Istoria Arhitecturii Moderne

10
Referat Istoria Arhitecturii Moderne -“Bufetul de la sosea”-Art Nouveau-

description

IAM

Transcript of Istoria Arhitecturii Moderne

Page 1: Istoria Arhitecturii Moderne

Referat Istoria Arhitecturii Moderne

-“Bufetul de la sosea”-Art Nouveau-

Nume: Ivan Andrada Mihaela

Grupa: 22U

Sectia: Proiectare si Planificare urbana

Page 2: Istoria Arhitecturii Moderne

Art nouveau: Art Nouveau a aparut la inceputul secolului XX (sfarsitul anului 1890) si a constituit un trend vreme de mai putin de un deceniu, timp in care, insa, a reusit sa isi impuna caracteristicile de baza in toate aspectele artei si ale designului. Cel care a introdus conceptul a fost un negustor de origine germana, Samuel Bing, care a inaugurat o galerie de arta in Paris , un nou stil de arta aplicata care a dat numele expozitiei si ulterior curentului propriu-zis: L'Art Nouveau - Noua Arta.

Conceptia formei este data de linia asimetrica care se termina printr-o miscare ca de bici, ce ii confera un aspect energic si constituie principala caracteristica ornamentala a stilului. Decoratiunile in stil art nouveau prezinta capacitatea de a sublinia structura formei si in acelasi timp, de a contopi atat obiectul, cat si ornamentaul lui intr-o entitate organica. Ansamblul prezinta unitate si sinteza.

In arhitectura si decoratii interioare, artistii Art Nouveau au evitat cu grija eclectismul erei victoriene si excesul ornamental prolix corespunzator. Designerii Art Nouveau au selectionat si modernizat cateva dintre cele mai abstracte elemente ale Rococoului, asa cum ar fi texturile de tip "flacara" sau "scoica", folosindu-le consecvent in locul ornamentelor victoriene de tip istoric sau realistic-naturaliste. Corespunzator, Art Nouveau a promovat consecvent utilizarea extrem de stilizata a motivelor existente in natura, extinzand domeniul "natural" la orice inspirat de viata, de la ierburi marine la muguri florali si de la formele nevertebratelor, a insectelor in special, la curbele ce se regasesc in feline si pasari rapitoare.

Stilul neoromanesc reprezinta un amestec interesant de elemente rasaritene bizantine si motive arhitecturale si etnografice taranesti locale, precum si de anumite modele de arta otomana si chiar teme de renastere italiana tarzie. Stilul a inceput sa fie in voga printre romanii instariti in primii ani ai secolului al XX-lea, in Romania de dinaintea primului razboi mondial – in zona numita „Vechiul regat”, raspandindu-se ulterior si în Transilvania, dupa razboi, dupa ce aceasta provincie a devenit parte a Romaniei.

2

Page 3: Istoria Arhitecturii Moderne

Scurt istoric: O realizare marcanta este Bufetul de la sosea, actual Casa Doina din Bucuresti, sectorul 1, Soseaua Kiseleff. Este construita in anul 1982, destinata a fi un restaurant de lux, denumit initial, simplu, Bufetul. Este o constructie conceputa de arhitectul Ion Mincu cu 3 ani inainte de a fi ridicata, la initiativa ministrului de Lucrari Publice de atunci, Petre P. Carp. A fost un proiect conceput ca o “carciuma romaneasca” pentru pavilionul tarii noastre la marea expozitie internationala ce a avut loc la Paris, in anul 1889.

Ulterior, cladirea a fost extinsa, iar din anul 2003 gazduieste luxosul restaurant Casa Doina.

Materiale : Caramida, tencuieli, decoratii din ceramica smaltuita, lemn, tigla smaltuita

Tehnici : Zidarie portanta, plansee si sarpanta din lemn, stalpi din lemn la pridvor

Influente :Arhitectura vernaculara subcarpatica si arhitectura medievala moldoveneasca

3

Page 4: Istoria Arhitecturii Moderne

Context urban : Pavilionul este amplasat la limita unui parc, intr-o intersectie ampla, pe principala cale de acces dinspre nord in Capitala Romaniei, pe Soseaua Kiseleff – o artera prestigioasa, intens plantata.

Caracteristici: Lucrarea este una din cele mai fericite inspiratii ale maestrului Ion Mincu, evocand, prin silueta, infatisarea si amanuntele ei, patriarhala casa boiereasca, inveselita de farmecul casei taranesti.

La partea superioara, monumetul are aplicata o friza ornamentala din ceramica, viu colorata, in care predomina nuante de verde-azuriu.

In braul ceramic, sunt prezente casete distincte, in interiorul carora stau inscrise denumiri de podgorii romanesti traditionale. In cursul anului 2000, a trecut printr-un amplu proces de restaurare. S-a urmarit sa se dea intregului edificiu maretia si splendoarea originala, pe care insa si-au pus amprenta 110 ani de istorie, nu de putine ori zbuciumata.

Sursa de inspiratie a arhitectului in realizarea constructiei sunt casele romanesti cu pridvor si scara interioara, scara fiind protejata de o poala lasata a acoperisului.

4

Page 5: Istoria Arhitecturii Moderne

Avand o volumetrie energica si puternic articulata, casa este formata din doua volume diferite, asemenea caselor din zona de deal a Romaniei, primul format din subsol, parter si etaj, iar al doilea format doar din parter. Elementul dominat al casei este foisorul format din arce in acolada franta, sprijinite pe coloane din lemn cioplit.

Timpanul arcelor este modelat cu elemente de ceramica multicolora, o decoratie florala in relief, specifica epocii brancovenesti. Deasupra antablamentului, format din faianta colorata, o friza cu insemne de podgorii si o cornisa decorata cu arce si frunze, toate acestea inspirate din arhitectura clasica si brancoveneasca, a fost amplasata o streasina proeminenta.

Linia originala a constructiei care imprima casei vigoare si verva este rezultata din jocul de volume si acoperisuri, braie, butoni smaltuiti, reusind prin acestea sa reediteze arhitectura populara romaneasca.

5

Page 6: Istoria Arhitecturii Moderne

Se poate observa clar in central edificiului arhetipul culei, cu bastionul fortificat ca principal element de diagnostic structural si componentele decorative bizantine, motivele etnografice taranesti, precum si modelele decorative otomane.

Reabilitare: Cele patru fatade sunt concepute a fi orientate spre cele patru puncte cardinale. Compozitia are un volum inaltat in zona foisorului, pentru a fi un semnal perceput de la distanta, iar vocabularul fatadelor este inspirat de vechile case traditionale cu foisor si scara exterioara, specifice zonei subcarpatice muntenesti.

Cladirea si-a pastrat aceeasi destinatie - "bufet" -, desi este transpunerea unei case boieresti din secolele XVII-XIX.

6

Page 7: Istoria Arhitecturii Moderne

Interventiile actuale se refera la: amenajarea zonei holului de acces, a salonului principal si a celui din foisor, a cramei; modernizarea si reorganizarea bucatariei; repararea si finisarea teraselor, a grupurilor sanitare; schimbarea tamplariei cu una din lemn stratificat si geam termoizolator, dar pastrand desenul initial al fatadelor. Finisarea teraselor si a treptelor de acces exterioare s-a executat dintr-un material ceramic. Terasa de deasupra cramei are inglobat in pardoseala un sistem de incălzire. Pentru bucatarie s-a regandit fluxul tehnologic, s-au realizat noi compartimentari si au fost inlocuite finisajele pardoselilor, peretilor, instalatiilor si toate utilajele. In saloane au fost pastrate plafoanele cu grinzi de lemn, care au fost reparate, baituite si lacuite; a fost refacuta cornisa intermediara; s-au reparat si decorat peretii.

Pentru tencuielile exterioare a fost folosit un mortar de var-ciment, compatibil cu mortarul de var folosit in trecut. Vopsitoria exterioara este de tip mineral, alba: in camp s-a utilizat o granulatie pronunţata, iar in zonele profilaturilor usilor si ferestrelor. Elementele din lemn au fost curatate de vopseaua existenta si s-au lacuit mat. Decoratia ceramica, existenta inca de la bun inceput, a fost curatata si restaurata. De asemenea, a fost pastrata invelitoarea din olane.

Comparatie: Scoala centrala din Bucuresti a fost construita printr-o rezolutie a lui Barbu Stirbey, arhitectura cladirii fiind realizata de Ion Mincu. Are la baza o conceptie clasica, care aminteste de imaginea si formele regulate, simetrice, ale unor ansambluri manastiresti de la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea. Fatadele sunt impartite in doua registre prin intermediul unui brau plasat la nivelul planseului dintre parter si etaj. Fatada principala are trei elemente majore distincte: un corp central cu intrarea si doua pavilioane de colt, ușor decrosate, asezate in prelungirea aripilor laterale. Ne putem raporta la aceasta constructie prin faptul ca si aceasta poseda acelasi joc de volume.

Liniile simple si suprafetele netede ale fatadelor sunt inviorate de cateva profile si accente, la fel ca in cazul “Bufetului de la sosea”.

7

Page 8: Istoria Arhitecturii Moderne

Observatii: Bufetul de la sosea de Ion Mincu este considerat element de patrimoniu(monument de arhitectura si istoric), nu numai datorita vechimii, dar si valorii sale. Acesta constituie o parte esentiala din identitatea tarii noastre, care incorporeaza elemente specifice ale arhitecturii romanesti si care face din Ion Mincu promotor al arhitecturii neo-romanesti.

8