Investiiile straine directe i influena lor asupra creterii economice.Studiu de caz: Investiiile straine directe in Romniain perioada 2007 2012Piete internationaleINTRODUCERE In conditiile globalizarii, problema investitiilor straine directe (ISD), influenta lor asupra modernizarii economiilorin tranzitie, continua sa se inscrie in categoria problemelor-cheie ale teoriei economice. Necesitatea atragerii si utilizarea eficienta a ISD tin esenta procesului investitional, care asigura,in mare , prosperitatea sociala, politica si economica a fiecarei tari.S-a stabilit ca,in multe tari in curs de dezvoltare, saltul investitional in economie a inceput odata cu venirea capitalului strain. Cercetarea problemelor ISD este conditionata de faptul ca investitiile straine constituie una din caile de baza ale integrarii economiilor nationale in economia mondiala. Particularitatile economiei in tranzitie necesita nu doar un instrumentar propriu, adaptat la conditiile nationale, ci si cunoasterea obligatorie si aplicarea in practica a conceptiilor despre investitiile straine directe, elaborate de diferite scoli economice contemporane. Exista multe lucrari teoretice in care sunt examinate problemele ISD , cum sunt lucrarile savantilor europeni si americani, precum: J.Dunning, S.I.Lizonda, P.Lindert, M.Porter, R.Vernonn ultimul timp,in conditiile tranzitiei la relatiile de piata, problema respectiva este examinata siin tarile ex-socialiste. Investiiile reprezinta totalitatea cheltuielilor prin care se realizeaza sau se achiziioneaza noi mijloace fixe, productive i neproductive, se inlocuiesc cele uzate, se perfecioneaza mijloacele fixe existente , ori se fac plasamente financiare cu scop profitabil. Principalul mijloc de realizare a oricarei investiiiil constituie alocarea unor sume baneti in investitii prin sursa de finanare ori prin efectele generale asupra patrimoniului unei firme.Clarificarea conceptului de investiie implica, identificarea accepiunilor pe care le comporta i anume: plasament, cheltuiala, aciune, lucrare, activitate, proces.n societatea moderna, aproape orice investiie reala are i o importanta latura financiara , de la cel mai mic magazin pna la marile corporaii internaionale, activitatea de investiii bazandu-se pe credit, aciuni, obligaiuni etc.Nevoia de capital i de investiii, care se ridica la un nivel superior posibilitailor economice actuale, impune ca o condiie obiectiva apelarea la capital strain sub forma atragerii de investiii directe de capital, caracteristica comuna a tuturor statelor ex- comuniste. CAPITOLUL I . IPOTEZE SI TEORII CU PRIVIRE LA INVESTITIILE STRAINE DIRECTE

Teoriile cu privire la investiiile straine directe (ISD) au la baza lor un ir de ipoteze, care nu se exclud una pe alta: ele sunt interconexe i se completeaza reciproc.In unele cazuri, motivele investi torilor pot fi explicate in baza unei teorii, ia rin alte cazuri prin ntermediul ctorva teorii.Apariia primelor ipoteze despre investiiile straine directe are locin anii 50 i 60 ai sec.XX. Ele au aparut ca rezultat al activitaii dinamice a filialelor companiilor americane pe pieele Europei i ale Americii Latine.In condiiile contemporane, este cunoscuta urmatoarea clasificare a ipotezelor investiiilor straine directe: Ipotezele macroeconomice ale ISD,Ipotezele microeconomice ale ISD, Ipotezele teoriilor comerului extern La baza tuturor ipotezelor despre ISD stau motivele de investire, motivarea investitorului dintot deauna ramne,obinerea profitului, iar baza tuturor motivelor investitorilor straini este obinerea,in alte ari, a unor venituri mai mari dect in ara de origine a capitalului. n lucrarile teoretice cu privire la ISD, se subliniaza faptul ca motivele strategice principale pentru efectuarea investiiilor straine sunt: cautarea noilor piee de desfacere i a surselor noi de materie prima; cautarea posibilitailor de sporire a eficienei produciei; a accesului liber la ideile tehnologice noi. Firmele carora nu le convine importul unor anumite tipuri de materie prima, materiale i energie, aplica urmatoarele strategii.In conformitate cu prima strategie, patrund pe pieele arilor, unde exista resursele necesare,incep sa faca rost de ele i sa le prelucreze pe loc ori sa le expedieze in ara pentru prelucrare. Acestea,in special, sunt firmele de exploatare a minereurilor (petrol, minereurilor de metale neferoase). O alta strategie raspndita este accesul direct la ideile tehnologice noi in strainatate prin intermediul utilizarii experienei managerilor altor ari.Odata cu motivele strategice pentru efectuarea ISD, un rol importantil dein i opiniile personale ale conducatorilor i ale managerilor companiilor, relaiile personale, angajamentele i necesitaile unor grupuri de persoane.La luarea deciziilor investiionale, o insemnatate mare au inceput sa aiba i stimulentele psihologice i anume:Teama de a pierde piaa de perspectiva; propunerea investiionala primita de la experi, organizaii sau guverne naionale; concurena pe piaa naionala etc.CAP II ROLUL INVESTIIILOR IN DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALa Investiiile sunt eseniale in evoluia oricarui sistem economic deoarecese asigura prin ele regenerarea,imbunatairea i creterea patrimoniului oricarei organizatii. Investiiile influeneaza simultan cererea i oferta. n cadrul circuitului economiei naionale, activitatea de investiii indeplinete undublu rol:in primul rnd, agenii economici declanatori de aciuni investiionale prin diverse proiecte de investiiiii sporesc oferta de bunuri sau servicii, prin creterea capacitaii de producie, realiznd venituri suplimentare;in al doilea rnd, orice proiect de investiii va genera nevoi sau cereri suplimentare in sectoare conexe. Investiiileau ca scop realizarea de avantaje viitoare,in principal sub forma profitului. Realizarea unor proiecte de investiii conduce la creterea stocului de capital fix. Pe plan mondial,incepnd cu a doua jumatate a secolului trecut i pna in prezent, cresterea economica evideniaza urmatoarele aspecte:- creterea i dezvoltarea economica sunt rezultatul aciunii mai multor factori;-in societaile bazate exclusiv pe principiile economiei de piaa, sectorul particular are rolul principal in creterea economica;- politica guvernamentala orientata spre cretere are un rol deosebit;-in determinarea procesului de cretere s-a manifestat i influena unor factori de natura: educaie, capital uman, deschiderea spre exterior.Aceasta evolutie trebuie privita i in legatura cu tendina fluxurilor de investiii straine.care se constituie in resurse financiare dirijate spre o anumita localizare investiionala internaionala, care permit firmei emitente sa dezvolte operaiuni asupra carora deine puterea de decizie i control.Rolul investiiilor straine se poate aprecia pornind de la avantajele oferite investitorilor i beneficiarilor. Realizarea de obiective prin investiii straine are loc pe baza unor strategii economice, financiare i sociale ale investitorului i beneficiarului.Principalele strategii economice pentru investitorul strain: cucerirea unui segmentde piaa in ara unde se realizeaza investiia; folosirea materiilor prime, a forei de munca i a altor resurse existente in ara beneficiara a investiiilor; intrarea cu produse finite pe piaa limitrofa arii gazda a investiiei.Pentru agentul economic local i ara sa, avantajele economice previzionate sunt: -introducerea unor utilaje i soluii tehnologice cu efecte pentruintreaga economie; -amplificarea folosirii capacitailor de producie prin largirea pieei; -valorificarea unor resurse locale.Cu aceste strategii investitorul strain beneficiaza de : avantajele financiare sub forma dividendelor pe care le poate repatria in totalitate; avantaje fiscale sub forma reducerilor i scutirilor de impozite i taxe vamale; avantaje monetare in privina chimbului valutar, serviciilor bancare.Pentru ara beneficiara a investiiei strategia financiara are in vedere creterea profitului la firmele realizate prin investiii straine, posibilitatea incasarii de impozite imediat (TVA, impozit pe salarii, terenuri) sau in perspectiva, dupa perioada de scutire (impozit pe profit).De-a lungul anilor, s-a demonstrat ca intre nivelurile ridicate ale PIB i fluxurile de ISD exista o legatura pozitiva, nsa aceasta legatura nu este valabila pentru toate regiunile. Impactul investiiilor straine directe depinde intr-o mare masura de condiiile economice din ara gazda, de nivelul de economisire i investire alarii primitoare, de modul in care investiiile patrund in economie fie sub forma de investiii noi, de tipul greenfield, fie sub forma de fuziuni sau achiziii, dar i de abilitatea arii de a reglementa investiiile straine directe. n cadrul modelului neoclasic, ISD contribuie la creterea economica prin marirea volumului investiiilor i creterea eficienei acestora,in timp ce in cadrul modelului endogen, investiiile straine directe asigura creterea prin dispersarea tehnologiilor dinspre economiile dezvoltate spre arile-primitoare(Borensztein et al., 1998). Autori precum Borensztein, De Gregorio i Lee (1998) considera ca ISDau un efect de cretere pozitiv atunci cnd ara primitoare deine o categorie de fora de munca cu un nivel inalt de educaie, aceasta fiind capabila sa exploateze efectele de tip spillover pe care le implica investiiile straine directe. Astfel, un nivel mai ridicat al aptitudinilor capitalului uman poate induce rate mai mari ale creterii, la un anumit nivel dat al ISD (ipoteza susinuta de rezultatele lor empirice). Autorii menioneaza faptul ca este posibil ca arile sa necesite un nivel minim al stocului de capital uman, pentru obinerea derezultate pozitive ale ISD. Conform BPM5 sunt considerate investiii straine directe: capitalul social varsat i rezervele ce revin unui investitor nerezident care deine cel puin 10 la suta din capitalul social subscris al unei intreprinderirezidente, creditele dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta i intreprinderea incare a investit, precum i profitul reinvestit de catre acesta.De asemenea, sunt considerate investiii straine directe capitalurile din companiile rezidenteasupra carora investitorul nerezident exercita o influena semnificativa pe cale indirecta, i anume: capitalurile proprii ale asociatelor i filialelor rezidente aleintreprinderii rezidente in care investitorul nerezident deine cel puin 10 la suta din capitalul social subscris. Investitorul strain direct: persoana juridica, persoana fizica sau grup de persoane ce acioneazaconcertat, care deine cel puin 10 la suta din capitalul social subscris (respectiv din capitalul de dotare al entitailor fara personalitate juridica) sau cel puin 10 la suta din voturiintr-ontreprindere situatain afara propriei ari de rezidena.intreprinderea investiie straina directa: este ointreprindere rezidenta, cu sau fara personalitate juridica,in care un investitor nerezident deine cel puin 10 la suta din capitalul social subscris sau din voturi, respectiv din capitalul de dotarein cazulintreprinderilor fara personalitate juridica (sucursale). Deinerea a cel puin 10 la suta din capitalul social subscris sau din voturi, respectiv din capitalul de dotare, este primordialain stabilirea relaiei de investiie directa. Tipurile investiiilor straine directe (difereniate dupa contribuia fluxului de participaii straine la capital in intreprinderile investiie straina directa):Greenfield:infiinarea de intreprinderi de catre sau impreuna cu investitori straini (investiiipornite de la zero);Fuziuni i achiziii: preluarea integrala sau pariala deintreprinderi de catre investitori strainide la rezideni;Dezvoltare de firme: majorarea deinerilor de capital ale investitorilor strainiinintreprinderiinvestiie straina directa.CAP III . INVESTIIILE IN ECONOMIA ROMNIEI CONTEMPORANE Tranziia societaii romneti i dezvoltarea economiei de piaa implica noi abordari in raportul dintre teoria i practica economica.In practica , tranzia la economia de piaa impune sarcini noi i dificile teoriei economice deci si o abordare a conceptului de investiii a carui potential se reflecta nu neaparat prin volumul de resurse (financiare, materiale i umane) avansate, ct mai ales prin capacitatea factorului uman de a le transpune in efecte scontate. n sens financiar investiia insemna shimbarea unei sume de bani prezenta, certa,in sperana obinerii unor venituri viitoare, superioare, profitabile. n sens contabil investiia reprezinta alocarea unei trezorerii disponibile pentru procurarea unui activ fix care va genera fluxuri financiare de venituri i cheltuieli de exploatare .Investiia , intr-o alta formulare, reprezinta o decizie de cheltui pentru achiziionarea de active fixe sau circulante inclusivin scopuri speculative , prin care sa se obina un flux de lichiditai i deci o cretere a avuiei aparinnd unei persoane fizice sau juridice. Investiiile straine directe au efecte importante asupra economiilor arilor gazda printre care cele mai importante sunt legate de creterea productivitaii muncii prin transfer de know-how, tehnologie, abilitai de management i marketing favoriznd progresul tehnologic i creterea economica pe termen lung in arile in curs de dezvoltare. Efectele directe constauin: ocuparea forei de munca, creterea volumului tranzaciilor comerciale, formarea capitalului (de exemplu, multe ariin curs dedezvoltare au atras investitori straini in sectorul manufacturier cu scopul de a ctiga un anumit capital vital necesar relansarii, dezvoltarii acestei industrii).De asemenea, se mai potintlni i cazuri in care angajaii din filialele multinaionalelor instruii de catre acestea ii deschid propriile companii sause muta la firmele interne. Astfel se considera ca firmele multinaionale produc efecte pozitive asupra celor interne prin intermediul concurenei, acestea din urma fiind forate sa-i mareasca eficiena i deci productivitatea, adopta noile tehnologii mai devreme dect in cazul neintrarii pe piaa a investitorilor straini (Kokko, 1994). Literatura de specialitate face referire i la anumite efecte negative legate de productivitate, atunci cnd prezena firmelor straine pe piaa cauzeaza reducerea productivitaii firmelor interne. Aceasta se intmpla mai ales atunci cnd firmele straine produc pentru piaa locala. Afectnd echilibrul pieei din ara gazda, intrarea companiilor straine pe piaa poate fora firmele interne sa produca mai puin ceea cear conduce la creterea costurilor medii i deci la reducerea productivitaii (scaderea eficienei economiilor de scala) (efectul de furt de piaa). Revenirea la poziia iniiala pe piaa sau creterea cotei de piaa depinde in mare masura de incorporarea progresului tehnologic care favorizeaza creterea productivitaii. ISD contribuie in mod direct la creterea economica prin crearea locurilor de munca att in sectorul industrial in care are loc investiia dar i in alte sectoare legate prin lanul de producie de sectorul in care se face investiia. Astfel prin creterea ocuparii se reduce ponderea populaiei aflate sub pragul de saracie i alaturi de celelalte efecte benefice pe care le au ISD progresul tehnologic, creterea eficienei utilizarii capitalului, creterea productivitaii muncii, standardul de viaa se imbunataetedatorita creterii PIB pe locuitor. Unul dintre principalele motive ale ISD in aril ein curs de dezvoltare este legat decostul redus al forei de munca. Companiile straine angajeaza personal din ara gazda pe care il instruiete (are loc prima faza a transferului de cunotine, abilitai superioare legate de tehnologia noua, superioara, catre economia arii gazda) i il remunereaza superior in comparaie cu personalul firmelor interne, din acelai domeniu. Treptat i angajaii companiilor interne se instruiesc sau sunt instruii de catre acestea, pentru a face faa concurenei firmelor straine. Astfel cercetatorii au ajuns la concluzia ca, odata cu intrarea companiilor multinaionale sau transnaionale pe piaa, inegalitatea salariilor datorate calificarii superioare, crete pe termen scurt iar pe termen lung se diminueaza. Rezultatele arata ca ISD au crescut calitatea forei de munca i inzestrarea cu capital din intreprinderile locale ct i prezena companiilor straine avand efecte pozitive i semnificative statistic asupraproductivitaii muncii din intreprinderile locale .Autorii descopera ca modificarile in productivitatea totala a factorilor din firmele locale este relaionata pozitiv de primele influxuri de ISD dintr-o industrie sau regiune, dar scad semnificativ in amploare i chiar devin negative pe masura ce numarul multinaionalelor care intra in acea industrie sau regiune crete (crete competiia i apar efectele negative generate deaceasta).Pe de alta parte orice investitor internaional tie ca este expus unui risc mai variat dect investitorul careopereaza pe o singura piaa naionala. Decizia investiionala sub impactul factorilor macroeconomici i politici este analizata prin instrumentele specifice ale riscului general de ara.Riscul de ara,in sens larg, poate fi definit ca pierderile financiare poteniale datorate problemelor survenitein urma fenomenelor macroeconomice sau evenimentelor politice dintr-o ara.Conceptul de risc de ara este definitin legatura cu urmatorii termeni legaiintre ei:risc suveran; risc de transfer; risc general de ara. Analiza riscului suveran sau de suveranitate se refera la riscurile pentru creditele bancare acordate guvernelor sau pentru creditele cu garanii guvernamentale.in acest caz se poateinregistra riscul ca la un moment dat, guvernul fie sa nu poata sau sa nu vrea sa-i onoreze obligaiile. Rambursarea acestor credite nu este legata de performanele unui proiect sau al unei intreprinderi i deaceea, exista doar doua probleme: daca guvernul dispune de valuta necesara; daca guvernul este dispus sa plateasca.Riscul de transfer reprezinta posibilitatea ca in condiiile in care proiectul genereaza fluxuri banet iin moneda naionala suficiente pentru a acoperi obligaiile,guvernul sa nu dispuna de fondurile valutare necesare pentru a efectua schimbul valutar in vederea rambursarii datoriei.Analiza riscului general de ara privete riscul aferent investiiei efectuate in strainatate in sectorul privat. Evaluarea riscului general de ara se bazeaza pe analiza unor indicatori macroeconomici precum:- raportul deficit bugetar/PIB este apreciat astfel: pentru un rezultat de 0-3%situaie buna; pentru 4-8% nivel prea ridicat, peste 8% mult prea mare;- creterea masei monetare;- creterea creditului intern;- inflaia.O categorie distincta a riscului general de ara o constituie riscul politic. Riscul politic reprezinta multitudinea de variabile politice care interacioneazain orice stat independent. Exista trei aspecte eseniale ale riscului politic legate de riscul general de ara i anume: interaciuneadintre evoluiile politice i politica economica; transformarile politice radicale; interaciuneadintre evoluiile politice iincrederea strainataii i influxurile de capital.Factorul politic poate influena riscul general de ara,in principal, pe trei cai: prin efectul politicii urmate de un guvern aflat la conducere sau politica probabila a unui posibil guvern alternativ; printr-o schimbare radicala in guvern sau un razboi; prin pierderea ncrederii in guvern urmata de migrarea capitalului.Decizia investiionala sub impactul factorilor microeconomici se analizeaza prin instrumentele specifice riscului firmei. Analiza de risc specific de firma se refera la decizii privind diversificarea internaionala, costul factorilor de producie i penetrarea pieelor naionale gazda.

CAP IV . DinAMICA ISD IN ROMANIA IN PER . 2007-2011Investitiile sstraine in Romania s-au realizat prin : constituirea de societai comerciale, filiale sau sucursale, cu capital integral strain s -au in asociere cu persoane fizice sau juridice romne; participarea la majorarea capitalului social al unei societai existente; concesionarea,inchirierea sau locaia gestiunii unor activitai economice; dobndirea dreptului de proprietate asupra unor bunuri.Aportul investitorului strain in Romnia consta att in capitalulin valuta, ct i in maini, utilaje, servicii, drepturi de proprietate industriala i intelectuala. Investiiile straine s-au efectuat in toate sectoarele din industrie, explorarea i exploatarea resurselor naturale, agricultura, infrastructura, construcii civile i industriale, comer, turism, servicii bancare, cercetare tiinifica.Investiiile straine se pot executain Romnia, daca se respecta condiiile: sa nu se incalce normele de protecie a mediului inconjurator; sa nu se aduca atingere intereselor de securitate i aparare naionala a Romniei; sa nu dauneze ordinii publice, sanataii i moralei.Investitorii straini sunt asigurai prin lege cu o serie de garanii care le asigura sigurana investiiilor. Investiiile straine nu pot fi naionalizate, expropriate, rechiziionate sau supuse altor masuri cu efecte similare.Investitorii straini au dreptul sa: participe la conducerea i gestionarea investiiei;nstraineze drepturile i obligaiile lor contractuale catre ali investitori straini sau romni;sa transfere in strainatate profitul i alte sume.n aceasta perioada , investitorii straini au beneficiat de o serie de facilitai. Astfel, sunt scutite de plata taxelor vamale utilajele, mainile, instalaiile i alte dotari care constituie aport al investitorului strain. Primii doi ani de activitate a investiiei sunt scutite de plata taxelor vamale materiile prime, materialele i subansamblurile importate. Efectuarea de investiii straine in Romnia se face pe baza cererii investitorului strain. Calitatea de investitor strain se atesta prin certificatul de investitor, pe baza analizei documentelor: contractul de societate i statutul; contractele comerciale sau alte acte juridice in funcie de modalitateade realizare a investiiei. Legea nr. 35/1991 privind regimul investiiilor straine in Romnia, a fost amen data,n timp, pentru a asigura atragerea investitorilor strain. Prin astfel de amendamente s-au largit dreptu rile investitorilor straini, aa cum este dreptul de proprietate asupra terenului aferent investiiei. Repatrierea capitalului investit i a veniturilor realizate in urma investiiilor de portofoliu efectuate este libera. Daca ne referim la dinamica investiiilor straine direct ein Romnia, putem spune ca,incepnd cu anul 2003, acestea au inregistrat un trend pozitiv. Acest lucru se explica in primul rnd datorita majorarii fluxului de investiii straine directe dinspre UE catre ara noastra (Romnia se apropia de momentuladerarii), dar i datorita performanelor economiceinregistrate de ara noastra.Aceasta cretere mai poate fi explicata prin faptul ca investitorii straini au vizualizat oportunitaile de profit, relativ mari,in economia romneasca, fie sub forma de investiii greenfield, fie prin cumparari fuziuni i achiziii.in graficul urmator este redata evoluia fluxului de investiii straine directeinperioada 2003-2011:. Evoluia fluxului de ISD n perioada 2003-2011(milioane euro)Evoluia fluxurilor anuale de ISD (din participaii la capital i credite)in Romnia,in perioada 2003-2011, poate fi imparitain urmatoarele subcategorii: 2003-2006:in aceasta perioada fluxurile totale de ISD au inregistrat o cretere continua, de la 1.946 milioane euro la 9.059 milioane euro, adica au crescut cu 78,51%. Evoluia pozitiva s-a datorat marilorprivatizari inregistrate in Romniain sectoarele bancar i industrial (petrol i petrochimie, metalurgie, construcii de maini); 2007-2008: privatizarile in sectorul bancar au continuat, iar anul 2008 marcheaza volumul maxim de investiii straine directe atras in Romnia, valoarea acestora fiind de 9.496 milioane euro; 2009-2011: volumul de ISD a cunoscut o scadere dramatica faa de anii precedeni, atingnd valoarea de 1.815 milioane euro la finele anului 2011, aceasta scadere fiind cauzata de evoluia crizei economicei financiaren continuare este prezentat evoluia soldului de investiii strine directen perioada analizat, respectiv 2003-2011:

Pe ntreaga perioad analizat, 2003-2011, exist o cretere continu asoldului de investiii strine directe, ns ncepnd cu anul 2008, cnd crizaeconomico-financiar s-a resimit i asupra economiei romneti, putemobserva un sold al investiiilor strine directe cumulate cu creteri foarte mici.De asemenea, se poate observa c valoarea creditelor a crescut pe parcursulntregii perioade, indicnd o situaie negativ, conducnd la ideea c firmelestrine i-au micorat semnificativ sau chiar au suspendat investiiile dinveniturile nete realizate, o parte din aceste firme fiind afectate semnificativ depierderile suferite.La finele anului 2011, soldul investiiilor strine directe a atins valoareade 55.139 milioane euro, adic cu 4,9% mai mult dect soldul nregistrat anulprecedent. Conform informaiilor oferite de BNR, investiiile strine directe aufost orientate ctre domenii precum industria prelucrtoare (31,5% din total),intermedieri financiare i asigurri (18,2%), comer (11,4%), construcii itranzacii imobiliare (10,7%), tehnologia informaiei i comunicaii (5,4%). Dinpunct de vedere al rii de origine, primele patru poziii sunt ocupate de Olanda(21,7% din soldul ISD la finele anului 2011), Austria (17,5%), Germania(11,4%) i Frana (9,1%), poziii neschimbate din anul 2009.......................................................................................................................Referitor la coninutul creterii economice s-a conturat o varietate de opinii ce conduc la o serie de definiii ale acesteia. Creterea economica exprima acele modificari care au locintr-un anumit orizont de timp intr-un anumit spaiu, concretizatein sporirea dimensiunilor rezultatelor macroeconomice,in strnsa legatura cu factorii ce influeneaza marimea sa, inclusiv a mediului economico-socialin care are loc. Aceste rezultate pot fi masurate prin intermediul unor indicatori sintetici ce sunt semnificativiinaprecierea dinamicii economice a unei ari. Cel mai potrivit indicator de masurare a creterii economice este produsul intern brut.Graficul urmator ilustreaza evoluia ascendenta a acestui indicator pe parcursul intregii perioade analizate, 2003-2011:Acest indicator macroeconomic a cunoscut o cretere impresionanta in perioada 2003-2008,in acest an 2008 PIB-ul a atins valoarea sa maxima de 136,8 miliarde euro, perioada care a coincis i cu creterea nivelului de investiii straine directe.incepnd cu anul 2009, ambele variabile au scazut semnificativ, ca urmare a efectelor crizei economico-financiare ce a afectat ntreg mapamondul.Revenirea economica din anul 2011 se datoreaza,in mod semnificativ, industriei, exporturilor i agricu lturii. Creteri relativ reduse ale volumului de activitate s-au inregistratin domenii precum construcii, comer, hoteluri i restaurante . Repartizarea soldului investiiilor strine directe pe principalele activiti economice . Repartizarea soldului investiiilor strine directe pe principalele activiti economiceDin punct de vedere al orientrii investitorilor strini spre ramuri economice (conform CAEN Rev.2),ISD s-au localizat cu precdere n industria prelucrtoare (31,5 la sut din total). n cadrul acestei industriicele mai bine reprezentate ramuri sunt prelucrarea ieiului, produse chimice, cauciuc i mase plastice(6,3 la sut din total), industria mijloacelor de transport (5,2 la sut), metalurgia (4,9 la sut), industriaalimentar, a buturilor i tutunului (4,1 la sut) i ciment, sticl, ceramic (3,2 la sut).Alte activiti care au atras importante ISD sunt intermedierile nanciare i asigurrile (reprezentnd18,2 la sut din totalul ISD), comerul (11,4 la sut), construciile i tranzaciile imobiliare (10,7 la sut),tehnologia informaiei i comunicaiile (5,4 la sut).Tipuri de investiii straine directeFluxul de participaii la capita lin intreprinderile ISD in valoare de 2 676 milioane euro este difereniatn greenfield, fuziuni i achiziii i dezvoltare de firme.n anul 2012 investiiile greenfield auinregistrat un nivel foarte redus, de numai 18 milioane euro,iar investiiile din categoria fuziuni i achiziii (M&A) au avut un impact negativ de 5 milioane euro;ponderea predominantain fluxul participaiilor la capitalin 2012 o dein dezvoltarile de firme, cu ovaloare de 2 663 milioane euro, respectiv 99,5 la suta din participaii.Pentru a aprecia impactul de durata al investiiilor greenfield asupra economiei, au fost evideniate iacumularile de investiii straine directe (solduri)inintreprinderileinfiinate prin investiii greenfielddenumiteintreprinderi greenfield.Din punct de vedere al repartizarii pe principalele activitai economice, investiiile straine directeinntreprinderi greenfield s-au orientat cu precadere spre industria prelucratoare (30,4 la suta din soldulISDinintreprinderi greenfield). Alte ramuriin care aceste investiii au o pondere semnificativa sunt:comerul (20,0 la suta), construciile i tranzaciile imobiliare (14,0 la suta), intermedierile financiarei asigurarile (12,8 la suta).

Cea mai mare parte a investiiilor straine directeinintreprinderi greenfield se concentreaza, cai ansamblul ISD,in regiunea BUCURETI-ILFOV (58,0 la suta din soldul ISDinintreprinderigreenfield), urmata de regiunea CENTRU cu 11,6 la suta, regiunea VEST cu 10,1 la suta iSUD-MUNTENIA cu 6,5 la suta.Considerata dupa marimea investiiilor straine directeinintreprinderi greenfield, ordinea arilor deproveniena a acestora diferaintr-o oarecare masura de ordinea stabilitain funcie de originea solduluitotal al ISD. Astfel, cele mai mari investiiiinintreprinderi greenfield provin din Olanda (20,6 lasuta), urmate de cele din Germania (18,4 la suta), Austria (11,1 la suta) i Italia (7,7 la suta).

CONCLUZII Dei numarul observaiilor statistice este relativ mic, putem aprecia ca modelul construit este reprezentativ pentru a ilustra, la nivel macroeconomic, legatura dintre investiiile straine directe i creterea economica. Referitor la perioada de timp considerata, variaia fluxului de ISD are un impact moderat asupra variaiei nivelului de cretere economica.Fenomenul studiat, i anume impactul ISD asupra PIB-ului, considerat indicator ce caracterizeaza cel mai bine creterea economica, determina o relaie pozitiva intre aceti doi indicatori macroeconomici. Astfel, PIB-ul este sensibil la modificari ce pot apareain decursul unei perioade de timp, dar creterea economica depindeintr-o mare masura de fluxurile de investiii straine.Dincolo de impulsul macroeconomic iniial, ISD are un impact pozitiv asupra creterii economice ,imbuna taind productivitatea totala a factorilor de producie i, eficacitatea utilizarii resurselor in economiabeneficiara. Mai muli specialiti au apreciat ca autoritaile romneti nu au desfaurat activitai suficiente pentru atragerea investitorilor straini, iar volumul mare de investiii pe care ara noastra a reuit sa il atraga in perioada 2006-2008 s-a datorat conjuncturii favorabile legate de aderarea la Uniunea Europeana.Conform datelor publicate intr-un raport realizat de UNCTAD, Romnia se clasa in anul 2010 pe locul 10, cea mai mare pondere a investiiilor aparinnd investiiilor de tip greenfield. Investiiile straine directe au avut i au un rol important in stabilizarea proceselor macroeconomice din ara noastra i in relansareacreterii economice, cu toate ca efectele de antrenare i propagare nu au fost valoricate pe deplin, existnd unele puncte cheie asupra carora se impune sa se acioneze in continuare., Romnia este deja o inta atractiva pentru investiiile straine. La aceasta va contribui in continuare i statutul deeconomie de piaa funcionala obinut de Romnia. Atragerea unui volummare de investiii straine va asigura rapid i direct accesul la management eficient, la tehnologii moderne, precum i la noi segmente de piaa. . Maiimportant i mai susinut este rolul ISD n ameliorarea calitii forei de munc, n crearea unormanageri i a unor specialiti n marketing i vnzri de o alt calitate, n crearea unei alte culturi deorganizaie, mai aproape de economia de pia. Interesele rii vis--vis de ISD implic sporireaanumitor tipuri de investiii, respectiv a celor cantonate n activiti cu valoare adugat ridicat, acelor generatoare de exporturi i a celor de tip greenfield care presupun un transfer complex i maicomplet de resurse economice. Toate aceste categorii de investiii presupun n primul rnd implicareainvestitorilor strini n asigurarea calificrii superioare a forei de munc, precum i, n ultima situaiei un aport net pozitiv de locuri de munc. Prin urmare, atragerea acestor categorii de investiii va fi denatur s contribuie i la asigurarea unor efecte benefice asupra forei de munc. Pe de alt parte,trebuie menionat nevoia ca instituiile statului s asigure un nivel educaional corespunztor, la toatenivelele, proces aflat pentru moment n suferin, ca urmare a deselor schimbri legislative, cuconsecina deteriorrii calitii pregtirii forei de munc n Romnia. Sunt prezentate fluxul net de ISD i componentele acestuia (participaiile la capital, profitulreinvestit/pierderea neta i creditul net de la investitori), repartizate pe domenii de activitate alentreprinderilor ISD. Din analiza acestor date se evideniaza urmatoarele:in majoritatea domeniilor de activitate economica,in care ISD au pondere importanta, se constatamajorari ale participaiilor la capital in intreprinderile ISD, ceea ce semnifica continuarea procesuluiinvestiionalin anul 2012. Domeniile care auinregistrat cele mai importante majorari de capitalau fost industria (1 072 milioane euro), iar in cadrul acesteia industria prelucratoare (529 milioaneeuro) i energia (497 milioane euro); alte domenii cu investiii importante de capital au fost intermedierile financiare i asigurarile (646 milioane euro), precum i construciile i tranzaciileimobiliare (295 milioane euro). Principalele domenii economice in care pierderile au excedat profiturilor au fost intermedierile financiare i asigurarile (376 milioane euro profit, 1 015 milioane euro pierderi) i construciile i tranzaciile imobiliare (255 milioane euro profit, 747 milioane euro pierderi). Prin repartizarea in anul 2012 a unor importante sume ca dividende in domeniile menionateanterior, s-a adncit pierderea neta (profitul, minus dividende repartizate, minus pierderi). Astfel,s-au repartizat dividende in valoare de 134 milioane euroin intermedieri financiare i asigurariiin suma de 158 milioane euroin construcii i tranzacii imobiliare.in industrie, dei s-au inregistrat pierderi importante (1 491 milioane euro) i au fost repartizatedividende in valoare de 960 milioane euro, prin nivelul participaiilor la capitalinregistrate (1 072milioane euro), al creditelor nete primite (862 milioane euro) i al profitului obinut (2 345 milioaneeuro), aceasta a beneficiat de un flux net de ISD de 1 828 milioane euro, reprezentnd 85,5 la sutadin fluxul net de ISD al anului 2012. Valoarea uxului investiiilor straine directein Romnia a fost,in anul2008, de 9496 milioane euro (cea mai mare valoare), ajungndin anul urmator (n scadere) la 3488 milioane euro. Scadere importanta s-ainregistrat i la credite intra-grup (de la 4623 milioane euro-n anul 2008 la 396 milioane euron anul 2010). Dupa datele provizorii ale BNR,in anul 2012, valoarea xurilor investiiilor straine directe a fost de 1204 milioane euro, cu 73 milioane euro pro turi reinvestite.staurante (0,6% din total ISD).J. Konings (2000) investigheaza efectele ISD asupra firmelor internein cazulRomniei, Poloniei i Bulgariei (n perioada 1993 1997 pentru Polonia i Bulgaria i1994 1997 pentru Romnia). Autorulii pune douaintrebari: firmele straine careopereaza pe teritoriul acestor au performane superioare performanelor firmelorlocale? i: firmele straine genereaza externalitai catre firmele interne?. NumaiinPolonia firmele straine au avut performane mai bune dect cele locale. Autorulexplica aceasta prin faptul ca procesul de restructurare din Romnia i Bulgaria eramai puin avansat dectin Polonia, de asemenea, dureaza mai muli ani pna cndefectelein productivitatea firmelor interne vor aparea. Nu exista externalitai legate deproductivitatea firmelor internein Polonia, iar pentru Romnia i Bulgariaexternalitaile sunt negative, efectul negativ al competiiei domina efectul pozitiv altransferului tehnologic. Autorul folosete un panel de date la nivel de firma, preluate de la Camera de Comeri Industriein cazul Romniei (3844 de firme).in medie pentru cele trei ari, daca ocompanie interna are un investitor strain, acesta deine controlul asupra companiei.Variabilele exogene din model sunt: tipul de proprietate, externalitaile legate deproductivitate (se folosete o variabila proxy - ponderea produciei firmelor straineintotalul produciei ramurii) i ali factori precum capitalul, ocuparea, inputurilemateriale; modelul este unul cu efecte fixe, cu variabile instrumentale iar estimaia seface prin metoda generala a momentelor (GMM) de panel.Liviu Voinea analizeaza situaia influxurilor de ISDin economia romneascainprincipalele sectoare economice aratnd ca re-localizarea ISD poate induceineconomiile arilor gazda creterea productivitaii la nivel de sector, avantajecomparative mai mari i fluxuri comerciale intra-industriale sporite, dar poateinacelai timp conduce la reducerea numarului de locuri de munca strategie defensivade adaptare la condiiile pieei a firmelor locale precum i specializarein producia cuvaloare adaugata scazutain cadrul fluxurilor comerciale internaionale. Autorulefectueaza o regresie simpla prin care arata ca exista o corelaie pozitivaintreinfluxurile ISDin sectorul manufacturier i creterile de productivitate din acestsectorin perioada 1995 - 2001. Prezena straina este aproximata de variabila:ponderea ISDin totalul cifrei de afaceri din acel sector manufacturier. Variabilaindependenta legata de prezena straina are putere explicativa limitata datorita faptuluica firmele straine tind sa se stabileascain sectoarele cu productivitate ridicata (patrudin cele ase sectoare investigate auinregistrat creteri relative de productivitate iinRomnia precum iin majoritatea arilor aflatein tranziie); un alt motiv ar fi faptul caprincipala cale de a crete productivitatea att pentru firmele cu capital strain ct ipentru cele cu capital naional era de a reduce personalul. Nuin ultimul rnd,literatura de specialitate a subliniat faptul ca participaiile strainein sine nu sunt unfactorin sine privind distanaintre performanele firmelor locale i straine cimultinaionalitatea firmelor devine din cein ce mai importantaImpactul ISD asupra creterii calificarii personalului pe ansamblul industriei dinara gazdainfluxurile de ISD au un impact semnificativ asupra cereriide munca mediu calificata. Pentru calificarileinalta i scazuta impactul, dei pozitiv,nu este semnificativ statistic.3. Tipuri de investiii straine directeFluxul de participaii la capitalinintreprinderile ISD este difereniatin greenfield,fuziuni i achiziii i dezvoltare de firme ( a se vedea precizarile metodologice).Distribuirea celor trei tipuri de investiiiin anul 2007 pe pricipalele activitaieconomice se prezinta astfel:Conform datelor Agentiei Romane pentru Investitii Straine, investitiile straine directe atrase de Romania in primele doua luni ale anului s-au ridicat la 1,2 miliarde euro, marcand o crestere de 40% comparativ cu perioada similara din 2007.In ce priveste evolutia investitiilor straine directe pentru anul 2008, se estimeaza ca acestea vor depasi sapte miliarde euro, mentinandu-se astfel la nivelul valorii obtinute anul trecut, informeaza NewsIn.

Investitorii straini sunt atrasi in Romania datorita unui potential semnificativ in industria constructoare de masini si componente auto, pentru ca in Romania acest sector reprezinta traditie si experienta, de sectorul electronice si electrocasnice, datorita fortei de munca inalt calificate, precum si de industria materialelor de constructii, domeniu atractiv datorita boom-ului pietei imobiliare.

Biodieselul si energia eoliana sunt domeniile pentru care investitorii straini si-au exprimat interesul si intentia de a dezvolta proiecte de investitii. Industria IT&C, care beneficiaza inalta calificare a specialistilor IT, segmentul imobiliar si industria farmaceutica reprezinta inca trei sectoare atractive pentru noi investitori provenind atat din Asia si Europa.

In ultimii ani, investitorii straini au constientizat ca Romania reprezinta o piata de consum puternica si matura si au orientat trendul investitional si catre consumul in masa prin dezvoltarea de proiecte mai ales in domeniul serviciilor.2.1. Repartizarea soldului ISD pe principalele activitai economice Din punct de vedere al orientarii investitorilor straini spre ramuri economice (conformCAEN Rev.2), ISD s-a localizat cu precaderein industria prelucratoare (31,3% din total),incadrul acesteia cele mai atractive pentru ISD fiind metalurgia (6,9% din total), industriaalimentara, a bauturilor i tutunului (4,6%), prelucrarea ieiului, produse chimice, cauciuc i mase plastice (4,3%), industria mijloacelor de transport (4%) i ciment, sticla, ceramice(3,6%). Se observa o pondereinca redusa, faa de potenial, a unor domenii cum ar fiindustria textila, a confeciilor i pielariei (1,6%). Alte activitai care au atras importante investiii straine directe sunt intermedierilefinanciare i asigurarile, care cuprind activitatea bancara, a instituiilor financiare nebancarei de asigurari i reprezinta 20,5% din totalul ISD, construcii i tranzacii imobiliare (12,6%),comerul (12,4%), tehnologia informaiei i comunicaii (6,7%).Nivelul investitiilor straine directe in Romania a scazut in primele trei luni cu 13,9% fata de perioada similara din 2008, pana la valoarea de 1,456 miliarde euro, potrivit datelor publicate, vineri, de Banca Nationala a Romaniei (BNR).

Cea mai mare parte a investitiilor straine directe din primul trimestru s-au realiziat in primele doua luni, cand niveliul acestora a fost de 1,374 miliarde euro, cu 38,1% peste valoarea din aceeasi perioada a anului trecut.

Din totalul investitiilor aferente primelor trei luni, participatiile la capital au reprezentat 50,8%, in vreme ce creditele intra-grup si profitul reinvestit au totalizat 39,9%, respectiv 9,3%, se arata intr-un comunicat al BNR.Informatiile furnizate de Agentia Romana pentru Investitii Straine evidentiaza evolutia pozitiva in 2008 a investitiilor straine directe din Romania, analizate pe perioade scurte si raportate la evolutia aceluiasi indicator pe parcursul anului 2007, considerat in contextul perioadelor analizate. Factorii care favorizeaza acest nivel pozitiv tind sa aduca in discutie stabilitatea contextului macroeconomic si atractivitatea contextului investitional din Romania, care determina acceptarea de catre tara noastra a pozitiei de lider ca destinatie ce atrage astfel de fluxuri din zona Europei de Sud-EstProcesul de tranzitie la economia de piata parcurs de Romania a fost unul destul de sinuos; traditiile comuniste, centralizarea excesiva si gradul inalt al birocratiei au incetinit procesul de adaptare a economiei la contextul global. Obtinerea statutului de stat membru al Uniunii Europene, realizata in ianuarie 2007, face necesara urmarirea unui program economic compatibil cu cel al Uniunii, care priveste inclusiv nivelul de investitii straine directe ce poate fi atras, care sa permita dezvoltarea sectoarelor deactivitate prioritare. De-a lungul ultimilor 4 ani, Romania a beneficiat de fluxuri de intrare record de ISD datorita stabilitatii macroeconomice, cresterii economice sustinute, privatizarilor pe scara larga si statutului de stat membru.EVALUAREA IMPACTULUI CRIZEI ACTUALE DIN ROMNIA ASUPRA ISD Criza economica pe care Romnia o traverseaza este cu precadere ocriza interna, determinata de politicile macroeconomice luatein ultimii ani. Anul 2008 a marcat sfritul unui ciclu de cretere a investiiilorinternaionale, care ainceputin 2004 i care ainregistrat un record istoric alintrarilor de ISD de 1900 miliarde de dolariin 2007. Avndin vedere impactulin curs de desfaurare al crizei economice ifinanciare la nivel mondial, s-a estimat scaderea fluxurilor ISD. Industriile cele mai afectate de scaderea fluxurilor de ISDin 2008 au fostcele din domeniul serviciilor financiare, industria auto, a materialelor deconsum i industria bunurilor de consum. Dar consecinele crizei se extindrapid i asupra ISD din alte domenii, variind de la sectorul primar la serviciilenon-financiare. Practic, toate sectoarele au fost afectate de o scadere aachiziiilor i fuziunilor transfrontalierein 2008, exceptnd industriapetrolului i a mineritului iintreprinderile agro-alimentare.Investitiile straine directe au fost in 2010 de 2,596 miliarde de euro, in scadere cu 25,6% fata de 2009, cand se ridicau la 3,48 miliarde de euro.Nivel maxim al investitiilor straine in Romania - cea mai mare suma din 2008

Cel mai ridicat nivel al investitiilor straine directe s-a inregistrat in anul 2008, anume 9,496 miliarde de euro.

In anul urmator, odata cu izbucnirea crizei, ele au scazut abrupt pana la 3,48 miliarde de euro, iar in 2010 au ajuns la 2,2 miliarde de euro.

In 2012, investitiile straine directe nete au crescut pentru prima data de la inceperea crizei, avansul fiind de 18,7%, la 2,138 miliarde euro, potrivit datelor oficiale, in conditiile in care estimarile initiale indicau o scadere cu 11% comparativ cu 2011.

Potrivit datelor prezentate deBNR, investitiile straine au finantat deficitul de cont curent in proportie de 50,3

Repartizarea ISD pe principalele activitati economice

BNR precizeaza ca investitiile straine directe din 2010 au fost in cea mai mare parte participatii lacapital- 2,04 miliarde de euro. Alte 556 milioane euro au venit sub forma de credite intra-grup oferite firmelor rezidente.

Investitiile nerezidentilor in Romania au scazut si in 2009 cu 48,4% fata de anul precedent.

De asmenea, BNR a anuntat ca deficitul de cont curent al balantei de plati a fost in 2010 de 5,158 miliarde euro, in crestere cu 5% fata de anul 2009. Cresterea se explica prin majorarea soldurilor negative de la venituri si servicii si a diminuarii excedentului transferurilor curente.

Si soldul balantei transferurilor curente a scazut in 2010 la 3,411 miliarde euro, de la 4,154 miliarde euro in 2009, mai arata datele BNR.Posibil cuprins 1. 1. INVESTIIILE STRINE DIRECTE ASPECTE GENERALE2. EFECTELE INVESTIIILOR STRINE DIRECTE3. EVALUAREA IMPACTULUI CRIZEI ECONOMICE I FINAN-CIARE ACTUALE ASUPRA FLUXURILOR GLOBALE DE ISD EVALUAREA IMPACTULUI CRIZEI ECONOMICE I FINAN-CIARE ACTUALE ASUPRA FLUXURILOR GLOBALE DE ISD SOLUII DE URGEN N VEDEREA SOLUIONRIICRIZEI ECONOMICE4. ROLUL ISD N SUSINEREA CRETERII ECONOMICE5.ANALIZA FLUXULUI DE INVESTIII STRINE DIRECTE PEPERIOADA 2007 2009 SOLDUL ISD LA SFRITUL ANILOR 2007, 2008, 2009 REPARTIZAREA ISD PE PRINCIPALELE ACTIVITI ECO-NOMICE6. INVESTIIILE STRINE DIRECTE TENDINE I PERSPEC-TIVECONCLUZIIValoarea uxului investiiilor straine directein Romnia a fost,in anul2008, de 9496 milioane euro (cea mai mare valoare), ajungndin anul urmator(n scadere) la 3488 milioane euro. Scadere importanta s-ainregistrat i lacredite intra-grup (de la 4623 milioane euro-n anul 2008 la 396 milioane euron anul 2010). Dupa datele provizorii ale BNR,in anul 2012, valoarea xurilorinvestiiilor straine directe a fost de 1204 milioane euro, cu 73 milioane europro turi reinvestiten anul 2008 a fost consemnata cea mai mare valoare a ISD, de 9,496 miliarde euro .n 2007 a avut loc o diminuare a capitalului strain investitin Romnia, la 7,25 miliarde de euro, urmat de o cretere la nivelul record din 2008.incepnd cu anul urmator, valoarea indicatorului s-a deteriorat, investiiile scaznd abrupt pna la 3,48 miliarde de euroin 2009 i la 2,2 miliarde de euroin 2010.n 2012, investiiile straine directe nete au crescut pentru prima data de lainceperea crizei, avansul fiind de 18,7%, la 2,138 miliarde euro,potrivitdatelor definitive publicate de BNR i INS,in condiiilein care estimarile iniiale indicau o scadere cu 11% comparativ cu 2011.ustria derulainvestitiide 9,18 miliarde euro la finalul anului trecut in Romania, nivel usor mai ridicat decat in 2007, cand volumul ISD dinspre Austria se plasa la 9,16 miliarde euro, in ciuda scaderii ponderii.Urmatoarea clasata in topul investitiilor straine directe in Romania este Olanda, care a contribuit cu 17,2% la totalul investitiilor in 2008, de la o contributie de 16,3% la finalul lui 2007.Pe locul trei se situeaza Germania, cu o pondere de 15,4%, in urcare de la 11,7% pentru anul 2007, urmata de Franta, care contribuia cu 8,8% la totalul investitiilor straine directe anul trecut, nivel egal celui din 2007, anunta NewsIn.Totodata, Italia a surclasat Grecia in clasamentul statelor de origine a investitiilor, trecand de pe locul sase in 2007 pe locul cinci in 2008, cu o pondere de 7,3%. Grecia, care a cazut un loc in topul investitorilor, si-a diminuat ponderea in volumul investitiilor straine directe derulate pana la finalul anului trecut la 6,5%, de la 7,5% in 2007.Urmatoarele in clasament sunt Elvetia, Cipru, Luemburg, Ungaria si Statele Unite ale Americii, care au urcat in top pe locul 11, de la 12 in anul 2007. Astfel, SUA detineau o pondere de 1,8% din investitiile straine directe derulate in Romania pana la final de 2008, fata de 1,4% in anul precedent.Austria, de pe primul loc, este prezenta in multe dintre ramurile de activitate importante din Romania.Pe segmentul financiar, mari banci austriece precum Erste Bank, Raiffeisen, Unicredit si Volksbank au pozitii puternice pe piata romaneasca, la fel si mari companii in domeniul asigurarilor, precum Vienna Insurance Group (VIG).

Citeste mai mult:http://www.wall-street.ro/articol/Economie/74477/Un-sfert-din-investitiile-straine-directe-din-2008-au-provenit-din-Austria.html#ixzz2z9peII00Follow us:@WallStreetRo on Twitter|WallStreetRo on FacebookPe sectorul imobiliarelor, companiile austriece Imoest, Europolis si Eyemax detin cote ridicate de piata, iar in domeniul constructiilor, austriecii de la Strabag au o pozitie dominanta. De asemenea, pe partea de retail, compania Kika are afaceri in Romania.Din totalul investitiilor staine directe, de 48,8 miliarde euro, Bucurestiul a atras aproape doua treimi (62,7%), mai exact 30,6 miliarde euro, urmat la distanta mare de centrul tarii (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu) cu 8,5%, respectiv cu 4,15 miliarde euro.Regiunea de sud-est (Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea si Vrancea) acoperea 7,3% din totalul investitiilor anul trecut, fata de 5,7% in 2007, urmata de sudul tarii (Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman), care a atras 7% din investitii in 2008, fata de 6,9% in 2007.Vestul Romaniei (Arad, Caras-Severin, Huneadoara si Timis) a atras doar 5,4% din investitiile companiilor, iar nord-vestul (Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu-Mare si Salaj) 4,3%.Topul regiunilor in functie de investitiile directe din afara tarii este completat de sud-vest (Dolj, Mehedinti, Gorj, Olt si Valcea), cu o pondere de 2,5%, in timp ce nord-estul (Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui) a atras doar 2,3% din total - 1,14 miliarde euro.Soldul investitiilor straine directe la finalul lui 2008 totaliza 48,8 miliarde euro, din care 71,5% erau participatii la capitalul social, iar 28,5% credit net primit de la investitorii straini.