MĂRFURI ALIMENTARE ŞI SECURITATEA CONSUMATORULUI

Lect. univ. dr. Lelia Voinea

Facultatea de ComerţCatedra de Merceologie şi Managementul Calităţii

Mărfuri alimentare şi securitatea

consumatorului

Scurtă incursiune în istoria alimentaţiei

Reglementări naţionale şi internaţionale privind calitatea produselor alimentare

1. Deontologia comerţului internaţional cu mărfuri alimentare

2. Particularităţi ale standardizării mărfurilor alimentare3. Cadrul legislativ al producţiei şi comerţului cu mărfuri alimentare

Valenţele nutriţionale ale produselor alimentare brute şi procesate

1. Compoziţia chimică generală a alimentelor

2. Sfera de cuprindere a aditivilor alimentari

3. Valoarea nutritivă şi etichetarea nutriţională

a produselor alimentare

Alimetaţia viitorului – între internaţionalizare şi tradiţionalism

1. Dominantele alimentaţei prezentului – sofisticare, standardizare şi “risc zero”

2. Surse de inovare pentru alimentaţia viitorului

Caracterizarea merceologică a principalelor grupe de produse alimentare de origine vegetală

1. Cerealele - materii prime şi produse de prelucrare2. Fructele şi legumele proaspete şi procesate3. Zahărul, mierea şi produsele zaharoase

Caracterizarea merceologică a produselor gustative

1. Tipuri şi caracteristici de calitate ale stimulentelor şi condimentelor

2. Băuturi alcoolice şi nealcoolice: sortiment şi calitate

Caracterizarea merceologică a principalelor grupe de produse alimentare de origine animală

1. Laptele de consum şi principalele produse lactate2. Ouă şi produse din ouă 3. Carne şi produse derivate 4. Produse alimentare acvatice

Scurtă incursiune în istoria alimentaţiei

Istoria alimentaţiei-perioade

Istoria alimentaţiei cuprinde mai multe perioade ce au durat mii sau sute de ani:

Prima perioadă (500000 – 10000 îHr) – oamenii primitivi erau vânători şi culegători, migrând spre locuri mai sigure şi cu hrană abundentă.

A doua perioadă (10000-7000 îHr) – descoperirea agriculturii şi asigurarea hranei pentru comunităţi întregi.

A treia perioadă (începe odată cu descoperirile geografice din sec XV-XVII) – a avut loc mai ales în Europa. Europenii au început să cultive cartoful şi porumbul, schimbându-şi meniul format din turte sau pâine cu carne, ocazional.

Ultima perioadă (după al II-lea război mondial) – a început în SUA şi a fost marcată de înfiinţarea unei industrii agroalimentare puternice.

Adaptarea nutritivă şi gastronomia locală

• În decursul istoriei omul a fost nevoit să parcurgă zone mari în căutarea hranei.

• Adaptarea la resursele locale a însemnat experimentarea tuturor resurselor nutritive dintr-o zonă.

• Aşa se explică păstrarea, până în zilele noastre, în anumite zone geografice, a unor feluri de mâncare moştenite din negura timpurilor, deoarece, pe de o parte s-au menţinut condiţiile care le-au generat şi, pe de altă parte, aceste feluri au intrat atât de puternic în tradiţiile locale încât au devenit simbolul unei anumite populaţii.

• Trebuie evidenţiate dietele unor populaţii mai izolate care si-au menţinut felul de a se hrăni timp de sute de ani. Aceste diete conţin unele surse nutritive deosebite, dacă nu chiar ciudate pentru noi (alge, insecte – lăcuste, termite, ploşniţe, fluturi omizi).

Mâncarea – nevoie psihologică de bază a

omului Fiecare civilizaţie a acordat o importanţă majoră

preparării hranei, totul fiind pregătit până la cele mai mici amănunte.

Alimentul a devenit un instrument de comunicare, de descoperire, de integrare sau chiar de uimire.

Funcţiile alimentaţiei

• Funcţia socială – exploatarea, producţia (agricultura, creşterea animalelor) şi consumarea hranei sunt activităţi realizate în grup.

• Funcţia identitară – alimentele şi felurile gătite sunt, în general, încărcate de referinţe legate de ceea ce noi înşine suntem şi de ceea ce am trăit.

Alimentaţia are consecinţe asupra constituţiei corporale a individului, putându-i genera, pe de o parte plăcere şi o stare bună de sănătate, dar, pe de altă parte şi dezgust, boală sau chiar moartea.

Erori în alimentaţia modernă

Folosirea îngrăşămintelor chimice, a insecticidelor şi a ierbicidelor în agricultură;

Utilizarea aditivilor alimentari pe scară largă în industria alimentară;

Modificarea genetică a unor plante (şi animale); Consumul ridicat de zahăr, sare şi grăsimi (de origine

animală şi hidrogenate); Abuzul de carne; Utilizarea metodelor nenaturale de conservare.

Alimentaţia - elementul fundamental în sănătatea individului

HRANA DĂUNĂTOARE

► accelerează procesul de îmbătrânire a organismului; ► conduce la creşterea în greutate;► cauzează probleme digestive;► afectează capacitatea de concentrare;►provoacă modificări bruşte de dispoziţie;►creşte riscul afecţiunilor cardiovasculare şi al artritei;► favorizează producerea de substanţe toxice în organism;► slăbesc imunitatea organismului;► determină dureri de cap şi crize de astmă.

► îmbunătăţeşte capacitatea de gândire;► reduce stresul;► sporeşte vitalitatea organismului;►protejează împotriva bolilor cardiovasculare;►joacă un rol esenţial în lupta împotriva cancerului;► creşte rezistenţa organismului la bacterii şi viruşi.

HRANA SĂNĂTOASĂ

Societatea de

consum

se caracterizează prin:

• marea disponibilitate şi accesibilitate a produselor alimentare;

• presiune puternică din partea industriei alimentare, exercitată prin intermediul mijloacelor mass-media, pentru încurajarea supraconsumului;

• consumatorul este astfel bulversat, pierzându-şi reperele nutriţionale transmise în cadrul educaţiei familiale;

• tulburări de comportament alimentar.

Piramida alimentelor

Progresele recente ale nutriţiei oferă consumatorului soluţii pentru o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată.

Un demers al specialiştilor americani în nutriţie, cu scopul de a-i orienta pe consumatori în realizarea unui echilibru în consumul zilnic între principalele grupe de alimente pentru asigurarea unei alimentaţii raţionale, a fost acela de a elabora piramida alimentelor, introducând astfel conceptul piramidal în nutriţie.

Prima piramidă a alimentelor a fost elaborată în anul 1992 de către Departamentul de Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA), în colaborare cu Departamentul de Sănătate şi Servicii Umane (HHS).

Piramida alimentelor USDA (United States Department of Agriculture)- 1992

Piramida alimentelor

My Piramid - 2005

Activitate fizică Proportionalitate

Moderaţie Varietate

Personalizare Îmbunătăţire treptată

Critici formulate pentru MyPyramid de către specialiştii

de la Şcoala de Sănătate Publică Harvard

• Design prea abstract

• Recomandarea de a consuma ½ din cantitatea de cereale rafinate şi ½ integrale nu ţine cont de efectele negative ale rafinării

• Nu face distincţie între sursele de proteine de origine animală, care conţin diferite tipuri de grăsimi, unele dintre acestea dăunătoare (colesterol)

• Recomandarea de a consuma 3 pahare de lapte pe zi (mai mult de 300kcal) aduce prejudicii persoanelor cu surplus de greutate

Piramida propusă

de specialiştii de la Şcoala de Sănătate Publică Harvard (sub coordonarea lui Walter

Willett)

• practicarea regulată a activităţii fizice şi controlul greutăţii;

• consumul alimentelor constituite din cereale integrale la majoritatea meselor;

• consumul uzual al uleiurilor vegetale (măsline, soia ş.a.);

• legume şi fructe din abundenţă;• consum moderat de alcool (pentru

persoanele cărora nu le este contraindicat);

• priză de multivitamine;• consumul moderat de unt, carne roşie,

orez alb, pâine albă, cartofi, paste făinoase, produse zaharoase.