CENTRUL COLAR DE EDUCAIE INCLUZIV

RM-SRAT

Nr. 2

Decembrie 2014

CENTRUL COLAR DE EDUCAIE INCLUZIV

RM-SRAT

Omul este rodul educatiei pe care o primeste

(HELVETIUS)

De cate ori ni se ntmpla ceva bun in viata,primim acest fapt cu bucuria mplinirii noastre ca

fiine efemere ,ntr-o lume n care vrtejul cotidian ne amesteca ameitor zile si nopi, valori si

deertciuni, amagiri si certitudini.

Poate de prea multe ori noi nine ne lsm prini in acest iure ,din motive pe care uneori vrem,

alteori nu, a le recunoate. Nu e deloc uor sa faci astfel incat zilele sa nu rmna doar timp scurs peste

tine ,iar nopile sa nsemne odihna ntru alt nceput ostenitor.

Nu ne e mereu la ndemana puterea si zbava de a cerne valorile si de a le pune deoparte, spre

rodirea lor i spre mbogirea noastr spiritual.

coala este locul n care nvm ,nainte de toate, ca spiritul si bogia lui sunt cele care dau

msura noastr i a faptelor noastre. nvam unii de la alii ca impartasind adevaratele valori devenim

mai bogati.

Un vis atins nu inseamna altceva decat nasterea altuia nou, un sfarsit ce prinde formele unui nou

inceput, caci cum altfel putem imputina distanta dintre noi si propriul nostru vis spre desavrsire?

La ceas de bilant, elevi si profesori dau trecutului ce este al lui, impliniri, esecuri, nostalgii si n

acelasi timp, deschid portile viitorului cu tot ce inseamna el.

Curajul, dorinta, frumoasa ,,inconstienta a elevilor, cladite pe experienta si valoarea profesorilor

lor fac din Centrul Scolar de Educatie Incluziva Rm.Sarat o institutie ce-si merita locul castigat in randul

institutiilor de invatamant special buzoian.

Va multumesc dragi elevi,dragi colegi,multumesc deopotriva parintilor, apropiati ai scolii si

va urez:

,,LA MULTI ANI!

Director

prof. Done Rita Daniela 3

O legenda, din nordul Europei, povesteste c, odat, n vremi foarte ndepartate, au pornit la drum

lung trei virtui surori (Sperana, Iubirea i Credina), cutnd copacul care s le reprezinte: nalt ca

Sperana, mare ca Iubirea i trainic precum Credina. Dup ndelungi cutri, surorile cltoare au gsit

bradul, pe care l-au iluminat cu razele stelelor, devenind astfel primul pom sfnt mpodobit de Crciun.

Bradul este considerat un arbore sfnt pentru c vrful su se ndreapt spre naltul cerului dumnezeiesc,

iar ramurile sale rmn permanent verzi, amintind de viaa venic.

Datina folosirii bradului de Crciun a fost

preluat de la romanii antici, care i mpodobeau

locuinele cu un brad sau cu crengue de brad n timpul

serbrilor.

Pn n secolul XII, brazii de Crciun nu erau

mpodobii. Localnicii i atrnau de tavan cu vrful n

jos, obicei pe care nimeni nu l-a putut explica. A urmat

apoi o lung perioad n care se foloseau crengue de

brad pentru mpodobirea caselor.

O alta legenda spune c n preajma iernii, o mic

pasre nu a mai putut s plece spre rile calde,

ntruct avea o arip rupt. Tremurnd de frig, pasrea

a ncercat s se adposteasc n frunziul unui stejar i

a unui ulm stufos, dar ambii copaci au refuzat-o, de

team c le va mnca fructele. Disperat, aceasta s-a

culcat n zpad, ateptnd s moar. Deodat a auzit

chemarea unui brad, care i promitea ocrotire.

Astfel, pasrea a fost salvat.

Dar, n seara de Crciun, un

vnt teribil a suflat cu putere

peste pdure i toi copacii i-au

pierdut frunzele, n afar de

bradul cel generos, pe care

Dumnezeu l-a rspltit pentru

gestul de bunvoin i i-a

pstrat frunziul verde, orict de

aspre au fost vicisitudinile

iernilor care au umat.

Consilier educativ:

Prof. Oancea Cristina

4

tim bine si totusi uitm adesea: Craciunul romanesc este unic. Craciunul romanesc este

altceva dect cel nemesc, grecesc sau american.

nseamn mai mult decat cadouri sub brad si beculee colorate, chiar mai mult decat

celebrarea Naterii lui Iisus. Crciunul romanesc este sarbatoarea vieii i a luminii, a soarelui

invocat in cea mai lung noapte a anului, cea a solstiiului de iarn, pentru a capata puteri si

a nvinge ntunericul, iar ziua s nceapa din nou sa creasc.

Cu mii de ani in urm, stramoii nostri, care triau ntr-o minunat armonie cu natura si

cu ritmurile ei, srbtoreau in noaptea dinspre 21 spre 22 decembrie evenimentul solstitiului de

iarn, perioada critica in mersul Timpului. Soarele se afla atunci n cel mai "slab" moment al

su, dndu-ne cea mai scurta zi din tot anul, iar anticii credeau ca nu mai are for si trebuie

hrnit si ajutat. n unele zone ale rii se rostogolesc de pe dealuri roi aprinse in noaptea de

Crciun, in altele se aprind buteni - poate urme ale unor strvechi ritualuri solare. Probabil,

oamenii acelor vremi credeau ntr-o divinitate a vieii si a morii, a nvierii i a vieii de

dincolo, care guverna ritmul existenei lor pamantene, al vegetaiei, al agriculturii. Viaa i

moartea erau considerate dou faete fireti ale aceleiai realiti, iar stramoii notri nu

cunoteau teama de moarte si de neant, care a fcut din societatea zilelor noastre o societate

depresiva si stresata. Ei aveau un reper de nezdruncinat: credinta in nemurirea sufletului.

Prof. Voinea Marius

5

Acest gen aparte de arta decorativa ruseasca

dateaz din secolul al XVII-lea si poarta numele de

pictura pe lemn de Khokloma , dup denumirea

oraului cu acelai nume de pe Volga.

Oraul a devenit un important centru de arta populara,

prin decorul exterior bogat traforat si interioarele cu

piese de mobilier (paturi pictate, tblii de mese,casete

, cuiere ) , obiecte de uz casnic(linguri, tvi,butoaie,

farfurii, castroane, solnie etc.)si podoabe din lemn

pictat.

Plecnd de la aceste minime informaii, mi-am propus

ca la ora de abilitai practice sa realizez mpreuna cu

elevii clasei a III-a, cteva ornamente pentru Crciun

mai deosebite

Rezultatul muncii lor...

Realizator articol: prof. Untea Liliana

Realizatori lucrari: elevii clasei a III-a

6

Proiectul Dac nou ne pas, Terra va fi sntoas si propune s promoveze n rndul

elevilor scolii noastre dar si al celor implicate in proiect ,un comportament adecvat care s

manifeste prin aciuni concrete respectul i grija pentru natur. Educaia ecologic urmarete

formarea unui om cu un comportament care s manifeste prin aciuni concrete respectul i grija

pentru natur.Elevii trebuie s observe direct transformrile negative pe care le suport natura

atunci cnd omul in nechibzuina lui vrea s progreseze cu orice pre

a) La proiect particip un numr de 50 de elevi din clasele I XI, elevi cu deficiente severe

moderate si un numr de 12 cadre didactice profesori diriginti din cadrul CSEI Rm-Srat.

b) Beneficiarii directi ai proiectului sunt elevii din clasele I-XI din Centrul Scolar de Educatie

Incluziv Rm-Srat, elevi cu deficiente severe moderate. Beneficiari indirecti sunt printii

elevilor, cadrele diadactice participante.

c) Proiectul si propune derularea unui numr de 6 activitti pe durata a 6 luni:

- Totul se transforma! Se confectioneaza obiecte din materiale reciclabile expuse la intrarea in

scoala.

- Reciclam si castigam ! Parada cu costume realizate din materiale reciclabile.

- Pomul prieteniei Actiune de plantare a materialului saditor in gradina scolii.

- Sarbatorim impreuna Ziua Pamantului! activitti informative prezentari imagini .

- Primvara n parcul colii Lucrri de ntreinere a spaiului verde al colii.

- Trgul de primvar, (obiecte i aranjamente florale confecionate din materiale reciclabile)

7

d) Activitatea principal avand ca scop constinentizarea elevilor cu privire la

importanta mediului n viata fiecruia prin activitti menite s ncurajeze comportamentele

ecologice. mbinarea activittilor informatice cu activittile practice contribuie la o mai bun

cunoastre a mediului, a consecintelor pozitive si negative pe care le poate avea actiunile noastre

asupra lui.

e) Plecnd de la importana protejrii i conservrii mediului copiii trebuiesc invai ca exista

anumite legi ecologice care trebuiesc respectate cu sfinenie , cum ar fi:

-in natur toate sunt legate de toate-adic sistemele ecologice nu sunt izolate ci integrate n mediu;

-totul trebuie s duc undeva-adic din punct de vedere ecologic in natur nimic nu e de prisos, nu

exist deeuri ci totul folosete altui organism;

-natura se pricepe cel mai bine-adic ea are metodele ei de autoreglare important e ca omul sa nu

intervin in ecosistem;

-interaciunea om-ecosfer emis de Donsereau in 1957 orice modificare serioas in ecosfer are

consecine asupra vieii sociale.

Prima activitate din cadrul acestui proiect judetean inscris in Calendarul activitatilor

educative 2014-2015 TOTUL SE TRANSFORMA s-a desfasurat la C.S.E.I. Rm. Sarat pe data de

25 noiembrie 2014, unde au participat atat elevii scolii noastre cat si elevii celorlalte scoli partenere,

Scoala Ziduri, Scoala Balaceanu , Scoala nr.1 Rm. Sarat, Scoala nr.6 Rm Sarat

Activitate si-a propus s dezvolte interesul elevilor pentru reciclara tuturor produselor ce par a fi de

nefolosit si gasirea unei intrebuintari cat mai frumose.Toate produsele realizate au fost expuse la

intrarea in scoala. Pe parcursul derularii activitati atmosfera de lucru a fost antrenanta reusind sa

mobilizeze toti elevii chiar daca acestia nu se cunosteau intre ei, faptul ca aveau un scop comun i-a

determinat sa lucreze in echipa si sa dea frau liber imaginatiei. Activitatea si-a atins obiectivele

urmarite derulandu-se in continuare la Scoala Balaceanu unde va avea loc o parada din costume

realizate din materiale reciclabile. Copiii aflai la vrsta colar sunt foarte receptivi i doritori s

participe la o mare diversitate de activiti ecologice i s-i lase asupra lor o amprent de durat.

Spre exemplu a planta un pom nu trebuie sa raman o propoziie intr-un caiet ci o activitate

placut i util. Un pom o via de om nu trebuie sa fie doar nite cuvinte rostite de dragul de a le

rosti ci trebuiesc transformate in realitatea de zi cu zi.

Cu alte cuvinte copiii trebuiesc invaai c s realizeze i s-i asume responsabiliti privind

impactul pe care aciunile omului le au asupra vietii planetei.

Prin implicarea direct i prin contactul cu natura , copiii vor inelege mai uor c mama natur

este cea care d cele necesare vieii, care creaz i protejeaz viaa, vor invaa sa o aprecieze la justa

ei valoare si s o ocroteasc aa cum merit.

Mediul este cel mai mare dar al nostru, iar daca noi nu avem grij de elatunci cine?

Consilier educativ

Prof. Oancea Cristina

8

In aceast zi au fost srbtorite persoanele care au reuit sa treac

peste o dizabilitate care le face viaa mai dificila. Aceste persoane

demonstreaz zi de zi ca au resurse la fel ca cei care nu se confrunta cu

aceasta problema, ca sunt integrate in societate, ca si-au depit temerile, au

energia necesara sa duca o via frumoasa, chiar daca puin diferita de a

celorlali.

Anul acesta elevii si profesorii din Centrul colar de Educaie

Incluziva Rm.Srat au organizat activiti specifice acestei zile alturi de

elevii de la Casa Azur in cadrul Centrului de Recuperare Reabilitare a

Persoanelor Adulte cu Handicap Rm.Sarat.

Scopul activitii fiind formarea spiritului civic, respectiv sensibilizarea copiilor cu privire la

nevoile celorlali.

Activitatea a constat n prezentarea unui scurt program artistic, urmat de audiii muzicale si

purtarea de discuii mpreun cu asistaii si personalul centrului.

Anul 2014 este al treilea an consecutiv cnd este srbtorita Ziua persoanelor cu dizabiliti de

ctre elevii CSEI in cadrul Centrului de Recuperare Reabilitare a Persoanelor Adulte cu Handicap

Rm.Sarat.

Prof. Viorica Serea

9

Capacitatea de a exprima o idee este aproape la fel de important ca ideea insi

(Bernard Baruch)

Orice activitate de comunicare are la baz nelegerea celorlali, dar i nelegerea noastr de ctre

ceilali.

Orice activitate pe care o desfurm presupune schimbul de informaii, adic procese i relaii de

comunicare.

Prin comunicare, oamenii transmit i schimb informaii, idei, sentimente, opinii, atitudini.

Comunicarea didactic, form a comunicrii pedagogice, prin care se vehiculeaz coninuturi

specifice diferitelor discipline de nvmnt, n vederea generrii unui act de nvare, are scopul de

a facilita nelegerea unui adevr i nu doar simpla lui enunare.

Metodele de nvmnt concretizeaz cile de transmitere a informaiilor, a coninuturilor.

n practica pedagogic cu elevii cu deficiene de nvare, pe parcursul actiivtii am observant c

metodele noi, interactive, bazate pe activitatea elevului au un foarte mare succes.

Una dintre metodele utilizate cu success n activitile de la clas este explozia stelar, o metod

de stimulare a creativitii, o modalitate de relaxare a copiilor, care se bazeaz pe formularea de

ntrebri (Ce?, Cine?, Unde?, De ce?, Cnd? ) pentru rezolvarea de noi probleme i noi descoperiri.

Beneficiile acestei metode

sunt urmtoarele: se utilizeaz n activiti de tipul: lectur dup imagini, convorbiri, povestiri, jocuri

didactice, activiti matematice, poezii, activiti de evaluare;stimuleaz creativitatea n grup i

individual; uureaz crearea de ntrebri n grup i individual, pentru rezolvarea problemei propuse;

dezvolt i exerseaz gndirea cauzal, gndirea deductiv, inteligenele multiple, limbajul, atenia

distributiv.

Crciunului; elevii trebuie s rspund la ntrebri de tipul: Ce?, Cine?, Unde?, Cnd?, De

ce?.

n finalul activitii, toate fiele cu rspunsuri ale elevilor, scrisorile copiilor ctre brdu i

toate celelalte material utilizate la activitate,au fost primele file ale jurnalului, care a fost continuat

pe parcursul urmtoarelor activiti de la clas.

Aceast metod a fost primit cu succes, copii fiind atrai de abloanele i imaginile

prezentate, de dorina de a fi cel care d cele mai multe i mai bune rspunsuri, i de curiozitatea

de a vedea ce mai putem scrie n acest jurnal..

Prezentate ca nite jocuri de nvare, de cooperare, distractive, nu de concentrare,

metodele interactive prezentate nva copiii s rezolve problemele cu care se confrunt, s ia

decizii n grup i s aplaneze conflictele.

Aplicarea metodelor solicit timp, diversitate de idei, angajare n aciune, descoperirea de

noi valori i responsabilitate didactic.

Inst. Geru Gabriela Alis

Prof.Coja Nela

Metoda a fost aplicat n cadrul unei

activiti extracurriculare (un atelier

de lucru utiliznd materiale

reciclabile) intitulat Jurnalul unui

brdu, n care s-a avut ca suport o

scrisoare deschis a unui brdu

ctre oameni, n preajma

10

Mottto :

Cnd vorbeti, semeni ; cnd asculi, culegi.

(Plutarh)

La nceput a existat cuvntul.

Aceast propoziie fundamental a culturii universale, identific nu numai natura a tot ce exist, din

perspectiva majorittii doctrinelor religioase ale omenirii, ci i natura nemijlocit uman a existenei.

Omul nu poate exista n afara cuvantului. Sensul incepe ntotdeauna cu numele dat realitaii, iar percepia

sensului ncepe cu cel mai elementar act de comunicare.

Termenul a comunica n Dicionarul explicativ al limbii romne de a face cunoscut,a da de tire, a

informa, a ntiina, a spune dar i a se pune n legatur, n contact cu [24,p.179].

Una din capacitile eseniale ale omului ca fiina social este aceea de a comunica, adic, de a emite

ctre cei din jur anumite mesaje cu diferite coninuturi i semnificaii i de a recepiona de la acetia

mesajele lor.

Aceast capacitate are premise si mecanisme naturale, neuropsihologice, i este modelat i structurat

socio-cultural.

Comunicarea reprezint schimbul de informaii care include interaciunea social prin manifestrile

comportamentale dobndite sau nnscute, precum semnele verbale sau nonverbale care sunt emise i

recepionate contient sau incontient.

Coninutul comunicrii este divers:

- imagini, noiuni, idei (au un coninut informaional) care permit manifestarea conduitelor

afective,produce disonsn sau consonan psihic efecte de acceptare sau refuz (coninutul motivaional)

- iniierea, declanarea sau stoparea activitailor, rezistena la eforturi (coninutul volitiv)

n general se comunic prin :

Informaii:

- cognitive - coninutul semnelor lingvistice

- indiceale - centrate pe locutor avnd scopul definirii i controlrii rolului n timpul comunicrii

- injoctive schimburi de informaii ntre interlocutori pentru progresul comunicrii pentru atingerea

scopului

Mijloacele comunicrii:

- lingvistice - limba dublu articulat i de manifestrile vocale

- paralingvistice - nelese de membrii unei culturi n mod mai mult sau mai puin contient: non verbal-

vocale (tonul vocii), nonvocale (gesturi)

- extralingvistice - scap locutorului n timpul vorbirii: vocale (calitatea vocii care furnizeaz informaii

biologice, psihologice sau sociale), nonvocale (maniera de a se mbrca).

Combinarea coninuturilor i mijloacelor comunicrii ne ajut s difereniem dou noiuni limba i

limbajul.

Limba este totalitatea mijloacelor lingvistice (fonetice, lexicale i gramaticale) ce dispune de o organizare

ierarhic potrivit unor reguli de organizare (Zlate, 2006, p. 285).

Limba nu depinde de existena n sine a individului, este produsul comunicrii n decursul timpului in

cadrul unei comuniti.

Limbajul - activitatea psihic de comunicare ntre oameni prin intermediul limbii(Zlate, 2006, p. 285).

Limbajul este un fenomen individual n plan fizilogic aici intervenind particulariti ale aparatului fono-

articulator ct i n plan psihologic prin manifestarea individual. n Dicionarul de filozofie avndul ca

autor pe Didier Julia, a comunica inseamn, relaia ntre persoane o relaie cu precdere lingvistic, fr

ns a se reduce la aceasta, ci cuprinde toate formele de expresie uman codificate n limbaj.

11

Dup Rubinstein limbajul este limba n aciune. Limbajul restructureaz activitatea psihic a

omului, este un mediator n desfurarea i dezvoltarea mecanismelor psihice contiente sau

incontiente; fr limbaj nu se poate vorbi de formarea noiunilor, judectiilor, raionamentelor, nu se

pot realiza abstractizri i generalizri, nu pot fi rezolvate probleme, n combinatorica imaginativ

cuvintele apar ca vehiculatori de imagini. Percepia capt sens, reprezentrile devin generalizate cu

ajutorul cuvintelor; verbalizarea permite definirea motivelor; voina este un process de autoreglaj

verbal, personalitatea se formeaza i i exteriorizeaz n mare parte din coninutul ei prin limbaj.

Limbajul devine un ax al sistemului psihic uman, care face posibil fenomenul de contiin.

(Popescu-Neveanu i colab., 1987, p. 71)

Activitatea limbajului nu se ntrerupe odat cu ntreruperea comunicarii cu alii ci se pstreaz pe tot

parcursul strii de veghe (sub forma limbajului interior) i chiar n timpul somnnului.

Funciile comunicrii i a limbajului

Limbajul i comunicarea n raport cu individual ndeplinesc urmtoarele funcii:

1. Funcia de integrare a individului n mediul sau-permite individului s traiasc alturi i mpreun

cu alii, s se adapteze situaiilor noi, s in seama de experienta altora, s asimileze o parte din ea.

2. Funcia de dezvluire i autodezvluire - individul se face cunoscut altora, i siei

3. Funcia valorizatoare prin care individul atrage atenia asupra sa, afirmndu-se

4. Funcia reglatoare a conduitei altora comunicnd cu alii, individul i poate ameliora

poziia n ierarhia grupului determinndu-i pe acetia s i schimbe atitudinile, creeaz conflicte sau

atmosfer destins n timpul unei conversaii

5. Funcia terapeutic - comunicarea poate fi un mijloc curativ-psihanaliz

Importana comunicrii

Comunicarea este att de important i util, nct unii autori consider c reprezint unul dintre

elementele cheie n definirea, nelegerea i explicarea individului i chiar a societii. Prin

comunicare, individul se formeaz si i dezvolt personalitatea care asigur transmiterea experienei

sociale.

Comunicarea favorizeaza:

-mbunttirea relaiilor elev-elev

-mbunttirea relaiilor profesor-elev

-elevii se relaioneaz mai bine cu cei din jur

-implicarea cu interes a elevilor n activitile extracolare

-mbuntirea conduitei verbale i sociale

-elevii nva s foloseasc asertivitatea n comunicare

-elevii se fac nelei mai bine

-elevii ii exprim sentimentele

- cu aceaste ocazii se cultiv morala civic i religioas

-manifestarea comportamentelor civilizate n societate

-n comunicare elevii sunt actori, ndeplinesc un rol

-cultivarea valorilor i normelor morale

-manifestarea conduitelor i comportamentelor civilizate

-permite interrelationarea n grup

-comunicarea ntrete coeziunea n grup, se leag prietenii

-medierea si rezolvarea conflictelor

12

-prin comunicare elevul se cunoate pe sine, este stimulat stima de sine

-comunicarea schimb atitudini

-n actul comunicrii elevul inva i s asculte

-prin comunicare elevii i transmit experiena social

-prin actul comunicrii elevii se relaxeaz, apare buna dispozitie

Omul este o fiin social. In lipsa comunicrii, individul rmne la nivelul dezvoltrii

biologice, rmane inapt pentru interaciunea social, privat de capacitatea de integrare n

societate. (Mielu Zlate, 2006, p. 287)

Decalogul comunicrii:

1. Nu poi s nu comunici

2. A comunica presupune cunoastere de sine si stim de sine

3. A comunica presupune contientizarea nevoilor celuilalt

4. A comunica presupune a ti s asculi

5. A comunica presupune a inelege mesajele

6. A comunica presupune a da feed-back-uri

7. A comunica presupune a inelege procesualitatea unei relaii

8. A comunica presupune a ti s i exprimi sentimentele

9. A comunica presupune a accepta conflictele

10. A comunica presupune asumarea rezolvrii conflictelor

BIBLIOGRAFIE :

1. Abric, J.C. (2002) Psihologia comunicarii, Editura Polirom

2. Baban, A. Consiliere Psihologic i Educaional

3. Cosmovici, A, Iacob, L. (2008) Psihologie colar, Editura Collegium

4. Lazr, C. i David E. (2007) Comunicare, deviant i psihologia grupurilor n consiliera

psihologic i educaional, Editura Psihomedia

Prof. psihodiagnoza

Telehoi Gabriela

13

Creierul, mai activ in somn dect ziua

Dei iniial se credea ca cel mai activ este creierul in starea de veghe, cnd omul este

treaz, studiile electrice (electroencefalograma) au artat ca de fapt creierul este mai activ

noaptea, in timpul somnului.

Creierul emite mai multe tipuri de unde care se pot nregistra pe electroencefalograma

(EEG). In timpul somnului au loc procese extraordinar de importante pentru sntatea

noastr fizica si psihica:

1.Se refac depozitele energetice ale tuturor. celulelor, inclusiv ale neuronilor;

2.Se refac depozitele de mediatori in sistemul nervos central si periferic (pot fi prevenite

dementele? Ca boala Alzheimer de exemplu);

3.Se regenereaz celule afectate sau esuturi;

4.Au loc cele mai importante momente ale cognitiei, este direct imbunatatita memoria de

lunga durata!

5.Stiati ca de fapt este mai bine sa inveti nainte de culcare, pentru ca in timpul somnului

creierul sistematizeaza mult mai bine informatia si o retii pe termen lung?

6.Se refac depozitele energetice ale tuturor celulelor, inclusiv ale neuronilor;

7.Se refac depozitele de mediatori in sistemul nervos central si periferic (pot fi prevenite

dementele? Ca boala Alzheimer de exemplu);

8.Se reface echilibrul endocrin, al glandelor sexuale, digestive si aa mai departe;

9.Se relaxeaza inima si vasele isi refac tonusul;

10.Se secreta hormoni in creier si glandele endocrine din creier, in special epifiza, care

rspund de zona emoionala dar este necesar sa nu existe stimul luminos si stimulul

auditiv sa fie cat mai mult redus. De aceea este indicat sa dormii in linite cu ochelari de

noapte.

11.REM somnul cu vise, are etape scurte care isi intensifica repetiiile spre dimineata.

Somnul are efect de descrcare emoionala, reface starea psihica, alunga stresul psihic si

starile tensionale, combate depresia si alte tulburari de personalitate;

12.In timpul somnului se reduce stresul de peste zi, somnul fiind un important mecanism

antistres;

13.Se reface imunitatea,

14.Prin somn aducem un plus preventiei pentru demente.

Prof psihodiagnoza

Telehoi Gabriela

14

Aghiasma sau sfintirea apei, se savarseste cel mai des, deoarece apa a fost considerata

ntotdeauna ca una dintre cele patru elemente constitutive primordiale ale cosmosului ( apa,

pamntul, aerul si focul ) fiind de asemenea si elementul natural cel mai folosit si cel mai de

trebuinta in viata omului cea de toate zilele.

Este cea mai de seama dintre ierurgiile privitoare la lucruri si totodata cea mai frecventa in

activitatea liturgica a preotului.

Aghiasma nu este o taina. Aghiasma este o ierurgie. Ierurgiile au fost instituite de Biserica, in

scopul ajutorrii cretinilor, pentru a-si dobandi mai facil mntuirea. Denumirea de ierurgie vine

din limba greaca si nseamn ,, lucrare sfnta. Se cuvine sa retinem ca, in timp ce Sfintele

Taine au fost instituite de Mantuitorul, ierurgiile au instituite de Biserica.

Cuvntul grecesc aghiasma nseamn sfinire. La noi, prin acest termen se intelege atat apa

sfinita cat si slujba sfinirii. De asemenea, se cuvine sa mai stim ca aghiasma este de doua

feluri: mare si mica. Aghiasma mare se savarseste o singura data pe an ( la Boboteaza ), iar cea

mica, la mai multe ocazii sau date din cursul anului bisericesc. Aghiasma mica mai este

denumita in unele zone si sfetanie, cuvnt slavon, care are intelesul de luminare. Chiar si slujba

de sfinire se numete ,,slujba luminii.

In ziua de Izvorul Tmduirii la manastiri se obinuiete ca aghiasma mica sa se faca intre

Utrenie si Liturghie, in curtea bisericii, ori la izvoare sau fantani.

Aghiasma are rol de curatire, de spalare si este considerata cel mai autentic simbol de puritate,

de curatenie sufleteasca. Este daca vreti, igiena sufletului. Apa sfintita este elementul preferat

al puterii curitoare si Sfintitoare a Sfantului Duh. Are efecte multiple prin care-si arata

beneficitatea, de la insanatosirea trupului si ndeprtarea celui rau din viata noastr, pana la

alungarea demonilor. Prin stropirea cu apa sfintita, duhurile rele cele viclene din tot locul sunt

alungate, la fel si pacatele mici savarsite in decursul timpului, adic nlucirile diavoleti,

gandurile cele rele. Mintea, odata curatita de efectele binefctoare ale apei sfinite, se

ndreapt prin rugciune.

15

Daca avem mai multa sau s-a invechit, o varsam la loc curat, pentru a nu fi pangarita.

Poate fi varsata la radacina unui trandafir, a unui copac, de regula in locuri curate unde

nu ajung animale sau chiar oameni care pot pangari locurile respective.

In concluzie, aghiasma are o multitudine de utilitati atat in plan sufletesc cat si trupesc

fiindu-ne necesara in toate momentele vietii noastre spiritualizandu-ne fiinta.

Profesor: Paul Radu Mugurel

Apa de la Slujba de sfinire a Aghiasmei mari (la Boboteaza), se pastreaza nestricata

vreme ndelungata, ramanand tot asa de proaspta, de curata si de buna la gust. O parte din

ea se pastreaza la biserica intr-un vas special numit aghiasmatar, fiind folosita de preot la o

multime de ierurgii, cu ea preotii stropind atat casele credincioilor, cat si pe cei ai casei,

in ajunul sau chiar in ziua de Boboteaza daca preoii nu au terminat pana atunci mersul cu

Botezul. Cu Aghiasma mare se stropesc toate persoanele si lucrurile care trebuiesc

exorcizate, curite si binecuvntate ori sfintite, ca de pilda slujba care se face la curatirea

fntnii spurcate, la un vas spurcat, la binecuvntarea si sfinirea troielor, a vaselor si

vesmintelor bisericesti, a clopotului s.a. Totodat, arhiereul o folosete la sfinirea bisericii,

a Sfantului si Marelui Mir, a antimiselor etc.

Apa sfintita mai este folosita de asemenea la stropitul caselor, curtilor iar in caz de

boala, cei suferinzi gusta aghiasma sau se stropesc cu ea pe partile bolnave ale trupului

pentru a se tmdui.

16

*Apa trece , pietrele raman.

*Bine faci , bine gasesti.

*Ce semeni, aceea culegi.

*Dupa furtuna vine si vreme buna.

*E lesne a carti , dar greu a indrepta.

*Fapta buna este pentru om cununa.

*Graba strica treaba.

*Hotul striga hotii.

*Inteleptul tace si face

*Joaca dupa cum ii canta altii.

*Marul nu cade departe de pom.

*Nimeni nu se naste invatat.

*Omul dupa fapta se cunoaste.

*Pomul se indreapta de mic.

*Rau faci rau gasesti.

*Sacul spart nu se umple.

*Stie si la deal si la vale.

*Tot inceputul e greu.

*Unde dai si unde crapa..

*Zidul alb e hartia nebunilor.

17

Traditia impodobirii bradului de Craciun este de origine

germana.

Un brad pentru a putea fi folosit ca pom de Craciun are

nevoie de 7-10 ani ca s creasc.

Se presupune ca inca din anul 200 d. Hr. bradul reprezinta

un simbol al Craciunului. Dar traditia impodobirii bradului dateaza din

secolul al XVII-lea. In Germania, in 1605, un brad a fost ornat pentru

a destine atmosfera inghetata din preajma Craciunului.

La posta din Montreal sosea un numar mare de scrisori

adresate lui Mos Craciun. Pentru a nu-i dezamagi pe copii, angajatii

postei au inceput in 1974 sa raspunda acestor scrisori in numele

Mosului. Din 1983 programul de raspunsuri a devenit oficial, iar Mos

Craciun a primit o adresa speciala: Mos Craciun Polul Nord

H0H0H0

V-ati intrebat vreodata care este cel mai mare cadou de

Craciun primit de cineva? Ei bine, raspunsul la aceasta intrebare este:

Statuia Libertatii. Francezii au daruit-o americanilor in 1886. Nu va

imaginati ca a fost frumos ambalata si pusa sub bradul de Craciun.

Consilier educativ:

Prof. Oancea Cristina

18

... o poveste despre un brbat care bate

la ua fiului su. Jamie, spune el, trezetete!

Jamie rspunde: Nu vreau s m scol,

tat. Tatl strig, Scoal-te, trebuie s mergi la

coal. Jamie spune:

Nu vreau s merg la

coal. De ce nu?, ntreab tatl.

Din trei motive, spune Jamie.

Primul, pentru c e att

de plictisitor;

al doilea,

copiii m tachineaz i

al treilea, pentru c ursc coala.

i tatl i spune:

Ei bine, eu i pot da trei motive pentru

care trebuie s mergi la coal.

Primul, pentru c e responsabilitatea ta;

al doilea, pentru c ai patruzeci i cinci de ani i al

treilea, pentru c eti directorul colii.

(Anthony de Mello -Contiena. Capcanele i

ansele realitii)

Prof. psihodiagnoz

Telehoi Gabriela

19

-Ionic, tu ai vzut vreodat un cerb? i

ntreb bunica nepoelul venit n vacan

la ar.

-Da, la televizor.

-Eu te ntreb dac l-ai vzut n natur?

-Nu, tticul nu ne d voie s scoatem

televizorul afar.

-De cteva luni l tot dresez pe Buni s

latre cnd i e foame.

-i ai reuit?

-Da. De cte ori m aude pe mine ltrnd,

se apuc de mncat.

-Mmico, scrie-mi o scrisoare pentru Mo

Crciun!

-Dar de ce n-o scrii tu?

-Pentru c-mi trimite iar o carte de

gramatic, dac vede cum scriu.

-Uite, i-a czut cartea din mn, zise sora

ctre fratele ei.

-Vai, eram aa de cufundat n lectur nct

nici n-am observat! se dezvinovi acesta.

-Vitoria Lipan avea un cine. tii cum

l cheam? ntreb profesorul.

-Cuu! rspunse elevul.

Dup ce profesorul le povesti elevilor

despre poetul englez Milton, spunndu-

le c a fost orb, se adres unuia care nu

era atent:

-Ce defect am spus c avea Milton?

-Era poet, rspunse elevul.

Prof.

Voinea Marius

20

Prof.

Toader Laurentiu

5 bomboane i o ciocolat valoreaz 8 bomboane. Cte bomboane

valoreaz o ciocolat?

O eav lung de 20 metri trebuie tiat n aa fel, nct una din buci s

fie de 4 ori mai lung dect cealalt. Ce lungime va avea fiecare bucat?

Ct cost mai mult: un kilogram de monede de 25 de bani sau o jumtate de kilogram

de monede de 50 de bani?

Nicuor mparte prietenilor lui, n mod egal, 9 mere i 12 nuci. Ci

prieteni are Nicuor, dac numrul prietenilor este mai mare dect 1?

Tata cantareste 90 kg, fratele meu cantareste 70 kg, iar eu cntaresc 25

kg. Cum putem ajunge pe insula din mijlocul lacului cu o barca ce poate transporta cel

mult 100 kg?

Intr-o balta sunt 20 pesti mari si mici. Cand vine cocostarcul, de dupa

fiecare peste mare se ascund 3 pestisori mici. Cati pesti sunt de fiecare fel?

Cei 3 frai Popescu au fiecare o sor. Ci copiii are familia Popescu?

Pe o corabie sunt 4 pirai. Fiecare pirat ia cte 3 prizonieri. Ci oameni

sunt pe corabie?

Un ou fierbe n 3 min. n cte min. fierb 5 ou simultan?

Astazi afara temperatura este de 0 grade Celsius. Maine va fi de 2 ori

mai cald. Ce temperatura va fi maine?

Un morar a venit la moar. n fiecare din cele patru coluri ale ncperii

el a vzut trei saci de fin. Pe fiecare sac s-au aezat trei me, iar fiecare m a avut

pe lng dnsa trei motnai.

Cte picioare sunt la moar?

O cas are 4 camere. Dintr-o camer s-au fcut 2 camere. Cte

camere are acum casa?

n 5 minute, Cristina mnnc o prjitur i Carmen dou prjituri. Cte

prjituri de acelai fel vor mnca mpreun cele dou fete n 10 minute? Dar n 15

minute? ( Se presupune c mnnc n acelai ritm.)

21

Un MULUMESC este un dar original, indiferent de modul in care este exprimat. Daca

cineva de lng tine are nevoie de un multumesc, de o simpl imbriare sau de un

cuvnt frumos, nu ezita, respect-i dorina. Vei descoperi ca recunostina acioneaz ca un

bumerang, o data ce ai inceput sa o ari, ea te va rsplati nzecit.

Iat cteva moduri dictate de imaginaia creativ, pentru a-i arata recunotinta, fr s

consumi energie si sume uriase.

*Oferii profesorilor dragi cate un mesaj de apreciere, cu dedicatie, ca si cum le-ai da o

diplom de merit.

*Ajutai copilul sa imagineze o poveste, pe tiparul unui articol de ziar, intr-un fel de

relatare despre profesorul preferat.

*Atunci cnd facei cuiva un dar de mulumire, avei grij ca acesta sa fie bine ales. De

exemplu unui cititor nrit ii putei oferi un semn de carte mai deosebit. Cu alte cuvinte,

gdilati orgoliul celui in cauz.

*Fii punctuali. Cu cat va exprimai mai repede mulumirile fa de cineva, cu att mai bine!

*i nu n ultimul rnd, nu subestimai niciodat efectele unui mulumesc spus la timp. Este cel

mai important cuvnt pe care l puteti rosti vreodat. Invatai sa folosii cuvntul ct mai des.

Consilier educativ

Prof. Oancea Cristina

22

Coordonatori revist: Director: Prof. Done Rita Daniela

Consilier educativ: Oancea Cristina

Colaboratori: Prof. Telehoi Gabriela

Prof. Paul Radu Mugurel

Prof. Coja Nela

Prof. Geru Gabriela Alis

Prof. Voinea Marius

Colectivul de redacie: Consilier Educativ: Prof. Oancea Cristina

Prof. Psihopedagog: Serea Viorica

Prof. Psihopedagog: Untea Liliana

Prof. Psihopedagog: Toader Laurentiu

Cuprins

Cuvamt inainte ..3

Povestea netiut a bradului de

Crciun..4

Crciunul, strveche srbtoare a

luminii...5

Bucuria Crciunului....6

Dac nou ne pas Terra va fi

sntoas..7

3 Decembrie, ziua internaional a

persoanelor cu dizabiliti.. 9

Puni comune de comunicare .. 10

Comunicare i limbaj.... 11

Curioziti despre creierul uman ..... 14

Ora de religie ... 15

Proverbe i zictori . .17

tiai c...... 18

Stresul n munca profesorului..19

Anecdote colare ...20

Probleme matematic distractiv 21

Cum s spui mulumesc .. 22

23

CENTRUL COLAR DE EDUCAIE INCLUZIV

RM-SRAT