Ioan Suciu Tinerimea Noua

8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 1/60

T

pag.

gt,.

l-rneeimea

N('trd

-g=l

EROI

VIET'I{

cRHS'.l',INE

:

lngineru

Eust'im

Nicoeu'ii

,,Prietene,

nu

Primi

viea[a

aga

cunt

i-o

imbie oamenii'

Ea

trebue

si

fie

nult

mai

frumoasi

dacl

o triepti

a$a

cum

i-o

lmbie

Dun'rnezeu".

Am

ciutat

pe

colina

din

fafa

biserici ,

printre

pieire'-prin-

tre

cruci,

un

inormant.

sub

siraia

lilr:ainoasd

a

semnului

vielii,

amgisitceeaceciutam:MotmilntullngineruluilustlnNic|ara'

Am

fngenunchiat

in

iarba

inspicat5

nu

cu

proqternarea

jelui-

toruluf

nici

cu

simlirile

funebrale

ale

indoliatului'

ci

cu

sim-

femintele

acelu a

t.

crede

in

moartea

ddtXtoare

de

viea 5'

in

,ror.

noastri

rnoarteau,

care

multora

,desivirqeqte

nag-

terea".

-.-.Morm6ntulunuit6rrSr ..Sifieoarelumeaat6tdemu-

ceglite

ca

si

cau,ti

tinerefea

qi

si

nu

o

glseqti

leca.t

ln

au-

reo-la

unui

mormant?

Dornic, arn

rrenit

sd

prind

pulsul

unei

"i.ii,

tittul

unei

tinere.ti,

avan-tu

citre

Xdeal'

realitifi al

unui

cllmat

sulletesc,

care

nu-i

in

fdptura

tinerirnii

noastre

de

acum"

Iustln

NiCoard

a

l6sat

tinerlrnii

noastre

o

comoarl

pe

care

i-a

incredinfat"o

Dumnezeu'

I'{u

troglfia

aurului.qi-a

ar-

gtntului,nicipodoabagesturilorsaufastulvonbelor'cilmpera-

ityul

unet

vieti

ce

nu

acceptd

vulgatul,

ee

nu

Jace

pact

eu

medtocrul,

ce cautd

ffiereu

ia

se

depA;eascr

ieaind

dln

-ceeaee'i

comunegoism,wmdndindrdsne|pilinearexigen{eleVietitdi"

vtne

ce

id

exprima:

,Lasd

mo{ii"

tu

vino

dupd

lvline"'

Suntmormintecariitidauinjecliaoptimismuluivietii.

Dintre

acestea

este

si

al

lui

lrtstin:

un

mormdnt

ca

utl

amvon

de

fapte,

mai

dlgrab

decAt

de

vorbe'

Cdci

mormAntul

nu-i

tntoideanna

epilogu

dramatic

a

unei

viefi'

ci

poate

si

fle,

cum

este

cazul

tui

iustin

NicoarS,

pledarea

postumi

a

unei

cauze

qi

leaglnul

unei

sldv ri'

Am

?ngenunchiat

pe

stragina

acestui

mormAnt'

pentruc5

g[sii

ln

tinirul

Inginer

stilul

qi

tonalitatea

unei

vieli,

pe

care

orbectnd

o caui6

irintre

altfef

de

nnorminie

tinerisnea

noastr5,

insetattr

duPX

viea,ta

lmPlinitd'

Nt.

(r,

Pag.

87.

Asennenea

lor,

Iustin

a

cunoscut

ceasurile

de

innoptare

a

inimii,

a

simfit

prdvdlirea

beznei

peste

suflet,

asediul

neistovit

al

ispitelor,

subtiia

ademenire

a

vietii

iumeqti,

A

qtlut

prea

'lrine

ci-li

po{i

ciopli,

hotirit, cripta

ln

vidul

v6scos

al

picatu-

lui.

A

cunoscut

acea

pauzi

a

vielii care

ingEdue

morlii

str

se

cuiblreascd

ln om,

a experimentat

povara

'rAslei

ce

nu

vds-

legte,

v6rtelul

prieteniei

cu

,,tofia,

care

te coboari

in

banal,

in

vulgar g 'n p5cat.

Iustin

a

cunoscut

aceasti

infSligare

a

ti-

i:-

tl

t,

t:

,

t,

I

I.

li

I

tl

li

tl

1i

1l

11

1l

ii

1l

1l

1l

lr

1t

ll

ll

li

lr

l'

I

I

I

I

I

I

I

I

nerescului.

Oamenii

i-au

imbiat

o

viea 5,

oVieata"

comuna

in

care

tre-

buie

si te

iucadrezi,

daci

ai

de

g8nd

str

irdegti

printre

oameni,

qi si nu

devii

ldpiditura

lor.

Vieala

intocmitd

cu

felini

dibE-

cie

,printre

qirele Evangheliei",

cu concursul

Inaltului

PrinciPe

a

tuturor

Noplilor,

vieala

cu com-

promisuri,

el

a refuzat-ot lustin

a fugit

ordinarul,

cotidianul

Plat

qi

mascat

in

mii

de surPrize,

de

senzatii,

de

Pl6ceri

cari

Pul-

verizeazd

gi

voinfa

9i

sutletul.

Cind

cineva,

incheind

o disculie

cu

el,

sPuse:

,Eibine,

nu

vrei

sd

cunosti

spiritul

vremi?

In

chiput

acesta

nlci

cdnd

nu

te vei

puteatncadra

tn

socletatea

de

azi,

vei

fi

un

pteritor

de

loamelu

Iustin, calm

Ei

liniqtit,

ramase

ca

mai

inaiute:

neclintitl...

$i

nu

pieri

de

foame.

'

spectacolul

acesta

de stqbililate

safleteascd

este

carac-

terul

b5rbiliei

qi

substanla

virtulii.

statornicia

in

subiimul

luptei

contri

josnicutui,

e

un

lucru

care

se

gisegte ln

lustin

Nicoard.

""'--ianarut

student

de

Politehnicx,

a

vizut

cum

acei

de

seama

lui

igi

mlsoar5

destinul

dupE

soaria

lucrurilor

pi-

rndntegti.

A

iost

qi

el

prins

de

vieala

asta

care

omoari"'

S'a

srnucif

apoi

blne,

s'a

ridicat

ca

un

anacronisrn

ficut

carne

Tinerimea Noua, Blaj, Febr. 1936



It'[r.

ir

ifincrinrea

Noud

$i

oase, tn mijlocul

acelora

care ll vizurd

altcurn,

Ei

hotlrd

sd

se desfacd

de coriun, sA

se

elibereze

din imbrAncirea

cle-

ioasE a

srndrcului in eare totul

se niveleazd"

De-atunc , trei

ani

cdt

a mai

triit,

si-a

trasat fizionomia

aga

cum

arn intrezErit-o in

rugdciunea

de

lAngE

mormsntul

din

Luna

de

Aries,

-9i.,

cum

incerc

s'o

prlnd

in

seria articolagelor

din

aceastd revist5.

Anii

vielii

i-au fost

o aspri

ucenicie

in

care

abia

i

s'a

schitat

infitisarea sufleteasc6,

dar

cei

ciin

urn:5. cu repezealS

gi

preciziune,

ii

delineard

intreaga

personalitete.

Ceeace-i

fru-

mos

in

ei,

este

chiar

vieata,

prin

eare

a

voi{

sS iase din

co-

mun qi

si

se ridice

1n Norrnal

Dupd

anchete f{cute

de

invdfa[i,

s'a

precizat

aqa zisa

ncutbd

a

melancolieis,

Sim{Smdntul acesta

de

otagnare

a viefii,

apare la 1l

ani, ereqte

gribit p6nd

la

15 ani,

igi atinge

cul-

rnea

la

17 ani

qi descregte

pe'ncetul

pAnE

la 23

ani.

Faptul

acesia ne

serveascd

de

termo-metru,

pentru

a

intelege

planul

de foc

in

care s'a

asezat lustin.

Cum

si

explic5

acea

ocu,rbd

a melcncoliei?$

Dela

11

la

17

ani,

vis5rile

qi

plEsmuirile

tinereqti

nu se

?nleleg

cu

realitatea;

aspiraliile

sunt

nnai

rnari

decAt

posib lit5file

de

realizare, ve-

hemenla gi av0ntul

nu

lin

searnS de

timp, imaginalia

apoi,

accentuiazi desacordul

dintre

vis

Ei

fapt5,

dintre

inchipuire

qi

realitate, qi

atunci t&ndrul

se

vede

in

neputinfa de-a

impdca

lumea

fdcutd de el,

cu

lumea flcutd

de

oameni.

Nu

reugeqte

str

indrume

dupE

gfindurile

lui

ceeace

nu

at6rnd

de el.

Atunci

se face

o

pauzi

,si

se nagte

melancolia,

ca

un semn

cd sufle-

tul

vrdnd

si

infiptuiascd

un

idealo s{

simte

buirndcit

de

incl-

ptrtinarea

indolenti

a

lunnii

pe care

el

o

vedea

cu ochii

gi.o

piplia

cu simturile.

Dela 17

bni la

23,

aspirafiile

devin

rare,

entuziasmul

pe-

riodic,

gi

dispare

incetul

pe'ncetul

dugmf,nia

dintre lumea

gf,n-

durilor

qi lumea

dinafard de

e1...

De ce?

-

Deaici lnainte

misura

planurilor

lui

o

dd

dinnensiunile

realului vizibil.

Td-

nlrul

nse

lmpacdo,

se

fixedzi

in ceeace-i

comun, ?n ceeace-i

vulgar

gi

banal,

vieala

i-se

orienteazl

spre

mediocru

si

devine

ca

a

ntuturors.

Idealml

spiritului

a

capitulat

in fafa

reatulu

lumesc,

Iustln

Nicoari

nu

a

abdicat.

A

rimas

pe planul

G6ndu-

rilcr

inalte

si

realizab le,

fiind

divine.

Deaceea

nu

.

a

fost

rr?.elaneolic

pentructr

Idealul

lui

se realiza,

n,a

fost

comun

pen-

trucE

a

,voita

sd-l

implineascd.

S'a apropiat

de

Dumnezeul

care

,,iftftoegte

ca

ale vulturutui

tinerelete",

gi,n

anii in

cari

cei

de

searna

lui

iSi

fac

case

pe

ptrm6nt,

el

s'a dat

entuziasmului

cledin{ei.

Deaceea

Durnnezeu

l'a

iubit,

cici

in

cele

din

urmtr Dumne-

:eu

nu

iubegte

decdt

avdntul

si

eroismul,

luslin

Nlcoard

a

primtt'vleala

eSa

cum 0

tmbie

Dumne-

zeu,

nu

cum

0

chlvernisesc

oamenii

Piidntele

Suciu

Ilocumente

pentru

pagina

apologeticfi

Preofii

in

pliinfa

orneneasci

In

multe

pdgi

se

ponegresc

prc-

clii.

Dar chiar gtiinla

omeneascd

ce

ar

fi

fdeut

fdrd

de ei?

-

In1ir

tn

arlieolagul d.e

fa d.,

dupii

o

reuisld

fruncezd, ciiteua

din

nenumdratele

de-

seoperiri

fd.eute

de

preoli.

Mai

tntdi:

Uniuersitdtile

au

fost

infiinlate

de

prcoli.

Un

cillugiir,

Roger

Bacon,

a

in-

uentat

praful

de

pugcd..

Un

episcop, Munster,

a

inuentat

hombele

Busola,

semn

de

arientare

tn cd-

Un

alt

cdlugiir,

Jacqnes

Vltrg,

a

oriinduit

felul

de

conducere

al ua-

poarelor,

Papa

Siloestnt

I,

inaentd

oro-

logiul

cu

rotile.

Venerabilul

Beda

explicd

fluxul

Si

refluxul

mdrilor.

Alfabetul

se datoreEte tot

unor

cdlugdri.

Doi

cdlugdri

Bened.ictini,

Spani-

oli,

reugird.

sd

facd

sil

vorbeascd

surdo-mulli.

Ciilugdrul Gerbert

a tntrebuintat

mai

tntdi

in Europa

cifrele

Arabd,

Misionarul

Guido

d'Arezzo. in^

uentd

notele

muzicale.

tdtorii,

este

inuenlia

cdlugdrilui

Do

i

minican,

Albert

cel Mare,

I



Pag. i02,

Tinerimea

Noud

t,.^.cl*

ffi36

rtit

z

Pirintele

incepu

si-i

esplice

virtufile

cregtine.

Acest

lucru i-a

izbutit

loarte repede,

gralie

mernoriei

uimitoare

a

acestui

om.

Mescria

sa

de

vrljitor

il

obignuise

si invele

de

rost nesfirgitele rugf,ciun

superstifioas6

pe

care

le

recita

pentru

aceia

cari

i le

cereau.

La

moartea

tatilui

sdu,

-

marele

vrijitor

dinaintea

sa,

-

el

;tia

deja

sute

de

desc6.ntece.

El

+tia

90

pentru mare

qi

tot atitea

pentru

a

iodepirta

cataclismele tetestre,

pe-

ricolele

reale

sau

imaginare. Fiecare

farmec

avea

lungimea unei neslir-

gite poeme; unele

reclamau nu

mai

pulin

decit o zi

intreagi

pentru

a

fi

recitate.

Spuse

intr'o

limbi

necunoscuti,

nimeni

nu

le

infelegea,

nici

insupi

vrljitorul.

$i

clad

Misionarul

il

intrebl

despre

origiaea

acestei

limbi,

cl

rispunse

naiv:

aPirinte,

aceasta este

lirnba.diavolului;

numai

el

o

lnfelege..

Cfind

Dumn€zou

transforme. Chiar

in ziua botezului,

el

veni

la bisericl cu

toate

uneltele

vrijitoriei

sale. Acolo,

in

prezenfa

Pirintelui

gi

a

cregtinilor,

arse

toate

insttunentele

din trccut, iar un

vint uqor

a

dus

cenupa

lor

peste

imensitatea

apelor.

Pentru

o iertare

mai

desivirpiti

a

plcatelor,

voi sl

se

mirturi-

rcaEcI,

pi

inainte de a

pleca,

acest

sullet

schimbat

cu

totul.

inainti

cdtre

Mlgionar

pi-i

zise:

rPirinte, pentru

a

fi gi mai

curat,

mi-am dublat

pe-

nitGntad.

Iati.

suflet

de

silbatec

incregtinat

Dupe

J.

Rico S.

J.

Misionarul

Carolinelor

-

1935.

RUSU

VICTOR

marianist-Liceu

EROTI

VIETil CREST|NE

IngineruI

Iustin Nicoarb

,Veni-ua

Satana

sd- i

ceard

inima, tu

spune'i:

nu

te

ureau Eu trdesc copildregtec.

Trecnre

Sinta.Marla

Mare.

Sttolefol

cu case

pltorcec

rlrlplte

pe-o

coasti

prlntre

salcdml

fll prunir

8imtr€a

pov&ra

lnccndlului

solp.r

din

plln

August.

Era dertul,

parec5,

sA

le

lfczl

o

cllp6 cu

plcloarele

Eoale

ln

rtrcoroaaa

apX

a

gr[bi-

tulul

Arleq

ca

s{

te

mai

astamperl.

Apa

cu mero

rapld,

ce

rlungatl

de

nu

qtlu

clne,

odi setul

Luoa

pe

coasta

accperlttr

cu

sllcll, cu

rogoz

gl

finafe, apoi

disparc

ocolind collne

9l

rllottnd

cimpil,

llstnd

sprc

stenge

dealurl'

ce

pnr

ci mlrate

rldlcl

dln

umeri,

derlurl scoblte de

ighli.burl,

cluplte

de

ploi

;l

vlnturl,

ftrl

rltl

poboab{

decf,t verdele

lnccrcat

al

cem-

I'

'i

I

l1

I

llI

r'

I

I

il

el

nte

Trausllvsne

ce

se

limurelte

dlncolo

de

sprtele

lor.

In

ttocporut

ac€sle,

aprolpe

de

Cinpla

Tsrzli,

cu

lumlnl

multl

.i

,pe

bunl,

le

nescu

ln

24

August

1899r Iuetln

Nlcoarll'

t'

-

Ero

al dollea

copil

care

lmbucura

famllla

lnviliiorulul

glrn'on Nlcoarl.

cel

mai

mrre

purta

numele

tatct

1l

cerceta

.roala

cind

lurtln

abla

apucasc

3o[1.

In

urma

lui

Instin,

2

si,

vent

mtcuta Gen cao

prlctera

lui

de

rburdllnlcll.

Trllri

copiliriE

impriund. Fc

Slmion,

,studentnls,

ll

aveau

inlre

el

,Uit

"ttu

gl'n vacanlele

mlcl

de

Criclun

gl

Palti' Rrr

plri'

lea

T'urda

Ende

$collrea"

Cdscioara

din

Luna,

cu

lumind

cu'

rald

de

soare

gi

umbrd.dulce

desal-

cdmi,

tn

care

8e

nilscu

Inginerul

Iu-

stln

Nleoard'

Iqstln

era

uu temperament

pltn

de

scintelerl'

0

mtnte

ageti

ce

oboaea

cr

ciudaic

lntrebirl,

fl

recrce-cu-

atl-

tudlnea

escultltoare.

La

2

anl

era

un

semn

vlu

de'lntrebere'

sl

nlci

un

onspe

al

caeel

lor nn

sclpa

de

lnterogatorul

clrl-

iltrr-lf-foolstent

al

miculu

cu

per

buclat

ca

un

ghem

de

lumOio

'uflat

cu

polen.

Copllagul

accstr

flrl

rtare

lntreflnea,

citre

4

anl,

adevlrate

dlcctl{ii

ctl

tata'

Tema

ln

desbrtere

deseort

6e

ge6ca a fl

decpri

copilt

ret

ll

lnjurltori.

Nu.

ptiu

rlaci

cunogiea

letortoaia

acelel

coptlltc

tare

retnztr

tlticului

rtr B5tnt,

ientruci

nn

Yol

6e

8e

athgl

de

buze

ce

rostlrl

o

cudalm ,

dar

de tapl,

Iustin

8e

lerca

de

copli

dln

3at

cari

rosteau

vorbe

necuvlncloase'

se

lerea

de

el

pe

cit

cra

ln stare,

de

lrtcr

riulnl.

DupI

Genlca

alcrga

s'o

aduci

Tinerimea

Noud

Blajmartie 1936



din

drum,

ca

nu cumva

partenera

lul

de

vleefi,

si

invefe

dela hoinaril

satului

netrcbnicli

care

ll

stf,rneau

deegust.

Avea

flnefl ln mli

ce

nu

supcartii

praful

gl

tlna.

Asculta

lnei

cu

multf,

pllcere

istorloarele

blbllce

care-i miguleau

dorul

dup{

cunogtllnfe gt-t

alintao

senzibllitatea

delicatS.

$t

astea

ll

pltcea

ai

le asculte

ln

gcoall,

unde

lnoolea

pe

tata

in

zllele

cind

gtia

ci

lc explici.

Daci

lustln nu iubla

stradn,

el

indrdgea mlca

tror

ograde,

svea

un atect

cald,

perslste.ut

faf{ de

blceric5.

Pentru

el bl-

rerlca

dln

dimb

en

ubisertcd

mee".

AFr

oblguula. E'o

nu-

meescl mnl

tirziu.

Coulra{ii

lui

de aposto at

dln

Torioo,

nurnai ega I'ru auzit

vorblod

despre blserlcufa

din

Lona

Sufletul lul

proaspet

E'a

deechls,

anemenea unei

corole

de

floare

lo

prezen$a

Soare ui

vegnlc.

Dumlneca

el

nicl

nu

mai

agtepta

gitenlS

mlgiloasa

a

O:nlchll,

lua

preccura

gi

grlblt

urca 6pre

blserlci.

Fartea

tamiliel

la

iertla

Euharlstlc ,

dupi

oblcelul

rninunat

al vechllor

cre$tinl

de-a

duce

ptluc

ql

vln, o

ducea

de

oblcelu

el.

Nlci

nu

6c

lAsa

ca dln

cele

folosite

ai

nu

l-se

dea

Crl

pufln un

"eol{",

sau

chiar

o

pre-

scurii

lntreagi.

$l

PArlntele,

protopopul

Simlon

Pop,

gtla

ci nu

scaptr

de cl,

mincitorul

de

prescurl,

-

cici

mutca

uneorl

din

ele, chlar ?n

drnnn

opre

blaeric5

-,

$l

o

s[-l aminteasci

dsci a ultat

si-l

dea

o farlnnlf{

ca

in zloa

ln care,

sbur'

dalnlcul credinclos,

ll agtepta

olngur

gi-l

cpure:

-

Eq

fl-am

adur

prescurd

gl

tu

nu-mi dail

Dcaltcum

plrlntele

lubla

mult

pe

Iustln,

pentru

splritul

lul

vlol,

grta

str te lnfunte

cu o

lntrebare.

-

De

unde

ai

rclputulu

acela f

rumoa,

ctr cruce

ln

spate?

-

Iuatln,

vrcal

si

schlmb6m? Dar

cum, helna

mea e

prea

mare pentru

tlne...

Mlrunfelul

nu

se

lioa

cu

una

cu doul,

hotirlt

sl'gl

dea

os

prltonaEul

si-l

schlmbe

cu

fclonu[

plrintelul.

Intr'o

zl

crezu

cl

a

apucrt lerlclrea.

Ttticul

ll

opuse

proletlc:

-

Iustio,

daci

o

si

fl tot aga

de

brn, o sI

prlmegtl

la

darnl un

palton

lrumog.

Paltonul

re

qi

tlcu.

Copilul

lnEi

nu

plrea

mnlfumlt.

Nr.

7.

Tinerimea

Noud

Fag.

i05.

-:-

[.,lpsea

ceva:

Crucea

rnare, strtrlccltoare,

brod-ti

cu aur

9i

ar-

giot,

prererali

cu

m&rgelute

ce

stlcleau

ca

nlgte ochlgori cu

puplle

vlu colorate.

-

Mrm5,

vlno,

coas6-m

o cruce

ca

a

Pirintelui,

pe

npate,

aga...

-

Nu,

copllul

meu,

asta

Eu

5e

poate,.,

acura nu,

cind

ve

tl

mare,

ca

pirlntele,

l$i

ve lace chlar

tu

una

a fel cu

a

lul,

Iustln

Eu

B'a

dat bitut,

cergl

acelag

servlclu

dell tata

prlmi

gi retozul

lol ql-al

bunicii.

Dorlse

el

En

lucru

atAt

de

mare? Si

al

lntipirtt[

Crucea'Domnulul

pe

hatni ca o

'inslgni,

este

un

lucru

slintl

gi

de ce

l-se reluzE? Incepu

si

frn{eleagi,

c[

preotul

e

un

lu.:ru

mlre.

Suut cruci

pe

care

numal

el

le

poate

purta.

Dar

truqtln va

tril rnereu

ln

nlmbul

eroic

al

el,

gi

rnai

thtzia,

ciud

va

fi slm$lt

cu

freamlt alcitult

dln

adorafle

gi

iobire,

taina

Crucii,

va

scrle

pe

o buciflci

de

trirtie

hottrr?rea

cu

trup

de o[el:

Cnueea

e

steagul

meu

*

Craiulc

al el,

va qtl

a'o

poarte

ln

via;a

gi

ln moarte,

prln

nizulrlle atletlce

de-ai

lntrupa

devlze

feeundi,

ln

midularele

sufletulul.

lurtln,

c.are la

trel

patrq

ani ce

llsa

rldicat

dc

gub-

cuori ca

buzele-l

sI

dea

un

sirut curat etlntel crucl

dln bl-

cerlci

gl

sflntelor

lcoane,

gtlu

sE

rldlce

mal

tirziu

pe

alfll

9l

ei

dea sflntel

Cruci

o sIrutarc

lnfeleastr

gl

trAltl.

...

Acurn

era luci

din lsmer

npoporulul

miruuta,

Suris

al

vlefll

desenat

de

Creator

in

$Irna

viill lacrlmllor,

nlcuful

cu

pdr

ondutat,

tgl trtln

nevlnovat

cel mai

frumos

dln toate darurile:

sutletul

polopit

cu

viald

-

Wordworth.

$i

nevlnovlfla

se

elm-

[ea

blne

prlntrc

f

lorl,

prlntre

f lutureli lncondcla$l

atit

de

reugit

ca un

mozalc

rnobll,

elasttc, clnd

pe

tondul zilrll,

clnd

pe fresca

rchlmbltoare

a

paJlptllor. Iustin

era

copllul

ce

alerga

dup fluturl,

ca

dupi ferlclre.

Trlla

lta

cEm

trllau coplll

de

.pe

marglner

loculul

Trberladei:

chlp

al

lmplr5flet

lul

Dnm.

nezeu

prlntre

ornenll

$i

lndrianea

si-gl

eperc coplllrla.

lotr'o

dupl

masl

frumorsl

de

varl,

amlntegte Slmlon,

freteie

cel mel

mrtrcr

em mert

lmpreuni

la

vle.

Era

soare

1l

cald,

Iustln

era

desculf

;l

cu

pilirla

ln

mini.pindea fluturll,

alergr

dupl

el,

se tollnea

gl ftcea

iel de

lel de

eburdllnlcil,

mumal

la

pu

cu nol

nu mergea.

I

I

I

I

I

I

I

Y

I.

Y,

rii

Vt

'

'yz

I

ii

,

tl,{

t,,

r

:li

v ,

tft

WA

ffi

il

fl

c



Tinerimea

Noud

-

Iostlr,

mergl,

omenerle,ll

agrieqte

tatn.

-

El

ae

gl

oprefte imbrtozlt.

Dar

nu

flnu

rnult.

Il

lspltesc, acum

florlle,

acum

giodicelt

1l

o la

dln

nou

ta

fog{

prln

ietblgte.

-

Iuctlne, arcultl,

mergl omeneStet

$i

Iustin,

gata orl-

cind,

se

opregtc,

ll

prlvegte'n

oc'hl

gl'l

riepunde.

-

Tatd,

eu

sunt copil

tt

merg

copildregte,

cdnd

vor

ft

om, ol

merge

omeneSte,

$t

toata

afrcerel

fu

lnnecati

ln

zlmbetul

trte

i.

lustln

a

lnfele'c:

drepturtle

copilirlet

tul

s'au

promutgat,.

1l

o

lui

rrlta

peste

rizoare.

Aga

rezo,vii

1l

ptrrlntele

Vlaunty

problema

vitali

a

nnul

mlronlct

de ctncl

aul. Mlculul

Llonez

i-se

diduae

abeccdarul

prea

dc tlmpurlu.

Mistere

antipatlce

pentru

el.

"Mimlco,

eu

mcrg

si

lntrtb

pe

Pirintele

daci

trcbue

o& lnvils.

In.zlua'

urteto.t"

alergi

la

e 1:

oPirlnte,

trcbue aA

invdt

sau

si

ml

oc?'

-

,Te

ioacd,

copilut

meu,

asla

e vtala

ta"'

Nlci

o

iotlrlre

a

sf6ututul

nu

a fost

prknltt

cu

aqa

bucurie'

oMaml

ml-r

zls

si rnf,

iocl'

Ce

ferlcire

cindcopitul

lEl

trilcgte

anli

?n

ncvlnovEfie,

ln

bucurle,

ln

dragostee

casel

Domnulnl.

setana

lnzadar

va cerc

lnlma

aceee

cicl

a

trdl

copil5regte

lnseamni

a

tril

pentru

lmplr $a

lul

Dumnezeu.

Satana

nu

avu

parte

de

acegtl

anl ai

lul

lustln,

cilc$

ttll

copildre$fe,

pllnlnd

cu

autorltatea

nevinoviflel

iul sentlnla

Plrlntelul

vlaunt

y

I

p'rintele

suciu

Sulletul

unul

Prepedinle

de

Republici

Virtulile

creptineqti,

credinfa, nirdeidea pi

iubirea,

creari

in

Gareia

Moreno,

Pregedintele

Republicei

Ecuador,

spiritul

apostolic,

spiritul

lui

Hristos,

al

eroilor

viteji cari

ii cuceriri

lumea,

spiritul

admirabil;rezumat

in

aceste

cuvinte

din

Tatil

nostru:

,Vind

tmpdrdtia

ta "

Impirifia

lui

Dum-

nezeu

in

suflete:

iati

ideia

fixi a lui

Garcia

Moreno,

ambigia

sulletului

siu

nobil, motivul

actelor

sale

publice

;i

private.

Dacd

ar

li

lost

preot,

Garcia

Horeno

ar

li

fost un

alt

sf.

Xaveriu

(vieaga

sI.

Xaveriu,Marianistul

Nr.

1):

pcl

de

stat,

el a

voit si

deschidE

cel

pufin

cale Blsericii,

preolilor slir

mi-

sionarilor

sii,

imprEgtiind

obstacolele

pe

care

revolufia

le-a

ingrimiditin

cale,

pi, prin

pietatea

sa,

prin

exemplele

gi vorbele sale

si

atragi

dupE'

einc

multimile

ctrtre

Dumnezeu.

Acest

foc

al

iubirli

il mistuia

in aga

cbip,

incdt

el nu

gi-l

putea

ascunde

gi

nu-l

putea

lisa

inactiv,

nici

chiar

in

mijlocul

liranilor

dela

cllmp.

,Q116

pregedintele

vine

printre

noi

pentru a

trii ca

un

simplu

par-

ticular,

pou."i""o

biefii

plugari, el

nu crula

nici

pedepsele

nici corecfiunile;.

dar de alti

parte

era

un

adevirat

sidnt:

el

ne

da

salar

mare

;i

recom-

pense

bogati;

ne inviga

catehismul

9i

recita

cu

noi

Rozariul,

ne

explica

Evanghelia,

ne

ficea

si ascuttdm

liturghia,

pi

ne

pregitea

pe

tofi

pentru

marturisire

qi

cuminecare.

Pacea

pi

belpugul

domnia

atunci

intre

plugari,

pentruci

singura

prezen[i a

minunatului cavaler

fugarea

toate

viliile<.

Gisindu-se

intr'o

zi in mijlocul

lucritorilor

lrlandezi,

pe

care-i

adu-

sesedin

Statele-Unite

pentru

a

stabili

un

lerestriumehanic;

examini

lucrul

apoi

dupi

o

masll cimpeneasci

serviti

pe

cheltuiala

sa,

ii

intrebd

asupra

oliceiu.ilo.

religioase

din

tara

lor

9i

ia sfirgit,

daci

qtiu

cintiri

cltre

sfinta Fecioari.

Bunii

lrlandezi

se

apucari

de

cdntat

cu

zel'

'In

tara

voastri

e

iubitl

nult

sfinta

Fecioariu?

intrebi

pregedintele'

-

O

noi o iubim

din toati

inima.

-

Ei

bine

dragii

mei

s5, ingenunchiem

qi

si

recitim

rozarul

pen-

tru

ca

st

persevera[i

in

iubirea

pi

in

servirea

lui

Dumnezeu'

$i

toli

impreuni,

ingenunchiali

alituri

de

pregedinte,

cu

lacrimi

in

ochi,

riciteazi

cu

evlavie

rugiiciunea.

Zelul

siu

ii

insufla

mijloacele

cele

mai dibace

pentra a cdgtiga

un sullet

lui

Isus

Hristos'

El

avea

la

Quito un

prieten,

la

care

g)nea pentru

caracterulluinobili

Acesta

mergea

la

iiturghie,

aiuta

pe

siraci,

asista

chiar

la

exercilii

spiri-

tuale, dar

din cauza

unei

vechi

obignuinle

rtrminea

departe

de

sacramente.

Garcia

Moreno

ii

imputi

aceaste

inconseccenl5,

Iird'

si

oblie

cindra

mai

mult

deci.t

promisiuni

vagi

pentru

viitor.

ori,

la

Quito

este

obiceiul,

ca

la

sfirpitul lunei

Mariei,

crJdinciopii

si oferi.

ca un

buchet

de

llori

sfintei

Fecioare,

hotirirea

lor

scrisl.

citre

sfarqitul

luuei,

Garcia

Moreno

intrebi

pe

prietenul

siu,

daci

a oferit

Mariei

buchefelul

de

flori'

Acesta

pricepu

aluzia

9i

voi si

se scuze:

Ei blne, dar

incepu

el,

am

olerit

cu

din

parte-mi

un

buchet

bogat;'

gi

ca

totdeauna,

va trebui

si suslii

cheltuielile.

Stii

bine ci

punga mea

este

totdeauna

deschisd',

rispunse

prie-

tenul, crezind

ci

e

vorba

de

un

nou avans

de

bani

pentru

un cadou

pe

care voia

sl-l

fac[

prePedintele.

-

Pot

avea

incredere

in

tine

?

-

Sigur.

-

Ei

bine, eu

am

promis

sfintei

Fecioare

ci

te vei

impirtlgi

in

ultima

zi

a acestei

luni:

vezi

bine

cd.

fi,rd

tine eu

nu

pot

si

ofer

buchetul

meu.

Sirmanul

prieten, destul

de

incurcat,

spuse

ci

pregedintele

avea

idei

orlginale,

dar ci

o

acfiune

ca

aceasta

cere

mare

pregitire'

'De

aceea

te-am

prevenite,

rdspunse

Garcia

Moreno'

Migcat

de

aceasti

grij[

deosebiti

lentru

suftetu

siu,

intirziatul

se

inchlse

timp

de

i,...

l ,

I l.

ii

t

-ll;

Vl

ii

w;

,#

ff

Tinerimea

Noud



e"g.

.

-.

Si

gdndim

rostul

nostru,

ehemarea

tinerelii noastre

gi

sd

plinim

in

bucurie,

datoria Vieiii

Cregtine"

56luptdm contra

plicerii

prin

mortificalie, contra distractiei

prin

rneditatie,

contra

tristelei

prin

bucuria

virtutii trdite"

Nu

vom fi eroici

decdt

cu

prelul

acesta

pe

care

nu-l

puteau pliti decdt clin noi.

Tlnerimea

Nou&

EROtr

VrETrr

CRE$T|NE

Inginerutr

lustin

Nicoari

Durerea

trece

peste

fiecere

vieafi

de om.

Ne

deslugirn

prin

auferinlele noestre,

asemenea

rozei ce apare

luminoasi

dio

plesnirea

grea

I

mugurelui.

Avant-gard5

a milei,

durer€a trece

cr un

strigit de.

prevestire

mare:

gdtili

ealea

Domnuluil

Iustin

lrnplinise

gasa

ani.

Era

mic

de staturd, capul

ro-

tund

p6rea

mare

de

tot sub

povara pirului,

obiectul nnultor

ispite

a

celor mei

mari.

Sr

anul

acesta petrecuse

in

sat,

inso-

find

pe

tata la

pcoeli.

ll

mai medite

gi

ecas5.

Spre

iarnl

Iustin

epare

clteva

zile

indispus,

rpoi

o febri

puternici

gi

drf-

terie se declari.

Cine, cine mii

strSnge de

gAt?...

-

Sarmanul,

simfia

asaltul

nilrun al milioanelor

de

bastonaqe

invizibire

ce-i blocru

g$tul.

Respire

greu

gi

te

ficea si crezi

cii este

ln

cele din

urmii.

Simion

car€

urme clasa

e

lV.a

la

Turde,

a fost

chemat

acas5.

Iustin

e

pe

morrte

-

Dia

sat

plni

la

C0mpie-Turzii,

unde se gisee

medicul,

nu

ve

muri

oarep

A,u

triugat

boii

le

un car'

bolnavul

a

fost

agternut

gi

dus

pe'ndelete.

Noroc

cu

injecfiile

entidifterice;

trupuporul

poete

ar

fi

cedat.

simioa

fnttlni

lo

drum

carul,

lgi

privi

cu

durere frifiorul.

-

si-i

der

laptet

lscercerea

nu reugi.

Fcri

sl-l

poati

lnghifl

ll esvlrli

pe

n.s.

Dupi

doui

zile

urmi

o

u$urrre.

Apoi,

nelmblgnzitr

boall,

li

umlli

amigdelete

gi

grandere

perotide.

Infec;ia

deveni

purulent6,

chinuitoare.

Puroiul la

rand

lgi fiicu

detorie

infec-

tand

pielee,

ce'i

tleyeoi

numei

rini.

Le-r

purtet

toeti ierne

qi

toati

primivara;

ebir

lo

preajmr

sfinteror

Rusalii

s'e

sciprt

de aceste

binecuvAntlri

ale

mizeriei

omenepti.

Ctnd

pe

prispe

vie;ii

lui

mije

priceperea,

suferinfs

a

venit

sl'i

lntampine

gindul,

inime,

sufletur.

Foate

ea veghiazi

orice

vleafi

mare.

$i

nu

trebue

s'o

blestemim

cand

o

lntarnino

ln

ueree

unei vie;i.

Ea

nu

poate

aduce

decat

o

prevestire

sfanti.

lustin

lnlelese

mai

tarziu

cl dureree

cregtini

este

o

binecuvantere

l

avanturiior

viefii, pe

care

nu

trebue

s'o alungi

cu

indiguarea

tr.

Aga

eiunse

lustin

la

anii

priceperii.

In

ierna

urmdtoere

o mai

mare nipasti.

Mdicule

zicee

de

mri

mult

de

gase

sSptimSni.

Iustin

o

gdsise

age,

cgnd

vcni

si-gi

petreaci

vecanfa

de

criciun

acasE,

Bucuria

cedourilor

de

sir-

bltori

trebuia

sii fie

lndoliatii.

Ajunul

slant

cu

frumoase

colinde,

cu

furgi

branzi

ce

frrn-

turi

curete

din

cerul

scimogat,

a

fost

nartere8

mnnnei

le

vieege

de

dincolo.

Preotul

iegi

duprce

rotirise

suftetur

cu

cele

din

urmi

Teine.

In

jurul

rnuribundei

erau ai

casei.

Bolorva

chiemi

mai

aprorpe

pe

lostin

gi

Genica.

uitirnul

sirut

al

ei

se

agterne

pe

fruntea

lor.

-

Sirutul

unamei'l

Asemenea

uuei

sf.

Taine,

el

lesi ln

urnoi

un

perlum,

o

pace,

o

putere,

o

iluminrre,

gi

tortl

vieafa

lor

de om

ve fi

strriuitd

de

sirutul

acestr

afternut

cu

tremur

gi

ganduri

multe,

de

buze

-ce

s'ru

lmpirtlgit

pe

lrungi

ce

ascund

aqieptaree

viegii.

-

Se

figi

buni,

copii

mei,

sE

fifi

buni

_

O

mami

nu poate

lise

elt

testement

decdt

un

slrut qi

o

vorbl

de

bunitate,

de

lademn,

de

putere.

loime

mrmei

se versi

f,m

lntregime

in

acester.

0a

urtim

iemn

el

iubirii

ei, didu

cero'

Blaj aprilie 1936



T

doi

mirunfei

c6te

un

mir

mare'

ro+u'

Nu

prea

erau

la

fel

de

meri

gi

nici

la

fel

de

ropii.

Orre

si

lnsemneze

ci

miicu;a

fine

rnai

mult

la unul

decdt

le celalaltl

$i

se

certarii

pe astr,

mittteii.

Mamaanuritnaceagiseari.Pesciiridecolinzisuf|etulei

se

duse

la

Bunul

Dumnezeu,

ln

noaptea

ln

care

Frul

lui

veni

prinrre

noi.

Cdntecul

de

slavi

al

logerilor

noPfii

6s C'riciun

parca

ca

este

9i

al

ei, 9i

el

casei' Genice

nici

nu-gi

arnintegte

te-f

tl

vizut

pe

lustin

plf,og0nd'

$i

moertea

asta

pirea

un

Crdciun,

dar

pentru

alte

lumi

mai

firi-obida,

mai

f6ri

lacriml'

Astfel

lustrn

rimase

orfan'

Bunrca

veni

si

fini

locul

memei'

Suplini

cu

succes

dragostea

drspirutei'

Sarcina

absenfei

se

simgii

lnsi

lntotdeauua.

Celalalt

brag

el

Crucri

Purtitoare

de

vie;e

rezemi

urnerii

lui

Iustin,

Vreale

se

delineazi

mere'

cici

semnul

gi

taina

Crucii

i-au

licut

straie

ln

aurorii'

F.hrinteXe

Suciur

.6).

R:r:3

Acum

cdid

vrtmea-i

turburata,

SfipAn

al

mdrilor

senine,

IntareSte

-

addn:

in

mine

O

credinld

-

adevdratal.

'

ln

pasiuni

ce

ma'mPdnzesc

Nu

ldsa

sd

cad,

Parinte

Ci

sd

trdesc mereu

cuminte

Ajutd-mi

sd

md

straduesc,

Sd

fiu

milos,

bldnd

$i

cucernlc

Sffipdn

Pe

a

mele

dotinli;

S'ajung

tn

raiul

tdu

cu

slinll

Ajutd-mi,

Sfinte, sa

ftu wednic'

$i

c6.nd

md chemi,

O ..,Tu'

la

tine

Cu

frunlea'n

srs

aSi

vrea

sd

vin,

Iar

glasul

tdu

cel

sJdnt

Si

lin

Sd.

nu

se-oryreascd

Pentru

mine'

Acum

cdnd

vtemea'i

turburatd

Stapdne

nu

uita

de

lume

$i

sadepfe'd

ca

si'n

mmei

b

eredi*a

-

aaevffi:,:il:1.

MAgIlg-u.LDj _-FJB -89ZZ4;

nDorneErichino

de

Val

Sapcio

de Val,

ctitor

al

catedralei

din

Saragozzat

av-u

mare

bucurie

in

1243.

O

figurl

"o

,o.i"

de

inger

ii

lumini

faoilia'

Crli$orul

a

fost

nu-

mit: Domenicftino.

Sruiiior

la

alti',

micul

vlistar

nobil'

cinta

9i

timdia

impreuni

cu

copiii

de

seama

tui.

Abia

avea

papte

ani gi

te

rfcea

s[

crezi

ci

intreagi,

catedrala

ii

aparfine'

+

Era

Joia

Mare

din

1250'

In

catedrall-

se

pomcnirb

Patiuoile

Mtn-

tuitorului.

Mormintul

.irri"i,

a"

solitali,

cu

lumini

gi

frori

multe,

imprtrptia

un

aier

de

tristeli

*n'Jiii,r"

Jiri".

t"r"

di.n

urml

melodii

se

risipiriin

roapte.

Crediocioqii

i"gtiialtti

-sub

.

a.rcurile

sldntului

licaF

gribeau

epre

casi.

Domeoictrino'i'i-i"p'ioi""

slujba'

iepi

impreuni

cu

nnullimoa

*pre

casi

unde

il

"l,"pi"-iii-tG'

qt"ti.iilo"nia

vremile

de

lupte

crude'

rerigioase

qi

civile.

goi"ii

o,u

visau

decit

rdzbunare

qi

sange.

cifiva

dintre

Deeen

de Puia

E.



r,

oua

.

e -_

--

=Iry:seelesl__

___lit:- _

ol

plndeau

in

jurul

Catedralei,

condupi

de

i{oise

Albayo. Ziresc

pe

micut

Donenichino

grlbind

spre

casl,

se

nlpustesc

asupra

lui,

ca lupii

asuprr

uielugeluluil

il

apucl, ll cuprind in mantalele

negre

rl-i

lnibupe strigitul

qi

merg pe

sub

ziduri, aevizu[i,

spro

rsul

Ebru.

Domenichino

vede felele negre, rupte

din intunericul

nopfii

Ei

tre-

autl

cu lntreg

trupul.

Ii

e

groazt,

dar

nu strigi.

Moisi Albayn

fruntapul,

ll

dosbraci

invreme

ce

lmprcunl-ucigagii

blesteml

pe

Dumnezeul

crogti-

nilor,

pe

Nazarineanul

rlstigait.

Micul

Spaniol nu

rispunde decit

rostind

lunolc

lui

lsus,

a blllndului

Isus atSt

de bua

cu copilagii

asemenea

lui.

-

Irur ...

Isus ...

suspina

e1.,.

ln

noaptea

mohorlti,

cu

murmurul

apelor

se

impleteau niqte lovi-

turi

curde,

insofite

rie

injurituri...

O

voce

sublirici de copil

se

auzea

iq

tlceroa

rcce

ca

un

geanit

ce sc

sleiepte:

-

Isus .,.

lsus ..,

Ucigagii tur-

brtl

dc

parfumul

curatului

singe

al

martirului,

so agitau lAngi trupul

dn-

tult

ln

cruce

p€

un

zid

singuratic

din marginea riului.." M&inile micului

clrtignit

era

izvoare

de

singe;

picioarele

prinse'n

cuie

lungi,

tremurau

pc

rana

deschisi.

Parci

ci

sufletul

nu

mai

are

ce

cluta

in trupul

at3tor

durcri.

Mica fipturi

se

contracteazi, se stringe

ca sl

se

inmoaie

din nou

in

tromurlrile

agoniei...

Dar

criminatii

sunt

in si,ibateci

veselie.

Iadul

ia inarmat

gi

pe

ei;

lrdul

lo

aduce

aminte

ci

lui

Isus,

eonfralii lor de.acum

mai mult

de-o

fnlo

de

anin

i-au

derpicat coastele

cu

o

lance ca

s[-i

sf&rtice

inima,.. S[

llo

ql

victima

urii

lor

asenelrea Ristignitului

de

pe

Golgota.

Moise Albayn

lColtc

u

cu{it lung

de sub

haini,

trece

pulin

cu

degetul peste

tiip

gi

pcrto

vlrlul

lui,

p'apoi

c'uo

r&niet

de

tigru

despici

pieptul

copilului,

bine

Elrurlt,

printrc

coaste,

in

dreptul

inimii

curate

pi

calde ...

--

Donoeni-

chlao de Val

a slirgit

asemenea Fiului

Mariei.

Ultimul

cuvint venit

ca de departe,

qi

aproape

Dcauzit

fu

stropit

cu

rlnggle

din

inima

lui

-

sus ,..

Ingorii

noplii

treceau

ln

sbor

acoperindu-qi

gribifi

ochii

cu aripiie

do

clogtar, si

nu

vadl grozava

intinoplare.

Dar

Ingerul

lui

pizitor,

to{i

Ingorli

csre

au

lost

tovarigi

ai

micilor

Eroi

din vremea

pigini,

Ingerii

Coplilor din

perseculiile

Cesarilor Romanir Ingerii miilor

de

prunci

ucigi

do

lrod,

cu

tofii

inconjurau

Copilul

rlstigait,

il

int[reau,

il

susgineau

piai

lr col

din

urml.

sutlu,

apoi

ii

prinseri

sufletul

gi-l

ridicari, in

slava

feri-

clrli

do

sus,

zic6.ud

Domnului:

-

Stipineo ura

pimintului

a

mai

pierdut

un trup.

StEpine, iubirea

unui

suflet

[i-o

aducem

jerti

de

laudt

Iati

micul

ristignit

Ucigapii

finuri

sfat lflng[trupul stdrticatpi

siins.

SE-llase,

sl-l ducil

Drc[

tl

vor

gisi

cregtinii

aga

rdstignit,

binuiala

va cidea cu

siguranli

lruPra

lor. lgi vor

tace

cu

un

siAnt

nnai

mult, idol

clruia

si se

inchine

la

rltaro

Nu ...

-

In

riu,

in riu

qopoteau

iatre ei

de

groaza.

sl nu fie auzifi

qi

rurpringi

ln

crima lor.

-

Dispari

in valuri tf,rasci-l

apele:

nu

se

va

mai

;tl

dotpro

el

Hotirirea a

fost

luati' Cuiele se

smulg

cu

carnea cildicici

gi

ca'

davrul Mrrtirului

din

Saragozza

se

desprinde

de zid

Iati-i

acum:

gribesc

frnspre

riu,

privind

cu

groazi

si nu

lie

descoperifi.

Un corp

nedeslu$t

derface

apele cu

sgomot in ticerea

grea

a

noptii

"Moise

Albagn

scoate

un culit

lung.""

(p'

120)

ln

slirsit ...

Risufl6

uqurali

nelegiuigii.

A

mers

bine

-

Apele

s'aq

impreunat

peste

fdridel.g""

io,,

valurile

vor

pEstra

taina'

'

-

I,iergi,

cregtin

blestemat;

peptii

te vor

servi

la cini

asti

noapte

Aga le-a

tost

salutul

din

urmE,

Puline

zile

dupi

acestear

spre

seari,

nigte

pescari

trlgeau

mrejele

la

mal.

Colo

departe,

o

lumini

joaci

pe

ape'

Ce

si

lie? Se

apropiari

cu

,bircilc

pi

din

sAnul

luminii,

scot

trupul

micului

riistignit'



Pag.

122.

Tinerimea

Noud Nr

E.

...

$i

durerea macoei

cind

cuprinse'n

brali trupul

celui

mai iubiti...

lJn

glnd

bllnd,

dulce

ca

o

g istare

de

miere,

o mdngdia.

Lumina

minunati.

ce

i-a strijuit trupul

inmormintat sub

ape,

este semnul cd in

ceruri

uq

nnger

nou cinti cintul

lericirii.

Ea

il slruti,

qi

sirut[

o

moa$te,

il siruti

piingiod,

il seruti

in genuochi.

Oegrab

bisericile

din

Saragozza, apoi cele

din

intreagi

Spania

ii

ridicari altare Domenichino

de

Val

a

fost

ales, in

acele

regiuni,

patronul

nieilor

pcolari.

Era dreptul

lor

si impodobeasc[

cu

llori

gi

lumini altarul

{riliorului

in

ziua

sirbi,torii,

31 August. Racla

cu

stintele

moagte

era

pur-

tati

in

procesiune

de ei

pe

strizile oragului,

in

alai

de

cintece

qi

ploale

de

tlori,,.

Aga,

pentru

Isus

chiar

daci

ili

dai

vieala,

nu

mori

niciodati.

a

Mulli ani

in

urml, intr'o

seard,

intr'un

unghier al

Catedralei

umbrite

.de

aripile

Doplii,

se

vizu un

onr,

invirit intr'o

pelerini

cu

groase

cute,

ln-

genunchiat inaintea

altarului Micului

sfdnt

Pdrea

innecat in ginduri.

Eta

prea

acoperit ca

se

potr vedea

ce

face

ln

apropiere ai

li

auzit suspine

gi

daci

i-ai

fi

ridicat

cortul

mantalei

ai

fi

vizut lacrimi mari

uddnd

o

fa 6

ce

arati

un sutlet in

durere

..

De

cc

se

roagi.

omul

acele )

Ce

vrea sl

in-

cr€dinlezc

lui

Domenichinol

Cerea

ceva

cu

pldnsul

fare

istovl,..

Era

Moise

Albayn, ucigagul Nu a

{ost

descoperit,

dar el din

aoaptea

aceea Du

mai

avea

pace.

Vrz,unea

victimei

nevinovate era

mereu

in

fa[a

lui. h

vedea laqa

bldndi.

fala

dulce

cind rostea

numele: Isus

Ve-

dea ochiponi

limpezi,

negrin

ir

vedea

prrvindu-l

ca

pentru

a-i

spune:

nu

c'am

licut

nimic...

De ce

mi

chinuigi

?

.

Ii

cideau

pe

inim5, acum

dupi

atllia

ani,

lovrturile

de

ciocan

ce alundau

cuiele. Vedea

tremurul

miinilor,

inpalizirea

buzelor... Acum

simte

arsura

singelui

cald cu

care

s'a

stropit.

In

pieptul

lui

llloise Albayn arde ceva. Moise

Albayn nu

mai

are

nopli.

Somnurile

ii

aduc inainte

vederea

miinilor ce

se'ndoaie

pe capul

cuielor.

iVu

mai

poate.

A venit

si ceari,

mlli

la

picioarele

Victlmei.

-

Iarti-m6,

o

Ristignitule

de

mine

$i

plingea.

Copilul

cu

surds de

inger

I'a

iertat,

cum a iertat Isus de

pe

bruce.

Moise

Albayn

mirturisii

in

public

picatul

qi

il

plinse

cu

groazi.

Se

converti

qi

trei

creltinegte.

De

atunci

nu-i mai

Iu

frici.

Noplile

erau

o

fericire. Un

inger

ll

mingiia.

Moise Albayn

recunogtea pe

Domenichino.

Durcrea

lui

s'a transfigurat in

fericire.

'Micul

Martir

din

Saragozza

aduse

la

Isus pe

propriu-i

ucigag.

San

Domenichino

d.e Val,

te

roagd.

se

auem

copit cari

sd

rosteasc&

lntoate

restignirile

uielii, cuudntul

pe

care

tu

I'ai roslit:

lsus

lsus

I.

O. S.

-

Marianist

Gi'aauri,

td,inwtte

Parfumul

primdverii pluteste'n

spatii. Scoarta

pimAntului

resimte

pulsarea

vietii ce

renagte.

Sufletul

prinde graiul

iiri

in

redeqteptarea ce ademene$te. Asculti:

Cerul

care

stralucegte

fermecitor

in

neclintirea

albastr5,

imi

zice:

Fit

curatl

Steaua ce

pAlpdie

neobosite

in noaptea neagrE,lmi

spune:,

Fli

lumina

$i

cdlauzo

Vulturul

ce

sboara'n

sus

ca

si stripungl

soarele,-zice::

Fii

mare

Albrna

care

umple

cu

miere

fagurul,

roste.$te:

Lucreazd '

Floarea

ce

se

deschrde

ca

sa

verse

balsamul in

aierul.

greu,

zice:

Fd

iub:lor

Pomul

ce

tuturor

dI rodul,

$optegte:

Fii

bun

ftdal

care

lent

qi

hotirAt curge'n

spre

mare,

zice:

Ur-

meazo

drumul csre te

conduce

la

Dumnezeu

Frunzele ce

renasc susurez

?otul

trece

dar

tu,

renasli .,".

Si

marele concert de

glasuri

scrie'n

suilet

lnfelepciunea:-

Fii

om

gi

brnssuvlnteazd

pe

Aceta

ce

li'a

dat

toate.

Din

italienegte

Rusu

Octavian

Marianist

$c

Comercialb

Sup.

@

Trandafiri

intre

ruine

-

Cinci seminarigti Chinezi

martirizali

-

Ca

impdratul

din

poveste,

crestinismul

chinez va

privi,

din

veac

in

veac,

anul

1900,

cu

un ochiu scdldat

in

lacrimile

durerii netdrmurite,

iar cu

ceialalt

iluminat de bucuria

celor

mai

strilucite

biruinte.

Pe rfrbojul

acelui an e

increstati

cu

litere

de

foc

gi

de

shnge

desldn[uirea

infiorfrtoarei

rdscoale

a

boxerilor

ca lusien, vice-regele

provinciei

Sciansi, in

frunte.

Mai bine

de 25.000 de crestini

au sdngerat

in

acea urgie

cumplitd,

pornite

in 4 Iulie

al

anului

pomenit.

Printre

cei

rniceldriti,

spdnzurali,

ar$i de

vii,

inecati ori

cu alte feluri

de

Nr. 8

Tincrimea Noud

Pag.123

mai-iunie 1936Blaj



_ t

w

Cuvdutui credingei"

*

Sellan

Domenico

e niscut

in

iASZ.

Luii.

parte

la rizboi

gi

fu

rinit

la

gira

spinirii.

Nu mai

putea

munci.

Imigri

in

Canada

unde deschise un casino,

cercetat de

protestanli.

Asta

il

ficu

e[-9i

piardd

credin[a.

lntors

is

ar5,

cipiti,

ln

urnaa

viegii

ce

ducea,

numele

de

>protestantul..

Infirmitatea

ii

apiru dintr'odati sub

o

lormi

acutl

a

boalei

lui

Pott.

Doui.

vertebre

erau

cariate.

Picioarele

ii erau

paralizate gi

loarte

adeseori

mernoria.

Multe

persoane

cu

suflet ales,

disperate

de sdnitatea

lui, mi

in-

demnar

si mi

ocup de

sufletul

in

primeidie.

In

primele

vizite il intrebai

despre

starea

loateriali,

viafa

emigralilor

in

Canada...

Aga

am

ajuns

si

ln{eleg

c5.-gi

lepidase

credinfa.

La

piecare

ii

dndu o iconifi, cu Pier

Giorgio

Frassati,

dupice

i-am

rezumat

vieafa,

indemndndu-l-si

se roage

lui.

Spre

seari

il

cercetai

din nou.

Ceru sd se spovedeasci

gi

si

se im-

plrttrpeasci

cu

Eare

pompi, io tragere

de

clopote

ca

si

recunoasci

oa-

menii revenirea lui

la

credinfi.

Sim[ii

dintr'odaii

revenindu-i

puterile,

lncredinfat ci

este o

mijlocire

miraculoasi

a lui

Pier

Giorgio,

de a

cdrui

iconi{i nu se mai despir{i.

Picioarele

il suslinurtr,

in repe(ite

r4nduii

cobori

scirile upor. Me-

moria reveni deplin.

Medicul

insd ii

impuse

absoluti

nemigcare.

In

acest

timp md inlormai

dela Dr. Sina despre

starea lui,

Iiri

si

ptie

de cele

lntlmplate.

Il

credea

sortit

morlii.

Cu toate

acestea,

zilnic

voia

si

rdmini

singur

un

slert

de

ceas

in

lafa

icoanei lui

Fier

Giorgio,

rugdndu-se.

Iegia rar, de

iteama

rnedicului,

apoi

tot mai

des,

Grija

copiilor deveni

neobiqnuiti,

mai

cu

seamt.

pentru

educalia

lor religloasi.

Deveni

unul

dintre

apostoiii

parohiei,

gi

astizi

poartl

in

fugl cdte

40 kgr.

in

spinare, fdri si sirrtd.

ci

ar

fi,fost vreodate

rlnit

sau

bolnav

E mul{umit,

e

vesel

qi

gata

si mirturiseascf,

oricui

ins[-

nltoparea-i

sufleteasci

gi

trupeasci,

.prin

mijlocirea

lui

Fier

Giorgio

Frassati, ciruia

zilnic ii di

cinstea unui sff,nt

licltor

de minuni.

(DupL

documentele

italienepti).

de

Don Pietro Martin

Parohul

clin San

Quirino

Cantor Nlcolae

tharianist

-

$c.

Com.

ERori vrETtr

cRESllIlg

"

Inginerul

lustin Nieoarf,

Absenfa

mamei

este cea

mai mare incercare

a

inimii

copilului.

Zeci de

ani

in

urme, studentul

dela

Politehnica

din

Torino,

povestea

cu emofie,

prietinilor

stri eatehiqti,

amdnun-

Nr. 9-10

Tinerinaea

Noud

Pag. 145

tele

desplrfirii, uliimul adio,

ultima

binecuvdntare,

ultimul

serut

aFezat

pe

frunte

ca

un splendit

portal

prin

care

si

intre in

vieafi,

ca

o

imbalsamare

a

sufletului

prin

spiritul

lui

Isus,

ca

cel

mai sfAnt

testament

al

ei.

Iustin

Nicoari

plAngea

de cite

ori

povestea

acestea.

Copilul

acesta

matur

se srnncea apoi

repede,

ca

intremat

de sus,

Si

Qoptea

senin:

,Ea

este

tn cer

acum,

Fl

are

putere

asupra

Inimii

lui

isus.

Ea

veghiazd

asupra

fiului

ei'.

Invd{ase

rugiciunea

citre

Mama

de

sus, cea

Preacurattr.

$tia

ci

mama

aceasta

nu

ne

plrdsegte

niciodati.

$tia

mai

mult

decit

cI

o vieafi

nu

poate

sA inceapd

fErE

mami,

dar

gi ctr

o vieaJi

nu

poate

continua

fdri

obliduirea

mamei.

gi

miicuta

cea

de

sus, a

cetor orfani,

a

celor

pirisifi

gi

indure-

rati,

mdicufa

cea

de

toate zilele a

noastre,

maica

preaputer-

nic5,

paznic{

gi

milostivi,

igi spuse

grija

ei.

O noapte

li

aduse

acest semn al

maternei

preocuperi.

Abia lncepuse

somnul

proaspet,

blAnd

gi

copilaqul

cu

bucle

castanii

se

simti

Si

ce

vizu

dintr'odattr

inaintea

sfintei

Fe-

cioare.

Ce

voia

s6-i

spuntr

cea

ftrri

de

pat6?

,Iustlne,

safletul

tdu sd

fie

mereu

tmbrdcat

tn caritlie

gi

iubire.

Aga vei

fi

fericil'.

Micuful

se

trezi

miscat.

Somnul

a fost aproape

un

extaz"

Nu

pufea

crede

se

nu fi

fost

realitate.

Cuvintele

Maicii de

Sus nu i-se

gterseri

niciodati

din

suflet.

Duptr

durerile

copi-

Itrriei

lui,

li

cizuse ln

mica vieafi qi

binecuvdntarea

aceasta.

Maica

Domnului

i-a

rostit lndemnul

Sftnta

Fecioartr

nu

putea

lipsi de

l6ngi

durerea

lui.

Pe

ltngi ea trece

lntotdeauna

drumul

crucii

noastre.

Iustin

nu-qi

pierduse

nici

$trengiria

nici vioiciunea.

Cu

inima

lui

firi

codiri,

cu sufletul lui

teafir

igi urzea

vieafa

ln

bucurie.

Bunica

iubia mult

pe

Iustin.

Simion,

ln

schimb,

ptrr-

tinea

pe

Cenica. Tata

nu-qi

artrta

nicicind

inima

mai

aple-

cattr

spre

unul

sau

altul, aga

cii riminea

lui

Simion

si

aplece

cumpina

in

favorul

Genichii,

atunci

c6nd bunicufa

alinta

prea

prea,

pe

micul

gtrengtrrel.

In

casi

nu era

servitoare.

"Daraverileo

bucitiriei

cideau

@

rl

Blaj



in

sarcina

sexurui

trumos;

era

nobila

misiune

a

bunicii

qi-a

Genichii.

Asta

insa;-;;tt

intra

ln

capul

micei

gospodine'

Mai

adauge

apoi

o'

Uttsiemata

doztr

de

lenevie

care

nu

prea

i;;'.;;i";"1

in

aP[rarea

muncii'

-

Simioant,

;;;i;'i"t""i

mie.lmi

d[

de

lucru

Eu

sx

aduc

api

aeta

i'uorl:;-J-;;ptrr

'dela

prtrvrlie""

Ei

lustln

nu

face

nimic' r -i

r^

-.r.,itic .ar

oentru

Ba

ticea

qi

lustin,

mergea.gi

el.la

prtrvtrlie' dar

pe

alte

scopuri

mult

#'l;;;;n"tt"'

li

pliiceau

de

sminteals

bonboanele.

Betran;

il;;;tt"t

-

Epervesi

Lavos

-

des-

coperi

repede

toto'ii

tt*toi

pldcut-vecin

ager

si

inteligent'

li

cam

menala

trailiti"itt'

Odat6'

dsui

zile

-dearindul'

nu'i

diduse

nici

o

uoJoani'

lustin

nu

ceru'

dar

se

duse

acas5'

prinse

pisica

-

$il;tprdvilierul

.o

ceruse

cindva

lmprumut

-

si

i-o

aduce

t;'-*;;e'

Alttrdati

tsi

ldsi

pildria

zilog'

Bititnul

facea

traz

Ot

'"t"tt"fa

acestoi

schimburi"'

Sigur,

Genictrii'nu-i

prea

convenea

o

astel

de

gospodirie

egoisti.

Voia

si

''tiu-p"'

lusttn-.muncind

altrturi

de

ea

ln

atacerile

comune

uiu-."..i.

Ea

qi-a

crezut

indreptdlitd

pl'n-

gerea.

FrllioruluiinJ

nu-i

intri

nicicum

in

singe'

Suntlucrurifemeieqti,spuneel,md-rddcopiii..

Apoi

plecau

l"

tt"*l"deoparte

el

Fi

Genica'

de

ceealtd

parte

Simion

9i

tlun-i-t*'

in

'u1te'

bunica

qi lustin

tre-

buiri

si

cedeze'

fi

"i"t"

qi

ioi

tanauf

si

aduci

aptr

in

vatri

dela

izvor.

O

ficea

morocinos'

ursuz'

in

vreme

ce-

partenera

iii[in..e

Ei

sl"m.;i;ii

pii"l'

-o:J."

JJ"Hir:i:]i"Tl,1'J'

i;

goii."

tqi

tia

inslrcinarea

s[

uqurt

colorate

umilitoaiel

sarcina

pentiu

ln

nbirbato'

-

tustine,

;;;;;;'

-dutt

aragi

la

haldu

qi

add-mi

o

lingurl

de

ap6.

ia

trebuia

s[-i

exprime

mai

Aqa

se

vorbea

ln

sat'

qi

blnic

,ugatoi,

mai

afectuos'

povara

misiunli'

Iustin

se

ria-iJ1acut,

supdrat,

ca

un

condamnat

la

o

munca

pe care

n'o

rngiitl-tii

ugot

ca

fierea'

lui

cdntula

qi

se

duse

liniqtit

t"

i'"o''ll'lirtt"it"tttt

i"t""-t*

repede

de

tot'

Bunica

lui

crnula

ln

ochii

i;il;;;;;"[umili.de

resemnarea

lui

activi'

Ce

s[

vadtr?

pt

ruJtiiu-tall""

piciuri

de

aptr'

Iustin

ascul-

tase

cuvAntul

bunichii:

aduse

'o

lingurd

de

apdo'

Fe

asta

s'a

ficut

un

,a.

ntt'ii'o;;;''-^'i'tulul-bdtu

din

nou

drumul

la

cismea

cu

mullumii;

;;

a

putut

-face

pe

al{ii

sd

tie

veseli'

sZ

raoa.

Iustin

qtia

ri-o*u

in

totdeaun"

pt

'aceeaqi

tiT-o:ll

datoria

qi

bucuria-gfultata'

$tia'-cu

mult

spirit

sd

gdseasca

o

in

toate

tala

uucurlei

ttJ"'i

in

iapturite

lui

Dumnezeu'

$tia

descituqa

u..tti'"Jtpiiva

in

toate

nimicutitu

vielii'

ln

lelul

acesta

s'a

intamptai

Ja

fie

prietinos

cu

oricine'

qi

niciodatb

sa

ooar*t".1' i

::lilii'1.',1''.trrodrnicre

la

serios,

dela

serios'

la

veselia

Strenga;;;sca

Ei

curatf,.3"- Stnunt'

tt

t:tu'

o

rari

curdlenie

raunt'i"i,i'n1Ji'it

mlddios

1t

poutt

prinde

repede

conturul

realului'

--:-^,a

le

f

niocnz.

Pleca

Fdcea

gcoala,

primul

un.9:

primare'

la

Coiocna'

luni

dimine'1"

itl'J"ni-io-"r;it'

cei

mai

mulli

invrAstali

nen-

tru

clasele

pt tt'"

le

cercetau'

cu

merinde

in

desagd'

Sim-

bitd

seara

tt

into"rce-u'--OOtt''

aiunsere

pe inserate

la

gar&"

Spre

castr

mai

t;;;;i;t

str

tacd

u"o

t"i

kilometri'

pe

hotar:

Copii

se

i;;;;d

ooii

pt

al{ii

si'o

luari

la

fugtr'

lustin

I

fiind

cel

mai

*;;';;;;;e

deauinell

in

urmd'

pierdut

prin

'

hold..

Tata

"qito"

't"

nerabdare

cind

tovar6Eii

aiunsertr

acasi,

avizind

i;;;;;;"

lui

lustin'

lmpreuni

cu

doi

unchi

I

au

plecat

in

ta"it1*-tittitl

qcolar'

Flceau

semne

cu

lumi-

narile,

ou

ot-o'

oott'

il

'ltil'

J:,Ttt

din

urml

tl

gisirtr

printre

siminiturilt

tt-i

int"ceau

inil{imea'

cam

la

lumitatea

dru-

-

mului,

inaintinJsff;;;;

casa'

prangind

incet

qi

rugindu-se

"t"ti'"J,tii"r1t'"

'i*1ol

practic.

al

credinfei'

1"

j-"itile

viefii

lui,

ritdcind

pttit'-tltt"'e'

printre

ispitl

mai

mari'

decf,t

el'

.

ezit$nd

la

bilurcerile

at0tor

promisiuni

de

tot

felul'

ca in

noaptea

"tuto''"-

"gt

cu

i-1i-ma'

cu

sufletul'

cu

lntreag[

;i;il;{1*i,'i-'*'fr;:;

;Xr

;

:1,.

*''

]-:':

i

n

p

er

e-

rinaiul

anevolos

al

D'lrr'q'vr

^'v--

Pirintele

Sucio

Nr.

9-10

Tinerimea

Noud

146,

I

€?qL€

i.

Sept-Oct 1936Blaj



Pas.

2

Tinerimea

Noud

Nr'

l-2

,Cine

cattta

frumuselea

pe

lume,

te

cauti

l6ri

si-;i

de-a

"slima

pe

tine,

cel

ce dgti

lrumusefea

intreagd

;i

desivdr;it6.

-

----

"Ciire

cu

gdndul

urm6re-ste.

adevirul,

,pe

tine

te

doresie,

cel

ce

dgti

singurul

adevdr

vrednic

de

cunoscut.

--

-

,Si

cine

bialele

-le'ntinde

spre

pace,

pe

.

tin,e,

te

caut6,-cef

ie

e;ti'

singura

pace

in cale

se

pot odihni

inimile.

"foti

te

chiami

l6ri

si

;tie, iar

strigitul

lor

e

ne-

spus'mai

slisietcr

ca

al

nostru"'

"t-"

jf;t

"tr-

pn

tine, intruchiparea

ta,. sirmanu-[i

trup

?iiouii

qi

pfin de

rini, cu

cdma;a

lui de

salahor

sirac.

-'*-"Vrn-

si

vedem

acei

ochi

ce strip.ung

zi$u

4iup-

tului

"si

carnea

inimii,

ochi-fi

ce

vindeci

rinind

cu

mitnia'din

ei,

ce

sdngereaz.d

citdnd

cu lndgio;are'

-'-"',Vtdi"-3a4i

auz-im.

glasul

ce

tnspiimdnti

pe

dia-

voli

ii

vriieste

Pe

coPii.

'-'-

i-stiiZe-maie-i

n'evoia

pe

aceste

vremuri

de

p-ri-

vit"u"Ii'"""a"tnt

tdu.

o

prir?ire

-q-ta

4-e

poate.schimba

suletui

gi glasul

tiu

ne

po.ate

ridica

din

murdarla

ne-

sllrsitei

ho-istre

Picitosenii.

-'-'';N;i,-Jstaii,'t"

aceste

zile

c-enu;ii

,;i

afurisite,

in

acestl-ini

"u

pui.

a

li

strdns

in

chenarul

lor

sporul

tu'

iltJ;'sto"e"iiioi si

pitimirilor, avem

nevoie

fhri

tigadi

de-a

n1

vedea

mdntuifi.

--

-

-nusimu-te

deci,

Isuse,

si

te

mai

intorci

odati

orintie--o-amenii

ce

t6-au

uiis,

printre

oamenii

ce

te

ftie';";iu,--titul

ne

49

lu tbfi',

uciga;i

in

intuneric'

lumlna

viefi

adevirate(.

Gtiovanni

papinl

Acum

doi

ani, in

miez

de

noapte,

cdnd,

se

impir-

ti;ir6

cei

220.000

birbati

la congresul

Euharistic

din

Buenos

Aires,

un

preot

apuci

pe-o

stradi

laterali

gri-

bind

si

ajute

la

mirturisiri.

Pe

neaqtepta'te,

din

dosul

unor

arbori

i

se

arunci

tn

cale

un

om

de

un

aspect

grosolan,

r6u

imbricat,

cu

o

basma

tn

iurul

gdtutui"'

frpuca

pe

preot

de

ambele

brale

pi

rosti

cu

ull accent

de neuitat:

-

Parinte,

ce

trebue

sd

fac

ea

sd

aiun$

astd

noapte

la

Isus

Hristos

?

-

In

genunchi,

liul

meu,

ti

zise

preotul, care

nu

se

simti

niciodai&

preot

ca

atunci"'

Sdrmanul,

bin

copilirie

nu

se

mai spovedise'

ce

tncircat

ti

era

sulletul ...

Se

tmpirtipise

tn

aceeaF

noapte

gi

cu

pacea

ti

veniri

9i

lacrirnile:

^

-

n-

uiuttt

Ia El,

ll

am

tn

mine "'

$i'ntr'un

aqdnt

de bucurie

se

asvdrli

cu

brafele,

pldngdnd,

de

gdtul

preotului..

Am

gdsit

Pe Isus

Preotut

este

acela

care

di

pe Isus, lsus

este

acela

care

ne

di

viala

5i

pacea,

ln

rireme

gi'n

eternitate'

ToatecrizeleviefiinoastresuntabsenfaLui.Isuse,

vino

I

o.s.-Marianist.

@

EROIIVIEIII

CREFT

EI

lnginerul

lustin

Nicoari

(ln

continuare)

lustin

ficu

ultimele

trei

clase

primare

la

Turda,

cu

aceea$

sirguinfi

la

citit

9i

la

ioc

ca

9i

in

anii

primei copillrii

Siptlmdna

intreagi

alterna

lnvifatul

qi

locut

sdmbita

doar,

avea

o

dureroasi

poticnire.

zilta

aceasta

are

un

farmec

aparte

pentru

tofi

elevii.

Nr.

1-2.

%

l'inerimea

Noud

Sept-Oct 1936Blaj

,

P"g{



^tt

Nu

vine

niciodati

incircati

cu

povara

zilei

de

mdineo

cu

perspective

sombre

de

leclii

grele

ce

trebuesc

pre-

;;til;,;;

emolii

ce

trebuesc

lndurate'

sdmblta'

cea

mai

indulgenti

gi

;inlaioare

dintre

toate

zilele

s6pti-

minei,

pentru

micoi-nostto

qcolar

purta

in

urmi'i

o

treni

de doliu

qi

itft'

Pe

vecSia.

stradi

Timar-kbz'

la

venerabila

vaduvafieinhardtAndr6sn6'

se

petreceau

tru-

crurile

din

olimpui,

tt*tlqi

trist'al

simbetei'

$ase

ml-

runfei,

colegi

o*-tif

oi,

titlpt"u

pirintii

site

aducd

merin-

dea

pentru

uiitoart"'siptimdnl'

:e

le

aduci

albiturile

de

schimb

ql, tt-i

tui'dultt'

tmnraliqarea

lor'

Mama

nu

prea

rezUea

cu

dorul'

deaceea

era

ea

care'

de-

obicei,

intreprirrd'ii:

t#ptlt"

v.izittr

de

sAmbita'

Cat

ffiJ,,"'"ioit.i,:ti

=olits.tf

toate

inimile

qi

toate

gurile.

Fiecare

.i"

,;ili;tfrt

mamei",

,,dragul

mameio'

se

povest.ru

toliJ

tuertitntntele

de

peste

siptimhni'

gi

vesele

9i

t"grct,

"t

f6cea

^cf,te-o

micl

mustrare'

dar

care

srarqea-

ioiattunu

intr'un

indemn

qi

lntr'o

sirutare...

Pe

ldngl

cei

gase

mai

erau

doi'

Simion

9i

lustin'

Mf;tirica

lor

ii

;;te"i;t

de

mult'

nu

mai

era

pe

pi-

mf,nt.

In

rostJgofiiea

ace.ea

de

bucurii

nestdpdnite'

,ei

se,

trigeau

ini'ion

colf

9i

cu

ochii

umezi'

cu

sufle-

-rtul mui'at

i"

d;i;qit

;;;t;o

risfdfarea

neingrdditi

a

tovarlgilor'

Cine

ii

cerceta

pe

ei?

traista'intotdeauna"

Asta

era

..

t'J,

;;;;;;

;

insofea?

vr'un

om

din

,sat,'gneori

bunica:

tata.

.nu

putea

s[

se

deplaseze'

;gimbita

"r"

''i''ii'

repetifilor

Ei

ltiebuia

si

stea

la

'

'gutotii;

trecuri

cei

trei

ani

de

Ecoala

in

T1tli:

Fsrl

bria

mul,U

.uhli'

f,oriin'

i.qise

irrintre

cei

diiitii

la

Ii.tttiiJi.t

findie.''.'

'

i1

La

insistenfele

lratelui

mai

mare'

anul

urmitor'

S*pt.

tEfO,

.oniinuuri

studiile

la

Blai

Vechiul

a$e-

zbmdnt

cu

hrisoave

tainice,

cu

nervi

de

nespusi

tine-

ieti,

cu

falanga

de

legionari

.neinfricali

si

neprecu-

pefi$i

ai

nalionalismului

gi

culturii

latine'

a

rdevenit

pentru

tustin

,"

^';;;e;

ie

.

viatrn

nebinuiti.

Blaiul

lespira viafa

prin

intituliitt

lui,.

prin

priveligtea'

cate-

dralei'

Prin

crucile

gi

ste-

Nr.

1-2

Tt"""*"t

N""A

,

:-=---

'

orimeni-

iarii

de

Pomenlrl

I

iout.,

Prin

Pietrile

9i

cdm'

pia

lui.

Peste

tot

stiPdnea

o

atrnosferi

de

inddrlt-

nicl

rezistenfi,

de

Pro-

fetici

rlbdare,

de

acfiune

lenti,

sigurd,

imPun6:

toare,

rectilini.

-Aci

petrecu

lustin

gaPte

ani

de studii

secundare,

anii

in

care

se

intemeiazi

viafa

omului

matur.

Cu

rnult

?n

urmi,

cdnd

stu-

dia

in

strein[tate,

scrise

lostului

diriginte,

domnului

Augustin

Caliani'

o

scri-

,our.,

rasptins

la

cererea

unor

intormafii'

Nu

am

gisit

n.tai

cioina,

in

care

sunt scrise urmitoarele:

--"";

.-..Inainte

de-a

tncheia

tmi

place

sd

.amintesc

marea

mea

recunogtinld

ce

sim{esc'

de

cdteori.

tmi

ain

tn

minte

gtolit"

din

Blai,

pentru

instruc{iunea

Wimitd;i

mai

ales

pentru

cregterea

Gu

ade'

"e*"t

cregtineasci

de

care

am

avut

parte'

'St

ia

*l^psi

at6t

de

obligat,

cd

unica

posibilitate

de-a

"itirfuri

acestei

obligalii,

o

udd

tn

a

md

ruga

Bu-

Micul

Marianist



Pag.

6.

Tinertmea

N

-

nului Dumnezeu,

ca

prin atotputernicia

,Sa,

sd

rds-

pldteascd

pe toli

bunii

prolesori

gi

ptedieaktri

cari

au

contribuit

la

formarea

morald

gi

intelectuald,

atht

a

mea

cht

gi

a

tuturor

eleuilor

acelor

gcoli..."

(Data

probabili:

Torino,

1924).

In

Blaj

nu-gi

prea

bitea

el capul

cu

studiile'

Toate

certificatele

ii

sunt eminenrb,

Spirit

geometric,

ordonat,

prindea

cu

uqurinfi

esenIa

fiecirei

lecfii"'

Dar

aci

gi-a

clidit

viafa

sufleteasci.

Din

primul an

ge

lnscrie

ca

membru

activ

in

,,Reuniunea

Matiand",

egociatie

cu ideal

net

creqtin.

De

atunci,

in centrul

vlefli

lui

gdsim o

pietate

care-l

lnsofi

intreagi

viafa:

devofiunea

citre

Sfdnta

Feeioari.

Tinerefea

lui

avea

nevole

de

aceastA

frumuseld

ca

sd-i

ocroteasci

pagii'

di-l

sublimeze

avAnturile

gi

si-i

tind

blocate

pantele

rtulul.

In

acest

cenaclu,

unde

cultura

gi

pietatea

se

lmpletesc

atAt

de frumos,

ca

si

urzeasci

sublima

in-

trcprlndere

a

caracterului

creqtin,

el

igi

orindui

viafa

ln

programul

Evangheliei.

E

un

lucru

mare

si'fi

qti

atlrna

viafa

de'o stea.

In

voia

capriciilor,

a

senza-

tlllor

hlrtuitoare,

lanerul e

o minge

de

strpun,

poate

lrumos

colorati,

dar care

plesneqte ugor

9i

e

vfintu-

ratl

de

orice

suflare.

In

lume,

omul

e singura

stabi-

lltate.

El

este, el

sfd,

celelalte

trec in

fluturarea

ace-

lulagt

ritm

cu

care se

scuturl

frunzele.

Tinerefea

este

anotimpul

in care

trebue

s6

ddm

fixitate

viefii

noastre

prln

lmpreunarea

cu

un

ideal.

Micul

elev, sigur'

nu

qtla

acestea

cdnd

intri

in

Reuniunea

Mariani'

Dar

gtla

c[

este o

gcoall

a

disciplinei

prin

eredinld.

$i

asta

era

destul.

Cate

frumusefi

intr'o

viafl rectilini,

cind

sunt

atitea

posibilitifi

de

sinistre

deplasdri

E o

mdrturie

a

uoinlei

treze.

Iustin,

c?

elev,

igi

fiurise

un

pro-

gram de

zi

gi-gi

minuia

vremea

dupi

el. Micul

ma-

rianist

cu

medalia

Fecioarei

la

butonieri

asista

aproape

zilnic

la sf.

Liturghie'

in

vechea capeli

a

Se-

minarului

teologic.

Pentru

asta

se

scula

de dimineafi,

pe

la

orele

gase.

Nimerise,

nu

de

mult,

la

Blai

un

tfindr

preot

hiro-

tonit

in

Roma,

Pirintele

coltor.

Prin

predicile

gi

indem-

nurile

acestuia

viafa

spirituala

a

origelului

lui

un

avint

necunoscut

pdni

atunci.

ca

la o

noui

suflare

a

Spiritului,

se

trezi

ca

din spuze

setea

dup[

Apa

Vie

gi

fout.u

dupl

PAinea

Viefii'

Mulfi

elevi

gtiau

si

irofite

de

hirnicia

de sfint

a

Pirintelui

Coltor.

Iustin

il

ul.r.

confesar

gi

ln

interval

de-

o siptimin6,

doul

igi

desvelea

constiinfa

ca

si

fie indrumat

in

bitilia

viefii

cregtine.

Ceeace

li

convenea

mai

mult

erau

ln-

treiinerile

cu

directorul

sufletesc

in

Seara

nnurnifclr zile.

Se'adunau

mai

multi,

il cercetau

acasi

cu

insetare'

cuvintele

preotului erau

saturate

cu

puternici electri-

citate

ce

se

descirca

in

vinele

lor.

cuvintele

erau

sdmAnfl

p'e

terenul

virgin

al

inimii

despituratg

larg'

Iustin

paitra o addnctr

recunogtinfi

fale

de

Pr. Coltor.

Numeli

lui

il

gisim

pe-o

hirtiufi

in

care

notase

pe

acei

pentru cari

intenfiona

sl

se

roage'

incepdnd

cu

clasa

a

V-a

de

liceu

e

primit

"cre-

din er,,

la

internatul

vancean.

E o

situafie

la

care

se

angajeazd,

cei

mai

slraci

dintre

elevi

qi

acei

cu

o

ui.uta

gcolari

corecti.

Aci

rlmdne

pini in

1917

cdnd

lu

inrolat.

Toate

certificatele

lui

de

liceu

sunt

excep-

fionale.

Aceag

linie

la

viafi,

acea$

linie

la

studiu'

'statornicia

in

munci

gi

in

virtute

nu

are

nimic

mono-

ton,

nimic

din

rigiditatea

firi

frumusefi

a

,,firului

de



Tinerimea

Noud

Nr.

l-2

p

ai'(

ce

str

dre

pt

"

$t

i'11,*ll^':'j;3"1

-iitt".t'J1.,

o'Jfi

vorbca

despre

Dumnezeu'

despre

o:Tt:lt"t"

noastrS'

Vedtrea

c

e

r ul

ui

I

n

st

e

I a

t

1i

o'

"'

i

o"""

i

"iliii-

:

"Y,

:::

i"":t

:t'TT

ll,*,

iil-

#:,

;:"'il

;fiildil:"dil";

a'Y:11.n':,"

ui""

nu

au

avut-o

nitiJitia'

;i;I

ptll*

nuanta

ei

exte-

rioari

de

invariaffiffi

ftttta,

df,

vremetnicul

din

noi

tarmecul

fecund

"ui'ilinitiei'

Admirim

intotdeauna

o

vieati

de

elev

tt;; ;;';;

destiEoar[

sub

presiunea

capriciilor,

sub

;;tti"

biruitoare

a

simfurilor

qi

sub

impinsituru

i'oniia'i

-'atufoi

colegilor'

La

vdrsta

ln

care

cei

*ui

*olii

tin.ii

rqi

ciou-f,rtesc

fipiura,

gi-qi

decapiteazt

t"

,ifuti9tt

f-1ze'l

eternul

din

ei'

lustin

tinu

cirar.u

tontifruei

priveghieri'

lovind

cu

nea{ipiti

indirltnicir.

in

uJt*Jnittu"

obraznicl

qi

ipocriti

a

simfurilor

qi-a

iluii;lor

1i"Litgti'

Iln

program'

nu

de

re-

forml

..ono*i. l"n"i.i-0.

-riviriment

iocial,

ci

unul

care

este

in

uttlE';;emt

ideal-

si

unealtf,

de

zidire

personali

,

o

noii't"'otllt *1ti

L

voinfei

bine

prop-

titi

pe colountil'tttoiniti'

iatl-ce

a

qtiut

invifa

ca

elev

mariunist,'it;ilii;'din

Blai'

Intreagi

tinerelea

sutleteasci

este

prinsi

intr'un

ptogttt

9i

o"

hotirire'

lntre

o

iOee

'niare

qi

un.

entuziism

continu'

Aqa

aa"ta

elevul

s['$i

clideasci

viata'

prrintele

Suciu

ffi

:lii'

:

"$:l

l

''i'

:'td

ri*

;

{:

::i',n,:?

::,1

"5'

:::*

fi

;

pede,

fdri

polemtca'

:;;;";r;;ra-

tui

Damneze*

..

de

mirturiii

ceturtt'e

.

pu;in

cerul

gi

mai

mult

Azi

ne-8m

obiPnuit

sI

Privim

mat

n

u-

ui'i",

.

-

o''':t'-t

l':

"';""t:

T'|"

;;,

d:

"

..q"it

"t"',.=":

;:;;;',,"":;::;:;:ffi

;;1""'";"I1"ff

:"j:";,:ff

:i::::::i'"i;

-"FB

consteialii'

elie

nebuloese""

tnl-

fi%

;g;:n

T;::f"'T:'";,Tl:

JA

iatru

c3t

suntem

crePtini,

sun-

te

m

identici

cu

o

mdrturie'mlr-

turie

unui

Om

nout

I

unel

i-"lr

nou6

ln

care

se

lmPli-

;;;;;

destinul liecdruia'

Noio

crertinii,

suntem

nlvilitori

de

il;t"

cu

veqnicul

Prins

in

cleg-

i"f

u-

"tuttlnicului,

cu

'suflere

l-olo.""i..ci

tntipxritl P"

iltl'

Y

\

il;;

fitcztitolii

siogurei

ln-

Desen

de

Puia

tlmpldri

care

rlun-ci

toatd

lu-

;:--

lsuprr

inlelesulai

viefii

@

,I

APTELE

spun

mdrir.ea'Iui

Dumnezeu

"<

Srvangi

qi

oameni

de

rind

lgi

ltceau

tigaz

st

priveescil

cerul

cu

risipe

de

stele'

cu

Plnorlma

de

liciriri'

cu

enciclo-

oedie

de

vise

qi

ganduii

lnalte

trezesc

cAnd

privirea-i

irinsd

in

potirul

ttttit''

ti

""t""i'

sliveru

pe

Atotputernicul'

-'niUti"

orturiic

t"

eutognelie

cr-cqtinilor

pio;i'

le

norstre,

r

lntrupirii

CuvAntului'Dumnezeu'

Nu

se

toot""l-l"tot'""

Evr'ngheliei'

pi nimenie

nu

e

outut

dovedi

int"riolitJtlfi""nfi*ttt

"t'

Crrter

eceesle

sfanti

ir

rimlne'iogo'ot'

"Ji-lt

oriclrei

civilizalii

adev{rate'

Der

velorret

"t'"uiol-i"i

I

toraptuiree

ei

prin

viafe

noe'

strill

Guvintele

lui

Hiistos

smintcsc

pe

mulli"'

Noi

trcbue

"a'i^-*A'lituria

Paurii

el

de

aiald"

' Noi

trgbue

sl

fim

d'esninptrea

nerealiadrei

el'

Ni

se

impuo"

-

L'O'n

r1s1o'nzrbilitete:

creditul

spiri-

tualral

"r"et'i"ts*'oJoit i'a''

bttngheliei'

2



Pag.

20,

Tinerimea

Noud

Nr.

1-2

Din

vdrf

de munte

aga

sta

rugat

suUetul

nostrus

,,Fii

binecuvAntat

Dumnezeule,

care ne-ai

invilat

td

adeudtal

nu e numai ceeace se vede,

ceeace

se

numere

gi

ceeace se

mananca.

,,Fri

binecuvdntat,

cici

ne-ai

descitugat

de-o

lume

in

care riu

erau

decdt

oameni

gi

cifre,

gi

ne-ai aritat

cd

adeudrul

este in

privirea

curdfiti

de

artificiul

oa-

menilor,

in

renunfare,

ln dragoste.

,,Fii

binecuvdntdt

Dumnezeule,

care ne-ai

invdfat

si

credem

ci gi

poezia

este o

realitate

iar

frumusefea

o

adeviratd

curdfenie,

gi

ne-ai

invifat

sl

pipiim

mici-

mea

noastri,

ne-ai

lnvlfat contemplarea, dispref ul

lumei

cleioase...

,,Fii

binecuvdntat,

cici

ne-ai

ardtat

cd

comoarl

este

ln

ceruri

qi

unica

Realitate,

nu

trece

niciodat[,

este

in

nevizut.

,,lfi

mul{umim Doamne,

ci

am ajlns

templim

fafa

puterii

in vdgiunile

toropite

in

fulgerele

ce

tivilesc stAnci

gi

molizi...

,lfi

mulfumim

Doamne,

ci ne-ai crescut

patru

siptimf,ni

la

gcoala

Realitifilor

care conduc

destinul

nostru,

ifi

multumim Doamne,

ci

ne-ai invifat

sX

fim

-simpli',

Iucru

atdt

de

complicat pentru

sirmanii

oa-

meni.,.

Gauteli

rnal

int6iu

impdrSlia lui burnnezeu

gl

dreptatea

lui

gt toate

sG vor adauge

iloue

(Continuare

din

Pag.

15).

La

fiecare

ispiti

ar

trebui

sd ne

punem

acea

intrebare

infeleaptd:

dar apoi

?

Ce

urmeazd

?

Un

rdvnic

catihet

intr'un

liceu repeta

deseori

bdiefilor sii:

lineti

minte,

Momentaneum

delectat, aeternum

cruciat.

,rUn

moment

tine

desff,tarea

pd-

catului,

in

veci urmeazi chinul pentru

elo.

Tinerimea

noastrd

si

caute,

ca acea femeie,

ca

cea

fati

catolicd

in

Estonia, mai

intdtu

tmpdrd[ia lui

Dumnezeu gi

dreptatea

/af.

Nenumdrat

de

multe

prileiuri

se

vor

gdsi,

ca

tinerimea

sfr spun5

ispititoriloi,

tu

s6-ti

tii

ale tale'

imi

fdgd-

duieqti

fel

de

fel

de

foloase,

-

dar

apoi?

P.

Fslix

Wiercinski

S.

L

Ertonia

@

Cl'ipe

feri'cita.

E

varl.

Clldure

dogorltoere

e

ln

plin.

Tortd

lumee

aleargi

cu un

dor

lnflicdrat

la

munte

pentru

e-gi

odihni trupul

in

rllcoarea refinetl e bnzilor,

sau

eleargii

la

mare

penlru

a simfi

fiorul

plicut

al valurilor.

Sii

simt

fericifi.

$i

bine

frc,

dacl

nu gi-er

uitr

cu

tbtul

de sfllet.

In

toete

per-

lrle

ruzi rtsite

zgomotoase,

clntece,

gillgie.

Nrtura

lntreagl e

ln

plind

viefIl

soarele

parcl

dI bucurie gi fericire.

Din

aceastl

frimAntare

lumeescl

cAteve

sullete

se rup'

pentru

un

timp forrte

scurt,

spre

a'li

lnblie

gi a'1i

primeni,

su{letul

ln rlcoaree

qi

apr

vie

gi vegnicl

e harului.

Sunt

minunrhiul de

tnod\atoare

romdnc cregliue

gi

calolice

,

crri

eu simfit

nevoia de

a ciuta

iinigtee

pi

curlfenie

neeesrri su-

lletului

loi ln decursul

celor

trci

sile

ile

'inrciltd

ipiritaalc'

Itnute

in{re

zt-24

lalic la Bla1,

Sufletul

lor

dornic

s'e

prime'

nit

ln folositoarele

9i

ln{llttoarele

predici

ele

Pdr,

Dr. D.

Ne-

culleg,

ier

le

sfArpit

s'a

lnbilzlmat

ln

cel

mei subtil

parfum,.

printr'o

mlrturisire

bunl

gi

o cuminecrre

lnfllclrrt5.

adevdrata

aceea

care

sl-fi

con-

de

torente,



oFaceti

aceasta,

gi

atunci

declar

ca

Ministru,

ag

dori

ca

.

in

Austria

sd

nu

fie

gcoald

ff,ri

congregafia

sa.

Firil

indoiari

este

nevoie

gi

de

alte

opere

de formatie

morald

gi

rerigioasd.

Dacii

tnsd

ar

fi

sd

aleg

tntre

ele,

fdrd.

ezitate

ag

alegi

Con_

gregaliile

Mariane.

Pe

ere

se

proptegte

in

mare

parti

aiitorut

societdlii".

Dacf,

vrem,

infelegem

cd

a fi

marianist

nu

indic{

straie

sfinte de

cilugdr,

nici

pietate moale, timid6,

ci

convingerea

cd suntem

chiemali

sd fim

cregtini

luptdtori,

care

nu

aes-mint

prin

fapte

numele

lor.

Suntem

chiemali

si devenim

repre:

zentantii

vietii

cregtine

in

societatea qi

scolile

de

azi...

I.

O.

S.

*

Marianist

Noul

front...

.

.tm

ajuns

sd

oedem

cu

ochii

noStri

cum

toate

rdz-

boaiele

sunt rdzboaie

de idei.

In

dosul

oricdrei

baterii,

tn cuirasa

de

fier

Si

foc

a

batalioanelor

de

tancuri,

se

ascund'ideile

care

pornesb

bdtdlia.

+

Auantgarda

oricdrei

'lupte

o

duce

presa,

o suslin

t

publicalile.

Nu

oeli putea

trdi

qi' lupta

cre1tineSte

dacd nu

ud

tnrolali

,tn

,,bdtdlia

sfdntd

purtatd

d.e ziarele

catolice".

(Papa

Benedict' aI

XV-lea).

Inrolafi-ad

tn

frontul

.nou

de cruciadd

pentru

oiala

creStind,

fdceyd

abonamente

Ia

publicalile

cre;tine,' Ia

TINERIMEN

NOUA.

;'

I''

],

.

Tipografia

Seminarului Teologic

greco-catolic,

Blaj.

lii//tw

J.4s,

TINERHJUAA

NCUA

NN

ffir"m&sgm, fists&

m@dA@ffi$'$tate.,"

trn inijlocurl

peisagiutrui

de sdnge,

de

toc

gi

de ruin6

:;e

i"idicE-

sirarplu,

magistral

ca un

incandiu

atr

credinfei

ce

se a{dg6

sub

izbituri:

es"oismul

surfnetului

$pamio}.

Tineri cu

irisigna

Cyuciaiei Eufiaristice

la

piept.

cra

nrectralia

Congregaliei

Nlariane

fixate

tn

dreptul

inimii

ca

'rrn

scut,

ptraac&

cdntdnd:

,,Nu

pldnge,

mdieufd,

nti

pldnQe

cdnd

rrnd oezi

sub arme;

trwpul

nw

preiwegte

mimic,

sufle^

twtr

e rostuL

nostru"

-

$tiu

sd cdnte

aga,

tnrolfindu-se

ira' Cneciata

iinpotriva

cornunisrnr.llui

fdi:6

cle Duwtrnezeu,

pentrucH

au

gtii-lt

lupta

gi

mai

iilainte finpotriva

trtepu*

hri

fbrd

Dumnezeu

tr-a Cadtx

se d6 in casar*le

sernnalul

pentru

rug&*

ciunea

,Bucur6-te

Marie". Este

salutul

arrnatei

adus,

Sfintef

Fecioare.

Lacrirni

de

ernofie.

-

Orice

l:dt&lie

fliare

nu. se duce decdt

in nurnete

Ei. Viena

gi

Lepanto

o

pc-

sfienesc

mdntuitoare tmpotriva

urei

turcegti.

Fecioara

este

insigna oric&rui risboier

sfdni.

Un tatd alor

gapte

copii, inroldndu.se:

,Md

ingro-

zegte

gdndui

cE iii nnei

ar

putea

si rimdnd

fdrd

de

tat&;

dar

md

fntioard mai

mult aceia

c&

ar

putea

sd

rdmdnd

fara

de eatehismu.

-

Viala

este

pulin.

Lumina

viefi,

asta

"zsie

tot.

Viala

fir6

indrumarea

creqtind,

l6ri

lumina

lui

zste ceva

prerdut.

Un

tdndr de

16

ani

plec&

voluntar,

si

ldsd

mamei

cuvdntul:

nMami,

nu trebue

si

te

rogi sa

nu

mor

pi

si

revin; te

roag&

si lie

nirnicit

Comunismul

;i

si nu

fie

".rhtdmat

Dumnezeu

tn

Spania.

Pentru

aceasta

imi

jert-

:esc

eu

via a".

.,Religia

tnainte

de toate;

apoi

celelalte u.

Noi;

tineri

ai

unei

[6ri

acum

liniptite,

si agteptirn

ctr

viala

noastrd

mediocri, l6ri

gdnduri

gi

nizuinfe

Blaj, Nov. 1936

Pag'

35



mari

diluviui

urii,

potopul

devastirii

peste

tot

ce

avem

mai

sacru?

Si

ne

aprindi

pilda

tinerilor

spanioli'

si

rnrtncitn

in

Cruciata

Pentru

Suflet,

Nr.

3.

Tinerimea

l 9gg-

Cu

mai

ntult

drag

insd

se

reudd

colegii

pe

care.ti

Ie-

gure

iiruria

curatd

gi

dulce

izuordtd

.din

lupta

purtatd

con'

"gtiu

tmpreuni,

pentra

formarea

caracterului

lot'

'-

Fiziunea

sufleteascd,

ndscutd'

din

tinderea

spre

acelag

ideal

de

perfecliune

morald,

oletitd

de

nenumdratele

hotdrdri

flnereu

riluate,

tnnoitd

printr'o

muned

sistematicd

gi-o

potri'

uitd

canalizare

a

forlelor

de

aoinld

gi

pasiune,

fuziunea

a,ceasta

tntrece,atai

ti

perfecliune c6t

gi

tn

bucurie' toate Ie'

aiturilepecalele-arputeaaoeaomulacipepdm6nt.

'---

C"i

zece

tnudld.toii

adunatitn

2-5

lulie

pentru

un

ceas

de

purificarc

gi

ri\acere

spirituald,

aulnleles

ualoarea

acestei'

fuziuni.

De

ee,

tinete

frate,

nu

ai

auea

gi

tu

un

astfel

de

legd-

mdntT

Fd,

ceeace

ar

trebui

sd

faci'

ca

sd''l

ai

tufletut

dacd-nu

este

nict

Dumnezeu

"t"

XTTront

*1",".o,

La

Madrid

zgomot

internal

cu

miros

de

oroare

stngeroasl

si

urtr

satanictr.

Doud

sute

femel

treceau

tnvdrtlnd

tn

mdtni

'u:"i;*;;';;:;;r;

in

vdrt

cite

un

cap

de

preot

sau

de

cdtu'

gdrilit,

la

care

se

r'6ngeau

cu pldcere"' Martorul

acestei

scene

iescrisa

altele

Ei

mai

cutremurtrtoare'

r

-

:--..r.x

^.

S'a

spus

,

,niio-io^tnt

lupuso

-

ar

fi

o

insulttr

adustr

acestor

animale

a"ta

"

mai

rosti

apa

ceva'

Oamenii

ucid

pentru

pl6cerea

At-"

otiau:

gi..lupul.oo

tttt

aqa'

Str

sff,rtici

un

trup,

str'l

tai

ln

ootaitlt

Oope

tu

I'ai

ristignii'

sau

viu

lnci'

si

arunci

petrol

pe

ei

qi

si'l

taci

ticlie"'

S'au

bolgevi"-"1

moarte

-9i

ce

moarte'lntreabf,

victi-

mele

SPauiej

Este

in

obloelul

absoluenlitor

dela

orice

gcoald,

caina'

inte

de-a

se

despdr[i,

sd-gi

fixeze

o

d'atd

la

care

sd

se

reaadd'

Durerile

gi pldcerile

gcoalei

gi-a

tinete[ii

ti

leagd

atd.t

de

intim,

tncdt

Ii

despdrlire

simt .nostalgia

reuederii'

ca

sd'

re'

*diaicd

anii

Petreculi

tmPreund'

pentru

Lumina

EoanSheliei'

Pentru

ReIiQie,

Prin

sldnta

Fecioard'

Eroism,

nu

mediocritate

*W2-"*Vr-

Pirintele

Suciu

i

ri.

I

hi

;i"

:il

1

$

lr.

;{i

:\

I

I

ii

Opt

dln

cci

zece

lnv6fdtori,cariau-luat.parte

la

exerciliile

spirituale

lnzilele2-5tulie1936

.

Fag.

36.

Tinerimea

Noud

Nr.

3.

irir.

3

Tinerimea

trioua 'ag, 37



sd-i

dai

nfidejrti

si

m6ngtrieri

cii

dinamira

agezati

sub

cate-

draie,

cu

verjerea

piepturilor

ciuruite

de

g.canie

?

Rostu

viefii

n

sAnge v5nsat,

in

ur5

demolitoare

?

-----

-'

''-

-

Cain

trece

peste

pimdnt

cu

legiuniie lui de

progenituri,

'4i

las5 ln urrn,i

trupul

rece

a

lu

Abel.."

gi

s$ngele

nevinovat

strlgAod

la cer

de

se clatini

temelia

lumii

nsvizute"

Asemenea unui uragan

niuc,

tzra.

stribate

prir:tre popoarei

cXci

-lristos

a fost.tepddat

de

noi,

si

iri

urmi-i

lasd

linigtea

eare o

simte

casa chnd

prlpEdul

cu

rnoartea

de

m6nf,

trecurS

pe-acolo.

Fe

misuri

ce

sufietul

tdu

se

indepirteazd

de ltristos"

se

afundd

in uri

,4cesta este

semnul.."

tra

seama

cdnd

noua bar-

barie ?;i iSure;te

nueleu in

inima

ta.

Nu

rnai

poti

sta

la

indoiald

Trebue

sE

alegi

Putea-vei

sluji la

doi

Stdplni

?

Ce

r5spunzi?

-

ME

'prind

fiori cAnd te

.rid

ficdnci

semnul

sf.

Cruci...

apoi te legi cu

frdnghia

lenei la

g&t,

iagi

sd

se

tfirascA

in inirnd viermele

murdlriei

,si

in fa{a

celor

bun

isbucnegte

ironia

ta.,.

Aga

condamni tu

pe

F{ristos

in tine.

qi

te

nizuegti

sd-L asaSinez

in

altii.

Ura

gi-a zidii

ca{edrali

in

tine.

CAnd

ai

respins

pe

isus, suiietui idu

nu

mai

are

de

im-

bricat

altd

hain5.

Nu lnviia,

tinere, manevrele urii

Ci

sE

ai

curajul sI fii

.cu

Isus.

{.Jn singur rdspuns

po{i

sX da

celor

ce

?nafard

de

El

vreau

s4

clddeasci

viafa

pe

ur5.

S'o

ciddegti

tu in

credinta gi

iubirea de

l-iristos,

Culmea ruginii, cuimea

bdtrdnefei

gdrbovlte,

culnnea

fd{ir-

niciei

farisaice

o

gise;ti

cu

umilitoare

prisosinfd

in

aceste

vieli

de

tineri qcolari,

cari se

rnul{umesc

cu

o

credinttr

pe

ti0rtie

care Ie

d6 drept

la

lnrnormdntare,

cu

o credintd

pe

care

nu o

rrezi,

dar

pe

care

trebue

si crez c'o au,

atf;i

esie

de

ascuns6.

.

A,cum

este ceasul

si

se vadd

ci ai

credinfi,

si

se

vadd

cd

via{a

ta

este

pilotat6

de

ea.

Durnnezeu

iti

va

cere socotealS de

aceasta cornoarE

pe

care ai

trngropat-o

ln

{XrdnE.

,

trn

vremea

recentelor

greva

din

Franfa, un

tdnlr

,jocist"

{muncitor

crestin)

retinut

in

uzinl

impreund

cu ceilal i

mun-

ciiori, dupd

trei

zile

cere

qefului

grevei

sf,-i ingddue

sb

iasi

ca

-sd

s?

tmpdrtdgeascd.

Este

refuzat.

El nu cedeazi

cri

una

cu doui.

Seara

$i

dimineafa tn

fa{a sutelor de tovarigi,

Internalionala

urei,

cf;ld

ai

pierdut

rimAne

I

tr.:

sufietul

omului

intr5

alictneva

qi

pierdut.

Spania,

uil

morm0nt

deschis

fericirei

?

pe

Hristos,

Asta-t

in

ocul

celui

respins

-

pentru

cd',:tarea

_

_Cu

cei

sasezeci

de

Evrei

ce

trecurE acum

trei

ani

gran -

iele

Spaniei,

venind_

din

Moscva,

veni

si acera

despre

caJe

este

scris

tn

scripturri

:

satane

prdbu;it

din

ce

r,

Bestia

gi

Baraurur,

dln

Apocalips.

'

----

In

fiecare

suflet

ce

a

piendut

pe

Hrisios,

este

e

care

se

lnstaleazE.

,.,

Vai

celor

ce

locuili

pe pdrndnt,,

cdci

s,a

pogorit

dio-

ttolul

la

uoi av&nd

rundnie

E''flr€...('

(Apocarips,

"",12"v.r2),

Nu este

oare

acesta

secretur

Meraniei,

vizionana

sfintei

Fecioareo

a

celel

ce

plAngea

la

Salette

ln

Franla?

Lucifer,

gi irnpreuni

cu

el

mulfiine mare de

diavoii,

au fost

descatuga{i ca

sd

rrnprdgtie

pe

ptrm0nt

mdnia

lor

causticE

'---

Str

infeleger

u..l.r

de ce

preotii

sunt

miceliriti

gi

bise_

rlclle

arse,

cdci

sunt

ffgura,

expres r:nea

isiorici

al iui'Hristos

de-acum

aproape

doud

mii

ani..,

pe

care

Satana

nu_L

"il;;"

e

atlnge

pe

noi

care

suntem

ai

l-ui.

n$l

s'a indniat

Bdtaurur...

si

s'c

das

sd

se

rdzboiascd

cu

cellalti;

cari

pdzesc

poruncile

lui

Dumnezeu,

gi

aa

mdrtu_

tlslrea

lui

trsus

Hristos"

(Apocalips,

c.

lZ,

v.

17),

'

Aqa

s'a

intamplat

in

Rusia,

in

Mexico

gi

in

ceasur

de

fat5

ln

Spanla.

.

OnuI

care

respinge

pe

Isus,

chlamd

pe

Satana.

Aceasta

este

concluzia

analelor

tuturor

istoriilor.

Voi, tineri,

cari

v'afi

pierdut

credinta,

uqor

v,o

pute{i

gEsl

ln

fafa

acestei

barbarii

desftrgurate

asupra

tniruchipriii

rui

isus

pe

pimtnt,

asupra

Bisericii

gi

asupra

credincioqitor.

Voi,

tineri,

cari

a-veli

credinfa,

aproape

cd

nu

mai

aveti

nevoie

de

ea,

cici

vedeti

cu

ochli.ceea

ce

credinla

spun€.

Ura.

-

Iati

semnul

m6nei

negre

nevizute,

t:

i

t

t

I



ce mai

intii

r6d, apoi

admird,

lgi rostepte

ln

genunchi

rugtr-

ciunea.

Alfii

il

imiti.

Insfargit

cere str fie

trimis

cineva

la

parohieo

si roage

pe pdrintele

si-i aduci

sf.

lmpirti$anie

Un

gardian

pleaci

qi

preotul

aduce

pe

Hristos

sufletului

acestui

tinlr

muncitor

in mijlocul

uzinei

..

Numai

a$a

are rost

si

dai

sufletul

tiu

lui

Hristosl

Dacd

nu,

ce vei

face

cu

el?...

Tlneriuioa

Noud

E

trLori,ciea

pdcluriit

A

fost

odinioari

pe

strtrzile

Romei

o

copilifd,

ai

ctrrei

ptrrin{i

erau

morti.

Nimeni

nu

avea

grije

de

slrmana

copili.

Noaptea

o

petrecea

cum

apuca,

pe prispa

caselor

sau

pe pragul

porfilor.

Ziua cit era de mare

alerga

prin

ptrdu.rile

lnvecinate

str

culeagtr

vlolete.

Le

prindea

apoi in

buchefele

,si

mergea

pe

strtrzi ca

str

le vindi.

Cu

banii cdgtigali

igi cumptrra

pdinea

de

toate

zilele. Nimeni

nu cunogtea

numele

el,

dar

cum v.indea

floricelele

culese dln

ptrduri,

lumea

incepu

s'o

numeasci Flo-

ricica piidurii,

Intr'o

zl,

un

preot

tncirunlit de

ani, ctruta coplii

strraci

ca si-i

lnvefe

catehismul. Intllnii

pe

Floricica noastr5.

-

Unde

locuegtl,

copilifa

mea?

-

Strada

este

casa mea,

rispunse

micufa.

-

...

Iubeqti

tu, copila

mea,

pe

Bunul

Dumnezeu?

-

Dar

nimeni

nu mi-a

vorbit

despre

El*

Si

preotul

zlse

:

-

Vezi

bisericuta

aceea?

In

toate zilele copilafii

sdrd,-

cuiicatine,vincasl.iinvlts[cunoascdqisiiubeascipe

Bunul

Dumnezeu.

Vreai

str

vii

9i

tu?"

-

Vreau

str

mtr

lnvtr.tali

qi

pe

mine

str cunosc

gi

sd

iubesc

pe

Dumnezeu.

Adouaz|Floriclcapdduriiafostceamaiharnicila

catehism.

A

lnvifat

semnul

stintei

Cruci,

a

invilat

ci

Dumne-

"uu

ou-"

dat

viaia

ca

si

ne

facem

vrednici

de-a

fi cu

El

ln

..iotl,

terlcili,

teiicili.

A

invilat

c[

Fiul

lul

Dumnezeu s'a

ficut

,,A'

lost odinioard

pe

strdzile

Romei

o copili d""'

om

ca

si

nu

ne

lase

in

ostnda

iadului,

$i

ca

sl

ne

ducd

la

fericire.

Preotul

ia

mai

spus

ci

sfAnta

Fecloarl

este

Maica'lui

Isus

,si-a

noastrl,

rnai

to

seamd

a

celor

picdtogi' siraci

gi

ortani.

't'incrirnea

Norid

A*.

\g3b

N,,

i1

f

inerirnea

ou

.

Nr.

4

Blaj,decembrie 1936



"oL9-

*

rnni

roclnicit

aphrare

a

vielii

rnele'

aci

ara

gtlsit

qi

puterea

gi

iollitu,,

care

schimlih

fala

vietii

mele"'

Lottis

Bleriot,

iicest

inc[palinat

al

aeruiui'

pione-r

al

nviatiei

are

in

i"i*e

ut"

cnit

deosebit

cdtre

sf'

Fecioari"

Orlceavdnt,oricezbor,innellumdratele^iincercariui-apor'

nlt

cle-acolo.

A

"f*tt'

omagiu

acestei

Mame

o

placd

de

tnttllumire:

pe-o

parte

**

o"tt"

biseriea

satului

de

untl'e

a

plecat,

cdnd

a

t,uo""ut

Canalul

Mdnecii'

pe

cealalti

se

vede

;;i;;i

sfintei

Fecioare

cu

aceasti

inscriplie:

nPriuegte-o,

aPoi'

ia-{i

sborulln

Este

o

Arrri,A

pJoi"'

gl"u'otria

de

astazi'

Avern

nevoie

sii

privim

ceva

f,'u"'no',

ttTtegrat-lruinos'

g'apoi

sh

ne

lu6m

uUoiut

spre

idealui

creqtin

de

via 6'

r .--:

*,.r

rr

'

Prin

sfdnta

Fecioar[,

viala

va

deveni

un

val

lumi'

uos

1,r

Iumea

"t';;;'l;

'atl"'

C[ci

lutnea

imbdtrdneqte

qi

,.tug."qt"

de

cAte

ori

nu

priveqte

spre

Ea'

Sd

privin'r

""-

toii

otf

ii

t"'polui

qi-a

inirnii'

acest

lzvor

tl

nvAntului

mare

qi

sfdnt

qi

mdntuitor'

i.

o.

s.

Marlanist

Ce

trebue

sA

fracem

vv4s4

Pentr$

creelin[a

noastr&?

Fdri

credin 6

nu

este

cu

putin &

si

iim

pl&cu{i

h'ri

Dumnezeu

(Evrei

f

f

,

O)'

Acesie"cLlvinte

ne

arata'toati

tnsemnitatea

credin-tei'noastre'.Dela

ddnsa.

atdrnh'-veq-

iiti"-i"-ttta.

Dar

cdt

de

mulfi

oanrani

uit6'

ce

mare

har

al

lui

Dumn

J)ni-

nttn'

ci

s'au

nbscut

tn

credinta

cea

adevirata,

ln"JieAi"li

catolich'

Ce

urmeazi

dintr'o

;ilJ;;

oitur*,

ainir'o

istlel

de

lipsb

de

stirni

a cre-

dinlei

naoqtenite

deia

p&rinli

9i

tre.cuti

tn

suflet

tmpreuna

;l;i;i;

*u*,nii-

c

i*u"n

nu

stirn&m

ni'i'

ne

este

scump

pi

drag,

gi

nu

vom

.li

gata

t1

1.?

jertiim

pentru

ceea

ce

nu

stiriram.

si

t;;;

i;;-i.

tiindc&

am

dobdndit

l&rh

Oreutili

Pi

jertte o'*Amp'

trebue

s&

o

p&strii''ir

cu

atdt

mai

multi

gri;a,-

treUue'

sa

iacem

ctl

aidi

mai

voios

iertle

pentru

ddnsa"

^--i+aix

e Rrrs'

'

Cunogteam

iJ"e""ograd'

tosta

capiiald

'a

Rusiei'

oe

Doarnna

IYatatia

{J;acoia'

vara pre;edintelui

con'siliu'

l*"u

f,"

,J"tpiri,-storvpin'

E-a

t1ec.u1e

la

c-redinfa

catoiich

chiar

tnainte

Au

*i"itustelE

de

toleranth,

date

din

par-

tea

trnpdratuiui

N;;;1"-

u1

flsilea

9i

nu

se

ascunse

de

loc

cu

u"nu

tot,a"ietu

"

].9gii":

^rusesti..1rtii-1::1,ltn"

p?"*f""rtti

sau

ti.a-''

Dar'

liiiidcb

in sldrsit

conversrunea

Ia

catolicis*

n'u"iL;;te'fi

t*fiintut*u

nouilor

biserici

era

risata

*ororitiliirr"iir"ri."9ti,

ea

miiloci

tnlhturarea

tuturor

chitinu+urfil'p"ftpf-

rtiseFti

care

in

nici

un

chip

nu

putu

tntelege

lf

llt"r

ddduse

religiei

catolice

o

oar€catre

libertate'

lnaintdndins6curdvn6apostolicbv&zualaturea

de

sine

pn

rouoiJil"iir

catolici

cam

indiferenli'

pi

plinh

de

intristare

inoirb;;'

nftce;ti

oa,meninu

qtiu

ce

comoard

poartd

tn

,uftuin{i-1or'"

fiiid

catotiei'

Ei

au

prirnit

acest

dar

tnalt

,^

*'iiunt'i

'alu

vtarinli'

fdrd

iertfe'

o"

':hY:'

fard

asteneam

{i"iui"a'

La

rrtine'

este

altfel

-

zece

anl

am

trutdlai

E;

ain

';{"i;;'

"i

tn

sia'qit

sd

iac

mdriurisirea

credinlei

catoliee

;;;;

ia

f.iu

1n'y'i'u

al bisericii

catolice'

Dupd

o

astfe

iu"*iioa'

dupd

un

astfel

de

studiu'

sff-

mez

ctedin{a

mea,

dar

tmi

p.are

raw

cd'

catoticii

de

naq-

tere

nw

o

prcyuii"

tot

atdta"

'

-

Aceste

cuvinte

serioase

ale

ilustrei

ptiiJ

;;1";t;

pe

tiecare

catoiic

de

nastere'

Daci

thr6

cel

**l'*io

*u'it

*o

prirnit

harul

credinlei

la

sldntttl

,",*',

?*

lo't-

"on"u i

tn

casa

pd'rinteasci

9i

poate

chiar

tti'=-t"'*t"1Ji'

oare

nu

ar

trebui

s&

ne

ternem

An

greaua

rhspundere

la

tribunalutr

lui

Dumnezeu?

;;;';

dat

rnuit'

dela

aceia

se

va

9i

cere

l

Nr.

4

Tinerirnea

Nor.ld

Pag.

65

Pag.

64 Tinerimea

Noud



mult,

citinr

in sf&nia

Scripturd.

Mult

ni

s'a

dat inir'ade-

vdr

dacd

Sfdniul

Spirit

ne-a

h6rizit credinta

catolicd

fird

o muncA

de

zece,

ani

ca

Doamnei

U;acova"

Sa

nu

uit&m

ci

ea triia in

mijlocul

societd[i mari rusegti,

c& tntr'acele cercuri

oarnenii de obiceiu

se ocupau cu

alte aiaceri decdt

cu credinla

caiolicd,

ci

tocmai

inteli-

genfa

ruseasch

tr6.ia

cu

iozinca: religia

este

pentru po-

por.

Anr

fi

l6cut

noi ca

ddnsa?

Ce

jertle,

am

f&cut

pdn&

acurn

peniru

acea

credinld care

singurd este adevdrata

invdfiturd

a

lui

Hristos,

care

intre

toate

frdmdntirile

celor 2 rnii

de ani

s'a

pdstrat

nestrdmutat&

gi

cuce-

regte

lumea

nu

ce

4s65ila,

dar cu cuvdntul

lui

Dum-

neze,u pi

cu tainica

puiere

a harului

supraliresc

?

Doamira

U;acova studiase zace

ani

spre

a

se

lace

catoiic6.,. Principesa

Volkonskya

se

apropie

cu

prilejul

unui hal

ai

crirlii

fmpir6tepti

dela Peirograd

de

puter-

nicul

Jar

Alexandru

al

treilea care la

timpul

sdu

finea

tn

mdni orientarea

politicei

mondiale. Nobila

ferneie ii

vesti

o noutaie:

,,Sire,

arn trecut

la

credinla

catolied".

Aceste puline

cuvinte

confineau

un adevdrat

eroism.

Tocmai

pe

acel timp

reacfiunea

farisrnului

tn

Russia

era

foarte

puternicd,

un episcop

catolic lmi

zise

cd

era

atunci

aproape un

fel

de crimd, sd

nu

lii

membru aI re.

ligiei

statului

farist.

$i

principesa

curagioasa rndrturi-

se;te inaintea

larului

puternic,

cd a

pdrdsit

biserica

statului rusesc spre a

fi

catolicd.

Curagiul

acela

de-

sarmi

chiar

pe

Alexandl'u al

IXI-lea.

El

zise:

oDacd

con-

vingerea

Dv. este aga,

sd

fili

catolich

In imperiul meu

fiecare

ona

poate

sd-gi

urmeze

convingerea

sau.

Chiar

Iranchefa

principesei

fa[& de impdratul

ne

este o

piidi

cum

trebue

sh

ne

stimdm credin[a. I{u trebue

sd fim

urmagii

sfdntului

Petru

in tinda

arhireului

unde nici

mdcar fnaintea

unei

slujnice

nu

fndrizni

a-gi m6rturisi

crodinla,

flu,

-

s&

urrn&m

pilda

inimoasei

principese.

Dar

sd

nu uitdm

o

?mprejtrrare.

Cum venise

prin-

cipesa la

convei"siune?

In

statul

Uganda fn

flfrica

mij-

locie,

Pirinfii

Albi cer

azi

dela

catehumenii

lor un

timp

de

agteptare

Ia

sfdntul

botez

cam

lndelungat,

un

timp

de

patru ani.

Doamna

USacooa

studiase

zece

ani

Si

priniipesa Volkonskya

studiase

doudzeci

de

ani

de

zlle,

pdn&

ce trecu

la catolicism.

Dup&

trecerea

sa

publici

Ia

Berlin o

carte

,Despre

bisericd"

dovedind

intr'insa

dogmele

catolice

respinse

de

rdsdritul

neunit.

Cartea

licu

o

mare

impresie

printre

teologii

rugi

5i

iniiii o

literaturi

intreagd

despre

ddnsa.

Principesa

scrise

atunci

o

a

doua

carte,

mult

mai

Voluminoasi:

,Tradilia

bisericeasch

qi

literatura

teologicd

ruseasci.'

Ci-

,tind

acea

carte,

vezi

cd

autoarea

trebui

si

studieze

in-

tr'adevir

20 de

ani spre

a

li

in stare

si

rdspunzi

la

toate

obiecliunile

adversarilor

sii.

'Irecerea

ins65i

la

catolicism

era

din

partea

prin-

cipesei o

jertfi

nu

tocmai

mic6.

Ea

trebui si

rupi

cu

toate

tradifiile

lamiliei

sale.

Dar

i6cu

o

jertfi

5i

mai

mare'

.cici

pe-atunci

tegile statului

opreau

trecerea

la

catoli-

cism

sub

pedeapsa

exilului

ln-

Siberia.

Mirturisirea

curagioasi

a trecerii,

inaintea

impiratului,

era

o

iertlb

noui. Toate

acestea

ins6,

erau

mai

admirabile

din

cauza

muncii

neobosite

de

dorrdzeci

de

ani

jertfifi

spre

a stu-

dia o

religie

pe

atunci

desprefuitd

tn marele

imperiu

rusesc

gi

chiar

prigoniti. In

sfdrgit

sd nu

uitim,

ce

jertfi

l6cu

principesa tipirind

doui

cirfi

insemnate

pen^

tru apirarea

religiei

catolice.

Russia,

Mexico

pi

tn

timpul

din urmi

mai

ales

Spania

ne

dau

azi

pilde de

adevirati

mucenicie

pdni

la

sdnge.

Riutatea

inddrjit&

a

bol;evicilor

ateigti

este

mai

mire

decdt cruzimea

pdgdnilor

pe

timpul

tmpira-

filor

romani

cari

au

prigonit

pe

creStini.

Jertfele

lrafilor

nogtri

sunt

admirabile,

cu

adevirat

eroice.

Cetind

despre

'ele

ne

vine

poate

gi

noui

dorul

de

mucenicie.

Dumne-

zeu

gtie

ce

Joarte

ne

aSteapti

tn

tara

noastri

cre;ti-

ni.

Deocamdati

pildele date

noui

din

partea acelor

,doud

lemei

Ruse

pentru

stima

credinfei

noastre,

sunt



Irag. 68.

Tinerimea

Noud

Nr.

4

Tinerimea

Noud



autat

tn

lJarcellona

pentru

delictul

de apdrare

,a

Spaniei

gi-a

rellglel".

Consulul

general

al

ltaltei

le-a

prcdat

Amiralului

celal

de-a 7 diuiziune

Naaald

din apele

Barcellonei,

aga

am

put.tt

sd le cunoagtem.

,,Eu

tmi

dau

aiata

cu

bucurie

gi

mdndrie

pentru

Dum-

nezeu

gi

penhu

Spania. Simlesc

in aceste

clipe,

mai mult

de-

cdt

otigicdnd

cd uiala

nu este

patrimoniul

omului

ci

a lui

Dumnezeu.

"Fili

siguri

cd sunt

momentele

cele

mai

fericite

din

uiala

mea..

primili

aestea mor$ii

mele

cn bucuie,

nu cu tri-

stefd".

Auocatul

care

iI

apdra tn

fafa

tribunalului

militar

pl6n-

gea

de neputin[a

de-al

putea

salua. EI

era

senin,

,pune

toatd

uina

pe

mine,

ii zicea, doar

aom

putea

salaa touard.gii".

Aao-

.

catul rdmase inmdrmurit

deabinelea.

Ia

seama

Si

la

credinla

acestei

tinere cregtine.

-

Crezi tu tn Dumnezeul

acela care nu zice nimic

ai

,

nu

se

apfud cdnd

ti

ardem chiparile

gi masacrdm

preofii

ltri?

-

Cei mai

mult,

chipul sau

persoana?

intrebd ea.

-

Persoana, rdspunserd.

-

Inlelegeli acum:

Hristos a tngdduit sd

lie

prigonit,

incununat

cu spini, rcstignit,

fdrd

sd

se apere. Ce minune

sd

,fie

aceasta

dacd

tace

acum cdnd

ardeti

chipurile

Lui?

A

tngdduit

sd

fie

chinuit

tn

persoana

sa

pentracd a uoit sd

mdntuiascd

pe prigonitori.

Dacd

acum tace,

este semn cd

urea

sd continue,

tn

batjocura

chipurilor

gi-a

preolilor

ucigi,

suferinla sa

mdntuitoare".

Numai

tn

aielile marthilot

de

demult

mai

aitim

lu-

uurile

acestea...

Peste

laua incandescentd

de

aulcani

de

urd

gi

sfdrmare

barbard,

cdpitanul

De

Gregorio,

unul

dintre

eroicii

apdrdtori

ai

Alcazarului,

poaestegte

cum

au cdlcat...

nAm

luat ca bazh

a

vietii

noastre

sfdnta

Liturghie

gi

sfdnta

Impf,rtdganie.

In

vremea

zilei

adoratiunett

euharisticului

Isus

gi

rugdciunea

sfdntului rozor.

In

fiecare

zi din

timpul asediului

ne-am

im-

phrtdgit,

cu

toNii,

incepdnd

cu

Statul Maior.

Zilnic,

in fata

dugmanului

insdlbdtdcit,

la

ora

15, soldatii

se

rugau Sfintei

Fecioare

eu

rozarul

in

mdn6t'

Aceste

puline

cuuinte

ale

cdpitanului

cuprind

temelia

oricdrtti

eroism

adeudrat.

Sunt

ureni

tn

istorie

in

cari

nu

rdsund decht

doud

chiemdri,

aceea

la

eroismul

creqtin,

gi

aceea la

evadarea

din

lrpta

pentta Euanghelie.

Sau trdegti

eroic

sau

deui

trdddtor.

$i

timpul

acesta

cdlit

de

batiocurd,

de

urd

gi

uiolenld

este

prezentul.

Cultiuali

chiemarea

la

eroism,

aceastd

anatemd

aie a

Iagitdlii.

a

egoismului,

gi-a

comoditdlii.

Trezili

erout

din

uot, tinerilot

Pdrintele Suciu

CRUCIATA

ET]HARISTICA

Fetrigon,

ftfllcul

Gnuciat."

(continuare)

Februarie

'L(9,

Bunul

meu

Pdrinte

...Am

prirdsil

uechea

garnizoand..'

qi

iati'ne

intr'un alt orag'

o

bunul

meu

pirinte,

sunt

loarte

trist,

liindci aici

nu

existi

lucru-

rile

lrumoase

cari

erau

in oripelul

pe

care

l-am

pirisit' Aci

nu

se

atli

njciCrueiatdBuharisticdginiciuncopilnusecuminecizilnic.

Cei

nnai

evlavioqi,

s

fac odatll

la

lund'

Abia

trecuri

opt

zile

dela

sosirea noastri

qi

pirintele

paroh

ne

chemi

in

sacristie,

pe mama

;i

pe

mine,

Imi

era aqa

de

teami'

.

Pirintele

paroh

m'a

privit

un

moment,

apoi

a spusl

-

Doamni,

aici

se

miri

multi

lume

de

lelul

dvoastri

de-a

vi

purta. Inleleg

ci

vb

imp[rti9i(i

zilnic,

insi

mulli

nu

pricep de

ce

ingi-

iuig

copiiului

dv'

sa

se

impirtlpeasci

deasemenea'

Credeli

ci

micul dv"

copit

ipi dE seama

de ceea

ce

face)

-

-

Eu

o

cred,

pirinte, dealtiel,

nu

eu arn

lost

aceea

care

am

adus

pe copilul

meu

la

impirtipania

zilnici,

ci

chiar

el

m'a

indemnat

qi

pe

mine

la

aceasta.

Tinerimea



Tata mi'a strdns mina qi

am

simfit

ci

era multumit.

Seara,

in genunchi

l6ngd patul

meu,

aro zis

jumitate

din

rozar

pentru

Di

general,

care

a

logt

at6t

de

bun

cu

mama,

Al

D-Yoastr5,

Petripor

Eunul

meu

pirinte

Aceasta

insi

s'a

repetat.

Doamnele au venit

la noi

ioi

gi

ele

au inceput

din

nou

discuqia

9i

au

continuat

si

repropeze

mamei pentruci

eu nod

Impirtisesc

alituri de

ea.

De data

aceasta

iasi

ea

n'a avut

gre

nimeni

s,o

apere.

$i

dupi

ce

au

plecat

toate

doamnele,

tata

loarte

enervat

a spus

mamei:

-

'Noi

suntem

pe

cale de-a

deveni

ridicoli,

si

cred

ctr

vei

sfirpi

odati

cu accasti devoliuneo.

-

Mama

lncepu sE

pldngi,

Eu

am spus

taticului

ceace

citisem

ira

clrticica mea:

-

,Titicule

de

ce

m4

silegti

sI

nnininc

zilnic ?

-

Ca

si te

hrinepti

--

Ei

bine tlticule, eu rreau

si-mi

hrinesc

deasemeaea

pi

sufle-

tul,

iattr de ce

mi

cuninec

zilnic.,.

El

n'a

rispuns

nimic,

insd

s'a

retras

in

camera lui

tiri

si

mi

sirute"

Sunteno

foarte indurora{i..,

Am

intrat

pi

eu

in

camera

mea; rnanra

m'a urmat...

qi

agezdndu-se

pe patu

meu imi

spuse;

'Tu

vezi, Petrigor,

toatl

lumea

strigE..,

Fi

ni-

EGni

nu ne

sprijinegte,

nu

ne incurajeazi.

Poate

ar trebui

sd

facem

ca

ceila$i.

Da, mami,

lnsi

atunci n'am

asculta

pe

Bunul

Dumnezeu.

-

Aceasta

c

adev[rat,

Fetripor. Insi

daci

vom

continua ne

vor

critica din

ce

in

ce

mai mult

$i

tata

se va

supira

gi

mai

tare.

-

Miicull

e

adevirat

insi

noi

vom

putea

continua,impdrtdpindu-ne

Dumineca

la

parohie

iar

in

celelalte

zile

vone

merge

la

alte biserici.

Sunt

ln

total

iease,

aga ci

iu

fiecare

zi

vom merge

la

alta...

Eu

mi

voi scula

puliu

mai

de

diminea i....

Mama

no'a imbrifigat

de doui

ori

pi

mi-a

zisl

-

rTu

ai

dreptate, Petrigor...

vom incepe

de

miine

peterinajele

noastre.., Roagi-te

ingerapului

tiu

sl ne

ajute".,{

De

atunci md

scol cu un

sfert

de

orl

mai

de

vreme

qi

mergemJin

fiecare

zi

la

o

altd

Bisericd..,

Ce

greu

e

pentru

copii si

primeasci

pe

micul

lsusl.

Toatl

lumea-i

tmpiedecd.

Prelucrarc din

l.

francezd

de

Eugenia,

Teodora, lleana

--

Mariani

ste

(Va

urrna)

Vi

siruti

mdna,

Petrigor

Tipografia

Seminarului

Teologic greco-catolic,

Blaj.

TINERINIEA

NOUA

un.5

,iar".HlF.

,,Tu

ziei

ch

Eu

srnnt

Impirat.."

Eu

pentru

aoeasta

affi

venit

irtr

lume.".tn

-

Isus.Flristos

-

,

Sdnge

greu

strope$te

aurora

anuiui

193?,

sdnge

de

frate

ce

strigd

spre

cer.

In loc

de

corurile

lngerepti

trim*

bi{6nd

mesagiul pdcii

in

ceruri

Si

pe

pimdnt,

auzi

poc-

nituri

de mitralieri

gi

zgomot

de avioane

5i

fipetele

c;lor

in

agonie.."

La

auzul

lor sulletui

se

smucegte:

F{ristoase,

vino,

tu

singur

egti

impflrat

Lurnea

ce

rdtdcepte

in

islazuri

de

sange

tn

aiuviuni

neeontenite

de

uri,

o

dovedegte:

.".

E

scris

iubire

tn ininna

Egtfi

Imnp6rat

pe

cer cu

stele,

cu

lurnina

in

spafii,

cu

noastre:

Egti

Imrpfi-ret

..,

E

scris

clr

zbuciumui

nostru

ce

te

chiam6,

cu

entuziasmul

nostru

ce te

reclame,

cu

sangele

martirilor

de

ieri,

d,e

azi,

de totdeauna.

Erau

vremuri

cdnd p"flo"ruln

pe

emblemele

lor

ifi

scriau

nurnele,

pe

scuturi

semnul

T6u,

pe

coroane

regii

insigna

ta

gi

modeieie

ili

purtau

mdrturia.

Noi

arn

pdS.

trat incd

prezenta

Ta

pe stema

[6rii

noastre,

de

iare

putini

se

tin

cu vanjoasi

apucare.

Dar

din

multe

locuri

ig-u*

scos,

popoare

tntregi

nu

mai vreau.

s6

ptie

de tine

Vreau

sE

fac6

legi

ldr6

de

Legea,

care

e$ti

Tu,

sd de-a

viafi

16r&

Viafa,

care

e;ti

Tu,..

Unde

uf""in-Z

Putea-vom

oare

shange

destinul

tn

brafele

noastre

si-l

purtdm

spre

Tine?

I

l

-

Blaj ianuarie 1937

Pag.74

Tinerimea

Noud

I\r.

5

Nr. 5

Tinerirnea

Noud

Fac ?g



Luther

a

clhtinat in

mulfi

puterea

spirituali

a

papilor,

Reuolulia a

inlrdnt

tmpdrdtiile

pdmdnteSti.

Comunismul

vrea

si

surpe

Fi

pe

Dumnezeu.

Deviza

Lui

Luther: Iiecare

om

e Pap6.

'Deviza

Reuoluliei: fiecare

om

e Rege.

Deviza Comunismului:

Iiecare

om

e

Dumnezeu.

@

Da,

Noaptea

Mare vine

printre noi.

Cu toate planu-

rile, cu

toate reformele,

cu

toati

opozifia

Guvernelor,

a

invenfiilor, a

pactelor,

a

adundrilor,

Noaptea

Mare

vine...

$i

Lumina egti

Tu, o Hristoase-Impdrat,

egti

gi

Arborele

Viefii.

Stropegte

cu Sdngele

tiu

popoarele,

p6-

mdntul,

gi-l

opregte

de-a

deveni

un iad,

cu

pldns

amar

gi

scripniri

de dinfi.

@

Mai

mult ca oricdnd,

nu orem desndd.ejdealRidici-Te

5i

poruncepte

Furtunii.

Daci

se

strigi:

oJos

Dumnezeuo.

Se

strigi in

contri:

,Hristos,

Impiratul*

Nu vrem

si

Te

ascundem

iariS in

catacombe

spre

rupinea

civilizatiei,

dar

vrem

cinstea

si

ne

iertfim

tn

numele Tiu, ca

sd izbivim

o

lume

ce se clatini

pentruci

te-a

respins

pe

Tine.

Legiuni

de

tineri

se ridici

purtdnd

tn piept

flacira

veqnicei

Credinfe,

in

ochi lumina

Impirtiqanilor

Si'n

suflet

Iubirea

Ta.

Hotirffi

si Te

ap6rim

-

cici ne

faci

aceasti

cin-

ste

-

trebue

sd

fim

ruguri

incendiate

de

lubire,

ca sd,ti

purtim

Numele

pe pimdnturi

gi pe

veacuri.

$i,

poate,

dupice glia

se

va

Ii

tnfrifit

cu

sdngeleo

dupdce lumea

va rimdnea

govielnici

tn

cavitatea

tutu-

ror

beznelor,

dupice va

li

pus

vdrf

pe

piramida

tuturor

picatelor,

dupice

a

rulat

lilmul

tuturor

revolufiilor gi-a

topit aurul in

vifei

de

tnchinare,

poate

atunci,

obosit6,

va tace

descoperirea

lubiri,

qi

se va

arunca

in

brafele

Tale.

De-acum

i{i zidim

tron

tn

inimile

torlele

mtnunii

tale

pe pdmdnt,

;i

Te

in

Iubire,

tn

Credinfi,

in

Jerili,

0,

impdrate,

ce

nu

pofi

fi

asasinat.

Tinerimea

Noud

g8U94rA

PENTRU

vrATA

CREBTINA

"Acegti

nenorocili

ce

nu

furd

niciodatd

at

nici

tn

uiald,

sunt

goi

de tot.,,s

-

Dante

Alighieri

-

cer

ce

acum

credem

cd

trdim?...

Vino

lntr'o

plimbare

prin

impirdlia

disperdrii,

tn

[inutul

cu

z6ri

de fum

li

"ori

a*

scrum

ca

sd-l

vedem

ce

descrie

pentru

*,ri1i

dintre

tinerii

de

astdzi.

-

O

poarti

ne

deschide

calea.

Tremuri

ca

limbi

de

Ioc pe

ea

un

scris

sinistru:

Prin

mine

mergi

la

cuibul

tntristdrii.

Prin

mine

mergi

la

oeSnic

pldns

fierbinte.

Prin

mine

mergi

la

neamuf

dat

pierzdrii.

.t

,Lasciate

ogni

sper)nza

ooi

ch,entrate",..

Spelunci

cu

chipuri

chinuite,

niuceSe

durere,

suflete

noastre

ca

si

finn

slujim

Nr. 5

Tinerimea

Nouri

D-,.

,-



fmpietrite

de

desnddejdi,

pe

un

pdmdnt

de

srnar

negru.

rlginos,

acoperit

de

vierrni;

s.rspinn

ce

se izbesc

de_un

cer

lipsit

de

stele

gi

9ad

ca

o

ploaie

de

plumb

top.it

peste

piepturile

ce

urld tn

groaznic

vai;

manali

ae

vi;e-

lia

durerii

urletele

se'neac{

in

scrdgniri

de

Ointl,

ce-ti

aprind

fiorii

trupuiui...

Ce

lume

este

aceasta

?

Este

turma

ceror

ticdrogi

ce

trdiri

tn

lume

fdrd

sd

se

lacd orednici

de

ci.nste

sau

de

ocard.

Este

turrna

celor

ce'n

viald

nu

se

pun

nici

de

par_

lea

lui

Dumnezeu,

nici

de

partea

sataneil,

ci

rdmdn

tnchigi.

tn

el.

Cerul

n'a

gdsit

ninric

din

lucirea

lui

in

ei,

qi

Iadul

ll

respinge

cd.ci

fald

din

ei nu

are...

cerul

nu-i.,,rnu,

r".-

dul

ti

respinge.

.

-Dante

prinse

a

l&crima

de

soart&

disperatd

a

aces_

tor ticilopi.

I'se

rdspunde...

-

Nu

ai

ce

te

aa

iii

-ar"p-

lrle

gi

mila

nu-i

gise6te,

cdci

viala

lor

in

l'rne

e

fdr&

urml...

Prea

mult

oorbim

de

ei;

tu-i

uezi

qi

treci.

rlga

trecr-lrd

pe

ldng6

acei

ce

nu

te pofi

indurd

s6-i

ve zl.

Toate

le

putern

indura,

nu

ins6

urediocritatea

pe

,

carc

o

asvdrle

cerul gi-o

vars&

iadul.

Tdndrul

medioeru

este

incftfs

in

sine

qi

n.r

vrea

s&

cunoasc6

alti

finti

decdt

propria-i

f6pturd.

zavoiit

tn

"eul'

sau

se

asfixea

26,

de

na*atu

pofteror

lui,

se irrto*i"a

de

miasmele

nesuferite

ce

se

ridici

din

mocirru

;"i*ii

r.rr.

caracteristic

irr

fizonomiatdnirului

mediocru

"

"Jttutu

l

toti

ti

servesc de ogrind6

in

care

s6

se

contempre

pe

slne cu

satisfacfie.

Mediocrul

nu

se

pune

nicicdnd

in

situafia

de-a

avea

frlcl,

El

se

razimd

iniotdeauna

pe

majoritate.

.,56

fim

rolldari,

n'o

si

ni-se

poat6

lace

nimici,,.

_

,,N.,

putem

ll

ellminafi

cu to ii",

n1..

Lui

ii

este

interzisd

o

initiativd

carc s6'i

angajeze

respanzabiiitatea.

rn*pnru*nnirt

ii

cpregte

orice

acfiune

obositoare,

rnai

cu

searni

cdnd

ar

ii

s&

cadd pe

spatele

lui

povara

rdspunderii.

Deacee,a

el nu

ajunge

nicicdnd

sd

se

facd

vrednic

de

cinste.

De

acard

nici

a;a,

are

de

partea

lui

rnajoritatea

care

ntr1

ocXregte

ceea

ce-i

dupi

aserndnarea

ei.

filaregalul

Foeh_a

zis:

,Biruinla

^

tn

toate

_

apar^

line

eelui

sefos

de

raspundeie"

-

Mediocrul

pune

ta

iiaex

o

astfel de afirmare,

cici

rdspunderea

simiitd

;i

tnfrun-

tatd

este

anateina

niediocritilii.

Celebrul

aviator

fuancez

1uynenter

avea

cleviza:

?.{:ir:.

faqe"

-

,, nfruntdl..

nqa

u;""rn

sd

fie

ci.neuatn

spa.

fiile

fdri

cupole

gi

granife

poi"

curi

uinogu

uuropfun*A

iuf'

-

IVrediocru

simte

regin

rana

i-r'u,

rripune

-JJ'

r*-

frunte

ceva.

Er

nu-inclrdsnlgte

aecat

in

mijlocul

masseror"

Altcdrn

e

timid,

depi

vorbirel.

--*

Un

filosol

finlandez

ceru

lui

lWussolini

senzul

fas-

cismului,

tntr'o

singurd

ttaz&,

C"onfn

scrie:

,,Noi

suniem

imp.otriua

aielii.

cot^oade,,

_

Mediocrul

na

ar

subscrie

niciodati

o

as'el

de

docrina.

Corirurul'

farrnec,,

con_

trarul

se

imbind

armonios

cu

temperamentul

s6u.

Rdspunderea

cv pieptul

bombat

ce

lnfrunta,

ca

apoi

s6

plece

la

tlcliune

d6rz6,

iatd

cerinfere

vremii

de

astdzi,

iat6

osdndd

ce-o

as.

vdrle

chemarea

noastrd

tinereaici

celor

ce

irdesc

fna

mediocritdte.

Eroismul

vrea

rdspundere,

lnlruntare,

acfiune

gdn_

ditd,

cdlduzitd.

Med.iocritafea,

mdnatd

de

oroarea

acestora,

caut6

s6

se

refugieze

tn

bra[ele

bl'ndului

Isus,

;i_acolo

intdlnegte

u,1

bjci

iu

plesne_de

9te

",

;;tti;

prin

aer, pesre

noi:

,Violenfa

_cd',tigd

Impdrdlia

tui

itimnezeu*...,lndrdsntft,

Eu

am

blruit...o

-

Si

biefii,

cu

milioan

ele,

trec

f6r6

sd

li

indriznit

ni_

mica

pe

pdm6nt,

fdri

a

ldsa

decAt

o_

urm6:

o

piatr&



tristh

de

mormdnt,

ce-ar

vrea

cuvinte

ale

lui

Dante:

,Dar

tu

cel

oiu,

ce

urei?

ImPlinise

2

ani

tn

ziua

de

Crhciun'

tnseamnd

ieslea,

pistorii,

magii'

luminile

H

lugi,

cu

aPisitoarele

Tu

te

desParte

de

aceqti

I-se

explici

ce

fn

jurul

Micu-

ce-s

morli ",.,

--

-

,CaLf

acestia

nici

trdind

n'auurd.uialdn"':j::""i1"^;

*or{

constelafile,

;i

se

clatini

Poiirele

cu

Sdnge'

cact

Chipul

Si

'flsemdnaiea

lui

Dumnezeu

a

trecut

pe

pdmdnt

trari

rost,

medioctritatea

a

pripidit

totul"'

--'

Tinerilor,

tnlrdngeli

mediocritatea

I

Pdrintele

Suciti

Parintele

DUChaussofs

in

carte

az

,,Femme,s

Hdtoiques"

(Seurs

Grises

Cu"iJin""es

aux

Glaces

Polaires)'

redi

["fin

t"tampl6ri,

lntre

cari

urmitoarea

istorisire'

in

urma

cireia

,tn

potu-

au

seama

de

eroismul

acelor

lemei

care

gi-au

jertfit

"Ltt

apostoliei

credinlei

tn

pustiurile

;;';il;n

aio

i"uiiu'fata

de

Pruncu;orul

n&scut

in

ies-

lea

din

Viflaim.

Acolo,

unde

Canada

atinge

Alasca

gi

Oceanul

Glacial

.tlrctic,

Spiritul

p"*""f"i

a Insullat

tn

inima

unei

mici

silbatice

Indiene

atug;ttuu

la 6

de

Sl'

Impirt6ganie'

Cel

dintdiu

cuvdnt

u*l""iut

de

mica

Cristina

a

fost

numele

lui

Isus.

Se

tmpiJiii

p""tt"

tntai-a

dati

tn

B

Decemvrie

1915,

;i

,r.,

ulrnu'iiZaizani

5i

11

luni'

Ar

li

putut-o

lace

6

luni

mai

curdnd,

cici

Stia

ce

este

Pdinea

Euharisticd'

;i

cunoptea

atdt-JL

fi"n

adevbrurile

de

cipetenie

ale

credinfei

incdt

""

p"i'"i

surprinde

contraziceri

ln

ris-

punsurile

ei.

lui

Copil"

Ce

l&cea

Cristina?

Mer-

gea direct

tnaintea

chivo-

tul.ti,

ingenunchia

Pi

se

ruga.

-

De

ce,

ii

zise

Maica,

nu

te

vede

nimeni

ldngb

iesle?

Este

atdt

de

tru-

moas&

Toate

coPililele

merg

si

vadh

Pe

Micul

Isus ...

Tu,

niciodati.

-

Dar,

rdsPunde

ea,

a-

coto

tn

iesle,

Illicul

Isus

nu

trdeSte.

Aci,

Si

arald

chiaotul,

tn

cdscioara

Lut,

trdeqte,

Si-I

uorbesc.

A

fost

neodihniti

Pdnd

ce

nu

i-s'a

ingdduit

sh

ia

parte

la sl.

Liturghie"

Ea

iixa

intotdeauna

cu

Privi-

rea

sfdnta

F6ine

9i

nimic

nu o

distra.

La

o

rugiciune

de

seara,

Maica

Superioar6

o

vdzu

tinu,

s'o

urnileascH.

Veni

Cristina

ln

costumul

de

Prima

Im-

pdrtdqanie

la

2 ani

qi 11 luni.

poptind

ceva.

Cu

acest

Prilei

printre coPilife

tn

timPul

r8'

crealiei

gi

zise:

Cristina

nu

a

fost

cuminte

Ia

rugeciune'

S'a

terminat,

ea

nu

va

mai

merge

ia

sf'

slujbe,

va

rimdnea

tn

pat"

Copililanur&spunsenimic.Cuochiirnariinl6cri-

mafi

privia

acuzatoirea.

Cdteva

minute

fn

urmd'

degete

marunteteizbeaulaupacarnereiderecrealieaMaicelor.

Era

Cristina.

{Continuare

la

P

82)

prinlre

ghielurile

Nordului','

iPag.

88

Tinerimea

Noud

l\r

5.



-

Firinte

de

ce

vi lngreunali

cu aceagtl

?

Domnul

Vicar

este ti.

ndr.,.

el ar face'o

mai

uqor..,

-

Nr.l,

nu

doamni

e

datoria

mea

se

dau

pildi,

vreau

ca toati

lu-

mea

se

gtle

ci

dorinfa

mea

este

de-a

nuiri

inimele

copiilor, ceeace

de

altfel doregte

gi

Isus

Hristos

gi

Sfintul

plrinte

papa.

Ah

acum

inteleg

prelerinfa

Domnului

Nostru

pentru

cei

mici,

$i

a

plecat

dupi

ce m'a

imbrd{ipat,

al

Dumneavoastrd

Petriqor.-

I

Prolucrare din l.

francezl

de

Eugenia,

Teodora, Ileana

--

Marianiste

(Va

urma)

Fentr.u

voi.."

'

La

'nceputul

lunei

Februafie

a

acesi;tui

an

$e aa

ttnea

la

Manilla

ln

insulele

Filipine,

Congresul

International

Euharistic.

Vd

tndemn,

prin

aceasta,

sd Vd

lineli

d,e

pramisiune:

prcglfit

Comoara

sufleteascd.

O uom aduna

intt'un album

gau

doud

gi

aa

forma

obolul irzimii

noastrc in

cortegiul

d,e

clilutrt

ce

se aa

aduee

Impdratului

nostrtt

Etharistic.'Trimi-

findu-le

peste

pdmenturi

gi

nzdri,

faptele

noastre

d,e-aci,

aoir

lneemna

tn

Filipine prezenla

tn

spirit a

unor

tineri Cruciali

Romdnl, la

mdrirea

ee se

tnal[d. in cinstea

Mdntuitorului.

Pentru

uoi, tinerilor,

aceastd hotdrLre

a noastrd ca sd nu

plerdelt

nimic

din

ceeace

este sprc

mdrirea Impdratultti

nostru

Irus.

Anaator truventutls

Tipografia

Seminarului Teologie

greeo-catolic,

Blai.

TINERIMEA

NOUA

Un

Oyn se roagd.*

Imi

este

sculptatd

tn

amintire

priaerigtea

Judecdlii

din

nrrn6,

din

capela

9irtind.

un

Efistos

afletic,

cu bra[u'I

ridi-

cat, aruncd

cu .fulgerarea

dreptdlii

uerdictul osilndirii,

asupra

celor

ce

peste

uremwi

ti

scuipard

Fala

si-i

mutilard

rrupul.

Dar, tntre

El

gi

noi,

un

Om se

roagd.

Cu

fala,n

palme

se sbate un

suflet

tn

toatd.

uigoarea

suplicdrii

ca

sd.

staai-

Ieascd.

Pumnul,

ce

std

sd

se

aprece'n

M6nia

cea

cu

d,reptate.

Un

Om

se roagi

tn

tdcuta

capeld

a

Vaticanului.

$i

Bra-

[uI

cel

cu

palma

perforatd

de

cui

nu

se

mai

apteaid.

De

ueacuri mugchli

stau

tncremenili

gi

dreptatea

tgi

am6na,

cercetarea

ei"

Un

om

se

roagd.

$i

prih

rana

sfdntd

a

M6nei

rid.icate

zfuegte

cerul,

mila

tndelungrdbddtoare,

Silngele

ce

picurd

gi-aduce

roade,

Sdngele ce

picurd.

gi

osd.ndegte,

Sdngele

ce

picurd

gi-i

edlcat

in picioare,

gi

picurd

incd,

p6nd

ci

aduce

belgug.

Un

om

se

roagd.

O rugdciune

se rid.icd

asemenea

unui

monolit

Si

proptegte

mdnia

sd

nu

se

prdaale

peste

noi.

Oh,

atotputernicia

unui

Om

care

se

roagd.

Vulcani de

rdutate,

de

beznd,

de

groazd

ti

prind.

rugd_

ciunea, Pdmilntenele

toudtdgii

se.

rid.icd,

cu

ea

ra

ceruri.

Domnul

cautd

mdrgdritarul

rugii

prin

noroiul

crimeror.

Unde

este?...

Ruga a

deuenit

suspin,

gemetele

imbracd

rugdciunea

gi

lacrimile

deoin

cariatidele

acestut

templu

al

rugii.

Rugd.ciunea

s'a

preschimbat

tn rand

ce

tremurd.

l6ngd

Rana

Mdnei

restignite.

Un

om

indurd.

Ispdgegte'n

trupul

de

doud

mii

d,e ani

mereu looit,

neastdmpfuata

urd

a omului:

urd.

de

Dumnezeu,

Blaj februarie 1937

finerimea

Noud

Nr.

b

Tinerimea

Notrd

Pag.

9l

--



ilrd

de semenL

urd

den

fra[i...

Omul

trdeSle

rozarul

Vinerii

A'Iari.

ln

marea

desnd.ddiduitelor

incercdri

omenegti

un

iezdt

de

Lumind

licdregte

fdrd

fricd',

o

Piatrd' de zidire

ni se dd

fdrd

tremur,

acolo

unde

Pitts

al Xl-lea

se

roagd,

indurd

9i

binecuvinteazS...

Pirintele

Suciu

)RUCLATA

PENTRU

V 4I4-C8E$IINA

:

Omul

chircit

la suflet

-

mediocru

.-

este

cel

ce

nu

aiunge niuelul uielii

la

care

este

chemat.

Sf.

Toma

de

Aquino.

Ioan,

ucenicul

iubit

de Domnul, indura

in

Potmosul

in-'

cunjurat

de

ape,

exilul

pentru

,cuvdntul

lui Dumnezeu

9i

pentru

mdrturisirea

lui

Isus".

Intr'o

dumineci

catapiteasma

albastrfr,

de

sus, dispare

ca

topiti

Oi

din strifunduri

un

glas

tare

ca

de

trimbitd,

ri-

sune

spre

loan:

oEu

sunt

alfa

gi

omega,

cel dintiiu

9i

cel

de

pe

urmd..."

$i

s'a

intors

sf,

vadil

pe

Fiul

Omului...

oqi

oehii

lui

ca

para

focului;

qi

picioarele

asemenea

cu arama

arsfi

in

cuptor,

qi

glasul lui ca

glas de ape

multe..-

din

gura

lui

iegia sabie

ascutith

de amdndoud

pf,rfile,

gi

fata

lui

ca

soarele intru

puterea

sa...(

$i

a cdzut

Ioan

la

picioarele

Luin

ca

mort.

$i

cel

viu,

ce

are cheile

iadului

qi'a

morlii.

il ri-

,dici

gi-i

zise:

scrie' ...

$i

ueenicul

scrie

tuturor

sufletelor

ce in

vremurile

ce

se

scurg

in

veacuri

reproduc

fata

celui

din

Leodiceea...

scrte .,.

,...gtiu

faptele

tale,

ei

nu

egti

nici

rece,

niei

"cald:

o,

de-ai

fi rece sau

eald.

Iari fiindci

egti

STAMPARAT,

9i

niel

cald,

niel

reee,

te voiu

virsa

dln

gura

eB(...

-

,Eu

pe

c6fi

ii

iubesc ti

mustru

Si

ii

eei

t,

rdune;te

dard..."

Eu

am inchis

cartea

pe genunchi

gi

am

tremurat

Domnul

varsi

din

gura

sa

pe

cei

STAMpARATII

Domnul

care

cauth

oaia

rhtdciti

gi

drahma

pierdutd,

care se

apleacd

cu

toati

povara inimii

de

gdtul fiului risipi-

tor,

Domnul

acesta

varsd

din

gura sa

pe

cei STAMPARATI.

Isus, care

nu s'a

schrbit

de buzele

Magdalenei,

ce

i-au

atins

picioarele,

gi

nici

de

prezenta

Samaritanei

ce

avuse

cinci

bfrrbali,

Isus

care

atinse

bubele

leprogilor

gi

mdna

scorfoasi a

sldbinogului gi

nu

s'a

tras

inapoi

din fafa

trupului

fetid

a

lui Lazar,

Isus

acesta

simte

fiorii

scdrbei in fata sufletelor

vtAupAnern.

Doamne,

tu nu

ai

udrsat

pe

cei

impietrifi

cu

iniman

dintre

Fariseii

cari

te'au

,miniat(

de-atdteaori;

Tu

ai

iertat

celor

ce

rdzdnd

fi-au

infipt

piroane in

palme

gi

picioare,

ai

indurat

l6ngd

tine

pe tdlharul

nepocflit

gi

ai

deschis

ochii

sutagului

ce

ti-a

strflbEtut

coasta

cu

lancea, incdt

azi ne ru-

ghm

sff,ntului

Longin,

Doamne

care

ai

indurat

toate acestea,

iom

ae

te

prinde

greala

fath

de cei

SfAURAnegtt

Intru

Impirdfia

Ta, STAMPARAIII

si

nu

aibd

loc?

Cine

sunt

ei?

Acei

ce

se cred

buni

pentrucd

nu

au

fdcut

nici

un

rdu,

gi

nu

au

in

Cartea

Vietii

nici o

fapti

mare.

Acei

cari sunt

bldnzi

;i

smerifi

cu

inima, in

fafa

Ispitei'

inlfala

Rdului

dar

nu

in fata

lui Dumnezeu.

i

l

Acei

care

nu se

incumeta

sd

deranjeze

pe

cineva

in

Spieuiri

din

ziare

spaniole



ocupafiune nici

chiar

pe

Satana

qi

ingerii lui,

ca

sd

nu

st6r-

neasci

dugmHnii.

Stdmpdra{id

sunt acei ce

ascund

talantnl

in pdm6nt,

de

teami s[ nu-l

piardf,

sau

sd-l

foloseasc{

cum

nu

ar

trebui.

Sunt

acei

care

nu

gtiu

tr{i

primejdios,

cu

risc

gi

'n,

ploaie

de amenintdri,

ci

se ascund de

orice

incercare

obositoare..

Sunt

acei ce

se

cred

avuli

-

edt

au,

le ajunge;

9i

cred

ci

nu duc lipsf, de nimeni

gi

nimic,

sanl

mulfumili.

In rea.

litate

sunt

nenorociti

f6rd

sd gtie,

osdnda

std aplecati

spre

ei; sunt

siraci,

le

lipsegte

inima

curatd,

sunt

orbi

gi

goi-

(Apocalipsa c. III. v. l7).

Ah,

pe

acegtia

toli

Trupul

lui

Hristos

nu-i

indur6, ii

uarcA.

A indurat

bicele,

cununa

de

spini, a indurat

sf,rutu

lui

luda,

lepddarea

lui Petru,

broboanele

de

sudoare

de

senge

din Getsemani,

a

indurat

piroanele, priveligtea

Mamei,

Lui

striviti

de

durere,

nu induri

insd

pe

cei

STAMPAnelt.*

ll

uarsd

din

gura

sa...

STAMPARAREA

este

numirea

scripturali

a

MEDIO-

cRrrATrr.

Evanghelia

e

desvelirea

chiemirii noastre spre

eroism

gl

osdndirea

mediocrite$i.

-

Hristos

te

varsl

cu

scdrbf,

dac6

egll

Medlocru

-

smulge'te

gi

fii eroie.

Cregtin stiimpdrat

nu

existd,

cici

nu existf,

cregtin

pe

care

Hristos sd-l

oetse.

Te ridicfi, tinere din scf,rboas[.

stdmpdrare.

Focul fie

eetdtanul

sufletului

tiu"'

Tinerinea

Noudr

Secretariatul

central

al

Congreg'

Mariane

Borgo s.

Spirito's

Roma

In

programul

sdrbdtorilor

populare

in

cinstea

sfintei

Fe-

cioare

in

Salamanca,

in

acest

an,

figura

un

punct

special:

primirea

tn

congregalla Mariand

a

Jicei

generalului Fronco,

Carmen.

Oraqul

intreg,

sub conducerea

Episcopului,

s'a

pre-

g{,tit

la aceste solemnitd{i.

Tinerei

Marianiste

i

s'a

lnmdnat

o

diploml

comemorativi,

tucrati

de

elevele unei gcoa e

de

ce-

ramictr. Diploma,

de

o rartr

valoare artisticS,

simbolizeazi

in

sintezi religiozitatea,

istoria

culturali

qi

patriotismul

Spaniol'

Pe

ea

este

intiplrit

chipul

sf. Fecioare

in

motive

culese

de

pe

monumentele

artistlce

din

salamanca

qi drapelul

nafional."

In

legdturl

cu aceasta

este

bine si

se

gtie cL

in

familia

ge'

neralulul

Franco

se reciteazd

zilnic

sfdntul

Rozar,

tn

clnska

Maicei

Domnului,

,Diario

de

Burgosn

publictr

telegrama

unui

colonel:

,sotdalil

au comemorat

sdrbdtoarea

Patroanei-

sf"

Fecioara,

in

8

Decemvrie

-

prin

2000

sf,

lmpdrtdsiri, dovedind ctr

religia

qi

patria

Spanioli,

pe

care

o apdrim

cu

toate

puterile,

s

un

de nedespirlit'.

Zlaral

,A.

B.

C.o

din

Sevilla

descrie

ln

lungi

coloane

fastul aceleiagi

slrbitori,

in

Toledo

Ei

pe

front'

AsemeneaeroilordinAlcazar,al|i400na|ionaligtirezisti

eroic

ln

mindstirea

st.

Fecioari

dela

eabeza

din

mun,tii

Sierra

Morena.

Bombardafi

de

aeroplane

sunt

furnizati

tot

-de

ae-

roplane.

Dela

'nceiutul

luptelor

civile

ei

rezistd'

$i

de unde

atf,ta

putere?

ovecheicoandmiraculoaslasf.Fecioarepecareau

dus-o

cu el

ln

subterane,

li

lndrumi

in

lupta,

ii

ming[e'

i

zideqtelnnidejditari.lnziuaelibeririiovorducecuei

pind

ce

va

fi

restauratl

vechea

ministlre.

(FE

-

Credin[X],

,ll

ll

'l

lir.-q

-

---

--------I'"9 *99,-uqqll



Alemenea

eroilopdin

Alcazer

qi din

mtrn5stirea

aceasta

rlorSrnlzdmrezistenlasufletuluiimpotrivaispitelorprivind

;;r-

pe

sftnta

Fecioartr,

inilland

altarul

ei

in

inima

noastri"

P. W. Mariaux

-

Roma

{3

Dlncarnetulcunotezitnice,aPdrinteluiluanMartinez,

uclsde.ogranat5'lnvremeacemirturisiaunsoldatintrangee"

Septimvrie,

B-

Clpitanul

md

insolepte

in

pozi{iu.nile.din

llnia

primd.

Doreqte

ca soldalii

s[-gi

implineasctr

indatoririle

fafe

d'e

Dumnezeu.

Mirturisesc

mult'

Dupl

masS'

vreo

30

,oiO.1i

imi

cer

s{-i

spovedesc.

Unul

dintre

ei

ar face

prima

impiitaqanie.

Imi

pare

nespus

de bine

cd

am

venlt'

La

ceasurile

6

ne

rugam

sf.

rozar

in

tranqee'

Ce

lucru

frumos

Cu

tolii

se

roage,

igi

ridicl

sufletul

la

Dumnezeu

in

vreme

ce

lueie

gloanfele

gi

obuzele'

Cipitanul

imi

cere

Crucea,

o slrutd,

9i

ne

despiilim'

Cina,

apoi

din

nou

sf'

rozar'

Septemvrie,

g.

Mergem

in

sectorul

ocupat

de

'Requetes"

(organizafie

militari

monarhisti,

cu deviza:

Dumnezeu

-

Pa-

irie-

-

RLge

-,

din

uniforma

lor

face

parte

o

cruce

fi'o

carte

de

rugiciuni.

Nota

Red')'

Sunt

eroici

-

Aplecafi

capul,

imi

zice

Comandantul'

tranqeea

este

luattr

la

tragere,

Un

soldat

lmi

cere

si'l

spovedesc'

Mi

agez

in

tranqeea

telefonului

vreme

de 3

ore'

Printre

penitenli

e

Cornaniantul

qi

to{i

otiferli.

Aceqtia

lmi

cer

iconi'te

c-u

stinta

Xnimi a.

lui

lsus.

.

Ce

sutlete

frumoase

Cu

c6ti

iubire

si-

ruticrucifixult...

i.os_Marianist

- egtes-

arltL:qryoJg

Kefa

veacului

al

XX-lea

-

PaPa

Pius

Xl

-

Veacurile

detileaztr

inaintea

Papilor

aducAndu-le

prirtosul

recunogtin .i,

tn

noaptt

qi'n

g6lceavi'

Papa

d6

glas luminii

qi

plcii.

Coborlt

din

;;tt

;t

efii

9i

de

lAngtr

hrisoave

de

biblio-

teci,

Pius

al

Xl-lea

are

lntipirit

pe

vasta-i

cupoli

a

frunlii

n*rA.f.

de

olel

atu

"roismulai'

Vointa

de'a

munci

calm' ener'

stc

si

statornic,

"uioiui

iocotit

9t

vott

ne

sunt

pild6 noud,

tine-

t'itii,

Jii ttu..iurile

eroice

ale

caracterului

stru'

ln

Desio,

18

km'

de

Milano'

trtri

copiliria

in

cimpia

cu

imbelqug.ta

ueg;;iie

eaiate

"ib

to

clopotnlle

ce

se

pierd

in

tondul

virginal

al

Alpilor'

.--..-^{ia

De

mic

,.

,,al"

tlcules

gi

serlos'

Nu

era

uquratic.

sau

capricios,

-

totOeauna

se

gtia

l:.g1

du

ceva:

datoria

studlului'

iiio*gtr.a

lecliile

cu

miriuliozltate

de

savant'

Un

prolesor

de-al

siu

spuse

oJate:

"Trebue

si-mi

prepar

aminun{it

lecliile

ca

sa

pot

sd

lnfrunt un

asttel

de

elevu'

Mal

tirziu

q;; ;t

tt

lngroape

ln

tlcere

9i

munctr-2S

ani

in

celebra

biblioteca

din

Milano'

Ambrosiana'

Munca

qi

incor-

darea

se

pare

cE

-ii

Olaeau

un

aer

de

veqnicie'.

Codicet

manu'

scrise

vechi,

palimseste

4ciuate

cine

qtie

de'ctti

ani

ln

rafturi"'

toate

formau

patrla

lui

ptni in

1918'

Voinla

tare

ia

fost

gi

o

-v^oinli

echilibratd'

A

gtiut

cununa

cartea

cu

viola'

CanA

in

fgZZ'

Oupe

al

14

scrutiniu'

Achille

Ratti

"a

fost

ttxaip"

Cttu"'"'

cum

spuse

defunctul

Cardinal

Gaspari,

ln

Franta

ttu'ntn'u"o

zjse'

'Acest

Papi

nu

va

face

nimic;

este

un

tiii"itl;,

a

uitat

insi

iucru

acest

om

politic' cd

alilluri

de

cdrli,

n.ftifft"nttti

finea

ltngl inimi

un-pot-ir

din

care

virsa

pu.tu-t,/t't''

Carie-Potir'suflete'

iattr

inchipuirea

vietii

lui.

"'""

o'roblt

culmile,

lnillimile

pretenfioase,

care

cer

o

prezenla

de

incordar.

otrufe'9i

ciral

niaElpit'

Trieqte

necontenit

pe

tn'fimile

spirituriri

liiuUeqte

tot

aiata

lntrl{imile

spaliale.

Munlii

(Continuare

la

Pagina

98)

_ _= __-_ -.-......=_--_

_

ceva

din

rupirea

sulletelor

osindite...

puse

in

prezenfa

curtrteniei

divine,

in

ziua

judecifii.

TINERUVIEA

NOUA



In

tine,

fugii

pentru

a

gisi

un

preot

gi.mi

mirturisii

greqelele

vie{ii

mele.

Atunci

m'ano

simlit

mai

putin

nevrednic

in

fafa

copiruiui

meu.

El

dormea

in

haina

de prima

Cuminecare,

in

mijlocul

buchetelor

cu

crini albi.,.

I-am

prezentat

sirmanul

meu

suflet

in

genunchi...

pcntru

ca

el

sl-l

binecuvinteze

gi

sX-l

pizeasci,..

-

-

I-am

intoviriqit

micur

sicriu

in

sdmbita Mare

cind

tot

oragul

risuna

de

dangitele

clopotelor

ce

chemau

credinciopii

la

,Inviere<,

Cortegiul

funebru

pdrea

mai

degrabi

un

cortegiu

de triumf...

-

T9,ti

topii

din

parohie erau

de

fali

in

costumul

de

prima impfutl-

panie;

plingeam.

insl

in

acele

lacrimi

era mai multe

bucuril

decnt

tristegi;

o

bucurie

prolundi,

noul, plinl

do

pace.

-

-I"

cimitir

cortegiul

tuturor

miculilor,

fetilele

lmbrlcate

iu

rochite

albe

pi

btrelii

cu

semnul

distinctiv

al

primei

impirtipanii,

p"

;.tr:;;;

araniat

in

jurul

micului

mormint;

cind prima

roiatt

de

pdmrnt

a-'cezut

pe

'qicul

sicriu,

plrintele

paroh

a

lnceput

str

vorbeascil,scumpii

mei

copii

emofia-mi

este

prea

mare pentru

a

vr

putea

vorbi

inderungat-Vom

ziceo

scurtr'

rugiciune

ca

s[

murgumim

lui

Dumnezeu

pentru

rucrurile

mari

ce

a slvlrgit

in

sufletul

prietenului

lostru.

Harur

rui

Dumuezeu

nu agteaptl

ilt-:i."i

stinfeasci-pc

aleqii

sii.

Impdrtdgania

Zilnicd

a

liicut

din

petrigor

al

aostru

un apostol

gi

un

crou.

De

acolo

de

sus,

din

ceruri,

str

ne

fie

rpostolr

llcindu'ne

si iafcregem-tot

mai

murt,

si

ooi

gi

eupdstorur

oo"tr"o

dorinla

pc

carc

o

arc

Isus Euharisticul

sr,

vr

pizeasci

de

riu

9i

sn

vriacr

sullete

mari

pria

cuminecarea

zilnicl..

_

Ruga(i-vi

pcntru

noi

piirinte,

dar

mai

cu seaml

pentru

mlne

ca si

dcvin

tot

mai

vrednic

de

acela

cdruia

nu

i-am

dat

dicdt

viafi

tropotoio

irr

ol

mi-a

dat

viafi

sufletutui.

Prclucrre

din

l. lranoegi

de

Eugenia,

Teodora,

Ileana

-

Marianiste

(Stargitul

in

Nrul

viitor)

Clpitan d'Aircle

Tipografia

Seuinarului

Teologie

greco-catolic,

Blaj.

u4,+/t'4^'[".

lwr

Impotriva

Crucii?...

Pouestegte

un

refugiat

Spaniol:

La

Esterri

se

gdseaa

muQi

tineri

printre

reaoru{ionari.

[Jnur

dintre

ei,

Barbinor.

se

fdlea

ed.

o

sd

aibd

pietia

preotutui.

In

aremece

iiiutuo

iserica,

Balbino

zdri

brucifiiul,

ce

se

purta

tn procesiune

ty

Vjnerea-Mare,

se

apropie

gi-i

ddd.u

o

looiturd

cu

o

bard

de

fier,

tn

capul

pieptului,

iespicdnd.u_I

in

doud.

In

ziua

urmd.toare

pdrdsi

satul

tn

automobil,

cu

cdliaa

prieteni.

La

tntoarcere,

magina

se

isbi

d"_;;i;;;;

i*riiurut

despicd

pieptul

lui

Balbini,

sf6rtic6,ndu_t

ingroziior.,-

acoto

unde,

cu

o zi

tnainte,

despicd.."pieptul

lui

HriJtos.'---'

Alt

fapt

ra

abarate

aetZir".

poporttr

se

rfizardti.

In

progamul

haitei

era asanur

asupra

bisericii

gt

poyanaii

crucifixului-

unur

d.intre

cei

mai'sdrbatici,

ur

it

iu

ii

\ir",

t:

..:p:"d

sd,

taie

picioarele

lwi

Hristos.

Dar

apdrdtorii

bise-

ricii

il

oprird

dela

aceastd,

barbarie.

Fugi,

yageaurnta

cinti-

nuarea

operei

pe

ziua

de

m6ine.

In

ziua

urmdtoare,

nenorocitur

mdna

o

cdrurd

incd.rcat&.

cu

fdind.

cdzu

sub

roatere

aehicururui

gi

picioarere

i-se

frdn-

serd,

drept

tn

locul

unde

o zi

mai

tnainte

tncercd

se aipu_

teze pe-ale

Crueifixului.

'

Incd

tnainte

de

reuolufie,

apnoape

tn

toatd.

Spania

nw

mai

era'tngdduitd cinstirea

crucilor.

cele

mdnumintate

din

Molina

de

sagure

au

fost

tnhiturate,

deasemenea

crucite

diii

Uiue,

cele

mai

aechi,

mai sfinte.

Crucea

d.in

Los

Corales,a

fost

sdrobitd.

Preotul

"care

s'a

rugat

tndintea

ei

a

fost

amen-

dat

cu

.2{

pesetas

(aprox.

400

lei) pentrucd

a

mers

si

Yade

gi

sf,

se

lnehine

Crucil...

Tlrentul

de

Urd

cautd,

sd. tnldture

orice

amintire

gi

orice

Blaj martie 1937

Pag.

106

Tinerirnea

Noud

Nr'

7

--

nu

Dreau

sd'

T

lul,

I

trrrvrrtrlls

rsvss

:=;- '"a " ---

CRUEIATA

PENTRU

VIATA

CRWTINA

::.:

-:-:-:-'--=.--#:



simbol

aI

lubirii.

Ct'ucea

iriteazd

pe acei

ce

primeaset

Parunca

Lubirii'

upara^Cruceaprinaialanoashdtrditdtndragoste'

prin

iertfa

noastrd

ardtatd

tn

s*6nUe'

lniubireaCrucii,rezumatalEuanghelieigi'alVietiilui

J$ns,

se

uor

tmprcuna

sufletete

Romdnilor'

In Cruce

$tefan

eel

Mare

intdtni

suftetut-Papilorrin

Cruee

Roma

a

preamdrit

pe

fii

neamului

ce luptari

impotriaa semilunei'

in

Cruce

Wola

gi

Marin

au tn'

Miinile

imprcunate

in

rugi

suot

mai

tari

decdt

acclea

impreunate

pe

prisele"'

tdlnit

sufletul

SPaniei,

au sirn[it

Pulsul

lati-

nitdlii.

Cdnd

toli

tinerii

acestei

td.ri

uoY

rctsti

auuintele

celui

cdzut:

,,Cum

se

poate

si

tolerim

batiooori'

rea

lui

Hristos?"t

cdnd

aom

gti

simfi

ca

o

insultd

adusd fe[ei

tdrii

Si

inimii

noastre,

otice

glon

de

mitra'

Iierd

ce

looelte

fata

lui

Hristos,

oriunde,

cdnd.

vom

gti indlta

postulat

aI

aielii

noastre

cuointele

ultimei

scrisori

a

lui

Mota

adresatd

pdrin'

-gtto'

omul

a

fost

ndscuf

opentru

a

se

apropia

de

bo-o.o*u

prln faptete

viefii

salecr

atunci

Tinerimea

N;a

,

pdm{ntutui

Rom6niei

ua

fi

neroul

pdstrdtor al

aie[ii

6i

ciailizatiei

cregtine.

"

Potrianicii

Crucii

sunt

potrionicii

nogtri'

Atdnite

ridicate

tn

rugd

spte

crucea

din

care

picufr

gi

azi

to

pitt

",

sunt

mai

tari

dqcdt

eele

prinse

strdns

pe

preselele

i"i"lor.

cu

Ragdciunea

gi

via[a

noastrd

urem

sd

fim

legi-

anarii

Crucii,

-':----

coNrna

ANTICRISTI

Tinerinea

Noud

,Este

primeidios

sd

ne

mullumim

cu

uirtu[ile

noaslre

slabe"'"

-

Sf-

Tereza

de

Avila

-

Ca

un

ecou

prelungit a

unui

trtrznet

cizut

in

Valea

n-acrinnilor,

gtrsirn in cir$ile

eroilcr

credinfei,

spaima

ce-o

arunci

indignarea

CuvAntului

asupra

lenei

Ei

rnicimii

noastre

sufletegti.

Trtndavii

credinfei sunt

paingini;ul

Bise'

ricii

lui

Hristos,

sunt

renega{ii

prigoanelor

de

mdine.

Biserica

de

pe

pimAnt

esle luptdtoarc;

cdnd

inceteaza

de-a

mai

fi

lupttrtoare,

inceteazi

de'a

mai

fi

{Biserica

lui Hristos.

Cregtinul

qare

nu

luptd,

nil

aparllne

.luC

/sas"

W

ArncititcuvinteleMintuitorulailgMatelcap.23.Mi.am

,&pucat

capul

in

palme

cu

trernurare'

'

Am

luat

apoi

in

m6ni

ocartea

viziunllor

li'a

tnvdfdturilor,

iqerlcite

Angeta,da

Foligno",

8lr

deschis

la

cap.

51,

intitulat:

enneurnleRee,qiamcitit_c[cieaaprimitporuncisl

scrie:

,Un

tati

voia

s['Fi

faci

copilul

lnv5{at'

Nimic

nu

a

,cru|at.,

numai

s6.qi

a ung6

finta.

A

ftrcut

cheltuieli

enor(ne.

t-a'pus

ta

lndem|ntr

tot ceeace

era

trecesar

ca

si-i

creeze

frumoasa

personalitate

de

mai

tarziu.

cind

iqi

termini-

stu-

diile

de

sub

conducerea

celui

dintiiu

lnviftrtor,

a fost

dat

ln

mtnaaltuiaculnvifiturimailnalti.Duptrat6tatrudtr,ntr.

deidile

tatei

erau

miri.

Intr'o

buntr

zi

copilul

trtndav,

flrtr

.rivne,

lisand

la

o

parte nobila

qtiinf[,

merge

?n

atelierul

unui

rur.rirq

de

r6nd

Ei

acolo

uittr

qi

lofelepciunea

dascilului

gi

mirinimia

tatilui.

La

vederea

acestui

lucru,

tatll

se adincegte

,fintr'o

durere

gi intr'o

-lndignare

mare

li

profundi

cdt

iubirea

lui batiocoritit..."

copilul

este sufletul

chemat

de

Isus

str

vin[

in urma

lul,

sus,

fin

iroismul

crucil,

al

credintei,

ln

avintul

blrbtrliei

cre-

1tfnc.

pa1

sufletul

chemat

se multumeste

cu

mai

pufin.

Atunc

Slngele

Domnului, care

putea

face din

mine,

din

oricare,

un

scobitura

zidului.

Zidul

lnsusi

era

spaima

ochi o.r,

aplecat

sI

te intrbuge

ftrrE

s6

te

omoare.

Xotunericu



i

$

lr.

6,

i

F

&

H

F

&t

r

il

I

i.

1i

tfou, mA apastr

cu toati

lnctrrcarea

de

rizbunare

ce-o

contine,

ptntrucl

l-am

respins

chemarea.,.

o$t

am

primlt

erdin

sd,

&tlu

accste

cuvinte

-

zice

Fericita

Angela

-

Dumnezeu

t#

awfule

osdnda

Sals ie, care

nu rdspunzi

chemdrii

Sdngetal

SAu,

ca

sd

devtl

un

Erou al

vielii

ue$tine.

ej

Derchld

o

alttr

carte:

Sta Terezo

de

Avita:

,ViaNa

scrfsd

dl

ea

fnsogl'

capltolul

32.

Ce spune?

Lucruri

cari

duptr

Ease

fnl

o

lmbraci

in

atf,ta

teroare

inc0t

ii

pare

cd

osEngeie

ii

ln3hlrfl

ln

vlne".

SfAnta

vdzu

spelunca

unui

intuneric

viscos

bfClul

uncl

durerl

nesfirqite

lncins{

de

foc

nestins,

,silagul

Indt

rr

ll

trebult

sX ajunga,

igi vizu

locul

pregitit

de diavoti

ln

lrd,

unde

ar

fi ajuns

dactr

ar

fi

continuat

sd

se

mulfu-

mtttcl

dc-a fl

o

stdmptlratit,

an

suflet

cu

.virtuli

micio.

Ijus

[lt

l]t

cc

face

ca medlout.

Viziunea

aceasta

smucl

pe

Te-

tltl

dc Avlla

dln

dulcea

toropeali gi

nelndrisnealtr,

gi

o

puse

pl

dlumul

rflnfeniei.

,lntr'o

zi

m{

gtrseam

ln rugtrciune

.

Dintr'odattr

?mi

ptrru

il

tUl

durl

ln

lad.

Infelesei

cI

Domnul voia

str-mi arate Io-

ill

prrgltlt

de diavoli

mie...

Intrarea

era

asemenea

unei

strl-

tllff

r

lungl

de

tot

gi foarte

lngustE,

asemenea

unui

cog

lPhcrt,

lntunecos gi

strtmt.

In

fund

era

o

apd

tinoastr.

mur]

lfll

ln

ctrc Be

tottrneau

reptile

veninoase.

ln

zid

era

strpat

I

Pft

ttrlmt

ln

care

fui

aqezattr..

In

sulletul

meu

sim{ii

un

hg

I

clrul

argiti nu

o

pot

iimuri,

in

vreme

ce

trupul

era

plhf

ln

chlnuri de neindurat.

Pe

pdmint

am

lndurat

multe...

Itf nlmlc

nu

se

poate

asemina

cu ceeace

am

suferit

in

acest

btglu,

pl

mal cu

seami cind

lmi

simfii

durerile

ttrd,

capet..-

Gl

tcutca

sunt nimic

pe

l6ngi

agonia

sufletului

nepidit

le-o

lgl|trc,

de-o

nelinigte,

de.o chiuuire

atit

de vie,

de-o

desni-

crfdr

rt0t

de adanctr

lncit

nu

le

pot

rosti

ln'

uoibe...''

sufletu&r

gru;

rc

tale ln

buclft.

Mi

simfiam

ctr ard gi

ci

mtr

sfirflc

Dfrnldcldea

eufletului

gi

focul

liuntric,

iattr

cLeace;6

oribil.

rln'kicul

acesta

lipsit

de

n{itejoea

unii

mangeieiif

imi

lll

lmporlbll

str zac.

Spafiul

lipsea

gi

eu

eram

ghiemuiti

ln,

era

massiv,

da,

ue_

deam

toate

cari

erau

spre

chinul

privirii...

o..,Ci

mulfumesc

Domnului

cE

m'a

sctrpat

de

acestea".

Tereza

de

Avira

a

iuvitat

de-atunci

si

indure

firE

t6n-

guire

necazurile

pimintegti.

Sd simte

o

nespusd

durere

Ia

vederea

atdtor

suflete

ce

se

plerd,

,Ca

si

mdntuesc

un

sin-

gur

suflet

dela

chinuri

at6t

de

mari,

as

indura

bucuros

de

rnii

de

ori

moarteas.

,Nu

tnleleg

cu^

paiqn

trdi

tn

linigte,..a

Mul[urnirea de sine

aci

ducel

e,

.

Tinere

tovartrs

in

viatd,

in

pdntecur

Iadurui

se

trezeste

orice

suflet

adormit.

MEDIOCRITATEA,

STAMPARAREA,

ingrozesc

pe

Dumnezeu

gi-L

sctrbesc"

Angela

da

Foligno

qi-a

vAndut

casterere

ci s6

triiascd

1s

erolsmut

tepdditrtt

de

lume,

Tereza de

Avtla

a

cdzut

progternattr

ln

fafa

Rinilor

lui

lsus,

s'a

smuls

din

stf,mplrare,

-lngro

zitd,

la vederea

ptlfii

de

dincolo

gi-a

triit

tn

repd,darea'deiine

si

tn

avdntut

tiotitt,

fletele

t$r0toare,

ci

str

uitim

somnolenfa

gi

s[

fim

eroici.

Pirintele

Suciu

Pas.

'l

14

Tinerimea

Noud

Nr'

7

'''''

Tinerimea



p E RI44JE ell::=

\

Intr'oziamfostchernatlacipdtdiulunuib&trdn

orb,

gi'n

ceie

din

urm&

ale

vie{ii

pimdntene'

Vreme

lungd

decdnd

nu

se

sPovedise...

Ca

si-l

pot

deslega

de

picate tl

intrebai

asupra

credintei.

-

Crezi

intr'unul

Dumnezeu,

Tatil

atot[initorul?"'

-

Cred,

rbsPunse.

-

Crezi

in

Isus-Flristos,

Fiul

lui

Dumnezeu'

care

om

s'a

fdctlt

pi

pentru

noi

a

rnurit

pe

cruce?

Tilcere.

Omul

i;i

descoperi

arndndoui

bralele'

5i

privirii

mele

uimite,

ardti

pe

una

din

brale

o

cruce

iouru,

intipiritd

cu

foc,

avdnd

chipul

Mdntuitorului

pe

edt

ii

pe

cealaiti

un

potir,

desivdr;it

desenat

tn

cele

mai

netnsernnate

aminunte.

-

Dac&

nu

aS

crede,

le-a5

avea

oare?"'

Nu-mi

mai

trebui

alti

dovadi'

I1 deslegai

de

picate

ln

numele Celui

intipirit

pe

bralul

lui"

O

clip&

tn urmi

imi

spuse

aritdnd

chipul

ce

nu

putea fi

pters.

dacd

a-[i

;ti

la

ce

rni-a

servit,

acurn

mul{i

ani?

La

constrtlcfia

unui

drum

de

fier,

arn

apucat

de-

desuptut

unui

ddr:rb,

ce

se

nhrui,

impreuni

cu

mai

multi

tovaraql.

M'am

ales

cu

un

picior lrdnt

qi

a;teptam

aiu'

torul,

intins

pe

iarb6.

Al&turi

z&cea

un

tovari;

al

cdrui

trup

nu

era

decdt

rand

9i

pirea

c&

nu

mai

are

mult'

Ii

lntinsei

bralul

pe

care

se

gisea

icoana

lui

Hristos'

zicdndu-i:

-

Egti

gi

tu

Pentru

El,

tovar6;e?

-

Oirl

da, tmi

zise.

-

^H'tunci,

irnbr6 i5azi-X-,

ci-I

Chipul

pe mdna

rnea

gi

te

lasi

tn

mila

l-ui.

kni

aptrcd

bralul,

il

siruti,

il

apropie

de

inimi'

Dupi

cdteva

minute

nu-l

mai

auzii

suflAnd'

Un

Preot

^9r

-&7'EISMUL

ACYUAL

,Vrdrmdgie aoiu

Pune

intte

tine

gi

tnire

lemeie,

tntre

sdmdnla

ta

gi

sd-

T,X"',]' f

;

i

,,'

iui {J,u

:,:

u' u"

u u'

O priveli;te

ne

biciue

privirea: lupta

ce

o

duc

atei

ctl

scopul

c{-e-a

distruge

pe

orice

cale

Biserica

9i

tot

ceea

ce-i

apar{ine.

Si

ne

inctripuim

pe

unul

din

ateii

din

Spania'

g-eslnA una

din

irurnoaiele

Madone

ale

lui

Murillo'

impuqcSn-

Iu-o

qi

aruncf;ndu-o

in

flaciri,

pe

Fecioari

imbrdcati

in

raze

de soire,

pe

Maica

feciotelnicd,

intrupare

a

delicate{ei'

Ace^astd

fr

ntAlnire

a

fanaticului

qi-a Fecioarei

exprimE

contrastul

.intre

harul dumnezeesc

qi

riufatea

infernald,

lnlte

noblef.a

sufletu-

tui

qi bestialitate,lntre

tnloarurea

Ia Dumnezeu

Ei

depravarea

ldtd

frdu,

Aceste

trei

vrdqmdqii

exprimi

cuvAntul

Scriptunii'

de

mai

sus.

Sfflntul

"DAu

impotriva

satauleulmi

,N{J('

Sf6nta

Fecioard

a

pronunfat

pentru

prima

dat5

cu buzele

Satre

omenegti

acel

DA

sublim,

ca

o

consim{ire.

la--toate.Tai-

nele

M6ntuirii

noastre.

Acest

DA

al

Mariei

este

cea

mai

de-

sivArqitd

contradiclie

a

NU'ului

dupmanilor

lul

Durnnezeu"

Astizi

trebue

sa

sJ

ia

o

hotirire,

str

se

facd

o

profesie

de

credinfi'

Acela

care

se

lnchintr

Mariei

primeqie

tot

Cuvintul

lui Dumnezeu.

A,cela

care

se

roagi

Mariei

pronunld

cu

Ea

acelDAcareesteun"/\I4nasvhrlitlumiiglsatanei'Acest

DA

nu

se

impaci

cll

via{a

aqa

curn

o

concep

duqmnnii

lui

Dumnezeu.

Preacurata

a

iostit

un DA

intreg'

un

DA

care

ia

stiptnit

toatt

vlafa.

Este

primul ecou

al

vorbelor

Domnului

,VraSmAgte

uoiu'pwne

tntre

tine

-

zice

citre

$arpe

_-

Sf

tntre

femeie.'."

Noblefa

harului

lmpotriva

barbariel

bestiale

Spiritul

unui

if.

Dominic

qi

lgna{iu

de

devotafi

st.

Fecioare

o

era

cavaleresc'

lati

un

Loyola,

SPanioli,

al

doilea

con-'

"SEANTA

EEUAANA

Pag.

Tinerimea

o

llr,

7

trast

profund

intre,cel

ce

se

apropie

de

sf.

Fecioard

Ei..t.'.

1

1

I

Nr.

7

Tinerimea

Noud

pas.

il?

Nu

existr



ste

lmpotriva

rui

Hristos.

Sf"

fvlaria

era

prini

de

riar,

trdia

in

tainere

unei rumi-superioare

pEstrdnd

io

i"l,n.-ru

cirvintete

iui

Dumnezeu.

-

Ne

intrebdm:

nu

este

pentru

noi

o

enigmi

constantd

ceeace

se.

rnttrnprS

in

Spania

?

cum

sunl

posiuire

atitea

grozivenii,

la

acel popor,

care

odinioartr

intiuchipa

spiritul

cavaleresc?...

Azi,

acoro,

nu

sunt

crutati

nici

tinerii

nici

b'tranii'

Freotii

sunt

restigniti,

femeire

'viorate,

se

fac

orgii

ln

jurul

artareror

ddrdmate

gi'n jurur

cirnitlreror

chiar.

Iatd

bestialitifi

firr

seamEn.

prin'faptere

din

spania,

odattr

cu

intunecarea

cregtinismuiui

sunt

intunecate

gi

"rr;;ii;

aduse

de

el.

De

indatd

ce

puterile

ceregti

na

atrag pe

om

cdtre

tndlfimi" puterile

infernate

it

trag

tn

jos.

EpTripoi'Ketterer

zice:

,,

oamem*d

ma,

oor

eaea,

o

cd,ee

d,eigtre

Ei'ar'-

aeeat

atwned

cdmd,

aor

ddspa,re

d;in

Europa,

ultdmel,a

rd,md,-

gdle

a,te

creEti,mCsmul,uCf.

Adevirul

acesta

e

v5dit

in

Sparia

unde

din

atAtea

omo-

ruri

se

nidijduegte

mirirea

salaruiui.

In

sf.

Fecioartr.e

reunitd

credin{a

si

frumusefea.

In

Ea

e

cuprins idealul

vietii crestine,

drn

Ea

izvorisc

zorile

curturii

lntregi.

o

civilizafie

care

o

primegte

va

fi

nobira

in

spirit

si

suflet.

Orice

revolu{le

care

o

respinge,

va

f

i

Uestiaf

i

3i

barbari

-

s

-o-'

vlorrqr

t-

Paee

nu

Vtolen f,

Acesta

este

al

treilea

contrast

lntre

soldafli

credinfei

gi

necredioJei.

Puterire

nimicurur,

disperarea

gi

grcaza

tucreaztr

la

unii,

bucuria

divini

gi

fericiiea

la

allii.

Sf.

Fecioard,

si

cu

Ea

noi,

vrern

munca

fire..viotenle,

fdt

.;;;;;;ii

t..r.

dintruntru

iasi'nafartr,

Al.i

lipsiii

oe

subslratur'

viegii

sufre-

tepti,

sunt

dominati

de

nerinigte-confinue.

Noi

vrem

crearea

unei

lumi

noi

prin

vlitu.t.,

no

prin

distrugere.

Nu

putem

nega

re_

volu{ionariror

de

azi

inlenlii

bune,

ins?

trebue

si

gtie

ci

toate

revorufiire

economice

gi

sociare

nu

schimbi

oecat

numeie

pro-

prietariror.

$i

cei

de

m6ine

mai

ripsili

de

buntrtate

decat

cei

'de

azi.

dectt

o iegire

Ia pace:

introducerea

tn

omenire

a

unor

noi

Jorle

divine.

Cdnd celei

,pline

de

har"

i

se

tn-

chind

altare,

atunci

barbaria

este

aruigatd

si

pacea

grariet

inundl

in

omenire.

Din

frantuzeFte

dupd

P.

Muckermann

Valeria

Maria

AndercEu

marianisti

-

Gherla

oAcei

eari

se

roag6

realizeazi

mai

mult

ln

lumeo.

gi

pentru.lume,

deedt

acei

cari

ruptd.

Daci

""ia"i,

umea

merge

din

riu

ln

mai

riu,

aceasta

se

dato_ -

regte

motivulul

cf,

sunt

mai

multe

rizboare

decat.

rugieiuni(.

Donoso

Cortbs

mare

om

de

stat

Spaniol

,Zece

c6lugirtfe

Carmelite

care

se

roagd,

imi

vor

fi

de

mai

mare

folos

decflt

douizeci

ae-#sro-

narl cari

prediei6s.

-"*Im.t"ttl1"t3:[tff

Ynactrtre

Cu

aceste

vorbe

de

tntroducere

mai

uqor

putem

si

tn{elegem

urmdtoarea

scurt.

scrisoare

primitileta

un

grup

de

studenfi

din

Cluj:

"TN

SEMN

DE

PROTEST

/iV

CONTRA

CONGiRESI].

LUI

ilTEIST

VOM

FRCE

GARDA

DE

ONonne

I

rn

tata

lur

Hristos

Euharisticut

-

SAMBATA

r.roEprgn

PRNA

LR

PRIMR

SF. LITURGHIE

CNND

SE

VA

FACEIMPARTA$IRE

cENERALA".

-

--

--

Urmeazd

subscrierea

studenfilor

_

CIuj.

...g;apoi

si

nu

te inc6n[i,

si

nu

fi-se

aprindi

inima

cu mdngiieri

nespuse?

citind

aceste girl

unor

cre-

gtini,

au

exclamat-

c&[iva:

fntmos

arlii

admirabtt,

;lFi

au

pldns

de

bucurie.

Mi-a

apdrut

ln

memorie.

dint,odatd

fotografia

vd-

+

Pag.

f

ld llnerllnea

-L\roua

1\r'

zuta

tn cartea

intittllatH:

,,Messico

Martire"

'

Doi

tineri

str6'

in

timpul

cRuctArA

EUIIASlsrlg4

-_:

Tinerimea



i"i"a

o

lrumoash

mare

icoani

cu

Isus'Rege'

rdscoaleideapirareirnpotrivadistrurgitorilordeBise-

rici

pi-a

uciga;ilor

de

credincio5i'

----

h,_,

pot"s6

uit

ddrza

5i

priceputa

tror

atitudine

str6-

juiioare:

isurn,

te

uom

apdra

tn

noi,

uom

apdra

dreplurile

'tile

publice,

indatoririle

noaste

de-a

trii

cre;tineqte'

$i

la

6luj

aceste

piepturi

vreau

sd

fie

plato;e

pe

care

si

lumineze

Cructa

5i

t"

care

si

triiascd

Hristos'

-

La

Blaj,

Tinerii

Marianigti,

clasele

a

VI-VIII

au

'cerut

sH

organizezeim

capela

kiternatului

aceast&

gardh

de

Onoare

ln

fala

Regelui

Hristos'

S'au

lnrolat

Cruci-

.tii

ai"

ctrasa

.

iII,

din

clasa

IV

Pi

clasa

V

Pi

dela

ora

e'aupa

masd,

sdmbita

7n

27

Februarie'

cdnd

la Moscva

se

ridicau

pumnii

tmpotriva

lui

Dumnezeu'

rdnd

pe

iarrd,

Mariani;tii

9i

Crucialii

aplecau

genunchii

tn

cre-

dinfa

simpli,

in

lita

Impiratultti,

tate

lntrerupere

pdn&

la

ora

12

in

noaPte.

Aceasta

este

cea

ului. Cici,

vorba

lui

Sdciune,

nimicese

mai

mai

teribili

otensiviimpotriva

16-

Bossuet

,mdinile

tmPreunate

tn

ru-

multe

batalioane,

decdt

mdinile

ce

De

acum

mi

voiu

duce

fn

ultimul

ceas,

se

tin

la

Masa

sfinti,

mai

multe

zilei

Ea

devenia

mai

puterniai

obiceiul

si

se

scoale

pentru a

se

Cnmineca"'

fiecare

zi,

eu,

sirmanul

muncitor

din

ctrt

mai

cu

vredoicie,

locul

rnicului

Stimate

Pirinte'

Mai'

Din

nou

tatil

lui

Petrigor

viue

si

fini

pe

lingi

dumneavoastri

locul

scumPului

disPirut

-

Dispirutl

Oare

acesta

este

cuvlntul

care

se

potrivepte?

Nici

odatl

nu

l-au

sim{it

mai

aproape

c1

.acu-ml

n

ziua

de

Pagti

aop'J

uttu

Sfinti-Cuminecare'

care

a

fost

prima

in

noua

mea

viaf6,

io

uttl

via$

pe

care Petrigor mi-a

dafo

prin

moartea

sa,

am

auzit

nigte

poapte

limurite

ln sulletul

meu'

Era

vocea

lui'

vocea

;;tl;i";;""

r',o

,anai

iiu

u"u*u'

sd-mi

lii

Locu

tn

ftecare

zi

tdnsd

./stts.,.o

Am

lncercat

si

mi

lmpotrivesc'

insi

vocea

acela

imi

sligia

inima

gi

ri-o-loo;aa

cu

bucuri

ez'

,E

rilndul

tdu

acuma'

tdticul

meu

drag"'

repeti;

eu

am

pldtit

"o"u"ti"'

ta

aga

de

scump

Si

ea

trebue

sd

fie

desdadrgitdn

'

Chemarea

a

continuat

diminea{a,

cind

Petrigor

avea

Am

slirqit

Prin

a

ceda.

prind atma$.

'

Vorbe

pe care

Maregalul

Fochle'-actezat

cu

tntreg

sufletul.

Ca;d

i-se

aduse

vestea

-

tnainte

de ofensiva

deiinitiva

impotriva

Germanilor

tn

1918

-

ci

mai

multe

mii

de

copii

9i

copilile

s'au

rugat

5i

s'au

impirti;it

pen-

li"

ur,

ridici

ielegrama

tn

mdnh,

exclamdnd:

Suta,

Domnilor,

cine

cdEtif.d

^rdsboiul"'

.'..5i

aceia

au

cdgtigat

rizboiul'

Ve-ti

puteu,

*ui

Iarziu,

tineri

studenfi'

si

lirgifi

Irontul

otensivei

voastre,

pe

care

nu-l

lnlittrri

ura

Pi

nu-l

stinge

violenta.

amator

rruventutis

dispirut.

Aceasti

hotirdre

imi

drldu

o

pace

addnci"

Nu

mai

am

decit

o

dorinli,

sA

urme'

de

departe

papii

micului

meu

,copil,

si

utc

lncet

acea

cerare

de

sfinlenie'

acea

cale

regali

de

ierUi'

de

diruire

de

sine,

pe

care

el a

parcurs-o

a$a

de

repede,

vreau

s[

fiu

.eleoul

aceluia

cirui

trebuia

si-i

fiu

lnvSfitor'

Pltmbindu-mi

dimineafa

prin

gridini

m'am

oprit

ln

lafa unui

crin

ln"r";"catuicorotiatbisedeschiseinaceanoapte;lapicloarelelui'o

ri.i"ie

is.i

deschise

potirul argintat,

aproapg

de

pimiat' Era ca

o

lriin

iota

iio

albeafia

strilucitoarJ

a

crinului,

ctrzuti

pe

ptmint

pi

crescuti

.aga

de

umil...

in umbra

crinului'

Ag

vrea

s6

fiu

acea

umili

stelu tr"

9i

si

triiesc

de

acum

ocrotit

,de

el,

aproape

de

e1...,

ca

stelula

la

umbra

cfinului'

'Rugalivi

pentru

sirmanul

meu

suflet.

clpitan

d,.A,irelie

Petrigor

a

adormit

ln

Domnul"'

Doarme

pe lnalta

colini

de uode

se

vede

marea"'

petrigor

i adormit,

e

ln

marele

odormitor"

unde

odlhneqte

sub

privirea

curate

a

ingerilor...

r

r

B

fapta

/aiu,

qi

daci

nu au

de uncle

citi

sfAnta

Evanghelie,

sd

trfiegti

a$a,

ca sd aib6

posibilitatea

sd

citeascF^in

yijteu

tale,

Nr.

8

Tinerimea

Nou6

pas.

123Blaj aprilie 1937



-__

cele

mai frumoase pagini

ale

ei.

Un

necredincios

intreba

pe

un

creqtin,

ardtind

Evanghelia:

,-

Cum

de

nu

cuceriti

lumea

cu

o astfel

de

Carte?

*.

Odci

Evanghelia

e divini.

Sd rispundem

ci,

nurnai Evanghelia

prinsE

puternic

de

'oarnea

inimii

noastre,

nurnai

ea

devine

rndrturie

indeiungatfr

a lui Isus

Hristos.

Oamenii

nu

vreau

litera

moartd,

ei

vreau

si

prindfr

pulsul

lui

Isus

svAcnind

in

-arterele

noastre,

ci vreau

si ei.

tsascii

Evanghelia

in triirea

noastrd.

Ultima edifie

a

Evangheliei

intereseazd.

Dar

ultima

edi-

tle

a

ei e tipdritd

cu

faptele noastre.

Cu aceastfl

Evanghelie,

gi

numai

cu aceasta,

vom

cuceri

lumea,

vom

plini

chemarea

noastri

de

MARTURII

a lui

Isus-

Hrlltos.

Aceasti

ultimfi

Evanghelie

va

mdntui

lumea.

$i

sf,

nu

no convingem

cd ne

vom

putea

mintui

zice sf.

Ion

Chrlsostom

-

dacd

nu

ne-am

trudit

sfl

mdntuim

pe

aproapele

nostru

prin

mdrturia

vietii

noastre.

Fii

MARTURIE

Domnului

finerimea

Nou{

w .8,*{f ^e

,lt3f

,Nu

fi-fi

temdtori,

tn

numele iubirii

Lui

Elristos

rdetigniil

Curaj,

Sd smul-

gem

dintii

de

lapte,

gi

sd

tudm dinlii

tari

ai

urii

gi

ai

iubiriis.

-

Sf. Ecaterina

de

Siena

_

chemarea creptini

este

o

chemare

de

indrtrsnea tr,

de

rn-

fruntare,

chemare

la

un

risc

imens,

ra

o

intreprindere

uriaEe.

Munll

ce

trebuesc urni$i,

piscuri

ee trebuesc

trecute,

degerturi

ce

ne stavilesc

pagii,

toate

se

lnfrunti

ln vocaflunea

vietii

cregtine.

A

iubi

pe

Dumnezeu

firi

misurtr

nu

este

ln

regula

pustnicului,

nici

ln

sila

aschetului

sau

a

cilugtrrului

cl

ln

mle-

zul

oric{rei

vielll

cre;tine.

cu

tofii

suntem

chemati

sd

lim

nemutlumilr

cu

iubirea

noasfid de

Dumnezeu

in

Isus-Hristos,

dar

suntem

chemati

6e

urcdm

mereu

in

mtrduva

acestei

Flaciri.

'

DIn

clocotul

lubirti

se

construegte

eroismul.

Primul

element

al

eroismului cregtin

este:

Blruinfa

asupra

ta

insf,fi

prrn

nerntrerupta

rnfruntare

a

poftelor,

ctrci

adevdratul

eroism

este

un

act

de

voinld

ce

se

impune

lnliuntrul

nostru

Ia

tot

ce

este

trupesc

gi

pimlntesc.

cum

crezi

cd ai

putea

sx

te

impui

porunclnd

siu

imblanzind

evenimentele,

lntimpl{rile,

cu

un

cuvtnt,

ceeace

este

lnatarr

de

tine, mai

lnainte

de-a

fi

lmbltnzit

lnima,

trupul

gi

tot echi-

pujul

anarhic

din

barca

terlblttr

a

sufletulut

tlu?

Mai

lntti

sf, te

infrunfi

pe

fine,

str

te

sfidezi,

str

te btru_

eqti,

si te cucereqti.

Tu

egti

cetdluia

pe

care

trebue

s'o

aperi

cu

mai

mulH

lnvergunare.

Ctnd

.Alexandru

cel

Mare

lnvlnse

pe

Darius,

femeia gl

flcele

acestuia

li cerurtr

o

audienftr.

cuceritorul

refuztr

lntfl-

nirea.

In

fa-fa_

acestui

gest,

istorrcul

Gtec

plutarc

spune:

"Estc

9oTI

mal

tmpdriteso

s[ te

biruegti

pe

llne

tnrult

docfrt

s[-[t

blruogtl

dugmanulf..

Tinerimea

Noud

Nr.8

, --

i

Nr.

8

Tinerimea

Noud

-

Pag'

125

'

Un

asttel

de

croism,

bazd,

a

oricdrul

alt

eroism

se

gese$te

dedicat

zeilei

desfrdului'

protec-



foarte

rar.

Eroismul

biruinlei

asupra

ta

lnsili

a

fost.

popularizat

de

Isus,

dupi

ce

a

fost

promulgat

ca

unicul

vrednic

de

pl-

*arrt

gi

de

cer,

cici e

priveliqte

a

lumii

vdzute

qi

nevdzute'

Numai

cuvAntul

Lui

a

creat

Legluni

de

asttel

de

eroi'

$i

acest

lucru

infurie

pe

mulli

pigOni de

astEzi,

cari

cautd

sd

rispin-

deasci

un

alttel

o.

.loi.rn-,

decit

cel

propovlduit

de

Evanghelie'

Cartea

,,Eroil

Alcazatuludo

a

fost lnterzisI

in

Germania

de

oamenii

"iegati'

ai

6rii,

pentruce se

vorbea

de

s/'

lmpdt-

iasanie

qi

ai

slanta-

riitoare

ca

de

cete

doutr

izvoare

cari

le-au

ndscut

si

le-au

nutrit

eroismul'

Cauti

mai

inainte

de

toate,

tinere

trate'

chemat

la

eroisrn

sd.te

birueSti

pe

ti.ne,

adicd

sE

ucizi

?n

tine

ceeace

este

"afri-

..n;

g

"pigan.t."

lniuntru'

Ftr

acest

lucru,

ca

eroii

Alcaza-

rului,

privind

pe

stinta

Fecioari

9i

nutrindu-te

cu

Sdngele

izvorator

de

Eroi

al

singurului

Erou:

Isus-Hristos

biruitorul.

'

Pirintele

Suciu

Pe

frontispiciul

tesrplului

toara

picatelor

necurate,

s'au

lntipirit

cuvintele:

Vrctrix

victorum

-

Biruitoarea

invingitorilor'

Abilul

mdnuitor

de

spadl

9i

lance

care

reuEia

si-gi

ri-

puntr

duqmanut,

sa-ii

"pt"

pa*antul

pirintesc

E'apoi

sd

se

intoarci

triumtltor

;;fii

ne

scujr.

in

miiloc

de

urale'

trecAnd

pe

sub

poarta

ae

triumt,

aio

inetgtea

cdreia

ploau

laurii'

in-

tdmpina bat ocura

"tttiti

inscrip ii'

ca

o

vorbl

de

umilire

cdreia

se

pleca:

vtctri;i;;rum'libieiulerou

al

patriei

iqi

vindea

b[rbdfia

ln

templul

iusfraufui'caci

isptta

necurati

lnfrunta

niiuinh

pe toti

aceqti

eroi

mlnusculi'

Singur

Scipio-'putu

si

aibtr

acest

epltaf

incrustat

ln

piatra

funeralf,

a

mormtntului

slu

-.^t--- ^^

s

?aq

,Maxima

,unitiiu'

vlctoria:

vlcta

voluplos

-s'

Cea

mai

mare

dlntre

tott"--liiolnlti"'

este

biruinfa

asupra

placerii

murdare'.

Eroismul

tui

adevlrat

nu

a

fost

cucerlrea

Africel

negre

cu

temuta

Cartagini

ci

cucerirea

Africei

din

liuntrul

lui

cu

caPitata

temuti:

inima

necurattr'

Pe

piatri

t't;"'tl"pilt

cea

mai

mare

taptS'

intreprlnderea

cea

mai

gtorioasa,-titiui

cel

mai

vr,ednic

pentru

a

fi

ltrsat

posteritltii,

ca

mii

tutlamunt

generatiilor

ce

vor

contempla

pe

harele

cucerltor,

qi

a

fost:

Birutnla

o'up'o

lai

9i

asupra

pldcerli

murdare'

In

..tu.

tttliei

ispiie

nu

putem

ietl

:L

o.inli

d-e

]1.nte

ci

cu

dinfii

rari

ai

iri'ii'iurddrie

qi at

tibirti

de

fuumusetd'

Eroii

Alcaztioioi

oio

dragosti

de

Patrie

au

rezistat'

au

aoirat

ceeace

Sp;;l;

aie

mailubiim

ln

ei:

via{a

in

sluiba

lul

Do*o.".o

qi-a

Bisericii

Lui'

Astfel,

erout

vielii

cregtine'

va

qti

aplr.a

:olltyl--t:o

""

un

Alcazar

asediat

JJ

uornti.t.

patimilor

qi

de

haitere

anarhiste

din

iur

de

el'

Ori

ctte

prolectile

ar

asvirli

in

el

bateriile

puternice

ale

ispitelor

prinse

Ju-tpi'itof

qi

de

carnea

lul'

trebtie

si

risprcndl

asemenea

coron.ruroi

Mosclrdo,

apdrrtorul

Alcazaruluiz_Nu

ne

preddm ,.

$i

prri

aceasta

si

rupl

orice

contact

cu

duqmanulo

-atara

Oe

acila

al

ataculu

ql-al

rezistenlei'

tr

/sus

BTCIT]

ITONUL

"Indrdsnili

-

Eu

am

biruit"''

-

Isus

-

Mai

mult

sau

mai

pufln,

ln

fiecare vreme

oamenii

sunt

purtali

si

defigureze

adeverata

infifigare

morall

a

lui

lsus'

Doritoriideliniqtegimolegatilllnvestesccuhainapropriului

tr

su'et,

qi lsui

aiare

ln

vestmtntul

.btdndulut

Paslor

ce'Si

po.tH

pu

ot.ru

otia

rlttrcit['

Alt

{to

obiqnuit

-oamenii

sf

vadi

ln

Isus

Danat'pdrto,

gi s6

uite

de Leul

din

tribullul

luda.

lsus

nu

este

numai

auiorul

mtnglietoarelor

nlerlclrl",

cl

,p.s.

116

_

-

nr ry

sl rostitorul

cu

scinteieri

de

asprtr

cremene

a

cutremurtrtoarelor

:;;;;;;...L-..rot

ce

rid,

cilor

rlsfltafi

in

avulii

9i

ascunqi

r

.

"

Simon

9i

tovartrgii

pescari

lepidarl

mreilele

gi-L urmar$

fft

noua

profeslune

a

tndrdsnelii.



i

I

i

j

I

ir

in

ftrtlrnicie.

Astdzi

este

vremea

sl

privim

pe

/sas

Leul'

mai

mult,'poate

decAt

pe

Isas-Pdstorul'

De

doud

ori

ne

vorbegte

evanghelistul'

cum

Isus

apuc6

un

blciu,

ll

lnvirti

peste

cap

gi-l

mine

cu

o

sfdnti

furie

asu-

pi.

"c.toru

ce

flcurd

din

casa

de

rugdciuni,

castr

de

negu[6torie-

Lruf

igi

triia

clipete

chiemiril'

S'au

pribuqit

mesele'

s'au

rlslplt

bani,

animalele

de

lerttd

o

pornirA

la

goan ' cici

Leul

lnvtrtea

deasupra

neguldtorilor

biciul

rtrsucit

din

funii'

o

chemare

erorcae'

este

chemarea

aceasta:

sd

bictuesti

cceace

prolaneazd

stdnta

otAndufue

a

tui

Dumnezeu'

acolo

unde'

cAll

chemat

s'o

Pdstrezl'

Blciul

erafutii,

sabia

cu

doui

lliguri'

a

lovit

qi

.mai

ntr-

praznlc

ln

acei

pr-oLnatori

de

temple,

cari

intr'o

fericittr

mul-

lumlre

de

slne,

...uoAuto

confinutul-

unui

mormint

de

cur6nd'

inchts.

Om

nu

a

vorblt

ca

acesta'

flaclri

nu

au

ars

cum

a ar$

cuvAntul

Lui

mindria

oamenilor

mul[umifi

:i

:il.:

.inqigi'

e-

gorgtr,

lagi

qi

ptini

oe

invidie.

citifi

teribiti

,tilipica"

lmpotriva

trrlsellor

qi

saducellor

fllarnici'.tianscrisl

cu

atita

curai'

de

I

Matel

evangtretisiut,

in

tip

23'

Opt

'val

voud

legiuitortlor

9l

I

fartseilor

tdlarnicl".,.

sunt

opt

tunete,

opt

revxrsiri

de

grindina

t

ll.i,

"i

;;;i;;

zemislite

dintr,o

sfanti

furie

impotriva

rlului.

Isusestebundeoareceestedugmanulrlului,.slpeml.

ur[

ce

este

bun

nu

poate

indura

rlil.

Astfel,

nestirgita

Lui

bunltate

devine

o--n.iar*utiti

vehemenll

impotriva

r[ului.

ura

lmpotrlva

a

ceeace

e

riu

naqte

din

iubirea

a ceeace

este

bine"

Indrf,enind

impotiiva

riutui

isus

lEi

aratl

iubirea

fati

de

bine.

Marefia

lndrdsneli

de-a

lnltrtura

infrunttnd

rdul

este

o

alti

tafl

a

mireflei

iubirii

de

bine'

Indrtrsneala

ca

Ei

smerenia

9i

milostenia

emanli

din

sfinta

iubire

de

Dumnezeu'

Leuldinttibutlutludaeslelntrupareaavdntuluieroic,a

t oaslunei

pentru

Adevtrr

qi

Bine,

este

deslinluirea

unei-

puteri

t

ffi;ffiJltnpottin.

rnuiul.

Isus

avea

puterea

si

impirtigeascS

erolsmul.

O

otemperaturi(

eroicl

nilvtrlea

din

Inima

Lui

9i

da

buzna,firEsdopoatf,stavili,lnsufletulcelorceseapropiatl

cu

gf,nduni drePte.

Magdalena

lgi

leptrdI

picatele,

troleele

iubirii

protanate,

Ei.

[- urmd

in

btruinla

nernaiauzittr

qi

neinleleasi,

asupt&

trupului,

Zaches

igi di

averea strracilor...

Pentru

revolufia

Lui morattr

trebuesc

eroi,

Pentru

rtrsturnarea

spiritului

ptrg6n

trebuesc

mugchl.

El

cautl

pe

cei

ce

qtiu

si-I

poarte

ofoctt ".

El alege

pe

acel

ovtolenlio

pentru

lmptrrifie,

pe

acei

ce

onu

privesc

inapoi

dupi

ce

au

pus

mtna

pe

plugn,

pe

acel

ce-gi

qtiu

,,scoate

ochiuln

gi

ofrtng

m6na"

pentru

Imptrrtrfie

pe

acei

ce indrtrsnesc

sil

olase

morfliu ln

sicriele

qi

hrubele

lor,

pe

acei ce

qtiu renunfa

la orice

pentru

omtrrgtrritarul

de

mult

pre{".

Iattr

ceeace ne

cere

Leut

dln

tribul

lui

luda, asldzi,

cAnd

vrtnd si

trtr'm

cregtineqte

nu

o

putem

face

dectt

respirtnd

ln

vizduh

eroic.

Vrea dela

noi

lndrisneala:

INDRASNITI t

-

EU

AM

BlRUlr...

Indrtrsneala

este un

imperativ

al

Evangheliel,

cel

mai

actual ln

ciocnirea

urii

gi-a iublrit,

ln

proptirea

coloanelor

lm-

ptrrtrliei

ce s'a

dat

in

griia

mAinilor

noastre

tremuritoare.

Iat[

ceeace

ne lnvat[

Isus

blciuitorul,

Leul

din

tribul

lui

Iuda'

un

Preot

h

S,

"11-0^?

F3g

'

trKK

.it&t

EA

a

hA

de.

Valer

Pop

Desemn

trece

so-

Tinerimea Noua Blaj nr.8 aprilie 1937



IffiDdrittir

tirt

D'*o'"'n

esteii)rca

ielor

asP,ri,

e

celor

olit1"ti

cn

ooinla

.Ior"

""-Tista

este'o

bdtdlicl

-$t

mtaiii'nYmzi

Prtn

ofcttslod

tatd.

-

Noi

suntem

din

echlPa

aceloY1

sdrc

se

cucereec

cu

vlolen 6

'

cart

slt-1;-

;;i;;i;i;lruntarE

9i

cari

reu{es3 Prto

atatornlcl

e.

"

"

ii"i

*

b r

et

sl

e

c

elor

s

s'nteql

ln

o

oinla

dt:;';i;;;;

iioro

unde

Eumncges'3c'

4

scris

sd

elungem'

Nu

socotlm

ceasurile

ocsela

ate

oletii

'

";,'Ji:irii,;ir,";ti:,-#'rtr;:,::i:"{;:;;'

ros'

sacrlflclu. -

. L,,

-,

2^ .td

'.--

cru,aim.

efiete.s*tut

tnsrrtlltet

f:

fr;rf"ot

io""iiiriit;;-';M{,tou,,i:"},lJilfi'e,-ii{,"-..

lew

o

slngurll

zl,

t

-

. .,t

-t

ruta*aitnt

''"";;*;;;;;'f

;;'$i".:1"'ri|:t: ;;i'if

'ffi':'::"r\,

cu

care

o

1tt

trlll'

Jotniet-

ce

inlruntdz

lnlrnr

-

cu

rentlmentele

cl

lflnccdc'

$l

tnlruntd

trupul

-

cu

a$Plrlle

;t

loerfla

lnl'

-

Ora

trei.

-

Atuncl

am

sreft'e

sdiesfig

alta'

I,

:

'::;'J,"

fli

ili

fno,,

*

b

t

r

u

t

I

i'

g

t

n

o

t

tu

p

t

d

m

necontenlt

ln

?ncorilirec

u'lln1c6

noaslre'

I

Amator

itruventutls

mel

Poele

lmPotrioii

Iicremenlli

schnteind

ln

hotdrtte,

sunletn

d.ln atcel

cari

avcm

lntotdeauoE

vremc

ri

c69tl-

moastre

lacotdate,

;

ints

cs

un arhanglzel

cu sebie

'

d.i

ftacdrd

teribtld,

ca

sd

tns-

'rezleti.

Nu

vrem

st

cedin

nici-

odat6

cel

dtntAl.

Cdcl

oictorle

esta a

cel*i

ce

teslsta

c4 un

sfert

d'e

ord

nal

mult.

In

G%rsul

ultlmului

rdsbol

mondtel

Generclul

Hawllton atacil

Dardanclele.

In

fa|d-t,

Llman

oon

{oid"rs,

rae

mai

aodnd

nlel

o

lool'

tiia

ae

iun,

*lcl

un

om

tn-.rczeroil,

,iitsta.

Daca

Hamilton

er

ft

Qretnm-

sit um

sfert

de

ord

escdlul,

Llmen

oon

Eanders'ar ft

,fost

stlit,

sd

capltulese"'

dar

Hamllton

cedd

mai

lntdi'

cr'?t?ne

tol

ceeece std

in

calca

ddtoriei.

Suntew

legiunee

eelor

ce

Nu

trebue

sd

ceddm

nlclodatll

tntdiull

Dacd

Durnneaeu

este

cu

nol,

clne

ni-.se

_

gg:r r

___

__

_

__ g:: ry:_ r:::--___-=-,_

=AJ-

JdF

Eu

lmi

bat

ioc

de cele

vegnice"'

i

Era

Joia

Mare.

Un

ofiter,

ca

o

frumoasi

sculpturfr,

se

,___ _-

:l--<

ir.nplinit

gi

vin

s6

vd

spun

c[

am

cugetat

serios

asupra

acelor

lueruri

gi

de

loc

nu-mi

mai

vine

s[

rid

de

ele,

dimpotriva"

rnfl

fac

se

tremur

cu

sufletul.

Fii atit

de

bun, Pdrinte,

9i

md

Blaj Tinerimea Noua, 1937, aprilie, nr.8



infiiige

inaintea

seaunului

spovedaniei,

gi

firl

altceva

zise

preotului:

Pdrinte,

vreau

s{

vorbesc

deschis,

sunt

soldat;

nu

am

veuit

si

mi

spovedesc,

ci

numai

sf,

mulfumesc

pe

mama.mea

gi

pe

surorile

mele

cari

mi

pdndesc

din

banca

in

care

se

gdsesc

aro*.

M'au

indemnat

sd

mi

spovedesc

de

Pagti,

eu

insfl

na

ared.

tn

lucrurile

acestea

gi-mi

tdd

de

ele'

Agadar,

D'ta iai

in

rds

Religia

gi

sfintele

Taine ?.

-

egu

este,

Pfrrinte,

iau

in

rds

gi

Religia

9i

sfintele

Taine'

Iti

rdzi

gi

de

vegnieul

Iad

9i

de Cer?

.-

Da,

Pdrinte,

de amindoui

imi

bat

ioc'

-

Dacd

astfel

stau

lucrurile,

mi

intelegi

cd

sunt

in

im'

posibilitatea

de-a

te

deslega

qi

cu

atdt

mai

putin

de'a

te

imp{rtipi.

-

Dar

trebue

si

md

impirtdgesc

neapirat'

ca

sf,-mi

mullumesc

mama

9i

surorile.

-

Ei

bine,

sd

facem

apa:

cauti

gi

spune

mamel

Er

su'

rorilor

cd Pdrintele

fi'a

impus

si-implineqti

mai

intdi

canonul'

gi

sdvf,rgindu-I,

te

vei

intoarce.

-

Ce

canon

sd

implinesc?

Dacf,

nu

m'am

spoveditinci

-

Nu

face

nimic,

eu

mi-am

pierdut

vremea

cu

spovada

Dtale

inchipuiti,

crea

ci

nu-ti

vei

bate

loc

de

mine

pi

vei

accepta

ca

un

bun

soldat

canouul

ce-ti

voiu

da'

Bine

Pirinte,

fie

cum

dorifi'

Dar,

ce

canon?"'

-

In aceste

trei zile

de

sfdrgit

de Siptdmdna

Mare

vei

renunta

la

club

gi

la

orice

distractie,

iar

seara

cdnd

te

vei

ug""u

in

pat

sd

zici:

oDumnezeul

meu,

cred

in

Tine

insilimi

rdd

cle

moarte

qi

de

iudecati.

Cred...

dar,

iadul

qi veqnicia

lui

trrni

sfdrnesc rdsul".

-

Apoi

dormi

linigtit'

O

vei

face?

-

V'o

promit,

Pdrinte,

pe

onoarea

mea

de

soldat

Se

ridicd

gi

pieaci.

Sdmbdti

seara

iatd'l

din

nou

la

seaunul

spovezii.

-

Pdrinte,

sunt

ofiterul

cu

canonul

din Joia Mare'

L'am

alutd

sh

fac

o

buni

sPovadd.

Asemenea

acestui

soldat,

credinla

multora

dintre

noi

e

alipita

in

suflet.

Dar

o

poate trezi

gdndtrl

cumpiilit

gi

serios

Ia

eele

din

urmd

gi

la

cele

veqnice'

I.OS-Marianist:

%qL€

Tinere,

intrhnd

in

viala

lumeasci,

ai

intrat,

cu

e$irea

din

copildrie,

in

marea

viielioasi

a vietii.

Vipere

nevdzute

cautd

si

se

inclegte,

cu

dinfii

purtdtori

de

moarte,

de

carnea

ta

9i

de

spiritul

tdu.

Trebue

sd salvezi

sfinta Catedrald

a mdretiei

tale

ca

om

Si

crestin:

eurdtenia

Trebue

si

stai

incordat

in

ndvald

de

valuri,

ce

te

isbese

qi

se

sparg

de

piePtul

tiu

bombat.

Pd,strarea

curd[eniei

este

chemarea

Golgotei,

ce

rdsuna

in apele

furioase,

cu

spume

de

ispite

qi

dureri,

a fiecdrei

tinere[i.

Eroismul,

idealul,

munca

neostoitd,

nobleta,

nu

au

decit

o

climil:

aceea

a

cw'dteniei.

Cei

mai

mulfi,

aga

numiti

tineri,

nu

au indrdsneala

s6

lupte.

Dar

eu

iti

predic

aceasti

indrisneali'

Fii

indrdsnetl

cdci

temelia

indrasnelii

este

tinerelea

gi

tu

o

ai.

Indrdsneala

este

fica

credintei.

ci

biruegte

numai

acela

care

crede

in

biruin[a

sa,

9i

indrisnegte

numai

acela

eare

crede.

Indrdsneala

este

desfdgurarea

nideidii'

ce

plesnegte

in

noi

ca

un

mugure

plin in

inveligul

siu.

Indrdsnei a

fost

Toma

de Aquino,

cdnd

inchis

intr'un

,

Pag.

13,

=

Tt"e"tm

eastel

intdmpinh

o

tdniri

ce fu

insdrcinati

s['I

duc6 in

pdcat

,

Nr.

8

Tinerimea

Noud

Pag.

133

Cea

mai

sfdntd

indrdsneald este infruntarea

poftelor

qi

necurdfieio cdci

atunci infruntati

ceeace

este

mai

vulcanic

in



gi

negtiind

cum

s'o glunge,

smulse

din cuptor

un

lemn

aprins

zicdnd

ispititoarei:

,,Sau

dispari

de indatd,

sau

te aprind "

$i

ispita

fugi.

A

fost

indrisnei

in

Ocea-

nul

vietii sfintul Petru

Damian

cdnd se

afundd

in apd

inghie-

lati

ca

sd

potoleasci ardorile

sdngelui.

A fost

indrisnei

sfdntul

Marcian

cdnd

s'a

agternut

Pe

chrbuni

apringi

ca sd

ardd

ispita

necurat6.

Indrisnet

a

fost

sfdntul

Ieronim

cf,nd

luni

deardndul

vagabonda

flimdnd

prin

pustiul

fript

de

soan),

prin

viile

reci

gi

potecile intunecoase,

Iovin-

du-gi

carnea

trupului eu

muchi

de

piatri

ca

si

inece

in

addncul

Iui

pornirea

poftelor

atdfate

in

bacanalele

romane.

A fost

indrdsne[

Augustin

din Tagaste

cdnd

trrintindu'se

la

pimdnt,

inclegtat

cu dege-

tele

de

pdntecul

ierbii,

strigf,:

oPdni

cdnd,

Doamne,

phni

cdnd?

De

ce nu

acum?u...

$i

acum

se

ridicfr

gi

ce

puturi fac-e

atdti

copii

gi

copile,

putu

face

gi

el

la

30 ani,

in

urma

un

vieli

de

patimi

ce-l

legard

amar. Aga

s'a

fdcut

Augustin

cel sfdnt,

cdci

a

gtiut

indrisni.

Cdtd

indrhsneald

in

gestul

sfdntului

Benedict

gi

a

sfdn-

tului

Frazcisc

de

Asslsi,

cdnd

prinpi de

ispita

cea

tinoas6,

se

asvdrliri

desbricati

in

tufe

spinoase

Trandafirii

din curtea

mdndstirii

din

Assisi

pastreazi

gi

astdzi

pe

frunzele

lor

petele

mari, rogii,

despre

care

spune

legenda,

cd

ar

fi rdsdrit

din

singele

sfdntului

ce-a

improgcat

sub

impunsitura

spinilor.

Indrdsnegte tnfruntd.nd

,,.

voi.

Dupdcum

mdrturiseqte

sfdntul

Augustin:

,Cdnd

sim{esc

trecdnd

diaaolul

necurdliei,

agtept

pe

to[i

ceilalti

diaaoli".

$i

cdnd

ai reugit

sd invingi

demonul necurf,tiei,

cu

o

loviturd

ai

indepilrtat

gi

celelalte

lighioane spiritualo.

Marele scriitor

de

epopee

Camodns

cdzu

in

mare,

in

tim-

pul unei

furtuni,

reugi

s6-gi

tind

capod'opera

deasupra

valu-

rilor. Astfel

gi

tu,

tinere,

te

ceartd

cu

puhoiul

murdiriei

lumiiacesteia gi

nu-i

ceda comoara

nepretuiti a

nevinovdtiei

tale.

Si

a{s'pacem,

para

bellum

-

Daci

vreai pacea,

pregi-

tegte

rdzboiul.

Vreai

pacea

sufletului,

linigtea masivi

a

inimi,

coloane

pe

care se

proptegte puterea

noastrd

de

muncd,

atunci

fii

indrisnet

in rf,sboiul

dimpotriva

ta

pi

poftele

necurate.

Cuteazd,

fii

indrf,snet,

cu

pieptul

umflat

ca de

mar-

mor6,

cu

sufletul

inflf,chrat

ca un

meteor

desprins gi

ascuns

in

tine

de

mdna

Celui

ce-a

preserat

roua

pe

bolta

crinilor

gi

constelaliile

pe

bolta cerului.

Pdrintele Suclu

Agenfi

ai

bolgevismului

in sAnul lumii

eregtine.

Cu

tofi

gtim

cum

in

Rusia,

in

China,

in lumea

intreagd

propagandigtii

bolgevismului lupti

cu o furie

satanicf, in

ve-

derea distrugerii

miretului

edificiu

al lumii

cregtine.

Avem datoria, de-a ne

da seama

ci

gi

printre

noi existdn

congtienti

sau

nu,

agenti

ai

acestei

puternice

intreprinderi,

care

e

bolgevismul.

$i

cari

sunt?

Iati-i:

Cregtinii

cei vegnic

nemultumitio

cari cer

viefii

ceeace

aceasta

nu le

poate

da

gi

cari

prin

nesfhrgitele

lor

critici

gi

cdiniri,

miresc

nemultumirea

generali

-

fundamentul

priin-

cios

al revolutilor.

Pirintii

care-gi

cresc

copiii

in

dragostea nesibuitd

Pag.

n34 Ttnertm

--xrj-

de ban,

dar

in

indiferentism

fati

de suflet

gi

mdntuirea

1ui.

-li[r.

I

Tinerimea

Noud

Pga.

135

meu

ingenutrchie o tinlrll cu

inli{igare

siric[cioas[

pi

simpli,

O intrebai,

'oai

iotEiu,

asupra

ieiului de viall

pc

car€

o

duce.



cari

intretin

in

ei

gustul

pentru

o

viafd

plind de

lux

9i

de

pliceri.

Cregtinii

ce

nu

se sinchisesc

a

fi lectori

sau

abo-

nati

ai

ziarelor

comuniste,

in cari numele

lui Dumnezeu"

biserica

lui

gi

viala

vegnici

sunt

pe

fafi

atacate

gi ponegrite.

Autoritifile

cregtine,

ce

nu

iau

atitudine categorici

impotriva

atacurilor

publice

la adresa

moralei,

qi

iaripi

pdrintii

ce

a-

cordi, cu

o condamnabild

negtigenti,

copiilor

lor

toate

liber-

tdfile,

relatiunile gi

petrecerile

cu

repercursiuni

ddundtoare

asupra

vietii

lor

curate.

Cregtinii

incuraieazh

prin

obolul

Xor

.desmdful

predicat

de

literatura

pi

cinematografele

in sluiba

'bolgevismului.

Iatd

cregtinii,

agenti

ai

bolgevismului

Existi

apoi,

o

alti

categorie

de

agenti ai

bolgevismutrui

printre cei

ce

se

zic cregtini:

e vorba

de acei cregtini

emi-

;nenti

prin calitdiite

lor

intelestuale

sau

prin

pozitia

lor socialf,

,cari

sunt

un

semn

de

sminteald,

un

scandal

pentru

semenii

,Ior,

din

cauza

vietii

lor

depravate:

ei sunt

rf,spunzitori

de

credinta

ce

se stingo

in

sufletul

celor slabi,

gi

de

huiduelile

ce

se

aduc

numelui

Mdntuitorului

in

tabira

dugmanilor

silo

ei

vor

da soama

Riul

ce-l

caazeazd,

frafilor

lor cregtini

e foarte mare:

s'ar

putea asemina

cu

acele lovituri

subpimdntene ce

clatinfi

temeliilor

caselor,

amenintdndu'le

cu

ruina

Atdta

timp

cdt

in

sdnul

bisericii cregtine

va exista

a-

ceast[

avantgardfi

comunistd,

bolgevismul

va

inainta. Sd

triim

eroic

gi

intens

viata

cregtindt

Aga vom

fi stavili.

DupI:

P. W.

Mrriaux

9.

I'

Tfaian

COSma

EROISM

CRESTIN

O

Mloi mituritoare

de

stradi

(tstorloarf, adevirati)

Acum

ciiiva

ani

am prcdicat

misiuni sfinto intr'o

parohie

din

Paris'

-

povestcltc

Plrintelo

Tcssart.

Dumincca

sprc amiazi,

pufin inaintc

do

ultinr

stlnti

Liturghier,ml

glselm

in

scaunul

spovedaoiei.

Sub

petrefirut

*

Pirinte

*

imi

rXspunse

-

dimineata

sunt

mdturdl.oare

de

strad.d.

.iar

seara

ciqtig

pugini trrni

cu

ni;te

cusituri

simple.

Se

opri

aci...

Siracii

gi

slinlii

nu

vorbesc

prea

multe.

Dealtcum lml

lusese

deaiuns

ca sI o

infeleg.

Polasta

igi incepu

spovedania.

Inima-mi

bltea

tare

y6zind

lucrurile mari pe

cari

Dumnezeu

le-a

ltcut

ln

sutletul

acesta.

Cugetind

la

primejdiilc

ce-o

lncunjurau,

ii

zisei;

-

Cu

ce

miiloace, copila

mea,

te-ai

plstrat

credincioasi

lui

Dunone.

zeu, deoarccc

te

glsepti

mereu ln

mijlocul

unei mulgimi

ftri

credinlt

qi

lege,

care

injuri

qi

blestemtr

I

-

Md tnpdrtdgesc

tn

fieeare

Duminecd,

imi

rlspunse.

.

Am

intrebat:

-

Ce

impresio face

asupra

sutletului tiu

ceeace vezi

pi

ceeace auzi

in

miilocul mlturdtorilor de stradl I

-

Pirinte,

nu vld

pi

nu

aud

nimicl trlcsc

in

inima

mea

qi

aci nra-i

loc

declt

pentru

st.

Impirtlpanic.

Isus a vcnit astidimincattr,

Isur

va

venl

dumlneca

viitoare,

acesta

e singurul meu gtnd.

Dumineca

mi

preocupf

in

lntregime.

-

Tc-ai

impirtigit

astlzi?

-

o intrebai.

-

Incl

nu, Plrinte.

Abia

pot

si suslin

pe

bitrlna

mea

maml,

atilt

de

mic

este

ciptigul

meu.

Deaceea

sunt silite,

sI

lucrez

gi

dumineca

plnl

la ora

11,

cind intru

in

bisericl,

ml

spovedesc

qi

ml

impXrtipcsc

ta

Litur-

ghia de

2.

-

Xnfometati

dupi sflnta

Cuminectrturi,

nu

ai

vrea

sl te

lmplrt[.

gegti

zilnic

?

-

St

m[ impirtlgerc zilnicl

relul

ea,

a9 ti

prea

fericitl,

ag

muri

I

$i

nu trebue sL

mor,

ce

ar lace

mlicula

mea l.

.

Lacrimi

mult€

li

izvorau

din

ochi.

Ticui

o clipl

pi

o

a'nii

zici,nd

incetigor:

-

Isuse ,,.

s[

te

primesc

zilnic? ...

Oh ce fericire ...

Apoi

imi

zise:

--

.-

Nu,

Pilrinte,

Dumnezeu

nu-mi

rezervi

bucutiilc

implrtlpaniei zilnice. Isus

ml

invali

cI

pl,lnea

durerii trobue

sl pliteascl

piinea

tericirii.

Nu

mi

pll,ag.

Durerea tmi

ltne

loc

lmpdrldganiei.

Puline zile

in

urmi, o ao"-ie

titra, io urma

corerii

gi-a

indicaliei

mele,

lntr'o ingustl

mansardi

din

cartierul

Montmartrc. Bate la

o uge

dea-

supra

etajului

al

6-lea

al casei,

gi

se

glsepte

intr'o

odtrifl

flrl

altl

mobilt

declt

slrlcia.

Pc

un

pat

de

paie

zlcea o

fcmeie...

pltea

sl

aibl

E0

ani,

dar

sulerinfa

ii

intipiri

pe

lall

cute

adiuci

qi-i,

albi

ptrrul.

Doi

ochi

mari,

larg

deschipi

plreau

stlngi

ln

lacrimi.

Doamna

se

apropie de

patul

bolnavei,

care Burmurl

cu

voce slabl:

-

Tu eqti,

Angelal,..

Femeia

era

oarb[.

.Era

ugor

s'o faci sl-ti

povesteascl

viafa, dar

greu

s'o

asculli flrt

sl

pltngi .,.

D^d

1

24

Tinerimoa

Noud

f,T-

a

..

Cisitoriti

cu

un

tintrr

poet,

igi

vizu

averea

risipiti

pi

nimiciti,

dar

ea

glsi

puterea

si

infrunte

viata,

in iubirea

copiilor.

Domnul predestinfl

TXNERIft4EA

NOUA

UJ).3

r

trrA;t$3?

Bl j i 1937



durerii

mintuitoare

sufletul

mamei

gi-al

copilei.

Moartea

ii

ripi

doi dintre

copii,

Rimase

ADgela.

Apoi

alte

doui

nenorociri

loviri

copila

gi

mama.

Tattrl

Angelei muri pe

nea$teptate

;i

in

ziua

primei

impirtigiri

a

copilei,

mama

ipi

pierdu

vcderea.

Copila

aceasta

de

12

ani

pdrdsi

$coala

unde

era iubiti

pi

veni

si

apere rlmigifele

unei

averi

risipite..,

Zadatnic,

totul se

pierdu.

Ne

mai

puttnd

pled

chiria

Angola

lqi

aduse

nama

oarbd

in

aceasti

mizerabilf,

mansardi.

Atlta

povesti.

Insi

priveliqtea camerci pi

spusele

unei

vecine

desco-

perirl

lucruri

pe

cari mama

nu

le

putea

cunoaqte.

Angcla

se scula dimineala

la

ora4,

cobora

iu

stradi

piniin

amiazi;

Eunca

de

seara

str

prelungea

pdnl

tirziu

in noapte.

Nu se odihnea

mai

mult decit

un anahoret,

gi

hrana

ei era

putini piine

qi

api,

Angela

a

inceput

accaste viall la 14

ani

gi

o duse

vreme

de

8 ani.

Ctnd

ii

vcnea de undeva vr'un

ajutor,

ea

primea peotru

mlicufa

ei, in

vieme ce

sc

nutrea

cu

plinea

durerii

gi

spunea glumind:

-

Llsali-mi-o,

arc

gustul

lui

Isus...

Cind

sirmama

oarbl

pErCsi

pimflutul,

Angela lucra

int'o

minllstire

de

cilug6rife.

Deseori

a

fost

auzitl

zictind:

,

-

Si

lnduri

$i

se

te

impirtigeqti

zilnic, e

prea

multtr

fericire,

voiu

muri

in

curind.

Cind

ajunse

si

se

lmpdrtlpeascd

zilnic

scrise

Plrintelui:

-

Deaci

inainte toate

zilele

vor

li

'dumin6s[c

pentru

strrnana

An-

gclal

simlesc aurora

impirtiganiei

vefuice.

Pierdutl ln

iubire

gi

'n

dorul

de-a

vedea

pe

Dumnezeu,

spuse

pe

patul

Eortii:

...

Venifi,

venigi,

sl

mergem sus

impreuni .,.

Acolo

voiu iubi

liri

sI

mor.

$i

privind

icoana

Maicii

Domnului

suspinl:

-

Spunc

lui

Isus str se

grdbeascl ...

Si

vini,

ohl

sd vin6 ..

Puline clipe ln

urmli, Angela se duse in

fara

ingerilor..

Nimeni

qi

nimic

de

pe

ptrmdnt

nu

poate

si

ne

dea

un astlel

de

etoism,

al cl,rui

martori

Du

sunt

declt ingerii lui

Dumnezeu.

I.

O.

S.

Marianlst

etu4

CRUX

CHRISTI

MAGNUM

CANDELABRUM

_

Sf.

Augustin

Crucea

lui

Isus este

un

imens

candelabru

Nu

este

geniul,

nici

neamul,

nlci

bogdlia

cari

tnscriu

aaloarea

reard'

a omurui:

acestea

iuii

aururite

rui

Dumnezeu

de

.c1ri

ne

putem

forosi

gi

putem-

ii-i"u,

cari

din

rirea

ror

ne

ot

duce

fie

ta

pieirc

fie

ta

gtorie....

Dacd

areai

iil,irostt

aloarea

gdevdratd,..nu

inchipuile,

a

inut

om,

pune-l

la,ncer_

carc,

gi

dacd

nu

dd

sunetul

jertfei

pi-a

sacrificinlui,

ortcare

ar

fi

purpura

ce-r

tnaestm,ntd,

rntoirce-tri

eapur

gi

treci:

nu

i

tntdlnit

un

om.

Chemarea

noastrd,

glas

d.e

trdmbild

din

argint

tnfldcdrat

ce

sund

tn

tdcerea p.ldcytd a

congtiinlei

cregtine,

erf,

u

i"ritu;"

Nu

aaem

neDoie.d,e

pream'it,t

oranri

ii;r;;";;irt;;r",

aaem

neaoie

de

cregtini,

ce

gtiu

urea

pe_o

cruce

tn

ceasul.

hdrdzit.

prireiurile

rdstignirti

re

purtdm

in

noi

ingine.

Astfer

in-

cdt

unicut

fet

de-a

/i.un

om,

tn

tnlelesul

lui

isus-Diii"""u,

este

acela

de-a

d,eveni

o

Cruce.

Directorul

unel

reaiste

intrebd

care

reueni

dintr,un

extaz:

pe

Tereza

Neumann,

-

Asupra

cdnti

rucru

trebue

sd.

insistdm

in.

afticolele

noastrc?

-

...Insistali

fdrd

oboseald.

asupra

spiritului

de

jertfr{,

de

care

aeacul

nostru

are

atilfu

nea;ie.

Lumea

se

ua

ridica,

d,upd

cum

aom

ridica

crucea

tn

noi,

Lumea

se

ua

irumina,

dupd,

cum

ne

uom

ilumina

cu

lumina

acestui

mare

cand,elabru

a

lui

Hristos.

Tipografia

Seminarului

Teologic

greco-oatolic,

Blai.

Tinerimea

Noud

Blaj, mai 1937

Nr.

9

Tinerimea

Noud

Pag. i39

sua

dus

in

tovdra;ia

lui

Voltaire

el

insagi, si

istorla

li

disminte

profe ia.

ntu&lM=i

I



Napoleon

in

exilul din

sfEnta Elena,

adresdndu-se

contelui

.Rethel,

tovarSs

de captivitate,

ii zise:

ii,i#

i;

r;n+;H

ry-N

De

murt,

de

mult,

in

vrenrea

primelor

prigoane

rmpotriva

cresttnilor

un

'*t'iit;;;;;

al

bomnului

inlrunta

interoga-

torul

magistratului:

-

Ia-mi

spune,

ce

mai

face

dulgherul

lila?

Ironia

era

adresati

lui

qi

Nazarineanului'

:'$ll;lJriipll'ou

p"ga

teete

un

sicria

pentru

tine'

9i

nrisonitorur

m:l

Arf,o,ii"Tl

i',ij:''pe

Fala

srtnttr.

E-a

lnsr

rdmine,

,gt

"o'p;ii"pl'ni-lu-tua.u-t"ti'

Azi

Lameni

de

tot

lelul

tncearct

,e

nitilLrf#;"

Stanre

dintre

noi:

Biserical"'

Dar

irot-p*gateqte

sicriu

tiecirui

prigonitor'

In anur

305

Dtocrerion,

urtimul

dintre

primii

mari

prigo-

nitori

ai

eisericii,-b;iu-o

mtoarie-

cu

utt"ite

inscripfie:

rln

amlnttrea

ctestt;;s'iui';

;i;pd"in'

Dtt

cine

a

dlsprrut

dintre

oui

ooir

Cezarul sau

Isus?

$asezecl

d;

t"i

'il]'ta"io'

Iulian'

care

osindise

pe

lsus'

cu

o

osf,ndr

ma"i

ttitiitta

deqai-

a

,

lui'

Pilat'

apucind

singe

dintr'o

rani

de-a

sa

qi

asvirlindu-l

spre

cer'

nntrrturisi

:

oAi

Tnvlns

AafiIeene",

r-r^-..r r-rr

Sl

Mohamed

nu

crezu

cl

semlluna

va

lnlocui

Crucea'

9l

Cor.Jof

'Ett"gntfitf

Mohamed

agttaptl'

Matttn

Luther,fiul

rizvrtrtit,

scrie

Papel

Martin

al

V.lea:

,Invlald,t'o^'iiii'f*raut;

tn

iiane

iti

votu

li

rutnao"'

Cincizeciqitreiil-P;;iauurmatde-atunci'ldrdlntrerupere'

Pe scaunul

lui

Petru'

Vokatre,spiritualul

cinic'

cu

ve$nica

ironie

in

collul

bu'

zelorrncercere';;;;;easciltmpotrivaunuiamaitaredecit

el.

In

30

rvrti

izis

tpuot'

"Peste^iudzeci

de

ani'

Galileanal

va

fi

pdcdta

iuiiol"i'

toti

'

-

nxact

ln 30

Mai

1??8'

doutr-

'zecldeanit'il-a,,io'Voltairemuriinchinuldesntrdejdii'

Filosoful

Vlctor

Cous?n'

lncercd

ln

1854

o

asemenea

pro-

refie:

"crep

tt

iiii'oi-iit'or,

50-

de

ani

de

vialdo.

In

186?

i"+j

-

Nu

erai

la Fontainebleau

cind

Papa

Pius

al

Vl['lea,

fim'prezise

destinul?

-oDa,

Slre,

eram

acolo.

-

.Pistrezi

inci

amintirea

acelei

convorbili?

--O,lda,

nu

voiu

uita

niciodati

ceeace

am

auzit

atunci'

Fala Ta

ua

fl

tribunalul

nostru

Fas.

140

Tinerimea

ou

irir'

9

*

I[i

aminte$ti

aFadari

cuvirtele

Papel?

-

In

amenunte,

dire'

StAntui

Pdrinte

a

spus:

oDumne-

acest

Dumnezeu

a

frAnt

prigoni-

"

Doamne,

ai

mild

de

cei

ce T'e

prigonesc,

de

cei ce

indu-

rereazf,

cele

mai

smerite

membre

ale

Trupului

tiu,

cari

suntem

noi,

ai

mil6

de

ei,

vreau

si ucidtr

ceeace

nu

piere,

clci

nol nw

murim

/..

si

asta nu

din vina

noastr5.



-

zeul

de

demult

inci

irde;te;

torii

Bisericiin.

-

In

urmi?...

$i-a

addugat

cd

Dumnezeu

va

sdrobi

pe

Maiestatea

Voa-

strd,

iaci

va

continua

si

prigoneascf,

Biserica'

-

Aga

este.

Dumnezeul

de

odinioarE

trlegte

ca

sd

frdngS'

pe

acei

ce-i

asupresc

Locfiitorut'

Ay

t

,de

ce

nu

pot

si

strig'

-ao

totoror celor

ce

au

puiere

pe ptrmint:

respecta'ti reprezen-

i.omr

iui Isus-Hrlstosl

l,{u

atacali

pe

Papa,

altcum

veli

fi.nimi-

.iti'0"

*a"a

rdzbunitoare

a

Dqmnezeutu

care

proteiaza

am-

vonul

lui

Petru.

Acum

cAliva

ani,

Zenovl'€u,

marele

cbmunist'

a

strigat

lntr'o

adunare

a

tineriior

studenli

Ruqi;

oA

venit

ccasul

car'sd

cletrondm

pe

Dumnezeu

din Ceruri"'

Anul

trecut

a

fost

execu-

.

iri

o.

staiin.

$i

ce

rnoarte

disperatx

Nu

avu

tSria

s6

meargd

pana la

locul

de

execulie.

fu

mdnat

cu

violenltr

in

vreme

ce

tloa nebuneste.

I-s'a

tras

un

glonte ln

ceafi"'

GAndul

morlii

Iil";;;-il-

io.uuoiru...

gi

tronul

lui

Dumnezeu

a

rirnas,

gi

Galileanut

continui

sa

lace

sicrie

cu

meqtegugul

tl.du.dlj

p.

,"t.

va

scrie

nurnele

prigonitoritor

de

azi

ai

Bisericii'

Vor

putea

oamenii

si

scuipe

cit

vor

vrea

pe

Fafa Sf6nti'

ochlldiviniailuilsusvorprivimereu?nstrifunzimilenoastre

ca

sf,

rlscoleascil

in

unii

ura,

in

alfli

iubirea"'

Fala

SfAnttr

va

fl

tribunalul

nostru,

tribunalul

formidabit

al

prigonitorilor

Bi-

serlcii

gi-a

fiilor

ei.

Svastica,

Secerea

cu

Ciocanul

vor

tre-

murasubprivireaaceluiacareatr6ntitsoldalitlapicioarele

iri,

ii_"

inmuiat

inima

lui

simon

petru

in

lacrimi

qi-a

aprins-o

ln

parf, de

foc.

Doamne,

nu

pldngem asupra noastrtr

ctnd

suntem

prigonlit

pllngem

asupra

celor

slabi

ln

credin 5,

dar

mai

cu

-seami

a-

eupra

cetor

ce ne

prigonesc'

Oh

-Doamne

cum

va

fi

privirea

do

lntilnire

cu

Fall

ta sfinti?

..

vor

reclama

prigonitoril

cu

gemete,

nimicul

."re

ou

vine,

9i

setogi

de

ullima

dreptate

se

vor

rostogoli

ln

afundtrtura

ladului'

Ptrrintele Sucill

ti

i

I

I

'i,

t

t r

CRUCIATA

PENTRU

V

PARABOLA

TJNTJI BOB

DE

GRAU

dupd

Ioan

Ioergensen

Un

bob

de

griu

se

vlzu

intr'o

zi sub

povara

unei

brazde

de

ptrmint

gi

se

simfi

de totului

mAhnit.

Era

lntunerec

Ei

umed,

qi

cregtea

mereu lntunerecul

9i

umezeala,

clci

negura

zilei,

cu ctrderea

noplii

s'a

resflrat

lntr'o

ploaie

subflre.

Ceas

de

desn[dejde,

nu alt

ceva.

Bietul

grtrunte

cu

primeidia

de-ag

cregte

necazurile,

lncepu

sf,

toarctr

amintirile.

Ce

frumoasi

era

vremea

aceea

ctnd

8e

ridlca

ln

sdnul

unui sptc

sprinten,

slrutat

de

soare,

legtrnat

de vtnt,

fericit

ca

un

copilaq

ln

brafele

mamei.

Cimpul

semdnat

cu

grhu

era

verde-

aurlu,

o

mare

de spice

drepte,

9i

sus

ln

albastru,

ploaie

de

raze

de

soare

gi

ochestre

de

clocdrti,

dln zori

in

noapte.

$i'n

apus

nu

era

aga

frlg,

nlci

atit

de

umed

ca acum;

roua

cobora

dulce ca

o

mingtriere,

peste

splcele

lnfllctrrate

de

soare,

9i

lunalluminalcu

bltndeftr

ctmpurile

ce

8e

coceau...

Frumoase

vremurt,

acelea,

ce

nu

mai revin

niciodattr

I

Tinerinrea

Noud

Fmmusetea

frumuse$ilor

t*"Y",:."{o,X"ol\ J::*"

A

lie/

v/w

TINERIMEA

NOUA

Bl j i i 1937



Povestegte

o veche

legendtr,

ci intr'o buni

zi

Dumnezeu

trlmlse

un

Xnger

pe

pamAnt

sd caute

cea

mai

aleasd frumusetf,

cel mai

nobil lucru.

Se

opri

Ingerul

pe

un

cAmp

de

lupte

presirat

cu cadavre.

ln

mljloc un

luptdtor era

in

agonie. Ingerul

lui

un

picur

din

rtngele

lui

vxrsat

pentru patrie

gi-l duse

lui

Dumnezeu.

-

Frumos

-

zise

Domnul

-

e lrumos

sl

mori

pentru

Patrle,

dar nu este frumuselea cea mai

frumoasi.

Coboar[

dln

nou Ingerul gi

vdzu

o multime

de sdraci,

plAngtnd

lngenunchiati

pe

un

morrnAnt

proaspet,

mormintul

blneflcltorilor

lor,

Ingerul

culese

o

lacrimi

si o duse

Domnului.

-

E

frumoasi

lacrima

recunogtinfel,

dar

este

ceva

.si

mai

lrumos

ln

lume.

Zburtnd

ca

g6ndul,

Ingerul

aduse ln

repelite rAnduri tot

lucrurl

frumoase.

La toate

Dumnezeu

rispundea:

,Toate

sunt

lrumoase. Ceva

insi

este

mai

frumns".

lntr'o

zi lngerul

se

oobosio

mai mult ca

de

obiceiu,

ins{

ttdarnlc.

Spre

seari ztrrl

un

bitrdn

plingAnd,

gi-l

lntrebE

ce-l

lntrlsteaztr

atita.

Btrtr8nul

rdspunse:

-

Pltng

picatele

mele, mai cu

seamd

plcatele

tinerefi

mGlc.

Ingerul

aduntr

grdbit

una

dintre

acele

lacrimi

gi

o

duse

ln

grabtr lnaintea

Tronulul

dumnezeesc.

-

Iattr

-

rosti Domnul

-

cel nal

framos

luctu

ce

are

gdmAntul:

laqlma

celui

ce'gt

pldnge

pdcalele.

$l

cAnd

gti

ci e atAt

de

u,sor si te impodobegti

cu

a-

o3r t[

frumusefi,

sutlete,

de

ce

tdnjegtel?... Ohl dactr viafa

norrtrl

ar

fi asemenea cerului,

constelat cu

lacrimile

de

pocilnld

lh

noastre

amator

ruventutis

U

.

to

j

1',-rrr,

tlll.

?d,rCe

creqti,nd

Vestea

morlii

eroice a

acestui tdndr

seminarist,

uictimd

a anarhigtilor din Spania,

este

publicatd.

in

ziarul

din

Lgon:

.,Le Nouvelliste".

A manifestalie

anarhistd.

strdbdtu

oragnl,

t4ldnd

un

tdndr

in

udrsta de

areo

78 ani.

Ajunsd

tn piata

cea

mare

se

alcdtui in

grabd

un

fel

de tribunal, parodiind

sentin[a

rostitd.

de

Pon[iu

Pilat

tmpotriua

Mi,ntuitorului.

Dupd.ce

il

pdlmuird

gi-l

tncdrcard

cu

tot

felul

de

insulte,

fu

ridicat

pe-o

masd

gi

tntrebat

cine

este..

Tdndrul rdspunse

cu mult curai:

-

Sunt

un

student tn

teologie,

din Barbastro.

Gloata la

auzul acestot cuuinte,

cere

sd.

fie

omorit.

Comisarul Federaliei Anarhiste

lberice,

dupd.

ce tgi

spdld

mdinile,

il

asdndi

Ia

rdstignire.

Putin in

urmd,

tdndrul

a

fost [intuit

pe

un

lemn tn

formd

de cruce.

Tind.rul

muri, zicdnd:

-

Pentru iubirea ta, Isuse,

gi

pentru

mdntuirea

Spaniei

Gloatele

nebune

gi

setoase de sdnge

sfdrSird

grozaoa

scend.,

asudrlind

pietre

in trupul

martirului.

Deasupra ori cd.rei

onori

pd.mdntegti

std. onoarea

cregtind:

cuadntul

dat

lui

Isus-Hristos,

cd.-L

uei sluii.

Nimeni

nu

poate

sd-gi

tind

acest cuudnf, sd-gi

pd.zeascd.

aceastd

onoare

dacd

nu

se tnarmeazd

cu virtutea

thriei

cregtine.

Asemenea acestui

tdndr

serninarist

Spaniol,

unul

fiecare

din

noi,

trebue

sd rosteascd. cuudnt

apdsat

tn

fa[a

rd.stignito-

rilor d.e azi,

in

fala

patimilor,

cuudnt

tare

care

sd, tnld.ture

orice hd.dare

gi

orice lagitate.

Virtutea

tdriei

cregtine

s'o

folosim

mai

tnt6i

tmpotriua

noastrd

tngine.

Tinerimea

Nouf,

@

I

Tipografia Seminarului

Teologic

greco-catolic,

Blai.

Blaj, iunie 1937



Tinerimea

Noud

Nr.

'0 Tinerimea

Noud

Pag.

163

tila

simtindu-se

prinsi

se

incordd

se

alerge,

ceeace-i

ing6dui

sf,

facd,

insi

printre

degetele gi

palmele

mele,

cari

si

plec

cu

animalul

brodat

in

tesiturd

cu

figuri

in

stil

ro-

rndnesc... Dar...

trecu

toat[

aceastd

spaimd

de'nceput

qi gar-



nu-i

fdceau

nici

o

violenfi,

doar

il

sprijineau.

Vdzdnd

cd

nu-i reugegte

sd

scape,

incepu

sd cleschidd

o

gurd

curn

nu-

mai

gerpii

qtiu

s'o

facd, zdrii

dantura

antipatici,

fondul

rog

al

gurii,

pe

care

il brfizda

ca

o spacli bifurcatd

o limb{

ne-

linigtitd.

Ciuta

sd md

apuce

de

degete,

ceeace

sigur nu-i

ingdduii,

din

simplul

motiv

ci

i-ar

fi

o

rndngdiere

de

prisos.

In urrna

chtorva

minute

iritatul

$arpe

sta ca

un

mieluqel pe

mdna

mea,

fdrd

si

mai

in-

cerce

vreo

ofensiv{.

Il

netezii

bldnd pe

cap

gi

sub

,bhr-

bie"

gi-l

invitai

frumugel

si

se

odihneascd

nifelug

in

batisti

qi

eu ea

in

buzunan...

Micul

eleu

din cl,

Il

A

d.ela

Liceul sf.

Vasile

*

Blai,

cu

Trcpidonotus

natrix, Iung

de95

cm.,

tn

mdnd,

$arpele

e

bldnd.

Mai

spun

doar atdt

cd

de

spaima

lui

un

elev

sta

sd se

arunce

din

etaj,

gi

la vederea

lui

un altul

sivhrgi

cea

mai

perfect{

sdriturd

peste

obstacole, scaune,

masd, etc.,

ce-o

fdcu

in

viat6.

E

inutil si

insist asupra

faptului

cf,

tot ceeace

fine

de

doamnd

gi

domnigoard,

se

inchise

in

salon, agteptdnd

pele

rdmase

noui zile

in

familie,

blimbindu-se

unodest

pe

masa

servitd,

printre

farfurii,

printre

fdrdmituri,

fdrd

a

se

mai sinchisi

de mdna ee se

apropia

de

el.

Multe

istorioare de-acestea cu

gerpii

v'ag

putea

povesti.

Sfdrgesc

deocarndat6 cu

urmdtoarea seend.

Intrai

la leclia de re-

ligie,

avdnd

in

minecd

un

garpe

imbldnzit. Incepui,

ca

gi

cdnd

nu

ar

fi

o

altd

fdpturb

printre

noi.

-

Care

este fdptura

cea mai grerr

la irnblf,n-

zire?

Cu

toiii

igi

rostiri

pd-

rerea. Tigrul,

leopardnl,

pantera

neagr[,

crocodilul,

etc.

trn

sfdrgit

arn

ajuns

la concluzia

cd

garpele

ar

trebui sd

fie

cel

mai

greu

la

imblinzire,

cel mai in-

cdpdtinat

in

alura

lui

de

dihonie antipatich

qi

veq-

nic

dugminoasd

omului.

In

rezumat, scosei

qarpele

din

mdnecfr

Si-l

ridicai.

-

Privili

sdlbdthciu-

nea

Cei

mai

mulii,

la'n-

aeput

crezurd

intr'o

mistificare,

o

luari

ca

o farsd,

dar cdnd

se

convinserd

cd este

garpe

deabinelea,

rdmaseri uluiti'

In

tf,cerea

mare

a

clasei

am

putut sd spun

aceste

cu-

vinte

ale

sfintului

Apostot

lacob

(Epist.

c.

2

-

V.

7. 8)

ntoatd.

firea,

gi

a

fiarelor,

gi

a

paserilor,

Ei

a celor

ce se

,Porumbilao

-

cl. VII

Beiug, cu

dot

gerpi:

unul tn

jurul

bralului

drepl, ce-

lalalt

pe mdna

stii.ngd

..

dupd

o

audi-

lie

Ia radio

-

In munlii

Bihariei

ffi

Tinerimea

Noud

tdrdsc,

gi

a

celor frn

mare

se

imbrd,nzegte

gi

a

fost

tmbl6n-

-

zi.td.

de

fhea

omeneascd.

Dar

limba,

nimenia

d.in

oameni

nu

Nr.

10

Tinerimea

Noud

Pag.

165

de

gregeli.

lnvifi repede rugiciunea

gi

forma

de

a spune

rozarul

pe

care-l

recita fierbinle

ca un.

cregtin

bitrdo.



poate

sd

o

domoleascd..."

Omul

este

fdptura

care

mai

anevoios

se

imbldnzegte;

in

addncul

inirnii

lui

rimdne

totdeauna

sdlbdticia

care

isbuc-

negte

cdnd

vrea.

Mdretia

voastri

este

libertatea

voastri,

pe

care

s'o

.gtifi

pre[ui,

sd nu

o

incituga[i

de patimi

ci

s'o

cucerind

prin

gtiinfd

lumea

gi

prin

virtute

caracterul

trebue

folositi

gi

Im-

pdrdtia

lui

Dumnezeu.

Fifi

dar,

vrednici

de

libertatea

pe

care

Dumnezeu

v,a

dat'o gi

de

increderea

cu

care

v'a

dat-o..

$arpele

sta

cu

capul

ridicat;

cu

ochii,

de un

rubiniu

ce

ipnotizeazf,,

privia

clasa,

ca

gi

cdnd

ar

aproba

cuvintele

,pe

care

mi le

incheid

clopotelul...

(Continuare

in

numirul

viitor)

Pirintele

Suciu

Dlm

pd,

rnd,nGul,

rnC,siuttClor

Un

erou

un

tlnit

indiaa

de 1z

ani

se

licu

prieten

cu

catehetul

misiunii

aoastre

gi

lncepu

sl cerceteze

casa

sa.

vorbeau

impreuor

gi

citeau

indelungat

despre

religia

catorici.

Bu-

nul

Indian

vizu

numai

decit

o

tume

noui

9i

ariti

foarie

mare

doriufE

de'a

fi

instruit

in

credinfl. Ajungea

si-l

vezi

pentru

a infelege

cr era

in

el

un

suflet

ales,

modest,

umil,

serviabll,

devotat

+i

harnic;-se

pirea

ci

nu'l

lipsea

decdt

botezut.

Primise

prima

invilituri

religioasi

delacatehet;

se

inlelegeau

bine in

rimba lor.

Auzind

picatete

contra poruncilor

durn-

uezeegti

mlrturisi

cu

toati

simplitatea

cii nu

a

comis

niciodattr

astfel

Dupl

pugin

timp

veni

la

mlne

pentru

o lnvi[ituri

mai desivErgiti.

Cum

tatll

siu era Indlan

foarte

aspru

gi

inflexibil,

tinirul pistri

despre

tot

un secret tainic;

venea la

biserica

noastri

ooaptea pi

mergea

la

litur-

ghie

lntr'o localitate

vecinf,. Il

intrebai

ce

ar

lace

dupi

terminarea

studii-

Pirinte,

qi

eu voiu

li

lntr'o

zi

preot

lor. Imi

rispunse

ci

do-

rea

si

fie preot.

ll aver-

tizai

cd,

preofii

igi

con-

servi

castitatea

perfecti.

O

gtiu

fmi-

riispunse gi

am

promis

lui

Dumnezeu

de

a

nu mi

insura.

Si

era

pigin.

Primele

hdrluiell

Totul decurgea

bine"

ci4d_

vent

demonul

si.

9i

vire

coada.

Tatil

sus-

pectind

ci

tinirul

tra-

teazi

cu

cregtinii,

face

o minufioasi

iospec{ie

fiului

siu

gi

gtrsegte

ro-

zarul,

medalii,

crucifixe,

cir{i,

etc.

Se arunci iute

asupra

lui

9i

li

zice

furios:

Adu imediat

toatelo-

biectele, doresc ca

tu

si

nu tratezi mai

mutt

cu

cregtinil

qi

vreau

si

gtiu

unde mergi

ciud iegi

de

acasi.

Tinirul veni

si-mi ceari

sfatul, dispus

si

nu cedeze

nimic.

Iizisei

ci

a vorbi

cu cregtinii nu

e

un lucru

riiu qi

clnd

iese

de.acasi

s5,

spund

c[

merge la

plimbare

sau ci

se

joaci.

$i

aga

ticu,

urmind

si vini la mine

gi

la

catehet. Dupi

un

timp

iatil

ii aise:

dup[

ce vel li terminat

studtile

dorescca

tusitecisitorepti.

Sofia

ta

o

si-mi

ajute in

lucrul

meu.

Tinlrul refuzi

ln

mod

absolut

de-

a-se

togodi.

Tatil devine

lurios

9i-l

ameninfi ci-l

lovegte cu

un

drug

de

tier.

Acest retuz

i

convinse

pentru

totdeauna

ln binuiala

ct fiul

siu

ar

fi

crestin,

'

Dispus

si

faci

proba

definitivi:ll trlmise la templul

lndian si

aduc6,

^q&';?

Pli

Fili

s gun ,

nici

ciinsl

nll

illtl

inteniioltttt sii

spariu

tr;e

. I

, I . , .

Nletrir;r

r-ler'irre-

cii Suzir i

Ajurigem s"i

g;isil;

tncredetea.

piertlLt ii

a locuitoarelor

rle

cclinloartl a- Iiaradisilltii

pilinffntese,

l'a'1.

lEZ

.

t tt:,t

N<,'tt.i

. --

i.

-

I

/i'

- t o r-.

E.:

,1

t

A

:Wnlz.

""

Blaj iulie august 1937



cirrova

cu

surtrrrizu

prer:entitrii

tle-inproapc

a

unrii

sarLre.."

Vor:sc

ntrrnzri

s[

vil sprrn

cd

lnLrite

,,lobitOacr

snnt

rcie

pen-

tr,uuir

noi

stmten

riii.

iJlcsteurui

pircaIulLli strdmo$esc

a

ca-

zul.

in

aqa chip

asupril

iratLrrii

intregi

i[ctit

ciela

polomitla

"'i

spitili

r:e

op[cesc

sototeu]a

lzrrinilor

noasttc,

piinfr la

cclc

rnni smeriLe

gAngirnii,

tseate

;i-au

pierduL

imt:rederea

in

rJrn...

I{rr ne

atar,[

decat srilhdtiiciunile

.l

turglei, celelalte

ftrg

r.lo

om,

sc

feresc

cle e ,

ca

tle

ieprii.

$i

biata

uiperd

cautzi sd

8cap0,

gi

nurnai

cfrnd

nu

reu;egto

inr:enrcil si-[i

infigii

cleli-

crrfii

colfiqori

in

eartre.

Dac[

ntt

ne-ain

spreria

Ei

noi

de ele,

poate

rnai

tare

q;i

cr.{

rlrai

multe

ernofii

decat ele

de

noi,

dacii

anr

sinrfi

sttperioritatea

r:c

avetn

dsrtpl'a

lor,

tiacd am

$ti

ati

.

<rclrii

no,;tri,

ca a

itli ll'lotu;;li,

tlin

Ca;-t'ea

iury7lei,

a lui

&r-

'lpltnfl,

pot

sii

pironeascft

la

piiurrlnt, dlr

6rrivirea

lcr

tie

foc,,

I

lrdnfi

pi

ochii

cu

iris

eie srnaragd

irifificiirat

al

'anterei

negre,

utuuci'aru

fi rliai

sirr;pli,

ltrai

demtli,

ntai siapa-niiori

pe

noi

lnpiu0, nrai convingi

eii

suniem

urrnuila iidSrtrlriior,

regele vi-

llbil

al

(Jt'eaIirrrrit"

Ce

s[

iaei

rtaci{:

g-riicatr.rI

tr ciouir

inir'atiita in

ioirr'-a

tttttUltti,

inc{t

iir

6ters

lueirea celor

rllui frtlinrrase

as,erariniri

UU

Spirittri

care

l'a

pliismttif

'rtr

-Ljficahri

ntt rrinc rriciciind

sin-

gur.

t-ll

nu-i

pusLnic.

Are

larnilie

iuafe,

bogatii

in

dezasire.

lll

a rupt

leg[ttrra

dintre

n,ri

pi

filplurile

notrfi

inferir:rare"

No

sporiern

gi

ne

scfirbiur

,le

ardrnale

qi

ele se'ngruxesc

d-e

tl{rl

{,tl

dc

ProPria-le

osdntii'"

Noincrec{ered,

groilza

cu

toaic

tanttlui,-'le

'ei,

rie-a,tli

an.ti-

p[titr, tlornl

tie-a

puile

pe aliui

in

situai;ia

de

a nu

ptiteir

rlt"ti

far:[

rd.u,

ioate

att

unrnat

piicatuld'

Ored

c[,

pe m6surfi:

ee

aiungeru

sh

';tel'gem

din noi

ul'-

mole

plcatului

strfiruroEesc,

aiunEem

sX

iril$turim

pr[pastia

dlntre

noi

gi

lumea

ereat;i

de

ilomnun

peniru

iloi'

;\jurrgern sd

'ne

gflirz

orcJcsr

doe

ea

ta sd

urcdnt

la

&unz-

lld&Au.

DacS

po.[i

convince

nn

anirnai,

fie

el

o

jivini

uriiipatich

cfii iadnl, dach

pofi

s'a conuingi cei

nu-i

vreai

rf;ul

ci

binele

clar::i

p,: i si-i cigtigi

'tncred.erea,

atunci

se'mblAnzegte.

$igirr,

eonuingerea aceasta

gi

increderea nll

o s'o imphr-

triqeqti

prin

discursuri

cu rniere,

ci

prin

ac$iune.

{mhldnzilori.i

de

gerpt

din

India

Dacii

nnei eobra

reqalri

din

Xndia

ii

gti

cdnta ct1

cea

mai rerigitri

rnonotonie,

din

cobzd.

ai cdgtigat-o.

Are

sl6bi-

r:inne

pentrn

inttzit:ii.

Ai convins'o

cil

ii faci

bine...

$i

apa

cu alte

:rnirnale.

ltrehue

tnsii un

talerit

special

ca

sf,

qti ghsi

sliibir:iu

nea

f ieciirei sIlbirirl,,iunI__T

Agir

cn

qerpii

nogtri"

Intrai

in

Seininar

la o

treclit:

de

pedagogie

cu doi

gerpi.

I-Jnrrl

era un rninunlt

Tropidonottts

aiqterintts"

F[rea

l[cr-rit, cdci

i,.ti sririrnbilse

pielea

rJr. cltrfincl,

tresiturile

viperei eran

de

rrrinnne

,rle

frnluos

intipirr:ile

pe el.

Ltri-s'a

pus

intrebarea:

Cum

ii

inrbliuziti

?

I

I

I

Nr,11'12

poate

se

facd

o

astfel

de

comunicare

a

bunhtliii

lui

eelor-

lalte,

asta

este

int

tt'*"u

celot

necuudntdtoare'

in

lumea

. 184

o

Tinerimea

Noud

el

rnai

iniaiy"

t:



-

fizicului.

--r^-^

,ra

.^.tnoi'ne

mdi

Eucredchuirtuteaareoputeredecontagiune

mare

decdt

viciul,

ui-U""a"*i

*;:

intenzh

decht

rdrutatea'

Toatd

upostoril,

iJa

p"a'g"{ii:

toath

puterea

de

im-

nfaozir"

su

spriiinh

pe

aceasti.

realitate:

Bundtatea,

"^

i't"i

airtate'

este

d'ifuzitsd'

este

fecundd'

dinamicd,

este

contaoioasd'

Cuget

ta

covinftL

lui

Isus:

'$i.

pentru

ei

p" *in"-

insumi,

ca

gi

ei

sd

fie

sfinli

intru

-

Iac'aqa:

cind

dai

falh

cu

-"t^"- l'

""

un

vechiu

prieten"'

de

pe

vremea

:a:d

plcatul

nu

exista'

ca

o

veche

9i

prieteiluJe

*"oqtin [

din

"potu

nevinovhliei'

Sd

nici

nu-ti

inchin;;"";;"tlu

ii

altcum'

cd

qarpele

s'ar

nedumeri

de

atitudinea

ta,

sau

c6

-ar

aqtepta

nu

gtiu

ce

boscoane

-

cum

H;:"i;ii1,:"-,

"'::;r::#;::"

X-:r":;,

{

t'v,"yr;:'"J1"#il-"t'i:ii:: ,u't

tratezi-

ca

atare' II

iai

in

mdnh,

ta'a

tua-"i"'tia;;;i

l3?i'

ta

alerge

pe

rndnh

dac[

are

voie,

nu-l

i;;*i';-*tqtati

repezi

din

dugut:'-"l

tratezi

bine.

eqa

ffi"qti

s[-i

comunici

convingerea

ca

nu-l

vreai

rhul,

'e-i

"o*"oltili

i*t"autea

-in

tine'

Se

creiazd

un

;;il;;i,t'orogi";,

iai

impirtdqit

bldndetea

ta'

Cuvintele

utust"a

le-au

pirul

-tut

paradoxale:

iI

im-

bldnzeqti,

t,utaoao-i

tu-ii

"ano

l'ai

fi

inthlnit

blindl

Da'

ffiil.e'

iii

n"

fu.,"*

iilei

gresite

despre

serpi'

Sunt

unii,

mai

cu

seamd

viperele'

cari

intrd

in

cate'

goria

domniqou'uio'-

supra-delicate'

in

cdre

nu

e

bine

sf,

1

asvirli

nici

cu

"ffiJ;;roui

albi

de

pe-o

petali

minusculfl

de

viorea.

cir"

iull

"orrouqtu

slfibiciunea

Ie

va

qti imbldnzi'

Pdnh

atunci,

Phzia

line

insh

minte

acest

principiu

cbihuzitor

la

tntblilnzirea

, ori

cirei

fhpturi:'i^m-pa'tup"it"-f"

increderea'

prin

fapte'

prin

T

u.""u

ci

le

faci

ni#r".

Aiunci serpii

lot^

t?

rta11i

in

ju-

rul

ghtului

thu,

veveriia

ti

se

va

ascunde

in

buzunar'

albina

va

odihni

pe

degetul

tdu

9i

pantera

se

va

aqeza

ca

o

mdth

bldndh

la

Picioarele

tale'

,

Fii

suPerior

Prin

bunitate

Cauta

si

5ti

tta"'i

simpatie

qi

incredere

t

Dach

noi,

cari'

mai

mult

sau

mai

pulin'

ne

credem

buni'

am

fi

mai

buni,

riii

clin

lumea

"::*.t^t'

;l

1,"

^*t

:1i:,u"

tut'

Un

prisos

au

nloatute'

nu

i

numai

atdt'

ci

qi

o

micqorare

a

rhului,

o

uoutu'ill

o

discreditare

.a

phcatului'

Daci

rhul

e

o

cangrenf,-contagioasS'

dacdL

mdrul

putred

tt"iclcii'n"-tbo'

din

iur]

-

pdnice

mdrul

bun

nu

md

sfinlesc

adeodr".

(sf.

""

tft"*l

acelae

principiu:

in

lumSa

simpatiilor'

a

sdmfe'

mintelor,

a

instinctnJot"iu

iu'a

a

vietii'

chiar

qi

in

aceea

a

moralithtii

inalte,

i'i"u

i'o"mneazd

i

ie

'"udrtu'

Pldsmuegti

inclinatii

spre

bine

in

altii

prin

ex-un'darea

celor

ce

posezi'

lati

de

ce

spun

misticii:

Amor

"'t

"*-'latius

-

Iubirea

este

ex-staticd'

te

as-

vdrle

din

tine,

te

a'{""tl"ott'a'

te.rmpriqtie

in

altii

fdri

sil

t"-risip"qti,

devii

Pronie

pentru.

altn'.9r

Bonum

"'t

a'iti"tnim

sut

dhruegte.

Aga

inieleg,

de

ce

garpele-

s'a

intors

pe

mdna

mea

dupice

i-am

dat

[i"*"t"":p"

iarbh'

irtr'o

duph

masi

bru-

moasi

de

toamnd,

"g"

;t"f"e

qt-:u'

lupul

din

Gub-bio

so

a'

propia

de

sfdntul'r;;;;t;i

bldnd

decdt

un

miel"'

Sil

nu

""

pfaog*

"a

utlii

sunt

rii'

nu

avem

drept

la

aea

ceva,

d""at

dTJ#;-;'it;;it

ta

ii-

mai

buni

decit

tiot"ffinuriiia

lui

Dumnezeu

este

ridicarea

pe

Tron

a

Bunil'

titii,

eare

varsi

ini;;;J,oi:-r1].-n5"u"rea

armonia

plinirii'

-Lunul

9i

mielul

puqt"-t'o"

impreund'

leul

gi

boul

mdnca'vor

i"i'i

gn;il:*

#"JJ#;:'::

zirele

noastre,

aceasti

Im-

pilrhtie

a

bunithtii'

Iatb

la

."

iTuo

ficut

sf,

cuget

gerpit

-tt';u.,orele

suciu

G"PrJruta

Shii

(T,l owr&7,

qrtg. q,3.,

t^'"a"L"tr

rq*

P[JT"ER I-E

NOASTRE

iffigffi

Tinerimea Noua, Blaj, 1937, noiembrie,



%egffi

MICHAEL

-

Cine

este

ca

Dumnezeu?

-

Aga se

tdlcuegte

numele

acestui

Arhanghel

lupti-

tor.

MICHREL,

cea

dintdiu

tipturd

din ceruri

gi

de

pe

pirndnt

care

a

rdvnit

pentru

Mirirea

Celui

vepnic,

care

lupti

pentru

cauza

lui

Dumnezeu

pi

se

tmpotrivi

dugmanilor

lui, este

protectorul

oricirui om care-si

apiri

ceriul

sulletului

pentru

Dumnezeu, cici

vorba

sf.

Augustin:

Coelum

su-

mus.

-

Cer

suntem

noi

MICHREL

Acest

nume e

o

mdrefie.

,Cine

este ca

Dumnezeu?"

Cdnd r&suni in imensit&tile

ce-

rului

cuvdntul care

ii

deveni

de-atunci

numele

;i

deviza,

s'au

cutremurat

tn

sldnti

inchinare

constelaliile

pi

LUCIFER

s'a

pr&-

bupittn nimicul

fdpturii

sale

lmfu-

mrirate.

-

Cine-i-

ca

Dumnezeu?

-

Iati

motivul,

pentru

ca

orice

creaturi si-[ slujasci.

Sim[imdn-

tul

mirefiei

lui Dumnezeu

si

fie

rezistenfa noastr6

in lafa

ori-

cirei ispite.

,Cine-i

ca

Dumnezeu?"

este

explozia adoraliunii,

trezi-

rea

unei

indigndri

teribile

impo-

triva dugmanilor

iui

Dumnezertt.

MICHAEL

-

,Cine-i

ca

Dumnezeu?u Numele

tdu

este cu-

vdntul nostru de

ordine.

Tu

ne

dai armele

cu

cari ai

pribuqit

pe

SATANA

cel

hdd

pi

cotropit

in

ur6.

Ura

e

taina

Satanei. Iu-

birea

pi

adorafiunea

este taina

ta.

Strigitul lui

a fost

z

,Voiu

fi

asemenea

celui

Preatnaltn dea-

ceea:

oNu-l

sluiesclo

Strisitui

tiu

e

|iin{a

ta, este

esenla

tE:

MICHAELI

,Cine'i

ca

Dumnezeu?n

Ideea

Satanei

a Voltaire

stti-

sdnd

de

pe

iniltimea

unui

Pie-

Eestal

de-mdndrie:

,Sd

sdrobim

infamul",

---Si

tu

rispunzi:

"MICHflEL"

-

-eine-t

ca

Dumnezeu?"

si

Prin

acehsta

biruiegti.

Al&turi

de

tine

suntern

in

luotd.

Fii

alituri

de

noi.

Fa

si

siirtim

fn

str&iunduriie

inimei

troaste

realitatea

numelui

tiu,

-Cine-i

ca

Dumnezeu

ca sd

fim

6iruitori

lmpotriva

duhurilor

bez-

nei

pi-a

urii.

GABRIEL

-

,PUIETEA

IUi

I)umnezeun

-

d;a

se

tdlcuegte

numele

acestui

tnger,

irasolitor

aI

tainelor

mdntuirii

noastre-

Il

gd-

sim

la

nasterea

sf.

Ion

Botezi-

torul: e ingerul

Buneioestiri,

e

tn-

gerul'sldrgi-tului

lumii.

S6-i cer;im

iricepere-a

tainelor

cre;tine.

'

RRFREL

-

,,DumnezeuDin-

decd"

-

acesta

este numele

lui'

In

cbderile

noastre,

el

ne aduce

doctoriile

vindcitoare;

el duce

rusiciunile

noastre

la

Dumne-

iei si

ciliuzeste

vieafa

noastri

ca

aieea a

tdnirului

Tobia.

i

MICHRELI

-

alituri

de

tine.

i

GABRIEL

-

Fi

si

luptim

Di-ne

price-

perea

vietii

cre;tine

Pentru

care

luotim.

-'-nRFREL

-

vindeca-ne

de

rdnile

cipdtate'n

luPti.

o

/.

O.

'S

-

Marianist

- -

NU

TE

MULTUMII

CU

CEACE

ESTI

DACA

POTI

AJUNGE

LA

CEEACE

NU

E$TI

Blaj, decembrie 1937



Nu

te

mulfumii

cu

ceeace

e5ti

SRRPELE

DIN

INTUNEREC.

CRINUL

DIN

MOHAWK

Kateri

Tekakwitha

Pr

Sucru

F,

Hrhtos

se

na$te,

mdriti'l

I

Ciungu

MISIONhRUL

SI

DIAVOLUL,

In

Indla

miserioasd

Cum

Klm-To-Kim

5i-a

rdgdsit

5slisul

'

Smddu

Gheotgae

RedacNionale

CUPRINSUL

Decenvrie

1937

txl

'q

In3]

-

Sf.

Augustin

-

Maregalut

Hindenburg

prime7te,

tntr'o

zi, uizita

Pdrin-

telui

Mostert,

capelanul

general

al

tinerimii

Germane.

Acesta'

rdmilne

surprins

od.z6nd

tn

locttl

de

cinste,

tn

odaia de

lucru

a

bdtrdnului

luteran,

o

frumoasd,

icoand

cu

sf.

Fecioara

Maria.

-

Eu

vdd

in

sfdnta

Fecioari

intruparea

valorilor

ome-

ne$ti

necesare

viefii'

mele.

Aga

rdspunse nedumeririi

preo'

tului,

Mare$alul.

Tdria

sufleteasca,

ndscutd.

din

credinfi,

farmecul

isaor^t

din'neasemdnata

curdtenie,

sunt

oirtuli

cari

trebucsc

sd tm'

pod.obeascd

orice

uialii

de

om'

priaind

sfdntalFecioard

se

trczerte

tn

noi

dorul

de-a

fi

mai

buni,

mai

cwafi.

Nu

cduta

tn

analele

omenirii

alt

model

aI eroicitd[ii

omenegti;

nu

aei

gdsi

nimic

ce

sd stea

tn ase-

mdnare

cu

sfilnta

Fecioard'

Acum

iaEuu

ani

(1923),

an

profesor

pigdn

iaponez'

con'

ferenliind Ia iadio'Iigoto,

aorbea ,c.u

multd'

oenerafiune

despre

',,S7eita

Fecioard

a

cregtinilorn

'

Aiunse

sd se

exprime

astfel:'

,n"p"oao""rea,

in

viafa

tineretului

nostru'

a vietii

sfintei

i{uriu,

face

mai

mult

pentru

educafie

decdt

pildd

oricdrei

alte

persoane

din

istoria

noastrh

nationalio'

Toatd,frumuseleaunuiaielimoralerdeuotate'fermecd*

toare

gi

ueiele

este-tntipdritd

in

sfdnta

F,e1io11d'

Nu

te mut-

lumii

cu

ceeace

egti,

piiuegte

cu

ochii

inimii

pe

aceea'

de'

'iii

,tnri*g

Dumieziu

s'a

ldsat

fermecat"

prin

splendoarca-l

Iduntricd.

Eroism,

ciuilizalie,

nu

cresc

decdt

ca

podoabe

Ia

altarut

Sfintei

Fecioare.

Statornicia

fn

credinla,

tn

uia[a

cregtind'

numai

prin

ea

o

aaem.

Sfintul

Francisc

Xaveriu

se

legase

cu

gea

fdgdluin[e

ca

sd

apere

cultul

Neprihdnitei

conceperi

a

Maicii

lui

lsas"

7'inerimea

Noud

Pdrintele

Suciu

P.g-

49

s0

.

lon

Pdcald

,l4oldouan Claudiu

56

59

63

6+

In

Indii

in

Malaesia,

in

Japonia,

oricdt

de istouit

sd

fi

fost,

recita

rozarul

in intregime.

Era

un

instrument

fdcdtor

de

de toate

zilele. Trupul

nostru

e

fari

de ispiti

pentru

sulletul

nostru.



minuni

pentru

Misionar.

ln

17

Mai

7865,

dupd trei

ueacuri

de

prigoiand,

Misionarii

puturd

sd

pdtrundd

din

nouin

Japonia.

Din

districtul

ind.epdrtat

urahami

aeni

spre

ei

un

grup

de cre-

gtini.

Din

neam

tn

neam

tgi

pdstrard

credinla

fnrd

preofi,

cdci

7n

ur"un,

ei

continuau

sh

se

roage

inaintea

icoanei

Sfintei

Fecioare.

sd

tntipdrim

tn

noi

mdreliile spitituale

a

sftntei

Fecioare,

ca milinile

ei

curate

sd

d.epund

tn

inima

noastrd,

Pruncugorul

-ffitffiffiterii

din

vif tai

m'

Sd

nizuim

La

mai

mult

Tinerimea Noui

Trupul

este

o

mare

gi

'incurcati

ma;ind

pe

care

trebue

si

o mdnim

noi,

cu

sufletul.

In

realitate,

maSina

,aceasta

a

trupului,

cauth

si ne

mdne,

Pi

ne

mdni

5i

ne

impinge

gi

ne hdrfue. Aceasta

este ISP]TA:

Magina

care

este

trupul,

urea

sd conducd

pilotul,

care

este

sufletul.

ISPITA

este

tncercarea

de'a

tndupleca la

riu

pe

cineva,

este

prileiul

nimerit

9i

atrdgitor

de-a

giista

din

plicerea

riului.

ISPITfl.

este

riul

dugman,

care

vrea si'fi fie

prie-

ten,

pi

se apropie

de

tine

lingu;indu-se.

ISPITR

este

cea

mai temuti

ocaziune

oferiti unei

Itinte

libere

ca si

se

jertleasci

datoriei,

sau si

jerfeasci,

datoria

intereselor

lui

pdcitoase.

-

Vrriai

si cunogti

cdt

prefue;te

un om?

Vreai

si

:pti

capacitatea

unui suflet?

Vreai si cuno;ti

energia

unei

inimi?

potenfa

morali

a unei

voinfi,

lnddrienia

unei

rezistenfe?

.H,5eaz6'o

in

fa[a ISPITEI.

Ea

desvilue

interiorul

liecirui

om

Lovegte

o statue

de bronz

cu

minu;a,

nu va

suna'

isbegte-o

insi

cu

ciocanul,

vei

cunoaqte

atunci

din

ce

iel

de

metal

este

Pldsmuiti.

Aga

ISPITA

este

lovitura

peste

fa[a noastri

ca si

se

gtie

cum

rdsundm,

care

este

caracterul nostru,

perso-

nalitatea

noastri.

Daci

un

om

in

fafa

ISPITEI

nu

suni

goarna:luptei,

a

incordirii,

nu

meriti

si'l nume;ti

om.

,

:

ISPITR

este

picatul

ce te chiami,

picatul

tnvilit

in

mantaua

pliceiii,

a

gustului

dulce,

a

aromei

parfu-

mate.

Ea

gtie

si

alunge

orice din

lafa

ta,

ca

si

rimdi

cu oferta

ei:

oAsvdrle-te

tn tin& Plicerea

e

o

planti

rari, care

se

oiilepte

repedeu.,.

Astfel ca

5i

Cleopatrei,

$arpele

fi

se

oferi

intr'un

vas

cu

llori.

Glasul datoriei

pareci

tace,

sau

tfi

qopte9te

toarte

tn

surdini.

Pldcerea

e

prezenlil

simturilor,

le farmeci,

Insuiletulnostruca'ntr'uncontinentcumirigi

munli,cupustiurigipiduri,vdjdievdnturi'batfurtuni'

trec

cicloane

ce

tivilesc

ce'a

crescut

bun

in

inim6'

bupa

zile

radioase

de

primivari,

dupi

mulfurniri

su.

fletipti,

nivilesc

in

gridina

lipturii

noastre,

iiuinele

intunerecului...

ISPITA

iati

viafa

omului

pe

pimdnt,

iati

atmos-

lera

de

viafi

a

tineretii

Sufletulnostruestetnlundalinflacdrilehupului,cati

cauti

si-l

mistue,

pi limbile

lui

ca

timbi

de

garpe

din

lntunericul

iiintei

noastre,

adulmeci

inima

ca

pe'o

pradi

gARPELE

N,.4

fd"rt:tjy4 Tinerirnea

Noud

Pag. 53

tncearci

si

le

hipnotizeze,

iar datoria ascunsa

in

con-

ptiinfd

nu-ti

oler& nimic

decdt

o

fdgdduinld

a cdrei

bu-



Ir

s

F

curie

nu o

poti

gusta

acum.

Aga

se

intdmpli ci tn fafa

,pldcerii

prezente,

d.atoria

cu

bucurie aiitoare se

tnfrunti,

9i

aFa

se

alcituegte

ISPIT,H,,

care

niciodati nu-ti arati

riul,

ci

plicerea,

interesul

.gi

binele

senzibil care este ascuns

tn

orice rdu sulletesc.

Aceasta

este

tehnica

ISPITEI:

de-a-li

ardta

rdul

sub

chipul binelui,

de-a

te conainge

cd. datoria

este

o tfuanie,

o

poaard

tnzpotriua

intereselor tale,

cd

nu este tnlelept

luctu

sd

rezigti

la

oferta

pldcerii

prezente,

pentru

nu

gtiu

ce

pro'

misiune

de uiitor.

ISPTTA

este

riul,

care te

sugestioneazi

prin

chiputr

binelui.

Iati

de ce

este

infricoqitoare.

$i

acum

ili este

ceasul,

ales din vegnicie, si arefi

.puterea

personali

de

jertli

de

care dispuni.

6.cum

si

are[i

pdni

unde

lmpingi abnegafia in

fafa

plicerii

ce

inlruntd datoria.

ISPIT.H,

desvilue

marea

,necunoscutin

din

iiecare

om::

puterea

de-a

sacri{ica

pli,cerea

datoriei.

,Ce

gtie

omul

care

nu

este

ispitit ?n se

tntreabi

sldnta

Scriptura.

In ora

ISPITEI

gtim

cdne suntem

5i

ce

prefuim.

Te incoardi

aprig;

cu

tiria

credintei, ca cu o

spadi

ce despic6.

zecile

de

.capete

ale

$arpelui

din tntunerec,

lovegte

uesel.

Nu discafa

cu

ISPITA,

nu cocheta

cu

gdndurile

rele

ce

te

impresoari,

apiri

mdndra Catedrald

a sufletului

t&u.

E frumoasi

tinerefea

pentru ispitele

ei

dese

5i

mari,

pentru

aceste

ocazii

de-a

te arita

luptitor,

biruitor;

pentruci

aceste

lovituri

tn

platopa

sufletului

tiu,

te

lac

si

dai

sunetul

metalului

din

care

egti

liurit.

oOntul,

care

tndurd,

este mai

presus

d.ecdt

eroul,

Si

acela,

care se

stdpdnegte, mai

mult

decdt

.rdzboinicul

ce

cuceregte

,orage".

-

:Sl.

Scripturi.

h

p

h''

h

fs

p'

i

t

p'

F.

F.

h

pr'

Lupta

cu

garpele

din

tntunerec:

ISPITA'

E

lrumoasa

tineiltea

pentrucd'

e

anotimpul

luptelor

impotriva

ISPITEI'

--'-fii

Nr.

4

Tinerimea

Nouii

Pag'

55

,....-

ei

strigdnd

:

,Iatd

cregtiia"

'

Incepurd

s6-i

uite

numele

de

Tekakwitha

ca

si-i

sPund

Cregtina'

Dar

sufletul

ei

iurta

p"

i'nt

cel

restignit

9i

se

simtia

Tinerimea

Noud

Nr.

4



ti-se

inscrie

in

Vegnicie

hotirtt

5i

rnare

in

acest

r&sboiu'

singurul

care

fericit[.

Un

thnir,

in

intelegere

cu

unchiul

ei'

intrii

pe

neagtep-

tate

in caban6,

qi

;fiti;odu-se

ca

sh

aparf,

lmelit.

dê

beu-

iora,

.iai.a

torios

deasupra

capului

securia'

urldnd:

i'Cregtino

tli

lapezi

crcdinld

sau

louescln

"

_,^

-a^-î+

,

sa

qsa,

u

^

"-

---hata

copili

crezu

intr'adevflr

cI

s'a

sfirqit"

Se

apeza

In

-*

Eenunchi,

miinile

impreunatel

cu capul

aplecat

ca

sd

se

re'

iuleagd

mai

addnc'

Atdta

sflnge

rece,

atata

calm?

-sdlbatecul

Indian

fu

a'

pucat

de

tremur,

A"

pu"ita

9i

t:9i,

din

caband

ca

urmhrit

de

legiuni

de

luptetori

rievdzuti...

sufletul

Iui

Kateri

era

pregdtit

;;i-;

martiriu'

Ceva

mai

greu

o

agtepta'

Primivara,

i"

ii*p"f

iindtoriilor'

trebui

si

urmeze

fa-

-ifia

irio

paa""i'

Una

dintre

mdtuqi

se

puse

sh

spioneze

pas

cu

pas

viata

ei

ai"

u""tt

sezon'

$i

gdsi

un

punct

de

acuzi

cas,onecinsteascbinochiiMisionarului,spriiinul-eiincea.

surile

grele.

La

Indieni, copilul

crescut

de

un

unchiu'

trebue

si

i'se

adreseze

cu

denumirea

de

tatd'

Odati

Kateri'

din

ne-

;;*;

a"

,uu-a-ii

zise

pe nume'

fdr6

titlul

:t:td:

Mdtuea

isi

inchipui

tot

tefuf

A"

tt"f"gi"iri

qi

o

acuzi

Misionarului

ch

il'e;rt"

il

Pdcate

cu

unchiul

ei'

Cind

Pdrinteie

ii

mhrturisi

acuza'

ea

g

simti

T

::a

mar

grea

incercare

a

vietii'

Dumnezeu

ii

purifici

mai

strilucitor

inima.

Cu

acest

p;i;i

";

declari

eil

nu-gi

amintegte

sd

fi

iignit

cu

ceua,

tiiia

uhgu,

curlt-ia-trupului

ei

gi

ci

nu

ii e;ste

teamd

d.e

nici

o-

acuze

in'

astfei

de

chestiuni,

tnaintea

iude-

ii{ii

au^nezeegti'

...

$i

acest

C'io

a

crescut

in

vdi

silbatece'

cu

deserturi

crescute

in

suflete

du

oam.ni,

cu

turme

de

hiene

ce

alergau

il;"td;a

.."t

tatiit"

in

-vinele.

Pieile-Roqii

Ea

nu

ûiTe'uA

lucrurile

de

mdni'

ea

ddruia

M6.n'

tuitorului

"ro"iiuT"-liu"u'u

zi'

Prigoana

nepotolitd

ii

adrrcea

in

inimi

ooror

iti-e;

outa"atqi""'

itugottea

de

singurhtate'

(continuare

in

Pag'

58

)

Pirintele

Suciu

.cRlNUL

DIN

MOLAW,$

I{at

er

i''

T

elc

a

lcla

itlba'

1656-1680

il.

In

suferinfi

9i

prigoand,

sufletuf

.|fterinet-

:-:^ltt"n""

apirdnd

in

frumsei"a

aiancimii

lui

neziriti

de

oamem'

Incepurh

u"u'ul"

de

tot

felul'

Mai

intdi

c&

rfrmine

itr

nelucrare,

pierzhnd

prea

multi

vreme

la

rugiciune'

la

capeli

gi

mai

cu

seamd

;;ilelt

de

dumineca

gi'n

sirbdtori'

Ii

a-

dresau

cuvinte

u.pr"

li

umilitoare'

cari

n'o

induplecarfi

la

nimic.

oDacd

oo

ioottsti

dumineca'

nu

o

sd

mdndncin'

Tre-

,

bui

si

aluneze'

Mullumi

lui

Dumnezeu

cd

putea

sh-I

dilru-

iasci

aceasti

iertfi'

Zi|e|eacesteaeraucaopresiuneasuprasutletuluieica

si

se

roage

-ui

iotu"t,

mai

inAetungat'

$i

cdnd

Misionarul

o

invhti

rugdciunea'-no)u'umf,

"o

o'ui

voi

si

se

hesparth

de

aceastd

armd.

Kateri

era

impresurati

de

rhutatea

celor

ce

nu-i

indu-

rau

virtuteu.

ro

i'I*-'f'"

tup"ti'

tineri

cari

se

ardtau

beti

ii

luau

in

rds

modestia,

aruncau

cu

pietri

in

urmh'i,

se

repe-

zeau

asupra-i

sa

o

iooeasca'

Pini

gi

copii

alergau

in

urnra

Ioan Suciu Tinerimea Noua

Documents

Transcript of Ioan Suciu Tinerimea Noua