Ist. m. a rom.

59
I :.1 L- t- I L L 1_ ANUL I SEMESTRUL II r. oBrECTrvuL $r INSEMNATITEA cURSULUT DE rsroRrn MEDIE e nonrANrloR ISTORIA este gtiinta care studiazS evolutia societ6{ii omenegti, sub toate aspectele,economic, politic, cultural, spiritual, din cele mai vechi timpuri p6nd astdzi. Istoria este,altfel spus, via{a trditS. IZVOARELE ISTORICE (epoca medievali Ei inceputul epocii moderne) Izvoarele istorice sunt sursele de informare pe baza cdrora se pot reconstitui evenimentele politice, structurile economice, socio-culturale gi mentale ale societdtii omeneqti precum gi evolu{ia acestora de-a lungul timpului. A.. Izvoarele nescrise l. Izvoarele arheolosice sunt deosebit de importante pentru perioade cdnd lipsesc alte surse de informare. Pentru feudalismul timpuriu: DdbAca Garvdn Hlincea Pentru feudar i smui r"l;if "' o Suceava o Iagi I ff;1,""* o T6rgoviqte o Bucure$ti B.Izvoarele scrise 2. Izvoarele diplomatice (documente) cuprind actele emise de diferite institutii. o interne : acte emise pe teritoriul nostru (ex.colectia Documente privind istoria Romaniei qi Documenta Romaniae Historica. . externe: acte emise de institutii din afard dar referitoare la spatiul L L t L- L L L- L t_ t L a a a

description

 

Transcript of Ist. m. a rom.

Page 1: Ist. m. a rom.

I:.1

L-

t-I

L

L

1_

ANUL ISEMESTRUL II

r. oBrECTrvuL $r INSEMNATITEA cURSULUT DErsroRrn MEDIE e nonrANrloR

ISTORIA este gtiinta care studiazS evolutia societ6{ii omenegti, sub toateaspectele,economic, politic, cultural, spiritual, din cele mai vechi timpuri p6nd astdzi.Istoria este,altfel spus, via{a trditS.

IZVOARELE ISTORICE(epoca medievali Ei inceputul epocii moderne)

Izvoarele istorice sunt sursele de informare pe baza cdrora se pot reconstituievenimentele politice, structurile economice, socio-culturale gi mentale ale societdtiiomeneqti precum gi evolu{ia acestora de-a lungul timpului.

A.. Izvoarele nescrise

l. Izvoarele arheolosice sunt deosebit de importante pentru perioade cdnd lipsesc altesurse de informare.Pentru feudalismul timpuriu:

DdbAca

GarvdnHlincea

Pentru feudar i smui r"l;if "'

o Suceavao Iagi

I ff;1,""*o T6rgoviqteo Bucure$ti

B.Izvoarele scrise

2. Izvoarele diplomatice (documente) cuprind actele emise de diferite institutii.o interne : acte emise pe teritoriul nostru (ex.colectia Documente privind

istoria Romaniei qi Documenta Romaniae Historica.. externe: acte emise de institutii din afard dar referitoare la spatiul

LL

tL-

LL

L-

L

t_

tL

a

a

a

Page 2: Ist. m. a rom.

L

LI

ILl'_

t-t_i

l_

l_

tLt_

t_

romAnesc (ex. colectia Eudoxiu Httrmuzaki).

Diplomatica :$tiinta auxiliard a istoriei care se ocup6 cu critica izvoarelor diplomatice.

Pentru toate izvoarele scrise se aplicd critica de text (internd gi externd).

3. Izvoarele narative (letopisefe, cronici, memorii).-interne (ex.sec.XV --- doua cronici ale domniei lui Vlad Tepel in limba germani

qi in limba slavona; cinci variante (originalul fiind pierdut) a cronicii oficiale a lui gtefancel Mare );

- secolele XVI - XVII --- cronici scrise in limba romAnd 9i in limbile minoritdtilor(gerrnani, maghiari).

- externe ( secolele XI-XWII):

- Gesta hungarorum (Faptele ungurilor) sau Cronicct notarului anonim al regelui Belaal III-lea (Anonymus).

_Povestea vremurilor de demult (Povesti vremennih let).

_ Cronica polonezului Jan Dlugosz.

_ Cronici bizantrne, ruseqti, turceEti etc.

_ Relatdrile de cdlStorie adunate in corpusul Cdliitori strciini despre Tdrile Romane (10volume).

4.Izvoare iuridice_ obiceiuri juridice nescrise dar respectate qi aplicate :"obiceiul pdmdntului" sau

,,legea pdmantului".Din sececolul XV au fost folosite gi texte legislative slavo-bizantine, iar din

sececolul XVI se tipdresc chiar unele izvoare juridice precum:- Tripartitul lui Werboczi din l5l7;_Nomocanontil lui lctan Postnicul din 1570-1580;

_ Statutele oraselor sdseSti din Transi lvania.Din secolul XVII Ei p?tndla inceputul secolului XIX se tipdresc marile pravile gi

colectii de legi in cele trei Tdri Rom6ne:- Pravila de la Govora (1640). Este cea mai veche Ei reprezintd o legiuire de drept

bisericesc tradusd din slavond de Mihail Moxa;- Cartea romaneascd de invd\iitura sav Pravila lui Vasile Lupu (IaSi,l646i).

Izvoarele folosite la intocmirea acestui corpus de legi au fost: Legea agrard, bizantind dela sf6rqitul secolului VII - inceputul secolului VIII precum qi vastul tratat de drept penalin limba latina, bazatinprimul r6nd pe BaziTicale, ale juristului italian Prospero Farinacci(1554-1618). Traducerea din greacd in romdnd a fost fIcutd de Eustatie logofatul.

- Indreptarea legii (TArgoviqte, 1652).Izvoarele folosite: Nomocanonul lui MihailMalaxos; Comentariul lui Alexie Aristen la Sinopsa lui $tefan din Efes; extrase dinmarea legiuire a lui Vasile Lupu, fapt care indica, al6turi de tipirirea Pravilei de laGovora intr-o editie pentru Transilvania intensificarea legiturilor culturale dintre TdrileRomdne.

- Approbatae constitutiones regni Transilvaniae (1653) qi

- Compilatae constitutiones (1669) ambele conlin legislatia dietalS de laconstituirea Principatului.

Page 3: Ist. m. a rom.

t_

-{rl

ix:

iI

i;

tl

i

I

L

I

IL

- Pravilniceasca condicd (Bucuregti, 1780) tipirit5 din porunca domnitoruluiAlexandru Ipsilanti.

5. Izvoarele epigrafice sunt reprezentate de inscriptiile pe piatr6. $tiinta auxiliard a

istoriei care se ocupd cu studierea izvoarelor epigrafice se numeqte epigrafie.

6. Izvoarele numismatice sunt reprezentate de monede. $tiinta auxiliard a istoriei carecerceteazd, monedele qi circulatia monetard se numegte numismaticd.

7. Izvoarele sisilografice sunt reprezentate de diversele sigilii Ei peceli. Sigilografia sausfrctgistica este qtiinta auxiliarl a istoriei care se ocupa cu studierea sigiliilor qi apece{ilor.

8. Izvoarele caftografice sunt reprezentate de hd4i, mapamonduri, poftulane.(Mapamond: planisferd, planiglob; porlulan: harta de navigatie folositd in evul mediu).Exemple: mapamondul geografului arab Edrisi, din 1154, pentru regiunea Dun6rii de Jos;portulanul lui Angelino Dulcefi, din 1339, pentru Moldova.

IncepAnd din secolul XVI harlile se inmultesc qi devin tot mai complexe Ei maicomplete. Exemple: harla lui J. Honterus, din1532, ale lui G. Reichersdorffer, din 1541qi 1550; qi a lui I. Castoldo, din 1584.

De valoare deosebita este harta stolnicului Constantin Cantacuzino alcdtuitdpentru Tara Romdneascd qi publicatd la Padova in 1700, precum gi cea intocmit6 deDimitrie Cantemir pentru Moldova, la inceputul secolului XVm.

9. Izvoarele heraldice sunt reprezentate de blazoane gi insemnele de stat gi ale familiilornobiliare qi boiereqti. $tiin{a auxiliard a istoriei care se ocupa cu studierea izvoarelorheraldice se numeqte heraldica..

10. Izvoarele genealosice sunt reprezentate de spitele familiilor nobiliare. $tiinlaauxiliard a istoriei care se ocupa cu cercetarea spitelor nobiliare se numegte genealogie.

2. ETNOGENEZA ROMANEASCA

Etnogeneza romf,neasci este una din problemele esen{iale ale istoriei rom6nilor.A fost un proces lung qi complex care a avut drept rezultat formarea unui nou popor,p^oporul rom6n.In istoriografie sunt doua teorii opuse referitoare la aceast5 problemd:1. - originea daco - roman6, autohtonia gi continuitatea poporului romAn in spatiulcatpato - danubiano - pontic (admisd de istoricii romdni gi de majoritatea celor strdini);

Page 4: Ist. m. a rom.

!

2. - formarea poporului romdn in sudul Dundrii, de unde a imigrat in evul mediu in

teritoriul p. .ur"-l locuiegte in prezent. Aceasta este aqa numita teorie imigra{ionistd

prezentati de istoricul austriac Robert Roesler in lucrarea sa intitulatd Romanische

Smdien (Studii romAneqti) publicatd laLeipzigin 1871.

Principalele argumente ale 1ui R. Roesler in suslinerea teoriei sale imierationiste

sunt:- exterminarea dacilor la inceputul epocii romane;

- deplasarea intregii popula{ii din nordul Dundrii la sudul fluviului in urma

retragerii aureliene;- slaba romanizare a Daciei dacd se are in vedere timpul scurt c6t acest teritoriu a

fost sub stip6nirea efectivd a Romei;- lipsa qtirilor despre populalia romanicd qi apoi despre romani la nordul Dundrii in

,,mileniul intunecat".

tn opinia lui Roesler, rom6nii s-ar fi fomat, ca popor, in Balcani, de unde ar proveni

caracterul sudic (bulgar) al elementelor slave din limba romana, precum qi caracterul

oriental qi slav al bisericii romdneqti.

Istorioerafia rom6n5 a combltut punct cu punct aceastd falsd teorie. Noul tratat de

istorie a RomAniei, apdrut sub egida Academiei, aduna laolalta toate dovezile

arheologice, istoriografice qi lingvistice referitoare la originea qi locul de fonnare a

poporului nostru.Romanizarea a avut carezlltat formarea popoarelor romanice gi a limbilor neo * latine.

Dintre premisele romanizSrii mentiondm:- contactele dintre civlliza\ia daco - getd qi cea romand in perioada ce a premers

conflictului militar;- inglobarea unor teritorii nord - dundrene in imperiul roman gi instaurarea

stdpAnirii romane;- din amestecul dintre daco-geli gi romani a rezultat o populafie romanicd sau

romanizatd;- delimitarea romanicilor de migratori (secolele IV - V);- convietuirea autohtonilor cu triburile slave gi asimilarea acestora din urrna

(secolele VI- VIII).Rom6.nii s-au numit pe ei, intotdeauna, cu acest tetmen derivat din romuntts (ceea

ce l-a fEcut pe Nicolae Iorga sd vorbeascd despre ,,pecetea Romei"). Este singurul popor

romanic care pSstreazd acest nume cu trimitere directd la originea sa. Romdnii reprezinta

o oazd de romanitate intr-o masa de popoare de alte origini.Popoarele neromanice precum germanii, slavii, maghiarii ii numesc pe romdni, in

izvoarele medievale, blachi, vlahi, volohi, olahi.

indelun gate interculturalitdli.

Daco-romanii sunt cel dintii grup de populalie romanizatd rdmasd in afara Imperiului

Roman. Ei indeplinesc astfel prima condilie a constituirii intr-un neam romanic, cdci

Page 5: Ist. m. a rom.

toate aceste neamuri au apdrut numai dupd ce s-au rupt de intregul care fusese ImperiulRomei.

Dintre popoarele migratoare, germanicii au avut aici un rol neinsemnat in etnogenezaromAneascd. Ei au ar.'ut, in schimb, un rol foarte imporlant in etnogeneza romanicilor dinvestul Europei (ex. vizigolii in Spania, care au intemeiat un regat cu capitala la Toledo).

In regiunile carpato - dundrene un rol insemnat l-au avut slavii.Plecati din zonele occidentale ale Ucrainei, de pe Nipru, in secolele V - VI slavii se

aflau la nord - est de Carpafi. Trdiau in triburi conduse de ;efi militari. Migreazd spreregiunile mai bogate fiind atragi in special de mirajul Bizantului.

In secolele V-VI intreprind primele raiduri la est de Carpati. in 550, triburile slaveiemeazd pentru prima datl la sud de Dundre.

In drumurile lor, ei au intdlnit aEezdri romanice a$tt in Moldova, cAt qi in cAmpiaDundrii. Ei au numit campia Munteand ,,vlagca" adic[ tara,,vlahilor", a romdnilor.

Descoperiri arheologice care atestd migratia slavilor s-au lEcut in lunca Siretului,C6mpia Muntean6 qi in sud - estul Transilvaniei (la Cernat in jud. Covasna). Importanteaqezdi mixte s-au identificat la Iaqi (secolul VI), Hlincea (com. Ciurea, jud. Iasi,descoperiri din secolul VII); Suceava, Bucuregti (in carlierele Ciurel, Militari, StrduleEti).O mare necropold, din secolele VI - VII, s-a descoperit la Sbrata Monteoru (Buzau)unde s-a gdsit ceramicl amestecatd, slavd qi de tradilie daco-romand. in Oltenia gi inBanat slavii pdtrund in secolul VII. in secolele VIII-X sunt atesta{i arheologic inTransilvania, la Mediaq gi Bratei, Someqeni (ud. cluj) qi Nuqfaldu (Jud. Salaj).

Cind au pdtruns pe teritoriul nostru, slavii erau pdgdni animiEti; se incinerau, nucunogteau roata olarului (fEceau o ceramicd rudimentarl de m6n5; adoptd roata de lapopula{ia romanicS.

Trecerea masivd a triburilor slave in sudul Dundrii a iEcut ca la nordul Dundrii, undeei au rdmas in numdr mai mic, sE nu poatd schimba caracterul romanic al populatieiautohtone.De aceea, contributia slavilor a fost mai putin insemnatd in etnogeneza(formarea poporului) qi mult mai imporlantd in glotogeneza (fbrmarea limbii). Aceastdinfluentd se reflectd mai cu seamd in vocabular precum qi in preluarea unor institutii cuterminologie slav6.

in anul 602, limesul dundrean al Imperiului Bizantin se prdbuqeqte. Cea mai marepar1.e a slavilor din zonele nord - dundrene nlvdlesc in imperiu, unde se stabilesc. Astfel,ei rup blocul romanitalii balcano - carpatice. Interpundndu-se intre romanicii din Balcaniqi cei rdmagi la nordul Dundrii, ii separa, pe acegtia din urm5, de Imperiul Bizantin.Populalia romanici din sudul Dunirii este asimilard de slavi qi slavizatii. Enclave dinromanitatea balcanicS, grupate in zone mai izolatq in regiunile montane, sunt vlahiibalcanici (aromanii).

Migralia bulgarilor (inilial triburi de origine turanicd, ulterior slavizati) qi intemaierea ,

la sfhrqitul secolului VII, a statului bulgar condus de Asparuh (in nord - estul actualeiBulg^arii) va aduce modificdri notabile in regiunea Balcanilor.

In schimb, la nordul Dundrii. slavii vor fi asimilati de masa populatiei autohtone siromdnizati in secolele VIII - X..

Page 6: Ist. m. a rom.

Romanitatea limbii se dovedegte prin structura gramaticald, in principal, dar qi prin cealexicald. S-au pdstrat circa 1 500 de cuvinte latine de bazd (cuvinte tip). Specialiqtii auconstatat cd limba rom6nd este mai apropiatd de latina dec6t limbile romaniceoccidentale. Corpul cuvintelor latine s-a conselvat mai bine in latind dec6t in alte limbineolatine. Unele cuvinte latine s-au pdstrat numai in limba romAna datoritdconseratorismului ariilor laterale. Terminologia latina legatd de agricultura gi ocupatiileanexe dovedeqte caracterul sedentar al locuitorilor acestui pdm6nt.

S-au pdstrat 160 de cuvinte autohtone din fbndul preroman (dacic). Din acesteaamintim:Substantivele; - mdnz, viezure, barzd, mistre!;

- mazdre, brad, gorun, maceg;- groapS, c6rlig, mdturS;-prdnz, brdu;- prunc, copil, moq- c5tun, bordei, vatrd, gard;

verbele: - a arunca, abdga,a ddrdma, a migca, a rdbda, a rezernara scula.

Influentele slave in limba rom6nI sunt puternice.

Dintre cuvintele slave intrate in limba noastrd amintim:substantive:

- maic6, nevast6, voievod, tArg, corabie, ndvod.toponime:

- Cozia. Ocna, Zlatna (locul cu aur ), Bdlgrad (oraqul alb - pentru AlbaIulia), Soroca (,,co!ofana);

hidronime: - Bistrila (rdul,,repede"), Crasna (rdul ,,frumos',).onomasticd: - Dan (,,ddruitul"), Radu (,,veselul"), p6rvu (,,cel dint6i,,), Dobre (,,cel

Bun"), Bogdan, Mircea, Vlad, Vlaicu.

Dupd cum spuneam mai sus, terminologia de bazi a cre$tinismului nostru este deorieine latin6.

Dupd cregtinarea bulgarilor (in 864, tarul Boris lu6nd numele de Mihail, dupd cel alimpdratul Mihail al Bizantului), pe filiera sud - slavd sunt preluali termeni slavi lesafi decult (de ritual) si de organizarea ierarhicd (ex. rai, iad, utrenie, vecernie, Duh, ablagoslovi, vladicl).

Cdteva secole mai tdrziu, limba slavond va fi introdusd in bisericd precum qi incancelariile statelor medievale Tara Romdneascd qi Moldova. (Aceast[ slavond are labazd:un dialect bulgar care se vorbea in secolul IX in jurul Salonicului).

Biblioerafie- N. Stoicescu, continuitatea romdnilor. Privire istoriograficd, istoricul

problemei, dovezile continuitiitii, Bucureqti, 1 980.- Adolf Ambruster, Romanitatea romdnilor. Istoria unei idei, Bucureqti, 1993.- C.C.Giurescu, Formarea poporLtlui romdn, Craiova, 1973.

Page 7: Ist. m. a rom.

tI- A. Pop, Romdni Si maghiari in secolele IX * XIV, Cluj - Napoca, 1996.- D.Gh. Teodor, Romanitatea carpato - dundreand Si Bizantul in veautrile V- XI e.n.,Iaqi, 1981.- Ligia Bdrztt, Stelian Brezeanu, Origi.nea Si continuitatea romdnilor. Arheologie Sitradilie istoricd, Bucureqti, 1991 .

- St. Olteanu, Societatea carpato - danubiano - ponticri in secolele IV - il, Bucuregti,1997.- D.Gh. Teodor, Civilizatia romanicii la est de Carpatii in secolele V * VII e.n. (Asezareade la BotoSana * Sttceava), Bucuregti, 1984.

continuitatea populatiei autohtone la est de carpali. Asezdrile dinsecolele VI - XI de la DodeSti - Vaslui, Iagi, 1984.- I. Coteanu, Originile limbii romane, Bucuregti, 1981.- I.I. Rusu, Etnogeneza romanilor. Fondul autohton traco - dacic Si componenta latino* romcnicd, Bucureqti 1981.

3. GENEZA STATELOR FEUDALE ROMANE$TI (SEC. XIV):TARA ROMANEASCA, MOLDOVA, DOBROGEA

Evolutia spre constituirea statelor feudale romdneqti a fost accelerat5, in secolele XIIIXIV, de politica Regatului Ungar de anihilare a autonomiilor rom6neEti din

Transilvania gi de tendinlele sale de dominatie la sud Ei rdsirit de Carpati. Rezultatul afost constituirea ldrii Romanegti qi Moldovei ca state independente.

Autonomiile teritoriale ale romanitdtii orientale poarti in izvoarele vremii denumireade Valahia, Valahia Mare, Vlasca Zemlja, Terra Blacorum, Walachenland denumire careexprima caracterul lor romanic qi existenta lor autonomd in cadrul unor structuri politiceplurietnice: Imperiul Bizantin, Regatul Ungar qi ,,imperiile stepelor" (pecenegii, cumanii,tdtarii). Acestora, formatiunile locale le pldteau tribut in schimbul pistrdrii autonomiei gistructurilor lor traditionale.

De intindere qi insemn6tate diferite, autonomiile rom6neqti erau grupdri de sate Eicdtune de pe vdile unor r6uri sau din depresiuni intramontane. Aceste autonomii localegrupate in ,,t5ri" erau conduse de cnezi $i iuzi, cu functii judecdtoregti qi administrative.,,Jdrile" - autonomii politice ndscute din asocierea mai multor sate, depindeau de uncentru de putere str6in direct prin intermediul unei cdpetenii militare numite yoievod.

In Faptele ungurilor (Gesta hungarorum) sa:u Anonymus cronicarul regelui maghiarBela amintegte existenta in Transilvania a voievodatelor lui Menumorut, Glad si Gelu,acesta din urmi fiind singurul cdruia i se mentioneazd expres qi originea rom0nd (,,Gelouquidam blacus " - Gelu un oarecare romdn).

P6nd in primele decenii ale secolului XIII autonomiile rom6negti din Tara Oltului saucea din fara Halegului gi-au pistrat caracterul originar inaint6nd la sud gi est de Carpatiregalitatea maghiard a g6sit, in secolul XIII, alte ,,!dri" (terrae) romdneqti ( unele dintre

Page 8: Ist. m. a rom.

ele fiind menlionate de Diploma cavalerilor ioaniti din 2 iunie 1247) pe care a reugit sd leaducd temporar, gi in diferite grade. sub puterea sa. De altfel, acestd diferentd de statutpolitic reiese gi din actul amintit unde sunt mentionate cnezatele lui Ioan gi Farcag dar gi

voievodatele lui Litovoi qi Seneslau. Aceste forma{iuni prestatale dispuneau de structurimilitare (appctratus bellicus). iar societatea era starlificatd deja fiind amintiti gi ,,maimarii pdmdntului" (maj ores terrae).

Destinul istoric al romanitdtii orientale se va implini in nordul Dunirii prin unificareaformatiunilor prestatale existente in jurul voievodatului lui Seneslau, de la Argeq.

Dubla evolutie a situatiei rom6nilor in rapoft cu Regatul Ungar - progresivaemancipare a celor din sud de Carpati, pierderea autonomiei inl5untrul arcului carpatic - aprecipitat constituirea Tdrii Rom6negti ca stat independent qi a inlesnit aparitia, cdtevadecenii maitdrziu, a celui de al doilea stat rom6nesc la Est de Carpati.

intemeierea firii Romineqti qi a Moldovei

Constituirea statelor feudale rom6neqti s-a flcut prin unificarea forma{iunilorprestatale existente in cadre teritorial-politice mai ample. Acest proces s-a desfEquratconcomitent cu lupta de eliberare a celor doud tinere state de sub domina{ia tdtard qi

maghiard. Momentul decisiv al constituirii statelor, exprimat in tradifia istoricd printermenii de ,,descdlecat"qi ,,intemeiere" a fost inldturarea dominaliei Regatului maghiar.

Anihilarea autonomiei Fdgiragului, in 1291, de cdtre regele Andrei al III-lea acoincis, potrivit tradiliei istorice a T[rii RomAnesti cu trecerea munlilor de cdtre ,,NegruVodi", personaj a cdrei identitate real6 nu este cunoscuti qi instalarea sa la Cdmpulung,unde qi-a ,,mutat" scaunul. Cdmpulung a fost astfel prima reqedintd a Tdrii RomAnegti.Aici au fost ingropati primii ei domnitori: Basarab I qi Nicolae Alexandru.

,,Descalecatul ", la Cimpulung, a fost urmat de ,,intemeierea" tdrii, adicd deagregarea formaliunilor politice care existau deja, cnezatele gi voievodatele.Conformtradiliei cronicarilor din Jara Rom6neascS, procesul unificdrii a pornit, din stinga Oltului,de la Cdmpulung, a cuprins Argegul, care avea sd devind cel de al doilea ,,scaun" aldomniei, dupd care tara se va intinde citre Dundre qi Siret gi spre gurile Dun[rii.Teritoriile din dreapta Oltului se vor uni cu voievodatul din C6mpulung ca un act de

,,inchinare" fald de cel mai putemiuc voievod. Nu a fost o simplS anexare ci integrareain Jara RomdneascS, ce se constituia acum, a unei putemice autonomii teritoriale.autonomie cvasistatala, care a caracteizat, ca un reflex al acestei realitdti istorice.statutul aparte al Olteniei. Dovada este institutia bdniei (banul fiind singurul dreg6torcare avea dreptul de a condamna la moafte, ca gi domnul tlrii).

Intr-un act din 7324, regele Ungariei, Carol Robert de Anjou il numegte peBasarab I ,,voievodul nostru transalpin". Ulterior acesta s-a aldturat unei coalitiiimpotriva Ungariei, coalilie din care frceau parte qi tdtarii Hoardei de Aur, ca factorhegemonic, bulgarii gi s6rbii. Faptul a atras reactia regelui Ungariei care, in 1330,porneEte o expeditie impotriva Jdrii Rom6neqti, cu g6.ndul de a-l schimba pe Basarab cuun dregdtor regal. in septembrie 1330, regele maghiar Carol Robert ocupa Severinul,vechi teritoriu de disputd intre Ungaria qi Jara RomAneascS. Solia trimisd de Basarab I,care era decis sd-i plSteascd tribut qi si se recunoasci vasal in continuare a fost respinsd

Page 9: Ist. m. a rom.

de rege. Acesta atacd Argegul, dar nu-l giseqte acolo pe domnul romAn. Venirea iernii ildetermini pe Carol Robert sd se retrag6 in Transilvania. In lara Lovigtei este infrintintr-un loc numit Posada. Victoria lui Basarab I a consacrat independenta noului stat

format la sud de Carpafi, Tara Romdneasci.Dupa moartea lui Basarab I, fiul sau, Nicolae Alexandru (1352 -1364) reia

relaliile cu regele Ungariei, Ludovic I de Anjou (1342-1382)'in 1359, Nicolae Alexandru iEi asumd titlul de domn ,,autocrator" (de sine

statator) gi infiin{eazi mitropolia ![rii Romdneqti dependentd canonic de Patriarhia

ecumenicd de la Constantinopol. Scaunul mitropolitan a fost aqezat la Argeq, primul

mitropolit fiind un grec, Iachint, adus aici de la Vicina. Prin acest act Tara Romdneascd

era inzestratl cu instituliile supreme ale statului de sine stdtStor, puterea domneascd,

autocratd gi puterea ecleziasticd ce-i dddea legitimitatea. Aceasta era legatd direct de

Constantinopol, unul din cele doud centre de legitimitate spit'itua16 ale lumii medievale

(Roma Ei Constantinopol).Ac{iunea gi alegerea, fundamentalS, ale lui Nicolae Alexandru au desdvArgit, din

punct de vedere teritorial qi institulional, crearea firii RomAneqti ca stat de sine stdtdtor.

MOLDOVA

Trecerea la formarea celui de al doilea stat romineasc de sine st[tdtor s-a fEcut in

imprejurdrile favorabile create de inldturarea dominatiei tdtare. in anul 1359, are loc o

revolta a autohtonilor ?mpotriva regelui maghiar Ludovic I de Anjou. Acesta numeqte un

dregdtor romAn din Maramureg, pe nume Dragoq, care ia in stdp6nire voievodatul de pe

valea Moldovei. Dragoq ii lSrgegte teritoriul prin expansiune spre nord Ei est gi prininglobarea altor formaliuni aflate sub dominalia tdtarilor sau a Haliciului. ..Descdlecatul"lui Dragos. reprezentant fidel al regelui a linut lara in dependenta fata -d-e Ungqri4.

in 1364-1365, populalia din Moldova se r6scoalS impotriva Ungariei. In fiunteapoporului ajunge Bogdan, ,,descalecat" qi el tot din Maramureq insd ostil politicii de

maghranzare duse de Ludovic I. Ajutat de autohtoni, Bogdan alungl pe urmaqii luiDragoq, Sas gi Balc care se retrag in Maramureq unde intrd in stlpdnirea proprietdlilor luiBogdan devenit trdddtor fald de regele Ungariei. Sub noul ei domn" Bogdan. Moldova

devine. la rAndul ei. stat independent (Valahia Mica).Lui Bogdan i-a urmat Lalcu. Acesta obline de la papa Urban I un scaun episcopal

catolic la Siret, dependent canonic de Roma.

in vremea domnitorului Petru I Muqat (1377-1392) Moldova face progrese indomeniul organizaii statale qi in planul afirmarii internafionale. Ca direclie in politica

extemS, inauguratd acum, dar urmatd apoi cu consecventd secole de-a r6ndul, Moldova se

apropie de Polonia. in acest sens, in 1387, Petru I presteazd omagiu vasalic regelui

Poloniei, Vladislav Iagiello. Cu acest prilej, Petru il imprumutd pe rege cu 3000 de ruble

gi primeqte pentru ele, drept gaj, Poculia.Petru I mutd capitala la Suceava unde creazd qi o mitropolie orlodox5.

Statul moldav ajunee la limitele sale naturale abia in timpul lui Roman I (1392- 1394)

cdnd acesta se intituleazd domn..din munli si pAnI la mare".

10

Page 10: Ist. m. a rom.

t

tiL

l_

L-

L-

['

L-

L.

Moldova igi desdvflrEeEte astfel unitatea teritoriald care s-a facut prin inglobarea

formatiunilor poliiice din sudul larii (de exemplu - cea a lui Costea) qi inldturarea

ultimilor resturi ale dominatiei titare.La un sfert de secol dupd Tara RomAneascd, Moldova apare pe harla politicd a

Europei ca stat independent, deplin constituit teritorial 9i institulional.

Biblioerafie

- Aromanii: istorie, limba, destin, Bucureqti, 1996.

- $. Papaco stea, Romanii in secolul al Xlil-lea. intre cntciatd Si Imperiul mongol,

Bucureqti, 1993.

- R.Popa, Tara Mcranturesului in secolul al xlV-lea, ed. II, BucureEti, 1997.

- V.Spinei, Moldova in secolele XI - XIV, BucureEti, 1982'

Romdni Si turanici,Iagi, 1985'- Gh. I. Brdtianu, Tradiyia istoricit despre intemeierea statelor romaneSti, Bucuregti,

1980.* * * Constituirea statelorfetrdale romdne6'fi, Bucureqti, 1980.

- $. Papaco stea, Geneza statului tn evul mediu romdnesc, Cluj - Napoca, 1988.

- Fl. constantiniu, o istorie sincerii a poporului romdn, Bucureqti, 1999.

4. TARTLE ROMANE iN SECOLELE XIV.XVI

Economia qi evolu{ia structurilor sociale. Institu(iile statului feudal.

Un factor impofiant, atat in constituirea statelor feudale rom0negti cAt qi indezoltarea noilor formatiuni politice l-a reprezentat factorul demografic. Se apreciazd cd

Transilvania avea in secolul XIV cca. 550 000 locuitori, iar lara Romdneascd avea in

secolul XV aproximativ 400 000. Sporul demografic a petmis declanqarea unui proces de

"colonizare" prin infiintarea de noi sate qi ora$e.

in Jara RomAneascd qi Moldova procesul de expansiune teritorial[ Ei de

colonizare s-a desfrqurat din zona submontand, mult mai populatd, spre cAmpie, in

direclia rlsiritului in teritoriile eliberate de sub dominalia tdtara, unde era o foafte slab5

densitate demograficS.

Aericultura a fost principala ocupa{ie a rom6nilor. Calitatea bund a solului

permite4 in condilii meteorologice favorabile, oblinerea unor cantitati mari de cereale ce

iruu ,n.ori drumul exporlului spre Constantinopol sau spre centrele mediteraneene

precum qi spre Transilvania Ei Moldova. Principalele produse care se exporlau erau

animalele (mai ales comutele mari, porcine qi ovine), ceara., mierea, sarea etc. Albindritul

aducea venituri importante. Exporlul mierii qi al cerii ajungea p6nd la Constantinopol,

Venetia, in Transilvania qi Polonia .Pescuitul in ballile Dundrii, in iazr,ni qi heleEtee,

11

L

Li

LI

t'i

L

L

L

L

L

L

Page 11: Ist. m. a rom.

precum qi in apele interioare. aducea venituri mari, iar peqtele sdrat, afumat gi icrele luau

adeseori drumul exportului.Exploatarea minierd a fost organizatd dupd aparilia puterii centrale care se

considera proprietara bogaliilor subsolului. Se exploateazd auru| sarea qi arama. Sarea

era expoftatd spre Europa Centrald qi Perninsula Balcanicd.Dezvoltarea comerfului gi a vie{ii economice au dus qi la dezvoltarea

meqtegugurilor. Totodatd, se dezvoltd gi circulatia monetard. Domnii firii RomAneqti qi

ai Moldovei emit monede proprii: in Tara RomAneascd duca{ii, dinarii gi banii de argint,iar in Moldova groqii qi jumdtatea de gros. Sub presiunea expansiunii otomane,emisiunile monetare ale T[rii Rom6neqti inceteazd in ultimul sfert al secolului al XV, iarin Moldova in secolul XVI.

Clasele sociale

Societatea feudalS a fost o societate puternic stratificati gi ierarhizatd. Categoriaprivilegiatd era reprezentatd de boierime. Aceasta era stratificatd in marea boierime,boierimea mijlocie qi mica boierime. Marii feudali ecleziastici (mitropolifii, episcopii,egumenii) erau asimilati ca statut social marii boierimi. Marii feudali puteau fi intlri{i de

domnie cu imunitSli.Marea masd a popula{iei era formatd din tdrinime. Aceasta era impS(itd in

tdrdnimea liberd (mssneni in Tara RomAneascd,; rdzesi - in Moldova) qi lSranimeadependentii (vecini sat rumdni). lSranimea 1iber6, in special, a format in er,ul de mijloc,pivotul oastei mari.

Pe ultimul loc in ierarhia sociald se aflau robii (tigani - ?n Jara RomAneascd gi

tdtai, provenili din prizonieii de rdzboi, - in Moldova).In toate cele trei ldri rom0ne, ldranii au avut, pini la mijlocul veacului XVI,

dreptul de a se muta de pe o moqie pe alta dupd ce pldteau o dare in cereale numitd"gileata de ieqire".

Biblioerafie

Dinu C. Girescu Tara Romdnescd iin secolele XIV - W, Bucuregti, 1973.

N. Iorga, Istoria comertulti romdnesc, I, Bucureqti, 1925.

$tefan $tefEnescu, Bdnia in lara Romdneascd, Bucureqti,1965.N. Stoicesct, Sfatul domnesc Si marii dregiitori din lara Romaneascd Si Moldova(secolele XIV - XWD, Bucuregti, 1968.

xxx Istoria dreptultti romdnesc. vol.I, Bucuregti, 1980.

x x x Institutii feudale din ldrile Romdne. Dictionar, Bucureqti, 1988.

Valentin Al. Georgescu, Bizantul si instituliile romdneSti pdna la mijlocul sec. al XWII-lca, Bucureqti, 1980.

Ion Donat, Domeniul domnesc in lara Romdneascd (sec. XIV - Xt/I), Bucureqti, 1996.

Gh. I. Brdtianu, Adundrile de stdri in Europa Si in ldri.le Romdne in evul meditt,Bucureqti, 1996.

12

Page 12: Ist. m. a rom.

Lt_

t_

l_

L-

I

t

t-

L-

5. PUTEREA $r SOCTETATEA (SECOLELE XrV-XVI)

Puterea in stat a fost reprezentatd de monarhia feudalS. Domnul era "marevoievod" in raport cu ceilalli voievozi locali care renuntaserd la puterea lor in favoareaconducdtorului ales. Termenul de domn vine din latinescul dominus care inseamnastdpdn. Agadar, domnul era stipAnul tarii $i al locuitorilor (de aici Ei dreptul de viala gi de

moafie asupra lor). Natura domniei era de origine divind: "din mila lui Dumnezeu", iardomnul era "autocrator" (atotputernic) qi independent "de sine stdtdtor".

Modelul succesiunii la tron a fost mixt: at0t ereditar, in linia primogeniturii (acelui dintdi ndscut) cilt $i electiv. Domnii , dacd erau "os domnesc" trebuia sd fie "alegi"de toli boierii mari qi mici care apoi depuneau jurdm0ntul de credintd fald de noul domn,suzeranul lor.

in Transilvania, voievodul era numit de cStre regele Ungariei dintre marii feudaliai regatului. Voievodul era ajutat de un vicevoievod ales de voievod dintre oamenii sdi

de incredere. Acesta rdspundea de faptele sale numai in fata suzeranului sau, voievodul.Atribuliile domnului:

- comandant suprem- judecStor suprem- emitea hrisoave (acte solemne)- conducea politica intemd qi extemd a statului

Domnul era ajutat in conducerea !6rii de cdtre sfatul domnesc format din manrboieri ai tarii. Boierii de sfat erau cei mai mari qi cei mai puternici stddani f'eudali.

Organizarea sfatului, ca institutie, a avut loc in timpul lui Mircea cel Batran gi allui Alexandru cel Bun. in fara Rom6neascd, in sfat intrau 10-15 mari boieri, in timp ce inMoldova intrau 20-30 de mari boieri.

Principalii dregdtori au fost: marele ban (al Olteniei), marele vornic (avea in grijdapdrarea qi aprovizionarea cur{ii domneEti), marele vistiernic (finantele), marele logo.fut(conducea cancelaria domneascd), marele postelnic (rdspundea de ceremonialulprimirilor la domn; avea in grijd camera domnului fiind un apropiat al acestuia), marelespatar (avea atributii militare; comanda cavaleria), marele paharnic (rdspundea de

aprovizionarea cu vin a curtii domneqti), marele stolnic (rdspundea de masa domneascd),marele comis (avea in grijd caii domneqti), marele aga (comanda dorobantii, pedestraqii),marele pitar (rdspundea de aprovizionarea cu pAine a curfii), marele sluger(aprovizionarea cu car:r,e), marele medelnicer (avea in grijl vesela domneascd), mareleclucer (tinea cheile de la cdmara domneascd). marele armag trebuia sa vegheze capedepsele domnegti sd fie duse la indeplinire.

Adunarea stririlor era cea de a treia institutie a statului feudal. Ea confineelementele primordiale ale parlamentului modem. in compunerea ei intrau: a) sfatuldomnesc; b) "Tara" (starile privilegiate); c) clerul (mitropolifi, episcopi sufragani,arhimandriti, egumreni); d) ordqeni (in mod exceptional). Adunarea de stdri avea atAt

atributii inteme (ex. alegerea domnului, declararea rdzboiului qi incheierea pdcii, luahotdr0ri importante in probleme religioase, de proprietate, de privilegii, de d[ri) c6t gi

externe precum "inchinarea" t6rii, plata haraciului, relaliile cu alte biserici.Aceastd institulie va evolua spre parlamentul modem.

* sfatul domnesc

L-

t-IL-

r--i

L

L

L

L'

t_

L-13

Page 13: Ist. m. a rom.

Organizarea administrativ teritorialS

Din punct de vedere administrativ, Tara Rom6neascd era impS(itd in 16 judele,

iar Moldova in 24 de linuturi. Primul judet menlionat a fost judetul Jaleq (1385) in timpce primul linut atestat documentar, in Moldova, a fost linutul Neam! (1402).

in Transilvania, districtele, ca forme administrative rom6ne$ti , au evoluat dinvechile cnezate. Cele mai vechi atestate documentar au fost: districtele Fdgdraq (1222 stfinumele de Terra Blachorum), Ha{eg (1247), MaramureE (1300). Maghiarii au introdus inTransilvania institutia administrativd a comitatului. Secuii si sasii au avut qi ei propriileorganizari administrative - scaunele. Scaunele secuieqti, in numdr de 7, au avut, dinprima jumltate a secolului XIV, centrul la Odorhei. Centrul administrativ al saqilor a fostla Sibiu. De la sfdrqitul secolul XV , sagii se organizeazd intr-o "Universitate" care

r epr ezenta autonomi a admini strativ teritoriali a scaunelor s dse qti.

Dregitorii administrativi au fost:- in Tara RomAneascS, in fiuntea judetelor se aflau sudelii;- in Moldova, in fiuntea tinuturilor cu cetdti se afla:u pdrciilabii (sal staroStii) care aveau

atributii administrative qi militare. Erau membri in sfatul domnesc;- in finuturile firl cet61i . in fiuntea lor se aflau sudelii ;- in Transilvania, districtul rom6nesc era condus de voievod, cneaz sa:u.jude; comitatul(maehiar) de cdtre comite; scaunul (secuiesc ) de un ciipitan, un .jude scattncrl qi un

reprezentant al regelui. Toate cele 7 scaune secuiegti erau conduse de un comite numit de

rege. Scaunul (s6sesc) era condus de 2 juzi (unul scdunal, ales de obqtea scaunului

respestiv, iar altul regal, numit de rege). Universitatea sdseascd era condusd de un comitesdsesc.

To{i aceqti dregdtori aveau atribu}ii administrative, judecdtoreqti, militare qi

fiscale.

Or ganizarea j udecatoreasci

- la inceput s-a folosit legea nescrisd sau obiceiul p[m6ntului ;

- din secolul XV sunt folosite legiuirile bizantine dintre care amintim Zakonicul (copiat

la Tdrgoviqte in 1451) qi Syntaema lui Matei Vlastares (copiat in Moldova la 1472).

Ierarlri a or ganizdrit j udec dtore qti era umdtoarea :

- forul satesc era format din judele satului qi "oamenii buni gi bAtrani";- forul seniorial reprezentat de stdpanul feudal care igi judeca supugii;- forul judetului, al tinutului sau al comitatului era instanta de apel al forului seniorial.

Forul superior in Transilvonia era scaunul de judecatd al voievodului sau

vicevoievodului.in lara Romaneascii qi Moldova forul judecdtoresc suprem era domnul 16rii $i

sfatul domnesc. In materie de drept penal, pentru omucidere se putea pedepsi cu moarte

pentru moafte sau se putea plSti o dare de "rdscumpdrare a sufletului" numitd duSegubinii.

l4

Page 14: Ist. m. a rom.

)

l

)

in materie de drept civil, pdrtile puteau reincepe un proces dupd ce plateau o taxa

numitd zaverscd satt feraie.Din secolul XV s-a folosit sistemul jurrTtorilor care depuneau mdrturie in procesul

respectiv.Acegtia trebuia sd fie de aceeaqi condilie cu pi(ile aflate in litigiu. Numdrul lorera de 6, 12,24 sau 48. CAnd se cerea dublarea num5rului de juritori se "lua lege peste

lege".La hot6rnicii se practica jurdm6ntul "cu brazda in cap" sau bltaia copiilor la hotar.

Organizarea militari

Oastea era formata din curlenii qi slujitorii domnului, steagurile boiereqti (sau ale

nobililor), ordqeni qi tdrani. Oastea mica aveacca. 10-12 000 de oameni gi era alcdtuitd

din curlenii qi slujitorii domnului, steagurile feudalilor qi steagurile de sub comanda

dregatorilor teritoriali (pdrcdlabi, comili).Oastea mare era formatd din oastea micd qi toli barblii care puteau lupta. Se estimeazd

ca ea ajung ea la 40 -60 000 de oameni. Degi oastea t6rii se gdsea sub conducerea supremd

a domnului, autoritatea sa era uEor anulat6, in practicd, de existenta steagurilor (cetelor)

boieregti care puteau refiza s5-qi pund ostaqii la dispozilia domnului. De aceea, soarla

rdzboaielor depindea, in mare parte, de boierii care rimAneau credinciogi domnului.Fiecare domeniu feudal, laic sau ecleziastic, era astfel organizat incit s6-qi poatd

asigura propria sa apirare in cazul unui atac prin surprindere sau in timpul luptelorinterne.

Din secolul XV incep sd fie folosili mercenarii (solda{i angajati cu platd), dar rolullor va creqte in secolul XVI gi mai ales XVII. Comandantul oqtirii era domnul, in lipsa luimarele votnic sau marele spitar ( in Moldova - hatmanul) .

Sistemul de apdrare era reprezentat de cetdlile din interior: Suceava, Neam!,

Roman (pentru Moldova); Poienari (Tara Rom6neascd); Ungura;ul, Ineu, Deva(Transilvania) ca qi de cele din exterior: Hotin, Cetatea Alba, Chilia, (Moldova); Severin,

Turnu, Giurgiu (Tara RomAneasi); Chioar, Orqova, Rdqnov, Bran (Transilvania ).CetAtile era construite din blocuri de piatrS, cu ziduri inalte cu bastioane, inconjurate

uneori de ganturi de apdrare.

Bibliosrafie

Dinu C. Girescu, lara Romdnescd iin secolele XIV - XV, Bucuregti, 1973.

N. Iorga, Istorio comerlului romdnesc, I, Bucuregti, 1925.

$tefan $tefrnescu, Bdnia in lara Romdneascd, Bucureqti,1965.N. Stoicesct, Sfatul domnesc Si marii dregdtori din lara Romdneascd Si Moldova(secolele XIV - XWI), Bucureqti, 1968.

xxx Istoria dreptului romdnesc, vol.I, Bucureqti, 1980.

x x x Institutiifeudale din Tiirile Romdne. Dictionar, Bucuregti, 1988.

Valentin Al. Georgesc;4 Bizantul Si institutiile romtineSti pdnd la mi.ilocul sec. al XI4II-lea, Buctreqti, 1980.

Ion Donat, Domeniul domnesc in fara Rom6neascs (sec. XIV - XVD, Bucureqti, 1996.

Gh. I. Brdtianu, Adundrile de stdri in Europa qi in flrile Romdne in evul mediu,

Bucuregti, 1996.

li

15

Page 15: Ist. m. a rom.

I

l-i

I

It

It

6. cULTURA ix rAnrLE RoMAxE iN SECoLELEXIV.XVI

in general, se poate vorbi despre o culturd populard gi o culturd de curle (a

elitelor). in viata domaniald autarhicd, suficientd parci siegi, in care schimbul cu

exteriorul este destul de firav, in care deschiderea spre noi orizonturi economice qi

culturale este mai putin viguroasd, rosturile colectivitdlii se implinesc intr-un ritm lent,patriarhal. intr-o astfel de lume, cartea qi qtiinla de carle delineau o pondere infimd;prezen\a acestor factori era legatd exclusiv de trebuintele cur{ii gi ale administralieidomne$ti precum Ei de cele ale bisericii.

Intr-o societate analfabetS, in care gdndirea era figurativd, comunicarea se baza

mai ales pe capacitatea de sugestie a imaginii qi pe puterea aproape magici a cuv6ntuluirostit, iar mai t?rziu gi scris. Pentru perioada 1400-1700, imaginea simbol, prin excelenfd,

a fost icoana, qi prin extensie, pictuar de pe pere{ii locaqurilor de cult.Literatura se impafte in: l) literatura oral6 care poate fi.: - prtpularii qi

- de curte2) literatura scrisi

Literatura orald populard este reprezentatd de proverbe, ,,cAntece bdtrdnegti",balade: ex. Miorita, Mesterul Manole, Toma Alimos etc. in care apar figuri indrlgite de

popor.Literatura oralS de cufte este reprezentatd de prelucrarea unor balade ,,de cul1e"

(asemandtor cdntecelor truverilor din Occident) in care apar figuri de boieri sau domni.De exemplu, balada lui ,,Radu vodd qi Drdgan" in care se povestegte despre uciderea luiRadu de la Afumati de ceata boierului Drdgan (personaj istoric), nemultumit de atitudinea

domnului care nu l-a,,miluit" aga cum dorea el.

Literatura scrisd (slavo-rom6nd). Limba de cancelarie, cea folositd in biseric6qi care se scria in evul mediu rominesc a fost cea slavond cu influen{e ale limbii medio-bulgare qi medio-sArbe.

A existat o literaturS redactatd in slavond de cdtre clerici qi boieri romdni. Deexemplu: Imru.trile religioase (,,Pripelile") care se c6ntau o datd cu psalmii alesi Ei au

fost compuse de Filos, fostul logofat al lui Mircea cel BdtrAn. Intrat in cllugdrie laministirea Cozia a primit numele de Filothei. Aceste ,,Pripeli" se cAnta qi astizi inslujbele Bisericii Orlodoxe Romine.

Printre cdrlurarii strbini care au stat o perioada pe teritoriul nostru s-a aflat gi

Grigore Tamblac. Bulgar de la Timovo va ajunge apoi mitropolit al Kievului (1414-

1418).Dar in 1401, lamblac poposegte in Moldova. La cerera domnului Alexandru cel

Bun va scrie in slavoni Viala Sfdntului loan cel Nou de la Suceava. (Creqtin, acestra afost marlirizat de tdtari la Cetatea Alba). in lucrare este descrisd viata economicd a

oraqelor de pe litoralul Mdrii Negre qi rela{iile cu tdtarii. Apoi aducerea moaqtelor

sfAntului la de Cetatea Alba la Suceava in 1402. Scena va fi reluatd ulterior qi pictatd de

zugravti moldoveni la m[ndstirile Vorone! gi Sucevi{a.Un alt cdfturar strdin care ne-a l5sat o insemnatd lucrare, dar de data aceasta in

limba greacd a fost Gavril Protul de la Muntele Athos, care a cdldtorit in lara

I

L

16

Page 16: Ist. m. a rom.

L=

t_.

L

Romdneascd gi la cererea lui Neagoe Basarab a scris intre 1517-1521 Viala Sfitntului

Nifon II patriarhul Constantinopolelui.Acesta venise in Jara RomAneascd in 1504 qi va ajunge mitropolit al TArii

Romineqti. Reorganizeazd biserica gi infiin{eazd episcopia de Buzdu in 1504. Intra insd in

conflict cu domnul Radu cel Mare (1495-1508) qi este silit sd pdriseascl tara nu mai

inainte insd de a arunca anathema asupra domnului Ei a fdrii. Se retrage la Athos unde

moare in 1508.Lucrarea cea mai insemnatl care se elaboreazd acum (1518-1521) este insd cea

intitulatd invdldturite lui Neogoe Basarab cdtre .fiul sau Theodosie. Este cea mai

importantd operd originald_a literaturii romdne redactatd in limba slavond (in limba

rom6n5 va fi tradusd abia in 1650). E,ste o adevaratd enciclopedie de informa{ii pentru

evul mediu rom6nesc qi, totodati, primul tratat de diplomalie scris de un romdn, implicat

el insuqi in conducerea statului. Se numard printre cele mai importante scrieri europene

ale secolului XVI. in Italia, in aceeaqi perioadd, Niccolo Machiavelli scria Principele(r513).

Un moment important in cultura veche rom6neascd l-a marcat infiintarea, in 1508,

a primei tipografii din Jara Romdneascd la initiativa domnului Radu cel Mare. Scopul

infiintarii tipografiei era de a ,,umple bisericile cu citti". Pentru aceasta este adus din

Muntenegru cilugSrul Macarie, priceput tipograf.Macarie tipdregte primele trei cdrti de cult in slavon6: tn Liturghier (1508), un

Octoih (:colec{ie de cdntdri bisericeqti care se cAntau pe 8 glasuri) ( 1 5 10) qi o Evanghelie

(tst2).Tiparnila a functionat cu intermitente. La mijlocul secolului XVI (1545-1550) a

fost condusd de meqterul sirb Dimitri Liubavici. In Tara Rom6neascd se tipdreau qi c6rli

pentru Moldova unde prima tiparnita va apdrea abiala mijlocul secolului XVII, in timpuldomniei lui Vasile Lupu.

in Transilvania, va aparea o tiparnila la Sibiu in 1530. Aici va fi publicat, in 1534,

Catehismul romitnesc, prima carle tiparitd in limba romdn6.

inceputul scrisului in limba romAn[. Primul inscris in limba romdnd este

scrisoarea lui Neaqcu din C6mpulung adresatd judelui BraEovului (1521). Triumfullimbii rom6ne in cancelarie se va implini insd pe la mijlocul secolului al XVII, iar inbisericd in epoca lui Constantin BrAncoveanu gi Antim Ivireanu, la sf6rgitul secolului al

XVII qi inceputul secolului XVIII.Literatura istoricd_include cronicile de cufte elaborate in secolul al XV-lea.

Astfel, la curtea lui $tefan cel Mare s-a elaborat o cronicd oficialS care ni s-a pdstrat in

cinci variante, in timp ce originalul s-a pierdut.Acestea sunt : Letopisetul anonim (de la

Bistrila), Letopiselul de la Putna (care are doua variante) in slavond * trei variante in alte

limbi respe ctiv Cronicile mo ldo -germanci, nto ldo -p o lond Si mo ldct-rus d.

Din secolul XV, in Tara Rom6neascd s-a pdstrat, intr-o variantd ntsd, Povestire

despre Dracula voievod.Pentru veacul WI amintim, pentru Moldova, cronicile slavo-romane precl'l;m:

Cronica lui Macarie, episcop de Roman (1504-1552) care scrie din porunca domnitoruluiMoldovei, Petru Rareg, qi a marelui sdu logofat, Teodor Bubuiog. Aceasti cronicd este

continuatd de Eftimie, egumen la mdndstirea Cipriafla, care scrie din porunca lui

Alexandru Ldpuqneanu (1541-1554). La rdndul sdu, Azarie, scrie o alta cronicd ce

tareazd evenimentele de la 1552 p?nd la inceputul domniei lui Petru $chiopul.

t7

Page 17: Ist. m. a rom.

t_

L-

l_=Pentru lara RomAneascd mentiondm cronica lui Balthazar Walther (tradusd in

latina) care pSstreazd fragmente din cronica oficiald a logofEtului Teodosie Rudeanu. De

asemenea, cronicct BuzeStilor se va pdstrd in cronica intitulat5 Letopisetttl Cantactrzinesc.

Literatura iuridicl este reprezentat[ de pravilele slavo-bizantine: Zakonicttl (codde legi) copiat la TArgovigte, in 1451 qi Syntagma (colectia) lui Mutei Vlastares, copiat inMoldova, in 1472.

Arhitectura

Monumentele de arhitecturd ar putea fi impar{ite, dupd natura lor in mai multe categorii:1) arhitectura laicd, ce se poate subdivide in a) militard (cetd!i, fortifica{ii etc.) qi

b) civild (palate, curti boiereqti).2) arhitectura relisioasd (mdndstiri, biserici, schituri, paraclise).

Secolul al XIV-lea a marcat un moment important, de rdscruce, in dezvoltareastatald, politica qi culturald a Jdrilor Romdne. Situate la interferenla dintre Orient,Occident qi Balcani, !6rile noastre au fost un spa{iu de interculturatie fecundd d6nd

nagtere unei culturi distincte, in care au fost asimilate creator influente stilistice qi

arlistice venite pe diverse filiere:a) din Transilvania qi Polonia (din lumea catolicd) au venit influenle romanice qi,

mai ales, gotice, influen{e care se intdlnesc, in special, in arhitectura din Moldovct;b) din Bizant Ei Serbia au venit influele ale arhitectuni bizantine qi ecouri ale aleplasticii sdrbeSti, mai ales, pentru arhitectura din Tctra Romaneascii.

Arhitectura militari este reprezentatd de cu(i fortificate, tumuri locuin!5 dar,

mai ales, de cetdlile care formau sistemul defensiv al15rii. Astf'el:- pentru fara Rom6neasci amintim cetilile de pe linia Dundrii, precum Severin, Turnu gi

Giurgiu (ultimile doui din vremea lui Mircea cel Bdtr6n); apoi cetatea CapSlAneni (la 30

de km de Argeg) gi cetatea Poienari (spre granila cu Transilvania).- pentru Moldova mentiondm cetdlile Neam! qi Suceava inallate acum din porunca

domnului Petru I Muqat: ambele vor fi mdrite, mai tdrziu, in timpul lui $tefan cel Mare.- in Transilvania. din aceastd perioadd dateazd turnurile locuintd de la Mdlaieqti gi Colti;curlile forlihcate de la Cuhnea gi Giuleqti; zidurile de cetate ridicate, in special din

iniliativa saqilor, pentru apdrarea oraqelor Sibiu, Sighigoara gi Cluj; precum gi castelulBran (1377).

Arhitectura religioasl

Locul sacru prin excelentd, biserica a fost centrul spiritual care a coagulat, in jurulei, intreaga suflare a comunitatii. Din punct de vedere al spatiului pa4ile care compuneauo biserica erau : pridvorul, pronaosul, noasul Si sfdntul atlar.

Dupd forma pe care o avea funda{ia unei biserici, se vorbeEte de urmdtoareleplanuri de biserici: 1) plan cruce greacd lnscrisii (de mare prestigiu, de sorginte

constantinopolitand ex. la biserica Sf. Sofia sau la mdndstirea Chora ); 2) plan

dreptunghiular (cel mai simplu, specific, mai ales, bisericilor de cufie boiereascd); 3)

L"

L-

L-

tL

I

L

I

18

Page 18: Ist. m. a rom.

ti

Iit't

plan bazilical; 4) plan treflat si 5) plan tricottc (de sorginte athonitS, cu semnificatie

trinitard (Sf.Treime); este planul specific bisericilor de mindstiri. Este cel mai des intAlnit

plan in arhitectura religioasd romAneascd din perioada medievalS gi de la inceputul

modernildlii noastre).

Pictarea locaqurilor religioase se {Icea dupd niqte caiete de modele, numite erminiice-qi aveau originea tot in centrul de mare prestigiu religios, Athosul.

in ce prive ste temele i.conografice acestea erau specifice pentru fiecare parle a

bisericii. Astfel, in pridvor se picta, uneori, Judecate de Apoi (oricum locul Iadului era inafara spatiului sacru al bisericii). In interior, in pronaos se picta tablou votiv ce-i

reprezenta pe ctitori. Apoi scene legate de via{a bisericii, ca institulie: ex. sinoadele

ecumenice, syraxarul (calendarul principalelor sdrbdtori religioase), Sf. Imp6rali

Constantin qi Elena pentru sprijinul pe care l-au acordat creqtinismului ca urrnare aedictului de la Milan din 313 d.Hr.). In bolta pronaosului este reprezentatd intotdeauna

Maica Domnului. Spatiul central, noosul este rezetat vietii gi minunilor lui Iisus Hristos.Citirea imaginilor se face de la dreapta spre stAnga marcAndu-se momentele principale:naqterea Domnului, intrarea in Ierusalim, patimile, R[stignirea, Invierea, Indltarea,

Pogorarea Sf.Duh (Rusaliile). in turla naosului este pictat intotdeauna Iisus Pantocrator(Atotputernic).

Pentru Tara Romdneascd, dintre monumentele religioase din secolul XIVmenliondm: biserica Sf. Nicolae din Curtea de ArgeE, ctitoria lui Nicolae Alexandru. De

plan cruce greacd inscrisS, a fost sediul primei mitropolii a farii Romineqti infiinlatd de

acelaEi Nicolae Alexandru, in 1359, dependentd canonic de Patriarhia ecumenicd de laConstantinopol .

Cdlugdrul Nicodim, venit din sudul Dundrii, dupd ce trecuse pe la Muntele Athos,reorganrzeazd la nor viala monahalS. Sprijinit financiar de domnul Vladislav Vlaicuintemeiazd primele doud mdndstiri: Vodila qi Tismana, ambele de plan triconc. Pentruos6rdia pe care a pus-o in ridicarea vietii monahale romdnegti qi ca recunoa$tere a vietiisale duhovnicegti imbunatSlite, Nicodim a fost trecut in rdndul sfinlilor noqtri.

UrmAnd exemplul inaintaqilor, Mircea cel B5trdn va inalla qi el doua mdndstiri, de

asemenea de plan triconc: Cozia qi Cotmeana.

La Cdmpulung, biserica domneascd de plan bazilical, addpostegte motminteleincepdtorilor de tar6: Basarab I qi Nicolae Alexandru. Pentru comunitdlile catolice sdseqti,

care trecuserd munlii din Transilvania Ei se stabiliseri aici, la Cimpulung, sunt inal{ate

douS biserici in stil gotic: Bdrdtia qi Sf. Maria.

in Moldova, la Rddduti s-a inalfat biserica Sf. Nicolae; de plan bazilical. cu treinave despS(it de doud qiruri de stAlpi. Prezan\a contrafortilor, de inlluentd goticd vordeschide pentru citeva secole culoarele culturale de inspralie occidentald. La Siret, se

construieqte biserica Sf. Treime, de plan triconc.

in Transilvania, din aceastd perioadd dateazd mdndstirea oftodoxd HodoE-Bodrog(de plan triconc) 9i bisericile in stil gotic de la Sibiu 9i SebeE (Alba).

I

Li

I

I

II

i

19

Page 19: Ist. m. a rom.

t

t-

Sculptura este reprezentatd. mai ales, din lucrari executate in lemn. De altfel,

arhitectura romdneascd medievald a fost o arhitecturd a lemnului. Dinrealizarile in piatriicare au ajuns p6nd la noi sunt de mentionat pietrele tombale, precum cea a lui VladislavVlaicu, de la biserica Sf. Nicolae de la Argeq (cu influenle iraniene, ca\eaziene qi

bizantine) sau gisantul lui Radu I, din aceeagi biserica (ce face trimitere sigur lainfluen{e occidentale). O mentiune specialS ar fi pentru statuia ecvestrd a Sf. Gheorghe,

din Cluj, opera frafilor Martin qi Gheorghe, fiii pictorului Nicolae, care s-au format lascoald italiand. Originalul acestei statui (din anul 1373) se gdseqte la Praga, in fa{a

catedralei Sf. Vit din curtea palatului Hrad. La Cluj se afld copia celei de la Praga.

Meritul artiqtilor clujeni este faptul ca introduc pentru, intAia oard, la nivel european,

sculptura de for public, ca gen artistic, nu doar ca element decorativ, pentru arhitectura

religioasd (ex. statuile adosatS, ca p6nd atunci).

Pictura se dezvoltd sub influenla puternicd a picturii bizantine din epoca

paleologilor. Se dezvolta toate speciile: .fresca (pictura monumentald), icoana pe lemn gi

miniatrra (pentru actele de cancelarie sau manuscrise). ln toate cele trei specii s-au atins

culmile mdiestriei arlistice in diferite epoci.Cele mai vechi ansambluri de frescd se pdstreaz6 in Transilvania, la bisericile

Strei Sangiorgiu gi Sf. Maria Orlea (zona Hunedoarei). La ArgeE , la biserica Sf. Nicolae

se pdstreazd exceplionale liesce de inspiraliebizantind (epoca paleologilor) elogiate de

bizantiniqti de renume precum Ch. Diehl qi H.Focillon.

Secolul XV a fost un secol de neincetate lupte pentru apdrarea fiinlei statale.

Totodatd, s-a consolidat puterea centrald, domnia, confiuntatd petmanent cu tendinlelecentrifuge ale boierimii. Cdderea Constantinopolelui, la29 mai 1453, a pus in altd relaliecivilizalia romdneascd qi cea bizantind (ceea ce N. Iorga va numi at6t de inspirat, ,Bizantdup5 Bizan!"). Imprumut6nd ceremonialul gi fastul de la curlea impdra{ilor Bizan{ului,voievozii romAni s-au considerat succesorii in spirit ai basileilor.Continudnd munificienta(generozitatea) acestora, domnii romdni vor sprijini cu felurite danii mindstirile de laAthos. Astfel, incd din secolul XIV, domnii larii Rom6neqti vor face dona{ii la

mindstirea Cutlumuz, in timp ce Moldova, mai ales in vremea lui $tefan cel Mare va

sprijini cu osebire mdnlstirea Zografii. Tot $tefan va reconstrui, in 1500, din temeliimindstirea Gregoriu.

Necesitatile de apdrare a tdrii in fata primejdiei otomane vor impulsiona, in mod

deosebit, construc{iile cu caracter militar, dar gi cur{ile domneqti, ca simbol a autoritdliicentrale afirmate cu putere.

Arhitectura militari

in Tara Rom6neascS, dupd 1400, Mircea cel Bdtrdn reface qi consolideazd cetd\|le

Tumu, Giurgiu, Celei, Brdila pe care le inconjoara cu qanturi ce puteau fi umplute cu

apd din Dunire. In Moldova,in742I, este refEcut Hotinul. De asemenea, sunt refEcute

cetS{ile Soroca, Cetatea Alba (1476) qi Chilia (1479) care din 1465 fusese cuceritd de

$tefan cel Mare gi integratd sistemului de apdrare al Moldovei. Tot $tefan mdregte

cetdlile Neam! qi Suceava. Totodatd, inal1a noi cetdli precum cele de la Roman (1a66) gi

Orhei (1470).

[-I

l"t

til-L

L

20

Page 20: Ist. m. a rom.

L-

L

CAt privegte curlile domnegti fortificate, in Jara Rom6neascd este cazul cu(ii de

la T6rgovigi" .u." devine noua capitald. in Moldova sunt fortificate curtile de la Piatra

Neam{, BacSu qi H6rldu care puteau serui ca resedinle ocazionale sau loc de refugiu in

caz de primejdie.

in Transilvania, construcliile defensive sunt gi mai diversificate. Se construiesc

incinte fortificate menite a pune la addpost reqedinla senioriald, dar qi pe locuitorii

oraqelor qi comunitdlilor s6teqti. Printre reqedin{ele nobiliare intdrite mentionam castelul

Huniazilor qi cetatea de la $oimuq. Specific spa{iului transilvan este consttuirea, sub

influenta saqilor, a cetililor ordqenegti qi lSrdneqti (sateqti). Breslelor le revenea obligalia

de a construi qi de a intreline o porliune de zid sau un turt care fEcea parte din incinta

oraqului. De aceea, turnurile purtau numele breslei care-l avea in grijd, de exemplu,

tumul "dulgherilor", "mdcelarilor", "croitorilor". Din aceastd categorie a oraqelor

fortificate fac parte: Clujul, Braqovul, Mediaqul, Bistrifa, Sibiul. Sighigoara este

considerat cel mai fiumos gi mai bine pdstrat orag fortificat'

Dintre cetAlile ldrdnegti (s5teEti) mentiondm: R6qnov, Rupea (inalpte in zona

Braqovului incd din sec. XIV), precum gi Codlea, Agnita qi Cristian.

O categorie aparte, o reprezinti bisericile fortificate transilvane care, inallate injurul bisericii ca niqte faguri, puteau oferi addpost, in caz de primejdii, membrilorcomunitdlii respective. Dintre ele amintim: Prejmer, Cisnddie, Homorod, numdrul lordepdqind cifra de 180. SA mai menliondm qi bisericile impozante din Cluj (Sf. Mihail) qi

Bragov (Biserica Neagri).

in ce priveste m[ndstirile fortificate din Moldova se remarcd, in special,

influen{ele gotice prezente in arhitectura l6rii de-a lungul intregului ev mediu. Dintre

ctitoriile acestei epoci men{ionim: Bistrita, zidtea lui Alexandru cel Bun, qi Putna

inallat5 din porunca lui $tefan cel Mare qi sfinlita in 1470. Din construc{ia ini{iala s-a

pdstrat pdnd astdzi doar Turnul Tezaurului (1481).

Privita in ansamblul ei, arhitectura moldoveneascd medievalS are cdteva

caracteristici majore. Dintre acestea amintim: prezenta. intre pronaos 9i naos, a unei

incdperi speciale destinate mormintelor, incdpere numitl gropnila. (In Jara RomAneascd

probleme fusese rezolvatdprin supraldrgirea pronaosului, ex. la mdndstirea Dealu, ctitotialui Radu cel Mare, sau mdndstirea lui Neagoe Basarab de la Argeq).^Prezenla sistemului

de boltire a turlelor pe arce suprapuse numit "bolta moldoveneascd". In exterior, existen{a

acestui tip de boltire este evidenliat prin prezen\a tamburelor dublu stelate. Puterricele

inJluenle gotice sunt reprezentate de contraforli, pofiahtrile in arc .frant cu muluri inretragere.ferestrele bipartite sau tripartite, ancadramentele de fereastre cu baghete.

in ce priveEte arhitectura munteneascd, sunt de menlionat, mai ales, influentele

bizontine qi balcanice (sArbe qi bulgare). Ar fi de semnalat firidele oarbe, frizele de

arcaturi cardmizlle smdltuite care fotmeazd frumoase decoruri ceramice.

L.

L

L

L.

L-

L'

L-

L.

L-

Arhitectura religioasi

21

Page 21: Ist. m. a rom.

tit_

L

L

Dacd pAnd in 1485. eforrul constructiv al Moldovei a fost dirrjat de $tefan celMare, in special, in direc{ia arhitecturii militare defensive, dupa pierderea cetdtilor de laDundre qi mare (Chilia qi Cetatea Alba) acest efoft ctitoricesc va fi redirec{ionat spreinaltarea de biserici qi mdndstiri. Armata de constructori, care lucrase la cetdti, ia inprimire noile gantiere. Aqa se explicd ritmul extrem de alert in care se inaltd acummdndstirile. in c0teva luni, din aprilie pAnd in septembrie o bisericd era inaitatd (deexemplu Vorone{).

Sunt construite acum principalele biserici qi mdndstiri care vor face faima epociistefanine: Pdtrali (cu hramul, cu addnci semnificatii, Sf. Cruce), Borzeqti, Voronet,Neamt (1497. cu hramul inaltarea Domnului) DobrovS!, etc. La rdndul lor, mari boieriprecum logofatul Ion Tdutu, urmdnd exemplul domnului, construiesc qi ei biserici ca ceade la Bdlinegti. in aceastd epocd mdndstirile igi vor continua qi amplifica rolul lor decentre principale de culturd.

Pictura

La Pdtrdu{i, tema cavalcadei Sfintei Cruci este o paralell intre Constantin celMare gi $tefan, domnul Moldovei, care mobiliza intreaga tara la lupta impotrivacotropitorilor otomani.

Ansamblul de picturd de la Bilineqti, opera ieromonahului Gavril, prezintd,pentruprima oard in Moldova o tem6, larg rdspinditd in lumea s6rbd, gi anume cele gaptesinoade ecumenice. Aceastd temi apdruse in Tara Rom6neascd incd din secolul XIV. lamdndstirea Cozia.

RemarcabilS este insl in Moldova, creatia din domeniul miniaturii manuscriselor.La mdndstirea Neaml, s-a dezvoltat o exceptionalS scoa16 de miniaturisticl a cdruiexpoment strdlucit a fost cdlugdrul Gavril IJic. Tetraevangheliarul, din 1429, impodobitde el este o capodoperd a geniului. (Acesta se afla astazi la Biblioteca Bodleiana dinOxford). Tot la mdndstirea Neam{, la qcoala creatd de Gavril Uric, se va forma gicdlugdrul Nicodim. Plecat apoi la mindstirea Putna, va impodobi, din porunca lui $tefancel Mare, un Tetraevanghelier (1473) care va li ddruit apoi mdndstirii Humor. Acestmanuscris pdstreazd o frumoasd imagine votiv6, contemporand, ce-l reprezintd pe $tefaninchin6nd manuscrisul Maicii Domnului.

in lara Rom6neascd nu s-a pdstrat nici o picfurd originalS d,e la Cozia qi p6nd labiserica mdndstirii Atge$ (1517-1526). Aici miniatura nu a atins niciodatd valoarea celeidin Moldova, ea nedepdqind meqtequgul de impodobire a hrisoavelor domneqti, cu litereornate.

t-I

i

F

i

l-i

I-

It-I

I

F,

t-f

NtI

t-hlt-irI

I

{

J

t

22

Page 22: Ist. m. a rom.

Broderia

Ca qi miniatura, broderia va atinge nivelul arlei doar in Moldova, in Tara

RomAneasci ea nefiind semnificativS. Primele exemple de broderie de o calitate

excep{ionald dateazd din timpul lui Alexandru cel Bun. Impoftante ateliere de broderie au

funclionat la mdndstirea Bistrifa, ctitoria lui Alexandru cel Bun, qi apoi la mdn6stirea

Putna, a lui $tefan cel Mare. Aici se pdstreazd Ei frumosul acoperdmdnt de mormdnt al

doamnei Maria de Mangop, a doua so{ie a lui $tefan. Aceastd piesd dateazd din anul

1477.

Secolul XVI va aduce cu el, mai ales in a doua sa parle, primele semne de innoire

a societdtii, semne care se vor amplifica in secolul urmdtor.

Este epoca in care apar primele tiparnile gi primele tipdrituri. in plan artistic se

constatd pdtrunderea unor influente renascentiste.

Arhitectura

in Moldova, in perioada domniei lui Petru Rareq, incepe o amplS campanie de

construc{ii. Sunt re{Ecute unele cetali qi mdndstiri inallate in vremea lui $tefan cel

Mare. Astfel, cu ajutorul unor meqteri aduqi din Transilvania sunt fortificate Soroca 9i

Tighina (care in cur0nd, 1538, va fi cuceriti de otomani gi transformatd in raia cu numele

de Bender). De asemenea, mai sunt refEcute mdndstirile Probota (care va deveni

necropola familiei lui Petru Rareq) gi Moldovila. Mai tdrziu, spre mijlocul veacului,

Alexandru Ldpuqneanu va ctitori mdndstirea Slatina, iar la sf0rgitul secolului, Movileqtiivor inalta mdndstirea Sucevila.Tot Alexandru Lapusneanu va muta capitala Moldovei la

Iasi. Aici, cu ajutorul unor meqteri constructori aduqi din Bistrila transilvand, va reface o

mai veche curle domneascd. Ea va cunoaEte insd o mare inflorire culturald la jumdtatea

secolului umdtor, in epoca lui Vasile Lupu.

Ca elemente de arhitecturi civili se remarci acum construirea, in cadrul marilormdndstiri, a caselor domnesti menite a addposti familiile ctitorilor, fie in caz de

primejdie, fie ca mijloc de petrecere a timpului liber. Astfel de case se int0lnesc 1a

mdndstirile Bistrita ( jud. Neam!), Probota, Moldovila, Sucevila.

in Transilv ania, atdt in constructiile civile cdt qi in cele militare, se remarcd

puternice inJluenle renascentiste (in plastica fatadelor, porlaluri, ancadramente). De

altfel, arhitec{i italieni, precum Domenico da Bologna, vin aici Ei inaltl somptoase

reqedinte nobiliare aa cea de la Gherla dar mai ales cele din Alba lulia.

Elemente renascentiste sunt prezente qi la Curlea domneascd de la Tdrgoviqte

unde domnul Petru Cercel (1583-1585) a construit un palat, in stil italian, cu etaj qi un

pasaj acoperit care fEcea trecerea din palat in biserica domneascd, ziditd tot atunci.

TotodatS, dup[ mdrturia secretarului sau, Franco Sivori, dispune aducerea apei potabile ,

pe olane, de la mare distanfI, pentru aprovizionarea curlii, Ei amenajarea unor fiumoase

grddini, in stil italian, pe esplanada care cobora spre Ialomita.

{

23

Page 23: Ist. m. a rom.

tL-

L-

L

in arhitectura religioasd din Tara RomAneascd a secolului XVI se inregistreazd

unele inova{ii care vor avea un ecou important in perioada utmdtoare. Astfel, la

mlnlstirea tjealu, ctitoria din 1500 a lui Radu cel Mare pronaosul este mult dezvoltat in

lungime pentru a deveni gropnita pentru membrii familiei domneqti. (in Moldova, solutia

se gdsise anterior prin interpunerea unei incdperi speciale, intre pronaos qi naos, cu rol de

gropnila). Prin acest fapt, ca gi prin aceea ca este prima bisericd zidrtd, din piatra fr1uita qi

"ur" prezenta elemente decorative, de origine caucaziand, sculptate pe fa{add fac din

biserica de la Dealu un cap de serie in arhitectura ecleziastic5 rom6neascd.

PreluAnd modelul de la Dealu, Neagoe Basarab va dezvolta la ctitoria sa de la

Arges, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, un amplu pronaos supralSrgit cu rol de

necropola domneascd. Elementele decorative pe care le intilnim la biserica lui, prevdzutd

cu trei turle, din care doud in torsadd, erau de sorgintd orientald, catcaziand 9i atmean6,

venite pe filierd stanbuliotd.

Ginditor politic, fin diplomat, raftnal qi cultivat, Neagoe Basarab ne-a lSsat cel

dintdi tratat de diplomafie romAneascd ilustrat de Invdtciturile sale cdtre .fiul sott

Theodosie. Lucrarea aceasta, izvordtd din propria sa experienld de domn romdn, a fost

contemporana cu alti scriere celebrd in epocS: Principele a lui Niccolo Machiavelli.

Din monumentele religioase care au fost inallate in fara RomAneascd in a doua

jumdtate a secolului XVI mai amintim Bolnila de la Cozia, zidttd de domnitorul Radu

Paisie, in 1545. Dintre ctitoriile boiereqti cele mai reprezentalive menliondm Mdndstirea

Ciluiu a fralilor Buzeqti, inrudili cu Mihai Viteazul. ln fine, Mdndstirea Mihai Vodd, din

Bucuregti, inallatd de acesta in 1581-1591, mai inainte de a ajunge domn al !5riiRomdnegti.

Pentru Moldova, secolul al XVI este secolul de exceplie al picturii murqle

exterioare. Unele din ctitoriile din vremea lui $tefan cel Mare vor fi imbrdcate in exterior

de haina de culoare a imaginilor sfinte. Aqa de exemplu, mdndstirea Vorone! va fi pictatd

in exterior, in vremea lui Petru Rareq, din ini{iativa mitropolitului Grigorie Roqca.

Domnitorul Petru Rareq, mitropolitul Grigorie Roqca qi Macarie, episcopul de

Roman sunt cei care au g6ndit gi au pus in operi un vast program politic, militant, ce va fireprezentat pe perelii exteriori ai bisericilor intr-o vreme de mari primejdii pentru

Moldova. El avea menirea de a imbdrbdta Ei de a chema la rezistenld pe locuitorii tdrii.

Tot dinporunca lui Petru Rareg este inallatd, in 1530, mdndstirea Probota care-i va fi qi

,r...opoi6. C6liva ani mai tdrziu. in 1535, Rareq va ctitori qi mdndstirea Moldovila.

embele vor fi impodobite cu picturi murale extedoare.Urm6nd exemplul domnului,

marele logofat Toader Bubuiog va zidt mdn[stirea Humor, acoperilS 9i ea de oremarcabili picturd exterioard, opera zugrar,ului Toma din Suceava, cel care pictase qi la

Moldovila.

Dintre ctitoriile mai impofiante din a doua jumatate a secolului XVI amintim

m6n6stirea Slatina, inaltatd din porunca domnitorului Alexandru LSpuEneanu, care de

altfel este ingropat acolo. Aici se afla qi o regedinla domneascd, iar in cufte o fAntAnI din

marnura, de inspiralie renascentistd std mdrturie despre influenlele artistice central

L

L

24

Page 24: Ist. m. a rom.

europene care se regdsesc $i pe aceste locuri. Mdndstirea Galata a domnului Petru

Schiopul va impodobi oraqul Iagi, devenit noua capitald a Moldovei de la mijloculveacului XVI.

Ultima mdn6stire fastuos impodobitd cu pictura muralS exterioard este Sucevi{a.

ctitoria Movileqtilor. Temele militante sunt inlocuite acum cu cele de inspiratie monasticd

cum ar fi Scara SfAntului Ioan Sinaitul, sau scara viftutilor creqtine. Intr-o lard devenitd

deja vasala, mesajul picturii exterioare s-a schimbat. Oamenii nu mai erau chemali la

rezistenld arrnatd ci la imbunit6lirea lduntricd, duhovniceasc5, prin sporirea virtulilorcreqtine: bundtatea, smerenia, iubirea de aproapele, dlmicia etc.

BiblioerafieV. Vdtdqianu , Istoria artei europene, vol. I, Bucureqti , 1967, p.536-583 (cap. Arta ldrilorRomane in secolele XIV-XW).Gr. lonescu, Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor, Bucureqti, 1982,

p.148-317.P. Chihaia, Din cetdtile de scaun ale ldrii Romanesti, Bucureqti, 1974.

V. Drdgu!, Arta romdneascd, Bucuresti, 1982.

- Pictura muralii moldoveneascd, Bucuregti, 1982.

- Diclionar enciclopedic de artd medievalii romiineascd, Bucuregti.l976.Carmen Laura Dumitrescu, Pictura murald din lara Romi)neascd in veacul ul XVI-leu,

Bucureqti, 1978.R. Theodorescu, Civiliza{ia rontanilor intre medieval $i modern. Orizontul imaginii( I 5 50- I 800),vol. I, Bucuresti, 1 987.* * * Cultttra moldoveneascii in timpul lui $tefhn cel Mare, Bucureqti, 1964'

P. Evdochimov, Arta icoonei. O teologie a.frumuse{ii, Bucureqti,1992.

7. MOLDOVA iX rnrpul, DOMNIEI LUI $TEFAN CEL MARE $ISFANT (14s7-1504)

gtefan a fost fiul lui Bogdan II (1449-1451) 9i nepotul lui Alexandru cel Bun

(1400 -1432). Bogdan a fost ucis la Reuseni de fratele sau vitreg, Petru Aron care a luat

apoi domnia tirii. De numele lui Petru Aron se leag5 plata primului tribut al Moldovei,

in 1456, care avea caracterul de rdscumpdrare a pdcii. ProfitAnd de anarhia din tard ca qi

de nemultumirea care exista fa{d de Petru Aron, $tefan trece granita de sud a ldrii qi cu o

ceatd de oqteni pusd la dispozilie de vdrul sdu, Vlad Tepe$, reuqeqte s5 provoace o largd

miqcare a popula{iei din Jara de Jos (centul gi sudul Moldovei). Cu cei 6 000 de oqteni,

Ei miz6nd qi pe sprijinul populaliei, $tefan obline, la 12 aprtlie 1457, victoria de la

r,

25

Page 25: Ist. m. a rom.

-t'!

L

I

Doljeqti impotriva unchiului sdu. Aceste se va refugia in Polonia de unde va fi in

continuare o amenintare pentru noui domn .

in urma victoriei obtinute, $tefan convoacS la Direptate (pe Siret, l6ng6 Mirceqti)

adunarea cea mare a tdrii. Aceasta il aclamd ca domn al Moldovei qi este "uns" de

mitropolitul Teoctist. Se inaugura astfel o lungd gi glorioasd domnie care a reprezentat o

perioadd de ad6nci prefaceri in structura statului dar qi de mari succese in domeniul

militar qi al politicii exteme.

Baza sociald a domniei. $tefan a incercat sd infr6ngd anarhia marilor boieri

sprijinindu-se mai ales pe boierimea micd gi mijlocie, pe t6rgoveti, or6qeni qi ldrdnimealibera (razeEii) practicAnd larg principiul promovarii indivizilor pe baza meritelorpersonale. El trebuia sd fie, gi a fost, reprezentantul ordinei in mijlocul dezordinei, fapt

care i-a atras dragostea gi simpatia pdturiloe mici Ei mijlocii ale populatiei. Curmarea

anarhiei interne a perrnis refacerea ecomomicd a {drii, inviorarea comerlului interrr, extem

gi de tranzit. Astfel, interesele ordqenilor se impleteau cu cele ale domniei devenind aliatiiei de nldejde in lupta pentru limitarea puterii marii boierimi.

Periodizarea domniei:

l.Perioada luptei impotriva anarhiei inteme (1457 -1470)

2.Perioada rdzboai elor antiotoman e (l 47 I - | 487 )

3.Perioada aliantei cu Rusia qi a luptei antiiagelonice (1487-1504).

1 Perioada luptei impotriva anarhiei interne (1457-1470). Pentru a cdqtiga timp invederea intaririi domniei, $tefan pl6teqte turcilor tributul de 2 000 de galbeni, a$a cum

fusese fixat in anul 1456. intdreEte cetdtile principale ale tdrii, in fruntea lor pun0nd

oameni de incredere, rude ale domnului.

La 4 aprilie 1459,|a OverchelSuli (pe Nistru) se incheie un tratat intre Moldova gi

Polonia prin care $tefan recuno$tea suzeranitatea regelui polon Cazimie IV Iagello gi se

angaja si-i presteze omagiu personal. ln schimb, polonezii trebuia sd-l supravegheze

strict pe Petru Aron qi s6-i interzicd sd se apropie de grani{ele Moldovei. Acesta se va

refugia insd in Transilvania aqezdndu-se tot la granila cu Moldova'

La2 mane 1462,la Suceava se incheie tratatul de omagiu qi credinli intre $tefansi Cazimir IV, prin care domnul Moldovei se recunoagte vasal al regelui Poloniei.

Conform acestui tratat, $tefan nu va recunoaqte alt suzeran in afard de regele Poloniei ;

nu va incheia nici un tratat in dauna acestuia ; iqi va inqtiinta suzeranul de orice primejdie

care-l p0ndea gi de care avea cuno$tin{6 ; il va ajuta impotriva duqmanilor ori de c6te oriva fi nevoie ; va presta personal omagiu vasalic, la timpul Ei locul pe care le va indica

regele.Tot in aceeaqi zi,la 2 martie, tot la Suceava, marii boieri moldoveni fac legdmAnt

de credinld fald de regele Poloniei garant6nd astfel pentru $tefan (ceea ce dovedegte

faptul ca $tefan nu era inci suficient de putemic, singur). Mitroplitul Teoctist, boierii

26

Page 26: Ist. m. a rom.

L

L

tL'

mari qi mici gi < toatd tara )). fEgdduiesc gi se leagd, in scris, fald de regele Cazimir gi

Coroana Poloniei cd nu se vor depdfia niciodatd de rege, qi-l vor line pe $tefan ca sd fiecredincios acestuia. in schimb, regele s5-1 ajute pe domnul Moldovei ori de cdte ori va

avea nevoie.

in 7465, $tefan reuqeqte sd aducd cetatea Chilia in stdp6nirea Moldovei (dupd ce o

alt[ incercare in acest sens, fEcutd in1462, se soldase cu eqec). ln acelagi timp, otomaniimdresc Ai ei presiunea asupra Moldovei cresc6nd tributul de la 2000 la 3000 de galbeni.

Actiunile lui $tefan contraveneau intereselor politice ale regelui Ungariei, MateiCorvin (1458-1490), fiul lui Iancu de Hunedoara. Acesta intentiona sd reinstaleze pe tronpe Petru Aron pentru a aduce Moldova in orbita Ungariei. in decembrie 1467. cu 40 000

de ostaEi, Matei Corvin pdtrunde pe valea Oituzului, arde Tg.Trotu$, apoi Bac5ul qi

Romanul qi se indreapti spre capitala, Suceava. $tefan avea 12 000 de oameni cu care

reuqeqte sd obtind \a l4-15 decembrie o strdlucitd victorie.

in 1469, $tefan intreprinde douS expeditii de jaf in Transilvania sper6nd sd-lprindd pe Petru Aron. in acelaqi an, are loc qi atacul tdtarilor asupra Moldovei. Oastea lui$tefan ii bate la 20 august, la Lipnic, pe Nistru.

i1

.l,I

L

L

L

II in toamna anului 1470, tdtaii atacd din nou

atacul unor trupe transilvane care-l aduceau pe Petrreste infr6nt qi decapitat.

2 Perioada rdzboaielor antiotomane (1471-1 487)

Moldova. Concomitent are loc qi

Aron. La lupta de la Orbic acesta

Dacd dispari{ia lui Petru Aron fEcea posibilS reglementarea raporlurilor dintreMoldova qi Ungaria, in ce priveqte relatiile cu lara Rom0neasci a lui Radu cel Frumosacestea erau conflictuale, ac{iuni militare desfEqurindu-se gi de o parte qi de alta. in 1471,oastea domnului muntean este surprinsa l6ngd hotarul Moldovei, la Soci, qi infrAntS.

Pentru a aduce Tara Romdneascd in frontul antiotoman, $tefan va inilia de acumun program politic, pe care-l va urrna consecvent timp de un deceniu, anume acela de aimpune pe tronul de la T6rgoviqte domni care sd-i fie loiali. Astfel, in 1473 il infrdnge,din nou pe Radu cel Frumos gi-l impune pe tronul muntean pe Laiota Basarab. Radu se vasalva trecand peste Dunare in Imperiul otoman, iar familia lui este luata captiva si dusa laSuceava. Ulterior, fiica sa, Maria Voichi{a va deveni cea de-a treia so{ie a lui Stefan,

dupa moarlea Mariei de Mangop.Pentru realizarea unei coalitii antiotomane, soli ai lui merg in Polonia, Ungaria, qi

Venefia. Soli ai Veneliei merg gi in Persia la hanul turcoman Uzun Hasan.

Sultanul Mehmed II credea cd va putea infrAnge Moldova intr-o campanie fulger.in prealabil a fEcut cereri de neacceptat: plala tributului pe trei ani, predarea cetdlilor qi

porturilor din sudul tdrli.La refuzul fenn al lui $tefan, Mehmed II a poruncit lui Soliman,beglerbegul Rumeliei, ale cdrui ogti se aflau atunci in Albania unde asediau cetatea

Skodra (Scutari), stdpAnitd de venefieni, sd intreprindd o campanie de iarna in Moldova.Soliman dispunea de 120 000 de oqteni la care se addugau cetele de azapr qi achingii(folosite in special pentru expeditiile de jaf). Lor li s-a addugat Ei cu contingent muntean

27

Page 27: Ist. m. a rom.

condus de Radu cel Frumos. $tefan ridicd oastea cea mare a ldrii, 40 000 de oameni. La

10 ianuarie l475,laVaslui. $tefan obtine o rdsundtoare victorie'

Agtept6ndu-se la reactia violenti a sultanului, domnul Moldovei incearcl s6 se

apropie de Ungaria. DupI ce in 1471 qi 1472 reinnoise privilegiile comerciale ale

negustorilorbraqoveni,la12 iulie 1475, se incheie la Iaqi un tratat intre $tefan gi Matei

Corvin. $tefan aratd ca inaintaqii sdi au fost tinuli ,,1a o veqnici credinld" fald de regii

Ungariei pe care qi el ar fi respectat-o dacd intre Moldova qi Ungaria n-ar fi intervenit

unele,,neinlelegeri". Dar, deoarece Matei Coruin, schimb6ndu-qi atitudinea, l-a primit pe

$tefan qi lara sa in graliile lui, domnul liglduiegte credin!5 vegnicd regelui qi Coroanei

maghiare. in cazul in care Matei Corrrin ar fi mers impotriva turcilor, prin JaraRomflneascd, atunci qi $tefan utma sd meargd, in persoand, ,,cu toatd putelea" sa aldturi

de rege. Domnul moldovean promite ajutor regelui maghiar impotriva oricdrui dugman,

in afard de regele Poloniei (al cdrui vasal era).

Fugarii dintr-o lard in alta urmau sd fie extrdda{i reciproc. Nego{ul si se

desfEEoare liber in ambele sensuri. In cazul in care apareau neinfelegeri, sd nu se recurgd

la violentd ci sd fie solufionate pe cale diplomaticS, prin discu{ii intre delagatiile celor

doua parli. in f,ara Rom6neascS, dupi victoria de la Vaslui, Radu cel Frumos dispare, pe

tron fiind pus, din nou, Laiota Basarab, care in vara anului 1475 trece de parlea

otomanilor. intre timp, Vene{ia a incheiat un atmisti}iu cu Imperiul otoman. Profitdnd de

acest fapt, sultanul cucereqte inl475 Caffa qi Mangopul (unde erau rudele Mariei de

Mangop, so{ia lui $tefan). In acelaqi an, hanul tdtarilor din Crimeea a devinit vasal

sulta;uiui. Cetdtile Chilia qi Cetatea Albd au rezistat atacurilor otomanilor. in 1476,

aceqtia trec din nou in Moldova cu o forla militard de 200 000 de oameni, in frunte cu

sultanul Mehmed II. in acelaqi timp are loc qi atacul conceftat al t6tarilor, dinspre est.

Atacat pe doud fronturi, $tefan care ridicase doar oastea cea micd a ldrii (12 000 de

osteni) este copleqit numeric Ei infr6nt la PArAul Alb sau Valea AlbA ( 26 iulie), loc ce se

va numi apoi Rdzboieni. Suceava este arsd, dar nu este cuceritd. De asemenea, toate

cetd{ile de pe liniile de apdrare interioare ale ldrii au rezistat. La l0 august sultanul dd

ordinul de retragere. Oastea lui este insd urmdrita qi hd4uitd de moldoveni, inregistrAnd

mari pagube.in Jara Romdneascd, Laiota Basarab este alungat, qi la insisten{ele lui $tefan pe

lAngd Matei Corvin, acesta il elibereazi pe Vlad Tep"E care ajunge in toamna anului 1476

din nou pe tronul de la TArgovigte. Din pacate, la scurld vreme, acesta este asasinat de

boieri. in 1477, $tefan il sprijind pe Basarab cel T0nar, zis JepeluE, sd ajungd domn al

Jdrii Romdneqti. in anul 14J9, acesta a pafticipat, aldturi de oastea turceascd, la

campania din Transilvania care s-a incheiat cu dezastrul de la C6mpul PAinii.

in 1482, $tefan intrS in stdpAnirea cetdlii Crdciuna, ce fusese a T6rii RomAnegti.

Situa{ia Moldovei se va inriut[li in 1484 o datd cu pierderea celor doul puncte strategice,

cet6{ile Chilia qi Cetatea Albd ocupate de turci.

3 Alianla cu Rusia. Moldova tn frontul antiiugelonic

in 1483, Ungaria incheiase un tratat de armisti{iu cu Imperiul otoman. Pentru a nu

pierde increderea lui $tefan, Matei Corvin ii ddruieqte acestuia, in Transilvania, cetdlile

Ciceiul gi Cetatea de Balt6, ca locuri de refugiu, in caz de primejdie. Dupd ce a pierdut

t''

i

rtI

t

28

Page 28: Ist. m. a rom.

cet6tile din sud, $tefan acceptd, in 1485, sd presteze personal omagiu vasalic regelui

Cazimir IV, la Colomeea. in acelagi an, turcii aduc un pretendent la tronul Moldovei, pe

Hruet sau Hronoda. Sunt infrAnti la Catlabuga. Acelaqi pretendent revine in anul urmdtor.

1486, qi reuseqte sd pund in derutd oastea lui $tefan, la Scheia. in cele din urml $tefanreia controlul asupra situaliei, il prinde gi-1 decapiteazS.

Polonia, la rfindul ei, inchei pace cu turcii. in aceste condilii, Stefan nu mai putea

continua lupta antiotomana. in 1487, $tefan incheie qi el pace cu Imperiul otoman

acceptAnd plata unui haraci de 4 000 de galbeni.

Regele Poloniei, Cazimir IV avea marete planuri politice precum cel de a constitui

un bloc iagellonic de la Baltica 1a Adriatica. ln Boemia reuEeqte sd-l instaleze pe fiul sau

cel mare, Vladislav. Pentru ceilalti fii avea in vedere tronurile Ungariei, Moldovei 9i

Lituaniei. in fala tendinlelor expansioniste ale iagellonilor, Ungaria, Moldova qi Marele

cnezatal Moscovei, condus de larul Ivan III, se constituie intr-un bloc la care l-au atras qi

pe hanul tdtarilor din Crimeea, Mengli Ghirai.in 1490, regele Matei Corvin moare, fard urrnagi, fapt care deschide rdzboiul

pentru succesiunea la tronul Ungariei intre Maximilian de Habsburg gi Vladislav, regele-Boemiei,

fiul lui Cazimir IV. $tefan gi Ivan III l-au suslinut, indirect, pe Maximilian dar

victoria a revenit, in cele din urm6, lui Vladislav.in 1492, moare qi Cazimir IV Ei uniunea

polono-litu aniana s-a destrimat. Fiii regelui igi imparl moEtenirea: Polonia a rdmas lui

ian Olbracht, iar fratele sdu, Alexandru, ia in sidpanire, ca mare cfieaz, Lituania. in 1492,

a izbucnit un rdzboi intre marele cneaz al Moscovei qi Lituania. $tefan s-a confotmat

aliantei cu Ivan III, qi a trimis in doud rdnduri trupe moldovene in Lituania. In 1495,

conflictul se stinge incheindu-se pacea.

Tensiunea moldo-polond atinge punctul culminant in 1497 c0nd are loc campania

lui Jan (Ioan Albert) Olbracht in Moldova. Scopul mdrlurisit era recucerirea Cetdtii Albeqi a Chiliei de sub stdp6nirea otomand. ln realitate, se viza cucerirea Moldovei pentru ca

pe tronul ei sa fie aqezat Sigismund, fratele mai mic al lui Jan Olbracht. Suceava este

asediatd, dar rezistd. La 26 octombrie 1497 , poTonezii vor suferi o infr6ngere dezastroasd

la Codrii Cosminului. Ciocniri militare vor mai avea loc qi in anul utmdtor. In 1499 se

incheie pacea de la H6rlau, pe baze egale.

in 1500, reizbucneqte rdzboiul impotriva otomanilor. Din coalilie fEceau parte:

Moldova, Ungaria gi Vene{ia. O parte a oastei moldovene, condusd de vomicul Boldur

ataci Chilia Ei Cetatea Alba, fErd a reuqi si le recucereascd.

La 2 iulie 1504, $tefan cel Mare gi Sf6nt moare qi este inmorm6ntat la mdn6stirea

Putna, ctitoria sa.

Biblioerafie

x x x Cultura ntoldoveneascd in timpul lui $tefan cel Mare. Culegere de studii (ingrijita

de Mihai Berza), Bucureqti, 1964, 682 p.

x x x Repertoriul monumentelor Si obietelor de artd din timpul lui $tefan cel Mare

Bucuresti, 1958, 512 p.

!

29

Page 29: Ist. m. a rom.

!

L.

t

t

t

t"i

t

t

N. Iorga, Studii istorice asupro Chiliei Si Cetdtii Albe, Bucureqti, 1899, 419 p.

N. Chiriac, Ctitoriile lui $tefan cel Mare donurul Moldovei (1457-15}4),C0mpulung

Muscel, 1924,85 p.

I.Ursu, Personalitatea lui $t"fan cel Mare, Bucuregti, 1921,36 p..

S. Papacostea,$tefan cel Mare domn al Moldovei (1457-1504), Bucureqti, 1990,87 p.

xxx Istoria Romdniei, Bucureqti, Ed. Enciclopedica, 1998.

8. HEGEMONIA OTOMANA (1526-1s93)

l.Creqterea presiunii otomane asupra lirii Rom6neqti (1496 -1521)

Secolul al XVI se caracterizeazdprintr-o accentuatd instabilitate politica generatd

de rivalitatile, mereu crescAnde, dintre diferitele grupdri boiereqti. Dupd domnia

autoritarS, centralizatoare, a lui Vlad Jepeq (1456-1462 1476),,paftidele" boiereqti devindeosebit de puternice. S-au conturat trei grupdri putemice:

- Ddnestii, urmagii lui Dan II (1422-1431)

- Driculestii. urmaqii lui Mircea cel BdtrAn qi ai lui Vlad Dracul (1436-1a46) qi

- Craiovestii. Puterea lor a crescut mai ales in timpul domniilor lui Basarab cel TAndr

(JepeluE -1477-1481),VladCdlugarul (1482-1495) qiRaducelMare (1495 - 1508),

Neagoe banul a acumulat in secolul XV moqii intinse, fEc6nd din satul s6u, Craiova,

centrul administrativ al Olteniei. Urmagii sdi directi, in frunte cu Barbu Craiovescu, au

reuqit sd facd din marea banie o dregltorie a familiei 1or. Cu ajutorul dregdtorilor

otomani, cu care aveau str6nse rela{ii economice qi politice, Craioveqtii au reugit sd

arendeze vdmile de la Dundre gi chiar unele de la sud de fluviu. De asemenea, se

inrudeau cu putemice familii din Balcani precum Brancovici gi chiar cu influen{idregdtori ai Imperiului otoman, cregtini renegafi. Cu sprijinul acestora ei au exercitat o

puternica presiune asupla domnilor din lara Rom6neasc5 indeosebi dupd 1508.

Deoarece aceastd perioadd s-a caractenzat, aqa cum am mentionat, de o accentuatlinstabilitate politicd vom menliona principalele domnii care au ar.ut imporlan{d Ei au ldsat

urme impoftante in cultura noastra. Astfel, Radu cel Mare (1495-1508) a practicat opolitica de balans intre Poartd qi Ungaria. Pentru a c0qtiga bundvoinla Por{ii a acceptat

plata unui tribut de 8 000 de duca(i care apoi va fi majoratla 12 000. Ca urrnare a bunelor

rela{ii cu regele Ungariei, in 1507, Radu primeEte, din paftea acestuia, domeniul Geoagiu,

in Transilvania pentru a-i servi drept loc de adapost, in caz de primejdie. De domnia lui

30

Page 30: Ist. m. a rom.

r-i

t-L

L

t

t

t

se leag[ doud momente imporlante: infiin{area primei tiparnile din Jara Romtineasca

instalatS la mAndstirea Dealu, lAngd Tdrgoviqte. Pentru acest scop este adus in !ard, din

Muntenegru, cdlugdrul Macarie care tipdreqte aici primele trei cd(i, toate cu caracter

liturgic. Un alt moment insemnat este legat de reorganizarea bisericii. Pentru aceasta este

adus in tard Nifon II, fostul patriarh ecumenic. Acesta a creat, in 1508, doua noi

episcopii: de Buzdu qi de R6mnic (VAlcea) supragane (dependente canonic) mitropolieidin Tdrgovigte, qi a pus ordine in viata religioasd. Curdnd intrd insl in conflict cu domnulgi este alungat din !ard. Se va retrage al Muntele Athos unde va qi muri. Mai tArziu, dinporunca lui Neagoe Basarab, Gavril Protul de la Athos va scrie Viala Sfanttilui Nifrtn.

Ajuns pe tron cu ajutorul rudelor sale, Craiove;tii, Neagoe Basarab va domni

intre 1512-1521. A luat mdsuri pentru consolidarea puterii centrale. A acordat o mare

atenlie organizdrii aparatului fiscal. Marile venituri pe care a reuqit sd le stdrngd i-au

permis si ducd o ampld politici in domeniul cultural. In acest sens, a frcut multe danii la

Sfintul Munte Athos qi a sprijiint aqezdmintele orlodoxe din Imperiul otoman. De la el

ne-au rimas trei monumente de cultura de o deosebita insemnatate: biserico Min"opoliei

din Targoviste, Miindstirea ArgeS cu hramul Adormirea Maicii Domnului (biserica

episcopala) qi primul tratat de diploma{ie romdnesc int,ittciturile lui Neagoe Basorob

cdtre.fittl siiu Theodosie, De mentionat ci in acelaEi timp in Italia, la Florenla, NiccoloMachiaveli scria Principele, tot un tratat de diplomatie in care analita tipurile de

principate qi felul in care puteau fi guvernate.

in politica extemd a continuat linia iniliatd de Radu cel Mare, pe care l-a ar.'ut de altfel,

ca model, qi a avut rela{ii bune cu Poarta dar gi cu Polonia qi Ungaria. De la regele

acestuia, primegte in stdpAnire, ca qi Radu cel Mare, domeniul Geoagiului.Dupd moartea lui Neagoe, trmeazd o scurld perioadi de anarhie in care Tara

RomAneascd era pe punctul de a fi transformatd in pagalAc. Aceastd situalie a generat o

ampla miEcare de rezistentd coagulatd in jurul noului domn, Radu de la Afuma{i(1522-1529), fiul lui Radu cel Mare qi ginerele lui Neagoe Basarab. Sprijinit de popor dar

qi de boierime precum qi de un corp de oaste trimis de Ioan Zapolya, voievodulTransilvaniei, Radu de la Afumati a dus o aprigd luptd imporliva otomanilor care luaserd

in stapanire parti din tara. Piatra sa de mormant din biserica episcopald de la Argeq este o

adevardtd cronicd in piatrd a acestor eforluri eroice. Cdnd infr6nt, c6nd victorios, in maimult de 20 de lupte precum cele de la Gubavi, $tefeni, Clejani, CiocdneEti, Grumazi qi in

alte locuri, el nu a avut liniqte pinl nu l-a determinat pe sultan sd renunte la planul sdu de

a transformaTara RomAneascd in paqa16c.

Radu acceptd mdrirea h'ibutului de la 72 000 la l4 000 de ducati, cu obliga{ia de a

face act de supunere din 3 in 3 ani. Boierii din zona

Buzdului, constant ostili lui Radu, se vor rdzvrdtr impotriva acestuia. Surprins nepregdtit,

domnul incearca sd ajungb in zona Olteniei pentru a primi spijinul Craioveqtilor, cu care

se inrudea , in calitatea lui de ginere al lui Neagoe Basarab. Este ajuns insd de duEmanii

sdi la R6mnicul Vilcea qi asasinat impreund cu fiul sdu'

IJrmeazd o noud perioadd de lupte inteme care vor sl6bi capacitatea de rezistan{a a ldrii.Necontenitele frdmdntdri interne au dat posibilitatea otomanilor sd interyind frecvent inviata politicd qi sd aducd Tara Rom6neascd intr-o dependen{a tot mai stransd de Poart6.

Ocuparea, in 1538-1540, a Br5ilei Ei transfbrmarea ei in raia a marcat punctul de

31

I

Page 31: Ist. m. a rom.

schimbare a statutului juridic aI lurii RomimeSti care inceteazd de a mai fi un stat liber, ci

devine stat vasal al Imperiultd ototncm

2. Moldova. Ciderea sub domina{ia otomani.

Bogdan III (1504-1517) a trebuit sd mdreascd tributul de la 4000 la 8000 de galbeni.

Din motive matrimoniale (i-a cerut regelui Poloniei in clsdtorie pe sora sa mai micd,

cerere respinsd) a purtat un lung gi inutil rdzboi cu Polonia. Pacea se incheie in 15 10 prinmedierea regelui Ungariei, Vladislav II. Bogdan moare in 1517, 15s6nd tronul fiului sdu,

$tefani{i, un copil de 10-ll ani..Va domni zece ani, intre 1517-1527.In timpulminoratului sdu tara a fost condusd de puternicul boier Luca Arbore, portarul de Suceava.

Putenricii boieri at acaparat. prin abuzuri, multe proprietdti sporindu-qi pe pre{uri de

nimic domeniile.

ln mai 1518, Luca Arbore incheie in numele domnului tratatul de alianta cu

Polonia prin care suveranitatea Moldovei nu era cu nimic qtirbita. Alianta cu Polonia a

nemullumit insd Poarta. Ca urmare, hoardele tiltare atacl Moldova. Marele vomic, Pettu

Carabat str6nge fo4ele militare ale !5rii $i-i infrdnge pe invadatori.Prin abilitate diplomatici qi mari sume de bani, Luca Arbore a reugit sd evite parliciparea

la campania din 1521 impotriva Ungariei.

in 1523, $tefEni{5 se proclama major, qi inaugureazd o noud fazd a domniei sale

printr-un act de autoritate gi anume remanierea sfatului domnesc. Conflictul dintre tAn5rul

domn gi b5trAnii boieri izbucnegte violent. Luca Arbore este decapitat. O pafie a boierilor,sub conducerea lui Petru Carabat, pdrcSlab de Neam! se rdscoald, dar sunt infr'0n{i de

fo4ele rdmase loiale domnului.

Are conflicte militare qi cu domnul Jdrii Rom6neqti, Radu de la Afumali. in1526, intreprinde o expeditie de jaf, pdnd la Tdrggor. In ianuarie 1527 moare la Hotin.Boierii il aleg domn pe Petru Rareq, fiul natural al lui $tefan cel Mare. Acesta va domniin doud rAnduri 1527-1538 9i 1541-1546. Noul domn a preluat domnia in imprejurdriextrem de grele. Dupd lovitura datd regafului Ungariei, in 1526 la Mohacs, primejdia

otomand era extrem de puternicS. Pentru a avea linigtea necesard consoliddrii domniei,noul domn accepta mdrirea tributului de la 8000 la 10000 de galbeni.Rareq qi-a dat

seama ca numai prin intdrirea puterii centrale qi ingrddirea puterii marii boierimi poate

glsi mijloacele pentru a rezista presiunii turceqti. Ca qi tatdl sdu, va ridica in dregdtorii

oameni vrednici, provenili din rindul boierimii mici qi mijlocii. Se ingrijeqte de o mai

buna administrare a Moldovei, precum qi de o colectare mai regulatd a veniturilorstatului. in politica extemd s-a strdduit sd asigure ldrii independen{a. Cdderea

Transilvaniei sub stdpdnirea otomani ar fi atras dupd ea Ei prdbugirea Moldovei. Pentru a

preveni aceastd situa{ie, Rareq il sprijina pe Ioan Zapolya sI infrangd rezjstenla nobililorqi a oragelor sdseqti rdzvrdtite oblin0nd victoria de la Feldioara.(1529). In utma acestor

actiuni militare ii sunt intdrite mai vechile posesiuni ale Moldovei in Transilvania, Ciceulgi Cetatea de Balta (date de Matei Corvin lui $tefan cel Mare in 1483) qi primeqte, inplus, Unguragul, Rodna qi Bistri{a (1529). Cdutind noi alia{i impotriva Po(ii, Rareg

incheie, in tr535, un tratat de alianld cu Ferdinand de Habsburg.Turcii intervin inMoldova abia in 1538. Soliman cel Mare, cu 200 000 de oameni reuqeEte sd infrAngd

J.

Page 32: Ist. m. a rom.

I

tt

itI

t

t

rezistenta lui Rareg, subminatd qi de un complot al boierilor care intelionau sd-l prinda qi

sd-l predea pe domn otomanilor. Rareq se salveazd trecdnd in Transilvania unde se

inchide in cetatea Ciceu. Ogtile otomane cuceresc Suceava. Din acest moment (1538)

statutul politic al Moldovei se schimb6. statul devenind vasal al Imperiului otoman,

Cetatea Tighina este cucerita qi ea qi trans;fbrmatii in rctia, cu numele de Bender(:Poarla).

DupI ce Moldova a cunoscut mai multe domnii efemere, Rareg reugegte sd se impace cu

sultanul majorAnd tributul la 12 000 de galbeni qi accept6nd modificdrile politice gi

teritoriale. in schimb primeqte pentru a doua oard domnia (1541-1546).De data aceasta

Rareg a incercat sd indeplineascl toate cererile Portii, dar a mentinut gi legdturile cu

habsburgii. Principii germani pldnuiau o expedilie antiotoman[. In speran{a c6-gi va

elibera tara , Rareg intrd in legituri cu aceqtia. ln 1542,la I marlie, se incheie la Suceava

tratatul secret de alian{6 intre Rareq qi Ioachim, electorul de Brandenburg (conducdtorul

coalitiei antiotomane). Rareq se angaja sd-i ingtiinleze despre orice migcare a duqmanilor.

La momentul oportun urma sd intre in rdzbo| ca aliat, cu toati oastea sa, in plus trebuia

sd dea electorului 30 000 de boi cu pretul stabilit, numai sd fie eliberatd Moldova de turci.

Pe lingd toate acestea l-a mai imprumutat pe Ioachim de Brandenburg gi cu suma de

300 000 de florini. Aceastd expedilie nu a mai ar.ut insd loc.

in anul 1546, Rareq moare fdrd a mai putea intreprinde ceva serios pentru eliberarea 15riisale.

FORMAREA PRINCIPATULUI AUTONOM AL TRANSILVANIEI (154I)

in 1541, oastea otoman6 a lui Soliman Magnificul ocupa Buda transformdnd

Ungaria in paqal6c. Paftea de dincolo de Dundre (vest) rdmdne sub stdpdnirea

habsburgilor, iar Transilvania, Banatul gi Partium se constituie in principat autonom sub

suzeranitate turceascd. Noul principat qi-a pdstrat autonomia qi instituliile proprii. Situa{ia

de autonomie, i-a permis Transilvaniei sd joace un rol important in diferite coalitiieuropene, dintre care unele indreptate fie impotriva habsburgilor, fie a otomanilor.

Din punct de vedere administrativ, principatul Transilvaniei cuprindea comitatele,

districtele Ei scaunele (sdseqti qi secuieqti) din Transilvania propriu-zisi, intregul Banat

(pdna in 7552, cdnd este ocupat de turci qi transformat in pagalAc), comitatele din Partium(Satu Mare, Crasna, Solnocul de Mijloc, Solnocul din Afard, Bihorul, Zarandul. Aradul qi

parte din Maramureg).

in fruntea Transilvaniei autonome era un principe ales de diet6. Acest drept este

legiferat de dieta intrunitd la Cluj in 1543. Ulterior se aducea la cunoqtinta Por{ii numele

celui ales. CAnd interesele Po(ii o cereau aceasta putea impune un canditat pe placul sdu.

Atributiile principelui :

- hotdra fn probleme de politicii externd. declara rdzboi qi incheia pace ; iqi numea

reprezentantii in misiuni dipolmatice , primea solii strdini.

Principele avea dreptul de a-qi alege colaboratorii dintre marii nobili. Aceqtia fotmau

JJ

Page 33: Ist. m. a rom.

sfatul (consilium) principelui. Era format din 12 persoane. Problemele mai imporlanteprivind politica internd gi extemi a !6rii erau dezbdtute qi hotdrdte in dietd. Aceasta eraformatd din cele trei <natiuni > (adicd representantii nobilimii maghiare, a fiuntaEilor saqigi secui), din reprezentan{ii celor patru religii oficiale (catolicS, luterand, calvind qiunitariand), din reprezentan{ii unor cetdti qi orage, precum qi din reprezentantii personaliai principelui, aqa zigii < regaliqti > pentru cd erau numiti de principe prin scrisori regale(litterae regales). Era aEadar, o adunare formatd din marii nobili, clerul superior qipatriciatul or6qenesc. in total erau 150 de persoane care erau convocate de principe, celputin de doui ori pe an sau ori de c6te ori era nevoie. Rom6nii nefEcAnd parte din< natiunile > constitutionale ale t5rii erau excluqi de la via{d politica a tdrii, fiind supugiunei duble asupriri: na{ionale ;i sociale.intre Principatul autonom al Transilvanie qi Poarl6 s-au stabilit raporluri de vasalitate-suzeranitate. Poafta, in calitate de putere suzerand, era obilgatd sd ocroteascd gi sd sprijinetard vasalS. in schimb, aceasta trebuia sd plateascd un tribut (haraci) qi daruri(peqcheguri), si asigure provizii qi sd acorde ajutor militar. Tributul Transilvaniei a foststabilit la 10 000 de florini pe an men{inAndu-se aEa p6nd in 1575, c6nd a urcat la 15 000.Darurile pentru sultan qi inaltii demnitari otomani urrnau indeaproape, ca valoare,valoarea haraciului qi a peqchequrilor.

Legdturile dintre Transilvania qi Poartd erau mentinute prin trimigi ocazionali sauextraordinari numili de principe gi aprobati de diet5, sau prin trimisi permanenli(capuchehaie), aleqi de dietd gi confirmati de principe.

Biblioerafie

$t. $tefanescu, Tara Romdneascii de la Basarab I ,,intemeietontl" pdnd la MihaiViteazul, Bucureqti, 1970, 172 p.

Bdnia tn lara Romdneascd, Bucuregti, 1965, 244 p.

N.Stoicescu , Radu de la Afumali, Bucureqti, 1983, 158 p.

Radu $t.Ciobanu, Neagoe Basarab, Bucureqti, 1986, 200 p.* * * Petru RareS (coord. Leon Simanschi), Bucuregti, 1978, 336 p.

Pavel Chihata, De la ,,Negru Vodd" la Neagoe Basarab. Interfbrenle literar -artistice incultura romdneascii a evului de mi.jloc, Bucureqti, 1976,255 p.

I. Ionaqcu, P. Bdrbulescu, Gh. Gheorghe, Tratatele internationale ale Romaniei (1354 -f 920), Bucureqti, 1975,527 p.

i

I

I

l

l.t-

rL

irII

I

t

?

I

34

Page 34: Ist. m. a rom.

l-t

I

IL

i

9. REGIMUL ECONOMIC AL DOMINATIEI OTOMANE

Instaurarea domina{iei otomane asupra Tdrilor Romdne a adus modificlriprofunde in viala politicS, dar mai ales economicd a principatelor supuse acum unuiregim de spoliere sistematicd. Regimul economic al dominatiei otomane s-a caracterizatprin mai multe categorii de obligatii:

I.Tributul sau haraciul. Era principala obligatie in bani pe care, in calitate de statevasale, trebuia sd o pllteascd Porlii. Ea se stabilea printr-o in{elegere intre cele doud pd(igi avea un caracter oficial. Acesta a fost un element ponderator in tendinla puteriisuzerane de a-i spori valoarea continuu. Felul in care evolua valoarea haraciului erasemnificativ pentru gradul de dependen!6, mai accentuatd sau mai laxd, fatd de Poar1i.

Tributul Jarii Rom6neqti a inceput cu 3 000 galbeni, la sfArgitul domniei luiMircea cel Bdtr6n (1415) pentru a ajunge la l0 000 galbeni (1460), iar dup[ victoriile luiVlad Jepeg asupra turcilor (1462) sd scadd la 8O0O.Tributul Moldovei a pornit de la 2 000galbeni (1456), pentru ci in 1481 sd ajungi la 6 000.

Dacd pdnd la jumdtatea sec. XVI, c6nd statele romAne au fost independente, plataacestui tribut semnifica rdscumpararea pdcii, dupd aceea el reprezenta noul statul, devasalitate, al Tdrilor Romdne. De aceea, evolulia lui ilustreazd pregnant procesul deasenzire a Jdrilor RomAne fali de Imperiul otoman. Astfel, la mijlocul secolului XVItributul Jdrii RomAneqti era de 50 000 de galbeni anual, al Moldovei de 30 000 degalbeni, iar al Transilvaniei de 10 000 galbeni. La sf6rqitul aceluiaqi secol tribufulevoluase astfel: pentru Transilvania - 15 000 de florini, pentru Moldova - 65 000 degalbeni, iar pentru Tara Rom6neascd - 150 000 de galbeni, la urcarea pe tron al lui MihaiViteazul. In afard de haraci, celor trei Tdri Rom6ne li se mai pretindea o dareextraordinard in bani motivatd de necesitd{ile de rdzboi ale Por{ii.

A doua categorie de obligalii fafd de Poarli o reprezentau darurile saupeschesurile. Acestea puteau ft anuale sau ocazionale. Al treilea capitol insemnat alobligaliilor ldrilor vasale fald de Poarld il reprezenta prestaliile in munc6 sau in naturd. $iacestea puteau fi anuale sau ocazionale. Prestaliile in naturd (grine, grdu, orz, ovdz qi

animale, cai, oi, boi) erau de doui feluri : livrari periodice, in cantitdti fixe, sau livriiriintampldtoare, mai ales, in timp de rdzboi. Cele dint6i livriri de rdzboi ale TdrilorRomane cdtre Poartd sunt din timpul lui Radu Paisie (1535-1545) Ei a constat din 500 decai pentru transportul oastei otomane spre Transilvania.Aceste stdri de lucruri, conjugate,au dus la sSrdcirea lSrilor RomAne qi in special a masei mari a populatiei care suporta, defapt, povara tuturor acestor obligatii.

Biblioerafie

- Mihai Berza, Haraciul Moldovei Ei Tiirii RomdneSti in sec. XV-ilX, in ( Studii $imateriale de istorie medie >>, an II, 1957,p.7-45.

35

Page 35: Ist. m. a rom.

-]

,1.

ii'

l-

- Lia Lehr, Comeryul Tarii RomaneSti $i Moldot,ei in a doua jumdtate a sec. WI Ei primajumutate a sec. WII,-in < SMIM )), an IV, 1960,p.223-300.

- P.P.Panaitescu, Dreptul de .stramutare al taranilor in Tarile Romane,tn < SMIM > an

I,1956,p.63 -122.

10. UNIREA ROM ANILOR SUB MIHAI VOIEVODYTTEAZUL (1s93-1601)

Domnia lui Mihai Viteazul (1593-1601)

Mihai, fiul nelegitim al domnitorului P6tragcu cel Bun, a oblinut domnia cu

sprijinul marii boierimi oltene, in frunte cu Buzegtii, cu care se inrudea prin solia sa,

Stanca, qi cu ajutorul Cantacuzinilor cu relalii inalte la Constantinopol care erau rudelesale din partea mamei. Agadar. el ocupa tronul ca exponent al marii boierimi qi ca om de

incredere al otomanilor, cu unii dintre acegtia avusese relatii comerciale mai inaintevreme. Mai inainte de a urca pe cea mai inalta treaptd a ierarhiei sociale, Mihai de

indeletnicise cu negoful, apoi a inceput sd ocupe unele dregdtorii precum cea de blnigorde Mehedin{i gi ulterior mare ban al Olteniei.

Reprezentind interesele boierimii romdne, care dorea limitarea presiunii Porliiasupra Tdrii Rom6neqti, Mihai iqi aratd disponibilitatea de a participa la coali{iaantiotomand, numitd Liga cregtind care incepuse sd se constituie in Europa, din 1591.

Emisari ai impiratului habsburg, Rudolf II, gi ai papei au inceput s5 batd drumurile spre

Jarile RomAne.In august 1594, se incheie un tratat de alianld intre Rudolf II gi principeleTransilvaniei, Sigismund Bathory. In aceeaqi lunl se incheie Ei un tratat de alianld

defensiva intre acelaqi impirat, Rudolf II, qi domnitorul Moldovei, Aron Tiranul. Ambeletratate aveau caracter antiotoman. Tot in 1594, Mihai insuqi incheie gi el un tratat de

alian{a cu Sigismund Bathory qi cu Aron vodd. in aceste noi conditii, Mihai refuzd sd

execute porunca marelui vizir Sinan paqa de a se aldtura oastei turceqti intr-o campanie

de ocupare a Transilvaniei.TotodatS, ia mdsuri impotriva taberei turcofile, introducAnd insfat boieri hotir6li sd sprijine rdzboiul de eliberare.

Rizboiul antiotoman qi cffqtigarea independen{ei firii Romineqti.

Semnalul declanq[rii rdzboiului l-a dat Mihai, la l3 noiembrie 1594, in Bucureqtiprin lichidarea tuturor creditorilor turco-levantini, pe care-i chemase la curlea domneascd

36

Page 36: Ist. m. a rom.

sub pretext ca le va plSti datoriile contractate cu prilejul obtinerii tronului.De asemenea,

au fost omor6li negustorii qi dregdtorii otomani aflati atunci prin tar6. Sunt atacate apoi

cetalile de pe linia DunSrii : Brdila, Turtucaia, Oragul de Floci, Nicopole. Prin manevre

rapide sunt infrAnte fo4ele tdtare la Putineiu gi Stdnegti, l6ngd Giurgiu. Acliunile militarese extind in sudul Dundrii, p6nd in zona muntilor Balcani ridicAnd la luptd pe bulgari qi

pe s6rbi.Efectele acestor campanii, la Constantinopol, au fost dezastroase. in fa{a

gravitSlii situatiei sultanul dispune concentrarea tuturor fortelor impotriva lSrilorRom6ne.

Pentru a obline sprijin militar in confiuntarea cu otomanii, care^ se prefigura,Mihai reia negocierile cu principete Transilvaniei, Sigismund Bathory. In acest scop,

este trimisd la Alba Iulia o delegalie condus[ de mitropolitul Eftimie gi din care frceauparte episopii Luca de Buzdu qi Teofil de Rimnic ai 12 mari boieri reprezent6nd grupdrilepolitice mai imporlante.La l0 mai 1595 se incheie, la Alba Iulia, tratatul intre Mihai qi

Sigismund Bathory. Unii boieri s-au g6ndit numai la interesele lor qi l-au tridat pe

domn <<cd apucaserd unii ca aceia sd scazi pe Mihai din lara )), pe cAnd boieriidevotali (( ce se nevoia sd slujeascd domnu-sdu in dreptate, de neprieteni furd biruiti > -se spune in Letopisetul cantacuzinezc. Dupd mdrluria lui Mihai insuqi, boierii << n-au facutce aveau in instructiunile lor, ci ceea ce era in folosul lor, oblinand privilegii pentru

ddnqi : nu au tratat aqa cum ii invitasem eu >. Conform acestui tratat, lui Mihai i se

interzicea sd se mai intituleze domn qi trebuia sd conducd secondat de 12 boieri munteni.Nu mai avea dreptul de a schimba dregdtorii qi nici de a mai comdamna la moarle, frrdacceptul lui Sigismund Bathory. Dieta Transilvaniei urma sd fixeze cuantumul ddrilorpentru locuitorii Jarii Rom6neqti, precum gi venitul pentru Mihai.

Prin acest act, care era o victorie a marii boierimi asupra autoritdtii centrale,oblinutd cu pretul sacrificdrii autonomiei statale, Jara Romdneascd devenea, in fapt,vasald principelui Sigismund, iar Mihai urma sd o conducd in calitate de locotenentdomnesc. In schimbul acestor lucruri, Sigismund promitea domnului rom6n ajutorimpotriva otomanilor.

Acliunile victorioase ale lui Mihai impotriva turcilor au anulat, de facto, acest

tratat care nu a mai fost pus in aplicare.

Un tratat asemdnltor cu cel din 10 mai va mai incheia Sigismund gi cu $tefanRdzvan, noul domnul al Moldovei, la 3 iunie 1595 tot la Alba Iulie. Condiliile, de

aceastd dati sunt qi mai grele. Astfel, Sigismund iqi rezerva dreptul de a numi cdpitanipeste cetdlile din Moldova. Ierarhia ortodoxd nu mai avea drepturi canonice asupraparohiilor rom6negti din Transilvania.

Acest tratat a produs o vie nemultumire Poloniei care considera Moldava ca

fdcdnd parte din sfera ei de influienfd.

in acest context, oastea otomand se concentreazdpe linia Dundrii.La rdndul lor,muntenii, moldovenii qi cazacli intreprind raiduri de pustiire intre Nicopole qi Babadag.

37

Page 37: Ist. m. a rom.

I

i

in fruntea oastei otomane este numit marele vizir Sinan pa$a care o reotgant'zeazd

qi-i sporeEte efectivul.

Bitdlia care s-a dat la Cdlugdreni, in mlaqtinile rAului Neajlov, la 13 august 1595,

s-a incheiat cu victoria lui Mihai. Apoi acesta se retrage spre munti, la Stoeneqti, l6ngd

Rucdr, aqteptAnd sd primeascd ajutor din parlea lui Sigismund.

La rAndul sdu Sinan inatnteazd spre Bucureqti qi T6rgoviqte, pe care le ocupa .

in octombrie, a sosit la Stoenegti qi Sigismund cu oastea sa gi cu un contingent de

artilerigti toscani, iar din Moldova a venit Ei $tefan Rdzvan cu 2 000 de oqteni. In toatd

aceasta vreme, sufletul campaniei a fost Mihai. La 8 octombrie 1595, TArgoviEtea este

eliberata, apoi Bucurestii , iar la 20 octombrie, in ur:rna unor grele lupte corp la corp este

cuceriti de la otomani qi cetatea Giurgiu'

Astfel, Mihai voda pune capdt, pentru o vreme, subjugdrii Jdrii RomAneqti de

citre otomani.

in timp ce for{ele celor trei ldri rom0ne erau concentrate in luptele antiotomane,

regatul Polonei pregStea invadarea Moldovei qi inlcuirea domnului $tefan R6zvan cu

Ieiimia Movild. $tefan Rdzvan este ucis in decembrie 1595, iar Ierimia Movil5 va ficonfirrnat de Poar1d.

La sf6rqitul anului 1596, Mihai, insotit de banul Mihalcea qi de Radu Buzescu,

face o c516torie la Alba Iulia pentru a sonda intenliile lui Sigismund fald de reluarea

ofensivei antiotomane. Atitudinea evazivd a principelui Transilvaniei i-a aratat lui Mihai

ca nu poate conta decit pe propriile sale fo(e.

Pentru a ciqtiga timp in vederea reorganizdrii interne, Mihai incheie o intelegere

cu otomanii. Totodatd, in februarre 1597 il trimite pe banul Mihalcea la impdratul

habsburg Rudolf II pentru a obline stipendii in vederea intrelinerii a 4 000 de mercenari.

Rudolf acceptd gi plata avea sd inceapd din iulie 1597'

|n martie1598, Sigismund Bathory abdici de la tronul principatului Transilvaniei

in favoarea impdratului habsburg.

in perioada 1596-1598, Mihai porunce$te ca ldranii rum6ni sd fie < legati de

glie > (adicd sd nu se mai poatd muta de pe o moqie pe alta, ca pdnd atunci). Este aqa

numita Legitura a lui Mihai vodd. Nu s-a pdstrat actul original, dar esenla lui se afliintr-un hrisov din 1613 al lui Radu Mihnea (1611-1616) : < care pe unde va fi acela sa fie

ruman veqnic, unde se va afla > .Acest act legislativ nu putea fi dat decdt dupd marile

lupte din 1595, aqadar, in interualul 1596-1598. Aceastd legare de glie a inrduta{it situalia

![rdnimii care nu l-a mai sprijinit pe Mihai, aceasta fiind qi una din cauzele cdderii lui.

Mihai creaz| o armatd de mercenari (lefegii) cazaci, bulgari, s6rbi, poloni. Oastea

de lefegii necesita mulli bani, ceea ce a dus la o fiscalitate nemiloasS.

38

Page 38: Ist. m. a rom.

La 13 aprilie 1596, Mihai a fEcut un agez6m6nt pentru organizarea vietiimdndstireqti interzicdnd amestecul boierilor in viala mdndstirilor. Domnul rom6n s-a

bucurat de sprijinul Patriarhiei ecumenice.Totodat6, prin trimiterea in solie a episcopului

Luca de Buzat,la Moscova, se dorea strdngerea rela{iilor cu Rusia.

Situa{ia din Moldova qi Transilvania intre 1597-1599

Prin instalarea pe tronul Moldovei a lui Ierimia Movila, aceasta a fost scoasd din

coalitia antiotomand qi adusd in vasalitate fa!5 de Polonia. Noul domn al Moldovei nutrea

gdndul de a obline tronul Jdrii Rom6neqti pentru fratele sau, Simion Movila.

in martie 1598, Sigismund cedeazd, tronul Transilvaniei implratului habsburg,

Rudolf II, obtinind, in schimb, ducatele Oppeln Ei Ratibor qi o subvenlie anuald de 50000

de ducati. impdratul a numit apoi guvernator pe fratele sau, Maximilian.

La 9 iunie 1598, se incheie la T6rgoviqte un tratat avantajos intre Mihai qi

Rudolf II, prin care se prevedea o colaborare militard intre cele doud p5rli. Impdratul se

angaja sd pliteascd 5 000 de mercenari. in schimb, Mihai trebuia sd recunoascd

suzeranitatea impdratului, cdruia urma sd-i presteze jurbmint personal, flrd a plSti insd

tribut. Se recunoqtea ereditatea tronului in familia lui Mihai. Tratatul de la T6rgovigte

(1598) il anula astfel pe cel de la Alba Iulia (10 mai 1595).

in august 1598, Sigismund revine la tronul Transilvaniei gi e recunoscut de dieta

adunatd la Turda. in acest context, Curtea de la Viena ii cere lui Mihai sd intervind

impotriva lui Sigismund, care dupd zisa lui Mihai < nici nu qOOtie ce face, nici ce vrea )).

Reluarea luptelor cu otomanii (1598)

in 1596, Mihai oblinuse steag de domnie de la otomani frrI a fi incheiat un tratat

de pace. in 1598, domnul farii Rom6neqti reia luptele cu otomanii prin atacurile pe care

le da la Nicopole, Vidin, Cladova, Plevna qi Rahova cauzdndu-le mari pierderi. In tot

acest timp Mihai s-a bucurat de sprijinul populaliei sArbeEti qi bulgareqti care privea la el

ca la un posibil eliberator.(De aici 9i ecoul pe care faptele lui Mihai le-au avut in folclorul

sud-dundrean). in urma acestor noi infringeri, Poarla este nevoitd sa incheie pace cu

Mihai (la 6 octombrie 1598) in condiliile dorite de domnul romdn'

Unirea Transilvaniei cu fara Rom6nescI

in primavara anului 1599, Sigismund renuta, pentru a doua oard, la tronul Transilvaniei

qi cere dietei s6-l aleagd principe pe vdrul sdu, Andrei Bathory, cardinal in Polonia.

Gestul, ce fusese inspirat de cancelarul polon Jan Zamoyski care urrnarea sd extindidomina{ia poloni la Dunirea de Jos, a fost o evidentd provocare at6t pentru implratulRudolf II cfit 9i pentru Mihai. Prin prezenla lui Andrei Bathory pe tronul Transilvaniei,

aceasta era scoasd din coalilia antiotoman. Pentru Mihai, primejdia de a fi inlocuit cu

Simion Movil[ era qi mai mare.

I

iiI

I

39

Page 39: Ist. m. a rom.

I

La 26 iunie 1599, se incheie la T0rgoviqte un tratat intre Andrei Bathory qi Mihaiprin care se recunoqtea independenta Tdrii Romdnegti fald de Poaft5, precum gi domniaereditard in familia lui Mihai.

Dar atdt Poarta cAt qi lan Zamoyski gi Ierimia Movila doreau inlocuirea lui Mihai cuSimion Movila. Al interventia lui Zamoyski, Andrei Bathory adoptd o atitudinedugmdnoasd qi printr-un sol timis special la T6rgoviqte il someazd sd plrdseascd lara.Gestul este comentat chiar de Mihai care, in decembrie 1599, trimite din Alba Iulia oscrisoare lui Ierimia Movila prin care informa c5 Andrei Bathory, prin sol < mi-a cerut sd

ies din tara qi din pdmdntul acesta , cdci asa este voia mdriei sale, craiului, cdci craiul a

frcut pace cu turcii gi au fEcut alianla qi cu polonii qi cu {ara Moldovei gi cu Inglitera gi cuFranla, ceea ce ne-a bdgat ghea!6la inima >.

in aceste conditii Mihai a in{eles cd singura cale de urmat, pentru a dejuca aceste planuri,era unirea ldrilor romdne. Il insliinteazd pe Rudolf II ca va incerca sd-l alunge pe AndreiBathory din Transilvania. Impdratul acceptd qi-i da dispozitii lui Gheorghe Basta,comandantul trupelor imperiale din Ungaria s6-1 sprijine pe Mihai insd generald ezitd.

Oastea lui Mihai, se imparte in doud, o coloand condusd de banul Udrea gi de fia{iiBuzescu urcd spre Transilvania pe valea Oltului, o alta coloan6, av6ndu-l in fiunte pe

Mihai, urmeazd traseul Ploiegti * valea Buziului (a ales acest drum pentru a-i atrage gi pe

secui cirora le-a promis respectarea vechilor privilegii) - Braqov - Fdgdrag - Tdlmaciu.Aici cele doui coloane au fEcut jonctiunea. La 18128 octombrie 1599,la $elimb5r, l6ngdSibiu, Mihai obline o mare victorie. Cardinalul Andrei Bathory fuge de pe cAmpul de

luptd dar este prins qi ucis de secui. Transilvania trece astfel in stdp6nirea lui Mihai carela I noiembrie intra in Alba lulia. Dieta il recunoaqte \a 20 noiembrie drept < loctiitor alimpdratului >. in dietS sunt inclugi gi boieri munteni precum : banul Mihalcea, TheodosieRudeanu, marele logofEt, Bdrcan vistiernicul qi Stoica postelnicul. Theodosie Rudeanude{inea dregdtoria de mare logofEt gi in sfatul f,drii RomAneqti, care rdmisese sd fiecondusd de Nicolae Pdtragcu, fiul lui Mihai. Faptul acesta a marcat inceputul de unificarepolitici a celor doua ldri.

in cet6tile din Transilvania, Mihai aqazd cdpitani pe oamenii sdi de incredere precum :

Farcaq la Fdg5raq, aga Leca la Gherla gi Chioar, stolnicul Constantin la Gurghiu. Deasemenea, Mihai la dSruieqte boierilor sdi marii domenii, fapt care a nemul{umit profundpe nobilii transilnavi. Mihai a pdstrat dieta pe care a convocat-o de patru ori (de trei oris-a intrunit, apatra oard s-a rdzvrdtit impotriva lui).

Unirea Moldovei cu lara Rominesci qi Transilvania (1600)

Prin trecera Transilvaniei in stdpinirea lui Mihai relaliile cu Polonia s-au inrdutdlit foarlemult. lmpdratul Rudolf II, la rdndul sdu, nu era era dispus sd-i recunoascd lui Mihaistdpdnirea asupra Transilvaniei qi-i cerea sd nu intervinl in Moldova. Intrigile polonilor, a

lui Zamoyski, in special, pe care Mihai il socotea principalul sdu duqman, qi a lui IerimiaMovila l-au determinat pe domnul unificator sd intervind armat. Astfel, la 2 mai 1600,

trece cu^o parte a oaste sale prin pasul Oituz, in timp ce altd coloand pdtrunde pe laRodna. In trei sdptdm6ni Moldova este ocupat6, iar Suceava se preda la 16 mai. Baba

t

i

40

Page 40: Ist. m. a rom.

Novac ocupd Iagii, iar alti comandanti ocupd cetilile Ismail, Chilia, Cetatea Alba qiTighina. Ierimia se retrasese intre timp in cetatea Hotinului.

Mihai ajunge astfel stdp6nul celor trei Jdri Romdne. Apogeul puterii sale este pdstat detitulatura ce apare in hrisoavele pe care le-a emis la Iaqi : << Domn al J6rii RomAneqti qiArdealului Ei Moldovei >. Moldova este ldsatd in grija nepotului sdu, Marco, fiul lui PetruCercel (fratele vitreg al lui Mihai) qi a celor patru mari boieri munteni, in frunte cu banulUdrea Baleanu, ce rIm6n alSturi de el.

in timp ce Mihai se afla in Moldova, nobilimea din Transilvania se r6zvrdtegte impotrivalui. Unirea celor trei ldri Rom6ne sub un singur sceptru, a lui Mihai, contraveneaintereselor Habsburgilor, Poloniei qi Imperiului Otoman, astfel inc6t domnul romdn s-avdzut singur in fata a trei mari duqmani.

Pierderea Transilvaniei

C6nd se aflaal Iaqi, Mihai aude cd in Transilvania nobilimea s-a rdzvrdtit impotriva lui.De aceea, se grdbeqte sd revind la Alba Iulia qi convoacd pentru apatra oard dieta, caretrebuia sd se intruneasci la Sebeq. Aceasta refuzd. sd-i asculte porunca Ei se adund laTurda sub conducerea lui $tefan Csaki, unul din colaboratorii apropiati ai lui Mihai. Eidecid sd se inteleagd cu generalul Gh.Basta gi jurr credintd impdratului.

Mihai iqi adun[ oastea alcdtuitd, mai ales, din mercenari (sArbi, cazaci qi secui) dar esteinfr0nt la Mirdsl5u, l6ngd Aiud, la 18 septembrie 1600. Cei 2000 de secui sunt mdcelaritica represalii pentru cd l-au sprijinit pe Mihai. Acesta se refugiazS in cetatea F5garagului,unde igi lasd qi familia, la adapost. De aici, cu oastea pe care a injghebat-o se indreaptdspre Moldova, unde intre timp, intraserd polonezii.

Pierderea Moldovei qi lirii RomineEti

in septembrie 1600, oastea polon6, in frunte cu Jan Zamoyski, trece Nistru qi se indreaptdspre Tara RomdnescS. Mihai trece muntii gi se indreaptd spre Ploiegti. La Bucov, peTeleajen, Mihai este infrdnt la 20 octombrie 1600. De aici trece in oltenia.

Polonezii il aduseserd cu ei pe Simion Movild, pe care-l instaleazd domn la TArgovigte.El acceptd sd pldteasci Poloniei un tribut de 40 000 de galbeni.Otomanii il acceptd gi eica domn al Jarii Rom6neqti.

Mihai pleacd spre Viena pentru a-i cere ajutor lui Rudolf II impotriva lui Basta qi anobilimii transilvane. imparatul se afla insl la Praga, qi Mihai ia drumul spre cealaltdcapitalS a imperiului.La l martie 1601, Mihai este primit in audientd,,laPraga, in palatulHrad, de cdtre Rudolf II. Apreciindu-i calitalile militare, impdratul ii dd m6nd liberd sdrezolve problemele transilvane qi-i promite 100 000 de taleri pentru a-i reface oastea demercenari. Totodati, ii cere sd se impace cu generalul George Basta (cei doidetestandu-se de fapt, reciproc) qi sd actioneze impreund.

4t

Page 41: Ist. m. a rom.

t

r

in aprilie 1601, cdnd se afla la Viena pentru a primi banii ce-i fuseserd promiEi, MihaiaflI' cd, Sigismund Bathory a revenit in Tranvilvania, iar dieta l-a ales, pentru a treia oarlca principe.

ln Jara RomdneascS, o parte din boierimea ce-i rSmdsese credincioasl lui Mihai (printrecare qi Buzeqtii, ce-i erau rude) se ridicd impotriva lui Simion MovilS care este alungat qise retrage in Moldova. Cu qtirea lui Mihai, se constituie o locotenen{d domnescd formatddin trei boieri, in frunte cu Radu Buzescu. Acesta va conduce lupta de eliberare a JariiRom6neqti impotriva trupelor polone invadatoare, qi-l va sprijini, dupd disparitia luiMihai, pe Radu $erban pentru a ajunge domn al Tdrii Rom6neqti.

in Transilvania, oastea de lefegii a lui Mihai se uneqte cu cea a lui George Basta lAng6Satu Mare qi pomesc impreund impotriva lui Sigismund Bathory. Acesta este infrdnt_laGordsldu la 3 august 1601 .

Invidios pe faima lui Mihai gi pe puterea ce pdrea cd-i revine, deoarece acesta intentionasI se indrepte spre Alba Iulia pentru a se reinstala ca principe, G. Basta decide s5-lelimine. La 9 august 1601, este asasinat pe C6mpiaTurzii de o ceat6 de valoni. Dupdcum gl5suiegte cronica J5rii Romdneqti << cdztt trupul lui cel frumos ca un copaciu gi-irdmase in pulbere aruncat >>, iar capul eroului a fost adus de comisul Radu Florescu lamdn[stirea Dealu, de l6ng5 T6rgovigte.

Insemnltatea domniei lui Mihai Viteazul

Mihai a inscris o pagind de glorie in lupta rom6nilor pentru eliberarea de sub dominatiaotomand qi a realizat cea dintdi unire politica a tuturor romdnilor. Cauzele pr[bugirii iuiau fost lipsa unei baze economice, sociale gi politice precum gi ostilitatea conjugatd aImperiului Otoman, Poloniei qi Imperiul Habsburgic.

Bibliosrafie

N. Iorga, Istoria lui Mihai viteantl, vol. I-II, ed.N. Gheran, v. Iova, Bucuregti, 1979.

x x x Mihai Viteazul. Culegere de studii, red. P. Cemovodeanu, C. Rezachevici,Bucuregti, 1975.

xxx Mihai viteazul in constiinta europeand,vol. I-vI, Bucuresti, lg1z-rg9o.

Ilie Corfus, Corespondenla ineditd asltpra relaliunilor intre Mihai Viteazul Si Polonia(culese din Arhivele din VarSovia), Cetnauti, 1935.

Mihai Viteazti gi polonii, Bucureqti, 1938.

P.P.Panaitescu, Documente privitoare la istoria tui Mihai Viteazul, Bucureqti, 1936.x x x Istoria Romdnilor, vol. IV, Bucureqti, 2002.

42

Page 42: Ist. m. a rom.

)

11. MONARHIA FEUDALA

In prima jumdtate a secolului al XVII-lea se constat6 o importantd afluire aelementelor greco-levantine care vin in numdr mare in ldrile RomAne gi se infiltreazd inviata politici gi economicd a ldriilor noastre. Agravatd de o fiscalitate sporitd ca urrnare acererilor in cregtere a otomanilor, pdtrunderea grecilor in dregdtorii qi in rAndul stdp6nilorde pdmdnt a declanqat o putemicd impotrivire a stdrilor din Jara Rom6neasci. Acesteareu$esc sE smulgd, in 1631, de la domnul Leon Tomga(1629-1632), grec de origine, unhrisov consacrat de Marea Adunare a Jdrii. Prevederile acestui act urmireau sd-i scoatddin tara pe grecii nenaturalizati qi sd readuci sub autorit atea ecleziasticd mdndstirilestlp0nite de greci. Hrisovul din 1631 confirma dreptul Adunarii stdrilor de a-i numi peierarhi Jdrd intewentia patriarhiei ecumenice. Hrisovul a constituit insd $i o < cartd, alibertdlilor boiereqti >> (Charta libertatum), in care se prevedea neimpozabilitateaboierilor qi intdrirea stdpdnirii lor asupra pdmdntului. De ddri erau scutiti qi preolii qislujitorii fapt ce a dus la solidarizarea tuturor categoriilor privilegiate impotrivalevantinilor.

Tendinla de consolidare a stdrilor s-a manifestat puternic qi in Moldova prinAqezdmdntul lui Miron Barnovschi. El consolida imunitatea judecdtoreascd a domeniilorboieregti gi mdndstireqti qi a acordat scutiri de obliga{ii fatd de stat tdranilor de pedomenii.

12. DOMNIILE LUI MATEI BASARAB (1632.1654) $I VASILELUPU (1634-1653). iMpLrNrRr CULTURALE

Aga Matei din Brdncoveni era fiul lui Danciu vomicul din BrAncoveni, unul dintreboierii lui Mihai Yiteazul. Conducdtor al boierimii autohtone protestatare, refugiatl inTransilvania, Matei obline tronul Tdrii Rom0neqti cu ajutorul principelui TransilvanieiGheorghe Rakoczi I (1630-1648). In urma victoriei de la Plumbuita, in 1632. impotrivalui Radu Ilieq, Matei obtine domnia. Cronicarul Miron Costin il caructerizeazd aslfel peMatei Basarab : < bldnd, dirept, om de treabS, harrric la rdzboaie. om neinfricat, cdt polisd-l asemeni cu mari gi vestiti oqteni ai lumii >. El va readuce in prim plan tradiliadinasticd qi idealurile vechii boierimi romdne.

Noul domn reugegte sd reconcilieze boierimea autohtona cu elementele levantineimpimdntenite.Vdmile gi salinele ce fuseserd arendate levantinilor sunt redate boierimii

43

Page 43: Ist. m. a rom.

_-_

romane. Fiscalitatea excesivi din vremea lui a dus insd la prlbugirea micii gospodarii atdr5nimii libere.

Matei Basarab a pistrat bune relatii cu cei doi principi ai Transilvaniei, GheorgheRakoczi I (1630-1648) qi Gheorghe Rakoczi II (1648-1660). Fiind un militar de talent,Matei a inteles necesitatea de a intdri oastea {6rii.

in 1634, pe tronul Moldovei se urca Vasile Lupu, descendent al unei familii dearomani din Epir.Qt{umele adevdrat era Lupu Coci. Fusese hatman qi p6rcllab deSuceava). Era un om cult, cunoqtea autorii greci, iar Miron Costin aprecia cd << era un omcu hire inaltd qi impirdteascS, mai mult decdt domneascd pe care nu-l incdpea Moldova >.

in timp ce Matei Basarab intelegea sd apere drepturile tdrii, Vasile Lupu,cultiv6nd apropierea de Poarld, urmdrea intdrirea domniei in Moldova qi crestereaautoritdlii lui in Tara Rom6neascd qi Transilvania. Acliunile politico-militare ale luiVasile Lupu, care puneau in primejdie securitatea statelor vecine, a dus la izolarea \ui.Totodat6, promovarea, cu obstinatie, in dregdtorii a grecilor a nemultumit boierimeaautohtond. Populalia impovdratd de ddri, prddat5 de tdtari, asupritd de o crAncenifiscalitate era in pragul revoltei.

Principele Gheorghe Rakoczi II trimite un corp de oaste condus de Ioan Kemeny,la care s-a addugat gi un corp de oaste muntean condus de spltarul Diicu Buicescu,nepotul lui Matei Basarab, pentru a-l scoate din domnie Vasile Lupu gi a-l inlocui culogofrtul Gheorghe $tefan.

Vasile Lupu se retrage l^a Hotin, apoi la Camenila de unde cere ajutor ginereluisau cazacul Timug Hmielnitki. in 1653, la Popricani pe Jijia oastea lui Gheorghe $tefaneste infr6nt6, iar el se refugiazd in Tara Rom6neascd. Vasile Lupu Ei Timug Hmielnitkipdtrund in Tara RomdneascS, lupta hotdr6toare se da la Finta (27 mai 1653), aproape deT6rgovigte, unde Matei Basarab obline o victorie deplin6. Vasile Lupu se retrage inMoldova, Gheorghe $tefan, cu ajutor militar muntean Ei ardelean pltrunde in Moldovaqi-l infrdnge pe Vasile Lupu la Sdrca (6 iulie 1653). Vasile Lupu fuge in Crimeea, lds6ndSuceava sd fie aparatd de ginerele sdu Timug Hmielnitki. Acesta moare in lupta pentruapdrarea cetatea de scaun, care capituleazdla 9 octombrie 1653.

in Tara RomdneascS, Matei Basarab se confiunta cu rdscoala seimenilor(mercenari) gi a dorobantilor, care cereau mdrirea de trei ori a lefurilor aqa cum lepromisese Matei Basarab inainte de lupta de la Finta. Matei Basarab moare la 9 aprilie1654 la TdrgoviEte, qi va fi in cele din urma inmormdntat la m6ndstirea Arnota. Lui iiuruneazd la tron Constantin $erban (C6mul). Acesta obline steag de domnie de laPoar15.

in Moldova, lui Vasile Lupu i-a urmat la tron Gheorghe gtefan (1653-1658).Acesta incheie primul tratat al Moldovei cu Rusia, care_ ufina sd garunteze integritateateritoriald qi drepturile de autonomie ale Moldovei. in fara Rom6neascd, domnulConstantin $erban se confiunta cu rdscoald, in plind desfEqurare, a seimenilor. in 1655,papa Br6ncoveanu, tatal lui Constantin Br6ncoveanu, este ucis chiar in casele sale din

1

{

44

Page 44: Ist. m. a rom.

Bucureqti. Domnul fdrii RomAneqti, Constantin $erban, cere ajutor principelui GheorgheRakoczi II care intervine cu 30 000 de oameni qi-i infrdnge pe seimeni la $oplea, peTeleajen (26 iunie 1655). ln urma victoriei de la $oplea, la Gherghila, in judelul Prahova,s-au intdlnit Gheorghe Rakoczi II, Constantin $erban gi Gheorghe $tefan, care qi-au juratcredila gi sprijin reciproc. Ulterior, Constantin $erban va incheia la Tdrgoviqte un noulegdm6nt cu principele Transilvaniei, prin care se obliga sd-i pldteascd 3 000 < banivechi > pentru noua prietenie. TotodatS, Constantin $erban qi Gheorghe $tefan urmau sd-lsprijine pe Gheorghe Rakoczi II sd ajungi rege al Poloniei. Acesta fiind infr6nt, toti ceitrei principi sunt maziliti de otomani (1658). A fost ultima incercare de coalizare a celortrei principate intr-o acliune antiotomand conjugatd.

Constantin $erban este inlocuit cu Mihnea III (f658-1659). Acesta avea oeducatie aleasd, cunoqtea mai multe limbi strdine, era poet qi caligraf. Pentru a primidomnia a pl5tit 400 000 de taleri. Constantin $erban se retrage in Transilvania. Tot inTransilvania s-a retras qi Gheorghe $tefan dupd ce a fost inlocuit cu Gheorghe Ghica(1658-1659). Acesta fusese anterior mare vornic ai capuchehaie a Moldovei laConstantinopol.

in Jara Rom6neascd, Mihnea III, care avdndu-l ca model pe Mihai Viteazul gi-aluat numele de Mihail, pentru a face rost de bani a permis rdscumpirarea satelor dinrumOnie. Cu banii oblinuli a reorganizat oastea de seimeni. A intretinut legdturi cupopoarele din Balcani qi a tatonat posibilitatile de a incheia un tratat antiotoman cuVenelia. La 12 septembrie 1659, incep ostilitd{ile impotriva otomanilor fiind uciqinumeroqi negustori turci care erav prezen{i in !ar5. Cucereqte apoi Giurgiu qi Brdila giintentiona sd treaci Dundrea pentru a ridica la luptd popoarele din Balcani. Mihnea IIIincheie un tratat de prietenie cu Gheorghe Rakoczi II. Cei doi principi decid s6-l ajute peConstantin $erban sd ocupe tronul Moldovei. Gheorghe Ghica se refugiazd la Tighina iarConstantin $erban in noiembrie 1659 ajunge,^ pentru putin timp, domn al Moldovei.Ulterior, se va retrage in Tara Rom0neascS. In decembrie 1659, pe tronul Moldoveiajunge fiul lui Vasile Lupu, $tefini{a Lupu (1659-1661).

in Transilvania, Gheorghe Rakoczi II este infrdnt de otomani la Portile de Fier aleTransilvaniei. Tot in Transilvania, se va retrage, infr6nt fiind pe linia Dunirii, EiMihnea III, fostul domn al larii RomAnegti. Acesta va muri otrdvit la Satu Mare.

in lara Rom6neasc6, in locul lui Mihnea III, este numit Gheorghe Ghica(1659-1660). In Transilvania, dupa moartea lui Gheorghe Rakoczi II, Dieta l-a ales caprincipe pe Ioan Kemeny (1661-1662).

in acest context de instabilitate politicS, in Tara Rom6neascS, s-a declanqat luptaintre principalele partide boiereqti pentru a deline puterea. Pe de o parle era tabdraboierilor Cantactzini, adversari ai grecilor care ocupaserd principalele dregdtorii, tabardcondus6 de postelnicul Constantin Cantacuzino, tatdl viitorului staolnic ConstantinCantacuzino. Cealaltd tabard, a boierilor Bdleni, sustindtori ai elementelor greco-levantine, era condusd de Stroe Leurdeanu.

i

45

Page 45: Ist. m. a rom.

---!

Domnitorul Gheorghe Ghica, bdnuind cd postelnicul Constantin Cantaclztno arunelti pentru a-l pune pe tronul firii Romdneqti pe fiul siu $erban, va porunci asasinareapostelnicului. Acesta este spAnzurat la mdndstirea Snagov. Cel care va duce poruncadomneascd la indeplinire va fi marele boier Stroe Leurdeanu. Ulterior, in timpul domnieilui Antonie Voda din Popesti (1669-1672), domn pus de Cantacuzini, Stroe Leurdeanueste judecat qi gdsit vinovat de moaftea postelnicului. Condamnat la moarle, este iertat dejupani{a Elina, solia postelnicului Constantin Cantacuzino.

Biblioerafie

D. Cantemir, Descriptio Moldavie, trad. Gh. Gu{u, Bucureqti, 1973.

Miron Costin, Letopiselul ldrii Moldovei de la Aaron vodci incoace, in Opere,I, ed.crt.P.P.Panaitescu, Bucureqti, I 965.

Trebici V., Ghinoiu I., Demografie Si etnografie, Bucureqti, 1986.

Vlad Matei, Colonizctrea rurald in Tara RomAneascd Si Moldova (sec. W-WIII),BucureEti, 1973.

Olteanu $t., $erban C., MeSteSugurile din lara Romaneascii Si Moldova in evul mediu,Bucureqti, 1969.

Cernovodeanu P., Societatea romdneascd vdzutd de ciiliitorii striiini ( sec. W-WIII),Bucuregti, 1973.

Cernovodeanu P., Binder P., Cavalerii Apocalipsului. Calamitiitile naturale din trecutulRorudniei (pdnd la I 800), Bucureqti, 1981 .

Gonta Al., Legdtttrile economice dintre Moldova si Transilvonia in sec. XIil-WII,Bucuregti, 1989.

N. Iorga, Istoria comertului romdnesc, in Opere economice, Bucureqti, 1982, p.562-637 .

Iolanda Micu, Radu Lungt, Domeniul lui Matei Basarab, in < Revista de istorie )), 1.35,

1982, nr.l2, p.1313 -1329 .

N. Stoicescu, Matei Bctsctrab, Bucureqti, 1988.

Constantin $erban, Bucureqti, 1 990.

C. $erban, Vctsile Lupu. Domn ctl Moldovei ( !643-1653l, Bucureqti, 1988.

Iolanda Jighiliu, Domeniul lui Constantin Brancoveanu,invol. Constantin Brancoveanu,Bucureqti, 1989, p.7 4-94.

Boierimea din lara Romdneascd (sec. XIV-XVII). Componentii Si evoluliestructurald, in < Revista istoricd >>, nr.2, 1991.

l

46

Page 46: Ist. m. a rom.

-

Societate Si mentalitate in lara Romdneascd Si Moldova (sec.W-XVII),Bucuregti, 1997.

xxx Istoria Romdniez, Bucuregti, 1998.

Umanismul rominesc

in secolul al XVI-lea, in Principatele Romdne se cristalizeazd, principalelecaracteristici ale umanismului, in timp ce in Transilvania umanismul tdrzlt se

intrepitrunde cu influentele barocului central european.

Sporesc contactele cu mediile de culturi strdine prin qcolile misiunilor catolice,franciscane gi iezuite. Tineri din fdrile Romdne studiazd la colegiile poloneze (GrigoreUreche qi Miron Costin) sau la universitatea din Padova (stolnicul ConstantinCantactzino), precum gi inalta gcoald a patriarhiei ecumenice de la Constantinopol(Dimitrie Cantemir).

in Transilvania, unde Reforma c6qtigase numeroqi adepti, studentii, in special ceimaghiari, se indreptau spre universitdlile din !6rile de Jos (Utrecht, Leyda), in timp celuteranii frecventau universitdtile germane. Astfel, in spaliul Tdrilor RomAne se inti.lneqteo diversitate de curente culturale, venite din sfera Reformei qi Contrareformei sau dinlumea ortodoxiei constantinopolitane gi kieviene.

Se infiin{eazd acum Academiile domnegti din Bucureqti (1690) qi Iaqi (1707).Aceste institulii de invdlEmdnt superior au fost precedate de un inv6!6m6nt la nivel de

colegiu, la mijlocul veacului al XVII-lea, in timpul domniilor lui Matei Basarab qi VasileLupu.

Noile aqez6minte, datoriti programei de invSfdmdnt, a prestigiului profesorilor qi afuncliei qi poziliei lor in societatea sud-est europeanS, fac din Tirile Rom6ne centre deiradiere a filosofiei neoaristotelice gi in genere a gdndirii umaniste bazatd pe clasicismulgreco-latin.

in secolul XVII, creqte numdrul qtiutorilor de carte, dovadd numdrul mare almanuscriselor pdstrate, a scrisorilor qi insemn6rilor de cafte. in aceastd epocd, tipirituriledepdqesc cadrul bisericii. Cartea, fiind incS foarte scumpd, este cumpdratS de comunitdti,de clerici dar qi de laici fapt care atestd progresul qi pretuirea scrisului Ei cititului insocietate. $colile mlndstireqti continud sd fie centre de difuzare a gtiin{ei de carte. Secolulal XVII-lea a marcat triumful limbii romdne in cancelaria domneascd si in bisericd.

in Transilvania, continud si func{ioneze qcolile infiinlate inci din secolul anterior,in vremea Reformei. Dintre acestea amintim: Colegiul de la Bragov, cel de la Alba Iulia(1622), Ecoala de la OriEtie.

47

Page 47: Ist. m. a rom.

Caracterul multiconfesional al celor trei fdri Rom6ne a dus la asimilarea ideilor

culturii postbizantine, ale Reformei gi Contrarefotmei, ale umanismului tdrziu sau

barocului.

Tiparul se dezvoltd sub patronajul domnesc in lara Romdneascd qi Moldova qi

princiar in Transilvania.

Se stabilesc contacte cu impoftante centre tipografice precum cel orlodox de la

Kiev, sau cu tipografiile de la Vene{ia qi din Jirile de Jos. Astfel, in Olanda se

perfeclione azdinmegtequgul tiparului Mihail $tefan, cel mai bun ucenic al mitropolitului

l6rii Rom6neqti Antim Ivireanu, care va fi ulterior trimis, de cdtre inaltul ierarh, in lara sa

de origine, Georgia (Gruzia), pentru a infiinta acolo prima tiparni{d.

Se inmullesc cirlile cu conlint laic, juridic, istoric, filosofic qi moral. Acum se

alcdtuiesc primele biblioteci particulare precum cea a lui Udrigte Ndsturel, invdlatul

cumnat al lui Matei Basarab, a stolnicului Constantin Cantactzino, a lui Constantin

Br6ncoveanu sau a Mavrocordatilor.

Istoriosrafia este principalul domeniu al activitdlii intelectuale. Are loc evolu{ia

de la scrierea cronicilor de curte de tip medieval spre istorio grafia modernS. Principalii

reprezentanli ai acestui domeniu sunt Grigore Ureche, Miron Costin qi stolnicul

Constantin Cantacuzino. in operele lor, ei aqeazd istoria rom0nilor pebaza originii latine

a poporului rom6n. Scrierile istorice sunt racordate la modelul istoriografic umanist,

reionstituind trecutul cu sentimentul responsabil al istoricului militant. Exponentul cel

mai str6lucit al spiritului cultivat, atdtla valorile Orientului c6t qi cu cele ale Occidentului

este Dimitrie Cantemir.

Literatura juridicd. ln secolul al XVII-lea se tipbresc cele dintAi pravile in limba

romdnS, atestdnd influenlele care se exercitau in plan juridic la nivel european. Astfel, se

tiparesc : - Pravila de la Govora (1640)

-Cartea romdneascii de invdydturd sau Pravila lui Vasile Lupu (1646)

tip[ritd la Iaqi

-indreptarea legii (1652) tipnritd la T6rgoviqte

in Transilvania sunt publicate doud mari coleclii de legi :

-Approb atae Cons titr.ttiones Regni Trans i lvaniae (1653)

-Compilatae Constitutiones (1669)

Ambele coleclii conlin legisla{ia dietald de la constituirea Principatulurpdndlazi.

Opera juridica a secolului al XVII-lea marcheazd un proces de modernizare a

statului qi totodatd o concordanli cu cerintele societilii care, prin norrne juridice, tinde s5

impund controlul autoritAli centrale asupra autoritdlii feudalilor.

48

Page 48: Ist. m. a rom.

Sub imboldul Reformei din Transilvania, care a generat aparilia lucririlor in limbapoporului, are loc qi reac{ia cdrturarilor romAni precum a mitropolitului Varlaam al

Moldovei. Pe l6ngi Cazania sa:u Cartea romaneascd de inviiliinrrd (1643), inaltul ierarhscrie qi prima lucrare polemicd, din literatura romAnS, Rdspuns la Catehismul calvinesc(1645) prin care combate, punct cu punct, invdldturile Reformei. Ideea de unitate

lingvisticd a tuturor rom0nilor, care era exprimatd qi in Cartea romaneascd de invdldnrda lui Varlaam este prezentd qi in Predoslovia (prefala) lui Simion $tefan la NoulTestament de la Bdlgrad (1648).

Traducerile. Veacul al XVII-lea aduce in prim plan o noud categorie, cea a

traducdtorilor. Se transpun in limba rom6nd operele cele mai importante ale autorilorgreci precum Ei cele ale pdrinlilor bisericii. Cdrturari de seam6 precum Nicolae Milescu,fra{ii Radu gi $erban Greceanu, precum qi stolnicul Constantin Cantactzino, printr-unefort conjugat, au tradus in limba rom6nd Biblia, in 1688, (cunoscuti qi sub numele de

Biblia lui $erban Cantacuzino sau Biblia de la Bucureqti).

Tot acum apar gi primele versificaliiMoldovei Dosoftei, influenlat de sensibilitateaversuri, devenind astfel primul poet rom6n.

in limba romdnS. Astfel, mitropolitulbarocului polonez, scrie Psaltirect in

O adevaratd operd de edificare morald o desfbqoari mitropolitul fdrii RominegtiAntim Ivireanu, care prin Didahiile (predicile) sale incearca sd indrepte moral societatea

pe care o pistorea.

Arhitectura cunoaqte o ampld dezvoltare. Este perioada in care apare stilulbrAncovenesc, chintesenla a geniului creator rom6nesc.

La mijlocul veacului, Matei Basarab qi Vasile Lupu vor desfEqura un amplupatronaj cultural, inclusiv in domeniul arhitecturii. Matei Basarab, prin numdrulaqez6mintelor construite sau refEcute poate fi considerat cel mai mare ctitor al J5riiRomdneqti. La r6ndul sdu, Vasile Lupu reface numeroase manastiri qi inalta capodoperdarhitecturii moldoveneqti de la mijlocul veacului al XVII-lea, mdndstirea Trei Ierarhi dinIaqi.

Sfdrqitul veacului XVII qi inceputul celui urmitor a fost marcat in faraRom6neascd de activitatea lui $erban Cantacuzino, Mihai Cantacuzino gi ConstantinBrincoveanu.

gerban Cantacuzino (domn al !6rii Rom6negti intre 1678-1688) va inallafrumoasd mdndstire Cotroceni pe care o va inzestra cu numeroase proprietdfi. Fratele siu,Mihai Cantacuzino, mare spdtar, va construi biserica Fundenii Doamnei, mSndstirea

Collea (in Bucureqti) qi spitalul Collea, precum qi mdnistirea Sinaia unde a pictat vestitulz\grav P6rvu Mutu.

Perioada de apogeu a arhitecturii secolului XVII este marcatd de realizarile luiConstantin Brdncoveanu (1688-1714). Acesta construieste pentru familia sa palatele de la

Doiceqti, Potlogi (1698) qi Mogoqoaia (1702) precum qi minlstirile Sfdntul Gheorghe

Nou din Bucureqti qi mdndstirea Hurezi (ud. VAlcea).

49

Page 49: Ist. m. a rom.

Muzica psalticd a cunoscut o ampld dezvoltare. Pe l6ngd mai vechile qcoli de la

mdndstirea Putna (Moldova) sau din Bucureqti de la biserica Sfdntul Gheorghe Vechi qi

minbstirea Coltea, a inflorit qcoala de c6ntdri religioase de la mitropolia din BucureEti.

Dupd pdtrunderea limbii rom0ne in bisericS, are loc acum qi romanirea muzicii religioase.

in 1713, Filothei "s6n agai Jipei", protopsaltul mitropoliei, alcdtuieqte o Psaltichie (carte

de muzicl religioasd) prin care mtzica psalticd este transpusd in limba rom6nS. Se

incheia astfel un proces amplu qi complex, inceput de la mijlocul veacului XVII, de

introducere a limbii romdne in bisericS.

Biblioerafie

Nieolae Carlojan, Istoria literaturii romdne vechi, Bucureqti, 1980.

Mihai Berza, Pentru o istorie a vechii culturi romdneqti, Bucureqti, 1974.

Virgil C6ndea, Ratiunea dominantd, 1979.

Nicolae Manolescu,Istorio criticd a literaturii romdne, Bucureqti, 1997.

Mircea Picurariu, Legdturile Bisericii Ortodoxe Romdne din Transilvania cu Tara

Romdneascd Si Moldova in secolele XVI-WIII, Sibiu, 1968.

Dumitru Stdniloaie, Viala Si inviitiiturile ffintului Grigore Palama, Bucuregti, 1993.

* * * Romdnii in reinnoirea isihastii,Iaqi, 1997 .

Evdochimov, Arta icoanei, o teologie a.frumusetii, Bucuresti,1992.

xxx Istoria Romdniei, Bucureqti, 1998.

$tefan $tefrnescu, Istoria romanilor. De la Mihai Viteazul la Constantin Brdncoveanu,Bucuresti, Ed. Universitdtii din Bucuregti, 1996.

50

Page 50: Ist. m. a rom.

13. TARTLE RoMAxE ix rrivrpur, LUI coNSTANTIN^'BRIINCOVEANU $I A CANTEMIRE$TILOR IN MOLDOVA.

iNruonrREA cuLTURATA e rAnnoR RoMANE iN EPocABRANCOV,NXBESCA

Restabilirea controlului otoman in fdrile RomAne, dupd inlocuirea celor treiprincipi Gheorghe $tefan, Mihnea III si Gheorghe Rakoczi II a dus la reactivarea politiciiotomane spre Europa centrald qi rdsdriteanS. Dupd incheierea rdzboiului cu Venelia prinocuparea Cretei (1669), otomanii gi-au concentrat atentia spre nord, purldnd un rdzboi cu

Polonia (1672-1676) in cursul cdruia au cucerit Podolia cu cetatea Camenila,

completdndu-se astfel reteaua prin care puteau controla Jarile RomAne.

in 1683, otomanii ?r atacd pe habsburgi incercAnd sd cucereascd Viena. Acestlucru a dus la declanqarea unui rdzboi de propo(ii la care au mai parlicipat Polonia,

Vene{ia qi Rusia. infr6ngerea otomanilor a marcat inceputul reculului teritorial al

Imperiului in Europa.

Urmdrile restabilirii controlului otoman qi al angrendrii Jdrilor Rom6ne inconflictele declangate de Poarta au fost multiple. Astfel, Jara Rom0neascd gi Moldovarevin la domnii relativ scurte, dependente de bunivoinla conducdtorilor otomani. De

asemenea, conflictele dintre partidele boiereqti, deosebit de acute, au fost gi ele legate

intr-o mare mdsurd de grupdrile de interese gi facliunile existente la Constantinopol.Sporesc, totodatS, cererile de susfinere materiald directi a eforturilor de rdzboi ale

Imperiului otoman. Astfel, Jarile Romdne au fost solicitate imperativ si contribuie lacampaniile otomane cu trupe, cu salahori, materiale gi provizii. Aceste cereri care

presupunea gi deplasarea la mari distanle a pus la grea incercare organizarea militaritradilionalS a Jdrilor Rom0ne. Rdzboaiele din ultimile trei decenii ale secolului XVII au

afectat, in mod diferit, cele trei state romdneqti. Consecinla cea mai durabild a acestor

rdzboaie a fost ocuparea Transilvaniei de cdtre Imperiul habsburgic. infrdngerea oqtilorotomane de cltre armatele austro-polone sub zidurile Vienei (1683) a dat semnalul uneiviguroase contraofensive cregtine, cdreia otomanii cu greu i-au fEcut fa!a. In timp ce

polonii sufereau un e$ec in incercarea de a ocupa Moldova, habsburgii au obtinutsuprema{ia in Ungaria qi apoi, in toamna anului 1687, pdtrund ?n Transilvania pe care au

ocupat-o de facto. Contraofensivele otomane din anii 1690-1691 gi 1695-1697 nu au avut

succes, astfel incAt prin tratatul de pace de la Karlowitz din ianuarie 1699 Poarta s-a vdzut

silita sd recunoascd stdp6nirea habsburgilor asupra Ungariei qi Transilvaniei (stdp6nire

care va dura pana in 191 8).

Moldova trecea printr-o crizd cvasigenerali. Dupd 1672 e transformatd in teatru

de rdzboi intre polonezi qi otomani. S-a addugat criza politicd provocatd de trecerea

domnitorului $tefan Petriceicu de partea polonilor, in ajunul bdt6liei de la Hotin (1673).

Acest fapt a determinat Poafta sd adopte o linie politicd mai durd. Astfel, a fost instalat un

domn ( grec > Dumitragco Cantacuzino (1673 ; 1674-1675 ; 1684-1685) legat foarte

puternic de cercurile de interese de la Istanbul. Aldturi de el au fost ldsate in tari trupe

51

Page 51: Ist. m. a rom.

tdtare de ocupatie qi au fost demantelate cetdlile care ar fi putut fi folosite ca puncte de

rezistenld in cazul unei noi ridicari antiotomane. Dumitrasco Cantacuzino a adoptat o

politici fiscald antiboiereascd qi a inceract sdreahzeze un recensdmAnt al contribuabililor'

Acest regim < protofanariot > a durat pdnd in 1685 c6nd a equat din cauza crizei generale

in care se zbitea Moldova. Ulterior, dupd infr0ngerea de sub zidurile Vienei, Imperiul

otoman trecind in defensiva ayea nevoie de colaborarea boierimii moldovene. Poarta

avea nevoie de colaborarea ei qi pentru a organiza rezistenla militard antipolond. De

aceea, a numit un domn pdm6ntean, pe Constantin Cantemir (1685-1693), tradi{ionalistqi bun militar.

lnfrAngerile suferite de otomani au generat speranta intr-o iminent[ eliberare.

Aceste speranle au fost legate de diverse mari puteri creqtine din zond. Din punct de

vedere cronologic, primele nddejdi s-au indreptat spre Polonia. Victoriile hatmanului qi

apoi, din 1674, ale regelui Ioan III Sobieski (1674-1696) la Hotin (1673) qi Viena (1683)

pdreau sd indreptSleascd sperantele in capacitatea ei mi1itar6. In plus Polonia era un

model qi pentru boierimea romdni, mai ales pentru cea din Moldova care, in planul

politicii interne, dorea sd limiteze puterea domneasci in propriul ei avantaj.

O alternativd antiotomand, mult mai credibilS, o reprezenta Imperiul habsburgic.

in toamna anului 1687, acesta ocupd Transilvania qi reusesc sa men{ind aceastd ocupa{ie

cdteva secole. Jocul politic brutal al habsburgilor in Transilvania, ofensiva accenfuatd a

bisericii catolice, au reprezentat aveftismente serioase cu privire la tendinlele autoritare qi

expansioniste ale Vienei. in acest context, factorii politici munteni au optat, dupd unele

ezitdrr ale lui $erban Cantacuzino, pentru pdstrarea legdturilor cu Poafta qi respingerea

trupelor habsburgice, care pdtrunseserd in Jara Rom6neascd in 1689. Ulterior, deqi

Constantin Brdncoveanu (1688-1714) a cdutat sd intrelind relalii bune cu autoritdlile de

la Viena, el nu a mai mizat pe habsburgi ca putere eliberatoare de sub dominatia

otomanS.

De altfel, in ultimii ani ai secolului XVII, rela{iile Principatelor rom6neEti

extracarpatice cu habsburgii au fost tensionate suplimentar de prozelitismul catolic al

Vienei. Aceasta a reugit sd determine o mare parle a clerului ofiodox din Transilvania sd

adere la Unirea cu Roma, optiune condamnatl vehement de lara RomAneasc6.

Dacd Polonia se dovedea incapabild de a fi eliberatoarea doritS, iar habsburgii

erau indeziradili din cauza expansionismului politic qi a exclusivismului religios, ultimiiani ai secolului XVII au adus in prim plan o noud mare putere politicd de care se legau

acum sperantele romdnilor : Rusia.

Speranfele lor erau qi mai indreptdlite dupd victoria larului Petru I (1689-1725) la

Poltava asupra suedezilor (1709) Ei dupa declangarea rdzboiului otomano-rus ca urrnare a

refugiului regelui Carol XII al Suediei la Tighina (Bender) sub protec{ie otomanS. O

intreaga exaltare a eliberarii a cuprins intreaga lume ortodoxd aflati sub dominatie

otomand.

in Jara RomAneascd, domnitorul Constantin Br6ncoveanu a reuqit sd-gi p6streze

autoritatea qi singele rece, neldsindu-se influenlat de cererile mitropolitului Antim

52

Page 52: Ist. m. a rom.

I-

Ivireanul qi ale majoritatii boierilor de a se aldtura fEliq 1arului (cu care, de altfel,

intre{inea o activd corespondenld secretd). Aceastd prevedere a sa nu l-a ferit insi de actul

spdtarului Toma Cantaatzino care, in fruntea unei pdrti a ogtirii, a trecut de partea ruqilor

atac6nd Brdila.

Dimitrie Cantemir (1710-17ll), domnitorul Moldovei, prevdzdtor, qi-a asigurat

unele avantaje prin tratatul de la Lutk, pe care l-a incheiat la 13 aprilie lTll cu Petru cel

Mare. Prin acest tratat, {arul garanta independenla gi suveranitatea Moldovei in vechile ei

grani{e ; forma de guverndmdnt a !6rii urma sd fie monarhia absolutd, ereditard in familialui Dimitrie Cantemir ; in caz de necesitate, taru1 se angaja sd-i asigure lui Dimitrie

Cantemir qi familiei sale azil politic in Rusia. Asigurat, in utma acestui tratat, Cantemir

trece fr{iq de partea ruqilor. infr0ngerea suferitd de trupele ruseqti, la Stdnileqti pe Prut, ilva obliga pe Cantemir sd plece in exil in Rusia.

in Jara Romineascd, $erban Cantacuzino a oblinut, cu mari cheltuieli qi cu

sprijin de la marele vizir Kara Mustafa, tronul in decembrie 1678. De la inceput, s-a

decis sd ia mdsuri pentru a-qi consolida puterea. Astfel, rivalii Cantaatzinilor, Bdlenii, au

pribegit in mare parte in Moldova. Unii dintre partizanh lor, precum marele vornic HrizeaPopescu, tatdl cronicarului Radu Popescu, a cdzut victima rdzbundrii noului domn, fiindtras in teapd in martie 1686. In 1688, $ertan Cantacuzino incheie diferendul cu boieriiB6leni, cdsdtorindu-qi fiica, pe Smaranda, cu Grigore B6leanu, nepotul lui Stroe

Leurdeanu. in 1683, $erban Cantactzino este obligat, de cltre otomani, sd parlicipe la

asediul Vienei, dar in secret va spriji pe creqtini.

Prin tratative tainice duse cu habsburgii, lui $erban Cantacuzino i se recunoaste,

in 1688, dreptul ereditar la domnie, titlul de baron al Imperiului habsburgic qi se promitea

un ajutor militar de 6 000 de oqteni pentru a lupta cu otomanii. Imperialii cereau inschimb plata unei ddri de 75 000 de taleri. Pentru a-l obliga pe $erban sd se alSture

imperialilor, generalul Veterani trece cu trupe din Transilvania, prin Banat, in laraRomfineascS. Face un popas la Craiova qi apoi se indreaptd spre C0mpulung. Domnul

Tdrii Rom6negti este nevoit sd aprovizioneze 12 regimente din oastea generalului

Veterani gi trimite o solie la Viena pentru tratative. Intervine insd moartea lui $erbanCantacuzino, care este otrdvit. Urmaqul sdu la tron, Constantin Brdncoveanu? a reinnoit

mandatul soliei. La 30 ianuarie 1689, Tara Rom6neascd este inchinatd in secret

imperialilor. Aceasta inchinare nu a devenit insd efectivd, pentru ca turcii nu au fost

infrAnti, dar va contribui la reglementarea relaliilor cu noul domn al Jdrii Rom6neEti.

Cu domnul Moldovei, Constantin Cantemir, $erban Cantacuzino avusese relaliitensionate. Ele s-au accentuat in timpul lui Constantin Brdncoveanu. Moldova era sfdqiatd

de rivalitdlile dintre cele dou6 grupdri boiereqti adverse Rusetegtii qi Costinegtii. Marele

boier Velicico Costin, aatzat cd ar fi pus la cale un complot impotriva domnului, este

ucis in 1691. Tot atunci este asasinat, frrd a f,t vinovat de ceva, gi fratele lui Velicico,cronicarul Miron Costin, ridicat de la moqia sa Barbogi, unde tocmai se pregdtea si-qi

53

Page 53: Ist. m. a rom.

inmormdnteze solia. in 1693, Constantin Cantemir, in vdrsta de 84 de ani, *oare. litrrneazd la tron pentru cAteva sdptdmAni fiul sdu Dimitrie Cantemir, inlocuit apoi cu

Constantin Duca (1693-1695). Acesta era ginerele lui Constantin Br0ncoveanu, in utma

c6sdtoriei cu Maria. fiica acestuia. Tdndrul Duca va domni sub puternica influenld a

socrului sau, domnul T6rii Rom6neqti. in 1695 este mazilit gi pleacb la Constantinopol.

Pe tronul Moldovei se urca Antioh Cantemir (1695-1700), fiul cel mare al luiConstantin Cantemir. Fratele sdu, Dimitrie, se va cdsdtori cu Casandra, fata lui $erbanCantacuzino, fapt ce va genera o accentuat6 rivalitate intre el gi Constantin Br6ncoveanu.

in 1700-1703, pe tronul Moldovei revine Constantin Duca. Acesta impune o fiscalitate

excesivd, fapt ce va duce la <spargerea> t6rii. in 1710, pe tronul Moldovei se urc6

Dimitrie Cantemir.

in Jara RomdneascS, domnitorul Constantin Brdncoveanu s-a dovedit a fi un real

talent diplomatic. Va qti sd foloseasc6 cronistica qi imaginea de for public ca principale

mijloace de propagandd (de altfel, in secolul XVII, apare qi acest tetmen). In politica

extern6, va adopta o atitudine de echilibru, ardt6nd fidelitate aparentd fa!6 de otomani ;

circumspec{ie fa{d de imperiali qi prudentd fa}a de < ajutorul rus >.

incercdrilor habsburgilor, din 1689, a de a se instdpAni qi in lara Romdneasc5,

le-a raspuns cu pdtrunderea in Transilvania, in 1690, a unor contingente rom6neqti,

otomane qi tdtare. La Zdrneqtr, l6nga Braqov, la 1 1 august 1690, habsburgii au suferit o

grea infrdngere, generalul Heissler a cdzut prizonier, aga Constantin BdlSceanu, ginerele

lui $erban Cantaatzino, care avea qi grad de colonel in armata imperialS este ucis inlupta. Capul lui va sta mult timp in parii gardului curlii domnegti de la Bucuregti.

in ,ra.u anului 1697, Constantin Br6ncoveanu a inceput demersul pentru a se

apropia de Rusia. in acest scop, trimite la Moscova pe Gheorghe Castriota cu solicitarea

de a fi luat sub ocrotirea farului. In decembrie 1700, sosea la Moscova primul < rezident >al f6rii Rom6neqti (primul agent diplomatic permanent Panaiot din Rhodos). In acelaqi

an, Constantin Brancoveanu a fost decorat, de larul Petru I, cu ordinul < Sf. Andrei >.

DupI victoria ruqilor de la Poltava (1709) se incheie un tratat de aliantd intre

Petru I qi Constantin Brdncoveanu, in vederea unei acliuni comune antiotomane. Prin

acest tratat, BrAncoveanu se obliga sb treacd fElis de paftea Rusiei in momentul in care

trupele ruseqti ar fi pdtruns pe teritoriul Jdrii Romdneqti ; domnul romdn se mai angaja sd

riscoale pe s6rbi qi bulgari ; sd strdngi o oaste de 30 000 de oameni qi sd aprovizionezearrnatarusd cu cele necesare. La r0ndul s[u, tarul ii recunoqtea domnia pe viatd qi-i oferea

ocrotire.

infr6.ngerea de la Stdnileqti, precum qi relaliile lui BrAncoveanu cu Rusia, vorconstitui unele din catzele ciderii lui Constantin BrAncoveanu.

54

Page 54: Ist. m. a rom.

I

I Bibliografie

Dimitrie cantemir, Descriptio Moldaviae, Bucureqti, 1973,400 p.

------ scurtd povestire despre stdrpirea famiilor ltti Brancoveanu si a Cantautzinilor. ed'

Paul Cernorod"u.t, 9i Emil Lazea, Bucureqti, 7995, 717 p'

Nicolae costin, Letopiselul ldrii Moldovei de la zidirea lumii pand la 1601 si de la 1709

la l7I l,Iaqi, 1976,347 P.

Del Chiaro Anton Maria, Istoria revolutiilor moderne ale Tiirii RomdneSti, ed' C'

Boroianu. Bucuresti, 1971.

Tahsin Gemil, Relaliile ldrilor Romdne cu Poarta otomana in documente turceSti (1601-

l7I2), Bucureqti, 1984, 523 P.

Virgil Candea, Stolnicttl printre contemporani, Bucureqti, 1971' 179 p'

Radu Cioba rru, Pe trmele stolnicului Constantin Cantacuzino, Bucureqti' 1982' 333 p'

* * * Constantin BrdncoveanL.r (coord. Fl. Constantiniu gi P. Cernovodeanu), Bucureqti,

1989,285 p.

paul Cernovodeanu in vdltoarea primejdiilor, Buctreqti, 1987, 170 p.

$tefan $tefrnescu, Istoriq romanilor.De la Mihai viteazul la constantin Brdncoveunu,

liucuresti, Ed. Universitatii din Bucuresti, 1996'

Rdzvan Theodorescu, Civilizatia romdnilor intre medieval Si modern, vol' 2 cap' 6

(Deceniile br6ncoveneqti intre inovalia cantacuzind gi istorismul basarabesc), Bucureqti,

1987,p. 63-117.

xxx Istoria Romdniei, Bucureqti, 1998'

55

Page 55: Ist. m. a rom.

14. REGTMUL HABSBURGIC. BISERICA UNTTA CU ROMA

(BrsERrcA GRECO-CATOLICA)

Evenimentele politice gi militare din secolul al XVIII-1ea au antrenat spatial

rom6nesc in procese de anvergurd europeand. Expansiunea Imperiului habsburgic,

afirmarea Imperiului rus gi rivalitatea austro-polono, pe fundalul declinului Imperiului

otoman, vor ionferi acestui veac semnificalii speciale, cu profunde inrduriri 9i in spa{iul

romdnesc.

Imperiul habsburgic cunogtea un amplu proces de refotme. Acestea s-au rlsfr6ntgi asupra Principatului Transilvaniei, ce fusese cucerit qi inclus in Imperiu in urma pdcii

de la karlowitz (1699). De asemenea, au influentat dezvoltarea Olteniei (1719-1739) qi

Bucovinei (1715), teritorii ce intraserd 9i ele sub stdpdnirea austriacS.

Includerea acestor teritorii in Imperiu a fost insolitd qi de o viguroasd acliune a

Contrareformei (sau Reformei catolice) promovati de qi de Viena. Prin restaurarea

catolicismului qi unirea confesionald a unor romdni cu biserica Romei, se va modifica

peisajul confesional qi cultural al acestor teritorii. Unirea qi spiritul Reformei catolice au

iontribuit la institutionalizarea confesiunii greco-catolice. TotodatS, a petmis formarea

unei elite culturale datorate initiativei episcopului unit Inochentie Micu continuatd de

epicopii Petru Pavel Aaron gi Grigore Maior.

Contactul cu iluminismul central european va constitui un element favorizant in

aparilia qi dezvoltarea, gi aici, a unui iluminism erudit, care va stalabaza unei ample

miqcdri culturale orientatd tot mai hotdr6t, spre sfArgitul secolului XVIII, spre

emanciparea politicd a naliunii romAne.

La r6ndul lor, fara Rom6neascd gi Moldova, aflate sub dominatia otomand

accentuatd de regimul fanariot, instalat in 1711 in Moldova gi 1716 in lara Romdneacsd,

cunosc Ai ele un proces de reformd.

Noile regimuri au trecut la reinnoirea institutiilor statului, la efectuarea unor

reforme sociale, care au culminat cu desfiintarea dependen{ei personale, ceea ce a

insemnat un pas spre modernitate.

tn Principatele dundrene, umanismul din secolul al XVII-lea a fost prelungit de unreligioasi paisianS,luminism favoizat de reforrnismul fanariot. Adiacent, miqcarea

dezvoltat[ in jurul personalitatii stare{ului Paisie velicikovschi,patristice necesare reformdrii vielii religioase a rom6nilor.

va promova valorile

Elita boiereasc[ se va orienta spre afirmarea, pe calea memoriilor, dorinlei de

rec6qtigare a independenfei. in acest sens, vor inainta memorii cStre toate marile puteri,

prin care vor argumenta dreptul lor la independenld.

56

Page 56: Ist. m. a rom.

il

Secolul luminilor a fost, pentru cele trei Jdri RomAne, secolul afinndrii conqtiinlei

na{ionale.

UNIREA CU BISERICA ROMEI

Atragerea rominilor la catolicism s-a fEcut conforln unor planuri vaste ale

Contrareformei in spatiul sud-est european, folosindu-se modalitilile de atragere_ sugerate

de Congregatio de iropaganda Fide. Din acestea nu lipseau promisiunile de ordin social

9i politic pi..u- : egalitatea in drepturi a unililor cu celelalte religii (confesiuni) recepte

(u"".ptut4, dreptul de a accede la dregitorii, dreptul de instruire in qcolile latine ale

Europei Centrale.

La 7 octombrie 1698, Anastasie Anghel, care fusese anterior uns mitropolit la

Bucuregti, convoaca Sinodul. Prin semndturile a 38 de protopopi se declara unirea cu

Biserica Romei, cu condilia acorddrii preolimii unite a aceloragi privilegii ca qi preolilor

catolici. Canonic, Biserica Unitd recunoqtea primatul papei qi depindea canonic de Roma.

in schimb, nimic din slujbele, sdrbdtorile, posturile Ei ritualurile Bisericii Ortodoxe nu

trebuia sd se schimbe. Anastasie Anghel va deveni primul episcop unit Ei consilier

imperial.

C6nd s-a semnat pacea de la Karlowitz(14 februarie 1699), in aceeaqi zi s-a emis

qi o Diplomd Leopoldind, princare se recunoqtea unirea cu Roma gi se garanta celor uniti

privilegiile qi protec{ia oficial5.

in 1701, Anastasie duce tratative la Viena. in urma acestora se emite a doua

Diplomii Leopoldinii a unirii, care cuprindea revendicdrile clerului rom0n unit : egalitatea

in privinla privilegiilor, scutirilor qi prerogativelor de care se bucura qi clerul catolic. Se

sofcita scutirea preolilor de d6ri, de vdmi, de dijme asemenea nobililor larii qi garantarea

integrdrii mirenilor uniqi in stdrile recunoscute, ca qi catolicii. Actele episcopului urrnau

sd fie vizate de un teolog iezutt, care trebuia si vegheze qi asupra pdstrdrii puritatii

dogmei. Se elimina din slujba numele patriarhului ecumanic de la Constantinopol 9i se

introduce numele papei.

Se infiinteati gcoli unite la Alba lulia, Haleg gi Fdgdrag, pun6ndu-se bazele unui

amplu program de emancipare a romanilor, in cadru ecleziastic.

Unirea a creat astfel un cadru propice pentru afitmarea politicl qi culturald,

contribuind la procesul de modemizare qi racordare la valorile europene a spa{iului

rominesc. Prin ea, s-a putut afirma conqtiinla de sine a romAnilor, care va aYea efecte

importante la sfdrqitul secolului XVIII prin migcarea de emancipare politicd qi cultural5.

Dupd rdzboiul austro-turc, incheiat prin

Banatul sunt incluse in Imperiul habsburgic. Inreveni la ! ara Rom6neasci.

pacea de la Passarowrtz (1718), Oltenia qi

1739,pnnpacea de la Belgrad, Oltenia va

57

Page 57: Ist. m. a rom.

-

Regimul habsburgic in teritoriile locuite de romini

intdrirea absolutismului sub domnia impdratului Iosif I (1705-1711), a Mariei

Tereza (1740-1780) qi a lui Iosif II (1780-1790), s-abazat 9i pe atragerea nobilimii locale

la guvernarea provinciilor precum qi la numirea in funcfii centrale.

Sub impdratul Iosif I, episcopia greco-catolicd este transferatd de la Alba Iulia la

Figdraq gi apoi la Blaj, care ya deveni centrul bisericii greco-catolice.

impdrdteasa Maria Tereza a iniliat o serie de reforme financiare, judiciare,

urmdrind i.pu.a..u problemelor administrative de justitie, precum qi o refomd a armatei,

toate acestea insumate vor pune bazele organizdii statului modern. In timpul ei, prin

politica gcolard stipulata pin Ratio Educationis (1777), paralel cu sporirea relelei qcolare

rurale qi a instrucliei preofilor, se formeazd gi o elitd intelectualS instruitd in marile

universit6li catolice, la Roma sau Viena, care va milita apoi in direclia emanciparii

na{ionale.

Iosif II, ca regent, a cdldtorit in Transilvania. in 1773, dupdprima sa cdldtorie aici,

scrie cd "cei mai vechi gi mai numerogi locuitori" din Transilvania sunt romdnii "chinuitiqi incdrcati de nedreptdfi, la dispozilia nobilimh zi de zi qi poate in fiecare ceas".

in 1781 diEdictul de Toleranld,pincare se asigura liberul exercitiu al religiilor

necatolice, frrd a se prejudicia insd primatul catolicismului. Acest edict conferea gi

rominilor ortodocqi posibilitatea de a accede la funcliile imporlante ale statului.

Reformele lui Iosif II, desfEqurate dupd un program ce fusese schilat incd din 1765,

trebuia sd confere statului, prin centralism, unitatea ce-i lipsea gi prin acliuni menite sd fie

aplicate pe intinsul intregului Imperiu.

Prin intdrirea puterii centrale, a instituit un control asupra comitatelor, exercitat

prin funclionari numili de la centru, lovind astfel in autonomia nobilimii. De asemenea, a

separat administra{ia de justilie.

in urma rdscoalei lui Horea, Clogca qi Criqan, prin Patenta din22 august 1785, a

fost desfiinfatd dependenta personal6.

*

in Transilvania, activitatea episcopului Inochentie Micu va marca inceputul

miqcdrii de emancipare politicl a naliunii rom0ne. Problema rom6neascd va cAqtiga insecolul XVIII o amploare frrd precedent, datoratd ini{ial pregdtirii intelectualilor in cadrul

bisericii greco-catolice. Inochentie Micu, numit episcop unit in 1729, va deline qi titlul de

baron, avdnd un loc gi in Dieta Transilvaniei. El va dubla permanent revendicarile

ecleziastice cu cele nationale, cer0nd reprezentarea rom6nilor in toate instituliile 9i la

toate nivelurile ierarhiei administrative. Prin memorii repetate adresate forurilor centrale

qi curlii imperiale, cere anularea discrimindrilor care li se fEceau rominilor. Solicita

infEptuirea programului qcolar, a$a cum li se promisese romAnilor, invoc6nd principiul

vechimii acestora, cere reducerea robotelor gi pentru lSranii dependenfi. Nimeni pinb la el

58

Page 58: Ist. m. a rom.

-

nu a oglindit in Transilvania, mai exact qi mai larg, dimensiunile reale ale problemei

romdneqti.

in 1737, organizeazlreqedinla Bisericii greco-catolice (unite) la Blaj.

in condi{iile in care cererile referitoare la drepturile romdnilor i-au fost refuzate,la

25 iunie 1744 convoacd Sinodul General (format din clerici qi laici), prin care anunla ca

revendiclrile romAnilor au fost respinse. Soliciti dreptul de a continua demersurile la

Viena. Aici redacteazdtn nou memoriu, in care amenin!6 cu ruperea unirii, dacl nu sunt

indeplinite revendicdrile rom6nilor. Ostilitatea Curfii de la Viena l-a fEcut sd ia, lasfdrqitul anului 1744. drumul Romei. Aici se va lovi de aceeaqi lipsa de in{elegere. Mai

mult i se va interzice reintoarcerea in tar5.

Romdnii care au frecventat qi s-au format la gcolile catolice qi la universitalile din

Roma qi Viena, vor forma, in timp, o eliti de intelectuali care va evolua de la nivelul

aspiraliilor confesionale spre un program revendicativ national.

La sfArqitul secolului al XVIII-lea, miqcarea de emancipare nationald a rom6nilorva cunoaqte un moment de v6rf prin elaborarea, in 1791, a actului intitulat Supplex

Libellus Valachntm. Este un moment de colaborare intre istorici, juriqti, clerici qi laici,

uniti si ofiodocsi precum: Samuil Micu, Gheorghe $incai, Petru Maior, Pioaru Molnar,

Budai Deleanu. Prin acest act se cerea :

$tergerea numirii jignitoare de < tolerati >.

Si i se dea na{iunii rom0ne locul ce i se cuvenea in viata politic[, lin6nd cont de

vechimea qi de numirul ei (reprezentare proporfionald).

3. Romdnii sd aibd acelaEi statut cu celelalte < stdri > privilegiate.

4. Reprezentare proporlionald in Dieta qi in func{iile administrative.

5. Unitdtilor administrative cu majoritate rom0neascd sd li se dea nume rom6neqti

sau mixte.

Actul este respins de Dieta Transilvani ei. in 1792. se alcltuiegte un al doilea Supplex,

de cdtre episcopii Ioan Bob (unit) qi Gherasim Adamovici (ortodox). Tonul acestuia

este mai radical, dar qi acest demers va egua. Acliunea intreprinsd acum va atrage

dupd sine interdiclia impusd episcopilor de a nu se mai amesteca in viala politicd.

Lupta de emancipare nalionala va continua, cunosc0nd un moment de v6rf prin

miqcarea memorandistS, de la sfdrgitul secolului XIX.

1.

2.

59

Page 59: Ist. m. a rom.

I

Migcarea nationala in lara Rom6neasci gi Moldova

Miqcarea nalionald in Jara Romdneascd qi Moldova a imbricat, in special, formamemoriilor. Preocupati de problemele economice, ale agriculturii, manufacturilor qi

comer{ului gi de necesitatea inlSturirii monopolului otoman, boieri lumina{i precumMihai Cantactzino, Ienachi{i Vlcdrescu sau clerici ca episcopul Chesarie de laR0mnic sau Leon Gheuca, vor alcdtui numeroase memorii adresate marilor puteri. intoate aceste memorii revendicau neatdmarea tirii, pe baza dreptului istoric,consemnat in Capitulatiile incheiate intre farile Rom0ne gi PoartS. De asemenea,solicitau insistent revenirea la domniile pdmdntene, fapt ce se va implini dup5infrAngerea rdscoalei lui Tudor Vladimirescu ( 1 82 I ), in 1822.

Biblioerafie

Leonid Boicu, Principatele Romdne in raporturile internolionale (secolul al XWII-lect),1986.

Veniamin Ciobanu, Relaliile politice romdno-polone intrel699-1848, Bucuregti,1980.

Nicolae Iorga, Istoria literaturii romdne in secolul al WIII-lea,2vol.,1969.

David Prodan, Supplex Libellus Valachorum, Bucureqti, 1984.

Rdscoala lui Horea,2vol., Bucureqti, 1984.

x x x Istoria Romdniei, Bucuresti, Ed. Enciclopedica,l998.

Neagu Djuvara, intre Orient si Occident. liirile Romdne la inceputul epocii moclerne,Bucureqti, 1995.

Silviu Dragomir, Romdnii din Transilvania Si unirea cu Biserica Romei. Cluj Napoca,1 990.

Alexandru Dutt, Coordonate ale culturii romdneSti in secohtl al XWII-lea ( 1700-I 82 1), Bucuregti, I 968.

P.P. Panaitesct, Dimitrie Cantemir, Bucureqti, 1958.

P. Teodor, Interferenle iluministe europene, Cluj Napoca,1984.

60