Universitatea Babes - Bolyai

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SECŢIA Planificare şi dezvoltare regională

Irak

Masterande:

Zegrean Ionela

Tudorache Claudia Elena

Cluj Napoca

-2011-

1.Motivul alegerii temei

Situaţia actuală şi contextul global determină o atenţie mai însemnată a regiunilor cu o reactivitate şi interacţiune economico-socială pronunţată. Importanţa pe care o reprezintă petrolul ca element în economia globală, duce automat la un conflict de interese, al statelor ce sunt sub un regim de opresiune dar dispun de însemnate resurse petrolifere, conflict ce trebuie dezbătut şi analizat. Activitatea militară a statului român în regiune şi contingentele ce se rulează constant pe perioada de 6 ani de zile între 2003 şi 2009 mi-au atras atenţia asupra importanţei cauzei în care s-a aflat România cu trupe în zona de conflict.

Doar dacă observăm cum Michael Ware un prestigious jurnalist american de la CNN, atrăgea atenţia asupra cenzurării activităţii dure a armatei americane în rândul populaţiei civile irakiene ne dăm seama ce importantă este o analiză pertinentă asupra populaţiei şi factorilor edificatori ai contexului război-pace-democraţie-petrol.

2.Scurtă prezentare a regiunii

Irakul se încadrează în teritoriu în aşa numitul Orient Mijlociu, o regiune care cuprinde Asia de Vest şi Africa de Nord. Acestă denumire este un sinonim pentru Orientul Apropiat considerat partea apropiată de Europa şi de statul Turcia. O regiune cu un trecut presărat cu conflicte atât interetnice cât şi religioase unde iudaismul, creştinismul şi islamul şi-au pus o serioasă amprentă asupra specificului social al populaţiei. O serie de ţări producătoare de petrol sunt situate în jurul Golfului Persic şi sunt stratificate social după modelul Evului Mediu în care şeicii şi Emirii deţin monopolul economiei fiecărui stat, iar populaţia civilă nu întotdeauna are o situaţie materială demnă de luxul în care trăiesc prinţii arabi. Creşterea economică în ultimii 2 ani în regiune este de 4,1 % pentru 2010 şi 5,1 în 2011 asta datorându-se şi creşterii exponenţiale a preţului petrolului la nivel mondial.

Orientul Mijlociu se află între Africa și Marea Mediterană în partea vestică și Oceanul Indian și statul indian. Este locul de naștere și centrul spiritual al religiilor creștină, iudaică și islamică, iar încă din Evul Mediu și de-a lungul istoriei sale a fost un important centru al lumii afacerilor, un strategic spațiu pentru imeriile coloniale birtanic și francez. Evoluția statelor din Orientul Mijlociu a început după Primul Război mondial, când Imperiul Otoman, aliat al Puterilor Centrale a fost învins de către Imperiu Britanic și aliații lor și a fost împărțit într-un număr de națiuni separate în conformitatea cu mandatele Marii Britanii și Franței.

În secolul XX, regiunea prin stocurile semnificative de țiței a dat o importanță crescută în regiune și pe plan mondial.Producția în masă de petrol a început în Arabia Saudită, Iran, Kuweit,

Irak și Emiratele Arabe Unite și s-a extisni prin exploatare la nivel larg în conformitate a înțelegerilor internaționale ale OPEC este dominant în țările regiunii.

3.Principalii factori de instabilitate, risc sau criză

3.1 Factorii naturali

Iraq-ul este situat în Sud-Vestul Asiei, având ieșire la Golful Persic: suprafața sa este de 434924 km2. Oficial, se numește Republica Iraq, iar teritoriul său este împarțit administrativ în 14 provincii(mohafaza).

Cadrul natural

Teritoriul Iraqului se caracterizează prin varietate, atât în privința reliefului, cât și a celorlalte componente.

Clima este subtropicală, cu o accentuată ariditate, iar vegetația este reprezentată prin plante de stepă xerofile și halofile.

În cadrul țarii se disting câteva regiuni: deșerturile din partea vestică și sudică, în care se întalnesc câteva oaze, favorabile activităților agricole: câmpia mesopotamiei, în partea centrală a țării, cea mai fertilă unitate,care reprezintă o asociere de lacuri, lacuri de luncă brațe părăsite,zone mlăștinoase, zonă piemontană din nord,cu altitudini de 914 m; Munții Kurdistan, prelungirea Nord-Vestica a munților Zagros, situați în extremitatea Nord-Estică a țării.

3.2 Factorii antropici

3.2.1 Condițiile istorice

În 1915, trupele britanice au cucerit Irakul și au stabilit aici mandatul Ligii Națiunilor.

Irakul devine independent în 1932. Partidul Ba'ath (care îmbină ideologia socialismului arab

cu naționalismul și pan-arabismul) a preluat controlul țării în 1968, și a impus o stăpânire strictă,

mai ales după ascensiunea la putere a lui Saddam Hussein (1979). În anii '80 (1980-1988), Irakul

a fost implicat într-un război lung cu vecinul Iran, care a lăsat peste 1.000.000 de victime,

militari și civili, de ambele părți.

Ocuparea Kuwaitului de către Irak în 1990, și atacurile repetate ale trupelor

internaționale, au izolat Irakul la nivel mondial până în primăvara lui 2003,

când S.U.A și Regatul Unit, împreună cu peste 50 alte state, au invadat Irakul și au

îndepărtat Partidul Ba'ath de la putere, continuând să dețină și acum controlul asupra țării.

3.2.2 Structura etnică, confesională și politică (grupările politice)

La o populație estimată de 31.234.000 în 2009 39,7 % sunt cu o vârstă cuprinsă între 0-14 ani, 57,3 % între 15-64 ani, iar peste 65 de ani doar 3 % din totalul populației.

Grupurile entice sunt totalizate de Arabi cu un procent între 75-80 %, 15-20 % kurzi, 5 % turkmeni și 5 % asirieni.

Din punct de vedere al confesiunii religioase 95 % sunt de religie musulmană dintre care 65 % șiiți și 35 % suniți iar restul de 5 % au confesiunea creștină.

Pentru șiiți orașul Karbala are o importanță deosebită deoarece în anul 680 aici a dat o bătălie între adepții profetului Mahomed și populația locală.

După ce s-a instalat parlamentul federal în republica irakiană odată cu înfrângerea forțelor pro Saddam, s-a creat un sistem multi-partid, în care putrea executivă este exercitată de către Primul Ministru împreună cu consiliul de miniștrii înpreună cu președintele Irakului, și puterea legislativă care este investită de către camera reprezentanților și consiliul federației.

Harta electorală a alegerilor din 2005

În momentul de față primul ministru al Irakului este Nouri al-Maliki ce are autoritate în fața consiliului de minștrii, iar președintele statului musulman este Jalal Talabani ce se rotește în fiecare an cu Tariq al-Hashimi și Adel Abdul Mehdi.

3.2.3 Dezvoltarea economiei și stadiul actual de dezvoltare

Populația și rețeaua de orașe

În anul 1978, populația Iraqului era de 12,2 mil locuitori, alcătuită în proporție de 75% din arabi, 18% din kurzi, iar restul din turci, iraniei etc.

Ea este de peste doua ori mai mare decât în anul 1950,când erau numai 5,2 mil, fapt care se datoreză sporului natural mare (35 la mie în 1977).

Densitatea medie este de 27 loc/km2,existând însa mari diferențieri. Cea mai mare densitate se înregistrează în provinciile Baghdad, Dyala, Al Basrah și în piemontul de nord( în străvechea asirie).

În privința mobilității teritoriale a populației sunt prezente unele endodinamicii, între care cea de la Baghdad, fapt care explică și creșterea rapidă a orașului.

Structura populației pe vârste, 47% sub 15 ani și 51% între 15-45 ani, evidențiaza tipul deografic tânăr al populației Iraqlui. din totalul populației active, în agricultura este ocupată 43%, iar restul la sectoarele neagricole.

Populația urbană a crescut de la 43 % în 1960 la 65 % în anul 1975. Ea este concentrată îndeosebi în Baghdad, Al Basrah și Al Mawsil.

Un număr mare de 7 orașe fac parte din categoria orașelor mari și unul în cea de orașe foarte mari, Baghdad.

3.3 Perioada de manifestare a factorilor de criză

3.3.1 Factori permanenți

Pentru contextul actual în care se află Irak-ul un rol major îl reprezintă resursele petroliere însemnate ce au dus automat la o dezvoltare economic superioară tărilor din regiune care nu dispun de resurse ridicate de petrol. Automat încă din anii 1940 după ce a început exploatarea petrolului din câmpurile petrolifere din deșertul irakian companii multinaționale ca

British Petrolium au apărut in regiune pentru a se bucura de această facilitate. Odată cu instalare la conducere a lui Sadam Hussein monopolul de stat al industriei petroliere s-a impus automat. Sub umbrela armelor de distrugere și fără a fi mandatată ONU acestă operațiune a schimbării regimului dictatorial al conducătorului irakian după cum clarifica în 2010 secretarul american al apărării, Robert Gates o dată cu încheierea misiunii de luptă a contingentului american în regiune.

La o distanță de 7 ani Barack Obama anunta solemn că statul irakian se află în plin proces de democratizare și puncta că din cei 150.000 de soldați americani cantonați la bazele americane din statul musulman, 100.000 se întorc către SUA, iar cei 50.000 rămași sunt sub un mandate special în regiune nefiind implicați în conflicte directe cu contingentele de rebeli irakieni. Cu o adâncă durere în alocuțiunea tinută în Biroul Oval a adus un omagiu celor 4.400 de soldați americani care s-au întors în sicrie în SUA.

Harta operațiunilor militare americane din Irak

Ca factor permanent în regiune îl reprezintă lupta continuă între cele 2 facțiuni etnice șiiți și suniții și încercarea de a obține independența a kurzilor din jurul orașului Mosul, un important centru de exploatare a petrolului.

Referitor la politica Imperiului Britanic în reîmpărțirea coloniilor obținute după primul război mondial și fărâmițarea Imperiului Otoman o populație ce se cifrează în jurul a 20 de milioane în momentul actual din jurul lacului Van din Turcia a fost lipsită de spațiul vital și anume de crearea unui stat Kurd. Această problemă a devenit din ce în ce mai persistent în contextul etnic al noului stat Irakian și s-a acutizat în momentul în care intervenția americană din regiune a reaprins sentimentele naționaliste a tuturor curzilor din statul Irakian, precum și a kurzilor din Turcia, Iran, Siria și Armenia. În contextul uniunii globale la nivel militar, contingentul de soldați turci din Irak a fost primit cu duritate de către etnicii kurzi ce vedeau în ei un bun prilej de opresiune.

Din punct de vedere social situația unui stat în care companiile petroliere expoatează la maxim atât subsolul dar si forța brută de muncă în scopul câștigurilor financiare impresionante pe spatele unui popor măcinat atât de un război de 7 ani dar și de epurări entice ale minoritarului sunit Sadam Hussein.

3.3.2 Factori temporari sau de conjunctură

Conjunctura în care se află acest stat din Oriental Mijlociu ce a trebuit să suporte 3 războaie într-o scurtă perioadă de 30 de ani, primul în anii 1980 cu Iranul, și alte 2 împotriva statului american primul în 1990-1991 pus sub titulatura “Vulpea Deșertului” în care aviația americană a bombardat în mod repetat obiective atât miliatre cât și economice. Bush Senior a pornit de la o invadare rapidă produsă de Sadam a Kuveitului dar s-a oprit la jumătatea drumului și acest lucru a costat nu numai efortul statului american din punct de vedere uman cât și al contextului în care dictatorul irakian și-a refăcut și reorientat industria spre cea militară.

Embargoul ce a fost impus de către ONU nu a avut efectul scontat, ci a dus mai degrabă la înfometarea populației iar programul guvernului irakian Petrol contra Hrană era doar de fațadă în exploatarea unei situații în care irakineii reîncepeau să se înarmeze cu scopul iminent de a face față în războiul ce se prevedea în cea mai scurtă perioadă.

4. Conflicte existente și iminente. Cauzele și istoricul lor.

Evaluarea numărului victimelor campaniei militare din Irak face obiectul controverselor şi variază considerabil în funcţie de surse, de la cel puţin 100.000 la mai multe sute de mii, scrie Agerpres.

Într-un raport publicat în octombrie 2009, Ministerul irakian al Drepturilor Omului avansase cifra de 85.694 de persoane decedate în cursul violenţelor şi 147.195 de răniţi.Site-ul independent Iraq Body Count estimează, la rândul său, că din 2003 până în prezent ar fi fost ucişi circa 122.000 de civili, iar un studiu controversat publicat în revista britanică „The Lancet”, în 2006, afirmă că războiul civil a costat viaţa a 655.000 de irakieni, cifră care depăşeşte toate celelalte estimări.

5. Relațiile între factori. Schema interacțiunilor.

Factorii edificatori în contextul internațional pornesc de la ideea secolului XIX ce a apărut în Rusia ce încercând să își modeleze asprul regim Țarist prin sporirea poliției secrete a justificat apariția actelor de revolt sau așa numitelor acte de terrorism. Luând în considerare situația actual din acest stat cu probleme cum este Irakul se poate transpune peste timp ca o boltă de 100 de ani între situația de opresiune pe care a exercitat-o Sadam Hussein culminată cu revolta ulterioară a populației civile după invadarea Irakului de către americani în incercarea acestora de a crea un stat democratic.

Dacă ne luăm după ancheta pe care o face politologul roman George Soros în conformitatea cu spusele unor experți americani, decizia de a invada Irak-ul este cauzată de fațadă de neutralizarea armelor de distrugere în masă de care ar dispune administrația Irakiană dar mai ales de către importantele rezerve de petrol pe care acestă țară le are, iar în contextul actual de economie de piață, petrolul reprezită energia necesară de funcționare a oricărui stat modern. Factorii au fost evidențiați ca o cascadă de către elementele teroriste din New York de la World Trade Centre ce au culminat cu invadarea Afganistanului, și înlăturarea regimului Talibanilor.

Într-un interviu din mai 2003, oficialul American Wolfowitz afirma că, deși la baza politcii administrației stăteau câțiva factori, “din motive birocratice ne-am oprit la un singur

aspect, armele de distrugere în masă, deoarece era un temei asupra căruia toată lumea avea să cadă de acord”

În alte privințe, însă, au greșit. Argumentele pe care le-au folosit pentru a justifica invazia – faptul că Saddam Hussein deținea arme distrugere în masă și avea legături cu organizația teroristă Afgană Al Qaeda – s-au dovedit neîntemeiate sau de-a dreptul false.

Dar departe ca această problem să fie soluționată s-a trecut la un nou conflict de mare anvergură care aparent s-a soluționat rapid prin ocuparea Bagdadului în mai puțin de 2 săptămâni cu pierderi minime ale soldaților americani cifrate la 1000 de morți în rândul forțelor americane și 500 de răniți, în timp ce decesele la nivelul militarilor irakieni se cifrează între 13.500 si 40.000 de morți.

Adevăratul dezastru va urma să se producă după cucerirea integrală a statului când aparent bucuria locuitorilor s-a manifestat prin distrugerea statuilor dictatorului din cele mai importante centre urbane.

6. Prognoza și soluții pentru o dezvoltare durabilă (Se pot elabora diferite scenarii).

Unul dintre sloganurile preferate ale celor care protestau față de politica lui George W. Bush a fost "No blood for oil". Chiar și neoconservatorii de la Washington au afirmat întotdeauna că banii cheltuiți pe război și reconstrucția țarii vor fi recuperați din petrolul irakian. 

Realitatea a fost însă alta. A curs mult sânge, dar foarte puțin petrol "s-a scurs" spre Statele Unite. Cu 2,5 milioane de barili pe zi, producția din Irak este aproape de nivelul dinainte de război, iar estimările sugerează că e nevoie de 20 de ani ca aceasta să se dubleze sau să se tripleze. SUA au cheltuit 700 miliarde de dolari în Irak, dar profitul se duce în alte tări. 

Timp de aproape cinci ani diplomații americani au făcut lobby pe lânga oficialii irakieni pentru o lege a petrolului și a gazelor. Principalul scop al legii ar fi să stipuleze o cotă corectă a câștigurilor din petrol pentru kurzii din nordul tării și să ofere securitatea investițiilor pentru firmele străine venite să soluționeze problema irakiană prin implementarea politicilor petroliere.

Chiar dacă se crede că americanii s-au dus în Irak pentru petrol, ei nu au fost atenți la acest lucru nici măcar imediat dupa invazie, iar instalațiile petroliere au început sa fie demontate, deși aduceau 90% din câștigurile statului. Diplomații americani se plângeau atunci că în Irak nu se găsește destul combustibil, oamenii fiind nevoiți să aștepte ore întregi la benzinării. Mai mult, benzina era importată din alte tări, în condițiile în care Irakul este a patra rezerva de petrol ca mărime din lume.

7. Bibliografie

George Soros - Supremația Americană: un balon de săpun – Administrația Bush se folosește de 11 septembrie în propriul interes.Acest lucru trebuie să înceteze! Ed. Polirom București 2009

Nicolae Tomescu – Războiul din Golf Radiografie Posibilă Ed. Mijadahonda București 2007

Webografie :

http://www.bbc.co.uk/history/recent/iraq/

http://www.ziare.com/international/america/robert-gates-istoria-va-judeca-in-legatura-cu-razboiul-din-irak-1039066

http://www.ziare.com/international/stiri-externe/guvernul-britanic-incepe-ancheta-privind-razboiul-din-irak-836929

Hărțile de la :

http://en.wikipedia.org/wiki/Politics_of_Iraq

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Iraq_2003_occupation.png