Investitii Titan SA

5/16/2018 Investitii Titan SA - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/investitii-titan-sa-55ab508618f71 1/45

1. Prezentarea generala SC Titan SA

Titan S.A. este o companie cu traditie pe piata de morarit si panificatie fiind una din cele mai

vechi fabrici de profil din tara.

Producţia Societăţii constă în următoarele activităţi de bază: morărit în vederea obţineriifăinurilor de grâu şi porumb, panificaţie, producţie de paste, producţie de pesmet şi producţie de

aluaturi.

Produse promovate sub brandul TITAN

Pe segmentul de produse profesionale (fainuri de panificatie, fainuri speciale, malai) Titan

comercializeaza o gama variata de fainuri. Fainurile profesionale sunt comercializate in ambalaj de

hartie personalizat, la 50 kg (saci cu valva), dar pot fi distribuite si in varianta vrac (cisterna), la

cererea clientului. In prezent Titan SA detine, conform estimarilor companiei, o cota de piata de

peste 50% in Bucuresti si 15% la nivel national pentru aceasta categorie de produse.

Printre principalii clienti ai companiei se numara producatori importanti pe piata

romaneasca precum Chipita, Nestle, Standard Nutricia, Brau Union, United Romanian Breweries

Bereprod, Cream Line, Best Foods, Tip Top, Royal Brinkers, Primo Prod, Dr. Oetker, Alka, Ulker.

Fainurile speciale reprezinta o categorie aparte de produse. Acestea au un rol esential in

procesul de fabricare al specialitatilor de panificatie: croissant, napolitane, foi de placinta, baghete,

cozonaci, pateuri, chifle. In vederea respectarii specificatiilor tehnice si parametrilor de calitate

necesari pentru obtinerea acestor fainuri, specialistii Titan acorda o atentie deosebita fiecarei etape a

procesului tehnologic, din momentul receptionarii materiei prime si pana la obtinerea produsului

final: selectarea graului de cea mai buna calitate se face cu strictete, procesul de macinare este

supravegheat in permanenta si se realizeaza teste ale produsului in diferite stadii ale procesului de

productie.

Din punct de vedere al pozitionarii pe piata, produsul faina se caracterizeaza prin:

- ocuparea pozitiei de lider in Bucuresti cu o cota de piata de 35%

- ocuparea locului trei pe piata cu o cota de 12% la nivel national

- produse de calitate

- distributie la nivelul intregii tari

- pozitionarea in functie de pret este foarte apropiata de cea a competitorilor Dobrogea,

Baneasa, Pambac.

Obiectivele Titan in ceea ce priveste produsele profesionale sunt:

1



- mentinerea pozitiei de lider si a reputatiei companiei

- cresterea cotei de piata

- indeplinirea volumului de vanzari previzionat

- asigurarea profitabilitatii

- penetrarea de noi canale

- asigurarea calitatii produselor

- asigurarea expansiunii geografice

- optimizarea din punct de vedere al zonelor de acoperire in piata

- dezvoltarea bazei de clienti

Din luna decembrie 2006 toate produsele din gama spaghete/paste sunt

comercializate sub brand-ul TITAN. Productia pentru aceasta categorie de produse a fost

externalizata incepand cu august 2008, realizandu-se in colaborare cu producatorul

Baneasa.

Produse promovate sub brandul FORTZA

Fulgii de porumb Fortza, produse si comercializate in pachete de 150g, sunt cele mai

cunoscute de pe piata romaneasca din clasa de produse din care fac parte. Brandul Titan ramane

pentru aceasta gama de produse ca brand de fabrica.

Cerealele pentru micul dejun in pachete de 250g sunt si ele incluse in categoria

produselor Titan. Pe laga produsele deja existente (Cereale cu miere, Cereale cu ciocolata si Corn

Flakes Clasic) Portofoliul Titan la categoria cereale s-a imbogatit cu doua noi produse: Musli si

Cerelale pentru dieta.

Gamele de produse Toast 650g, Dieta 400g, Cozonaci 500g si 900g

comercializate pana in august 2007 sub brandul Belforno, au suportat modificari in

structura ambalajului, designului iar marca sub care se regasesc acum este Titan.

Introducerea pe piata in cursul anului 2008 a unui produs nou de brutarie fresh , sub

denumirea de Paine PAVE 500g , obtinuta cu ajutorul unor echipamente noi achizitionate

in cursul anului 2008 , care confera mai multa prospetime si un gust aparte . Fiind un

produs nou, acesta a inregistrat o crestere rapida a vanzarilor si a crescut cota de piata

pentru gama produselor de brutarie proaspete , ceea ce a condus la decizia unei noiinvestitii , cu o capacitate mai mare pentru producerea de paine pe cuptoare pe vatra .

2



Aceasta investitie este de aproximativ 1.200.000 EUR si se va finaliza in anul 2010 , cu o

capacitate de 20 tone/24 ore.

Obiectivele producatorului Titan pentru produsele proaspete se prezinta astfel:

- mentinerea pozitiei de lider si a reputatiei companiei

- cresterea cotei de piata

- indeplinirea indicatorilor de vanzari

- asigurarea profitabilitatii

- asigurarea standardelor de calitate pentru produsele comercializate

- optimizarea ariei de desfacere

Titan comercializeaza pe piata si anumite sub-produse (ex: tarate, malai furajer, faina de

porumb). Aceste produse, rezultate din procesul de macinare al cerealelor, sevesc ca materie de baza

in diferite industrii: in zootehnie, in fabricarea nutreturilor combinate, in industria de alcool.

Distributia produselor

In cazul produselor de panificatie sunt utilizate, preponderent, canale de distributie directe.Distributia directa presupune transportul marfurilor de la punctul de productie la punctul de desfacere,

pe o lungime a canalului de distributie cat mai scurta.

Astfel, in cazul produselor de panificatie proaspete:

- 65 % din produse sunt distribuite direct, prin propria retea de magazine;

- 35% din produsele proaspete sunt distribuite cu intermediari (magazine).

Procentul produselor distribuite direct este destul de mare din cauza existentei micilor

brutarii si patiserii care au ca punct de desfacere chiar locul de productie.

2. Analiza diagnosticului

• Diagnosticul juridic

SC Titan SA are ca obiect de activitate morarit si panificatie, fiind una dintre cele

mai vechi fabrici din tara. De-a lungul anilor societatea a diversificat gama de produse

3



oferind astazi clientilor sai preparate sanatoase si gustoase precum: paine proaspata, paste

fainoase, toast, cereale, cozonaci, produse congelate.

Societatea TITAN SA are sediul in Jud. Ilfov, Oras Pantelimon, Soseaua Cernica,

Nr.11. Are un punct de lucru situat in Tg. Mures, Str. Baneasa nr.31.

Societatea s-a înfiinţat la data de 05.03.1991 sub numele de MOPAN MURES SA. In

1999, Loulis Group a intrat pe piata din Romania prin preluarea celor doua unitati de profil

din Bucuresti si Targu Mures, care prin fuziune au format compania Loulis SA.

In iunie 2007 Loulis SA si-a schimbat denumirea in Titan SA ca urmare a vanzarii

pachetului de actiunii grupului LLI Euromills. LLI Euromills (Leipnik-Lundenburger Invest

AG) a inceput inca din 1995 sa se extinda pe segmentul food&beverage in Europa Centrala side Est, in prezent activand in 7 tari. Grupul si-a concentrat activitatea pe segementul

produselor de morarit si a automatelor de cafea si snacks-uri.

Actiunile firmei Titan au fost cotate la Rasdaq inca din anul 1996. In anul 1999

Camera de Comert si Industrie a Romaniei a acordat companiei Titan locul IV in cadrul

Topului National al Firmelor si locul I ca firma romaneasca.

Dupa trei decenii de activitate, Titan a devenit lider de piata in domeniul moraritului

si panificatiei, transformandu-se intr-un brand autohton de renume, asimilat obiceiurilor de

consum ale romanilor.

Societatea respecta toate prevederile codului muncii, toti angajatii avand carte de

munca si lucrand 8 ore/zi. De asemenea, societatea isi desfasoara activitatea in conformitate

si cu normele codului fiscal, platindu-si toate datoriile fata de bugetul statului. In ceea ce

priveste dreptul mediului, societatea nu figureaza pe lista celor care s-au confruntat cu astfel

de probleme, neavand vreun litigiu privind incalcarea normelor de protectie a mediului.

ANALIZA SWOT

Puncte tari:

- avand ca actionar principal grupul LLI Euromills (Leipnik-Lundenburger Invest

AG), S.C. Titan SA. a puput sa-si imbunatateasca politica de marketing, urmand un

proces de „rebranding”

- profesionalism si capacitate de dezvoltare

- fiind o societate pe actiuni, pierderea anuala (daca exista) este suportat de mai multe

persoane (fizice sau juridice)

4



Puncte slabe:- in cazul unei crize de lichidati care afecteaza intregul concern LLI Euromills ,

Titan S.A. va fi puternic afectata deoarece pachetul majoritar de actiuni este

detinut de acest concern

Oportunitati:

- fiind o societate pe actiuni, pe timpul crizei, in cazul in care societatea are

nevoie de surse de finantare pentru investitii, poate emite noi actiuni pentru

a se imprumuta mai usor decat prin intermediul creditului bancar

- identificarea publicului tinta si informarea acestuia prin intermediul campaniilor

publicitare cu privire la noile produse comercializate pe piata.

Amenintari:

- pentru desfasurarea activitatii la standardele impuse de UE sunt implicate

costuri destul de mari, ceea ce diminueaza castigurile actionarilor

• Diagnosticul comercial

Compania si-a extins activitatea de distributie in directia comertului cu amanuntul,

tocmai in ideea dezvoltarii retelei de retail cu scopul comercializarii produselor Titan.

Grupul LLI Euromills a decis o abordare diferita a magazinelor de paine si produse de

panificatie. In urma unui studiu de piata realizat in Bucuresti, s-a inceput o campanie de

rebranding, prin care s-a urmarit transformarea magazinelor sub o noua identitate, Family.

Noua imagine a lantului de magazine a fost legata de activitatea specifica a grupului, cea de

morarit si panificatie, prin sloganul “Paine si mai mult”. Acestea se doreau a fi magazine de

proximitate, care ofera a paleta variata de produse de panificatie si produse lactate, cu alte

cuvinte locul ideal pentru cumparaturile zilnice ale familiei.

Magazinele Family sunt vizitate zilnic de aproximativ 30.000 de consumatori. La

nivel de concept de retail, Family reprezinta singurul lant de magazine cu o gama specifica de

produse de moratrit si panificatie, fara concurenti directi. Compania intentioneaza sa extinda

linia de produse cu aluaturi de patiserie congelata si sa introduca cuptoare in magazine.

Analiza concurentei

5



Potrivit datelor furnizate de MEMRB1, piata bunurilor de larg consum a cunoscut, in

termeni de volum al vanzarilor, o crestere de 23,3% in anul 2009 comparativ cu anul 2008.

Trendul crescator a fost datorat in principal produselor alimentare cu o crestere de 24,3%, in

timp ce produsele nealimentare au crescut cu 19,5%.Conform studiului realizat de MEMRB, LLI Euromills detine, din punct de vedere al

valorii vanzarilor, o cota de piata de 42,565% pe segmentul de produse “paine feliata”, fiind

in acest moment lider de piata.

Conform studiului realizat de Interbiz Group2 privitor la piata produselor de

panificatie, competitorii din acest domeniu pot fi esalonati in functie de cifra de afaceri si de

numarul de angajati.

In functie de cifra de afaceri, competitorii se impart astfel:

• primele 10 de firme detin 24,2% din piata interna;



• primele 80 de firme detin 61,2% din piata interna.

Baza luata in calcul are 2.646 de firme producatoare de morarit si panificatie.

In functie de numarul de angajati, firmele din domeniul panificatiei se impart, potrivit

aceluiasi studiu realizat de Interbiz Group, astfel:

• 19 firme (0,7%) au 500 angajati si peste, concentreaza 23,8 % din personalul angajat in

industriile de morarit si panificatie;

• 12 firme (0,5%) au intre 250 si 499 angajati, concentreaza 7,5% din personalul angajat;


• 124 firme (4,7%) au intre 50 si 99 angajati,concentreaza 12,9% din personalul angajat;


• 1.432 firme (54,1%) au sub 10 angajati, concentreaza 8,1% din personalul angajat.

Studiul reliefeaza de asemenea faptul ca cele mai puternice firme la nivel national, cu

activitate preponderenta fabricarea produselor de panificatie, sunt: Vel Pitar (in crestere,

datorita achizitiilor, logisticii si managementului), Titan SA. (in crestere, datorita investitiilor,

logisticii si managementului) si Pambac (in crestere, datorita investitiilor, logisticii si

diversificarii productiei).

1 MEMRB este o companie de cercetare de piata a produselor de larg consum ale carei activitati isi au originea la

inceputulanilor ’70. In anul 1995 prin alianta cu compania Information Resources Inc. a rezultat actuala companie MEMRB IRI.2 Interbiz Group este prima firma româneasca de consultanta strategica specializata in analize economice sectoriale pentru

diferite domenii de activitate, prezenta pe piata din România din anul 2000. (website: www.interbizgroup.ro)

6



Fig.1 Top 5 grupuri de morarit si panificatie Mil. euro

Nr. crt. Companie 2005 2006 2007 2008 20091. Dobrogea 49,1 49,6 40,2 54,5 75,0

2. Vel Pitar 30,7 36,2 40,2 57,8 73,4

3. Boromir 30,4 41,0 40,5 59,5 74,0

4. Titan 35,1 37,9 31,8 40,3 50,0

5. Pambac 17,3 20,1 18,6 22,5 35,0

6. Total 162,6 184,8 171,3 234,6 307,4

Sursa: Ministerul Finantelor Publice

Pe segmentul produselor profesionale principalii competitori ai Titan s.a. sunt

Dobrogea, Boromir, Pambac, Baneasa, Grup Prod Pan, Vital si Hayel. Conform datelor

detinute de companie privitoare la competitori, Dobrogea beneficiaza de o mare flexibilitate

in ceea ce priveste cerintele pietei, a dat dovada de instabilitate in ceea ce priveste calitatea

produselor, practica preturi similare la nivelul intregii tari. Boromir, localizat in Sibiu, este

cel mai important competitor, avand o buna acoperire nationala, produsele acestuia fiind de o

calitate constant buna. Pambac, unul dintre cei mai mari producatori din zona Moldovei,

practica o politica de preturi imprevizibila, „remarcanduse” prin instabilitate in ceea ce

priveste calitatea produselor. In ceea ce priveste competitorul Baneasa, acesta a decis sa

sisteze colaborarea pe care a avut-o cu distribuitorul Overseas ca urmare a slabelor rezultate.

Vital si Hayel a facut dovada unei mari flexibilitati in ceea ce priveste cerintele pietei, linia

urmata in raport de calitatea produselor oferite nefiind una constanta.

Pentru produsul paine, principalul competitior al societatii Titan S.A il constituie

producatorul Vel Pitar aflat pe locul secund cu o cota de piata de 42,440% in ceea ce priveste

valoarea vanzarilor pe segmentul de produse “paine feliata”. Prin cota de piata detinuta, restul

producatorilor nu constituie pentru moment o amenintare pentru Titan S.A.

Pe segmentul produsului paine proaspata grupul este lider de piata la nivelul orasului

Bucuresti, cu o cota de piata de 22%. Prin comercializarea acestor produse grupul detine pe

piata o cota de 66%. Grupul detine in prezent, pentru vanzare acestor produse, un numar de

30 de magazine, zilnic peste 30.000 clienti trecand pragul acestor puncte de desfacere.

Segmentul produselor proaspete (paine, pateuri, specialitati de panificatie) se

caracterizeaza prin urmatoarele caracteristici:

- principalii competitori practica preturi de vanzare scazute, facand astfel ca preturile medii sa

cunoasca un trend descendent

- practicarea de reduceri importante in principal ca urmare a cantitatilor mari de grau

existente pe piata, punandu-se astfel presiune pe produsele cu preturi ridicate

7



- cresterea competitiei din punct de vedere geografic prin achizitii in diferite zone ale

Bucurestiului

Fig.2 Marimea pietei produselor proaspete la nivelul orasului Bucuresti

An 2007 2008 2009Marimea pietei (tone) 88.076 87.500 84.000

Titan 22% 20% 22%

Vel Pitar 20% 18% 17%

Brutarii turcesti 14% 15% 14%

Lujerului 13% 13% 13%

Alti competitori 31% 34% 34%

Total 100% 100% 100%

Sursa: Estimarile companiei Titan SA.

Din punct de vedere al competitiei pe piata produselor proaspete, producatorul Vel

Pitar este cel mai important competitor, cu o mare adaptabilitate la cerintele pietei, cu cea mai

mare expansiune geografica si care practica o politica de preturi pe baza de discount. O

importanta deosebita pe piata produselor proaspete o are si producatorul Lujerul, localizat in

Sibiu, dar care beneficiaza de o buna acoperire la nivelul intregii tari. Lujerul a dat dovada de

constanta in ceea ce priveste calitatea produselor comercializate, practicand o politica de

preturi predictibila, de cele mai multe ori la cel mai scazut nivel de pe piata. In ceea ce

priveste brutariile turcesti, acestea sunt active in principal in zona capitalei, comercializand

produse de o calitate multumitoare la preturi foarte scazute.

Fig.3 Cotele de piata detinute de principalii producatori pentru produsul faina

Total Romania Volum vanzari

iunie-iulie 2009 (kg)

Valoare vanzari iunie-

iulie 2009(RON)

Pret mediu/kg (RON)

Total piata 3.219.504 6.303.488 1,96Total producatori 100,0% 100,0% 1,96

Total Titan 10,5% 10,4% 1,94

Total Dobrogea 25,8% 27,4% 2,08

Total Baneasa 22,0% 23,3% 2,07

Total Pambac 8,6% 9,2% 2,09

Total Boromir 7,8% 7,9% 1,98

Total Hajdu Sagi 5,6% 4,7% 1,65

Total Unicom Pack 3,6% 3,9% 2,12

Total alti

producatori

3,3% 2,9% 1,70

Total Private Label 1,7% 1,3% 1,55

8



Total Agrograin 1,6% 1,9% 2,30

Total Monte Banto

(Prodpan)

1,5% 1,5% 1,96

Total Vel Pitar 1,0% 0,9% 1,86

Total Pan Group 0,9% 0,8% 1,88

Total Naturavit

Trade

0,6% 0,5% 1,49

Total Prodpan Zalau 0,6% 0,6% 1,76

Total Panimon 0,4% 0,3% 1,66

Total Interagro 0,1% 0,1% 1,57

Sursa: MEMRB

Din datele prezentate in tabelul de mai sus, se observa ca majoritatea producatorilor

detin o cota de piata din punct de vedere al valorii vanzarilor superioara celei detinute prin

prisma volumului vanzarilor, fapt datorat in principal practicarii unor preturi de vanzare peste

media preturilor din piata.

In ceea ce priveste producatorii Dobrogea si Baneasa, clasarea acestora pe primele

doua pozitii din punct de vedere al cotelor de piata detinute se datoreaza in principal

comercializarii produselor prin intermediul unor puncte de desfacere specializate, politica de

preturi practicata neavand nici o influenta. Nu trebuie de asemenea neglijat faptul ca cei doi

producatori distribuie o gama variata de produse alimentare, ceea ce le confera o baza solida

in ceea ce priveste asigurarea unei distributii eficiente si diversificate.

Pe segmentul pastelor, liderul pietei este S.C. Morarit Panificatie Baneasa S.A. cu o

cota de piata in volum de 28%. Baneasa, impreuna cu Pambac, care se situeaza pe locul

secund, detin impreuna aproape 50% din cota de piata in volum pentru pastele fainoase

ambalate.

In prezent, din punct de vedere al cotelor de piata detinute de competitori, respectiv al

pretului mediu, piata pastelor fainoase din Romania se prezinta astfel:

Fig.4 Piata pastelor fainoase din Romania din punct de vedere al cotelor de piata

detinute de competitori

Romania Octombrie-noiembrie2008

Decembrie-ianuarie2009

Februarie-martie2009

Titan 4,3% 4,7% 3,9%

Baneasa 24,4% 24,5% 24,9%

9



Pambac 18,1% 17,2% 17,7%

Pangram 11,4% 11,8% 11,8%

European Food 6,7% 6,2% 5,8%

Arnos 7,7% 7,8% 7,1%

Pan Group 2,6% 2,6% 2,4%

Propast 3,1% 2,8% 2,8%

Titan - Paste Lungi 5,0% 5,5% 4,2%

Baneasa- Paste Lungi 24,8% 24,6% 25,5%

Pambac - Paste Lungi 35,5% 35,5% 35,4%

Pangram - PasteLungi

6,5% 6,0% 6,5%

European Food -Paste Lungi

10,6% 9,3% 9,6%

Pan Group-PasteLungi

8,8% 9,3% 8,2%

Propast- Paste Lungi 5,4% 5,2% 5,2%

Titan - Paste Scurte 4,1% 4,3% 3,5%

Baneasa - Paste

Scurte

25,5% 25,7% 26,6%

Pambac - Paste Scurte 18,2% 16,2% 17,2%

Pangram - PasteScurte

11,8% 12,3% 12,7%

European Food – Paste Scurte

7,9% 7,8% 6,8%

Arnos- Paste Scurte 10,7% 11,0% 9,6%

Pan Group - PasteScurte

0,4% 0,2% 0,3%

Propast- Paste Scurte 2,9% 2,6% 2,4%

Titan - PasteCuiburi 7,4% 9,0% 8,0%

Baneasa - Paste

Cuiburi

40,8% 42,1% 40,0%

Propast -Paste Cuiburi 1,5% 1,6% 1,7%

Paste Traditionale 11,6% 12,0% 11,9%

Pangram - Paste

Traditionale

33,3% 35,4% 33,9%

Arnos-PasteTraditionale

21,4% 20,7% 21,6%

Sursa: MEMRB

Analiza SWOT pentru competitorii existenti pe piata produselor de morarit si

panificatie

Puncte tari:

10



• majoritatea cerealelor provin din productia interna

• marii producatori ofera consumatorilor noi produse

• concurenta acerba in domeniu

Puncte slabe:

• activitati de marketing inexistente

• diversitate scazuta pe anumite segmente de produse

• pozitionarea insuficienta a marcilor

• politici promotionale insuficiente

Oportunitati:

• costuri salariale scazute

• forta de munca inalt calificata

• tehnologii avansate

• schimbari in comportamentul de consum al consumatorilor, cu accent pe produse naturale

Amenintari:

• doar aproximativ 40% din terenul arabil este considerat a fi un sol de calitate buna si foarte

buna

• dificultati in ceea ce priveste armonizarea legislatiei Romaniei cu cea a Uniunii Europene in

domeniul agriculturii

• dorinta de extindere a unor competitori (ex: Loulis, Vel Pitar, Boromir, Dobrogea)

• consumul scazut de produse de morarit si panificatie la nivelul Uniunii Europene

Analiza clientilor SC Titan SA.

In ceea ce priveste clientii, reprezentantii Titan S.A. au perfectat contracte de

colaborare cu numerosi clienti care acopera o gama variata de domenii de activitate, fapt de

natura sa denote sfera larga de acoperire in randul clientilor. Data find baza stufoasa de clienti

cu care colaboreaza Titan SA., in cele ce urmeaza vom enumera doar cativa dintre acestia:

MEGA IMAGE

CARREFOUR

CORA

PROFI

11



BRAU UNION

DON PAN CEREAL SRL

UTILTEX INTERNATIONAL SRL

SUPERROM 2001 SRLCOM NICO-IMPEX SRL

CRISTAL PRODUCTION SRL

DONNA COMP-IMPEX 2001 SRL

MAGIROM IMPEX SRL

OMI MARKETING SRL

QUANT MUZICA SRL

GEO CEREAL COM SRL

NESTLE

MAMA SI FIUL SRL

COMPLEXUL SPORTIV NATIONAL LIA MANOLIU BUCURESTI

BUCUR SA

BEST FOODS PRODUCTIONS SRL

STAR FOODS

UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD SRL

DOROBANTI HOUSE SRL

IFANTIS ROMANIA SRL

PANIPAT SRL

LA FOURMI SRL

TIP TOP FOOD INDUSTRY SRL

INTERAGRO SA

BILLA ROMANIA SRL

MEDIA ON SA

SELGROS CASH & CARRY SRL

PHILIP MORIS ROMANIA SRL

Distribuitori si comercianti cu ridicata si cu amanuntul

Analiza furnizorilor SC Titan SA

In ceea ce priveste furnizorii, Titan SA are de asemenea perfectate numeroase

contracte, de natura sa denote atat independenta producatorului fata de furnizori, cat si

12



capacitatea acestuia de a studia piata si de a selecta furnizorii de renume pentru fiecare din

produsele si serviciile solicitate ca urmare a dorintei de desfasurare in bune conditii a

activitatilor zilnice.

Dintre furnizorii Titan SA amintim:MEGA IMAGE SA

AUTOBILAL SRL

MOBIFON SA

INTERAMERICAN SA

DHL INTERNATIONAL ROMANIAN SRL

ERNST & YOUNG ASSURANCE SERVICES SRL

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE A JUDETULUI ILFOV

TNT ROMANIA SRL

METRO CASH&CARRY

DISTRIGAZ SUD SA

BILLA ROMANIA SRL

ROMSERVICE TELECOMUNICATII

RENTROP&STRATON

AVIA MOTORS

PAGINI AURII

PRAKTIKER ROMANIA SRL

TOP SERVICES

BUSINESS DEVELOPMENT TEAM

MOBEXPERT PIPERA

M.J. MAILLIS ROMANIA SA

SIEMENS

Atenta selectie a furnizorilor a condus la atingerea unor standarde de performanta

inalte,satisfactia clientilor fiind unul din obiectivele majore vizate in permanenta de

conducerea Titan SA.

• Diagnosticul resurselor umane

Consiliul de Supraveghere este format din 3 membri si anume:

1. Presedinte – KEMPKES CHRISTOPH THEODOR HEINRICH

13



2. Vicepresedinte: FOTOPOULOS NIKOLAOS

3. Membru - WASSERSCHEID GEORG

Directoratul Societatii este format din 5 membri si anume:

1. KROMMYDAS STEFANOS

2. POUTSIAKAS MICHAIL

3. CAPNUGIS ALEXANDROS

4. POP MARIUS-BOGDAN

5. ION VALERICA

La 30 Iunie 2009, societatea Titan S.A. avea angajate aproximativ 828 persoane.

Evolutia personalului fata de perioadele precedente este dupa cum urmeaza:

Fig.5 Evolutia personalului

Anul 2006 2007 2008 30.06.2009

Numar de personal 779 803 811 828

Sursa: Situatiile firmei Titan SA

Fig.6 Fluctuatia personalului:

Fluctuatia

personalului

2006 2007 2008 30.06.2009

Muncitori TESA Muncitori TESA Muncitori TESA Muncitori TESA

Intrari 500 128 328 43 154 20 127 15

Iesiri 125 22 205 15 128 22 120 24


Structura personalului din punct de vedere al participarii directe sau indirecte la

activitatile operationale:

Fig.7 Structura personalului

Personal Numar 2006 2007 2008 30.06.2009

14



Total personal 779 803 811 828

Total personal

TESA

145 123 139 145

Conducere 12 11 15 15

Sefi compartimente

functionale

18 18 16 16

Rest personal TESA 115 100 108 114

Total personal

productiv

634 680 672 683

Sef compartiment

productie

16 17 17 17

Maistri 10 12 14 14

Muncitori

• permanenti

628

628

651

651

646

646

657

657

Personal Numar 2006 2007 2008 30.06.2009

Total personal 779 803 811 828

TESA 145 123 139 145

Muncitori 634 680 672 683

•direct productivi 625 655 648 657

•indirect productivi 9 25 24 26


La 30 Iunie 2009 personalul productiv reprezinta 82% din numarul total de salariati.

Fig.8 Structura salariatilor din punct de vedere al vechimii

Vechime Pana la 3

ani

4-5 ani 6-10 ani 10-15 ani 15-20 ani Peste 20 ani Total

Nr. salariati 739 29 15 25 12 8 828


Toti angajatii societatii sunt membrii ai planului de pensii al statului roman.

Societatea nu opereaza nici un alt plan de pensii sau de beneficii dupa pensionare si, deci, nu

are nici un fel de alte obligatii referitoare la pensii. Societatea nu este obligata sa ofere

beneficii suplimentare angajatilor dupa pensionare.

Analiza SWOT

Puncte tari :

- existenta unui personal specializat

15



- Directorul General este recunoscut pentru capacitatea sa de negociere a afacerilor, avand

desigur o pregatire profesionala corespunzatoare domeniului de activitatea in care actioneaza

firma.

- Directorul General are capacitatea de a motiva membrii echipei cu care acesta colaboreaza.- incearca sa tina pasul cu noile fluxuri tehnologice, asigurand angajatilor conditii cat mai

bune de lucru(echipamente noi, utilaje, aparatura etc.).

Puncte slabe :

-costurile de productie relativ mari

Oportunitati :

-relaxarea politicii de creditare din partea bancilor.

Amenintari :

-aparitia pe piata a unor jucatori noi;

• Diagnosticul tehnic

Activitatea de baza a firmei Titan S.A. este producerea de produse de panificatie,

activitae care se desfasoara in complexul industrial Cernica, dar si in complexul industrian

Targu Mures.

Complexul industrial Cernica

- suprafata desfasurata a punctului de lucru: 100.000 mp

- suprafata cladiri: 35.000 mp

- volumul cladirilor: 300.000 mc

- suprafata depozitare: 10.000 mp

- capacitate de insilozare: 35.000 tone, in timp ce la nivel de tara capacitatea totala de

insilozare este de 120.000 tone

- capacitate de manevrare a cerealelor de 100 tone/ora (cu trenul sau autotrailer)

- 3 mori cu o capacitate totala de procesare de 650 tone/zi, respectiv de 230.000 tone/an

- capacitate de procesare a graului, graului arnaut si porumbului

- capacitate de inmagazinare de 4.000 tone pentru produse finite pe baza de faina 73

16



- linie de productie cereale pentru mic dejun. Capacitatea de productie este de 10 tone/zi.

- linie de ambalat faina cu o capacitate de 100 tone/zi

- instalatie mecanizata de fabricat pungi de impachetat cu o capacitate de 500 pungi/minut

- 6 linii automate de productie a painii- capacitate de productie a painii si a produselor de tip fresh : peste 200 tone/zi

- capacitate de productie a pesmetului : 10 tone/zi

- 4 capacitati de productie a pastelor

- capacitate de productie a pastelor: 40 tone/zi

Complexul industrial Targu Mures

- capacitate de insilozare: 55.000 tone/zi

- capacitate de morarit de 150 tone/24 de ore

- linie de productie a painii de 30 tone/24 de ore

- linie de productie a biscuitilor de 10 tone/24 de ore

- linie de impachetat faina in ambalaje de 1 kg cu o capacitate de 40 tone/24 de ore instalatie

de uscare a graului

• Diagnosticul de mediu

In vederea respectarii prevederilor privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de

ambalaje emise de Guvernul Romaniei, SC Titan SA a perfectat in data de 30 septembrie

2008 contractul nr. 205976 cu SC ECO-ROM AMBALAJE SA, contract al carui obiect de

activitate il reprezinta transferarea responsabilitatilor privind indeplinirea obligatiilor de

valorificare a deseurilor de ambalaje, respectiv a obligatiei de raportare a informatiilor

privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje. In acest fel SC Titan SA respecta

prevederile privind valorificarea si respectiv reciclarea deseurilor de ambalaje prin mijloace proprii sau prin predare catre operatorii economici autorizati.

Societatea nu desfasoara activitati care ridica probleme deosebite de mediu cum ar fi

lucrul cu substante toxice, radioactive sau interzise.

Totusi, in urma desfasurarii activitatii zilnice,societatea poate produce deseuri

obisnuite, in aceasta situatie urmand a se perfecta contracte cu furnizorii specializati in

colectarea deseurilor de la punctele de lucru si de la facilitatile de productie.

17



• Diagnosticul financiar

Fig.9 Bilantul contabil prescurtat pe anii 2008 si 2009

Active 2008 2009 Pasive 2008 2009

Active imobilizate 200.332.461 223.150.102 Pasive permanente 158.113.328 139.739.219

-imobilizari corporale 202.401 840.300 -capitaluri proprii 157.601.008 139.469.174

-imobilizari

necorporale

200.115.215 222.294.957 -provizioane 270.045 270.045

-imobilizari financiare 14.845 14.845 -datorii pe termen

lung

242.275 0

Active circulante 73.697.118 92.193.867 Pasive circulante 117.766.451 176.439.972

-stocuri 31.970.082 49.989.474 -datorii pe termen

scurt

116.322.408 176.437.935

-creante 37.895.158 38.092.582 -venituri in avans 1.444.043 2.307

-inv.pe termen scurt 0 0

-casa si conturi la

banci

73.697.118 92.193.867

Ch. in avans 1.850.199 835.492

Total Active 275.879.778 316.179.461 Total Pasive 275.879.778 316.179.461

Sursa: Bilanturile contabile pe anii 2008 si 2009

Situatia neta - spre deosebire de capitalurile proprii, noţiunea de situatie neta este mai

restrictiva, excluzand din categoria acestora subventiile pentru investitii si provizioanele

reglementate ( Situaţia Netă = Capitaluri proprii - Subvenţii pentru investitii – Provizioane

reglementate ).

Aceasta exprima valoarea contabila a drepturilor pe care le poseda proprietarii asupra

intreprinderii, fiind averea proprietarilor si trebuind să fie suficienta pentru a asigura

functionarea şi independenta financiara a intreprinderii.

O situatie neta negativa reflecta o stare de prefaliment, fiind consecinta incheierii cu

pierderi a exercitiilor anterioare, pierderi care au epuizat integral capitalurile proprii. Partea

neacoperită ramane exclusiv in sarcina creditorilor, acesta fiind riscul de insolvabilitate al

intreprinderii.

Situatia neta = Activ total - Datorii totale

SN2008 = 275 879 778 – 242 275 – 116 322 408 – 1 850 199 = 157 464 896

18



SN2009 = 316 179 461 – 835 492 – 0 – 176 437 935 = 138 906 034

Fondul de rulment - fondul de rulment reprezinta cel mai important indicator al echilibrului

financiar lichiditate-exigibilitate; fondul de rulment este rezultatul arbitrajului intre finantarea pe

termen lung si cea pe termen scurt.

Fondul de rulment = Surse durabile – alocari permanente = CPR + DAT – IMOnete

FR 2008 = 157 602 008 + 242 275 – 200 332 461 + 270 045 (provizioane) =

= – 42 219 133

FR 2009 = 139 469 174 + 270 045 + 0 – 223 150 102 = – 83 410 883

Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarma pentru intreprindere, care

va fi lipsita de capitaluri permanente suficiente sa-i asigure finantarea imobilizarilor

(Capitaluri permanente < Imobilizări nete), sau ca are active circulante inferioare datoriilor

scadente pe termen scurt, pe care nu le va putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1

an). Această situaţie se întâlneşte mai frecvent in sectorul de distributie, unde viteza de rotatie

a stocurilor este foarte rapida (sub o lună) si unde exista credite-furnizori insemnate.

Fondul de rulment propriu - pune în evidenţă influenţa structurii de finanţare asupraconstituirii sale, adică măsura în care echilibrul financiar se asigură prin capitalurile proprii,

ceea ce reflectă gradul de autonomie financiară.

Fondul de rulment propriu = CPR – IMOnete

FRP2008 = 157 601 008 – 200 332 461 = – 42 731 453

FRP2009 = 139 469 174 – 223 150 102 = – 83 680 928

Fondul de Rulment propriu este negativ, ceea ce confirma ca intreprinderea nu

dispune de o autonomie financiara care sa ii permita finantarea imobilizărilor nete din

capitalurile proprii.

Fondul de rulment strain - reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a

finanţa nevoi pe termen scurt.

Fondul de rulment strain = FR – FRP

FRS2008 = – 42 219 133 + 42 731 453 = 512 320

FRS2009 = – 83 410 883 + 83 680 928 = 270 045

19



Fondul de Rulment strain este pozitiv si in scadere, ceea ce arata ca nevoile pe termen

scurt nu pot fi finantate prin indatorare pe termen lung.

Nevoia de fond de rulment - reflecta echilibrul curent al intreprinderii, este mai

fluctuant, mai instabil decât fondul de rulment şi depinde de cifra de afaceri, durata de rotatie

a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a creantelor si termenul de plata a

furnizorilor.

Nevoia de fond de rulment = Alocari temporare – Surse temporare = STOCURI +

CREANTE – DATexpl

NFR 2008 = 31 970 082 + 37 895 158 – 24 276 695 = 45 588 543

NFR 2009 = 49 989 474 + 38 092 582 – 22 468 495 = 65 613 561

Nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare, in raport cu

resursele temporare posibile de mobilizat. Situaţia in care nevoia de fond de rulment este pozitiva,

poate fi considerata normala, numai dacă este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea

nevoii de finantare a ciclului de exploatare. In caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidentia

un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte, si exigibilitatea

datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv incetinirea incasărilor si urgentarea platilor.

Trezoreria neta

2.1. Trezoreria neta = FR – NFR

= Active de trezorerie – Pasive de trezorerie

TN2008 = –42 219 133 – 45 588 543 = – 87 807 676

TN2008 = 3 831 878 – 92 045 713 = –88 213 835

TN2009 = – 83 410 883 – 65 613 561 = – 149 024 444

TN2009 = 4 111 811 – 153 969 440 = – 149 857 629

Trezoreria neta negativa (F < NFR) semnifica un dezechilibru financiar, la incheierea

exercitiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt.

Aceasta situatie evidentiaza dependenta intreprinderii de resursele financiare externe. In acest caz, se

urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor

surse de astfel de capital (credite de trezorerie, credite de scont, etc.). Situatia de dependenţa, sau de

tensiune asupra trezoreriei, in care lichiditatile sau cvasilichiditatile sunt insuficiente pentru

rambursarea creditelor pe termen scurt, limiteaza autonomia financiara pe termen scurt. Chiar daca

20



trezoreria neta negativa evidentiaza o anumita dependenta financiara, aceasta nu trebuie sa fie

interpretată implicit ca o stare de insolvabilitate. Pot exista intreprinderi, cu o astfel de situatie, care

sa supravietuiasca si sa prospere, daca partenerii lor financiari accepta mentinerea resurselor de

trezorerie incredintate acestora pentru acoperirea pasivului exigibil.

Cash flow-ul

Cash flow-ul = ΔTN

= ΔAtz – ΔPtz

= ΔFR – ΔNFR

CF = –149 024 444 + 87 807 676 = – 61 216 768

= 279 933 – 61 923 727 = – 61 643 379= – 41 191 750 – 20 025 018 = – 61 216 768

Deoarece fluxul monetar net al exercitiului(cash-flow-ul perioadei exerciţiului) este negativ,

capacitatea reala de finantare a investitiilor a scazut, inregistrandu-se astfel o scadere a valorii

intreprinderii.

Analiza lichiditate-exigibilitate joaca un rol important in diagnosticul financiar, prin

faptul ca pune in evidenta riscul de insolvabilitate cu care se pot confrunta actionarii si

creditorii.2008

Capacitatea de autofinantare= PN + Ch calculate – Venituri calculate (prin metoda aditionala)

CAFad = 9 797 487 + 11 092 154 + 675 522 – 81 053 = 25 622 430

Capacitatea de autofinantare = EBE + Ven financiare extraordinare – Ch financiare extrordinare –

Impozitul pe profit (prin metoda deductibila)

CAFded = 40 259 764 + 4 282 733 – 16 995 686 – 1 924 323 = 25 622 488

2009

Capacitatea de autofinantare = PN + Ch calculate – Venituri calculate (prin metoda aditionala)

CAFad = 7 509 915 + 11 776 156 + 0 + 7 171 529 – 0 -823 578 = 25 628 022

Capacitatea de autofinantare = EBE + Ven financiare extraordinare – Ch financiare extrordinare –

Impozitul pe profit (prin metoda deductibila)

CAFded = 37 373 207 -2 110 858 + 3 454 589 – 14119423 = 25 628 021

INDICATORI 2008 2009

1. Venit din vanzarea marfurilor 14 974 548 19 742 670

21



2. Cheltuieli privind marfurile 12 049 851 15 648 796

3. Marja comerciala(1-2) 2 924 697 4 093 874

4. Productia vanduta 279 498 024 221 988 612

5. Variatia stocurilor(711 +/-) +1 399 098 -2 634 769

6. Productia imobilizata 0 0

7. Productia exercitiului(3+4+5+6) 283 821 819 223 447 717

8. Consumuri externe

- Ch. cu materii prime si materiale

consumabile

- Ch. privind energia si apa

- Alte cheltuieli materiale

- Ch. privind prestatii externe

211 881 427

178 628 430

9 740 423

8 829 295

14 683 279

151 270 608

115 101 246

9 243 214

7 876 887

19 049 261

9. Valoarea adaugata(7-8) 71 940 392 72 177 109

10. Cheltuieli cu impozitele si taxele 2 049 777 2 088 970

11. Cheltuieli cu personalul 29 633 852 32 714 932

12. EBE(excedent brut de exploatare)(9-10-11) 40 256 763 37 373 207

13. Alte venituri din exploatare 2 356 706 823 578

14. Venituri din provizioane 81 053 015. Cheltuieli cu despagubiri donatii si active cedate 6 495 084 7 171 529

16. Cheltuieli cu ajustearea imobilizarilor si a ACR 11 767 676 11 776 156

17. Rezultat din exploatare(12+13+14-15-16) 24 431 762 19 249 100

18. Venituri financiare 4 282 733 3 454 589

19. Cheltuieli financiare 16 995 686 14 119 423

20. Rezultat curent(17+18-19) 11 718 809 8 584 266

21. Venituri extraordinare 0 6 230 196

22. Cheltuieli extraordinare 0 5 199 690

23. Rezultatul brut al exercitiului(20+21-22) 11 718 809 9 614 772

24. Impozitul pe profit 1 924 323 2 110 858

25. Rezultatul net 9 794 486 7 503 914

Soldurile intermediare de gestiune reprezinta,de fapt, paliere succesive in formarearezultatului final.

Marja comerciala (adaosul comercial) vizeaza in exclusivitate intreprinderile comerciale sau

numai activitatea comerciala a intreprinderilor cu activitate mixta (industriala si comerciala).

Activitatea comerciala presupune cumpărarea si revanzarea marfurilor, marfurile fiind considerate

bunuri cumparate pentru a fi revandute in aceeasi stare.

Marja comerciala realizata in 2008 si 2009 demonstreaza un excedent din vanzarea

marfurilor, rezultand obtinerea unui profit din activitatea comerciala. In plus, cresterea inregistrata de

acest indicator semnifica o imbunatatire, din punct de vedere financiar, a activitatii comerciale a

firmei.

Productia exercitiului ( in cadrul activitatii industriale ) include valoarea bunurilor si

serviciilor „fabricate” de intreprindere pentru a fi vandute, stocate sau utilizate pentru nevoile

proprii.

Prin raportul PE(2008)/PE(2009)=1.270 se calculeaza indicele nominal de crestere al

produciiei intreprinderii, acesta fiind de 127.01%, rezultand o rata nominala de crestere a productiei

22



de 78.72% in anul 2009 fata de 2008 (productia inregistrata in 2009 a fost de 0,787 ori mai mare

decât producţia obţinută în 2008).

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de

productie, indeosebi a fortei de munca si capitalului, peste valoarea bunurilor si serviciilor provenindde la terti, in cadrul activitatii curente a intreprinderii.

Valoarea adaugata nu este evidentiata in contul de profit si pierdere, dar acesta din urma

contine elemente necesare pentru determinarea sa, in special pentru stabilirea consumurilor

provenind de la terti.

Raportul VA(2009)/VA(2008)=1.003 exprimă o crestere a valorii adaugate in anul 2009 fata

de 2008, fapt ce influenteaza negativ rezultatele financiare ale intreprinderii.

Excedentul brut al exploatarii (EBE) se stabileste ca diferenta intre valoarea adaugata (plus

subventiile de exploatare), pe de o parte, si impozitele, taxele si cheltuielile de personal, pe de alta

parte.

Excedentul brut al exploatarii exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare

(operatii strict legate de productia industriala, de activitatea comerciala sau prestari de servicii),

resursa principala a intreprinderii, cu influenta hotaratoare asupra rentabilitatii economice si a

capacitatii potentiale de autofinantare a investitiilor (din amortizari, provizioane, profit).

Rezultatul exploatarii (profit sau pierdere) priveste activitatea de exploatare normala si

curenta a intreprinderii. Prin deducerea cheltuielilor cu amortizarile (doar amortizarile economice

justificate, normale, ale imobilizarilor, surplusul fiind transferat la cheltuielile exceptionale) si

provizioanele din excedentul brut al exploatării acesta devine un rezultat net al exploatarii.

Din valorile inregistrate de acest indicator se observa o scadere considerabila a acestuia in

anul 2009 fata de 2008. Din contul de profit si pierdere se poate constata o crestere mai rapida a

cheltuielilor de exploatare fata de cresterea veniturilor obtinute din exploatare.

Rezultatul curent (profit sau pierdere) este determinat atat de rezultatul exploatarii normale si

curente, cat si de cel al activitatii financiare. Este, deci, rezultatul tuturor operatiilor curente ale

intreprinderii.

Rezultatul curent este profit atat in 2008,cat si in 2009, insa se poate observa o scadere

inregistrata in 2009 fata de anul anterior.

Rezultatul net este rezultatul exerciţiului afectat de activitatea extraordinară şi de plata

impozitului pe profit. Rezultatul net pe anul 2009 este mai mic fata de cel pe 2008, fapt determinat si

de o crestere a impozitului pe profit.

23



Marjele de acumulare in varianta anglo-saxona

2008

EBITDA = CA – Ch. de exploatare monetare

= Productia vanduta + Marja comerciala – Ch. cu materii prime si materiale

consumabile – Alte ch. materiale – Ch. cu energia si apa – Ch. privind marfurile – Ch. cu

personalul – Ch. privind prestatii externe – Ch. cu impozite taxe si varsaminte asimilate

= 38 860 666

EBIT = EBITDA – Amortizari,Provizioane

= 27 174 043

EBT = EBIT – Ch. financiare

= 10 178 354

NI = EBT – Impozit pe profit

= 8 254 034

2009

EBITDA = 40 007 976EBIT = 28 231 820

EBT = 14 112 397

NI = 12 001 539

Castigul brut din activitatea de exploatare (EBITDA), fara a fi afectat de amortizari si

provizioane, reprezinta echivalentul monetar (cu reflectarea in trezorerie) a castigului din

activitatea de exploatare.

Castigul din activitatea de exploatare (EBIT) reprezinta castigul inainte de plata

dobanzilor si a impozitului pe profit si este un indicator utilizat in calculele financiare de

rentabilitate.

Castigul inainte de impozitul pe profit (EBT) ia in considerare si activitatea de natura

financiara a intreprinderii prin intermediul dobanzilor platite, ca principala cheltuiala de

natura financiara, reprezentand remunerarea capitalurilor investite in intreprindere de catre

creditori.

24



Rezultatul net (RN) reprezinta castigul final obtinut din activitatea intreprinderii dupa

ce au fost acoperite toate cheltuielile, inclusiv impozitul pe profit.

Analiza cash-flow-ului

Scopul analizei este studiul variaţiei disponibilităţilor şi, respectiv, determinarea unei

valori juste a întreprinderii, adică a ceea ce reprezintă ea din punct de vedere valoric în

calitate de entitate participantă la piaţă şi nu ca valoare istorică a partimoniului ei.

Situatia fluxurilor de numerar (trezorerie) descrie si considera trezoreria ca fiind o

variabila centrala care este expresia intrarilor si iesirilor de lichiditati si de echivalente, iar

variatia trezoreriei se explica prin fluxurile de incasări si de plati inregistrate in cursul

perioadei. Incasarile in numerar sunt afectate de semnul (+), iar platile efectuate in numerar

pentru aceleasi activitati sunt afectate de (-).

Vom calcula Cash-flow-ul de gesiune eliminand din profitul net elementele care nu tin

de activitatea din exploatare si pe cele fara impact asupra trezoreriei.

Profit net 2008 = 9 794 486

Profit net 2009 = 7 503 914

Rata de distribuire a dividentului in 2008 = 66,5%

Dividend 2008 = 5 102 927

Rata de distrubuire a dividentului in 2009 = 52,1%

Dividend 2009 = 4 990 103

Profit net reinvestit in 2008 = 4 691 559

Profit net reinvestit in 2009 = 2 513 811

Impozit pe profit 2008 = 1 924 323

Impozit pe profit 2009 = 2 110 858

Fig.11 Tabloul fluxurilor de trezorerie – metoda indirecta

1. Profit net 7 503 914

2. Cheltuieli cu ajustarea imobilizarilor corporale 11 776 156

3. Cheltuieli financiare 14 119 423

25



4. Venituri financiare 3 454 589

5. Variatia necesarului de fond de rulment 20 025 016

6. CF gestiune(1+2+3-4-5) 9 919 888

7. Variatia imobilizarilor brute 34 593 797

8. CF investitii(4-7) -31 139 208

9. Variatia capitalului propriu -18 131 834

10

.

Profit net reinvestit 2 513 811

11

.

Variatia datoriilor financiare -242 272

12.

Dividend 4 990 103

13

.

CF financiar(9-10+11-12) -25 878 020

14

.

CF intreprindere -47 097 340

Cash-flow de gestiune, destinat este destinat platii dividendelor, platii dobanzilor siautofinantarii.

CF gestiune = 9 919 888

Cash-flow-ul disponibil are doua destinatii: pentru actionari si pentru creditori:

CF disponibil actionari = Profit net – variatia capitalului propriu

= 7 503 914 – (- 18 131 834) = 25 635 748

CF disponibil creditori = Dobanzi – variatia datoriilor financiare

= 299 945 +242 272 = 542 217

Cresterea economica = Variatia activelor curente nete + variatia imobilizarilor brute

= -41 618 778 + 34 593 797 = - 7 024 981

CF disponibil firma = 9 919 888 + 7 024 981 = 16 944 869

DIAGNOSTICUL RENTABILITATII

Rentabilitatea capitalurilor investite = Rata de marja x Rata de rotatie x Rata de structura

Rata de marja = Profitul net/Cifra de afaceri = 7 503 914/241 731 282 = 0,031 = 3,1%

26



Rata de rotatie = CA/Activ economic = 241 731 282/316 179 461 = 0,7645 = 76,45%

Rata de structura = Activ economic/Capital propriu = 316 179 461/139 469 174 = 2,267

Rentabilitatea capitalurilor = 0,031x0,7645x2,267= 5,37%

ROA = (Profit net + Dobanzi)/Activ economic(0) = 6,68%

ROE = Profit net/Capital propriu(0) = 4,76%

Rentabilitatea dobanzilor = Dobanzi/Datorii catre institutii bancare = 7,1%

Am raportat cheltuiala cu dobanzile din anul 2009 la datoriile pe termen lung carora

acestea le corespund. Datoriile financiare au o pondere nesemnificativa si nu prezinta

influenta deosebita pentru diagnosticul rentabilitatii pe care ne straduim sa il realizam.

R economica < R dobanzi ceea ce inseamna ca activitatea economica a companiei nu

poate sustine eficient plata dobanzilor datorate. Apare astfel efectul de bumerang, ceea ce

inseamna ca datoriile contractate de întreprindere se multiplica cu minusul de performanta,

lucruce duce in final la scaderea R financiare.

Levierul financiar = Datorii/Capital propriu = 1,103

Compania este extrem de indatorata( datorii catre institutii bancare – pe termen scurt

DIAGNOSTICUL RISCULUI

Indicatorul lichiditatii curente in 2009 este de 0.52 = ACR/DCR, iar indicatorul

lichiditatii imediate este de 0.24= (ACR-STO)/DCR.

Rata lichida = 0,023 = Cash/DCR

Lichiditatea curenta compara ansamblul lichiditatilor potentiale (active curente

transformabile in moneda intr-un timp scurt de timp) si datoriile exigibile pe termen scurt.

Aceasta lichiditate se apreciaza ca fiind favorabila atunci cand are o valoare cuprinsa intre 2

si 2.5. In cazul de fata avand de a face cu o valoare subunitara. putem spune ca firma nu isi

poate acoperi datoriile curente din activele circulante. ceea ce contravine regulilor de

finantare. O valoare subunitara a indicatorului lichiditatii curente nu trebuie interpretata ca

27



fiind negativ in cazul in care activele circulante au o perioada de valorificare mai mica decat

termenul de plata al datoriilor pe termen scurt.

Lichiditatea imediata arata capacitatae companiei de a-si achita datoriile curente doar

din creante si din lichiditati (disponibilitati). O valoare subunitara arata ca stocurile detinute

de firme sunt finantate din datorii pe termen scurt.

Gradul de indatorare arata capacitatea firmei de a se finanta din resurse proprii.

adica independenta financiara a acesteia. Valoarea subunitara a acestui indicator arata ca

intreprinderea nu este dependenta de creantierii sai, iar firma va putea obtine credite pe

termen lung (ar avea cu ce sa le garanteze).

Rata indatorarii = Datorii/Pasiv = 55,5%

Cu toate ca valoarea indicatorului este subunitara, acesta depaseste pragul recomandat

de 50% ceea ce inseamna ca intreprinderea este indatorata peste limitele rentabilitatii

activitatii sale.

Levierul = 1,103 > 100% Nu se incadreaza in limitele recomandate

CV=198 031 957

CF=41 958 146

v = CV/CA = 0,82

PRcontabil= CF/(1-v) = 233 100 811

PReconomic = (CF + Dobanzi)/(1-v) = 293 888 216

3. PLANIFICAREA NECESARULUI DE FINANTARE

Planificare financiara cu ajutorul rotatiei capitalurilor

CA planificat = CA 0 ( 1 + Δ%CA )

= 294 472 573 + ( 1 +( 241 731 282 – 294 472 573)/ 294 472 573 ) = 244 412 236

Activmediu = ( 275 879 779 + 316 179 461 ) / 2 = 296 029 620

28



Durata de rotatie = Activmediu/CA pl * 360 = 296 029 620 / 241 731 282 * 360 = 441

Activestimat = Durata de rotatie * CA pl / 360

= 441 * 244 412 236 / 360 = 299 404 989

Furnizorimediu = ( 17 632 335 + 14 829 670 ) / 2 = 16 231 003

Durata de rotatie = 16 231 003 / 241 731 282 * 360 = 24

Furnizoriestimati = 24 * 244 412 236 / 360 = 16 294 150

Credite de trezorerie medii = ( 92 045 713 + 153 969 440 ) / 2 = 123 007 577


CTestimat = 183 * 244 412 236 / 360 = 124 242 887,

DATmedii = 242 275 / 2 = 121 138

Durata de rotatie = 121 138 / 241 731 282 * 360 = 1

DATestimat = 1 * 244 412 236 / 360 = 678 923

CPR mediu

= ( 157 601 008 + 139 469 174 ) / 2 = 297 070 182


CPR est = 442 * 244 412 236 / 360 = 300 083 912

Rata de crestere sustenabila

g = ROE * b

b = 1- Pr reinvestit/PN

b = 1- 2513811/7503914=0,665

g = 4,76% * 0,665 = 3,16%

Necesarul suplimentar de capitaluri

NSC = Activestimat –Activ mediu = 299 404 980 – 296 029 620 = 3 375 369

29



Surde de finantare : ΔFz = 16 294 150 – 16 231 003 = 63 147

ΔCT = 124 242 887 – 123 007 577 = 1 235 310

ΔDAT = 678 923 – 121 138 = 557 785

ΔCPR = 300 083 912 – 297 070 182 = 3 013 730

NSC = g (1+g) (IMO+ACR nete)

NSC = 3,16% (1 + 3,16%) (223 150 102 + (92 193 867 – 223 150 102)

NSC = 301 052 321

NSC = Autofinantare + Credite noi

NSC = PN * b (1 + 3,16%) + Credite noi

NSC = 7 503 914 * 0,665 (1 + 3,16%) + Credite noi

301 052 321 = 5 147 790 + Credite noi

Credite noi = 295 904 531

4. Fundamentarea cheltuielilor de investitii

Compania SC Titan SA a investit in 2009 intr-o fabrica din localitatea Cernica, ce are

ca scop asigurarea necesarului de chifle pentru restaurantele McDonald's din România şi

Bulgaria, iar in viitor în Grecia, Serbia şi Macedonia.

Investitia se ridica la suma de 15 milioane euro si va cuprinde : terenul (4000 m2),

fabrica si utilajele. Unitatea va avea 30 de angajati, iar fabrica va produce 275 milioane de

chifle pe an.

Planul de finantare

Finantarea se va realiza din fonduri proprii, capacitatea de autofinantare din anul 2008

(anterior investititiei) fiind mai mare decat valoarea totala a investitiei. De aceea, cheltuielile

30



cu achizitionarea spatiului de lucru, a utilajelor, instruirea personalului etc. vor fi suportate la

nivel intern. Actionarii estimeaza ca valoarea intregii investitii va fi recuperata in 3 ani.

In efectuarea analizei investitiei si planului de cheltuieli consideram urmatoarele ipoteze:

• Costurile variabile au o pondere constantă în cifra de afaceri (82%) .

• Costurile fixe cresc cu 1% ca urmare a introducerii in circuit a noii fabrici (cei 30

angajati vor fi considerati muncitori direct productivi, salariile lor intrand in CV) ;

CF raman constante pe toată perioada analizată

• CA2009 va fi egala cu cea din 2010 pentru restul fabricilor din sistem; CA a fabricii

de la Cernica va contribui cu 10 % la CA totala din 2010. Astfel:

CA2010 fabrici = 90% CAtot = CA2009

CA2010 Cernica = 10% CAtot

In anii de recuperare ai investitiei fabricile vor produce si vinde la acelasi nivel,

corectat cu rata inflatiei. Valorile pentru Ri sunt afisate in figura 12.

Dinamica ACRn urmeaza trendul CA si implicit al CV.

• Variaţia imobilizărilor este 0 (nu se vor mai efectua alte investitii).

• Profitul se reinvesteste in intregime pentru ca timpul de recuperare sa fie mai mic .

• Analiza se face in ron ; cursul de schimb considerat va fi cel mediu pe anul 2009 :

1€ = 4.2373 Ron3 ; cota de impozit pe profit ramane 16%.

• Compania nu apeleaza la imprumut, dobanzile raman la aceeasi valoare.

2009 : Teren = 4000 * 10 * 4.2373 = 169 492 ron

Variatia imobilizarilor = Utilaje = 34 593 797 ron

Fabrica + transport utilaje + alte cheltuieli = 28 796 211 ron

Total: 63 559 500 ron = 15 mil eur

Fig. 12

Indicator

2009 2010 2011 2012 2013

CA 241502386

268335984

276386064

284677646 291794587

CV 198031957

220035507

226636572

233435670

239271561

CF 34537198 34882570 34882570 34882570 34882570

Profitulnet

7503914 11271042 12488214 13741901 14817983

ACRn -83410883 -92678759 -95459122 -98322895 -100780968

3 Conform BNR, http://www.bnro.ro/Cursuri-medii-3544.aspx

31



∆ ACRn -41618778 -9267876 -2780363 -2863774 -2458072

Dobanzi 299945 299945 299945 299945 299945

CFD 16944869 20838863 15568522 16905620 17576000

Ri 3% 3% 2.50%

Sursa : Calcule proprii

5. Criterii de evaluare a proiectului de investiţii

• Valoarea Actualizată Netă (VAN)

Acesta presupune calculul valorilor actualizate ale fluxurilor de lichiditati estimate a

fi obtinute de-a lungul duratei de viata a proiectului investitional, inclusiv a celor rezultate

din lichidarea activului (valoarea reziduala), insumarea lor si efectuarea diferentei dintre

suma astfel obtinuta si costul proiectului.

Conform criteriului VAN de selecţie a investiţiilor eficiente, se acceptă numai proiectele de

investiţii cu VAN pozitiv :

Cashflow-urile degajate de proiect au fost calculate in tabelul de mai sus, iar rata de

actualizare se va determina conform modelului CAPM :

, unde

- randamentul activului fara risc

- rentabilitatea portofoliului pietei

- volatilitatea pietei de capital din Romania

= prima de risc a pietei de capital din Romania

Calculul lui k se va face pe baza informatiilor din 2010, acesta fiind primul an de

recuperare al investitiei ; k va fi constant pe toata perioada analizei.Activul fara risc se va considera un titlu de stat a carui maturitate sa acopere durata de viata a

investitiei; am ales o obligatiune guvernamentala cu maturitatea 10 ani, a carei randament

mediu de adjudecare este 7.27%4.

Portofoliul pietei il vom considera pe indicele bursier BET-C, in a carui componenta intra si

actiunile companiei TITAN (simbol MPN). Randamentul anual in 2010 a fost de 14.07%.

Pentru estimarea coeficientului de volatilitate ) vom folosi o ecuatie de regresie cu

urmatoarele variabile (se vor folosi datele din ultimele 30 zile) :

4 Conform BNR, http://bnr.ro/Operatiuni-cu-titluri-de-stat-5593.aspx

32

( ) ( )0

1

01 1

n

t n

t n

t

CFD VRVAN I

k k =

= − + + >+ +

∑



- variatia zilnica a cursului actiunii

Data Var. (%) BET-C Var.(%) MPN

12/29/2010 0.57 0.00

12/28/2010 0.42 0.00

12/27/2010 -0.31 0.00

12/24/2010 0 0.00

12/23/2010 1.31 0.00

12/22/2010 0.35 0.00

12/21/2010 -0.36 0.00

12/20/2010 -0.41 0.00

12/17/2010 0.42 0.00

12/16/2010 -0.03 0.00

12/15/2010 -0.29 0.00

12/14/2010 -0.06 0.0012/13/2010 -0.41 0.00

12/10/2010 0.57 0.00

12/9/2010 -0.39 4.63

12/8/2010 -0.18 0.00

12/7/2010 0.87 0.00

12/6/2010 -0.34 0.00

12/3/2010 1.17 0.00

12/2/2010 0.49 -4.42

Sursa : http://bvb.ro

Regression Statistics

Multiple R0.2649435

46

R Square0.0701950

82Adjusted RSquare

0.018539254

Standard Error1.4547837

87

Observations 20

ANOVA

df SS MS F Significan

ce F

Regression 12.875969

3932.87596

91.358

9 0.258943

Residual 1838.09512

5612.11639

6

Total 1940.97109

5

Coefficients

Standard

Error

Lower

95%

Upper

95%

Lower

95.0%

Upper

95.0%Intercept 0.7177192 0.341629 - 0.8498 - 0.8498

33



94 3770.585

58 90.585

58 9

X Variable 10.1321534

20.615688

361

-2.011

230.5757

94

-2.011

230.5757

94

Sursa : Calcule proprii

; ; k = 8.17%

Presupunem ca durata de viata a investitiei va fi de 10 ani, echivalenta cu durata de viata a

mijloacelor fixe (utilajele se depreciaza cu 5% anual); n = 10. Cashflow-ul va ramane la

nivelul din 2013 pentru urmatorii ani.

VR a investitiei peste 10 ani (la sfarsitul lui 2019) :

Teren = 4 000 * 15* 4.2373 = 254 238 ron (estimam o revenire a pietei imobiliare)

Utilaje = 0 ron

Fabrica = 28 796 211 * 0.2 = 5 759 242 ron (cladirea se uzeaza in prop de 2%/an)

Total = 6 013 480 ron

63 559 500 +

= 56 990 911.2 ron

VAN calculat inregistreaza o valoare mare - 57 mil ron, compania isi poate lua o

marja considerabila impotriva eventualelor riscuri; din acest punct de vedere, proiectul este

unul fezabil.

• Indicele de profitabilitate (Ip)

Indicele de profitabilitate este un criteriu complementar VAN, permitand optimizarea

deciziilor de selectie a proiectelor de investitii; el se determina ca un raport intre marimea

totala actualizata a fluxurilor de lichiditati estimate a fi obtinute si marimea cheltuielilor

investitionale efectuate :

- investitia este rentabila

• Rata Internă de Rentabilitate (RIR)

34



Criteriul VAN exprima eficienta proiectelor de investitii in termenii unor sume

monetare; performanta acestora poate fi insa exprimata si procentual prin intermediul unor

rate de rentabilitate (RIR), deduse din urmatoarea relatie:

,respectiv la o valoare egală a cheltuielilor investiţionale şi a sumei fluxurilor financiare

actualizate generate de proiect.

Atat calculul RIR cât şi cel al VAN se fondează pe aceleaşi date şi ipoteze; astfel intre

mai multe proiecte de investitii, se selectează, în condiţiile în care decizia se face doar după

criteriul RIR, acel proiect ce asigură maxim RIR.

Pentru proiectul de la Cernica, RIR obtinut este 25.42%, valoare superioara costului

capitalurilor permanente (k), proiectul fiind acceptat.

• Termenul de Recuperare (TR)

Termenul de recuperare reprezinta perioada de timp (exprimata in ani, luni) necesara

in vederea recuperarii costului investitiei pe baza fluxurilor de lichiditati degajate de aceasta.

Acesta se poate calcula in doua moduri:

- termen de recuperare neactualizat

- termen de recuperare actualizat

(tine cont de valoarea in timp a banilor)

An CFD CFDact CFDactcum CFDcum

2010 2083886

3

19264919.1

1

19264919.1

1

20838863

2011 15568522

13305577.39

32570496.5 36407385

2012 16905620

13357051.91

45927548.41

53313005

2013 1757600

0

12837862.6

5

58765411.0

6

70889005

2014 1757600

0

11868228.3

9

70633639.4

5

88465005

2015 1757600

0

10971829.8

9

81605469.3

4

106041005

2016 1757600

0

10143135.7

1

91748605.0

5

123617005

2017 1757600 9377032.17 101125637. 141193005

35



0 6 2

2018 1757600

0

8668791.88 109794429.

1

158769005

2019 1757600

0

8014044.44

8

117808473.

6

176345005

TR neact = 3.58 ani (3 ani si 200 zile);

TR act = 4.0675 ani (4 ani si 243 zile).

In ambele cazuri, investitia se recupereaza relativ repede, avand in vedere efortul

considerabil de 64 mil ron .

6. ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTITII IN MEDIU INCERT

o ANALIZA DE SENZITIVITATE

Scenariul optimist

Presupunem ca in anul 2009, cererea pentru acest tip de chifle se dubleaza. Daca

ponderea CA a fabricii de la Cernica ramane pe toata durata proiectului de investitii cu o

pondere constanta de 10% in CAtotala a intreprinderii, si ca urmare a cresterii cererii

pentru chifle CA a acesteia se majoreaza cu 50%, CAtotala va creste la randul ei cu 5%.

Toate valorile ce urmeaza a fi dispuse in tabele sunt rezultate ca urmare a

modificarii factorilor principali ( CA, CV) generand modificarea generala a restului

indicatorilor. ( dupa scenariul neutru – fisier excel).

Indicato

r

2009 2010 2011 2012 2013

CA 253577505

281752783

290205367

298911528 306384316

CV 207933554

231037282

237968401

245107453

251235139

CF 34537198 34882570 34882570 34882570 34882570Profitul

net9329672 13299662 14577693 15894064 17023950

ACRn -83410883 -92678759 -95459122 -98322895 -100780968

∆ ACRn -41618778 -9267876 -2780363 -2863774 -2458072

Dobanzi 299945 299945 299945 299945 299945

CFD 16944869 22867483 17658000 19057783 19781967

Ri 3% 3% 2.50%

Scenariul optimist: Majorarea CAtotale cu 5%

36



Scenariul optimist: variatia termenului de recuperare dupa modificarea CAtotala

Observam ca la o crestere a CAtotale cu 5%, timpul de recuperare a investitiei facute scade

cu aproape un an de zile.

VAN 71374277.52

IP 2.122952155

RIR 29.31%Scenariul optimist: variatia VAN, IP, RIR dupa modificarea CAtotala

RIR=29.31% apartine in intervalul dat de valorile Kmin si Kmax : (0.29;0.295) si depaseste

cu aproape 4 procente valoarea ratei interne de rentabilitate calculate pentru scenariul neutru.

Un alt factor important il constituie costurile variabile. Modificarea valorii acestora

antreneaza modificari ale profitului si ale cash-flowurilor disponibile ale firmei. Vom urmari

variatia indicatorilor dupa cresterea respectiv scaderea ponderii CV in CAtotala cu cinci

procente.

37

AN CFD CFDcumulat CFDactualizat CFDact-cum

2010

2286748

3 22867483 21140318.94 21140318.94

2011

1765800

0 40525483 15091341.71 36231660.65

2012 1905778

3 59583266 15057465.90 51289126.55

2013

1978196

7 79365233 14449145.16 65738271.71

2014

1978196

7 99147200 13357811.92 79096083.63

2015

1978196

7 118929167 12348906.28 91444989.91

2016 1978196

7 138711134 11416202.53 102861192.44

20171978196

7 158493101 10553945.21 113415137.65

2018

1978196

7 178275068 9756813.54 123171951.19

2019

1978196

7 198057035 9019888.63 132191839.82

Termen de recuperare neactualizat 3ani si 73zile

Termen de recuperare actualizat

3ani si 305

zile



Scenariul optimist: scaderea ponderii CV in CA cu cinci procente

Scenariul

optimist: Variatia

VAN, RIR, IP la

scaderea ponderii

CV in CA

38

Indicato

r

2009 2010 2011 2012 2013

CA 24150238

6

268335984 276386064 284677646

291794587

CV 18595683

7

206618708 212817269 219201787 224681832

CF 34537198 34882570 34882570 34882570 34882570

Profitulnet

17647015 22541153 24096429 25698362 27073355

ACRn -83410883 -92678759 -95459122 -98322895 -100780968

∆ ACRn -41618778 -9267876 -2780363 -2863774 -2458072

Dobanzi 299945 299945 299945 299945 299945

CFD 16944869 32108974 27176737 28862081 29831373

Ri 3% 3% 2.50%

VAN 136898507.3

RIR 45.98%

IP 3.153863817


2010 32108974 29683807.2

5

29683807.2

5

32108974

2011 27176737 23226493.2

4

52910300.4

9

59285711

2012 28862081 22803796.2

8

75714097 88147792

2013 29831373 21789432.5

7

97503529.3

4

117979165

2014 29831373 20143692.8

6

117647222.

2

147810537

2015 29831373 18622254.6

5

136269476.

9

177641910

2016 29831373 17215729.5

5

153485206.

4

207473283

2017 29831373 15915438.2

5

169400644.

7

237304656

2018 29831373 14713356.9

8

184114001.

6

267136029

2019 29831373 13602068.0

2

197716069.

7

296967401

Termen recuperare neactualizat 2ani si 53 zile

Termen recuperare actualizat 2ani si 268 zile



p

Scenariul optimist: variatia TR la scaderea ponderii CV in CA

Scenariul pesimist

Presupunand ca in conditii de recesiune economica, cererea pentru produsele fabricate

si comercializate ca urmare a investitiei realizate scade cu 50%, CAtotala a intreprinderii va

suferi la randul ei o scadere de 5 procente.

Scenariul pesimist: scaderea CAtotale cu 5%

Scenariu pesimist: variatia VAN, RIR, IP la modificarea CAtotala

39

Indicator 2009 2010 2011 2012 2013

CA 229427266

254919184

262566760

270443763 277204857

CV 188130358

209033731

215304743

221763885

227307983

CF 34537198 34882570 34882570 34882570 34882570

Profitul net 5678156 9242422 10398735 11589738 12612016

ACRn -83410883 -92678759 -95459122 -98322895 -100780968

∆ ACRn -41618778 -9267876 -2780363 -2863774 -2458072

Dobanzi 299945 299945 299945 299945 299945

CFD 16944869 18810243 13479043 14753457 15370033

Ri 3% 3% 2.50%

VAN 42607544.02

IP 1.670356816

RIR 21.41%




2010 18810243 17389519.2817389519.2

8 18810243

2011 13479043 11519812.2128909331.4

8 32289286

2012 14753457 11656637.91

40565969.3

9 47042743

2013 15370033 11226580.15

51792549.5

4 62412776

2014 15370033 10378644.86 62171194.4 77782809

2015 15370033 9594753.5 71765948 93152842

2016 15370033 8870068.873

80636016.7

7 108522875

2017 15370033 8200119.13988836135.9

1 123892908

2018 15370033 7580770.21396416906.1

2 139262941

2019 15370033 7008200.252103425106.

4 154632974

Termen de recuperare neactualizat 4ani si 27 zile

Termen de recuperare actualizat 5ani si 52 zile

Scenariul pesimist: variatia termenului de recuperare ca urmare a scaderii CA

Sa presupunem ca incepand cu 2009 costurile de intretinere a fabricilor si utilajelor cresc

considerabil astfel incat ponderea CV in CAtotala se majoreaza cu cinci procente.

40

Indicato

r

2009 2010 2011 2012 2013

CA 241502386

268335984

276386064

284677646291794587

CV 210107076

233452306

240455876

247669552 253861291

CF 34537198 34882570 34882570 34882570 34882570

Profitulnet

-2639186 931 879999 1785440 2562610

ACRn -83410883 -92678759 -95459122 -98322895 -100780968

∆ ACRn -41618778 -9267876 -2780363 -2863774 -2458072

Dobanzi 299945 299945 299945 299945 299945CFD 16944869 9568752 3960307 4949159 5320627

Ri 3% 3% 2.50%



Scenariul

pesimist:

cresterea CV

in CA cu cinci

procente

VAN -22916684.23RIR -

IP 0.639445178

Scenariul pesimist:variatia VAN, IP la cresterea ponderii CV in CA cu cinci procente

La o crestere a valorii costurilor variabile, VAN aferenta proiectului devine negativa,

proiectul de investitii devenind nefezabil.

Scenariul pesimist: cresterea ponderii CV in CA cu cinci procente

Remarcam ca la o variatie in acest sens a costurilor variabile investitia nu se poate recupera in

decursul duratei de viata a investitiei, care devine astfel neprofitabila.

Calculul coeficientilor de elasticitate

VANCOEFICIENTI

ELASTICITATE

MODIFICARE OPTIMIST NEUTRU PESIMIST OPTIMIST PESIMISTCA 71374277.5 56990911.5 42607544.02 5.04759991 -5.047600441

41


2010 9568752 8846030.884

8846030.884

9568752

2011 3960307 3384661.26

1

12230692.1

5

13529059

2012 4949159 3910307.38

5

16140999.5

3

18478218

2013 5320627 3886292.952

20027292.48

23798845

2014 5320627 3592764.123

23620056.61

29119473

2015 5320627 3321405.309

26941461.91

34440100

2016 5320627 3070542.026

30012003.94

39760727

2017 5320627 2838626.26 32850630.2 45081355

2018 5320627 2624226.92

1

35474857.1

2

50401982

2019 5320627 2426021.00

5

37900878.1

3

55722610

Termen recuperare neactualizat >10 ani

Termen recuperare actualizat >10 ani



2 3

CV

136898507.

3

56990911.5

3

-

22916684.23 28.0422241 -28.04222414

RIR

COEFICIENTI

ELASTICITATEMODIFICARE OPTIMIST NEUTRU PESIMIST OPTIMIST PESIMIST

CA 29.31% 25.42% 21.41% 3.06058222 -3.154996066

CV 45.98% 25.42% 0.00% 16.1762392 -20

IP

COEFICIENTI

ELASTICITATE

MODIFICARE OPTIMIST NEUTRU PESIMIST OPTIMIST PESIMIST

CA3.15386381

71.89665449

8 1.670356816 13.2571253 -2.38628261

CV

2.12295215

5

1.89665449

8 0.639445178 2.38628234 -13.2571253

Observam din valorile coeficientilor de elasticitate faptul ca variatia costurilor variabile

antreneaza o modificare radicala asupra indicatorilor avuti in vedere la estimarea

profitabilitatii investitiei. Atat cifra de afaceri cat si costurile variabile genereaza modificari

in acelasi sens ale indicatorilor.

Arborele decizional

CF1=76271400

42



CF2=57203550

CF3=0.35*53389980 + 0.65*41942270 = 45948968.5

CF4=0.4*25741597.5 + 0.6*45762840 = 37754343

VANmediu= -63559500 + 0.55*(76271400/1.2 + 45948968.5/(1.2*1.2)) +

0.45*(57203550/1.2 + 37754343/(1.2*1.2)) = 22197741.68

CUPRINS

1. Prezentarea generala a SC Titan SA................................................................................1

1.1. Produse promovate sub brandul TITAN..................................................................2

1.2. Produse promovate sub brandul FORTZA..............................................................2

1.3. Distributia produselor................................................................................................3

2. Analiza diagnosticului........................................................................................................3

2.1. Diagnosticul juridic.....................................................................................................3

2.2. Diagnosticul comercial................................................................................................5

2.3. Diagnosticul resurselor

umane.................................................................................14

2.4. Diagnosticul tehnic....................................................................................................16

2.5. Diagnosticul de mediu...............................................................................................17

2.6. Diagnosticul financiar...............................................................................................18

43



2.7. Diagnosticul

riscului..................................................................................................28

3. Planificarea necesarului de finantare.............................................................................29

4. Fundamentarea cheltuielilor deinvestitii.......................................................................31

5. Criterii de evaluare a proiectului de investitii...............................................................32

6. Analiza proiectului de investitii in mediu incert...........................................................36

6.1. Analiza de senzitivitate.............................................................................................36

6.2. Arborele decizional...................................................................................................41

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE FINANTE ASIGURARI BANCI SI BURSE DE VALORI

44



EVALUAREA UNUI PROIECT DE INVESTITII PENTRU

SC TITAN SA

Studenti, grupa 1556:

Milu Stefania

Mihalcea Roxana

Mindrut Flavia

Profesor:

Maria Pascu-Nedelcu

45

Investitii Titan SA

Documents

Transcript of Investitii Titan SA