ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

martie

3, 2 013LA PLIMBAREAlexandra |URCAN, 6 ani

Santa Marta do Pinhal, Portugalia

}\i ]ntorc adev=rul.L-am ob\inut pe al meu,E mic, firav, [ov=ielnic,Dar este al meu.

pag. 1-5

La noi, nu [tiu cum se face, ]ns= “glamureala” mai mult e o parodie, fenomen-obsesie, nu ]ntotdeauna de succes. Am denaturat esen\a acestui termen.

pag. 16

Se sim\ea ]n largul lui numai pe strad=. Era un b=iat palid [i bol-n=vicios, dar iste\, ]ndem]natic, zglo-biu [i tare glume\.

pag. 22-23 Povestea piticului ]ncepe pe str=-

zile din Rosario, Argentina. Prima dat= la fotbal a fost adus de bunica Celia, apoi tat=l s=u s-a ocupat de primii s=i pa[i.

pag. 27

NOICOMUNICARE

antologie noi

MAM+De fragila ta arip=at]rn= toate visele mele.Sub a ta m]n=s-ascund speran\ele mele.Sub a ta talp=r=sare iarba dorin\elor mele.}n ochii t=ie reflectat= toat= copil=ria mea,mam=.

Vasilisa CIOBANU, cl. a IX-aPruteni, F=le[ti

UMBRELEFotografie: Valerie TUDOR

2013, martie noi

JOCUL CU M+RGELE DE STICL+

capriciile muzei

N atalia POCIUMBAN, cl. a XI-a (Cobani, Glodeni). Foarte bine intuie[ti filonul artistic al mesajului.

Dincolo de unele nepotriviri nesemnificative, at]t discursul poetic, c]t [i eseul ating cote ]nalte. Fe-licit=ri.

Ana IVANOV (Paris, Fran\a). Se ]ntrevede o avan-sare sesizabil= ]n arta poeziei. La cursivitatea, ele-gan\a [i rafinamentul lingvistic de c]ndva se adaug= subtilitate [i profunzime. Succes!

Doina ST}N+ (Gura Galbenei, Cimi[lia). nu [tim cum scrii, dar se creeaz= impresia c= oarecum u[or, f=r= a depune un efort ie[it din comun. Dac= e a[a, atunci fii atent= la pericolul lunec=rii ]n discursuri gratuite, de dragul frumuse\ii cuvintelor, care, vorba lui Eminescu, ”din coad= au s= sune”. Acest g]nd ne-a ap=rut la citirea poeziei M-am spulberat.

Alisa VERDE (Glodeni). Texte inegale. {i ca reali-zare artistic=, [i ca importan\= a temelor. Scriitorul are o responsabilitate mare atunci c]nd ][i alege tema [i chiar cuvintele. nu uita c= ”cuv]ntul scris/ e-un leac sau o otrav=,/ tu vei muri, dar tot ce-ai scris/ r=m]ne-n urm= drum deschis/ spre moarte sau spre pa-radis,/ spre ocar= sau slav=” (o, om, Sf. ioan Hozevitul).

Lucia CHIRI|A (Ign=\ei, Rezina). De[i e un pic manierat=, Prima dragoste sun= frumos. R=zboiul, de asemenea, e elaborat meticulos [i rezist=. Dar se aseam=n= ]ntr-un fel cu ”jocul cu m=rgele de sticl=” (Hermann Hesse), ca s= nu spunem mai simplu, cu ”teoria chibritului”. Asemenea construc\ii au un anu-mit farmec, dar din ele nu respir= via\a, durerea, compasiunea, bucuria.

Cristina |ARAN (Ign=\ei, Rezina). Este curios acest mod senten\ios de a prezenta lucrurile. A[-tept=m [i alte lucr=ri.

Cristina VREME{, cl. a XII-a (Lozova, Str=[eni). Se remarc= }\i ]ntorc. Merit= s= lucrezi pentru a dep=[i timiditatea, u[oarele asperit=\i de expresie [i a contura ]n continuare felul de a scrie meditativ, ne-preten\ios, nelipsit de g=selni\e [i de observa\ii fine.

Veronica BUGA, cl. a XII-a (Lozova, Str=[eni). Poezia Cuvintele este o veritabil= Ars poetica. A[-tept=m un ciclu amplu de poezii.

Vasilisa CIOBANU, cl. a IX-a (Pruteni, F=le[ti). Publicabil= e doar poezia. Dar ce poezie! Este vorba de simplul [i nepref=cutul poem Mam=. Proza e schematic=, dar atest= aptitudini care merit= s= fie dezvoltate.

Maria LIVIZOR, cl. a XII-a (Cos=u\i, Soroca). im-presioneaz= poezia despre ploaie ]n care atmosfera e sus\inut= abil de detalii credibile.

Elena M+RGINEANU (Cocieri, Dub=sari). oare-cum descriptiv=, dar ingenioas= poezia despre tine-rii de azi e un ]nceput poetic promi\=tor.

M=d=lina BURLAC, cl. a VI-a (Cobani, Glodeni). Dup= c]teva mici decup=ri eseul Dorin\a mea e mai zvelt [i mai conving=tor. }ncearc= s= abordezi [i alte teme.

Cristina BODRUG (Vorniceni, Str=[eni). Vii cu un flux poetic remarcabil. R=m]ne s=-l canalizezi [i s=-l rafinezi. Succes!

Lucr=ri care prezint= interes ne-au mai trimis Mi-haela DODI, cl. a VI-a (Susleni, Orhei), Daniela BOA-GHE, cl. a VII-a (G=le[ti, Str=[eni) [i Leyla MUN-TEANU, 12 ani (Cobani, Glodeni).

nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, dar r=m]nem ]n a[teptarea altor ]ncerc=ri lite-rare, realizate dup= o pauz= de medita\ii, lecturi [i exers=ri.

V= dore[te inspira\ie [i succes

Leo BORDEIANU

}ncerc s=-mi scriu destinul cu v]rful lacrimii,}ns= cuvintele nu m= mai ascult=,Precum eu nu ascult de inim=.oare m= plagiaz=?Le-am uzat pe toate.Acum mi-e trist [i rece...{i am nevoie de ele ca de via\=,Fiindc= s-au impregnat ad]nc ]n mine,Precum pietrele solitare.Am nevoie de o alifie.Ca s= le ung balamalele ruginite de vreme,S= le urnesc din loc{i s= le ]n[ir ca alt=dat= pe petale de suflet.

Veronica BUGA, cl. a XII-a Lozova, Str=[eni

CUVINTELE

1

CERERESubsemnata, adic= Eu,fiin\= adept= a egoismului,locuiesc pe o strad= necunoscut=,]ntr-o camer= sumbr= [i goal=,rog s= fiu ]nscris=]n lista celor mai indiferente persoane,pentru a nu c=dea prad=]n mrejele dragostei.Promit s= fiucea mai egoist= dintre egoi[ti,s= las totul balt=[i s= privesc dragosteadoar dintr-o parte.

Cristina |ARAN, cl. a XII-aIgn=\ei, Rezina

noi, martie 20132

cap ri ci ile mu zei

PLE

AC

+ M

O{

UL

Den

is M

AR

DIC

I, 1

1 a

niC

entr

ul d

e C

rea

\ie

Sp

era

n\a

, Sor

oca

S]ntem vis=tori,Rupem cu g]ndul aripi de fluturiPe care le colec\ion=mPrintre c=r\i cu timbre po[tale, numite amintiri.

Undeva ne-am ]nt]lnitLa apus de soare, pe maluri pustii

de marePrintre scoici, pe[ti{i nisip ce ne ardea pa[ii

[i burele reci,Dar...Chipurile ne erau ascunse de umbre{i ]notau cu sirene [i alge verzi.ne-am ]nt]lnit}ntr-o dup=-amiaz= de var=Pe petale de flori dulce mirositoare.Amor\ite de somn{i r=pite de v]ntPeste care pluteau fluturi [i

al p=s=rilor c]nt.{tiu... c]ndva... ne-am ]nt]lnit.

Alisa VERDE, cl. a XI-aGlodeni

PLOAIAPlou=.Stropii de ap= cad cu ]nver[unare.E frig [i mi-e team= de stropii de

ploaie.Alerg prin ap= [i caut sc=pare.Plou=.

E frig.Ploaia spal= orice urm= de via\=.M= rog [i cer miluire,Dar ploaia nu are margini,

nu-mi d= speran\=.E frig…

{i-i v]nt.Ca o str=in= ]ncerc s= ajung la ai mei.Ploaia m= izbe[te cu stropi grei [i reci.nu-i pas= de pl]nsul meu.{i-i v]nt…

Soare.De dup= nori apare o raz= de lumin=.Ploaia a cedat, [i-a retras oastea.intuiesc o nou= via\=, una senin=,C=ci e soare…

Maria LIVIZOR, cl. a XII-aCos=u\i, Soroca

VIS+TORI

FAM

ILIA

Ver

savi

a S

OC

OLO

VS

CH

I, 1

5 a

niLi

ceul

Vla

d Io

vi\=

, Coc

ieri

, Dub

=sa

ri

COPIL+RIECu miros de maci,Zglobie cu pistruiAlerg]nd prin ploaie f=r= grijiEa nu a d=ruit nici-un s=rut,Dar pe to\i i-a iubit.A stat pu\in,A tot clipit, cu ochi mari [i curio[i.Apoi ]n tain= a plecat,M-a p=r=sitF=r= mesaj de adio.

NEP+SARE

NE-AM }NT}LNIT

Miros de gaz, oameni gr=bi\inim=nui de nimeni nu-i pas=Fug pe alee, merg prin parc{i nici un z]mbet ]n urm= nu las=.Merg mul\i tri[ti, mul\i ferici\iCu chipuri pale sau bronzateTo\i ei s]nt tri[ti, dar ferici\i{i nim=nui de nimeni nu-i pas=.Multe tramvaie, chipuri reci,Priviri directe sau ascunseFiecare cu un g]nd al s=uZboar= departe, nimeni s=-l ajung=.

2013, martie noi 3

asemeni unui strop de rou=pe cel mai ro[u trandafir]nainte de r=s=ritul soareluiprima dragoste e ideal=,ea nu cunoa[te limite,nu \ine cont de gura lumii[i tr=ie[te sub privirileinvidioase ale r=uvoitorilor.

c= dulce-mi era clipa de ieri – copil=rie,c]nd c]nt=ream mersul vremiicu ve[nicii scurseprintre fire de nisip,c]nd uitam suferin\elepe alt=dat=[i z]mbeam naivla soare [i la nori.eram copil,[i de[i nu [tiamprea multe despre via\= [i chiar despre mine...]nv=\am s= prindsecundele de fericireascunz]ndu-le din obi[nuin\=]n buzunarul amintirilor de ieri...

Ana IVANOVParis, Fran\a

LUCRU FIRESC\es secundele-n ore,ad=ug]nd ]n urzeala lorsentimente tr=ite [i apoi fac un joc de culoricu z]mbete [i lacrimi laolalt=.iar la final, din ultimul fir]nod numele meu de-al t=upe ve[nicie.

CONDAMNAT+ DE POEZIE

R+ZBOI

M-am botezat ]n apa infinitului,am gustat anafora invizibilului,m-am transformat ]n pulbere[i...

miros a zah=r ars [i vanilies]nt acuzat= de tr=dare risc s= fiu condamnat= pe via\=[i...

am spus adev=rul ]n versuri, at]t.sinceritatea mea a sup=ratm= umilesc [i-mi zidesc celula[i...

m= tem doar s= nu-L sup=r pe Dumnezeuvreau s=-L v=d z]mbind\in]ndu-m= de m]n=[i...

f=r= [i. gata. at]t.restul se public= ]n ziare.

Doina ST}N+, cl. a XII-aGura Galbenei, Cimi[lia

inima a declarat r=zboi creierului,de partea creierului au aderatochii [i urechile,iar inima [i stomaculau format o Alian\=.Prima lovitur= au primit-o urechile,supuse de o explozie de cuvinteele au trecut urgent de partea inimii.o armat= de flutura[iau invadat stomacul – el a capitulat.ochii [i urechile au devenit oponen\i,nu aveau zile bune,iar inima [i creierul – du[mani.Creierul avea ra\iune,iar dup= cum urechile c]ntau,a[a inima juca.Un armisti\iu ar salva situa\ia,dar c]nd [i unde s=-l ]nchei?Fiecare are m]ndria sa[i nicidecum nu cedeaz=.

Lucia CHIRI|A, cl. a XII-aIgn=\ei, Rezina

PRIMA DRAGOSTE

}|I }NTORC ABSURDITATE}\i ]ntorc adev=rul.L-am ob\inut pe al meu,E mic, firav, [ov=ielnic,Dar este al meu.L-am c=p=tat ]n lupt=Cu sufletul meu.

Cristina VREME{, cl. a XII-aLozova, Str=[eni

Am r=mas f=r= gaz ]n lamp=.Gura plin= mi-e de varAm a[teptat s= trag ]n \eap=,A[teptam ]n zadar.

{i m-am pierdut ca fumul de \igar=}n goana dup= aur purTrecut-a ]nc-o prim=var=,iar tenu-mi devenise sur.

Banal, absurd [i prea devreme...

mi-e dor,]mi vine s= cuprind cerulla piept[i s= simt ]ntregul acestorclipe tr=ite,s= pierd singur=tateaprintre file de istorie[i s=-ncerc a zbura prin dep=rt=ri, care m= cheam=acas=...

TR+IRE

ECOUL COPIL+RIEI

DUBLET TRIPLU}n case – oameni, pe drumuri – oameni, la televizor – oameni...Uneori v=d robo\icare ”tr=iesc” la comand=,f=r= z]mbet, lic=riri ]n priviri[i f=r= inim=...

Uneori se dubleaz=,pentru a ascundelacrimile...Alteori se tripleaz=,pentru a le ]nmul\i de trei oridurerea fiind insuportabil=...{i pentru a ne convingec= [i f=r= inim=,robo\ii pl]ng...

Exist= motive s-o fac=...Multe...

4 noi, martie 2013

cap ri cii le mu zei

PRIETENIA

P rietenia este una dintre cele mai frumoase [i scumpe valori ale omului. Un om cu prieteni

este bogat. Un prieten adev=rat ]\i poate fi ca un frate, ca o sor=. Prietenia este o floare ce-\i ]nflo-re[te ]n suflet doar o singur= dat=. Acel cu care ]\i po\i ]mp=r\i bucuriile [i necazurile, care este al=-turi de tine la bine [i la r=u poate fi considerat prie-ten. nu ]nseamn= doar un um=r pe care s= pl]ngi, ci [i un izvor de ]ncredere, d=ruire, speran\=, iubire...

Prieten \i-i acel care te accept= a[a cum e[ti, e dispus s=-\i ierte sl=biciunile [i s= le ascund= de ochii altora, dar, totodat=, fiind capabil s= te ajute s= ]n\elegi gre[eala.

Dumitri\a UNGUREANU, 14 aniVoinescu, H]nce[ti

E bine c]nd e[ti copil! Lumea pare mai frumoas= pentru c= nu ai grija problemelor, pentru c=

al=turi s]nt p=rin\ii care te ajut= mereu. odat= cu tim-pul zboar= [i copil=ria noastr=, l=s]nd ]n urm= multe impresii [i amintiri de neuitat. Dar eu vreau ca la mine s= fie altfel – copil=ria s= r=m]n= pe loc.

Vai! c]t a[ vrea s= existe cineva, un cineva care ar putea opri copil=ria pentru mine. C]te inven\ii, c]te tehnologii, c]\i oameni ]nv=\a\i s]nt pe lumea asta! De ce nimeni nu a inventat o ma[in=rie pentru a opri copil=ria?

Ea este unic= [i nevinovat=! Doar c]nd e[ti copil sim\i c= lumea e a ta. Ea te atrage cu misterele ei, te ]mbie s= o cucere[ti, s= atingi necuprinsul. numai copil fiind po\i visa c= totul e posibil [i c= via\a e at]t de minunat=.

C]t de bine este s= te bucuri de aroma copil=riei, departe de responsabilit=\ile celor mari. nu poate fi definit= bucuria jocurilor copil=re[ti. E un sentiment de bucurie sufleteasc=. Primul pas, primul cuv]nt, prima iubire, lacrimi, z]mbete, nepl=ceri, fericire – toate aceste lucruri care au loc ]n copil=rie ]\i r=m]n pentru toat= via\a ]n inim=. Pentru copii problemele financiare sau oricare altele arat= ca un exerci\iu greu de matematic=, care poate fi rezolvat doar de profesori, adic= de p=rin\i.

Vreau s= opresc copil=ria pe loc, vreau imposibilul.

M=d=lina BURLAC, cl. a VI-a Cobani, Glodeni

DR

UM

DE

|A

R+

R

odic

a {

AV

GA

, 15

ani

Tele

[eu,

Orh

ei

DORIN|A MEA

GLASUL T+CERII

{ i totul ]ncepe cu un “Bun=”... Apoi se strecor sentimente r]nd pe r]nd. Acestea s]nt urmate

de cuvinte... cuvinte care parc= nimic nu ar spune, [i totu[i s]nt rostite, ]ns= r=m]n a fi doar cuvinte... Adev=ratele cuvinte vin din t=cerea g]ndului ne-rostit. Te-am cunoscut asemenea unei adieri de v]nt [=galnice, ce ]mi aminte[te de ziua z]mbetelor obosite ]n urma distan\ei.

Totul a urmat cu acela[i “Bun=”. G]ndurile [i visele se contrau de la bun ]nceput [i dac= p]n= acum m= g]ndeam e bine sau nu ceea ce se ]nt]mpl=, acum nu m= mai intereseaz=. {tiu c= \in la tine [i asta e tot ce conteaz=. Hm... c]t de romantice au fost acele plimb=ri sub ploaia de stele, cufundate ]n marea din ochii no[tri. {i s=rutul... primul s=rut at]t de inocent, furat de gesturile copil=re[ti, dar care mai arde [i acum pe buze, ca o flac=r= ce tope[te o inim= ]nghe\at=. {i ne-am rev=zut... ne-am rev=zut dup= at]ta timp... {i ca un copil m-am cu-fundat ]n bra\ele lui, pentru o clip= tr=isem o po-veste, f=r= de vr=jitori [i balauri, o poveste fru-moas=, dar prea scurt=, c=ci realitatea mi-a dat o palm=, trezindu-m=.

Azi mai zac amintirile, acele care contureaz= fericirea din sufletul [i g]ndul meu. Z]mbesc f=r= motiv, iar ziua devine mult mai frumoas= atunci c]nd m= trezesc [i z]mbesc datorit= \ie. Trecutul r=m]ne trecut, prezentul ]l perfec\ion=m, iar viitorul poate fi schimbat asemenea acordurilor de chitar=. {i m= g]ndesc... vorbim prin cea mai t=cut= t=cere, o t=cere care de fapt ascult= glasul din interior.

Natalia POCIUMBAN, cl. a XI-aCobani, Glodeni

52013, martie noi

sarea g]ndirii

MUNCA—BR+|AR+ DE AUR PIC+TURI DE PLOAIEM uncind fizic sau muncind inelectual, cu to\ii ]n-

cerc=m s= l=s=m o urm= c]t mai ad]nc= unde c=lc=m. ”Dac= nu po\i fi drum, fii c=rare”. Aceast= c=-rare este efortul str=duin\elor noastre. Deseori, auzi de la tineri replici de genul: ”Dec]t s= ]nv=\, mai bine m= duc la pr=[it”. }ncerc s= p=trund ]n esen\=, dar, oric]t de mult m-a[ str=dui, nu pot g=si logica acestor cu-vinte. Pentru unii dintre noi, munca intelectual= devine un comportament esen\ial al vie\ii cotidiene, pentru al\ii, munca fizic= constituie baza existen\ei lor. Cu timpul, to\i ]ns= ajung s= poarte pe m]n= acea br=\ar= care e ]mpletit= din propriile lor eforturi.

Unii au muncit din greu la rezolvarea problemelor ]n laborator, au demonstrat diferite teoreme, au f=cut studii, au adoptat legi, al\ii au avut grij= s= nu dis-trug= p=m]ntul, muncind fizic. To\i s]nt m]ndri de mun-ca pe care o presteaz= [i nu cred c= exist= deosebiri ]n faptul c]t de pre\ioas= poate fi.

Lucia CHIRI|A, cl. a XII-a Ign=\ei, Rezina

} mpart umbrela mea cu al\ii atunci c]nd plou=, iar dac= nu am umbrel=, ]mpart ploaia.

Enrique Ernesto FEBBRARO

Atunci c]nd plou=... cerul s=rut= p=m]ntul.

Rabindranath TAGORE

}mi place s= merg prin ploaie pentru c= nimeni nu ][i d= seama c= pl]ng.

Anonim

Unii oameni merg prin ploaie, al\ii doar se ud=.

Roger MILLER

C]nd plou=, amintirile pe limba lor vorbesc despre sf]r[it.

Gabriel Petru B+E|AN

}mi num=r secundele ]n pic=turi de ploaie.

Ionu\ CARAGEA

A trecut o ploaie de prim=var= [i s-a \esut ]n zare br]ul fr]nt de m=tas= al curcubeului, cu el ]mi ]ncing mijlocul [i m= duc.

Ionel TEODOREANU

nu stropii ploilor s]nt cei care aduc norii.

Sorin CERIN

o ploaie violent= piapt=n= fumul.

Guillaume APOLLINAIRE

C=z]nd ]n mare, pic=tura de ploaie ]n mare se transform=.

Valeriu BUTULESCU

Ploile din aprilie aduc recolt= ]mbel[ugat=.

Proverb italian

nu orice nor aduce ploaie.

}nceputul ploii este pic=tura.

Proverbe arabe

abonament

NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE

D rag= prietene, Ai observat c= revista [i-a m=rit num=rul de pagini?

Te po\i bucura de noi rubrici. Te po\i abona pentru urm=-toarele 9 luni ale anului 2013.

Ar fi bine ca ]n fiecare clas= s= fie cel pu\in un abona-ment la revista noi. Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament la revista noi. }ndeamn=-i s= se aboneze!

Abon]ndu-te la noi, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r]mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i miza pe echipa redac\ional=, pe speciali[tii asocia\i [i pe to\i cititorii care s]nt gata s= te asculte, s= te ]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat.

noi este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. Cu revista noi au crescut mai multe genera\ii.

Revista noi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.

Pre\ul unui abonament pentru 9 luni este 117 lei.Indicele PM 31239.Abonamentul la revista noi poate fi perfectat la

orice oficiu po[tal.

noi, martie 20136

cu ta re r]nd mu[ c=

C artea este una din genialele descoperiri ale omului. Din

c=r\i afl=m cine ne-au fost str=-mo[ii, cum au luptat bunicii [i p=rin\ii no[tri pentru dreptate [i o via\= fericit=. }n c=r\i g=sim cele mai frumoase pove[ti, povestiri, poezii ale scriitorilor clasici [i con-temporani.

P=rin\ii no[tri muncesc pe ogoa-re, la uzine, fabrici… noi ]nv=\=m la [coal=. }nv=\=tura este munca noastr=. iar cartea este cel mai bun ajutor, cel mai devotat prieten. Gra\ie ei vom ajunge cineva ]n via\=.

Veronica CEALN}C Jora de Sus, Orhei

UN PRIETEN DEVOTAT

TOPORA{I

Fotografie: Doina COJOCARU, cl. a XI-aLiceul Ion Vatamanu, Str=[eni

MI-E DOR DE BA{TINA

P+RIN|ILOR MEI} mi spune Alexandra |urcan [i

locuiesc ]ntr-un or=[el situat nu departe de Lisabona, capitala Por-tugaliei. }nv=\ ]n clasa ]nt]i, s]nt eminent=. }mi place s= studiez, s= aflu c]t mai multe lucruri noi. }n timpul liber vizitez gr=dina zoo [i muzeele, m= ]nt]lnesc cu colegii pe bulevard, m= plimb cu bicicleta sau cu patinele cu role. M= pasio-neaz= dansurile, ]notul, studierea limbilor portughez=, englez= [i ru-s=. Am ]nceput a ]nv=\a [i rom`-na, deoarece familia mea are aici mul\i prieteni din Republica Mol-dova. Mama [i tata mi-au povestit cu mult= dragoste despre Moldo-va, \ara ]n care ei s-au n=scut. Eu visez s= vizitez aceast= \ar= minu-nat=, deoarece la Chi[in=u se g=-sesc buneii mei.

Cea mai mare pasiune a mea este, totu[i pictura, lucrez ]n ulei. nu demult, datorit= Ambasadei Republicii Moldova la Lisabona, am descoperit revista noi, care m-a impresionat mult [i am hot=r]t [i eu s= v= trimit c]teva desene de ale mele.

Alexandra |URCAN, 6 aniSanta Marta do Pinhal, Portugalia

Nota redac\iei: Drag= Alexan-dra, desenele tale ne-au l=sat o impresie deosebit= [i o bun= par-te dintre ele vor fi g=zduite pe par-curs ]n paginile revistei noastre. De la Ambasada R. Moldova la Li-sabona am aflat c= ]n cadrul unui concurs, organizat de Centrul de Cultur= [i Art= Trei Culori din Por-tugalia, ai fost distins= cu premiul I, sec\iunea desen. Felicit=ri!

La mai mult [i la mai mare!

S+RB+TORI SFINTE

C red c= tuturor le plac s=rb=torile de iarn=. Dincolo de ]mpodobi-

rea bradului [i sosirea Mo[ului, nu trebuie s= uit=m adev=rata semni-fica\ie a na[terii lui iisus.

noi s=rb=torim ziua Lui de na[-tere, dar a[tept=m ca tot noi s= pri-mim cadouri. Dar nu despre asta vreau s= vorbesc, ci despre ]mpo-dobirea bradului de Cr=ciun. De mic= [i p]n= azi nu pot uita mirosul de brad combinat cu cel de porto-cale, pe care le g=seam sub pom. {i ador de-a dreptul s= ]mpodo-besc bradul al=turi de sora mea mai mare.

S=rb=torile iernii s]nt ]ntr-adev=r magice, ]n special, pentru c= ne reg=sim ]n ele. {i, totodat=, s]ntem al=turi de ]ntreaga familie, [i ne bucur=m cu to\ii c= Domnul a fost mereu al=turi de noi, de copiii lui. La cei 12 ani ai mei ]mi dau deja seama c= lumea nu a fost creat= s= o distrugem, ci s= tr=im cu bucurie toate s=rb=torile, mai ales cele de iarn=!

Marinela LUPU{OR, cl. a VI-a Cobani, Glodeni

Iubirea fa\= de sine este un roman, care dureaz= toat= via\a.

O. WILDE

2013, martie noi 7

noi [i voi

1. La ce te g]nde[ti atunci c]nd auzi sau roste[ti sintagma violen\a ]n [coal=?

2. Ce forme poate lua violen\a?

3. Ai fost vreodat= vic-tim= a violen\ei verbale sau fizice? Dar colegii, prietenii t=i?

4. |i s-a ]nt]mplat s= fii ]njurat ]n strad=? Cum ai procedat ]n astfel de cazuri?

5. Cuno[ti situa\ii c]nd elevii au avut de suferit din cauza agresiunii al-tor colegi sau profesori?

6. Care s]nt sursele [i cauzele violen\ei?

7. Cum poate fi aceasta atenuat= prin educa\ie?

8. Influen\eaz= explozia mijloacelor de informa-re dezvoltarea persona-lit=\ii tinerilor, instig= uneori la un comporta-ment agresiv (jocurile la calculator, internetul, filmele violente)?

9. }\i atrage periodic aten\ia violen\a din me-diul [colar prezent= la [tiri? Ce impact are ea asupra ta [i a colegilor, profesorilor t=i? 10. Ce crezi despre for-mele de violen\= mai subtile [i aparent inofen-sive: condescenden\a, ironia, sarcasmul, etiche-tarea, ignorarea, etc.

11. De ce copiii, adoles-cen\ii de multe ori nu cer sfatul [i ajutorul profe-sorilor, al p=rin\ilor, ci prefer= s=-[i rezolve singuri problemele?

12. Ce m=suri de preve-nire a violen\ei propui?

CHESTIO NAR

NOI DIN PERSPECTIVA CITITORILORA mai trecut un an al=turi de revista NOI. Probabil, fiecare dintre voi a reu[it s=-[i

bifeze realiz=rile, s=-[i ironizeze e[ecurile [i s= p=[easc= ]n noul an cu noi proiec-te [i a[tept=ri. V= mul\umim pentru faptul c= ne ]nso\i\i ]n acest drum anevoios, dar captivant al cunoa[terii [i autocunoa[terii. {i de aceast= dat= am mizat pe receptivita-tea [i sinceritatea voastr=, dragi cititori, a[tept]nd m=rturisiri, propuneri [i sugestii c]t mai interesante. Afla\i care s]nt acestea din r=spunsurile la chestionarul din nr. 12, 2012.

A utorii celor mai i n t e r e s a n t e

r=spunsuri la ches tionar vor fi premia\i ]n decem-brie curent. Succes!

VIOLEN|A }N {COAL+

A utorii celor mai i n t e r e s a n t e

r=spunsuri la chestio-nar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.

1. }n urm= cu patru ani, mama m-a abo-nat la revista noi, [i de atunci nu m= mai despart de ea.3. }n familia mea to\i citesc revista, poate nu integral, dar fiecare ][i are paginile sale ]ndr=gite.5. noi m-a ajutat s= descop=r o lume pa-ralel= cu cea real=, care m-a provocat mereu la noi ]ncerc=ri.6. }ncep lectura revistei cu rubrica capri-ciile muzei. 13. A[ propune ca revista s= organizeze un concurs: cel mai fidel cititor sau cel mai activ cititor.

Veronica POPESCUNisporeni

2. M= consider un cititor fidel, cum altfel?4. o cump=r mereu de la acela[i ghi[eu din capital=, unde doamna v]nz=toare ]mi rezerv= de fiecare dat= un num=r.8. Rubricile capriciile muzei [i noi [i voi au cel mai mare impact asupra mea. Ele m= fac s= m= descop=r [i s= cresc.10. Apreciez tratarea obiectiv= a temei [i varietatea tematic=.13. A[ propune o rubric= unde se vor pu-blica note din scrisorile elevilor asupra revistei sau pentru cei din redac\ie.

Doina ST}N+Gura Galbenei, Cimi[lia

4. nu ]nt]rzie niciodat=, am eu grij= s-o iau direct de la po[t=.8. M-au marcat mai multe articole, ]ns= unul ]l \in bine minte: Accident la r=scru-cea secolului XXi, publicat ]n nr. 12, 2006.11. nu ofer asemenea cadouri, deoarece trebuie s= cite[ti din inim= articolele din revist= [i nu to\i s]nt capabili s= le ]n\e-leag=, de aceea mai bine le ofer ]n dar o revist= [i nu un abonament.13. Chiar dac= fiecare num=r este capti-vant ]n felul s=u, numerele de var= ]mi par f=r= sare, ]ns= nu-mi dau seama ce le lipse[te.

Lucia CHIRI|AIgn=\ei, Rezina

5. Cred c= revista noi mi-a influen\at mult modul de a g]ndi: g]ndesc pozitiv, v=d lucrurile obiectiv [i mi-a cultivat [i gustul pentru frumos.6. De multe ori ]ncep lectura de la prima pagin=, dar uneori, c]nd s]nt mai indis-pus=, o pot citi selectiv, l=s]nd unele arti-cole pentru momentele c]nd am o dispo-zi\ie mai bun=.12. Peste cinci ani o v=d ]n formatul actu-al, dar [i mai voluminoas=, iar peste zece ani s]nt convins= c= va fi [i ]n format elec-tronic.

Nicoleta |URCANUChi[in=u

1. Am f=cut cuno[tin\= cu revista la biblio-teca [colar=.7. Mai ]nt]i citesc crea\iile proprii ale co-piilor, apoi concursurile, mai apoi revista integral.

Cristina VREME{Lozova, Str=[eni

4. Din fericire, nu s-a ]nt]mplat niciodat= s= nu primesc revista, e drept c= num=rul 12 a ]nt]rziat, timp ]n care am a[teptat-o cu ner=bdare.5. Gra\ie revistei mi-am schimbat stilul de via\=, am ]nceput s= m=n]nc mai s=n=tos, s= m= bucur de clipele frumoa-se, din paginile revistei cunosc o mul\i-me de copii talenta\i.6. }ncep lectura revistei cu prima pa-gin=, aici primim sfaturi pre\ioase, care ne ajut= s= ne contur=m stilul de scriere.12. Peste cinci ani v=d revista noi m=rit= cu zece pagini, iar peste zece ani o v=d un manual gros cu diferite materiale utile.13. Propun o rubric= despre fiecare loc turistic din lume ce merit= s= fie vizitat.

Vasilisa CIOBANUPruteni, F=le[ti

A utorii celor mai interesante r=spunsuri la chestionar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.

noi, martie 20138

poezie

É щ щ «» ç Ö

Magda ISANOS

DIALOG DE IARN+

AUD PLOU}ND, AUD MATERIA PL}NG}ND...

iubesc ploile, iubesc cu patim= ploile,}nnebunitele ploi [i ploile calme,Ploile feciorelnice [i ploile-dezl=n\uite femei,Ploile proaspete [i plictisitoarele ploi f=r= sf]r[it,iubesc ploile, iubesc cu patim= ploile,}mi place s= m= t=v=lesc prin iarba lor alb=, ]nalt=,}mi place s= le rup firele [i s= umblu cu ele ]n din\i,S= ame\easc=, privindu-m= astfel, b=rba\ii.{tiu c=-i ur]t s= spui “S]nt cea mai frumoas= femeie”,E ur]t [i poate nici nu e adev=rat,Dar las=-m= atunci c]nd plou=,numai atunci c]nd plou=,S= rostesc magica formul= “S]nt cea mai frumoas= femeie”.S]nt cea mai frumoas= femeie pentru c= plou={i-mi st= bine cu franjurii ploii ]n p=r,S]nt cea mai frumoas= femeie pentru c=-i v]nt{i rochia se zbate disperat= s=-mi ascund= genunchii,S]nt cea mai frumoas= femeie pentru c= tuE[ti departe plecat [i eu te a[tept,{i tu [tii c= te-a[tept,S]nt cea mai frumoas= femeie [i [tiu s= a[tept{i totu[i a[tept.E-n aer miros de dragoste viu,{i to\i trec=torii adulmec= ploaia s=-i simt= mirosul,Pe-o asemenea ploaie po\i s= te-ndr=goste[ti fulger=tor,To\i trec=torii s]nt ]ndr=gosti\i,{i eu te a[tept.Doar tu [tii –iubesc ploile,iubesc cu patim= ploile, ]nnebunitele ploi [i ploile calme,Ploile feciorelnice [i ploile-dezl=n\uite femei...

PLOAIA Ploaia a trecut. Clopotul ei de pe deal}l mai aud ]n hohote piezi[e.F=-m=, Doamne, copita unui calori nezv]ntat un steag pe-acoperi[e!

Drum de p=m]nt cu aripile-n fum,Creang= cu prune ro[ii rupt= de furtun=Pe-o uli\= cu foarte mul\i copii,ori curcubeu strig]nd ]ntr-o f]nt]n=;

Punte tremurat= peste-un r]uVenit din mun\i pe ape-nvolburate,{i-at]t de limpede c-ai vrea s=-l treciCu ochii-nchi[i [i m]inile la spate;

Culoarea reg=sit= ]n frunzele de plop,Dorul aprins ]n zarea-aceea ud=...Ploaia a trecut. Clopotul ei, ]n deal,Pe limbi de-argint u[oare mai asud=.

Ploua infernal,[i noi ne iubeam prin mansarde.Prin cerul ferestrei, oval,norii curgeau ]n luna lui Marte.

Pere\ii od=ii eraunelini[ti\i, sub desene ]n cret=.Sufletele noastre dansaunev=zute-ntr-o lume concret=.

o s= te plou= pe aripi, spuneai,plou= cu globuri pe glob [i prin vreme.nu-i nimic, ]\i spuneam, Lorelei,mie-mi plou= zborul, cu pene.

{i m=-n=l\am. {i nu mai [tiam unde-mil=sasem ]n lume odaia.Tu m= strigai din urm=: r=spunde-mi, r=spunde-mi,cine-s mai frumo[i: oamenii?... ploaia?...

Ploua infernal, ploaie de tot nebuneasc=,[i noi ne iubeam prin mansarde.n-a[ mai fi vrut s= se sf]r[easc=niciodat=-acea lun=-a lui Marte.

PLOAIE }N LUNA LUI MARTE

|II MINTE-NT}IA PLOAIE?|ii minte-nt]ia ploaie cum c=dea,cu fulgere, cu stele lungi ]n ea?Arborii st=teau drept, inton]ndimnul vie\ii [i-n zarea fo[nind,

verde ca un codru lichid,s-auzeau cerurile cum se-nchid, se deschid.

{i noi st=team ca pomii ]n picioare.”nimic nu moare, mi-ai [optit, nu moare...”

{i plantele cre[teau, ne f=ceau semne,ca ni[te m]ini, ca umbre ne-mp=cate,se str=duiau spre via\= s= ne-ndemne[i iar c=deau ]n dezn=dejde toate.

Ana BLANDIANA

DESC}NTEC DE PLOAIE

Ioan ALEXANDRU

Nichita ST+NESCU

2013, martie noi 9

}NAINTE!Totul avea s= fie mai palid]n orice caz altfeldac= nu c=deaaceast= ploaie devoratoare de friguriincertitudini reticen\e confuziidac= nu aveam s= simtinvita\ia ei la un maraton pe o distan\=

dubl=dac= nu aveam s-o accept [treng=re[tef=r= a-mi calcula for\ele [irezervele de timp

]nainte cu pasiunea ploiia[a cum nu am mai f=cut-o demulta[a cum pu\ini ]ncearc= [i pot s-o fac=f=r= a pune totul pe c]ntarf=r= a-\i preg=ti c=i de retrageref=r= a exclude posibilitatea dea te pomeni ]n preajma \eluluipentru a con[tientiza c= el estede neatins

]naintecu tenacitatea ploiicu insisten\a ei de a c=deaacumf=r= a [ti ce va r=s=ri m]inecu ]n\elepciunea ei de a se oprisimplutrec]nd peste team= triste\e p=reri

de r=u

neastup]ndu-mi nasul [i ne]nchiz]nd ochiiplonjezf=r= a [ti de mai ies la suprafa\=f=r= a miza prea mult pe noroculce m= \ine mereu la distan\=f=r= a crede c= m-am vindecat de iluzii

Ilu

stra

\ie:

Vio

leta

ZA

BU

LIC

+ Lucian BLAGA

MELANCOLIEUn v]nt r=zle\ ][i [terge lacrimile reci pe geamuri.Plou=.Triste\i nedeslu[ite-mi vin, dar toat= durerea,ce-o simt n-o simt ]n mine,]n inim=,]n piept,ci-n picurii de ploaie care curg.{i altoit= pe fiin\a mea imensa lumecu toamna [i cu seara eim= doare ca o ran=.Spre mun\i trec nori cu ugerele pline.{i plou=.

Leo BORDEIANU

Iulian FILIPLiviu DELEANU

PLOI LA TIMP CROCHIUDoamne, ce frumos e pl]nsul t=upeste c]mpul nostru ve[tezit,peste ce-am visat [i-mi pare r=u c=-am uitat [i iar mi-am amintit.

P=[im ]n doiSub pletele b=tr]nei ploi{i-un v]nt bezmetic ne adieLa ora ud= [i t]rzieA stropilor ce cad mereu...iar p=rul t=u cu p=rul meuSe-ating din mers – [i se s=rut=,Precum ]n noaptea ab=tut=Deasupra mea [i-asupra taDoi pomi vecini s-ar s=ruta,Sau cum o boare trec=toareS-ar s=ruta cu-o alt= boare.

{i s]ntem tineri am]ndoiSub ropotul b=tr]nei ploi.

George BACOVIA

LACUSTR+

C}NTECUL PLOAIEIAlexandru MACEDONSKI

De-at]tea nop\i aud plou]nd,Aud materia pl]ng]nd...S]nt singur, [i m= duce un g]ndSpre locuin\ele lacustre.

{i parc= dorm pe sc]nduri ude,}n spate m= izbe[te-un val –Tresar prin somn [i mi se pareC= n-am tras podul de la mal.

Un gol istoric se ]ntinde,Pe-acelea[i vremuri m= g=sesc...{i simt cum de at]ta ploaiePilo\ii grei se pr=bu[esc.

De-at]tea nop\i aud plou]nd,Tot tres=rind, tot a[tept]nd...S]nt singur, [i m= duce-un g]ndSpre locuin\ele lacustre.

Plou=, plou=,Plou=, c]t poate s= plou=.Cu ploaia ce cade, m-apas=Durerea cea veche, cea nou=...Afar= e trist ca [i-n cas=,Plou=, plou=.

Plou=, plou=...Plou=, c]t poate s= plou=...Zadarnic vor c]ntece clareCa florile umezi de rou=Cei vecinic scuti\i de-ntristare...Plou=, plou=.

Plou=, plou=...Plou=, c]t poate s= plou=...Fiin\a mea [i sim\ireaSuf=r [i pl]ng am]ndou=...Via\a-[i urmeaz=-nd]rjirea...Plou=, plou=.

Plou=, plou=...Plou=, c]t poate s= plou=...Rap=n=-n geamuri ca-n tobe...Spintec= inima-n dou=C]ntecul ploaiei de cobe...Plou=, plou=...

10 noi, martie 2013

pa uz= de g]ndi re

AM UITAT S+ SPUNEM MUL|UMESCP =rin\ii ne-au ]nv=\at de mici c= este bine s= fim politico[i. Mul\umesc

este, probabil, printre primele cuvinte pe care se pune accent atunci c]nd ]ncepe procesul de instruire acas=. Acum ]ns=, cu trecerea anilor, ne este parc= tot mai greu s=-l spunem sau poate c= nu-i mai d=m at]t de mult= importan\=. Adev=rul pe marginea acestui subiect ni-l spun elevii clasei a VII-a din Ci[michioi, UTA G=g=uzia.

Tatiana B+L+NU|, 14 ani: }ntot-deauna mi-a fost fric= de p=ianjeni. }i visez mereu, ceea ce m= face s= ]i v=d caraghio[i, ur]\i [i nesuportabili. }n rest nu mi-a fost fric= de nimic, deoa-rece [tiu c= Dumnezeu este cel care m= protejeaz=.

Valeria GROAP+, 13 ani: Cel mai mult mi-a fost fric= atunci c]nd mama a plecat, iar eu credeam c= nu o voi revedea niciodat=. C]nd eram mic= ]mi era fric= de tat=l meu, dar, nici p]-n= ast=zi, nu am realizat de ce.

Gusein GODJIEV, 13 ani: }ntuneri-cul a fost cel care mereu mi-a trezit sentimentul de fric=. Acest lucru am ]n-ceput s=-l ]n\eleg dup= ce am ]ncetat s= privesc filme de groaz=.

Nicoleta COJOCARU, 13 ani: Tea-ma de a m= ]mboln=vi m-a urm=rit mereu. S=n=tatea pentru mine este cel mai important lucru.

Maria CRE|U, 13 ani: Cel mai mult mi-e fric= s= nu ]mi pierd p=rin\ii [i ]n general ]ntreaga familie. Pentru mine ei s]nt cel mai de pre\ lucru.

Emilia CUJB+, 13 ani: Examenul din clasa a iV-a a fost spaima cea mai mare pe care am tr=it-o vreodat=. Sper ca la urm=toarele examene s= fiu mai curajoas=.

Victoria DOIBANI, 14 ani: Se ]n- t]mplase pe la vreo [apte ani, c]nd mi-a fost dat s= trag o fric= groaznic=, din cauza stomatologului. Am stat la el nu mai mult de zece minute, dar aceasta m-a determinat s= nu mai merg cur]nd la medic.

Sanda MUNTEANU, 13 ani: Am o sor= mai mic=. La na[tere aceasta a suportat o traum=, din cauza greut=\ii de 5,4 kg. Frica pe care am avut-o atunci cred c= nu o voi uita niciodat=.

Adriana MUNTEANU, 13 ani: Lo-cuim ]n apropierea unui r]ule\, de ace-ea, am nepl=cerea de a vedea [i de a auzi zilnic broa[tele de pe mal [i din ]mprejurimi. }ntotdeauna mi-a fost fri-c= de acestea, mai ales c]nd apar du-p= ploi.

Aliona SCOR|ESCU, 13 ani: o spaim= de nedescris am tr=it atunci c]nd tat=l meu era la un pas de moar-te. Aveam vreo nou= ani, c]nd ]ntr-o diminea\= tat=lui meu i se f=cuse r=u, ca mai apoi s= afl=m c= sufer= de o boal= grea.

Marcela CRASNOV, 14 ani: }n via\= cel mai mult m-am temut de faptul c= mama nu se va ]ns=n=to[i [i nu va avea puterea necesar= s= ne educe.

Pentru NOI – Olesea CURMEIMole[ti, Ialoveni

Vladislav GU{PIT: A mul\umi ]n-seamn= a iubi, a tolera, a valorifica sentimentele [i ]ncrederea celor din jur. De cele mai multe ori acest lucru poate fi ]n\eles gre[it; unii te pot lua ]n glum=, al\ii pot crede c= e[ti ironic pentru c= ai mul\umit pentru un lucru mic sau nesemnificativ. }ns=, ]n ad]n-cul sufletului t=u, [tii c= ai spus-o din toat= inima [i te sim\i ]mp=cat.

Olesea CRIVE|: S-a cam uitat s= se mul\umeasc= [i s= se aprecieze gestul celui care ne face s= ne sim- \im bine. Acest lucru, de cele mai multe ori, se datoreaz= rutinei zilnice care s-a a[ezat cu mult= comoditate printre noi.

Elena CARATEZU: Mul\i consi-der= c= at]ta vreme c]t cel de l]ng= el nu spune mul\umesc, nu este nici el obligat s= o fac=.

Mariana DARADUR: S]nt c]teva lucruri elementare ce \in de bunul-sim\ [i de buna cre[tere. {i mi se

pare normal s= mul\umesc atunci c]nd mi se ofer= ceva.

Oxana CARAGHEIRGHI: nu am num=rat niciodat= de c]te ori mul\u-mesc ]ntr-o zi, pentru c= ar trebui s= dau dovad= de aten\ie maxim=. Fac acest lucru din instinct, nu stau nicio-dat= s= m= g]ndesc dac= merit= sau nu. Cel mai des i-o spun mamei.

Dimitrii MADJAR: Aud tot mai rar cuv]ntul =sta magic. Mul\i nu au timp [i nici chef s=-\i mul\umeasc= atunci c]nd faci un gest frumos.

Svetlana MADJAR: Un mul\umesc n-a f=cut r=u nim=nui [i ar trebui s=-l spunem c]t mai des. Eu m= simt bine atunci c]nd mul\umesc [i mi-ar pl=-cea s= aud mai des acest cuv]nt. Chiar [i ]n varianta de merci, pe care eu o utilizez mai des.

Ina BELECCI: Se pare c= s]ntem tot mai pu\ini cei care spunem Mul\umesc! Ar trebui s= g=sim o solu\ie, altfel ]ncet, ]ncet, ne vom transforma ]n ni[te ro-bo\ei f=r= sentimente [i valori.

Dimitrii BORDEI: Mul\umescul a disp=rut de ru[ine. o ru[ine ciudat= [i opus= unei g]ndiri sincere, un fel bizar de a fi cool.

Anastasia CIOBAN: S]ntem at]t de... “uza\i”, ]nc]t am ascuns aceste lucruri m=runte, dar at]t de valoroa-se, ]ntr-o cutie pe care refuz=m s= o [tergem de praf... nu uit niciodat= s=-i mul\umesc lui Dumnezeu...

Pentru NOI – Iuliana BUNU Ci[michioi, UTA G=g=uzia

P.S. }ntr-o lume civilizat= este esen\ial s= spui mul\umesc, [i nu din obliga\ie, ci pentru c= este poli-ticos [i frumos, iar o vorb= veche spune s= ]i tratezi pe al\ii a[a cum ai vrea s= te trateze [i ei pe tine. }n-cearc= s= z]mbe[ti c]nd spui mul- \umesc, fie c= e vorba de po[ta[ul care ]\i d= o scrisoare, fie c= de v]n-z=toarea care ]\i d= restul sau de omul care ]\i ofer= locul.

I. B.

F rica, una dintre cele mai puternice st=ri emo\ionale ale fiin\ei umane, deseori apare din cauza sensibilit=\ii g]ndirii noastre. Pe de o parte, ea

este fireasc= [i chiar constructiv=, dac= este real= [i controlat=, iar pe de alt= parte at]t de subtil= [i distructiv=, ]nc]t d= na[tere la noi frici care se infiltreaz= ]n noi treptat, devenind fobii.

Fiecare dintre noi a avut de tras c]te o spaim= ]n via\a lui. De ce le-a fost fric= cel mai mult ]n via\=, ne spun nu f=r= de emo\ii elevii din clasele a VI-a [i a VII-a de la Liceul Teoretic Mole[ti, Ialoveni:

FRICA DE P+IANJENI

2013, martie noi 11

DINCOLO DE C+R|I, Z}MBETUL COPIL+RIEIC ]nd ]nv=\=m, ne g]ndim de multe ori cum vom aplica cuno[tin\ele, ]ntruc]t

]n zilele noastre pragmatismul se educ= ]nc= din [coal=. Dac= nu ni se contureaz= un scop clar, ne gr=bim s= facem etichet=ri sau s= d=m verdicte: nu ]nv=\ aceasta pentru c= nu voi avea nevoie de a[a ceva. Se ]nt]mpl= s= ]nv=\=m [i multe lucruri complicate, uit]nd sau f=c]nd abstrac\ie de faptul c= cele simple de multe ori ne joac= festa. Am fost curio[i s=-i ]ntreb=m pe vii-torii profesori de la Colegiul Pedagogic V. Lupu, din Orhei ce lucruri ]i vor ]nv=\a ]n primul r]nd pe elevi:

D ragi cititori, numi\i instrumentele muzi-cale prezentate ]n imaginile al=turate.

Primilor trei care ne vor trimite r=spunsul corect redac\ia le va oferi cartea Arta muzical= din Republica Moldova, istorie [i modernitate (Edi-tura Grafema Libris). C][tig=torii vor fi de-semna\i ]n nr. 6, 2013.…...............................................................................

Primele trei scrisori cu r=spunsul corect la concursul din nr. 12, 2012 au fost ale Domnic=i DIACONU, Sorinei MU{AT din Chi[in=u [i ale Mihaelei DODI din Susleni, Orhei. Premiul – cartea Mihai Volontir sau despre voca\ia ome-nescului (Editura {tiin\a) v= a[teapt= la redac\ie.

R=spunsul corect este urm=torul: F=t-Frumos, Dimitrie Cantemir, |iganii, }ntoarcerea lui Bu-dulai, Un caz ]n p=tratul 36-80, }n zona aten\iei deosebite.

C=t=lina PLINSCHI, 14 ani: Fac-torii pe care a[ pune accentul c]nd voi preda ar fi: fantezia, capacita-tea de a crea ceva frumos, aptitudi-nile de lecturare [i colaborare. Am ales ace[ti piloni, deoarece cuv]ntul e ceea ce ne reprezint=, spiritul fru-mosului ne ajut= s= ne integr=m ]n societate, iar lectura ne face din co-pii – oameni.

Eufrosenia BESCHIERI, 15 ani: Le voi cultiva elevilor lucrurile care mi-au dezvoltat personalitatea: res-ponsabilitatea, ]n\elegerea recipro-c= [i aten\ia. Pentru mine ace[tia reprezint= temelia pentru construc- \ia viitorului nostru pe t=r]mul peda-gogiei.

C=t=lina CROITOR, 15 ani: }n primul r]nd le-a[ demonstra de ce au nevoie pentru a p=[i cu dreptul ]n societate: cei [apte ani de-acas=, de a fi un om comunicativ [i respec-tuos, dar [i iste\.

Veaceslav COJOCARU, 16 ani: Disciplina este important= de la cea mai fraged= v]rst=, ]ntruc]t ea ne ajut= s= facem ordine ]n ideile [i cuno[tin\ele noastre. Apoi a[ pune accentul pe respect [i ]n\elegere re-ciproc=.

Doina |URCAN, 16 ani: Cred c= primele trei lucruri ar fi: s= [tie a se saluta, a se comporta adecvat ]n dife-rite situa\ii [i a vorbi frumos.

Mihaela RUSNAC, 15 ani: Dac= voi ajunge vreodat= s= ]nv=\ pe ci-neva, voi ]ncepe de la faptul c= cel mai important lucru care trebuie educat este felul de a se comporta ]n societate, dorin\a de a afla mereu ceva nou, de a cre[te intelectual, de a pre\ui frumosul.

Ana S+CUL|AN, 16 ani: Cele trei elemente de baz= ar fi: ]ncrede-rea ]n sine, s=-[i descopere proprii-le aptitudini, s= fac= diferen\a ]n-tre bine [i r=u.

Grigorina STRA{NEI, 16 ani: A[ pune accentul pe bunele maniere, dragostea de \ar= [i cea fa\= de p=-rin\i.

Daniela {EVCIUC, 16 ani: Res-pectul fa\= de al\ii, punctualitatea, pentru c= ]ntr-un fel ne responsabi-lizeaz=, [i dreptatea, c=ci ea ne ajut= s= ne form=m ca personalit=\i integre.

Dorina RUSNAC, 16 ani: }n pri-mul r]nd i-a[ ]nv=\a s= nu uite jocul, copil=ria, indiferent c]t de greu le este, s= nu uite s= z]mbeasc=.

Cristina POPESCU, 17 ani: A[ ]n-v=\a copiii s= iubeasc=, s=-[i tr=-iasc= frumos via\a [i s= [tie cum s= se comporte ]n societate.

Pentru NOI – Elena LEAHOrhei

numai pentru noi

noi, martie 201312

VENI, VIDI, VICI

calea spre olimp

Rubric= sus\inut= de Elena BANARI, magistru ]n filologie

ETAPA a VI-aI. Justifica\i ortografia urm=toarelor omofone, plas]n-

du-le ]n enun\uri: demult – de mult, niciodat= – nici o dat=, dec]t – de c]t, desear= – de sear=, c]teodat= – c]-te o dat=.

II. Explica\i sensul urm=toarelor neologisme [i alc=tui\i cu cinci dintre ele c]te o propozi\ie:

Bestseller; fashion; fast-food; sale; hight-life; cool; boss; copyright; cash; jogging.

Model: Leasing – form= specific= de ]nchiriere a unor bunuri pe o perioad= limitat=, la sf]r[itul c=reia cel care a ]nchiriat poate opta pentru achizi\ia acelui bun ]n schimbul unei pl=\i.

Exemplu: P=rin\ii mei au cump=rat ]n leasing o ma[in= luxoas=.

III. La cine se referea {t. Augustin Doina[ c]nd spu-nea: El este cel mai important poet rom`n de dup= cel de-al doilea r=zboi mondial. Odat= cu el, prin el, logo-sul limbii rom`ne ia revan[a asupra poe\ilor ei. Este laureat al mai multor premii, numi\i c]teva dintre ele. Enumera\i cinci plachete de poezii [i trei volume de eseuri semnate de acest scriitor. C]\i ani de la na[terea sa vom marca pe 31 martie curent?

IV. Elabora\i o compunere despre farmecul adoles-cen\ei [i principiile morale ale vie\ii.

Volum – jum=tate de pagin=.V= dorim succes!A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la apa-

ri\ia revistei.

R=spunsurile corecte la etapa a III-a:i. Formele corecte de plural ale substantivelor de

mai jos s]nt urm=toarele: Arpaca[ – arpaca[uri, grepfrut – grepfruturi, obicei

– obiceiuri, tirbu[on – tirbu[oane, trening – treninguri, catalog – cataloage, suspin – suspine, linoleum – lino-leumuri, tarif – tarife, ambalaj – ambalaje.

Exemplu: Anul acesta au crescut tarifele la carburan\i.

ii. }n enun\urile de mai jos e vorba de o singur= gre[eal= de exprimare: pleonasmul.

• Pictura lui este cea mai sublim=. // Pictura lui este sublim=.

• P=rin\ii [i bunicii au convie\uit laolalt= zece ani. // P=rin\ii [i bunicii au convie\uit zece ani.

• Cel mai extraordinar r=spuns a fost al ei. // R=spunsul ei a fost extraordinar.

• }[i recapitula din nou lec\iile mai dificile pentru a ob\ine o not= mai bun=. // }[i recapitula lec\iile mai di-ficile pentru a ob\ine o not= mai bun=.

• Via\a lui va continua mai departe. // Via\a lui va continua.

iii. Marin Preda este prozatorul rom`n care s-a n=scut pe 5 august 1922, ]n comuna Seli[tea-Gume[ti, jude\ul Te-leorman. A debutat editorial ]n 1948, cu volumul de nuvele }nt]lnirea din P=m]nturi. Marin Preda l-a continuat creator pe Liviu Rebreanu, polemiz]nd cu el ]n subsidiar. Roma-nele de referin\=: Morome\ii (1967), Risipitorii (1969), intru-sul (1968), Marele singuratic (1972), Delirul (1975), Via\a ca o prad= (1977), Cel mai iubit dintre p=m]nteni (1980).

iV. Visul a fost mereu pentru om impulsul care ]l mo-tiveaz= s= tind= spre mai mult, spre ceva nou, diferit. Fiecare are visuri ne]mplinite, ]ns= nu fiecare ]ncearc= s= le transforme ]n realitate. Deseori, greut=\ile impuse de soart= ne sl=besc ]ncrederea ]n propriile puteri [i ne fac s= renun\=m la visuri [i aspira\ii.

Visul meu este s= devin c]nt=rea\= de muzic= u[oar=. Mi-a pl=cut ]ntotdeauna muzica, dar, vorbind cinstit, nu am ]ntreprins multe spre a-i cunoa[te tainele. }mi plac instrumentele muzicale, mai cu seam=, chitara, dar me-reu g=seam scuze ca s= nu ]nsu[esc arta acestui miste-rios instrument. Aveam o fric= nemaipomenit= de scen= [i public. Dar, de ceva timp, am ]n\eles c= trebuie s=-mi schimb via\a spre bine, s= fiu mai aproape de visul meu. Lupt]nd cu frica [i emo\iile, am urcat pe scen= [i astfel am dep=[it aceste bariere. De acum ]ncolo, ]n-frunt]nd timiditatea [i emo\iile ce m= cople[eau doar la g]ndul c= o s= c]nt ]n fa\a publicului, voi continua a-ceast= activitate cu pl=cere [i ]ncredere ]n talentul ce mi-a fost d=ruit de Cel de Sus...

Valentina MIHALCIUCSusleni, Orhei

Rezultatele etapei a III-a:

38 de puncte a acumulat: Veronica BUGA (9,10,10,9), Lozova, Str=[eni.

37 de puncte a acumulat: Ionela BEJENARU (9,10,9,9), Bute[ti, Glodeni.

36 de puncte a acumulat: Doina MANIC (9,8,10,9), Lozova, Str=[eni.

35 de puncte au acumulat: Valentina MIHALCIUC (9,8,10,8), Susleni, Orhei; Vasilisa CIOBANU (8,9,10,8), Pruteni, F=le[ti; Natalia POCIUMBAN (9,10,8,8), Co-bani, Glodeni; Ion RO{U (9,10,8,8), Ciripc=u, Flore[ti.

34 de puncte au acumulat: Mihaela PATRA{CO (9,8,8,9), Dumitru USAT}I (8,10,8,8), Iustin ANDONII (8,9,9,8), Ciripc=u, Flore[ti.

33 de puncte au acumulat: Mihaela UNGUREANU (10,8,7,8), Chi[c=reni, S]ngerei; Lucia CHIRI|A (9,8,8,8), Ign=\ei, Rezina; Doina ST}N+ (9,8,8,8), Gura Galbe-nei, Cimi[lia.

32 de puncte au acumulat: Vlad GANU{CEAC (9,7,7,9), Edine\; Mihaela DODI (9,8,8,7), Susleni, Orhei.

31 de puncte a acumulat: Cristina VREME{ (8,9,7,7), Lozova, Str=[eni.

30 de puncte a acumulat: Daniela GORGOS, cl. a VI-a ”A” (8,8,7,7), Susleni, Orhei.

29 de puncte a acumulat: Silvia MUNTEANU (6,8,7,8), Susleni, Orhei.

28 de puncte au acumulat: Ana POPA (7,7,8,6), Iulia POPA (7,7,7,7), Ciripc=u, Flore[ti.

Erat=. }n nr. 1 curent la aceea[i rubric=, ]n loc de Mi-haela UNGUREANU, Coliba[i, Cahul, a se citi Mihaela UNGUREANU, Chi[c=reni, S]ngerei.

D=m publicit=\ii doar numele participan\ilor care au acumulat minimum 28 de puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.

2013, martie noi 13

ETAPA a VI-a1. Care s]nt asem=n=rile [i deosebirile dintre vra-

bia de cas= [i vrabia de c]mp?2. Care specie alohton= de arbori din \ara noas-

tr= este cea mai invaziv=? Caracteriza\i-o succint.3. Defini\i no\iunea de organisme litofile. Exem-

plifica\i.Ca de obicei, a[tept=m r=spunsurile pe adresa re-

dac\iei pentru ultima etap= din aceast= edi\ie timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

R=spunsurile corecte la etapa a III-a:1. }n lumea marilor soliste ale m=rii se impune ca

vedet= Beluha (Delphinapterus leucas). Aceasta face parte din neamul delfinilor. Seam=n= ]ns= cu o ba-len=, datorit= capului sferic [i dimensiunilor sale: masculul m=soar= 5 metri ]n lungime [i are masa de 1500-2000 kg, femela – 4 metri [i 1300-1400 kg. Beluha a devenit celebr= prin c]ntecul s=u. i se mai spune, de altfel, [i Canarul oceanului pentru melodicitatea ape-lurilor sale. ”C]nt=”, de obicei, ]n timpul migra\iilor spre zona arctic=, bogat= ]n hran=. Are o distribu\ie circumpolar=. De ce c]nt= oare beluha? Este un mijloc prin care animalele din c]rd p=streaz= un contact per-manent ]ntre ele, \in]nd leg=tura ]ntre to\i membrii dispersa\i pe o mare ]ntindere. Dup= ce ][i ating locul de hran=, ][i ]nceteaz= ”c]ntecul”.

2. Banian (Ficus bengalensis), arbore care ][i ]nce-pe dezvoltarea dintr-o s=m]n\= ]ncol\it= pe tulpina unui arbore [i formeaz= un num=r mare, de r=d=cini aeriene, numite baniane, care, ajung]nd la sol, se ]n-r=d=cineaz= [i cap=t= aspect [i func\ii de tulpin=. R=d=cinile banianului acoper= copacul-gazd=, de un-de [i denumirea de arbore ]nn=bu[itor. }n consecin\=, arborele-gazd= piere. Dezvolt]ndu-se, banianul for-meaz= o dumbrav=, o p=dure ]n care tr=iesc multe p=s=ri, maimu\e, [op]rle, [erpi [i insecte. numele ar-borelui provine de la cuv]ntul banya, care ]nseamn= negustor, la umbra c=ruia f=ceau business comerci-an\ii indieni. }n induism [i budism banianul este arbo-re sacru. Se spune c=, medit]nd sub acest arbore, lui Buddha i-a ap=rut o lum]nare.

3. ozonul este un component natural al atmosferei. Prezent la o altitudine ]ntre 15 [i 40 km, el formeaz= un ]nveli[ protector pentru lumea vie a planetei. Acest strat re\ine radia\ia ultraviolet= beta biologic nociv=, care e ]n stare s= provoace cancerul pielii, cataracte, melanina, imunodificien\=, arsuri de piele etc. ozonul este prezent [i ]n straturile inferioare ale atmosferei, dar ]ntr-o concentra\ie mult mai mic= dec]t ]n strato-sfer=. Cel din straturile joase duce la poluarea de tip fotochimic [i este d=un=tor vie\ii pe glob. Substan\ele care stau la baza form=rii ozonului troposferic s]nt oxi-zii de azot [i compu[ii organici volatili. La nivelul solu-lui din marile ora[e, smogul rezultat din poluare se transform= ]n ozon, pun]nd ]n pericol s=n=tatea popu-la\iei, provoc]nd afec\iuni respiratorii.

Rubric= sus\inut= de Andrei MUNTEANU, doctor ]n biologie, profesor universitar

SOL LUCET OMNIBUS

concurs-loterie

ˇPunctajul acumulat de participan\i la etapa a III-a:27 de puncte (8,9,10) au acumulat: Veronica BUGA,

Lozova, Str=[eni; Nina SCAUN, Liceul M. Eminescu, Dub=sari.

26 de puncte (6,10,10) au acumulat: Cristina G}LC+, Rita ANDREEV, Doina C}RNA|, Valentina CHICER-MAN, Felicia COJUHARI, Maria PORUBIN, Oxana DARII, Tatiana POPU{OI, Holercani, Dub=sari; Vlad GANU{CEAC, Edine\.

25 de puncte (6,9,10) au acumulat: Doina MANIC, Lozo-va, Str=[eni; Dorina BO{C+NEANU, Holercani, Dub=sari.

24 de puncte (6,8,10) a acumulat: Elena RO{CA, Holercani, Dub=sari.

22 de puncte (6,6,10) au acumulat: Andrei NICHI-FOROV, Iuliana S}RGHI, Daniela CERNEI, Olga GA|CAN, Valeria NIRCA, Cristina MIHAILOV, Liceul M. Eminescu, Dub=sari; Cristina VREME{ (8,6,8), Lo-zova, Str=[eni.

21 de puncte (6,6,9) a acumulat: Radu ROTARI, Li-ceul M. Eminescu, Dub=sari.

20 de puncte (6,6,8) au acumulat: Alisa LECA, Olga SMOCVINA, Liceul M. Eminescu, Dub=sari.

D=m publicit=\ii doar numele participan\ilor care au acumulat minimum 20 de puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.

D ragi cititori, desigur, s]nte\i curio[i s= afla\i cine s]nt c][tig=torii concursului-loterie lansat ]n nu-

m=rul 11, 2012. Abona\ii la revista noi pentru anul 2013 au fost invita\i s= trimit= pe adresa noastr= copiile co-toarelor de abonament, iar pe versoul lor s= r=spund= la dou= ]ntreb=ri. }nainte de a prezenta rezultatele, pu-blic=m r=spunsurile corecte la ]ntreb=rile ]n cauz=:

1. Rubrica cei [apte ani de-acas= este sus\inut= de Daniela Codreanu.

2. Proza de propor\ii este ilustrat= de Adrian Moraru.

Am primit multe scrisori cu r=spunsuri corecte. De aceast= dat= cei mai noroco[i ]ns= s-au dovedit a fi:

Tudor B}TC+, H]nce[ti – o minge de fotbal; Tatiana MARDARI, Chi[in=u, un tricou sport [i un chipiu; Mi-haela BUJAC, L=rgu\a, Cantemir – cartea Plante cu flori III din seria Lumea vegetal= a Moldovei (Editura {tiin\a); Mihai RADEANU, Ungheni – Albumul foto {tefan cel Mare (Editura Princeps); Sorina ROBU, B=l\i – Enciclopedia Chi[in=u (Editura Museum); Ana MUNTEANU, Chi[in=u – Ion Dru\=, IV volume (Editura Cartea Moldovei); Veronica POPESCU, Valea-Tres-tieni, Nisporeni – Enciclopedia ecologic= (Editura {tiin\a); Natalia POCIUMBAN, Cobani, Glodeni – Car-tea ro[ie a Republicii Moldova.

Tuturor participan\ilor le-a fost oferit calendarul ilus-trat 2013 (donator: oficiul ozon/Ministerul Mediului).

Felicit=ri!}nving=torii s]nt invita\i la sediul redac\iei pentru

a-[i ridica premiile.

C}{TIG+ CU NOI

noi, martie 201314

nimic altceva

DOR DE C}NTECUL POPULAR

—D oamn= Veta Ghim-pu-Munteanu, a\i

]nv=\at regie [i actorie la Institutul de Arte Ga-vriil Musicescu. Oare, c][tig]nd un interpret de muzic= popular=, noi nu am pierdut un regizor sau un actor bun?

— Pornit= la Chi[in=u din s=tucul Paicu, raionul Cahul, dup= absolvirea [colii, luasem cu mine [i visul c= voi deveni inter-pret= de muzic= popula-r=. Am copil=rit pe malul Prutului, unde, ]n timpul sovietic, erau foarte bine recep\ionate Radio-ia[i [i Radio-Bucure[ti. Cuno[-team repertoriul multor dintre marii interpre\i ro-m`ni. Apoi, norocul a fost s= am ca profesori la in-stitut personalit=\i cultu-rale precum Veniamin Apostol, Victor Ciutac, Da-mian Dimitrov, Eugenia Butnaru, Silvia Berov... Totu[i, faptul c= am ab-solvit institutul de Arte m-a obligat la ]nceputuri s= fac [i altceva: dup= absolvire, am fost anga-jat= la Direc\ia de Cultur= din Chi[in=u, responsa-bil= de colectivele de arti[ti amatori din sectorul Botanica.

Abia dup= primul concediu de maternitate m-am angajat la redac\ia muzic= a postului de radio na\i-onal, unde lucrez p]n= ]n prezent. Am ]nceput s= fac emisiuni muzicale cu o pl=cere deosebit=, promo- v]nd activitatea unor colective artistice care au lansat interpre\i emblematici: Mugurelul, cu Valeriu negru\i, Anastasia istrati, Vasile Marin, Valentina Cojocaru [i Maria Dr=gan; Folclorul, cu Veronica Mihai, Teodor negar=, nina Ermurache [i ion Bas; Contemporanul, cu Mihai Dolgan, Bucuria...

Pe parcursul anilor, am sus\inut emisiunile radio-fonice L=utarii Moldovei, Port ]n suflet dor de c]ntec, La izvoare, o melodie pentru tine, Radio nocturn, Din comoara str=mo[ilor no[tri [i altele. P]n= anul trecut, am promovat talente populare din diferite regiuni ale republicii prin intermediul emisiunii V-aduc c]ntul meu de-acas=. }n prezent, s]nt autorul emisiunii L=-utarii Moldovei, prin care vreau s= demonstrez c= noi avem ni[te instrumenti[ti extraordinari, [coli\i, vir-tuo[i, dar care nu au unde s=-[i prezinte capacit=\ile.

De c]nd iurie nistor a plecat la Domnul, am preluat [i emisiunea Vatra jocului, iar ]mpreun= cu ceilal\i colegi prezent=m [i o melodie pen-tru tine – o emisiune zilnic=, la cerere, ]n timpul orei de pr]nz...

— Fiecare spune c= satul s=u de ba[tin= este cel mai frumos. Pe dumneavoastr= ce v= face s= afirma\i aceasta?

— nu pot fi locuri mai fru-moase ca cele din preajma satului meu! E ceva extraor-dinar. Peisajele prin care mi-am tr=it copil=ria mi-au mar-cat toat= via\a. Libertatea mea se trage din libertatea de acolo – o ]ntindere imens= ]n lunca Prutului. {i bog=\ia imagina\iei tot de acolo mi se trage. Vai, ce s=lcii ple-toase mi-au m]ng]iat anii copil=riei, cu cocost]rci [i pit-palaci pe sub ele. Era o fee-rie. }mi pare o rug=ciune pentru mine c]ntecul inter-pretat de corul nostru pe ver-suri de Mihai Eminescu ”Sa-ra pe deal buciumul sun= cu jale...”. V=d peisajul din ime-diata apropiere de casa noastr=, cu st]na de oi... Ce frumuse\e! iar ]n tot acest univers – casa p=rinteasc=.

Tata ]i f=cuse fel de fel de acareturi, bazin cu ap= ]n curte, f]nt]n= la poart=, c]teva saraie...

— Cine v= mai a[teapt= ]n casa p=rinteasc=?— noi s]ntem cinci surori c=s=torite, dar ]n sat nu

a mai r=mas nici una. Un frate s-a stabilit ]n israel. Ce s= facem cu casa p=rinteasc=? De mult m= fr=- m]nta g]ndul c= [i satul nostru trebuie s= aib= o bise-ric=. i-am spus aceast= dorin\= [i so\ului meu. Am discutat cu surorile, cu fratele [i am decis s= d=m casa p=rinteasc= pentru biserica din sat – o poman= [i ]n memoria p=rin\ilor, a bunicilor [i, mai ales, a str=bunicului, care a fost proprietarul p=m]ntului pe care a crescut neamul nostru de la Paicu. A avut o credin\= ]n Dumnezeu deosebit=. Lumea din sat mer-gea la biserica din satul vecin cu c=ru\a, iar el ]nfrun-ta drumul cu pasul. Spunea c= spre credin\= se ajun-ge pe jos...

— S]nte\i cunoscut= ca una dintre interpretele ansamblului folcloric T=l=ncu\a. Cum v-a g=sit An-drei Tamazl`caru, cel care este mai mult dec]t ”na[ul” ansamblului?

Fotografie din arhiva personal=

DE VORB+ CU VETA GHIMPU-MUNTEANU, INTERPRET+ DE MUZIC+ POPULAR+, AUTOARE DE EMISIUNI MUZICALE LA RADIO-MOLDOVA

2013, martie noi 15

— Eu am mers la dumnealui, purtat= de dorul de a interpreta c]ntece populare. }n 1984, am venit la Tamazl`caru, care m-a ascultat, apoi mi-a dat ceva de prob=, dup= care am pornit cu T=l=ncu\a prin sa-tele republicii. o f=ceam [i o fac mai mult ]n zilele de odihn=, c=ci de radio nu m-am desp=r\it niciodat=.

Cu T=l=ncu\a am avut foarte multe ie[iri peste ho-tare, mai ales – peste Prut. Am dus c]ntecele noastre prin Lituania, Georgia, Fran\a, italia, Portugalia... La ]ntoarcere, neap=rat preg=team [i o emisiune radio-fonic= despre evoluarea ansamblului ]n str=in=tate. o f=ceam din dragoste, pentru c= respect mult acest colectiv. Recent, am scos o carte despre T=l=ncu\a, ]n care am inclus portrete despre colegii mei de aco-lo [i aproape tot ce s-a scris despre ansamblu pe parcursul anilor. Cartea are 600 de pagini [i, la pro-punerea Ambasadorului Republicii Moldova la Bu-cure[ti, iurie Reni\=, a[ vrea s=-i fac lansarea la Mu-zeul |=ranului Rom`n din capitala Rom`niei.

S= [ti\i c= un alt mare succes al ansamblului lui Andrei Tamazl`caru a fost c=, din dragoste mare fa\= de el, prin localit=\ile republicii au ap=rut sute de alte T=l=ncu\e. Au colectivele lor surorile osoia-nu, nicolae Gribincea, Maria iliu\... C]nd ascult mi-cu\ii care c]nt= at]t de frumos colindele, m= conving c= [i c]ntecul nostru popular va d=inui peste vremi.

Ei bine, c]ntecul popular este o pasiune a mea, pentru c= eu mai fac [i altceva. Totu[i, faptul c= am ajuns la T=l=ncu\a a fost o ocazie fericit= de a-mi realiza visul din adolescen\=...

— Chiar crede\i c= mai putem vorbi ast=zi despre folclor ca despre o comoar= a str=mo[ilor no[tri?

— Prin anii mi[c=rii de eliberare na\ional=, la Ra-dio-Moldova a venit Gruia Stoia, un cunoscut folclo-rist rom`n. Era pentru prima dat= ]n Basarabia [i, afl]nd c= fac parte din T=l=ncu\a, m-a rugat s=-i pre-zint folclorul nostru. Timp de trei zile, i-am f=cut cu-no[tin\= cu ceea ce prezint= valoare ]n repertoriul interpre\ilor no[tri. Gruia era o fire cam taciturn=, re\inut= ]n declara\ii, dar, la urm=, ]n fa\a ]ntregului nostru colectiv, a spus: ”S= [ti\i c= doamna Veta mi-a descoperit Basarabia. Eu eram sigur c= nu mai ave\i folclor pe aici...”. La ]ndemnul lui, ]mpreun= cu An-drei Tamazl`caru, am lansat emisiunea Din comoa-ra str=mo[ilor no[tri. o f=ceam ]n urma expedi\iilor folclorice ale membrilor ansamblului T=l=ncu\a. Acea emisiune a durat vreo nou= ani.

Cei care au respectat c]ntecul popular tr=iesc cu el ]n continuare. Alta e c= s-a propagat p]n= acum ceea ce nu trebuie [i oamenii se obi[nuiesc cu c]nte-ce f=cute la comand=, autobiografice, nu-i mai inte-reseaz= c]ntecul popular adev=rat. Am ]ncercat s=-i explic=m ascult=torului c= mai exist= [i altceva, dar el motiveaz= c= pl=te[te [i trebuie s=-i respect=m ce-rerea. Majoritatea cer c]ntece auzite la pia\=. Din p=cate, acesta e nivelul societ=\ii azi [i de asta se folosesc din plin posturile de radio [i de televiziune particulare. De[i se arunc= multe pietre ]n postul de radio na\ional, el r=m]ne singurul care respect= o etic= a culturii, care nu coboar= [tacheta preferin- \elor la nivelul pie\ei.

— Adic=, a ]nceput [i prin p=r\ile noastre o ma-nelizare a culturii?

— Slav= Domnului c= am fost feri\i de manele! Manelele au pornit de la c]ntecul \ig=nesc. Acum c]- \iva ani, am mai moderat [i ni[te nun\i la care m-am convins c= manelele n-au prins ]n Basarabia. M=car de asta am sc=pat. La noi se solicit= un fel de abe-ra\ii ce \in de via\a personal=, cu, bun=oar=, ”Am o sor= ca o gheorghin= [i mereu o \in de m]n=...” sau cu muzic= u[oar= c]t mai zgomotoas=, dar f=r= sens.

— }n ultimul timp, s]nte\i cunoscut= [i ca autoa-re de c=r\i. Iat=, preg=ti\i lansarea c=r\ii despre T=l=ncu\a. Ce v-a f=cut s= v= apuca\i de scris?

— C]nd r=posatul meu so\, Simion Ghimpu, era, practic, imobilizat la pat, cu permisiunea lui, am scos totul din masa lui de scris. }n doi ani, i-am editat un CD dublu cu cele mai bune c]ntece f=cute pe textele lui, [i patru c=r\i, printre care romanul autobiografic Via\a pe muchie de cu\it. Dar mai ]nt]i a fost manus-crisul s=u cu versuri pentru copii.

Dar mult mai ]nainte, m= pomenisem ]ntreb]ndu-m=: dar cine e[ti tu, Veta, [i ce ar trebui s= mai faci? G]ndurile acestea m= duceau la frumoasele mele rude din Paicu. Bunicul, ionic= negru, s-a pr=p=dit pe front. L-au luat sovieticii la 37 de ani, printre ul- timii rezervi[ti mobiliza\i. A fost ucis cu vreo trei luni ]nainte de sf]r[itul r=zboiului. Lumea spune c= el c]nta foarte frumos, o ]ntrecea chiar [i pe o sor= a mamei, c=ci ]n satul nostru se c]nta mereu. iar buni-ca mea, ileana negru, care a tr=it 96 de ani, a fost ]n ale povestitului un fel de ion Creang=. De c]te ori mergeam acas=, ]mi notam povestirile ei, ca s= me-morizez de unde ne tragem. Totodat=, un unchi al meu, Constantin negru, care a fost director al [colii Pedagogice din Cahul, str]ngea materiale despre is-toricul satului nostru. Toat= familia lor a fost depor-tat= [i durerea prin care a trecut, dar [i dorul de satul natal l-a f=cut s= adune materiale despre Paicu. Atunci mi-a venit ideea unei c=r\i despre satul meu de ba[tin=. Ei bine, e u[or a zice: vreau s= fac o car-te. C]nd am ]nceput s= adun informa\ii [i s=-i inter-vievez pe copiii fo[tilor deporta\i, a trebuit s= merg pe la Cahul, la Br=ila, T]rgu-Mure[, pe la Romane[ti, orhei, la Arhiva na\ional= din Chi[in=u. Credeam c= voi reu[i ]n trei luni s= completez manuscrisul, dar a fost nevoie de cinci ani, cu deplas=ri [i ]n sudul Basarabiei. Am f=cut-o din dragoste fa\= de satul copil=riei mele. Am c=utat fotografii de epoc=, am adunat folclorul local, am alc=tuit 18 arbori genealo-gici cu rubedeniile Paicului [i astfel a ap=rut Paicul, un sat din lunca Prutului de jos. Acolo am f=cut lan-sarea [i m-am str=duit ca volumul s= ajung= ]n fieca-re familie din localitate.

— Ave\i o fat= [i un b=iat. Care e ultima bucurie din partea lor?

— Chiar c= mi-au f=cut o surpriz=. Fiica mea e stabilit= la Bucure[ti cu familia ei [i m-a ]mbog=\it cu trei nepo\ei. iar b=iatul absolve[te anul acesta mas-teratul la Politehnica din ia[i.

Pentru NOI – Gheorghe BUDEANU

noi, martie 201316

POSTITOAREA DE TREI ANI

O maic= povestea despre sine urm=toarele: ”Fami-lia noastr= era cu adev=rat cre[tin= [i \inea cu

stricte\e toate posturile. C]nd aveam trei ani, ]n Du-minica iert=rii mama mi-a spus: ”De m]ine ]ncepe prima s=pt=m]n= a Postului Mare. P]n= s]mb=t= s= nu mai ceri lapte, iar s]mb=t= dup= ]mp=rt=[anie ]\i vom da, dac= va binecuv]nta p=rintele”. iar mie ]mi pl=cea foarte mult laptele [i mi-am zis: totuna o s=-l cap=t.

}n ziua urm=toare cer lapte, ]ns= ]n zadar. Lacri-mile [i cererile mele nu s]nt luate ]n seam=. M-am sup=rat tare [i m-am g]ndit: “Atunci nu voi mai m]nca nimic”. Prima zi n-am m]ncat nimic. A doua zi foa-

mea a biruit [i am m]ncat pu\in. }n aceea[i zi m-am sim\it r=u [i m-am ]mbol-n=vit. Mi s-a trezit con[ti-in\a: “Vrei s= p=c=tuie[ti, s= bei lapte, iat= Domnul te pedepse[te [i de boal= vei muri”. M-am speriat [i am dat f=g=duin\a: ”nu voi mai bea lapte tot pos-tul, numai iart=-m=, te rog, Doamne, [i nu m= l=-sa s= mor”.

Din boal= am ie[it re-pede. S]mb=t= m-am ]m-p=rt=[it. Acas= mi-au dat un pahar de lapte fierbin-te: ”Acum po\i bea, p=-

rintele \i-a permis”. ”n-am s= beau”, am r=spuns. ”Prostii”, mi-a zis mama [i m-a pus cu de-a sila s= beau. Dar lu]nd o ]nghi\itur= de lapte, mi s-a p=rut at]t de nepl=cut, ]nc]t n-am mai putut bea [i ]ncepui s= pl]ng.

Mai mult nu m-au impus, iar eu mi-am \inut prima f=g=duin\= – tot postul n-am b=ut lapte.

”}n continuare toat= via\a cu u[urin\= am \inut toate posturile”.

Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

GLAMOUR MOLDOVENESC

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXAPRILIE

7 Duminica III din Post (a Sfintei Cruci). BUNA VESTIRE.

14 Duminica IV din Post. Cuv. Ioan Sc=rarul. Cu-vioasa Maria Egipteanca. Cuv. Eftimie, Varsonofie.

21 Duminica V din Post. Cuv. Maria Egipteanca. Sf. Ap. Irodion, Ruf, Ermia; Sf. Irh. Nifont.

28 Duminica VI (a Floriilor). INTRAREA DOMNU-LUI }N IERUSALIM. Sf. Ap. Aristarh, Pud, Trofim; Sf. Mc. Vasilisa. La mas= se permite pe[te.

R evist= glamour, fat= glamour, blan= glamour s]nt expresii tot mai des ]nt]lnite printre tineri. De cur]nd

limba rom`n= a ]mbr=\i[at un neologism pe c]t de su-gestiv, pe at]t de controversat. Dic\ionarul ]l define[te: farmec (prezen\= fermec=toare, romantic=, [armant=, magnetic=). La sco\ienii antici glamour era un desc]n-tec magic, prin care oamenii de r]nd ob\ineau frumu-se\ea etern=, tinere\ea [i nemurirea. Ast=zi pu\ini din-tre voi mai cred ]n pove[ti cu z]ne. L=s]nd gluma la o parte, originea cuv]ntului glamour are ]ntr-adev=r r=-d=cini magice, fiindc= ]n textele p=strate din sec. al XViii-lea ]l g=sim cu sensul de vr=jitorie. Apoi la scrii-torul sco\ian Sir Walter Scott ]l ]nt]lnim cu sensul de farmec. Pentru francezi ajunge s= ]nsemne [arm. Anu-me din Fran\a glamour-ul se r=sp]nde[te ]n ]ntreaga lume, de unde ]l ]nha\= americanii, care trec pe plan secundar conceptele de farmec [i [arm, ]n prim-plan plas]nd str=lucirea, efectul [i fastul. Actri\ele glamou-roase de la Hollywood [i revista american= Glamour, care ap=rea ]n anii ’90 ai secolului al XiX-lea ]n 11 \=ri, devin pionieri ]n ce prive[te industria glamour-ului.

La noi, nu [tiu cum se face, ]ns= “glamureala” mai mult e o parodie, fenomen-obsesie, nu ]ntotdeauna de succes. Am denaturat esen\a acestui termen. nu uita\i: realitatea nu are nimic ]n comun cu ochelarii roz glamu-ro[i pe care \ine\i neap=rat s=-i purta\i. Printre fetele glamuroase au ap=rut [i b=ie\ii glamuro[i. Psihologii afirm= c= glamour-ul este o masc= prin care unele per-soane tind s=-[i ascund= complexele [i imperfec\iunile.

oare toate aceste proble-me au la baz= sim\ul compe-ti\iei at]t de ca-racteristic pen-tru moldoveni? Re\elele de so-cializare prefe-rate de tineri, uite care s]nt p]r-ghiile prin care ne cre=m statu-tul virtual al mol-doveanului. F=-r= pic de ironie, iat= cum arat= el: Hai s= ne glamurim oleac=! – imaginea de baz=, bine]n\eles, este cea mai glamour ]n concep\ia noastr=. Plas=m, de obicei, foto-grafii care mai de care: cele de peste hotarele \=rii, caza\i la hoteluri de cinci stele, la volanul sau ]n preaj-ma unei ma[ini de lux, ]n cluburi de noapte sau locuri de agrement arhicunoscute. A[tept=m s= lu=m note ]nalte, de ce nu 5@? nici nu ne st= bine dac= nu s]ntem m]ndri [i fuduli. nici nu reu[im bine s= ajungem acas= de la vreo nunt=, cumetrie [i, hop! apare fotografia fil-trat= prin photoshop cu ultima noastr= \inut= de s=r-b=toare pe facebook sau odnoklassniki... Rar de tot vei vedea aici poze pe fundalul casei p=rinte[ti...

ne-am creat un stereotip al personajului glamouros f=r= s= ]n\elegem c= acesta include originalitate, [i nu aere ostentative de superioritate, de clas=. Glamurul nu trebuie s= dicteze moda [i comportamentul, situ- ]ndu-se la limita dintre str=lucire [i kitsch.

Ilustra\ie: Alexandru DIMITROV

2013, martie noi

B+TR

}NUL

{I M

ARE

A

9 /

Balo

na[e

le m

ultic

olor

e er

au

fru-

moa

se.

num

ai

c= e

le r

epre

zent

au

cel

ma

i ]n

[el=

tor

lucr

u d

e pe

]nt

in-

sul a

pei,

iar

b=

tr]n

ului

]i p

l=ce

a s

=

se u

ite c

um l

e m

=n]

nc=

\es

toa

sele

d

e m

are

uri

a[e

. |e

stoa

sele

le

ve-

dea

u, s

e a

prop

iau

de

ele

prin

fa\=

, a

poi

]nch

idea

u oc

hii,

ca s

= f

ie ]

m-

pl=

to[a

te c

ompl

et,

[i l

e m

]nca

u cu

to

t cu

fila

men

te. B

=tr

]nul

ui ]i

pl=

cea

s=

se

uite

cum

\es

toa

sele

m=

n]nc

=

med

uze

[i ]

i pl

=ce

a s

= l

e ca

lce

pe

pla

j=,

dup

= c

]te o

fur

tun=

, ca

s=

le

aud

= c

um p

ocne

sc a

tunc

i c]

nd

le s

triv

ea c

u t=

lpile

]nt

=ri

te a

le p

i-ci

oare

lor.

}i pl

=ce

au

\est

oase

le v

erzi

[i \

es-

toa

sele

de

ba

ga

, a

t]t d

e el

ega

nte,

d

e ra

pid

e [i

de

pre\

ioa

se,

[i a

vea

un

dis

pre\

pri

eten

os fa

\= d

e \e

stoa

-se

le d

e m

are

ob

i[nu

ite, c

u ca

rapa

-ce

a l

or g

alb

en=

, ani

ma

lele

ace

lea

im

ense

[i

pros

t=na

ce,

care

f=

cea

u d

rag

ost

e ]

ntr

-un

mo

d c

iud

at

[i

m]n

cau

cu m

are

pl=

cere

med

uzel

e ot

r=vi

toa

re, \

in]n

d o

chii

]nch

i[i.

nu

sim

\ea

nic

i un

fel d

e fio

r m

is-

tic f

a\=

de

crea

turi

le a

stea

, d

e[i

navi

ga

se m

ul\i

ani

pe

vase

ce

v]-

nau

\est

oase

. }i p

=re

a r

=u

de

toa

te,

chia

r [i

d

e g

iga

ntic

ele

\est

oase

piel

oase

, ca

re e

rau

lung

i c]

t b

arc

a

lui [

i c]n

t=re

au

o to

n=. M

ajo

rita

tea

oa

men

ilor

n-a

u ni

ci u

n pi

c d

e m

il=

fa\=

de

\est

oase

, pe

ntru

c=

ini

ma

un

ei \

esto

ase

ma

i b

ate

]nc

= m

ulte

or

e d

up=

ce

f=pt

ura

a f

ost

t=ia

t=

[i m

=ce

l=ri

t=.

Da

r b

=tr

]nul

se

g]n

-d

ea:

“{i

eu a

m o

ini

m=

din

ast

a,

iar

m]in

ile [

i pic

ioa

rele

mel

e s]

nt la

fe

l ca

ale

lor

”. B

=tr

]nul

m]n

ca o

u=

de

\est

oas=

, ca

s=

ca

pete

vla

g=

. }n

luna

ma

i m]n

ca a

[a c

eva

tot t

impu

l, ca

s=

fie

zd

rav=

n ]n

sep

tem

bri

e [i

oc

tom

bri

e, c

]nd

um

bla

s=

pri

nd=

pe

[tii

cu a

dev

=ra

t ma

ri.

}n p

lus,

b=

tr]n

ul m

ai

bea

]n

fie-

care

zi d

intr

-un

but

oi m

are

, \in

ut ]n

co

liba

und

e ][

i l=

sau

scul

ele

mul

\i d

intr

e pe

sca

ri, c

]te o

cea

[c=

de

ulei

d

in f

ica

t d

e re

chin

. U

leiu

l er

a p

us

aco

lo p

entr

u to

\i pe

sca

rii

care

vo-

iau

s= i

a d

in e

l. C

ei m

ai

mul

\i nu

-i su

port

au

del

oc g

ustu

l. D

ar

s= te

tre-

ze[t

i la

ore

le l

a c

are

se

trez

eau

ei

era

la fe

l de

r=u,

iar

ulei

ul te

ap=

ra

foa

rte

bin

e d

e or

ice

r=ce

al=

sa

u gr

i-p=

[i m

ai f

=ce

a b

ine

[i la

ved

ere.

B=

tr]n

ul ][

i ]n=

l\= p

rivi

rea

[i v

=zu

c=

pa

s=re

a z

bur

a ia

r=[i

]n c

erc.

— A

da

t d

e p

e[te

, sp

use

el c

u vo

ce ta

re.

16 /

Ern

est

HE

MIN

GW

AY

—Pen

tru

c= a

ven

it a

ici d

e ce

le

ma

i mul

te o

ri, ]

i spu

se b

=tr

]-nu

l. D

ac=

[i D

uroc

her

ar

fi co

ntin

u-a

t s=

vin

= a

ici

an

dup

= a

n, t

aic

=-

t=u

l-ar

fi co

nsid

era

t pe

el

cel

ma

i b

un m

ana

ger

din

tre

to\i.

— A

cum

, z=

u, c

ine-

i m

ai b

un c

a

man

ager

, Luq

ue s

au M

ike

Gon

zale

z1 ?—

Eu

zic

c=-s

eg

ali.

— ia

r ce

l ma

i bun

pes

car

e[ti

tu.

— n

u. {

tiu a

l\ii m

ai b

uni.

—

Qué

va

!2

com

ent=

pu

[tiu

l. {

tiu

mul

\i pe

sca

ri

bun

i [i

c]

\iva

fo

art

e b

uni.

Da

r ni

ci u

nul c

a ti

ne.

— M

ul\u

mes

c. M

= u

mpl

i d

e b

u-cu

rie.

Spe

r s=

nu

m=

tre

zesc

c=

a

pare

un

d

itam

ai

pe[t

ele,

un

ul

care

s=

ne

ara

te c

= n

e-a

m ]n

[ela

t.—

Da

c= m

ai e

[ti a

t]t d

e pu

tern

ic

prec

um z

icea

i, un

ase

men

ea p

e[te

ni

ci n

u ex

ist=

.—

S-a

r pu

tea

s=

nu

fiu a

t]t d

e pu

tern

ic p

e c]

t cre

d, s

puse

b=

tr]n

ul.

Da

r [t

iu m

ulte

[m

eche

rii [

i s]n

t plin

d

e ho

t=r]

re.

— A

cum

ar

treb

ui s

= t

e d

uci

s=

te c

ulci

, ca

s=

fii

odih

nit

m]in

e-d

i-m

inea

\=.

Du

c eu

lu

cru

rile

ast

ea

]na

poi l

a T

era

s=.

— A

tunc

i no

apt

e b

un=

. o

s=

te

trez

esc

m]in

e-d

imin

ea\=

.—

Tu

e[ti

cea

sul

meu

de[

tep-

t=to

r, z

ise

pu[t

iul.

— V

]rst

a e

cea

sul

meu

de[

tep-

t=to

r, ]

i r=

spun

se b

=tr

]nul

. D

e ce

se

trez

esc

b=

tr]n

ii d

evre

me?

Ca

s=

a

ib=

pa

rte

de

o zi

ma

i lun

g=

?

— n

u [t

iu, s

puse

pu[

tiul.

Tot

ce

[tiu

e c

= b

=ie

\ii d

orm

bu[

tea

n p]

n=

t]rzi

u. — M

i-ad

uc [

i eu

am

inte

, com

ent=

b

=tr

]nul

. o s

= te

trez

esc

la v

rem

e.—

nu-

mi p

lace

s=

m=

trez

easc

=

el. E

ca

[i c

um i-

a[

fi in

feri

or.

— {

tiu.

— S

omn

u[or

, b=

tr]n

e.Pu

[tiu

l pl

ec=

. M

]nca

ser=

f=

r=

nici

un

fel

de

lam

p= p

e m

as=

, ia

r a

cum

b=

tr]n

ul ][

i sco

ase

pa

nta

loni

i [i

se

du

se s

pre

pa

t p

e ]n

tun

eric

. }[

i f=

cu p

an

talo

nii

su

l, c

a s

=-i

fo-

lose

asc

= d

rept

per

n=,

[i s

trec

ur=

zi

aru

l ]n

inte

rior

ul s

ulul

ui. S

e ]n

veli

apo

i cu

p=tu

ra [

i se

]ntin

se p

e re

s-tu

l zi

are

lor

vech

i ca

re a

cope

rea

u a

rcur

ile p

atu

lui.

}n s

curt

tim

p a

dor

mi

[i v

is=

la

A

fric

a a

ceea

de

pe v

rem

ea c

]nd

er

a p

u[ti,

la

lun

gile

pla

je a

urite

[i

la p

laje

le a

lbe,

at]t

de

alb

e ]n

c]t t

e us

tura

u oc

hii

de

la e

le,

la c

ulm

ile

alb

e [i

la

mun

\ii ]

nal\i

[i

cafe

nii.

De-

acu

m ][

i duc

ea v

ia\a

pe

coa

sta

a

ceea

]n

fie

care

no

apt

e,

iar

]n

vise

le s

ale

auz

ea v

uiet

ul v

alu

rilo

r sp

=rg

]nd

u-se

de

ma

l [i v

edea

cum

b

=rc

ile i

ndig

enilo

r vi

n c=

lare

pe

ele.

}n

timp

ce d

orm

ea,

sim

\ea

mi-

rosu

l de

la c

atr

anu

l [i c

=l=

f=tu

iala

pu

n\ii

[i m

ai s

im\e

a [i

miro

sul A

fric

ii,

pe c

are

]l ad

ucea

spr

e di

min

ea\=

v]n

-tu

l ce

b=

tea

din

spre

usc

at.

De

obic

ei,

atu

nci

c]nd

si

m\e

a

v]nt

ul d

insp

re u

sca

t, se

scu

la d

in

1 Mik

e (M

igue

l Ang

el) G

onza

lez

(189

0-19

77) [

i Ad

olfo

Dom

ing

o d

e G

uzm

an

Luq

ue (1

890-

1957

) a

u fo

st p

rint

re p

rim

ii ju

c=to

ri d

e b

ase

ba

ll d

e or

igin

e cu

ba

nez=

din

lig

a ]n

t]i a

mer

ica

n=.

2 n

ici v

orb

=! (

sp.)

3 Sa

rda

sa

rda

[i T

hunn

us a

lalu

nga

, spe

cii d

e pe

[te

din

m=

rile

ca

lde.

4A

gra

fa e

un

dis

pozi

tiv fo

art

e re

zist

ent c

onfe

c\io

nat d

in s

]rm

= d

e o\

el, c

are

per

mite

ata

[are

a

unei

str

une

o\el

ite la

fir

. V]r

teju

l ag

rafe

i asi

gur

= r

otir

ea o

ric=

rui a

cces

oriu

ata

[at

f=r=

a a

ntre

na

[i fi

rul ]

n ro

ta\ie

.5 n

umel

e sp

ani

ol a

l m

eduz

ei o

tr=

vito

are

din

spe

cia

Phy

salia

. A

pare

une

ori

(ra

r) ]

n lim

ba

ro

m`

n= [

i su

b n

umel

e d

e “f

reg

ata

por

tug

hez=

” sa

u “c

ora

bia

por

tug

hez=

”, p

rin

tra

duc

erea

ter

-m

enul

ui e

ngle

zesc

Por

tugu

ese

ma

n-o-

wa

r.

NO

TE

Va

urm

a. }

ncep

utul

]n n

r. 2

a.c

.

noi, martie 2013

pat, se ]m

br=

ca [i se d

ucea s=

-l trezea

sc= pe pu[ti. D

ar ]n sea

ra

asta

mirosul v]ntului d

inspre uscat

veni foarte d

evreme, ia

r el ][i d=

du

seam

a ]nc=

din vis c=

era prea

d

evreme [i continu=

s= viseze cum

ved

e piscurile

alb

e a

le insulelor

ridic]nd

u-se din m

are, d

up= ca

re vis=

tot felul de porturi [i ra

de d

in insulele C

ana

re.D

e-acum

nu ma

i visa nici fur-

tuni, nici femei, nici ]nt]m

pl=ri ex-

traord

inare, nici pe[ti im

en[i, nici lupte, nici concursuri d

e for\= [i nici

pe so\ia lui. n

u ma

i visa d

ec]t locuri [i lei pe pla

j=. Leii se juca

u ca ni[te

pisici tinere ]n am

urg, ia

r el ]i iubea

tot a

[a cum

]l iubea

[i pe pu[ti. Pe pu[ti nu-l visa

se nicioda

t=. S

e trezi a

[a, pur [i sim

plu, se uit= la

lun=

prin cad

rul u[ii deschise, ][i ]ntinse

pa

ntalonii [i ]i p

use pe el. U

rin=

l]ng=

colib=

[i o lu= la

picior pe d

rum, ca

s=-l trezea

sc= pe pu[ti.

Tremura

din pricina

r=corii d

e di-

minea

\=. D

ar [tia

c= trem

uratul o

s=-l ]nc=

lzeasc=

[i c= ]n cur]nd

o s=

]nceap=

s= d

ea la

v]sle.U

[a ca

sei ]n care locuia

pu[tiul era

descuia

t=, a

[a c=

b=

tr]nul o d

eschise [i intr=, c=

lc]nd ]nceti[or

cu t=lpile lui d

escul\e. Pu[tiul dor-

mea

pe un prici din prim

a ]nc=

pere, ia

r b=

tr]nul ]l v=zu lim

pede ]n lum

i-na

lun

ii mu

ribu

nd

e, ce se strecu-

ra ]n=

untru. }l prinse cu bl]nd

e\e d

e un picior [i ]l \inu a[a

p]n= c]nd

pu[tiul se trezi, se r=

suci [i se uit=

la el. B

=tr]nul d

=d

u din ca

p apro-

ba

tor, iar pu[tiul ][i lu=

panta

lonii d

e pe scaunul d

e l]ng=

pat [i, st]nd

a

[ezat pe prici, [i-i tra

se pe el.B=tr]nul ie[i pe u[= [i pu[tiul veni

dup= el. Era adormit. B=tr]nul ]l cuprinse

cu bra\ul pe dup= umeri [i-i spuse:

— }m

i pare r=

u.—

Qué va

, r=spunse pu[tiul. A

s-ta

-i menirea

b=

rba

\ilor.o

luar=

]napoi pe d

rum p]n=

la

colib

a

b=

tr]nului. }n

]ntuneric, c]t era

drum

ul de lung

, se vedea

u b

=rb

a\i d

escul\i care ][i c=

rau ca

-ta

rgele b

=rcilor.

C]nd

ajunser=

la colib

a b

=tr]nu-

lui, pu[tiul b=

g=

]ntr-un co[ colacii

de sfoa

r=, ha

rponul [i cang

ea, ia

r b

=tr]nul ][i puse pe um

=r ca

targ

ul, cu vela

str]ns=.

— V

rei o cafea

? ]ntreb=

pu[tiul.—

Sta

i s= punem

sculele ]n ba

r-c=

[i dup=

aia

o s= b

em.

B=

ur= ca

fea d

in ni[te cutii me-

talice d

e lapte cond

ensat la

un lo-ca

l pentru pescari ce se d

eschidea

d

evreme.

— C

um a

i dorm

it, b=

tr]ne? ]n-treb

= pu[tiul.

Deja

]ncepea s=

se trezeasc=

, d

e[i ]nc= ]i venea

greu s=

se scu-ture d

e somn.

— Foa

rte bine, M

anolin, zise b

=-

tr]nul. Azi m

= sim

t ]ncrez=tor.

— {

i eu, spuse pu[tiul. Acum

sta

i s= a

duc sa

rdelele ta

le [i pe-ale

mele [i m

omelile ta

le proaspete. E

l ][i a

duce sing

ur sculele. nu vrea

s=

lase pe nim

eni s=-i ca

re nicioda

t=

nimic.

— S

]ntem d

iferi\i, coment=

b=

tr]-nul. E

u te las s=

-mi ca

ri lucrurile de

pe vremea

c]nd a

veai cinci a

ni.—

{tiu, spuse pu[tiul. M

=-ntorc

imed

iat. M

ai b

ea o ca

fea. A

ici ni se d

= pe d

atorie.

Pu[tiul ie[i, c=lc]nd

cu picioa-

rele goa

le pe st]ncile de cora

l, [i se

]ndrept=

spre

ghe\=

ria

unde

erau d

epozitate m

omelile. B

=tr]nul

][i b=

u cafea

ua f=

r= g

rab

=. {

tia

c= n-o s=

mai aib= parte de nim

ic

[i s= urm

=rea

sc= pa

s=rea

neag

r=,

cu aripi m

ari, ca

re de-a

cum zb

ura

jos, raza

nt cu apa

.}n tim

p ce se uita d

up= pa

s=re,

acea

sta p=

trunse din nou ]n a

p=,

cu a

ripile str]nse

pentru plonjon,

apoi le d

esf=cu ia

r, brusc [i inutil,

c]nd se la

nsa pe urm

ele pe[telui zb

ur=tor.

B=

tr]nul reu[i

s=

vad

=

u[oara

v=lurire pe ca

re o iscaser=

d

orad

ele pe suprafa

\a a

pei atunci

c]nd o porniser=

dup=

pe[tele fu-g

ar. D

orad

ele despica

u apa

exact

pe sub pe[tele ce pla

na ]n a

er [i a

jungea

u, ]not]nd cu toa

t= viteza

, ]n locul und

e pe[tele c=d

ea ]na

poi. ”E

u

n

ba

nc

ma

re d

e d

ora

de”,

se g]nd

i b=

tr]nul. “S]nt r=

sp]ndite

peste tot [i pe[tele zbur=

tor nu are

[anse prea

ma

ri. Pas=

rea nu a

re nici una

. Pe[tele zbur=

tor e prea

ma

re pentru ea, ia

r dora

dele ]noa

t=

mult prea

repede.”

Urm

=ri sa

lturile repetate a

le pe[-telui zb

ur=tor pe d

easupra

apei [i

inutilele mi[c=

ri ale p=

s=rii. “B

an-

cul =la

de d

orad

e s-a ]nd

ep=rta

t d

e mine”, cug

et= el. “S

-au m

i[cat

mult prea

repede [i-a

u ajuns d

eja

depa

rte. Da

r poate c=

o s= reu[esc

s= prind

vreuna r=

t=cit=

[i poate

c= [i pe[tele m

eu ma

re e pe-acolo,

cu ele. Pe undeva

trebuie s=

fie [i pe[tele m

eu.”n

orii d

e d

easupra

usca

tului se rid

icar=

acum

ca ni[te m

un\i [i coa

sta d

eveni doa

r o linie lung=

[i verd

e, cu ni[te dea

luri gri-a

lb=

strui ]n

spatele

ei. A

pa

se f=

cuse d

e un a

lba

stru ]ntunecat, a

t]t de ]n-

tunecat, ]nc]t

p=rea aproape

mov.

C]nd b

=tr]nul se uita

]n jos, la ea

, v=

zu ]n apa

]ntunecat=

viermuia

la

ro[iatic=

a pla

nctonului [i lumina

ciu

da

t= p

e care o

isca so

arele

]n ap=

. Se uit=

la und

i\ele sale, ca

s=

-[i dea

seam

a d

ac=

sforile stau

]ntinse cum treb

uie ]n ap=

, din c]t

putea el s=

observe, [i se b

ucur= c=

ved

e at]t d

e mult pla

ncton, fiindc=

a

sta ]nsem

na [i m

ult pe[te. Lumina

stra

nie p

e care soa

rele o n=

[tea

]n ap=

acum

, c]nd urca

se ma

i sus pe cer, a

r=ta

c= va

fi vreme b

un=

[i tot asta

ar=

ta [i form

a norilor d

e d

easupra

uscatului. D

ar pa

s=rea

a

proape c=

nu se ma

i z=rea

, iar

pe suprafa

\a m

=rii nu m

ai a

p=ru

nimic, d

oar c]teva

petice de a

lge

g=

lbui, a

rse de soa

re, [i ba

lonul m

ovuliu, b

ine contura

t, g

elatinos

[i cu iriza\ii m

ulticolore al unei m

e-d

uze otr=

vitoare, ce p

lutea

chia

r l]ng

= b

arc=

. Med

uza se r=

sturn=

pe o parte [i se ]ntoa

rse iar. Plutea

vesel=

, ca o m

inge, t]r]nd

u-[i prin a

p=, la

un metru ]n urm

a ei, fila

-m

entele lungi [i ucig

=toa

re. —

Agua

ma

la5, spuse b

=tr]nul.

T]rfo!S

e l=s=

u[or peste v]sle, se uit=

de-a

colo ]n ad

]nc [i v=zu pe[ti[orii

aceia

de a

ceea[i culoa

re ca [i fila

-m

entele ce pluteau d

up= m

eduz=

, pe[ti ca

re ]notau printre ele, sub

um

bra

micu\=

l=sa

t= d

e ba

lona[ul

creaturii

]n tim

p ce

aluneca

pe

ap=

. Pe[ti[orii erau im

uni la otra

va

med

uzei. nu ]ns=

[i oam

enii, iar

atunci c]nd

vreunul din fila

mente

se prindea

de sfoa

ra unei und

i\e [i r=

m]nea

acolo, m

ov [i v]scos, ]n tim

p ce b=

tr]nul se lupta s=

prind=

c]te un pe[te, pe m

]ini [i pe palm

e ]i a

p=rea

u irita\ii [i r=

ni ca a

celea

pe care le fa

c iedera

otr=vitoa

re sa

u alte tufe d

e soiul =sta

. Da

r ]n\e-p=

turile otr=vite venite d

e la agua

mala

se inflam

au [i te a

rdea

u ca o

lovitur= d

e bici.

10 /15 /

2013, martie noi

rile

und

i\elo

r d

rept

e [i

la

ad

]nci

mi-

le p

otri

vite

. D

e-a

cum

se

lum

ina

se

de-

a b

inel

ea [

i ]n

cur

]nd

urm

a s

=

r=sa

r= [

i soa

rele

.S

oare

le a

p=ru

pa

lid d

in m

are

, ia

r b

=tr

]nul

z=

ri [

i ce

lela

lte b

=rc

i, ]m

pr=

[tia

te d

e cu

rent

, ca

re p

lute

au

]n a

pa m

ai p

u\in

ad

]nc=

[i m

ult m

ai

apr

oape

de

\=rm

. A

poi

soa

rele

lu-

min

= m

ai p

uter

nic

[i a

pa lu

ci t=

ios,

ia

r c]

nd d

iscu

l lui

se

ar=

t= c

ompl

et,

]ntin

der

ea n

eted

= ]i

ref

lect

= lu

min

a

]n o

chii

b=

tr]n

ului

, ca

re ]

l us

tura

r=

at]t

de

tare

, ]n

c]t

omul

v]s

li f=

r= s

=

se m

ai u

ite

la s

oare

. Pri

vea

]n jo

s,

]n

prof

unzi

mea

a

pei,

[i

urm

=re

a

sfor

ile c

e se

l=

sau

dre

pt ]

n jo

s, ]

n a

d]n

curi

. Se

pric

epea

s=

le \i

n= m

ai

dre

pte

dec

]t or

icin

e a

ltcin

eva

, a

st-

fel

]nc]

t la

fie

care

niv

el d

in b

ezna

cu

rent

ului

s=

exi

ste

c]te

o m

omea

l=

exa

ct ]

n lo

cul

und

e vo

ia e

l, pe

ntru

or

ice

pe[

te c

e ]n

ota

pe-

aco

lo.

Al\i

i ][

i l=

sau

sfor

ile s

= p

lute

asc

=, d

use

de

cure

nt, a

[a c

= u

neor

i ab

ia d

ac=

a

jung

eau

la v

reo

sut=

, o

sut=

zec

e m

etri

, m=

car c

= p

esca

rii ]

[i ]n

chip

u-ia

u c=

ar

sta

la o

sut

= o

ptze

ci.

”Da

r eu

le

pun

exa

ct a

[a c

um

treb

uie”

, se

g]n

di

b=

tr]n

ul.

“Doa

r c=

nu

ma

i am

nor

oc. D

ar

cine

[tie

? Po

ate

c=

azi

. nic

i o z

i nu

sea

m=

n=

cu c

eala

lt=.

E m

ai

bin

e s=

fii

no-

roco

s. n

uma

i c=

eu

vrea

u m

ai

de-

gra

b=

s=

le p

un c

um tr

ebui

e. C

a s

=

fii p

reg

=tit

atu

nci

c]nd

d=

nor

ocul

pe

ste

tine.

” S

oare

le e

ra a

cum

cu

dou

= c

easu

ri m

ai s

us p

e ce

r [i

nu-

i m

ai

r=ne

a o

chii

at]t

de

tare

atu

nci

c]nd

b=

tr]n

ul p

rive

a ]

nspr

e r=

s=ri

t. D

eja

nu

ma

i z=

rea

dec

]t tr

ei b

=rc

i, d

ar

[i a

cele

a s

e ve

dea

u fo

art

e d

e-pa

rte,

und

eva

jos,

spr

e \=

rm.

“De

c]nd

m=

[tiu

, soa

rele

de

di-

min

ea\=

mi-a

r=

nit

ochi

i”,

se g

]nd

i

el. “

{i t

otu[

i ]m

i s]n

t ]n

c= d

estu

l de

zdra

veni

. C]n

d a

pune

, pot

s=

m=

uit

dir

ect

la e

l f=

r= s

= m

i se

]nt

unec

e pr

ivir

ea. A

sta

cu

toa

te c

= s

eara

are

m

ai

mul

t= p

uter

e. D

ar

dim

inea

\a

r=ne

[te.

”}n

clip

a a

ceea

ob

serv

= o

freg

at=

cu

ari

pi

ma

ri [

i ne

gre

, ca

re z

bur

a

]n c

ercu

ri p

e ce

r, d

easu

pra

ca

pulu

i s=

u. P

as=

rea

se

lans

a ]n

tr-u

n pi

caj

rapi

d,

cob

or]n

d v

ertig

inos

, cu

ari

-p

ile

str]

nse

pe s

pate

, dup

= c

are

]n-

cepu

s=

zb

oare

iar=

[i ]n

cer

curi

.—

A v

=zu

t ea

cev

a, z

ise

b=

tr]n

ul

cu v

oce

tare

. n-a

ven

it d

oar

a[a

, ca

s=

se

uite

.V

]sli

]nce

t [i

f=

r= [

ov=

ire

spre

lo

cul u

nde

se r

otea

pa

s=re

a. n

u se

g

r=b

ea [

i-[i m

en\in

ea s

fori

le u

ndi-

\elo

r d

rept

e [i

la a

ceea

[i a

d]n

cim

e.

num

ai

c= s

e v=

zu p

rins

u[o

r d

e cu

rent

, a

[a c

=,

de[

i pe

scui

a c

um

treb

uie,

o f=

cea

plu

tind

ma

i rep

ede

dec

]t a

r fi

f=cu

t-o d

ac=

n-a

r fi

]nce

r-ca

t s=

se

folo

sea

sc=

de

pas=

re.

Pas=

rea

se

]n=

l\a [

i m

ai

sus

pe

cer,

dup

= c

are

se

roti

]n c

ontin

u-a

re,

cu

ari

pile

]n

crem

enite

. A

poi

se l

ans

a b

rusc

]nt

r-un

plo

njon

[i

b=

tr]n

ul v

=zu

un p

e[te

zbu

r=to

r ca

re

\][ni

din

ap=

[i

plut

i d

ispe

rat

pest

e su

pra

fa\a

ei.

— D

ora

de,

spu

se t

are

b=

tr]n

ul.

Dor

ad

e m

ari

.Tr

ase

v]s

lele

din

ap=

[i

scoa

se

de

la p

ror=

o u

ndi\=

mic

=.

Und

i\a

ave

a o

ag

raf=

cu

virt

ej4

[i u

n c]

rlig

d

e m

=ri

me

mijl

ocie

, ]n

care

b=

tr]n

ul

puse

una

din

sa

rdel

e. }

i d

=d

u d

ru-

mul

pes

te m

arg

inea

b=

rcii

[i d

up=

a

ceea

leg

= s

foa

ra d

e un

ul d

in in

ele-

le d

e la

pup

a.

Ma

i p

use

mom

eal=

]n

tr-o

und

i\=,

da

r pe

ast

a o

l=

s=

und

eva

la u

mb

r=, s

ub b

anc

a d

e la

pr

or=

. }nc

epu

s= v

]sle

asc

= d

in n

ou

11 /

14 /

Acu

m b

=tr

]nul

v]s

lea

]nce

ti[o

r…Il

ustr

a\i

e: A

dri

an

MO

RA

RU

noi, martie 2013

altceva

toa

t=

ziua

[i c=

treb

uie s=

se bucure d

e ea. Trecuse d

eja

mult=

vreme d

e c]nd i se ur]se s=

m

ai m

=n]nce [i nu-[i lua

nicioda

t=

nimic pentru pr]nz. La

prora b

=rcii

avea

o sticl= cu a

p= [i a

ltceva nici

c=-i m

ai treb

uia toa

t= ziua

.Pu[tiul se ]ntoa

rse deja

cu sarde-

lele [i cu cele dou=

mom

eli, ]nvelite ]ntr-o bucat= de ziar. o

pornir= am]n-

doi pe c=

rarea

spre ba

rc=, sim

\ind

sub t=

lpi nisipul zgrun\uros. R

idi-

car=

ba

rca [i o ]m

pinser= ]n a

p=.

— n

oroc, b=

tr]ne!—

noroc, ]i r=

spunse b=

tr]nul.Fix=

opacele v]slelor ]n stra

pa-

zane [i, a

plec]ndu-se cu toa

t= g

re-uta

tea p

e lope\ile l=

sate ]n

ap

=,

]ncepu s=

v]slea

sc=,

ie[ind

din

port pe ]ntuneric. Alte b

=rci ie[ea

u pe m

are d

e pe alte pla

je. B=

tr]nul a

uzi plesc=itul [i sc]r\]itul v]slelor

lor, chiar d

ac=

nu ma

i izbuti s=

le va

d=

, c=ci luna

cobor]se ]n spa

tele d

ealurilor.

Uneori vreun ins d

in c]te o ba

rc=

spunea ceva

. Da

r cele ma

i multe

b=

rci r=m

]neau t=

cute. Se a

uzea

doa

r plesc=

itul v]slelor.

Dup=

ce

ie[ir= d

in gura

portului, b=

rcile se ]m

pr=[tia

r= [i fieca

re o porni spre a

cea pa

rte de ocea

n ]n care spera

s=

g

=sea

sc=

pe[te. B

=tr]nul

[tia

c= o s=

ias=

mult ]n

larg

, a[a

c=

l=s=

]n urma

lui mirosul usca

tului [i v]sli ]na

inte, spre mirosul cura

t a

l oceanului d

e la prim

a or=

a d

i-m

ine\ii. V=

zu ]n ap=

fosforescen\a

alg

elor golfului ]n tim

p ce trecea

v]slind

peste acea

parte d

in ocean

pe care pesca

rii o numea

u ma

rele p

u\,

pen

tru

c=

aco

lo

]ncep

ea

brusc un a

bis d

e o mie pa

tru sute d

e metri, und

e, din pricina

v]rteju-lui f=

cut de curentul ce se izb

ea d

e

pere\ii ab

rup\i de pe fund

ul ocea-

nului, se str]ngeau toate soiurile de p

e[ti. Aici, ]n

gro

pile cele m

ai

ad

]nci, se g=

seau colonii d

e creve\i [i

pe[te pentru

mom

eal=

, uneori

chiar

[i g

rupuri d

e ca

lma

ri, ia

r noa

ptea toa

te aceste f=

pturi se ri-d

icau a

proape d

e suprafa

\= [i to\i

pe[tii r=t=

citori se hr=nea

u cu ele.C

um st=

tea a

[a, ]n ]ntuneric, b

=tr]-

nul sim\ea

c= se a

propie dim

inea\a

[i, ]n tim

p ce v]slea, a

uzea sunetul

tremur=

tor al pe[tilor zb

ur=tori, ca

-re \][nea

u din a

p=, [i f][]itul pe ca

re ]l scotea

u perechile lor de a

ripi \e-pene a

tunci c]nd se a

v]ntau prin

aer ]n b

ezn=. Pe[tii zb

ur=tori ]i era

u foa

rte dra

gi, c=

ci ei erau principa

lii s=

i prieteni pe ocean. }i p=

rea r=

u d

e p=s=

ri, ma

i ales d

e micile [i

delica

tele r]ndunici d

e ma

re negre,

care zb

urau [i c=

utau m

ereu [i nu g

=sea

u aproa

pe nicioda

t=, [i se

g]nd

i c= p=

s=rile a

u o via\=

ma

i g

rea d

ec]t avem

noi, cu excep\ia

p=s=

rilor de pra

d=

[i a celor m

ari

[i puternice. De ce a

u fost f=cute

p=s=

rile at]t d

e pl=p]nd

e [i de d

eli-ca

te, a[a

cum s]nt chirele d

e ba

lt=,

c]nd m

area

poate fi a

t]t de crud

=?

Ea

e bl]nd

= [i a

t]t de frum

oas=

... D

ar m

area

poate fi [i foa

rte crud=

[i se schim

b=

at]t d

e iute, iar p=

s=rile

astea

care zb

oar=

, se cufund=

[i v]-nea

z=, cu g

lasurile lor m

ici [i triste, s]nt d

intr-o pl=m

ad

= prea

delica

t=

pentru ea.

}n mintea

b=

tr]nului ma

rea fu-

sese ]ntotdea

una la

ma

r, a[a

cum o

numesc oa

menii ]n spa

niol= a

tunci c]nd

o iubesc. U

neori, cei ce o iubesc

spun lucruri ur]te despre ea

, da

r vorb

ele lor s]nt rostite ]ntotdea

una

ca [i cum

ar fi a

dresa

te unei femei.

C]\iva

dintre pesca

rii ma

i tineri, cei

care folosea

u gea

ma

nduri pe post

de plute pentru und

i\ele lor [i avea

u b

=rci cu m

otor, b=

rci cump=

rate pe

vremea

c]nd se putea

u face b

ani

frumo[i cu fica

tul de rechin, vor-

bea

u despre ea

ca d

espre el ma

r, a

dic=

la m

asculin. V

orbea

u despre

ea ca

despre un concurent sa

u de-

spre un loc ori chia

r ca d

espre u

n d

u[m

an

. Da

r ]n mintea

b=

tr]nului ea

fusese ]ntotdea

una la

feminin

[i ]nsemna

se ceva ce a

corda

sau

refuza

favoruri

imense,

iar

da

c=

f=cea

n=zb

]tii sau tic=

lo[ii, era d

in ca

uz= c=

nu se putea a

b\ine. Luna

o influen\ea

z= tot a

[a cum

influen- \ea

z= o fem

eie, ][i zicea b

=tr]nul.

V]slea

ritm

ic [i

f=r=

s=

fa

c=

nici un efort, deoa

rece reu[ea s=

-[i m

en\in= foa

rte bine viteza

, iar

suprafa

\a

oceanului

era

neted=

, cu excep\ia

unor v]rtejuri provocate

ici [i colo de curent. B

=tr]nul l=

sa

curentul s= fac= o treim

e din treab=

[i, c]nd ]ncepu s= se lum

ineze, v=zu

c= a

junsese deja

ma

i depa

rte de

locul unde spera

se s= fie la

acea

or=

.”Am

pescuit la pu\urile cele ad]nci o s=

pt=m

]n= ]ntrea

g=

[i n-am

f=cut

nici o treab

=”, se g]nd

i el. ”Azi o

s= m

erg s= pescuiesc ]n la

rg, aco-

lo und

e se

ad

un=

ba

ncurile d

e p=

l=m

id=

[i ton alb

3, [i poate c=

printre pe[tii =

ia o s=

da

u [i peste unul m

are.”

P]n= s=

se lumineze cu a

dev=

rat

de ziu=

, b=

tr]nul d=

du d

rumul m

o-m

elilor ]n ap=

[i se l=s=

dus d

e curent. A

[ez= una

dintre m

omeli

la m

ai b

ine de [a

ptezeci de m

etri a

d]ncim

e. Celei d

e-a d

oua ]i d

=d

u d

rumul p]n=

la o sut=

patruzeci

de m

etri, iar a

treia [i a

patra

se scufund

ar=

mult d

e tot ]n apa

al-

ba

str= – la

o sut= optzeci [i d

ou=

sute treizeci de m

etri. Fiecare pe[te

pus ca m

omea

l= st=

tea a

t]rnat cu

cap

ul ]n jos, cu cap

=tul c]rlig

ului ]n=

untrul mom

elii, care era

lega

t=

[i cusut= zd

rav=

n, iar toa

te p=r\ile

exterioare a

le c]rligului – curb

a [i

v]rful – erau a

coperite cu sard

ele proa

spete. Fiecare sa

rdea

era a

g=

- \at= bine, c]rligul travers]ndu-i am

]n-d

oi ochii, astfel ]nc]t toa

te laola

lt=

forma

u o jum=

tate d

e ghirla

nd=

pe o\elul proiecta

t ]nspre exterior. Din

p=r\ile d

e c]rlig pe ca

re un pe[te m

are a

r fi putut s= le sim

t=, nu era

nici una

care s=

nu aib

= un m

iros a

dem

enitor [i un gust b

un.Pu[tiul ]i d

=d

use doi toni m

ici [i proaspe\i, doi toni albi, care at]rna

u ca

ni[te plumb

i la ca

p=tul celor d

o-u= undi\e l=sate la cea m

ai mare ad]nci-

me,

iar

]n celela

lte d

ou=

c]rlige

b=

tr]nul pusese dou=

soiuri de sta

-vrid

– unul alb

astru-a

rgintiu [i a

ltul g

=lb

ui –, pe[ti pe care ]i m

ai folo-

sise, da

r erau ]n

c= ]n sta

re bun=

[i a

veau pe l]ng

= ei [i ni[te sa

rdele

superbe, ce le d

=d

eau un g

ust [i un a

spect atr=

g=

tor. Fiecare sfoa

r=

avea

grosim

ea unui creion m

are [i

era leg

at=

de un b=\ de un verde

aprins, astfel ]nc]t orice se ating

ea

sau

smu

cea d

e mo

mea

l= f=

cea

b=

\ul s= se scufund

e, iar fieca

re und

i\= a

vea d

ou= m

osoare d

e c]te [a

ptezeci [i ceva d

e metri d

e sfoar=

, ca

re puteau fi leg

ate ra

pid d

e cele-la

lte mosoa

re de rezerv=

, a[a

c=,

da

c= a

r fi fost cazul, un pe[te putea

s=

t]rasc=

dup=

el ma

i bine d

e cinci sute d

e metri d

e sfoar=

.A

cum b

=tr]n

ul st=tea

cu ochii

a\inti\i la

cele patru b

e\e ce plu-tea

u dincolo d

e ma

rginea b

=rcii [i

v]slea ]nceti[or, ca

s= m

en\in= sfo-

12 /13 /

2013, martie noi 21

calea spre olimp

HISTORIA EST MAGISTRA VITAE ETAPA a VI-a

1. Demonstreaz= rela\ia de cauzalitate dintre sf]r[itul celui de-al Doilea R=zboi Mondial [i insta-urarea regimurilor comuniste ]n Europa Central= [i de Est.

2. Aprecia\i rolul per-sonalit=\ii lui Vasile Lupu.

3. Recunoa[te\i edi-ficiul arhitectural din imagine.

A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

R=spunsurile corecte la etapa a III-a:

1. ora[ul a continuat s= fie, pe parcursul ]ntregu-lui Ev Mediu, factorul [i beneficiarul principal al pro-gresului, al evolu\iei social-economice, politice [i cul-turale ]n ansamblu. ora[ul medieval cap=t= un ”rol de c=l=uz=, de ferment, de motor”, at]t ]n ordinea economic=, c]t [i ]n domeniul vie\ii mentale, inclusiv ]n manifest=rile ei intelectuale [i artistice. De[i ca-drul monastic r=m]ne ]n secolul al Xi-lea [i, ]ntr-o mai mic= m=sur=, ]n secolul al Xii-lea cel mai favorabil pentru dezvoltarea culturii [i artei, ]n rezultatul cre[terii economiei urbane, a produc\iei [i a nece-sit=\ii de cuno[tin\e ]n diverse domenii are loc un transfer cultural al primatului m=n=stirilor asupra ora[elor, ]n primul r]nd ]n dou= domenii: ]nv=\=m]n-tul [i arhitectura. }n cursul secolului al Xii-lea, [colile urbane trec hot=r]t ]naintea celor monastice. noile centre [colare se emancipeaz= prin recrutarea ma-gi[trilor [i studen\ilor, prin programele [i metodele lor. Scolastica este fiica ora[elor. Ea domne[te ]n in-stitu\iile noi: ]n universit=\i – adev=rate corpora\ii in-telectuale ale magi[trilor [i studen\ilor. Studierea [i predarea devin un me[te[ug (universitas ]nseamn= corpora\ie).

Dezvoltarea economic=, perfec\ionarea me[te-[ugurilor, precum [i necesitatea de edificii mai ]n-c=p=toare [i luminoase au condi\ionat transforma-rea arhitecturii ora[elor. Arta romanic=, produs [i expresie a av]ntului cre[tin=t=\ii dup= anul 1000, se transform= ]n cursul secolului al Xii-lea. Arta gotic= este o art= urban=, art= a catedralelor izbucnite n=-valnic din corpul urban, pe care ]l subliniaz= [i ]l do-min=. Catedrala ad=poste[te o popula\ie urban= mai numeroas=, mai uman= [i mai realist=, care tin-de spre libertate economic= [i politic=, iar prin aces-tea – [i spre cea a crea\iei culturale, care a dat na[-tere unui nou av]nt spiritual: cel al rena[terii.

2. Maria Cebotari – c]nt=rea\= de oper=, sopran= lirico-dramatic=, actri\= de film. originar= dintr-o fa-milie de intelectuali. Studii la [coala normal= de fete “Florica ni\=” [i Capela Mitropolitan= din Chi[in=u condus= de M. Berezovschi. }n 1924-1929 a studiat la Conservatorul ”Unirea” din Chi[in=u cu Maria Zla-tov, Gavriil Afanasiu [i Anastasia Dicescu (canto). S-a perfec\ionat cu oskar Daniel (canto) la [coala Superioar= de Muzic= din Berlin (1929-1931).

A debutat cu mare succes la 15 aprilie 1931 pe scena operei din Drezda ]n rolul Mimi din opera Boe-ma de G. Puccini. }ntre anii 1935-1946 este solist= a operelor din Berlin, iar ]ntre 1947-1949 a operei din Viena. A sus\inut numeroase turnee ]n Anglia, Fran\a, italia, Suedia, Danemarca, Belgia, Elve\ia. A inter-pretat circa 60 de roluri ]n opere, a c]ntat ]n spectaco-le de operet=, a interpretat roluri principale ]n filme-le: Fata ]n alb (1934), inimi tari (1937), C]ntec de leag=n (1937), Visul doamnei Butterfly (1939), Maria Malibran (1943) [.a.

3. }n imagine este prezentat Big Ben, cel mai mare ceas cu clopot [i patru fe\e, [i al treilea turn cu ceas ca ]n=l\ime din lume. Ceasul a fost pus ]n func\iune ]n ziua de 31 mai 1859. Big Ben (]n traducere, Marele Ben) este porecla marelui clopot al ceasului din tur-nul de nord al Palatului Westminster din Londra. Acest nume este utilizat at]t ]n cazul clopotului, c]t [i al ceasului [i chiar al turnului cu ceas.

Rezultatele etapei a III-a:C]te 30 de puncte (15,10,5) au acumulat: Doina

ST}N+, Gura Galbenei, Cimi[lia; Silvia NACU, V=sieni, Ialoveni; Lauren\iu CALANCEA, Liceul Ori-zont, Chi[in=u; Cristina MOVILEANU, Silvia JIGA-NU, Natalia DOBO{, Gabriela VELE{CO, H]nce[ti.

29 de puncte a acumulat: Silvia ISTRATI (15,9,5), V=sieni, Ialoveni.

C]te 28 de puncte (13,10,5) au acumulat: Natalia POCIUMBAN, Mihaela STICEA, Cobani, Glodeni; Veronica BUGA, Lozova, Str=[eni; Marcela DAMI-AN, Cristian TAG}R{, Zina STOICA, Ana JUCOV-SCHI, Irina C+LUG+REAN, Anastasia ROTARU, Adriana BUDACA, Victoria BUNESCU, H]nce[ti.

27 de puncte a acumulat: Vlad GANU{CEAC (12, 10,5), Edine\.

25 de puncte a acumulat: Gheorghe B}NZARI (10,10,5), H]nce[ti.

20 de puncte a acumulat: Cristina VREME{ (5,10,5), Lozova, Str=[eni.

D=m publicit=\ii doar numele participan\ilor care au acumulat minimum 20 de puncte. La bilan- \ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.

Rubric= sus\inut= de Adrian DOLGHI, doctor ]n istorie

noi, martie 201322

Carul-Mic

O amenii de [tiin\= din Rusia au reu[it s= rea-duc= la via\= o plant= care a tr=it acum 32000

de ani. Cercet=torii au g=sit pe teritoriul Siberiei, la 38 de metri sub p=m]nt, o tulpin= a speciei Si-lene Stenophylla, care, spre surprinderea lor, era intact=.

Planta a rezistat 32000 de ani, deoarece a fost protejat= de permafrost (strat de sol ]nghe\at per-manent), fiind expus= unei temperaturi constan-te, de circa -7° C pe parcursul ]ntregii perioade.

oamenii de [tiin\= au luat planta, au cultivat-o din nou, iar aceasta a crescut. Succesul ob\inut de speciali[tii ru[i a convins [i al\i cercet=tori s= cread= c= pot readuce la via\= plante disp=rute. “Ar fi vital pentru ecosistem dac= am reu[i s= re-aducem la via\= unele dintre plantele cultivate acum mii de ani [i disp=rute ]ntre timp”, a decla-rat botanista Elaine Solowey, de la institutul pen-tru Studii de Mediu din israel.

J ill Price, coordonator de educa\ie religioas= la o sinagog=, ][i poate aminti, cu precizie, tot

ce s-a petrecut ]n via\a sa, zi de zi, timp de 22 de ani. Abilitatea ei a fost descoperit= ]n anul 2000 [i, de atunci, a fost testat= de nenum=rate ori, confirm]ndu-se c= niciodat= nu d= gre[ atunci c]nd i se cere s= vorbeasc= despre evenimente verificabile, petrecute ]n urm= cu 10-20 de ani, ]ntr-o anumit= zi.

Marilu Henner, un actor cunoscut pentru rolul s=u din seria Taxi, este capabil s= r]d= [i s= pl]ng= foarte u[or, fiindc= memoria ]i permite s= retr=-iasc=, oric]nd, episoade din via\a sa, care s= ]l aduc=, brusc, ]n starea de gra\ie.

E xpresia c=lc]iul lui Ahile, pe care o utilizeaz= vorbitorii de limb= rom`n=, vine ]nc= din mi-

turile grece[ti. Ahile este un erou celebru din mi-tologia greac=. Potrivit legendei, maic=-sa, zei\a Thetis, pentru a-l face pe fiul ei nemuritor, l-ar fi cufundat ]n apele Styxului; numai c=lc]iul, de care ]l \inuse, i-ar fi r=mas vulnerabil. {i, ]ntr-adev=r, dup= multe fapte viteje[ti, Ahile a murit ]n r=zboiul Troiei, str=puns de o s=geat= tocmai ]n c=lc]i.

Expresia se folose[te pentru a ar=ta locul vul-nerabil al unei persoane.

D oamne, ziua s-a sf]r[it,/ Noaptea iar=[i a venit,/ Peste zi ne-ai ajutat,/ De-am lucrat

[i-am ]nv=\at./ Ajut=-ne, Doamne Sfinte,/ {i de-acum ]nainte./ Zi de zi s= tot sporim,/ Oameni buni cu to\i s= fim. Amin

RUG+CIUNE DE SEAR+

PENTRU TINE, PRIM+VAR+!{iruri negre de cocoare,Ploi c=ldu\e [i u[oare,Fir de ghiocel pl=p]nd,C]ntec ]ng]nat ]n g]nd,S=rb=toare,…Zumzet viu prin zarz=ri. oareC]nt= florile la soare?C= pe crengi de floare plinenu [tii: flori s]nt, ori albine?Pentru cine?…Pentru tine, prim=var=,Care-aduci bel[ug ]n \ar=,Care vii,Peste c]mpii,Cu b=nu\i de p=p=dii{i cu c]ntec de copii!

32000 DE ANI SUB P+M}NT

Otilia CAZIMIR

2013, martie noi 23

Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

} n vremea aceea, puteai ]nt]lni adesea pe Boulevard du Tem-

ple un b=iat de vreo unsprezece-doisprezece ani, care era adev=ra-ta ]ntruchipare a [trengarului. Purta pantaloni lungi, b=rb=te[ti, [i blu-z= femeiasc=. Dar nici pantalonii nu-i avea de la taic=-s=u [i nici blu-za de la maic=-sa. ni[te oameni str=ini ]l ]mbr=caser=, de mil=, ]n aceste zdren\e. Totu[i, b=iatul avea [i tat= [i mam=. Taic=-s=u ]ns= nu-i purta de grij=, iar maic=-sa nu-l iu-bea; astfel, pe drept cuv]nt, putea fi socotit orfan.

Se sim\ea ]n largul lui numai pe strad=. Era un b=iat palid [i boln=-vicios, dar iste\, ]ndem]natic, zglo-biu [i tare glume\. nu st=tea nicio-dat= ]ntr-un loc; hoin=rea pe str=zi c]nt]nd, scormonea prin canale de scurgere, [terpelea pe ici, pe colo, cu haz [i ]ndem]nare, a[a cum fac pisicile sau vr=biile, r]dea c]nd i se spunea [trengar [i se m]nia c]nd i se spunea haimana. n-avea nici cas=, nici mas=, nici pe cineva care s=-l iubeasc= s=-l m]ng]ie, dar lui nu-i p=sa. {i cu toate c= era at]t de p=r=sit, uneori ]i trecea prin minte: ”ia s= m= duc s-o v=d pe mama!”. Pleca atunci din locurile cunoscute, cu pie\e [i bulevarde zgomotoase, cobora pe chei, trecea podurile [i, ]n cele din urm=, ajungea ]n maha-lalele oamenilor s=rmani.

Acolo, ]ntr-o cocioab= nenoroci-t=, tr=ia familia acestui b=iat zglo-biu. G=sea aici numai am=r=ciune, mizerie [i, ceea ce era mai trist, nici m=car un z]mbet de bun sosit. Vatra era rece [i reci erau inimile.

C]nd intra, ]l ]ntrebau: ”De unde vii?”. ”De pe strad=!” r=spundea el.

C]nd pleca, ]l ]ntrebau: ”Unde te duci?”. ”Pe strad=”, r=spundea el. iar maic=-sa ]i striga din

urm=: ”{i ce-mi cau\i pe aici?”. Copilul tr=ia lipsit de dragoste [i de ]ngrijire, ca ierburile g=lbejite care cresc prin pivni\i. nu suferea ]ns= din aceast= pricin=, nu ]nvinuia pe nimeni. De altfel, nici nu [tia cum ar trebui s= ai cu adev=rat un tat= [i o mam=...

Am uitat s= v= spun c= pe Boulevard du Temple acest [trengar fusese poreclit Gavroche.

MIZERABILII

Ilustra\ii: Sergiu PUIC+

Victor HUGO

(fragment)

noi, martie 201324

MORALA

} n acele vremuri ]ndep=rtate ]n [coala din satul nostru era o ru[ine dac= cineva dintre elevi nu

cuno[tea pe de rost cel pu\in dou=-trei fabule de Donici. nu era serbare la ca-re s= nu se recite ori s= nu se ]nsce-neze ceva din crea\ia ace-luia care a fost numit cuib de ]n\elepciu-ne de c=tre cel mai mare poet al neamu-lui nostru din toate timpurile.

}n pauz=, ]n drum spre [coal= ori spre cas= ne amuzam cu to\ii cu fabule. Fiecare dintre noi mai era botezat cu ]nc= un nume inspirat din crea\ia cunoscutului fabulist: greier, furnic=, albin=, broas-c=, rac, [tiuc=, bursuc, vulpe... Unii au purtat aces-te porecle toat= via\a.

Cel mai mult ne pl=cea morala fabulelor, pe care o cuno[teau [i cei mai lene[i elevi la ]nv=\=tur=. Adeseori ne repro[am sau r=spundeam unul altuia cu fraze din opera ]ndr=gitului literat: Ai c]ntat? }mi pare bine,/ Acum joac= dac= po\i,/ iar la var= f= ca mine; Are pufu[or pe boti[or; Dumnezeu s= ne fe-reasc= de judecata m=g=reasc=; Via\a vegetal=,/ Via\a social=,/ Totul at]rn= de la r=d=cin=... Pentru noi morala lor era egal= cu ]nv=\=mintele pe care ni le d=deau zilnic p=rin\ii, profesorii, buneii.

La marginea localit=\ii noastre, dinspre Redi, se g=sea o livad= b=tr]n= de mere a colhozu-lui. Tot ]n aceast= parte a satului locuia o fa-milie numeroas=. }ntr-o zi capul c=minului le-a spus celor [apte copii ai s=i c= e p=cat s= tr=ie[ti sub coasta unor asemenea bun=t=\uri [i la iarn= s= duci dorul lor. Copiii l-au ]n\eles pe p=rinte dintr-un cuv]nt [i, cum se l=sa ]ntu-nericul, harnicii b=ie\i [i fete se strecurau ]n faimoasa livad=. C]nd agricultorii au terminat de cules, bravii copii au reu[it s= umple jum=-tate de beci cu mere.

P e la ]nceputul lui decembrie, copiii i-au amintit tat=lui de gustoasele fructe, iar

unele dintre ele ]ncep s= se p=teze. Tat=l, ne-fiind din fire un zg]rie-br]nz=, le-a ]ntins o stra-chin= [i le-a zis s= aleag= doar dintre acele care se stric=. A doua zi copiilor li se face din nou poft= de mere. Tat=l nu s-a l=sat mult ru-gat, dar i-a pov=\uit din nou s= ia dintre acele care se stric=. La Cr=ciun [i la Sf]ntul Vasile tat=l la fel le-a amintit c= mai ]nt]i trebuie s= m=n]nce merele care au ]nceput s= putrezeas-c=. A[a p]n= ]n prim=var=. Cu dou= s=pt=m]ni ]nainte de coptul cire[elor tat=l a cobor]t sin-gur ]n beci [i a adus ultima strachin= cu mere pe jum=tate stricate.

Morala...

Valerie VOLONTIRFotografii de autor

rectificare

ROAD+ BOGAT+

LEC|II DE CICLISM

2013, martie noi 25

CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!

calea spre olimp

C ontinu=m concursul cu r=spunsurile la ]ntreb=rile etapei a doua [i clasamentul provizoriu. Surprin-

z=tor, num=rul participan\ilor s-a redus. ne referim, ]n special, la reprezentan\ii Liceului din satul Corjova, Dub=sari. oricum, asta nu ]nseamn= c= lupta pentru trofeele anun\ate a devenit mai pu\in aprig=. Totul se va decide ]n ultima etap=.

ETAPA a V-a1. C]t timp a rezistat recordul fotbalistului german

Gerd Müller? Cine [i c]nd l-a dobor]t? (5 puncte)2. C]te victorii a ob\inut boxerul Veaceslav Gojan

]n actuala edi\ie World Boxing Series? (4 puncte)3. Numi\i dou= dintre cele mai remarcabile per-

forman\e ale judocanului Sergiu Toma. Unde le-a stabilit? (3 puncte)

A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

R=spunsurile corecte la etapa a II-a:

1. Michael Phelps (22 de medalii cucerite, dintre care 18 de aur, 2 de argint [i 2 de bronz).

2. ion Luchianov. Medaliat cu bronz la Campionatul European de Atletism de la Barcelona (2010).

3. Radu Rebeja (74 de meciuri, 2 goluri marcate).

Rezultatele etapei a II-a:R=spunsuri corecte (12 puncte) au expediat: Mihai

AFANASII, Z]mbreni, Ialoveni; Maria PORUBIN, Mihai TATARU, Rita ANDREEV, Tudor PORUBIN, Inga S}RBU, Elena PORUBIN, Holercani, Dub=sari; Vlad GANU{-CEAC, Edine\; Eugen COJOCARU, Cobani, Glodeni.

Urmeaz= ]n top Lucia CHIRI|+, Ign=\ei, Rezina, care a adunat 10 puncte.

D=m publicit=\ii doar numele participan\ilor care au acumulat minimum 10 puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.

Rubric= sus\inut= de Ion ROBU

abc juridic

Rubric= sus\inut= de Tamara PL+M+DEAL+, avocat parlamentar pentru protec\ia drepturilor copilului

ne-a fost ]nlocuit= una dintre profesoare. Aceasta a venit cu diverse schimb=ri, ne\in]nd cont de faptul c= nu s]ntem adapta\i ]nc= la noua modalitate a ei de a preda. ne-a aten\ionat din start c=, dac= nu vom ]nv=\a, vom avea de p=timit. Ba mai mult, ne-a spus c= vom sus\ine un examen sub form= oral= la acest obiect. nefiind obi[nui\i cu astfel de evalu=ri, psihologic nu ne-am sim\it bine. Are dreptul profe-soara s= procedeze astfel?

Elena C.Nisporeni

Drag= Elena,orice profesor care lucreaz= cu elevii trebuie s=

ia ]n calcul particularit=\ile psiho-fiziologice ale fie-c=rui copil [i nu poate s=-[i impun= propriile reguli ce vin ]n contradic\ie cu obiectivul major al [colii [i interesele superioare ale copilului.

De asemenea, profesorii trebuie s= respecte pro-grama [colar=, aprobat= de Ministerul Educa\iei pe care trebuie s= o cunoasc= at]t profesorii, c]t [i elevii.

E corect din punct de vedere juridic ca un elev din clasele superioare s= fac= ore cu elevii din clasele mai mici, chiar dac= profesorul de disciplina respec-tiv= lipse[te din institu\ie?

Ion. CF=le[ti

Drag= ion,}n institu\iile de ]nv=\=m]nt se practic=, cu ocazia

diferitelor evenimente, predarea orelor de c=tre ele-vii claselor mai mari colegilor mai mici. Este o activi-tate cu rol educativ, pentru ca elevii s= con[tientizeze c]t de dificil= e munca profesorului, dar [i pentru ca elevii s= formeze deprinderi de a discuta ]n public [i a ]nsu[i deprinderi de via\=.

Am auzit c= o elev= dintr-o localitate rural= din \ara noastr= a fost h=r\uit= sexual de un profesor, acesta promi\]ndu-i note mari la disciplina pe care o preda. Ce ne pute\i spune despre asemenea fapte?

Rodica OU{, 16 aniChi[in=u

Drag= Rodica,Din p=cate, asemenea cazuri ajung tot mai des ]n

vizorul avocatului parlamentar, [i asta ne ]ngrijo-reaz= foarte mult. Unele cazuri se adeveresc, altele nu. Dac= ai auzit pe cineva c= a fost h=r\uit, po\i s= anun\i cazul la Linia Verde ”Telefonul Copilului” 080011116 sau la Centrul na\ional de Prevenire a Abuzului fa\= de Copii ”Amicul”, tel.: 022 75 88 06.

Totodat=, nu trebuie s= neglij=m nici faptul c= unele adolescente se ]mbrac= [i au un comporta-ment provoc=tor sau insinueaz= diferite cazuri de h=r\uire. H=r\uirea poate fi stabilit= de c=tre psiho-log ]n urma unei evalu=ri psihologice a presupusei victime.

Nota redac\iei: Dac= ave\i anumite ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa revistei NOI.

ACTIVITATE EDUCATIV+

abonament

noi, martie 201326

pa gi na mu ze lor

O trup= [armant= care las= urme ad]nci ]n istoria muzical= a Republicii Moldova, totodat=, sim\indu-

se acas= pe orice scen=. Creativitatea [i devotamentul lor au dus la formarea unei discografii interesante [i le-a deschis calea spre cele mai bune scene ale Europei.

}ncep]nd cu mijlocul anilor nou=zeci, Zdob [i Zdub combin= hardcore-ul [i folclorul rom`nesc ]ntr-un mod unic [i elegant, oferind un show live spectaculos... dac= dori\i, numi\i-i etno-rockeri. Cu ceva de hip-hop, drum and bass, jungle, punk... un crossover muzical original, unde se ]nt]lnesc intensitatea urban= [i spiritul rural.

Pentru a ad=uga autenticitate sunetului s=u, Zdob [i Zdub a ]nregistrat unele piese [i a c]ntat live cu interpre\i de folclor, arti[ti ca Vasile Dinu (MC Vasile, din Rom`nia), Surorile osoianu (Moldova), Trio Erden-ko (Rusia), bunica [i bunicul de la V=leni (Tudor [i Li-dia Bejenaru) [.a. Au concertat ]n peste dou=zeci de \=ri europene. De-a lungul anilor a c]ntat ]n deschidere la forma\ii cu renume mondial, precum: Red Hot Chili Peppers, Emir Kusturica & no Smoking orchestra, Bio-hazard, Rollins Band, Rage Against The Machine, Soulfly, The Garbage, Fun Lovin’ Criminals [.a.

Muzica forma\iei a fost apreciat= ]n cadrul mai mul-tor concursuri (de exemplu, Eurovision 2005, 2011,

unde, Zdob [i Zdub s-au plasat pe locuri de frunte) [i de diverse televiziuni, printre care [i MTV Europe, re-viste [i posturi de radio – toate contribuind la colec\ia lor de premii.

octombrie 2010 vine cu un album ]n limba rus=, nu-mit Beloe Vino/ Krasnoe Vino. Pe parcursul unei peri-oade ]ndelungate, cu ocazii diferite au fost ]nregistrate piese care, la fel, din varii motive, nu au fost lansate, acestea au fost aduse sub o copert=.

Zdob [i Zdub au ap=rut ]ntr-o lumin= nou= prin ul-timul lor album Basta Mafia! (2012). E rezultatul muncii lor asidue [i al exploat=rii unor noi dimensiuni creative ale forma\iei [i produc=torului Marc Elsner [i a unui ma-terial nou, ]n limba englez= [i rom`n=.

Membrii forma\iei: Roman iagupov – voce, ]n for-ma\ie din 1994 p]n= ]n prezent; Mihai Gîncu – bass chi-tar=, 1994 – prezent; Sveatoslav Staru[ – chitar=, 1996 – 2004, ]nceputul 2010 – prezent; Andrei Cebotari – tobe, 2000 – 2003, ]nceputul 2010 – prezent; Valeriu Mazîlu – trompet=, cimpoi, 2001 – prezent; Victor Dande[ – trombon [i instrumente populare, 2001 – prezent.

Ana BRADU

ZDOB {I ZDUB

2013, martie noi 27

LIONEL MESSI

V ictorii dup= victorii. {i nu doar pe terenul de fotbal, ci [i pe arena bunului-sim\ [i a modestiei ]ntr-o lume su-

focat= de ifosele vedetelor. Lionel Andrés Messi (24 iunie 1987) reinventeaz= fotbalul-spectacol ]ntr-un moment ]n care acest lucru pare imposibil. Atacantul argentinian joac= pentru FC Barcelona [i ]n echipa na\ional= de fotbal a Argentinei. Puricele (are ]n=l\imea de 1,69 metri!) a c][ti-gat ]n anul 2012 a patra oar= consecutiv Balonul de Aur, dep=[indu-l pe coechiperul s=u de la FC Barcelona An-dres iniesta [i pe portughezul Cristiano Ronaldo, atacan-tul lui Real Madrid. La doar 25 de ani stabile[te un nou record, dup= ce a ]nscris 91 de goluri ]n 2012, dobor]nd recordul de 85 de goluri realizat ]n 1972 de legendarul fot-balist german Gerd Müller. Messi e singurul fotbalist din lume care ob\ine trofeul de patru ori, devans]ndu-i astfel pe olandezii Johan Cruyff (1971, 1973, 1974) [i Marco Van Basten (1988, 1989, 1992), precum [i pe francezul Michel Platini (1983, 1984, 1995), actualul pre[edinte al UEFA. Vizibil emo\ionat, declar=: “}mpart premiul cu to\i colegii de la Barça... Pu\ine lucruri se compar= cu ob\inerea unui titlu al=turi de echipa ta”.

Povestea piticului ]ncepe pe str=zile din Rosario, Ar-gentina. Prima dat= la fotbal a fost adus de bunica Celia, apoi tat=l s=u s-a ocupat de primii s=i pa[i. }n 1995 ajunge la cea mai bun= echip= din Rosario, newell’s old Boys. Calific]ndu-se ]n finala unui turneu de juniori, juc=torii as-pirau la premiul pus ]n joc: o biciclet=! Dar ghinion, ]n ziua meciului se ]nt]mpl= ca Leo s= r=m]n= blocat ]n cas=.

Meciul ]ncepe f=r= el, ...echipa este condus= cu 1-0 la pauz=. Sparge un geam ]n cele din urm=, ajunge [i r=stoarn= scorul ]n a doua repriz=, la 3-1 pentru newell’s. C]teva zile mai t]rziu, un pu[ti de 1,20 metri se plimba cu noua sa biciclet=, iar ]n spate, legat= str]ns de portbagajul mic, st=tea prima minge dintr-o colec\ie de invidiat.

}n anul 2000 se mut= cu familia ]n Spania, fiind diag-nosticat la zece ani cu probleme grave ce \in de hormonul de cre[tere. Carles Rexach, legenda Barcelonei, ]l prime[te al=turi de al\i pu[ti la o prob=. Cu lacrimi ]n ochi, piciul Messi nu mai spera s= fie introdus pe teren. Rexach ][i d= seama c= uitase de el [i-l introduce cu c]teva minute ]nainte de finalul meciului. C]teva prelu=ri, un dribbling scurt, [i o pas= lung= spre un coechipier... at]t a fost sufi-cient pentru agerul antrenor: “Pu[tiul =sta semneaz= de urgen\= cu noi!”. Clubul accept= s= suporte tratamentul costisitor pentru Leo.

Cre[te sub toate aspectele la celebra academie de fot-bal a Barcelonei! La 17 ani joac= al=turi de fotbali[ti de renume, ca Ronaldinho, Deco sau Henry. Antrenorul FC Barcelona, Josep Guardiola, intuind c= are ]n m]n= un juc=tor epocal, centreaz= filosofia de joc a echipei pe per-sonalitatea lui Messi. }ntr-un an calendaristic, 2010-2011, Messi marcheaz= 60 de goluri. Este comparat cu Diego Ma-radona gra\ie stilului s=u de joc, iar Maradona ]l declar= succesorul s=u.

Daniela COJOCARU

time-out

28 noi, martie 2013

O , Alexandria! ora[ul de odinioar= al muzeelor [i al c=r\ilor, capitala ]n\elepciunii, a filozofiei [i a [tiin-

\elor. Anume astfel te-a z=mislit marele Alexandru Ma-cedon – oaz= a talentului [i virtu\ii umane ]ntru perpe-tuarea civiliza\iei. Aici se intersectau odat= c=ile orientului [i occidentului. Toate cuno[tin\ele civiliza- \iei europene [i orientale, ]n c=r\i scrise [i suluri de piele sau papirus, erau adunate cu grij= ]n renumita Biblio-tec= din Alexandria, unde studio[ii aveau ac-ces la o comoar= inestimabil=, ce num=ra ]ntre 400 [i 700 de mii de denumiri! Unde, dac= nu ]n Alexandria, era cazul s= se nasc= acea care avea s= devin= ”un far al ]n\elepciunii” al antichit=\ii? Spre deosebire de renumitul far-minune de 120 m ]n=l\ime, care lumina p]n= la 60 km, cel al ”]n\elepciunii” ][i extindea lumina mult peste hotarele imperiului, dar [i peste milenii.

nu se cunoa[te cu exactitate anul na[terii Hipatiei (Hypatia), dar se presupune c= ar fi ]ntre 355 [i 370 d.Hr. nu a avut parte de grija mamei, care a murit ]n timpul na[terii. A[a c= a crescut cu tata Teon, cunoscut ]nv=\at din Alexandria, matematician, astronom [i filozof, mai t]rziu [i conduc=torul [colii-universit=\i din ora[, pe atunci cea mai faimoas= din lume. }n familie micu\a Hipa-tia a primit o educa\ie [i instruire aleas=, av]nd acces la biblioteca personal= a tatei [i la cea din Mou-seion. Tat=l ei o ]ndruma s= \in= mintea deschis= [i s= g]ndeasc= mereu, chiar [i gre[it.

Cre[tea o domni\= iscoditoare, meditativ=, de o rar= frumuse\e, cu ochi senini [i vis=tori. Deja la 16 ani ][i avea auditoriul s=u, cu-rios s= afle ce este astronomia, arit-metica [i geometria, s= asculte pasaje filozofice despre dezvolta-rea omenirii. Cu timpul influen\a Hipatiei asupra or=[enilor cre[-tea. Tat=l ei realiza analize pro-funde ale operelor lui Euclid [i Pto-lemeu, ale altor g]nditori, iar Hipatia p=trundea ]n esen\a acestor lucr=ri pentru a le ]n\elege mesajul [i a-l dezvolta ]n continuare. Cu entuziasm a plecat ]ntr-o lun-g= c=l=torie la Atena pentru a lua cuno[tin\= de [coala matematicienilor, condus= de Plutarh cel T]n=r.

Dup= revenire, autoritatea sa a atins astfel de culmi, ]nc]t, pentru a o asculta, lumea venea de peste m=ri [i \=ri. De[teapt= ca Atena, frumoas= ca Afrodita, gra\i-oas= ca Hera – trei zei\e grece[ti ][i g=siser= ]ntruchi-pare ]n Hipatia. Refuz]nd s= adere la vreo religie, inclu-siv la cea cre[tin=, care se r=sp]ndea ]n Egipt, pentru a nu se molipsi de dogme, ea trezi invidia [i ura unora.

Cu toate acestea, printre elevii s=i erau reprezentan\i ai tuturor religiilor ]nt]lnite ]n partea locului [i cu to\i g=sea limbaj comun. Unul dintre elevii s=i, devenit mai t]rziu episcop cre[tin – Sinesius, dup=, ce a frecventat [i [coala filozofic= din Atena, scria c= ”Hipatia este cel mai genial filozof”. Cuno[tin\ele profunde ale Hipatiei ]n astronomie [i matematic= i-au permis s= perfec\io-neze astrolabul – un ”computer” al timpurilor pentru

calcularea pozi\iilor stelelor [i a orei, foarte util ]ndeosebi pentru marinari. Ea a construit [i o hart= plan=, pliant=, a boltei cere[ti. Se con-sider= c= ea a inventat hidroscopul – un aparat pentru distilarea apei [i a altor lichide, [i are-ometrul – pentru determinarea densit=\ii lor. Ei i se atribuie [i inventarea nivelului cu bul= de aer, simplu [i eficient, larg utilizat de construc-torii contemporani. Hipatia a analizat complex figurile, ob\inute la intersec\ia unui plan cu un con – cercul, elipsa, parabola, hiperbola. Multe secole aceste cuno[tin\e nu au fost solicitate,

aproape fiind uitate. Mult mai t]rziu, ]ncep]nd cu sec. XVi, acest subiect a intrat ]n vizorul marilor mate- maticieni ai timpului – Decartes, Leibniz, newton. Re-

zultatele studiilor lor au permis s= fie calculate orbitele a[trilor cere[ti, iar mai apoi [i ale rache-telor cosmice.

Dup= tat=l ei, Hipatia a prelu-at catedra de filozofie la [coala din Alexandria. Popularitatea sa era ]ntr-at]t de mare, ]nc]t [i pre-fectul urbei, oreste, venea s= se sf=tuie cu ea ]n cele mai diverse probleme. Chiril, episcopul ora-[ului, care pretindea o autoritate absolut=, at]t ]n cele cre[tine[ti, c]t [i ]n cele sociale, era deranjat de o astfel de situa\ie, instig]nd la ur= fa\= de Hipatia ]n r]ndul slujitorilor biserice[ti [i ale eno-ria[ilor. Unul dintre ei spunea c= ”ea ][i hipnotizeaz= elevii [i se dedic= studiilor astrale satani-ce”. notorietatea Hipatiei nu mai putea fi tolerat= de dictatura reli-gioas=, astfel c= sub pretextul combaterii cultului p=g]n poli-

teist fanaticii cre[tini din nou au distrus templele, au ars bibliotecile, iar pe Hipatia – prima matematician= [i filozof al antichit=\ii, ]ntr-o zi din postul mare, ]n martie 415, au ucis-o cu cruzime. Hipatia ]ns= nu a fost uitat=, ea reg=sindu-se ]n picturi celebre, ]n romane, ]n filmul ”Agora”. numele ei ]l poart= un crater de pe Lun= [i un asteroid. Secolele scurse doar au confirmat marea pu-tere a ra\iunii [i genialitatea Hipatiei.

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

Ilustra\ie: Violeta ZABULIC+

galeria Minervei

HIPATIA — PERLA SCLIPITOARE A ANTICHIT+|II

292013, martie noi

anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

URME {I PETALE

30 noi, martie 2013

para lui n=t=flea\=

Rubric= sus\inut= de Liuba AGAPI

provoc=ri vesele

N u [tiu la ce te-ai g]ndit c]nd ai citit titlul, dar eu l-am g=sit drept cel mai potrivit pentru a defini

”mariajele” surprinz=toare dintre unele vorbe apa-rent nepotrivite, dar care concentreaz= at]t adev=r [i farmec al exprim=rii tocmai pentru c= s]nt ]mpreun=!

nu-i a[a c= paradoxurile din urm=toarele prover-be se transform= ]n judec=\i c]t se poate de logice imediat ce le descifrezi sensurile: scump la t=r]\e [i ieftin la m=lai; zece de[tep\i nu pot s= dezlege ce a legat un prost; unde dai [i unde crap=; buturuga mic= r=stoarn= carul mare; r]de cioara de cioroi c= s]nt negri am]ndoi?

}ncearc= s= descoperi [i logica paradoxurilor din poezii: ”T=cerile s]nt pline de cuvinte”, ”M-am obi[nuit cu r=ul t=u at]t, c=-mi face [i un pic de bine”, ”}\i scrii poezia, c]nd poezia pe tine te scrie”, ”Dor ]mi e de tine chiar c]nd e[ti al=turi” (n. Dabija); ”Tr=im mari [i asfin\im tot mici”, ”De ce [i-atunci c]nd pierd c][tig” (L. Damian).

Te invit [i pe tine s= te g]nde[ti la alte parado-xuri ale vremurilor noastre, pe care s= ni le trimi\i la redac\ie. Scrie-ne care crezi c= s]nt [i paradoxu-rile amuzante ale vie\ii elevului de ast=zi!

PARADOXURI NEPARADOXALE

D ac= m-a\i ]ntreba cine-s mai creativi, mai ingenio[i, cu sim\ul umorului mai ascu\it: fetele

sau b=ie\ii? Judec]nd dup= r=spunsurile care au ve-nit la redac\ie, voi r=spunde c= fetele de\in ]nt]ietatea la acest capitol, dar, probabil, data viitoare baie\ii ]mi demonstreaz= contrariul.

A r=spuns provoc=rilor din decembrie Vasilisa CIOBANU, elev= ]n clasa a IX-a, Pruteni, F=le[ti, care ne sugereaz= s= complet=m Dic\ionarul expli-cativ vesel cu urm=toarele defini\ii:

Profesor – persoan= aflat= ]n c=utarea unei profe-sii; Tencuitor – persoan= care aranjeaz= obiectele ]n teancuri; Mercenar – persoan= care vinde mere; Cardiolog – persoan= care se ocup= de cardurile bancare; Vizitiu – persoan= aflat= ]n vizit=; Apicul-tor – persoan= care furnizeaz= ap=; Viticultor – per-soan= care cre[te vite; Redactor – persoan= care se ocup= de reduceri; Stomatolog – medic care trateaz= bolile de stomac.

La capitolul felicit=ri spirituale, Lia IONEL din C=l=ra[i ne-a trimis un mesaj cu ”accente ecologice” pe care l-a compus pentru a-[i felicita profesoara de biologie cu ocazia zilei de na[tere: ”}n noul an din via\=, destinul s= v= creeze un mediu c]t mai favora-bil pentru a v= p=stra ecologia sufletului departe de poluarea emo\iilor sau a g]ndurilor nepotrivite. La v]-n=toarea norocului [i a ]mplinirii visurilor s= v= pute\i l=uda cu cele mai de pre\ trofee, iar ]nc=lzirea glo-bal= s= se fac= sim\it= doar ]n z]mbetele de pe chi-pul dumneavostr=, ]n cuvintele [i ]n atitudinea celor ce v= ]nconjoar=”.

Miz]nd din nou pe ingeniozitatea ta, pentru data viitoare te invit s= reformulezi, s= parafrazezi pro-verbe cunoscute, transform]ndu-le ]n unele amu-zante (c]teva exemple: dac= ai carte, o duci la anti-car; cine sap= groapa altuia se cunoa[te dup= h]rle\; cine r]de la urm= e vesel etc.).

Mediteaz= [i asupra urm=toarelor ]ntreb=ri, chiar dac= unii zic c= situa\iile ar fi din categoria paradoxurilor indescifrabile:

1. }ntr-un sat exist= un singur frizer, iar b=rba\ii satului se ]mpart ]n dou= categorii: cei care se rad

singuri ]ntotdeauna [i cei care se rad ]ntotdeauna la frizer. Din ce categorie face parte frizerul satului?

2. Un cretan spune c= to\i cretanii s]nt mincino[i. Spune el adev=rul sau minte?

nu uita, pe cei mai iste\i [i z]mb=re\i ]i a[teapt= cadouri de pre\ ]n septembrie curent!!!

}n secolul acestaTinerii nu-nva\=.Ei vor o alt= via\= –{coala s= nu fie,Discoteci – o mie,Fetele se v=d modeleCa s= pozeze doar eleCu fusti\e scurte{i br=\=ri mai multe,iar b=ie\ii vor s-ajung=Cavaleri de onoare {i campioni cu nume mare.

Elena M+RGINEANU, cl. a VIII-aCocieri, Dub=sari

F+R

+ C

UV

INTE

Ilus

tra

\ie:

Va

leri

u C

UR

TU TINERII DE AZI

312013, martie noi

papion

TENTA|II DE PRIM+VAR+

N u ve\i avea niciodat= a doua [ans= ca s= face\i o prim=

impresie bun=, spunea Coco Cha-nel. iar prim=vara mai mult ca ni-ciodat= to\i ][i doresc s= arate bi-ne. Aplica\iile au un loc aparte ]n tendin\ele prim=verii 2013. S]nt finu\e [i ]\i confer= un aer elegant [i surprinz=tor. De la flori mari aplicate pe topuri, p]n= la paiete [i m=rgele, prim=vara aceasta ai de unde alege ceva care s= te ca-racterizeze [i s= te scoat= din ano-nimat.

imprimeurile florale s]nt elegan-te [i rafinate. Ele s-au purtat destul de mult ]n ultimele sezoane, ]ns= prim=vara aceasta vine cu o schim-bare. Clasicele imprimeuri florale s]nt ]nlocuite cu florile false, adic= imprimeurile sugereaz= vag ideea de floare.

Materialele lucioase s]nt [i ele ]n tendin\e, dar s]nt at]t de preten- \ioase, ]nc]t trebuie s= le por\i cu mult= grij=. Dat fiind faptul c= s]nt opulente [i atrag aten\ia suficient de mult, este indicat s= nu-\i ]n-carci \inuta cu alte elemente mari

sau cu elemente care ar putea in-tra ]n concuren\= cu materialul. Po\i opta pentru un top lucios [i o fust= mat= sau o rochi\= lucioas= ]ntr-o nuan\= pl=cut=.

Eternul feminin japonez, geisha, a influen\at o mul\ime de designeri

pentru sezonul prim=var= 2013. De la kimono-uri, centuri satinate [i m]neci largi, p]na la materiale cu imprimeuri mari [i culori puter-nice, ]n acest sezon vom avea de toate. imprimeurile grafice se adre-seaz= fetelor ]ncrez=toare. Al=turi de culorile vibrante, imprimeurile grafice ocup= o pozi\ie frunta[= ]n topul tendin\elor. Acest tip de im-primeuri s-a purtat [i ]n sezonul prim=var=-var= 2012, astfel c= da-c= ai piese vestimentare care se ]ncadreaz= bine, poart=-le [i anul acesta.

Stilul minimalist va fi [i el ]n tendin\e prim=vara aceasta. El se adreseaz= doamni[oarelor care ][i doresc s= aib= un look elegant [i simplu, dar ]n acela[i timp ]n-dr=zne\ [i modern. Albul, bejul, cremul, cafeniul deschis, lavan-da, albastrul ciel [i negrul s]nt principalele nuan\e ale stilului minimalist.

Dungile revin ]n prim-plan ]n sezonul prim=var= 2013. Dac= ai o siluet= zvelt=, dungile se pot transforma ]n cele mai bune prie-tene ale tale. }ns=, dac= ai c]teva kilograme ]n plus, trebuie s= fii atent= la dungile pe care le alegi. Cele orizontale au tendin\a de a l=\i, ]n timp ce dungile verticale alungesc corpul [i ]l fac s= par= mai sub\ire.

Chiar dac= nu arat= la fel de mult ca [i fetele, [i b=ie\ii s]nt preocupa\i de mod=. Le spunem c= se poart= albul, mai exact cos-tumul alb, pantaloni [i vest=, sa-cou alb sau c=ma[= alb=. Se poart= griul, maroul, turcoazul ]n nuan\e a[ezate. Un detaliu nelip-sit este un fular sau o e[arf= verde smarald sau verde ment=.

32 noi, martie 2013

Rubric= sus\inut= de Elena LEAH

ex-libris

MOLLIS DAVIA. Victor Teleuc=. Chi[in=u: Universul, 2012, 72 p.

Titlul c=r\ii ([i al poemului) este explicat chiar de autor: “… numele latinesc al unei p=r\i din Dacia de p]n= la Traian, ce ]nseamn= Dacia Moale, cu clim= dulce, pl=cut=” (p. 7). }n concep\ia poetului, Moldova a “r=s=rit” din cercul semantic Mollis Davia: Tu de-aici ]\i cre[ti puterea, / p=storind singur=t=\i, / \i-ai f=cut din mun\i cet=\i, / ca s=-\i aperi lim-ba, vrerea (p. 76). Mollis Davia este un poem inspirat al devenirii [i nesf]r[irii moldovenilor ca parte ina-lienabil= a acelui ToT, care este poporul rom`n.

L+TR}ND LA LUN+. Aureliu Bu-suioc. Ed. a 2-a. Chi[in=u: Cartier, 2012, 176 p.

Alc=tuit= din cincisprezece capi-tole, cartea descrie via\a cu toate sui[urile [i cobor][urile ei. Via\a unui c]ine. E surprinz=tor, nu? Per-sonajul principal, cel care ni se con-feseaz= este un c]ine din spe\a [ori-carilor, un c]ine g]nditor – Enrique. F=c]nd parte dintr-o familie de in-telectuali, c]inele este [i el unul in-teligent. }ncep]nd cu copil=ria, tine-re\ea, subiectul c=r\ii cuprinde o ]ntreag= filozofie a existen\ei unui necuv]nt=tor: “M= consideram st=p]-nul casei [i m= sim\eam dator nu numai s= o ]ntorc cu fundul ]n sus, ci s-o [i ap=r de cele rele. Mi se treceau cu vederea multe, multe mi se iertau, educa\ia care mi se d=dea nu f=cea parte din sistemul spartan, era mai degrab= o problem= l=sat= pe seama mea“ (p. 16). Romanul deschide spa\ii largi de medita\ie pentru fie-care cititor: e binevenit pentru toate v]rstele, dar ]n pri-mul r]nd e menit s=-i sensibilizeze pe cei care se numesc oameni.

IVANHOE. Dup= romanul lui Walter Scott. Traducere de Luana Schidu. Chi[in=u: Arc, 2011, 112 p.

Marele secret al c=r\ilor din colec\ia Lanterna magica const= ]n faptul c= fiecare capitol din opera clasic= este ]nso\it= de ru-brica “Encyclopaedia”, ]n care anumite momente din textul de baz= s]nt comentate din punct de vedere [tiin\ific. Explica\iile is-torico-[tiin\ifice s]nt ]nso\ite de desene. “}n romanul lui Walter Scott premiul cavalerului ivanhoe pentru victoria re-purtat= ]n turnir este cununa pe care trebuia s= i-o pun= Lady Rowena” (p. 51). Cei care ve\i citi aceast= carte ve\i deveni imediat nu numai simpli cititori, dar [i participan\i nemijlocit la ]nt]mpl=rile descrise – ilus-tra\iile schimb]ndu-se caleidoscopic, ]n ritmul rapid al cadrelor cinematografice.

punctul de pornire

—D e unde a pornit dragostea ta pentru cifre?— }n casa noastr= dulapurile au fost pline cu

c=r\i de matematic=, mama fiind profesoar= [i pred]nd aceast= disciplin=. Am ]nceput s= r=sfoiesc ce g=seam pe rafturi, apoi mama mi-a ghidat primii pa[i, culti- v]ndu-mi dragostea pentru aceast= materie.

— Matematicienii au emo\ii ca toat= lumea sau s]nt mai calcula\i?

— Mul\i au p=reri preconcepute c= matematicienii ar fi ceva mai “stranii”. Personal s]nt o fire destul de emo-tiv=. Cunosc mul\i oameni care nu au nimic de a face cu [tiin\ele exacte, ]ns= s]nt cu mult mai calcula\i. Cred c= aceast= tr=s=tur= este determinat= de al\i factori.

— Ai vreo metod= de autostimulare?— Cel mai bun stimulent e presiunea timpului. M-am

convins c=, atunci c]nd am multe activit=\i, reu[esc mai multe dec]t atunci c]nd s]nt mai liber=. Ca s=-mi ating scopurile, de multe ori fac mici pacte cu mine ]nsumi, ]mi promit mici cadouri dac= reu[esc s= ating cele propuse [i mici pedepse ]n caz c= planurile nu-mi reu[esc (renun\ la serialele preferate, nu m=n]nc nimic dulce o zi, nu stau pe fb etc.). Aceast= tehnic= nu doar m= motiveaz=, ci m= face s= fiu obiectiv= fa\= de propria-mi persoan=.

— }n agenda ta se reg=sesc note de doi?— nu, pentru c= deja de vreo opt ani nu mai am

agend=, oricum, nu am note de doi, m= descurc bine la toate materiile [colare.

— }\i aminte[ti la ce v]rst= ai ]nceput a num=ra?— De mic= aveam o memorie foarte bun=, [i m-am dez-

voltat precoce, ]ncep]nd a vorbi [i a citi de la o v]rst= frage-d=, ]ns= nu am re\inut momentul c]nd am ]nceput a num=ra.

— }\i dore[ti o burs= de studii la Universitatea Ha-vard sau la o alt= institu\ie cu renume?

— Foarte mult. Absolvirea unei asemenea institu\ii nu este doar un moft pentru mine, fiindc= momentan ]n \ar= nu s]nt destule resurse pentru dezvoltare ]n dome-niile care m= pasioneaz=, pe c]nd ]n State \i se ofer= mult mai multe oportunit=\i. M= v=d ]n viitor ]ntoars= acas=, ]ns= p]n= atunci ]mi concentrez eforturile pentru a fi admis= la o universitate de top.

— Cum \i s-au p=rut concuren\ii din alte \=ri? — Cel mai bun lucru pe care po\i s=-l ob\ii de la o

olimpiad= este socializarea cu to\i concuren\ii. — Pentru a avea succese, de ce este nevoie?— Cel mai important este s= ie[i din zona ta de con-

fort. nu po\i ajunge cineva a[ezat comod ]n fotoliu, e nevoie de munc= sistematic=.

Pentru NOI – Iuliana {CHIRC+

SUB PRESIUNEA TIMPULUIMihaela CURMEI, elev= la liceul

Orizont din Chi[in=u. Are ]n pal-mares trei medalii [i o men\iune: IMO 2012 (International Mathemati-cal Olympiad) Mar del Plata, Argen-tina – men\iune de onoare; IMAC 2011 (International Mathematical Archimedes Contest) Rom`nia – medalie de aur; JSO 2010 (Interna-tional Junior Science (fizic=, chimie, biologie) Olympiad) Abuja, Nigeria – medalie de bronz, JBMO 2010 (Ju-nior Balkan Mathematical Olym- piad) Rom`nia – medalie de bronz.

332013, martie noi

fii s=n=tos!

BOALA TINERE|II

poft= bun=!

P rim=vara aduce cu ea noi tendin\e alimentare. Dac= ]n zilele reci de iarn= ne-au ademenit m]n-

c=rurile consistente, bogate ]n gr=simi [i condimente, acum, la ]nceput de nou sezon, c=ut=m cu disperare ceva u[or [i s=n=tos. natura a avut grij= de aceasta [i a inventat [tevia – una dintre primele trufandale care ]mp]nzesc gr=dinile dup= retragerea z=pezilor. nu este o descoperire, ]nc= din timpuri str=vechi [te-via era apreciat= drept un deliciu de prim=var=, fiind foarte a[teptat=. Ast=zi ]ns= este tot mai ignorat=.

Frunzele mari, verzi [i lucioase de [tevie s]nt at]t de benefice organismului. {tevia nu are nici o con-traindica\ie. Dimpotriv=, este recomandat= ]n ali-menta\ie pe toat= perioada ei, fiind un furnizor de vitamine, calciu, fosfor, magneziu, zinc, proteine [i fibre.

De c]\iva ani [tevia a devenit unul dintre zarzava-turile mele preferate. o urm=resc la fiecare ]nceput de prim=var= c]nd apare ]n toat= prospe\imea [i se extinde pe p=m]ntul din spatele casei. Are un gust aparte, care ]n salate, sosuri, supe sau ceaiuri nu poate fi confundat cu altele. De[i este mai dulce dec]t zah=rul, [tevia este cel mai recomandat ]nlo-cuitor al acestuia. nu con\ine calorii [i hidra\i de car-bon [i constituie un ]ndulcitor ideal pentru cei care sufer= de diabet. }n \=rile asiatice, [tevia este folosit= la ]ndulcirea gumei de mestecat, a b=uturilor gazoa-se, a produselor de patiserie. C]teva buc=\i de frunze de [tevie ad=ugate ]ntr-un pahar cu ap= ]n care a fost stoars= o l=m]ie sau ]ntr-o can= cu ceai este o b=utur= perfect= pentru acest sezon. M-am convins, oricum ai consuma-o, [tevia este un adev=rat elixir pentru orga-nism – ]l revi-goreaz=, ajut]n-du-l s= lupte cu astenia de prim=var=, sti-muleaz= sis-temul imuni-tar, constituie un detoxifiant puternic, este un bun reme-diu antianemic [i regleaz= nivelul zah=rului din s]nge. Totodat=, frunzele crude de [tevie previn apari\ia cariilor [i dezvoltarea bacteriilor dentare.

Spre deosebire de alte plante, [tevia nu este re-zistent=. Pentru a m= bucura de ea mai mult timp, ]mi fac rezerve la congelator. Este simplu, frunzele bine sp=late [i apoi uscate pe un prosop trebuie doar puse ]ntr-o pung= de plastic sau ]n folii de aluminiu [i l=sate ]n congelator. De asemenea, [tevia se p=s-treaz= [i ]n stare uscat=. Aceasta se ]ntinde ]ntr-o camer= bine aerisit= p]n= se usuc= suficient pentru a fi f=r]mi\at= cu degetele, dup= care se depoziteaz= ]n borcane sau ]n pungi de plastic.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

A cum jum=tate de an o bun= cunoscut= de a mea a fost operat= de apendicit= — boala de care

]n copil=rie ]mi era fric= cel mai mult. M= punea ]n gard= orice durere ]n abdomen, motiv]nd c= ar putea fi un prim simptom de apendicit=.

}n termeni medicali, apendicita reprezint= in-flamarea apendicelui – o excrescen\= ]n form= de s=cule\, ata[at= intestinului gros. Cauzele apendi-citei s]nt multiple, fie c= la mijloc s]nt tulbur=rile di-gestive, amigdalitele frecvente sau infec\iile intesti-nale. De[i apare [i la persoanele ]n etate, aceas-ta se ]nt]lne[te cel mai des ]n r]n-durile celor cu v]rsta cuprins= ]ntre 10 [i 30 de ani. nu ]n zadar i se mai spune ”boala tinere\ii”. Apendicita repre-zint= o urgen\= medical=. netratat= la timp, aceasta provoac= com-plica\ii, cum ar fi perforarea apendicelui [i r=sp]ndi-rea infec\iei ]n abdomen. iat= de ce fiecare trebuie s=-i cunoasc= semnele [i ]n cazul ]n care are vreo suspiciune, s= se adreseze imediat la medic.

Cu siguran\=, te ]ntrebi cum ai putea s=-\i dai sea-ma dac= ai f=cut o apendicit=. Ca orice boal=, apen-dicita debuteaz= cu durere. }n cazul ei durerea poate fi sim\it= mai ]nt]i ]n co[ul pieptului, ca mai apoi, dup= 4-6 ore, s= se localizeze ]n partea dreapt= a abdomenului. Acest simptom este ]nso\it de grea\=, v=rs=turi, pierderea apetitului, febr= nu foarte ridi-cat=, abdomen tare la palpare. Apendicita nu o po\i trata de sine st=t=tor acas=, iar administrarea anal-gezicelor [i aplicarea compreselor reci pentru calma-rea durerii este interzis=. Unica solu\ie este inter- ven\ia chirurgical=. opera\ia este simpl= [i scurt=, const]nd ]n ]ndep=rtarea apendicelui inflamat. Cu c]t se intervine mai rapid, cu at]t recuperarea post- operatorie este mai u[oar=.

Din p=cate, apendicita nu poate fi prevenit=. Totu[i, o alimenta\ie s=n=toas=, bazat= pe alimente proaspete [i u[or digerabile, ar putea fi considerat= o metod= de profilaxie ]mpotriva apendicitei. Riscul de ]mboln=vire scade ]n r]ndul consumatorilor de fi-bre, care se g=sesc din abunden\= ]n primul r]nd ]n fructele [i legumele proaspete, ]n cereale [i boboase.

TENDIN|A PRIM+VERII

34 noi, martie 2013

abc-ul Af ro di teisimbolistica accesoriilor

JOS P+L+RIA?

A nul 1917 se remarc= prin apari- \ia p=l=riilor-clopot, a c=ror ]n=l-

\ime dep=[ea cu mult l=\imea [i care aveau s= domine [i ]n decada urm=-toare. Se purtau [i toca, bereta, cano-tiera. Suprarealismului i se datoreaz= fantezia deosebit= a p=l=riilor din anii ‘30, merg]ndu-se chiar p]n= la for-ma triunghiului sau a ghetei. Cel de-al Doilea R=zboi Mondial readuce ]n aten\ie nota clasic=, pun]ndu-se ac-centul pe simplitate [i pe confort. Jac-queline Bouvier-Kennedy a lansat un nou trend: al dimensiunilor mici [i al formelor rotunde. o revenire nostal-gic= a timpurilor regelui Edward se va traduce prin situarea ]n prim-plan a voaletei [i a panglicilor late.

Treptat, pur-tarea p=l=riilor a devenit tot mai rar=, de obicei fi-ind prilejuit= de evenimente spe-ciale sau de necesitatea protej=rii de soare [i v]nt. Melonul sau p=l=ria der-by a fost un accesoriu la mod= la ]n-ceputul secolului al XX-lea. }n Anglia aceasta era specific= servitorilor de rang ]nalt, precum majordomii. nu-mele unei alte p=l=rii – fedora – vine de la personajul principal al unei pie-se de teatru scris= ]n 1882. Eroina, prin\esa Fedora, purta o astfel de p=l=rie stilat=, care se putea rula atunci c]nd nu se afla pe cap. Jobenul (model de p=l=rie denumit dup= ne-gustorul francez Jobin, care l-a comer-cializat pentru prima dat= la Bucu-re[ti) a devenit un accesoriu popular ]n 1850, odat= ce prin\ul Consort Albert a ]nceput s= se afi[eze purt]ndu-l.

}n moda secolului XXi au ap=rut p=l=riile unisex. Se purtau destul de mult ]nainte de 1989, fiind preferate ]n special de femeile [i b=rba\ii trecu\i de prima tinere\e. }n perioada actu-al=, aproximativ 40 la sut= dintre rom`nii ]ntre 20 [i 30 de ani [i 60 la sut= din cei cu v]rste mai ]naintate apeleaz= la p=l=rie pentru a-[i com-pleta \inuta. B=rba\ii zilelor noastre poart= p=l=riile clasice mai mult din necesitate, ]n anotimpurile friguroa-se. Penele de stru\ sau de egret= au fost preferate anii trecu\i, acum s]nt ]n

vog= panglicile din voal ori satin. }n 2007 p=l=riile au cunoscut o revenire fabuloas=. Din secolul al Xiii-lea p]n= ast=zi, p=l=riile de dam= au avut di-verse forme, m=rimi [i garnituri. Une-le modele au revenit, altele au r=mas doar ]n muzee.

P=l=ria comport= diferite semnifi-ca\ii pentru diferite culturi [i popoare. La noi se obi[nuie[te ca b=rba\ii s=-[i scoat= p=l=ria ]n semn de salut, sau c]nd intr= ]n biseric=. }n literatur= ]ns=, i se confer= mult mai multe valen\e. La scriitoarea de limb= german= (de origine rom`n=) Herta Müller, de exemplu: “Astfel, c]nd ]\i ridici p=l=ria s= salu\i, e nu at]t un semn de respect, c]t mai ales o ]nfruntare. i-ar=\i celui-lalt fruntea descoperit=. C]nd sco\i p=l=ria, ea se prezint= pe din=untru cu c=ptu[eala-i alb= de m=tase. P=-l=ria poate fi orice fel de acoper=m]nt pentru cap cu c=ptu[eala alb=” (Re-gele se-nclin= [i ucide). o alt= valoa-re are ]n romanul Hortensiei Papadat-Bengescu: ”(fostele colege ale Siei) Aveau p=l=rii de culori vii [i unele

chiar cu flori ro[ii, a[a c= se ascun-deau ]napoia unui r]nd de haine ne-gre” (Concert din muzic= de Bach). Din aceast= pers-pectiv= p=l=riile de-not= lips= de soli-daritate [i sfidarea tradi\iilor.

}n celebrul roman Pianista de El-friede Jelineck p=l=ria declan[eaz= un lan\ de nemul\umire: “}i scoate gri-juliu capturii p=l=ria de cowboy de pe cap. C]t= ingratitudine ]mpotriva a-cestei p=l=rii, ap=rut= ca o c=l=uz= amabil= ]n ]nv=lm=[eal=, luceaf=r de ziu= pentru cei trei magi, o p=l=rie pe l]ng= care nu po\i trece f=r= s= pl=te[ti tribut b=t=ii de joc! E de ajuns s-o vezi [i te pomene[ti indispus, chiar dac= nu pui motivul indispozi\iei totdeauna pe seama p=l=riei”.

}n nuvela Clopotni\a de ion Dru\=, p=l=ria conserv= tradi\iile noastre de veacuri de a saluta, dar [i un limbaj specific pentru ]ndr=gosti\i: ”Jeannete ]i f=cea semn cu basmaua, el i-a r=spuns ridic]nd p=l=ria sus [i satul ar fi ]n\eles totul, de-ar fi z=rit aceste semne”.

SOMNUL DULCE

V ia\a de adolescent nu e tocmai u[oar=: [coal=, teme, sport, a-

ctivit=\i extracurriculare, eventual [i un job part-time. Dac= mai ad=-ug=m [i activitatea hormonal=, es-te posibil ca lipsa somnului s= fie deja o obi[nuin\= ]n r]ndul adoles-cen\ilor. Chiar dac= la o prim= ve-dere lipsa somnului nu este o pro-blem= major=, organismul t]n=r av]nd suficient= energie, pe termen lung, ea se poate transforma ]ntr-un pericol real.

Un studiu recent efectuat ]n r]n-dul adolescen\ilor arat= c= persoa-nele care au dormit mai pu\in de opt ore pe noapte [i care nu [i-au re-cuperat orele de somn prezentau un risc crescut de obezitate. Medi-cii recomand= adolescen\ilor s= respecte programul zilnic de somn [i s= nu se bazeze pe recuperarea ]n weekend.

}ntruc]t organismul nu se recu-pereaz= suficient, sistemul imuni-tar ]ncepe s= cedeze. Astfel s]nte\i predispu[i ]mboln=virilor de grip=, r=ceal= sau la alte boli. }n plus, lip-sa somnului favorizeaz= comporta-mentul agresiv [i ]ncurajeaz= con-sumul de m]nc=ruri nes=n=toase.

Dac= nu dormi\i suficient, pot ap=rea probleme cu memoria, ceea ce, evident, va duce la o sc=dere a capacit=\ii de ]nsu[ire a materialu-lui [i, prin urmare, a nivelului note-lor de la [coal=. Sigur nu v= dori\i acest lucru.

Un adolescent trebuie s= doar-m= minimum opt ore pe noapte. Pentru a v= forma o rutin= a som-nului, trebuie s= v= g=si\i c]teva ac-tivit=\i pl=cute, relaxante ]nainte de a merge la culcare: s= citi\i ceva u[or, s= asculta\i muzic=. }n nici un caz s= nu v= uita\i la televizor, s= sta\i pe internet, messenger, jocuri video etc. Chiar dac= le conside-ra\i “relaxante”, aceste activit=\i stimuleaz= activitatea cerebral=, iar somnul va disp=rea ca prin mi-nune. De asemenea, ]nainte de cul-care, ar trebui s= evita\i [i m]nca-rea. Dac= ave\i o senza\ie de foame, ar trebui s= v= mul\umi\i doar cu biscui\i din cereale integra-le sau br]nzeturi f=r= gr=sime. S]nt excluse, de asemenea, b=uturile energizante sau cu cofein=.

Rubric= sus\inut= de Elena LEAH

Urmare din nr. 2, 2013

352013, martie noi

VECTOR

ieri [i azi

APRILIE

E xist= automobile cu istorii dramatice, care, ]ntr-un mod

sau altul, au atras aten\ia amato-rilor din ]ntreaga lume. Ele ]nfru-muse\eaz= colec\iile bog=ta[ilor pasiona\i, zg]rci\i pentru a le oferi [i altora posibilitatea de a le ad-

mira. ”Bio-grafia” aces-tor bijuterii este scris= de persona-je nu mai pu- \in exotice,

ghidate de un vis obsedant de a realiza ”cel mai tare” automobil sportiv de [osea din lume. Unul dintre ei este Gerald Alden Wie-gert, zis “Jerry”, care ]n 1971 a ab-

solvit un colegiu din California (SUA) la spe-cialitatea designul in-dustrial [i al transpor-tului. Dup= cum m=rturi-sea, dorise s= devin= pilot de v]n=toare, dar unele probleme cu ve-derea i-au ”aterizat” speran\ele, astfel c= a decis s= construiasc= un automobil asem=-n=tor avioanelor. Pen-tru aceasta a ]nfiin\at, ]mpreun= cu un prieten, compania Vehicle Design Force, ]n cadrul c=reia au elaborat, ]n 1972, un concept – Vector W2. Wiegert niciodat= nu a acceptat compromisurile, [i a-ceast= tr=s=tur= i-a f=cut dificil= colaborarea cu partenerii. Toto-dat=, insisten\a sa [i crezul s-au fructificat cu elaborarea [i lansa-rea c]torva modele de excep\ie. Tema aviatic= nu l-a p=r=sit, [i ]n 1978 redenume[te firma sa ]n Vector Aeromotive Corporation. }n 1980 Wiegert a prezentat super-

carul Vector W2, dotat cu legen-darul motor Chevrolet V8, cu modi-fic=ri revolu\ionare, care permiteau de a dezvolta puterea de 650 c.p., accelera\ie de invidiat (100 km/or= ]n doar 4 sec.), vitez= maxim= de peste 300 km/or=. Mai t]rziu, ]ntr-un test de pe lacul s=rat Bon-newil, a fost atins= viteza de 389 km/or=.

A urmat modelul W8 (1989 – 1993), cu design aerocosmic [i tehnologii pe m=sur=, foarte scump, care a fost produs ]n serie mic=. Evolu\ia ”aeronautic=” a continuat [i ]n modelele WX-3 (coupe) [i WX-3R (roadster). Ele puteau fi dotate cu motoare de la 600 la 1200 c.p.! }ntre timp firma

sa a fost preluat= de o companie din indonezia, Wiegert fiind ]nl=turat de la c]rm=. noii patroni au lansat modelul Vector M12, apoi SRV8 (]n 1998). Wiegert, ]ns=, nu s-a l=sat b=tut [i a fondat o alt= firm= – Avtech Motors, ca-re, ]n 2007, spre uimirea

tuturor, a prezentat modelul Vec-tor Avtech WX8, ]nso\it de super-lativul ”hyper car”. }nzestrat cu un motor superb, Corvette Z06, de 750 c.p., poate dep=[i viteza de 400 km/or=. Tehnologiile de ul-tim= or= [i aspectul futuristic ne dovedesc c= visele de zbor ale lui Wiegert continu= s=-l inspire. Privi\i Avtech WX8 – oare nu e fantastic? Ce opere poate crea un om talentat, ]nzestrat [i cu o insis-ten\= legendar=!

Iurie SCUTARU

120 de ani de la na[terea lui Vlad BoGoS, medic [i om politic, a fost unul dintre membrii activi ]n Sfatul |=rii, a votat Unirea Basara-biei cu Rom`nia (1 apr. 1893 – 25 mai 1950).

140 de ani de la na[terea com-pozitorului [i pianistului rus Ser-ghei RAHMAninoV (1 apr. 1873 – 28 mart. 1943).

530 de ani de la na[terea lui Rafael SAnZio (cunoscut [i ca Ra-fael sau Raffaello), pictor [i arhi-tect de seam= al Rena[terii italie-ne, unul din cei mai mari arti[ti ai tuturor timpurilor (6 apr. 1483 – 6 apr. 1520).

85 de ani de la stingerea din via\= a lui Carol SCHMiDT, jurist, anchetator penal, fost primar al Chi[in=ului, activist pe t=r]m so-cial (25 iun. 1846 – 9 apr. 1928).

80 de ani de la na[terea actoru-lui francez de teatru [i film Jean-Paul BELMonDo (9 apr. 1933).

155 de ani de la na[terea lui Barbu DELAVRAnCEA (pseudoni-mul lui Barbu {tef=nescu), politician, avocat, ziarist, prozator [i drama-turg rom`n, membru titular al Aca-demiei Rom`ne (11 apr. 1858 – 29 apr. 1918).

205 ani de la na[terea lui Cos-tache (Constantin) nEGRUZZi, prozator, poet, dramaturg, tradu-c=tor [i om politic (12 apr. 1808 – 24 aug. 1868).

120 de ani de la na[terea lui Eugen CoCA, compozitor, violo-nist [i dirijor, maestru Emerit al Ar-tei din Republica Moldova (15 apr. 1893 – 9 ian. 1954).

90 de ani de la na[terea grafici-anului ilie BoGDESCo (20 apr. 1923 – 29 mart. 2010).

50 de ani de la stingerea din via\= a lui Vasile VoiCULESCU, poet, prozator, dramaturg [i medic rom`n (27 noiemb. 1884 – 25 apr. 1963).

85 de ani de la inaugurarea la Chi[in=u a Monumentului lui {te-fan cel Mare [i Sf]nt, opera sculp-torului Alexandru Pl=m=deal= (29 apr. 1928).

calendar

noi, martie 201336

un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL: 1. Fragment – Tumoare malign=. 2. Manifest= ur= fa\= de alte popoare – Radiu. 3. Care nu se poate schimba. 4. Somptuos – Urmeaz= dup= ziua de odihn=. 5. Poet chirghiz – Mototolit. 6. T=iat de la r=d=cin= – A ]mpreuna dou= cabluri. 7. R=da[c=. 8. Cu ele unele animale acvatice prind prada. 9. M=sur= a intensit=\ii sunetelor – Macagii. 10. Documente – Serve[te la zbor.

VERTICAL: 1. izolare – Madmoazel= la \ar=. 2. }nlocuie[te p=rul natural – Scrie. 3. nereal. 4. V=l de mireas= – o miime din mileniu. 5. Aduc amo-fos... ]n sf]r[it! – Femeia care tace. 6. Magazie ]ntr-un port – Cas= provi-zorie de sc]nduri. 7. Pachet mare de m=rfuri – Vehicul rustic. 8. Magazine mici [i luxoase. 9. Pustiu – Slin. 10. Caracteristic= pozitiv=.

Cuv]ntul leviatan ]nseamn=:1. Ma[in= de sp=lat l]na;2. Monstru;3. om mic de statur=.

dezlegarea

cuvintelor

]ncruci[ate

publicate

]n nr. 1, 2013

ORIZONTAL: 1. Fenomenali. 2. Eronat=. Ac. 3. Revolu\ii. 4. i\im. iart=. 5. Becar. Al. 6. Eteric. 7. TV. o\etit=. 8. Aspira\ii. 9. olten. |]nc. 10. nereale. Ea.

VERTICAL: 1. Feribot. o. n. 2. Erete. Vale. 3. novice. Str. 4. onomatopee. 5. Mal. Retin=. 6. Etui. Rer. 7. natalitate. 8. ir. Citi. 9. Lai\=. |ine. 10. ic. Altaic=.

Cuv]ntul curtizan ]nseamn= curtean; lingu[itor.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m]nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m]nt=ri de minte

Cum po\i demonstra prin me-todele logicii c= un pahar plin este acela[i lucru ca [i un pahar gol?

Dac= crede\i c= numai feb-ruarie – gre[i\i amarnic. Toate cele 12 luni ale anului au 28 de zile, pur [i simplu unele, pe l]ng= cele 28, au 29, 30 [i 31.

Dragi cititori, Iat= c= a venit prim=vara

cu toate frumuse\ile ei surprin-z=toare. La ]nceputul ei facem [i ni[te bilan\uri, ]mbucur=toare, am spune. Deci, Lucia BUTNA-RIUC din Ciuciulea, Glodeni, r=m]ne a fi prima ]n concursul nostru. Urmeaz= Ion COLESNIC din Chi[in=u [i Lucia CHIRI|A din Ign=\ei, Rezina. Felicit=ri [i succes ]n continuare!

E ]mbucur=tor [i faptul, c= mul\i dintre voi a\i ]nceput s= dezlega\i fr=m]nt=rile de minte. Din Prutenii F=le[tilor ne-a r=s-puns bine Vasilisa CIOBANU, din Ign=\ei, Rezina – Cristina |ARAN. Bravo!

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

Léon-Jean-Bazille PERRAULT (1832 – 1908): POVESTE INTERESANT+

Pictor francez. A pictat lucr=ri de gen, istorie sau religie. Celebru pentru picturile sale despre copii. Este descris ca fiind un gentleman francez galant [i puternic ce muncea c]te zece ore ]n atelierul s=u.

Lucr=ri: PLECAREA, B+TR}n {i TREi TinERi, SoRA MAi MiC+, LEC|iA DE CiTiRE, MEDiTA|iE, FiiCA P+DURARULUi, FRATE {i SoR+, o CARTE BUn+ etc.

C]ntece [i colinde populare pascale culese [i ]ngrijite de folclo-ristul Andrei TAMAZL~CARU.

nimic altceva: De vorb= cu Vladimir BE{LEAG+.time-out: nadia CoM+nECi.proz=: ZiUA C}nD CRESC CoPiii de ion DRU|+ (]n exclusivitate

pentru noi).

FON DA TOR:Mi niS TE RUL EDUCA|iEi

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie Vo Lon TiR

iuliana {CHiRC+(secretar responsabil)Leo BoR DEiAnU(re dac tor de sec\ie)Elena LEAH(re dac tor ar tis tic)Valentin GU|U(stilizator)Daniela CoDREAnU(co rec tor)Alina BoDRoVA(contabil-[ef)olesea CURMEi(ope ra tor)Sergiu FRUnZ+([ofer)

Co man da 220For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta noi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91

Ti pog ra fia EdituriiUniVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.Materialele cu tematic= ecologic= apar cu suportul financiar al

Ministerului Mediului (Fondul Ecologic Na \ional).

indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 13 lei

PRINTRE RAMURIFotografie: Alexandru DIMITROV