.

În acea petiţie a mea am arătat, că pe baza legii Iunian din 11

Iulie 1930 am cerut numirea unui expert, care a fixat suma de la care

ar fi putut începe licitaţia şi care conform art. 2 ultimul aliniat

preţuirea nouă nu mai este necesară.

Tribunalul Dolj S.III la 12 Iunie 1933, prin procesul verbal

No.8154 a admis cererea mea şi a constatat că imobilul valorează

suma de lei 1.775.000 şi ca licitaţia să înceapă de la 1.331.250 şi apoi

s-a luat act de declaraţia noastră pentru toate rezervele făcute de

mine.

După aceasta, că la 18 Noembrie 1933 s-a cerut să se facă un

nou comandament, care ni s-a şi comunicat pe ziua de 29 Noembrie

1933, purtând numărul 10558 şi fixând un alt preţ pentru licitaţie,

fără să binevoească a ţine seama de jurnalul Trib. Dolj S.III din 12

Iunie 1933.

Cum imobilul urmărit are aceeaşi situaţie, cu aceea arătată

de mine prin petiţia 19308/33 din 29 Maiu 1933, mă servesc şi de

aceleaşi vechi motive.

Cer, deci să se menţină Jurnalul Trib. Dolj.S. III No. 8154

din 12 Iunie 1933 privitor la expertiză şi la preţ.

209

Deşi prin această cerere, nu renunţ la drepturile mele de a

discuta toate actele, aşa după cum am menţionat şi prin cererea din

29 Maiu 1933 şi mă servesc de toate actele din acest dosar.

Alătur o copie depe aceasta, o copie depe actul de vânzare al

meu timbrată cu timbru fiscal de câte 3 lei şi aviaţie de lei 2.

D1. avocat Gh.Dem. Miulescu, mă va reprezenta pe baza

procurei mele aflată în dosar cu data de 10 Iunie 1933, şi alătur aci şi

timbrul de pledoarii de lei 40 ( patruzeci).

Dosarul Trib. Dolj S.III No. 2622/1933.

Dosarul Portăreilor 489/1933.

Cu stimă

Domnului Preşedinte al Trib. Dolj S.III


47. 1934 februarie 19. Convocarea Adunării Generale


și votarea bugetului Baroului, al Casei de Pensii și Ajutor, al

Casei de Construcții și al Sindicatului Actelor de notariat pe

anul 1934, modificarea unui articol din Statutul Sindicatului

și diverse chestiuni de ordin profesional



a


CONVOCARE

Decanatul Baroului Dolj, aduce la cunoştinţa tuturor D-lor advocaţi

definitivi, înscrişi pe tabloul advocaţilor pe anul 1934, că în ziua de:

210

Sâmbătă 10 Martie 1934, ora 4 (16) p. m.


şedinţă a Curţii cu Juraţi, în conformitate cu art. 166 al legei

advocaţilor, fiind la ordinea zilei:

1. Desbaterea şi votarea bugetului baroului, al Casei de

pensiuni şi ajutor, al Casei de Construcţiuni şi Sindicatului

Actelor de notariat pe anul 1934.

2. Modificarea art. 21 al. c din Statutul Sindicatului.

3. Diverse chestiuni de ordin profesional:

a) Sindicatul actelor de notariat (nerespectarea

depunerei cotelor).

b) Secretarii de advocaţi, neautorizaţi.

c) Intermediarii de procese.

d) Revizuirea tarifului minimal de onorarii (cerut de

Uniunea Advocaţilor).

Dacă în această zi nu se va întruni numărul de advocaţi, ca

să se poată lua hotărâri valabile, conf. art. 167 şi 168 din legea

advocaţilor, adunarea se va ține fără altă nouă convocare:

Sâmbătă 17 Martie 1934, ora 4 (16) p. m.

Se atrage atenţia D-lor advocaţi, că pentru cei care lipsesc, se

vor aplica strict dispoziţiunile art. 190 din noua lege a advocaţilor.


Dem. D. Stoenescu

No. 6

1934, Febr. 19.


211

48. 1934 aprilie 30. Convocarea avocaților în vederea alegerii

a trei membri în Consiliul General al Uniunii Avocaților


ADUNAREA GENERALĂ ELECTIVĂ EXTRAORDINARĂ

a


CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj, aduce la cunoştinţa D-lor

advocaţi înscrişi pe tabloul advocaţilor definitivi, din anul 1934

tipărit, că în ziua de


începând dela ora 9 dimineaţa, până la ora 16, în sala de şedinţă a

Curţii de Apel, Craiova Secţia I, se va face:

Alegerea a trei membri în Consiliul General al Uniunii

Advocaţilor conf. art. 127, 172 şi 173 din legea avocaţilor, în locul

celor actuali al căror mandat a expirat, conform adresei Uniunii

Advocaţilor No. 775/934

Vor vota cu vot secret şi personal (conf. art. 180 din legea

avocaţilor), la această alegere numai avocaţi înscrişi definitivi, care

au o vechime de trei ani, în afară de stagiu conform art. 185 din

legea avocaţilor.




Poate fi ales membru în Consiliul General al Uniunei Advocaţilor,

advocatul care are o vechime, în exerciţiul profesiunei de cel puţin 10 ani

de avocat definitiv, conform art. 186 din legea avocaţilor, în care nu intră şi

stagiul.

212




se cu cel puţin cinci zile înainte la Secretariatul baroului (art. 174 din

legea avocaţilor).



legea avocaţilor.

Vice Decanul Baroului Avocaţilor din Dolj

Emil Sgoanţă

No. 7

1934 Aprilie 30


49. 1934 mai 20. Buletinul de vot pentru alegerea a trei avocați

membri în Consiliul General al Uniunii Avocaților

Buletinul de vot pentru alegerea a trei avocaţi membrii în Consiliul

General al Uniunei Avocaţilor

Alegerea de la 20 Maiu 1934

Candidaturi depuse:

1) Dem. D. Stoenescu

5) Const. Negri

Alegătorul va

alege trei

candidaţi, din cele

şapte candidaturi

depuse, ştergând

pe cei care nu va

voi să-i voteze.

2) Emil Sgoanţă

6) Const. Demetriad

3) Dem. Constantinescu

7) Tudor Măldărescu

4) Const. Crăsnaru


213

50. 1934 mai 27. Programul candidatului C. Negri pentru un

loc în Consiliul General al Uniunii Avocaților

CANDIDATURA

Îmi menţin candidatura în balotajul de Duminecă 27 Mai pentru

un loc la Uniune cu următorul program, în vederea modificării Legei

Avocaţilor şi întocmirei Regulamentului.

1) Fondul de pensie să fie despărţit de fondul de ajutor, dându-

se 30 % sau mai puţin ca fond de ajutor, iar 70 % din veniturile

timbrelor de pledoarie să rămâie ca fond de pensiuni.

2) Nu trebue ca Uniunea care datoreşte pensiunea, tot dânsa să

stabilească acest drept în primă şi ultimă instanţă, aşa cum prevede

actuala lege.

Eu nu văd nici o împiedecare că misiunea de a aşeza pe avocat

la pensie pe baza Legei Avocaţilor şi veniturilor fondului lor de

pensiune, să fie dată în atribuţiunea Comisiunii de Pensii a Casei

Generale de Pensiuni a Statului, cu drept de Apel şi recurs conform

art. 45 din Legea Pensiilor din 13 August 1931, dacă legea ar impune

această însărcinare Comisiunii de Pensiuni a Statului.

3) Fondurile Casei de Pensiuni să fie îndrumate direct de Stat

la Casa de Depuneri, transformându-se imediat dupe încasare în rente

de stat la dispoziţia Casei de Pensiuni a Statului, şi păstrat ca fond

autonom al Uniunei „Avocaţilor din România".

Din veniturile acestui fond nici o ordonanţare nu se va mai putea face

decât de Comisia de Pensiuni a Statului, sub formă de pensiuni acor-

date avocaţilor îndreptăţiţi.

În acest mod numai intangibilitatea fondurilor de pensiune şi a veni-

turilor lui va deveni o realitate.

4) Nu există nici o raţiune pentru ca veniturile Casei de Pensiuni să fie

capitalizate pe cei dintâi cinci ani cum o spune articolul 258 al. f.

214

Capitalul fondului de pensiuni rămâne intangibil şi este într-

o continuă creştere, prin veniturile prin care se alimentează prevăzute

de art. 274.

Timbru de pledoarie este acordat de lege pentru pensiile

avocaţilor nu numai a celor viitori ci şi a celor actuali.

Prin urmare împlinindu-se aproape trei ani dela aplicarea nouei

legi a avocaţilor, veniturile fondului de pensiuni pe aceşti ani să fie

distribuite la avocaţii ce au îndeplinit condiţiunile de stagiu şi vârstă

pentru a fi pensionaţi.

5) Şi tot aşa pe fiecare an pe baza veniturilor încasate din anul

trecut până la 1 Ianuarie a fiecărui an Comisia să constate cota lunară

cuvenită avocaţilor pensionari şi care va fi veniturile anului expirat

încasate, împărţit la numărul avocaţilor înscrişi definitiv la pensii în

cursul acelui an. Nu este permis ca veniturile fondului de pensiuni

cuvenit avocaţilor actuali să fie capitalizate în favoarea pensionarilor

viitori. Art. 258 al. f, trebue modificat în acest mod.

6) Pensiunea fiind un drept al avocatului bazat pe cotizaţia sa

la pensie şi prin anularea timbrelor de pledoarii care li se restitue sub

această formă, nu poate fi condiţionată de nici o clauză, afară de

vârsta şi stagiul profesional şi deci al. d. din art. 258 legea avocaţilor,

care prevede că avocatul pensionat nu mai poate pleda, trebuie să

dispară din lege ca o dispoziţie absurdă, contrară şi incompatibilă cu

noţiunea dreptului de pensie. Mai cu seamă că pensiile la început vor

fi destul de modeste, astfel că avocatul pus în alternativă de a primi

pensia sau de a renunţa la profesie, va alege continuarea profesiunei.

Cât timp pentru acordarea dreptului de pensie se vor cere afară

de vârstă şi stagiu profesional, condiţii arbitrare puse la discreţia

Uniunii şi fondurile şi veniturile fondului de pensie nu vor fi

asigurate la Casa de Depuneri, cum se arată mai sus, vom avea în

viitor ca şi în trecut, avocaţi pensionari pe hârtie, iar nu efectivi.

7) Deliberările Adunării generale a avocaţilor să fie prezidate

215

de un consilier de Curte asistat de Grefier şi de Prezidenţi de

Tribunale sau magistraţi unde nu sunt Curţi de Apel.

8) Acţiunile disciplinare să fie judecate în Apel de Curţile de

Apel.

C. NEGRI.


51. 1934 iulie 5. Scrisoarea administratorului Vilei Themis către


1934 iulie 5.

VILLA „Themis”

Stimate Domnule Decan,

Am primit scrisoarea (c.p.) de la Dvs. şi m-a bucurat foarte

mult când am văzut că ați fost ales în comisia permanentă a Uniunei

Avocaţilor. Cum se face că Dl. Mitiţă a luat aşa de multe voturi?!

V-a întrecut cu 51 voturi!? Niciodată D-zeu nu ajută celor răi şi

vicleni. Dacă aşi fi în locul Dvs. nu i-aşi mai da nici un leu de la

sindicat în contul abonamentului D-lor avocaţi, la rev. Justiţia şi l-aşi

face să-şi strângă abonamentele cu talerul. Aşa trebue făcut unui

nemulţumit, vorba proverbului „nemulţumitului i se ia darul de la

mână”.

I-am spus moşului să nu tundă iarba şi vom vedea cum o să-i

facem când veţi fi Dvs. aici.

Arţarul îl înlocuim la primăvară, de altfel nici nu se observă

lipsa lui. În ceea ce priveşte puţul absorbant, am cerut Decanatului să

ia măsuri şi mi-a răspuns – Dl. Miulescu – să cer primăriei o păsuire

până spre sfârşitul sezonului şi să găsesc pe cineva care se pricepe să

facă un asemenea puţ.

216

Am găsit un maestru constructor de aici din Călimăneşti care

a şi făcut o ofertă. Oferta am înaintat-o Decanatului. Dacă aveţi timp,

puteţi să luaţi şi Dvs. cunoştiinţă de ea. Puţul nu-l putem face decât

la sfârşitul sezonului, fiindcă se face prea mare bucluc cu piatră, fier,

ciment, lucrători, ciocănituri, vorbe etc. Am cerut primăriei să ne dea

o păsuire.

Vizitatorii vin în fiecare zi în staţiune. Noi nu am închiriat

decât două camere No. 11 şi 22, pe timpul 1-31 Iulie. Una este

închiriată unei doamne spaniolă şi alta unei avocată. Cred că o să le

închiriez pe toate, însă un lucru ne face să ne cam îngrijorăm.

Lângă vila Themis, ştiţi că este o colonie de copii (ucenici).

Cu toate intervenţiile mele pe lângă Director şi cu toată rugămintea

mea faţă de ei, nu voesc deloc să fie liniştiţi până la 7 dim. şi după

masă până la 4 (1-4). Este un sgomot infernal şi vizitatorii nu pot

dormi deloc.

De asemenea este muzica care ştiţi că locueşte vis-a-vis de

noi. Am cerut printr-o scrisoare locotenentului să nu mai facă şcoală

dimineaţa până la ora 7 şi după masă de la 1 la 4 şi deşi mi-a promis,

tot mai fac şcoală. Nu ar fi bine să interveniţi Dvs. pe lângă soc. ca să

nu mai lase muzica să facă şcoală aici, ci afară din localitate, cum de

ex. ar fi Cozia? Să o ameninţaţi că în caz contrar îi veţi face proces

de daune?

Pentru colonia de ucenici de asemenea cred că ar trebui cerut

oficial, fie prefecturei de Vâlcea, fie poliţiei de Vâlcea.

Am scris Dlui Angelescu şi consilier Miculescu. Dl.

Angelescu mi-a răspuns că face pauză în acest an şi-mi mulţumeşte,

păstrând o amintire frumoasă despre mine. Mă roagă să vă transmit

salutări din partea D-sale.

Sărutări de mâini D-nei şi vă aşteptăm sănătos.

Să trăiți

(ss) M. Bugă

217

1934 Iulie 5

Când veniţi să vă luaţi şi haine groase, fiindcă de la 1 Iulie a

plouat încontinuu până aseară.

(ss) M. Bugă

N.B. Nu mai faceţi nici o intervenţie până ce veniţi aici

pentru muzică şi colonie, fiindcă mi se pare că au înţeles şi se vor

linişti.

(ss) M. Bugă


52. 1934 octombrie 29. Referatul Decanului Stoenescu privind

efectuarea de către avocatul Mișu Puțureanu a inventarului

fiecărei camere a Decanatului, a camerelor avocaților din

Palatul de Justiție și apoi a celor de la Cercul Avocaților

ROMÂNIA

Craiova, 29 octombrie 1934

DECANATUL BAROULUI AVOCAŢILOR

DIN JUDEŢUL DOLJ

C R A I O V A

Sediul: Palatul de Justiţie

No. 1302

Domnule Secretar

Vă trimitem în copie pe verso, referatul D-lui Decan Dem. D.

218

Stoenescu înreg. la No.2151/1934 şi vă rugăm a proceda cât mai

neîntârziat la facerea inventarului mobilierului Baroului Dolj, pe care

ni-l veţi depune cu un referat la Decanat.

p. DECANUL BAROULUI DOLJ

(ss) G. Dem. Miulescu

Domniei-Sale

Domnului Mihail Puţureanu, Secretarul Baroului Dolj.

Domnule Prodecan ,

Vă rog binevoiţi a convoca Consiliul Baroului Dolj şi a

hotărî, ca în special, dl. avocat Mişu Puţureanu să facă inventarul

fiecărei camere a Decanatului, în special tuturor tablourilor,

proprietate, apoi a camerilor d-lor avocaţi din Palat şi după terminare

a celor de la Cercul avocaţilor.

Acest inventar este necesar pentru anul 1935, fiindcă vor fi

noi alegeri şi fiindcă vom alcătui şi un nou buget.


ss. Dem. Stoenescu

Pentru conformitate

p. Decan G. Dem. Miulescu

Domnului Prodecan al Baroului Dolj


219

53. 1934 decembrie 3. Adresa Decanului Dem. Stoenescu către

avocați privind elaborarea unor proiecte cerute de Uniunea

Avocaților pentru întocmirea Regulamentului Casei Centrale

de Pensii

ROMÂNIA

Decanatul Baroului Avocaţilor din Dolj

CRAIOVA

SEDIUL : Palatul de Justiţie

No. 1452

1934 Decembrie 3

Stimate Coleg,

Conform art. 258 al. 2 din legea pentru organizarea Corpului de

avocaţi, D-l Preşedinte al Uniunei Avocaţilor, D-l C. L. Naumescu la

2 Septembrie 1933, ne-a rugat pe Decanii fiecărui Barou, prin adresa

No. 1610 ca să trimitem toate observaţiile noastre privitoare la Cap.

XI din legea avocaţilor şi a textelor, pe care credem că trebuesc

trecute în regulament şi a oricărei alte propuneri necesare, pentru ca

Uniunea să întocmească regulamentul Casei Centrale de Pensiuni.

Subsemnatul, pe lângă calitatea de Decan al Baroului Dolj,

eram ales şi membru în comisia permanentă. Pentru aceasta mi-am

ţinut obligaţia, şi am şi redactat un prim proect, complect, pentru

atunci (23 Noembrie 1933), privitor la casa centrală a pensiilor, pe

care l-am şi înaintat cu adresa No. 1978 din 28 Noembrie 1933.

D-l Preşedinte al Uniunei prin adresa No. 2163 din 9

Decembrie 1933 ne-a comunicat de primirea acelui regulament, cu

măgulitoarele cuvinte „ca să primim mulţumirile sale pentru munca

ce am depus la întocmirea acelui regulament, care va fi de un real

folos la alcătuirea definitivă a regulamentului".

220

Faţă de aceste cuvinte şi ca un omagiu al meu personal, pentru

munca de fiecare zi depusă de D-sa pentru întreg corpul avocaţilor,

am refăcut primul proect, pe care l-am complectat, după alte studii

noi şi transformat într-un al doilea proect pe care l-am înaintat cu

adresa No. 67 din 6 August a. c. de la Călimăneşti, judeţul Vâlcea

prin administraţia Vilei Themis.

Când am redactat primul proect, am găsit de datoria mea să-1

înmânez numai câtorva d-ni avocaţi ai baroului Dolj, din care mi-au

răspuns numai d-nii C. Negri şi C. M. Ciocazan, care se considerau

cei mai în vârstă.

Deoarece D-l C. M. Ciocazan, a avut multe observaţiuni juste,

din care unele le-am şi primit, iar în al doilea al meu proect din

diverse legi, articole şi observaţiuni din Buletinul Uniunei Avocaţilor

şi din reviste juridice am făcut noi adăogiri şi fiindcă în luna Iulie

anul curent am fost din nou reales în comisia permanentă, am adus

noi modificări celui de al doilea al meu proect şi fiindcă în 1936

Decembrie trebue să ia fiinţă, la Uniunea Avocaţilor din Bucureşti,

casa generală de pensiuni a avocaţilor şi numeroşi avocaţi din Baroul

Dolj, vor avea dreptul să se înscrie la această casă, am dat o formă

definitivă propunerilor mele.

Acest proect tipărit am onoare a vi-1 trimite şi D-voastră,

rugându-vă în parte pe fiecare a-1 studia şi a face propunerile D-voastră,

de adăogiri şi refaceri fiind în interesul tuturor şi pe care vă rog să ni-le

înaintaţi în cursul acestui an, să poată fi discutate şi la Uniune.

Vă mai atrag atenţia în special asupra articolelor 22, 23, 24,

26,27, 36, 37, 39, 48, 54 şi 56. Spre a putea da cea mai bună formă.

Decanul Baroului Dolj, DEM. D. STOENESCU.

D-sale Domnului……………………………………


221

54. 1934 decembrie 12. Dispoziția Decanatului privind

efectuarea grabnică a unui inventar al tablourilor de picturi

proprietatea Baroului Dolj

Craiova, 12 Decembrie 1934

ROMÂNIA


DIN JUDEŢUL DOLJ

CRAIOVA

Sediul : PALATUL DE JUSTIŢIE

No.1518

Domnule,

Deoarece pentru anul 1935 lucrăm la bugetul baroului Dolj

vă rog binevoiţi a-1 avea în vedere şi Dvs. şi

1) să ne trimiteţi grabnic un inventar al tablourilor de picturi

proprietatea baroului Dolj, aflate în Cam. Decanatului și ale D-lor

avocaţi, având o numerotaţie cu numele pictorului artist, denumirea

obiectului tabloul şi un preţ al tabloului, cu preţul cumpărării sau o

evaloare a Dvs.

2) Inventarul vă rog a-1 face şi trimite în dublu exemplar

grabnic Decanatului, ca să putem să-1 trecem la inventarul general al

averii Baroului Dolj, sub un capitol nou: No.5 opere de artă:

Tablouri - pictură , aflate în Camera Decanatului şi a D-lor Avocaţi.

p. DECANUL BAROULUI DOLJ

(ss) G. Dem. Miulescu

SECRETAR

(ss) Victor Gheorghiu

Domniei-Sale

222

Domnului Mihail Puțureanu, avocat și secretarul Baroului.

Loco


55. 1934 decembrie 16. Necrologul Decanului Dem. Stoenescu

publicat în ziarul „Oltenia Economică” din 16 decembrie

1934

MITU STOENESCU

Scriu aceste rânduri pentru Mima. Aşa spuneam noi blândei

mame, a acelui ce a fost Mitu Stoenescu, avocat şi decan al baroului

de Dolj.

O soartă năpraznică, răpeşte unei bătrâne suferinde, unicul ei

bun pe pământ, pe nepreţuitul şi duiosul ei fiu.

Emoţia mea este de neînchipuit, atunci când încerc să leg

câteva fraze de aducere aminte.

Familia mea, s-a bucurat totdeauna de prietenia acestei case,

copilăria mea, mi-am petrecut-o la ei, şi mai târziu, tânăr adolescent,

la el în casă mi-am făcut ucenicia intrarei în lume.

Nu erau mulţi acei ce înainte de războiu se bucurau de fa-

voarea a se încălzi de gândurile şi de armonia acestei sobre familii,

dar cei ce erau admişi pe acele vremuri în casa lor, formau o lume

aparte.

Ani de zile am admirat comoara gândurilor şi cultura lui Mitu

Stoenescu.

Cine nu ştie că el poseda una din cele mai frumoase biblioteci

din Oltenia ? Colecţia de tablouri şi de monede, erau mândria lui.

Prieten desăvârşit, - deşi cu mult mai tânăr decât el, - adesea

găsea plăcere în a-mi împărtăşi un gând despre o carte, liniile unui

223

tablou, vechimea unei pietre şi atâtea lucruri mici care îi dădeau far-

mecul de neînchipuit.

Până la sfârşitul zilelor mele nu voi uita zâmbetul lui Mitu. El

te încuraja, rupea ghiaţa timidităţei, te atrăgea şi încet, liniştit, te

apropia, făcând din oricine un prieten.

Boala răpeşte o inteligenţă vie, o cultură profundă, un suflet de

elită şi un fermecător amfitrion.

Plâns de familie, de prieteni şi de invidioşi, gândul meu se

îndreaptă către Mima, comoară de bunătate şi duioşie, în faţa căreia

mă închin cu respect – slabă mângăere – adusă marei iubiri ce o

păstra fiului ei.

Topan


56. 1934 decembrie 21. Convocarea avocaților în vederea

alegerii Decanului Baroului Dolj și a unui membru delegat

în Consiliul General al Uniunii Avocaților


ADUNAREA GENERALĂ ELECTIVĂ A CORPULUI DE

AVOCAŢI

CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj aduce la cunoştiinţa D-lor

avocaţi înscrişi pe tabloul avocaţilor din anul 1935, că în ziua de

DUMINECĂ 20 IANUARIE 1935


Trib. Dolj S. I, se va face:

1. Alegerea Decanului Baroului Dolj în locul rămas vacant

224

prin încetarea din viaţă a fostului Decan Dem. D. Stoenescu, în

conformitate cu dispoziţiile art. 171 şi 194 din legea avocaţilor

din 1931.

2. Alegerea a unui membru al Baroului Dolj, ca delegat în

Consiliul general al Uniunii Avocaţilor din România, în locul def.

Dem. D. Stoenescu.

Vor vota la această alegere personal, numai avocaţii care

îndeplinesc condiţiunile cerute de art. 185 din lege, prevăzuţi în tabloul

avocaţilor din 1935, cu escepţiunea acelora care se prevăd în deciziunea

noastră cu No. 25 din 29 Decembrie 1934, şi care nu pot vota.


DUMINECĂ 27 IANUARIE 1935


Poate fi ales Decan, avocatul care are o vechime în exerciţiul

profesiunei de cel puţin 10 ani de avocat definitiv, conform art. 186

din legea avocaţilor.

Poate fi ales ca membru delegat în Consiliul general al Uniunii

Avocaţilor din România, avocatul care are o vechime, de cel puţin 15 ani.


propunere în scris, la Decanat, cu cel puţin 5 zile înainte de data

alegerei conf. art. 174 l.a. depunând şi o taxă de lei 200, fixată de

Consiliul baroului Dolj, pentru tipăritul buletinelor, achitându-se în

acelaşi termen, la Secretariatul baroului.

Votul fiind obligator, lipsa dela adunarea electivă fără o

justificare legală, este supusă sancţiunilor prevăzute de art. 180 din lege.

Vice Decanul Baroului Avocaţilor din Dolj

EM. SGOANŢĂ

No 8

1934 Decembrie 21


225

57. 1935 ianuarie 19. Moțiunea adoptată de Adunarea generală

extraordinară a Baroului Dolj în urma condamnării

avocatului Șt. Duțulescu de către magistrații craioveni

MOŢIUNE

Adunarea generală extraordinară a Baroului Dolj, din 19

Ianuarie 1935, în urma dispoziţiunilor urmate asupra cazului dlui

avocat Şt. Duţulescu, în conflictul ivit la Curtea cu Juraţi din Dolj în

şedinţa dela 9 Ianuarie 1935, între Dl. Preşedinte Em. A. Radian şi

Dsa; văzând rezultatul dat acestui conflict prin condamnarea dlui

avocat Şt. Duţulescu la 10.000 lei amendă pentru un pretins ultragiu

de audienţă; constată ;

1/ Că dl. avocat Şt. Duţulescu a fost ultragiat în exerciţiul

profesiunei sale de avocat înaintea Curţii cu Juraţi Dolj, de către Dl.

Prim Preşedinte Em. Radian şi că i s-a aplicat de către magistraţii

care l-au judecat prezidaţi de către dl. N. Ruşescu, o pedeapsă

nemeritată şi cu nimic justificată.

În semn de protestare şi solidarizare cu colegul adânc jignit prin

acest procedeu, adunarea generală hotărăşte:

2/ O grevă demonstrativă a întregului Barou Dolj, faţă de toate

instanţele judecătoreşti din Dolj, cu începere de astăzi 19 Ianuarie

1935 ora 18 şi până Luni 28 Ianuarie a.c. ora 9 ½ a.m. când această

grevă demonstrativă încetează.

3/ O grevă permanentă înaintea Curţii cu Juraţi Dolj, care va

dura atât timp cât Dnii Em. Radian şi N. Ruşescu vor continua a

prezida Curtea cu Juraţi din Dolj şi până se va da complecta satifacţie

Baroului Dolj în conflictul ce s-a ivit între dl. avocat Şt. Duţulescu şi

dl. Prim Preşedinte Em. Radian, prin ancheta cerută.

4/ Adunarea generală extraordinară roagă pe colegii par-

lamentari ca să ia contact cu Dl. Ministru al Justiţiei, pentru a-i aduce

226

la cunoștiinţă situaţia creată membrilor Baroului Dolj prin procedeul

care a dat naştere acestui conflict şi să stăruiască pentru soluţionarea

lui cât mai curând posibil; iar la nevoie le cere să aducă acest caz la

cunoștiinţa dlui Ministru, sub forma unei comunicări în Parlament

pentru rezolvarea acestui conflict în mod satisfăcător pentru

demnitatea Baroului Dolj.

5/Advocaţii instituţiilor publice, sunt obligaţi să se supună

acestei hotărâri a adunării generale a Baroului ca şi toţi membrii

acestui Barou. Advocaţii instituţiilor se vor prezenta în instanţă

numai pentru amânarea proceselor.

6/ Adunarea generală extraordinară hotărăşte ca să se ceară o

anchetă şi contra dlui Procuror G. Giugiuc dela Trib. Dolj pentru

numeroase ofense aduse unora din membrii acestui Barou.

7/ Adunarea generală extraordinară hotărăşte de asemenea ca

amenda aplicată dlui avocat Şt. Duţulescu prin sentinţa de con-

damnare să fie plătită de Decanatul Baroului Dolj, în semn de so-

lidaritate cu cel pedepsit ca fiind socotită ca aplicată Baroului.

8/ Membrii Baroului Dolj sunt de aseamenea obligaţi de adu-

narea generală ca în cazul când vor fi vexaţi în viitor de magistraţii în

faţa cărora pledează, să aducă aceste cazuri la cunoştiinţa Baroului;

iar toţi advocaţii prezenţi în şedinţe sunt ţinuţi în semn de protest să

părăsească imediat sala de şedinţă, aceasta sub sancţiuni disciplinare.

9/ Orice abateri dela aceste dispoziţiuni, pe tot timpul cât va

dura această stare de lucruri, vor fi sancţionate disciplinar de către

Consiliu, aplicându-se pedeapsa suspendării din exerciţiul

profesional pe timp de cel puţin trei luni de zile.

O comisiune compusă din Dnii Em. Sgoanţă Vice Decanul,

consilier Şt. M.Predoiu şi dnii avocaţi I.B. Georgescu, N.Popilian, N.

Iovipale şi G. Popescu, este aleasă ca să privigheze la stricta aplicare

a acestor dispoziţiuni şi să rezolve aceste cazuri de natură urgente

privitoare şi la actele de notariat.

227

Această Moţiune se va aduce la cunoștiinţa Dlui Ministru al

Justiţiei, Dlui Preşedinte al Uniunii avocaţilor şi instanţelor

judecătoreşti din Dolj.

PREŞEDINTELE ADUNĂRII

GENERALE EXTRAORDINARE


58. 1935 ianuarie 20. Adresa avocatului Mitiță Constantinescu

prin care își anunță colegii că și-a depus candidatura pentru

funcția de Decan al Baroului Dolj

Mult Stimate Coleg,

Animat de gândurile cele mai bune, cu dorinţa neclintită:

1) De a înzestra Baroul de Dolj cu o administraţie corectă şi

bine chibzuită, cu reorganizarea radicală a sindicatului şi alte

organizări, simplificări, etc. - în afara oricăror influenţe rele, mai

ales politicianiste, pentru a ridica la maximum activitatea noastră

profesională, asigurându-i retribuţia pe cale de consecinţă bine

meritată, iar alături desvoltându-se şi activitatea extraprofesională,

aceia în imediata legătură cu ocupaţia noastră, extrem de necesară

binelui public.

2) De a îngriji şi lucra, cu toata râvna, ca tineretul, -

considerat de mine nădejdea, viitorul şi însăşi viaţa noastră,- să fie

apărat de orice porniri greşite şi să se adape la pildele cele mai

salutare în folosul corpului, al ţării şi al neamului.

3) De a face ca legătura cu magistratura să fie neapărat

cimentată pe sentimente de lealitate, pline de reverenţe reciproce,

228

iar faţă de toate ramurile de activitate socială să ne bucurăm de

respectul complect ce se cuvine unui corp cu adevărat select şi de

elită.

4) De a stărui energic ca corpul nostru să fie modelul cel mai

desăvârşit, care să planeze deasupra tuturor celorlalte corpuri şi

grupări sociale, strălucind prin moralitate, corectitudine, demnitate

şi muncă conştiincioasă, cu o reprezentare competentă, fără gând de

bisericuţe şi totdeauna numai pentru interesele generale.

Vă rog să binevoiţi a mă onora cu votul D-v. la alegerile de

Decan, ce vor avea loc în zilele de 20 şi 27 Ianuarie 1935, la care

mi-am permis să candidez pentru demnitatea de Decan al Baroului

de Dolj, punând în cumpăna judecatei D-v. şi modul cum m-am

comportat în relaţiunile mele colegiale şi sociale şi cum m-am

achitat în demnităţile cu care aţi binevoit a mă onora.

Acestea zise, fără nicio aluzie la trecut şi la nimeni.

Cu perfectă colegialitate

MITIŢĂ-DEM. CONSTANTINESCU

Avocat, Craiova.


59. 1935 ianuarie 20. Adresa avocatului G. Dem. Miulescu prin

care își anunță candidatura pentru un loc de membru în

Consiliul General al Uniunii Avocaților, devenit vacant în

urma decesului Decanului Stoenescu

Craiova, data poştei

STIMATE CONFRATE,

Prin încetarea din viaţă a mult regretatului nostru Decan Dem.

229

D. Stoenescu, a devenit vacant un loc de membru în Consiliul ge-

neral al Uniunei Advocaţilor, din cele trei, pe care le are prin lege

Baroul nostru.

Pentru complectarea acestei vacanţe, Baroul Dolj, a fost con-

vocat conform legei advocaţilor, în adunare generală pentru ziua de

20 Ianuarie 1935.

Ţinând seamă de personalitatea aceluia care a ocupat cu atâta

demnitate până la încetarea sa din viaţă, acest loc în Consiliul ge-

neral al Uniunei Advocaţilor, ca reprezentant al Baroului Dolj; am

gândit, că este bine şi în interesul Corpului nostru, să solicit încre-

derea D-voastră, pentru alegerea mea în această demnitate.

Activitatea mea profesională în Baroul Dolj, vă este îndeajuns

de cunoscută. După 25 ani de continuu exerciţiu profesional în mij-

locul D-voastră, sînt dispensat de a vă arăta în ce constă această

activitate a mea. Pe de altă parte, aceiaşi activitate depusă de mine,

- de 12 ani de când sînt neîntrerupt ales în Consiliul Baroului, -

pentru ridicarea prestigiului de advocat şi apărarea intereselor

noastre profesionale, sînt o chezăşie că, în alegerea ce veţi face în

persoana mea, nu veţi da greş.

Dacă împărtăşiţi aceiaşi părere ca şi mine asupra acestei ale-

geri, atunci vă rog să-mi acordaţi votul D-voastră, în ziua de 20

Ianuarie 1935 pentru locul vacant de membru în Consiliul general al

Uniunei Advocaţilor, ca reprezentant al Baroului Dolj.

Cu cele mai bune sentimente colegiale.

G. Dem. Miulescu

advocat

Consilier al Baroului Dolj


230

60. 1935 ianuarie 23. Convocarea Adunării generale


și votarea bugetului Baroului, al Casei de Pensii și Ajutor și

al Sindicatului Actelor de Notariat pe anul 1935, precum și



ADUNAREA GENERALĂ DELIBERATIVĂ A CORPULUI DE

AVOCAŢI

CONVOCARE

Decanatul Baroului Dolj, aduce la cunoştinţa D-lor avocaţi

definitivi înscrişi pe tabloul avocaţilor pe anul 1935, că în ziua de:



şedinţă a Trib. Dolj S. I, în conformitate cu art. l66 al legei avo-

caţilor, fiind la ordinea zilei:

1) Desbaterea şi votarea bugetului Baroului, al Casei de

pensiuni şi ajutor şi al Sindicatului Actelor de Notariat pe anul 1935.

2) Diverse chestiuni de ordin profesional.

Dacă în această zi nu se va întruni numărul de avocaţi, ca să poată

lua hotărâri valabile, conform art. 167 şi 168 din legea avocaţilor,

adunarea se va ţine fără altă convocare


Se atrage atenţia D-lor avocaţi, că pentru cei care lipsesc,

se vor aplica strict dispoziţiunile art. 190 din legea avocaţilor.

231


Emil Sgoanţă

No. 9

1935, Ianuarie 23


61. 1935 ianuarie 25. Convocarea avocaților pentru alegerea

unui consilier în locul rămas vacant prin alegerea lui Emil

Sgoanță ca Decan al Baroului Dolj


Adunarea Generală Electivă a Corpului de Avocaţi

CONVOCARE


înscrişi pe tabloul avocaţilor din anul 1935, că în ziua de

DUMINECĂ 17 FEBRUARIE 1935


Trib. Dolj S. I, se va face:

1. Alegerea unui Consilier în locul rămas vacant prin alegerea

D-lui Emil Sgoanţă ca Decan al Baroului Dolj, în conformitate cu

dispoziţiile art. 194 din legea avocaţilor din 1931.

Vor vota la această alegere personal, numai avocaţii care

îndeplinesc condiţiunile cerute de art.185 din lege, prevăzuţi în

tabloul avocaţilor din 1935, cu escepţiunea acelora care se prevăd

în deciziunea noastră cu No. 26 din 25 Ianuarie 1935 şi care nu pot

vota.

232


DUMINECĂ 24 FEBRUARIE 1935


Poate fi ales Consilier, avocatul care are o vechime în exerciţiul

profesiunei de cel puţin 10 ani de avocat definitiv, conform art. 186

din legea avocaţilor.


propunere în scris, la Decanat, cu cel puţin 5 zile înainte de data

alegerei conf. art. 174 l.a. depunând şi o taxă de lei 200, fixată de

Consiliul Baroului Dolj, pentru tipăritul buletinelor, achitându-se în

acelaşi termen, la Secretariatul baroului.

Votul fiind obligator, lipsa dela adunarea electivă fără o


lege.

Decanul Baroului Avocaţilor Dolj

EM. SGOANŢĂ

No. 10

1935 Ianuarie 25


62. 1935 iunie 22. Convocarea Adunării generale ordinare a

avocaților având pe ordinea de zi verificarea gestiunii

Baroului, a Casei de Pensii și Ajutor și a Sindicatului

Actelor de Notariat, diverse chestiuni de ordin profesional,

timbrele de pledoarie


ADUNAREA GENERALĂ ORDINARĂ

a


233

CONVOCARE

Decanatul Baroului din Dolj, aduce la cunoştinţa tuturor D-lor


1935, că în ziua de:

DUMINECĂ 7 IULIE 1935 ora 9 dimineaţa

sunt convocaţi în adunare generală ordinară, în sala de şedinţă a

Trib. Dolj S. I, în conformitate cu art. 166 şi l67 din legea avocaţilor,

fiind la ordinea zilei:

1. Verificarea gestiunei Baroului Dolj, a Casei de Pensiuni

şi Ajutor şi a Sindicatului actelor de Notariat, cum şi descărcarea

Consiliului de gestiunea sa.

2. Diverse chestiuni de ordin profesional. Timbrele de

pledoarie.

Dacă în această zi, nu se va întruni numărul de avocaţi, ca să

se poată lua hotărâri valabile, conform art. 168 din legea avocaţilor,

Adunarea se va ţine fără altă nouă convocare:

DUMINECĂ 14 IULIE 1935 ora 9 dimineaţa


aplica strict dispoziţiile art. 190 din legea avocaţilor.

Decanul Baroului Avocaţilor Dolj

Emil Sgoanţă

No. 1

1935 Iunie 22


234

63. 1935 septembrie 8. Programul festivităților prilejuite de

deschiderea Congresului General al Avocaților din România

ținut la Târgu Mureș

PROGRAMUL FESTIVITĂŢILOR

DIN 8 SEPTEMBRIE 1935.

ORA 10

Te Deum, care se va oficia în biserica catedrală ortodoxă din Piaţa

Regele Ferdinand.

ORA 11

deschiderea solemnă a congresului în sala festivă a Primăriei,

a) cuvântarea de „Bun sosit" a D-lui decan al baroului de

Târgu-Mureş,

b) cuvântarea de „Bun sosit" a D-lui Primar al Municipiului

Târgu-Mureş,

c) cuvântarea de deschidere a congresului general, rostită de

către D. Preşedinte al Uniunii advocaţilor,

d) cuvântarea D-lui Ministru de Justiţie.

ORA 12

a) Serviciu religios oficiat de către Prea Onor. Domn

Protopop al Bisericei Ortodoxe şi cuvântarea Sa,

b) cuvântarea Reprezentantului Bisericei Unite,

c) cuvântarea D-lui Ministru al Justiţiei,

d) cuvântarea D-lui Preşedinte al Uniunei Advocaţilor,

e) cuvântarea Prefectului judeţului Mureş,

f) cuvântarea Reprezentantului Armatei,

g) cuvântarea Preşedintelui Asoc. Profesorilor Secundari,

h) cuvântarea Reprezentantului învăţământului primar,

i) cuvântarea Decanului baroului advocaţilor, Tg.-

235

Mureş,

j) cuvântarea de preluare a plăcii comemorative de către

Dl. Preşedinte al Curţii de Apel.

ORA 14

Masa comună în Sala de oglinzi a Palatului Cultural, la care va lua

parte şi Dl. Ministru de Justiţie

a) cuvântarea D-lui Ministru de Justiţie pentru M.S. Regele

b) cuvântarea D-lui Preşedinte al Uniunei Advocaţilor pentru

Dl. Ministru al Justiţiei.

c) cuvântarea D-lui Decan al baroului Tg.-Mureş pentru Dl.

Preşedinte al Uniunei Advocaţilor și toţi oaspeţii

congresului.

ORA 21

Concert, dat în Sala cea mare de Cinematograf a Palatului Cultural în

onoarea D-lui Ministru al Justiţiei şi a Congresiştilor.



Avocaților din România desfășurat la Târgu Mureș

PROGRAMUL CONGRESULUI

Luni, 9 Septembrie 1935

Înainte de amiază ora 9.

Şedinţă în sala Primăriei Municipiului Tg.-Mureş.

LA ORDINEA ZILEI:

a) Darea de seamă asupra activităţii Uniunii Advocaţilor pe

anul 1934-1935. Raportor Dl. Grigore Dumitrescu secretarul General

al Uniunii Advocaţilor.

236

b) Organizarea şi activitatea Uniunii Advocaţilor din România.

Comunicare de Dl. Petre Al. Măinescu membru în Consiliul General

al Uniunii.

c) Comunicare de Dl. C. Petrovici decanul baroului Ilfov

privitoare la succesul Baroului Românesc în congresul dela Bruxelles

al Uniunii internaţionale a Advocaţilor.

d) Profesiunea de advocat în actuala ordine juridică şi legală.

Comunicare de Dl. Romulus Georoceanu, membru în Comisiunea

Permanentă a Uniunii Advocaţilor.

După amiază ora 16.

Şedinţă în aceeaşi sală.

LA ORDINEA ZILEI:

a) Unificarea legislaţiei comerciale, între ţările bazinului

mediteranian. Conferinţă de Dl. G. Petrovici, decanul baroului Ilfov.

b) Constatări în legătură cu aplicarea dispoziţiunilor din

legea organică a Corpului. Comunicare de Dl. Dimitrie Th. Pascu

membru în Consiliul Baroului Ilfov.

c) Notarii publici şi advocaţii în provinciile alipite.

Comunicare de Dl. Petru Cernescu decanul baroului Hotin.

d) Modificarea competinţei Judecătoriilor mixte în ceace

priveşte autentificarea actelor notariale, egalând-o cu competenţa

judecătoriilor rurale. Comunicare de Dl. Const. I. Rădulescu, decanul

baroului Cahul.

Marţi, 10 Septembrie 1935.

Înainte de amiază ora 9.

Şedinţă în sala Primăriei Municipiului Tg.-Mureş

LA ORDINEA ZILEI:

a) Conferinţa Dl. Dr. Joan Harşia membru în

Consiliul General al Uniunii advocaţilor, despre „Principiul

237

stăruinţei şi a oficialităţii la îndeplinirea actelor procedurale în

procesele civile."

b) Uşurarea taxelor fiscale şi aşezarea lor raţională

pentru a da putinţa justiţiabililor să-şi valorifice drepturile

înaintea Justiţiei. Comunicare de Dl. Nicolae C. Membru în

Consiliul baroului Cahul.

c) Sugestiuni şi propuneri privitoare la Regulamentul

Casei Centrale de pensiuni a advocaţilor.

După amiază excursiune.

Ora 15. Plecarea cu autobusele la Sovata.


65. 1935 septembrie 17. Convocarea avocaților în vederea

alegerii Decanului și a celor 12 membri ai Consiliului

Baroului Dolj


ADUNAREA GENERALĂ ELECTIVĂ A


CONVOCARE


înscrişi pe tabloul avocaţilor, din anul 1935, cu excepţia celor ce nu

votează, că în ziua de

Duminecă 6 Octombrie 1935

începând dela orele 9 dimineaţa, până la ora 16, în sala de

şedinţă a Trib. Dolj Secţia I, se va face:

1. Alegerea Decanului Baroului Dolj şi a celor 12 membrii

238

ai consiliului Baroului Dolj, în conformitate cu dispoziţiile art.

171 şi următori din legea avocaţilor, pentru un termen de 3 ani.

Vor vota la această alegere personal, numai avocaţii înscrişi

pe tabloul anului 1935, cu excepţia celor ce n-au drept de vot,

prevăzuţi în tabloul afişat, conform art. 185 al legii avocaţilor.


Duminecă 13 Octombrie 1935


Pot fi aleşi Decan şi membrii consiliului, numai avocaţii care

au o vechime, în exerciţiul profesiunei, de cel puţin 10 ani de avocat

definitiv, conform art. 168 din legea avocaţilor.

D-nii avocaţi, care vor să candideze, sunt rugaţi, să facă


de consiliul baroului Dolj, pentru tipăritul buletinelor şi celelalte

cheltueli, achitându-se cu cel puţin cinci zile înainte la Secretariatul

baroului.

Votul fiind obligator, lipsa dela adunarea electivă, fără


lege.


Emil Sgoanţă

No. 2

1935 Septembrie 17


239

66. 1935 octombrie. Adresa avocatului I.B.Georgescu prin care

își anunță candidatura la funcția de Decan al Baroului Dolj,

prezentând unele puncte din programul pe care îl va realiza

dacă va fi ales

Craiova, Octombrie 1935.

Stimate Coleg,

Prin aceasta îmi permit să vă aduc la cunoştinţă că mi-am

depus candidatura pentru demnitatea de decan al baroului Dolj.

Socotesc de datoria mea să vă indic unele puncte din pro-

gramul ce-mi propun să realizez în cazul când d-voastră mă veţi

onora cu încrederea pe care v-o solicit.

1) Repartizarea tuturor stagiarilor la birourile avocaţilor

pledanţi.

Găsirea mijloacelor materiale necesare pentru remunerarea

lor, întrucât cotele lunare ce li se atribue azi sunt cu desăvârşire

derizorii.

Pentru pregătirea lor profesională, înţeleg să aplic cu stricteţe

dispoziţiunile legii pentru organizarea Corpului de Avocaţi, făcând

din conferinţe şi celelalte lucrări de îndrumare juridică, indicate de

lege, o realitate.

Înţeleg de asemeni să introduc în cel mai scurt timp seminarul

juridic cu participarea obligatorie a tuturor stagiarilor.

2) Organizarea asistenţei judiciare pentru a pune la îndemâna

celor lipsiţi de mijloace serviciile baroului, făcând să funcţioneze în

acest scop, în mod permanent pe lângă barou, un serviciu care va fi

condus de un membru al consiliului ajutat de stagiari şi de avocaţii

care s-ar înscrie pentru acest scop, aşa cum legea noastră de

organizare ne-a impus-o încă deacum câţiva ani.

Înţeleg ca la asistenţa judiciară să fie repartizaţi rând pe rând

240

toţi stagiarii şi avocaţii înscrişi, care să fie remuneraţi pentru munca

lor din fondurile baroului, şi care la acest capitol vor trebui sporite.

3) Pensionarea avocatului şi etatizarea casei de pensiuni în

forma în care colegul nostru d. Negri a prezentat chestiunea în

ultimul congres, adică : a) Regularea la pensie a avocatului de către

comisia permanentă a Uniunii cu drept de apel la Curtea de Apel şi

recurs la Înalta Curte de Casaţie pe bază numai de vârstă şi stagiu

profesional; b) Asigurarea în mod absolut al fondului de pensiuni

prin depunerea lui la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni

transformat în Rentă de Stat din care să nu se poată retrage decât

pentru plata de pensii.

4) Adoptarea unor măsuri noui pentru ca sindicalizarea de azi

să asigure o cotă mai mare lunară membrilor corpului şi avizarea la

creiarea de noui fonduri pentru sporirea cotelor actuale diminuate

până la pulverizare, atât din cauza lipsei de venituri, dar şi din

cauza unei greşite repartiţii.

5) Înfiinţarea cu propriile noastre mijloace a unei modeste

case de credit şi ajutor, unde membrii corpului să se poată îm-

prumuta şi recurge la cazuri de nevoi urgente, însă în condiţiuni

care să nu fie îngreunătoare şi mai ales umilitoare.

6) Reorganizarea bibliotecii şi mărirea ei. Înzestrarea înţeleg

să se facă numai cu cărţi şi reviste juridice, renunţându-se la

cumpărarea altora, fie de literatură şi artă, fie de oricare altă

specialitate decât cea juridică. Actualele cărţi streine de ştiinţa

dreptului socotesc că ar trebui dăruite bibliotecii „Aman", iar acelea

care nu pot figura într-o bibliotecă publică, vândute, iar cu banii

realizaţi cumpărate numai cărţi juridice.

Înţeleg de asemeni ca biblioteca să fie înzestrată cu revistele cele

mai de seamă din ţară şi străinătate şi care să poată fi zilnic consultate, iar

nu numai la finele anului în care au apărut şi după ce au fost legate în

volum, ca până acum.

241

7) Aplicarea de măsuri practice imediate pentru

descongestionarea sălilor Palatului de Justiţie şi a grefelor de toate

acele persoane suspecte care prin activitatea lor neonestă contribue

la scoborîrea demnităţii profesiunii noastre.

8) Restabilirea în Palatul Justiţiei, cu concursul organelor în

drept, a unei ordine şi curăţenii desăvârşite care se poate face şi

menţine fără spor de salarii şi poate chiar cu actualul personal, dar

care trebue trezit însă la îndatoriri pe care de mult le-a uitat şi

desbărat de năravuri pe care le-a contractat şi din lunga noastră

îngăduinţă.

9) Cruţarea fondurilor baroului, înţelegând să apăr cu sfin-

ţenie banul dăruit din greaua muncă a noastră, a tuturor, punând

stavilă definitivă cheltuelilor somptuari şi inutile precum şi tuturor

acelor dărnicii uneori cu nimic justificate.

10) Reorganizarea serviciului casieriei şi comptabilităţii pentru

ca deoparte controlul să se poată face cu mai multă uşurinţă iar pe

de alta fondurile să fie mai deplin asigurate. În acest din urmă scop

cred că depunerea tuturor sumelor de bani trebue să se facă zilnic la

închiderea casei, la B-ca Naţională.

11) Vegherea la menţinerea neştirbit a prestigiului corpului şi

apărarea demnităţii noastre în toate ocaziunile.

I. B. GEORGESCU

Avocat


242

67. 1935 octombrie 1. Demisia lui Mihail Puțureanu din

posturile de secretar și de bibliotecar al Baroului

Domnule DECAN,

Subsemnatul avocat Mihail N.Puţureanu, din Craiova, actual

secretar şi bibliotecar al Baroului Dolj, viu prin prezenta, a vă face

cunoscut ca să binevoiţi a mă considera dimisionat pe ziua de 1

Octombrie 1935.

Motivele care mă îndrituesc a lua această hotărâre, sunt mai

ales cele de sănătate, care mă pun în imposibilitate de a mai putea

continua serviciul, cu care m-a onorat fostul meu Decan defunctul

Dem. Stoenescu şi Onoratul Consiliu, din care şi dvs. făceaţi parte ca

pro-decan atunci când mi s-au încredinţat aceste posturi pline de

încredere, dar şi pline de îndatorire.

Plec cu marea părere de rău de a nu mai putea lucra atât cu

dvs. Domnule Decan, cât şi cu Onoratul Consiliu, care mi-aţi arătat

atâta bună voinţă şi atâta încredere, în timpul celor peste 10 ani de

lucru împreună, pentru nobila, frumoasa, dar greaua noastră

profesiune.

Dacă în tot acest timp, găsiţi poate că n-am putut răspunde la

timp tuturor acestor numeroase obligaţiuni ce-mi incumba aceste

două posturi de grea răspundere, vă rog Domnule Decan, a nu mi-o

lua în nume de rău, pentru că nu a fost rea voinţă la mijloc.

Eu cred însă şi conştiinţa mea este foarte împăcată în această

privinţă, că mi-am făcut pe deplin datoria mea de secretar şi

bibliotecar al Baroului, atunci când pentru bunul ei mers al

Instituțiunei, din care cu onoare mă consider că fac şi eu parte, am

muncit mai mult decât mi se cerea, neprecupeţind munca, neţinând în

seamă nici odihna necesară, nici că e zi de lucră, nici că e sărbătoare,

nici ce oră este, când mâncat, când nemâncat, pentru a-mi face mai

243

mult decât simpla datorie şi pentru a contribui astfel prin munca mea,

mai mult dezinteresată, nu numai la menţinerea prestigiului Baroului,

dar chiar la înălţarea lui, aşa cum a înţeles-o ilustrul defunct Decan

Dem. Stoenescu şi după el şi Dvs. cu întregul Dvs. Consiliu, al cărui

colaborator mă mândresc că am fost atâta timp.

Aşa se şi explică că pentru îndeplinirea îndatoririlor mele, am

muncit fără preget, având în vedere interesul general al Corpului de

Avocați, încât mi-am neglijat interesele mele personale, mi-am negli-

jat sănătatea, numai şi numai pentru a-mi putea mulţumi şefii şi pe

colegii mei.

Dacă am reuşit sau nu, nu ştiu, dar ceace se poate vedea şi nu

se poate contesta, este rezultatul acestei munci ale mele, prin sforţă-

rile depuse în acest sens.

Că am întâmpinat nenumărate neplăceri ce mi-au pricinuit tot

atâtea supărări din partea unor colegi care nu-şi cunosc nici rostul, nici

chemarea, nici menirea şi nici interesele, este drept puţini la număr, ca o

consecinţă a modului meu de a mă comporta, mai ales în îndeplinirea

funcţiunei de bibliotecar, o ştiţi şi dvs., însa ca om al datoriei şi ca bun

coleg, nu puteam face altfel, având în vedere majoritatea colegilor mei,

decât să mă supun atât regulamentului, cât şi ordinelor dvs., pentru a nu

neglija interesele celor mulţi, pentru cei câţiva.

Acestea însă nu m-au împiedicat pentru a-mi face complecta

datorie până azi, când mă văd silit de a vă părăsi.

Cum însă excesul meu de zel în exercitarea calităţilor mele şi

de secretar şi de bibliotecar, mi-au sdruncinat sănătatea, cu onoare vă

rog Domnule Decan, a-mi primi dimisiunea.

Plec din aceste posturi, luând cu mine frumoasele amintiri,

câştigate în tot timpul cât am avut onoarea să lucrez cu dvs., pe care

le voi păstra toată viaţa, căutând să uit neplăcerile suferite din cauza

executării ambelor mele atribuţiuni.

Primiţi vă rog Domnule Decan, atât dvs. personal, cât şi d-nii

244

membrii din Consiliu, pe lângă care îmi permit a vă ruga să faceţi pe

interpretul meu, expresiunea celor mai frumoase sentimente ce vă

păstrează fostul dvs. subaltern.

DOMNIEI SALE

DOMNULUI DECAN AL BAROULUI DOLJIU.


68. 1935. Referat privind inventarierea întregii averi mobile

care a fost donată Baroului Dolj de către defunctul Decan

Stoenescu

REFERAT,

Având în vedere însărcinarea dată nouă, de Onor. Consiliul al

Baroului Dolj, privitor la inventarierea întregei averi mobile donată

de defunctul Decan Dem. D. Stoenescu, aflată în fostul său imobil

din str. Gheorghe Chiţu, azi proprietatea Baroului Dolj, şi

conformându-ne ei, am constatat următoarele, ca rezultat al muncii

noastre comune.

Întreaga această avere mobilă se compune din : cărţi şi reviste,

parte legate, parte nelegate, din diferite alte broşuri trecute în in-

ventarul aci alăturat şi din alte diferite lucruri mobile ca mobilier,

tablouri şi diferite obiecte trecute de asemenea într-un inventar

separat aci alăturat.

Din inventarul cărţilor reiese că biblioteca posedă un număr

total de 4650 volume şi anume: 2860 volume de literatură, istorie,

ştiinţă, etc., şi 1790 volume de drept.

245

Afară de aceasta am mai găsit în biblioteca sa, un număr de

80 statute ale Soc. Prietenii Ştiinţei și un număr de 50 broşuri tratând

despre poetul V. Cârlova, aparţinând tot Soc. Prietenii Ştiinţei al

cărui preşedinte a fost defunctul.

Suntem de părere ca aceste broşuri şi statute să fie înapoiate

Soc. Prietenii Ştiinţei.

De asemenea am mai găsit şi câteva volume de drept

aparţinând avocaturii Statului, depe lângă Curtea de Apel Craiova,

după vremea când defunctul erea avocat al Statului şi aceste cărţi ar

trebui înapoiate locului în drept.

Am mai găsit în biblioteca sa, următoarele volume din

lucrările sale şi anume: 14 exemplare Legea Proprietarilor, 13

exempl. Exproprierea pentru utilitate publică, 120 exempl. Criza

economică în Barou, iar sub scara dela etaj, am găsit volume din

bilbioteca juridică editată de defunct. Atât exemplarele din „Criza

economică” cât şi volumele din biblioteca juridică, suntem de părere

a fi împărţite gratis la colegi.

În biroul său am mai găsit un dosar conţinând diferite acţiuni

ale diferitelor societăţi.

Am întâmpinat mari greutăţi în inventarierea revistelor

nelegate care erau amestecate: cele de literatură cu cele de drept şi

multă muncă atât pentru inventarierea bogatei biblioteci, cât mai ales

pentru alegerea număr cu număr din revistele ce zăceau aruncate pe

canapele, pe birouri, în diferite rafturi şi chiar pe jos, reuşind în fine

să înglobăm revistele pe ani, atât la cele de drept cât şi la cele de lite-

ratură.

Am găsit însă numere lipsă la unele din ele, din diferite reviste

pe diferiţi ani, care numere ar trebui furnizate, pentru a nu rămâne

revistele descomplectate şi deci fără valoare sau a se pierde pentru

câteva numere lipsă.

Revistele astfel complectate ca şi cele complecte ar trebui

246

legate în pânză şi hârtie cel puţin ca necesitând o cheltuială mai mică

căci altfel s-ar pierde iar numerele şi păcat de munca depusă, sau ar

dispare cu ocazia deschiderii bibliotecii şi păcat de frumuseţea

intenţiunii donatorului.

E şi drept ca unele din revistele de drept le posedă şi Baroul în

Biblioteca sa, totuşi ele pot figura cu aceeaşi cinste şi fiind de aceeaşi

utilitate şi în biblioteca defunctului, al cărui gest trebue apreciat în

sensul cerut de noi.

Având în vedere cele de mai sus, avem onoare a vă ruga să

binevoiţi a înainta odată cu prezentul referat cele două inventare,

precum şi alăturatul dosar cu acţiuni, Consiliului Baroului Dolj,

pentru a lua cunoştiinţă de ele şi a hotărî în consecinţă.

Cu distinsă stimă,

Mihail Puţureanu

Secretarul Baroului Dolj

1935


69. 1935. Regulamentul Casei de Ajutor a Baroului Avocaților

din județul Dolj

Decanatul Corpului de Avocaţi din jud. Dolj

REGULAMENTUL CASEI DE AJUTOR

A BAROULUI AVOCAŢILOR DIN JUDEŢUL DOLJ

CAP. I

Înfiinţarea Casei de Ajutor. Scopul ei. Membrii.

Art. 1. Casa de Ajutor a Baroului Dolj înfiinţată încă dela 1

Martie 1923, va continua să funcţioneze şi mai departe sub

denumirea „Casa de Ajutor a Avocaţilor din Jud. Dolj”, în

247

conformitate cu legea avocaţilor din 28 Decembrie 1931 şi a

dispoziţiunilor de mai jos, având sediu la Craiova şi fiind cu durata

nelimitată.

Art. 2. Scopul acestei Case este :

a) De a servi ajutoare membrilor Baroului cum şi familiilor şi

funcţionarilor Baroului, în cazurile prevăzute în prezentul regulament.

Sumele ce vor prisosi la finele fiecărui an se vor capitaliza

formând un fond denumit „Fondul Casei de Ajutor a Baroului".

Acest fond special al Baroului va fi inatacabil, pentru alt scop

sau destinaţie, fiind şi insesizabil.

b) De a înfiinţa sanatorii şi case de odihnă pentru membrii

Baroului, bătrâni, infirmi, incapabili de muncă, unde să fie adăpostiţi

cu plata unei taxe reduse sau gratuit.

Art. 3. Membrii acestei case de ajutor sunt de drept şi obli-

gatoriu, avocaţii, stagiarii şi apărătorii din momentul înscrierei lor în

corp şi până în momentul ştergerii lor din controale.

CAP. II

Fondul Casei de Ajutor.

Art. 4. Fondul casei de ajutor se va alimenta anual din :

a) Din cotizaţiile anuale ale membrilor Baroului percepute

conform art. 250 al. i din legea avocaţilor.

b) Din amenzile prevăzute de art. 190 şi 212 din legea

avocaţilor.

c) Din venitul rezultat din fructificarea fondului acestei case şi

din excedentele bugetare ale bugetului Baroului, şi fondului

lui.

d) Din închirierea dulapurilor de robe.

e) Din cotele dela Sindicatul actelor de notariat, precum şi din

orice alte cote s-ar mai înfiinţa la procese.

f) Din subvenţiuni, legale, făcute de autorităţi, instituţii,

248

societăţi, avocaţi sau orice alte persoane.

g) Din timbrele de pledoarii în baza art. 274 al. c. din legea

avocaţilor.

h) Din orice alte venituri neprevăzute sau care s-ar creia prin

legi, regulamente sau decizii.

Art. 5. Fondul Casei de Ajutor se va putea depune în urma

deciziei Consiliului Baroului la Casa de Depuneri, la Casa de

Economii a Statului, la Banca Naţională, sau se va putea cumpăra

imobile rurale sau urbane, sau titluri de rentă ale statului sau

garantate de Stat.

Toate veniturile rezultate din plasamentul acestui capitol vor fi

afectate veniturilor anuale ale bugetului acestei case.

Art. 6. Fondul capital este intangibil şi rămâne proprietatea

exclusivă a Baroului Dolj, neputând fi înstrăinat sub nici o formă, şi

nici nu va putea alimenta fondurile altor case ce s-ar putea înfiinţa

ulterior. El se va administra de Consiliul Baroului Dolj.

Art. 7. Fondurile adunate pentru această casă nu pot fi împărţite

între membrii Baroului.

Art. 8. Vânzarea, cumpărarea, clădirea şi ipotecarea imobilelor

se vor aproba de Consiliul Baroului participând la şedinţă 2/3 din

membrii componenţi şi cu ratificarea adunării generale.

Art. 9. Toate imobilele sunt proprietatea Baroului Dolj, iar

veniturile lor vor constitui fondul Casei de Ajutor.

Înstrăinarea lor nu se va putea face decât în cazuri de absolută

şi vădită necesitate cu încuviinţarea a 2/3 din membrii Consiliului şi

aprobarea adunării generale.

CAP. III.

Administrarea Casei de Ajutor. Reprezentare. Registre.

Art. 10. Casa de Ajutor a Baroului va fi administrată de

Consiliul Baroului.

249

Decanul sau un Consilier delegat conduce casa de ajutor şi

execută hotărârile Consiliului Baroului.

Art. 11. Mânuirea veniturilor fondului în conformitate cu bu-

getul votat şi deciziile consiliului, va fi făcută de către Decan şi un

Consilier delegat de Consiliu, denumit Casier, şi păstrător al

fondului. Ei vor ţine registre specialitate de contabilitate separate de

contabilitatea Baroului, ajutaţi de un contabil numit de Consiliul

Baroului. Actele de gestiune ca şi administraţia acestei Case o au

ambii rămânând răspunzători de această administraţie şi gestiune.

Art. 12. Casa de Ajutor este reprezentată în justiţie şi în faţa

oricărei autorităţi şi faţă de cel de al treilea de Decanul Baroului sau

de un delegat al său.

CAP. IV.

Ajutoare.

Art. 13. Consiliul Baroului poate acorda ajutoare unice sau

periodice.

Art. 14. Quantumul ajutoarelor este lăsat la apreciererea

consiliului şi în limita fondurilor disponibile.

Art. 15. Ajutoarele unice se vor acorda de Consiliul Baroului

pentru caz de boală, accidente sau înmormântare, membrilor Ba-

roului, văduvelor sau copiilor minori ai acestora.

Art. 16. Ajutoarele periodice se acordă numai atunci:

a) Când membrul Baroului din cauze de boală încetează

temporar exerciţiul profesiunei.

b) Când exerciţiul profesiunei sale este îngreunat din cauza de

invaliditate bine stabilite sau vârstă înaintată.

În ambele cazuri se cere ca acela care solicită ajutorul să fi

avut o practică în avocatură de cel puţin zece ani şi să fie la curent cu

vărsămintele. Invaliditatea se stabileşte de Consiliu, în baza de

certificate medicale.

250

Ajutorul periodic încetează când cel ajutat îşi recapătă validi-

tatea de lucru. El mai încetează şi când avocatul a cerut şi obţinut

pensionarea.

Art. 17. Ajutoarele periodice vor putea fi reduse de consiliu,

dacă veniturile fondului de ajutor şi cotizaţiile anuale speciale, nu

ajung pentru achitarea lor şi numai în această măsură.

Art. 18. Aceste ajutoare periodice nu vor putea fi acordate

decât numai în cursul anului bugetar cu latitudinea de a fi menţinute

şi în anii următori.

Art. 19. La acordarea acestor ajutoare periodice consiliul

Baroului va ţine seamă de numărul anilor în care a contribuit la Casa

de ajutor, cu quantumul contribuţiilor sale, de situaţia materială a

avocatului care solicită ajutorul, precum şi de posibilitatea de a putea

exercita profesia de avocat.

Art. 20. În cursul lunei Decembrie, al fiecărui an, Consiliul

fixează printr-o decizie motivată ajutorul periodic, timpul şi moda-

litatea de plată a lui.

Decizia este definitivă şi executorie, neputându-se ataca pe nici

o cale de nimeni.

Quantumul sumei va putea fi însă modificat de Consiliul Baro-

ului, atunci când condiţiile de viaţă s-ar schimba simţitor.

Art. 21. Decanul Baroului are dreptul, în cazuri urgente să

acorde ajutoare unice, în limitele prevederilor bugetare până la

maximum 3.000 lei sub rezerva aprobării Consiliului. Aceste

ajutoare nu pot depăşi suma de lei 5.000 pentru fiecare solicitator,

anual, afară de cazuri de boală de durată lungă cu impiedicarea com-

plectă a exerciţiului profesiunei.

Art. 22. În caz de deces al vreunui avocat înscris în tabloul

profesioniștilor sau în registrul pensionarilor, Decanul este în drept

să mandateze ajutorul de înmormântare fixat în fiecare an de către

Consiliul familiei defunctului sau celor care l-au îngrijit pentru a face

251

faţă cheltuelilor de înmormântare. Prin familie se înţelege familia sau

copii minori, când avocatul este căsătorit, şi părinţi, fraţi sau surori,

în cazul când nu a fost căsătorit.

Art. 23. Dacă avocatul decedat nu a lăsat nici ascendenţi, nici

descendenţi sau colaterali şi nici persoane care să-1 fi îngrijit în

timpul vieţii, toate cheltuelile de înmormântare sau pomeniri se vor

suporta de casa de ajutor.

Art. 24. La cererea familiilor membrilor decedaţi li se acordă loc

de veci în proprietatea Baroului la cimitirul Ungureni din Craiova.

Art. 25. Atât văduvei neremăritate, cât şi copiilor minori sau a

scadenţilor celui decedat fără drept de pensie, după aprecierea

Consiliului Baroului, li se pot acorda ajutoare.

Art. 26. Ajutoarele unice şi periodice se acordă după cererea

avocatului, a familiei sale, după propunerea oricărui avocat, sau din

oficiu.

Art. 27. Avocatul care va fi obţinut şi primit un ajutor unic sau

periodic, fără a fi fost în situaţia de a obţine acest ajutor sau

întrebuinţându-1 altfel decât pentru ce i-a fost acordat, va fi obligat

să-1 restitue, cu dobânzile legale şi luându-se şi măsurile disciplinare

prevăzute de legea avocaţilor.

De asemenea delegatul consiliului, care va fi făcut vreo

cercetare şi referat favorabil, va fi supus măsurilor disciplinare.

CAP. V.

Burse şi diverse subvenţiuni

Art. 28. Consiliul baroului Dolj, va putea :

a) acorda burse, pentru studiile şcolare, copiilor avo-

caţilor fără mijloace suficiente.

b) plăti taxele de examene şi de înscriere sau de

întreţinere în şcoalele publice ale copiilor avocaţiilor lipsiţi de

mijloace.

c) va acorda sume, ca premii de încurajare pentru lucrări

în materie juridică, stagiarilor.

252

CAP. VI.

Bugetul şi darea de seamă anuală

Art. 29. Consiliul Baroului va întocmi în luna Decembrie a

fiecărui an o dare de seamă a situaţiei financiare a casei de ajutor,

precum şi bugetul ei, separat de bugetul corpului de avocaţi, în

acelaşi moment cu cea prevăzută de legea avocaţilor din 1931 (art.

166), tipărindu-se şi distribuindu-se obligator fiecărui membru al

baroului spre a fi supus aprobării generale a baroului, înaintându-se

Uniunei Avocaţilor.

Art. 30. În bugetul anual al casei de ajutor se vor trece sumele

totale de burse şi ajutoare şi numărul al celor ajutaţi în bloc, la

capitolul respectiv.

CAP. VII

Dispoziţii diverse

Art. 31. Avocaţilor deveniţi incompatibili li se vor socoti anii cât

a durat incompatibilitatea, achitând cotizaţiunea prevăzută de art. 250

al. I din legea avocaţilor pentru acest interval.

Art. 32. Pentru avocaţii care vor veni din alte barouri dreptul la

ajutor periodic, se va stabili numai dela data transferării în baroul

Dolj.

Art. 33. Avocaţii din Baroul Dolj, care există înscrişi în controale

şi care cer reînscrierea pe tabloul avocaţilor profesionişti vor plăti

obligator toate cotele anuale datorate casei de ajutor neachitate pe

termenul cât nu au profesat în acest barou.

Art. 34. Ajutoarele, bursele, nu se pot popri, urmări şi nu se pot

cesiona.

Ele nu sunt supuse la nici un fel de reţineri, nici chiar pentru

impozite, către Stat, judeţ sau comună.

Art. 35. Cei interesaţi nu au nici un drept de acţiune în justiţie

pentru realizarea cererilor lor, nici de a ataca pe vreo cale ordinară

253

extraordinară hotărârile pronunţate şi prin care li s-ar fi refuzat

ajutorul sau bursa cerută.

Art. 36. Toate ajutoarele periodice acordate în trecut de casa de

ajutor a Baroului Dolj, vor fi revizuite spre a se pune în concordanţă

cu acest regulament.

Art. 37. Membrul baroului, care nu va face vărsămintele legale,

la casa de ajutor va fi suspendat din profesiune conform legii

avocaţilor şi va pierde dreptul la ajutor.

Art. 38. Hotărârile adunării generale privitoare la această casă

de ajutor sunt definitive şi executorii faţă de toţi membrii baroului.

Orice abatere de la aceste hotărâri constituind o gravă atingere a

demnităţii corpului, va fi sancţionată prin pedepse disciplinare ale

legii avocaţilor.

CAP. VIII.

Aplicarea regulamentului

Art. 39. Acest regulament s-a aprobat de adunarea generală a

corpului de avocaţi din Dolj în ziua de . . .

Decan, EMIL SGOANŢĂ.

V. G. Sandulian

N. Popilian

Membrii Consiliului, G. F. Florescu

George Fetoiu

N. Frumuşeanu

G. Socoteanu

Secretar Mişu Puţureanu


254

70. 1935. Declarație tip în alb pentru înscrierea ca membru

activ în Asociația Avocaților Creștini Români Filiala

Craiova

DECLARAŢIE

Subsemnatul Avocat* în Baroul Dolj Str. ...

Nr. ….. , primesc să fiu membru activ al Asociaţiei

Avocaţilor Creştini Români Filiala Craiova şi declar pe onoare şi

conştiinţă că voiu lupta cu toată convingerea pentru aducerea la

îndeplinire a următorului program:

1/. Românizarea baroului:

a). Prin împiedicarea intrării în Barou a elementelor care nu

sunt de origină etnică română-creştină.

b). Întărirea elementului românesc în Barou şi înlăturarea

elementelor comuniste şi a susţinătorilor lor.

c). Revizuirea avocaţilor înscrişi în Barou, care fac parte din

categoriile de mai sus.

2/.Moralizarea profesiunei de avocat în Barou.

* M. Puțureanu notează cu creionul pe Declarație: „Ce prostie!”


255

71. 1936 martie 23. Adresa Decanatului cu privire la majorarea

cotizațiilor pentru Barou și Casa de ajutor începând de la 1

martie 1936

ROMANIA Craiova, 23 Martie 1936


DIN JUDEŢUL DOLJ

CRAIOVA

Sediul: PALATUL DE JUSTIŢIE No. 337

Domnule avocat,

Consiliul Baroului Dolj, prin deciziunea No. 1 din 6 Martie

1936, a hotărât, în baza dreptului ce îi acordă art. 250 din lege,

majorarea cotizaţiunilor pentru barou şi casa de ajutor şi pensiuni a

Corpului, pentru acoperirea cheltuelilor, prima la 150 lei lunar, iar

secunda la 1.800 lei anual, cu începere dela 1 Martie 1936.

Vă comunicăm această dispoziţiune şi vă rugăm să luaţi act

că am intervenit la Sindicat pentru reţinerea lor din cota comună a

Sindicatului.


(ss) Emil Sgoanță

Secretar,

(ss) Mihail N. Puțureanu

Domnului avocat Puțureanu Mihail


256


deliberative ordinare a avocaților având pe ordinea de zi

dezbaterea și votarea bugetului Baroului, al Casei de Pensii

și Ajutor și al Sindicatului Actelor de Notariat pe anul 1937,

vinderea imobilului din comuna Dobrești, județul Dolj și a

averii din comuna Leu lăsate de defunctul avocat N. Păun,

datoriile unor avocați, propunerea privind desființarea

Cercului avocaților



A


CONVOCARE

Decanatul Baroului Dolj, aduce la cunoştinţa D-lor avocaţi în-

scrişi pe tabloul avocaţilor pe anul 1937, că în ziua de Sâmbătă 23

Ianuarie 1937, ora 4 după prânz.

Sunt convocaţi în adunare generală deliberativă ordinară, în

sala de şedinţe a Trib. Dolj secţia III-a, în conformitate cu art. 166

al legei avocaţilor, la ordinea zilei fiind:

1. - Desbaterea şi votarea bugetului Baroului, al casei de

pensiuni şi ajutor şi al Sindicatului Actelor de Notariat, pe

anul 1937.

2. - Vinderea imobilului din comuna Dobreşti Jud. Dolj.

3. - Idem a averei din comuna Leu, lăsată de defunctul avocat

N. Păun.

4. - Măsurile ce urmează să fie luate în ce priveşte datoriile

unora din D-nii avocaţi, provenite din netaxarea actelor de

notariat.

257

5. - Propunerea asupra desfinţărei Cercului avocaţilor şi a

măsurilor de luat în caz de desfinţare, pentru trecerea

averei lui în proprietatea Baroului Dolj.


poată lua hotărâri valabile, conform art. 167 şi 168 din legea avo-

caţilor, adunarea se va ţine fără altă convocare, Sâmbătă 30 Ianua-

rie 1937, ora 4 după prânz, în aceeaşi sală.

Se atrage atenţia D-lor avocaţi, că pentru cei care lipsesc se

vor aplica strict dispoziţiile art. 190 din legea avocaţilor.

Decanul Baroului Dolj, Emil Sgoanţă

No. 1

1936, Decembrie 23.


73. 1937 ianuarie 14. Convocarea avocaților în Adunare

generală deliberativă pentru a discuta problema elementului

etnic național în Barouri



A


CONVOCARE

Decanatul Baroului Dolj aduce la cunoştinţa d-lor avocaţi stagiari

şi apărători înscrişi pe tabloul avocaţilor pe anul 1937, că în ziua de

258

Duminică 31 Ianuarie 1937, ora 9 dimineaţa,

Sunt convocaţi, în adunare generală deliberativă, în sala de

şedinţe a Tribunalului Dolj secţia III, în conformitate cu art. 166 al

legei avocaţilor, şi cu adresa d-lui Preşedinte al Uniunei Avocaţilor,

No. 26 din 12 Ianuarie 1937, la ordinea zilei fiind:

1) Discuţiuni asupra problemei elementului etnic naţional în

Barouri.


poată lua hotărâri valabile, adunarea se ţine, fără altă convocare,

Duminecă 7 Februarie 1937, ora 9 dimineaţa, în aceeaşi sală.

Se atrage atenţia, că pentru cei care lipsesc se vor aplica strict

dispoziţiunile art. 190 din legea avocaţilor.


EMIL SGOANŢĂ

No. 2

1937, Ianuarie 14


74. 1937 februarie 7. Articolul „Baroul Dolj a votat numerus

nullus” publicat în ziarul Universul

Baroul Dolj a votat numerus nullus

Discuţiuni şi propuneri. - Îndrăsneli veştejite. - Moţiunea

Craiova, 7 Februarie

După cum am anunţat, baroul de Dolj s-a întrunit azi, în adunare

259

generală spre a discuta problema românizării barourilor.

Această şedinţă, la care au participat numeroşi avocaţi, va în-

semna o dată istorică în viaţa baroului doljan, prin hotărîrile luate.

Biroul adunării a fost alcătuit din d-nii Emil Sgoanţă, decan, ca

preşedinte; Vasile G. Sandulian, prodecan şi Mişu Puţureanu,

secretar, ca asistenţi.

Au fost de faţă şi toţi avocaţii străini înscrişi în baroul de Dolj.

PENTRU ION MOŢA ŞI VASILE MARIN

Înainte de începerea discuţiei, d. decan Emil Sgoanţă declară că

baroul Dolj ia parte la durerea pe care a încercat-o baroul Ilfov, prin

moartea avocaţilor naţionalişti Ion Moţa şi Vasile Marin, căzuţi în

Spania, în luptele contra comunismului.

Această pierdere mai este simţită şi de întreg poporul românesc,

care, în drumul către ţară, însoţeşte trupurile celor doui eroi cu

lumina gândurilor şi căldura sufletelor pătrunse de măreţia jertfei lor.

Adunarea, în picioare, păstrează câteva minute de reculegere.

DISCUŢIUNI ŞI PROPUNERI

D. decan Emil Sgoanţă a cetit adresa Uniunii avocaţilor din Ro-

mânia în legătură cu românizarea barourilor şi textul cuvântării

rostită de d. Istrate Micescu tot în legătură cu această arzătoare

problemă.

Apoi a arătat necesitatea ca barourile să rămână curat româneşti.

Proporţionalitatea nu poate fi cerută de români. Ea să fie cerută de

cei care cred că au dreptul la ea.

D. GEORGE MIL DEMETRESCU, din partea d-lui avocat

Const. M. Ciocazan, a arătat că, fiind lipsă din oraş, a socotit de

datoria d-sale, ca să-şi spună în scris părerea asupra acestei chestiuni

în care scop a adresat d-lui decan o declaraţie din care dăm cele ce

urmează:

260

Ca ori care român am avut totdeauna părerea că trebue să fim

ospitalitari pentru toţi care, de altă origină, vor să trăiască în

România prin muncă onestă. Când însă constatăm azi că aceşti străini

de neam, introduşi în toate ramurile de activitate ale vieţii româneşti,

profitând de marea îngăduinţă a Românilor, vor să conducă opinia

publică prin amăgiri, minciuni şi insinuări nedemne, a trebuit să

ajungem la convingerea, că este nevoe să înlăturăm orice element

străin din profesiunile libere şi mai ales din acelea care înlesnesc

ajungerea la profesiunea de magistraţi şi avocaţi, tăind astfel răul

dela rădăcină, spre a împiedeca ca în viitor, aceste elemente

dăunătoare să ceară a conduce destinele ţării.

Că, poate, prin asemenea măsură se vor înlătura, şi unii străini de

seamă şi cu sentimente cinstite şi deci folositoare, lucrul este posibil;

dar, chiar de ar fi mulţi de asemenea străini, - ceace nu este cazul, -

pierderea lor nu va însemna nimica, când în joc este viitorul

neamului.

Deaceea sunt de părere ca în profesiunile libere, şi în special în

studiul dreptului să nu se primească absolut nici un străin de origină,

ci numai români creştini şi mai ales în barouri.

Dacă legea se opune acestei păreri, împărtăşită de marea

majoritate a Românilor, se va cere Parlamentului modificarea legii,

pentru că apărarea neamului este prima lege.

D. decan Em. Sgoanţă a spus că, în urma desbaterilor ce au fost

mai înainte, s-au formulat unele puncte ce urmează să fie discutate de

adunarea generală şi înscrise apoi în moţiune.

D-sa a citit acele puncte.

De asemenea a mai citit o adresă semnată „Blocul avocaţilor

democraţi din Oradea", care a provocat indignarea adunării, prin

felul cum discută problema românizării barourilor.

În punctul I, adresa „democraţilor" spune că: „problema, aşa cum

a fost pusă, este inexistentă în realitate şi este o pură invenţie, iar în

261

punctul II spune că: „este o diversiune prin care latifundiarii

avocaturei precum şi cei amăgiţi de ideia fascisto-hitleristă vor să

rezolve pe spinarea celor slabi problema crizei economice a

avocaturii..."

Adunarea a socotit drept o îndrăsneală, cerând să nu se mai

continue cetirea ei.

D. MITIŢA CONSTANTINESCU după ce a examinat situaţia în

care a ajuns viaţa economică a oltenilor, din cauza toleranţei ro-

mânilor care a îngăduit străinilor să ajungă a stăpâni, a stăruit asupra

necesităţii purificării profesiunilor libere, de elementele streine care

au început să se infiltreze tot mai adânc.

În concluzie, pentru barouri cere: „numerus nullus".

O REZOLUŢIE CU „NUMERUS NULLUS"

D. GEORGE MIL DEMETRESCU a citit încheierea de mai jos:

Cerem:

Menţinerea caracterului etnic curat românesc al barourilor

avocaţilor din întreaga ţară, ca şi conducerea lor.

Pentru aceasta este nevoe ca, conducerea fiecărui barou să nu mai

permită, chiar în starea de astăzi a legei avocaţilor, înscrierea acelora

care nu sânt de religie creştină şi de naţionalitate curat română.

Proporţionalitatea elementelor neetnice române, nu se poate ad-

mite, căci prin aceasta s-ar recunoaşte menţinerea unor drepturi, pe

care baroul român, nu le mai poate suporta.

În această privinţă, cerem aplicarea principiului lui „Numerus

nullus”, faţă de toate elementele străine ce ar voi să-şi mai facă

intrarea în baroul român, astăzi destul de ameninţat de această

invazie, - în deosebi a elementului jidovesc în întregul Ardeal; în

Bucovina, Basarabia, Moldova, în Capitala ţării şi chiar în Oltenia

noastră.

Până la desăvârşirea acestor desiderate pe întregul cuprins al ţării,

- de va fi nevoe se va recurge la modificarea legei în fiinţă, -

262

adunările generale ale barourilor din întreaga ţară, şi a acestui barou,

în special, să ceară consiliilor lor, atât revizuirea înscrierilor făcute

până în prezent ale avocaţilor minoritari care n-au la bază naţiunea

română şi religia creştină; iar pe viitor să nu mai admită pe timp de

cel puţin 10 ani de acum înainte nici o înscriere de acest gen, în

baroul respectiv.

D. N. IOVIPALE cere admiterea unui număr de streini la suta de

avocaţi români, proporţie care să meargă până la cel mult 5 la sută.

D. AUREL ŞTEFĂNESCU a combătut această propunere, spu-

nând că trebue să se aibă în vedere viitorul.

Streinii nu uzează de aceleaşi mijloace loiale folosite de români,

din care cauză sunt o primejdie.

Principiul de proporţionalitate trebue înlăturat, iar evreii să se

îndrepte şi spre alte îndeletniciri.

Răspunsul nostru, azi, trebue să fie: Nu! Nici un strein de sânge

sau de origină românească să nu poată pătrunde în barouri.

D. I. PERIŞOREANU cere numerus nullus.

D. RADU POP a cerut proporţionalitatea.

D. POPESCU CÂRCEA combătând spiritul tolerant manifestat

de doui colegi, spune că baroul Dolj trebue să se gândească la

răspunderea mare ce are faţă de viitor.

Noi am pornit întotdeauna călăuziţi de principiul evanghelic:

„Iubeşte pe aproapele tău, ca pe tine însuţi".

Dar cum ne iubesc ei pe noi ?

E destul să vedem ce spune Talmudul, în care găsim porunca: „Pe

cel mai bun creştin, omoară-l!".

Nu mai putem merge cu toleranţa mai departe, vrem „numerus nullus".

Apoi să somăm ministerele respective ca să nu mai lase să pă-

trundă în şcoale elementele străine.

D. EM. SGOANŢĂ: Nu putem face somaţii, dar să examinăm

problema şi să propunem măsurile necesare.

263

UN APĂRĂTOR AL CONSTITUŢIEI

D. avocat MARCEL ESCHENASY, cerând cuvântul, spune că nu

se poate cere să nu se admită în şcoale străini pentru că în constituţie

se prevede că toţi cetăţenii sunt egali în faţa legilor.

Apărătorul constituţiei nu a mai putut continua, de oarece

adunarea, indignată de atitudinea sa, l-a oprit să mai debiteze teoriile

sale asemănătoare cu acelea cuprinse în îndrăsneaţa intervenţie a

„Blocului avocaţilor democraţi".

După alte discuţiuni ce s-au mai făcut, adunarea, în unanimitate a

aclamat următoarea :

MOŢIUNE

Baroul de Dolj în adunarea generală din 7 Februarie 1937

convocată pentru a hotărî, în urma adresei Uniunei avocaţilor nr. 26

din 12 Ianuarie 1937, măsurile ce urmează a fi luate în scopul

naţionalizării barourilor, a hotărît cu unanimitate următoarele :

1. Primatul elementului etnic românesc, în toate barourile din ţară,

cu escluderea completă de la conducerea lor a elementelor ce nu sunt

de origină pur românească şi religie creştină.

2. În acest scop să se introducă „numerus nullus" ca o măsură de

viitor. Să se introducă „numerus nullus" şi la facultăţile de drept din

ţară. Principiul proporţionalităţii să nu fie admis sub nici o formă.

3. Să nu se mai admită până la legiferarea în acest sens nici o

înscriere în barou a acestor elemente.

4. Revizuirea severă a încetăţenirilor avocaţilor de altă origină

decât cea românească, înscrişi în barouri de la război încoace.

Această revizuire să se facă şi de barouri, de drept.

5. Sprijinirea avocaţilor de origină română şi de religie creştină

care ar voi să se fixeze în localităţile unde elementul străin este în

mare număr.

6. Un control serios făcut de organele de conducere a avocaţilor,

în contra tuturor avocaţilor care nutresc şi manifestă sentimente anti-

264

româneşti în activitatea lor de ori ce natură şi severa lor sancţionare

prin escluderea din corp.


75. 1937 mai 24. Convocarea avocaților pentru alegerea a trei

membri în Consiliul General al Uniunii Avocaților în locul

celor actuali ale căror mandate au expirat


ADUNAREA GENERALĂ ELECTIVĂ EXTRAORDINARĂ

A


Decanatul Baroului din Dolj, aduce la cunoştiinţa D-lor advocaţi

înscrişi pe tabloul advocaţilor definitivi din anul 1937 tipărit, că în

ziua de

Duminecă 20 Iunie 1937

începând de la ora 9 dimineaţa până la ora l6, în sala de şedinţă a

Trib. Dolj Secţia I-a, se va face:

Alegerea a trei membrii în Consiliul General al Uniunei Advo-

caţilor, conform art. 127, 172 şi 173 din Legea Advocaţilor, în locul

celor actuali, ale căror mandate au expirat, conform adresei Uniunei

Advocaţilor No. 1301 | 937.

Vor vota, cu vot secret şi personal (conf. art. 35 din legea

advocaţilor), la această alegere, numai advocaţii înscrişi, definitivi,

care au o vechime de trei ani, în afară de stagiu, conform art. 185 din

legea advocaţilor.


265

Duminecă 27 Iunie 1937


Poate fi ales membru în Consiliul General al Uniunei Ad-

vocaţilor, advocatul care are o vechime, în exerciţiul profesiunei, de

cel puţin 15 ani de advocat definitiv, în care nu intră stagiul, conform

art. 125 din legea advocaţilor.

Decanul în funcţiune şi Consilierii Baroului, vor putea fi aleşi.

D-nii advocaţi, care vor să candideze, sunt rugaţi să facă

propunere în scris la Decanat, depunând şi o taxă de 200 lei, fixată


se cu cel puţin cinci zile înainte la secretariatul baroului (art. 174 din

legea avocaţilor).

Votul fiind obligator, lipsa dela adunarea electivă, fără o


legea advocaţilor.

Decanul Baroului Advocaţilor din Dolj

EMIL SGOANȚĂ

No. 2

1937 Mai 24


266

76. 1937 noiembrie 4. Adresa Decanatului privind achitarea de

urgență de către avocați a cotizației prevăzute de

Regulamentul Casei Centrale de Pensii

Craiova, 4 Noembrie 1937

ROMÂNIA

Decanatul Baroului Avocaţilor

DIN JUDEŢUL DOLJ

CRAIOVA

Sediul: PALATUL DE JUSTIŢIE

No. 1208

Domnule,

Am onoare a vă reaminti obligaţia ce vă impune regulamentul

Casei Centrale de Pensiuni, prin art. 12 al. d., şi vă rog să binevoiţi

să achitaţi de urgenţă cotizaţia prevăzută de acest text, de Lei 600,

pe anul curent, contrariu vă expuneţi a pierde drepturile de

pensiune, întru cât plata acestei cotizaţii constitue una din

condițiunile esenţiale, cerute pentru pensionări, prin art. 13 din sus

zisa lege.

Plata o veţi putea face aprodului T. Măinescu, contra recipisă,

chiar în rate lunare, cu obligaţia ca până la finele anului să o

achitaţi complect.

D-nii Apărători plătesc lei 300 anual.


EM. SGOANŢĂ

Secretar,

Mihail Puţureanu

Domnului ....................................................


267


deliberative ordinare având pe ordinea de zi înființarea unei

cote de 5% pentru plata cotizației de asigurare de 600 lei

anual la Casa Centrală de Pensii, stingerea datoriei Cercului

de Avocați și trecerea în proprietatea Baroului a întregii averi

a fostului Cerc, dezbaterea și votarea bugetului Baroului, al

Casei de Pensii și Ajutor și al Sindicatului Actelor de

Notariat, diverse chestiuni de ordin profesional



CONVOCARE

Decanatul Baroului Dolj, aduce la cunoştiinţa D-lor avocaţi în-

scrişi pe tabloul anului 1938, că în ziua de 22 Ianuarie 1938 ora 4

după prânz.

Sunt convocaţi în adunarea generală deliberativă ordinară in

sala de şedinţe a Tribunalului Dolj secţia III, în conformitate cu art.

166 din legea avocaţilor, la ordinea zilei fiind:

1. - Modificarea art. 9 din statutul Sindicatului Actelor de

Notariat, prin înfiinţarea unei cote de 5%, pentru plata

cotizaţiei de asigurare, de lei 600 anual, la casa centrală de

pensiuni.

2. - Stingerea prin confuziune a datoriei de lei 315.000, pe care

Cercul avocaţilor o are la Barou, şi trecerea în proprietatea

Baroului, a întregei averi a fostului Cerc al avocaţilor.

3. - Desbaterea. şi votarea bugetului Baroului Dolj, al casei de

pensiuni şi ajutor, şi al Sindicatului Actelor de notariat pe

anul 1938.

4. - Diverse chestiuni de ordin profesional.

268


poată lua hotărîri valabile, conform art. 167 şi 168 din legea avo-

caţilor, adunarea se va ţine fără altă convocare, Sâmbătă 29 Ia-

nuarie 1938, ora 4 după prânz, în aceeaşi sală.

Se atrage atenţia D-lor avocaţi, că pentru cei care lipsesc se

vor aplica strict dispoziţiile art. 190 din legea avocaţilor.

Decanul Baroului Dolj, Emil Sgoanţă

Secretar, Mihail Puţureanu

No. 1

1937 Decembrie 30


78. 1938 septembrie 3. Proces-verbal referitor la inventarierea

averii mobile rămasă de la defunctul avocat N. Păun

Proces Verbal,

Astăzi 3 Septembrie 1938, subsemnaţii Mircea Stănoiu,

Consilier al Baroului Dolj şi Mihail N. Puţureanu, Secretarul şi

Bibliotecarul Baroului Dolj, conformându-ne adreselor Dvs. No.

927 şi 928 din 22 August 1938, referitor la inventarierea averei

mobile rămase dupe urma def. avocat N. Păun, în urma morţii mamei

sale, care aparţine Baroului , ne-am transportat în comuna Leu Jud.

Romanaţi cu Maşina de piaţă No. 80 Cv.

Aci în prezența D-lui I. Stoenescu, am procedat la

inventarierea acestei averi, aflată numai într-o singură cameră şi

anume în aceia pe care o ocupa mama def. avocat N. Păun, Opriţa

Budă , celelalte camere fiind goale.

269

Toate aceste mobile le-am trecut aparte într-un inventar aci

alăturat, iscălit de noi şi care a fost dat în păstrarea Dlui I. Stoenescu,

care ne-a declarat că posedă şi Dsa un inventar de cărţi, conţinând

mai multe volume decât cele existente azi şi care au fost ridicate de

diferite persoane, rude cu răposatul avocat, înainte de decesul mamei

sale Opriţa Budă.

Am intervenit pe lângă Dl. Stoenescu, ca să stărue pe lângă acele

persoane cunoscute de Dsa, pentru a le înapoia, ceiace Dsa ne-a promis.

După cum reiese din inventar, s-a găsit în acea cameră, o

etajeră care forma biblioteca cu cărţi de drept, cărţi de literatură

română şi străină, câteva numere de reviste, tablouri diferite,

fotografii şi mobilă.

În privinţa cărţilor suntem de părere, ele neavând mare

valoare, a fi donate Cercului Cultural al comunei Leu Romanați, în

memoria def. avocat N. Păun, împreună şi cu un dulap-bibliotecă, pe

care să-1 cumpere Baroul, odată şi cu alte volume de literatură

română şi de utilitate practică necesare sătenilor.

În ceiace priveşte patul îmbrăcat, cu perinele lui, şi mobila

cealaltă cu laviţa, masa şi scaunele, care au aparţinut defunctei Opriţa

Budă, să fie împărţite la 6 săptămâni de către familie, conform

obiceiului creştinesc.

De asemenea mai opiniem ca tablourile mai de valoare, să fie

luate la Baroul nostru, iar fotografiile împărţite familiei.

De toate acestea am încheiat prezentul proces verbal semnat de

noi, cei de mai sus.

Consilier

Secretarul şi Bibliotecarul Baroului

Avocat


270

79. 1938 noiembrie 30. Programul candidatului Mitiță Dem.

Constantinescu în cazul alegerii sale în funcția de Decan al

Baroului Dolj

Mult Stimate Coleg, În dorinţa de a aduce un real serviciu Baroului Doljiu, solicit

votul dvs. pentru demnitatea de DECAN, în alegerile ce vor avea loc

în ziua de 11 Decembrie 1938 în Palatul Justiţiei din Craiova.

Programul pe care înţeleg să-1 realizez, cu orice preţ, este

următorul:

Înmulţirea veniturilor Baroului cu cel puţin îndoitul lor decât

sunt astăzi, fără a spori cotizaţiile sau adăuga or mări vreo

obligaţiune, din contră mă voiu trudi a le scădea şi această înmulţire

de venituri, mă leg a o realiza chiar în primul an.

Reorganizarea Sindicatului Actelor de Notariat şi de va fi

nevoie extinderea lui la procese.

Stârpirea cu desăvârşire a samsarilor, oricare vor fi aceştia.

Ridicarea prestigiului şi demnităţii profesiunii de avocat la

rangul meritat de un adevărat Corp de elită.

Cea mai deosebită solicitudine pentru tinerii avocaţi, pentru

care am un deosebit cult-fiind viitorul nostru al tuturora-şi cărora le

voiu asigura un venit lunar proporţionat de munca ce vor depune

fiecare.

Stabilirea unei camaraderii depline între toţi colegii Baroului.

Armonizarea până la maximum a relaţiunilor între magistraţi

şi avocaţi.

Înzestrarea bibliotecii Baroului cu toate lucrările juridice de

orice fel la zi, cum şi dezvoltarea gustului literaturii juridice.

Înfiinţarea unei Case de Ajutor.

Reînfiinţarea Cercului Avocaţilor, însă nu ca să fie o pacoste

pe Barou, ci, susţinându-se singur, să vie în ajutorul Baroului.

Luarea imediată a măsurilor necesare pentru ca demnitatea

Corpului să rămână intangibilă.

271

Mărirea cotei pensiilor de orice fel.

Burse pentru copiii eminenţi ai colegilor şi ajutor pentru copiii

colegilor cu familii împovorate.

Ţin să adaog că ajutorul înţeleg să se dea integral,-atât cât

trebuieşte,-însă numai celor ce cu adevărat vor fi în neapărată nevoie,

refuzându-1 cu îndârjire celor ce nu vor avea nevoie.

Pentru colegii capabili şi muncitori voiu lupta pentru

asigurarea unei remuneraţiuni în raport direct cu capacitatea şi

munca depusă, ţinând seamă de specialitatea fiecăruia.

Toate acestea sub sancţiunea dimisiunei mele la împlinirea

unui an, dacă nu le voiu realiza.

Îmi permit să vă reamintesc că v-am reprezentat şi susţinut cu

adevărat interesele în Uniunea Avocaţilor şi mai la toate congresele

noastre, luptând intens pentru binele general.

La Uniune am fost singurul care am emis ideia cumpărării

unui imobil din banii strânşi din timbrul de pledoarie, reuşind a

traduce în fapt această ideie prin luptă, mulţumită căreia s-a început

imediat să se dea pensii şi ajutoare colegilor bătrâni şi în suferinţă,-

din veniturile imobilului.

Fără a vă face vreo aluzie, vă garantez o cinste desăvârşită şi o

conştiinţiozitate la fel.

Socotesc că e momentul să ne gândim serios la soarta noastră şi

este de dorit a o încredinţa celor ce au legături strânse cu profesia noastră.

Asemenea vă rog a chibzui bine pentru formarea Consiliului

din colegi profesionişti şi distinşi.

Vă rog să primiţi deosebita mea consideraţiune.

Mitiţă Dem. Constantinescu

Avocat Craiova


272

80. 1938 decembrie 11. Proces-verbal privind desfășurarea și

rezultatul alegerilor pentru Decanul și membrii Consiliului

Baroului Dolj

Adunarea Generală Electivă

A Corpului de Avocaţi din Judeţul Dolj

Proces Verbal

Astăzi 11 Decembrie 1938, ora 9 şi 15 dimineaţa în sala de

şedinţe a secţiei I-a a Trib. Dolj, din Palatul Justiţiei.

Subsemnaţii văzând convocarea No. 2 din 9 Noembrie 1938.

În conformitate cu art. 178 din legea avocaţilor, întrucât atât

Decanul cât şi Prodecanul Baroului nu pot prezida această alegere,

deoarece Dl. Em. Sgoanţă, candidează pentru locul de Decan, iar Dl.

V. Sandulian pentru locul de Consilier, biroul se formează astfel:

Dl. Ath. Duma ca cel mai în vârstă dintre Consilierii Baroului,

care nu mai candidează, ca preşedinte, asistat de Dnii: I. B. Rioşeanu,

Theodor Ionescu, Virgil Liubici şi Isidor Cheţeanu, care n-au mai

fost traşi la sorţi din cauză că au fost singurii avocaţi prezenţi în sala

de vot la deschiderea alegerii.

După aceasta s-a vizitat împreună cu Dnii candidaţi care au

vrut, camera în care se votează, am dispus închiderea ferestrelor şi

uşilor ale căror chei s-au luat de mine preşedintele.

Apoi în vederea începerii alegerii, s-a început chitirea şi

ştampilarea buletinelor de vot, cu o ștampilă de formă pătrată făcută

special pentru această alegere pe care sunt gravate cuvintele: „Baroul

Avocaţilor Dolj”.

Votarea a început la ora 9,30 dimineaţa constatându-se de noi

îndeplinirea tuturor formalităţilor din legea avocaţilor şi anume:

a) Am constatat afişarea tabloului avocaţilor cu drept de vot

pe anul 1938.

273

b) Din lucrările din dosar se observă că convocarea a fost

trimisă spre publicare ziarelor „Jurnalul”, „Presa” şi

„Buletinul Uniunii Avocaţilor”.

c) Se constată că s-a predat convocarea tuturor avocaţilor

definitivi cu drept de vot conform tabloului pe anul 1938,

celor din localitate prin aprodul Baroului, iar celor dela

ţară prin poştă.

d) Se constată din procesul verbal din 16 Noembrie 1938,

afişarea comunicărei No. 2 din 1938.

e) Am constatat şi afişarea buletinului de vot în procesul

verbal din 10 Decembrie 1938.

f) Am dispus afişarea candidaturilor pentru Decan şi

Consilieri, atât la uşa localului de vot (Trib. Dolj) cât şi pe

uşa sălii de votare (secţia I-a Trib. Dolj), în locurile cele

mai vizibile.

g) S-au primit la Decanat cereri din partea Dlor avocaţi care

vor să candideze şi anume: Emil Sgoanţă şi Mitiţă Dem.

Constantinescu pentru locul de Decan, iar pentru membrii

în Consiliu Dnii avocaţi G. Socoteanu, N. Frumuşeanu,

V.G. Sandulian, Iancu Constantinescu, Florescu F.

Gheorghe, N. Popilian, Mircea Stănoiu, Ath. Iliescu, M.

M. Policrat, G. Florescu – Craiova, C. Ercul, Nicu

Constantinescu, Ion N. Mitrică, George Fetoiu, C. Ionescu

Tică, Alexandru Lăzeanu, C. Negri şi G. Vasilovici.

h) De asemenea s-au primit cereri de scuze din partea Dlor

avocaţi care nu pot veni să voteze în număr de 4.

i) Am predat tabloul avocaţilor cu drept de vot, Dlor membri

din birou, care sunt obligaţi să noteze cu votat numele

fiecărui avocat care a votat.

Mai înainte de a începe votarea, dar după formarea biroului şi

îndeplinirea tuturor formalităţilor conform legii avocaţilor, biroul a

274

luat în discuţie în conformitate cu art. 178 al. ultim din legea

avocaţilor în şedinţă secretă, cererea Dlor avocaţi Iliescu Al. C-tin,

Petre Iovipale, C. Pănoiu, Dumitru Tomescu şi Gh. Cârstea, prin care

solicită amânarea alegerii pentru ca şi Dlor să împlinească stagiul

cerut de lege. Constatând că nici un text de lege nu îndreptăţeşte

această cerere, biroul în unanimitate hotărăşte respingerea ei. Această

cerere s-a alăturat la dosarul alegerii.

După aceasta Dnii avocaţi încep să voteze. Am dat fiecăruia

buletinul tipărit şi având pe el ştampila şi explicându-le de asemenea

fiecăruia mecanismul votării.

Votantul intră în camera separată, destinată anume pentru

aceasta, votează şi aduce buletinul votat închis şi cu ştampila în

afară, depunându-se de noi în urna de pe masa biroului.

Astfel a urmat votarea până la orele 1 p.m. (13), când am

suspendat votarea până la ora 2 ½ p.m. (14,30) în care timp biroul a

luat masa la restaurantul din Palatul de Justiţie. Plecând la masă am

luat urna cu noi, însoţiţi fiind de Dnii candidaţi conform

asentimentului general, după ce am încuiat uşile la camera biroului şi

a camerei de votare, luând cheile cu noi.

La ora 2 ½ p.m. (14,30), se fac strigările pentru continuarea

alegerii care a continuat până la ora 4 p.m. (16), când votează ultimul

Domn avocat.

La ora 16 am făcut strigările legale şi ne mai răspunzând nici

un Domn alegător la vot, decidem închiderea urnei şi terminarea

votării.

Conform art. 188 din legea avocaţilor, am început despuerea

scrutinului în şedinţă publică.

Constatăm că au votat un număr de 138 domni avocaţi dintre

care 1) neexprimate pentru Decan 6, 2) anulate pentru Decan 7, şi 3)

Anulate pentru Decan şi Consilieri 6 (şease).

Au rămas voturi bine exprimate: pentru Decan 119 (una sută

275

nouăsprezece), iar majoritatea absolută este de 61 (şease zeci şi unu).

Au obţinut: 1) Dl. Emil Sgoanţă 101 voturi (una sută unu)

2) Dl. Mitiţă Dem. Constantinescu 13 (treisprezece)

3) Dl. N. Popilian 2 voturi (două)

4) Dl. Ştefan Predoiu 1 vot (unu)

5) Dl. I. B. Georgescu 1 vot (unu)

6) Dl. Ion. F. Popescu 1 vot (unu)

Au rămas voturi bine exprimate pentru consilieri 132 voturi

(una sută treizeci şi două) iar majoritatea absolută este de 67 voturi.

Au obţinut:

1) Iancu Constantinescu 99 voturi (nouă zeci şi nouă)

2) V.G. Sandulian 91 voturi (nouă zeci şi unu)

3) N. Frumuşeanu 90 voturi (nouă zeci)

4) N. Popilian 89 voturi (opt zeci şi nouă)

5) N. Constantinescu 89 voturi (opt zeci şi nouă)

6) G. Socoteanu 88 voturi (opt zeci şi opt)

7) G. Fetoiu 86 voturi (opt zeci şi şease)

8) G. Vasilovici 85 voturi (opt zeci şi cinci)

9) Mircea Stănoiu 77 voturi (şeapte zeci şi şeapte)

10) M. Policrat 72 voturi (şeapte zeci şi două)

11) C. Ercul 72 voturi (şeapte zeci şi două)

12) Ath. Iliescu 64 voturi (şeasezeci şi patru)

13) C. Ionescu – Tică 60 voturi (şease zeci)

14) Florescu-Craiova G. 58 voturi (cinci zeci şi opt)

15) Ion D. Mitrică 58 voturi (cinci zeci şi opt)

16) Al. Lăzeanu 58 voturi (cinci zeci şi opt)

17) Florescu F. Gheorghe 52 voturi (cinci zeci şi doi)

18) C. Negri 31 voturi (treizeci şi unu)

19) C. Stănoiu 4 voturi (patru)

20) I. Popescu – Cârcea 3 voturi (trei)

21) N. Tomescu 2 voturi (două)

276

22) Ath. Dima 2 voturi (două)

23) Şt. Predoiu 2 voturi (două)

24) I. Lozan 1vot (unu)

25) Barbu Ionescu 1vot (unu)

26) E. Vergatti 1vot (unu)

27) G. Dem. Miulescu 1vot (unu)

28) Al. Grigorescu 1vot (unu)

29) Georgescu B. Ion 1vot (unu)

30) Popescu F. Ion 1vot (unu)

31) Tălpeanu Horia 1vot (unu)

32) Paşşalega Dem. 1vot (unu)

33) Urziceanu Al. 1vot (unu)

34) Nae Nicolaescu 1vot (unu)

35) Cristu Georgescu 1vot (unu)

Faţă cu rezultatul alegerii proclamăm ales ca Decan conform

art. 188 din legea avocaţilor pe Dl. Emil Sgoanţă, iar pentru locul de

Consilieri pe Dlor: G. Socoteanu, N. Frumuşeanu, V.G. Sandulian,

Iancu Constantinescu, N. Popilian, Mircea Stănoiu, M. Policrat, C.

Ercul, Nicu Constantinescu, George Fetoiu şi G. Vasilovici, care au

întrunit majoritatea absolută.

Declarăm balotaj pentru un loc de consilier, alegere care va

avea loc în ziua de 18 Decembrie 1938 la aceleaşi ore.

Pentru această operaţie, am întocmit prezentul proces verbal

care se va înainta Decanatului Baroului Dolj spre a fi păstrat în

arhiva Baroului, cu dosarul alegerii.

O copie dupe acest proces verbal se va comunica Uniunii

Avocaţilor conform art. 191 din legea avocaţilor, ca rezultat al

alegerii de astăzi.

De asemenea Decanatul va comunica candidaţilor reuşiţi,

rezultatul acestei alegeri, conform menţionatului articol.

Buletinele anulate s-au ataşat la dosar, iar celelalte s-au ars.

277

Preşedintele Biroului,

Membrii:

Secretar,


81. 1939 aprilie 1. Convocarea Adunării generale extraordinare

a avocaților având pe ordinea de zi discutarea și votarea

Statutului Casei de Pensii și înființarea unui timbru,

discutarea și votarea Regulamentului Casei de Ajutor,

modificări la Statutul Sindicatului Actelor de Notariat,




CONVOCARE

Decanatul Baroului Dolj, aduce la cunoştinţa D-lor avocaţi,

stagiari şi apărători, înscrişi în tabloul anului 1939, că, în ziua de

29 APRILIE 1939, ORA 10 DIMINEAŢA

sunt convocaţi în adunare generală extraordinară în sala de

şedinţe a Tribunalului Dolj secţia III, în conformitate cu art. 166 din

legea avocaţilor, la ordinea zilei fiind :

1. Discutarea şi votarea statutului casei de pensiuni.

2. Înfiinţarea unui timbru pentru alimentarea veniturilor casei de

pensiuni.

278

3. Discutarea regulamentului casei de ajutor şi votarea lui.

4. Modificări şi complectări de făcut statutului Sindicatului

Actelor de Notariat.



poată lua hotărâri valabile, conform art. 167 şi 168 din legea

avocaţilor, adunarea se va ţine fără altă convocare Sâmbătă 6 Mai

1939, ora 10 dimineaţa, în aceeaşi sală.

Se atrage atenţia D-lor avocaţi, stagiari şi apărători că pentru cei

care lipsesc se vor aplica strict dispoziţiile art. 190 din legea

avocaţilor.

Decanul Baroului Dolj, EMIL SGOANŢĂ.

Secretar, Mihail Puţureanu.

No. 2

1939, Aprilie 1


82. 1939 octombrie 16. Adresa Președintelui Casei de Pensii,

Decanul Em. Sgoanță cu privire la achiziționarea,

modalitatea aplicării și valoarea timbrelor pentru Casa de

Pensii

CASA de PENSIUNI

a Baroului Dolj

No. 9

1939, Octombrie 16

279

Domnule,

Conform deciziunei Consiliului de Administraţie din 12

Septembrie 1939, Casa de pensiuni a început a funcţiona din ziua de

1 Octombrie a. c.

Timbrele Casei din cauza greutăţilor technice de tipărire, fiind

gata de abia astăzi, sunteţi rugaţi să vi le procuraţi de la Casierul

Sindicatului Actelor de Notariat şi să le aplicaţi pe toate dosarele

proceselor ce aţi avut fixate pe condică cu începere de la această dată

(1 Octombrie).

Pentru un control mai lesnicios sunteţi rugaţi a lipi timbrele

pe primul act de procedură din dosar (acţiune, apel, etc.).

Vă rugăm a lua notă că minimumul obligatoriu lunar drept

contribuţie la Casa de Pensiuni, din întrebuinţarea timbrelor este de

lei 200, pentru avocaţi definitivi şi 100 pentru stagiari şi apărători,

care trebue neapărat complectat în bani, din 6 în 6 luni, în caz că din

aplicarea lor la procese şi acte nu a fost atins acest minimum.

La finele fiecărei luni urmează să achitaţi D-lui Casier al Casei

de Pensiuni şi cotizaţia fixă lunară care este pentru avocaţi definitivi

de lei 70 lunar, iar pentru stagiari şi apărători lei 30 lunar.

Timbrele puse în vânzare vor purta neapărat semnătura D-lui

Administrator delegat, fără de care nu sunt valabile.

Dată fiind importanţa acestei instituţiuni pentru corpul nostru,

ale cărei mari foloase, desigur că le apreciaţi şi Dv., sunteţi rugaţi a

observa cu cea mai mare stricteţe toate dispoziţiunile statutare şi a

aplica timbrele respective pentru a nu da ocazie la măsura

sancţiunilor prevăzute de statut.

Vi se alătură tabloul anexă cu valoarea timbrelor şi modul lor

de întrebuinţare.

280

Preşedintele Casei de Pensiuni

Decan

EM. SGOANŢĂ

Administrator Delegat al Casei de

Pensiuni

H. Ciocâlteu

D-Sale

Domnului Avocat …………………………………………………

ANEXA

Pentru alimentarea fondurilor Casei de pensiuni se înfinţează

un timbru care se va percepe atât pentru procesele susţinute de

avocaţi, stagiari şi apărători, membrii acestei case, cât şi pentru toate

actele de notariat redactate de aceştia din onorariile lor.

Acest timbru pentru procese va fi la Judecătorie pentru

procesele penale de lei 5.- iar pentru procesele civile de lei 10.

La Tribunale de lei 20.- pentru orice fel de procese.

Pentru orice amânare a proceselor de orice natură se va plăti

timbru de lei 2.

La Curtea de Apel de lei 30.- iar la Curtea de Casaţie de lei 50.

La instanţele speciale (Comisii de Apel Fiscale, Curţi

Administrative, Tribunale Militare etc.) se va plăti lei 20.

Timbrul se va plăti la prima zi de înfăţişare chiar dacă la aceia

dată procesul se amână.

La actele de notariat se va percepe, pentru cele până la

valoarea de lei 6.000.- 10 lei; de la 6.000-12.000.-lei 15; de la 12.000

- 20.000 lei 20; dela 20.000-50.000 lei 30; de la 50.000-80 000 lei

40; de la 80.000 - 100.000 lei 50; de la 100.000- 300 000 lei 70; de la

300.000- 500.000 lei 100; de la 500 000 -800.000 lei 150; de la

281

800.000-1.000.000 lei 200, pentru fiecare milion în plus câte 100 lei.

Pentru actele fără valoare patrimonială (adopţiuni,

declaraţiuni, radieri, inscripţiuni ipotecare sau de privilegii,

testamente, etc.) se va plăti timbru de lei 20.

La orice petiţiune adresată la o autoritate administrativă,

judecătorească de orice fel; la Decanat sau casa de pensiuni se va

plăti un timbru de lei 10.

Pentru actele scutite se va percepe timbru de valoare dublă.

Sumele se vor încasa la Casieria Sindicatului şi se vor preda la

finele fiecărei luni, Casierului Casei de Pensiuni.

Aceste dispoziţiuni se vor încorpora la finele Statutului Casei

de Pensiuni şi vor face parte integrantă din el.

Ad-tor delegat, H. CIOCÂLTEU


83. 1940 septembrie 5. Extras din Legea organizării corpului

avocaților publicată în Monitorul Oficial

EXTRAS

Legea organizării corpului avocaţilor din România

Publicată în Monitorul Oficial (partea I) Nr. 205

Din 5 Septembrie 1940.

Art.172- Oricine, pentru remuneraţiune promisă sau dată, fie

de client, fie de avocat, va interveni pentru a procura acestuia un

proces sau o lucrare de avocatură, se va pedepsi cu închisoarea dela 6

luni până la un an şi i se va interzice accesul în localurile şi

împrejurimile instanţelor judecătoreşti.

282

Se va considera ca o circumstanţă agravantă faptului că

infracţiunea a fost comisă de o persoană, având calitatea de

funcţionar public, pedeapsa penală fiind independentă de măsurile

disciplinare ce s-ar lua din acel motiv.

În caz de recidivă, pedeapsa se va putea mări până la

maximum închisorii corecţionale.

Constatarea acestor delicte se va face prin procese-verbale,

dresate de orice autoritate judecătorească sau administrativă, de

decanul sau consilierul baroului delegat cu conducerea poliţiei

profesionale, cum şi de orice alt delegat al Consiliului Baroului

sau membru al poliţiei profesionale a baroului.

Procesul-verbal dresat de una din aceste persoane va învesti

direct tribunalul cu acţiunea publică şi face dovadă deplină până

la înscrierea în falş.

Art.173- Avocatul care, pentru a atrage clientela, va

întrebuinţa un mijlocitor remunerat sau cu o promisiune de a fi

remunerat fie din partea sa, fie din partea clientului, va fi pedepsit cu

suspendarea până la un an pentru prima oară, iar în caz de recidivă,

cu eliminarea din Corp.

Art.174- Consiliul fiecărui barou are dreptul de a decide motivat

interzicerea accesului în localurile şi împrejurimile instanţelor

judecătoreşti, persoanelor cunoscute ca mijlocitoare de procese.

Decanul Corpului va întocmi lista acestor persoane şi o va

comunica procurorului general sau procurorului tribunalului,

care o va transmite spre executare agenţilor administrativi şi

poliţieneşti.

Art.175- Deciziunea Consiliului baroului este executorie.

Ea se va putea ataca numai cu recurs la Uniunea Barourilor, în

termen de 10 zile dela comunicare, prin agenţii baroului sau prin

portărei.

Recursul se va judeca de urgenţă şi cu citarea decanului

283

baroului, dela care emană decizia atacată şi în conformitate cu

dispoziţiunile art. 228 și următorii din prezenta lege.

Recursul nu suspendă executarea deciziei.

Decizia Uniunii Barourilor este definitivă şi nesusceptibilă de

nicio cale de atac ordinară sau extraordinară.

Art.176- Se va pedepsi cu închisoare dela o lună la 6 luni

persoana căreia i s-a interzis accesul în localul sau împrejurimea

localului judecătoresc şi a cărei prezenţă este totuşi ulterior constatată

prin proces-verbal, dresat de organele prevăzute de art. 172.

Procesul-verbal dresat de aceste organe va învesti cu acţiunea

publică direct tribunalul local, şi face deplină dovadă până la

înscrierea în falş.

Dacă însă persoana va justifica un interes de a se prezenta ca

parte sau martor în justiţie, executarea interdicţiei accesului se va

suspenda de decan în urma cererii făcute în prealabil de partea

interesată şi numai pentru timpul necesar dovedit de dânsa.

Art.177- Este interzis oricărei persoane, care nu are calitatea

de avocat definitiv, stagiar sau apărător a da consultaţiuni cu sau fără

plată, a redacta acte sau acţiuni, apeluri şi orice fel de acte în justiţie,

a executa acte sau sentinţe judecătoreşti, a face urmăriri asigurătoare

ori definitive şi orice lucrare de natură contencioasă.

De asemenea, este interzis a primi procură de reprezentare în

Justiţie sau a angaja avocat care să pledeze pentru alţii, înaintea

instanţelor de orice natură, sau a a avea un birou în care s-ar exercita

aceste operaţiuni, chiar dacă ele s-ar face în mod gratuit.

Cei ce ar contraveni dispoziţiunilor de mai sus, se vor pedepsi

cu închisoare corecţională dela 6 luni la 1 an, iar în caz de recidivă,

pedeapsa va putea fi mărită până la maximum închisorii corecţionale.

Avocatul care va conduce un asemenea birou sau i-ar presta

serviciile sale, chiar fără plată, va fi pedepsit cu suspendarea până la un

an, pentru prima oară, iar în caz de recidivă, cu eliminarea din Corp.

284

Art.178- Contravenirea la dispoziţiunile articolului precedent

se va constata de organele prevăzute de art. 172, iar procesul-verbal

va învesti cu acţiunea publică direct tribunalul local şi va face

deplină dovadă până la înscrierea în falş.

Preşedintele tribunalului, sesizat de decanat, după ce va

asculta în camera de consiliu pe inculpat, pe reprezentantul baroului

luând şi concluziunile procurorului, va ordona închiderea biroului de

avocatură ilicită. Această ordonanţă se va executa imediat prin îngri-

jirea procurorului, iar închiderea biroului va rămâne definitivă, dacă

inculpatul va fi condamnat.

Ordonanţa preşedinţială nu este supusă altei căi de atac decât

recursului la Înalta Curte de Casaţie, în termen de 3 zile libere dela

comunicarea ce se va face prin portărei sau agenţii baroului.

Recursul nu suspendă în niciun caz executarea ordonanţei.

Art.179- În acţiunile penale, pornite în baza art. 172, 176 şi

177 din prezenta lege, baroul local va figura în instanţă ca partea

civilă, fiind citat întotdeauna din oficiu, prin decanul său.

Art. 180-Este oprit avocatului de a avea legături cu persoanele

cărora li s-a interzis accesul în localurile şi împrejurimile instanţelor

judecătoreşti, precum şi cei condamnaţi pentru delictele prevăzute de

art. 172 şi următoarele din prezenta lege, sau de a-i întrebuinţa în

serviciul său, sub orice denumire, fie cu plată sau în mod gratuit.

Avocatul dovedit că întrebuinţează mijlocitori spre a-şi atrage

clientelă, este pasibil, pe lângă sancţiunile disciplinare, de aceleaşi

pedepse corecţionale prevăzute pentru aceşti mijlocitori prin art. 172

din prezenta lege.

Art.300- Toate legile contrarii dispoziţiunilor prezentei legi

sunt şi rămân abrogate.


285

84. 1940 septembrie. Adresa consilierului delegat cu poliția

profesională a Baroului Dolj, N. Popilian, privind măsurile

prevăzute de lege contra intermediarilor de procese și a

celor ce practică avocatura clandestină


DIN JUDEŢUL DOLJ

C R A I O V A


SERVICIUL „POLIŢIEI PROFESIONALE”

Nr………………….

Domnule Coleg,

Alăturat vă trimitem în extras, o parte din legea avocaţilor

promulgată la 5 Septembrie 1940, articolele 172-180, referitoare la

„intermediari de procese" şi la „avocatura clandestină"

Cu privire la avocatura clandestină actuala lege a avocaţilor

a ţinut cont de toate dezideratele noastre, pentru a împiedica

complecta prăbuşire a profesiunii noastre luându-se măsuri pentru

desfinţarea procuriştiilor şi practicanţilor din grefe care au

transformat birourile instanţelor judecătoreşti într-un fel de birouri de

afaceri şi burse de procese şi redactări de acte.

Niciun fel de act nu se mai poate redacta de vreo altă

persoană, oricine ar fi el. Prin urmare grefieri, funcţionari de orice fel

şi practicanţi nu vor mai putea scrie şi redacta: acţiuni, apeluri şi

orice fel de acte în justiţie. Actele ce se redactează astăzi la

judecătorii şi secţia de notariat de către funcţionari sau practicanţi

sunt făcute în dispreţul legii, se pot anula şi cei care le fac vor fi

sancţionaţi cu grave pedepse prevăzute de lege.

286

Plaga procuriștilor şi practicanţilor este desfinţată şi atât cei

care practică asemenea meserie cât şi cei care îi primesc să-şi facă

această meserie în birourile publice vor suferi rigorile legii.

Poliţia noastră profesională are dreptul să facă procese

verbale de constatarea delictelor, care procese sesizează direct

Tribunalele şi sunt crezute până la înscrierea în falş.

Acelaşi drept îl are poliţia noastră şi contra intermediarilor

de procese, precum şi în contra avocaţilor care primesc sau

recrutează clientela în sălile sau în prejurul instanţelor judecătoreşti.

Domnul Decan I. B. Georgescu a rugat instanţele

judecătoreşti să înlăture pe toţi acei opriţi de lege în felul mai sus

arătat şi onoratul Consiliu a binevoit să mă delege a prezenta un

memoriu D-lui Ministru de Justiţie şi Onor Uniunii avocaţilor, pentru

a cere să se ia măsuri contra autorităţilor care întârzie aplicarea legii.

Pentru ca legea să aibă o bună aplicare şi pentru ca misiunea

noastră să poată fi executată în vederea asigurării bunului mers al

profesiei noastre, este necesar ca fiecare din noi să fim poliţaiul

intereselor noastre şi sunteţi rugaţi, toţi acei colegi care exercită

profesiunea însă sunt împiedecaţi să muncească din cauza situaţiunei

mai sus arătate, să ne ajutaţi, denunţându-ne pe toţi acei, oricine ar fi,

care dau consultaţiuni sau redactează acte ori ajută pe acei care au

făcut din profesia de avocat ceia ce se vede astăzi.

Actuala lege declară în art. 300, ca abrogate, toate legile

contrarii; deci acei care după 5 Septembrie 1940 au lucrat în contra ei

sunt delicvenţi şi fiecare dintre noi suntem datori să-i denunţăm.

Consilier delegat cu poliţia profesională a Baroului Dolj,

N. POPILIAN

Domniei sale

Domnului……………………………………………………………


287

85. 1940 septembrie. Adresa șefului poliției profesionale a

Baroului Dolj prin care solicită afișarea la ușa instanței a

unui extras din Legea Corpului de Avocați relativ la

avocatura clandestină și la intermediarii de procese

ROMÂNIA

Craiova ….. 194…


DIN JUDEŢUL DOLJ CRAIOVA


SERVICIUL„POLIŢIEI PROFESIONALE"

Nr. ............

DOMNULE …..………..

Avem onoare a vă ruga, să binevoiţi, a dispune afişarea la uşa

instanţei a unui extras din legea organizărei Corpului de Avocaţi

publicată în Monitorul Oficial Nr. 205 din 5 Septembrie 1940, relativ la

AVOCATURA CLANDESTINĂ precum şi relativ la INTERMEDIARI

DE PROCESE şi de asemenea la interzicerea oricărei persoane, care

nu este avocat, de a redacta acte de notariat şi orice fel de acte în

justiţie, dupe cum se face astăzi de aşa ziși practicanţi din grefe sau de

funcţionari. Extrasul se alătură în două exemplare.

Şeful Poliţiei Profesionale a Baroului Dolj

Consilier,

N. POPILIAN

Domniei – Sale

Domnului ……………………………………………


288

86. 1940 septembrie. Adresa consilierului delegat N. Popilian

privind persoanele care, conform legii, au dreptul la

asistență judiciară

ROMÂNIA Craiova, ........................... 194....


DIN JUDEŢUL DOLJ

C R A I O V A


SERVICIUL „ASISTENŢEI JUDICIARE"

Nr. ………..

DOMNULE…………

Biroul de asistenţă judiciară înfinţat în conformitate cu art.

248 din legea pentru „Organizarea corpului de avocaţi din România"

publicată în Monitorul oficial (partea I) Nr. 205 din 5 Septembrie

1940, aduce la cunoştiinţă că, în conformitate cu art. 251 din această

lege, au dreptul la „Asistenţa judiciară" :

1) orfanii, văduvile şi invalizii de răsboi, legitimaţi cu

carnetele I. O. V.;

2) Persoanele de orice naţionalitate, care, fiind lipsite de

mijloace, vor dovedi sărăcia cu un certificat de paupertate, eliberat

conform legii timbrului, de administraţia financiară pentru scutire de

taxe şi timbre în proces ;

3) Acuzaţii şi inculpaţii, pentru care, instanţele judecătoreşti

cer apărători din oficiu, conform legilor organice.

Se mai aduce la cunoştiinţă justiţiabilă că pentru „Procesele

complicate sau importante", consilierul şef al serviciului va delega

un avocat definitiv care să asiste pe avocatul stagiar, conf. art. 255.

289

Legea prevede în art. 255 că: în procesele susţinute de

asistenţa judiciară, instanţele judecătoreşti, prin aceeaşi hotărâre, vor

putea să oblige partea asistată, care va câştiga procesul sau direct pe

adversarul lui, să achite baroului respectiv, pentru serviciul asistenţei

onorariul cuvenit conform tarifului onorarilor minimale, eventual şi

cheltuelile de judecată, dacă asistenţa a susţinut toate speţele

judecăţii.

Persoana care, datorită sprijinului asistenţei judiciare şi a

mărit patrimoniul, va putea fi obligată prin hotărâre, că pe lângă

onorariul la care va fi condamnat adversarul său, conform tarifului

minimal, să achite în plus baroului, care a prestat serviciul asistenţei

judiciare, o contribuţiune la fondul special de cel puţin cinci la sută

din suma câştigată. Partea adversară care va transige că o persoană

asistată fără ştirea serviciului asistenţei judiciare sau a avocatului

delegat de ea, va fi răspunzătoare personal şi direct de onorariul,

cheltuelele şi contribuţiunea serviciului de asistenţă judiciară.

Avocaţii colaboratori la tranzacţie sunt solidari răspunzători de

încasarea sumelor şi pasibili de pedeapsă disciplinară.

Consilier delegat, NICU POPILIAN

Domniei-Sale

Domnului……………………………………………………………


290

87. 1941 aprilie 12. Circulara Președintelui Comisiei

Interimare a Uniunii Barourilor din România prin care își

exprimă nemulțumirea și cere luarea de măsuri față de

scăderea veniturilor Casei de Asigurări a Barourilor din

cauza neaplicării de către avocați a timbrelor de pledoarie

ROMÂNIA Bucureşti 12 Aprilie 1941

Uniunea Barourilor

din România Decanatul Baroului Dolj

Palatul Justiţiei Bucureşti Primit la 24 Aprilie 1941

No. 855 Intrarea No.415

Domnule Decan,

Vă este îndeanjuns de cunoscut situaţia precară a multora din

colegi noştri avocaţi, care din diferite împrejurări, nu mai pot activa

în profesiune.

În scopul ajutorărei acestora - prin pensionare – s-a înfinţat

timbrul de pledoarie din al cărui venit să se poată da un ajutor efectiv

celor găsiţi că au dreptul, potrivit legilor respective.

Din nenorocire nu s-a înţeles în toate părţile, ceia ce trebuie să

se facă în acest scop şi astăzi s-a constatat, cu adâncă părere de rău,

că solidaritatea profesională este abandonată şi că veniturile Casei de

Asigurări a Barourilor, pendinte de Uniunea Barourilor din România,

provenind din timbrele de pledoarie, au scăzut foarte mult.

Avocaţii, cu foarte mari excepţii, nu-şi mai îndeplinesc

obligaţiunile impuse de lege şi se sustrag dela aplicarea timbrelor de

pledoarie.

Toți vor o pensie cât mai mare, dar nimeni nu vrea să înţeleagă

cum se poate lua pensie, mică sau mare, fără asigurarea veniturilor

corespunzătoare şi fără îndeplinirea obligaţiunilor legale impuse în

acest scop.

291

Funcţionarii sunt constrânşi să plătească cotele, destinate

pensionărei eventuale, prin reţinerile ce se fac din salariul ce

primesc, meseriaşii sunt forţaţi a depune timbrele respective pe

cărţuliile ce au, numai noi avocaţi, nu vrem să ne convingem că nu se

poate da un ajutor-pensiune, fără îndeplinirea obligaţiunilor legale,

care singure pot îndreptăţi acordarea unei pensiuni de retragere.

Vina acestor sustrageri o poartă în special reprezentanţii

autorizaţi ai Barourilor, care nu controlează dacă să îndeplinesc

cerinţele legii de Asigurări privind aplicarea timbrului de pledoarie şi

nu iau măsurile dictate de lege pentru reprimarea contravenţiunilor.

De aceia atrăgându-vă atenţiunea acestor împrejurări vă rog cu

toată stăruinţa, să luaţi cele mai energice măsuri pentru controlarea

aplicărei timbrului de pledoarie în toate cazurile indicate de lege,

sancţionând pe cei vinovaţi, cunoscând că Uniunea Barourilor prin

delegaţii „speciali" va controla strict aplicarea acestor timbre de

pledoarie la toate Barourile din Ţară, înţelegând să facă uz de

dispoziţiunile articolului 89 al. m. din Decretul lege pentru

organizarea Corpului de avocaţi.

Preşedintele Comisiei Interimare

a

Uniunei Barourilor din România

(ss) N. PÂRVULESCU


292

88. 1941 mai 12. Adresa Serviciului Poliției Profesionale a

Baroului Dolj privind greutățile întâmpinate din partea

avocaților în aplicarea timbrelor de pledoarie și a timbrelor

pentru Casa de Pensii a Baroului

ROMÂNIA Craiova 12 Mai

1941


DIN JUDEŢUL DOLJ

C R A I O V A


No…………….

Serv. Poliţei Profesionale

Domnule Coleg,

În conformitate cu art. 174 din legea de organizare a Corpului

Avocaţilor, Onor Consiliul Baroului Dolj a numit delegaţi pentru

controlul contravenţiunilor la prevederile legei şi asemenea pentru

controlul aplicărei timbrelor de pledoarie şi pentru timbrele Casei de

Pensiuni a Baroului nostru.

Am trimis delegaţilor noştri toate instrucţiunile necesare şi

extrase atât după legea Organizărei Corpului de Avocaţi cât şi dupe

legea Casei de Asigurări a Avocaţilor din România.

Am trimis la toate instanţele din Dolj asemenea extrase şi am atras

atenţiunea asupra sancţiunilor legale.

Cu destulă părere de rău constatăm, că cea mai mare parte

din controlori delegaţi pentru supravegherea timbrului de pledoarie şi

pentru Casa Pensiilor nu depun nici un interes, deşi le-am comunicat

că legea consideră delegaţiile date de Consiliu ca obligaţiuni

legalmente datorite.

Am trimes diferite adrese Colegilor arătând care sunt

293

sancţiunile abaterilor dela datoria profesională, pentru cei care nu

depun timbrele.

Cei mai mulţi magistraţi şi grefieri au luat notă de protestele

noastre şi am constatat cu bucurie că forţează D-lor pe colegii noştri

spre aşi face datoria, s-au găsit însă şi judecători şi grefieri care să

protesteze că noi cerem aplicarea legii numai de către dânşii iar

avocaţii, care au interes direct, să nu priceapă ei însuşi datoria ce au,

de a depune timbrele chiar dacă nu sunt somaţi de instanţă conform

art. 22 din legea Casei Centrale de asigurări a Corpului Avocaţilor.

Am alcătuit fişe personale pentru colegii care omit

depunerea timbrelor care se vor înainta Casei Centrale de Asigurări

şi Casei Pensiei pentru ca să se ştie la cererea de pensionare ce debit

are fiecare şi va fi greu să mai fie pensionar. Am alcătuit liste spre a

fi predate Onor Consiliului de Disciplină şi am crezut că dupe toate

somaţiile mele către colegi, se va înţelege situaţia provocată de cei

care nu-şi fac datoria, şi am reţinut rapoartele pentru trimiterea în

judecata Consiliului.

Deoarece situaţia creată în Baroul nostru prin neaplicarea

timbrelor se găseşte şi în alte Barouri, Onor UNIUNEA

BAROURILOR DIN ROMÂNIA, somează prin circulara No. 855

din 14 Aprilie 1941 să ia măsuri urgente pentru a sancţiona conform

legilor pe contravenienţi la aplicarea timbrelor şi mai ales, fiindcă

Onorata UNIUNEA BAROURILOR AVOCAŢILOR aruncă „vina

acestei sustrageri asupra reprezentanţilor Barourilor", ceea pentru noi

ar fi o nedreptate, fiindcă Consiliul nostru a făcut toate diligențele

faţă de colegii şi de instanţele judecătoreşti cu privire la aplicarea

timbrului – s-a hotărât de consiliu a se lua sancţiuni severe în conf.

cu Ordinul Autorităţei noastre Tutelare.

În cel dintâi rând vor fi pedepsiţi delegaţii numiţi de Consiliul

pentru supravegherea aplicărei timbrului.

Repet din nou ca D-nii colegii să binevoiască să controleze

294

fiecare agenda Dumnealor şi să observe dacă au aplicat timbrele în

dosarele care au pledat.

Domnii controlori sunt rugaţi, pentru ultima oară, ca pe lângă

controlul zilnic al fiecărei şedinţe, control care nu le răpeşte mai mult

decât un sfert de oră, să ceară dela D-nii grefieri şi arhivari dosare

trecute la executare sau pentru apel pentru a face controlul şi pe

trecut.

La serviciul nostru se găsesc formulare de fişe pe care se pot

însemna cu uşurinţă contravenienţii, instanţa şi numărul dosarului.

Alătur la prezenta încunoştinţare adresa No. 855 | 941 a

Uniunei Barourilor din România prin care se constată că

„Solidaritatea profesională este abandonată" şi se invită Conducătorii

Barourilor să ia sancţiuni contra celora care se sustrag dela datoria

profesională de a depune timbrele de pledoarie.

Se va încunoștința toți stagiarii sau avocații care substituesc

pe maeștrii sau pe alți colegi, că nu sunt dispensați ca să depună

timbre și li se interzice să mai țină instanțele în loc pentru discuțiuni

asupra acestei chestiuni.

Pentru a se evita nemulțumirile instanțelor, care trebue să

aștepte pe avocați ca să execute operațiunea aplicărei timbrelor, sau

până când timbrele sunt cerute de la client, ori să țină în loc instanța

până se trimite pentru a fi cumpărate timbrele, vă rog a încunoștința

pe colegi ca să aplice timbrele odată cu consultarea dosarului și,

întotdeauna, înainte de apelul proceselor.

Pentru a se evita cazurile reclamate de unii colegi și de

controlori, vă rugăm a se pune în vedere colegilor ca să se asigure

dacă D-nii grefieri au trecut în jurnal numele avocatului care a depus

timbre și de asemeni, este necesar ca să semneze vizibil fiecare

timbru, căci altfel nu se poate controla și se dă naștere la acele

discuțiuni ce se fac cu privire la dispariția timbrelor.

D-nii controlori și membrii ai Poliției profesionale sunt

295

rugați să depună rapoartele în conformitate cu legea și dispozițiunile

Onor Consiliul de Disciplină și de asemenea sunt rugați, pentru a se

ușura alcătuirea rapoartelor, să binevoiasca a ridica de la serviciul

nostru fișele de control, care sunt necesare și sunt alcătuite pentru a

se putea trece numele avocatului care n-a depus timbrele No.

dosarului și instanța unde au pledat.

Îmi fac o datorie colegială ca să anunț pe D-nii colegi că s-a

început prezentarea primei serii de colegi înaintea Consiliului de

Disciplină pentru contravenirea la datoria profesională de aplicarea

timbrelor.

Consilier, N. Popilian

Domniei – Sale

Domnului………………………………………………. Membru al

Poliţiei Profesionale şi pentru Controlul Timbrului de Pledoarie.


89. 1941 mai 22. Adresa Uniunii Barourilor din România către

Decanatul Baroului Dolj privind supravegherea demnității și

moralității avocaților

ROMÂNIA Bucureşti 22 Maiu

1941.

UNIUNEA BAROURILOR

DIN ROMÂNIA

PALATUL JUSTIŢIEI BUCUREŞTI

No. 1073

296


Primit la 26 Mai 1941

INTRARE No. 536

Domnule Decan,

Vă sunt îndeajuns de cunoscute dispoziţiunile art. 3 din

Decretul Lege din 5 Septembrie 1940, privind organizarea Corpului

de avocaţi din România, care precizând că: Avocatul participă prin

oficiul său direct şi în condiţiunile legii, la activitatea organelor

puterii judecătoreşti, face din el un colaborator activ, iar nu un

simplu auxiliar al Justiţiei.

De asemenea vă sunt cunoscute şi toate şi celelalte

dispoziţiuni ale aceluiaşi Decret lege, cuprinse în capitolele 6 şi 7 cu

secţiunile lor.

E de la sine înţeles deci, că profesiunea noastră trebue să se

bucure, ca în trecutul mai depărtat, de un mare prestigiu şi

consideraţiune în faţa tuturor şi, ca consecinţă, că trebue să ne

ridicăm prin noi înşine, prin purtarea noastră, prin atitudinea noastră,

la un nivel cât mai ridicat sub raportul demnităţii şi moralităţii

profesională.

Nu există îndemn mai strălucit şi învăţământ mai înălţător

pentru generaţiile mai noi, decât paginile de trecut, scrise de

înaintaşii noştri în avocatură, cu puterea lor de muncă productivă, cu

demnitatea şi prestigiul de ce erau înconjuraţi.

Scăderea prestigiului avocatului, în cele mai multe cazuri

constatate, se datoreşte numai felului de conducere al acestuia fie în

faţa barei fie în afara ei.

În faţa barei, se pare că avocatul nu mai are în vedere decât

interese care, de multe ori nu sunt în concordanță nici cu demnitatea

şi nici cu probitatea de care trebue să fie înconjurată profesiunea lui;

iar în afara barei, prin felul de prezentare şi susţinere de afaceri

297

(intervenţiuni, samsarlâcuri) care nu cadrează cu demnitatea de

avocat, prestigiul lui este scăzut.

Este de datoria D-voastră, Domnule Decan, care împreună

cu Consiliul Baroului, aveţi paza onoarei, demnităţii Corpului şi

exerciţiului profesiunii de avocat, potrivit art. 203 din legea noastră,

să faceţi, prin mijloacele pe care legea vi le pune la dispoziţie, ca

nivelul avocatului sub toate raporturile să fie cât mai ridicat,

stăruind în aplicarea cu stricteţă a dispoziţiunilor legei noastre

organică fiindcă avocatul, prin faptele lui, să nu cadă în păcatul unei

acţiuni dăunătoare prestigiului nobilului Corp din care face parte.

Îngăduinţa şi toleranţa trebuesc să dispară, iar activitatea

avocatului atât în barou, cât şi în afară urmărită cu deosebită grije,

spre a nu contraveni regulelor moralei profesională.

O cât mai mare atenţiune trebue să se dea cererilor de

înscriere, definitivare şi transferare în Barou, Consilierul delegat cu

facerea cercetărilor asupra demnităţii şi moralităţii, căutând să se

convingă prin investigaţiuni amănunţite, cu adevărata situaţiune a

candidatului sub acest aspect, iar raportul lui cât mai pe larg motivat,

să fie alcătuit în conformitate cu cerinţele legei avocaţilor, Uniunea

înţelegând să facă o cât mai serioasă aplicare a celor cuprinse în

articolul 97 din legea de mai sus.

Activitatea avocaţilor-stagiari, trebue să fie în deosebita D-

voastră atenţiune; conferinţele de stagiu trebuesc organizate temeinic,

delegatul Consiliului cu conducerea lor, dând îndrumări folositoare

conferenţiarilor notându-i în vederea definitivării de modul cum s-au

comportat.

Se vor organiza seminarii juridice şi se va da urmare

prescripţiilor legei, cu privire la îndatoririle stagiarilor.

S-a mai constatat, cu multă părere de rău, că cea mai mare

parte nu cunosc legea de organizare a Corpului şi de aci, poate

decurge și eludarea dispoziţiunilor ei cu privire la demnitate,

298

probitate şi prestigiu destul de lămurite în capitolul 6 secţiunile 3, 4,

5 şi 6.

Ni s-a mai adus la cunoştinţă că în unele barouri avocaţiale,

funcţionează clandestin, ca secretari, persoane care nu au calitatea de

a ocupa asemenea îndeletniciri (articolul 169 al. 2); iar în altele se

mai găsesc avocaţi evrei, radiaţi din barouri, dar care totuşi prin

îngăduinţă profesează tot în mod clandestin, cu binevoitorul concurs

al unor colegi, care nu-şi înţeleg pe deplin datoria ce au.

Socotim, Domnule Decan, că este de datoria noastră a

tuturor celor ce vom conduce barourile, să procedăm cu mai multă

stăruinţă la aplicarea legei care ne guvernează, în toate cazurile de

abateri constatate şi nu ne îndoim că şi D-voastră, convinşi de cele

mai sus arătate, veţi da preţiosul concurs, pentru remedierea tuturor

relelor care lovesc prestigiul şi demnitatea avocatului.

Primiţi asigurarea distinsei noastre consideraţiuni.

PREŞEDINTELE COMISIUNII INTERIMARE

a

UNIUNII BAROURILOR DIN ROMÂNIA.

Nic M. Pârvulescu

p. Secretar General, Mircea Marinescu


299

90. 1941. Regulamentul Bibliotecii Baroului Dolj

REGULAMENTUL

BIBLIOTECEI BAROULUI DOLJ

CAP. I.

Înfiinţare. Scopul Bibliotecii. Fondul.

Art. 1. - Biblioteca Baroului avocaţilor înfiinţată din iniţiativa

Consiliului Baroului Dolj în 1923, sporită în decursul anilor cu cărţi

de drept şi reviste şi mărită în 1940 cu vechea bibliotecă înfiinţată la

1887 din iniţiativa d-lor P. Chiţu fost Decan al Baroului şi Gr. I.

Columbeanu fost Procuror General al Curţii de Apel din Craiova, are

sediul în Palatul Justiţiei din Craiova şi poartă denumirea de

„Biblioteca Baroului Dolj".

Scopul ei este de a pune la dispoziţia avocaţilor şi

magistraţilor cărţile de drept şi tot materialul juridic necesar

profesiunii lor.

Art. 2. - Biblioteca Baroului Dolj este alimentată şi întreţinută

din fondul alocat prin bugetul Corpului de avocaţi şi din donaţiuni.

CAP. II.

Timpul de lucru în Bibliotecă

Art. 3. - Biblioteca este deschisă în toate zilele de lucru, între

orele 8-19. Ea este închisă în toate sărbătorile legale judecătoreşti.

În timpul vacanţei orele de deschidere pot fi reduse de

Comisiunea bibliotecei.

CAP. III.

Administraţia şi personalul

Art. 4. - Biblioteca Baroului Dolj este pusă sub controlul

Consiliului Baroului.

Art. 5. - Ad-ţia bibliotecei este încredinţată unei comisiuni

alcătuită din Decanul Baroului şi 3 membrii desemnaţi de Consiliul

Baroului, fie dintre membrii lui, fie dintre avocaţii definitivi.

300

Art. 6. - Comisiunea se întruneşte cel puţin odată pe lună, iar

în vacanţe numai dacă este nevoe, sub prezidenţia Decanului, iar în

lipsa acestuia, a celui mai în vârstă dintre membri.

Ea va fi convocată de către Decan oridecâteori va fi necesar

sau oricând unul din membri o va cere. În ultimul caz Decanul este

obligat să convoace Comisiunea în interval de 3 zile, iar dacă

convocarea totuşi nu se va face, Comisiunea se poate aduna în urma

unei convocări făcute de cel care a iniţiat convocarea şi va lucra sub

preşedenţia celui mai în vârstă.

Comisiunea se numeşte de consiliul Baroului pe termen de 3 ani.

Art. 7. - Comisiunea bibliotecii va supraveghea personalul

ad-tiv, lucrările bibliotecare şi va lua toate măsurile necesare bunului

mers al bibliotecei; personalul se va conforma deciziunilor

Comisiunei bibliotecii.

Art. 8. - Atribuţiunile Comisiunii bibliotecii sunt:

a) Cel mai târziu până la 15 Noembrie al fiecărui an va

alcătui un ante-proect de buget pentru bibliotecă,

prevăzând toate cheltuelile necesare pentru personal şi

material.

Acest ante-proect va fi înaintat Consiliului Baroului pentru

a-1 avea în vedere la alcătuirea bugetului Baroului.

b) Va controla şi alcătui definitiv în fiecare lună listele de

cărţi şi reviste ce sunt a se cumpăra din banii prevăzuţi în buget, pe

baza listelor formate de bibliotecar, ori presentate de avocaţi sau

magistraţi.

c) Va primi donaţiunile de orice fel.

d) În fiecare an, înainte de formarea bugetului, Comisiunea

va face un raport Consiliului Baroului care-1 va înfăţişa Adunării

Generale, despre starea bibliotecii, despre progresele şi înbunătăţirile

făcute precum şi despre trebuinţele ei eventuale. Acest raport va

putea fi şi tipărit pentru a fi distribuit avocaţilor şi magistraţilor.

301

Art. 9. - Personalul bibliotecii va fi numit de către Decan.

Lefurile fixate, vor fi prevăzute în bugetul anual al Baroului.

Art. 10. - Atribuţiunile Bibliotecarului sunt:

a) Este şeful ierarhic al întregului personal ad-tiv şi de

serviciu al bibliotecii.

b) Este răspunzător de starea bibliotecii şi de toate lucrările

bibliotecare.

c) Păstrează şi răspunde de cărţile şi zestrea bibliotecii.

d) Poartă întreaga corespondenţă a bibliotecii şi dă

frecventatorilor bibliotecii toate lămuririle privitoare la cărţi şi reviste.

e) Răspunde de inventar şi de ţinerea la zi a inventariului, de

lucrările de catalogare, de starea registrului de împrumut, de

revizuirea anuală a bibliotecii precum şi de revizuirea lunară a

bibliotecii uzuale precum şi a revistelor expuse în sala de lectură.

f) Ia notă săptămânală de cuprinsul condicei de deziderate

pentru a referi Comisiunii bibliotecii.

g) Întocmeşte şi înaintează la 1 ale fiecărei luni Comisiunii

bibliotecii listele de cărţi necesare bibliotecii.

h) Înaintează la 1 Noemb. al fiecărui an Comisiunii

bibliotecii un raport amănunţit de modul cum a funcţionat biblioteca

şi despre mersul lucrărilor bibliotecare din cursul anului.

CAP. IV.

Cititorii şi sălile de lectură

Art. 11. - Pot folosi sălile de lectură avocaţii şi magistraţii

precum şi oricare altă persoană străină căreia i s-a eliberat de către

Decan o carte de intrare.

Art. 12. - Cărţile se servesc în sălile de lectură de către

funcţionarii bibliotecii. Cititorii nu se pot servi singuri decât numai

de biblioteca uzuală şi de revistele expuse în sală. Cererea de servirea

cărţilor în sălile de lectură se face printr-un buletin de lectură pe care

cititorul este obligat să-l complecteze şi să-l semneze.

302

Art. 13. - Sălile de lectură cuprind:

a) biblioteci conţinând cărţi, reviste, ziare, publicaţiuni

oficiale etc.

b) catalogul alfabetic şi pe materii;

c) o condică pentru deziderate în care cititorii arată cărţile

care nu se găsesc în bibliotecă şi pe care doresc să le citească;

d) o condică în care se înscriu cititorii cărora li s-a

împrumutat cărţi din bibliotecă.

Art. 14. - Fiecare volum din bibliotecă va fi marcat cu

ştampila oficială a bibliotecii şi va purta numere de ordine.

Art. 15. - În sălile de lectură este interzis fumatul.

CAP. V.

Împrumutul cărţilor

Art. 16. - Cărţile din bibliotecă nu se pot împrumuta decât

avocaţilor şi magistraţilor din Craiova.

Art. 17. - Împrumutul se aprobă numai de către Decanul

Baroului sau în lipsă de acela care-i ţine locul dintre membrii

Comisiunii bibliotecii şi pe un termen ce nu poate depăşi 7 zile.

Art. 18. - Împrumutătorul va trebui să subscrie la primire în

condica specială ţinută pentru aceasta şi în care se va arăta titlul

cărţii, numărul ei de ordine, adresa împrumutătorului şi timpul în

care este obligat a o restitui bibliotecii. În condică va semna alături

de împrumutător şi bibliotecarul.

Art. 19. - Nu se vor împrumuta cărţile uzuale (legi,

enciclopedii, dicţionare), opere în curs de publicaţie, cărţi ori ediţiuni

rare, reviste nelegate, Monitorul Oficial.

Art. 20. - Nu pot fi împrumutate unei persoane mai mult de 5

volume odată.

Art. 21. - Împrumutătorului nu i se pot da alte volume

înainte de restituirea celor împrumutate.

303

CAP. VI.

Sancţiuni

Art. 22. - Personalul bibliotecii care nu se va conforma

întocmai dispoziţiunilor regulamentului de faţă, ori nu arată

aptitudini suficiente, se va înlocui de către Decan la propunerea

Comisiunii bibliotecii. Comisiunea bibliotecii poate cere Consiliului

Baroului aplicarea de pedepse disciplinare pentru orice abatere de la

îndatoriri a funcţionarilor bibliotecii.

Art. 23. - Cititorii sunt ţinuţi a îngriji de buna stare a

cărţilor, cataloagelor, condicilor şi a mobilierului şi a se conforma

prescripţiunilor acestui regulament.

Este oprit a scrie pe cărţile bibliotecii, a sublinia pasagii sau

fraze, a le adnota sau a le deteriora în orice fel.

Cei ce vor contraveni acestor dispoziţiuni vor fi obligaţi la

plata volumului deteriorat şi vor fi sancţionaţi cu excluderea dela

frecventarea bibliotecii pe timp determinat de către Decanul

Baroului.

Art. 24. - Cititorilor care vor avea în sălile bibliotecii o

purtare necuvincioasă sau nu se vor supune dispoziţiunilor luate de

bibliotecar sau cuprinse în regulament li se va interzice frecventarea

pe timp determinat de către Decanul Baroului.

Art. 25. - Nerestituirea la timp a cărţilor împrumutate va fi

semnalată de bibliotecar Comisiunii bibliotecii care se va întruni de

urgenţă şi care va lua măsurile necesare pentru chemarea în judecată

a împrumutătorilor şi luarea oricăror alte măsuri ce vor găsi necesare

fie pentru restituirea cărţilor, fie pentru recuperarea valorii lor.

Art. 26. - Cititorii care vor sustrage cărţi, foi din cărți,

reviste etc. sau care vor deteriora mobilierul vor fi supuşi la plata lor,

eliminaţi dintre frecventatorii bibliotecii şi deferiţi justiţiei.

304

CAP. VII.

Inventar. Legatul cărţilor. Revizuire. Cataloage.

Donaţii. Corespondenţă.

Art. 27. - Fiecare volum care intră în bibliotecă după ce va fi

ştampilat cu sigiliul bibliotecii, va fi trecut în inventarul general.

Art. 28. - Cartea inventariată va fi legată. Revistele se vor

lega îndată ce vor forma volume.

Art. 29. - Cartea legată va fi înregistrată definitiv, după

autorul ei pe fişă specială, pentru formarea catalogului alfabetic, apoi

va fi trecută pe o altă fişă după cuprinsul ei pentru formarea

catalogului pe materii.

Art. 30. -Catalogul alfabetic şi catalogul pe materii, vor fi

păstrate în sala de lectură pe biroul bibliotecarului.

Art. 31. - Odată pe lună se va face revizuirea bibliotecii

uzuale şi a revistelor din sala de lectură. Iar odată pe an, la 15 Iulie,

se va face revizuirea generală. În tot timpul revizuirii, biblioteca va fi

închisă în orele ce se vor fixa de către Decan.

Art. 32. - Se va ţine o „Carte de aur" a bibliotecii de către

Comisia bibliotecii în care se vor înscri toţi care donează bibliotecii

fonduri, cărţi, manuscrise, de o valoare minimă de 1000 lei. În sălile

de lectură vor fi înscrise numele donatorilor mai importanţi.

Art 33. - Întreaga corespondenţă a bibliotecii este în sarcina

bibliotecarului. Ea este oficială.


305

91. 1941. Adresa Decanului I.B. Georgescu privind realizarea

Sindicatului pentru procese


1941.

Domnule Avocat,

Venind la conducerea Baroului mi-am propus şi am promis să

realizez un vechiu deziderat al Corpului-Sindicatul pentru procese -

deziderat care pînă astăzi n-a putut fi tradus în fapt din cauză că

vechile proecte de organizare nesocoteau unele din cele mai esenţiale

scopuri ale noului aşezămînt.

Este evident că în prim loc Sindicatul trebue să dea satisfacţie

intereselor imediate ale marei majorităţi a membrilor Corpului.

Sindicatul trebue: 1. Să asigure încasarea unor onorarii cuviincioase.

2. Să înlăture concurenţa neleală dintre avocaţi. Or, în trecutele

proecte nu găsim nici o preocupare faţă de aceste importante pro-

bleme. Am reparat această omisiune :

1. Întocmind un tarif de onorarii pentru procese.

2. Înscriind în statut:

a) Posibilitatea pentru avocat, dacă crede util, de a aduce la

cunoştinţa clientului său onorarul ce i se cuvine şi de a încasa acest

onorar printr-un reprezentant al Baroului, prin casierul Sindicatului.

b) Posibilitatea de a se aplica sancţiuni, care la nevoe pot fi

chiar foarte severe, contra acelora ce se vor dovedi vinovaţi de

călcarea cuvîntului de onoare sub care s-au obligat să respecte

statutul şi tariful Sindicatului, la intrarea în organizaţie.

Iar din punct de vedere financiar general am găsit că e bine să

urmărim cu tărie un singur obiectiv, să atribuim veniturile

Sindicatului, în mod exclusiv, Casei de Pensiuni a Baroului Dolj. Cu

306

alte cuvinte înţelegem, ca Sindicatul pentru procese să constitue

pentru Casa de Pensiuni a Baroului Dolj, ceia ce Sindicatul pentru

acte de notariat este pentru Baroul Dolj şi pentru Casa de ajutor a

Baroului Dolj: o sursă de venituri sigură, satisfăcătoare.

Convingerea mea fermă este că, prin aplicarea conştiincioasă a

statutului şi a tarifului, vom ajunge în scurt timp să plătim avocaţilor

din Baroul nostru pensii adevărat impresionante.

Am renunţat la ideia împărţirei lunare, între membrii

Sindicatului a unei cote din venituri, pentru două motive deopotrivă

de decizive, pentru că, în concepţia mea, Sindicatul pentru procese

nu trebue să fie nici Casă de Depuneri, nici Casă de Ajutor. E un

non-sens să împărţim veniturile Sindicatului în venituri restituibile şi

venituri nerestituibile. Decît să restituim o parte din venituri, încasate

fără utilitate, folosind forţat o excesiv de complicată scriptologie

contabilicească, e preferabil să nu încasăm deloc asemenea venituri.

Ceia ce putem face reducând pur şi simplu cota din proect, de 8°/0

din onorarii, la 7%, la 6%, după amploarea ce voim să dăm

veniturilor Sindicatului. E de asemenea un non-sens să creăm în

Baroul nostru, prin Sindicatul pentru procese, a doua Casa de Ajutor.

Casa de Ajutor existentă are o organizaţie financiară foarte solidă. În

anul în curs se vor distribui ajutoare însumînd 335.000 lei. În bugetul

anului viitor, creditul pentru ajutoare va atinge impozanta cifră de

450.000 lei. Iar dacă conjunctura financiară actuală se menţine cîţiva

ani, Casa de Ajutor a Baroului nostru va strînge un fond inalienabil

important.

Alăturat vă remit un exemplar din proectele de statut şi tarif

întocmite şi vă rog a depune tot interesul în examinarea lor. Vă rog a

formula orice observaţii şi propuneri ce veţi găsi utile pentru

desăvîrşirea operei ce întreprindem în comun, pe imprimatul detaşabil

anexat. Vă rog a depune însemnările D-voastră la secretariatul Baroului

cel mai tîrziu pînă la………1941. Toate observaţiunile şi propunerile

307

făcute vor fi examinate cu atenţie, cu ocaziunea întocmirei proectelor

definitive de statut şi tarif, ce urmează a fi supuse adunărei generale a

Baroului pentru discuţie şi aprobare.

Primiţi, vă rog, Domnule Avocat, asigurarea osebitei mele

consideraţiuni.

DECANUL BAROULUI DOLJ,

I. B. Georgescu


92. 1942 februarie 16. Adresa Ministrului Justiției către

Decanul Baroului Dolj prin care îi mulțumește pentru

dăruirea „Anuarului Baroului Dolj pe anul 1942”

MINISTERUL JUSTIŢIEI

CABINETUL MINISTRULUI

022256 - 16 Feb. 1942

Domnule DECAN,

Am primit anuarul Baroului Dolj pe anul 1942 şi am luat

cunoştinţă cu cea mai mare satisfacţie, de spiritul de înaltă

înţelegere şi adevărată colegialitate, cu care este condus.

El poate servi drept model.

Felicit cu toată căldura pe colegii chemaţi la conducere şi îi

rog ca, cu toată dragostea pentru minunata profesiune ce exercită,

să continue a lucra pe calea menită să ridice cât mai sus prestigiul

corpului şi să dea cât mai mare demnitate membrilor lui.

308

Primiţi, vă rog, Domnule Decan, încredinţarea înaltei mele

consideraţiuni.

Ministrul Justiţiei,

(ss) Const. I. Stoicescu

Domniei Sale

Domnului Decan al Baroului Dolj


93. 1942 iulie 18. Statutul Sindicatului pentru Acte de Notariat

al Baroului Dolj

STATUTUL

SINDICATULUI PENTRU ACTE DE NOTARIAT

AL BAROULUI DOLJ

Art. 1. - Scopul Sindicatului este:

1. Să asigure încasarea onorariilor minimale, privitoare la

actele de notariat stabilite de adunarea generală prin tarife.

2. Să înlăture concurenţa neleală dintre avocaţi.

3. Să asigure plata la timp a cotizaţiilor cuvenite Baroului Dolj,

Casei de Ajutor a Baroului Dolj, Casei de Pensiuni a Baroului Dolj şi

Casei Centrale de Asigurare a avocaţilor.

Art. 2. - Fac parte din Sindicat toţi membrii Baroului Dolj.

Art. 3. - Bunul mers al Sindicatului este asigurat de o comisiune

compusă din Decanul Baroului şi din doi membri desemnaţi de

Consiliul Baroului din sînul său.

Decanul Baroului este conducătorul Sindicatului.

309

Comisiunea este competinte să complecteze şi să modifice tarifele

Sindicatului, sub rezerva ratificărei Adunărei Generale. Comisiunea

încuviinţează reduceri de onorarii în cazuri particulare bine justificate.

Art. 4. - Membrii Sindicatului pot încasa onorarii mai mari

decît cele tarifare. Însă, nu se pot coborî sub tarif. Respectarea

statutului şi a tarifelor este pentru fiecare membru al Sindicatului o

obligaţiune de onoare. Avocatul, care va călca această obligaţiune de

onoare, va fi trimis în judecata Consiliului de disciplină al Corpului,

de Decanul Baroului.

Art. 5. - Plăţile făcute Sindicatului se constată prin vize aplicate

de casieri pe actele de notariat.

Art. 6. - Casierul-ajutor al Baroului este casier central al

Sindicatului. În judeţ, serviciul de casierie al Sindicatului se execută

de casierii Baroului. Casierii din judeţ primesc pentru serviciile ce

prestează o indemnizaţie de 10% din orice încasări.

Contabilitatea se ţine în conformitate cu instrucţiunile

Decanatului.

Art. 7. - Sumele încasate prin Sindicat se varsă în mîna

casierului-general al Corpului astfel: în fiecare zi, după închiderea

operaţiilor, de casierul central; lunar, de casierii din judeţ.

Art. 8. - Adunarea generală ordinară a Corpului discută şi

ratifică complectările şi modificările aduse tarifelor, în cursul

exerciţiului expirat de comisiunea de conducere.

Art. 9. - Operaţiile băneşti executate de Sindicat se verifică de

Baroul Dolj, de Casa de Ajutor a Baroului Dolj şi de Casa de

Pensiuni a Baroului Dolj, prin delegaţi, ori de cîte ori se găseşte

necesar.

Art. 10. - Sînt scutite de plata cotizaţiilor prevăzute de tarifele

Sindicatului numai actele de notariat redactate fără plată de onorarii.

Se consideră redactate fără onorarii actele pentru care onorarul se

datorează de un avocat membru al Sindicatului, de un magistrat din

310

jud. Dolj, de soţiile, de părinţii sau descendenţii, de fraţii sau surorile

lor.

Art. 11. - Controlul executărei tarifelor, pentru înlăturarea

concurenţei neleale, este încredinţat tuturor membrilor Sindicatului.

Art. 12. - Acest statut şi tarifele anexate, aprobate de Adunarea

Generală a Baroului Dolj în şedinţa dela 14 Decembrie 1941 şi de

Comisiunea Interimară a Baroului Dolj, cu modificări, în şedinţa dela

18 Iulie 1942, intră în vigoare la 15 August 1942.


94. 1943 septembrie 18. Încunoștințarea Baroului Dolj privind

fixarea cotizațiilor avocaților pentru Barou, Casa de Ajutor,

Casa Centrală de Asigurare și Casa de Pensii a Baroului

BAROUL DOLJ Craiova, ……………….

Nr…………….

DOMNULUI ____________________ _____ AVOCAT,

Am onoare a vă face cunoscut următoarele:

I. - Comisiunea Interimară a Baroului Dolj, în şedinţele de la 1 Iulie

şi 18 Septembrie a.c., a fixat următoarele cotizaţiuni:

BAROUL DOLJ.

Avocaţi definitivi, grupa I 1000 lei lunar

„ „ „ II 800 „ „

„ „ „ III 600 „ „

Avocaţi stagiari 10 „ „

311

D-voastră aţi fost repartizat în grupa …….. Printr-o petiţie

adresată Decanatului puteţi cere trecerea D-voastră în orice grupă

superioară.

CASA DE AJUTOR.

Avocaţi definitivi 100 lei lunar

Avocaţii stagiari 10 „

CASA CENTRALĂ DE ASIGURARE.

Avocaţi definitivi 200 lei lunar

Avocaţi stagiari 100 „ „

CASA DE PENSIUNI A BAROULUI DOLJ.

Avocaţi definitivi şi stagiari 600 lei lunar.

Acest tarif este aplicabil cu începere de la 1 Iulie 1943.

II. - Comisiunea Interimară a Baroului, în şedinţa de la 18

Septembrie 1943 a hotărît desfiinţarea, pe ziua de 1 Octombrie 1943,

a casieriilor Baroului de pe lângă judecătoriile de ocol din judeţ.

În consecinţă, începând cu trimestrul Octombrie 1943, veţi face

plata, atât a cotizaţiilor specificate mai sus, cât şi a cotei de 10 % la

actele de notariat autentificate de D-voastră, prin mandate poştale,

adresate Casieriei Baroului Dolj din Craiova, Palatul Justiţiei, la

începutul fiecărui trimestru pentru trimestrul expirat.

Justificarea sumelor cuvenite Casei Centrale de Asigurare pe

baza art. 31 din legea acestei Case, adică a cotei de 10% din

onorariile minimale pentru actele de notariat autentificate de D-

voastră, o veţi face, pentru fiecare trimestru, printr-un certificat,

liberat de grefierul judecătoriei, conform imprimatului ce vi se va

trimite la timp de Barou.

Justificarea se va putea face de toţi avocaţii care profesează pe

312

lângă aceeaşi judecătorie, printr-un singur certificat.

Neplata integrală a cotizaţiilor legale şi a cotei de 10 % din

onorariile minimale, la timp, are drept consecinţă suspendarea din

exerciţiul profesiunei, în condiţiunile stabilite prin art. 262 din legea

corpului de avocaţi.

Primiţi, vă rog, Domnule Avocat, asigurarea osebitei mele

consideraţiuni.

DECANUL BAROULUI DOLJ,

Secretar,


95. 1943 octombrie 27. Extras din circulara nr. 918 din 27

octombrie 1943 a Uniunii Barourilor (Casa de Asigurare)

privitoare la aplicarea timbrului de pledoarie

E X T R A S

din circulara Nr. 918 din 27 Octombrie 1943

a Uniunei Barourilor (Casa de Asigurare) privitoare la aplicarea

timbrului de pledoarie

Cap. I Timbrul de Pledoarie

Din situaţiile centralizatoare reese în mod evident - ca şi în

trecut de altfel - că o mare parte din confraţi nu depun timbrul de

pledoarie în conformitate cu legea, eschivându-se dela această

obligaţiune, cu toate că s-a organizat sistemul carnetelor personale de

depunere şi control al timbrului.

Capitolul veniturilor din timbrele de pledoarie este cel mai

313

important şi pe el se sprijină întreaga organizaţie de asigurare a

avocaţilor, aşa că neîndeplinirea acestei obligaţiuni, pe lângă faptul

că constitue o abatere profesională, mai constitue şi luarea pe nedrept

a unei pensiuni, plătită din contribuţiunile celorlalţi confraţi.

Dispoziţiunile art. 25 din Lege, prevede că avocatul este

dator să aplice timbrul de pledoarie la toate procesele şi actele

prevăzute de lege, chiar dacă a complectat pe carnet valoarea minimă

de 2.400. În aceste condiţiuni, timbrele de pledoarie, trebuesc să se

găsească aplicate în toate dosarele şi pe toate actele unde se constată

că a asistat un avocat.

Pentru exercitarea unui control efectiv, vă rugăm a lua

următoarele măsuri:

Veţi delega la fiecare instanţă, printr-un sistem de rotaţie pe

toţi avocaţii stagiari înscrişi în Barou.

Aceştia vor controla în preziua controlului toate dosarele

trecute pe rol pentru a doua zi, trecându-le într-o listă cu arătarea

numelui avocatului care pledează, numărul dosarului şi menţiunea

dacă s-a depus sau nu timbrul.

În timpul şedinţei va semnala avocaţilor respectivi obligaţia

de a se complecta timbrul de pledoarie, notând cine a depus şi cine

refuză depunerea.

Lista întocmită în două exemplare se va depune

Decanatului, care se va sesiza deschizând acţiune disciplinară contra

celor care refuză depunerea timbrului de pledoarie şi atrăgând

atenţiunea celor care depun timbrul odată cu facerea controlului, că

în viitor vor fi sancţionaţi disciplinar.

O copie după lista întocmită de avocatul stagiar, se va ataşa

la dosarul său personal şi va fi avut în vedere la definitivarea sa,

cunoscând că am intervenit la Comisiunea Permanentă a Uniunii

Barourilor să nu se libereze diploma de definitivare până când

avocatul stagiar nu va face dovada satisfacerei acestei obligaţiuni.

314

Pentru conformitate


I.B. GEORGESCU

BAROUL DOLJ

Craiova,………………………..

Nr………………..

Domnului ………………………………………………

Avocat stagiar

………………………………

Pe baza dispoziţiunei luate de Uniunea Barourilor prin

circulara Nr. 918 din 27 Octombrie 1943, v-am delegat să executaţi

controlul aplicărei timbrelor de pledoarie în dosarele de procese ale

............................ în intervalul dela…………..până la .................. .

Rînduelile ce veţi urma în executarea acestui control sunt cele

arătate în extrasul din circulara menţionată mai sus, reprodus în

dosul prezentei adrese.

Vă remit alăturat ................. liste de control.

Cu stimă


Secretar,


315

96. 1945 iunie 26. Apelul prodecanului Baroului Dolj, N.

Popilian, pentru constituirea „Grupului Avocaților

Democrați”

Comitetul de iniţiativă pentru

alcătuirea «Grupului Avocaţilor

Democraţi din Baroul Dolj»

Nr. 3

26/VI/.1945

Domnule Coleg,

Având în vedere că până în prezent nu avem constituit

grupul avocaţilor democraţi, ca şi celelalte barouri din Ţară, cu toate

convocările ce aţi primit prin Baroul Dolj şi cunoscând sentimentele

D-vs. democratice, vă rugăm să binevoiţi a răspunde la acest ultim

apel de constituire al acestui grup.

Ţinând seamă că nu avem local propriu, din cauza

evacuării Palatului de Justiţie, am apelat la ospitalitatea Uniunii

Patrioţilor, în al cărui local din Str. Bibescu Vodă Nr. 1 vă

convocăm pentru şedinţa de constituire, în ziua de Miercuri 27

Iunie 1945, orele 17 precis.

În numele Comitetului de Iniţiativă.

Nicu Popilian, Prodecan Baroul Dolj.

D-sale

Domnului Avocat………………………………………………


316

97. 1947 august 2. Regulamentul pentru funcționarea Bibliotecii

Baroului Dolj

COMISIUNEA INTERIMARĂ A BAROULUI DOLJ

Proces Verbal Nr. 86

Şedinţa de la 2 August 1947

I. Având în vedere Regulamentul pentru funcţionarea

bibliotecei Baroului Dolj, alcătuit de dl. Decan Eliodor

E. Vergatti, Comisiunea îl aprobă şi decide punerea lui

în vigoare cu începere de la 15 Octombrie 1947. El are

următorul conţinut:

REGULAMENTUL PENTRU FUCŢIONAREA BIBLIOTECEI

BAROULUI DOLJ

1) Biblioteca Baroului Dolj, cuprinde opuri juridice şi literare.

Mai posedă şi un cazier juridic jurisprudenţial.

2) Opurile juridice vor fi complectate cu toate volumele

apărute noui, cu toate revistele şi cu scrierile judiciare.

Se va înzestra Biblioteca şi cu nouile scrieri juridice franceze

apărute dela 1938 până la zi. Scrieri literare nu se vor mai cumpăra

decât într-o proporţie de zece la sută din costul celor juridice şi

numai în caz de disponibilităţi financiare.

Cazierul se va ţine la curent după jurisprudenţele apărute în

diferitele reviste şi Buletinul Casaţiei.

3) Biblioteca funcţionează în tot cursul anului fără întrerupere,

între orele în care va funcţiona şi Justiţia.

4) Nu este permis a se da spre consultare acasă cărţi juridice

decât pentru maximum 24 de ore.

Abaterile sunt sancţionate cu amendă pentru bibliotecar şi cu

amendă pentru contravenient.

317

Amenzile vor fi stabilite de Decan.

Uzul cărţilor juridice este permis în bibliotecă şi în faţa

instanţelor de judecată.

Este strict oprit eşirea din bibliotecă a codurilor uzuale.

5) Mutilarea cărţilor sau scrierea pe ele de către vizitatori duce

la interzicerea contravenientului de a avea acces la bibliotecă şi

la pedepsirea de a înlocui cartea mutilată sau însemnată.

6) Registrul de bibliotecă va arăta pe acela care a folosit cartea,

fiindcă cel care obţine cartea în afara bibliotecei este obligat să

iscălească personal în registrul bibliotecei.

Cel care a obţinut cartea este de asemenea obligat să o

restitue personal şi să se convingă că a fost scăzut în registrul

respectiv.

7) Este strict oprită convorbirea consultatorilor bibliotecei sub

pedeapsa opririi de a mai vizita biblioteca.

8) Este strict oprit ca, consultatorii să caute personal cărţile în

rafturi spre a nu perturba ordinea volumelor şi a nu distrage

pe bibliotecar dela îndatoririle lui.

9) Nu este permis ca vizitatorii să transforme biblioteca în

birou de acte, sau să introducă în bibliotecă pentru consult

ori convingere pe clienţi etc.

10) Vizitatorii sunt rugaţi să păstreze cu stricteţe cea mai mare

curăţenie fiindcă aceasta este recomandaţia omului

civilizat.

11) Personalul bibliotecei este alcătuit din :

a) Custodele Bibliotecei, care trebue să fie titrat şi

bibliofil. Salariul lui este de două milioane şase sute mii lei lunar

plus ajutorul familiar, minus impozitele.

b) Bibliotecar, care poate fi şi fără studii şi salariat cu două

milioane patru sute mii lei lunar, plus ajutorul familiar, minus impozitele.

c) Un camerier sau o camerieră care va şterge zilnic

318

praful depe rafturi şi va curăţii de praf parchetul între orele 7 şi 8

adică înainte de deschiderea bibliotecei.

Salariul lunar este de un milion cinci sute de mii plus

ajutorul familiar minus impozitele.

12) Îndatoririle personalului sunt:

a) Custodele bibliotecei este şeful personalului bibliotecei.

El are conducerea efectivă a bibliotecei care constă în a

comanda diferite opuri juridice noui, române şi franceze, bineînţeles

cu aprobarea Decanului ori a Consilierului delegat cu biblioteca.

Va ţine la curent personal cazierul juridic şi va nota lipsurile

de orice ordin al bibliotecei şi al personalului.

b) Bibliotecarul este supraveghetorul de ordine al sălii de

lectură. E1 este responsabil de volumele date vizitatorilor solidar cu

aceştia. Este de asemenea responsabil de uvrajele lipsă.

Este obligat să aibă petice de hârtie la îndemână spre a evita

ca vizitatorii să nu însemneze articolul căutat prin îndoirea paginei

sau prin sublinierea cu creionul.

Este obligat să fie serviabil şi reverenţios cu vizitatorii, însă nu umilit.

Orice aroganţă se pedepseşte cu amendă, apoi cu darea afară

adică licenţierea.

c) Camerierul sau cameriera va spăla geamurile lunar, va

curăţii praful depe parchet şi rafturi zilnic şi în fiecare Sâmbată la

orele 1, va curăţii păianjenii.

Va întreţine în perfectă curăţenie toate camerile

secretariatului şi bibliotecei.

Un registru special de reclamaţiuni va sta deschis pe masa

bibliotecei la dispoziţiunea vizitatorilor nemulţumiţi de personal.

Acest Regulament s-a alcătuit şi publicat azi 2 August 1947.

DECANUL BAROULUI DOLJ

(ss) Eliodor E. Vergatti


319

98. 1947 decembrie 31. Raportul întocmit de Mihail Puțureanu

după evacuarea de către Comandamentul Sovietic a

Palatului de Justiție privind pagubele și distrugerile

constatate în Biblioteca Baroului Dolj

Domnule Decan,

Subsemnatul, Mihail N. Puţureanu, în calitate de custode al

Bibliotecei Baroului Dolj, am onoare a vă raporta următoarele:

Odată cu înapoierea Baroului din localul liceului de fete

Regina Elisabeta, unde fusese mutat provizoriu, împreună cu

instanţele judecătoreşti şi reinstalarea în vechiul nostru local Palatul

de Justiţie, după evacuarea lui de către Comandamentul Sovietic,

procedând la controlul Bibliotecei Baroului am constatat

următoarele:

I. În ceia ce priveşte cărţile:

1) În sala A, unde afară de cărţile de drept nenumerotate şi

aşezate în ordine conf. catalogului tipărit mai fuseseră depozitate şi

cărţile de literatură din sala C, care fusese şi ea cedată

Comandamentului Sovietic.

Cu toată siguranţa uşei având broasca Vertaim totuşi s-a

pătruns înăuntru şi n-a rămas niciun dulap, raft, şi carte necercetat.

Aşa se explică că am găsit mai toate cărţile schimbate dela locul lor

unele din ele fiind trecute chiar în alte dulapuri.

Cu această ocazie au fost rupte foi din cărţi şi coperte dela

diferite cărţi şi reviste.

Din volumele cu conţinut de artă „Nu au salon”, „Catalogue

illustré” şi „Paris Salon” nu a rămas volum din cele 28 de exemplare,

din care să nu fie rupte foi din ele, la unele rămânând numai

coperţile.

320

2) În sala B de asemenea prin forţarea uşei care era încuiată,

au fost răvăşite cărţile din dulapuri iar casa de bani a contabilităţii a

fost descuiată prin forţă deşi înăuntrul ei nu se găsea nimic

nemaiputându-se întrebuinţa până la repararea ei.

Procedând la reinventarierea cărţilor din bibliotecă am

constatat următoarele lipsuri aşa cum sunt trecute în tabloul aci

alăturat.

II.În ceia ce priveşte mobilierul am constat următoarele

lipsuri:

Sala A: 1) Două abajururi dela lămpile electrice şi toate

becurile mari şi mici de la lămpi.

2) Trei draperii de pluş dela cele trei ferestre.

3) Una draperie mare de pluş ce acoperea uşa dedesubtul

ceasului.

4) Una maje de tablă plumbuită ce era necesară villei

„Themis”.

5) Una pendulă.

Sala B:

1) Un scaun de birou de piele.

2) Un scaun de masă tapisat cu piele.

3) Becurile dela cele două lămpi electrice.

4) Un cuer vopsit maron cu 4 braţe.

5) Un tampon de lemn.

6) Una draperie de pluş dela fereastră.

7) Una maşină de scris marca „Mercedes” cu învelişul ei de

pânză neagră.

8) Un aspirator de praf marca A.E.G.

http://ur.ua/

321

Sala C:

1) Patru scaune tapisate cu piele.

2) Globurile şi becurile dela cele două lămpi electrice.

3) Una perdea dela fereastră cu draperia ei de pluş.

4) Un tablou ramat pictură, reprezentând „Flori în glastră”.

5) Un tablou ramat pictură, reprezentând "O ţărancă".

Cu distinsă stimă

Custodele Bibliotecei

Dsale

Domnului Decan al Baroului Dolj


99. 1948 februarie. Adresa Președintelui Colegiului Avocaților

Dolj, C. Maghețu, prin care dă referințe despre activitatea

unor avocați din fostul Barou Dolj

Colegiul Avocaţilor din Jud.Dolj

Craiova Craiova Februarie 1948

Palatul Justiţiei

Nr. 108

Domnului

Preşedinte al Colegiului Avocaţilor din Jud. Ilfov

Bucureşti

Palatul Justiţiei

La telegrama Dvs. primită şi înregistrată la Colegiul Avocaţilor din

322

Jud. Dolj, în ziua de 13 februarie 1948, sub Nr. 258/1948, am onoare

a vă da următoarele referinţe, relativ la avocaţii prevăzuţi în

susmenţionata telegramă, care au fost transferaţi din fostul Barou al

Jud. Dolj, în fostul Barou al Jud. Ilfov:

1) Bârcă Mihail, fost avocat al Statului în Craiova, comportare

generală anti-democratică, fost legionar.

2) Eskenasy Abram, a profesat efectiv cu distincţie şi demnitate

avocatura până la data transferărei, a fost membru al P.C.R.

Judeţeana Dolj, având convingeri democratice încă din liceu

menţinându-se de atunci pe aceeaşi linie de atitudine

democratică.

3) Gârboviceanu Ion, fost Prefect al Jud. Dolj în timpul

guvernărei liberale din anul 1933, încadrat după 23 August

1944 la Uniunea Patrioţilor, a fost membru al Comisiunei

Interimare a fostului Barou de Dolj, cu care ocazie nu a avut

întotdeauna atitudine democratică. Căsătorit cu fiica unui

proprietar Cumpănaşu din Craiova care i-a dat zestre circa

30 ha.

4) Gusside Gheorghe, a fost numit în timpul dictaturei nefastă

antonesciană la început subdirector iar apoi director al Băncii

Transnistria din Odessa unde a rămas în tot timpul războiului

anti-sovietic. Comportare generală anti-democratică.

5) Hoenich Ionel, activitate profesională foarte redusă, nu s-a

manifestat politiceşte, a avut avere importantă, imobile, teren

arabil şi pădure.

Obişnuit să nu muncească, a trăit din veniturile averei.

6) Ionescu Traian, fost secretar al avocatului M. Paveliu pe

atunci membru al Partidului Naţional Țărănesc Maniu,

activitate profesională redusă, obişnuit să trăiască bine fără

să muncească, atitudine anti-democratică.

7) Klein Ferdinand, activitate profesională, a fost secretarul

323

avocatului Virgil Potârcă, care este naşul său, cu care a

plecat la Bucureşti. A fost membru al Partidului Naţional

Ţărănesc Iuliu Maniu.

8) Paveleanu Constantin, fost avocat al Statului în acelaşi timp

cu Bârcă Mihai, activitate profesională numai graţie calităţii

de avocat al Statului, comportare generală anti-democratică.

9) Pavlu Vasile, activitate profesională destul de redusă, relaţii

cu C. Argetoianu şi Gral Gigârtu care l-a şi numit şeful

contenciosului la Soc. „Mica” din Bucureşti, legături de

familie cu Dinopol şi alţi mari moşieri şi bogătaşi din

Craiova. Comportare generală vădit anti-democratică.

10) Popescu Toma, fost Consilier la Curtea de Apel Craiova,

întreţinea foarte strânse relaţii de prietenie cu avocatul Dem.

Demetriu fost ajutor de primar al Municipiului Craiova în timpul

nefastei dictaturi antonesciene. Comportare anti-democratică.

11) Taicher Constantin, încadrat pe linie democratică, a suferit

pe timpul prigoanei antonesciene fiind obligat să se facă

vânzător de prăvălie la un magazin de pălării din Craiova,

str. Unirii. Activitate profesională mulţumitoare în timpul cât

a trebuit să-şi facă stagiul.

12) Ungureanu Gheorghe, fost legionar cu activitate notorie în

mişcare, prieten cu o serie de tineri din Craiova, toţi

legionari, atitudine net anti-democratică, a fost epurat din

magistratură din această cauză. Activitate profesională

extrem de redusă.

13) Vernescu Radu, fiul doctorului Vernescu din Craiova, relaţii

de rudenie cu o serie de familii bogate din Craiova, magistrat

bun. Doctor în Drept din Paris dar fără convingeri

democratice.

14) Carianopol Ion, rudă cu familii bogate din Craiova, activitate

profesională redusă, structură sufletească anti-democratică.

324

15) Popescu Dolj Dem., fost membru al partidului Liberal

Brătienist, ulterior a trecut la gruparea Gh. Tătărăscu, fiind

prieten personal al lui Gh. Tătărăscu și Em. Tătărăscu. N-a

profesat niciodată avocatura, cel mult a făcut diverse cereri

de liberări şi intervenţii la Cabinetele de Instrucţie, a fost

salariatul Băncii Comerţului din Craiova.

A plecat în Bucureşti unde din informaţiile pe care le avem a

cumpărat o fabrică, este proprietarul unui magazin, trăeşte pe

picior mare şi a căsătorit una din fiice cu unul din

Cantacuzino. Atitudine generală net anti-democratică.

16) Vlaicu Zoe, fost căsătorită cu avocatul C. Sgoanţă ambii

legionari, activitate profesională inexistentă, comportare

generală anti-democratică.

17) Năşoiu Florian, fiul unui mare moşier, activitate profesională

redusă, n-a profesat decât un an la fostul Barou de Dolj,

comportare generală anti-democratică.

18) Dumitrescu Elizeu decedat.

Grefiens Teodorina şi Popescu Ion II nu au fost înscrişi în fostul

Barou de Dolj, deci nu putem da în privinţa acestora nici un fel

de referinţe.

Primiţi asigurarea distinsei noastre consideraţiuni.

Preşedintele Colegiului Avocaţilor Dolj

C. Magheţu

Secretar

(ss) Victor Gheorghiu


325

100. 1948 februarie-martie. Formularul tip pentru respingerea

cererii de înscriere în Colegiul Avocaților din județul Dolj

REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ

COLEGIUL AVOCAŢILOR DIN JUD. DOLJ

COMISIUNEA DE JUDECATĂ A CERERILOR DE ÎNSCRIERE

ÎN COLEGIU

DECIZIA Nr. …….

1948 Februarie/Martie ziua……………………

Comisiunea compusă din domnii membri:

……………………………………………..

……………………………………………..

……………………………………………..

Asupra cererii făcută de dl. avocat definitiv/stagiar

……………………………………... din …… str…………….nr.

înreg. la Nr din…… Ianuarie/Februarie 1948, prin care solicită

înscrierea sa în Colegiu.

Considerând că, potrivit dispoziţiunilor art. 7 din legea nr.

3/948, pentru desfiinţarea Barourilor şi înfiinţarea Colegiilor de

Avocaţi din România, publicată în M. Of. nr. 15 din 19 Ianuarie

1948, un avocat pentru a fi înscris în Colegiu trebue să îndeplinească

următoarele condiţiuni :

a) să fi exercitat în mod efectiv profesiunea de avocat sau de

apărător;

b) să fi avut această profesiune ca principală sursă de

existenţă ;

c) să fi exercitat-o în mod demn ; şi

326

d) să nu fi manifestat atitudini antidemocratice în viaţa lor

publică sau profesională;

Având în vedere actele alăturate de petiţionar la cererea sa ;

Având în vedere referatul d-lui raportor . .... ……………….

delegat în baza art. 8 al legii nr. 3/948 ;

Având în vedere actele aflate în dosarul personal cu

nr………………………… al Baroului Dolj dizolvat;

Având în vedere şi cercetările făcute de comisiune, în cazul

de faţă;

Comisiunea, făcându-şi convingerea că, în fapt, petiţionarul

………………………………………………………………………

………………………………………………………………………

………………………………………………………………………

………………………………………………………………………

…………

Că deci, faţă de această situațiune numitul NU

ÎNTRUNEŞTE CONDIŢIUNILE cerute de art. 7 al. …….. din legea

nr. 3 | 948, pentru a fi înscris în Colegiul Avocaţilor;

Astfel că, cererea sa nefiind întemeiată urmează a fi respinsă;

Pentru aceste motive

COMISIUNEA

În numele legii

DECIDE:

RESPINGE cererea făcută de dl………………şi în consecinţă,

dispune înscrierea sa în Colegiul Avocaţilor din judeţul Dolj ca

avocat pledant.

EXECUTORIE

Cu recurs la Uniunea Colegiului de Avocaţi, în termen de 5 zile

libere dela afişarea prezentei la sediul Colegiului.

327

Dată în ziua de .................... Februarie/Martie 1948.

Membrii comisiunii,

Secretar,


101. 1948. Certificat tip de respingere a cererii de înscriere în

Colegiul Avocaților Dolj

COLEGIUL AVOCAŢILOR DOLJ Craiova,........ 194..

CRAIOVA

Palatul Justiţiei

Nr. ....................................

CERTIFICAT

Noi, Preşedintele Colegiului Avocaţilor Dolj, văzând cererea

înreg. la Nr…………………. din …………………………...

Certificăm că d-lui .............................................. din

Craiova Str. ____________________

Nr………………………………………, prin decizia Nr. ..............

din .................., i s-a respins cererea de a fi înscris în Colegiul

Avocaţilor Dolj.

Drept care am eliberat prezentul certificat.

Preşedintele Colegiului Avocaţilor Dolj,

Secretar,


328

102. 1948. Tabelul avocaților înscriși în Colegiul Avocaților

Dolj

REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ

COLEGIUL AVOCAŢILOR DOLJ

CRAIOVA

Palatul Justiţiei

TABLOU

De numele şi pronumele avocaţilor definitivi, avocaţilor

stagiari şi avocaţilor jurisconsulţi înscrişi în Colegiul Avocaţilor Dolj

şi repartizaţi de a profesa avocatura pe lângă instanţele judecătoreşti

din Craiova.

AVOCATI DEFINITIVI

1) Allaci P. Cristea

2) Alsech D.Aristide

3) Bălănescu Vasile

4) Bulat Dumitru

5) Constantinescu Nicolae

6) Dianu Constantin

7) Eskenasy L. Marcel

8) Gabrielescu Valentin

9) Grigorescu Alex. Tuțu

10) Georgescu C-tin Giubega

11) Iamandia Petre

12) Iliescu C. Ion

13) Iliescu Athanasie

14) Klein Saul

15) Lieberman Lupu

16) Nicolăescu Gheorghe

17) Popescu Niculcea

329

18) Popescu Victor

19) Popilian Nicolae

20) Puțureanu Mihail

21) Rădulescu A. Ion

22) Rugescu Iacob

23) Sadovici Grigore

24) Socoteanu Gheorghe

25) Ștefănescu Aurel

26) Ștefănescu Elena

27) Urziceanu Alex.

28) Tălpeanu Horia

29) Vasilovici Gheorghe

30) Vlăsceanu I. Xenofon

31) Voinea Dumitru

32) Zimel lancu

AVOCAŢI STAGIARI

1) Iliescu Oct.Gabriela

2) Vasiliu Camil

3) Vâlceanu Vasile

AVOCAŢI JURISCONSULŢI

1) Anghel I.Petre

2) Dişteanu Marin

3) Iliescu Nicolae

4) Gruiosu N. I1ie

5) Lozan C. Ion

6) Dinu St. Marin

7) Spiridonescu Aurelian

8) Văcărăscu Iancu.


330

103. 1948. Raportul custodelui Bibliotecii Colegiului de Avocați

Dolj privind trierea cărților și revistelor interzise

DOMNULE PREŞEDINTE,

Am onoare a vă face cunoscut că m-am conformat ordinului

dvs.verbal dat pe baza legei Nr.364 din 2 Mai publicată în M. Oficial

Nr.l02 din 4 Mai 1945 în ceia ce priveşte trierea cărţilor şi revistelor

aflate în biblioteca Colegiului Avocaţilor Dolj pentru a fi scoase din

ea publicaţiile interzise având ca ghid cele trei volume de

publicaţiuni interzise apărute până azi.

Rezultatul acestor trieri este următorul:

S-a găsit în întreaga bibliotecă un număr total de 328

publicaţiuni interzise repartizate astfel: 250 de exemplare legate şi

broşate de diferiţi autori români şi străini, 62 de exemplare legate şi

broşate fără autori şi 15 exemplare de reviste legate şi broşate.

Toate aceste publicaţiuni interzise le-am trecut într-un tabel

făcut în dublu exemplar compus fiecare a câte şapte file, unul pentru

înaintare locului în drept şi altul pentru păstrare în arhivele

bibliotecei cele deja inventariate urmând a li se face observaţiunile

necesare la rubricile respective din registrul inventar.

Cărţile sunt ţinute la dispoziţia dv. pentru a decide precum

şi cele trei volume de publicaţiuni interzise.

Trăiască Republica Populară Română.

Custodele Bibliotecei

Dlui Preşedinte al Colegiului Avocaţilor Dolj


331

104. 1949 aprilie 1. Decretul nr. 132 pentru organizarea

judecătorească

DECRETUL NR.132

Pentru organizarea judecătorească

Decretul Nr. 351 din 1 Aprilie 1949.

Buletinul Oficial al R.P.R. Nr. 15 din 2 Aprilie 1949

TITLUL PRELIMINAR

Dispoziţiuni generale

Art.l. - Justiţia în Republica Populară Română are ca sarcină să

apere:

a) Structura social economică şi de Stat, stabilite prin

Constituţia R.P.R.

b) Drepturile fundamentale politice, de muncă şi de

odihnă, precum şi toate celelalte drepturi şi interese

garantate cetăţenilor de Constituţia R.P.R.

c) Drepturile şi interesele, recunoscute de lege, instituţiilor

şi întreprinderilor de Stat, organizaţiile cooperative şi

celorlalte organizaţii obşteşti.

Art.2. - Justiţia în R.P.R. are ca îndatorire aplicarea legilor

în mod egal faţă de toţi cetăţenii şi în scopul întăririi şi promovării

regimului democraţiei populare.

Art. 3. - Judecata în R.P.R. educă, prin activitatea sa pe

cetăţeni în spiritul de devotament faţă de patrie şi legile R.P.R. de

grijă deosebită faţă de bunurile comune ale poporului, disciplină în

muncă, îndeplinirea îndatoririlor faţă de stat şi societate şi respect

faţă de Stat şi societate şi respect faţă de regulile convieţuirii sociale.

Art.4 - În regiunile locuite şi de populaţii de altă naţio-

nalitate decât cea română, Justiţia va folosi, oral şi în scris, şi limba

naţionalităţii respective.

332

Art.5.- Justiţia în R.P.R. se realizează prin următoarele in-

stanţe judecătoreşti:

Judecătorii populare

Tribunalele

Curţile

Curtea supremă

Instanţele, cu excepţia Curţii Supreme, judecă cu asesori

populari.

Art.6. - La toate instanţele de judecată desbaterile sunt

publice, afară de cazurile speciale prevăzute de lege.

Dreptul de apărare este garantat.

Art.7. - Judecătorii, fie că fac parte din personalul

judecătoresc fie că sunt asesori populari, se supun, în exerciţiul

atribuţiunilor lor, numai legii.

Conform cu originalul.


105. 1950. Autobiografia avocatului Atanasie Iliescu

AUTOBIOGRAFIE

Tov. ATANASIE ILIESCU

Sunt născut în oraşul Craiova în anul 1894 Februarie 19.

Parinţii mei au fost meseriaşi. Tatăl meu nu mai este de mult în viaţă,

mama trăieşte şi locuieşte în Craiova Str. Ana Ipătescu Nr. 26,

întreţinută de cei 4 copii ai ei, cu toţii în cîmpul muncii: în afară de

mine, unul este medic Şef de Secţie la Institutul Dr. Cantacuzino din

Bucureşti, al III-lea profesor la un liceu teoretic din Bucureşti, iar cel

din urmă Lt. Colonel de Artilerie aici în Craiova.

333

Atât şcoala primară cît şi liceul le-am urmat şi absolvit la Craiova.

În liceu m-am întreţinut singur din ceeace cîştigam dînd

preparaţii. Ca să mă pot duce la Bucureşti să mă înscriu la Facultate,

părintele meu n-a putut să-mi dea decât câţiva lei pentru tren aşa că

timp de câteva săptămâni am dormit pe la colegi pînâ cînd am intrat

ca salariat la ziarul „Minerva” unde am muncit din anul 1914 şi pînă

în Noembrie 1916 cînd ziarul şi-a încetat apariţia în urma ocupării

capitalei de către trupele germane. Imediat ce mi-am creat mijloace

de existență, m-am înscris la 2 facultăţi : Facultatea de Drept şi

Facultatea de Litere (Secţia Filozofie). La Facultatea de litere n-am

putut lua decât examenile la cursurile predate în primii 2 ani

deoarece la această facultate frecvenţa era obligatorie, iar dela ziar

unde munceam zilnic 8 şi 9 ore, fără întrerupere chiar şi Duminicele

(pentrucă la ziare pe atunci nu exista repaus duminecal) nu puteam

lipsi. Cu toate că eram dispensat medical de armată, n-am rămas în

teritoriul ocupat şi m-am refugiat în Moldova împreună cu un frate al

meu, care a fost omorît în răsboi.Cu ocazia revizuirilor din timpul

războiului 1916 - 1918, mi s-a ridicat dispensa medicală şi am fost

înrolat în Regimentul 41, dublura Reg. 1 Dolj. După luptele dela

Mărășeşti, am fost mobilizat pe loc la ziarul „Acţiunea Romînă”

unde am fost salariat şi unde am lucrat pînă după încheierea păcii din

anul 1918. Licenţa în drept am luat-o la Facultatea Juridică din Iaşi,

pe unde mă aruncaseră vicisitudinele răsboiului. Am mai activat

câtva timp ca salariat în Bucureşti, după închierea păcii, la ziarul

Acţiunea Română pînă în anul 1920 când m-am întors la Craiova şi

m-am încris în Barou.

După cîteva luni a trebuit să intru ca Secretar la Primăria

Craiova pentru ca să mă substitui părinţilor mei scăpătaţi şi să

întreţin pe toţi ceilalţi fraţi ai mei, angajaţi în diferite munci la

învăţătură, pentru a-şi termina studiile.

În anul 1926 am fost trecut ca Jurisconsult la Primăria

334

Craiova şi am apărat interesele acestei instituţiuni în faţa tuturor

instanţelor judecătoreşti, implicit în faţa Curţii Supreme până în anul

1949 când am fost suspendat. Între anii 1937-1949 am funcţionat

paralel ca Jurisconsult şi al Uzinelor Comunale Craiova. Din anul

1920 de când m-am reîntors în Craiova şi până în anul 1949, în afară

de profesiunea mea de avocat public am desfăşurat şi o activitate

publicistică, mai mult de ordin literar, colaborând la diverse reviste

literare, ca: Flamura, Năzuinţa, Viaţa Literară, etc. Pentru a evidenţia

formaţiunea mea intelectuală şi tendinţele mele literare, desprind un

document obiectiv şi anume studiul publicat în revista Flamura în Nr.

4 din anul 1922, în plină fierbere deci a patimilor naţionaliste, despre

opera lui Romain Rolland, marele pacifist, scriitor de reputaţie

mondială, unul din susţinătorii îndârjiţi ai muncitorimii de

pretutindeni şi duşman neîmpăcat al răsboaielor. Nu subliniez

această manifestare literară pentru a culege lauri în schimbul spinilor

de care am avut atunci parte, ci pentru a vă da o imagine exactă

despre mine în calitate de om al muncii, pus în situaţia acum de a-mi

revendica dreptul la muncă.

În afară de lucrările literare originale, am tălmăcit în limba

română multe opere de circulaţie universală, din care desprind:

„Mignon”, din romanul Wilhelm Meister de Goethe, Portrete de

Alfons Daudet, Neurastenia de Dr. Azigos, etc. toate apărute în

editura Minerva condusă pe atunci de maestrul Mihail Sadoveanu

Vice Preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale.

De asemenea prin lucrarea editată de fostul barou de Dolj, în

cadrul unei edituri pe care o preconiza, a fost o lucrare Avocatul de

Henri Robert, tălmăcită de mine. Cred că se mai găsesc la Colegiul

exemplare din această lucrare. Am ţinut şi conferinţe dintre care îmi

reamintesc una ţinută la Căminul Cultural Mihail Eminescu despre:

rolul literaturii în formarea spiritului filozofic. În cadrul sindicatului

salariaţilor primăriei Craiova şi ai uzinelor Comunale Craiova am

335

condus resortul cultural al sindicatului şi am ţinut mai multe

conferinţe, dintre care relev conferinţa ţinută în anul 1948 despre:

Centenarul Manifestului Comunist din anul 1848.

De la 23 August 1944 şi până în anul 1949 nu numai că n-am

fost epurat din funcţiune, dar am fost delegat membru şi-n una din

comisiuni preşedinte pentru epurarea funcţionarilor administrativi

din judeţul Dolj sub raport profesional şi politic.

În anul 1948 am suferit un act de provocaţiune, un client sub

cuvânt că lichidează un cont de onorar mi-a lăsat pe birou 2 monezi

de aur şi apoi a dispărut, pentru a mă denunţa. Neputând dovedi actul

de provocaţiune, întâmplat ca orice act de provocaţiune fără martori

am fost condamnat sub imperiul legii severe prin care nu se acordă

circumstanţe atenuante, la 5 ani închisoare din care n-am executat

decât 11 luni deoarece am fost graţiat prin Decretul special cu nr.

……. al Prezidiului Marii Adunări Naţionale care a reconsiderat

cazul şi a stabilit că sunt victima unei năpaste.

N-am făcut nici un fel de politică de partid până la 23 August

1944. În anul 1946 am făcut parte din Partidul Ţărănesc Anton

Alexandrescu fuzionat ulterior cu Frontul Plugarilor. Tov. Jan Rădulescu

avocat poate da relaţiuni despre activitatea mea în această organizaţie.

În alegerile din anul 1947 am fost numit preşedinte al Secției

de Votare din comuna Pleşoi, iar la alegerile de constituantă din 1948

am fost delegat cu difuzarea noui constituţii timp de 3 săptămâni în

plasa Breasta. În armată, n-am depăşit niciodată gradul de soldat. În

timpul ultimului răsboi am fost mobilizat pe loc la Primăria Craiova

ca avocat pledant. Avere nu posed, nici la oraş şi nici în sectorul

rural. Soţia mea posedă o casă în care locuim.

Cu ocazia revizuirii avocaţilor în anul 1948 am fost acceptat

în Colegiul Avocaţilor din Regiunea Craiova.


336

106. 1950. Autobiografia avocatului Mihail Puțureanu

Autobiografie

Mă numesc Mihail N. Puţureanu şi sunt născut în 1889 Mai

6, domiciliind în Craiova, Str. Matei Basarab No 11.

Actualmente sunt funcţionar al Colegiului Avocaţilor

Regiunea Craiova, unde îndeplinesc funcţiunea de bibliotecar şi

secretar al Comisiilor disciplinare de judecată.

Pe tatăl meu îl chema Niţă Puţureanu, a fost fiu de ţăran şi s-

a născut în Comuna Puţuri, a fost comerciant şi a avut o casă. E mort

din 1910 şi n-a făcut politică.

Pe mama o chema Maria Puţureanu, casnică, a fost fiică de

meseriaş, a avut 5 hectare pământ şi a murit în 1895.

Pe sora mea o cheamă Zoe Hârgot, are 75 de ani şi este

pensionară militară. A avut 4 ½ pogoane pământ şi o casă după urma

soţului pe care le-a cedat statului.

A activat în U.F.D.R. cât a fost sănătoasă, căci acum este

bolnavă.

Sunt căsătorit din 1924 cu Sofia născută Mayer fără nici o

avere şi e fiica lui F. Mayer, fost frânghier de meserie, e mort din

1927 şi a Mariei Mayer, casnică decedată în 1937.

Socrul meu a avut o casă pe care au vândut-o copiii după

moartea lui. El n-a făcut politică.

Din căsătorie am 2 copii: o fată Olga născută în 1925,

funcţionară la Banca de Stat, e bacalaureată, a fost înscrisă în U.T.M.

şi un băiat Ion născut în 1927, a eşit inginer, a fost înscris în U.T.M.

Ca avere posed 1 hectar teren pe care nu ni l-a primit Statul

deşi l-am cedat.

Şcoala primară am făcut-o în Craiova. Toţi foştii mei colegi

au murit. Liceul l-am făcut în Craiova mă cunoştea din acel timp tov.

337

Hagi Gheorghe Alex. fost consilier la Curtea de Apel Craiova, azi

pensionar. De ceilalţi colegi nu mai ştiu nimic.

Armata am făcut-o la Bat. 5 Vânători ca soldat şi am luat

parte la campania din 1916-1918 ca sublocotenent.

Am fost concentrat în 1940 la M.St.M. şi în 1943 la Cercul

de Recrutare. N-am primit nici o decoraţie.

Actualmente din cauza vârstei nu mai fac parte din cadrele

armatei.

Facultatea de Drept am făcut-o la Bucureşti, absolvind-o în

1915, când m-am înscris ca avocat în fostul Barou Dolj.

Mă cunoaşte din acel timp tot tov. Hagi Gheorghe Alex., de

ceilalţi colegi ne mai ştiind nimic.

În 1924 am fost numit bibliotecar al Colegiului iar mai

târziu şi secretar al Comisiilor disciplinare de judecată, funcţiuni pe

care le îndeplinesc şi azi. Mă cunosc ca funcţionar tov. Bugă Marin,

Victor Gheorghiu funcţionari vechi ai Colegiului.

Avocatura am profesat-o până la 1949, când Uniunea

Avocaţilor făcând recurs m-a şters din colegiu pe motivul că fiind şi

funcţionar, nu am profesat efectiv avocatura.

Ca avocat mă cunosc tov. av. N. Popilian, fost Preşedintele

Colegiului, Nicu Constantinescu, Baldovin Aurel pensionari şi alţii.

În străinătate n-am nici o rudă.

Cunosc limba franceză, puţin limba germană şi rusă fiind

înscris în anul III de curs.

Ca politică am fost înscris în trecut ca simplu membru în

Partidul Poporului până în 1936, unde n-am activat şi nici n-am avut

vreo funcţie de răspundere.

În timpul rebeliunei am fost la serviciul meu în Craiova.

În 1946 m-am înscris în Partidul Naţional Popular unde am

activat până la autodesfiinţarea lui.

Fac parte din Sindicatul Comerţ şi Finanţe şi îndeplinesc

338

funcţiunea de secretar al grupei Sindicale din Colegiu.

Mai fac parte din toate organizaţiile de masă în cadrul

Colegiului şi anume Arlus, Lupta pentru Pace, Crucea Roşie, Soc.

Sportivă „Progresul” şi iau parte la toate manifestațiile cu caracter

cultural şi politic ale Colegiului şi Justiţiei.

Mi-am însuşit din ştiinţa marxist-leninist-stalinistă ca şi toţi

ceilalţi funcţionari şi avocaţi datorită iniţiativei luate şi perseverenţa

dusă în această direcţie de Conducerea Colegiului.

Serviciul mi-l îndeplinesc conştiincios.

Mihail Puţureanu


107. 1954 aprilie. Raport de activitate privitor la situația

Bibliotecii Colegiului de Avocați pe trimestrul aprilie 1954

RAPORT

De activitate privitor la situaţia bibliotecii Colegiului avocaţilor

Reg.Craiova, pe trimestrul aprilie 1954.

Biblioteca.

Biblioteca Colegiului în acest trimestru s-a îmbogăţit cu 49 de

volume şi anume 41 volume de literatură progresistă, ideologică şi

propagandă şi 8 volume de drept sovietic,valorând în total suma de

Lei 328.96.

În acest timp, biblioteca Colegiului a primit următoarele reviste

române şi străine, precum şi ziarele de mai jos:

1. Reviste literare române şi străine

Îndrumătorul cultural, Cultura Poporului, Veac Nou, Contem-

339

poranul, Pentru Pace Trainică, Flacăra, Viaţa Românească, Timpuri

Noi, Ştiinţă si cultură, Lupta de clasă, În Apărarea Păcii,Gazeta

Finanţelor, În Jurul Lumei, Ogoniok, Myra, Prietenii Popoarelor, La

Litterature Sovietique, La femme Sovietique, Clocodilul, Smena,

L'Union Sovietique, URSS Azi, Analele Româno-Sovietice Secţia

Filozofie, și Revista de Șah.

2. Ziare

Pravda, Scînteia, Înainte şi Munca.

Biblioteca a fost frecventată în acest interval de timp de 496

persoane şi anume: avocaţi, magistraţi, militari, funcţionari

judecătoreşti şi funcţionarii colegiului, consultând și împrumutând în

total un număr de 643 volume.

Dintre aceste persoane 219 persoane au consultat 295 volume şi

anume: cărţi de drept, reviste de drept, buletine oficiale, cărţi de

ideologie, ziare şi cărţi literare, iar 285 persoane compuse din 127

avocaţi, 7 magistraţi, 2 funcţionari judecătoreşti şi 8 funcţionari ai

colegiului au împrumutat 345 de volume printre care figurează cărţi

de drept, reviste de drept, colecţii de legi, cărţi literare, cărţi de

literatură progresistă, ideologie şi propagandă, reviste și ziare.

Aceşti 127 avocaţi de mai sus, au împrumutat în total 302 vol. în

modul următor: 86 persoane au împrumutat 182 cărţi, colecţii şi

reviste de drept, 4 persoane au împrumutat 7 cărţi literare, 43

persoane au împrumutat 60 de cărţi de literatură progresiste, broşuri

de propagandă şi ideologie, precum și reviste iar 33 persoane au

împrumutat 53 cărţi de drept sovietic.

Magistraţii în număr de 7 au împrumutat 13 volume şi anume: 6

persoane au împrumutat 7 cărţi de drept, trei persoane trei cărţi de

literatură progresistă, două persoane trei cărţi de drept sovietic.

Funcţionarii judecătoreşti, în număr de doi au împrumutat, o

persoană o carte de drept, două persoane, două ziare.

Funcţionarii Colegiului, în număr de 8 au împrumutat 25

340

volume şi anume: un funcţionar a împrumutat o carte de drept şi 7

persoane 24 cărţi de literatură progresistă , de ideologie şi

propagandă, precum şi reviste.

Aceasta este situaţia bibliotecii colegiului pe trim. Aprilie 1954.

Bibliotecar,


108. 1956 iunie 9. Certificat eliberat avocatului Mihail

Puțureanu de către Colegiul Avocaților Reg. Craiova pentru

a-i servi la Casa de Asigurări a Avocaților

Colegiul Avocaţilor reg. Craiova

Bdul Mihai Viteazu nr.l1

nr. 2177

1956 Iunie 9

CERTIFICAT

Noi, Preşedintele Colegiului Regional de avocaţi Craiova,

văzând petiţia înreg. la nr. 2589/956,

Văzând lucrările aflate în dosarele nr. 26/915 al fostului

Barou de Dolj, și nr. 279/948 al Colegiului avocaţilor Dolj,

Certificăm că tov. Puţureanu Mihail a fost înscris ca avocat

stagiar la 21 iulie 1915, și a fost trecut printre avocaţii definitivi la

data de 9 martie 1919.

La data de 30 Iunie 1948, tov. Puţureanu Mihail a fost înscris

în Colegiul avocaţilor din judeţul Dolj,

341

În contra deciziei de înscriere în Colegiul avocaţilor dată la

data de 30 iunie 1948, tov. Preşedinte al Uniunii Avocaţilor a făcut

recurs, acest recurs s-a admis și s-a casat decizia de înscriere

menţionată mai sus.

Tov. Mihail Puțureanu, a practicat efectiv avocatura dela

data înscrierii 21 iulie 1915 şi până la data de 1 aprilie 1949, data

admiterii recursului făcut de tov. Preşedinte al Uniunii Avocaţilor.

Tov. Mihail Puţureanu nu a fost pedepsit niciodată discipli-

nar şi a profesat avocatura numai în oraşul Craiova.

Drept care am eliberat prezentul certificat necesar la Casa de

Asigurări a avocaţilor din R.P.R.

p. Preşedinte,

(ss) Indescifrabil

Secretar,

(ss) Indescifrabil


109. 1957 aprilie 22. Decizia Consiliului Colegiului Avocaților

Reg. Craiova prin care Mihail Puțureanu trebuie să predea

Biblioteca Colegiului pe bază de proces-verbal

Colegiul avocaţilor reg. Craiova

Bdul Mihai Viteazu nr.11

Nr.1123

1957 aprilie 22.

Tov. Mihail Puțureanu

Loco

Vă facem cunoscut că, în şedinţa din 19 aprilie 1957,

Consiliul Colegiului, a hotărât să predaţi biblioteca Colegiului tov.

342

Nicolau Aritina. Această predare o veţi face pe bază de proces verbal

arătându-se starea în care se găseşte cartea/legată în piele, starea de

uzură,ediţia, etc/. Predarea va începe imediat.

Preşedinte,

(ss) Indescifrabil Secretar,

(ss) Indescifrabil


110. 1957 aprilie 30. Proces-verbal de predare-primire a

arhivei Comisiilor de Judecată

PROCES VERBAL

Astăzi 30 aprilie 1957

Între subsemnaţii Păunoiu Florina, responsabila resortului

administrativ a Colegiului Avocaţilor regiunea Craiova, ca

primitoare şi Puţureanu Mihail fost secretar al Comisiilor de judecată

depe lângă Colegiul Avocaţilor reg. Craiova, ca predător, în

conformitate cu hotărârea consiliului Colegiului Avocaţilor Reg.

Craiova, s-a încheiat prezentul proces verbal, privitor la arhiva

comisiilor de judecată a Colegiilor avocaţilor reg. Craiova, de

predare şi primire aşezată în dulapul respectiv după cum urmează:

Raftul I.

1.- Registrul de termene al Comisiei de disciplină cu

începere dela 1955.

2.- Registrul de intrare şi ieşire cu începere dela 1957.

3.- Registrul de inventar al dosarelor dela 1952.

4.- Registrul de recursuri şi întâmpinări dela 1923.

5.- Registrul repertoriu de pedepsele disciplinare ale

tov.avocaţi din Colegiu.

343

6.- Registrul de situaţia avocaţilor trimişi la Comisia de

disciplină dela primirea hârtiilor trimise de Consiliu pentru judecare

şi până la rămânerea hotărârei definitive.

7.-Dosar de deciziile comisiei de disciplină în dublu

exemplar dela 1953-1956, şi anume:

- 53 decizii pe anul 1953, 12 decizii pe 1954, 17 decizii

pe 1955 şi 16 decizii pe 1956.

8.- dosar de decizii pe 1957 până în prezent număr 7.

9.- dosar cu cereri de întâmpinare.

10.-dosar de corespondenţă cu C.C.C.A.: situaţii şi altele.

11.- dosar cu deciziile comisiei de disciplină comunicate

la birouri colective.

12.- dosar cu deciziile comisiei de disciplină în trei sau

mai multe exemplare pe anii 1955,1956,1957.

13.- dosar cu instrucţiunile C.C.C.A - 34 file.

14.- dosar cu corespondență diversă - 55 file.

15.- dosar mapă cu interogatorii, depoziţii de martori şi

minute de decizii.

16.- Dosar cu corespondență diversă: convocări, situaţii,

tabele.

Raftul II.

l.-dosare pe 1952 în număr de 16.

2.- " " 1953 " " 54.

3.- " " 1954 " " 12.

4.- " " 1955 " " 20.

5.- " " 1956 " " 17.

6.- " " 1957 " " 6.

Raftul III

1.-Registrul de termene dela 1 aprilie 1944- 1954.

344

2.-Registru de intrare şi ieşire a comisiei de disciplină dela

Noembrie 1952- 1956.

3.-Dosarele cu deciziile ale comisiei de recurs pe 1953-1954.

4.-Dosar cu recursuri, diverse.

5.-Dosar cu corespondenţa Ministerului de Justiţie.

6.-Dosar cu instrucţiunile Ministerului de Justiţie după 1952

şi diversă corespondenţă.

7.-Un plic cu citaţii.

8.-Condica de termene a comisiei de epurare.

9.- Registru de procese verbale ale Comisiei de epurare.

10.- Dosar cu hotărâririle Comisiei de epurare.

11.- Dosare ale tov. avocaţi judecaţi la comisia de epurare în

număr de 24.

12.-Dosar cu corespondenţa şi hotărârile comisiei de epurare.

13.-Dosar cu verificările tov.avocaţi.

Raftul IV.

1.- Registru / condica de termene/ dela 1928-1934.

2.- Dosar cu deciziile comisiei de disciplină dela 1929-1939.

3.- Dosar cu deciziile comisiei de disciplină ale Baroului

Dolj, dela 1944-1947.

4.- Dosar cu diversă corespondență a comisiei de disciplină.

5.- Dosar al comisiei de revizuirea pensiilor a Casei locale de

Asigurări.

6.- Dosare disciplinare pe 1951 în număr de 6.


8.- Dosare dinsciplinare pe 1949 în număr de 16.



11.- Dosare disciplinare pe 1946/923.


345

13.- Dosare disciplinare pe 1941-1944 în număr de 35.

14.- Dosare disciplinare pe 1930-1940 în număr de 11.

Drept care am încheiat prezentul proces verbal în trei

exemplare din care unul va fi înaintat comisiei Colegiului, oprind

fiecare din noi câte un exemplar.

Am predat

(ss) Mihail Puțureanu

Am primit

(ss) Florina Păunoiu


346

III. ILUSTRAȚII

Congresiștii avocați și magistrați în fața Palatului Justiției –

fotografie din Albumul Congresul General al Avocaților din

România, Craiova, 7,8 și 9 septembrie 1928

Congresiștii avocați în fața Bisericii Sf. Treime – fotografie din

Albumul Congresul General al Avocaților din România, Craiova, 7,8

și 9 septembrie 1928

347

Banchetul oferit de Baroul Dolj Congresiștilor în Grădina “Astoria”

– fotografie din Albumul Congresul General al Avocaților din


D-l Ministru al Justiției cu o parte din Congresiști în Parcul Bibescu

– fotografie din Albumul Congresul General al Avocaților din


348

Membrii Consiliului General al Uniunii în Parcul Bibescu –



Invitații la masa oferită de Primăria Municipiului Craiova, în

onoarea D-lui Ministru al Justiției Stelian Popescu – fotografie din

Albumul Congresul General al Avocaților din România, Craiova, 7,8

și 9 septembrie 1928

349

Magistrați și avocați în Gara Craiova – fotografie din Albumul

Congresul General al Avocaților din România, Craiova, 7,8 și 9

septembrie 1928

Sala Consiliului de Apel și Biblioteca Decanatului Baroului Dolj –



350

Membrii Comisiunei Permanente a Uniunii la Cercul Avocaților din

Dolj – fotografie din Albumul Congresul General al Avocaților din


351

Vila Themis, proprietatea Baroului Dolj – fotografie din anii 1930

(colecție particulară)

Dem. Stoenescu și alți avocați la Vila Themis, proprietatea Baroului

Dolj – fotografie din iunie 1931 (colecție particulară)

352

Dem. Stoenescu, C.S. Nicolăescu-Plopșor și alți politicieni liberali

din Craiova la București – fotografie din iunie 1931 (colecție

particulară)

Dem. Stoenescu, C.M. Ciocazan și alți prieteni în stațiunea Carmen

Sylva – fotografie din 23 august 1933 (colecție particulară)

353

Avocatul Nae Viișoreanu, fost ajutor de primar la Craiova –

fotografie de epocă (colecție particulară)

ISTORIA BAROULUI DOLJ în documente (1911 1957) Baroului Dolj in documente 1911-1957.pdf · Toate...

Documents

Transcript of ISTORIA BAROULUI DOLJ în documente (1911 1957) Baroului Dolj in documente 1911-1957.pdf · Toate...