Ist. Dr. Si St. Romanesc

5/12/2018 Ist. Dr. Si St. Romanesc - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ist-dr-si-st-romanesc 1/28

ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC

1. Democraţia militară conţinea câteva elemente fundamentale:a. existenţa unor instituţii speciale ale conducerii tribului, stratificarea socială,

diminuarea democratismului gentilic şi transformarea lui într-un democratism

militar b. regii, sfatul tribului, adunarea generală a tribului, originea etnicăc. unitatea lingvistică şi spirituală, dinamica demografică, existenţa unei conjucturi

externe favorabile.(a)

2. Cine a afirmat: „dacii sunt de acelaşi neam cu geţii?”:a. Strabon b. Trogus Pompeiusc. Caesar

(b)

3. Cele mai vechi vestigii ale existenţei şi activităţii omului Carpato-Danubiandatează din epoca:

a. Neolitic b. Mezoliticc. Paleolitic

(c)

4. Potrivit izvoarelor narative, geto-dacii au creat un sistem spiritual original care-lavea în centrul său pe:

a. Zeus b. Poseidonc. Zamolcsis

(c)

5. În timpul lui Burebista, populaţia era grupată pe criterii:a. gentilice b. teritorialec. de rudenie

(b)

6. Burebista a introdus un sistem de legi despre care un izvor antic ni-l semnaleazăsub forma: „El a ridicat neamul său şi prin supunere faţă de porunci”. Acest izvor a fost:

a. Strabon b. Iordanesc. Justinian

(a)



7. La geto-daci, instituţia proprietăţii a fost reprezentată de:a. proprietatea asupra pământului b. proprietatea asupra activităţilor economice şi fiscalec. proprietatea asupra sclavilor

(a)

8.Capacitatea juridică a persoanelor la geto-daci era diferenţiată în raport:a. cu poziţia socială a acestora b. cu sistemul de apărare a statuluic. cu religia

(a)

9.Geto-dacii au cunoscut:

a. numai poligamia b. numai monogamiac. poligamia şi monogamia

(c)

10.Romanizarea a fost:

a. o cucerire; b. o acţiune politică;c. un proces etno-lingvistic.

(c)

11.Care sunt principiile Legii Ţării privind legitimitatea domniei?

a. alegerea; b. ereditatea;c. sistemul electivo-ereditar (transmiterea descendenţilor a domniei;

investirea şi încoronarea).

(c)

12.În Moldova şi Ţara Românească instituţia centrală era:

a. Domnia;



b. Sfatul domnesc;c. Biserica.

(a)

13.Conform Constituţiei din 1866, monarhul reprezenta:

a. puterea judecătorească; b. puterea legislativă;c. puterea executivă.

(c)

14.Constituţia de la 1866 prevedea votul cenzitar în:

a. 3 şi apoi 4 colegii electorale; b. 2 şi apoi legii electorale. 3 colegii electorale;c. 4 şi apoi 3 colegii

(c)

15. Conform Constituţiei României adoptată în 1991, proclamarea statului de drept s-afăcut prin:

a. libera dezvoltare a personalităţii umane; b. drepturile şi libertăţile cetăţenilor;c. Constituţia României adoptată în anul 1991.

(c)

16. Legislaţia medievală din Ţara Românească a fost influenţată profund de:

a. tradiţia bizantină; b. obiceiul pământului;c. tradiţia romană.

(b)



17. Constituţia din 1866 a fost modificată în anii 1917-1918 în legătură cu două marirevendicări:

a. reforma agrară votul universal şi; b. votul universal şi reforma financiară;c. reforma monetară şi reforma judecătorească.

(a)

18. Conform Constituţiei din 1923, puterea în statul român aparţinea:

a. naţiunii;

b. regelui;c. reprezentanţilor aleşi.

(a)

19. Conform Constituţiei României adoptată în anul 1991, statul de drept se defineşte prin intermediul:

a. instituţiilor şi regulilor de guvernare ;

b. regimului democratic.c. autorităţii.

(b)

20. Conform Constituţiei României adoptată în anul 1991, exercitarea conduceriigenerale a administraţiei publice aparţine:

a. Parlamentului;

b. guvernului;c. prefecţilor.

(b)

21. Puterea domnească se legitima spiritual prin:



a. mila lui Dumnezeu; b. titlul de mare voievod;c. titlul de mare voievod şi domn.

(a)

22. Semnificaţia noţiunii de ius valachicum sau ius valachorum sau „dreptul românesc”este:

a. Obiceiul pământului; b. dreptul cel nou, cel scris ;c. Obiceiul pământului şi dreptul scris.

(a)

23. Regulamentele Organice au înfiinţat:

a. tribunalele săteşti ca judecătorii de pace ; b. Tribunalul administrativ la Bucureşti şi Iaşi şi Înaltul Divan ;c. tribunale de apel în probleme de comerţ, tribunalul de pricini

comerciale, judecătoria poliţiei, judecătorii de pace, judecătorii la judeţe în Ţara Românească şi tribunale în Moldova; forul judecătorescsuprem devenind Înaltul Divan în Ţara Românească şi Divanul

domnesc în Moldova.

(c)

24. Principala prevedere a Rezoluţiei adunărilor ad-hoc („prinţ străin cu moştenireatronului ales dintr-o dinastie domnitoare de ale Europei ...”; „Unirea Principatelor într-unsingur stat sub numele de România”) se găsea inserată în:

a. Constituţia de la 1866 ;

b. Convenţia de la Paris ;c. Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris.

(a)



25. Conform Constituţiei din 1866, obligaţia de a răspunde pentru aplicarea unei legirevenea:

a. miniştrilor; b. regelui;

c. Parlamentului.

(a)

26. Constituţia din 1866 a fost de factură:

a. liberală; b. conservatoare;c. belgiană.

(a)

27. Conform Constituţiei din februarie 1938, iniţiativa legilor aparţinea:

a. regelui care aproba legile votate de cele două adunări ; b. celor două adunări care votau şi impuneau legile fără aprobarea

regelui ;c. regelui care avea dreptul să propună legi celor două adunări.

(c)

28. Organele centrale ale statului român în etapa 23 august 1944 – 6 martie 1945 au fost:

a. guvernele Sănătescu, Rădescu; b. monarhia constituţională, neparlamentară;c. guvernele Sănătescu, Rădescu şi monarhia constituţională,

neparlamentară.

(c)

29. Constituţia din anul 1866 a fundamentat în România un regim politic:

a) democratic;



b) autoritar;c) absolutist.

(a)

30. Una dintre prerogativele Parlamentului, conform Constituţiei din 1866, era:

a. dreptul de veto absolut; b. sancţionarea şi promulgarea legilor;c. dezbaterea şi aprobarea legilor.

(c)

31. Conform Constituţiei din 1923, miniştrii erau numiţi şi revocaţi de către:

a. rege; b. Parlament;c. guvern.

(a)

32. Conform Constituţiei României adoptată în 1991, una din atribuţiile preşedinteluieste:

a. emiterea de hotărâri şi ordonanţe de urgenţă ; b. adoptarea legilor statului ;c. promulgarea legilor.

(c)

33. Conform Constituţiei României adoptată în 1991, verificarea constituţionalităţiilegilor şi a hotărârilor de guvern cade în sarcina:

a. Curţii de Conturi; b. Curţii Constituţionale;c. organizaţiilor nonguvernamentale.

(b)



34. Funcţiile şi prerogativele domniei sunt date de:

a. funcţia legiuitoare;

b. funcţia executivă;c. funcţia legiuitoare, funcţia executivă şi funcţia judecătorească.

(c)

35. Conform dispoziţiilor Convenţiei de la Paris din anul 1858, Parlamentul a fostorganizat ca organ:

a. bicameral;

b. unicameral;c. la latitudinea domnitorului.

(b)

36. În perioada 23 august 1944 – 30 decembrie 1947, din punct de vedere al tipului istoricde stat, România a fost:

a. un stat capitalist;

b. un stat comunist;c. un stat dictatorial.

(a)

37. Conform Statutului dezvoltător al Convenţei de la Paris (1864) s-a instituit sistemul parlamentar bicameral, format din :

a. Camera Lorzilor şi Camera de Jos ;

b. Adunarea Electivă şi Adunarea Ponderatrice ;c. Senat şi Camera de Sus.

(b)

38. Cum trăiau geto-dacii până la formarea statului lor?



a. în triburi. b. în uniuni de triburi.c. în regate.

(a)

39. De către cine era deţinută puterea supremă în statul dac până la cucerirea Daciei decătre romani?

a. vicerege. b. rege.c. preoţi.

(b)

40. Termenul de “zestre” are origine:a. romană b. slavăc. geto-dacă

(c)41. Geto-dacii puneau un accent deosebit pe fidelitatea femeilor, cele vinovate de adulter fiind pedepsite:a. cu moartea b. cu expulzareac. cu biciuirea

(a)

42. La geto-daci, infracţiunile erau considerate deosebit de grave şi erau pedepsite cumoartea:a. încălcarea interdicţiilor religioase, consumul de vin şi carne care erau interzise de cler,încălcarea interdicţiilor stabilite de autoritatea centrală b. recăsătorirea văduvelor c. licitaţia publică a fetelor

(a)

43. Imperiul (roman) a cunoscut două forme:a. Principatul şi Republica;b. Dominatul şi Republica;c. Principatul şi Dominatul.

(c)44. În Imperiul Roman, peregrinii erau:

a. străini aflaţi în relaţii cu statul roman, situaţia lor juridică fiind recunoscută şiocrotită de acesta;



b. oameni liberi cu o condiţie juridică specială;c. oameni semiliberi care la origine fuseseră arendaşi.

(a)

45. Cui îi era încredinţată puterea judecătorească în statul geto-dac?

a. Regelui. b. Nobilimii.c. Preoţilor.

(c)

46.Denumirea de tarabostes era în limba :a. dacă b. latinăc. greacă

(a)

47. În Dacia romană, ca izvoare de drept, prioritate aveau pentru cetăţenii romanirezidenţi, normele dreptului aplicabile pe tot teritoriul imperiului, iar pentru celelaltecategorii de locuitori ai provinciei, cele mai importante categorii de izvoare de drepterau :

a. Constituţiile imperiale şi edictele guvernatorilor ;b. Tăbliţele cerate sau Tripticele din Transilvania ;c. ius gentium şi Tăbliţele cerate.

(a)

48. Cea mai mare competenţă, după împărat, în Dacia romană, revenea :

a. Concilium-ului Provinciae Daciarum trium ;b. preotului cultului imperial din provincie (preot al altarului lui Augustus) ;c. guvernatorului provinciei (legatus Augusti pro praetore).

(c)

49. În Dacia romană, canabaele erau :a. aşezări civile cu statut quasi-urban întemeiate în jurul castelor de către

meşteşugari, negustori, bancheri, veterani;b. aşezări rurale de tip roman constituite pe teritoriul unei colonii, fiind conduse

de unul sau doi magistraţi ori de praefectus ;c. comune rurale mai mici cu pământuri, fonduri şi magistraţi proprii, depinzând

de unitatea administrativă pe al cărei teritoriu era situată.(a)

50. Latinii se bucurau de următoarele drepturi:a. patrimoniale (ius comerci). b. Politice.c. dreptul de a se căsători după legile romane (ius

cannubii).



(a)

51. Atât obştea teritorială, cât şi satul s-au constituit pe baza unor grupări teritoriale şi nude rudenie. Satul avea o forţă publică instituţionalizată, cu organe de constrângere, întimp ce obştea păstra o formă de conducere arhaică realizată prin participarea tuturor

membrilor săi. Această “democraţie” îşi alegea organele de conducere:a. Adunarea obştii, oamenii buni şi bătrâni (homines boni et veterani), juzii (cnezii) ;

b. magistraţii, Adunarea obştii ;c. preoţii, magistraţii.

(a)

52. În cadrul obştilor săteşti, proprietatea asupra pământului se împărţea în :a. proprietate individuală asupra casei şi proprietate comună asupra

terenului arabil ;b. proprietate individuală asupra terenurilor de cultură şi proprietate

comună asupra celorlalte terenuri ;c. proprietate individuală asupra izlazului, pădurilor şi apelor şi proprietate comună asupra terenului arabil.

(b)

53. În cadrul obştilor săteşti, puterea judecătorească se exercita de :a. judele sătesc şi Adunarea obştii ;b. familia implicată ;c. judele sătesc şi Sfatul oamenilor buni şi bătrâni.

(c)

54. La romani, lex însemna :a. numai lege scrisă ;b. numai norme nescrise ;c. lege scrisă şi norme nescrise.

(a)

55. Ius valachicum se referă la:a. dreptul vlahilor, legea ţării, obiceiul pământului ;b. numai norme din dimeniul dreptului public ;c. numai norme de drept privat referitoare la raporturile agrare.

(a)56. Legea ţării, în privinţa contractelor, a preluat anumite dispoziţii din dreptul daco-roman, aducând însă şi elemente noi. Cea mai amănunţită reglementare a cunoscut-o :

a. contractul de împrumut ;b. zălogul ;c. contractul de vânzare-cumpărare.

(c)



57. O formă de căsătorie admisă de Legea ţării era căsătoria cu fuga, care presupunea :a. un simulacru de răpire a fetei de către viitorul soţ, cu consimţământul

fetei ;b. o răpire cu forţa a fetei, cu consimţământul familiei sale ;

c. o răpire a fetei de către familia băiatului, fără consimţământul fetei şi băiatului.(a)

58. Legea ţării a adus o reglementare amănunţită asupra infracţiunilor. Cele mai graveerau considerate :

a. furtul şi violenţa ;b. infracţiunile împotriva statului, proprietăţii şi persoanei ;c. infracţiunile de omucidere.

(b)

59. Obiectivele politicii partidului şi statului comunist în domeniul economic în perioada1945-1953 au fost:

a. dirijarea producţiei particulare, a circulaţiei şi desfacerii producţiei, preluarea de către stat a tuturor pârghiilor economice;

b. libertatea producţiei particulare, a circulaţiei şi desfacerii producţiei;c. neintervenţia statului în problemele economice.(a)

60. Colectivizarea a fost impusă prin:a. constrângere economică permanentă;

b. violenţă fizică, arestări, procese publice, internări în lagăre;c. toate variantele sunt corecte (constrângere economică permanentă;arestări, procese publice, internări în lagăre; violenţă fizică).

(c)

61. Aplicând articolul 209 din Codul Penal, între anii 1957-1959, activitatea PartiduluiComunist se evidenţiază prin:

a. întemniţarea opozanţilor politici şi a proprietarilor de pământ care aumanifestat ezitări faţă de intrarea în gospodăriile agricole colective;

b. confiscarea parţială sau totală a averilor celor care manifestau atitudineostilă faţă de intrarea în gospodăriile agricole colective; pedepsirea actelor de nesupunere

şi răzvrătire faţă de ordinea socială;c. toate variantele sunt corecte.(c)

62. Instrumentul represiv folosit de „justiţia populară”, în vederea lichidării proprietăţii particulare asupra pământului a fost reprezentat de:

a. legislaţia referitoare la nerespectarea planului de stat, a neîndepliniriicotelor achiziţiilor şi colectărilor;



b. legislaţia referitoare la respectarea planului de stat, a îndepliniriicotelor achiziţiilor şi colectărilor;

c. legislaţia referitoare la întemniţarea opozanţilor politici.(a)

63. Conform Constituţiei din anul 1965, organele supreme ale puterii de stat erauurmătoarele:a. Marea Adunare Naţională şi Partidul Comunist Român; b. Marea Adunare Naţională şi Consiliul de Miniştri;c. Marea Adunare Naţională şi Consiliul de Stat.

(c)

64. Consiliul de Miniştri, ca organ suprem al administraţiei de stat, îndeplineaurmătoarele atribuţii:

a. stabilirea măsurilor generale pentru îndeplinirea politicii interne şi

externe a statului, asigurarea executării legilor, elaborarea proiectului planului de stat şi a proiectului bugetului de stat; b. stabilirea măsurilor generale pentru îndeplinirea politicii interne şi

externe a statului, stabilirea datei alegerilor de deputaţi, acordarea cetăţeniei;c. stabilirea măsurilor generale pentru îndeplinirea politicii interne şi

externe a statului, stabilirea gradelor militare, acordarea decoraţiilor şi titlurilor deonoare.

(a)

65. Ca organe locale ale puterii de stat, Sfaturile populare aveau următoarele atribuţii:a. supraveghea respectarea legii de către ministere, adopta bugetul şi

planul economic local; b. controla activitatea comitetelor executive ale Sfaturilor populareinferioare ierarhic;

c. adopta bugetul şi planul economic local, alegea şi revoca comitetulexecutiv al sfatului popular.

(c)

66. Conform Constituţiei României adoptată în anul 1991, autoritatea legiuitoare a ţăriieste reprezentată de:

a. Guvernul României; b. Parlamentul României;

c. Preşedintele României.(b)

67. Conform primei constituţii democratice a României, între atribuţiile GuvernuluiRomâniei putem menţiona:

a. adoptarea moţiunii de cenzură, a actelor juridice şi politice; b. asigurarea realizării politicii interne şi externe a ţării;c. solicitarea urmăririi penale a membrilor Guvernului.



(b)

68. În privinţa genezei suprastructurii juridice a comunităţilor vicinale româneşti auexistat mai multe controverse materializate prin:

a. teoria originii trace, teoria originii latine, teoria originii daco-romane.

b. teoria originii trace, teoria originii germanice, teoria originii latine.c. teoria originii daco-romane, teoria originii germanice.(a)

69. În etapa monarhiei centralizate a statelor feudale româneşti, domnul era deţinătorul puterii, exercitând o multitudine de atribuţii în domeniul politicii externe: a. iniţiază politica externă a statului, întreţine relaţii de cooperare cu statele vecine,semnează tratate, trimitea şi primea soli.

b. declara război şi fixa tributul şi sumele ce trebuiau plătite de cei învinşi ;

c. trimitea daruri în numele şării la cei învinşi.

(a)70. În etapa monarhiei centralizate a statelor feudale româneşti, domnul era deţinătorul puterii, exercitând o multitudine de atribuţii în domeniul politicii interne: a. administrative (numea dregătorii în funcţii, acorda privilegii şi ranguri nobiliare, bătea monedă, instituia sistemul de impozite etc.), militare (comandant suprem alarmatei), legislative (emitea hotărâri şi norme juridice cu caracter general care erauadoptate, de regulă, cu acordul Sfatului domnesc), judecătoreşti (reprezenta supremainstanţă judecătorească) ;

b. dirija numirea dregătorilor în funcţii şi emiterea de norme juridice de către Sfatuldomnesc şi Adunarea stărilor ;

c. emitea hotărâri şi norme juridice care aveau forţă juridică şi atunci cînd nu maiera în viaţă.(a)

71. În statele feudale româneşti, începând cu a doua jumătate a secolului al XVI-lea,regenţa a fost înlocuită de :

a. locotenenţa domnească ;b. Sfatul domnesc ;c. Adunarea stărilor privilegiate.

(a)

72. În statele feudale româneşti, Adunarea ţării, convocată periodic în secolele XV-XVI :a. aproba doar politica fiscală ;b. aproba doar tratatele şi trimiterea de soli;c. alegea domnii, aproba politica fiscală, aproba tratatele.

(c)



73. Conducerea politică centrală a Transilvaniei, în perioada cât s-a aflat sub stăpânireaUngariei, a aparţinut:

a. principelui;b. guvernatorului ;c. voievodului.

(c)

74. În perioada feudalismului, în Ţara Românească şi Moldova, instanţele judecătoreşti seîmpărţeau în:

a. instanţe supreme, instanţe locale ;b. domnul şi Sfatul domnesc;c. instanţa sătească, instanţa seniorială.

(a)

75. În perioada feudală, în Ţările Române, rudenia îmbrăca următoarele forme :

a. rudenia după mamă, rudenia după căsătorie ;b. rudenia naturală (de sânge), rudenia prin alianţă (căsătoria), rudeniaspirituală (prin botez), rudenia prin înfrăţire şi înfiere;

c. rudenia prin adopţiune fără consimţământul părinţilor, rudenia între naşi şifini.

(b)

76. În perioada feudală, în Ţările Române, căsătoria nu se încheia printr-un act scris. Eaîncepea cu :

a. logodna contractată, de obicei, cu prilejul peţitului;b. ceremonialul de nuntă ;

c. cununia religioasă, ocazie cu care tinerii jurau credinţă.(a)

77. În feudalism, dreptul de proprietate, la români, s-a caracterizat prin limitări,complexitate, suprapunere şi diversificarea proprietăţilor după titulari, ceea ce a dus lacrearea următoarelor categorii :

a. proprietatea domnească, proprietatea ţărănească ;b. proprietatea feudalilor laici, proprietatea bisericească;

c. proprietatea domnească, proprietatea feudalilor laici, proprietatea bisericească, proprietatea funciară urbană, proprietatea ţărănească.

(c)

78. În feudalismul românesc, principalele contracte reale au fost:a. donaţia, schimbul ;b. împrumutul şi vânzare;c. donaţia, schimbul, împrumutul.

(c)

79. În feudalismul românesc, principalele contracte consensuale erau :



a. vânzarea-cumpărarea, arendarea, asocierea, mandatul ;b. protimisul, donaţia, schimbul;c. garanţiile, răscumpărarea.

(a)

80. În istoria medievală a românilor se cunosc două forme de răspundere penală colectivă(deşugubină):a. răspunderea penală colectivă a satului pentru omorul sau furtul săvârşit pe

teritoriul lui şi răspunderea penală familială ;b. răspunderea penală individuală şi răspunderea penală familială;c. răspunderea penală familială şi răspunderea autorităţilor.

(a)

81. În istoria medievală a românilor, infracţiunile au fost numeroase, putând fi grupate înurmătoarele categorii:

a. infracţiuni contra vieţii, contra proprietăţii, contra justiţiei, contra statului şi

şefului statului;b. infracţiuni îndreptate împotriva statului şi şefului statului, infracţiuni contravieţii, infracţiuni contra proprietăţii, infracţiuni contra integrităţii corporale, infracţiuniîmpotriva normelor de convieţuire socială, infracţiuni care împiedicau înfăptuirea justiţiei, infracţiuni îndreptate împotriva religiei;

c. înalta trădare, încălcarea hotarelor, răpirea de fată sau de femeie.(b)

82. În perioada feudală, infracţiunile îndreptate împotriva religiei, la români, constau în :a. erezia (abaterea conştientă de la preceptele bisericii dominante), apostazia

(părăsirea condiţiei de călugăr şi reintrarea în viaţa laică), ierosilia (profanarea valorilor

bisericeşti); b. vrăjitoria, împreunarea trupească în biserică sau întreţinerea de raporturisexuale cu călugăriţe, îndepărtarea de perceptele bisericii dominante;

c. vicleşugul sau înşelăciunea, relaţia sexuală constantă în afara căsătoriei,sodomia, seducţia.

(a)

83. În Evul Mediu românesc, sistemul pedepselor s-a caracterizat prin cruzimea şivarietatea lor. Pedepsele pecuniare constau în:

a. ocna, înecare, sugrumare, îngropare de viu;b. confiscarea, cnosul, surghiunul, bătaia cu toiagul;

c. duşegubina, gloaba, confiscarea anumitor bunuri sau în totalitate a patrimoniului vinovatului.(c)

84. În cadrul procedurii de judecată, în Evul Mediu, la români, probele se clasificau în:a. probe scrise, pricină, gâlceavă;b. probe orale, probe preconstituite, punerea cu soroc;



c. probe scrise (hrisoave, cărţi domneşti, zapise), probe orale (mărturiasimplă, jurământul cu brazda, jurământul creştinesc pe Biblie), probe preconstituite(adălmăşarii din contractele de vânzare).

(c)

85. Începuturile ştiinţei dreptului, în Ţările Române, se identifică cu primele codificăriale unor norme de drept. Printre pravilele scrise în limba slavonă se numără :a. Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său – Teodosie, Pravila de la Ieud,

Pravila aleasă scrisă de logofătul Eustraţie;b. Îndreptarea legii, Pravila de la Mănăstirea Bistriţa;

c. Pravila de la Târgovişte, Pravila de la Putna, Pravila de la MănăstireaBistriţa (Oltenia), Pravila de la Galaţi.

(c)

86. Îndreptarea legii (Pravila cea Mare) tipărită la Târgovişte în anul 1652 a constituit:a. prima încercare de codificare a nomocanoanelor bizantine, prelucrate

într-o viziune proprie, cu trăsături originale;b. prima pravilă oficială tipărită la tipografia Mănăstirii Trei Ierarhi dinIaşi ;

c. traducerea nomocanonului grecesc al lui Mihail Mlaxos.(a)

87. În perioada regimului fanariot, domnii Ţărilor Române erau numiţi : a. direct de către Poartă din rândul familiilor influente româneşti saugreceşti;

b. direct de către Poartă numai din rândul familiilor greceşti;c. direct de către ţarul Rusiei din rândul familiilor influente româneşti sau

greceşti. (a)

88. Constituţia din 24 februarie 1938 a introdus, pentru prima dată, principii împrumutatedin legislaţia :

a. URSS;b. Germaniei naziste;c. corporatismului fascist italian.

(c)

89. Conform Constituţiei din anul 1938, capul statului era decretat :

a. regele;b primul ministru;c. mitropolitul.

(a)

90. În timpul regimului antonescian, organizarea judecătorească nu a suferit modificăristructurale. A crescut, însă, rolul instanţelor militare, fiind create :

a. Tribunale politice;



b. Judecătoriile de judeţ;c. Instanţele militare speciale.

(c)

91. În anul 1895, în România s-a inaugurat:

a. rotativa guvernamentală;b. pluralismul politic;c. monarhia constituţională.

(a)

92. Între anii 1859 şi 1918, în România, au avut aplicabilitate 3 acte constituţionale :a. Regulamentele Organice, Constituţia din 1866 şi Convenţia de

la Paris;b. Convenţia de la Paris, Statutul dezvoltător al Convenţiei de la

Paris şi Constituţia din 1866;c. Constituţia din 1866, Convenţia de la Paris şi Convenţia de la

Balta-Liman. (b)

93. Prin Constituţia din anul 1866, cele trei puteri în stat erau declarate independente unade alta. Puterea legislativă era exercitată de către :

a. domn şi Camera deputaţilor;b. domn şi Senat;c. domn şi reprezentanţa naţională.

(c)

94. Prin Constituţia din anul 1866, cele trei puteri în stat erau declarate independente una

de alta. Puterea judecătorească era exercitată de către instanţele judecătoreşti, care erau :a. judecătoriile de plasă, Curţile de Apel, Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie;

b. Tribunalele judeţene, judecătoriile de plasă, Curţile de Apel;c. judecătoriile de plasă, tribunalele judeţene, Curţile de Apel,

Curţile cu juri, în materie criminală, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(c)

95. Conform Constituţiei din anul 1866, organele centrale ale administraţiei de stat eraureprezentate de:

a. rege şi guvern;

b. rege şi prefect;c. guvern şi prefect.(a)

96. Constituţia din anul 1923 proclama votul universal, egal, direct şi secret, pentru toţilocuitorii, începând cu vârsta de 25 de ani, dar exercitat în limitele Decretului-lege din 16decembrie 1918 care nu permitea participarea la vot a :

a. femeilor;



b. magistraţilor;c. femeilor, magistraţilor, ofiţerilor .

(c)

97. În planul puterii judecătoreşti, Constituţia din anul 1923 a proclamat principiul

supremaţiei legii şi principiul statului de drept care, în vederea punerii în practică, aunecesitat organizarea controlului de constituţionalitate a legilor. Competenţa exercităriiacestui control a fost încredinţată:

a. contenciosului administrativ;b. Curţii de Casaţie;c. Înaltei Curţi de justiţie.

(b)

98. Constituţia din anul 1923 a promovat o nouă concepţie cu privire la proprietate.Proprietatea privată trebuia să dobândească :

a. o funcţie socială, fiind subordonată interesului naţional;

b. o funcţie socială, fiind subordonată individului proprietar;c. o funcţie economică, fiind subordonată statului.(a)

99. În domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, Constituţia dinaprilie 1948 recunoaşte dreptul de a alege de la vârsta de 18 ani şi de a fi ales de la vârstade :

a. 21 ani;b. 23 de ani;c. 25 de ani.

(b)100. În planul administraţiei centrale a Daciei romane, guvernatorul avea cea mai marecompetenţă, după împărat, competenţa sa jurisdicţională fiind identică cu cea a:a. Adunării provinciale (concilium provinciae Daciarum trium); b. preotului cultului imperial din provincie (preot al altarului lui Augustus);c. consulilor, pretorilor, prefectului oraşului şi a pretorului în Roma

(c)

101. Impozitele directe plătite de locuitorii Daciei erau reprezentate de:a. capitaţia

b. impozitul pe moşteniric. impozitul pe vânzările de mărfuri(a)

102.De câte feluri erau peregrinii ?

a. provinciali,obişnuiţi b. obişnuiţi, deditici



c. provinciali, deditici.

(b)103. Ce categorii cuprindea proprietatea privată in Dacia romană ?

a. proprietatea provincială

b. proprietatea quiritară (romană) si proprietatea peregrinăc. toate.(c)

104. Având origini străvechi, ordaliile, conform clasificării Legii Ţării, făceau parte dincategoria probelor orale. Ele constau în:

a. invocarea divinităţii pentru ca puterea divină să arate de partea cui estedreptatea;

b. proba cu jurători;c. jurământul obişnuit.

(a)

105. Ce trăsături avea Legea Ţării?a. unitară din punct de vedere geografic; b. unitară din punct de vedere social;c. toate la un loc ( unitară din punct de vedere geografic, unitară din punct de vederesocial, completă, elastică, receptivă, originală şi rezistentă în timp). (c)106. Nomocanonul lui Manuil Malaxos a fost considerat o compilaţie juridico-filosofico-religioasă care a circulat în toate teritoriile bizantine. Unde se regăsesc receptate o seriedintre dispoziţiile sale?a. Pravila lui Matei Basarab (Îndreptarea legii) din anul 1652;

b. Sintagma lui Matei Vlastarie redactata in anul 1335;c. Ecloga (Extrase de legi), cea mai importantă operă de codificare a împăratului Leon alIII-lea.

(a)107. Care erau principalii dregători civili de sfat, în Ţarile Române, în perioadafeudalismului centralizat ?a. logofătul, vornicul, postelnicul, domnul, vistiernicul, paharnicul, hatmanul ; b. hatmanul, pârcălabul, armaşul, vornicul ;c. logofătul, vornicul, postelnicul, vistiernicul, paharnicul, stolnicul, comisul.

(c)

108. Ce a devenit Transilvania în anul 1541 ?a. principat autonom sub suzeranitatea habsburgică ; b. principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman ;c. provincie autonomă sub suzeranitatea maghiară.

(b)109. Guberniul era un consiliu intim al guvernatorului Transilvaniei. Prin ce act a fostinstituit el ?a. Approbatae Constitutiones ;



b. Compilatae Constitutiones ;c. Diploma leopoldină.

(c)110. Care erau cei mai importanţi dregători militari de sfat, în Ţarile Romane, în perioadafeudalismului centralizat ?

a. spătarul, hatmanul, armaşul, pârcălabul; b. hatmanul, pârcălabul, armaşul, vornicul ;c. comisul, stolnicul, logofătul, armaşul, domnul.

(a)111. Organizarea administrativ-teritorială in statele româneşti medievale a avut la bazăvechea structură a uniunilor de obşti. În ce unităţi teritorial-administrative era organizatăMoldova ?a. judeţe conduse de judeţi, bani sau vornici ; b. comitate conduse de voievozi si pârcălabi ;c. ţinuturi conduse de judeţi, sudeţi, vornici, staroşti, pârcălabi.

(c)

112.De către cine erau conduse comitatele regale si nobiliare în Transilvania medievală ?a. un comite numit de rege sau de voievod şi un vicecomite, ca locţiitor al acestuia ; b. cneji si juzi ;c. vicerege si comite.

(a)

113. În Principatele Romane, până la Regulamentele Organice s-a realizat trecereatreptată de la pedepsele expiatorii (cele care urmăreau ispăşirea vinei) la pedepseleeducative (cele care urmăreau reeducarea făptuitorului). Dintre pedepsele pecuniare,confiscarea averii a fost interzisă tacit, prin omisiune. Unde întâlnim această omisiune?a. Legiuirea lui Caragea;

b. Manualul juridic al lui Andronache Donici;c. Criminaliceasca Condică din Moldova.(c)

114. Legiuirea lui Caragea (1818, Muntenia) a avut la bază unele coduri europene alevremii (în special dispoziţiile Codului civil napoleonian din 1804 referitoare la contractesi moşteniri). Care a fost principala sursă de inspiraţie a acestei legiuiri?a. obiceiul pământului şi pravilele mai vechi; b. Codul Civil al lui Scarlat Calimah;c. Pandectele lui Toma Carra.

(a)115. Regulamentele Organice stabileau două categorii de instanţe judecătoreşti: ordinare

si extraordinare. Care erau instanţele care făceau parte din prima categorie?a. instanţele militare şi cele ecleziastice; b. instanţele civile (ordinare si speciale);c. divanurile judecătoreşti înfiinţate la Bucureşti şi instanţele militare.

(b)

116. Codul penal a fost publicat in anul 1865. Până când a rămas in vigoare?a. 1937 ;



b. 1990 ;c. 1948.

(a)117. Organizarea legislativă a gospodăriilor agricole colective s-a realizat ca urmare a:

a. „donaţiilor” de pământ făcute prin constrângere; confiscării averii celui

care nu îşi achita impozitele şi cotele; b. confiscării proprietăţilor de 50 ha şi peste; micşorării impozituluiagricol şi a cotelor;

c. împroprietăririi ţăranilor; micşorării impozitului agricol şi a cotelor.(a)

118. Conform Constituţiei din anul 1965, cine avea atribuţia de a reglementa sistemulelectoral, de a organiza Consiliul de Miniştri, de a adopta şi de a modifica Constituţia, dea adopta bugetul de stat?a. Consiliul de Stat; b. Consiliul de Miniştri;c. Marea Adunare Naţională.

(c)119. Conform Constituţiei din anul 1952, cine înfăptuia puterea judecătorească ?a. Tribunalul Suprem al RPR, tribunalele populare şi instanţele judecătoreşti speciale ; b. Tribunalul Suprem al RPR, tribunalele regionale, tribunalele populare şi instanţele judecătoreşti speciale ;c. Tribunalul Suprem al RPR, tribunalele populare, instanţele judecătoreşti speciale şiArbitrajul de Stat.

(b)120. Potrivit Codului Comercial Român din anul 1887, cine erau consideraţicomercianţi ?a. cei ce făceau acte de comerţ în nume propriu şi societăţile comerciale ;

b. numai cei care lucrau în societăţile comerciale ;c. numai cei care ţineau un registru inventar.(a)

121. Care erau instanţele de judecată obişnuite în Transilvania, în perioada dualismului ?a. judecătoriile de plasă şi tribunalele de comitat ; b. tablele judecătoresti şi Curia ;c. judecătoriile de plasă, tribunalele de comitat, tablele judecătoreşti şi Curia.

(c)122. În anul 1871, Basarabia a pierdut calitatea de oblastie sau provincie privilegiată. Cea devenit ea ?a. ţinut al Rusiei ;

b. Mare ducat ;c. gubernie.(c)

123. Conform Statutului Dezvoltător al Convenţiei de la Paris (1864), de cine eraexercitată puterea legislativă?a. domn şi Adunarea Electivă; b. Parlament şi Adunarea Electivă;c. domn şi Parlament.



(c)124. Conform Codului Civil (1865), căsătoria era privită ca un contract, o tranzacţie juridică, precedată de cele mai multe ori de logodnă. Întocmirea actelor de stare civilă afost dată în competenţa ofiţerului de stare civilă. Ce reprezenta căsătoria?a. un act religios;

b. un act religios şi un act civil;c. un act pur civil.(c)

125. Conform Codului Civil (1865), proprietatea era cel mai important drept real. Dreptulde proprietate era considerat sacru şi inviolabil. Prin ce fel de acte putea fi transmisă proprietatea?a. acte juridice încheiate între persoane în viaţă sau prin acte juridice încheiate pentrucauză de moarte; b. acte juridice încheiate între persoane în viaţă;c. acte juridice încheiate pentru cauză de moarte.

(a)

126. Potrivit Codului Penal (1865), crimele si delictele au fost grupate în patru categorii.Care erau acestea?a. trădarea, calomnia, distrugerea de bunuri, furtul; b. infracţiuni îndreptate împotriva statului, infracţiuni împotriva Constituţiei, infracţiuniîmpotriva intereselor publice, infracţiuni îndreptate contra intereselor particulare;c. omorul, abuzul de putere, falsificarea operaţiunilor electorale, infracţiuni contralibertăţii.

(b)127. Conform Codului de procedură civilă (1865) căile de atac erau ordinare siextraordinare. De câte ori putea fi utilizată o cale de atac?a. o singură dată;

b. de două ori;c. de patru ori.(a)

128. Conform Codului de procedură penală (1865) de câte feluri erau sentinţeleTribunalului?a. de condamnare şi de achitare; b. de condamnare şi de absolvire;c. de condamnare, de achitare, de absolvire, de incompetenţă.

(c)129. Potrivit Codului Calimach, care sunt izvoarele obligaţiilor?a. legea, contractul, delictul;

b. tocmeala, vătămarea, neîndeplinirea obligaţiilor;c. tocmeala, prejudiciile cauzate de intenţie.(a)

130. La 30 martie 1938 s-a creat Consiliul de Coroană . Ce fel de organ era acesta?a. un organ consultativ al regelui; b. un organ echivalent Parlamentului;c. un organ al puterii executive.

(a)



131. Ce a devenit România la 14 septembrie 1940?a. regat; b. stat naţional-legionar;c. republică.

(b)

132. În cadrul obştilor teritoriale vicinale, familia era organizată după:a. vechile norme geto-dacice b. rudenia spiritualăc. un sistem patriliniar şi patrilocal

(c)

133. În cadrul obştilor teritoriale săteşti daco-romane, pedepsirea infracţiunilor şiconflictelor dintre membri obştilor se rezolvau pe baza:a. solidarităţii rudelor, a talionului şi a compoziţiei b. normelor romane

c. normelor populaţiilor migratoare (a)

134. În cadrul pedepselor la daco-romani, pedeapsa maximă era:a. moartea b. izgonirea vinovatuluic. închisoarea

(b)

135. Primele legi care cuprindeau reglementări în materia duratei zilei de muncă conformConstituţiei din anul 1866 au fost:

a. Legea pentru organizarea serviciului sanitar din iunie 1874 b. Regulamentul pentru industria insalubră din anul 1875c. ambele

(c)

136. Regimul dualist austro-ungar care a lichidat drepturile românilor consfinţite întreanii 1863-1864 a fost instaurat în anul:a. 1867 b. 1879c. 1893

(a)

137. Organele centrale comune instaurate în Transilvania aflată sub stăpânire străină aufost:a. parlamentul b. ministerelec. ambele

(c)



138. După elaborarea patentei imperiale din 26 februarie 1861, organele de conducere aleBucovinei au fost:a. Dieta ducatului, Căpitanul ţării, Guvernatorul, deputaţii în Parlamentul de la Viena b. Căpitanul ţării, Dieta ducatului, Guvernatorul

c. Guvernatorul, Dieta ducatului (a)

139. Basarabia s-a aflat sub dominaţia Imperiului rus între anii:a. 1864-1918 b. 1860-1918c. 1867-1918

(b)

140. Conform decretului lege nr. 3053 din 5 septembrie 1940, funcţia de preşedinte alconsiliului de miniştri era deţinută de:

a. conducătorul statului b. regec. mitropolit

(a)

141. Conform Constituţiei din anul 1938 şeful statului era decretat:a. primul ministru b. mitropolitulc. regele

(c)

142. Potrivit Constituţiei din anul 1948, instanţele judecătoreşti erau:a. judecătoriile populare, sfaturile populare b. Curtea Supremă, miliţiac. judecătoriile populare, tribunalele, Curtea Supremă

(c)

143.În decembrie 1938 s-au pus bazele Frontului Renaşterii Naţionale, care în anul 1940şi-a schimbat denumirea în:a. Partidul Poporului b. Garda de Fier

c. Partidul Naţiunii (c)

144. În 14 septembrie 1940 România a fost declarată:a. stat de drept b. monarhie constituţionalăc. stat naţional-legionar



(c)145. Prin Legea nr. 363 din 1947 a fost:a. promulgată Reforma agrară b. abolită monarhiac. abolită monarhia şi proclamată Republica Populară Română

(c)

146. Marile totalitarisme ale secolului XX au fost reprezentate de:a. comunismul sovietic, naţional-socialismul german b. naţional-socialismul german, fascismul italianc. comunismul sovietic, naţional-socialismul german, fascismul italian

(c)

147. În Italia fascistă, puterea executivă şi legislativă aparţinea:a. regelui

b. şefului guvernului (Mussolini)c. Partidului Naţional Fascist(b)

148. În ianuarie 1933 Hitler a depus jurământul pe Constituţia de la Weimar şi a devenit:a. preşedintele Germaniei b. cancelar al Germanieic. preşedinte al Partidului Nazist

(b)

149.Cuvântul de ordine mobilizator lansat de Stalin pentru celelalte regimuri comuniste afost:a. industrializare, planificare, electrificare b. industrializare, planificare, cooperativizarec. industrializare, colectivizare, electrificare

(b)

150. Concepţia statului comunist şi a partidului unic instaurate în România au fosttranspuse în plan constituţional prin constituţiile din:a. 1948, 1964, 1952

b. 1949, 1952, 1964c. 1948, 1952, 1965(c)

151. Legea pentru reprimarea unor infracţiuni contra liniştii publice (1924) a fostcunoscută sub numele de:a. Legea Mironescu b. Legea Mârzescu



c. Legea Averescu(b)

152. Conform Constituţiei din anul 1965, organele supreme ale puterii de stat erauurmătoarele:

a. Marea Adunare Naţională şi Partidul Comunist Român b. Marea Adunare Naţională şi Consiliul de Statc. Consiliul de Stat şi Partidul Comunist Român

(b)

153. Conform Constituţiei României adoptată în anul 1991, autoritatea legiuitoare a ţăriiera reprezentată de:a. Parlamentul României b. Preşedintele Românieic. Guvernul României

(a)154. Constituţia României din anul 1991 a fost modificată şi completată prinReferendum-ul naţional din:a. 18-19 septembrie 2003 b. 18-19 octombrie 2003c. 18-19 octombrie 2004

(b)

155. Organizarea Consiliului de Miniştrii, adoptarea şi modificarea Constituţiei,adoptarea bugetului de stat, reglementarea sistemului electoral au fost atribuţii ale:

a. Consiliului de Stat b. Marii Adunări Naţionalec. Consiliului de Miniştrii

(b)

156. În Transilvania, între anii 1914-1918, dreptul procesual penal s-a bazat pe:a. Codul de procedură penală austriac din 1853 b. Novela procedurii penalec. Codul de procedură penală maghiar

(b)

157. Cele mai importante principii prevăzute de Constituţia din anul 1923 au fost:a. principiul egalităţii şi supremaţiei b. principiul suveranităţiic. principiul egalităţii, principiul supremaţiei, principiul suveranităţii, principiulcontrolului constituţionalităţii legilor

(c)



158. La 21 noiembrie 1917, Sfatul Ţării a proclamat Basarabia ca republică democrtică-federativă-moldovenească, puterea executivă fiind încredinţată:a. Guvernatorului b. Sfatului Ţării

c. Consiliului Directorilor (c)

159. Codul civil austriac din anul 1881 reglementa două tipuri de proprietate.a. proprietatea de tip burghez şi proprietatea deplină b. proprietatea deplină şi proprietatea nedeplinăc. proprietatea de stat şi proprietatea individuală

(b)

160. În timpul dualismului austro-ungar Transilvania a fost împărţită în comitate şicomune iar Ducatul Bucovinei , încorporat Austriei, în:

a. comitate, comune şi districte b. districte, căpitănate şi comunec. comitate şi căpitănate

(b)

Ist. Dr. Si St. Romanesc

Documents

Transcript of Ist. Dr. Si St. Romanesc